Sunteți pe pagina 1din 4

Renaterea timpurie Arhitectura Florenta. Filippo Brunelleschi (1377 1446) primul mare arhitect florentin.

. 1418 concureaz cu un proiect tehnic pt ridicarea cupolei de la Santa Maria del Fiore, cupola prevazut se apropie de cea a Pantheonului din Roma ( cea mai mare cupol pstrat din Antichitate) , ns ca inaltime o depaseste cu mult. 1420 conducerea proiectului de ctre Brunelleschi, ajutat de o comisie din care fceau parte Ghiberti i Donatello. Cupola florentin nu poate fi considerat o cupol tipic Renaterii, dei cuprinde elemente antice la lantern forma colonetelor angajate, ale pilastrilor, motivul scoicii, contraforturi arcuite. Signoria i-a ncredinat multe lucrri. Prima lucrare important este un azil pt copiii abandonai Ospedale degli innocenti . Faada foior de arcade , bazele coloanelor imita profilarea antic, capiteluri corintice. Calotele suspendate care acoper traveele foiorului provin din arhitectura bizantin. n flancuri, foisorul e incadrat de cate o travee articulata prin pilastri corintici, iar deasupra s-a reluat motivul antablamentului antic : arhitrav, friz i corni. Imprumuturi luate din arhitectura roman coloanele sustin arcade, iar pilastrii arhitrave, folosite invers decat anticii. Timpanele dintre arcade sunt decorate cu chenare circulare, in care au fost inserate mai tarziu celebrele reliefuri cu copii. Etajul decorat simplu, cu ferestre dreptunghiulare, incoronate cu frontoane. Fatada se desfasoara larg, o insiruire de elemente identice incadrate de travee laterale subliniate prin forme mai puternice. Exista ritmuri simple, uniforme. Biserica San Lorenzo ( n locul vechii bazilici) ncpere ptrat acoperit cu o calot de pandantivi , armat cu nervuri, cu pnzele bolii arcuite, dup modelul calotei exterioare a baptiseriului floretin, prevazuta insa in partea inferioare cu ferestre circulare. Corni delimiteaz partea inferioara a peretilor de zona lunetelor laterale si a boltilor, iar colturile sunt marcate prin pilastri. Motivul arhitravei si al frizei reluat deasupra arcadelor din nava central, arhitrava servind ca sprijin pentru ferestrele inalte .

Capela Pazzi 1443 Un interior dezvoltate in largime, al carui patrat central, la fel ca si altarul, poarta obisnuitele calote pe pandantivi, partile laterale ale navei fiind boltite cu semicilindre scurte. Articularea interiorului realizatp prin pilatrii conrintici, prin antamblament, prin chenare semicirculare i rotunde, inscrise in panourile dintre pilastri, prin folosirea casetelor ca decor pe intradosul boltii cilindrice. Fatada Capelei luminoasa , limpede . Capela e precedat de un atriu cu o colonad purtnd in centru o acrada, iar lateral antamblamente, dup o schem folosit n arhitectura secoleleo IV V.

Peretele superior impartit in panouri separate prin pilastri germinati, sustinand un al 2-lea antamblament. Coronamentul fatadei neterminat Imprumuturile din mitalogia antic au stimulat preocuparile privind proportionarea el arhitectonice si au sugerat unele detalii decorative folosita in mod independent. Printre alte lucrri ale lui Brunelleschi se numr i Biserica Santo Spirito , o bazilic cu transept, inconjurata de poate laturile cu capele, la fel ca si San Lorenzo.

