J>

mcoiMM mAnditA

CALEA SUFLETELOR

m VENICIE

vAmile vAzduhului
Vol.I

visupL
tin lung tren tupareviafa
9(e tk&im tn

etmergand

J&rd si

m mat dam stoma

Jertctoite sunt Ratte

Wide ne-am suit si ednd.

Unde stem cdtt-un minui,
fPdnisi ne mai dam stoma

Suae, plead, a trtcut.

lar durerile sunt stafii

Lwngi demise mai sfSrsese,

Si

tnduda twastri pared

Areitori de neroBdort
fnointe tot privim,
1

tot mai nulte se ivesc...

\frtm s-qjungem tot

mai

iutt

La vreogari ce-o dorm...

!hfa tree ziitle,

tree

anu

CBpe sfinte si

durtri,

Asteptdnd Uranifi de visuri

%(pi

momente de plaeeri.
Muipi
eopii voiosist urea

C&H tn drum n-am tntdtnit

lar cdte-un bitrdn eoboari
trist,

de forte istovit.

iHne-odati insa vremea

Si tie coBoram si noi,

Ce n-am da atunci o
clipa

So ne-ntoarcem inapoU
Cieipe edndprivim tn urmi
fBtdngem timpuCee-a trtcut,

SunUgara vesaicUi
Jim
trait,

dor n-am stint..

EDITURA

BUNAVESTIHE

S<

BIBLIOTECA ORTODOXIEJ

GALEA SUFLETELOR IN VE$NICIE SAU CELE 24 VAMI ALE VAZDUHULUI

VOLUMUL
I
.

ie$it

Chipul de f a^a arata.ijufletul Sfintei Teodora din corp, stind intre Ingeri i ajutat de Sf intul Vasile eel Nou. Sufletele drep^ilor dupa la ie^irea din corp sint prisfintele descoperiri mite de Sfin^ii Ingeri, care le pazesc $i le due

sus in regiunile cere$ti pline de lumina i fericire. Aceasta-i natural, deoarece Sufletele drep^ilor se gasesc cu Ingerii chiar din vremea vie^uirii lor pe pamint. tntoarce-te Suflete al meu la odihna ta, ca Domnul bine a fScut ^ie...". (Ps. 114 7-9).

BIBLIOTECA ORTODOXIEI

CALEA SUFLETELOR IN VE$NICIE SAU CELE 24 VAMI ALE VAZDUHULUI

pennevoi aducem Tie, Nascatoare de Dumnezeu, noi robii Tai. Ci, ca Ceia ce ai stapinire nebiruita slobozeste-ne pe noi din toate nevoile, care cu umilin^a strigam: Bucura-Te bucuria noastra, acopere-ne pe noi de tot raul cu cinstitul Tau omofor."
imulljumiri

Aparatoare Doamna,

tru biruin^a, lzbavindu-ne din

Catre Tine, Maica Sfinta

Rugaciune inal^am,
Caci pacatul ne-nspaiminta
Si de el

vrem sa scapam.

Ruga

noastra cea fierbinte

Sa'o.duci la Fiul Taw Si s5-L rogi cu dulci cuvinte

Sa ne

ia

sub scutul Sau,

Amin

RUGAMINTE
,,Eu sint

din partea

cdrfii

lumii... Galea, Adevarul Via^a" (loan 8 72; 14 6).

Lumina

si

El ne-a mingiiat obrazul Cel brazdat de lacrimi niulte. El facu sa ne-nfloreasca

Florile rjdejdei snuiltel

Citifi-md cu dragoste, cu bdgare de seacu multa rabdare. pdstrafi-md curatd, nu-mi indoifi filele, ca si eu vd sint o buna calauza in viafa aceasta pdminteascd catre Patria Cereasca. i cifi vor umbla cu dreptarul acesla, pace peste ei si mild i crestinismul lui Dumnezeu peste israilul

m&

si

(Gal. 6, 16).

DIN DURERILE SUFLETULUI ClTRE CITITORI

la

editia de fata

fal^d

Glasul car{ii de fa{a!

Frate,

cartea

ij;i

graeste

la-ma-n mina si. ci teste i fii cu luare aminte La ale mele cuvinte
Care-n mine aici sint scrise Spre folos citre' to^i zise. Deci, dar pune sirguin^a
Si-ti

Prin punerea sub tipar a lucrdrii de fafd ne implinim o datorie morala de autor, trecut la cele vesnice in 1975, precum si una de suflet cdtre aproapele nostru, ajutindu-l sa pdseascd pe calea mintuirii. Ea se intituleazd Calea Sufletelor in Vesnicie" sau Cele 24 de Vdmi ale Vdzduhului" si este scrisA de proiosinghelul Nicodim Mdndifd. El a avut la baza, ca izvor de inspirajie o hicrare mat veche scrisd la acea vreme dupa ardtarea Sfintului Atanasie de la Crit, tradusd din limba elineascd de cdtre protosinghelul Rafael. Aici erau cuprinse aspecte din trecerea Sufletnlui Cuvioasei Teodora prin vdmile vdzduhului, dupa iesirea sa din trup, asa cum i s-a descoperit Cuviosului Grigore, ucenicul eel mai apropiat al Sfintului Vasile eel Nou. Punind ca temelie lucrarea mai sus pomenitd, pdrintele Nicodim a imbundtdtit-o, documentind-o scripturistic si teologic, ardtind toate etaPele prin care va trece Sufletul oricdrui muritor dupa iesirea din trup. Fiind de asemenea proporfii, lucrarea a suferit mai multi modificdri si a fast transcrisd cu trudd
si
si ilustrat

cistiga umilinfa.

Fugi de toata rautatea

Si fa toata bunatatea Iar de- doresti mlntuirea

Asculta-mi povafuirea:

De
SJ

orice rau te fereste bunatiti ispraveste, Iubeste pe Dumnezeu Si pe aproapele tau,

Ca sa

te invrednicesti

In Rai sa te salasluiesti In vesnica fericire Care nu are sfirsire.

Dar, nu uita frSfioare Aceasta a mea scrisoare, Ci ma rog sa bagi de seama. Ca spre viata ea te cheama.
(de P. Patrut)

citeva oripind la forma ei actuald. Textula fost mult imbundtdfit cu clisee, asa cum le-a gindit pdrintele Nicodim, ajutat si de ucenicii sdi cei mai apropiaji precum si de neuitatul si regretatul pictor Jan Dumitrescu din Bacdu, care a muncit enorm pentfu a da, forma cuvenita acestor clisee. Ca izvoare de inspirafie art mai fast folosite Divina Comedie" a lui Dante i Paradisul Pierdut" de Milton. Aceste surse unite si sus{inute de o muncd fdrd preget din partea tuturor, au condus la finalizarea cliseelor asa cum se gdsesc tipdrite in cartea de fafd. Manuscrisul a fost dactitgrafiat in sapte exemplare. Anii de prigoand religioasd, pe care cu tofii i-am trait, s-au abdtut si asupra acestui manuscris tncit din cele sapte, a rdmas doar unul - asa ca prin minune - dar si acesta incomplet, deoarece fiind dactilografiat in fascicole, unele s-au pierdut. Totusi, printr-o muncd susfinuta de transcriee manuald in caiete, de cdtre credinciosi, s-a putut reconstitui integral manuscrisul si recupera cliseele care ilustreazd fericirile si pedepsele Sufletelor dupa trecerea lor in vesnicie. Aceasta lucrare s'a ndscut in vremuri de mari strimtordri pentru Biserica noastrd orodoxa, a suferit persecufiile vremurilor urmdtoare, si acum la iesirea de sub tipar aceleasigreutd\iauinso\it-o. In acest timp-de grele frdmintdri, a trecut la cele vesnice - Elena - aceea care a fost o parte din sufletul activitdfii.,,Dumnezeu sd-i oiihneascd Sufletul trudit !" Dumnezeu sa le ajute la greu,' celor care ne-au ajutat ctnd am fast si noi la greu. parte din ver smile care sint semanate in anumite locuri in aceasta carte sint luate si adaptate din cartea ,}/orbe cu tile" a neuitatului fabulist; Vasile Militaru"

migcAdde

Woca cuwva, MMora eMtoftf, li se va pdrea aceastd lucrare brta mcarcata, not k spun em sd se gindeascd asa: Cind smt insetafi si gdsesc in vale un izvor sau ofanima, nu smt obliga}i sa bea toata apa, ci isi potohsc sdea duiM dormfa lasind si altera care vin dupd ei. Asa si cu aceastd carte, sa ne ludm faecaredoctona trebmnaoasa p entru folosul Sufletului, lasind restul fientru atfn.Noimsa ne rugam ca, bundtatea lui Dumnezeu sa se reverse peste cei care vor cttiaceste fagtni si vor implini - dupd putere - cele ce-stnt cufirinse in ele Mul[umim, p e aceastd cale, a tiparului, tuturor ostenitorilor care au contnbuit la men$merea unicului exemplar, asa cum le-a ajutat Bunul Dumnezeu .pentru a-l comfleta si tipdri azi, pumndu-l la indemma tuturor celor doritori sa la aminte Jmind cont de intimpldrile neobisnuite prin care a trecut acest exemplar, apanfia mtegrald a lucrdrii o consider Am o adevdratd minune" c a Domnu {nostru Iisus Hristos, Care a luat si a purtat umeri'i
._

A>^

PRECUVlNTARE
cjntorul Milostivului
Sprijinifi si mult nringiiatr de nemarginita dragoste, bundtate st Dumnezeu Cei pururea binecuvintat, cu toata

in manuscris jj alte lucrari, intre care, una intitulatd Privelisti Afiocalifitice" desprecare astazi nu se maistie nimic, deoarece a fast confiscatd'm 1964 imfireund cu toate celelalte.Lucrarea era dadilografaatd in trei exemplar e, cufirinztnd to. bl5file de marimea unci jumdtdti de coli obisnuite. In paginile sale autorul nu ne da o exphcatte literald a ..Apocalipsului" ci cuvinte de

coboare Harul Sau peste aceastd lucrare in asa fel incit sa mtoarca Sufletele noastre din calea cea largd a pierzarii cdtre cea ingusta si sinmta a mmtuirii" precum ne-a zis: Luati jugul Meu cd este bun sisarana Mea usoard, si vefi afla odihnd " Sufletelor voastre Iubiti cihtori va aducem la cunostintd cd pdrintele Nicodim a mai lasat

c- *.** Saipacatelelumnsa
-

fie

Mea

increderea pasim inainte la mdeplmirea misiunei noastre Preofesti, pentru a aprinde incd o fa die si a o pune in sfesnicul adundrei crestinilor si a intregei lumi, pentru a Vumina si a folosi pe to\i cei dornici de mintuire. Desi, unii scriitori si alcdtuitori de carti obisnuiesc, ca, atunci cind dau o carte la lumina s-o inchine sau s-o aducd dar unora

din mai-marii lor: voievozi,

cdpetenii,
noi,
eel

boieri,

notabili,

copii,

sofii,

nu vom muri ci vom trdi. .. addugind pentru noi insine ? i le vom tipdri f' Acestea fund ztse, indreptdm gindul nostru de ruga cdtre Cei de sus Caruia ,toate-l smt cu putinfa".
Asa sa ne
si

mat mult Jnimii" si mai putin miniii" cuvinte in care cei msetafi de viaja cea vesmcd vor gdsi o mare mingtiere si sprijin sufletesc PrivekshApocahptice nu explicd vremile" si ami', ar fa tentati unii sa creada.ele ne daumsa o orientare Sigma cdtre luminarea Sufletului, a'drumului drept caire viaja de veci cdci vremea este aproape. Jatd vin curind si Mala Mea este cuMme.ca sadau faecdruia dupd cum va a pta" lui. Eu sint Alfa fa f si umega.Lel dmtu si Cei de p e urma, Inceputul si Sfarsitul" (Afic 22 12- 13) Not ampomtt cu tot Sufletul si in cdutarea acestui manuscris, in sfieranta ca-t vom gasi ammtindu-ne de cuvintele incurajatoare ale unui efiiscofi rostite catre mama fencitului Augustin: Nu se poate sa piard faul alitor lacrimi" si revemnd la cautanle noastre indrdznim a zice: nu poate sa rdmind zadamica si sub obroc truda alitor zile si nopfi", punind chezdsie si
,

careseadreseaza

zidire sufleteascd

mm

mai mic intre Iereii-Monahi, prieteni, rudenii, etc., Prea Sfintei si de via{d lucrare si aceastd inchindm si inoredintdm si Duhului Fiului Sfint; Prea Sfintei fdcatoarei Treimi : Tatdlui si
Musi,
pururea Fecioarei Maria, Ostilor Ingeresti si tuturor Sfintilor, Care ne-au ajutat a o realcdtui, complecta si ilustra cit am putut mai viu, pentru foiosuv vrememic si vecinic ai
Ndscdtoarei de
si

Dumnezm

oamenuor ostenitori in bine. Vdzind in majoritatea lumii 'crestine, pe deoparte intunericul necunostinfei de Dumnezeu, de poruncne Lui izvoritoare de statornicd
tuturor
viaja, ba chiar si bezna necunostinfei de existenfa Suflea hranei, imbrdedmintei, aidpostirei si at, izvoruvui viefii lui fericite ; iar pe de altd parte folosul fisnitor in viata vecinica a Crestinilor vii si repausafi; din ardtarea vietii Sfintului Vasile eel Nou, cu istorisirea Pdrintelui Grigore, dupd ardtarea Sfintului Atanasie de la Crit, despre osirdia Cuvioasei Teodora cu vrednica ei savirire din aceastd viafd, descoperirea infricosatelor 24 de vdmi ale vazduhului, cu: groaznicele greutdfi a trecerei Sufletelor prin acele cumpiite opret
si fericitd

cuvintele fisalmistului

tuvui,

ajute

Dumnezeu

Din partea. celor care s-au ostenit sa puna sa iasa de sub tipar lucrarea de fata. Grea a fost povara, dar am dus-o cu drag
!

listi,

locurile

iadului cu grozavele

munci

ale pdcdtosilor netndreptafi

Bucure$ti 1990
Iar

prin

Sf.Tainda

Pocdintei, si desfatatele locasuri piine de nesfirsite

acwm

ca Incheiere,

bucurii, veselii si fericiri eterne ale Sufletelor in Rai. Infldcdmt, zic,

si totodatd si obligat

-.

i
! i

.:,

..

Din Sujlet dorim tuturor Spor in toate cele bune

Astazi
si

demdatoririle inaltei

si Sfintei dregdtorii

Preo-

in viitor

Amin.
..

jesti cu care m-a imbrdcat Mintuitorul nostru Iisus Hristos Dumnezeu-Omul, Universalul Arhipdstor etern, m-am vdzut silit a prelucra,

complecta, alc&tui, ilustra si a reda la

folosul tuturor.

lumina

si aceastd carte, spre

Cole 24 vami ale vdzduhului

Vlata Sfintului Vasile eel

Nou

Cunostinfa, cum ca fiecare pdmintean, desi in lumea aceasta poate scapa de multe greutdfi si primejdii cu istefimea minfii, cu puterea, cu averea sa, ori prin puternicn zilei, insa de moarte, de judecata particulara si universala, si de *rdspldtirea faptelor sale bune sau tele, cu Raiul ori cu iadul, nu poate scapa nimenea asa cum a invdtat si invata Sfinta noastrd Bisericd prin sfinfyii Ei slujitori ce s-au ostenit sd analizeze despre nemurirea si calea Sufletelor in vecinicie m-a determinat a cerceta cdrfile sfinte care grdiesc despre sfirsitul oricdrui om de pe pdmint, cu rdspidtirea faptelor lui in veci-

cd erau
si

mai mari, mai incdpdtoare, mai durabile, mai luminoase mai frumoase. Menirea pe care au avut-o si o au bisericile mari,

spafioase, trainice i luminoase fa\d de cele primitive, o are si lucrarea aceasta, fata de cele anterioaye. Pentru educarea, l^minarea si folosirea iubitului nostru popor

nicie,

Astfel,

turi

ale

in lucrarea de fata Vechiului si Noului

am

Crestin Ortodox, din to ate ramurile societdtii si finuturile scumpei noastre Romdnii, ne-am ostenit pind la sacrificiu a ilustra aceasta carte cu felurite clisee si explicatii, ardtdtoare vietii crestine si anticrestine a coreligionarilor nostri cu repausarea lor, trecerea Sufletului prin vdmile vdzduhului si asezarea fiecdruia, in muncd sau in fericire,

consultat

Dumnezeehle Scripciteva cdrfi

teologice,

dupd

faptele sale bune ori

rele.

Testament,

Antonie eel Mare, Macarie Alexandreanul, Teodo'r Studitul, Ciril Alexandreanul, si pe alti Sfinti Pdrinti : Vtafa Repausatilor nostn dupd moarte, Viafa Sfintului Vasile eel Nou din 26 Martie (dupd Viejile Sfinjilor tipdrite in Sf Mdndstire Neamfu, anul 1813 ; edi0a de Tiisindu anul 1914 ; de Iorgu Dumitrescu, sub supravegherea P. S. Arhiereu Nifon Ploesteanu Vicarul Sfintei Mitropolii a Ungro-Vlahiei, anul 1905) ; cele 24 v ami ale vdzduhului traduse din limba Elineascd, in limba noastrd Romdneascd, de Protosinghelul Rafail; aceeasi carte cu 24 vdmi tipdritd in anul 1910 de Iorgu Dumitrescu, cu binecuvintarea Sfintului Sinod al Sfintei noastre Biserici Auiocefale Ortodoxe Romdne (pg. 4 din precuvintare), si alte scrieri, aledtuind-o asa cum am putut mai bine ; rdminind ca cei cu mai multd invdtdturd, pregdtire st puteri lumindtoare, sd facd
Sfinfii:

pe

ceva

mai

mult,

mai

estetic si

mai

bine decit

rtoi.

Lucrarea de fafd poate folosi foarte mult chiar, si pe cei ce merg la Scaunul Sfintei Mdrturisiri, urmdrind feluritele pdcate de {a fiecare vamd a vdzduhului, sau cele asezate unele dupd altele la urma notindu-si pe cele cu care se simt gresiti, pentru a si le mdrcdrfti turisi inaintea lui Dumnezeu si a ministru'ui Sau, iscusitul si luminatul Preot Duhovnic, dupd care sd primeascd canonul cuvenit, cu dezlegarea lor, si sd facd apoi roade vrednice de pocdintd, pentru a scapa de iad si a se invrednici Impdratiei lui Dumnezeu. In acest scop reproiectdm in mintea fiecdrui cititor si ascultdtor, ca noi oamenii pe pdmint sintem numai niste cdldtori de o zi, si cd : N-avem aid cetate sau patrie stdtdtoare ; ci sintem numai in cdutarea celei viitoare" (Evr. 13 14 ). Fiecare din noi, oricit s-ar socoti de mare si tare, vrind-nevrind, trebuie sd recunoascd cum cd tot va trebui sd .moard odatd. De ar stdpini careva lumea ca marii Faraoni si ca impdratii : Nabuhodo. . .

Poate unii dintre

vizatie,

Si cam prinde si hrdni, vindeca, mintui si ferici cit mai multe Suflete Asta mi-a impus-o dictonul vremii. Adeseori s-a vdzut la cite o sfintire de bisericd, hram, ori mare serbare bisericeascd, improvizindu-se cite un altar afar a din bisericd. De ce ? Fiindcd biserica este neincdpdtoare pentru multimea adunatd si care se adund incd. Astfel, la Altarul improvizat afard, poate lua parte toatd lumea adunatd. Meni. .

: Asta-i o improde nu mai seamdnd cu Vdmile Vdzduhului" cele dinainte. asa este. Asta am fdcut-o din dragoste preofeased, de a: cu~

cititorii acestei cdrfi

vor zice

nosor, Artarxerxe,

Alexandru Macedon, ca

vestitii
.

Cezari ai

Roma-

irea

Altarelor acesiora improvizate

lui

cuDarul
oficiau
teri,

Dumnezeu.

are si lucrarea noastrd de fafd, Asijderea, imi reamintesc din citirea prin
il
.

putemicii impdnilor si Califiisi de ar avea mai si locuri ... vremi rati ai popoarelor din felurite mai multd si vitejie putere Solomon, multd minte si intelepdune decit de ar Bonaparte ... fi mai bogat decit Samson, Iraclie, Napoleon si la corp decit mai frumos la fata decit Midas, Priam, Cresus covirsi pe tofi ar Iosif, Avesalom, Narcis, s.a. in scurte cuvinte, de pdcatului, oamenii in trupestile daruri vremelnice, dar dacd r.obindu-se ce foios ar dupd cuvintui Mintuitoruiui si-ar pierde Sufletul sdu avea? Si ce-ar putea da in schimb ca sa-si rdscumpere Suftetm sdu? Si ce vor mosteni ei in veci in i,ocut, pdcatoasaor desfatari vrememice
Arabilor, ca Sultanii Turcilor
. .

si

Istoriile Bisericesti] Viefile Sfinfilor.

ca unii sfinfi pustnici-preoii,

Dumnezeiasca Liturghie in scorbura unor copaci seculari, pe^chiliufe, bisericuje mid, primitive, strimte, unde abia avea lot
preotul cu ucenicul sau. Apoi, cu

cit s-au inmulfit pdrintii cu atit au fdcut bisericufe si biserici din ce in ce mai mari, care sd-i incapd pe tofi. Credem insa ca nimeni nu protesta *cd de ce nu seamdnd cu cele dintii. Din contra, toft se bucurau de ele

numai

umbra ? Sufetumi din corp, atunci fiecare va vedea bine ce tr-ebuia sd facd si ce sd nu facd, spre a se fot-osi vecinic. La despdrfirea Sufetumi de corp, oricare om va vedea toate bundtdtue si desfdtdrue
care tree ca

La

iesirea

si frafii,

Mmesti pierind ca niste ndiuciri si desertdciuni din fata mi, asemenea visurhor de dmaintea ceoui ce se desteaptd dimineata, si atunci se va cdi groaznic, dar va fi prea tirziu, prea tirziu ! Orice cdintd, tinguire,

10

Olis 24 vfimi ale Vifduhului

mud, atunci e zddarnic. Deci, pentru a nu ajungc niciunul dintre noi in acea groaznicd disperare si nefericire vecinica, hai cu tofii, mai inainte de despdrfirea noasprd de corp, sd ne pogottm cu mintea in iad, dupd cum ne sfdtuieste psalmtstul David, zicind : Pogoard-se pdcdtosii la iad de vii" (Ps. 54 16), si sd ufmdrim Sufleiele ce se despoil de trup ; pe patul agoniei, in trecerea lor prin vdmile vdzduhului, prin Rai si prin iad. Hai cu tofii sd urmdrim Sufletele repausatilor nostri dupd moarte la cernerea lor in cele 24 de site ale vdmilor vdzduhului, la prezentarea lor inaintea Dreptului
ja*e sau pdnset

BIBLIOGRAFIE

$1

PRESCURTARI

C.

Om

Matur

I.

Popescu Bajenaru

Judecdtor,Rdspldtitor, si urmarea feluritelor vieti, ca sd ne pdzim de primejdie si sd fim fericiti vecinic, lucrind binele din rdsputeri in scurtul rest al vietii ce mai avem de trait in lumea aceasta trecdtoarc

amdgitoare. Milostivul Dumnezeu sd dea tuturor cititorilor si ascultdtorilor acestei cdr^i duhovnicesti putere multd de pdtrundere in viitorul Sufletelor de dincolo de mormint, ca fiecare sd se poatd hotdri si griji din
,

si foarte

= Apocalips = aprilie = august art. = articolul Ap. = apostolul Apost. = Apostolic

Ape. Apr. Aug.
al.

Cartea Omului Matur" edif. VII, 1925 Catehism", Nicolae Brinzeu C. pentru clasa II secundara, ed\\. 1946

Lugi
C.P.

= Dr. =
I.

Const. Chiricescu

si

lcono-

ad.

= aliniatul = adaugiri a. = anul

mul

C. Nazarie Calauza Predicato-

vreme clt mai bine, pentru a scdpa de iad si a dobindi fericirea si odihna vecinica cu drepfii si cu Sjintii in Impdrdfia lui Dumnezeu. Darul Domnului nostru Iisus Hristos, Dragostea lui Dumnezeu Tatdl si Impdrtdsirea Sfintului Duh, sd fie cu noi cu Mi, frahlor Amin" (2 Cor. 13 14).
Praznicul
Proslavirii
si

Arhipreasbiterul MiArheol. Bibl. trofor Dr. Vasile Tarnavschi Arheologia Biblica" edit- 1930 Cernauti Arnestecul dracilor in trebile A.M.

rului" edit- 1901 si 1902 Bucuresti Arhim. I. Scriban Curs de C.T.M. Teologie Morala" edi{. 1921 Bucuresti

C.C.

Tudosciuc, invatator Cuge-

tari Crestine" scrise in poezie, edif.

lumesti".

B
Cel

mai mic

Inalfdrii Domnului Iisus Hristos 1948

nostru

intre Iereii-Monahi

B.O.Rt
rica

= Revista

bisericeasca Bisesi

NICODIM MANDITA
Protosinghel

Ortodoxa Romana" B.E.R.=Pr. MarinC. Ionescu Biblia

Bucuresti

1935 Sibiu Chauteaubriand Genie du C.G.C. Cristianisme" Carte Foarte Folositoare de C.F.S. Suflet" edit. Tipografia Cartjlor Bisericesti 1929 Bucuresti Pr. T. Chiricuta ?i Pr. I. D. C.D.M.

Stanescu Cred
risesc"
vol.

Doamne

si

Martu-

EducatiaReligioasa" editia 19223

II

C.P.L.==A1. Lascarov Moldovanu Cartea cu Pilde" edit. Bucuresti

Cint. Cint.
Cint.
c.

3 tineri

= Cintarea Cintarilor" = Cintarea celor trei

dec.
d.

D
Dan.

tineri

Cor.

= corinteni

Cols. =s coloseni

= canonul ca. = cam cuv. = cuvios cuv. = cuvint cap. = capitolul

can.
Cart.
cart.
5=3'

= dupa = dupa Hristos D. Ag. = Dr. Gherasim

d.

= Daniil = decembrie

Hs.

Timus

episco-

pul Argesului Dictionar Aghiografie" cuprinzind Vietile Sfintilor" pe scurt edi^. 1898 Bucuresti

Cartagena

N.B. Vezi despre aceasta pe iarg in

Privelisti

Apocaliptice",

azi

in manuscris,

de autor.

= cartea Com. = comentar Cateh. = Cateheza = catre cond. = condac col. = coloana com. = compara
c.

D. Ort.=revista Duminica Ortodoxa" I. A. Candrea si Gh. ADiet. Encic. damescu Dictionar Enciclopedic"

ilustrat, 1931

D.

C.

= P. Simion
edit,

Cai"

asociatiei

Chisu Cele doua Sfintul Ni~

cita" 1944 Cluj

12

Ole

24

vami

n\e vazduhulul

Vlata Sflntulul Vasile eel

Nou

13

D.A.I.

= Didaliii" facute pe la Prazman

H
H.=Nicodim Aghioritul
Hristoitia"

cioru, preot Dr. N. Caciula si Dr.

de Antim Ivireanu, Mitropolitul Ungrovlahiei, publicate de pr. I. Bianu 1886 Buc. D.A. pr. Ilarion V. Felea Duhul Adevarului" edit. II 1943 Arad Nicodim Milas, fost episcop D.B.O. al Zarei (Dalmapla) Dreptul Bisericesc Oriental" trad, de Dim. I. Cornicile

nelescu si Vasile I. Radu, edit. 1915 Bucuresti Ilie Miniat, episcopul CerniD.I.M. cai si Kalivritei din Peloponez Didaliii si Predici" trad, de pr. D. Fecioru edif. 1945 Buc. pr. I. Mihalcescu Dogma SoD.S.

sau Bunul Moral al Crestinilor" trad, de Iona si Antonie schimonahi in Sf. Munte" Athos 10 mai 1937 Bucuresti Hron. Hronograf" adica numaratoare de ani, tiparit cu blagoslovenia I.P.S. Veniamin, Mitropolitul Sucevei, si Moldovei, prin osirdia preacuviosiei sale Chir Mardarie,

N. I. Stefanescu, edit- 1939; 1941; 1.942; 1943; 1946; Bucuresti Irineu Mihalcescu, mitropoI.R.L.

litul

Moldovei

si

Sucevei Istoria

Religiilor

IstoI.B.U.Eus. ria Bisericeasca Universala" trad.

Lumii" Bucuresti Eusebiu Popovici

de Atanasie Mironescu, fost rnitropolit primat, edit-

1925-1928 Bu-

curesti
1st.

tiorologica"

fascicola
Sf.

I X
I.

edit.

1926-8 Bucuresti D.I.D. = Dogmatica

chin

Damas-

starebul Sfintei Minastiri 1837 Hrisostom 64 de Predici extrase de Dr. Carl Ioseph Hefele, trad, de episcopul Melchisedec al Romanului edit. 1883 Bucuresti comentariile la epistola catre: romani, I si II corinteni, galateni, efeseni, filipeni, cosj

Arhim.

Neamtu

C. I. Giurescu Istoria RoR. manilor" volumele I II III edit. Bucuresti Imparat^i Imp.
;

= In^elepciunea lui Solomon In$. Sir. = In^elepciunea lui Isus SiIn{. Sol.

Dr. Gherasim Timus, episM.Ps. copul Argesului Note si Medita<^iuni asupra Psalmilor" edit,. 1896 Bucuresti Marturisirea Ortodoxa" edi^. M.O. 1930 Bucuresti MisteS. A. Arhanghelov M.V.V. rele Vie^ii Viitoare" trad, din rnscstc de preot Clement I. Bontea edi^. II 1899 Roman M.C.I. I.P.S. mitropolit I.MiMlsi E. Vasilescu cescu doctorii N. Cristescu Morala Crestina" edi^. 1942 Bucuresti monahul Agapie Criteanul M.P. Mintuirea Pacato^ilor" edi$. 1939 Buc.

iatreb.

= Intrebari in. Hs. = inainte de

J

rah

N
Hristos

loseni;

si

II,

tesaloniceni;
si

si

E
Ef
Eel.

II

Timotei, Tit, Filimon

evrei,

edit.: 1906; 1908; 1910; 1905;

1911;

Est. = Estera
Efs. == efeseni

== Esire sau Exod Eclesiastul

1923 Bucuresti

Jud.

= Judecatori

= Numeri = nota buna n.n. = nota noastra Nr. = numarul Nomoc. = .J^omocanon" sau IndrepNum.
Nov. N.B.

= noiembrie

= ecumenic ep. = epistola ed. = editia edit. = editat

ec.

Evr. Ev.

= Evanghelist

= evrei

Is.
Is.

= Isaia proorocul Ier. = Ieremia proorocul Iez. = Iezechil proorocul Sus. = Istoria Susanei lac. = Iacob
1st.

Navi

s= Isus

Navi

Lev.
Lc.

= Levitic = Luca evanghelistul

Laod.
L.S.

= Lumina
=

= Laodichia

tarea I^egii" care are judecata arhiereasca si impirateasca de toate vinele preo^esti simirenesti, edi|. 1552 Tirgoviste

Satelor" foaie saptasi

minala pentru popor, redacfia

lan.
I.

lanuane

R.

==> preot Iosif Trifa Istorioare Religioase"

= Facerea sau Geneza F.Ap. = Faptele Sfin^ilor Apostoli Filip. = Filipeni

Fac.
Febr.
F.

I.

C. O.

= ..Invafatura
Ortodoxa"

de
edit,.

Crcjstina
I.Bibl.

= preot

Credin^a 1952 Buc.

A. P. Lopuhin Istc-

ria Biblica" trad, de I.P.S.

curesti.

Nicodim,

februarie
stavro.

patriarhul Romaniei, edi^. 1944 Bu-

Dr Dumitru Stlniloae Filocalia" trad, din greceste

edit.

= pr.

I.Rom.

1946 Sibiu

A. D. Xenopol, profesor la Universitatea din Iasi, Istoria Ro-

administra|ia Sibiu, strada Mitropoliei Nr. 45 L.L. preot Dr. Marin C. Ionescu ,,Lumina Lina" vol. II edit. 1933 Buc. L.B.R. == Dr. Vasile Mitrofanovici Liturgica Bisericii Dreptcredincioase Rasaritene" prelucrata, completata si editata de profesor Dr. Teodor Tarnavschi, edit. 1909, Cernau^i

= octombrie opera citata Om. = Omilia O.M.P. Dr. Grigore

Oct.
o.c.

Gh. Comsa,

e-

piscopul Aradului, N. Popovici si preot Gh. Popovici, prof esori la Academia Teologica din Arad. 0 Mie de Pilde" edi^. 1929 Arad

Og.D.

= colectia

trad, de I.P.S.

Ogorul Domnului" Nicodim, patriarhul

Romaniei

F.I.N.M.

Foaie Interesanta.", spicuiri 'de pr. Nicodim Ma-ndi{a

manilor"
I.B.U.
lui
niei,

M
Mih. Mai. Mac.

= Istoria Bisericeasca UniverSinod

si

sala." tiparita

cu aprobarea Sfintucu binecuvintarea

patriarhul
I
si

P. F. Iustinian,

Roma1956

= Miheia proorocul = Maleahi proorocul = Macabei Mt. = Matei evanghelistul

Mc. == Marcu evanghelistul Monitorul Oficial M. Of.

Paral. == Paralipomene sau Cronici psalmul Ps.

Prov. Sol.

Gal.
gl.

= galateni
glava
..Glasul
as revista

volumul

II

edr,

= glasul

Bucuresti
I.O.

= colecijia Izvoarele Ortodoxiei"

18,
trad,

M.

= = Molitfelnic"

PL Ier. mia
Pr.

= Proverbele lui Solomon = Plingerile Proorocmui Iere-

edif.

1950 Bucu-

G,M.

Monahilor"

Nr.

de preot Dr. D. Fe-

resti

pg-

= preot = pagina

14

Celo 24 varal 8le vazduhulul

Vui(a Sfintului Vasile

Ml Nau

15

p.

Prel.

= partea = prelucrare

P.=

P.S. == Preasfintul sau Preasfinta Pateric" editat de .Jnstitutul de Editura Crestina al Sfintei Episcopii

= sfintul sau = Sinodul Spic. = spicuiri

Si.

sfinrii

trad.

Sin.

Trop.
T.P.

S.P.A.

sau Asez. Apost.

Scrierile

Parintilor Apostolici"

impreuna cu

a Rimnicului, Noului Severin" anul

1930 P.T.V.S.
si

= doctorii Tarnavschi Vasca

torn.

edit, Il-a 1927

Soroceanu Predici" Cernauti

14,

P.B. Sache. Ierom. Nicodim Sachelarie Pravila Bisericeasca" Seminarul Monahal Cernica, Ilfov 1940 P.B.G. Pravila Bisericeasca Govora" numita. cea mica, tiparita in anul 1940 in minastirea Govora (dupa-editia din 1881, publicata de

Academia Romana
P.M.B.

A?ezamintele si Canoanele Apostolice" trad, din original de preot loan Mihalcescu, econom Matei Pislaru si econom G.N. Nipj edit,. 1927 Chisinau S. preot P. Ionascu Superstitiile" edif. 1944 Craiova S.C. Sfintul Theodor Studiul Spovedania si Canonisirea" S.F. Dr. N. Gingold Sanatatea in Familie" editura Oradea Sp. Spiraga, spicuiri din invatAtu-

= = = =

Dr. Grigore Gh. Comsa, episcopul Ardealului si Dr. Iustin Suciu Trei sute cincizeci de Pilde" edit^. 1928 Arad Sfintul loan Gura de Aur T.D.P. Tratat despre Preotie" T.M. arhimandrit Iuliu Scriban Teologia Morala" edit,. 1921 Bucuresti .Tratat. de Morala CresT.D.M.C. tina" lucrat de I.B.M. preot profesor de morala edit- 1900 Iasi Teologia Dogmatica OrtoT.D.O. doxa" editata de Gherasim Timus 1887 Bucuresti T.L. Dr. Badea Cireseanu Tezau-

= tradus = tropar

din franfuzeste de Iosif, mitropolit primat, edit- II 1899 Buc.

V.M.

I.P.S. mitropolit Nicolaie Balan Venit,i la Mine"

= =

V.R.M. = Vechile Rinduieli ale Vie^ii Monahale" dupa edit^ia rusa a episcopului Teofan aparuta tn Moscova in 1892; editura minastifii Dobrusa, jude^ul Suceava 1929 V.Sf. Vit^ile Sfin^ilor" pe care ii

praznuieste biserica crestina ortodoxa, tiparita de un pios creftin sub supravegherea P.S. arbierjeu Nifon Ploiesteanu, vicarul Sfintei Mitropolii a Ungro-Vlahiei, edfy 19011906 Bucuresti
Viet^ile Sfin^ilor"

= Pravila lui Matei Basarab"

rile lui

S. Tes.

= sfintul Simeon arhiepiscopul

tiparita in Tirgoviste in 1652 P.P. P.N. Pura Pilde" culegere de pilde pentru ilustrarea adevarurilor

Tesalonicului, tratat asupra tuturor dogmelor credinfei noastre Ortodoxe dupa adevaratele principii puse de

rul Liturgic" Nicolaie Cabasila Tilcuirea T.D.L. Dumnezeiestii Liturghii" trad, de

doveneasca
nastirea

edi{.

in limba mol1944 Chisinau

Vietile"Sfintilor" editate

de Mi-

diaconul
curesti

Ene Braniste edit-

1946 Bu-

Neamtu
minuniie eu-

crestine,

partea

I-a

si

Ill-a

1941-1943
P.L.T.N. preot Marin C. Ionescu Pentru Luminarea ta, Nestorie" edif. 1924 Bucuresti Prol. Prolog" pe 12 luni Editura Minastirea Neam^u" 1854 Proschinitarul" Sfintului Munte Athos, compus de ieromonahul Serafim, tradus in romaneste de monahul Varnava Suchianov, edif. 1856 Bucuresti Pidalion" editat de Minastirea Neamtu 1844 Pidalion cu Orinduire Noua si til-

nostru Iisus Hristos si urmasii Lui edi{. 1865 Bucuresti S.T. revista bisericeasca StudiiTe-

Domnul

Cele patruspreaece Epistolii" T.T. adica trimiteri ale Dumnezeiescului si slavitului apostol Pavel, tilcuite

Viat,a, petrecerea si

viosului parintelui nostru Vasile eel Nou, impreuna cu cele 24 vami ale

vazduhului, scrise de smeritul

si

iu-

ologice"

Sd. preot Iosif Trifa Sudalma" Slujba si Viafa Preacuviosilor Parinri din Sfintul Munte Athos, tradusa din greceste de arhimandrilul
Calinic
tire

Boteanu din Sfinta MinasNeam^u, retras in Sfintul Munte,

de

in limba elina de fericitul Teofilact, arhiepiscopul Bulgariei, traduse ini limba romana de Veniamin Costache, mitropolitul Moldovei si Sucevei edi^. 1906 Bucuresti Tilcuirea Psaltirii, a Proorocului si

bitorul sau ucenic Grigorie, tiparita

de un pios crestin ortodox 1910 Bucuresti

edi^.

curi" de arhimandritul
rila si

ZosimaTieconom stavrofor Haralambie

,
.

Popescu, edif

193,3/

Bucuresti

Iorgu Dumitrescu in anul 1900, apoi retiparita tot cu cheltuiala lui, corectata de diferite greseli strecurate, supravegheata s* ingrijita de P.S. arhiereu Nifon Ploiesteanu, vicarul Sfintei Mitropolii a Ungro-Vlahiei in anul 1903 Bucuresti
tiparita

Psalmistului David, scrisa elineste sub impara^ii Constantinopolei de monahul filozof Eftimie Zigadinul iar pe romaneste tradusa de Mitropolitul Veniamin cu biograf ia si portretul repausatu.lui, torn I edh;. 1850 Iasi, torn. II 1860 Iasi. Tilcuirea Evangheliilor" de Teofilact edit. 1805 Iasi

Zah.

= Zaharia

proorocul

K
K.E.D.
cuirea

sau TilEvangheliilor Duminieale" trad, din greceste de Grigorie mitropolitul

si

= Kiriacrodomul"
tiparit

in zilele P.S.

= revista rasp. = raspunsul

Rev.

Rom.

= romani =

arhiepiscop Kir. Dositei, 1801; retiparit de I.P.S. mitropolit al Ungro-Vlahiei, Dr. D. Nifon 1857 Bucuresti

R.B.O.R. Regulamentul de procedure al instantelor disciplinare si judecatoresti al Bisericii Ortodoxe

= altele s.a.m.d. = asa mai departe .S. = Tudor Razesu Sezatori

.a.
si

si

= volum V.R. = parintele

Vol.

K.A.D.

de

calugar Mitrofan Viata Repausatflor Nostri" trad.

Cuvinte laApostolele Duminieale de peste an" edit. 1855

Buzau

Seara"

Romane

1926

Sof Sep.
.

= Sofonie proorocul = septembrie

= tesaloniceni = timotei Tom. = tomul

Tes.

Tim.

Care

si

cum vom

lucra

Asa plata vom lua!

Vlata Sflntulul Vasile

eel

Nou

magislriani (a) in pdrfile Asiei (b) pentru oarecare trebuinfe impdgreu de pdtruns, rdlesti. Acestia trecind prin niste locuri si pustietdti cu imbrdcat pustie, prin umblind Vasile, pe acesta, Sf. au vdzut pe omul pustniceste. trait un ca groaznic, chip si cu cu haine proaste, strain

PRINDEREA, LEGAREA 1 DUCEREA CUVIOSULUI VASILE LA CONSTANTINOPOL

&ZZ&
VIATA
$1

PETRECEREA, CU ClTEVA MINUNI,

'

ALE CUVIOStLUI PARINTELUI NOSTRU VASILE CEL NOU

Prescurtata dupa scrierea. smeritului $i iubitului sau ucenic Grigore
aflat

magistriani vdzindu-l pe Cuviosul Pdrinte, au alergat dupa dinsul si indatd l-au prins. Privindu-l cu Mare-aminte, se minunau de chipul lui, si socoteau \cd este vreun spion. Deci, legindu-l, s-au dus cu el la Constantinopol, unde, pe lingd raportul aranjdrii trelustrii aceia

Ibilor impdrdtesti, au

spus
si

si

cele

despre omul acesta

prin pustie, cum l-au prins," legal

adus. Imparatul vdzindu-l,

ce se l~a dot sfire cercetare patriciului rean (c).

chema Samon, de neam aga-

AFLAREA CUVIOSULUI
emd&urs&ta
$i

IN PUSTIE
bundtate

eterva

a mult Milostivului

CERCETAREA

SI

TORTURAREA CUVIOSULUI VASILE

Dvwnezeu

cea neinieleasa de majoritatea lumii acestia,

economiseste toale cele folositoare miniuirii oamenilor in felurite forme, vremi si locuri, cu adinca-I tnfelepciune, ardtind clar robilor Sdi toate cele ce povdfaiesc
'fie

unoscutul patriciu (d) Samon, luind pe omul lui Dumnezeu din palatul impdrdtesc, l-a dus la casa lui spre ispitire si judecatd. Acolo Samon, stind inconjurat de sfetnicii sdi cu

cm
si

la miniuire. Aceasta araid fiecdrui

cm cum

cd

mare pompd, a porunat

Aducindu-l, fericitul

sd-i
i-a

a fugi de toate desertdciunile lumesti, care-l munvecinic. Aceasta a ardtat si aid in Roma cea noud, ccsc vremelnic si istoriseste Sf. Grigore pe adicd in farigrad, in vremea noastrd acest de Dumnezeu lutninat Pdrinte al nostru Vasile eel Nou, sldvit in lucruri, in cuvint si prin multe minuni. Pe acest mare Cuvios Pdrinte nu l-am fiutut afla de unde a fosi
trebuie

a defdima

aducd inainte pe

fericitul.

nu

toft lor,

dat cuveniia cinste sau inchindciune, precum asteptau dupa obiceiul lor, si nici nu s-a inchinat citusi de putin inaintea socotindu-i intru nimic. Atunci Samon miniindu-se, a zis cdtre
sai,

sau din care pdrinti, deoarece nici el singur, trdind, nu ne-a sfius-o aceasta, si nici altcineva n-a auzit de la el, ca sd ne puna in cunostintd.

Noi numai atita stim, cd Cuviosia s a fost pe vremea impdrafilor crestini Leon Infeleptul (a) si Alexandru (b),fiul impdratului Vasile Macedon (c). In al zecel&a an al stdpinirei lor, au fost trimisi niste
a) Imparatul Leon al VI~lea, Infeleptul, a impara^it in BizanJ in an! 886-912. b) Imparatul Alexandru a fost dimpreuna. ocirmuitor , cu Leon In^e leptul ?i a imparatit in anii 886912. c) Imparatul Vasile I-iul Macedonul a fost imparat in Bizan{ intre ami 867886. Acesta ascultind ruga sihastrului loan Colovul, i-a daruit lul si

Sfintul acest munte, care de atunci inainte incepu a deveni Leon sau fiul intari sj il Macedonul, Vasile Munte Privilegiul acesta, al lui sihastn, incep filozoful (886-912, vezi si V. Sf. o.c. pp. 822-830). Pe linga chiar a se ivi acum si chinoviti, care pusera inceputul zidirei de manastiri pe vremea vietuirii Sf. Vasile eel Nou si a Cuv. Teodora. care erau a) Magistriani se numeau dregatorii de la casa imparateasca, sus decit mai stateau lor ei rangul Dupa imparate^ti. slujbe cele mai de sus in

urmasilor

patricii.

acum a b) fara Asiei sau Asia, se numea jumatate din ostrovul de Asiei Mici. careumblau c) Agareni, se numeau beduinii, semin^ia aceea talhareasca, din loc in loc prin tinuturile Arabiei. Ei au primit numirea aceasta dupa predania evreieasca, fiind urmasu lai Ismail, fiul Agarei, roaba lui Avraam.eciorilor de senad) Titlul de' patriciu mai intiia oara se dadea numai f Dupa aceea patres". latinesc cuvintul de parinti, Ja tori, care se numeau

18

('<:!*

2K viimi ulr viir.tluhului

Vlata'Sflntului Vasile eel

Nou

19

dinsul: Cine esti tu? De unde esti ? De unde vii? Si cum i{i este nutnele t&u?" Fericitul Pdrinte nu i-a rdsptms nimic ; ci tdcea (a), privindu-i j>e to}i cu ochi blinzi. Patriciul l-a intrebat iardsi : Spime, de tmde esti ?" Atunci Sfintul a zis cdtre el : Dar tu cine esti de

cumplite, Sfintul toate cele sapte zile de bdtdi sine, despre nimic in hotdrirea sa, nesP unind

In

a rdmas statomic

ma

unde esti ?" Samon i-a raspuns : Noi te intreb&m pe tine cine esti, de unde esti si de unde vii ? Jar cine sint tu, nu \i se cade fie a m& intreba. Insd, dacd voiesti a sti ceva despre mine, iatd c&iji voi spune :

she stmga cuvintul Mintuitorului : Sa nu tuire monahiceascd, dupd ^ameni aia \ TfZdreapta ta. ", sP re a nu-si lua piata Ceresc Tatal (MfJ 3 vecinicd de la Dumnezeu,
.

^ft^'

in

viata

Eu

sint Samon palricuil si mai marele postelnicilor (b ) impdrdtesti. Deci, spune si tu cine esti si de unde esti si ce fel este viafa ta ?" Atunci

fericitul

si locuiesc

Unul dintre cei ce petrec pe pdmint, : Eu sint strMn. unde ajung". Patriciul miniindu-se, a zis: ,^iindcd nu mdrturisesti numele tau si ce cm esti, apoi, dupd cuvintele tale, se,
a
zis
esti

raukfi care i-a zis cu urgte: a fost adus inaintea patriciului, tau? vtclesugul ta in tnma Jcuratule om, pind cind vei ascunde raspuns -.: a 7pZe noud: Cine esti si de unde esti tu?" Sfintuls% tu, pe aceta cu sodamesti (a), precum

V2-U) Dupd

acele zile de cumplite

duren

sufente,

Sftntul laras*

MJi
a

cefac in taind fapte

urite

un spion si ai venit prin locurile impdrdfiei noastre ca sd ne vinzi". Sfintul nu le-a rdsptms nimic, nici patriciulm, nici celorvede cd
lal\i

care- 1 ispiteau.

Atunci Samon, turburat groaznic, a poruncit a bate pe Sfintul cu toiege verzi^ si cu vine de bou, fdrd nici o mild. Si atita l-au bdtut cu nemilostivire, incit l-au rupt in bdtaie, ldsindu-l abia viu lungit pe pdmint. Dupd aceea, asa lesinat si in nesimtire, l-au dus pe sus in temni{d A doua zi, neimblmzita fiard cu chip omenesc, Samon, a trimis ostasii sd scoatd pe fericitul din temnitd ca sd-l batd iardsi si mai cumplit, pind ce va spune tot. Si, o ! mari sint minunile Tale Hristoase DumnezeuU F Mergind ostasii, au aflat pe Sf Vasile ddplin sdndtos si cu fafa veseld, stind inaintea temnitei, care era incuiatd. Ostasii mirindu-se foarte mult, l-au dus pe fericitul la Samon, cdruia i-au spus starea in care il aflard. Samon, inaintea cdmia fiind pus
:

jurtd to.*P rusinindu-se la aceasta coatee inap^ ^'s cu lege sd-l poruncit zldu-se de minie si iutime, a jos, irajle. bdgat dupd o gnndd, cu caput tn si sd-l spinzure cu un picior umphndu-se de nte.a Samon vdzind pe Sf. Vasile nevdtdmat, penu n-am zis eu bine, ca acesta-i fermecator ai sdi :
'

Xdrat

se

cuvied-i numi

pdginira* p ce stateaU ca de vddire fa\d

:

vicleni,

nec^*

Sjjj.

zis cdtre

ca iatd nici

Lasa ca-tw deslega hramtorul dejtare pe la mtne eu puterea vrdjitoriei lui. Chemafi pe Venind acela, i-a zis: Sd pregdtesti ca sa fie flatntnd, si vom rindmta, cea hrana astdzi plU Sd nu-i dai Hrm si pe leu vedea pe fermecdtorul acesta de va de P oP or la mul^ime s-aadunat A doua zi
cit

Ju

de pufin n-a zdcut cu trupul.

.fr^%%^n7\ Zm
.

Lucindpe

iardsi Sfintul,

l-a

intrebat,

zicind

Spune noud, cum

cu farmece ai fdcut

ai iesit din
tu aceasta?

temnitd, fiind usile incuiate ?

Au nu

l-au aruncat la leu sp a tremura, si insd vdzind peCuviosul, a inceput lui ca o oaie picioarelor culcat si se tdvdlea inaintea stngau : mirindu-se, Vdzind minunea aceasta toti, cu netezea il leu, de apropiindu-se
Sf.

foarte

groaznic

s-a

slobozit,

care

racnea

tare

i^**""*? Acolo
de

foam >.

Vasile,

f "J W$^%J
tiU
>

f*%fr Doam
mna
dreaptd

si
.

ieste"

Cuviosul

Spune

de %mde

Atunci Samon
sine,

tu?" Sfintul nu i-a rdspuns nimic. infuriindu-se, a poruncit sd-l batd sapte zile peste tot
esti,

si cine esti

af^indZdeLchi,

cdtre cei ce stdteau l-a scos afard, strigind

mamte
. .

corpul, dindu-i zilnic cite o mie de toiege,

cine este si de

pind va spune

cele

despre

unde

este ?

Iata oaia voastrd, iatd oaia". Samon eel de alt neam Fdcindu-se o minune ca aceasta, cd omul celmunat decum n-a voit sd inteleagd ? i sd.cunoascd minune vazmd-o pagmn birjeau
sui este
al

ma ded^

ztindcdcu
numirea asta a inceput a o alatura c&tre toate
fetele care se trageau din vite

de boieri rornani. Marele Constantin imparatul, titlul .acesta de patriciu l-a insemnat pentru fetele deosebit vrednice, cu care se numeau numai insasi slujbasii cei mai de sus. Aceasta numire fiind de mare cins te, nu trecea si la
copiii lor.
a) Sf. Vasile eel Nou, aducindusi aminte de Mintuitorul, Care tacu inaintea preotilor, arhiereului evreesc, al lui Irod si inaintea lui Pilat, cind il acuzau si interogau (Mt. 26 63; 27 72^14; Lc. 23 6-72; loan 19 9; comp. Is. 53 7), nici el nu le dadu nici un raspuns la aceasta intrebare. b) Postelnic sau Kuvicular imparatesc, era pazitoml camerei de odihnA, pregatitorul asternutului pentru a dormi imparatul, unul dintre cei mai inatyi slujitori ai palatului imparatesc.

T^ZZLcelea

nevatamat in cu vrdjitorii se pdzeste Sfintul Sa Lit de cumplite -P\ a piaoare si sa-t de si mimi de a -hnruncit sa Use strins pe Sf. Vasile scufunde^ innece IrtZTdlpattet noiaJl aPLr,unde sd se ca nu cumva Lres aceaxta, despre moara, sisd nu se spund nimdnm anste. si sd-l inmorminteze cu tinii sapescuiascd trupul lui
farmece
si

lui

Dumnezeu. Acea

'

ZZ7\ g

ai^el erau feluritele pacate necaiate.de

^^^^_
19).

raspindisera acolo (Fac. spSciciuni pacatoase, ce se

20

Cole 24 vami ale vnztluliulul

SALVAREA CUVIOSULUI VASILE

?^bs>v*w ^.astfel de groaznicd nelegiuire proiectind a sdvirsi ascul"

,tdtorii patriciului

\de el; ci l-a

cu Sfintul, Dommtl mi s-a departed sedpat chiar si din inecarea aceea. Dupa

Ice slugile patriciului

au

luat

min
'

a treia Strajd a nopfii,

,

pe Sfintul in o cordbioard, Lau dus departe pe mare

muljimca rugdciunilor si a lacrimilor fierbinh ? Cine va putea socoii mulfimca plccdrilor de genunchi si a privegherilor de toatd noaptea ? Dar muljimca altor bunataji ale lui ? ! ! Niciodatd nu se minia, ci neclintit. El era blind ca Moisi (a), si a linistil, pacinic ca un siilp si David (b), Un ca Jacob (c). El era mai milosiiv decit Avraam (d), deoarece acela din multa sa bogdjie fdcea milostenie ; iqr acesta, din sdrdcia lui cea de bund vote pentru dragostea lui Dumnezeu, dddea
milostenie aproapelui lipsit si necdjit, din milosteniile cdpdtate de la
Crestinii iubitori de Hristos.

si l-au aruncat,

asa legal in adincul noianuhti apelor

isprava aceea sataniceascd, ucigasii trimisi s-au inters la Sam-on, raporlindu-i cele fdcute. Dumnezeu, insd, Cei ce p&zeste p>e robii Sdi, a trimis doi delfini (a ), cari an luat pe Sf. VasiU pe spakk lor si l-au scos pe al saptelea mal al ConstanUnopolului, annme Evdoni. Vdzindu-se Sfintul pe mal, tmde i s-mt dtzlegat mUnile si pidourek, sculindu-se, a mulfumit lui Dumnezeu, apoi s-a dus in estate. Ajungfnd la porfile aurite (b ), care incd pu eran deschise, a sezut sd se
odihneascd. putin.

Dupa

cuviosul vasile InvAja, ajuta

folosea multA lume

Pdrintele
Vasile
eel

luminatul de Dumnezeu-,

~Nou y

petrecindu-si vrema in cele bine placute lui

Dumnezeu,

dupa pujind vreme de ostcneli duhc\micesti, s-a rdspindit vesica pretulindeni despre sederea lui. acolo.
Aii-.nci

CUVIOSUL VASILE VINDECA UN BOLNAV si gAzduieste apoi In casa lui

si conlncrind cu placutul mult devotatul Sdu slujitor Vasile, acesta a vdzut acolo in poartd un om tulburat cumpiit de boala frigusi
rilor,

Crestini,

au inceptd a meige la dinsul carecari buni spre a se folosi. Unii dintre ei isi aduceau

bolnavii, peste cafe Sfintul facind

Semnul

Sfintei Cruci,

cu rugd-

omnul Dumnezeu luminind

tremurind
de bolnav,

si

suspinind de durere. Fdcindu-i-se

l-a
si l-a

tamdduia de boalele lor trupesti si stifletesti. Si pe cit alerga la el mai multa lume sa se foloseascd, pe aiita mai mult se inmulltea puterea Sfintului Dull peste dinsul. El cunostea cu duhul nu numai pe cei stdplniii de vreo boalu sufletedscd; ci si pe cei care strdluceauciunea,
ii

mild,

Sfintul rugindu-se,

insemnat at
fdcut sdndr-

tnfapte bune i in viejuire duhovniceascd. Astfel, pe

spre a vorbi cu
el,

cei

ce-

veneau

Dumnezeiescul Semn al Sfintei Cruci

tos*

din Dumnezeescul Dar,

ei, si

le

cunosatea asezarea Suflesi

vdzindu-se sdndtos, a cdzut la picioarele Sfintulu'i, multnSfintid ascultindu-l, mindu-i si rugindu-l sa meargd la casa lui a mers in casd la el, unde a fost gdzduit si ospdtat. loan acesta, omul tdmdduit de friguri,' era unul din mai-marii cetdfii. El a spus la
.

Omul

tului fiecdruia din

spunea

cele

din depdr'tdri, ca
fiecdruia
ii

cum

le-ar

fi avut tnaintea
socoieala tdinuitd.

ochilor.

De

asemenea,

spunea

ardtai

masd

sotiei

sale

Elena,

care era foarte pioasd,

cum

l-a

tdmdduit

Sf. Vasile.

Atunci Cuviosul

le-a istorisit cite suferise de la patricinl

si cum l-a sedpat Dumnezeu din toate primejdiile de moarte. Cei doi soti ascullind rind pe rind toate pd{aniile suferite de Sf. Vasile, i-au pregdtit deoparte o camer/i linistitd si i-au pus acolo un sfesnic cu luminare aprinsd in el. Rdminind Sfintul mai mult timp acolo, zilnic indlta rugdeiuni cdtre Dumnezeu. Cine poate spune

Samon

a) Delfinii sint niste jivini mari ale marilor. Ei petrec in cete mari, alergind dupa corabii pentru a cauta ceva hrana sau chiar oameni, pentru

mincare.
b) Portrle principale sau cele

mai

dixitii

purtau numirea de: Portile

Se in^elege voievodul poporului Israelit, pe care l-a scos din Egipt, $1 de Dumnezeu vazatorul Moisi. Sf. Scriptura. il numeste pe dinsul descoperit mai blind" decit toti oamenii de pe pamint (Num. 12 J).' b) Aid se in^elege imparatul si Proorocul David, a carui blinde^e s-a aratat vederat, iar mai ales in vremea cind il prigonea pe el Saul. De asemenea cind s-a ridicat asupra iui si Avesalom fiul sau. La iniimplarea ces de pe urma, David, cu blmde^e i fara nici o rautate, a suferit ocarile cele zise asupra lui de un oarecare om, anume Semei. c) lacob, Patriarhul poporului Israelit. Pacea si linistea duhului lui s-au vazut mai ales in vietuirea sa impreuna. cu Laban, de la care el a suferit multe fruri de ocari, obijde, fund adeseori amagit de acela. De asemenea si in atinarea lui catre fratele sau Isav, pe care, atunci cind se intorcea el de la Xaban, l-a intimpinat cu cinste, ca pe eel mai mare frate al sau.
a)

Proorocul

de aur".

d)

Avraam, Patriarh

si

incepator al poporului evreiesc.

22

Cele 24 vfimi ale vazduhului

Viata Sfintului Vasile eel

Nou

23

Asa a prezis el moartia voievodului Constatltin Duca si a celor cu dinsul,. pina in trei luni ; iar celor dot protospdtari le-a prezis unuia tdierea capului cu sabia, si altuia tdierea nasului si a urechicare, asa au si pdtit in curind. lor Astfel, petrecind el citva timp
.-

ISTORISIREA LUI GRIGORE, UCENICUL SFINTULUI VASILE

mult astenitoarea aceasta, slujitoare a SfinTeodora cea vrednicd de fericirea vecinied, m-a fdcut si pe mine sd vorbesc cu Sfintul cind era elsingur.
ilostiva si
tului,

in Tarigrad, viefuirea lui aleasd si minunile

si

lui,

s-au fdcut ardtate

il

multor oameni notabili

si sldvifi

ai

cetdfii,

care

chemau adesea

lEconomia

lui

Dumnezeu a

rinduit a-l cunoaste si eu

sd gdzduiascd si sd se odihneascd prin casele lor, spre a se invrednici de rugdciunile, blagoslovenia si invdfdturile lui. Sfintul insd n-a
ascultat

pe niciunul,
ii

ci

stat

in casa spieritului loan, care,

si

impreund
dragostea

cu sofia sa Elena,
sfintd, cd

slujeau cu toatd osirdia, sincentatea

unm

Inger.

CUVIOASA TEODORA SERVESTE PE SFlNTUL VASILE

ilostivii si

binecredinciosii crestini ajutdtori ai Sfin-

tului : loan, cu sojia sa Elena, repausind dupd citva timp, ca oameni, s-q ivit un alt fiu duhovnicesc al [Sfintului, anume Constantin. Acesta era Pronicier sou
i

: Repausind Pdrintele meuDuhovcdutam sd am un alt Duhovnic vrednic si iscusit, care sd md cdlduzeascd pe calea vietii si a mintuirii. Atunci a fast voia lui Dumnezeu de m-am dus acasd la Sfintul, pe care toft cetdtenii il aveau in mare cinste. Pentru viafa lui duhovniceascd si sfintd, .pentru minunile si cuvintele lui profdice, care se implineau intocmai, mulji il socoteau ca pe unul din Apostolii cei dintii, il laudau si i se cucereau cu piefate ca unui trimis al lui Dumnezeu. Unii dintre credinciosii mai aprinsi, ziceau cd-i Sf. loan Bogoslovul, ucenicul iubit al Domnului nostru Iisus Hristos. Cuvintul acesta se purta printre crestini si cres-

jipe

Sf. Vasile, astfel

^Z.nic,

ting,

cum

cd-i acela cu adevdrat, si ca

a venit in Tarigrad.

Consul

til

tuturor streinilor care veneau in

Tarigrad

L.cu felurite pricini, trebuinte, pentru a vorbi cu impdratul

(a). Acesta, cu multe lacrimi si

rugdminti,
acolo,

l-a

chemat pe

Sf. Vasile, pojtindu-l in casa sa.

deosebit,
linislit si fdrd turburare,

Venind

i-a ddruit
cele

un

loc

dindu-i toate

trebuincioase.

Apoi, a

ales si rinduit dintre slujnicile sale

pe o bdtrind foarte credin-

cioasd, blindd, milostivd, fdrd de rdutate, cu

si inteleaptd,

bund

socotealq, cinstitd

anume Teodora,

ca sd serveascd cu toafe cele trebuin-

vorbea deopotrivd cu toti, nici nu se ardta cine este el. Uneori stdtea de vorbd numai cu putini fii ai sdi duhovnicesti mai iubiti, in care avea incredere, intre care eram si eu nevrednicul, odci mie imi ardta mai multd dragoste, incredere' si bundtate decit celorlalfi fii duhovnicesti. Sfinkil era mare invdtat si infelept, adinc in- stiinfd si in cuvint, vorbind cu oamenii in pild'e educative si cu cuvinte foarte adinci si cu greu de infeles. Adeseori insd se preface cu cuvintele ca e simplu, nebun si neinjelegdtor, pe cind in realitate el era cu adevdrat luminal, plin de intelepciune si intelegere Dumnezeiascd si omeneascd. Acestea lefacea insd cdtre aceia' care il supdrau
si cinstirile peste mdsurd ce-i fdceau. Strdlucind acest de Dumnezeu luminat Dascdl si Pdrinte al nostru in casa sus numitului boier Constantin, cu viafa lui sfintd, qu

Sf. Vasile

nu

cu multe laude

cioase Sfintului. Bdtrina Teodora, cea cu

iicd, ii sevvea Sfintului

bund socoteald
si pietatea.

si

indeminaveneau

cu toatd smerenia

Pe

lingd aceasta,
care

ea primea cu fata veseld, deschisd si cu Suflet bun, pe

la

toti

lucrdrile si

minunile

ce le sdvirsea

Dumnezeu

Cuviosul Vasile pentru

feluritele lor trebuinte.

Ea

printr-insul, adeseori

ii

intreba cu

alergam
si

si

eddeam

la sfintele lui picioare

deamdnuntul de nevoile care-i sileau sd vind la Sfintul, si primind rdspunsul, ii spunea Sfintului necazul si trebuinta fiecdruia. Apoi, ca un porta-r bun si credincios, ii bdga induntru rind pe rind, folosind mult cu mijlocirea si abilitatea ei inteleaptd, atit pe credinciosii veniji,
cit si

sarutindu-le cu evlavie, sale invdtdturi si rugdeiuni. Asa m-am obisnuit si eu cu dinsul. Si atita indrdzneald luat, incii

ma

(4 Imp. 2 15; Ape. 3 9), alimentam si ma sdturam din sfintele

m-am

imprietenit
iubit de

am

eram mai

Sfintul decit toti fiii lui Duhovnicesti.

primea cu
c*

Dar nu numai
strdlucitd si

Sf. Vasile

ma

atita

pe

Sf. Vasile,

in.

toate cele cuviincioase si bine pldcute lui

Dum-

bundvointd, cu acea
toti cei iubiti

pe.care o ardta cdtre

luminatd vedere'

nezeu.
a) Imparatul" Constantin al Vll-lea Porfirogenitul sau Visonogenitul, care a tinut scauniil Bizantului intre anii 912959 d.Hs.

ai sdi, zimbind si heretisindu-i ma iubea si ma primea cu foarte multd dragoste duhovniceascU. $i aceasta o facea dinsafiinded vedmcitd dragoste sfintd, bim&voMfr si pi&cere avea Sf. Vasi*e fata J * de tmne nevrednicul.

cmshta bdtrind Teodora,

care-i slujea,

Viuta Sfintului Vasile eel

Nou

25

24

Cele 24 vfiml ale vazduhulul

REPAUSAREA SFINTEI TEODORA

ceasta vrednicd de

pomenit

si devotatd slujitoare

a lui

a Dumnezeu si a Sfintului Vdsile, s-a intimplat de s-a Usfirsit din viafa pdminteascd, fiind ajunsd la adinci
[bdtrinefe de mulfi ani,
1

multe ori, si vet cunoaste aceea asa dupd cum ai cdutat-o de gindul care te supdrd mult pentru aceasta ce doresti ca sd inceteze st unde oare asvedea-o. Eu atunci ma miram si socoteam : cum, doream s-o vad. Aceasta mult md suP d gindul, si
vei vedea

insd

Astjd foarte mi se pdrea cu neputinta.

dupd

ce servise

cu muttd credmtofi

ciosie Sfintului

Parintelui nostru Vasile. Atunci

s-au intristat de trecerea ei

dm

aceastd viatd, fiindcd

iubea pe Sfintul si pentrucd- mijlocea pentru toti la dinsul, cdci intra si vorbea cu el pentru trebuintele lor, si iesind, le dddea rdspunsul asteptat. Multora le pdrea rdu de trecerea ei din aceastd viafa, pentrucd era o femeie pioasd, bund, bllndd, miloasd, fdrd de rautate si cu bund socoteala, fdcmdu-si slujba ei cu mare smerenie, sirguintd si devota-

ment

sfint.

patul meu, dupa obicei, siamadorSosind seara, m-am culcat in un tindr, care imi ztse : Scoala-te si mit Atunci indatd am vdzut Cuviosul Vasile, Dascalul tau care are v7no degrab iti pomnceste cu adevdrat voiesli -o vezi' Auzmd sdse ducdacum la Teodora, dacd si mi s-a pdrut ca m-am dus la locutnfa eu acestea, indatd m-am sculat acoto mi s-a sP us cas-a SfiZuZinsd nu l-am aflat. IntreUnd eu mai inamte ii fusese siujnica Strnd dis sd vadd pe Teodora, care acasd pentru a ne duce impreuna, el asa mihnlcd nu l-am aP ucat pe unde sd mdduc la acel loc. unu dinai casei mi-a ardtat calea cd merg P e calea ce ducea pdrea se mi
.

,,-,

AUrgindeu sP re

Dupa. moarte, nesfirsita,

Te va cere Cum, dupa

iarSsi via^a

ce dormi o noapte,

fried sLsteneald,

Vluhema Ndscdtoarei de Dumnezeu Biserica Prea Sfintei I aflat fara de m-am indatd Mergtndeu astfel nedumerindu^md, multa Trecindcu suit, de greu vesteinlun loc strimt si foarte cu Privind incmata. bine si mare am ajuns la o poartd
inZntru pe o ferestrue, sP re a clTddvdzui doudfemei, doamne
aei'sTvorbeau. Atunci
vind una ?i vemnd, am mtremi-a raspuns : Casa aceasta A cui este casa aceasta ?" Aceeacare bat-o "Cuviosului Parintelui Vasile 14 pe fm sai (Lc. 16 16-31, loan 12 26, venit aid ca sd-si vadd
zdri vreun cunoscut care sa-mi descinstite, care stdteau P e treptele scam

locul acela,

Deschizi ochii, diminea^a..,

Iar in via^a viitoare

Vei avea sau nu dureri, Dupa binele" sau raul"

Savirsit in via^a, ieri!

am

strigat sd

eta
2

ffj?,**,*
.

CONVORBIREA CUVIOSULUI GRIGORE CU SUFLETUL

SFINTEI

TEODORA

edumerindu-maeu dupa repausarea Cuvioasei Teodora

.

Deschibucurai si i-am zis : ^m Iceste clvinte, .m-im smt fm induntru, ca si eu nevredmcul de-mi doamna mea, sd intru mi-a Aceea on alte si aici dinsul cu al Tau si am venit impreuna niciodatd, mci nu te cunosc dea, fost mai n-ai aid Tu rdsZni'A uzi nd

~3

6 2

sd se fi fdcut si petrecut cu ea, ma tot supdrau gindurile pentru dinsa, si mereu ma intrebam singur, socotind in sine-mi : Oare in ce loc ser va fi dus ? La bine ori la rdu ? Oare se va fi mintuit ori se va fi pierce
'

cT^vol\escUde?Du-telatreabata,cd^^

7ZZ Teodora
Hizind

doamnei Teodora nimenea nu. intra

Idrdzneala,

aici"

un raspuns pentru dinsa. Eu cu aceasta, intr-o zi imi supdriniu-l insd intrebindu-l neincetat si voiesti cu adevdrat sd vezi pe ! zise cu fata veseld : Fiule Grigore /' Teodora Eu i-am raspuns : 0, Parinte Sfinte ! Si cum o vol putea vedea, odatd ce dinsa s-a mutat de lamoi, despdrtindu-se de cele vremelnice si ducindu-se la cele vecinice ?" Sfintul mi-a zis : Deseard o
mai
intii

dut ? Si oare.ee folos va fi aflat ea din slujba facuta ?" Acestea* socotindu-le eu cu credinciosie Parintelui nostru Vasile. cu multa fierbinteala ca rugat si l-am mereu, m-am dus la Sfintul repausat. ... Sfintul Vasile si a cum dinsa sd-mi spund ceva despre
.
.

a tdcut

si

nu-

mia

dot nici

deschidep slazisfemellor acelora : Veniti si al Parintelui nostru Vasile duhovnicesc domnul Grigore, lubitul fiu Acelea deschizind, am mtrat 18 18- loan 20 21, 23). cuprins doamna mea, Maica Teodora, indatd induntru, unde m-a sdruta cu multa bucurie imbrlmndu-md si heretisindu-md. Ea md Grigore cine te-a adus aici ? zicindu-mi: Domnul meu acealume inselaioare, }iasa ai ajuns Oare ai murit si te-ai slobozit din auzmd^ ^esUa,ma in data vednicd? "Eu

JeastdZeeste

bdtut mai tare ca sa vada pe fdceau, a venit la poarta se ce cele m-a cunoscut Vdzindu.mdea eel ce bate si strigd.

am

^ %
degraba ca

Auzmd

eu de Teodora

gestae

(MtWli

TSZ
in

oZacesta

fericii,

minunam, infekgind

pentru ca desdvirsit cele ce-mi grdia,

mi

se

parea

26 cd
le

Cele 24 vimi ale v&zduhului

Vla|a Sftntulul Vasile eel

Nou

27

vad,

nu

in vedenie, in

ci ca si destept, treaz si

vis, in uimire ori in somn cu mintea mea ; cu adevarat sau in realitate erau cele ce sefdceau

si le
.

auzeam.

Rdspunzind apoi la intrebare, i-am zis : Doamna, maica mea, eu incd n-am murit, ci incd sint irditor in viata pdminteascd, ins'd cu rugdciunile si ajutorul bimului nostru Pdr'inte, am ajuns aid pentru a vedea cinstita ta fata, si spre a ma instiinta in ce loc si parte ai ajuns! Spune-mi dar, doamna mea, cu adevarat, cum te afli? Cum ai suferit sila mortii? Cum ai trecut vamile vdzduhului cu acele
cete de
rdi, si cum ai scdpat de rdutatea lor mdiastrd > (Is 14 Lc. 10 18; Ape. 12 7-9, 12; loan 14 30). Teintreb acestea, cdci cunosc destul de bine cd si eu singur voi pdtimi aceleasi,

demoni

11-15;

cu ajutorul si mila lui Dumnezeu, s-au usurat... cele nevindecate s-au sdvirsit cu bine. Deci, mulfumesc celui care impreund cu tine s-a intristat si rugdeiuni fierbtnfi la Dumnezeu pentru not fiii sdi a indlfat si ne-a ajutat (Filip. 1 39,). care 0, fiule Grigore ! Cum iti voi povesti despre ceasul acela in Citd se despdrfea Sufletul meu de trup! Ce primejdie ! Citd sila! nevoie si citd amdrdciune si greutate pdtimeste Sufletul atunci in durerea si chinuirea aceea amard, ca sa se despartd de trupul sau O asa de infricoata nevoie si durere cuprinde pe eel ce are a-si da Sufletul sau, incit e asemenea unui om viu, care, dezbrdcat si golfiind, s-ar arunca intr-un foe mare, unde fiecare carbune aprins il arde si-l
incit sa lesine de dureri cumpiite, pierzindu-si sau, atit de groaznic, incit sd iasa Suflecorpului fata si aledtuirea si groaznicd moartea, fiul meu, si cu atita amard de ttt'l din el. Asa-i care sunt mai pdedtosi, ca mine. Martor acelora mai mult, mai ales a imi este Dumnezeu cd adevdrul fi-l spun. Moartea la cei drepfi insd, nu stiu ce fel 'este, penfru cd eu ticdloasa m-am fdcut prdvdlia pdca-

prdjeste

usturator,

indatd ce-mi voi ispravi de trait viata pdminteascd"

.

La

intrebdrile acestea, ea
!

mi-a rdspuns

fm

astfel: 0, iubitul

men

am trecut, Sufletul meu se face ca un mort, far a glas si far a putere, de multd fried ! Drept iti spun, cd nici cu mintea mea' nu indrdznes'c a md mai gindi la acele cumpiite grozdvii prin care am trecut. Dar, funded eel care odatd a murit si a ajuns in load acesta fericit, a'l celor mintuiti, n-are de ce se mai teme, pentru aceasta iti voi istorisi toate prin cite am trecut din vremea despdrtirii mele de trup pind acum, atit pe cit voi putea."
Doamne
La
despar^irea paminteasca

pot eu sd-ti rdspund la aceste intrebdri, cdci mi^ se inhmecd si-mi tremufd Sufletul numai cit ma gindesc la allele iniimpldri petrecute de mine ! De groaza acelor greutdti, prin care
ce

Grigore

Oare

telor si

a pdcdtosilor.

Prime^te-mi pe satmanul. duh,

Ca nu cumva sa. aiba sila. La vamesii cei din vazduh

SFlNTA 1EODORA ISTORISETE CUVIOSULUI GRIGORE CELE SUFERITE LA MOARTEA SA

ragul meu, fiule Grigore! Cele intimplate si -suferire de mine la moartea meu, pentru faptele mele cele- rele, erau asa de infricosate si nesuferite, incit si acum cin'd

'ma
1

gindesc, groaznic md infior. Dar cu ajutorul si cu rugdciunile Cuviosului Pdrintelui nostru duhovnfcesc Vasile, eel luminat de Dumnezeu, vei sti fiule Grigore,
si cele

cd s- fdcut cele grele usoare,

hmp

cu anevoie lesnicioase. In scurt

puntnd

el

mina, necazurile

i greutd{ile ce

m-au intimpinat, cu

Chipul de fata ne arata pe Maica Teodora, mult ostenitoarea in ingrijirea i servirea Sf. Vasile eel Nou, aflindu-se in agonia mortii. Ea vede mai intii aratindu-se imprejurul patului sau o multime

28

Cele 24 vami ale vizduhulul

Via(l Sitntulnl Vuailc, Ctl

Nou

29

mele si asosit ceasul despdrvdzut o muljime mare de arapi stind impreptrul patului mm. Fefele lor schimonosite erau negre ca funingmea, ca tdciunele si ca smoala ; ochii lor ca niste cdrbuni invapaiati de joe ft vederea lor era grozav de uritd, ca gheena focului infernal Aceia fdceau o mare tulburare si gilceava. Unii rdgeau ca dobitoacele rdeneau ca ftarele sdlbatice, alfii Idtrau ca nifte clini, urlau ca lubti boroncdneau ca taurii, guitau ca porcii... Tofi tufindu-se asupra mea, ma ingroseau si se repezeau serifnind cu dintii rinjifi la mine vrind sd md inghitd. A cele duhitri rele si uricioase 'se pregdteau, a^ucind o multime de pergamente (Mrtii intocmite in forma de s-ul). asteptind pared sd vind oarecare judeedtor. Ei isi desfdeeau furiosi
\irn Sufletulm

Cind m-am apropiat de

meu

sfirsttul viefa

de trup,

am

nu mai vdd tnfricosatele lor feje i sd nu mai aud glasurile lor infernale, nu pwleam sedpa de ei nici intr-o parte. Pretatindeni vedcam numai arapi grozavi inarmfndu-se impotriva mea, si nu era
ca sd

cme'sd-mi ajute. Intr-o astfel de primejdie chinuindu-md, md torturam si lesvnam de groazd, de dureri i de cutremur. Deodatd insd am vdzut doi Ingeri ailui Dumnezeu, luminati la mine cu fafa veseld. Chipurile lor si foarte frumosi, care'au venit
erau luminoase,
ochii privitori
\

cu dragoste, perii capului alhi ca

zdpada, cu strdlucirea in chipul aurului, hainele lor erau ca fulgerul patul meu, si incinsi crucis cu briie de aur. Aceia s~au apropiat de
intre dinsii. Eu vdzindn-i, m-am bncurat spre dinsii; iar am t>ii aceia ntgri veseli priveam ochi cu inima, si cu Atu,-m until dintre Ingerii ineemen. de patul pujin at depart s-au pe acei arapi fntunecaji, zicintertat cm minie lunrind, a de patori necurajilor, mtunecafilor rmlor, blestemajilor, Nedrepjilor, du-le : 0 ! ai neamului ojnenesc, pentru vrdjmasi viclenilor anatematisijilor si ce mot, inainte la cei fdcind atita gilceava, ingroce apucafi voi a vend desparte de imp ? Bar sd nu se ce zind si tulburind pe tot Sufletul Milostivirea lui un cistig. nici avea vd prea bucurafi, ca aid nu vefi parte la Sufletul nici o nu avefi Dumnezeu este cu dinsul, si voi gilcevindu-se, chiuind si acesta". Atunci arapii aceia, tntdritindu-se,

unde zdceam,,si vorbeau

Mrtiile, in care erau scrise faptele mele cele rele.

meu

Suflet a fost cuprins de

relele acelea,

muncitd en de

Atunci sdrmanul mare fried i cutremur. Astfel, fiind desi imi era destuld amdraciunea mor^ii,
incolo,

acea infricosata vedere a acelor groaznici arapi, mi-a fost asemenea unei alte morti si mai cumpiitd. Intorcindu-mi ochii incoace si

latrind ca inrai^ii ciini repezindu-se cu dintii rinjiti asupra acesteia ca s-o mghita. In acel timp ei desfac niste hirtii, i ? deschid niste catastife, care ii arata pacatele pe care ea le facuse, si pe care nu si le marturisise, sau nu-si facuse canon pentru ele; asteptind parca

de arapi schimonosiji si negri ca taciunele, gilcevindu-se ca fiarele salbatice, guitind ca porcii, urlind ca lupii si

si

racnind

ardtau pacatele mele, zicind

Nu avem nici un

cistig

sa vina oarecare judec&tof la fa{a locului. Ori incotro isi intorcea ochii, vedea cu groaza fetele monstruoase ale arapilor iftfernali, care o acuzau si ameninta'u. Indata insa spre marea sa bucurie si grabnica salvare, apar linga patul ei doi Ingeri frumosi si luminati, cu fetele vesele, hainele stralucitoare ca fulgerul, incinsi cruris cu briie de aur, care certara aspru pe demoni. Imediat sosi si moartea, care cu un ciocanas i-a deznodat cele 20 de degete de la miini si picioare, apoi incheieturile bratelor i picioarelor, care ramm dupa aceasta inoarte si nesimtire. Imediat dup aceea apuca o tesla cu mina dreapta si ii taie grumazul, iar cu cealaltS, mina ii da sa bea paharul morjii, dupa care Sufletul i se zmulse din corp si iesi afara, sarind in bra^ele Sfinfilor Ingeri. De-o parte se vede Sf. Vasile eel Nou, dind Ingerilor un sicrias cu daruri duhov-

gilcepdcate ale cui sint ? Au nu ea singurd a fdcv.t vindu-se aceia, eu stdteam pe pat, tremunnd i asteptind moartea. Deodatd, fdrd de veste, a sosit si moartea, rdenind ca un leu. Chipul aceleia era mfricosat. Asemdnarea ei era in o slabd forma omeneascd, cu trup fioros, aledtuit numai din oase omenesti insirate. Ea purta felurite unelie de muncire : sdbii, sdgeti, sulife, barda, coasd,

aid ? Bar acestea ?" Asa

ace'sie

secure, fepui, pild, secere, tesld, undijd, si alte felurite unelte nestiute
si

necunoscute de mine. Acelea vdzindu-le smeritul, necdjitul si mult truditul meu Suflet, s-a cutremur at de fried. Sfintii Ingeri, privind, au zis mortii : De ce zdbovesti? Elibereazd Sufletul acesta din legdturile trupesti. Dezleagd-l degrab i cu usurvntd, pentru ca nU" are

multd greutate de pdcate". Apropiindu se moartea de mine, a luat un ciocdnas cu care a deznodat vinele si cele 20 de unghii de la miini si picioare, apoi toate
incheieturile degdelor, bratelor si picioarelor mele,

dupd

care at*

rdmas

pentru rascumpararea Sufletului Teodorei de la vamile vazduhului Tunde nu se vor ajunge faptele ei cele bune), pentru slujbele ce i le facuse in viata ei ca slujitoare buna si credincioasa. De sus vin in zbor cijiva Ingeri luminati, care poarta niste vase pline cu untdelemn si miruri curate, pre^ioase si duhpvnicesti, pe care varsindu-Ie peste Sufletul ei, s-a vazut schimbata si luminati
nicesti

tesld, moarte, incit nu le mai puteam misca de loc. misca m-a lovit peste git : tdindu-mi-l, dupd care nu mi-am mai futut nici caput, de pared nu mai era al meu. Atunci Sufletul era in inima, si numai mintea le mai ndlucea si cugeta pe toate. Apoi umplind un pahar cu oarecare amestec, pe care ducindu-mi-l la gurd, m-a silit

Dupd

aceea luind o

a-l bea tot.

Vai,

Doamne ? i
Sufletul

atita de

amard era bduta

aceea, incit

nemai putind

sufert,

meu

s-a scuturat si a iesit din trup,

Cele 24 vami ale vflzduhulul

Vtuta Sflntului Vaalle eel

Nou

mulgttidU'Se cm sila,
in

Ahmci

Ingerii purtatori de

'

iff

lor.

Privind eu inapoi,

am

viteut

Iwmina l-au luat truful men zacind pe

aici
\

pe pamint si a deveni mai biruitori, mai feriei^i; iar cei care au dezvoltat slab, rnorbos,' infirmi, etc., in pintecele mamei lor, mTiind destoinici a infrunta greuta^ile vietii acestia pamintesti, cad
iobi|i lipsurilor,

boalelor, mizeriilor, nefericirilor

;

si

feluriteloF privietuirii noastre

incjduiri ireparabile
aici

tot astfel si felul starii a

doua a

pe pamint, e premergatoare pentru starea a treia a viejuirii

mormint pe vecinicie, in fericire ori in osinda. Din descoperirile Divine, noi Crestinii stim ce ne ateapta dincolo de mormint. De vom evita pacatul, ori ne vom curari de
noastre dincolo de
cl
lit

prin o adevarata Spovedanie, implinirea canonului cuvenit, inso-

de facerea roadelor vrednice de pocain^a, ne vom izbayi de umplita moarte a pacatosilor i vom avea parte de' placuta, dulcea, frumoasa, dorita si mult folositoarea moarte a drepjilor, care tree din moarte in viafa, de pe pamint la cer, din valea aceasta a necazurilor si a plingerilor, in Raiul desfatarilor vecinice. Cind Sufletul vrajmasul da navala asuiese din imp zice Sf. loan Carpatiul pra lui, razboindu-1 si ocarindu-1 cu indrazneala, facindu-se piris amarnic si infricosat al lui pentru cele ce a gresit. Dar atunci se poate vedea cum Sufletul iubitor de Dumnezeu si credincios, chiar daca. a fost mai inainte ranit adeseori de pacate, nu se sperie de
i

Chipul de fa^a ne arataplacuta moarte a omului drept. Din Dumnezeestile Scripturi, adevarurile sfinte si luminata rariune, vedem cS Dumnezeu a destinat pe fiecare Suflet omenesc a treee
.

navalirile si amenin^arile aceluia; ci se

intareste

si

mai mult

in

Domnul

prin trei stari foarte deosebite, constituind via]:a sa veciniea.; 1) Viata omului in sinul maicei sale timp de noua luni. 2) Vietuirea sa limitata aid pe pirriint. 3) Vietuirea sa nelimitata dinco'lo de mormint. Asadar, nimenea dintre noi Crestinii sa nu se teama. de moarte, stiind ca totul este in puterea, rinduiala si voin{a lui Dumnezeu. Deci, ori de mincam, ori de bem, si orice cugetare, vorbire sau lucrare vom face, toate sa le facem spre Slava lui Dumnezeu. si asa De traim, Domnului traim, si de murim, Domnului murim. Deci, ori de traim, ori de murim, ai Domnului suntem" (1 Cor 10 31 ; Rom. 14 8).
:

zboara plin de bucurie, incurajat de Sfintele Puteri, care-1 conduc, si imprejmuit ca de un zid de luminile credintei, slriga si ci cu multa. indrazneala diavolului viclean: 'Ce este tie si noua, instrainatule de Dumnezeu? Ce este tie si noua, fugarule
si

din ceruri si slugS vicleana?

Fiul lui
pacatuit, Lui

Nu

ai stapinire peste noi, caci Hristos,

i

Dumnezeu, are Stapinirea peste noi

ii

peste

tori.

vom

raspunde, avind zalog

al milostivirii

Lui I-arri Lui fata.

de noi si al mintuirii noastre, cinstita Lui Cruce. Tu insa. fugi departe de noi, pierzatorule, caci nimic nu este tie si slugilor lui Hristos". Zicind acestea Sufletul cu indrazneala, diavolul intoarce spa-

a creste in sinul

Precum vedem si stim bifle, nu noi ne-am pregatit a ne zamisli, mamei noastre si a ne naste; noi n'avem nici o

amintire de prima stare a vie^uirii noastre. Atita stim ca prima stare a vietii noastre a fost o pregatire minunata pentru intrarea in viata aceasta de aici de pe pamint. Precum prima stare a vietii in sinul mamei noastre, buna ori slabS, a fost premergatoare starii
a

tinguindu-se cu glas mart, nepntind sa stea impotriva numelui deasupra, zboara asupra vrajmasului, palmuindu-1, ca pasarea numita oxypterix (repede zburatoare) pe corb. Dupa aceasta e dus cu veselie de Dumnezeestii Ingeri la locurile hotarite lui, potrivit cu starea lui" (F.o.c. Vol. IV, pp. 130 1).
tele,

lui Hristos. Iar Sufletul aflindu-se

Priviri la
cuta. si

moartea dreptului din chipul de

fa{a, cit e

de pla-

voltat

doua a vietuirii noastre aici pe pamint, adica: cei ce s-au dezmai bine acolo, sint mai destoinici de a infrunta greutarite

Sufletul lui iesit din corp, ajutat si de molitfele Preotului si cu rugaciunile casnicilor si a cunoscu'tilor sai, indreptindu-se spre cer insorit de Sfinrii ingeri, vede ca: Cele ce ochiul
doritS.!

n-a vazut, urechea n-a auzit

si la

inima omului nu s-au

suit, acele

Cole 24 vaml ale vazduhulul

pat: mort, Jara Suflet in el, nesimtit si nemiscat. i precum cineva isi dezbraca haina invechita si rupta, aruncind-o incolo de pe sine,

de-o

Ufa si eu privcam la trupul men mort, de care ma dezbracasem ca haind veche, i de care lucru ma minunam mult

bunatati vecinice a pregatit Domnul celor ce-L iubesc pe Dinsul" (1 Cor 2 9; comp. Is 64 4) Asa dar zice Sf loan Hrisostom pentru noi, care din mila lui Dumnezeu am invatat a cunoaste misterioasa Sa Intelepciune Divina, si care ne privim ca niste calatori in viata aceasta, niste chiriasi pe acest pamint, calatori la Patria viitoare'si moartea o^calatorie, noi acestia nu trebuie sa tremuram in fata mortii, ci sa ne bucuram ca parasim aceasta existenta treeatoar'e si mergem la o alta. viata. cu neasemanare mult mai buna care este nesfirsita. Moartea dreptilor, dei unora.li.se pare o pedeapsa, totusi,

Moartea nu-i
Viaj^a

decit odihna,

nu

e decit

munca.

Cine-n via^a odihne^te,

Via^a-n moarte

?i-o arunca...

mare binefacere" (Int. Sol 3 7-9; comp. Mt. 13 43; 1 Vezi si alta explicatie a cli?eului 6 2; acestuia in Oglinda Duhovniceasca", pp. 1874-5, de autor).
ea este o
Cor.

pe pat, in casa. Multi din cei ce-1 vad, sau aud de repauzarea lui, fericese ca. a scapat de greutatile lumii acetia, zicind: Ferice de el ca. 1-a iertat Dumnezeu Ferice de el ca a scapat de atita unar de necazuri, greutati i suferintele! Ferice de el ca. 1-a luat Dumnezeu!" $i asa, i din vorbele acestea, retese ca. moartea c' binefacatoare omtilui. Si chiar asa si este.
1
1

Iuresurile imprejurarilor potrivnice cerintelor Sufletului si trupului crestinesc, il imping adeseori in o mare greutate, afundindu-1 pe bietul crestin in intristari, indoieli, necazuri si in ispite, care sint primej duitoare mmtuirii. Numai acei fii si fiice ai Sfintei Biserici

Ortodoxe, care inainteaza. suindu-se pe scara virtutilor duhov-

nicesti si a sfinteniei, se bucura. in necazuri. Cit

]>e

timp

traie$te

omul

acest pamint, indoiala

si ispitele

nu-1

mai

pa.ra.sesc.

Numai moar-

tea

il scapa. de ele. Astfel, moartea, care pun-, capat la atita amar de suferinte, e o mare binefacere de'la Dumnezeu, pentru care noi sint em datori a- 1 multumi din adincul inimilor noastre.

Daca. si unii dintre Sfintii mari doreau trecerea din aceasta lume, ca sa. se mute in o lume mai aleasa, mai frumoasa, mai armonioasa, mult mai placuta, buna, si vecinica. apoi si noi, adevaratii Crestini, socotim moartea o minunata calatorie a Sufletului nostru dintr-un loc indurerat intr-un loc fericit, din lumea aceasta materiala, vazuta., in lumea spirituala, nevazuta. de'ochii trupesti, de, pe pamint la ceruri. Privitor la trecerea din aceasta viata, Proorocul
;

David
viu.

zice:

Insetat este Sufletul

si

meu

de Dumnezeul eel

'tare si

Cind voi veni Oare

ma

voi arata Fetii lui

Dumnezeu?"

(Ps. 41

2); iar Apostolul Pavel striga: Unde-ti este

moarte boldul tau?

Unde-ti este iadule biruinta ta?" Si Mintuitorul ne imbarbateaza,

zicind:

Eu

sint Invierea si Viata...". Prin aceste cuvinte

Dumt

nezeu-Omul ne incredinteaza. ca. repausatii Crestini, care au fost madulare vii ale Bisericii Sale, dei mor trupeste in lumea asta,
totusi^in El sint
Chipul de
Crestin, asezat,
fa^a.
vii,

activi si fericiti, afara de cei care in viata lor

(1

paminteasca. au fost neghina. sau zizanii

Cor. 15 55; loan 11 25;

in

ne arata corpul neinsufletit al unui repausat dupS o anumita pregatire, pe o masa, lavija, ori

5 2425; Mt. 13; Vezi si alta explicatie a cliseului acestuia Oglinda Duhovniceasca", pp. 18789, de autor).

34

Cele 24 vflml ale vflzduhulul

Viata Sflntulu) Vnsile

col

Nou

35

FAPTELE BUNE AJUTA PE OM DUPA MOAKTE

tdciuni, de a

iO

ubitohi de
.

Dumnezeu
lor,

si

'

nesti,

Ingerii,

istoriseste

tineau in miinile
nemilostivi

de mintuirea Sufletelor omjbSf. Teodora pe cind ma mulfime de draci intunecafi si

m-au inconjurat, strigind: Sufletul aces'ta are multime de pdcate, deci, trebuie so, ne rdspundeti
ardtau pdcatele mel'e. tngerii atunci cdutau in cdrtile lor faptele mele cele bune, si aflau cu Darul lui Dumnezeu cite cu ajutorul Lui fdcusem si eu in viatd, d.p.: de am dat cindva milostenie la sdraci, de am hrdnit pe fldminzi, de am addpat pe insetafi, de am imbrdcat pe cei goi, de am gdzduit pe cei far a de-addpost si pe strdini odihnindu-i, de am slujit Sfinftlor,

a nu grdi ponegriri, clevetiri, hule, minciuni, uapdstuiri si alte felurite pdcate ale limbii, si am fdcut in schimb cele bune, spre Slava lui Dumnezeu si zidirea aproapelui meu, de am Si orice alte fapte bune tutors ochii mei de la desertaciuni lumesti aflau scrise in cdrfile lor, le aduceau la cumpdnd impotriva pacatelor

nu

piri,

mele.

noud

la acestea".

Asa

strigind,

Atunci arapii aceia vazind faptele mele cele bune, scrisneau cu dinfii lor asupra mea, vrind sd ma rapeascd din miinile Sfinfilor tngeri si sd ma arunce in fundul iadului lor. Dar s-a ardtat fdra de Teste Cuviosul Pdrintele nostru Vasile, vorbind oarece cu Ingerii lui Dumnezeu.

pe bolnavi si pe cei intemnitafi, de am urmat regula't cu pietate la Sfinta Bisericd, de m-am rugat lui Dumnezeu cu umilinfd si cu lacrimi pentru iertarea pacatelor, de am ascultat slujbele Sfintei Biserici cu luare aminte, de am adus lumindri, untdelemn, tdmiie, vin si prescuri curate, liturghii pentru vii si pentru repauzati, de am cinstit Sfinta Cruce, Sfintele Icoane si toate cele S'finte cu evlavie, de am postit dupa rinduiala Ortodox'iei Crestine, de am lucrat
de
cercetat
si

am

CUVIOSUL VASILE AJUTA MULT SUFLETUL CU CREDINCIOSIE

CE-I SLUJISE

in miinile sale ceva minunat, un fel de duhovnicesti in chip de bani de aur, daruri cu \tele nostru Vasiie te-a dat Ingeriior luminati, \Poftifi domnii mei! Acest Sufiet mi-a. siujit

mini

sicrias

Pdrinzicind:

mie cu

binele si

m-am ferit

de rdutdfi, de

mi-am

pdzit gura a

nu

vorbi deser-

odihnindu-mi bdtrinefoe meie. Eu m-dm lui Dumnezeu pentru dinsui si Ei mi i-a ddruit Cind vefi trece prin vdmiie vdzduhuiui si vor incepe duhurue a strimtora pe acest Sufiet, sa-i rascumparati cu acestea viaene cele de datoriile mi. Eu, cu Darul mi Dumnezeu, sint bogat duhovniceste, adunindu-mi comoard mare in cer din osteneliic, -suferinfeie si sudonle mele. Daruiesc deci sxcriui, acesla pentru rascumpdrarea Sufietuiui acestuia ce mi-a slujit cu mult devotament" Acestea zicind, le-a dat sicnasul i s-a dus. Vazind acestea viclenn draci, au ramas utmifi,

bund rugat
\

credinfa,

si

ridicind glasuri de pl.ngere, s-au fdcut nevdzuti. Fugind arapii aceia, a venit iardsi domnul meu,
Vasile, aducind

Dumnezeu
cimitir,

impreuna cu

el

mai

placutul lui multe vase cu untde-

viata
intreg.

inmorminteaza. Sufletul lui, unit cu trupul in paminteasca, prin vointa lui Dumnezeu, formeaza. omul

unde

se

Chipul de fata ne arata ducerea repauzatului crestin, cu procesiune religioasa, la cimitir, in a caruia biserica sfinta urmeaza a fi prohodit. Unde dmitirele n-au biserici, repausatii crestini ortodocsi,
se

prin aceeasi vointa Divina, el este despar^it de trup. Dupa. iesirea din corp, Sufletul se pregateste .a trece in imparatia dupa fapfiintelor spirituale sau a Ingeriior. Sufletele Crestinilor dupa despar^irea lor de corp, se due si se tele' lor, bune sau rele unesc cu Ingerii cei buni in Rai, ori cu ingerii cei cazu^i in iad iar trupul se duce la biserica cimitirului, unde, dupa prohodire, se ingroapa, dindu-se pamintului din care s-a luat si din care s-a hranit... (Vezi si alta explicatie a cliseului acestuia in ..Oglinda

Acum,

prohodesc in biserica parohiala sau

filialk,

apoi

se

due

la

Duhovniceasca", pp. 18868, de autor).

Vlata Sflntulul Vasile, eel

Nou

37

36

Cele 24 vara! ale vazduhului

si luminatd, prea frumoasa Fata Sufletului meu s-a fdcut straMcitd Dumnezeiascd. Apoi Cuviosul Vasue a zis i-ardsi fi plind de veselit Domnii mei ! Dupd ce 'ingerilor care mergeau impreund cu mine: acesta, dupd rinduiald, ve(i sdvirsi toate cele ce se cuvin cu Sufletul

cu mir de mud prej, sfinfit, pe care le {ineau in tniini niste tineri frumosi. Sfwtu* Vasue a poruncit sd le despecetluiascd destupe$i sd le toarne toate peste mine. Dupd turnarea sfintului untde^emn si mir peste mine, m-am umplut de o mireasmd duhovnisi

lemn curat

ceascd,

minunatd

si cer eased.

Atunci

am

vdzut cd

m^am

curdfit toatd.

ca Tu, Doamne, esti m-au minghat, Gatit-ai cu mine. Toiagul Tau si varga Ta, acestea masa, impotriva celor ee ma necajesc. Uns-ai cu untlocul

umbrei mortii, nu

ma

voi

teme de

rele,

inaintea

mea

putenuc, delemn capul meu si paharul Tau este adapindu-ma ca un locmesc ca sa mele vietii zilele toate iar mila Ta ma va urma in de inddungare in Domnului, al) Ceresc eu in Casa (Ierusalimul 4-8). 22 die, (pururea)" (Ps. 115 5-6;
;

pina la Moartea este numai un somn mai lung, temporal, 11-14, loan 11 52-53; 23-24; 27 invierea obsteasca (Mt. 9 Tes. 36-41; 4 16). 1 9-12; 9 21-45- 12 9-10; F. Ap. 7 60; 20 care Tai, robu pentru Mare Doamne - stiiga Sf. Vasile eel e moartea nu exista; parasesc trupul si vin la Tine, moarte nu alia ei Tine Linga fericire. o trecere de la intristare la
I

decit

Chipul de fata ne reprezinta trecerea la cele vecinice a Sfintei Teodora. Sufletul ei iesit din corp iritre cei doi Ingeri de la capul patului cu ramasifele ei pamintesti. Sfintul Vasile eel Nou, caruia aceasta ii slujise cu multa. cucernicie, da Ingerilor un sicrias cu daruri duhovnicesti (galbeni), din care sa. plateasca pentru ea pe la vamile vazduhului, spre a o salva si duce in locasurile cele cereti, pe care si le pregatise in Rai prin multele osteneli si suferinte. Deasupra lor alfi Ingeri varsa asupra Sufletului Sfintei Teodora niste vase cu untdelemn si mir sfintit, date de Sf. Vasile, prin care Sufletul ei s-a umplut de mireasmi duhovniceasca minunata si cereasca, dupa. care s-a vazut stralucita, luminata, prea frumoasa i plina. de veselie Dumnezeeasca, gata a-si lua zborul spre inaltimile ceresti. Pentru astfel de Suflete binecredincioase psalmodia David Proorocul, si cinta si Biserica Luptatoare, zicind: Scumpa este inaintea Domnului moartea Cuviosilor Lui De voi umbla in mij.
. .