Michelozzo Michelozzi ( 1396 1472) Printre primele lucrri se numr mnstirea San Marco sediul ordinului dominican din Florena. Palatul Medici ( numit i Ricardi mai trziu) Florena 1444-1464). Faada se dezvolt pe orizontal, separarea nivelurilor fiind indicat prin cornie discrete. Apareiajul e gradat , la parter in rustica (cu blocuri de piatr cioplite sumar). La etajul I cu piatr ecarisat ingrijit, dar cu muchiile marcate, la etajul II cu suprafa neted. Ferestrele germinate si arcuite sunt de traditie romanic, dar cornia puternic e inspirata din arhitectura antic. Arcadele de la parter, din cele dou extremiti (umplute cu zidarie si prezavute cu ferestre ulterior) formau , odinioar , de o parte o loggie, de partea opus intrarea la grajd. Curtea inconjurat de un foior cu arcade pe coloane, capiteluri compozite mai zvelte, cosntituie un model imitat si dezvoltat in palatele viitoare. Vila Medici, Careggi, lng Florena ( Vila achiziionat de Cosimo Medici in 1457 la Careggi) - amenajarea unei vile in afara orasului ne dezvaluie o conceptie noua despre felul de organizare a vietii citadine. - Corp de cldire mai vechi, deasupra cruia Michelozoo aeaz un al 2-lea etaj pe console i arcuri proeminente, dndu-i aspect de cetate. Astfel un capt un efect sumbru de cldire alipit , articulat la parter prin arcade oarbe, dup modelul folosit de Brunelleschi in interioare i aeznd deasupra o loggie ginga cu coloane zvelte i capiteluri ionice, care sutin arhitrava i cornia. - Aici erau inute intruniri ale Academiei platonice patronate de Lorenzo Magnificul. Leon Battista Alberti ( 1404- 1472) - formularea unui limbaj arhitectural , o ndrumate practic i teorietic - formele elaborate de arhitectur antic i de dimensionarea lor proporional l copiaz pe Vitruviu. - Noi concepii scrile devin mai dimensionate Palatul Ruccellai 1446

faada ritmuri uniforme, cele dou accente laterale simetrice, marcate prin cele dou portaluri, echilibrndu-se reciproc. Faad mbrcat n lespezi ecarisate, banc continu de piatr ntrerupt de cele dou intrri. Etaje separate de profiluri antice, strbtute de frize mpodobite cu reliefuri vegetale fine. Ferestre parter ptrate ncadrate de un profil simplu, Ferestre 2 etaje protejate de un arc de descrcare Marea inovaie atenuarea orizontalelor prin elemente verticale. Toate trei nivelurile articulate prin pilatri care susine corniele : jos capiteluri dorice, etajul I capiteluri cu volute de un desen mai liber , ultimul etaj capiteluri corintice. Alberti formeaz o trecere gradat a el plastice dup ruinele romane. Construcia executat de sculptorul-arhitect Bernardo Rossellino in per 1446-1451

Santa Maria Novella ,Florena - la cererea lui Ruccellai , Alberti o ntocmit planul pt faada principal a basilicii gotice Santa Maria Novella. - Faada a fost mprit n 2 registre Palatul Pitti, Florena Sant Andreea, Mantova

Sculptura - Renaterea timpurie Filosofia Idealist conceptul estetic formulat de Plotin, conform cruia ideea, adic esena tuturor fiinelor, ca i a lucrurilor din natur, e perfect, deci frumoas prin definiie. Calea aleas de artiti studiul fenomenelor din natur i n prima linie a fenomenului om, Un canon al proporiilor, care s constituie un etalon al amterializrii omului ideal, stabilit ianitne de sculptorii greci, un canon la care se adaug si expresia voinei, a efortului, a valorii personale, totodat i a atraciei senzoriale cu nuan erotic poetizat. Istoria sculpturii florentine ncepe cu un eveniment semnificativ concursul organizat in 1401 de Signorie i de breasla negustorilor pt executarea canaturilor de bronz de la poarta de nord a Baptiseriului. Tema pt concurs Jertfa lui Avram Ghiberti s-a folosit de elementele de peisaj, dispuse 1n diagonal, pt a desparti doua scene : n stnga, jos, grupul slujitorilor, in dreapta, sus, scena sacrificiului.

- Compoziia lui Brunelleschi se nscrie ntr-un triunghi - Avram i Isac formeaz vrful echilibrul compoziiei tulburat de apariia ngerului