(Rug.de seara). Sufletele adormitilor repaubucuria lume, unde si noi vom merge, zati, continua a vietui intr-o alta mai degraba ori pu^in mai tirziu. ,. si tuturor ereticilor, Sf Epifanie opune eresului lui Arie, deci, Bisericii lui Dumnezeu ratacitilor de la adevarata invatatura a prin moarte; ci^ei ant ca: Mortii nu-si intrerup de loc existenta calafel ca cei ce pleaca vii inaintea lui Dumnezeu. Ei sint la vii, cei rugam, ca si pentru torie, pentru care sintem datori sa ne de la Dumnezeu cu cu deplina nadejde ca le vom capata ajutor tuturor celor morti in toate ca acest ajutor nu se poate capata cealalta lume cu pacate ci numai celor ce au trecut in pacate. pomenirea pentru mai usoare... Biserica cu necesitate savirseste si de la Pannti Sfintu la de aceasta cei morti, primind traditia sau Mamei, porunca calca poate Sfintii Apostoli chiar. Deci, cine cuvmSolomon inteleptul zice Lege'a Tatalui? Asculta fiule Mamei tale (Prov. Sol 1 S). tele Tatalui tau, si nu lepada sfaturUe Dumnezeu Tatal cu Prin aceste cuvinte se arata ca Tatal, adica a mvat at verbal si Sau, al Unul-Nascut Fiul Sau ?i Duhul Sfint si are invatatun avut a Biserica scris, si ca Maica noastra Aceste asenimici. se a date Ei de sus, care nu se pot calca, nici bune si foarte sint toate zaminte sint stabilite in Sf. Biserica, si adorm ce cei la pnvind Acestea cunoscindu-le bine, minunate. tamelor vazatorul cu sau repauzeaza crestinete, marturisim si noi zice in Domnul. Da mor cari morti cei de ..Ferice apocaliptice: urma vor lor aptele si f ei *se vor odihni de lucrurile lor, Duhul Sol. 4 7-77; 3 1-9). Int. 14; Tes. 4 1 comp. 14 13; dupa ei" (Ape.
pacea
si
.
.

numai

Cele 24 vfiml ale vazduhulul

Vlata Sftntului Vasile eel

Nau

sd-l ducefi in locasul meu ceresc, eel gatit mie de la Domnul Dumnezeu, ca sd petreacd acolo". Acestea zicind, s-a facut nevdzut ; iaf Sfinfi Ingeri zburind in vdzduh, m-au dus in sus spre rdsdrit (a).

Iisus Hristos.

Asa

dar, a treia zi

corpm

este

inmormintdt, in timf

ce Suftetul trebuie sd se urce la cer.

farina

se va tntoarce in

pdmirn

precum dat pe el"

a fost, si duhut, se va intoarce la

(Eel. 12 7).

Dumnezeu,

la

Cel ce

Uc

CE SE FACE CU SUFLETUL CRE$TINESC DIN ZIUA DESPARTIRII LUI DE TRUP PlNA IN A 40- A ZI?
vdzut si auzit adeseori multa lume, chiar si dintre intrebindu-se nedumeriti: Ce se face cu Sufletul crestinesc dupd moarte, adicd imediat dupd Xdespdrtirea sa de trup ? Ce insemneaza: a treia zi,
Crestini,
I

a noua zi si a patruzecea zi ? In ce timp trece Sufletul vdmile vdzduhului, si la ce epoca are loc judecata

particular a ?"

Sfintuv Macarie Alexandreanul, ne comunicd descoperirile ingepe care et le-a avut despre situatia Suf,eteor repauzatnor in timpuv cevor patruzeci de zue dupd moarte. Cind s-a indepdnit misresti,

term mortii, Sufletul, despdrfit de corpul sdu, locuieste incd doud zile si viziteazd, impreund cu Ingerii, locurile unde avea el obicei de a face binele. El umbla imprejurul casei unde s-a desparftt de corpul sdu si chiar r amine, citeodatd, lingd sicriul unde zace trupul lui. Apoi, dupd urmarea Mintuitorului Cure a inviat a treia zi dupd moarte, tot Sufletul trebuie sa se urce la cer pentru a adora pe Creator ul intregului univers. De aceea Bis erica are asezdmint a & ruga in ziua aceea pentru cei repauzafi. Se serbeazd deci a treia zi dupd moarte printr-un Parastas (serviciu funebru m pomana, mtlosteme ) in favoarea repauzatulm. Acea zi are pentru mortii nostri, ca si pentru not, un raport "spiritual cu invierea Aceluia Care ne-a dat viafa, Care a pus temelia propriei

pe pdmint

noastre fericite invien.

inmorminteazd repauzatul. Dind pdmintului corpul scump, sd ne intoarcem Sufletul si inima noastrd cdtre Invmgdtorul mortii, Care ne-a acordat tuturor, si prin urmare si scumpului nostru repauzat, tnumful viefn asupra morfn, care triumf I- am cistigat prin Invierea Domnului. Biserica ne afirmd in mod solemn,
treia zi se
,

ce ne este

a inviat si a dat viafa celor ce erau in mormint, deci si repauzafilor nostri. Sd ne aducem aminte de aceasta,
ca invierea si viafa

noua

fiilor sai, cd Iisus Hristos

nu ne

sint date decit

prin Harul Domnului nostru

a) Rasaritui-in Sf. Scriptura inchipuie^te latura lumii rasaritene. Acesta e simbolul Impara^iei lui Hristos, Care se numeste Rasaritul eel de sus", iar apusul inchipuieste impara^ia intunericului si a cetei, imparatia

Chipul de fata ne arata prohodirea repauzatului Cretin in Sf. Biserica de cat're Preotii slujitori, lumea adunata in jurul sicriului cu ramasileie pamintesti ale repauzatului, si Sufletul stind cu Ingerul sau pazitor linga. trupul neinsufletit, din care a iesit. Prohodul ce se face dupa rinduiala in duh si adevar, dimpreuna cu toate rugaciunile, privegherile sfinte, milosteniile si lacrimile varsate de cei de aproape (nu pentru alte desertaciuni, ca paginii i necredincad ciosii, cu bocete disperate i cu cuvinte desarte, pentru care sub afurisanie, Sf. loan Hrisostom opreste pe bocitoarele monitor crestini si de a intra in Sf. Biserica. Vezi Priveliti Apocaliptice" cap. 21 3 Mortii nu se pling), ci pentru iertarea pacatelor repauzatului ce a crezut si vietuit creffinest e dupa puterea lui, il usureaza si-i ajuta Sufletul sau. La aceasta privind Sf. loan Damaschin, zice Dumnezeu, prin Milostivirea Sa, va mintui faptura miinilor Sale, afara de Sufletele din numarul osinditilor, vadite pentru lepadarea credintei adevarate, la care partea stinga a cumpenei ridica prea mult pe partea cea dreapta!" Parintii luminati ai Ortodoxiei ne incredinteaza ca, la ultima rasuflare a Crestinului, faptele sale bune si rele'se pun in cumpana, i: 1) Daca partea dreapta cu fap:

satanei.

tele

bune

dintr-insa ridica pe cea stinga pu faptele rele

Sufletul

10

Cole 24 vaml ale vazduhulul

Vla^a Sfintului Vasile eel

Nou

41

Spafiul nesfirsit ce desparte pdmintul si cerurilc, sau care este Bisenca Triubifdtoare si Biserica Luptatoare, in limba ordinard ca si in Sfintele Scripturi si scrierile Sfinfilor Pdrinti, se numest'e aer, vdzduh. Acest spafiu este plin de ingeri cdzufi, 'a cdrora tokd actwitatea constd in a intoarce pe om de la mintuirea sa, fdcind din
tntre
el instruments rdutdtii Lor infer nate. Ei lucreazd asupra activitdtii mtenoare si exterioare a Sufleiului nostru, pentru a-l face sd partici'pe la cdderea lor." Ca un leu rdcnind umbld, cdutind pe cine sd inghitd" (1 Petru 5 8). Asa a zis Sf. Ap.,Petru vorbind despre demoni Dupd mdrturisirea Vasului alegerii Sfintului Duh, spatiul aerian serveste de locuinfd spiritelor rdului (Iov. 1 67; 2 \ 2; Efs. 6 12; Cols'. 2

si noi credent acest crud adevdr. , Sfintul Ap. si Ev: loan Teologuv, care s-a fdcut vrednic de a vedea manle misterii Dumnezeiesti in Apocalips, zice cd ingerii cdzuti au fost izgoniti din locuinta lor cereascd (Ape. 12 8). Deci, unde si-au gdsit ei refugiu ? Dupd cartea lui Iov, noi vedem lamurit cd locuinta lor este in vdzduh, in aer. Ap. Pavel ii
1

14

lSy

Sf.

numeste: duhu-

pe cdpetenia lor: Joninul puterii vazduhulul". Indatd dupd cdderea primilor oameni si izgonirea lor dm Rai, paza pomului viefii fu incredintatd unui Heruvim ; cu toate acestea insd, un alt inger, inger cdzut, se puse si el la rindul sdu in calea Raiului pentru a impiedica pe om a intra in el. Por\ile cerului se inchiserd si domnul intunericului acestui veac nu lasd sd mai intre in Rai nici un Suflet despdrfit de cdrpul sdu, pind si dreptii, afard de Hie si Enoh, se coborau in iad, ca si pdedtosii.
Chipul de
Ingerilor luminati. 2) Daca ambele par^i ale cumpenei sint deopotriva, Sufletul acela, prin Mila'lui Dumnezeu, capata biruinta. 3) Daca cumpana se pleaca nu mult in partea stinga, Mila lui Dumnezeu implineste lipsa aceea. Acestea sint cele trei feluri de judeca^i ale Domnului: Judecata dreapta, judecata omeneasca si judecata milostivirii. 4) Cind insa faptele rele ale omului pleaca cumpana prea mult spre stinga, dreapta judecata rosteste hotarirea dupa pacatele omului. La acestea privmd Sufletul Cre?tinului repauzat, isi pleaca capul in jos, smerindu-se, mgrijorindu-se si infricosindu-se, nestiind ce-1 asteapta Fenciti sint Cre?tinii care in toata viata lor au ascultat Cuvintul lui Dumnezeu ?i 1-au pazit, imbogatindu-i Sufletele lor cu
. .

rile rdutdfii

rdspindite in aer", si

fata,

ne arata ultima vreme a omului pe pamint,

e primit

in

Rai,

in

mijlocul

in care trupul lui neinsufletit, intins in sicriu, se pogoara in mormint, dindu-se pamintului din care a fost zidit si din care s-a hranit in toata. viata sa; iar Sufletul e inaltat de Ingerul sau pazitor pe norii miresmei tamiiei sfintite inaltata din cadelnita, dimpreuna

cu mgaciunile Preotilor, in sus pe treptele vazduhului la cer, la Creatorul sau. Moartea binecredinciosilor Crestini nu-i moarte, asa cum zice lumea ce zace in eel rau (1 loan 5 79; loan 8 44; 5 44; 1 Cor. 11 34); ci viata si fericire statornica (loan 5 2426; 14 21,
23; 6 48-58). Stiut sa fie tuturor ca moartea nu este un sfirsit absolut al existentej omului. Sufletul continua a vietui dincolo de mormint i de lumea asta trecatoare intr-o alt a. lume, unde si noi vom merge, curind sau mai tirziu. Deci, la plecarea noastra de la mormintul repauzatului acoperit cu pamint, sa zicem aceluia care a murit in Domnul nostra lisus Hristos (Ape. 14 13) nu adio, ci: La revedere bunul nostru tata, la revedere scumpulmeu mama, la revedere frate, sora, prietene.
.
.

dreapta credm^a, vietmrea curat' creftineasca ?i faptele bune, de a caror binefaceri se vor bucura vrernelnic si vecinic. Rodul ostenelilor tale vei minca, fericit esti si bine va fi tie" (Ps. 127 2' Vezi eXp a* ie a acestui cliseu ?1 a Oglinda Duhovniceasca", ]lL 5: pp. 18881890, de autor).

a
Cele 24 vfimi ale vazduhulul
Vla^a Sftntulul Vasile eel

Nou
nici

Hristos,
portile

Cel dintii care strdbdtu trecerea neumblatd a Raiului, fu lisus biruitorul mor\ii, sfdrimdtorul iadului. Din acel moment

InsofitA de fapte bune,

nu

se

mai

socotesc si

nu mai

vorbd de
cdlug\dri.

dtnsele

nici la vdmi, nici la judecata.

ei si

Raiului se redeschiserd. Dupd Domnul, a mers tilharul eel din dreapta. De asemenea si tofi drep>\ii Vechiului Testament, pe care El i-a scos din iad, trecurd aceastd cale deopotrivd, fdrd nici o piedicd. Sfintii fac aceastd cdldtorie cu inlesnire, chiar dacd duhurile rele se silesc de a-i opri, pentru cd virtufile ce le au acopera pdcatele lor. A cele duhuri rele vor avea cu atit mai mtdt dreptul de a opri Sufletele omenesti, cind, dupd ce s-au despdrtit de corp, se vor urea spre Dumnezeu, cu cit ele fiind deja luminate' prin invdtdtura Mintuitorului nostru Iisus Hristos, si avind libertatea de a alege intre bine si rdu, s-au fdcut cu toate astea sclave si executoare relelor lor vointe. Desigur, 'ei vor infatisa Sufletului (in locurile din vdzduh, unde sint postati) toate drepturile de posesiune pe care ei le au asupra acelora care au fost executorii insinudrilor lor (prin ginduri, dorinfe, simtdminte si fapte sau lucruri rele). Demonii ii reprezintd viata sa plind de pdcate si. Sufletul recunoaste dreptatea mdrturisir,ii lor. Crestinii, a car or viata n-a fost scutitd de pdcate, nu cistigd imediat fericirea vecinicd. Este indis-pensabil ca acele greseli, acele edderi, acele pdcate sa fie cumpdnite si judecate dupd mdrimea lor. Dacd Sufletul n-a ajuns la desdvirsita cunostintd de sine insusi, pe pdmint, el trebuie neapdrat, ca fiintd spirituald morald, sa invete a se cunoaste dincolo de mormint. El trebuie sd-si dea seama de ceea ce a ci&tigat, ce sferd de activitate siapropiat, care a fost nutrimentul sdu si bucuria-sa spirituald. Astfel, Sufletul trebuie sd se recunoascd si sa pronunte judecata sa inaintea Judecdtii lui Dumnezeu. Aceasta este vointa dreptdfii Dumnezeiesti. Dumnezeu n-a voit si nu voeste moartea. Omul insusi este acela care a voit-o. Pe pdmint omul poate, cu ajutorul Harului Dumnezeiesc, sa ajungd a se cunoaste, si prin o sincerd cdinta sd capete de la, Dumnezeu iertarea pdcatelor sale; in timp ce dincolo de mormint, misiunea de a descoperi starea de pdcat a Sufletului, o au ingerii cei cdzufi. Demonii, fiind stdpinii rdului pe pdmint, au sd-i infdtiseze atunci toate faptele sale, cele rele, amintindu-i imprejurdrile ce-au insotit lucrarea rdului. Sufletul va recunoaste atunci greselile sale. Aceastd recunoastere adevereste judecata lui Dumnezeu. Astfel, Judecata lui Dumnezeu nu este decit o confirmare a aceleia pe care Sufletul a pronunfat-o deja asupra sa insdsi. Pdcatele spdlate prin adevdrata cdinfd,
'

Odinioard dot frafi s-au vorbit intre

s-au fdcut

Dupd
ani

ce

au

isprdvit faptele cele bune,

au

socotit sd-si zideasca lorusi

chilii depdrtate, si fiecare

s-au dus deosebi pentru liniste. Mulfi pentru cd nu ieeau din chiliile lor. Deci, s-a intimplat cd unul dintre dinsii s-a imbolndvit. Pdrinjii au venit la el sd-l cerceteze, si l-au vdzut cd uneori se uimea, iar alteori se Irezea. Atunci ei l-au intrebat pe el: ,,Ce ai vdzut?" El le-a rdspuns

din

ei

nu s-au vdzut unul cu

altul,

,,/lw vdzut
.>/'

pe Ingerii

lui

Dumnezeu

venind.

Ei m-au

luat

pe mine

cele potrivnice,

si ne-au dus la cer. Acolo ne-au intimpinat puterile nenumdrate si infricosate la vedere. Ostenindu-se ele, mult, n-au putut ,nimic asupra noastrd. Dupd ce le-am trecut, au

pe fratele

meu

inceput a striga: Mare indrdzneald este (are) curdjenia" Acestea zicind fratele, a adormit. Pdrintii vdzind, au trimis un frate sd vesI eased fratelui sdu cd a adormit. Mergind .acela, l-a aflat si pe fratele
.

repauzatului,

adormit.

s-au minunat si

au

sldvit

Toata frdtimea auzind si vdzind acestea, cu tofii pe Dumnezeu (P. o. c. p. 419, 24 J.

lui Justinian in Orient

Pe vremea impdrdfiei

(527565

d.

Hs.),

Sfintul Cuvios Simeon, eel nebun pentru Hristos, pustnicind in locul sau deosebit, s-a pomenit in rdpire, si s-a vdzut pe sine ca se mtorsese si cerceta pe maica sa cea bolnavd, in patria sa cetatea Emesia cdlre care a zis: 0 ! maica mea, cum petreci ?" Ea a rdspuns: Bine

petrec fiule". El a zis cdtre dinsa: M.ergi la Impdratul fdrd sd te temi de nimic, caci eu L-am rugat pentru tine si ti-am pregatit un loc ales, si, de va voi El, apoi si eu voi veni la tine" Dupd aceastd vedenie Simeon venindu-si in sine, a cunoscut cd in acel ceas a murit maica sa. Alergd degrab la fratele sau loan, si l-a rugat si pe el ca sd se roage pentru 'Sufletul maicii sale. Deci, plecindu-si genunohii si
.

el insusi, se ruga cu lacrimi, zicind: Dumnezeule, Cel ce ai binevoit a primi jertfa lui Avraam si nu ai lepddat jertfele lui Ieftae, nici ai trecut cu vederea darurue lui Abet, si pentru Samuil pruncm Tdu,

at ardtat-o
at,

rodmedpe maica

lui,

proorocita

Ana. Tu Doamne, Doamne

revedere draga. vecine, cunoscutule sau coreligionarule, revedere iubitilor parinti, frati, surori si copii repauzati in Domnul (Ape. 19 9). Vezi i alta explicatie a acestui cliseu in Oglinda Duhovniceasca", pp. 18921894, de autor.
sot, sotie, la

la

meu, pentru mine robul Tdu, primeste Sufletul maicii mele celei bune. Adu-Ti aminte de durerile si ostenelile ei cele pentru mine. Adu-Ti aminte de suspinele ei si de lacrimile ei, pe care le-a vdrsat cind am venit la Tine. Adu-Ti aminte de laptele ei cu care m-a hrdnit, ndddjduindu-se ca sa aibd mingiiere si ajutor de la mine, dar n-a cistigat cele ndddjduite. Nu uita Stapine tinguirile inimii sale pentru mine, cind am lasat-o pe ea pentru Tine. Adu-Ti aminte cite nopti n-a fugit somnul de la ochii ei, aducindu-si aminte neincetat de tinerepele mele si de sdrdcia sa. 01 cit o durea inima, pnvind la hainele mele, in care acum nu se mai imbrdca mdrgdritarul ei cel de mult i>ret. Adu-Ti aminte de citd bucurie si veselie am hpsit-o

(Vie 24 vflmi ale vflzduhului

Vlatn Sftntului Vasile col

Nou

Hristos,
portile

Cel dintii care strdbdtu trecerea neumblatd a Raiului, fu Iisus 'biruitorul morfii, sfdrimdtorul iadului. Din acel moment

mofit A

ilinsele',

de fapte bune, nu se mai socotesc si nici nici la vdmi, nici la judecata.

nu mai

vorbd de

mers tilharul eel din dreapta. De asemenea si to\i drepfii Vechiului Testament, pe care El i-a scos din iad, trecurd aceastd cale deopotrivd, fdrd nici o piedicd. Sfintii fac aceastd cdldtorie cu inlesnire, cHiar dacd duhurile rele se silesc de a-i opri, pentru cd virtutile ce le au acoperd pdcatele lor. Acele duhuri rele vor avea cu atit mai mult dreptul de a opri Sufletele
se redeschiserd.

Raiului

Dupd Domnul, a

omenesti, cind,
nezeu, cu
cit

dupd

ce s-au despdrfit de corp, se vor urea spre

Dum-

fiind deja luminate' prin invdtdtura Mintuitorului nostru Iisus Hristos, si avind libertatea de a alege intre bine si rdu, s-au fdcut cu toate astea sclave si executoare relelor lor vointe. Desigur, it vor infdtisa Sufletului (in locurile din vdzduh, unde sint postati) toate drepturile de posesiune pe care ei le au asupra acelora care au fost executorii insinudrilor lor (prin ginduri, Uorinfe, simtdminte si fapte sau lucruri rele). Demonii it reprezintd viata sa plind de pdcate si. Sufletul recunoaste dreptatea mdrturisir.ii lor. Crestinii, a caror viatd n-a fost scutitd de pdcate, nu cistigd imediat fericirea vecinicd. Este indispensabil ca acele greseli, acele edderi, acele pdcate sa fie cumpdnite si judecate dupd mdrimea lor. Dacd Sufletul n-a ajuns la desdvirsita cunostintd de sine insusi, pe pdmint, el trebuie neapdrat, ca fiintd spirituald morald, sd invete a se cunoaste dincolo de mormint. El trebuie sd-si dea seama de ceea ce a cistigat, ce sferd de activitate si-a apropiat, care a fost nutrimentul sau si bucuria-sa spirituald. Astfel, Sufletul trebuie sa se recunoascd si sa pronunte judecata sa inaintea Judecdtii lui Dumnezeu. Aceasta este vointa dreptdfii Dumnezeiesti Dumnezeu n-a voit si nu voeste moartea. Omul insusi este acela care a voit-o.
ele

Odinioard dot fraji s-au vorbit intre ei si s-au fdcut cdlug\dri. Dufnl ce au isprdvit faptele cele bune, au socotit sd-si zideascd lorusi hilii depdrtate, si fiecare din ei s-au dus deosebi pentru liniste. Mulfi .mi nu s-au vdzut unul cu altul, pentru cd nu ieseau din chiliile lor. Did, s-a intimplat cd unul dintre dinsii s-a imbolnavit. Pdrinjii tin venit la el sd-l cerceteze, si l-au vdzut cd uneori se uimea, iar alteori Irezea. Atunci ei l-au intrebat pe el: ,,Ce ai vdzut ?" El le-a raspuns: ..Am vdzut pe Ingerii lui Dumnezeu venind. Ei m-au luat pe mine i />(! fratele meu si ne-au dus la cer. Acolo ne-au intimpinat puterile ele potrivnice, nenumdrate si infricosate la vedere. Ostenindu-se ele, mult, n-au putut nimic asupra noastrd. Dupd ce le-am trecut, au nice put a striga: Mare indrazneald este (are) curdtenia" Acestea /.kind fratele, a adormit. Parintii vdzind, au trimis un frate sd vesI cased fratelui sau cd a adormit. Mergind .acela, l-a aflat si pe fratele repauzatului, adormit. Toatd frdtimea auzind si vdzind acestea, s-au minunat si au sldvit cu tofii pe Dumnezeu (P. o. c.p. 419, 24,). Pe vremea impdrafiei lui lustinian in Orient (527565 d. Hs.), Sfintul Cuvios Simeon, eel nebun pentru Hristos, pustnicind in locul sdu deosebit, s-a pomenit in rdpire, si s-a vdzut pe sine cd se mtorsese
i

'.<

in patria sa
cdlre care

cetatea
zis:

Pe pdmint omul
ajungd a

poate,

cu ajutorul Harului Dumnezeiesc, sd

o sincerd cdinta sd capete de la,

se cunoaste, si

prin

Dumne-

zeu iertarea pdcatelor sale ; in timp ce dincolo de mormint, misiunea de a descoperi starea de pdcat a Sufletului, o au ingerii cei cdzufi. Demonii, fiind stdpinii rdului pe pdmint, au sd-i infdftseze atunci toate faptele sale, cele rele, amintindu-i imprejurdrile ce-au insotit lucrarea rdului. Sufletul va recunoaste atunci greselile sale. Aceastd recunoastere adevereste judecata .lui Dumnezeu. Astfel, Judecata lui

zis cdtre dinsa: M.ergi la Impdratul fdrd sd te term de nimic, edei eu L-am rugat pentru tine si ti-am pregdtit un loc ales, si, de va voi El, apoi si eu voi veni la tine". Dupd aceasta vedenie Simeon venindu-si in sine, a cunoscut cd in acel ceas a murit maica sa. Alergd degrab la fratele sdu loan, si l-a rugat si pe el ca sd se roage pentru 'Sufletul maicii sale. Deci, plecindu-si genunohii si el insusi, se ruga cu lacrimi, zicind: Dumnezeule, Cel ce ai binevoit a primi jertfa lui Avraam si nu ai lepddat jertfete lui Ieftae, nici ai trecut cu vederea darurue lui Aba, si pentru Samuil pruncut, Tdu, ai ardtat-o rodnicdpe maica lui, proorocifa Ana. Tu Doamne, Doamne a* meu, pentru mine robul Tdu, primeste Sufletul maicii mele celei

petrec fiule".

0 El a

Emesia si cerceta pe maica sa cea bolnavd, maica mea, cum petreci ?" Ea a raspuns: Bine

Adu-Ti aminte de durerile si ostenelile ei cele pentru mine. Adu-Ti aminte de suspinele ei si de lacrimile ei, pe care le-a vdrsat cind am venit la Tine. Adu-Ti aminte de laptele ei cu care m-a hrdbune.

Dumnezeu nu

este decit o confirmare a aceleia pe care Sufletul a pronuntat-o deja asupra sa insdsi. Pdcatele spdlate prin adevdrata cdinfd,

revedere draga. vecine, cunoscutule sau coreligionarule, revedere iubitilor parinti, frati, surori si copii repauzati in Domnul (Ape. 19 9). Vezi si alta explicatie a acestui cliseu in Oglinda Duhovniceasca", pp. 18921894, de autor.
sot, sotie, la

la

ndddjduindu-se ca sd aiba mingiiere si ajutor de la mine, dar n-a cistigat cele naddjduite. Nu uita Stdpine tinguirile inimii sale pentru mine, cind am lasat-o pe ea pentru Tine. Adu-Ti aminte cite nopti n-a fugit somnul de la ochii ei, aducindu-si aminte neincetat de tinereple mele si de sdrdcia sa. 0! cit o durea inima, pnvind la hainele mele, in care acum nu se mai imbrdca mdrgdritarul ei cel de mult bret. Adu-Ti aminte de cita bucurie st vesehe am hpstt-n
nit,

44

Cele 24 vami ale vflzduh^lul

Viata Sflntului Vasile eel

Nou

45

pe

prin plecarea de la dinsu, ca sd-Tt slujesc Tie, Dumnezeul ftStapinul meu. Dd-i ei p&zitor tare, pe Ingerul Tdu, ca sa-i pdzeasca
ea,

Sufletul ei de duhurile cele viclene fi nemilostive (vamefii vdmilor vdzduh, care voiesc sd inghitd pe to}i. Dumnezeul meu, porunceste ca Sufletul ei sd se despartd de trup fdrd de durere si far a de fried si tartd-i ei toate greselile. ce a fdcut in aceastd via}d. Astfel, Dumnezeule ft Dreptule Judecdlor, sd n-o duci pe ea din mihnire in mihnire pnmejdte in primejdie fi din suspin in suspin ; ci, in loc de mihnirea ce-a suferit pentru mine unul ndscut fiul sdu dd-i ei bucune, ft in loc de lacrimi dd-i ei veselia cea pregdtitd Sfinfilor Tdi" Dect, rugindu-se fi loan impreund cu dinsul, pentru Sufletul celei moarte, s-au sculat de la rugdeiune. Atunci loan mingiia pe Simeon,

dm

dm

zicind:^

Jatd
ta.

frate,
.".
.

Dumnezeu a

auzit rugdeiunile tale si a primit

Dumnezeu. De aceea ei apar ca nifte vamefi, care pentru toate faptele noastre cele reie. Plata fac tngerii cei buni din tezaurul faptelor noastre celor bune. Tot spatiul ce desfuirtc pdmintul de ceruri, este divizat in doudzeci fi patru de parti tin tribunale ; fiecare parte este un tribunal sau vamd, unde se cerceicazd anumite pdcate. Acele tribunale le formeazd ingerii cei rdi. Prin urmare, vdzduhul este plin de ingeri buni fi rdi, care ftiu toate faptele noastre. Aceasta adeverefte Sf. Ap. Pavel, scriind in epistola cdtre Efeseni: Nu ne luptdm tmpotriva trupului si a singelui ; ci impotriva principilor, a puterilor fi a stdpinului intunericului vaicului acestuia, impotriva duhurilor rele, care sint in vdzduh" (Efs. 6 \2).
nr depdrteze de
cer plata

Pe maica
a
zis

Mai mainte

Am fost la fratele meu de cdlugdrie, loan pe care l-am aflat sporit in bundtdfi, desdvirsit pidcut lui Dumnezeu, purtind pe cap cunund luminoasd, pe care era" scris: Cununa rdbddrn pusUului" Apoi am vdzut pe un sldvit, zicindu-mi: Vino
nle nebuniilor ce fdcea:
.
.

cu doud zile de iefirea sa din viaja, Sfintul Simeon Diaconului loan, care-i cunoftea sfinfenia lui de sub ipchipui-

nebunule, vino sa primefti pentru mintuirea atitor Suflete omenefti nu numai cunund ; ci mai multe" Domnule Diacon, te rog foarte ca penimeni din sdraci, mai ales dintre monahi, sd nu-i defaimi, met sd-t ocdrdfti, cd mulfi din ei, prin pdtimirea cea rea, sint curdtati wtre dinfii fi strdlucesc ca soarele inaintea lui Dumnezeu. De 'a'se menea ft dintre- oamenii cei simpli, care lucreazd pdmintul fi viejuiesc creftmefte, multi dintre ei sint Sfinjiwari, pe care i-am vdzut la Sfinta Impdrtdftre cu Dumnezeiescul Trup fi Singe al Domnului Hristos fdcindu-se ca aurul eel curat, tngrijefte-fi Sufletul, pe'eit ifi e puterea ca sd pojtfdrd de greutate a trece cetele (vdmilor) duhurilor din vdzduh ft a sedpa de cumplitele miini ale stdpmitorului intunericului (loan 14 30 J. Site Domnul meu, cd fi eu am a pdtimi mult necaz
.

Sufletul, trecind pe acolo, este acuzat pentru pdcatete sale de cdtre demoni. Fiecare din tribunale, sau fiecare vamd, dupd cum le numesc Sfinfii Pdrinli in scrierile lor (in timp ce duhurne rele de acolo sint numite vamefi), corespunde cu un oarecare grup de pdcate. Spirilele cele rele acuzd pe Suflet nu numai de pdcatele pe care el le-a sdvirfit, fi de care e vinovat ; ci incd fi de acelea pe care el nu le-a comis, dupd mdrturisirea Sfintului loan Lestvithnik. Astfel, prin dceste vdmi ale vdzduhului, se aratd in mod material judecata particular d care se face numai spiritual de Domnul nostru Iisus Hristos dupd, moartea fiecdrui om. Se aratd incd fi faptul, cd aceastd judecata se face cu ajutorul Ingerilor buni, la care ingdduie fi pe ingerii cei rdi care umpiu vdzduhul / judecafd in care se amintesc

Sufletului toate faptele sale fi

dupd

care

i se

hotdrdste

stare ftiutd

cd vdmile reprezintd calea ce trebuie sd apuce numaidectt toate Sufleteve omenefti bune sau rele spre a trece din viafa aceasta temporald la viafa vecinicd. Noi imprumutdm insd din istorisirea Sfintei Teodora descrierea ordinei in care .vdmile (despre care vom vorbi mai pe larg in paginile viitoare), se succed una

De aid vedem

ft

mare fried, pina ce voi trece acele infricofate locuri vazduhulm) in care se cerceteaza cu deamanuntul
si faptele

pe

alta.

(ale vdmilor

Sufletul indreptindu-se spre rdsdrit,

'

pe
ce

toate

cuvintele

lucrunle
o.c. pp.

omenefti.

. .

intiia

vamd, unde

spiritele cele rele,

"

1071-1073; 1120 1122). Copiii mid repauzati -, scrie Sf loan Hrisostom,

,,-Nu plingeti !

(Vezi pe larg Vietile Sfintilor 21 lulie

zic pdrintilor

dupd

au

calea cerului, intilnefte oprit Sufletul insotit

de bunii Ingeri,
Sfinte,

ii infdtifeazd pdcatele sale prin cuvint, vorbe desarte, convorbiri zadarnice, vorbe obscene, batjocori, luared in ris a lucrurilor

cu tngerii, fi ne rugam lui Dumnezeu pentru voi" d. V. R. o. c. p. 242) Ingerii cei buni, din partea lor infafifeazd la v&mi faptele bune ale Sufletulm ; tar ingerii cei tdi din vdzduh cautd sa ne afunde sd
ft

acum cu Sftnfn

Moartea noastrd fi trecerea vdmilor, mtovdrdfttt de Sfinfii Ingeri, a fost ufoard, Demonii n-au gdsit ntmtc tn not, ft dm mtla Domnului Dumnezeului nostru, noi ne gdsim

lor care tt pling:

cintece lumefti,

cintdri pasionate, ris, f.a.

(Cuv tn Simbdta Sexagesimal (Rusaliiior),

A doua vamd este aceea a minciunii: or ice minciund, c&lcare de jurdmint, intrebuinfarea Numelui lui Dumnezeu in defert, cdlcarea fdgdduinfelor facute inaintea lui Dumnezeu, ascunderea pdcatelor inaintea Duhovnicului
.

aceia a calomniei: calomnierea aproapelui, vorbirea de rdu, umilirea altuia, injurdturile, batjocora unitd cu uitarea protreia

vamd e

priilor sale grefeli fi pdcate

46

Cele 24 vfiml ale vazduhulul

Wat*

BttntUlul Vasilc

47

aceea a lacomiei: betia, obiceiul de a tninca printre mese si in ascuns, uitarea rugdeiunii inainte si dupd masd, nepdzirea posturilor, nesatiu, desfdtdrile, in fine, tot felul de gastroeste
latrie.

patra vewd

si are de baza transmis de cdtre dascdlii secolelor anterioare, 85-86). (raditia apostolicd" (Teol. Dogm. Tom. 5, pp.
,

,/

fast

Cunoscind starea Sufletelor de dupd moarte,

rica si-rudele,

trecerea

vamUor

si

A
Divin

ciricea
si la

vamd

este

a lenevirii: lenevirea relativ la

serviciul
cele

care are loc in a treta zi, Bise\nfdti$area lor inaintea lui Dumnezeu, pe voind a proba afec^iunea lor cdtre repauzat, roaga
s% de a-l tnlesm de a-i ierta Sufletului toate pdcatele sale Sufletului peninvierea pdcatelor constituie trecerea vdmilor. Iertarea Domnul nostru pe model viata fericitd si eternd. Asadar, luind de in,

rugdeiunea particulard, neglijen{d la lucru, lene in

Domnul
o

duhovnicesti si gospoddresti ...

A A

sasea

vamd

este

aceea afurtului:

tot

soiul de furturi

pe ascuns
.

sau pe fata ...

vamd este aceea a avaritiei si a iubirii de argint. vamd este a cdmatdriei. vamd este aceea a inseldtoriei; judeedti false, mdsuri noua A

saptea opta

se fac rugdcium pentrucel Usus Hristos inviat din mor\i, a treia zi, zi spre o viafd vesmca si ,,/>auzat, pentru ca si el sd invieze a treia

rlorioasd, in insofirea Mintuitorului. Dupd ce Sufletul s-a inchinat Domnului, el este

dus

prm

deose-^

false si alte inseldtorii zecea vamd este aceea a geloziei, a zavistiei.

.

unsprezecea vamd este aceea a mindriei: a ambitiei, pred marii opinii de sine, lipsd de respect cdtre paring, cler si superiori, mindrie, ingimfare, trufie si alte neascultdri. A douasprezecea vamd este aceea a miniei. A treisprezecea vamd este a ceea a rdzbundrii. A patrusprezecea vamd este aceea a uciderii A cincisprezecea vamd este aceea a magiei: vrdji, amestec de otrdvuri, farmece, invocatia demonilor, spiritism, etc. A saisprezecea vamd este aceea a necuratiei si a tot ce se raportd la acest pdcat: ginduri scirboase, dorinti si acte necurate, iubire trupeascd a persoanelcr neunite prin edsatorie legitimd, priviri la lucruri necurate, priviri voluptoase, pipdiri necurate A saptesprezecea vamd este aceea a adulterului: necredinfa in edsatorie, edderea in pdcat a persoanelor consfintite lui Dumnezeu A optsprezecea vamd este aceea a pdcatului sodomiei: pasiuni
. .
. . . .

A A

a privi frtmusefile Raiului. Aceasta bite locasuri ale Sfintilor, pentru si slaveste ceresti fine sase zile. Sufletul admira Vi .Hare a locuinplor Sa bundtate si dragoste, lunci fe Dumnezeu, care din nemdsurata a se bucura de mul\iinvrednicindu4 I a adus din nefiinfd in fiinfa, el nu putea sa ft aceasta via\a inmca negrditelor bundtdti, pe care el uita cu totul contemplate aceasta lr inchipuiascd (1 Cor. 2 9). In daca el este acestea, toate cu dar avut cind era in trup,
sdrbele ce-a
si-a petrecut via^a Unbovdrat de pdcate, se intristeazd si-si imputa cd sa. Ispravind puterea dupd in negrijd, si cd n-a servit pe Dumnezeu Sufletul trup, de sa vizitarea Raiului, a noua zi, dupd despdrfirea aceea Pentru inchina. U urea din nou la Dumnezeu pentru a I se milospomand, zi rugdeiuni, liiserica are rinduiald de a face a noua starea Sufletului repauzatului a Cunoscind repauzat. pentru tenie Bisenca si rudele noua zi dupd moarte, cind are loc a doua inchinare, in numarul repauzatului roagd pe Dumnezeu de a pune Sufletul celor noua cete de Ingeri. pe aratat a doua inchinare Domnul porunceste ca ladul sa

Dupd

contra naturii, incesturi, etc.

nouasprezecea vamd este aceea a ereziei: false rationamente religiei, lepddarea de Credinfa unicei Biserici dreptcredincioasd a lui Dumnezeu, hulirea, blasfemarea

asupra

A A A
fefelor.

doudzecea
doudzeci
doudzeci

vamd este aceea a nemilostivirii sau cruzimii... si una vamd este aceea a slujirii la idoli si doua vamd este aceea a sulemenirii si a slufirii
.

pdcdtosilor, Sufletului. Sufletul vede atunci suferinple de treizect de zile Sufletul timp In din\ilor. scrisnirea gerile gemetele si ca sd nu fie condamde fried tremurd si iadului vizite'azd toate pdrfile zi dupd despdrfirea sa nat de a locui acolo vesnic. In fine, a 40-a inchme Creatorului. se urea pentru a treia oard sd se
el

aude piin-

de corp Sufletul etern hotdrdste locuinja Si atunci a 40-a zi dupd moarte, Judecdtorul sa pdminteasca. Astfel, vie\uirea si ce se cuvine Sufletului dupd faptele moarte, si tatd pentru dupd zi 40-a judecata particulard are loc in a si in acea zi pentru pomem, ce Biserica se roagd, face milostenii,
repauzati.
.

A
In

doudzeci si treia
sfirsit

vamd

este

aceea a fumatului.
este aceea

'
.

;'
.
..

cea mat de pe urma, a 24-a vamd,

a simoniei.
Sfinfitu

Trecerea vdmitor are loc a treia zi

dupd moarte. Prea

tnvd\dmintul Bisericii asupra vdmilor fiind continu s4 de obste rdspitidit, mat cu seamd tntre dascdlii religiei din sec. al IV-lea, acest /apt m&rturisefte netdgdduit cd acest invdfdmtnt

Macarie

scrie:

deasiva pentru soarta Deci, ziua a 40-a dupd moarte este ziua a lui Hristos, particulard Sufletului in via{a viitoare. Este judecata de pe Judecdpt ziua determined starea Sufletului numai pind in cu corespunzmd urmd Judecata generald. Aceasta stare a Sufletului i vesmcie (<bentru definitivd viata' sa de pe pdmint.nu este situatia sa

_,

46

Cpl " " vftml ale vfaduhului

Vlata Sflntulul Vasile eel

Nou

49

\uh
,i

tele

repauzafilor, a cdror soartd a fost fixatd prin judecata parti-

lui Hristos, rdmin in acea stare (nu insd far a posibilitatea rhimbare) fina la ziua judecatii generate (Cuv. asupra rug. pttitru morfi, de Arh. Teodor). Rugdciunile care se fac pentru repauzafi au feturite cauze: I ) Unit pretind cd Biserica a instituit rugdciunile pentru Suftetete i, /uiuzafiior, fiindca trupul mortutui a treia zi ii schimbd (pdminte) fafa mai pronuntat. 2) Alfa pentru invierea Mintuitorului a treia zi dupd moartea Sa, sau pentru cd repauzatul, fiind botezat, rtita in Prea Sfinta Treime: Total, Fiul si Duhul Sfint, sau pentru
<
i

ng a

trei principale virtufi teotogice: Credinfa, Nddejdea si Dragostea, a de care mintuirea omului este imposibild, sau in reamintirea '.imboMMi naturii intregiioare a omuiui, din; duh, Sufiet si corp Tes. 5 23; Evr. 4 \2), care impreund pdedtuind, trebuiesc curdtite ( I
iir

in

Jisdvirsit

prin trecerea sa in

mmea

huie ajutat de cei vii prin:

fnait scop.

de dincoio de mormint, unde trerugdeiuni, post si miiostenii, in acest

Rugdciunile din ziua a noua, potrivit rinduieliior apostoiice si au si eie diferite cauze: 1 ) Unii cred cd Biserica se roagd ficntru repauzati, a 9-a zi dupd moartea uor, fiindca in acea zi incepe
fnitristice,

/utrefacfia trupului, rdminind numai inima intactd. 2 ) Atfii cred cd prin rugdciunile din ziua a 9-a se cere si se mijloceste prin cete

va iudeta
generale
a

tit

f
6

"" * SuflOului. Vine vremea cind

Dumnezeu
?i

*&x&t 7& l tS^TA WSuT,f

ca
;

pSminteasca. fiecare va buni vor dobindi v a a sT

D^^^StTca^^^ Atund

judec

^
1

w/
f

rSPlatlt ras

.ft,; du PS faptele
.

Particulare

in via * a

sale. Cei osindlrea

nezeirii

s7eTleaul
f

'" *,*& "**#* moa ^ *. cfTT ^rale. Dupd exemplul ^ ^mnui^cTZTcea7Zi Vfr h ararea *****

pZZ T*T*' ***** *

1
l

Tr0nul

D ~
intra

definitivinsZa-a

viata si

moarTeaTrrZ

noastre

P rin

cursul

e^ten^l

pZLZ"

trill

^/^^^ ******

se

vorpune

^masii

S^t^^^^^f^ $*

cete ingefesti pentru a invrednici pe repauzat de a tocui cu Sfintii cu Ingerii dupd inviere. De asemenea si rugdciunile ce se fac a 40-a zi dupd moarte pentru repauzafi, au diferite insemndtdti: 1 ) Unii pretind cd pentru inima mortutui care se descompune in a 40-a zi dupd moarte, desi aceasta nu corespunde totdeauna experienfelor. 2) Aifii v4d in aceasid rinduiala a rugdciunilor si milosteniilor din a 40-a zi dupd repauzarea crestinilor, cele 40 de zile in care doctorii egipteni au imbdlsdmat corpul Patriarhului Iacob-Israil, si in care a fost plins de urmasii sdi (Fac. 50 3), cele de doud ori cite 40 de zile si patruzeci de nopfi in care Moist a petrecut in post, rugdeiuni i meditatii, sus deasupra muntelui Sinai, unde Dumnezeu a vorbit cu el si %-a dat Tablele Legii (Es. 31 18; 34 1-2, 28; 2 Lege 9-9-18; 10 1-4, 10 ;; Cei patruzeci de ani in care intreg poporul lui Israil eel scos din seculara robie a Egiptului (trei milioane de Suflete) a fost hrdnit cu piine cereased de sus, adicd cu mand din cer (Es. 16 335,); cele patruzeci de zile si patruzeci de nopfi in care Proorocul Hie a cdldtorit pind la muntele Horeb, in puterea cdpdtata prin mincarea (turta si apa) adusd de Ingerul Domnului, pe cind era fugar, in grea mihnire, fried si disperare (3 Imp. 19 1, 8^; cele patruzeci de zile si patruzeci de nopfi petrecute de Mintuitorul dupd Botezul Sau in pustie cu fidrele, nemincind ji nebind nimic (Mc.1 913; 4 1 11; Lc. 4 1 13 j,

noua

si

ML

-mm*

. .

50

<V|,. :u v.iiin

ill,-

v.-izilnlmlni

Viata Sflntului Vasile ccl

Nmi

51

ft cele

cu

Sfmtn Sdi

dupa Trup de-a.dreapta (r Ap. I 1 11/

.

patruzeci de zile petrecute de Mintuitorul, dupd Invierea Sa Apostoli, invdfindu-i Tainele Impdrdfiei Cerurilor care S-a indlfat la ceruri ft a sezut cu omenescul
lui

l>rin ia<^

situafia ce se va

iar in a 40-a zi el se afld, in fine, rinduit provizoriu, in pdstra pind la Judecata cea de pe urma, cind numai

Dumnezeu Tatdl

Ceresc

Sdu Prea Sfin't pentm totdeauna

Biserica se roaga pentru repauzat, ca, precum Mintuipatruzeci de zile fi patruzeci de nopfi de post asSru a birmt pe diavolul cu cele trei ispite ale lui, asa si repauzatul nostru prin rugaciumle facute in trei rinduri, in cele patruzeci de zile sd
Astfel,

torul

dupa

ntunci Sufletele vor primi hotdrirea definitivd. Zilele aniversare ale mortii, sdrbdtorile Sfinjilor fi zilele nafterii repauzafilor, rdmin totdeauna date memorabile pentru adevaratii Creflini. Voind a ardta cd moartea n-a rupi legdtura fi relafiunea spiriluald intre morfi fi vii, aceftia recitesc rugaciunile morfilor fi se roaga pentru ei Aceluia prin Care ne este mintuirea noastra fi viafa noastra.

cele

iubit, Care S-a acopent pentru noi cu r anile Crucii ? Asadar, sa punem inima si credinta noastra in iubirea Mintuitorulm, Care chiar in Slava Sa este neincetat ocupat de

cosciugul (mormtntul) sdu, sa se inalte in nori, in intimpinarea Domnulm si sa ramind totdeauna cu El" (Cap. 37 2). Aceste par aide, intre diferitele situafii ale MintuitoruMi si starea Sufletelor repauzafilor, sint recunoscute de Sf. Scriptura (Evr. 9 27 -28 J. Astfel, vol care piingeti un repauzat iubit, inaltati Sufletul vostru si mima voastrd cdtre Ddtdtorul viefii in a 40-a zi dupd re-bauzarea sa, cdci el a intrat in insdsi cerul ca sa se arate acum Fetii lui Dumnezeu pentru noi" (Evr. 9 24). Oare Pdrintele Sdu refuza-'va de-a asculta rugaciunea Sa, vdzind pe Fiul

dm

invmgd pe-demoni si sa dobindeascd Impdrdtia Cerurilor In acestscop scnesi Sf. Simeon Tesalonicianul acestea : Rugaciunile pentru morti au loc a patruzecea zi dupd moarte, in amintirea Indltirii Domnului nostru hsus Hristos^ Dumnezeu, cu Trupul Sdu Om'enesc caraavut loc a 40-a zi dupd Invierea Sa ; pentru ca si repauzatul, iesind

Hi roaga pe Acela Care a zis despre El Insufi: Eu sint Invierea fi Viata" Sa ne rugdm fi sd cerem cu tdrie sa implineasca fdgdduinfa Sa de-a asculta pe cei ce I se roaga ! Cereti fi vi se va da..', cdci nu voiesc moartea pdcdtosului, pentru care am suferit fi Mi-am vdr'.

caruia dau acum Din cele ardtate se vM, in scurte tul imediat dupd despdrtirea sa de prin vdmile vdzduhului, prin Rai,
sat

Singele,

fi

viata

vemica

Credefi numai".

cuvinte, cele ce se petrec

zi,

cu Suflecdldtoria sa in corp, a treia lui prin iad, fi despre afezarea

provizorie in locafurile fericitilor

sau in temnitele osindifilor. Privitor la trecerea 'brin vdmile vdzduhului, Sfintul Macarie Alexandreanul (+ 395 d. Hs. ), contemporan cu Sf. Macarie Egipteanul, ne spune ca unul dintre cei doi tngeri ce i s-au ardtat, ii zise: Sufle-

tul

unui pacatos sau

al

unui

la vederea grozavilor fi railor diavoli.

drept, este cuprins de o mare spaima El aude plingerile fi suspi. .

Sdu mult

nurile celor ce-l inconjoard, dar nu poate rosti nici o vorbd, nici a scoate vreun sunet de glas. El e tulburat, cugetind la irtdelungata cdld^ torie necunoscuta ce are a face; la noul fel de viafd pe care o va' duce

javoarea repauzatului. Prin urmare, vedem, dupd cite s-au zis, ca Sufletul, dupd despdrtirea sa de corp, locmefte incd doua zile pe pdmint fi in a treia zi se malfa catre Dumnezeu pentru a I se inchina, a poi treceHn Rai cele sase zile urmdtoare, fi in fine, cele treizeci de.zik ce urmSazd el este

rindul fericitilor Credinta rugaciumle tale, unite cu rugaciunile Bisericii, vor fi de un puternic ajutor pentru repauzatul tdu in ziua Judecatii lui Hristos, asteUind Judecata cea de pe urma. Cunoscind starea Sufletului in viata de dincolo de mormint in epocace corespunde cu ziua a 40-a dupd moarte, zi in care judecata care decide de fencuea sau de nefericirea repausatului (desi nu e hotarvrea defimtiva) este rostita, Biserica si rudele se grabesc din nou a vem in ajutorul sdu. Se oficiaza in nceazi serjciul funebru sau Liturghia marhlor (Parastas), pentru a ruga pe Dumnezeu in
si

Harul Sdu sa vindece r anile p bu/letului repauzatului, sa indeplineasca ceea ce-i lipseste sd-i ierte pacatele sale, sd-l curete si sa-l puna in
'

si

mintuire, de mmtuifea ta si de aceea a repauzatului drag. Roaga-L deci e Dinsul, ca, prin

vesnica noastra
este

de

acum

inainte, de la despdrtirea sa de trup.

.".
.

ce-'ti

scum*

Alexandreanul, ca fi Sf. Teodor Stuce spaima va simji Sufletul in toata vremea pind se va judeca definitiv ! Puterile Dumnezeiesti stau in fafa spiritelor necurate si infatifeazd toate cugetele bune, vorbele bune fi faptele bune ale Sufletului. In acelafi limp Sufletul, plin de groazd in mijlocul Ingecare-l pirasc si a demonilor care-l ajutd rilor luminati asteaptd indreptdfirea fi scaparea sa, sau osinda fi pierzarea sa"
ditul fi

Ce groazd

zice

Sf. Ciril

Acum, din
tdtile

cele.

ardtate, incredinfindu-ne despre existenfa fi greu-

prin care

trece Sufletul

omenesc dupd desparfirea sa de trup,

cele

sd

ce ni le istorisefte Maica noastra T-eodora despre trecerea Sufletului ei prin vdmile vdzduhului fi infri-

urmarim mai de aproape

oprelisti.

cofatele

Cei doi Ingeri

istorisefte

aripile lor cele in chipul fulgerului,

intinzindu-fi ea Sfintului Grigore au zburat impreund cu mine

prin vdzduh,

la

indlfitnea

cerului,

spre

Scaunul Dumnezeirii

convorbtrilor

?i

rtsu'rilor pflcfitoasc

53

CERCETAREA FIECARUI SUFLET CRETINESC IN CELE 24 fNFRICOATE VAMI ALE VlZDUHULUI

pdcate, met nu miniat pe Dumnezeu. Nestiind eu cd si acelea sint m-am edit de le-am mdrturisit Pdrintelui meu Duhovnic, si nici nu pentru ele. Atunci eh, nici n-am fdcut roade vrednice de pocdinfa zice in Sf. Evanne Care Mintuitorului cuvintele mi-am reamintit de grdi oamemi, vor care-l pe desert, cuvintul rhdie: ... Pentru tot tale te cuvintele Cd din judeedtii. ziua in vor sd dea seamd de dinsul reami-am Asijderea osindi". vei te vei indrepta si din cuvintele tale iasd nu sd putred cuvintul Tot mintit si de sfaturile apostolesti: pentru din gura voastrd, ci numai care este bun, spre zidirea folosului, vornici mdscdriciunile, ca sd dea Bar celor ce aud... Asadar, nici
,

bele nebunesti, nici

glumele,

multumita, laudele sfinte,

cuvin a fi intre Crestini / ci numai psalmodierile si Cuvintul lui Dumnezeu

nu

se

VAMA

1-a,

A CONVORBIRILOR

$1

RlSURILOR PACATOASE

De mai bogut nezeu dupd Sfintele

cit
. .

vorbeste- cineva, sd vorbeascd cuvintele lui

Dumdupd

Scripturi, de slujeste cineva, sd slujeascd

puterea ce i-a dat-o

Dumnezeu, ca in toate nezeu prin Iisus Hristos, Cdruia I se cuvine stdpinirea

vecii vecilor.

sd Se preamareascd

Dumin

si slava

mergind noi de pe pdmint sfre indl}imea cerurilor, ta incefiut ne-au intimpinat duhurne tele ale vdzduhului de la prima vamd, la care se iniu{eald

u mare

Amin.

Cuvintul vostru sd fie totdeauna cu Har, dres

.

cu sare.
si

iar celor fricosi

sovdielnici (in pdzirea dreptei credinte

treabd pdcatele Sufletului prin cuvint: vorbe desarte, glume, convorbiri zdddrnice si porcoase, vorbe obscene, ^batjocoriri, luarea in ris a lucrurilor Sfinte si a oamenilor' cintece curvesti, anumite cintece rele, ris, infricosdrile si sovaiin pdstrarea si apdrarea dreptei credinte, a facerii voii lui Dumnezeu, sdvirsirea faptelor bune si viefuirii curat crestinesti. Acolo era o mare adunare de urapi, mari si negri ca tdciunele, in fruntea car ora era unul foarte inrdutdfit, care stdtea in faja mea. Fiind opriti noi acolo, aceia au adus inaintea mea o multifne de catastife. 0, fiule
rile

a viefuirii crestinesti), partea lor e in iazdrul eel ce arde cu foe i cu piatrd pucioasd, care este moartea cea de a doua" (Mt. 12 3337;
Efs: 4

29-31; 5 4-6;

Petri* 4 11; Cols.

4 6; Ape. 20 14-15;
.

21 8).

Vazindu-md mustratd'asa de groaznic, pe de o parte de acei vamesi infernali si pe de altd parte de constiinfa mea pentru nepdzirea
uimitd, tdcind ca o mutd, neavind ce mai raspunde acelor duhuri viclene, pentru cd cele spuse sine-mi de dinsii erau adevdrate. Stind asa infricosatd, ma miram in

Cuvintului lui Dumnezeu,

am rdmas

imi este Dumnezeu, ca acolo vdzut scrise toate cuvintele desarte, vdrbite in tinerefile mele, vorbele far a socoteald si far a de rusine, toate cuvintele nebunesti si necurate, toate cintecele
Grigore,' martor

am

cum

de n-au uitat ei acele pdcate, nesocotite de mine,

dupd

ce trecuserd

ati\ia ani,

lumesti (de

amor sau

curvesti), chiotele, strigdtele, risurile si hohotele

pe care eu de multd vreme U aminte de ele. Ei insd mi mdcar aduceam

ca si

smintit mulle Suflete, fdcind pe unii sd ridd nebuneste (Is. Sir. 21 22; Lc. 6 25; Prov. Sol. 14 13; Eel. 2 2; Efs. 5 4), prin acele glume pdedtoase, prostesti si vorbe desarte, cum e obiceiu'l multora. Vamesii aceia fiorosi imi ardtau una cite una toate relele sau pdcatele acelea. Asijderea imi puneau inaintea ochilor toate
ris,

de

prin care

am

cum

astazi le-as fi fdcut si grdit,

rind, asa

nu-mi mai le puneau inainte pe toate intrebindu-md cu deamdnuntul

uitasem
si nici
si

de toate

pe

cum
fost

le

infdptuisem. $i-mi aduceam aminte

eu de toate cd aa

au

facute.
si

infri-

Tremurind de
insofeau,

fried,

tdceam

md

rusinam,

si

asteptam ingrozitd

cosarile si sovdirile mele in dreapta credintd si in viefuirea curat cres-

sd vdd ce vor face si ce va fi cu mine. Atunci Sfinfii Ingeri, care

md
cele

tineascd.

au pus

impotriva acelor pdcate o parte din faptele mele

Ardtindu-mi-le toate unele dupd altele, md mustrau cd de ce le-am fdcut. Ei imi ardtau vremea, locurile, persoanele, cind, unde si cu cine m-am dedat la acele vorbe desarte, risuri, etc. prin care am
.
.

bune, pe care le

fdcusem mai pe urmd, dar neajungind

acelea,

au

implinit din darurile Cuviosului Pdrintelui

meu

Vasile, i

asa rdscum-

pdrindu-md,

am

plecat de acolo

mai

departe in sus.

V;un;i

.1

.1

eonvorblrilor

;l

rlsurilor pScStoase

55

bii

este Fiinta de Sine Insusi, nefacut, nematerial, Duh, nevazut, avind intelegere si vointa libera. El are [oote insusirile bune, in masura cea mai mare, nemarginita.. Dumnezeu este: Vecinic, pentru ca a fost totdeauna, este si 1. El n-are inceput si nu va avea sfirsit (Ape. 4 5; Ps. 101 27; U

Dumnezeu

ulcsavirsit,

H')

2).

Pretutindenea de fata, pentru ca exista in tot locul, A tot Prezent in cer si pe pamint (Ps. 138 79). A tot Puternic, pentru ca poate face toate, si pentru a face cva, e de ajuns sa voiasca (Lc. 18 27 Mt. 19 26).
;

A
,i

tot Stiutor, pentru ca toate

le stie: cele trecute, cele

de fata
ale

cele viitoare.

El

stie desavirsit si gindurile cele

mai ascunse

HecSruia (Rom. 11 33).

Preaintelept, fiindca toate
le

face

si

le

rinduieste drept asa

voieste

Cum

mai bine

(Ps.

103 24).

Preabun,

pentru

ca

El iubeste toate fapturile

1

si

le

uumai binele
(Is.

si fericirea

(Mt. 19 17; lac.

17).

Preasfint, pentru ca iubeste 6 J; 1 Petru 1 16; Ape. 45).

numai

ce este

bun

si

uraste raul

Preadrept, pentru ca rasplateste binele si pedepseste raul, meritul sau abaterea fiecaruia (Ps. 10 7; 36 28).
Sufletul cu Ingeru, suind pe calea catre cer, slnt opriti la prima varna, la care se intreaba: pacatele cuvintelor omenesti cele Te?arte nebune ? i fara de rinduiala, convorbirile rauTaSsT risu
iiecare Suflet pacatos aflat nepregatit in clipa mortii, de
1)

dupa

Preamilostiv, fiindca iarta bucuros pe pacatosii care se caiesc de pacatele lor. El asteapta mult ca pacatosii sa se intoarca.. DumMt. 5 nezeu e indelung rabdator (Ps. 32 5; 144 8-9; 102 8-13
;

45,

48; Lc. 6 36).

ascultat cu placere vorbele putrede, nebunesti ncnmile, convorbirile murdare, cintecek

Am

exemplu:

NUMAI ANORMALII
Fiindca

ZIC CA

NU ESTE DUMNEZEU.
lucruri insa sint care

curves ti

Tim

mascaaTultat

Dumnezeu nu
spune
ca.
:

se

vede

cu ochii trupesti, unii necredinciosi

cuteaza. a

nu

este

Dumnezeu. Multe

marturisim ca este un Dumnezeu preamarit in Trei Fete: Tata, Fiul si Stmt, Treimea cea de o Flint a si nedespartita (Mr. 28 19
si

CR D M ?i mArtu Risim CA ESTE UN dumne?eiFm!^ DUMNEZEU. ^ ? Mai mainte de toate noi stim, credem

curentul electric, undele circuite care umbla. in sute si mii jurul. pamintului, ducind: vorbele, cintarile, sunetele. de kilometri de la posturile de emisie la posturile de receptie (aparatele de radio). Asijderea undele drepte de la postul emitator la televizoare. A tagadui ceva existent numai pentru ca. nu se vede,

nu

se vad, d. ex.

DuZ
loan

Descopenrea Dumnezeeasca Nouhu Testament en Sf. Traditie

5
7)

versul

graieste

?1

cu mmunatele rinduieli perpetue ne adevereste, ca: este un

- Sf. Scriptura a Vecniului si - lumea aceasta - intreg unisi

cunostinta noastra ne
in toate vremile

toate faptele noastre. Astfel, toate crezut intr-un Dumnezeu.

Dumnezeu, Care va judeca

au

pop oarele,

o curata. nebunie. Aceasta o adevereste Dumnezeeasca Scriptura, nebun in inima sa: Nu este Dumnezeu! Stricatu-s-au si s-au facut uriti in mesteuguri; nu este eel ce face bunatate, nu este pina la unul. Domnul din cer a privit peste fiii oamenilor ca sa vada. de este eel ce intelege, sau eel ce cauta. pe Dumnezeu. Toti insa s-au abatut, impreuna netrebnici s-au facut; nu este Clateasca-se temeliile eel ce face bunatate, nu este pina la unul Rom. 1-4; 1 22; 1 Cor. 1 81 1-3; 52 5; pamintului" (Ps. 13 20; Ier. 10 14).
e

zicind: Zis-a eel

56

Varna a 1-a

A
n.,

convorblrilor

9I

risurilor pacatoase

57

misionar a dal i unui brahman o invatatura instructive fnvatalul brahman declara ca nu crede decit mimai in ceea ce vede deci nu poate crede intr-un Dumnezeu nevazut. Atunci misionarul i. arata o masina de electricitate, intrebindu-1 ce vede in ea Brahmanul raspunde: Citeva rofi, sirme, s.a.". Altceva nimic?" Nu" Apuea deci aceste dona sirme!" Brahmanul facu asa, dar deodata' se simti strabatut de un curent, care il facu sa se infioreze

mod

DUMNEZEU EXISTA PURUREA. Un

original

nU vad deloc unde este! Oare nu s-o fi ascuns in vreo Colegii puftmrecare parte a ceasului? Sau dupa vreo rotita...?"
pricep
i

corpul.
in

Lasa-ma _ st rig a el disperat Dumnezeul Cel nevazut" (O. M.p.

Cind in

- de
233).

in tot aci inainte voi crede

Dumnezeu se-ncrede omul e-nsorita stinca Fara Dumnezeu pe lume, il. inghite-o noapte adincSj
j

Iar pe

omul care

astfel

orb in noapte a ramas,

la fiecare pas.

prapastie-1 pindesle

mai

'

Multi astronomi necredinciosi, in anormalitatea mintii lor taeaduiesc existenta lui Dumnezeu, pe motivul ca nu L-au'putut vedea mciodata, asa cum vad cu aparatele lor: soarele, Tuna, planetele care alearga in vazduh cu acele repeziciuni si precizii cunoscute de ei in parte. In necredinta lor, adeseori iau in deridere existenta lui Dumnezeu, zicmd: Noi am tot cautat si am privit cu 'aparatele noastre cerul in lung si in lat, insa n-am vazut pe Dumnezeu" La fel cu acestia biiguiesc si alti multi pretinsi invatati, care daca" s-au bagat oleoma in carte pina pe la glezne, cred ca se afla in ea pma peste crest et. Intr-o inalta scoala superioara din secolul XIX, mai multi colegi tot imbatau de cap pe un coleg al lor, mai credincios vrind a-1 convmge sa nu mai sustina ca exista Dumnezeu. Nu este Dumnezeu", stngau unii intr-o parte. Nu exista

CAUTI PE CEASORNICAR IN CEASUL FACUT DE EL?

la cap vrut sa va arat ratacirea voastra, care ma tot bateti inunivers. voi vazut ,., nu exista Dumnezeu pentru ca nu L-ati ceasornicarul care a facut Vedeti? Cum stiti bine si sinteti siguri ca poate fi cuprins in interiorul ceasului, tot asa II est ceasornic nu Dumnezeu, pe Care nu-L incap cerurile si pamintul, nu poate Deci, ceea ce cuprins intr-insele, cum ar fi omul intr-o casa. ceasornicar pe va spuneam ca eu caut .,(1 zis voi ca sunt eu cind pretentia aveti aceea sinteti voi toti cind cautati si
hi.
..
1 1

coleg dc ris, au inceput a-si da coate unii altora si a zice: Ce cas-a mai pace Dati-i raspund: Altii brudiu mai avem si noi!" ihitit la minte, s-o fi stricat de cap!". v-am Acestea auzindu-le credinciosul elev, le-a zis: Pentru ca brusocotiti: ma ceas, in vad" ipus ca ma uit dupa ceasornicar sa-1 aceasta prin insa. Eu nebun. ,lm, scrintitla minte, stricat de cap si
n n id
..

ceasornic, pe Dumnezeu in cu vederiie voastre scurte si slabe, sa. vedeti minciuna ca precum ceasorunivers. Nu va mai rataciti sustinind ceasornicar in acea lucrare a nicul arata clar celor priceputi pe si universul acesta, cu toate asa lui; masinariei rasornicului ?i a pe Dumnezeu A-tot-Creasau, Facatorul pe minunatiile lui, arata cap. 4 /7; si DumApocaliptice", Privelisti l.irul" (Vezi pe larg
in

nezeu Creatorul", pp. 1-920, de aut.). ** NOI STIM, SI MARTURISIM

CREDEM

CA FIECARE
mai pretioasa
Chipul

()M

ARE SUFLET.

Sufletul e 'cea

mai aleasa
a creat pe

si

creatura a lui

Dumnezeu. Dumnezeu

om dupa

pe pamint", ziceau altii de alta parte. Vazut-ati careva pe Dumnezeu undeva, intilnitu-L-ati pe undeva ? Oriund'e L-am cauta, nu-L vedem! Unde este, deci,' Dumnezeu?" colarul
in. cer,

mci

Dumnezeu

nicaieri

nici

este o fata. Sufletul naste pe cuvint, si Asemanarea Sa. Sufletul pe suflare, suflarea este c'uvintul este a doua fata. Sufletul purcede suflare. Cuvintul omusi cuvint a treia fata. lata deci, trei: Suflet, Trei sint feluDumnezeirii. Fiinta lui este u'nul, precum una este vorbit, 3) eel eel minte, 2) 1) Cel inchipuit in rile cuvintului: Tatal, incepatoare Dumnezeesti trei sint si ipostazele
scris
;

precum

iluminat insa, vazindu-i asa de anormali fata de acest adevar vederat, isi scoate ceasul din buzunar, ii deschide capacul dm spate si priveste cu multa. incordare in masinaria lui. Colegii apropimdu-se de el curiosi, il intreaba: Colege, ce tot privesti cu atita^ atentie in masinaria ceasorniculpi tau de buzunar si nu gasesti?" El insa tace si priveste cu mai multa incordare in ceasormc. Colegii vazindu-1, se umplura mai mult de curiozitate si nu-i mai dadeau pace, intrebindu-1 unii dupa altii: Draga colege ce tot cauti cu atita incordare in ceas?" Atunci el le r'ispuhde calm:
si

credincios

Fiul'si

Sfintiil

Duh.

'.
'

gura, adica se glaCind cuvintul nu se scrie, ci se trimite inchipuieste pe Tatal Cel cenu suies-te, atunci cel asezat in minte Care S-a trimis; iar cel S-a trimis cel scris inchipuieste pe Fiul Sfintul Duh, Cel ce S-a trimis la zis cu glas inchipuieste pe Prea cuvintul. MartuApostoli -Sufletul se naste odata. cu mintea si cu Duhul Sfint, precum risim dar ca Tatal naste pe Fiul si purcede pe
Sufletul naste pe cuvint
si

dm

purcede pe

suflare.

Iaca, tot

dupa

ma uit si iar ma uit in masinaria ceasomicului meu fiecare rotita, ca sa vad pe ceasornicarul care 1-a facut. Eu

si AsemaEi bine, Sufletul omului fiind facut dupa Chipul Dumnezeesc (Fac. 2 7; narea lui Dumnezeu, suflare din Duhul Sau

nu

Iez.

37

4 JO),

desigur ca

el

este si foarte pretuit inaintea Creato-

58

Varna a

1-a

convoibirllor

|1

rlsurllor pacatoase

59

ralui sau,

mai mult

De asemenea,

mai frumos decit Dumnezeu? Ce limba poate povesti, sau ce minte va putea cugeta la frumusetea lui Dumnezeu?! Adevarat e ca lumea aceasta vazuta si_ mai mult cea nevazuta, sint frumoase,

narea lui Dumnezeu, apoi de la sine se intelege, ca el trebuie sa fie mai frumos, nu numai decit lumea aceasta vazuta, decit cerul si pammtul cu toate frumusetile lor ci si decit Ingerii si decit Tronunle, Heruvimii si Serafimii lui Dumnezeu, deoarece stim ca n-a zis Dumnezeu ca ei sint facuti dupa Chipul Sau. Ce poate fi
;

decit toata lumea cea vazuta si cea nevazutfl Sufletul omenesc fiind creat dupa Chipul si Asema-

demid
<

era unui loan Krilov

,inca

unosteam

P e care din^Senunarul de Orlov r. profe acolo de pe timpul cind eram

era cu bun

nu se pot asemana nici cu umbra Dumnezeirei.' omenesc curat, Sfint, e mai frumos decit toate lumile, pentru ca numai lui Dumnezeu se poate asemana in frumusetea sa, asa cum fierul din focul viu e asemenea la fierbinteala si lumma cu fierbinteala siTumina jaraticului in care sta.
Asadar,
Sufletul

insa toate acestea

buna, si inva'a binisor, avea o conduita sa intre permisiunea cerut venit la mine si a ca credeam istovit, cam dat-o, caci, vazindu-1 recu si teza de licenta^ 1 termma va poate-si si bine se va indrepta Nici el despre ceva sa mai aud citava vreme la mijloc, fara ca eu culcat sedeam Odata, pe cind doctoral nu-mi spunea nimic. Krilov stind inaintea mea si uitmpe vad oda e cu o carte in mina, limpede, cum va mine. Fata i-am vazut-o asa de du e Una intr-un nor ca Corpul insa ii era oarecum ca

Dj *g^** m f^^ ^?**%

acum. vad peDv. P

Statu

intr-o ceata.

de puteti, Singele Fiului lui Dumnezeu varsat pe Cruce, si atunci veti putea pretui si frumusetea si marimea unui bullet omenesc. Cine va indrazni sa faca aceasta? Ce minte omeneasca va fi in stare sa. pretuiasca macar o picatura din Dumnezeescul Singe curs din Coasta Mintuitorului pe pamint pentru invierea si^ rascumpararea neamului omenesc, pentru indrumnezeirea onmlui cazut, ndicindu-1 la Scaunul Slavei in ceruri de-a dreapta Tata lui Ceresc? In fata acestei uriase lucrari Dumnezeesti, mintea omeneasca sta in loc; iar limba amuteste! Dumnezeu a facut toata lumea aceasta pentru om, pe care 1-a si pus s-o stapineasca, iata ce mare este vrednicia Sufletului omenesc Desi Sufletul omenesc este asa de mare, ales si pretuit, totusi, multi dm crestinii nostri, furati de iuresul grijilor lumesti si a petrecenlor pamintesti si .absorbiti de felurite invataturi ratacitoare desarte, dracesti (1 Tim. 4 7-2), nici nu-si mai dau seama, uita ca au un Suflet in trupul lor, unii din ei chiar tagaduiesc: existenta vrednicia si nemurir^a, Sufletului omenesc. Cei care se hranesc insa mai cu imbelsugare cu Cuvintul lui Dumnezeu si cu sfaturile Bise^ ncn Lui, se: trezesc, invioreaza, lumineaza, inteleptesc, si cunosc ca au cu adevarat un Suflet in trupul lor. Sufletul este deosebit de trap precum Dumnezeu e deosebit de lume.
Pre^uiti,

ja statu inaintea mea timp fantoma, fac md o i^care am pierdut din vedere. De la o vreme, cuprms inca de iion, ma cind stateam dis^ara prin fereastra. Pe Era garbatind gSam'la ceea ce vazusem, deodata aud zise. Studentul Krilov mtrmd imi dianul de la infirmerie care, De B intrebai eu cu nedumenre. sufletul" Demult
cx
.

cit

nu

X u^

siadat

am si plecat." t^eo cmci mmute, ca-ndata ascultatonlon loti au tacut. adresindu-se arhipastoral t^T.3" zise To te rce^conchise vKdica, ne (Rev. Eparh. Moguev mistenoara. tde mortilor exist! o legatura

$**&%%; ***?&*% Kg;

cunoastem prin vedere si pip^ire. Daca mai fi ? tmt simtiri, nimeni dintre noi n-ar
11

DEClT TRUUNEORI SUFLETUL NI-I MAI CUNOSCUT V ce v^ s tram ca corp PUL AdSSi noi observam propriul nostra a ll ne-ar
Pf

cum era secta saducheilor de pe unii nu-si cunosc Sufletul, dp.: fi toate yremde, smt i vo vremea Mintuitorului, cum au fost in bullet, numai fi crezut ca noi avem astfel de oam-ni) si asi, uunnostra, pe eu ^ Sufletul pe Noi oLiii,

^ ^^^S^,^
nos^

am

trap nu

tea, ratiunea,

alaturi

cu mmtea) direct ^u indirect (sirntim, intelegem si patrandem Daca trupul nostra ac^a de simturile noastre corporale.
raspmdit sau

memoria

si

multe

alte insusin

omer ?

ti 1

P^

LUI ACADEMIEI. In viata mea

ten

SUFLETUL STUDENTULUI SE ARATA INSPECTORListoriseste ascultatorilor sai Mitropolitul Pla-

viut pipait $i simtit ar fi difuz (imprastiat, ^..neva^^e Arect) riumfna' soa'elui, ca mireasma. florilor, sau trap vera a crede ca avem si corp ca aerul, nimanui nu ne-ar ii noi. Oamenu care ar de nevazut si neinteles pentru
Asa

mip it

2K
au

vazut odata. umbra unui om asa de limpede, cum va. vad acum pe Dv. Aceasta a fost in anul 1830, pe cind eram inspector al Academiei Spiritual din Petersburg". Printre studentii Aca-

am

necredinciosi c* nt trupuri, ar fi fost declaraji de ar li pe cei prosti in supers^, si s dracii intunericului, care tin ca niste vrajmasie, ura si suflu ucigator ridicat asupra-le cu mare inchipuit. Si nu-i de mirare. oameni ce stau in calea progresului lor ce au fost clare ca lumma, Ce a fost, este si va fi. Multe din cele

ar

fi

fost

ca

si

fost

necunoscute de multi. Asa-i

si

cu trupul nostra omenesc.

60

Varna a 1-a

convorbirllor

?i

rlsurilor paciitoase

61

si adevarat laborator chimic petrec cele mai complicate lucrari sau process chimice d fizice. Priveste mai adinc si atent, si vezi cum: aerul, apa sialiraen tele, aceasta tnada hranitoare, se prefac in: singe, came oase nervi, vine, piele, par, ca sa te convingi de adevarutl labora'torului acestma creat de Dumnezeu. Ei bine, cu toate acestea adeseori noi de obicei nu ne simtim corpul nostru. Asa de mult nu ni-1 simtim mcit parca nu-i, parca nu-1 avem, desi activam cu el zilnic in felunte forme. Noi insa simtim incontinuu, chiar si cind nu vrem, Sufletul, adica omul dinlauntrul nostru, eul" nostru. Vrednic de observat este, ca aceasta este starea de sanatate a omului cind isi simte numai Sufletul nu si trupul. Trupul il simtim'* mai' bine atunci cind ajunge in stare anormala, cind boleste in' parte sau in mtregime, si atunci cind meditam asupra lui. Astfel, cind ne dbare un dinte, o masea, capul, ochii, urechile, in git, inima, ficatul plaminu, pintecele, spatele, miinile, picioarele. atunci cu'getam la ele cu atentie si ne dam seama foarte bine ca. le avem, pe cind in stare normala nici nu visam ca le avem, desi activam incontinuu

Organismul acesta este un minunat

in
el se

Infine ^i de toate cite le facem, si trebuie sa le facem. El insusi mi se face cunoscut in eul" nostru. Asa s-a facut cunoscut Mintuior ul dupa Intruparea Lui, si dupa. Invierea Sa, Mariei Magdalenei,
t

Cleopa in fringerea piinii, 500 de credinciosi pina elor zece Apostoli, lui Toma in drumul Damascului, Inatyarea Sa la ceruri, lui Saul- Pavel ll pnnalului Plachida in Roma, si altora multi (Sfintele Evanghelii; Ml. '28; Me. 16; Ec. 24; loan 20; 21 F. Ap. 1 1 Cor. 15; F. Ap. 9; V. Sf. 20 Sept. s.a.m.d.). Restul corpului nostru omenesc, ni se face mioscut ca niste obiecte laturalnice, pentru a caror multipla. forRiare, existent si conlucratoare, ne trebuie multa. munca. incordata, |)i' a o vedea, intelege si dovedi. Aceasta reiese si dincuviritul ilustrului astronom francez C. Flamarion: Ceea ce se vede nu e
nnionosi^elor, celor doi ucenici:
si
<

Luca

si celor peste

cert (adica sigur, neindoios). Cert este

numai ceea ce nu se vede", adica Sufletul omenesc, cu tot ce se cunoaste direct de el sau se produce nemijlocit prin el, fara. ajutorul simturilor corporale, d.p. himnezeu sau stiinta cea mai pura, cea mai exacta., matematica,
I

,1

altele

asemenea.

cu

ele.

Unicul obiect pe care-1 cunoastem direct si despre a carui existen|a noi nu ne putem indoi, este Sufletul nostru vietor," cu.care noi viem din clipa. in clipa. in toata viata noastra, este' Sufletul acesta minunat r in care se oglindeste Chipul si Asemanarea
1-a pus in trupul acesta 'material si foarte din caramizile celulelor (Fac. 2 7)*. Sufletul acesta minunat este eel ce ne ajuta, conlucreaza sa ne dam seama de noi

Adevarul cunoasterii SufletuJui nostru in primul plan, al trupullli pe al doilea plan si ale proprietatilor noastre pe al: 3, 4, 5 10 plan il adevereste fiecare* din noi oamenii prin cuvintele: 1) Eu vin, eu lucrez, eu fac, eu ma inchin, eu ma luminez, eu ma alimeneu chibzuiesc, eu agonisesc, eu ma. mintuiesc, eu alerg la Dumnezeu, eu intra in Biserica Lui, eu particip la Slujbele Divine, eu iiscult, eu citesc, eu meditez Cuvintul Lui, eu cuget in Legea Lui, eu propovaduiesc Cuvintul Lui, eu ma ostenesc a ramine pururea cu trap si Suflet in slujba si in dragostea Lui, eu mor si patimesc impreuna cu Hristos, ca sa inviez si sa. imparatesc impreuna cu El. 2) Noi, eul, omul din launtru, Sufletul, vorbind despre corp, ike: trupul meu, capul meu, ochii mei, urechile mele, nasul meu, gura mea, creieral meu, inima mea, plaminii mei, pintecele meu, miinile mele, picioarele mele... 3) apoi hainele mele, casa mea, averea mea, 4) rudele mele, prietenii mei, cilnoscutii mei, 5) patria mea... 6, credinta mea... 10) parerea mea, hotarirea mea, etc. Vedeti ca oricare, chiar si necredinciosii, marturisim ca. vedem:
Ic/,,

Dumnezeu, pe care El
artistic lucrat

lui

sa este de 4-10 microrti, adica a 410 mia parte dintr-un este inconjurata de un perete sutyire, membranos inlauntrul careia se afla plasma celulara, asa numita protoplasma,, o substanta gelatinoasa, semifluida. In protoplasma se afla nucleul celular, sub forma unui simbure ,de culoare mai inchisa si care reprezinta partea cea
liber.

sint caramizile din care este construit organismul uman smgurul material care intra in constitutia oricarui organism viu si tot odata cea mai simpla forma a vietii. De acum o suta de ani se stie ca orice fiinta vie, planta sau animal - deci si omul - este constituita'din celule. De aceea, daca vrem sa cunoastem si sa in^elegem organismul omului trebuie sa cunoastem in primul rind celulele. Celula este o formatrune simpla, care ia uneori, o forma sferica, alteori alungita, lar alteori stelata. Este foarte mica, nu se poate vedea cu ochiul
ele
:

Celulele

suit

Marimea

milimetru.

Ea

1)

Sufletul, 2) trupul, si toate celelalte!

a celulei.
si

De

obicei exista

numai un singur nucleu,

sint insa

plamini omului, ehnuna acid carbonic. (Dr. N. Gingold, Sanatatea in familie'' edit Oradea, pag. 1).

celule cu mai mul^i nuclei. Celula, asa cum a fost descrisa ea lnsSsi o fnnt,a vie, la care putem observa toate f enomenele vital'e celula absoarbe si digera, excreta, adica elimina substantde de care n-are nevoie Kespiri, adi ca ia oxigen din mediul inconjurator, intocmai ca si

mai importanta - mai rar mai sus reprezinta

SUFLETUL OMENESC POARTA IN EL CEVA, CARE-L ARATA MAI CINSTIT SI DEClT INGERII. Cind cineva iubeste
pe

Dumnezeu

scrie

Sf.

Macarie

si

El El

isi
ii

uneste iubirea Sa cu

adauga la aceasta credinta cereasca., si astfel el devine un indoit om. Pentru ca sa poti sa-1 sacrifici cu membrele tale si El amesteca la fel din membrele
dinsul. Aflindu-1 credincios, atunci si

Sale in Sufletul tau, pentru ca tot lucrul, iubirea

si

ragaciunea

62

Vama

a 1-a

A
Sf.

convorblrilor

?1

risurilor paeatoase

63

.ta sa fie curate.

Caci omul are o mare vrednicie! Uite, cit de mare este cerul si pamintul, soarele si luna Si cu toate acestea Domnului I-a placut sa locuiasca, nu in ele; ci numai in om. De aceea omul
!

Antonie vede Sufletul

lui

Avva
o. c.

Ammun

cer cu
Sf.

mare bucurie

(V. Sf. 17 Ian.

(

dus de Ingeri 768-9). pp.

suindu-se
la cer

la

Antonie vede Sufletul Cuv.

Ammonie

cind

depaseste toate creaturilein vrednicie; ba chiar indraznesc sa sustin ca nu numai creaturile vazute, ci si pe cele nevazute, anume pe duhurile slujitoare. Caci El n-a vorbit de Mihail si Gavriil, care erau totusi Arhangheli: Sa-i facem dupa. Chipul si asemanarea
ci de fiinta spirituals a omului, adica. de 1 26) Sufletul nemuritor. i este scris: Osti ingeresti stau in jural acelora ce se tern de Dinsul" (Ps. 33 7).
;

repauza (V.

Noastra" (Fac.

Sf. 4 Oct. o. c. p. 133). la Paginii au vazut Sufletul Sfintului Haralambie sumdu-se cer (V. Sf. 10 Febr. o. c. p. 361). Sufletul Sfintului Simion Stilpnicul, dupa iesirea dm corp in Avxentie (V. Sf. slava, nu s-a ingretosat a- se inchina Cuviosului

14 Febr. o.
Sfintii

c.

p. 504).

Cuviosul

Gherasim vede Sufletul

Sf.

Sf.

Eftimie dus la cer de

Creaturile "cele vazute poarta in ele ceva din natura nevazuta" (Ofnilia 15 22).

Ingeri (V.

4 Martie,

o. c. p. 143).

SUFLETUL EXISTA, DESI NU SE VEDE.

Odinioara un

in -chip Si Benedict vede Sufletul surorii sale iesind din trap o. c. de porumbel, suindu-se in zbor la cer (V. Sf. 14 Martie,

parinte luind un mar copt din marul ramuros al gradinii sale, il taie in doua. Apoi aratindu-1 fiului sau ce-1 insotea, ii zise: Fiu'le! Ce vezi tu aici in mijlocul marului?" Citeva seminte", raspunse copilul. Tatal ii zise: Ia una din ele, desfa-o, priveste' bine, si spune-mi ce vezi in mijlocul ei?" Copilul i? o saminta din mijlocul

pp. 587-8).
Sf.

'

Benedict

Capus, dupa

Sfintului Gherasim, Episcop de cere de foe luminos, luat la intr-un corp, iesirea din

vede

Sufletul

marului taiat in dou& o desface, priveste bine, si apoi zice incurcat: Tata, nu vad nimic". Tatal ii zise: Fiul meu, acolo in mijlocul semin^ei, unde tu nu vezi nimic," e ascunsa putinta vietii unui mar mare, din ale carui ramuri cu fructe, se pot imparta'si
sute de oameni, daca. semiritele acestea cad pe pamint bun...". Asa este si cu trupul omenesc. Doctorii adeseori fac felurite operatii, taie trupul omenesc in felurite -forme si iscodesc cu deama.runtul sa vada unde-i ascuns Sufletul, si pentruca nu-1 vad cum nu vedea copilul nimic in saminta marului, desfacuta, unii din ei zic ca si el: N-am vazut nimic, n-am vazut nici un Suflet in oamenii care i-am operat, deci nu exista Suflet!" Si cu toate acestea, Sufletul este in om cit timp el este viu asa cum in mijlocul semine putinta vietii si cresterii unui mare pom producator tei marului de mul^imi de fructe, cu care se pot satura sute de oameni (Vezi
.
.

cer de Sfintii tngeri. Doi ucenici ai Sf. Benedict vad o cale luminoasa cu zeci de pe care urma mii de faclii asezate rinduri, rinduri, toate aprinse, o. c. pp. 589; Martie, Sf. 14 sa se suie Sufletul Sfintului la cer (V.
-

Poporul adunat la decapitarea Sfintului M. Menign, a vazut care a zburat iesind Sufletul din gura lui in chipul unei turturele,
la

cer (V. Sf. 15 Martie, o.

Strajerii

c.

p. 610).

Icoana vie a Dumnezeirii" pp. 1704; Rascumpararea Sufletului omenesc", pp. 1 680 Vrednicia Sufletului omenesc", pp. 1 544; Privelisti Apocaliptice", cap. 4 77; 21 2; si nota intrelarg:
;

pe

au vazut trei Ingeri ducind la cer Sufletele Sfintilor Mucenici Trofim si Tala (V. Sf. 16 Martie, o. c. p. 620). inaltinCuvioSil Pariomie vede Sufletul unui irate repauzat Sf. 15 Mai, du-se in sus de Sfintii Ingeri, pe o cale luminoasa (V. o. c. pp. 8467). duemdu-se la cer de Sf Simion vede Sufletul Sf. Efrem Sirul Mai, o. c. p. 1153), si trecind pe linga el, 1-a sarutat (V. Sf. 24 Ingeri, D Anuvie, au Cuviosului repauzarea la veniti Parinti Cuviosii Sf 5 Iunie, (V. cintari cu cer la Sufletul ducindu-i vazut Ingerii
'

o c pp. 239-240).

barii 334, din aceasta carte).

; btuditul Cuviosul Ilarion vede Sufletul Cuviosului Teo dor ducindu-se la cer de Ingeri, spunindu-i ca a fost bun marturisitor
,

VEDERI ADEVERITOARE.EXISTENTEI SUFLETULUI.

Sf.

Serapion a vazut Sufletul Cuviosului Marcu suindu-se (V. Sf. 5 Apr. o. c, p. 185).
Sf.

la

cer

Avxentie, au vazut la adormirealn Domnul mergind de la a Sf. Simion Stilpnicul, o multime de osti ingeresti Simion Sfintului al vesel Sufletul lor pamint la cer, avind in mijlocul
Cuviosul Daniil
si

(V. Sf.

6 Iunie,

o. c.

pp. 256-7).

Antonie a vazut Sufletul

Proorocilor
. . .

trap,
rele

mai luminal

Sf. Pavel Tibeul dupa. iesirea din decit soarele, inso^it de cetele ingeresti, de soboa-,

(V. Sf.

Sept.

o. c. p. 55).

Apostolilor, Ian. o. c. p. 631).

suindu-se

catre

cer

(V. Sf. 15

Cuviosul Gherasim a vazut Ingerii lui Dumnezeu inaltind la in Domnul cer cu bucurie Sufletul Cuviosului Iftimie, repauzat
(V. Sf.

29 Sept.

o. c

p. 878).

Varna a

1-

/orblrilor

$1

rtsurilor pacatoas

Cuviosul Ioanichie vede Sufletul Arhimandritului Petru, repauDomnul, ducindu-se de Ingeri cu slava. la cer, stralucind imprejur cu o mare lumina... Mai pe urma Parintii Olimpului la repauzarea Cuviosului Ioanichie, au vazut Sufletul lui in chipul unui stilp de foe, inaltindu-se de la pamint la cer, inconjurat de Ingeri (V. Sf. 4 N-brie, o. c. pp. 124-132). Cuviosul Ilarion vede Sufletul Sf. Teodor dus la cer in cintari
zat in
ingeresti (V. Sf. 11 N-brie, o.
Sf.
c.

Tc>(i
1 1

privitorii la

patimirea Sfintei Muceni^e

Iulia,

au vazut
o. c.

iesirea Sufletului ei
ei
si

un porumbel mai alb

decit zapada, zburind

dcasupra capului
,..850).

inaltindu-se la cer (V. Sf. 16 Iulie,

p. 470).

Cuviosul Sava a vazut Sufletul Cuviosului Antim dus la cer hi cintari ingeresti (V. Sf. 5 Dec. o. c. pp. 246 8). Unii din ucenici au vazut cum la iesirea din corp a Sufletului nviosului Daniil, au venit toate cetele .Sfintilor (V. Sf. 11 Dec.
p. 557).
Sf.

M. Maxim a vazut cum

Mucenici din trupuri si le Sf. loan Tacutul vede cum Ingerii duceau un Suflet la cer numai in cintari (V. Sf. 3 Dec. o. c. pp. 912). Sufletul Cuviosului Pavel 1-a vazut un monah ducindu-se de Ingeri la cer, iar el a aprins tamiie (V. Sf. 15 Dec. o. c. pp. 8134). Sf. Arhiereu Nifon vede unele Suflete oprite la vami (V. Sf. 23 Dec. o. c. pp. 1184-8). Trei Sfinti, frati, torturati, au vazut Ingerii asteptind martirizarea lor, ca sa. le ia Sufletele pentru a le duce la cer (V. Sf. 16 Ian. o. c. pp. 685-6). Sf. M. Evxigmie vede o multime de Sfinti Ingeri luind Sufletul Sf. M. Vasilisc siinaltindu-1 la cerari, iar Mintuitorul de sus din cer il primeste(V. Sf. 22 Mai, o. c. pp. 1072-3; 5 Aug. o. c. p. 113). Cuviosul Pafnutie a vazut Sufletul Cuviosului Macarie Egipteanul ducindu-1 un Heruvim prin vamile vazduhului fara nici o
oprire (V. Sf. 19 Ian. o. c. pp. 938940). Sufletul Sf M. Teodor Tiron, dupa iesirea din corp (adevereste scriitorul vietii lui, care a-fost martor ocular) s-a iait la cer ca un fulger (V. Sf. 17 Febr. o. c. p. 559).

luau Sufletele Sfintilor suiau la cer (V. Sf. 22 N-brie, o. c. p. 999).

Ingerii

o, c.

Arhiereu Nifon de diavoli la Un staret a auzit T<-odor, care adeverea

rase, tras
i

a vazut Sufletul unui rob care se spinzu-

iad (V. Sf. 23 Dec. o. c. p. 1187). cintare ingereasca. la repauzarea' Sfintului suirea Sufletului acestuia de catre Ingeri cintari la cer (V. Sf. 27 Dec. o. c. p. 1399).
sint in stare inv5ta|;ii lumii mele Sa masoare departarea, dela noi si pin-la stele; Mintea lor straluminata poate inca sa masoare Cita apa e-n oceane, cita lava arde-n soare

Ne-ndoios ca

Insa. Sufletul, acesta taina grea,

nedeslegata,
1

N-au sa poata

inva^atii sa-1

masoare nicibdat a

Astfel ca, prin poarta mor|:ii, el zbucneste-n latga Ne-ncapind nemarginirea-i, decit in nemarginire!

fire,

2)

Am

platit

cu bani, mincaruri, bauturi

.
.

si

alte daruri, pe la-

utari,

rilor si

muzican$i, pe cintatorii cintecelor curvesti, pe facatorii jocu? (a) pe vorbitorii mascariciunilor

.

a)

BANUL DAT LA JOCURI E JERTFA DIAVOLU LUI.

Parintele loan vede Sufletul fericitei Taisia dus de Ingeri la cer (V. Sf. 10 Mai, o. c. pp. 500-1). Calaul Celestin vede pe Ingerii luminati, care asteptau ca indata.ee i se va taia capul Sf. M. Alexandra, sa-i ia Sufletul... Dupa decapitare i-a vazut luindu-i Sufletul, pe care 1-au. dus la cer (V. Sf. 13 Mai, o. c. p. 761).

Sf. Arhiereu Nifon, mergind spre Biserica Preacuratei Nascatoarei de Dumnezeu, pe care o zidise singur, a vazut pe cale un arap mergind foarte mihnit. Acela era un boier diavolesc, si dupa dinsul mergeau alti diavoli. Dupa ce s-au apropiat si au auzit cintarea in Sf. Biserica, diavolii cei mai mici, au inceput a iniputa

Odinioara.

Cuviosul Pahomie vede Ingeri ducind la. cer un Suflet, ee se pocaise, ca pe o jertfa aleasa. (V. Sf. 15 Mai, o. c. p. 874). Ostasii calai au vazut ca Ingerii asteptau sa le tare capetele
"

Mucenitelor ca sa

le ia Sufletele (V. Sf.

6 Iunie,

o. c. p. 270).

Cuviosul Pafnutie vede Ingerii luind si ducind la cer Sufletul Cuv. Onufrie in multe cintari (V. Sf. 12 Iunie o. c. p. 550)*.
Proorocilor,

Cuviosul Sisoe vede la moartea sa venind cetele: Sfintilor, Apostolilor, Ingerilor, in frunte cu Domnul nostra Iisus Hristos (V. Sf 6 Iulie, o. c. p. 228).
.

domnului lor, zicindu-i: Vezi cum se slaveste numele lui Iisus Hristos de catre acesria, pe care odata i-am avut sub stapinirea noastra? Deci, unde este puterea noastra? Acum s-a biruit si s-a sfarimat toata imparafia noastra!" Asa imputind diavolii domnului lor, acela a raspuns: Nu va mihniti de aceasta, nici nu va. ingrijiti, ca degrab vol face ca, crestinii sa lase pe Iisus Hristos si ne vor slavi iarasi pe noi". Mergind ei putin mai departe, au vazut vreo treizeei de barbat, i, de care aprop'iindu-se boierul diavolesc, a soptit unuia dintre ei ceva la ureche; iar acela intunecindu-se cu mintea, a inceput a vorbi cuvinte de rusine. Dupa aceea au intilnit un fluierator,

A
care mergea si cinta. Fericitul Nifon a vazut atunci pc arap cum legase cu o fringhie pe toti oamenii aceia si-a tira dup& fluier&tor, iar aceia cu toti mergeau, urmind fluieratorului i jucind. Adaugindu-se apoi mult popor cu dinsii, mergeau cu toii jucind si cintind cele de rusine, pentru cS. diavolii, apucindu-i cu undrfile de urechei
si

convorbirilor

$1

rlsurllor pflcfltoase

67

vaufi celor ce ridcri

I'c

acum, ca veti plinge si va. veti tingui" (Lc. 6 25). Mfnluitorul nostra Iisus Hristos nimeni nu L-a vazut rizind reodati, adeseori insa, L-au vazut plingind (loan 11 35, 38; Lc.
41).

IB

de inimi,

ii

tira

dupa

el.

liilor

Vazindu-i din curtea sa un oarecare ora bogat, i-a chemat si a dat fluieratorului un ban ca sa. joace inaintea lui. Dupa. ce fluieratorul a pus banul in buzunar, 1-au luat diavolii' si 1-au trimis in iad la tatal lor Satana, zicind: Bucur&-te tatal nostra, ca iata Alazon, boierul, ti-a trimis jertfa pe care au adus-ovrajmasiinostri, Crestinii, dind bani la jocuri". Satana primindu-1, s-a bucurat si a zis: Nevoiti-va fiilor, ca sa creascS jertfa noastra si sa biruiasca pe Crestini". Dupa aceea iarasi a intors banul in buzunarul fluieratorului. Fericitul Nifon vazind toate acestea cu ochii cei sufletesti, a zis suspinind: 0! vai celor ce aduc jertfa di a volilor prin jocuri, ca sint necurate si fara de rinduiala, pentru ca sint de la diavolul'' (V. Sf. 23 Dec. o. c. pp. 1193-1195). Odinioara Sf. Ep. Martin, apropiindu-se de cetatea la caremergea, a auzit cintece, veselii si jocuri. Stind Sfintul Parinte, a ascultat mult timp, apoi cu multS intristare sufleteascS, suspinind, a zis catre cei ce erau de fata: Vedeti cum vrajmasul diavol se arata placut si cum mestesugeste blestematul amagirea ca sa piarda multe Suflete? Cum rapeste el mintea oamenilor de la pomenirea si aducerea aminte de Dumnezeu prin cintece lumesti, veselii si jocuri; cum multi din oameni lasa cintarile cele duhovnicesti i se due singuri, nechemati de nimeni, ca sa. auda cintecele diavolesti avind psalmii lui David cei prea frumosi, cuvintele Proorocilor si ale Apostolilor, cele de Dumnezeu insuflate, si cintarile Bisericii noastre, las3 zic, aceste ajutoare duhovnicesti si alearga la orgaixe
?

lelo
i

.itii

[rebuiesc inlaturati din comunitatea noastra imitatorii oamecaragh'osi si mai ales ai patimilor de ris. Deoarece toate cuvinpornesc de la felul de cugetare si de la stractura morala, nu posibil sa. se spuna. unele cuvinte de ris care sa. nu porneasca.

obiceiuri ridicole. Cuvintul acesta se potriveste aici: Nu este i bun care sa faca fruct rau, nici pom rau care sa faca. fruct

bun" (Mt. 7 18; Lc 6 43). Caci fructul cugetarii este cuvintuL Deri, daca hazlii trebuiesc inlaturati din comunitatea noastra, cu mult mai mult sa ne ferim de a face hazul alt ora. Este un lucra ne la locul lui sa te afli imitatorul acelora pe are sintem opriti sa-i ascultam. Mult mai absurd este insa, sa te Bilesti sa faci glume, adica sa superi pe altii facindu-i de ris. Caci daca nu vom putea suferi sa. ne infatisam ca obiect de ris pentru iltii, cum vedem ca fac unii in procesiuni, cum vom putea ingadui, oare, pe un om- care se fatarniceste ca este in adincul firii sale, asa cum se arata. in adunarea oamenilor, cind tine sa. faca hazul altora? ,Sj daca.nu se cade sa. luam cu dinadinsul infatisare ridicola, cu atit mai mult, cum ne vom ingadui sa. luam chip si sa ne aratam. hazlii in cuvinte, facind obiect de ris din ce e mai de pret, din
i

avutiile omului, adica ratiunea?

si la

cintece lumesti, ca sa faca voia diavolului ..." (V.

Sf.

10 N-brie

o.

c.

pp. 361-2).
3)

purtat cu obraznicie ca brbat fafa de femei, fete, bfirba^i si baiefi. ? umblat din casa in casS fara treaba, pornindu-mi gura spre felurite vorbe netrebnice, smintitoare si pierzatoare de Suflete? rfs cu glas tare, cu hohote, Bebunefte, am facut rlsuri nebunesti (b), ironizari fi batjocori (c) asupra aproapelui ? (Vezi Oglinda Duhovniceasca", pp. 15981623; 1715, de autor).

M-am

ca femeie fa^a de

Am

Am

b) Acest fel de ris este o deviere, iesire din buna rinduiala crestineasca, un fel de nebuneala. Nebunul cind ride 15.1 inal|a glasul sau; iar omul in|elept abia va zimbi" (Is. Sir. 21 22), VaI

E o gluma. proasta, numai sa. incerci acest lucru. Vorbirea unor oameni de acest fel nici macar nu merita sa fie ascultata, fiindca ei obisnuiesc pe altii, numai prin numele lor, cu fapte urite. Trebuie sa vorbim ca sa placem, nu facind hazul altora. Chiar risul insusi trebuie oprit pe buze. La rindu-i chiar el poate arata cuviiiu^a daca. alegem felul cum il exprima.ni. Daca. nu se face astfel, arata nestapinire de sine. Ca sa spun lamurit: lucrurile care sint firesti pentru oameni, nu trebuiesc inlaturate de la ei, ci se cuvine sa le punem masura i timp potrivit. Nu doar pentru ca. omul este un animal care ride, inseamna ca trebuie neaparat sa rida pentru orice caci nici calul, daca. e nechezator, nu necheaza intr-upa. Trebuie sa ne masuram insine, ca niste fiinte inzestrate cu ratiune, prin stapinirea de noi insine, sa usuram cu grija. seyeritatea ocupatiunei noastre si sa destindem prea marea apSsare, dar nicidecum sa n-o slabim cu nesocotin^a. In adevar, inseninarea cuviincioasa. a fetii, pistrindu-i armonia, e ca un instrument muzical, si indeobte se numeste suris In felul acesta o destindere se revarsa. peste fata. Acesta este risul
. .

oamenilor cumpatati. Intinderea nesocotita a fetei se numete la femei chicot, si-i un ris desfrinat, iar la baibati se ehearna hohot.

Varna a 1-a

convorbirilor

51

risurilor'pacatoasc

69

Esteun
lmiste

ndica vocea
cu totul

dar in sine e suparator. Prostul la ris isi Sf Scriptura iar omul istet deabia suride in Is Sir 21 22). Cel istet, aici este eel intelept, care se

ris al curtenilor,

- zice

4)

Am

citit c4r{i eretice si

profane, potrivnice dreptei credin^e

altfel
iarasi,

decit

prostul.
fie

poarta *

icstinesti,
si

imorale, curvesti
citi,

si

ratacitoare, pe care

le-am imprimu-

lal

altora spre a le

pacatuind greu,

cum

e scris in carfile pa-

deauna

arate seriozitate pe fata totcaci ea este indepartatoarea celor ce ar incerca sa birfeasca beriozitatea este in stare sa inlature pornirile spre obraznicie numai

cineva mohorit, ci numai serios Caci privesc mai degraba pe eel care suride cu fata, care s-ar arata ca suride cu obraji nobili", decit pe eel ce nu-si'pastreaza seninatatealetu. Caci el va avea un ris mai putin ridicol. Chiar si-surisul trebuie sa fie educat. Si daca s-ar isca pentru lucruri urite, sa ne aratam ca rosim mai degraba decit sa suridem, ca sa nu parem ca ne veselim cu altii ca sa le facem plaeere, potrivindu-ne cu ei Cit despre nsul iscat la vederea .unor suferinte, se cuvine mai degraba sa fim vazuti mai tristi decit sa ne^ veselim de ele. Caci acest lucru e o dovada de salbaticie, pe cind atitudinea serioasa dovedeste judecata omeneasca. Nu trebuie sa ridem totdeauna, caci e un lucru nesocotit. Mai ales sa nu se intimple cind sint defataoameni mai in virsta sau altn care merita un respect deosebit, cmd ei in?isi ar fi zis ceva de duh ca sa ne veseleasca afarS de cazul pe noi. Sa nu ridem fata de oricme nici in orice loc, nici catre oricine, nici pentru once lucru. Mai ales fata de tineri si femei risul ajunge o lunecare spre birieli. Dimpotnva, trebuie sa

Dar

nu trebuie sa

citclor omenesti? *

*
I

cArtile se vor deschide In ziua judecajii.

)umnezeeasca Scriptura ne vorbeste despre o Carte a Vierii, in uire se inscriu rind pe rind toate gindurile bune, cugetarile din Legea Domnului, cuvintele ziditoare de Suflet, zi si noapte in
activitatile drept-credinciosilor crestini in parte
. . .

precum

si

car-

Ule in care rind pe rind se inscriu gindurile, cuvintele si faptele rele ale oamenilor necredincio^i si pacatosi. Acele car^i: Cartea Vie^ii si cartile pacatelor, se vor deschide in ziua cea mare a judecatii si dupa ele se vor judeca viii si mortii (Ape. 20 12).

a aparut precum stim multi dintre noi In vremile noastre o inventie noua: un aparat care fotografiaza. felurite chipuri miscatoare. De pilda: oamenii se apuca de lucru la sapat, arat, semanat,.
ostasii la instrucgrapat, prasit, cosit, secerat, treierat, macinat. tie, manevra, razboi... meseriasii la fierarie, timplarie, croitorie, covoare, scris, citit... s.a.m.d. Fotograful se aseaza cu aparatul lui in fata acestorp, ori mai de-o parte, invirte repede un surub al masinii sale, si fotografiaza toate miscarile lucratorilor, repezi ori molatice, drept asa cum s-a miscat fiecare in fata aparatului cuprin. .

dm

privire.

In schimb, ca sa vorbesc cu un cuvint, vinul, pe toti

zator,

atipeste,'ingreuiata suflet prin imbatare, iar patimile salbatice se desteapta, punihd stapmire cu totul pe judecata 'lor cea neputmcioasa/. (I.O. Nr. 3, o.e. pp. 176-9).
.

(Homer, Odiseia XIV, 463), indemnind la moliciune moravurile oamenilor stapimt; de gindul femeii. Trebuie sa |in seama ca neininnafea la vorba face sa creasca necuviinta pina ajunge mijlocie i spune cuvint care mai bine s-ar fi cuvenit S& nu-1 mai spuna! Mai ales la vin se intimpla sa se desvaluiasca firea oamenilor ascunsi, caci se dezbraca de prefacatorie din pricina nestapinirii limbu la vreme de petrecere. Din cauza acestei nestapiniri judecata

cinematograiele Acolo miscatoare. de la orae si sate, in care se arata acele chipuri pe aratindu-le o alta. masina cinematografica, mareste chipurijie, miscSchipuri ecran (pinza alba) ca sa. le vada publicul. In acele toare se vede tot ce facea fiecare lucrator in vremea aceea. Pritttr-un

pe o

fasie

numita

film.

Filmul acela

il

duce

la

alt aparat,
f acute,

numit -,,Fonograf"

{a),

se inregistreaza

pe placi anume

toate cuvintele sau cintarile, drept asa cum s-au "vorbit ori cintat. Apoi prin ajutorul altor masini Gramafon" (b) sau Patefon", le transforms iarasi in cuvinte vorbite sau cintate, ori

vazut si oricind voieste. Cu ajutorul unor astfel de inven^ii, la unele cinematografe ca chipurile miscatoare de pe ecran, graiesc

unde

am

c)

impartaseasca:
p. 110).

,,Cine este ocarnic (ocaritor, batjocoritor), un an sa (si sa facS) 12 matanii in (fiecare) zi"
v

nu

si cinta.

se

(PBG ",
\

crestinul, de va scirbi pe fratele aproapele va grai vorbe desarte (putrede, mascariciuni) cu dinsul sa se posteasca trei zUe de pita si de apa (si sa faca) 150 de matanii

..Caiugarul,

framintari, a reusit a infiinta si Telegrafia fara fir", prin care se transmite si se asculta graiul omenesc pina peste orice hotare. Apbi, prin o alta mainarie, numita
Stiinta omeneasca,

dupa multe

sau, sau

a)
cale.

in (fiecare) a,

si

dupa aceea
.

si-a spurcat gura.

."

sS-si faca molifta (P.B.G...p. 128).

in vreme, inregistreaza

Fonograful", inventat de Edison (1877) si perfectionat din vreme si reda glasul, cintecul si sunetul instrumentelor muzi-

(la

Preot), pentra ca

b) Aparat de genul fonografului, in care inregistrarea sunetelor s-a facut pe o placa rotunda.

/ama a

1-a

Telefotografie"

(c),

eel ce vorbeste

cu o persoana din alta

tara,

o poate vedea ca
tele ca i

?i
fi

cum

ar

fi

aproape, fata in fatS, auzindu-i cu'vin-

cuvintele i faptele sale in ziua aceea (Mt. 12 25). 30; 2 Cor. 5 10; Evr. 9 ?7;

3337; 16 27; 13

Mt

cum

ar

rostite linga, dinsul.

Vedeti? Daca omul, fiinta i' zidire a lui Dumnezeu, a reusit sa fac& aceste minunate-lucrari care par suprafiresti, inregistrind precis: cuvintele, cintarile, micarile si lucrarile noastre i transmitindu-le la mari departari, chiar i in cealalta parte a pamintului apoi lui Dumne'zeu, Care a facut pe om, ii este mult mai user a-i inregistra gindurile, vorbele, lucrarile sau faptele, a-i cere socoteala, precis si a rasplati drept meritele fiecaruia: celor buni cu fericita viafS vecinica; iar celor rai cu osinda vecinica (Lc. 16 1931; Evr. 9 27; 1 Cor. 3 70-75; Mt. 24 45-57). Drept aceea, trebuie sa. stim cu siguranta, ca in lumea nevazuta a A-tot-Puternicului Dumnezeu, sint felurite aparate spirituale, care cuprind si inregistreaza precis toate: gindurile, cuvintele miscarile, semnele, lucrarile i faptele fiecaruia din noi. Tot ce gindim, yorbim, activam si lucram, ori bine, ori rau, toate, toate se imprima intr-un film al
;

nostra Iisus Hristos, Dumnezeunoastre vremelnice i vecinice, ne-o scrim noi inline, prin: cuget&rile, vorbele ?i lucrarile sau faptele savirsfte,. prin felul credinciostei i vieuirii "noastre. Sa ne socotim bine pina ce se zice azi, oare cum stam noi cu acest scris? Bine? Ori rau? tn toata vremea i in tot locul, sta in fata i in jural nostra un ceresc aparat fotografiofonograf, o desavirsrta telegrafie" de emisie i recepUe, care, in orice clipa a vietii noastre pamintesti, inregistreaza precis toate: gindurile, cuvintele, miscarile si faptele noastre, dupa. care ni se va eere socoteala cu deamanuntul $i vom Sa lucram binele, spre a deveni fi rasplatiti vremelnic si vecinic.
Fiilpr ?i fiicelot in
vietii

Domnul

Omul! Cartea

ferieiti

pururea.
vorbit
. .

vietii noastre. Cugeti, vorbeti, cinti, te rogi, faci milostenie, gii

min
pe

camascariciuni, nebunii, vorbe putrede (d) copiilor copinecuviincioase inaintea si a fapte facut lomnii? lelor, a tinerilor, a necasatoriplor, a casatori^ilor, inaintea barba.

Am

Am

pe

necajiti,

imbarbatezi pe

cei slabi, incurajezi si intaresti

tiior f i

a batrinilor ?

in dreapta credinta, slujeti cu tot devotamentul lui Dumnezeu, te pazesti de rau'si faci binele. ... ; on: chefuiesti, joci, cinti cintece lumesti, chiuieti, viclenesti furi, cugeti rele, minti, inseli, dracui, injuri, fumezi, alergi pe caile pierzarii. toate, toate, unele dupa altele, fiecare fapta. buna, sau pacat, se intipareste in acea clipa pe
altii
.

d) Vorbele putrede, convorbirile

murdare
. .

i risurile
.

mascariciunile, dracuitul, injuraturile, hulele

nebunesti, izvorasc din niste

minU

filmul spiritual al vietii noastre. Cind Sufletul iese din corp, i filmul este gata. tndata ce mergem la judecata particulars, incepind

de la locul ieskii noastre din corp, pi in cele 24 vami ale vazduhului si inaintea Dreptului Judecator, filmul acesta misterios se deschide Tiimitor, aratindu-ne ca intr-un film cinematografic sonor graitor toate cite am gindit, vorbit, cintat, activat i lucrat, precum reiese i din aratarea celor scrise in cartea aceasta cu vamile vazdu-

intunecate, din ni?te inimi murdare ?i din ni$te cugete stricate Acestea incarca pe cei ce le graiesc, cit i pe cei ce le asculta. cu plScere demonica, cu mari pacate i grele pedepse, transfoimindu-i In fiara apocaliptica hulitoare celor Sfinte din Apocalips, a supra careia se deslantuiesc toate urgiile Divine, pina ce se prabusete in iazaral de foe vecinic arzator (Ape. 13 58; Dan. 7 8, 1121

hului, din privirea clisdelor

cu explicarea

lor,

asa slab
si

cum

le-am

putut arata
i?i

aici.

Fiecare

om

parte

barbateasca

femeiasca

de prunci, au filmul lor particular cu toate cite au gindit, vorbit si lucrat in viata, cu vremea, locul si persoanele cu care au facut binele ori

din orice virsta

ramura a

societatii omenesti, afara

8 9-13; 11 36-45; Ape. 19 19-20; 20 10). Tot omul sa ,fie grabnic a auzi, dar zabavnic a grai" (lac. 1 19; Eel. 4 17; 5 7-5; 7 10). Cind iri vine o idee rea, astupa-ri gura cu mina" (ProV. Sol. 30 32). Tot cuvintul putred, mascariciuni, vorbe nebunesti i glumele pacatositoare, ce nu se cuvin, sa nu iasa din gura voastra; ci numai ce este bun spre zidirea folosului, ca si dea Dar celor ce aud" (Efs. 4 29; 5 4; Cols. 3 8; Prov. Sol'. 4 24; 24 8-9; Ps. 18
12; 11

Aceasta o adevereste Insusi Mintuitorul, zicind: Pentru tot cuvintul desert pe care-1 vor grai oamenii, vor sa dea sea ma de dinsul in ziua Judecajii ". Fiecare va da seama de gindurile,
raul.
. .

1-4) Limba neinfrinata

este: foe, bici, otrava omoritoare, care priil

me|duiete, spurca pe om,

face ucigas.

i-l

arunca in groaznice
21; lac. 3 8; 10 10, 14; 12

osindiri vremelnice i vecinice (lac.

Televiziune, e partea ^tim^er care se ocupa cu transmiterea la distan^a a celui ce vorbeste sau a fotografiei prin fir electric i pe undele aerului la mari departari.
...

c) Telefotografie

Mc.7 18-23;

Ps. 51

2-3;

108

3 56; Iov 5 2-77; Prov. Sol.

13; 13 3; Eel. 10 72; Mt. 15 77-20).

72

Varna a

1-a

A
imediat sa le spele
si

convorbirllor

?i rlJurilor

pficatoase

73

Contemporanii lui Noe si Lot au batjocorit pe acesti drepti yreme indelimgata, dupa care au fost pedepsiti de sus: unii prin
inec in potopul universal, iar altii prin arderea cu foe cazut din cer si distrugerea desavirsita a locuintelor si cetatilor lor (Fac. 8; 19; comp. 2 Petru 2 58). batjocoreste pe tatal sau Noe si

sfinteasca prin citirea sau ascultarea Cuvintului lui Dumnezeu. Pe acolo pe unde a intrat pacatul, adica: pe pe acolo sa intre cu imbelsugare i Apa ochi, pe urechi, pe gura Vie a Cuvintului lui Dumnezeu, care-i Duh si Via|a, si sS spele
. . .

Ham

cade sub groaznicul Western (Fac. 9 2027). Agar batjocoreste pe stapina ei Sana, si ajunge izgonita. indurerata, disperata. Ismail, fml ei, batjocoreste pe Isaac, eel dupa. trup pe eel dupa dull, si suit alungati din casa parinteasca (Fac. 16 4 76; 21 9 76). Cei unsprezece fii ai lui Iacob au batjocorit pe fratele lor losif, dupa care au cazut in mare rusine si groaza (Fac. 37; 4245; 50 1521). Imparatul Saul si fiica lui, Micol, au batjocorit pe David, dupa care Saul s-a sinucis si Micol a murit urgisita (1 Imp. 18 9; 1931 Ps. 21 6; 34 15-16; 68 70-72). Copiii din Betel batjocorind pe Ehsei, au cazut in Western si au fost sfisiati de doi ursi (4 Imp. 2 2324). Prietenii - dusmanii lui Iov, batjocorindu-1, au cazut mustrarea Divina (Iov 1; 2; 30 7, 9; 42 7-8). Lumea zacinda in eel rau a Iudeilor, Romanilor, forurile de judecata: arhiereii, preotii, fariseii, carturarii, poporul, Irod, Pilat... au batjocorit pe Mintuitorul si pe urmasii Sai, pentru care au fost groaznic pedepsiti, prabusindu-se in pierzare cu: cetate, templu, stapinire religioasa' si pohtica... pentru totdeauna (Mt. 21 33-44; 26" 27Mc 15Lc. 23; loan 19; F. Ap. 2 13; 17 32).
,

ochii, urechile i

desavirsit rugina pacatului de pe Suflet. Apoi, de aici inainte, mai ales gura, sa fie pazite si pastrate cit se poate mai curate. Nici un cuvint putred, nici o mascariciune, nici o inju-

crestinului.

ratura de cele Sfinte, oricit de simpla ar fj ea, sa nu iasS din gura Sa nu-si mai imbaleze gura cu acele spurcaciuni, sau
nici

cu spurcatele injuraturi scirnave,

raturi simple, adica fara.

macar de mama,

nici inju-

mama... pentru a

se invrednici a lua

cele Sfinte: Sf. Anafora, Sf. Particele, Sf. Artos, Sf. Litie, Sf. Aghiaz-

ma, Dumnezeestile Taine. Cele Sfinte numai dreptcredinciosilor

Crestini curati sau Sfinti
li

se da.

VASELE SI GURILE SPURCATE PINA NU SE CURATESC BINE, NU SE SFINTESC. Adeseori oamenii isi spurca
gurile,

Aceasta o adeveresc sfinti^ii Liturghisitori, zicind la ridicarea Sfintului Agnet: Sa. luam aminte, Sfintele Sfintilor". Deci, crestinii si crestinele cu gurile imbalate de spurcachinite injuraturilor sau mascariciunilor, cum pot ei indrazni a lua cele Sfinte, mai inainte de a si le curari si sfinri? Crestine, curi^este-ri si sfin^este-ri ochii, urechile si mai ales gura imbalata cu spurcaciuni, asa cum curatesti si sfintesti si vasele spurcate, mai inainte de a minca din ele, si asa facind vei putea lua cele Sfinte cu folos. la seama bine ca peptru tot cuvintul desert pe care-1 vor grai oamenii, vor sa dea seama pentru el in ziua judecarii ... din cuvintele tale te vei indrepta (mintui) si din cuvintele tale te vei osindi" (Mt. 12

de care se servesc
a

dupa cum din nebagare de seama. uneori se spurca vasele la masa. Deci, precum vasele spurcate trebuie se curat! cit se poate mai bine si a se sfinti tot asa trebuie a-si
;

36-37; 43-45,

30).

DREAPTA

SI

REAUA 1NTREBUINTARE A LIMBIL

Aur ne
sfatuieste

Pri-

curati si sfinti si crestinii sau crestinele, gurile lor, pe care si le-au spurcat, imbalindu-le cu vorbe putrede, cintece eurvesti, masca-

de rau si alte blestematii. Dacfi, de pilda: intr-un castron din care maninca cei din casa, afla. cindva gospodina niste excremente de pisica, de copil, un soarece mort sau alte murdarii ori infectii, mai toarna. ea oare minrare sau.lapte peste acele murdarii, dumica piine si maninca din el? Au nu indata ce-1 vede asa murdar, se scirbeste, arunca murdana din el, il spala cu lesie, il opareste mult, il dateste in multe ape il sfmteste si apoi maninca din el? Si de aici inainte isi pazeste vasele cit poate mai bine ca sa nu se mai spurce in nici un fel. Asa trebuie a face si crestinii sau crestinele cu vasele sau gurile lor. Indata ce .au aflat cS. si-au spurcat ochii si urechile lor cu priviri
?i ascultari pacatoase, gurile

riciuni, dracuieli, injuraturi, grairi

mult a intreDin vorba in rau, zicind: niciodata si numai in bine limb'a buinta multa nu vei scapa de pacat" (Prov. SoL 10 19). Nu este nici un madular al trupului, prin care diavolul sa. ne poata am3.gi i pierde asa de lesne ca prin o limba neinfrinata si prin o gura nepazita. Prin ele noi savirsim greseh nenumarate si faradelegi grele. Cit de usor poate pacatui cineva cu limba, ne arata, inteleptul Sirah, prin cuvintele: Mul|i sint cei care au cazut de sabie, dar mai mulri sint cei care au pierit prin limba lor" (Is. Sir. 28 19). Cit de grea
vitdr la aceasta, Sf. loan Gura, de

insa este aceasta cadere, arata acelasi intelept in alt loc prin cuvintele: Mai bine este a cadea de pe acoperamint, decit a cadea prin limba" (Is. Sir. 20 19). Prin aceasta el voieste a zice ca este mai

bine a cadea jos de pe

un

loc inalt si a

fi

zdrobit, decit a vorbi

cuvint, care sa arunce Sufletul nostra in pierzare.

Sirah insa

un nu

cu vorbe putrede, cu cintari eurvesti,

vorbeste numai despre cadere, dar ne

si

indeamna cu
usa

toata. osirdia,

cu mascariciuni, sudalme,

dracuieli, injuraturi, grairi de rau, s.a.,

de a nu cadea,

si

de aceea

zice:

Fa

gurii tale

si

incuietoare"

74

Varna a

I-a

A
daca nu
stii

convorbirilor

?i

rlsurilor p^catoase

79

(Is. Sir.

la

de la vorbe nebunesti. tn alt loc Sf. Scriptura ne arata ca, noi, pentru pazirea limbii, pe lmga rivna noastra proprie, avem mare trebuin^a si de ajutorul lui Dumnezeu, spre a putea fine in friu aceasta fiara salbatica.
Psalmistul intinzind miinile
la

28 28) ; nu ca si cum noi literal ar trebui sa punem lacat gura; ci pentru ca cu toata ingrijirea sa oprim gura noastra

nimica trebuincios

si

insemnat,

taci.

Daca.

insa. totusi,

\oiesti sa vorbesti,

cinta niste cintari duhovnicesti.

De

aceea sa

cer,

zice:

Ridicarea miinilor

pe sine-fi cu dinsa, pricina ranirii tale nu este firea fierului propria ta vointA Tot asa trebuie sa gindim despre limba. Inca" si ea este o sabie.ee se poate intrebuinfa in doua chipuri. Ascute deci sabia aceasta limba pentru ca sa pirasti propriile tale pacate, dar n-o intrebuinta ca sa vatami pe fratele tau. De aceea ?i Dumnezeu a ingradit limba cu un zid indoit, adica cu dinfii si cu buzele, pentru ca ea sa nu poata a rosti cuvinte nebunesti cu usunnta si fara bagare de seama. Asadar, t.ine-0 in friu. Cind ea nu voieste sa asculte, pedepseste-o cu din^ii. Este mai bine ca ea acum, cind voieste a pacatui, sa sufere o muscatura dureroasa, decit acolo, in focul eel vecinic, sa doreasca in zadar o picatura de apa i sa fie lipsita de toata mingiierea. PScatele, care se savirsesc cu limba* sint de multe feluri. De la ea vin hulirile, batjocorile, vorbele de rusine, pirile,
ranesti
ci

in puterea ta cum s-o intrebuintezi. De asemenea si sabia se poate lntrebuinja in doua chipuri. De o intrebuinjezi impotriva vr ajmasului, ea este pentru tine o unealta de mintuire; iar daca tu te

mele sa fie ca jertfa cea de seara. Pune, Doamne, paza gurii mele si usa de ingradire imprejurul buzelor mele" (Ps. 140 2). Iar Sirah eel amintit mai sus, zice: Cine va pune paza gurii mele si buzelor mele pecetea intelepciunii?" (Is. Sir. 22 30). Vezi cum amindoi, si intdeptul Sirab si psalmistul, se tern de pacatele limbii, le tinguiesc dau sfaturi impotriva lor si se roaga, ca totdeauna limba sa fie pazita si privegheata cu ingrijire? Dar poate tu vei intreba: pentru ce ne-a dat Dumnezeu acest madular, daca el pricinuieste atitea nefericiri? Pentru aceea raspund eu ca el aduce si foarte mult fobs. Astfel, daca sintem cu bagare de seama, limba aduce numai folos si nici o v&tamare. Asculta ce zice inteleptul Solomon: Moartea si via{a sint in mina limbn" (Prov. Sol. 18 27). Aceeasi o arata si Hristos prin graiurile: ,,Din cuvmtele tale te vei indrepta, si din cuvintele tale te vei osindi" IMt 12 37). Adica limba se poate intrebuinfa in doua feluri, si sta

obisnuim limba noastra a vorbi numai lucruri bune, numai pentru lasa a mustra propriile noastre pacate, iar viata altor oameni a o acesta chipul Cu raranchii. si inimile ispiteste Care judecatii Acelui vom scapa de focul iadului. Precum aceia care se ocupa cu greseama aa pe salele altora, lasa propriile lor pacate nebagate in altii, se ingrijesc pe ocari a de feresc se de alta. parte aceia care pe altn, iar nu sine, pe numai judeca. se numai de pacatele lor, Sf. Ap. blind. Judecator afla un vor si de aceea in cealalta lume fi ne-am nu singuri, noi pe judecat fi Pavel zice asa: De ne-am ingrozirea de scapam sa ca pentru osindin (1 Cor. 11 31). Deci, mare rivna, ce este in aceste graiuri, sa ispitim viata noastra cu judeca pe noi si ocari a ne sa. intrebuintam limba noastra spre socoteala cere a totdeauna insine, a infringe inima noastra, si
j^

de

la noi

insine.

In sfirsit, gindeste-te si la aceasta! Cum poti sa lntrebmntezi gura si pe tu limba ta la vorbe murdare, cind tocmai cu aceasta Hristos? lisus lui aceasta limba primesti Prea Sfintul Trup si Singe al vorbe de la In adevar, este lucru foarte pierzator a intrebuin^a la Tainele ocara, la huliri si nebunii aceasta limba, care ia parte^ Singele Mintuitorului cele mai Sfinte, care este oarecum vopsita cu care asa zicind, s-a facut sabie de aur. Deci, nu pingari cinstea pe
si

dat-o limbii, si n-o intrebuinta la nici un pacat. Impreuna cu limba, pazeste totodata si inima ta curata^de toata asa sa pazesti viclenia si rautatea contra aproapelui tau; si tot parte sa auzi o pe de ca cuviincios, este si ochii si urechile. Oare urechi sa aceleasi alta cu de pe iar Ingerilor, glasul eel ceresc al mai grea pecea oare merita. Nu asculti cintecele cele necurate? ochii cu care neinfrinata, necurata, deapsa, de a pingari cu privire

Dumnezeu a

te uiti'la Tainele cele

mai Sfinte? Tu,

iubite, esti

chemat

la

Cina

imbraca cea Cereasca; deci, nu intra acolo cu haine necurate, ci si Mila Harul prin haine de nuiita! (Mt. 22 77-74). Fie acestea, si cu Care prm Hristos, Domnului si Mintuitorului nostru lisus slava in Vecii si Care TatSlui si Sfintului Duh, se cuvine cinstea

clevetirile

mincmnariile (Ape. 21 8; 22 75), juramintele si calcarile de juramint. Si cu atita mai mult este de'trebuinfa ca sa ne infrinam Umba i sa nu vorbim multe, cu cit din vorba multa nu vei scapa de
pacat", precum dee Solomon (Prov. SoL 10 79). vorbesti ceva folositor, numai atunci descbide

Amin" (64 P. o. c. pp. 98-101). acei rai de gura, clevetitori, ii infiereaza Mintuitorul, zicindu-le: Serpi! Pui de napirci, cum puteU grai cele bune, rai fiind? Ca din prisosinta inimii graieste gura. Omul eel bun, din comoara
vecilor!

Pe

Numai

cind ai sa buzele tale ; iar

cea buna a inimii, scoate cele bune iar omul eel rau> din comoara cea rea, scoate cele rele. Deci, graiesc voua: Pentru tot cuvintul desert pe care-1 vor grai oamenii, vor sa. dea seama de dinsul in ziua judecatii. Ca din cuvintele tale te vei indrepta, si din cuvintele tale te vei osindi... Ori face^i" pomul bun si roada lui buna, sau
;

7(i

VlllH.l

.L

,i

A i-omvoi

|,i

ten

1-

-,i

.hi

ilor

|i.i.

77

&SS Si^t
nan

lui

putreda ca din roada se

'

~*

RELE. In viata Sf Valeni se spune ca acest Sfint facuse odata un drum greu in timoul lernu, luptmdu-se cumplit cu viscolul si cu genii. De aceea, trecind pe la casa unui cunoscut, intra la el ca sa se mai incalzeasca. In casa aceea se g&sea atunci si un vecin al gazdei, care era dedat pacatul vorbelor rusmoase, si vorbea in acest fel cu gazda M. Valerian n mustra, dar ei nu incetara. Atunci Sf. Valerian iesi Sa P? mi mai departe in noaP tea cumplitl, n fa ca P art ^.de pacatul nerasinatilor, ascultind t fara voie vorbele lor. In scurt timp auzi ca Dumnezeu i-a bedepsit amarmc pe amindoi pacatosii. unul isi pierdu vederea; iar celalalt se imbolnavi de o rana grea care

PEDEAPSA GRAlTORILOR DE

E*"? f
]

mSi^ ?

^^f $

i-a

sapat

si

mormintul.

tr*J tracer

? If tabloun or,
-,

CUt

Sm cumP 4rat
statu lor

* si

P*

PlScere
casei,

chipurile: ilussi sufletesti

ba chiar'si'pe ? ft0grafH P ilustra antirelijoa^ a rama Sfintelor Icoane si in rind cu * Sfiutele Icoane ? (Ve si nota mtrebam 256 din aceasta carte).

r^ VM"* V
m

Pncmuitoare pacatelor desfrlului, necurafiilor trupesti le-am pus pe masa, le-am atirnat pe peretii

a altor lucruri necuviincioase,

Am

Aici (pg 54) se vede Sufletul clatinindu-se si cazind in eenunchi la observarea navalirii multimii dracilor acelei vami, apuce si prabuseasca in lad. Marea murine de arapi, mai negri decit tacmnele, frunte cu un boier dracesc, le ies inainte. Aceia aduc cu ei o mu^ime de catastife, in care sintscrise toate paeatele acelea msirate mai sus. Sufletul priveste uluit si cu mare groaza la draci, cind aceia n arata scris in condicile lor toate paeatele acelea tacute cu gura, si vremea i locul si persoanele inaintea carora sau ?

^^^t

lng ni h reSping * P^tesc -vamesUor acelei bune ale Sufletului, complectind cu rugaciunile milostenule, pomenile si Sfintele Slujbe date de urmasi sau mostemton pentru usurarea si ajutorarea semenului
/ vSfrf vami dm darunle

T
!

%faptele f I

3) Ostirile ingeresti de-a dreapta si de-a stinga Mintuitorului nostru Iisus Hristos, Dumnezeu-Omul. 4) Preacurata Fecioara Maria, Maica Domnului nostru Iisus

Hristos,
5)

care apoi pleaca

lor,

dupa

Dumnezeu-Omul.
Sfiritul

sus spre cer.

loan Botezatorul cu Proorocii.

In ViATl
1)

^c?mcA

LIMBIL0R CURA J5 n !NBINE JNTRA

'

6)
7)

Sfintii Apostoli. Sfintii Ierarhi. Sfintii Sfintii

>

Qc^ciru

Mintuitorul nostru Iisus Hristos sta pe nori in Slava

otitic

Dum-

vW

vultur,

Patl fcaripati, cu chip de: om, ? Tronul Dumnezeirii. formeaza

^tori

leu, vitel si

Mucenici si Mucenite. Cuviosi si Cuvioase. 10) Sfintii Drepfi si Drepte. 11) Cuviosul Eufrosin bucatarul, care servise pe Parintii si fra|ii Manastirii ca pe Insusi Mintuitorul Hristos, vazut in Raiul
8) 9)

78

Varna a

I-a

convorbirilor

?i

tisurilor

j^auxiso

79

pamintesc de Preotul Manastirii, caruia ii da trei mere din Rai. Mere si flori din Rai a dat si Sfinta Mucosa Doroteia, printr-un Inger, scolasticului Teofil. De asemenea si Sf. Ap. si Ev. loan a dat mere din Rai, printr-un corabier, Sfintului Metodie Marturisitorul,

Patriarhol Constantinopplului, si Cuvioasei Irina egumena Manastirii Hrisovalantului (V. Sf. 6 Febr. o. c. p. 151 ; 28 Aug. o. c. pp. 959-962). 12) Preotul Manastirii arata a doua zi Parintilor si fratilor soborului cele trei mere date lui de Cuviosul Eufrosin din

cu masura cu care au masurat, li se va masura, ba inca li se va mai adauga celor care au stiut...", si nu s-au pSrasit de acele !>raut&ti... (Lc.6 25; comp. Is. 65 13-15; 14 13; Mc. 4 24). si in inima in viclene buze sau, vecinul catre sarte a grait iiecare viclene, cele buzele toate pierde va inima au grait rele. Domnul limba cea mare graitoare. Pe cei ce au zis odinioara: Limba noastra

o vom mari, buzele noastre

<Ps. 11

sint la noi,

cine este noua.

Domn?"

1-4).
j

pomii Raiului pamintesc. Soborul parintilor si fratilor se minuneaza de aceasta, si dau cu tojii Marire lui Dumnezeu.

os de acestia ni se arata pedeapsa in iad a fncosilor si a sovaielnicilor in agonisirea, alimentarea, marturisirea, pastrareasi

Mai

apararea dreptei credin^e

?i

a adevaratei vietuiri crestinesti. Diavo-

PEDEAPSA IN IAD A* GRAlTORILOR IN DESERT, A FRICOSILOR SI A OVAlELNICILOR.

lul infricoarilor si al bolii sovairilor,

pe care 1-au ascultat in

viafa,

slugarindu-1 prin oscilari din dreapta credin^a si a vietuirii curat crestinesti: la credinte desarte, intovar&siri si vietuiri idolatre, schismatice, eretice si sectare; prin grairi desarte cum ca toate religiile sint bune, ca si cei ce sint afara din dreapta credinta si vietuirea sfinta se mintuiesc, z&pacind si ratacind astfel si pe al^ii prin ovairea in grairea adevarului si in marturisirea inva^aturilor Sfinte ale
ii bate cu furca lui infernala, impindreptei credinte crestinesti. vecinic. focului flacarile gindu-1 in Acestea reies si din cuvintele Dumnezeestilor Scripturi, care ne spun clar: Pentru tot cuvintul desert pe care-1 vor grai oamenii, vor sa dea seama de el in ziua judecarii. Din cuvintele tale te vei
. .

Iar celor fricosi, sovaielindrepta si din cuvintele tale te vei osindi foe si cu piatra pucioasa arde cu partea lor este in iezerul ce nici si nu-1 face, pScat este lui" pentru ca tot eel ce stie a face binele (Mt. 12 3037; Ape. 21 8; lac. 4 17). Yai si amar purtatorilor de nume crestinesc, care s-au facut vinovati acestor pacate, cufun.
.

dindu-se de vii in aceste infernale pedepse ale iadului. Crestinilor care inca mai sinteti in viata? Paziti-va. pe voisi de aceste pacate; iar de sinteri impovarari cu ele, hotariri-va a pune inceput bun si curatiri-va prin Spovedanie adevarata ?i facerea roadelor vrednice de pocain^a, pentru a va salva din acele groaznice munci.

Aid, in chipul de fa{a, ni se arata intunericul si tortura graitorilor in desert, incurcati in niste hatisuri de spini si maracini, unde ingerii cei rai ii imping intr-o parte si intr-alta, spre a se injepa!
provocindu-le dureri cumplite. Asa cum ei au facut dureri semenilor lor prin grairile in desert, glume rautacioase, ironizari, convorbiri impungatoare, povesti intepatoare, batjocoriri si risuri vraj-

masesti ; cu aceleasi indurerari sint pedepsiti a se munci si ei pururea in iad. Acolo In iad muncindu-se asa cumplit, isi aduc aminte

de cuvintele Domnului, ca:

Vaiul este rasplStirea

risurilor, si

ca

iniiu'iuniloi

^\

[Kicatelor contra

Duhului

-Sfint

81

mdrturisit inadu-le ca pacate, la Sfinta Spovedanie, nici nu le-am marturii minjuraminte, intea Pdrintelui Duhovnic. Insd calcari de

Darul lux cinoase si altele de felul acestora, n-au aflat in mine cu jucau foarte Hristos, dar pentru minciunile ce le aflard in mine, celor bucurosi dracii acelei vdmi, si voiau sd ma rdpeascd din miinile
duceau. Sfintii Ingeri insd punind si acolo o parte din faptele m-au mele cele bune, si mai mult din darurile Pdrintelui meu Vasile^ six mai in tot suindu-ne si acolo si de sedpind rascumpdrat. Astfel multd adevdrat, Cu ei: intre vorbeau Ingeri far a primejdie, SJinfii rob si bundtate a aflat Sufletul acesta de la Sfintul Vasile, iubitul strimtorat ne-am mult ft el foarte slujitor al lui Dumnezeu, ca altf in drumul nostru la aceste vdmi ale vdzduhului".
ce

ma

'

VAMA

a 2-a,

A MINCIUNILOR $1 PACATELOR IMPOTRIVA DUHULUI SFlNT

rand not cu repeziciune mai m sus, am ajuns la vama mtnctunii. La aceastd vamd se intreabd de tot cuvmtul mmanos, de cMcarea juramintelor de chemdrtte sau_ luarea Numelm lui Dumnezeu in desert de
,

mdrturnle-mtncinoase, de falsele marturisiri sau spoveneadevdrate sau mincinoase, care se fac necomptecte, acopennd si nemarturisindu-si toate pdcatele si altele de femlacestora mincinoase p fdfarnice viclenii,prin Jrl s neso

Oann

nezm. In legdtura cu satamcescul pdcat al minciunii

si fdtarnicelor

TnJdlff increderea prea

M.U. p. III-a,

Vtafa
st

mare

hr dm teas > nesocohtd

*P

dmrea sau neincrederea in tndurarea

adevarulutardtat si dovedit,
o.c, intreb.

in

Haml
lui

ImPotriva Duhului Sfintlui

Dumnezeu,

Dumnezeu dezndda^ starea TmZfrtL

si

Upddarea de credina
s

3841).
unde

OrtodTvZ

Pacate, lucruri

va face imP otriva Duhului Sfint, nu s va ierta oamemlormctinveacul de acum, nici in eel ce va a fie" (M 12 30-37; Mc. 3 29.; Lc. 12 10; 1 loan 5 16; Is. 22 U) Domnii vdmii aceleia, negri, iufi, sdlbatici, cu fejele monstruoase szmurdare, ma intrebaU si ma mustrau cu mare asprime pentru pdcatele mde Cercetindu-md cu deamdnuntul, am fost vddiid pentru doud
se

pacat sau hula care

?> f ~* deamdnuntul Sufletele omenlsPitTT* re " n d * cuvtntele Mintuitorului nostru Hsus Zisto hZ Zm Ca ZiU: " Cd ce nu esU Mine imP otZTM?aZr 'r CU Mine risi te Pem *** gratesc ZlsTvouf voua Tot* ?. Ti **?, Tot pacatul s% hula se va ierta oamenilor
1
'

'

iar orice

vama

opriti. la Ingerii cu Sufletul omenesc, inaintind spre ceruri, sint doua, a minciunii si a pacatelor contra Duhului Sfint.

se stie, cei se graiesc adevarul curat, ziditor si aducator Divine, de pace si fericire statornica, sint pe teritoriul Impara^iei adevarul pur este Sfint, Duhul si Fiul Tatal, Dumnezeu: pentru ca

Precum

mid,

ce

mi

s-au intimpiat si mie a minfi. Nesocotin-

(loan 17 17; 14 6; 1 17; 8 32; 1 loan 2 21; loan 14 17; 15 26; niste 16 13; 1 loan 4 46 5 6) iar cei ce graiesc minciuni, sint intuneimparatiei prapastiile pe Luminii dezertori din Impara^ia Diateritoriile stapinirii Satanei, pentru ca Satana
;

ricului,

pe

82
volul e mincinos

Vania a 2-a

urn.. iiuiiloi-

',.

pIcatVor contra Uuhului Stint

83

adevar nu sta, fiindca el e tatal minciunii (loan 8 44; comp. 1 loan 5 19; 4 4-6; Ape. 21 8; 22 15). Multimea dracilor vamii acesteia, in frunte cu capetenia lor: neeri iuti salbatici, cu fejele monstruoase ? i murdare, cerceteaza cu 'mare
minciunarii si pacatele contra Sfintului Dull din catastifelelor, cu locul, vremea si lumea aceea in fata caraa s-au vorbit si faptuit Ei cearca pe fiecare Suflet pacatos negript, cu multa si rautacioasS pornire hrapareata, sa vada de e vmovat de urmitoarele pacate, d. ex. de:
6)

sun

amanuntime pacatele

feluritelor

Precum eel ce 4 25- Cols. 3 9-10; Mt. 12 22-30, 43-45). aproapele sau (nu pirindu-1, popegnnirraieste adevarul zidind pe Iscarioteanul care a tradat pe Mmtu,| l/vin/.indu-l, d.p.: ca Iuda noaptea aceea ca sa-L prmda (Mt Zb in Itorul aratind unde Seruga din Dumnezeu Tatal, liul ?v graieste 10-4750), acela zic, / .1 si cei ce graiesc minciuni, asa Duhul Sfint, Care-I pur Adevarul; cum adevereste minciunii, tatal r inrudesc cu diavolul, care-i de gmen sau fel un devin Insusi Mintuitorul (loan 8 44), adica mrudit. si impreunat minciunii cu care s-au
I'fs

nurori tatalui

mtea
7)

adus altera pagubfi, primejduire trupeasca

Nesocotind sinceritatea,
(a)

Am marturisit - jurat - strimb asupra aproapelui meu, maoamenilor. Am grait minciuni cu viclenie, prin care am
. .

far? indrepiarta Pacatele impotriva Duhului Sfint nu se (Mt. \ viitor nici in veacul de acum, nici in eel tare serioasa

si

sufleteasca?
felurite

30-37),
8) 9)

am

cium?
a)

grait ?i

umblat cu

min-

Uneori fiind umblat

silit,

am

spus minciuni peste voia

mea?
si

Am

si

am

grait

cu fatarnicie, vatamind cinstea

numele bun

nevacazut peste el ceata si mtunenc, si umblind imprejur, cauta pov&tuitor" (F. Ap 13 611) Tot eel ce include ocbii si minte, nu se poate Impart5si cu Dumnezeestue Taine, fiindca el e pus in slujba diavolului.
aveji de tata pe diavolul vostru voitJ sa le faceti. Acela din inceput a fost ucigator de oameni si in adevar n-a statut, cS nu este adevar intr-insul. Cmd graieste minciuna din ale sale graieste, cS este mincinos ?i tatal mmciunu" (loan 8 44; 1 loan 3 5). Diavolul in Paradis a ucis, pnn minciuna, pe protoparintii nostri Adam si Eva. Deci i mincinosii care cu minciunarrle lor provoacS mult
si poftele tat&lui

drepte? lata, acum mina Domnului e peste zind soarele pina la o vreme". Si indata a

Minciuna savirsita prin: cuvinte, gestun si fapte, cu scopul de a impinge pe aproapele in felurite greseli, pacate, indurerari si xatacin, pentru scopuri necurate, e un pacat aducator de osinda ?i duren. Minciuna e un pacat foarte greu cind prin ea se tagaduiesc adevarunle Divine si se bareaza calea Sufletelor pentru a nu trece din mtunencul pagSnStatilor in lumina cunostintei ?i vietuirii crestinesti. Odinioari Sf. Ap. Pavel vazind pe vrajitorul Iudeu VarIsus proorocul mincinos, stind impotriva intdeptului dregStor berghie Pavel care dorea sa asculte Cuvintul lui Dumnezeu, umplindu-se de Duh Sfint. 1-a privit drept in fafr si i-a zis: 0 plinute de toata viclema si de toata rautatea, fiul diavolului, vrajmas a toata dreptatea! Oare nu mai incetezi a razvrati caile Domnului
cele
tine, si vei fi orb,

10) 11)

Am

al aproapelui? calomniat pe aproapele? M-am legat pe sine-mi si pe

al^ii
<

cu juramint a tagadui

ce

pe nedreptul, din rautate si ura? judecatu cu mita, cu 13 Fiind pirit, m-am aparat inaintea micsorat pedeapsa Mi-am marturii mincinoase si juraminte strimbe? mincinoase ? juraminte si cuvenita prin plata la avocati, prin marturii batjocont, ponegnt, prepus, judecat rau, am clevetit,
12)

am

furat,

eu sau

al^ii?

Am Am

pirit pe al^ii

14)

osindit si

am

bagat in primejdii grele pe

al^ii? (b).

Hrisostom - trebuie a o de injuratun, sudalme. infrina de toate vorbele cele de rusine, dobitoacelor dar ca carnea Caci ce ar folosi daca noi nu mincam
b)

Gura noastra

- zice

Sf.

loan

'f

~ Zi? e

lntuitorul Iudeilor

bun al fratilor nostri? Defainiste fiare salbatice sfisiem numele eel sau. Aceasta o matorul in adevar sfisie si maninca pe aproapele pe altul si umd muscati adevereste Sf. Ap. Pavel, zicind: De va (bal.5 IJ>). altul catre va mincati, caUtati sa nu va mistuiti unul de tau, aproapelui in trupul Desi nu ai infipt dintii tai in carnea, nici banuiala cu ramt 1-ai da7 ai muscat Suflet'ul lui cu clevetirea ta,
mmnte.

lui si multora daune ta cea rea ti-ai pricinuit tie insuti, pe eel ^ce Tu prin clevetirea aproapelui tau, ai facut mai rau inca caci indraznet, acum va fi mai te-a ascultat. De este el un pacatos,
;

pnmejduiri, se canonisesc ca ucigasii. Minciuna mai usoarS, fara gind de a face rau, sau a pagubi pe aproapele se canoniseste ca defaimarea. Cel care minte silit de felurite imprejuran, sa se pocaiasca sase luni si metanii 12 (P.B.G. 110; Ps. 5
si

tesc

indureran

prapad

sufle^

el un drept acum cunoaste un tovaras al pacatului sau de este pacatul altera, va fi impms usor se va amagi de mindrie, si prin vinovat inca si pnn aceea, ca a cugeta inalt despre sine. Tu esti

prmvadirea faptelor Numele lui Dumnezeu se huleste; caci precum pnn descopenrea bune se cinsteste Numele lui Dumnezeu; asa
pacatelor El se defaima
si

Se necinsteste.

84

Varna

a 2-a

A mlnelunlloi"

',-i

pflcatclor contra

Duhuiui Sflnt

85

Pe
graiesti

linga aceasta, pe omul, pe care tu il defaimi (clevetesti de rau, necinstesti, ii vatami reputatia, numele

prin defaimarea ta, 1-ai facut mai fara de rusine si totodata mai invrajmasit asupra ta, Sa nu-mi zica nimenea impotriva caNumai cind ar vorbi cineva neadevar despre aproapele sau, atunci 1-ar defaima; lar nu cind vorbeste adevarul. Nu, nu este asa; cad 1 aceea este o calcare de lege, cind cineva vorbeste asupra aproapeliu ceva de rau, care este adevarat. Fara indoiala, si fariseul acela numai adevar a vorbit despre ceilalti oameni si despre vames si totusi aceasta nu-i ajuta, si toate faptele lui bune au fost zadarnice. Dar poate tu voiesti sa imbunatatesti pe fratele tau, vadindu-i pacatele lui. lata, daca nu voiesti aceasta, atunci plingi, cere de la Dumnezeu ajutorul Lui, ia pe fratele tau la o parte, sfatuieste-1 indeosebi, povatuieste-1, mingiie-1. Arata pacatosului, ca tu il iubesti dovedeste-i ca numai^din ingrijire pentru dinsul si pentru ca voiesti binele lui, lar nu spre a-1 rusina, pomenesti pacatele lui. Arata-i cea mai mare dragoste si prietenie, si nu te rusina a face toate,
;

n.n

bun

),

pururea se ingrijesc de cele straine, Daca iarasi au iscodit-ceva, indata o spun altuia, si opresc pe acesta cu asprime de a mai spune cuiva, insa tocmai prin aceasta dau a intelege ca ei au savirsit ceva vrednic de prihanit. Caci, daca tu doresti ca ceva sa nu se mai spuni, ar fi trebuit ca- tu insuti mai intii de toate sa n-o spui. Voiesti tu ca ceva sa nu fie cunoscut, atunci trebuie ca tu insuti sa taci mai intii. Dar daca tu irisuti nu poti tacea, in zadar indemni pe altii la tacere. Dar poate tu vei zice: Este foarte dulce si placut a defaima pe al^ii". Dimpotriva. adeveresc eu a nu defaima este placut. Cine a defaimat pe altul, cade in incurcaturi, se teme de urmarile rele, se caieste ,i adeseori si-ar musca limba, si tremura, ca nu cumva ceea ce a spus, sa. nu-i aduca o mare primejdie si o cumplita dauna. Dimpotriva, cine isi stapineste limba sa, este slobod de toata. aceasta mihnire si trSieste intr-o liniste dulce, De ai auzit

Oamenii acestia

insa, care

savirsesc si o alta ncbunie foarte mare.

ceva

zice inteleptul Sirah

las-o sa rnoara in tine

fii

linistit,

sa pnmeasca doctoriile cele vindecatoare. Fa si tu asa, si arata preotului (Duhovnic care nu divulga; caci multiplicarea pacatului atrage urgia Dumnezeeasca asupra multiplicatorilor, n.n.) ranile aproapelui tau. Aceasta inseamna a te ingriji de dinsul si a te interesa de imbunatatirea lui.
.

daca cu adevarat tinta ta este de a-1 face mai bun. Asa fac adeseori doctorii, care magulesc pe bolnavii cei nesupusi, spre a-i indemna

nu

vei crapa din aceasta" (Is. Sir. 19 10).

Ce vrea sa zica aceasta:

,,Uas-o sa moara in tine?" Aceasta vrea sa zica: Stirpeste-o, ingroap-o, fa-o sa nu mai iasa. afara. Asadar, inainte de toate trebuie sa te feresti a nu asculta pe eel ce vorbeste de rau pe aproapele tau. lar daca. ai auzit ceva ase-

mea nu priveste numai pe aceia care vorbesc de pe aceia care aud niste asemenea vorbe. Pe acestia dm urma eu n sfatuiesc a-si astupa urechile si a urma psalmistului, care zice: Urit-am pe eel ce graieste rau in ascuns despre aproapeie sau. Pe eel ce clevetea in ascuns pe aproapele s3u, pe acela 1-a izgomt" (Ps. 100 5-6). Voieste cineva sa-ti spuna ceva despre altul zi-i: Daca voiesti sa lauzi pe cineva, cu bucurie voi pleca urecnea mea; lar de voiesti sa vorbesti rau despre cineva, eu voi astupa urechile mele la vorbele tale. Caci ce-mi va folosi mie a aila ca acesta sau acela este un pacatos?" Mai zi def aimatoruiui Fentru noi msme trebuie sa ne ingrijim cum am putea sa dam seama de pacatele noastre, si sa intoarcem grija si luarea aminte la cercetarea propriei noastre. vieti". CSci cu ce ne-am putea noi dezvinovati, si a afla iertare, cind noi nu ne ingrijim de insasi treburile noastre, dar ne ocupam asa de mult cu cele straine? Este necuvuncios, cind cineva trece pe lingS o casa, a se uita inlauntru cu cunozitate, si totodata a cerceta ce se face acolo. Dar inca mult
^

Dar

sfatuifea
;

rau pe

altii

ci si

menea, ingroap-o, omoar-o in tine, da-o uitarii, ca sa fie ca si cum fi auzit-o. Atunci vei putea sa petreci o viata. linistita, pacinica, Daca defaimatorii ar vedea ca dispretul nostru ii ajunge mai de graba pe dinsii, decit pe cei defaimati, atunci ei mai curind se vor lasa de obiceiul lor eel rau, vor parasi pS.catul lor si pe viitor vor gr&i bine despre aproapele; iar despre noi vor spune cu lauda, ca sintem mintuitorii si binefacatorii lor. Deci, sa fugim, iubitilor, de defaimSri, si sa recunoatem ei patima defaimarii este o cursi a Satanei si o groapa plina de raut<iciosie si de pindituri. De aceea diavolul ne-a impins la acest obicei rau, pentru ca noi sa nu ne ingrijim de propria mintuire a Sufletului nostru, si.ca raspunderea noastra s-o faca mai mare. Si defaimarea nu numai pentru aceea este ceva rau, pentru ca noi avem sa dam seama despre fiecare cuvint, ci si pentru aceea, ca defaimarea ne rapeste orice dezvinovatire pentru paeatele noastre, si le face mai grele' i mai de osindit. Cine critical cu amaraciune pacatele altora, acela nu are a astepta nici o iertare pentru pacatele sale. Caci Dumnezeu ne va judeca nu numai dupa. marimea pacan-ai

mai necuviincios
altor oamehi.

mai nemoral

este a iscodi viaja

si

purtarea

dupa aceea, cum am judecat noi despre altii aceea Hristos a zis: Nu judecati, ca sa nu frfi judecati.Cacicu judecata cu care ati judecat ve|i fi judecafi, si cu masura cu care ati mSsurat, vi se va m&sura voua, si vi se va adauga voua care
telor noastre, ci si

De

66
auziti, cititi

Varna a

2 a

A
si

nilnclunilor

?i

pAcntrior contra Uuhului 5fJnt

87

sau stiti acestea" (Mt. 7 7 -5; Mc. 4 24; Lc. 6 33-38). Asadar, pacatul nostru in cealalta lume se va arata nu numai asu cum este el in sine, ci prin judecata noastra cea aspra despre aproepele, el se va face mai grozav si mai vrednic de osinda. Dimpotriva, eel domol, eel iubitor de oameni, eel blind, micsoreaza marimca
pacatelor sale.
vietii

aceea in acest timp al Sfintului Post, si in toate zilele noastre sa. alungam din gura noastra toata defaimarea fiind convinsi ca de am minca numai cenusa, aceasta viata aspra nu ne va putea folosi, daca nu ne vom infrina totodata de prihanire si de defaimare. Sa postim deci, iubitilor, in asa chip ca noi sa ne infriniim nu numai de mincare, ci si de pacate. Atunci noi inca in viata de acum vom avea nadejde de mintuire iar in viata cea viitoare ne vom apropia de Hristos cu o vesela incredere, si vom putea gusta bunurile cele negraite ale Cerului, de care fie ca sa ne impartasim cu totii, prin Harul si prin Iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos, Caruia impreuna cu Tatal si cu Duhul Sfint se cuvine cinstea in vecii vecilor. Amin." (64 P. o. c. cuv. 53).
15)

De

Omule, suspini si te indoiesti de mila lui Dumnezeu? Il pe Dinsul nemilostiv? Dumnezeeasca Scriptura propovaduieste c& Dumnezeu este milostiv si iubitor de oameni. Ce? Oare nu cunoaste El c& esti batrin, slab si neputincios? El ?tie c& nu poti sa |K>stesti, nici s& priveghezi, nici sa te culci pe jos. Nu L-ai auzit pe Dinsul zicind in Evanghelii: Cei ce ii slujesc Lui din virsta tinara, cei ce din virsta de mijloc si bStrinii, iau plata intocmai? Asa a zis in Evanghelie. Cei ce au venit in ceasul dintii, cei din ceasul al
zice:
laci

din ceasul al saselea, cei din ceastd al noualea si cei din au luat plata intocmai. Asijderea si Proorocul David a proorocit, zicind: Blagoslovit-au pe cei mici cu cei mari" (Ps. 113 21). Acestea le zice1 vicleanul diavol cStre cei ce stiu Scriptura, ca nici in tinerete, nici la batrinete, sS nu-i lase pe dinsii sa-si plinga pScatele lor. Apoi catre cei mai nepriceputi, batindu-i cu palosul deznSdajduirii, zice: 0, omule, ce gindesti?
treilea, cei

ceasul al unsprezecelea,

Ce te amagesti pe
iesc este
ai minfit, ai jurat

sineri, zicind:

Dumnezeu? Ai

Ca Dumnezeu al celor ce se pocacurvit, ai preacurvit, ai tilhanit, ai ucis,

.
.

strimb.

care nadejdie de mintuire

?i

tie?

Ai

pierit.

Pentru aceea acum indulceste-te

cer le-ai
.

Am
Am

fost uritor de

adevar, iubitor, facator

si

purtator de

poftele tale.

minciuni?
16)

de
stat la indoiala

aici

s5

Pe cele de acolo din nu te lipsesti. .".

i|i mai este mai departe de pierdut, macar de acestea

cu Sufletul meu, cind trebuia sa zic

ce este da", da", si ce este nu", nu"? fost nestatornic in credinta si in cuvintul 17)

Am Am

bun

ce 1-am

Acestea sint graiurile diavolului. Insa ale lui Hristos sint cu totul impotrivS. Ai pierit? Totusi, poti sa te mintuiesti. Ai curvit? Inca. mai po^i sa te faci intreg, intelept. Adu-ri aminte ck atunci
cind Petru a intrebat: De cite ori voi ierta fratelui meu cind se pocaieste?" Hristos a raspuns: De saptezeci de ori cite sapte". Acestea zicind, a insemnat pe cea deapururea si nehotSritS vreme. Omul insa, unde se va afla la sfirsit, acolo se va si judeca. Ori in eel bun, ori in eel rau. Aminteste-ti frate cum s-au mintuit muli pacatosi, si si nu te deznadajduiesti. Adu-ti aminte de imparatul Manase, de curva, de vamesul, de tilharul, de curvarul. si vei scapa de amSgire. (d. Sf. Efrem Sirul, T. Ill, 189). LuptS impotriva ucigasului diavol (loan 8 44; 1 loan 3 8). Pocaieste-te de pacatele tale, spovedeste-te, canoniseste-te si fa roade vrednice de pocain^a (Mt. 3 5), si te vei mintui.
. . .

dat cuiva?
vorbit vorbit cu doua, sau mai multe in^elesuri? gindit cum vorbit? gindit si altfel de altfel de cum vorbit cu siretenii si cu lingusiri? Mi-am spovedit fals 19)
18)

Am

am

am

am

Am Am

13). pacatele, acoperindu-le cu viclesug? (Fac. 3 1 pacatuit cu incredere prea mare si nesocotita in 20)

Dum-

nezeu, zicind ca-I Milostiv, ca El ma va ierta, si pentru aceea pot cit voi putea, faxa a ma infrina, aminind pocapacatui mereu. inta: la anul, la batrinete sau pe patul de moarte? * (Rom. 2 4 5; 11*4; lac. 2 26).
. .

-PASTOR! SI PASTORITI - SA NU SE LASE AMAGITI DE INGERII CAZUTI. De multe ori vrajmasul

*

CRESTINII

NU AMlNATI POCAINTA
LasS azi, lasa pe miine Ai timp sS. te pocaie^ti, Efti prea tinar ?i ai vreme
n-ai pus foe la nimeni! n-ai savirsit omor, Cine ^i-a vorbit vreodata

diavol sfatuieste pe om, zicind: poftele tale. Socoteste mai intii citi s-au desfatat in lume, si apoi si de vecinicile bunatati s-au invrednicit. Tu acum esti inca. tinar,

Esti inca tinar, indulceste-te

de

tiu

ca.

Doar
C& Ce

maninca, bea, veseleste-te de buna.ta.tile lumii acesteia, si apoi la batrinete te vei pocai. Pentru ce voiesti ca de la o virsta ca aceasta sa-ti topesti trupul tau?"... Apoi, iata. ca. venira si batrinetele. Atunci diavolul iarasi aduce graiuri din Dumnezeestiie Scripturi,

Doar Doar

ce sa te pedepse^ti? n-ai sa te faci calugar? n-ai sa te duci la schit? Ce atlta pocainf 3. ? Ce pleat ai savfrsit?

De

esti

un rau facator?

Nu

tot post si rug&ciune, te vezi cum ai slabit? Daca stai numai* fn cas<| Parca e^ti un ostndit!

a c
88
V
a a 2-a

A mineluntloi

?!

pflcattlor contra

Duhulul Sftnt

89

Haide bre si te petrece Ca Rahil e pe pamint

te potrivi la al^ii Caci doar n-ai sa te faci Sfint! Uite-asa ne amageste Ucigasul de Satan, Zi de zi ne tot amina Luni intregi si an cu an. Celor tineri el le spune: Ca nu au nici un pacat". Deci, sa n-aiba nici o grija Sint cu Sufletul curat.
'

Nu

Iar pe cei batrini i minte Ca nu se pot mintui, Au facut pacate mullo

;

osindindu-se, in veci fara de mai din afara si in focul eel vecinic fala lumii? Unde e slava -cea ||, sit se va munci. Atunci unde e
1

Degeaba

s-or pocai.

drsarta?
i

Unde

e desfatarea?

Si asa cind

Vede

tot,

omul moare, dar in zadar

Plinge si se tinguieste Caci s-a inselat amar. Frati crestini, acum e timpul Cit pe lume mai traim Sa ne ingrijim de Suflet Si-n pacat sa nu murim!
(I.

odihna? Unde e Unde-i fratele? Cine dintre mare? Unde e tatal? Unde-i mama? in foe ?i este tmut de arde se eel pe ce Mia va putea sa scoata a se face, ce fel trebuie au asa acestea tnuncUe cele amare? Fiindca
,idc e
,|
i,
,

Unde e rasfatarea? Unde e nalucirea? lauda? Unde sint banii? Unde e neamul

Tudosciuc).

si in^dreapta crcdinta? lim noi in purtarea cea sfinta, in evlavie Ce fel deviata? agonisim? ne sa datori e fel de dragoste sintem ammte? Ce luare de fel Ce drum? Ce fel de petrecere? Ce fel de aceea, Pentru ingrijiri? de I, de rugaciune? Ce fel de urmare va. sa nevoiti-va acestea, Apostolul-asteptind
. I

inlHtilor

SA NE INGRIJIM PENTRU VIATA VIITOARE.

ori

din ce ramura a societatii omenesti ar fi el, aici asemenea calatorului de-o zi. Mai tirziu sau mai degraba, fiecare din noi vom pleca in calea veciniciei, unde vom fi rasplatiti dupa felul cum am crezut, vietuit si ne-am pregatit. Fiecare cum siasternut in aceasta, lume, bine ori rau, asa se va odihni sau se va munci in veci. Ce fel de frica si cutremur zice Avva Teofil (sec. IV) socotesti ca are Sufletul Ce fel de frica, cutremur si
!

Tot omul, pe pamint est

nespurcati, neintmati si in pace aflati inaintea lui Dumnezeu invrednicim a-L auzi pe Dinsul zicmd: (2 Petru 3 14), ca sa ne mosteniti Imparatia care ii Parintelui Meu de Veniti binecuvintat r (Mt. 25 34; P. o. c. gatita voua de la intemeierea lumii"
este
pp.

-zke

nevoie avem sa vedem cind Sufletul se desparte de trup! Atunci vine la noi oaste si putere de la stapinirile cele potrivnice, boierii
intunericului,
stapinitorii

945). j j de.la draci nu Multe navaliri si infricosari groaznice patimesc lui Dumnezeu. numai pacatosii; ci chiar si Sfintu care au bineplacut intre altele, ca Asa in viata Sf. Grigore Sinaitul, ni se istoriseste, cu ucemcul sau, vietii sale, inchizindu-se intr~o chilie
i

...

la

sfirsitul

cugeta la ceasul mortii

viclesugului,

incepatoriile,

stapinirile,

Apoi vorbea
in

duhurile rautatii, ca si intr-un chip de judecata tin pe Suflet aducind asupra lui toate pacatele sale cele facute cu stiinta si cele cu nestiinta, de la tinerete pina la virsta in care a repauzat. Aceia stau pirindu-1 de toate cele facute de dinsul. Ce fel de cutremur socotiti ca are Sufletul in ceasul acela pina va iesi hotarirea si i se va face slobozirea lui!? Acesta este ceasul nevoii lui, pina ce va vedea ce sfirsit va lua el. In acel timp de mare groaza pentru Suflet, Dumnezeestile puteri vin si stau in preajma fetei celor potrivnici, aducind si ele cele bune ale lui. la seama dar, ca Sufletul stind in mijloc, sta cu multa frica si cutremur, pina ce judecata lui va lua hotarire de la Dreptul Judecator. De va fi vrednic Sufletul celui ce repauzeaza, aceia iau certare; iar el se rapeste de la dinsii. Dupa aceea e fara de grija, sau mai bine zis locuieste dupa cum este scris: Locasul tuturor celor ce se veselesc este la Tine" (Ps. 86 7 Filip. 3 20). Atunci se implinesc cele scrise: A fugit durerea, intristarea si suspinarea" (Is. 35 10; 51 11). Atunci, scapind, se duce la acea bucurie si slavita mingiiere, in care se va si aseza.
;

invatatura

la iesirea Sufletului, inspaimintindu-se, rugaqiuni, si se indeletmcea cu mmtea in cu Dumnezeu Dumnezeestilor cuvinte. Cita.vreme se afla in acestea
si

nesuferite vrajmasilor si zavistCuviosul, si bine le invata, se pareau a pvistui mmtuirea obisnuiesc nicilor nostri diaci, care pururea sfiritul Cuviocunoscmd viclene, omului. Mi se pare ca si duhurile au mconDeodata ucigasii? sului ii zavistuiau slava lui. Si ce fac nor au un Ca numar. de jurat pe Sfintul multime de draci fara lui, asupra sculat s-au acoperit locul acela, si ca niste fiare salbatice zmulga sa astfel ca inghiti, scrisnind cu dintii si cu totul voind a-1 Omul lui Dumnezeu msa, Dumnezeu. cu vorbirea la' mintea lui de' indata a prtceput pizma din Darul Duhului Sfint, care locuia in el, in feluntele ispite. Astfel, viclenilor draci, fiindca era foarte iscusit biruit de atita luptare si navalire el nu s-a infricosat, nici nu s-a intinzindu-le la cer, graia a lor ci miinile, impreuna cu mintea, rn-au inconjurat si adunarea catre Dumnezeu astfel: Ciini multi

celor

ca. a trait in lenevire, aude glasul eel prea RMica-se eel necredincios, ca sa nu vada Slava Domnului" (Is. 26 10). Atunci il apuca pe dinsul zi de urgie, zi de necaz si de nevoie, zi de intuneric si de bezna, dindu-se la intuneri'cul

Daca. insa se va afla

infricosat:

Apoi s-a dat cu totul da razboi, a lost in multa nevointa si lupta. i la rugaciune neinnoaptea toata pe sine la privegherea cea de n-a dormit citusi nici ceva, gustat cetata. Postind aspra, nici n-a cu hniste nici vorbea mai de putin, pina dupa trei zile, nici nu Dimpotnva, obiceml. avea cu blindete cu ucenicul sau, dupa cum

m-a cuprins pe mine...". Vazind ca nu mai incetau acei vicleni

vicleni

si

fara de

rusme de

a-i

uo

Vainii n 2-

minclunlloi

pieatrior contra Duhului stint

91

..,

,muriti in credinta" (2 Tin,

3IS;

E? .7 70-25; 8 7-79;

Ap. 6 7), Elmrn vrajivr&imapi Sf Arhidiacon Stefan (F. impotnva adevarulm stau care lomlfl? Ap 13 6-77), etc. Cei chiar vecinic, de
7

seeaa*

U^LV*^ ^^

nv.-derat,

primejduiesc groaznic vremelnic,

si

zUe
'

deodatS P*ere

mi se vor indrepta.

Dumne(

un zid. Cind .dinioara doi zidari faceau groasa intr-o parte ca-n cealal a mai e ca observa din ei s-o arunce ?i sa puna alta varasul lui, Petre, il sfatui prieteneste raulucrul faci asa Ioane are sa lasa

CA TE PAGUBESTI. NU STA 1MP0TRIVA ADEVARULUl, era sa aseze o caramida,

cum are sa-mi stnce zidul un Ei as!" prea nici nu se observa. Tu Petre ucni asa de mic, care aproape toata zid la inamte toatel" Acestea zicind, a lucrat I! .cHn serios cu
"u
ZiUa

3ei,

zidndu-i: Daca

nu -raspunse loan

/douaTcind venira

sa iarasi la lucru, ce le-a fost dat

vada?

Sel
fa
si

Din pricina acelei caramizi rele, parte. atita se inclina mai mult mtr-o Irept ci cu cit se inalta, cu noapte unei caramizi, peste zidul acela inclinat din cauza atunci si-a vazut greseala. tocmai loan, pamint. Si
.

diformata pufm, zidul n-a mai mers

prabusit la zidul din nou. a trebuit sa inceapa a face

creste, asa de mica, creste, creste si lar ciuna care la inceput ,este si aceea Pentru ocara. si rusine noi pini ce in sfirsit aduce peste si gra4

Tot

astfel este si

cu

ojrice

neadevar in mimile noastre. Min-

Gainful
nitoare iiuudre.
. .

lui
."
.

Dumnezeu ne mvata:
(Efs.

fvAf (V. bf.

S 27

xt? Nov.,

'

o. c.

duS cStre Vla * a cea neimbatrfpp. 1332-5).

adevarul.
o.c. 4).

Lepadati minciuna si nu-1 vmde (O M.P. adevarul 4 25). Cistiga-ti

Ai cgzut? Alunga-ti jalea

Caci un infelept a spus: Cine cade se ridic5 Uneori cu mult mai sus!

de Eschia povesteste cum o cdata acestuia, si milostiv al orasului bogat sului Augusta. Un locuitor a intretine cu medica-cu toata dragostea crestineasca s a nefericiti. Cersetorn cind auzira mente i a ingriji cu doctorii pe acei parasit cu mare graba orasul. "est plan al milostivului bogat, au

SUFLETESTI. Toma NU VA 1MPOTRIVITI TAMADUIRII cersetori se abatu asupra ora-

bS

3 3 ; Tim. 2 3 8; Iuda
,

Mt

sr-i?^ $%. iP ;t
"

11-13; Num.

16).

ir;
'

3 6 ^ 11;

devenmd odata sanatosi, sa fie vindecati, temindu-seca mai bine sa se leneconvenea Le rebuia sa se intoarca la lucru. Asa se mtimpla si cu munceasca veasca Si sa cerseasca, decit sa de boakle yindecatx fie si chip multi platosi: nu voiesc cu nici un a se lor suLtesti! ? i de aceea o c c. pe Sfintul Duh (O M.P. o. groaznic r a a su insa Cuaceasta ei P

Nuvoiu

^^%^ ^(OMF

710).

23)
1

Am

intristat, stins si

Tes 5 19-

F Ap

51-54;

alungat pe Duhul Sfint (Efs. 4 30; comp. lea. 2) cu: a) cu dezertarea din

92

Vnmil a 2-n

iiiiiuiimilor ?i picatelor contra'

Duhului Sfint

93

pelu,

cuvintului Divin d) cu nesocotirea Scripturilor Dunmezeesti hulinsmt mmcinoase, e) cu semefirea i ingn>ea de a ? hx., f) cu zaviatuirea si hulirea meritLr
du-Ie c*

g) cu

crediate

dm

celor nestiutori despre ardcolele rautatea mca, h) cu hotSrirea satanici

neinv^rea

Lne

dS

ale

ofauto /
,,Sa

"gUnda Duhovniceas ^".

Tl

PP.

146- 197;

maTi 2169-S"

dX

aSfot

Aici p.81 bietul Sufletaducindu-siaminte

nu

jurati

deporuncaDomnulur Numele Domnului Dumnezeului tau in desert v de loc. Cuvintul vostru sa fie
lei
. .

U d---asca fi^ZTJSSe^ ^ ^ pnnda traga cu nS ^1

?

vi-' PacatiU sau hula impotriva Duhului Sfint, nu se va iert i T nl de acum Hici in cel vi * or " 20 7 5 12 J2),-sesmereste, seocaraste.se osindeste pe sine se ingrozeste si se infioara de navalirea dracilor asupra care * cauta a-1 prmde apnea si trage jos in muncile iadului. In gVo az blet **e a se ascunde sub acopeS "l mintul Ingenlor., Gasmdu-1 vmovat pe Suflet de multe din arelo

P^Y mTu ',T^^ Mt J4-J5;

clean clean.
.

adevarat"ce
atit,

e te
!

ma ! mult *dt
'

est e asa

asa

este

llfeel

(%

S/2;

?**

in

ghiarele sa-1

si sa-1

ei in iad.

ju'ruTsuttSt Weri

1) Mintuitorul nostru lisus Hristos Dumnezeu pe norii cerului blagosjoveste pe toti ascultatorii care s-au ostenit Sine,

Snd
Dom-

ms^iiMmiSf^^w^r^^ss^iiH^
patru vietnitori inaripati, cu chip de: om, vultur, fQrmeaza Tronul Dumnezeirii.
2) Cei leu, vitel si
11) Cuviosul Cozma iesind din trup, a fost inconjurat de duhunecurate, care-1 impingeau Ja iad. Sfintii Apostoli: Andrei si loan salveaza, ducindu-1 apoi prin Rai. Acolo ii arata: 12) Sinul Sfintului Patriarh Avraam, care era inconjurat de o
si

3)

Preacurata

si

nului nostru lisus Hristos.

preanevinovata Fecioara Maria, Maica

dreapta
si

rile
il

4) Ostirile ingeresti de-a

Hristos Durnnezeu-Oraul.
5)

de-a stinga Mintuitorului

mare mul^ime de b&trim, batrine, barbati

ca nisipul marii
13)
si si

femei, tineri si copii,

Sfintul loan BotezStorul cu Proorocii. 6) Sfintii Apostoli.

7)

Sfintii

ca stelele cerului! Dreptii odihnindu-se in corturi printre pomii

Sfintii Ierarhi. Sfinii

(maslinii)
14)
si

Raiului.

8)
9)

Mucenici

Sfinta Cetate

Noul

Ierusalim Ceresc

intr-o

mare
.

Mucenite.

stralucire cereasca,

cu 12 rinduri de pietre scumpe ca 12

briie.

Sfintii Cuviosi si Cuvioase.

10) Sfintii Drepfi si Drepte.

15) Cuviosul Cozma, revenit in trup, povesteste P&rintilor si fratilor cele vazute in acea vedenie, pe timpul cit a stat in nesimtire, lesinat.

94

Varna a 2-a

minciunilor

iji

p<1culelor contra Duliului Sfint

95

PEDEAPSA IN IAD A MINCINOSILOR

Chipul de fata ne arata. pedepsele insuportabile din iad a celor ce au iubit, facut si raspindit minciuna, care-i fiica diavolului.

PEDEAPSA IN IAD A CELOR CE AU PACATU1T IMPOTRIVA DUHULUI SFlNT.

Asa cum au strapuns si sfisfet mincinosii pacea si inimile se!menilor lor in viata paminteasca prin minciunariile lor, tot aa le fac si*lor dracii dincolo de mormint!!! Cum au taiat, indurerat,

torturat
si

si

amutit

ei

pe

altii

ghie, tortureaza, stapinesc

si-i

cu minciunariile lor, asa ii taie, injunamutesc in dureri, ingerii Satanei

pe dinsii in veci. Aceasta reiese i din Dumnezeeasca Scriptura, care zice: Orice nedreptate sau minciuna, este de la eel ran (diapierde pe cei ce graiesc minciuna" (Fac. 3; loan 8 44; 1 loan 3 8; F. Ap. 5 7-70; Ps. 5 6). lvbi\\ crestini! Paziti-va de vorbele cirtitoare si desarte, feriti-va, limbile de clevetire, fiindca vorba cea mai tainica., nu va trece fara pedepsire. Gura mincinoasa aduce Sufletului moarte. Nu va grabi^i moartea prin ratacirile vietii voastre. Vraja viciului
. .
.

Chipul de fa|a ne arata cit de groaznica e in iad pedeapsa .dor ce pacatuiesc contra Duhului Sfint cu: increderea prea rnare j nesocotita in Harul Dumnezeesc cu deznadajduirea cu starea impotriva Duhului Sfint $i dezertarea de la dreapta credinta Cre^tiVezi bine $i ia aminte crestine la Cuvintul Ortodoxa ncasca care ne graieste clar: Cel ce va paeatui contra lui Dumnezeu Duhului Sfint nu i se va ierta lui nici in veacul de acum nici in eel ce va s& fie" (Mc. 3 29; Mt. 12 32). Cel ce iubeste nedreptatea

volul), care-i tatai ei.

Domnul va

uraste Sufletul sau. Ploua-va peste cei pacatosi laturi, foe si ca drept este iarba. pucioasa si duh de vif or partea paharului lor Capul Domnul si dreptatea a iubit, indreptari a vazut Fa{a Lui. inconjurarii lor osteneala buzelor lor va acoperi pe dinsii. Cadea-vor peste dinsii carbuni, cu foe ii vei suqm pe ei in ticSlosii si nu ror putea rabda. ." (Ps. 10 5-7; 139 9-10; vezi si explicatia acestor
isi
;
. .

intuneca cele bune" (Int. Sol.

adevarului;
ci

7772; 4
. .

12).

Nu

grai impotriva
.

ru$ineaza-te pentru neinvafatura ta.

minciuni...

nu-^i ingadui a
.

minti.

Batjocora rea
;

Nu semana este la om

fund deeit eel ce minte dar amindoi vor mosteni pierzarea. Naravul omului mincinos este ocara si rusinea va fi pururea cu el" (Is. Sir. 4 27; 7 1314; 20 2527). Deci,
.

minciuna

Mai bun

este

I pp. 137-142; Tom. Ill pp. 509-513). cu felurite forme de munci si ingrounii pe Dracii tortureaza ca sa ii lovesc cu sage^i infocate de foe ziri; iar pe cei din iazarul asudezlantuieste se sus De afara,. capetele nu-si scoata nici macar plagi infuriate si mari unor forma pra lor urgia Dumnezeeasca in de foe ce se varsa cu mare repeziciune asupra acelor pacatosi vecimuncile iadului, riic nefericiti si osinditi. Cei ce doresc a scapa de

locuri in

M. Ps.

o. c.

Tom.

afara din Imparatia lui

si

Dumnezeu

sint (mincinosii) cei ce iubesc

i

fac minciuna, partea lor este in iazarul eel ce arde cu foe piatra pucioasa" (Mt. 5 37; lac. 5 12; Ape. 21 8; 22 15).

cu

sa se fereasca si sa se parSseasca de pacate, sa se grijeasca sufleteste cu Sf. Spovedanie cu faceiea canonului cuvenit a die a prin facerea

roadelor vrednice de pocainta si reunirea cu Mintuitorul pentru totdeauna prin dreapta credin'|a si vietuirea cit mai curat crestineasca.

Irvine-.,

liKlrrani

:,i

ostmlirii npmapi-liii

97

nu numai cd fac acestea, ci incci si Pentru aceasta si strigd Apostolul: Orifac. pe tine ai fi tu, o, omule, tot eel ce judeci, cd in ce judeci pe aliul, judecata stiu ca si judeci, ce eel aceleasi faci, osindesti, ca te l me tnsufi
...,!,. i

.ml vrrdnici de moarte,

le
. .

hincvoiesc cu cei ce

lui

Dumnezeu

este

dupd adevdr asupra

celor ce

fac unele ca acestea.

Si oare socotestv acestea o, omule, eel ce judeci pe cei ce fac unele ca DumIn rstea, si tu insuti aceleasi faci, cd vei scapa de judecata lui

nezeu ?
,./

)<-

seama de bogdfiile bundtdtii Lui, si de ingaduinja </< indelunga rabdarea Lui.necunoscind cd bunatatea lui Dumnezeu uduce la pocdinfa ? Ci, dupd impietrita si nepocdita ta inimd, i{4

Sau nu

bagi

VAMA

a 3-a,

A CLEVETIRII, JUDECARII

SI

OSlNDIRII APROAPEI

Ul

e la acea

vamd mergind noi

acestea,

in sus, in care timp Ingcr //

imi povesteau

am

ajuns la

vama

clevetirii,

calomniei, ponegririi, vorbirii de rdu, umilirii aproapelui, a injur dturilor, batjocora unitd cu uitarea propriilor sale greseli si pdcate, a judecdrii si osindirii aproapelui. Acolo am vazut cd se cerceteaza cu deamd-

minie in ziua miniei si a descoperirii dreptei judecati a lui Ihimnezeu, Care va rdspldti fiecdruia dupd faptele lui ...Asadar, si eel ce nu eel ce mdnincd pe eel ce nu mdnincd, sd nu-l defdimeze, J)umnezeu l-a nnhiincd pe eel ce mdnincd, sd nu-l osindeasca ; ca Domnului //unit pe dinsul. Tu cine esti care judeci pe slugd strdind? pune pe \i)u std sau cade. Si va sta, cd puternic este Dumnezeu a-l Dar tu ce judeci pe fratele tdu ? Sau si tu, ce defdi.linsul sd stea. Cd toti vom sta inaintea judecatii lui Hristos. tdu? pe fratele mzi de vreme nimic sd nu judecati, pina va vem inainte mai aceia, Drept lumind lucrurile tuturof inimilor. Atunci la scoate va Care Domnul,
tiilimi fie
. .

nuntul

tofi

aceia care

au

nesocotit Cuvintul lui

Dumnezeu,

care zice:

lifcare isi
/><

va cdpdta de

la,

Dumnezeu lauda

sa.

De

zideste cineva

ca sd nu fifi judecafi. Nu osindift si nu vdveti osindi. Ca- cu ce judecata veji judeca veji fi judecati, si cu ce mdsurd vefi

Nu judecafi,

mdsura, se va mdsura voud si se va adduga voud celpr ce auziti acestea. paiul care este in ochiul fraielui tdu, si birna care-i in ochiul tdu n-o simfi? Sau cum zici: Lasd-md frate (soro) sd scot paiul dm ochiul tdu, i iatd, birna este in ochiul tdu?" Fdtarnice, scoatt mai intiij)irna din ochiul tdu si atunci vei vedea sd scoft paiul din ochiul fratelui tdu. Adevdr grdiesc voud, cd pentru tot cuvintul desert pe care-l vor grdi oamenii, -vor sd dea seama de dinsul in ziua Judecdfii. Din cuvintele tale te vei indrtpta si din cuvintele tale te vei osindi Cind va veni Fiul Omului in Slava Tatdlui Sau cu Sfinfii Sdi tngeri, atunci va rdspldii fiecdruia dupd faptele (adieu
Si, ce vezi
.

argint, pietre scumpe, lemne, fin, aceasta temelie cdruia Iresiie, al fiecdruia lucru ardtat vafi, cdfoculil va lamuri. Si al asa ca insd mintui, va se insusi el lucru va arde, se va pdgubi, iar inainteaseama isi va da sine de Asadar, fiecare din noi prin foe. lui Dumnezeu. Deci, mai mult sd nu judecdm unul pe altul ; ci aceasta

Hristos

aur,

nu puneti impiedicare fratelui sau smintcald" (Mt.7 1-5; U:6 37; Mc. 4 24; Rom. 2 1-6; 14 3-4, 10-13; 1 Cor. 4 5; 3 10-15;. Adeseori noi ne lauddm si ne credem superiori si stdpinitori peste alfii, cu inplepciunea pe care ne-a dat-o Dumnezeu si ne-a ajutat
mai
virtos sd judecafi, ca sd

gindurile, cuvintele si lucrurile) lui... Eu sint Cel ce incerc inimile si rdrunchii si voi da fiecdruia dupd faptele sale" (Mt. 25 31-46; Ape. 22- 12; Lc. 3 14 J. Multi dintre cei grabnici in a cleveti, judeca si osindi pe aproapele lor, cad in aceeasi osindd, ba chiar si mai grea, ei ihsisi fiind plini de toatd nedreptatea, de curvie, de viclenie, de lacomie, de rdutdfi, plini de pizmd, de ucidere, de sfadd, de inseldciune, de ndravuri rele,
soptitori si grditori de rdu,

dupd

a ne-o dezvolta, dar dacd El ar fi dat acest dar aproapelui clevetit de noi, atunci ne-ar conveni a fi clevetiti si osinditi de el ? Deci, ce tot alege cugefi si te mindresti omule asupra aproapelui tdu? Cine te

pe tine ? Si ce ai care n-ai luat, iar dacd ai si luat, ce te lauzi, ea si strigd Apostolul, dojenindu-ne (1 Cor. 4 7 cum n-ai fi luat ? vezi Oglinda Duhovniceascd" pp. 2299 2552, de autor ). Acolo am fost oprifi, si am vazut cit de greu pdcat este a cleveti depacaiele si a o'sinki pe cineva, a I defdima, huli, batjocori si a ride altuia, iar pe ale noastre a nu ni le vedea, cerceta, cunoaste si canon.isi j

uritori de

Dumnezeu,

ocdritori,

semefi,

trufasi, aflatori de rele, neascultdtori de pdrinfi, neinfelegdtori, nestatornici in asezdminte, fdrd dragoste, neimpdeafi, nemilostivi, oameni decdzufi, oare stiind dreptatea lui Dumnezeu cd cei ce fac uneleca

nici a ne ingriji spre a ne curdfi de ele prin Spovedanie si cdintu 112-114; C.F.S. adevdratd (Vezi M.O. ox. 'p.I-a, rasp.intreb cap. 5 6, Apocaliptice" Privelisti si 125186, Ill-a, o.c. p. pp. at cerceteaza ii acestia ca unii Pe autor). s.a. de Taina Pocdinfei,
,

Varna a 3-a

Irvrliicl, Judecdrll'^l oslndiril

aproapelui

99

deamanuntul

acei

cumpiifi intrebatori,

(Mt.12 30,4 1-10; 76 23; F.Ap. 73 8-11; 1 Tim. 7 19-20; 2 Tim. 4 14; 7 Cor. 6 10; P.o.c. pp. 7/p 377^337 Hron oc PP.27-2S), care rdpind cinstea si dreptul de judecatd alDomnului'

chiar ca pe niste antihristi

nostru Iisus Hnstos

at

uri^i si fiorosi in frunte cu boierul vami. Ei cerceteaza dupa catastifele sau seful acelei loi dr&ceSC l"i pe fiecare Suflet cu mare asprime si cu deamanuntul de pacatele ttccstea de care, ca om supus greselii, s-a facut vinovat in viata

iproapdui, de vamesii draci

lorusi s-au fdcut judecdtori si pierzdton celor

osildd
tea,

$ingUri $' aU fdcUt

wed" de mai

<l

ex, de:

pentru ca toate zilele vietii me le - am pdzit cu dinadinsul ca sa nuclevetesc pe nimenea, nici sa osindesc, nici sa rid de cineva met sa hulesc pe cineva. Vneori, ce e drept, din intimpiare, auzind pe altiiosindmd sau clevetind, sau rizind de cineva, ma piecam spre cu mintea, sau din nepaza, dinsn addugam si eu la acelea die vorbasau dprobare usoara prin piecarea capului sau altd miscare dar tndata revemndu-mi. m-am edit in sinemi. Totusi, mi s-au pus sisocoht si acelea in pdcatul osindirii si a l clevetirii de vamesii aceia

In mmeinsd, cu Darul Im Dumnezeu, n-au

aflat pdcate de aces-

(i

de rau pe slujitorii Sfinpe aproapele, prin cuvint, scris,* soptiri viclene, semne cu mina, cu ochiul ?
24)
clevetit (a), ponegrit si grait
fra^i, surori si

Am

IHserici,

pe

Jutm

Diavolul se pentru ca clevetea ziua si noaptea pe fratii sai a clevetit pe Dumnezeu <lc ingerat. Dupa caderea lui din ceruri (lov, Arhiereul Isus s.a.) Evei apoi pe om niaintea omului Inaintea lui Dumnezeu (Ape. 12 70; Fac. 3 75; lov 1; 2; Zah. 3
a)

CLEVETIREA E MESERIA DIAVOLILOR.

niiineste clevetit or

intrebatori

vama

sus.

Ingeri rdscumpdnndu-md si de la aceasla cu darunle Cuviosului Vasile, am mers impreund mai departc r

Dar Sfmtu

/ 2) iar clevetitorul se numeste diavol, asa cum a numit Mintuitoml pe vicleanul Iuda Iscariotul, zicind: Unul dintre voi este diavol" (loan 6 7077). Marele credincios psalmist si imparat David, vazind sub inspiratia Dumnezeeasca, rautatea infernala a
;
<

levetirilor

din vremea sa

si

din toate vremile,

striga

ingrozit:

..Domnul Dumnezeu priveste din cer peste fiii oamenilor ca sa vada de este vreunul care intelege sau cauta pe Dumnezeu. Dar lala-i: toti s-au abatut impreuna netrebnici s-au facut! Nu au unoscut, nici au priceput, umbla in intuneric, clateasca-se temeliile pamintului" (Ps. 13 2-3; 52 37; 81 5; comp. Mt. 6 23; Lc. 11 35; loan 8 72; 12 35-36 46; 1 4-5 9; 3 79; 9 5). Si iata: emeliile pamintului se clatesc in vremile acestea mai mult si mai groaznic decit oricind!!! Va^zind pacatul acesta diabolic al clevetirii asa de groaznic raspindit si generalizat de sus pina. jos si de jos pina sus, prabusinci zilnic sumedenii de Suflete in osinda grea, ne vedem siliti a vorbi ceva mai pe larg despre el aici, cu scopul bun de a folosi pe cit mai
<
I

multi crestini.

CLEVETITORII SINT LEOPARZI SALBATICI. Oamenii

vinatori, care cutreiera tarile calde si vineaza salbaticiuni, istorisesc

Chipul de fata ne arata pe Sfintii

opnt

la

vama

! nge ri cu Sufletul omenesc a treia, a clevetmi, invrajbirii, judecarii ? i osindirii

urmatoarele: Fiara salbatica ce se numeste Leopard, are naravul sare "omului drept in fata si in ochi. De aceea vinatorii fac din hirtie chipuri de om i le arunca. inaintea acelei fiare cind da sa navaleasca. asupra lor. Pe cind fiara sfisie chipul de hirtie pe Daca. ar sta in c.are-1 crede om, vinatorul o culca. la pamint l>uterea omului sa faca asa niste chipuri cu care sa mfrineze si rautatea clevetit orilor, care ca niste fiare salbatice se napustesc asupra lui ca sa-1 raneasca ba chiar sa-1 i sfisie cu clevetirile, cu defaimair.arile si cu vorbele lor cele rautacioase; ar scapa de multe rauta^i
cii-i
. . .

tevi iixi.

|udeclrl)

>i

oilndlril aprotpelui

10!

100

Varna a 3-a

indurerari! Astfel ar scapa omenirea de otrava multelor vorbe rele, care strica obiceiurile bune!
si

PASARI MAI 1NTELEPTE DEClT CLEVETITORII. Un

soi de pasari cind zboara peste un munte din tara Cilicia, tin i n cioc cite o pietricica pina. ce tree muntele. Ele tin pietricica pentru ca sa nu poata striga, caci fara piatra n-ar putea rabda sa nu stride, si atunci auzindu-le vulturii, le-ar prinde si le-ar minca!

atunci vei vedea sa sco^i paiul din ochiul fratelui bun din vistieria cea buna a inimii sale M'outu ele bune, pe cind omul cei rau, din vistieria cea rea a inimii prisosinta inimii graieste gura lui" lul, scoate ceie rele. Caci din
Ochiul I. n lAu" (Mt. 7
i i

si

3 5).,Omul

(i

45).

Oamcni

clevetitori ar face tare bine daca. ar lua pilda de la ac ele pasari fara rmnte si totusi foarte cu minte. Ei ar face bine daca si-ar lega limb a ca sa nu mai cleveteasca pe aproapele cu fel de
fel

Tn vechea fire a omului nerenascut in Duh si Adevar sau in de a vedea paiul i. ulitate; ci numai formal, e si aplecarea cea rea nu". Ispita, boala sau <lin (H'liiul altora, dar birna din ochii lui pftcatul acesta, 1-a asemanat intelepciunea strabunilor nostri foarte incarijotrivit cu un ca.la.tor ce poarta in spate o pereche de desagi
.,i(i

de vorbe

Tirite,

Atunci nu

ca sa-i inghita tr-o carte de Cazanii).

nul,

auzi nici pe ei diavelul . vulturul iadului in vapaia cea nestinsa a muncilor vecinice (Dini-ar

DINTR-0 AZVIRLITURA TREI PALITE. Asa

cmd

zice

nt". Da, limba e lumea nedreptatii cum zice Sf. Ap. Iacob de aceea se crede ca iadul e pardosit cu limbi de femei" fiindca ele sint mai neinfrinate la limba. Poti potoli foamea ciinelui dar nu poti potoli pe clevetitor" (Sf. Vasile eel Mare). Pazeste-ti" dar hmba de rau. (Pr. A. C. Cosma).

dintr-o singula miscare poate da trei lovituri. cu clevetirea. Clevetirea este una, dar face trei pagube. 1) pe. clevetitor, 2) raneste pe clevetit, 3) raneste pe eel ce asculta clevetirea! Dupa cum riul umflat aduna de pe maluri toate gunoalele si le poarta pe valurile sale, fara sa-si dea seama ca-si murdareste cristalul apelor curate; tot asa si clevetitorul isi murdareste Sufi etui sau. De aceea Sf. Ap. Pavel spune clevetitorului Tu eel ce j tided, intrucit judeci pe altul, pe tine singur te osindesti ca. aceleasi faci" (Rom. 2 1 9). Vezi, dragul meu, sa nu patesti si tu ca albina, vrind sa te razbuni pe altul, sa nu-ti zdruncini propriul tau Suflet, dindu-1 mortu! Se spune ca, un clevetitor pe patul'mortii, scotindu-si limba afara gura, a muscat-o, zicind: Limba aceasta m'-a omo:

romaAsa e si Raneste

cu pacate. Desagii acestia sint astfel asezati pe oamenii cei lor, yechi, neinoiti cu tot Botezul, Spovedaniile i Impartasirile intotdeauna pun in partea de dinainte pacatele altora ca sa le poata vedea, vintura si judeca zilnic iar pacatele lor si le tin numai pina la in desaga de dinapoi, ca sa nu si le mai vada niciodata universale si judecata vazduhului vamile particular^, judecata Bpre nefericirea lor. Astfel, asezindu-si zilnic desagii pe spate, ei
<

,i

dm

1NTOARCE-TI DESAGII SI VEZI-TI PACATELE. In omenirea zacinda in pacate, e un obicei rau, un narav uricios, sau mai bine zis o diavoleasca boala rea infernala, tulburatoare, ba chiar si ucigatoare; e pacatul clevetirii sau al ponegririi aproapelui. Boala aceasta a molipsit si molipseste fulgerator omenirea din toate rammile societatii de jos pina sus si de sus pina jos. In Dumnezeeasca Evanghelie Mintuitorul vorbeste omenirii bolinda de pacatul ponegririi aproapelui, despre birna" si pai". De ce vezi paiul dm ochiul fratelui tau si birna din ochiul tau nu o simti? Sau cum vei zice fratelui tau: stai sa-ti scot paiul din ochiul 'tau si lata birna este in ochiul tau? Fatarnice scoate mai intii birna din

pururea numai pacatele altora; iar pe ale lor nu si le vad. Asa lumesti sau nan I oamenii vechi aviti de pacatul acesta. E un fel de lege aproape generala., in toti si in loate, ca sa vada, sa. vinture, critice, (isindeasca si judece numai pacatele ;iltora. Pacatele lor insa. si le dau tot si le acopar si le tainuiesc la spate cit pot mai mult, ca sa nu le mai vada. niciodata daca. s-ar putea. Dupa. cum unele persoane se deprind a sta in aerul viciat, in fum si putoare de tutun, in duhoarea betivilor, ustuasa si grairoiatilor, nespalatilor*. torii de rau a-i altora, se cufunda in duhoarea acestei boale. Adeseori, vedem cum boala aceasta se apropie, staruie si se aseaza ca o cobe si printre noi crestinii care a umbla in ca.uta.rn si ne ostenim calea mintuirii. Sa luam bine seama ca datina asta demonica a grairii de rau sau, a judecarii si osindirii altora, se strecoara printre noi si si prin Sfintele in Biserica Domnului, ba se umfla uneori sa dea raita ca sa nu^ne ea mult de Altar e. Noi trebuie sa. ne pazim cit mai cum au patit Dumnezeu, atace, otraveasca si despoaie de Darul lui c hiar si unii Sfinti, din nebagare de seama.
v;k1
.i
i

102

V.i mi.

ji

:)

cle7i-iin

i,

|udeeltli

?i

osimluii aproftpalul

10.-5

Pnvih cu luare aminte la desagii din spatele graitorului <lrau asupra altora! Daca cumva si desagii nostri din spate sint asezati tot asa, sa-i intoarcem cit se poate mai grabnic, ca sa nu ne penclitam mintuirea. Oricare din noi observam ca astfel ne sint asezati desagii, sa-i intoarcem, asezindu-i cu pacatele noasl re dinainte si cu pacatele altora dinapoi si asa qrr de cite ori' von! pnvi, sa. ne vedem numai si numai scaderile si pacatele noastre Asa^ sa ne asezam desagii cu pacatele omene^ti si asa sa-i purtam pma in sfirsit, ca sa ne folosim si pe noi si pe altii. Nu judecati ca sa nu fiti judecati" (Mt. 7 7 Lc. 6 27). Tu cine esti care judeci pe sluga strama? Domnului sau sta sau cade, si va sta, ca Dumnezeu este puternic a-1 pune pe el sa stea. Deci, sa nu mai judecam unn pe altii. ." (Rom. 14 4 13; 2 7 14 3 10; \ Cor. 4 3-5- lac 4 7772).
; .
;

Acela din inceput a fost ucigator deoameni minciuna. dintru ale sale graieste, fi tn adevar n-a stat. Cind graieste cei 12 AposUnul din voi mincinos si tatal minciunii. care Iscariotul, - este diavol". Aceasta o zicea despre Iuda loll adevereste vrrn sa-L vinda (loan 8 44; 6 7071). Si Apostolul de .'.ista, zicind: Tot eel ce uraste pe fratele sau, este ucigator umbla in intuneric. immeni; si stiti ca ucigatorul de oameni. nu are in sine viata de veci" (1 loan 3 15). Dumnezeeasca Scriptura. aratind ca mai multi oameni sint cei ,,n<- ucid cu limba (prin felurite clevetiri), zice: Multi sint
m.I.iI

voi^i sa le face^i.

i.

Dupa.

cei ce-n noi

arunca,

Plini de ciuda, piatra urii,

Noi sa aruncam cu piinea

Din cuvintele

Scripturii.

au cazut de sabie, dar mai multi sint cei ce au pierit prin limba Mai bine este a cadea de pe un acoperamint inalt, decit a loi viata Idea prin limba" (Is. Sir. 28 19; 20 19). ln virful limbii sint dezbara pe a vrind moartea" (Pro v. Sol. 18 27). Mintuitorul yi indrepta, vei te Oameni de relele limbii, zice: Din cuvintele tale iar celor rai de gura, ca si faridin cuvintele tale te vei osindi" de napirci! Cum IBllor fatarnici din vremea Sa, le zice: Seipi! Pui voi ? Pui de napirci, cum veti putea grai \<-ti scapa de gheena.
,n r
.

,i

SI CLEVETITORII SlNT NISTE UCIGASI. Uciderea e un pacat greu, stngator la cer, un pacat asa de groaznic, incit si acesta cere razbunarea lui Dumnezeu. Ucigasii erau sortiti sa moara (Fac 9 6; 4 8-10 23-24; Es. 21 12 14; Lev. 24 17;' Mt. 26 52; Ape!
13 10). Ucigasii vatama dreptul lui Dumnezeu, deoarece numai El Care a dat viata omului (Fac. 1 26-27; 2 7 75-24), are dreptul sa i-o ia (2 Lege 32 39; 1 Imp. 2 6). In pacatul uciderii intra si duelul, avortunle, uciderea pruncilor cu buruieni, injectii, lovituri in pintece, impiedicarea zamislirii copiilor in felurite forme dia-bolice... Faraon inecind pruncii evreilor in apele Nilului, a murit ?i el cu ostirea lui inecat in apele Marii Rosii, cind urmarea pe Israehti (Es. 14). In pacatul uciderii intra si vatamarea aproapelui pnn: lovm, minle, pisma, ura, cirtiri, clevetiri, vorbe batjocoritpare. Aceasta reiese clar si din convorbirea Ingerului Domnului cu Sf. Cuvios Macarie Egipteanul, caruia ii descopere intre altele, ca: ,,La vama uciderii (14) se intreaba Sufletele pentru ucideri, fie ca unn ucid oameni, altii ucid cinstea oaimnilor; caci si uciderea cinstei cuiva, tot sub pedeapsa uciderii se afla" (Vezi' Slujba si viata Sf. Cuv. Parinti din Sfintul Munte Athos edit. 1903 cartea
.
.

graieste gura. Omul Cele bune, fiind rai? Ca din prisosinta inimii bun, din comoara cea buna a inimii sale, scoate cele bune; iar Omul eel rau, din comoara cea rea a inimii sale, scoate cele rele. sa dea Pentru" tot cuvintul desert pe care-1 vor grai oamenii, au 34-36) 12 23 33; (Mt. 12 37; Judecatii" el ziua in seama de

AU LUAT OAMENII JUDECATA MEAH!

La un oarecare

Lit ursihastru obisnuia a merge un Preot si facea Dumnezeeasca La afara. fiindca. el nu iesea aducerea Sfintelor Taine K lne graind nenumarate acel sihastru a venit oarecine si a pirit pe Preot, iarasi, dupa obicei, venit Preotul a aceea Dupa lui. piihaniri asupra

faca aducerea Sfintelor Taine. Sihastrul Insa, fiind scirbit pe Preotului, s-a facut un el, nu i-a deschis. Indata dupa plecarea judecata Mea!" oamenii luat Au graind: glas catre sihastru, vazut un put uimire. in sihastrul s-a facut Tmpreuna cu glasul si limpede. buna foarte apa si de aur, tot de aur cu ciutura i funie
sa.

IV

p. 393).

Provocatorii uriciunii in familie, societate, intre frati, surori, pneteni, impreuna cu clevetitprii si dascalul lor diavolul (Ape. 12 70; Fac. 3 1-6; Iov 1; 2; Zah. 3 7-2), sint vinovati de pacatul uciderii. Aceasta reiese din cuvintele Mintuitorului Voi sinteti din tatal vostru diavolul si poftele tatalui vostru diasoti,
'

Acolo a vazut pe un oarecare bubos, care scotea apa si dadea tutusi el din apa, s-a ror celor ce veneau sa ia. Sihastrul vrind sa bea Atunci a venit bubos. apa era sfiit si n-a baut, caci eel ce scotea din apa, ce bei nu ce Pentru un glas catre dinsul iarasL zicind: ?i toarna". scoate numai pricina are bubosul ce scoate apa,-caci doar vedeniei, a chemat Atunci sihastrul venindu-si in sine si luind seama inaihte! mai pe Preot si 1-a rugat sa-i faca Sfinta aducere ca si
(P. o. c.

378

2).

pAcatuirea

prin

bAnuielile

rAutAcioase.

sau. Aceasta se savireste cind cineva gindete rau de aproapele


104

Varna a 3-a

clovotlroi, judeclrii ?i oslndlril

aproapelui

105

Asa d.p.: fanseul Simon judeca cu rautate pe Maria Magdalena, ca e o mare pacatoasa, ceva de lepadat. Ea insa prin pocainta' devme o mare Sfinta, incit fnsusi Mintuitorul i-a luat apararea in fata tuturor, zicind: . .Iarta-se pacatele ei cele multe, camult a iubit" (Lc. 7 40-48). Odinioara barbarii au primit la focul lor pe Sf. Ap. Pavel si pe cei impreuna cu el scapati de naufragiu, ca era frig. Sf. Ap. Pavel stringind gateje multe si punindu-le pe foe, a iesit din ele o vipera de groaza fierbintelii focului, si s-a apucat de mina lui. Barbarii vazmd vipera spinzurind de mina lui Pavel, ziceau unul catre altul: Cu adevarat, ucigas e omul acesta! lata, ca mintuindu-se din mare, Dumnezeu nu 1-a lasat sa mai traiasca". Apostolul insa scutura vipera, fara a patimi vreun rau. Asteptind
.

ei

timp sa 28
7

mai

se

umfle
lui,

mult

ti.mnezeu de toate faptele tale, esti asa de linistit, ba inca si asa vcsel, cind tu ai fost cam lenes in implinirea datoriilor tale caluI<inaintea staretului, ii raspunse: r u .h!!!" Calugarul cucerindu-se IMrinte, nu te mira de aceasta. Credeti-ma ca adevarul curat va judecat vreun griieic: De cind m-am facut monah, nu stiu sa fi de rau asupra cuiva. .phi. Nu-mi aduc aminte sa fi {unit pomenire !)< mi s-a intimplat sa am vreodata prigonire cu cineva, in acelasi pacatos. Ingerii mi-au Ceai m-am impacat cu el. Stiu ca sint un om am raspuns: ln insa Eu mele. pacatelor a lunga lista o irfttat ci am pazit porunca nimeni urit pe si n-am judecat n-am mea (a ierta^i judecati... fiti nu sa ca judecati Nu Hristos: Domnului paca.". scrisoarea cu rupt Ingerii au Atunci voua. iji se va ierta inainte la meu Sufletul cu ajunge voi cind Deci, [i ile in fa^a mea.
I
.
.

1.

si

rau in fnnta
8).

sa cada mort si vazind ceL nu patimeste nici un intorcindu-se, ziceau ca este Dumnezeu (F, Ap.

judecat,i liulecata particular a, voi zice: ..Stapine! Tu ai zis: Nu va ca cred Si voua". si ierta va se Ierta^i |j nu ve\i fi judecati.

ma

Sf Prooroc Zaharia,
.

zice:

Nimenea

dm

voi sa

aproapelui sau... ca aceasta este uriciune inaintea Domnului" (Zan.8 77). Mintuitorul zice hotaritor: Nu judecati, ca sa nu'fiti judecati (Mt.7 1-5). Pe cei ce elevetese, judeca' si osindesc pe aproapele lor, ii infiereaza aspru si Apostolul, zicind: Tu cine esti care judeci pe sluga straina?. Domnului sau sta sau cade, si va sta ca Dumnezeu este puternic a-1 face pe el sa stea" (Rom.'
.

combatind obiceiul banuielilor rautacioase nu gindeasca in inima lui rau impotriva

drept ca din pricina bolii, Jirimi in Impara^ia Sa fost aa de harnic in n-am mele, slabiciunii, poate si a lenevirii suferit cu rabdare am dar iudeplinirea datoriilor mele calugaresti; Fiecaruia i-am acasta. cauza toate mustrarile care mi s-au facut din lor le-am vorbele si faptele icrtat din inima, fara sa-1 judec. Toate Aceasta mintui. voi ma iilcuit numai in bine. Aceasta ma asigura ca privndu-1 Staretul, ma face sa fiu linistit si vesel pe patul mor^li." cu bunavointa duhovniceasca, i-a zis: Pace tie, fiule! lata ca si

eea cereasca.

vat adeseori ca persoanele cele mai murdare in Sufletele lor, ponegreau pe semenii lor, dupa felul cum erau ele insile, desi unii din cei cleyetrti erau mai putin vinovati, altii chiar nevinovati. Avem msa dreptul cind un negustor ne-a inselat, sa ne ferim pe'viitor sa nu ne mai insele. Daca. un vecin ne-a facut rau de mai multe ori avem dreptul sa ne ferim a nu ne mai face rau, daca cumva nu s-a schimbat, dar fara a-1 cleveti, fara a-1 privi vrajmaseste- ci tot cji dragoste crestineasca

judeca pe altii dupa felul si vietuirea lor. De exemplu: Raii judeca pe altii de'rai, betivii banuiesc pe altn ca sint betivi, tilharii ca altii sint tilhari, etc. etc. Am obserobicei,

Oamenii

14 4)

fara osteneala cuvenita, te-ai mintuit!" (P. o.

c.

380

9).

rai si vicleni,

de

Vedeti? Nejudecind, neclevetind si nevadind pacatele aproajudecata, trecind pelui, si-a acoperit pacatele propria a scapat de pururea. feficit devenit din moarte la via^a, dupa care a
.

dBANUIELILE PRIPITE AU CUFUNDAT-0 IN PACATE CUMPLITE. O doamna. a pierdut un inel pretios, impodobit cu
diamante scumpe. A scotocit pretutindeni. Toata cautarea i-a fost zadarnica, nu 1-a putut gasi. La urma. a banuit ca 1-ar fi furat servijudetoarea. A cercetat-o mereu, a amenintat-o chiar ca o -va da in biruindu-se cata. Servitoarea era dintr-o familie cinstita, asa ca de'marea rusine, s-a deznadajduit, s-a aruncat in apa de groaza Dupa mai multi ani, reparindu-se dusurusinii, i s-a inecat gasit inelul pierdut. El se strecurase lucratorii au casei, meaua vechi. Ne putem inchipui parerea dusumelei crapatura a jos printr-o Sufletul acelei doamne, care mistuit au remuscarile ce de rau si si printr-o presupunere servitoare, usor, pe asa de a judecat rau nevinovate (D.C. 202). fiinte unei moartea neintemeiata a pricinuit
.
. .

PRIN NEJUDECAREA APROAPELUI, CU PUTIN A OSTENEALA, A DOBlNDIT RAIUL. Intr-o Manastire de pe Muntele
Sinai,

traia

un calugar cam

nnlor monahicesti. Dupa un timp de astfel de vietuire, a ajuns pe patul de moarte. Staretul venind sa-1 cerceteze, il afla foarte
'

lasator (lenevos) in implinirea indato-

vesel.

Vrind
il

linga pat,

zideasca pe ceilalti Parinti si frati, care stateau mustra, zicindu-i: Fiule, ma mir, ca in aceasta
sa-i

clipa,

cind trebuie a

ie?i

din corp

si

a merge sa dai seama inaintea lui

famHie saraca avea o singura capra, care intretinea cu laptele ei intreaga familie. Se intimpla odata ca a cazut intr-o prapastie. Copiii erau deznadajduuu, numai

BANUIALA PACATOASA. O

106

Vamu

a 3-a

A
aceia ce au

clevotirei, judec&rii ?i ostadirii aproapelui

107

nadejdea in Dumnezeu. Intr-una o cioara, pe care copiii o imblinzisera, vine cu un ban de aur in cioc. Copiii au vrut sa pastreze banul. Tatal lor insa le spuse: Nii, pentru ca cioara aceasta a furat acest ban, si nu-i mgaduit sa-1 pa.stra.rn. Ma due sa caut cine e stapinul si sa i-1 dau mapoi In spre seara, omul auzi in casa vecina un zgomot neobij-

smgura

dm

mama

lor isi.puse toata

zile iata ca.

nuit.

aur dm pretul pe care 1-am primit pentru bou. Da-mi-1 indata, ca daca nu, acuma te spintec!" La auzul acestor cuvinte, omul intra in casa si spuse vecinului sau, cum i-a adus cioara banul de aur, 1 i 1-a dat inapoi. Vecinul s-a rusinat de minia lui si de presupunerea lui rea, despre servitor, care era cinstit si nevinovat. Plin de remuscari, i-a dat servitorului banul de aur; iar acelui vecin i-a dat^o capra ca sa nu mai spuna nimanui nimic (D.C. 203),

Stapinul certa si suduia pe servitor. Din cearta lor a auzit deslusit urmatoarele cuvinte: Tica.losule, mi-ai furat un ban de

PRIN RAU. Noi, prin grairea de^rau sau defaimare, pacatuim greu atunci cind descoperim on divulgam altora greselile aproapelui nostra. vorbi de rau, a descoperi greselile altora,

PACATUIM GREU

GRAlREA DE

un mare pacat impotriva poruncii

sa nu fie descoperite altora sau divulgate in public. Fiecare din noi mergem la Preotul Duhovnic si-i marturisim greselile, pacatele noastre, sub conditia ce o are de a nu spune nimSnui greselile sau pacatele noastre, pe care i le-am spus. Daca am auzi ca. un Preot Duhovnic a spus pacatele cuiva in lume, ce am zice de el? Asa-i :a pe viitor rie-am feri de el, ocolindu-1? Si, deoarece vreti sa nu
faca

Divine pentru iubirea aproapelui, care hotaraste clar: Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti". Astfel, prin clevetire se calca porunca lui Dumnezeu. Divulgind greselile cuiva, noi pacatuim impotriva^ Dreptatii Divine si omenesti, deoarece fiecare isi are dreptuJ sau inaintea lui Dumnezeu si a oamenilor, ca greselile lui

aceti oare
;a

niciodata Duhovnicul astfel cu greselile voastre, pentru ce voi asa cu greselile sau pacatele aproapelui vostru? Mai ales nu smteti nici Duhovnici! Voi care nu puteti suferi pe Duhov-

f acut i fac unii crestini usuratici Preotilor, nu e o groaznica nebunie intinsa, generalizata. ? Odinioara niste straini mergind printr-un oras din Italia, cercetara o casa. de nebuni. Portarul nefiind atunci de fata, rugara pe un tinar ce-1 intilnira. sa-i conduca. si sa le arate .toata casa cu biejii stricati de minte. Acesta indata le si arata. si le spuse despre cei ce zise el erau acolo care ce fel de nebunie avea. Uitati-va acolo Celalalt imparatul Rusiei. el este inchipuie ca un nebun care isi crede ca a murit si a fost ingropat. Cel mai nebun dintre to^i acestia este celalalt de acolo, care isi inchipuie ca, el este Dumnezeu Fiul, dar in realitate e nebun, caci eu as sti despre aceasta, fiindoa eu sint Dumnezeu Tatal". Vizitatorii au inteles atunci ca si acela era nebun. Asa este si cu vorbirea de rau. Oamenii cunosc greselile altora, pe cind pe ale lor nu si le cunosc. Domnul nostra Iisus Hristos zice: Fatarnice, scoate mai intii birna din ochiul tau, si apoi vei vedea sa scoti si paiul din ochiul fratelui tau" (Mt. 1 75). Pe crestinii usuratici si pe crestinele limbute, care graiesc de rau pe aproapele lor, in loc de a-si vedea pacatele proprii si a se griji sa. se curete de ele, ii infiereaza, Domnul Dumnezeu prin Dumnezeeasca Scriptura, zicindu-le: Asculta^i surzilor si privi^i orbilor Cine este orb ca robul Meu si surd ca solul Meu, pe care il trimit? Cine este orb ca prietenul lui Dumnezeu si surd ca slujitorul Domnului?! Ai auzit multe, dar ri-ai luat seama la ele, urechile ti-au fost deschise, dar n-ai auzit" (Is 42 1820). Psalmistul privind la graitorii de rau, plin de dezgust, zicea: Muiatu-s-au cuvintele lor mai mult decit untul de lemn, dar acelea sint sageti" (Ps. 54 24) si Apostolul: Grbapa deschisa. e grfimazul sub buzele lor" (Rom. sarpe, vipera lor... venin de aspida 3 13). Omul pacatos (graitor de rau) tulbura. pe prieteni si arunca. vrajba. intre oamenii care au pace" (Is. Sir. 28 9). Poporul in intelepciunea sa, infiereaza pe graitorii de rau, zicind: Auziti? Isi cinta. cintecul ca cucul", si: Rid dracii de porumbe negre, dar
!

pe

ucul care v-ar divulga greselile, pacatele voastre, socotiti-va cit le groaznica este pacatuirea voastra cind vorbiti de rau pe aproaele vostru, ba si pe Preotii Bisericii, pe Parintii vostri

nu se vad, ca. sint cu mult mai negri!" Grairea de rau a savirsit nelegiuiri multe, mari, incit adeseori s-a cutremurat pamintul si s-a clatit cerul. Ham vazind goliciunea tatalui sau Noe, a spus (cum zic unii clevetitori farisei in limbajul
ei

duhovni-

lor zilnic)

iesti.

Preotii se roaga pentru voi toti, pentru binele, ajutorul, sca-

necat,

iarea

voastra din primejdii,

si

voi toti in loc de a va. ruga pentru

^reoti si a-i

ajuta in marea lor misiune, S-19; Cols 4 3), Sf. loan Hrisostom
liu,
ii

cum
si
!

zice Apostolul (Efs

Sfinti,
ii

6
de

alti

graiti

judecati, osinditi, clevetiti, ponegriti Oare ce fel de crestini jnte^i voi inaintea lui Dumnezeu si a oamenilor lumjnati! Oare

dar dupa. trezire, cerul s-a intucunoscind, s-a tulburat, pamintul a devenit roditor de spini, ciulini i netrebnic si Ham graitorul jde rau s-a cutremurat vazindu-se blestemat (Fac. 9 21 27 Evr. 6 8; Is. 5 6). Doeg, cleveteste inaintea imparatului Saul pe David si pe Arhiereul Abimelec, ca acesta i-a dat lui David piinile punerii inainte, a intrebat pe Domnul pentru el si i-a dat si sabia lui Goliat. Saul
celor doi frati ai sai.
si
. .

tatal trezindu-se

108

Varna a 3-a

A auzind, ucide pe Arhiereul Abimelec

sotiile,
si pe toti Preotii din Nob cu Daca. Do'eg n-ar fi clevetit pe se faceau atitea omoruri groaz-

clevetiuv, judec&rii ?i osindirii aproapelui

109

copiii, slujitorii si vitele lor.

si

Arhiereul Abimelec
nice.

pe David, ma

Dar
Fiii lui

si

Doeg

a avut o moarte cumplita

(1

Imp. 22 922-

Ps

51).

graieste de rau si cleveteste pe Arhiereul Sinan Onia si Templul Sfint din Ierusalim inaintea generalului nenuApolonie, zicind: Vistieria Bisericii din Ierusalim e plina de .". Dupa aceea s-a trimis Eliodor cu oaste sa jefu-

Un

oarecare

Simon

aiarati bani.

David, ascultfnd pe potrivnici si observind unele scaderi ale tatalui lor, slobozite de Dumnezeu pentru smerenia lui, il rupeau cu clevetirile lor, spunind, acestea unii altora (la ai nostri, ziceau ei) dar s-au prins in mrejele lor, au cazut in groapa pe care o sapasera tatalui lor. In loc de a mosteni impa.ra.tia, cum voiau ei, s-au prabusit in pierzare groaznica (2 Imp. 13 23 32; 18; 3 Imp. 2 13-25).
Odinioara, cind la sunetul muzicii dupa, porunca imparatului si milioane de oameni adunati in marele cimp al Deirei, se prosternau cu fetele la pamint, inchinindu-se chipului de aur, trei tineri Iudei au stat in picioare. Nu s-au inchinat idolului. Niste haldei i-au grait de rau la imparatul. Aducindu-i, i-au bagat in cuptorul ars inseptit. Atunci Ingerul Domnului a venit in cuptor, a potolit puterea focului, iar flacarile arzatoare iesind pe gura cuptorului cii o mare putere, pe o raza de patruzeci si noua de coti imprejur, a ars pe graitorii de rau. lata cu ce s-au ales clevetitorii! (Dan. 3; Cintarea celor trei tineri 1). Dupa caderea Babilonului, 120 dregatori mari si doua capetenii superioare ale Medo-Persilor, graiesc de rau, clevetesc pe Daniil Proorocul, acuzindu-1 ca nu respecta legea si calca hotarire imparatului, inchinindu-se Dumnezeului sau de cite trei ori pe zi. Din porunca imparatului constrins, Daniil a fost aruncat in groapa

insca vistieria,
jale,
u:el'a

groaznica spaima, Daca vicleanul plingeri, tipete grozavn. atitea de poporul scapa clevetire, la se abtine'a de

producind in poporul
si

lui

Dumnezeu

grozavii (2 Macab. 3...).

Nabuhodonosor, mii

S-A DEZBRAde obste. manastire intr-o vietuiau mari CAT DE DAR. Doi frati Odata altul.* spre unul oarecare dar un Ei s-au invrednicit a vedea Vazind manastire. din afara. "Vineri intr-o unul din cei doi frati a iesit pe oarecare mincin'd de dimineata, i-a zis: Cum de maninci frate Sf. Liturin aceasta vreme, ca. este Vineri? Azi de dimineata a fost vazut darul lui, a asupra ghie dupa obicei...". Fratele cautind chilie, i-a la Venind in sine. departat de la dinsul, si s-a intristat mai ca Dumnezeu lui zis: Ce ai facut frate, ca n-am vazut darul inainte peste tine?" El a raspuns: Eu nu ma stiu. pe mine nici cu lucrul, nici cu gindul sa fi facut ceva rau". Fratele i-a zis: Nu mmva ai zis cuiva vreun cuvint de jignire?" Acela aducindu-_si aminte, a zis: Ieri am vazut pe oarecare mincind afara de chilie de dimineata, si i-am zis: ln acest ceas maninci Vinerea? Acesta este dar pacatul meu. Rogu-te, osteneste-te cu mine doua. saptamini ^ sa rugam pe Dumnezeu sa ierte pacatele mele", si asa au facut.' Dupa doua saptamini de mari nevointe cu: post privegheri venit peste i rugaciuni, fratele a vazut iarasi Darul lui Dumnezeu

INFRUNTIND SLABICIUNEA FRATELUI

fratele

sau,

si

asa s-a mintuit,

multumind

Domnului

(P. o. c.

acolo intreg. Dimineata venind imparatul, 1-a aflat teafar in mijlocul leilor. Convins de rautatea graitorilor de rau, care il acuzasera-pe Daniil, a aruncat in groapa
1-a

leilor..

Dumnezeu

insa

pazit

378

3).

pe toti acei 122 boieri mari dimpreuna. cu nevestele si pe care mai inainte de a ajunge in fundul gropii., i-au

copiii lor;
sfisiat leii

CLEVETITORII SINT SUPRANUMITI DIAVOLI DE INSUSI HRISTOS SISFINTII LUI. Odinioara Mintuitorul suparindu-Se pe Iudeii indaratnici, i-a numit fiii diavolului, zicindu-le: Voi sinteti din fatal vostru diavolul si voile tatalui vostru voiti sa. le faceti. Acela din inceput a fost ucigator de oameni. In adevar n-a stat. Cind vorbeste minciuna, din ale sale vorbeste, pentru ca este mincinos si fatal minciunii" (loan 8 44). In alta parte zice: Zizaniile sint fiii celui viclean, fiii diavolului. ." (Mt. 13 39) Clevetitorii nu se numesc numai diavoli, ci chiar sint'diavoli cu adevarat. Si aceasta cu drept cuvint. Precum ei au urmat si imita pe diavoli in rautate, in viclenie, in clevetire... asa au ?i mostenit numele diavolului, supranumindu-se diavoli. Aceasta o adevereste Mintui.

(Dan. 6). lata, cu ce s-au ales si acesti pirisi sau clevetitori! Daca n-ar fi clevetit pe Daniil, ar fi trait si ar fi domnit inainte peste tinuturile incredintate lor de sus. Marele general prim ministru Aman" al imparatului Artarxerxe, care domnea peste 127 de tinuturi, trufindu-se, graieste de rau, piraste, cleveteste si. ponegrete pe credfnciosul Mardoheu si pe toti Iudeii. inaintea imparatului. Dar toate sireteniile si grairile lui de rau s-au intors asupra capului sau. Cursa pe care le-o pusese acestora, s-a prins el in ea, si groapa pe care le-o sapase, a cazut el intr-insa. A murit spinzurat in spinzuratoarea pe care o pregatise lui Mardoheu (Est era 3-7). lata cu ce s-a ales si acest superior demnitar impa.ra.tesc pe urma clevetirilor
.

..

torul Ilristos in persoana.vicleanului

Iuda

Iscariotul, zicind:

Au
este"

nu v-am

ales

Eu pe

cei 12 .(in apostolat)? Si iata,

unul din voi

ciosii crestini

diavol!" (loan 6 70). Toti Sfintii din cursul vremilor, drept credintoti oamenii binecredinciosi pastori si pastoriti

110

Vama
Ve ch
.

a 3-a

A
\

clevetlrel, Judecarll ?l oslndlrli aproapelui

111

Aceasta o adevereste

bitori tf chiar diavoli Diavol J clevetlt0r inse diavol. Vreti sa stiti da ce? Ascultati: diavolul 1 s-a numit clevetitor pentru caa) clevetit inainte de caderea sa

ItoTTfZK
A

tetLnS

TelMZtt 1

"w S

11

u nn } ** numesc intotdeauna pe ^ ata invra

iC1

-a

cleve-

pe

fratii

sai de
:

Werat

si

Dumnezeeasca

Scriptura, 'zicind

Am

cZT tSSJ y
nostri
1

C "?
(

bp Dumnezeu nnmn ? oamenilor, pe inaintea

ca sT Srfi sarpe

^^
+ veti

iTn 7C de
a lui
?i

Care grSia: " S - a aruncat iritorul P T- + lva lor inaintea lui Dumnezeu ziua a ingeril0r sSi din cer ri ^
-zicind

i^"

auzit
?i

<

a clevetit

^ ^ n^fT^ Dumnezei t
-mi

Evei si lui Adam ca Dumnu maninCe * n P omul cunostintd,

zis
stie,

memorizindu-le cit mai viu in mintea lor, groaznica rautate a clevetitorilor dianl cit pot ei cuprinde oli asupra Sufletelor care se suie cu Ingerii la cer. clevetind pe fratii Vixum am vazut si vedem, ingerii cazuti inaintea oameDumnezeu pe Dumnezeu, lui inaintea Im de ingerat ca pe lui Dumnezeu, inaintea oameni Adam... pe nilor: Eva si prin pacate necuratite de Suflete s.a. si bietele |ov, Arhiereul Isus, la de universala si particulars, mile vazduhului, la judecata si Asijderea diavoli. de numirea Mir V u>sugul clevetirilor, si-au luat meseria clevetirea, cu irslinii din orice treapta,, care se ocupa iceea infernala. a diavolului, ii atrag si poarta supranumirea de diavoli, inaintea lui Dumnezeu (loan 6 70) si a oamenilor. Si in
.i/diihului

intrcgite,

Hotarit
0chii

mun. Dar Dumnezeu

Se

dumnezei ? ?f ^ cunoscmd cunScI^ ti bmele si raul (Fac. 3 15). e nume9te di avol pentru ca cleveteste pe oameni inaintea h n!J eU ?a CUm Cl6Vetea
fi

S%
r
S

vicleanul diavol din ca in ziua In care veti

ca ni te

remile noastre am auzit si auzim zicindu-li-se clevetitorilor lorilor: diavoli impielitati".

si

trada-

Daca-am
In toti

sta sa

dam

cu pietre-

ciinii

ce ne

latra.,

SSflvmun lor lm, SX^/yJ'

si

Sata^

5?

'nUmn
,

faTr^L

ca Te va si a doua oara il cleveteste ' pe Iov n inaintea Domnului, zicind: Piele pentru piele Omul da tot ce are pentru viata lui. Dar ia intinde-Ti mina Ta si atinge-Te de c inCredintat Te blestema in

ge

Pe l0V: " 0are degeaba zis s teme l0V de D ^nezeu? Nu 1-a.i / P CaSa t0t Ce te al lui? Ai binecuvintat lucrul ^ f pamintul turmele lux au umplut Dar ia intinde mina

-a

Pe

al

drumurilor laturi
nici-o piatra...

f^~
7
A

N-ar ramine

SatT

SeXn^

"f

0t C

^ A^derea

eSte al lui '

sint incredintat

m 7;! 2 15?

"

"

Uumnezeu cu oamenii

Privitor la supranumirea de diavoli a ingerilor cazuti din cer ^t. loan Gura de Aur zice: Fratilor, diavolul nu dup'a fire are numele acesta, ci dupa voire, ca nu s-a facut diavol din inceput ci Inger s-a zidit. Apoi s-a numit diavol, ca 'eel ce invrajbeste
si

pe oameni cu Dumnezeu,
SlUgil r ? '

pe

Aceasta Pafnutie, Parinte Cuvios riese Ipiscopul Tebaidei Egiptului: Cala,torind eu pe o cale,mi s-a intimplat de am ratacit din pricina unei neguri dese. Aflindu-ma. aproape de sat, am vazut pe unii care se impreunau fara de rusine. Atunci .mi stat si m-am rugat pentru pacatele mele. Deodata Ingerul Domnului a venit acolo, avind in mina o sabie mare El mi-a zis cu glas puternic: Pafnutie! Toti cei ce judeca pe fratii lor, vor ci te-ai osin|ii(.-ri de aceasta sabie. Tu insa pentru ca n-ai judecat, pacatul, fi facut ai dit pe sine inaintea lui Dumnezeu ca si cum tu cartea in vii, pentru aceasta numele tau s-a scris in cartea celor 8-10; 17 vietii" (P, o, c, 201 7; comp. Filip. 4 J; Ape. 3 5; 13
i

CLEVETITORII VOR PIERI DE SABIA CERULUI.

clar din urmatoarea marturisire a
Sf.

si

ca

aSUPra

(Omma flflolT
d)

d
S.

un

intari-

,S';20 12; 21 27),

SlUgil r

aSUpra sta P inului "

. .

lNCOTR-0 ALERGAM: LA RAI ORI LA IAD? Dumnezeeasca Scriptura ne arata. ca fiecare copac, arbore, pom. creste plecat: spre rasarit, apus, miazazi, miazanoapte,
.

clevetit si cleveteste

pe P.

tea

lui

Dumnezeu. Ingerul

nu-a aratat pe marele Preot - Arhiereu Isus stind inaintea Ingerului Domnului si pe Satana stind la dreapta lui ca sa-1 pirasca sau cleyeteasca. Domnul a zis Satanei: Cearta-te pe tine Domnu) earta ~ te P e tine diavole, Domnul Cel Care a ales lerusa 3 72). r f, (Zah. limul!
e) Lucifer cu ingerii lui au clevetit si elevetese groaznic pe crestinu dreptcredinciosi dupa iesirea lor* din trap, cind tree prin cele 24 vami ale vazduhului. Cei ce citesc cu toata atentia Vamile

Arhierei si Preoti. inainadevereste Sf. Prooroc' Zaharia

incotr-o
in

acea

parte cade
si

si

ramine

(Eel. 11 J).

Asa
si

se face

si

cu

crestinii

Pastori

pastoriti

cei

care cu trup

Suflet se

ostenesc a se lumina

buna credinciosie crestineste, duhovniceste, dupa. iesirea din trup,, merg la Dumnezeu, in fmpaiatia Cerurilor. Cei care insa nu se] silesc a se lumina, lasindu-se in necredinciosie, vietuind dupa patimile trupului, dupa obieeiurile rele ale lumii zacind in eel rau (1 loan 5 19), dupa iesirea
prin citirea cartilor sfinte si a vietui cu

112

Viitiia

ji

.1

;i

A
||
11
c

clovetlrel, jud.ecArll ?l oslndirli aproapelui

113

lor din trup, se cara de ingerii cazuri, pe care i-au ascultat, shijin du-le in viata, in iad, in munca vecinica.

LA CERURI CU
folos,

SFINTII, ORI

LA IAD CU CLEVETI
si

TORII? Meghetie povestea parintilor si fratilor adunati in junil sau: La inceput, cind ne adunam unii cu altii, vorbea'm cele de
ne intaream unii pe altii, ne faceam cete, cete, la ceruri. Acum insa ne adunam si unul cu altul venind ne pogorim in jos. ." (P. o. c. 153 4).
.

inchipuiesc in inima lor pe dia\Hihil (clevetitorul lui Dumnezeu, al Ingerilor i al oamenilor), priHiiml mimirea de fiii diavolului, zizanii, serpi, vipere ,ba chiar si Hluvoli (loan 8 44; Mt. 13 39; 23 33; 12 34; loan 6 70), clevetitori, diavolului filial ori si adeseori mincinosi. Ei se numesc si sint f iii ,
iiuzeazS clevetitorii este c&
ii
1

ne suiam

iinilru ca se fac
/

la clevetire,

.'/;

urmatori devotati lui in clevetiri si tradari (Fac. 3 1 loan 3 8). Clevetitorii isi cauzeaza a doua rautate, pentru ca nu iucreaza
loan. 8 44;

SI SILITORUL MINTUIT. Doi frati dup& trup se aflau sub povatuirea unui Duhovnic iscusit. Acela adeseori le vorbea despre pedepsele iadului. Unul din frati infricosindu-se, vrind cu orice chip a se mintui, dupa ce s-a rugat fierbinte lui Dumnezcu, s-a facut calugar. Celalalt necrezind asemenea' cuvinte, a ramas in lume, vietuind in felurite pacate. Dupa citiva ani, a ajuns la sfirsitul vietii sale. A murit. Atunci monahul 1-a rugat pe eel
.
.

LASUL OSfNDIT

dlipfi

h.ra,

intelepciunea de sus; ci dupa intelepciunea josnica, pamin(lac. 3 17, 616). sufleteasca, draceascaClevetitorii isi cauzeaza a treia rautate, o rivna amara (Evr.

12 15; 3 12; 2 Lege 29 18), prefacindu-si In sillbatice si nefiresti, astfel:

a)

madularele

lor

omenesti

Ochii clevetitorilor, piritorilor

care

si

tradatorilor, se
istoricii

aseamana
otrava

mi
<

ochii vasiliscului,

precum

zic

scoate

ce murise, ca sa i se arate dupa moarte si sa-i spuna cum se afla, Intr-o noapte s-a aratat mortul fratelui sau, spunindu-i ca se afla in grea munca. Monahul 1-a intrebat, zicindu-i: Spune-mi adevarul,

minciuna. In iad muncile sint asa de infricosate, precum zic noastre, sau le-au scris dascalii numai ca sa ne sperie pe noi?" Mortul i-a raspuns: De mii de ori sint mat infricosate decit sint scrise, incit toate limbile nu ajung sa povesteasca acele chimin". Monahul, 1-a intrebat iarasi: \,Oare voi putea si eu sa le cere cit de putin, ca sa ma incredintez de adevar?" Mortul i-a raspuns: Da! Insa cu care simtire voiesti sa le intelegi?" El a zis: Eu sint prea mic la Suflet, si ma tem ca nu cumva sa mor daca voi vedea cu ochii, sau voi pipai cu miinile; Voiesc dar numai sa miros cit de putin". Atunci vazu cum Sufletul fratelui sau mort,scuturahaina, din care a iesit atita rea putoare, incit monahii acelei manastiri nu puteau sa rabde, ci se intorceau incoace si incolo, ca niste iesiti din minte. Ne mai putind ei supOrta putoarea aceea groaznica ?i neputindu-se linisti acolo pe loc, s-au dus la un alt loc, departe de acela. Acolo, au zidit o manastire. Dupa disparitia Sufletului celui mort, monahul, desi s-a spalat cu felurite sapunuri, n-a scapat de putoarea aceea. Vazind el din ce primejdie groaznica a scapat, se silea tot mai mult a se ruga, a posti, a priveghea, a sluji lui Dumnezeu cu trup si Suflet pina ce a repauzat in Domnul. Sa ne socotim bine deci fiecare din noi, si sa vedem incotro alergam si unde vom ajunge in vecinicie. Sa ne dezbracam de omul eel vechi al pacatului, si sa ne imbracam in omul eel nou, virtuos, pentru a scapa de iad si a fi pururea in fericire cu Dumnezeu.
far a

aa si clevetitorii, in, ochii sai si de departe otraveste pe oameni; cele bune foarte creaturile ochi vada sa |Mritorii,.tradatorii, n-au ci isi au ochii preamareasca, si sa-L (Fac. 1) .ilc lui Dumnezeu sa-i otraveasca altora, ca si pironiti numai ca sa. vada greselile unora
<

cartile

clevetirile,

pirile si tradarile lor.

Urechile clevetitorilor, piritorilor si tradatorilor, sint asemenea aspidei, care isi mchide urechile sa nu auda cintarile si sunetul muzicii, spre a se imblinzi (Ps. 57 4). Asemenea aspidei, clevelilorii isi astupa urechile ca sa nu auda Cuvintul lui Dumnezeu, spre a se intelepti si pafasi de rautatile lor; ci si le destupa, numai si numai ca'sa auda: ce face unul si altul, ce a gresit cela si celalalt, pentru a cleveti, piri si trada pe semenii lor si a baga yrajba i zice prapad in oameni. S-a ingrosat inima poporului acestuia ca sa nu inchis, Domnul cu urechile greu au auzit, ochii si i-a inima, cu inteleaga vada cu ochii, sa nu auda cu urechile, nici sa
b)

ca nu
c)

cumva
Gura

intorcindu-se, sa-i vindec pe ei"

(Mt. 13

15).

clevetitorilor, piritorilor si tradatorilor, e groapa, fintina foarte adinca, care primejduieste pe cei ce cad in ea. Groapa fara fund este gura nelegiuitilor, cei loviti de Domnul, cad intr-insa"

(Prov. Sol. 22 14).

d)

Gitlejul clevetitorilor, piritorilor si tradatorilor, e

asemenea

mormintelor deschise, din care* bufneste putoarea

lor si tradarilor.
e)

clevetirilor, piri-

Limba

clevetitorilor e brici ascutit, fiindca

cu

clevetirile,

pirile la felurite judecati, ataca.,

ran esc,

omoara multi oameni, mult

SI

CLEVETITORII ISI CAUZEAZA LORUSI MULTE RELE SlNT ASEMENEA SALBATICIUNILOR. Prima rautate care

mai putin vinovati ca ei, cum. adeveresc si Dumnezeiestile Scripturi, zicind: Groapa deschisa ii grume zul lor. Cu limbile lor vicleNedreptate a impletit gura t a, ca un brici ascutit ai facut neau.
.

114

Vama

a 3-a

clevetlrel, judecarii $i oslndirii aproapelui

115

viclesug... Marturia nedreptilor e inselatoare. Martorul grabnic are limba nedreapta" (Ps. 5 9; 51 12; Prov. Sol. 12 7820).

Buzele clevetirilor sint asemenea curselor. Precum in curse multe vietati, asa si in buzele clevetirilor, se prind cei care se incred, se bizuie sau se nadajduiesc in ei. Clevetitorii graiesc cuvinte dulci, ca sa amageasca, dar in inimile lor ascund otrava
f)

se prind

madularele, gindurile cuvintele, activitatea si faptele lor fiarei slutite otrava purtatoare de moarte, chipul monstruos al de scintei, yaluri aprinse, chipul Satanei. Din gura lor ies torte 1921). fum, carbuni aprinsi, palalaie de foe" (Iov 41 a]uIn fata acestor monstri infernali, ne vedem siliti a cere de si viclean torul de sus, strigind: Scapa-ma Doamne de omul

pline

de

ucigatoare. Saruta, dar ca sa vinda. Saluta, ca sa piarda. Ei sint asemenea lui Iuda tradatorul, care cu salutare si sarutare, a dat pe Domnul la moarte, zicind: Bucura-Te Invatatorule!" si L-a sarutat (Mt. 26 49). Tot asa si clevetitorii piritorii, tradatorii, cu multe salutari, temenele (plecaciuni mari si mici) si sa.ruta.ri, isi tradeaza pe ai lor, chiar si pe parintii trupesti si sufletesti (nasi, Preoti Duhovnici). Pentru aceea adevereste si Dumnezeiasca Scriptura Venin de aspida sub buzele lor Muiatu-s-au cuvintele
: .

barbatul nedrept
mreji...

ma

pe

linga.

lor

mai mult

13; Ps. 54 g) Miinile clevetitorilor, piritorilor si tradatorilor sint spurcate si darurile si mituirile ce le primesc de la cei ce ii cumpara. cu bani, ca si capeteniile iudaice pe Iuda Iscariotul. Miinile lor sint pline de singe pentru: tulburarile, invrajbirile si scurtarea vietii celor
.

decit untul de lemn, dar acelea sint sageti" ' 24).

(Rom 3

de ei pentru oarecare daruri sau concesii "blestemate. Miinile voastre sint pline de singe" (Is. 1-1.5' 59 ,?
Ier.

clevetiti, piriti si tradati

2 34; 19
h)

4).
si

Picioarele clevetitorilor, piritorilor a umbla pe calea binelui, adevarului, pacii

si

tradatorilor, in loc de a faptei bune, alearga

si

pe

caile

impiedicarii,
le zice
. .

prabusirii,

surparii,
."

invrajbirii

El avea un gresind. frate vreun pe vedea cind judecata frate care era gata sprc Cuadevarat,fmle, graind: batrinul, invata Pe acela de multe ori il ce nimenea nu stie ce te inseli si-ti pierzi Sufletul tau, de vreme intr-insul este care (1 Cor. 2 7 7). duhul este in om,' fara numai de multe on altul, sau tu prihanesti Acestia pe care-i judeci si-imamtea pocaiesc se taina in iar inaintea oamenilor fac fapte rele; si fappoqainta dar vedem,, il lui Dumnezeu. Pacatul acestora noi aceasta Pentrustie. le tele bune ce le-au facut, numM, Dumnezeu pacatuind, nici cit de putm nu-l si cu ochii tai de vei vedea' pe om Ca tot judeca pe- el, ca numai Unul Dumnezeu este Judecatorul. Hnstos, lui al Antihnst omul ce judeca pe altcineva, se afla ca un dat-o Dumnezeu de vreme ce I-a rapit dregatoria si stapinia ce i-a inamte decit Tatal (loan 5 26-27), facindu-se el judecator mai Dinsul" (P. o.c. 380 5). si clevetisf. ImpArat constantin cel
Antiohiei. trin pustnic, sedea in Siria, intre hotarele

CLEVETITORII

mi-au intins curse, laturi si izb&veste carare mi-au pus capcaria..." (Ps. 139 15]. DEVIN ANTIHRISTI. Un oarecare mare ba. . .

mare

pierzarii.

Acelora
rautati.
Is.

Dumnezeiasca Scriptura: Picioarele

.

lor alearga la

se strica. in alunecari.
clevetitorilor,

(Prov. Sol.

16-

Rom
un

3 75atelier

59
i)

7).

Inima

pe torii. Odinioara au venit oarecari si au clevetit inaintea lui un Preot, ca: petrece viata rau si preacurveste. Atunci iubitorul n-a vrut de Hristos, marele imparat al colosului imperiu Roman, Preot, acel pe osindeasca. si judece iscodeasca,
sa-1

piritorilor si tradatorilor e

al spiritelor iadului,

care o

umplu de

felurite viclenii pierzatoare

cum

de Suflet, invirtosata. asemenea cremenei, nicovalei, e cuib si locuinta a diavolului, inselatoria si viclenia Satanei. Aceasta o'adeveresc si Dumnezeiestile Scripturi, zicind: Inima lor e incremenita ca piatra si ca nicovala" (Iov 41 24). Inimaindara.tnica mestesugeste rele in toata vremea, unul ca acela face turburari cetatii ..." (Prov. Sol. 12 20; 6 14). j) Maruntaiele din launtrul clevetitorilor, piritorilor si tradatorilor sint virtoase ca pavaza si ca piatra smirid, din care se fac pietrele de tocila si de polizor. Ficatii lor zice Iov pavaza de arama si legaturile lor ca piatra smiridului" (Iov 41 24, 7229). Desi aici se vorbeste de balaurul diavolul dar aceasta se potnveste la clevetitori, piritori si tradatori, care au inlauntrul lor pe Satana cu atelierul si slugile lui. Astfel, aceia au in toate

a zis: De as vedea cu ochu mei pe cu mantia mea imparateasca acoperi Preot facind pacatul, 1- as Mai tirziu, adunindu-se P. S.'Episcopi din imperiu pentru Sinoci
.

cheme, cerceteze, asteptau clevetitorii;

adus ecumenic din Niceea, oarecari clerici clevetitori, au Episcopu si Preoti niste scrisori cu felurite clevetiri asupra unor sa citeasca nicidecum vrut n-a vazindu-le, crestin imparat Fericitul Liturghisiton acele scrisori pline de'hule si clevetiri asupra Sfintitilor ci insusi el le-a rupt cu mimile ^i Pastori ai turmei cuvintatoare
dul
I
;

vrednice de pomenir-e; sale si le-a bagat in foe, zicind aceste.cuvinte Preotli Sai".^ ,Sa nu dea Dumnezeu sa judec eu vreodata, pe
Si

cum

in vremile acestea de apoi.

acel imparat asa de mare, credincios si netrebmci si nevrednicesc a face niste: prosti, pacatosi, nefericiti, pma dmcolo de iki oameni si femei putreziti in felurite pacate

ce n-a cutezat sa. faca Sfint, indraznesc ?i se obraz.

116

Varna a 3-a

clevetirei, judecSrii ?i oslndirii aproapelui

117

maduva

oaselor ... Si apoi se

(Ps.

mai intreaba scincindu-se ca de ce

108
1

navalesc puhoi peste

ei necazurile, indurerarile, grozaviile si

duirile celea si, celea!...

19,

2728;

5 9

10;

primej13 3;

52 3-4; 81

5).

CLEVETIREA E OPRITA DE DUMNEZEU NEZEIESTILE SCRIPTURE Es. 20 16; 22 28;

lui

SI

PRIN DUM-

23 1; Ps. 33 13;

Eel 10 20; Tit 3 7-2; lac. 1 26; 4 77). Clevetirea e urita inaintea Dumnezeu: Prov. Sol. 6 1619.... Clevetirile vin: din inima rea (Mt. 12 34-35; 15 19; Lc. 6 45), din ura (Ps. 40 7; 108 2-3), din mindrie (Ps. 118 69; 1 Tim. 6 4; Ape. 12 10), din nelucrare sau lenevire (1 Tim. 5 13). Urmarile clevetirii sint :*ranile inimii (Ps. 12 2), despartirea de prieteni sau ruperea prieteniei, stricarea casatoriei, risipirea familiei (Prov. Sol. 16 25; 17 9; Is. Sir. 25 25), invrajbirile (Prov. Sol. 26 20), neunirea intre frati (Prov. Sol. 6 19), uciderile (lez. 22 9). Limba clevetitorilor este brici, foe, lumea nedreptatii, spurcaciunea Sufletului si a trupului rautate neinfrinata, plina de otrava ucigatoare, blestematie (Iov 5 27 Prov. Sol. 25 18 lac. 3 69). Clevetitorii tradeaza secretele (Prov. Sol. 11 13; 20 19), sint f ara minte (Prov. Sol. TO 18). Oamenii de nimic elevetese (Ps. 108 1-5; 139 1-3; Eel. 7 21-22; Ier. 6 28-30; Rom. L 30; 2 1-3; 3 13-18; 1 Cor. 5 77; 6 10; 2 Tim. 3 3). Clevetirea e o demonica insusire sau meserie a diavolului (Ape. 12 10).
;
;

chinovie, nioara intr-o pustie adinca, a venit la mine un frate de la El mi-a Parintii? afla se cum intrebat pentru cercetare. Eu 1-am pentru ?i intrebat 1-am Apoi tale". raspuns: Bine, cu rugaciunile Parinte.ca Crede raspuns: mi-a un frate, care avea nume rau, si zis: inca nu s-a izbavit de acel nume!" Eu in data ce am auzit, am m-am, si somn venit mi-a Uf", si indata ce am zis acest cuvint, Sfinfacut in uimire. Atunci m-am vazut pe mine ca stam inaintea rastignit Hristos tului loc al Capatinii si pe Domnul nostra Iisus m-am intre doi tilhari. Eu m-am pornit sa ma inchin, insa cind El, linga apropiat de El, a poruncit Sfintilor Ingeri care stateau ca imi^este, iu mare glas, zicind: Scoateti-l afara, ca antihrist Astfel mai inainte de a judeca Eu, el a judecat.pe fratele sau". se nufiind izgonit, am vrut sa ies, insa. mi s-a apucat haina ce

meste palion, in usa ce s-a inchis degrab, si lasind-o acolo, am iesit indata si m-am desteptat. Socotind eu cele vazute, am zisfratelui care ve'nise la mine: Rea este ziua aceasta pentru mine!" El aucele ce zind, mi-a zis: Pentru ce, Parinte?',' Atunci povestindu-i Dumlui acoperamintul era a mea aceea Haina zis: am vazut, i-cm aceea Dupa el". de lipsit m-am si acum mine, peste nezeu, care era

sapte ani ratacind prin pustie, nici piine gustind, nici sub acoper'amint intrind, nici eu om voibind, pina ce iarasi am vazut pe Domnul asemenea la locul Capatinii, poruncind sa mi se

am

fa'cut

Dreptcredinciosii crestini Pastori si pastoriti trebuie a o parasi (Efs. 4 31 Cols. 3 8; 1 Petru 2 1), a se feri'de ea (2 Cor. 12 20; Tit 3 2; lac. 4 77; 1 Petru 3 10), a inceta de la clevetire (Ps. 14 13), nu trebuie a da prilej la clevetire (1 Tim. 5 14; Tit 2
;

dea haina.

c 380). CLEVETITORII AU PE DIAVOLUL PE LIMBA, IN URECHI SI IN INIMILE LOR. Aceasta o arata Mintuitorul hota.(P.
o.
;

sa fuga de clevetiri ca de ciuma sau de 77; 15 33; 1 Tim. 6 45), sa o plateasca cu binecuvintari (1 Cor. 4 72).
8;
1

Petru 2

72; 3

16),

boli molipsitoare (1 Cor. 5

Clevetitii se folosesc agonisindu-si fericirea, iar clevetitorii se nefericesc, adunindu-si vaiul (Mt. 5 77 12 34; 23 33; 1 Tim. 1 20) Crestinele sa se abtina. de la clevetiri (Tit 2 3), asijderea mai mult
;

Dumnezeiasca Sa Evanghelie, zicind: Omulbun, din comoara cea buna, a inimii sale, scoate cele bune iar omul eel rau, din comoara cea rea a inimii sale, scoate cele rele" (Mt. 12 35). De aici urechile reiese clar ca, crestinii care au pe Dumnezeu pe limbile, in cuvihte numai om si in inimile lor, graiesc, asculta si due din om in salasdiavolul Dumnezeieti, curate, neamestecate iar cei ce au pe
rit in
;

luit
si

sotiile sfintitilor Liturghisitori si slujitori ai Bisericii (1

Tim. 3

77).

pe limbile, in urechile si in inimile lor. aceia graiesc, asculta due din om in om cele diavolesti, conlucrind cu diavolul la meseclevetire.

Clevetitoarele

si clevetitorii

sint aspru pedepsiti (Ps. 100

5 6;

ria lui diavoleasca, adica. la

Clevetirea lipseste de Patria Cereasca pe clevetitori si clevetitoare (1 Cor. 6 10). Clevetitorii sint asemanati cu: serpii,
7 7).

139

viperele, napircile

si cu scorpiile (Ps. 57 4; 139 3; Eel. 10 11 Rom. 3 13; Mt. 3 7; 12 34; 23 33; lez. 2 6). Si Mintuitorul nostra Iisus Hiistos a fost clevetit (Ps. 34 77; Mt. 11 19; 6 60; 27 63; Lc. 7
;

opreste. clevetirea. Dumnezecresiasca Scriptura. infiereaza. aspru clevetirea si hotaraste tuturor Gura de tinilor a se feri de aceasta meserie diavoleasca. Sf. loan Aur, infierind pe clevetitorii si clevetitoarele de pe vremea sa si cei din toate vremile, zice: Clevetitorii au pe diavolul pe limba,

Precum am vazut, Dumnezeu

34; loan 7 12).

NUMA1 CU UN UF S-A DESPUIAT DE DAR. ABIA DU PA SAPTE ANI DE POCAlNTA, L-A RECApATAT. Poves*

cei ce asculta clevetirile lor cu placere, au pe diavolul in urechi, diavolul in ce due clevetirile din loc in loc si din om in om, au pe au elevetese ce cei niima". Vedeti, luati seama! Sf. Ierarh zice ca:
.
.

tit-a

un batrin

pus'tnic si

mare

ostenitor, zicind:

Sezind eu odi-

pe diavolul pe limba, nu ca-1 iau atunci pe limba.

cei ce asculta

118

Varna a 8-a

aproapelul clevetlrel, judecfirit $1 ostndlrll

lltt

adevereste ca au pe diavolul in urechi, nu ca-Hau atunci in urechi; cei ce due clevetirile din loc in loc, din om in om, din casa in cask, au pe diavolul in inima, nu ca 1-ar lua numai atunci. Deci, atit cei ce elevetese, cit si cei ce asculta clevetirile cu placere, asijderea si cei ce poarta clevetirile din om in om, il au pe diavolul totdeauna: pe limba, in urechi si in inimile lor,' ca daca nu 1-ar avea de mai inainte, nici n-ar cleveti pe altii, nici n-ar asculta clevetirile cu placere, nici n-ar purta clevetirile din om in om. Aceia se despoaie de Darul lui Dumnezeu, devin antihristi (Vezi Hron. o.c. p. 28; P. o.c. 380 8-10). Aceasta o adeveresc si alti Parinti. bisericesti in feluritele lor invataturi, chiar si in biserica apuseana. Un s'fint al lor anume Bernard, spunea crestinilor lor: Nu stiu care este eel mai mare pacat:. a cleveti, sau a asculta clevetirile, caci eel ce cleveteste, are pe diavolul pe limba, iar eel ce asculta clevetirile, il are pe diavolul in urechi". Vedeti? Aici se arata ca cei ce elevetese, il au pe diavolul pe limba, cei ce asculta clevetirile il au pe diavolul in urechi iar cei ce due clevetirile din om in om, au pe diavolul in inima, mai de mult. Nu zice ca prih clevetire isi pun pe diavolul pe limba, in urechi sau in inima; ci ca il au salas;

cu placere

clevetirile,

l numele
eva

DE CLEVETITORII SF. MUCENIC CONON BATUTI and atunci istoriseste ca: In viata Sf. M. Conon ni 3e DRACI R indraznea a huh dintre necredincio,ii Isaureni
lui

de diayoh neva Conon, indata. unii ca aceia erau batuti

t?

numele lui Conon se facuse la toti de idoli Conon, doi Oare unde fiind pomenit numele lui cu cuvinte ocantoare. AJunci au kceput a-1 hull si cleveti P e acesta ^etiton pe care acelor nada" Su navalit diavolii asupra l-au la Sfintul aducmdu-i traeeau de par pe cale. Apoi rf ii aceia rTulitorii arunc at inafSea ^cLreL lui pe a acelor ckvet ton ai placutorturare acea vazind ii Necredincio ? cupnnsi de mare tului lui Dumnezeu, au tost ceva rau asupra Sfmtului Mucenic ca nici cu mintea sa nu gindeasca Conon (V. Sf. 5 Martie, o.c. pp. 233-6).
Astfel,

** $** inchmaton
M

*%;

J^C^w^J

VETIRI.

clar ca cei ce sint de partea diavoca clevetirile sint o necesitate, nu-i pacat, ba chiar trebuie a cleveti! Si stiti de ce? Pentru ca nu vor nici in ruptul capului sa rupa legatura cu diavolul si sa se dezbrace de meseria aceea diavoleasca a clevetirilor. Cine se aseamana zice intelepciunea strabunilor se aduna". Si diavolul se aduna cu clevetitorii si clevetitorii cu diavolii, de'oarece se aseamana unii cu altii.
lului, posedatii lui, sustin

luit acolo.

De

aici

putem vedea

pacat, parere cind sint ounoscute. De aceasta ar vorbi de pacatele altora, hxx nu^un clevetifea Jsustinere sit si diavolii. Totusi, e cat a clevetitorii greseli or sl .P ci un rau, care cufunda pe r cleveti rau nu e un bine, ?i pacatul Orice lor in jos, in iad. nlor nu-i virtote crestineasca, ci esteun sa ne pe noi si pe altu, mai de graba leasca. Daca voim a ne folosi man, mai care poate ant ocupam de greselile si pacatele noastre, iticleve celor decit ale altora, sau decit ale grele g ? strabunilor^ -tekpciunii aceasta ne indeamna si zicala de E mult altul de rau pe vorbi Vezi birna din cchiul tau si nu cautam a scuza, a acopen mai crestineste si mai duhovniceste sa si cum a facut cum zicea Sf Ap. Petru (1 Petru 4 8) Seel
Neinfrinatii la gura sustin ca n-ar
fi
:

IN CLECRESTINII SA NU SE MAI iMPOTMOLEASCA daca cmeva

un

eU

peM

^f-^ilSat

mafmultoimS

nrLa

CLEVETI TORUL INFRICOSAT. Un

multa lume cu
pierzarii.

clevetitor

smintit

Dupa un timp, recunoscindu-si pacatul cu care's a cufundat pe sine si pe altii multi rai si buni in judecata si osinda, s-a spovedit bine si a facut pocainta indelungata. Ajungind pe patul de moarte, el se arata celor din jurul lui din ce in ce mai nelinistit. El zise celor de fata; Peste putin timp ma. voi infatisa inaintea Judecatii lui Dumnezeu. Cit priveste pentru pacatele' diabolicelor mele clevetiri, eu nadajduiesc in mila lui Dumnezeu ca am facut pocainta aspra. pentru ele. Ma tem insa groaznic pentru pacatele acelora pe care i-am smintit cu clevetirile mele, ducindu-i in calea
pierzarii.

clevetirile lui, departind-o din calea vietii in calea

Ma
nu

tern,

pentru

ca,

stiu

ma ingrozesc cumplit de judecata lui Dumnezeu, cum sa repar sminteala ce am dat-o multora cu
Vremi
i

alti multi If. impfrat Constantin eel Mare si pe pacatos defaimam pacatele, dar acoperim pe ei lui Dumnezeu, pentru rugam sub scutul dragostei fratesti si ne ca # a a , celor doi care divulgmd Ham, de sa-si aduca. aminte iar Western undat cort s-a cu gre eala tatalui sau dezgolit in tatalui lor, s-au imbracat cu goliciunea Sim si Iafet, acoperind Fencitul leromm^ adeverest e a mare binecuvintare parinteasca. ^ e asa pacatul clevetirii sau al grairii de rau, aproa pe rau care-sa nu vorbeasca de rar de tot poti afla vreun om cind referea inteleptul Solomon pele sau. Poate ca si la aceasta se treaba buna ?i cautat intre oameni un barbat de

gS

^^g^S^ ^^^en

^*ita
Am am aflat

#j-f

b*%n stsft tt m

^ST^'^ol
nici

zicea:

clevetirile mele, in felurite

nelinistit,

si

locuri!" Acestea zicind,

murit

abia

unul din omie... dar din femei

clevetirilor

una

Eel. 7

desi era

spovedit

fmpartasit.

28-29)

Boala aceasta a

provine din

trufie,

fnndca

120

Vuma

a 3-a

A
c3

clevetirel, judecarll ?1 oslndirli aproapelui

121

un asemenea om nu e in mintile lui!? Ei bine! Calomniatorii clevetitorii^ nu se deosebesc citusi de putin de un asemenea criminal. Fapta lui e una si aceeasi. Procesul e acelasi! Te lovesc ca nu te si-ti nimicesc bunul tau numei Tine te rog insa sea ma
cu vorbele altora,.al caror nume regret ca-mi scap&acum din minte. Mai mult, nici nu simt nevoia sa ti-1 denumesc fiindca sint prea mul$i la numar. Se spune". Huieste, satul, urbea sau cartierul. Spunelumea" Calomniatorul pune deci pe socoteala lumii toate josniciile sicrimele lui, ca sa nu-1 poti trage la raspundere, nici pe el, dar nici pe
izb'esc

sau

F^rSii

1^;

G d6C!t aCeSta
,

cu vorbele mele,

ci

'

este

P urtar ea

clevetirilor

altii.

El angajeaza lumea exagerat anonimatul deci

rea,

la calomniile lui grosolane. al clevetitorilor (L.L. o.c.

Lumea

este

3979),

clevetirilc
"gffle sale.

-a

si

mceput

sa-si etaleze

rava-

X
ganta.

lumelstie*

etare'aLS
el

aUzit "^H" ff d mnUl

6

**

nimic?! Chiar nimic?! Toata *' "** *>** n0ast ^n-

Ea izvoraste din 1-29; Mt. 12 34; 1 Tim. 6 108 40 (Ps. 7; mrndrie ura, inima sa. umble deprind se clevetitoare) (persoanele Ele 4), din lenevire. dar si: lenese, ca sint numai i nu casa. in casa fa'ra treaba din Tim. 13). 5 clevetitoare" (1 limbute, iscoditoare, SCAIETII CLEVETIRILOR. Adeseori mergind prin gradini si tanni, ne-am trezit cu poalele hainelor sau cu pantalonii plini de scai feluriti, care ne-au dat apoi foarte mult de lucru pina i-am sa curatit. Pentru a scapa sa nu ne mai umplem de scai, trebuie sint unde bine pe nu mai umbla fim cu foarte mare aten|:ie, ori a care zboara din om in scai.. lata, asa e si cu multimea clevetirilor om.. Trebuie sa. umblam cu mare bagare de seama. pentru a nu ne impotmoli in ele sau a se agata ele de noi, ori sa umblam mai bine prin locuri pe unde nu haladuiesc ele. Altfel, umblind cum se intimpla, fara paza, ne trezim impotmoliti in clevetiri, ca in niste
Clevetirea e o insusire a diavolului (Ape. 12 10).
boli molipsitoare.

-. PScat.de

saracul! Ce

*"?

**

^^
!

om

cumsecade'

CU pricina este P^soana extravaabia inteleg eu

- Ce

spui soro?

Acum

In mari departari de noi, se afla tinuturile Australiei, in mijpamintul locul valurilor oceanului Indian. Acum vreo suta de ani, sineamestecurate erau lui rodurile Australiei era foarte manos, debarcat cate cu zizanii, scaieti si maracini. O ceata de Scojieni au

or;

S ajuns ca expresiunea se .

spune" sa

fie

repetata de

undo in tinuturile rodnice ale partii de rasarit ale acelui continent, rodnicia de uimi^i ramas au au 'ramas mai multa vreme.' Scotienii ctnd vazura acelui pamint bun. Totusi ciuda le umplu Sufletele spini scaieti, zizank, de: acela asa de rodnic, era lipsit

?' V

de revoiw?",!S'

? "ft

c$ -?rimtoal, care cu

singurglont
!

ca pamintul bogata. Locul acela asa de si maracini de care tara ^r era foarte manos li se parea chia'r plictisitor. Ei nu se simteau bine de toe acolo, spini si asa cum se simteau in tara lor plina de: scaieti, zizanii, de maracini. Atunci un scotian coplesit de dorul patriei sale plina
scaieti,

scrise celor din familia sa,

iidfchL? J a fabnca de ar

ca nu *' 5'" a fabricat arma udgitoare , '' vinovata de sSvirjirea lor ? N-a{i crede

ratoa're.

Ceea ce imi displace asa de rodnic, n-are pe el nici'un scaiete national. El

- scria

comunicindu-le vesti imbucueste ca. pamintul acesta, el

scrise sofiei

122

Vania a 3-a

clevetlrel, Judecaril ?i oslndirii aproapelui

123

Semite de scaieti. Fern,,., tnmise, pe Imga altele, i saminta de scaieti! fndata ce o pnm ? seotianul a semanat-o din loc in loc
i

sale ca, intre a tele, s a -i trimita ? i citeva

,wST

ST;
i ?i

l mai mult decit Scotia min ^k cele bune, au trebuinta de bratele semanatorilor si de ^f C hlb mt a P entru a incol ti, cre?te si rodi. Asa-i si cu ! nvatatura K buna c Semintele rele insa, salbatice: scaietii^eghina 11116 Zi2aniile de tot Soiu1 P las S ^tele
. . '
.

ma^'IT?
hr

pe pamintul Australiei. f,,' U AuStraliei a f St napadit de multimea scaieti!,,,

mi,
(J;
ill

Psalmistul, Proorocii, Mintuitorul, adeveresc ca, clevetitorii au limbi otravitoare ca ale serpilor si yiperelor (Ps. 13 3;Iez. 2 Mt. 3 7; 23 33; 12 34). Tot pacatul clevetirii este si a grai de
,
.
'.

V1 tunl0r ele. Iaca asa-i <?? umP lu Pamintul ? curt, I cu clevetirile. Lumea zacinda in eel rau, ca niste vinturi 1? ia
,

?r

'

^T

'

& cu
'

n sine
(Lc. 18

dm

ei

Sziul

se credea fariseul din Sf. Evanghelie impotmoliti in ele. Dar va-a-i, multi se trezesc impotmoliti in clevetiri dupa iesirea lor din trup eCata Partkulara J S^erala, dar atunci e prea

bum, cum f*f**i 70-74), se trezesc

Suflet drag!

Sa.

stii

ca-n viata

d.p.: cutare e om cumsecade, femeia dedesupturi viclene despre ce am auzit despre el. spune mi. in- e cinstita, dar nu pot dreptul are Aur de Gura loan Sf. zice Fiecare crestin ,i ascuti limba sa ca o sabie, pentru a-si piri sau cleveti propriile cleveti si vatama pe lie pacate, dar nu a o intrebuinta pentfu a limba cu un zid ingradit a fratole sau. In scopul acesta Dumnezeu grai cu usurin|a nu pentru a eu dintii si cu buzele, anume llidoil bine in tine-o Asadar, 1. bagare de seama vorbe nebunesti. bine mai dintii. E cu ii in. Cind nu voieste sa te asculte, pedepseste-o dureroasa, muscatura o acum cind voieste a pa.ca.tui sa sufere picatura de apa lltxM acolo in focul vecinic sa doreasca in zadar o feresc a ocari, se Cei care fie lipsita de toata mingiierea lor, se pacatele deveti si judeca pe altii, ingrijindu-se numai de particular^ |udec& numai pe sine inu pe altii, vor afla (la judecata universala) un Judecator blind..." (1 si 2 cateheza Illumiu in
,

1.

.i

..i.

|]

Totdeauna

mai bine

ii.imlos.

.).

Tu

pentru altul, Decit altul pentru tine.

sa suferi

CLEVETIRII CU GURA SI DOCTORIREA LUL Pacatul acesta e cu atit mai mare, mai strivitor, mai coplesitor celor ce elevetese, cu cit spun despre altii lucruri mai rele cu cit' persoana ce-o elevetese e in mai
obstesc,

PACATUL

Clevetitorii in posturi se abtin de a minca came de dobitoace, numele eel bun dar ca niste fiare salbatice sfisie, cu clevetirile lor, alte sa.lba.tilupi sau de haite ca niste Clevetitorii, lor. fratilor .il
ciuni, in
I

mmtmrn
mare

mare
i

cinste

si

activate a binelu

ce aud rna*
*

se face celui clevetit si celor stncaciune sufleteasca, cu cit au auzit mai mult e tlrea
,

Sufletelor,

cu

cit

adevar sfisie i maninca pe aproapele lor (Gal. 5 15). Ce levetitorilor! Vi se par aspre cuvintele acestea? Da, sint aspre, carnea, nici in dar foarte adevarate. Desi nu ati infipt dintii in lui cu clevetiSufletul mu?cat ati totusi, liupul aproapelui vostru,
voastre. L-ati ranit cu banuielile voastre cele rautacioase. Prin levetiruVvoastr'e v-ati pricinuit multe rele voua insiva si multora inmiite daune. Voi, prin clevetirile aproapelui, ati facut mai rai mai indrazpe cei ce v-au ascultat. Da erau ei pacatosi, acum? sint lor. De pacatelor tovarasi ai nefi, pentru ca mai cunosc si alti vor altora (Tau drepti, usor se amagesc la mindrie, si prin pacatul
rlle
.

la

ca^Xpr'feb

L-au cleveht.

T ^^^ ^^^ ^ **
* **
S&
e

de

la

P ersoanele P* care

U
v a ti. vaj e.

va|e tpte pe
?i e si

Cam U bU clevete ? te e un caporal, si i se P face obserf citeva zile cleveteste pe un sergent, si i se face obsemai aspra Cleveteste pe capitan, dup/carSOlda

n Dupa

crestina, neinelevetese pe: .paraclisier, se canonisesc mai usor Cind elevetese pe cintaret, se canonisesc mai multisor. Cind elevetese pe Diaconi, se canonisesc mai mult. Cind elevetese pe Preot se canonisesc mai aspru. Cind elevetese pe Arhiereu, se canonisesc

mtemmtat, mcarcerat, pedepsit foarte aspru. Asa -Bisenca-crestinilor! Cind vreun crestin sau
la

pedepsS colonel, si e pedepsit mai aspru. Cleveteste pe General m ai aspru pedepsit. Cleveteste pe eapetenia tarii,dupa care
e
si

C^t

in acfunarea

tnxvtx

gura,

impinsi'a cugeta inalte de sine. Voi clevetitorilor sinteti vinovati si prin aceea ca Numele lui Dumnezeu se huleste, caci precum prin vadirea faptelor bune se cinste$te Numele lui Dumnezeu (Mt. 5 16), asa si prin descoperirea i vadirea pacatelor altora, prin clevetirile voastre, Numele lui Dumnezeu se defaima. si necinsteste "(Mt. 18 mai 10; Lc. 17 12). Prin clevetire, pe eel clevetit, voi l-ati facut
Ii

fara de rusine si mai vrajmas voua. Sa nu zica. careva ca numai atunci cind nu graieste adevarul e- 'def aimare, clevetire; iar'cind spune drept, adevarul, nu mai este clevetire. Aceasta o zk si dialege este volii! Dar nu e asa. Caci si aceea e faradelege. Calcare de
si

si

mai aspru ...

aceea cind cineva vorbeste de rau, cleveteste asupra aproapelui 1 sau ceva ce este chiar asa. Cu.adevarat, si fariseu acela numai

'

124

Viinia a

.1

olevetlrol, jurlccarii

'ji

osindirii nproapclui

125

adevar a vorbit despre ceilalti oameni, ca preacurvan si despre vames, dar toate
si

sint rapitori

nedrenti

ItmtHtrc, i le face

mai

grele si

mai de

osindit. Cine critica, cleveteste

acelea

toate taptele lui bune au ramas zadarnice (Lc. Oamenn acestia clevetitori, care pufurea se ingrijesc de celfl straine, mai sayirsesc si o alta nebunie, si inca foarte mare CJnd iscodesc si afla ceva, indata o spun altuia, dar opresc imedial cu mare aspnme pe acela de a mai spune si el cuiva. Tocmai ,,',', aceasta ei dau a mtelege ca au savirsit ceva (o clevetire un ninl nesufent) vredmc de prihanit. Daca tu clevetitorule doresti cl vorba ta sa nu se mai spuna si altera, ar fi trebuit ca tu mai inaint! de coate sa nu o spui. Voiesti tu ca ceva sa nu fie cunoscut ce si celora frebuie ca tu insuti sa taci mai intii. Insa daca tu ins nu pot! tacea, zadar tot indemni pe
-

nu i-au ajutat 18 10-74)

nu are a astepta o iertare pacatele sale. Caci, Dumnezeu ne va judeca nu numai dupa. Illiliiinea picatelor noastre: ci si dupa cum am judecat pe altii. l)i< aceea a zis Mintuitorul Hristos: Nu judecati ca sa nu fiti jude,a|f (Mt. 7 1-5). Asadar, pacatul nostru in acea lume se va arata nu numai asa
ii

iiinaraciune pacatele altora,

acela

jirnliii

inn este el in sine,

(>1

ci,

prin judecata noastra cea aspra fata de aproa-

|m lc,

lliva,
niriii

va face mai grozav si mai vrednic de osinda. Dimpocrestinul Pastor sau pastorit eel domol, iubitor de oa." (Om. Ill si blind, isi micsoreaza marimea pacatelor sale.
se
.

tlrspre statui).

felunte mcurcaturi. Se teme de ufmarile rele, se caLte adeSi si-ar musca hmba si tremura ca nu cumva ceea ce a spus sS nu aduca o mare pnmej die si o cumplita paguba. Dimpotriva cine fe stapmeste hmba sa, e liber de toata aceasfa mihnire fctiS hniste dulce. Ai audi. ceva (clevetire, defaimare, poLgri^e a cuiv-0 zice mteleptul Surah las-o sa moara in tine. Fii can vei crapa pentru aceasta" (Is. Sir. 19 10). Ce vrea sa zfcl aceasta Las-o sa moara in tine?" Aceasta vrea sa zica: stapinestto n e ln P groap-o, fa-o sa nu mai iasa afara...

tujei ^ce: E foarte dulce si placut altul Dimpotnya (adeveresc multi) ca -este foarte placut. Cine a defaimat -

altii la

tacere. Dar DO , defaima a nu defaima -clev'l, clevetit pe altul cad

deveH

I'

CLEVETITORII UMPLU LUMEA DE TULBURARI SI PE f NSISI DE OSINDA. O femeie limbuta, marturisi Duhovni-

ffi
Wit
^

sau ca ii place mult sa tot cleveteasca, dar nu in sens rauta,Duhovnicul vrind a o lamuri in privinta aceasta, ii propuse semene in gradina sa de legume seminte dt scaeti, pir si apoi le adune iarasi. Femeia se duse si semana. saminta, dar ii fu '.i iinposibil a mai aduna semintele. Astfel, toata gradina ei s-a umplut de scaeti, pir si buruieni netrenice. Aceasta o facu sa se gindeasca lerios la pacatul clevetirilor ei, ca tot asa au umplut lumea, dar ii Mte imposibil a le mai aduna de pe unde le-a semanat ((0 M.P. 565),
ulni
i

'

LIMBUTIA CELOR MARI A DUS IN PIERZARE PE COPIL IRLPESTE SI SUFLETESTE. Un scriitor austriac povesti odata
cuiva intimplarea vietii
sale. In tinerete el fusese foarte credincios, ninbla la biserica, citea din Vietile Sfintilor si isi facu acasa un mic iJtSras, in care se ruga cu toata caldura sufleteasca, incit bunica
lui

tirei

*EiJSfc"* CleV tin S recunoa tem " Patima cleveiuoTJtfZ^ ablS K gr0apS plinS de rSutate P^di"

Asadar, inainte de toate, trebuie sa te feresti a nu asculta de ran sau cleveteste pe aproapele sau Sac' insa ai auzit ceva asemenea, vreo clevetire oarec^e Wroap o omoar-o tine da-o uitarii in a a fel, ca sa fii ca 1 cum Hi fi ? ? auzi -o de.loc Atunci vei putea sa petreci o viata linistitS pacing Daca vor vedea ckvetitorii ca dispretul nostru ii va axunge mai degraba pe dinsn decit pe cei clevetiti de ei, atunci acest^se vo lasa curmd de obiceiul lor eel rau al' clevetirii. Vor pSsi pScah, c eve mi si pe vntor vor grai de bine pe aproapele lor nu vor V r laUdl ;

pe

eel ce vorbeste

*"" "
'

* *^ ^uito"
?
?i
-

adeseori izbucnea in plins. Intr-o zi fatal sau facu un prinz bogat si chema mai multi prieteni. Masa fu asezata intr-o odaie in care era si el, adincit in citirea cartilor sfinte, dar fara sa bage ei de seama ca tinarul este acolo. Mesenii erau foarfe veseli. Vorhele putrede, clevetirile curgeau girla din gurile lor... Tatal sau bau eel dintii pahar in cinstea prietenilor sai, zicindu-le:Sa ne bucuram pina ce sintem in viata, caci cine stie daca vom fiasa
. .
.

de
stie
r,3.

fericiti si

dupa. moarte".

Da
si

raspunse

unul dintre

ei

cine

daca mai este intr-adevar

si

alta viata".

Atunci

ei

observara

ne im Pinge mereu la acest obfee al cfctnl nU ne S im de P ro ** P a mTntui e a Sn ? U1 StrU ?1 Ca ras P und ^ea noastra so faca mai mare ?n?"' r\ Dumnez Clevetirea nu numai de aceea e ceva c^aSu rau pentru nentZS f^ ca noi avem a da seama de orice cuvint ci si oentrn aceea ca clevetirea ne? rapeste orice dezvinovatire pentru pacatele

uri

De

61

I'"

'

IZ

ne- a

mP lnS $ /

in aceeasi odaie este

copilul, si astfel incetara

de a mai vorbi
si

'

^^

impotriva credintei. Totusi, acele cuvinte 1-au atins

a tit

1-au smintit
Biserica,

de mult pe tinar, incit din acea clipa

a pa.ra.sit religia,

'

bune si rugaciunea. El singur marturisi ca de atunci a dus <:ea mai nefericita viata. Chiar si moartea 1-a aflat in necredinta, incit a murit ca un dobitoc fara de Suflet
cartile
. .
.

i2<;

Varna a 3-a

clevetlrei, Judccarli

(jl

oslndirii aproapelui

127

lata wide poate duce pilda rea, mai ales a parintilor, si cum poate schimba pe copiii lor, si din veseli si fericiti sa-i faca nefenciti si aici si in cealalta lume! (D.C. 165).
^

ii

PACATLL ASCULTARII CLEVETIRILOR.

si

a asculta cu placere clevetirile care ponegresc pe altii si le vatama cmstea. Dumnezeiasca Scriptura ne sfatuieste sa ne astupam urecnile cu gard de spmi si sa nu ascultam pe cei care clevetesc s-au vorbesc de rau pe altii (Is. Sir. 28 27-29). Sfatuirea mea zice loan Gura de Aur nu priveste numai pe aceia care vorbesc Jt. de rau pe altu; ci si pe aceia care aud niste astfel de vorbe. Pe acestia dm urma ii sfatuiesc eu a-si astupa urechile si a urma psalmistulm, care zice: Unt-am pe eel ce graieste de rau si cleveteste in ascuns pe aproapele sau; pe aceia 1-am izgonit" (Ps 100 5-6) Voieste cmeva sa-ti spuna ceva despre altul? Zi-i: Daca voiesti sa lauzi pe cineva, cu bucurie voi pleca urechea mea iar de voiesti sa vorbesti de rau, sa clevetesti pe cineva, eu voi astupa urechile mele la vorbele tale, caci ce-mi va folosi mie, ca acesta sau aceia este un pacatos?" Mai zi si aceasta defaimatorului (clevet torului) ..Pentru noi^ insine trebuie sa ne ingrijim cum am putea sa dam seama de pacatele noastre, $ sa intoarcem grija si luarea aminte la cercetarea piopnei noastre vietf". Oaie cu ce ne-om putea noi dezvmovati si afla iertare cind noi nu ne ingrijim de insasi treburile noastre dar ne ocupam asa de mult cu cele straine? Este necuviincios cind cineva trece pe linga o casa, a se uita inlauntru cu tunozitate si totodata a cerceta sa vada ce se face acolo. Dar inca mai

Pacat mare este

(Ape. 21 8). Clevetitorul observa ca linga. el erau in foe niste ucigasi, care se munceau cu el in acel iazar de foe. De la o vreme clevetitorul observa ca focul de sub ucigasi, din vreme in vreme, se potolea, se mai stingea, si nu-i mai ardea' asa de cumplit, pe cind focul de sub el si din jurul lui era acelasi arzator si groaznic de torturator. Mirindu-se mult de aceasta, se plinse lui Dumnezeu, zicind: Doamne! Eu n-am ucis oameni, femei si copii ca acesti ucigasi,

cum se face ca. focul lor, din vreme in vreme, se mai potoleste, mai stinge, pe cind focul in care ma chinuiesc eu, este acelasi!" Domnul' i-a raspuns: Da, e drept ca. tu n-ai omorit oameni, femei dar cu clevetirile tale ai ucis si copii, n-ai ucis trupul nimanui inulte, foarte multe Suflete. laca, si acum dupa ani, zeci, sute de
deci
se
;

ani, clevetirile vorbite si scrise in scrisori,

si

atitea

smintesc si ataca. atitea sumedenii de Suflete! Deci, iata ca pentru aceasta locul

i4u nu se stinge in vecii vecilor. De aici invatam ca. pacatul clevetirilor smintitoare, adeseori Deci, sa ne ferim de e mai ingrozitor i decit pacatul uciderii sa clevetiri, ca nu cadem in focul diabolicelor pacatul acesta al
.
.

vecinic,

PACATUL ducerii clevetirilor din om In om.

Pacatul acesta este un diavol foarte primejdios, asemenea holerei, ciumei si boalelor contagioase, care fac mare prapad pe unde ajung ?i se incuibeaza. Clevetitorii indata. ce au prins ceva pentru clevetire, pe drept ori pe nedrept, sint turmentati de diavolii clevetirii groaznic, asemenea be^ivilor. Posedati de diavolii clevetirii, asemenea cailor carora calaretii le infig pinteni in pintece de sar in Sus din locul lor si indata galopeaza intr-o parte si in alta asa si clevetitorii galopeaza de la om la om, de la casa la casa, de la o adunare de oameni la alta. adunare, difuzindu-le si aruncindu-le in urechi si in inimi clevetirea. Cei injectati de diavolescul ser al clevetirii lor, care se lasa posedati de diavolul clevetirilor, simtindu-se si ei impintenati de posesorul lor, galopeaza si ei prin lume din loc in loc, si din om in om, slugarind pe diavolul- Satana cu Pastori si difuzarea clevetirilor aproapelui. Adevaratii crestini
;

necuvimcios
lor.
.

si

mai nemoral
d. statui).

este a iscodi viata si purtarea

(Om. 3

oameni-

Ignatie zice ca: Daca n-ar fi cine sa asculte clevetirile n-ar mai fi mci cme sa mai cleveteasca". Unii Sfinti Parinti aratS ca e tot asa de mare pacatul de a asculta clevetirile ca si a cleveti Cel ce cleveteste are pe diavolul pe limba; iar eel ce asculta clevetn lie cu placere, are pe diavolul in urechi". Fericitul Augustin vrind a dezbara pe oaspetii sai de a cleveti si a asculta clevetiiile avea pe masa sensa inscriptia aceasta: Nu are loc la masa aceasta' oncine vorbeste de rau pe cei care nu sint de fata".
Sf.

pastoriti

CLEVETITOR IN IAD. Un cleric oarecare avea untul obicei de a tot cleveti, cind pe unul, cind pe altul. Obiceiul aceia repetmdu-1 mereu, a devenit o fire rea. In loc a se parasi de clevetire, el simtea o satisfactie sufleteasca in ea, oricit era deunta, blest emata, tulburatoare, invrajbitoare si grozav de rea Dupa un^timp se imbolnaveste greu, cade la pat si moare. SufletuI iui, la vami si judecata particulars, a fost osindit a se munci in tocul vesnic cu ucigasii si alti multi pacatosi inegriti si
inrautatifi

CLERICUL

care vin difuzaiile clevetirilor, uneori se clatesc, mentin dat se la nivelul' demnitatii lor, prin lupta contra acelor clevetiri, prin rugaciuni si cugetare statornica in invatatura Dom-

peste

nului

a Sfintilor Sai. Fericiti sint cretinii care nu se lasa dusi de apele clevetirilor
si si

Dumnezeu

din locurile lor de mintuire! Vai

amar de multimea oamenilor

foe vecinic (Ape. 12

care se lasa dusi de apele clevetirilor, slobozite din gura sarpelui

vechi

Satana

ca

sa-i inece in

marea de

75; 17 15; 19 20; 20 15).

128

Varna a 3-a

aproapetui clevetirei, Judeo&ril ?i oslndirlf

129

VREI SA INDREPTEZI PE FRATELE TAU? SFATUIESTE-L. Poate tu vrei zice St loan Gura de Aur a imbunatati pe fratele tau? Apoi daca. tu voiesti aceasta, atunci plingi si cere de la Dumnezeu ajutorul Lui, ia pe fratele tau la o parte, sfatuieste-1 indeosebi, pova.tuieste-1 i niingiie-L Arata pacatosului ca tu il iubesti, dovede$te-i ca numai din ingrijire pentru dinsul $i pentru ca voiesti binele lui, iar nu spre a-1 rusina, pomenesti pacatele lui. Arata-i cea mai mare dragbste si prietenie, si nu te rusina a face toate, daca tinta ta este de a-1 face mai bun. A$a fac adeseori doctorii, care magulesc pe bolnavii cei nesupusi, spre a-i indemna sa primeasca doctoriile cele vindecatoare. Fa. si tu ,asa si arata Preotului (intelept, nedivulgator, secret, nelimbut) ranile aproapelui tau. Aceasta inseamna a te ingriji de dinsul si a te interesa
de imbunatajirea
lui".

nu tainuie?teJgr esalde miazanoapte aduce ploaie si limba care cautatun de mtristare (Prov. aproapelui si cleveteste pe altii) ni se da a intelege ca: fa^a ta aratmSol 25 23) Prin aceste cuvinte clevetitori a grai de rau pe du-se vesela la clevetiri, intarita pe Hrisostom opreste* pe crestmi de a clealtii i mai cu foe. Sf. loan sintem acum mcaierati, x, totusi nu veti zicind- De cite rele nu nedreptatindu-ne, mvmovatmsimtim? Ne mincam unii pe altii, asa zicind, de slava aproapelm du-Ae defaimindu-ne, fiind musca^i, voieste sa sape groapa cineva grozavie: cind
nostra
Si priveste

DUMNEZEU PEDEPSESTE ASPRU PE CLEVETITORI.

In via|a Sf. Narcis gasim o pilda infricosata. din care reiese cit este de urit pacatul clevetirilor'inaintea lui Dumnezeu. Narcis era Episcop in Ierusalim. El ducea o via^a Sfinta. Cu toate acestea s-au
din cauza. ca Episcopul Sfint i-a dojenit pentru pacatele lor, raspindeau despre dinsul diferite calomnii si chiar au indraznit sa-1 acuze cu diferite pacate grele. Ba s-au gasit trei insi, care au intarit afirmatiile lor cu juramint. Sa ard de viu daca nu este adevarat ceea ce spun" zicea unul. Sa ma fac lepros, daca e minciuna ceea ce afirm" zicea al doilea. S5 orbesc de tot daca e calomnieceea ce am spus" zicea al treilea. Sfintul vazind caeste defaimat fara. sa fie vinovat, n-a mai vrut sa rarnina in cetate. S-a retras intr-o singuratate, in padure, unde petrecea timpul cu mult folos in rugaciuni, meditatie si lectura spirituals. Dumnezeu insa in curind a pedepsit in mod groaznic pe cei trei apa.ra.tori ai clevetirilor, si anume: celui dintii aprinzindu-i-se casa, a ars de viu impreuna. cu ai sai. Al doilea" a cazut in morbul scirbos al leprei, incit toti oamenii se fereau de el ca de ciuma. Al treilea, vazind pedeapsa care a a tins pe ceilalti, s-a cait si si-a marturisit in public pacatul, ca. adica ceea ce raspindisera. ei despre Episcopul Sfint, a fost numai o clevetire. Atita de mare i-a fost parerea de rau, incit in urma necontenitelor lacrimi, a orbit de amindoi ochii (T.P. 35).
locuitoiii

gasit

mai multi din

Ierusalimului, care,

apoapeml'zice- Jti ce a spus cuta,e de nu mai ma cerceta ma ierte! O spun din auzite, dar eu nu cred, graiesti, ?i de ce dai ce De Dar atunci de ce spui, daca nu crezi? nefund vorba, imprastu De ce ca adevarat ceea ce numai se zice? Dumnezeu pe rogi tolusi si nimic adevarat? Tu insuti nu crezi, mai vorbi, ci taci si astiel nu atunci Apoi vorbesti! daca sa te ierte de raspundere. Nu stm cum dea pavei fi scapat de orice teama devenit flecan, nimic nu ramme truns boala aceasta in omenire. Am Ce spune un filosof oarecare, mdemnind in Sufletul nostra. Asculta indrazneste ca nu Auzit-ai cuvint? Sa moara in tine; si A auzit vorba eel nebun, si s-a chinuit cafemeia te va sparge.
tine!
.

Dumnezeu.a

Sd:

;)

(Is. Sir. 19 10-11). ^ a acuza, sintem pregatrfi in once de totdeauna Sintem gata ni s-ar casuna alt rau clevetimp de-a invinovati. Chiar daca nu ^este a a mii de rele. Si ca s3 afh tirea aceasta ne impresoara de Sezind impotnva fratelui tau at asculta ce spune Proorocul: zici tu - ci acela a grait eu eleve it" (Ps 49 21). Dar nu ar fi auzit, sau si de ar fi Anoi daca tu n-ai i vorbit, altul nu trebuie a dosi si a aco auS n ai fi fost tu cauza pacatului. Deci, cind tu le trimbitezi sue, pretext de peri defectele aproapelui, pe ci flencanitor birfitor, nebun. Fubre de adevar Nu esti acuzator; aid. Minii mai mtn pe Dumnezeu Priveste cite rele izvorasc de numai ca semvata Nu auzi ce spune Pavel de femeile vaduve? Nu smt nu numai fara Si casa, in a fi fara de lucru, umblind din casa gramd cele ce nu se cade (1 Iim. de lucru, ci si limbute, iscoditoare,

re naste in fata prancului"

Cind observam pe, unii sau pe unele ca incep trebuie a-i opri neaparat. Cind nu ne este gu putinta aceasta, sa arata macai tacere sau privire in alta parte,
a cleveti pe
altii,

A MAI CLEVETI.

ADEVARATII CRESTINI OPRESC PE CLEVETITORI DE

dindu-le a intelege ca

nu ne place a asculta

acele clevetiri, care

impovareaza Sufletul. Vintul

adevereste

Sf.

Scriptura

de

la

vorbite contra fratelui ^Astfel chiar si atunci cind crezi cele daca. nu cumva chiar si tu ai tau nici atunci nu trebuie a grai, din toate partile? Te term ca Te'zut Oare pe ale tale le cercetezi Tme-te deci, ca nu cumva vor fi'odata cercetate de Dumnezeu? te cerceclevetiri. Aici nu potj nee ca sa nu sa. fii cercetat si pentru a S a. De este hcrul i fle-ncaneli, caci eze Dumnezeu pentru birfiri S pierde. ne Aceasta raul? ceaiimprastiat vorba? De ce ai semanat sa nu ca j.decat! Hristos: Nu pe noS de aceea zice Mintuitorul aceasta de ; 7 7). Dar noi nu facem nici o \orba
,

fiti

judecati" (Mt.

130

Varna a 3-a

clevetirei, JudecariJ $i osindirii aproapelui

131

e^an^r^? T was ia&iB rrr t^Ffr* p

a

nu ne cuminteste nici cele spuse * de arel fari r~i un lucru Idevarat, ca: i^alia, a' ?i de 5 , a spus farS sa audi cineva, totusi a fo=t -ondamlSt AJ!

de vorbele ruinoase, care v-ar putea LX..o.c. 368). (Cols.3 8; gura!"

ri-va de clevetire si

iesi

din

d* u ? a
r

si

zavor

gurii, caci dela

AencaneU

SvorS Si

de rele

Episcop dreptUnul din cei la un prinz, cinstite persoane multe credincios poftise cineva care pe gfai de r&u a incepu clevetirea, poftiti, obisnuit cu se aratara oameni, ceilalti cu dimpreuna Episcopul, nu era de fata. a-1 sili vrind Episcopul, fnainte, clevete^te tot necajiti. Vazind ca servitor tare unui porunCi lui, clevetirile pe clevetitor sa curme cu sS cheme pe eel clevetit. Clevetitorul atunci se rusma asa de mult, incit ruga pe Episcop s&-si retraga porunea. Toata ziua nu mai cuteza a vorbi pe cineva de r&uy

EPISCOPLL IMPTEDICA CLEVETIREA. Un

DOUA PILDE PENTRU OPRIREA CLEVETIRILOR.

Pahomie ne-a aratat cum trebuie sa ne purtam fata de clevetitori. Anume, daca cineVa voia sa cleveteasca pe vreo persoana
Sf.

refine T Te tavmovatesti insa daca nu te condamni daca nTte mfruntezi pe sine-Ji, daca nu-ti condamni sustinerel t a S, ? pe cutare miniat si infuriat, sau si altce GindeS "e indata la cele ale tale, ?i atnnci nu-1 vei condamna ne acell ,,?

FJ
Sf.

e Nimen

ir

te

-^daca ,&%

in prezenta sa, indata se intorcea cu fata in alta parte de catre dinsul. Apoi se stringea ca i cum ar fi auzit apropiindu-se un sarpe i uricios, inveninat, primej dios. Totusji, nu intrelasa de a face crestineasca. observatii fa^a. de o astfel de conduita lipsita de iubire zicea el la astfel de ocaNu iese rautatea din gara omului bun i omul blind nu vomiteaza (varsa) otrava consemenilor ziuni

S>

sai" (Mt. 12 35). Religiosul bSrbat de stat

Ierarh

X^TuS^l
d^S 2-A ^
mama
si
'

loan Milostivul-Patriarhul Alexandria n

6 Vapele, ?? Pnmea pe clevetiton ? casa sa (D.Ae o c * d Pentru a opri pe altii de la clevetiri, no uneoii sa

^
m
al te

ttoHchtoba 43n vorbim ^

vom

r60S 8

filQY

Toma Moral, indata isi manifesta neplacerea cind cineva incepea sa vorbeasca. de rau sau sa cleveteasca pe altul. El schimba discu^ia imediat in altadirectie. Astfel, daca cineva clevetea la masa lui pe vecinul sau, il intrerupea cu observatii de felul acesta: D-ta zici ca nu-|i place cum este cladita. suf rager'ia mea cit ma priveste, sa ma ier^i, eu gasesc de cuviinta ca este destul de comoda si potrivita." (T.P. 34).
;

BUNI,
au plecat de

DAR N-AU USA LA CURTEA

la schitul in care se nevoiau, la

mijloace intelepte, noi dG USta ne in re t?eaza clevetirile ca & ne delor a asculta, T. mci a da crezare deloc clevetirilor Pe flacaii ca^sporovaiesc verzi si nscate pe socoteala
>

Pm\ aceasta

LOR. Oarecare frati Avva Antonie. Intrind

sau

pE S,mS ft^^3?
va asieur ra sp vnr

intr-o corabie sa

uespre

lor,

despre sora sau fiica

lor, si

pe un batrin care fi el avea sa mearga. tot acolo, dar fra^ii nu-1 cunosteau. Sezind ei cu acela in corabie, graiau cuvinte de ale Parintilor, de prin Sfintele Scripturi. Sosind si pentru lucrul miinilor lor. Batrinul pustnic insa tacea Ajungind Antonie. ei la vad, au aflat ca si batrinul merge la Avva

mearga

la el,

au

aflat

cu
aUZlt ' pe pdetenul vostru <* asupra aproapelui sau, spuneti-, delkS Iubitule, aeiicat h\h\ strmge robinetul!" Ori -de cite il ori semenul vostru ca rosteste clevetiri i vorbe
la

totii la

Avva

Antonie, acesta

le zise:

Buna

tovarasie ati avut

m nciunT

? lw t?Ponegnn
!

&A
.

cmva, spun eti -i cu

iubire:

^^ J*
?

de ocara U <**
la

\n^H

adJL adresa

pe batrinul acesta". Apoi a zis sr batrinului: Buni frafi ai aflat pe cale Avvo!" Batrinul a zis: Buni sint cu adevarat, dar ograda (curtea) lor nu are usa. Asa ca, eel ce voieste, intra in grajd si dezleaga. asinul".

Aceasta o zicea insemnind ca cele ce vin

11
20).

la

gura

lor,

acelea graiesc (P. o.c.

'

A
132
Varna a 3-a

aproapelul clevetlrel, ludecfirll $1 oslndlrll

133

NU DESCOPERI TAINA FRATELUI.

CLEVETI. Un batrin

NU

OSlNDI, NICI
1

, )

pustnic foarte silitor la mintuirea sa, sfatuia De-ti va spune vreun frate taina sa, iar alt frate te va Western. cu Western ca sa-i araji acea taina a acelui frate care ti-a incredin tat-o, i-a aminte ca nu cumva sa te insele sa i-o spui/macar de I.va si blestema, caci blestemul lui se va intoarce peste dinsul, iar tu ramii curat. De vei vedea cu ochii tai pe un frate facind
cu'rvio

bata joe cu domnisoara frumoasa, incepu sa-si defecte corporale. Cuvinunele avea care de o alta domnisoara, I necuvnnta auzi un bun crestin. Acesta observind lc de batjocora le noi si nu noi raspunse: Dumnezeu ne-a facut pe
,

LA TIMP. NECUVIINTA CLEVETITOAREI tNFRUNTATA prUejul unei adu-

v> itoarei ii ^fapturile lui sine

Dumnezeu

toate sint

bune

foarte".

Domni-

tni continua cu

T'\

sau alt pacat, sa nu-1 osindesti, ci fa rugaciune catre Dumnezeu pentru dinsul, zicind: Doamne, pazeste pe fratele meu si pe mine de inselaciunea aceasta". Si mai zi: Blestemat sa fii tu diavole
ca al tau este lucrul acesta, ca fratele meu n-ar fi facut aceasta' de nu 1-ai fi inselat tu". Intareste-ti inima si pazeste-te sa nu-i osindesti, ca sa nu se departeze de la tine Duhul Sfint. De va cleveti cmeva catre tine pe fratele sau, sa nu adaugi cuvint la clevetirea

LTsaadauge

SSffiiiSfSE
\

Crestmul se simti domni-* Credeti-ma domnisoara, Sufletul drept decit cu mult' mai bun, mai frumos si
observatiile ei ironice.

e
teze

^ul dumneavoastra,

e suficient

tacere (O.M.P. 619). crestinul izbuti s-o readuca la

^^}^^f'^

****'

269-271).

Eu frate insumi ma aflu pacatos, atita de mult, incit nu indraznesc nici nu pot ca sa osindesc pe altii" si aa vei mintui si Sufletul aceluia, si pe tine de osindire" (P 'o c' K
lui; ci, ori taci, orizi asa:
;
' '

Neocesariei facatorul de minum, Sf Grieore Episcopul evlavia lui, atrase asupra-si Hnd em catehumen, prin stiinta si atace si descrede gelozie. Aceia se hotarira sa-1 colegi pHni r P

NECURAT. CLEVETITOAREA MUNCITA DE SPIRITUL pe vremea

^fnn

SA FACEM O SUTA

DE RUGAciUNI PENTRU

"
emeia

Anor

S publc

Xt

,dunariro?n fata sa

sa-1 invinuiasca Ei platla o femeie prostituata care vorbea senos Grigore cind urit. Intr-o buna zi, pe el si-i ceru de apropie obraznica femeie se
,

calugar calatorea cu trenul. unui vagon. Dapa citva timp de calatorie o doamna se sui in tren si intra si ea in acel compartiment. Dupa aparenta era religioasa. Avea si metanii calugaresti infasurate pe mina, poate ca sa se arate ca era religioasa. Abia se aseza, si indata incepu a cleveti pe un vecin al ei. Calugarul vazind-o sporind mereu in clevetirea sa, ii .zise Sa facem o suta, doua sute, trei s.ute de inchinaciuni (rugaciuni scurte) pentru luminarea si intoarcerea lui pe calea vietii si
:

EL. Un Era singui intr-un compartiment al

se'tocmise, dind a intelege Toti ascultatoru bt r.K rrianr^ ar fi avut relatii rusinoase cu ea. clevetitoare. diabolica o aiungara ca pe o din a prietenu dm calmul, ruga pe unul P astrindu-si nu-1 a pentru ce cerea, dea acelei nefericite femei ceea intimi Unn vazmd convorbirea. continua poata I'JZLrT ca sa-si P facura unele mpunu ? tiau c e sa creada, si astfel ii s-au nimicit. Indata ce DeTdata inJ toate presupunerile fari groaznic Tnnspiritul ?au o apnea si o tortura

cte

toto

wSSTudi
sSHnsa
sS

XSte
^fmi

mintuirii"

Vestitul imparat Alexandru Macedon, cind venea vreunul din supusii sai ca sa pirasca pe altul T$i astupa o ureche. Prin acesta el voia sa-i spuna aceluia cu toata. dreptatea: Pe tine nu te ascult decit numai cu o ureche. Cu cealalta ureche voi asculta pe eel acuzat sau invinovatit de tine".

PE

CU O URECHE ASCULT PE PlRlTOR

PIRIT.

SI

CU CEALALTA

aspuma ?i isi pamint, urla groaznic, gura ii de toti ca fu posedata cunoscu se oul de pe cap Din toate acestea, fi omorit-o tec* himduhnl ran ar 7 de diavolul De bunS seama ca dupa care s-a rugat luiDun> Grtre nu 1 sefacea mila de ea,

banii,

itTapK

smulgea

fit
si

ne^eu

Dumnezeu a aratat nevmovatia lui a vindecat-o. Astfel, sai. a ru?inat pe clevetitoru CLEVETIRILOR. Pacat Cestui de

PACATUL SEMAnARII

pagin, totusi asculta cealalta o rezerva pentru a asculta pe eel clevetit. Asisderea legea Israilitilor nu osindea pe clevetit mai inainte de al asculta (loan 7 5/,'comp. 2 Lege 1 17,

Alexandru Macedon,

desi

necrestin,

numai cu o ureche pe

clevetitori,

17 8 12; 19 1521). nesc, asculta clevetirile cu limba in cele patru mereu facind ascultare

P,fflcu ata

Smult

se taegresc Sufletele

te

jW

.
.

Multi insa din purtatorii numelui cresticu amindoua urechile, indata le vintura vinturi, si din depozitul inimii seamana
diavolilor clevetitori

(Ape

12 1G-

1-5;

Fac 3

Iov 1; 2; Zah 3

1-2; Mt 26 59-63).

"
134
Vain.
i

a 3-a

A
eV tmd ~ An a, de P ? P ^ care era camuflat. a scos 5 ^ IS Eva F afar* < pc dm Rai. Asemenea sarpdui-diavol este si eel ce de^S teste pe aproapde sau. Sufletul celui ce-1 aude il prlpaleSe **** ueie si sHe pe

clevetirel, Judecarii ?i osindirii aproapelui

135

al

om in om. din casa in casa lume, precum am mai aratat, in mimile lor, caci daca nu 1-ar avea, n-ar mai cleveti POsedat.de diavolul^ adica indra^ti,' ca
si

dm

sau nu-I mintuieste (P. o.c. 236 5). Acei semSnatori ai clevetirilor din
loc

il tineau in Sfintului Atanasie nici sa discute, nici sa se apere. Ei Patamon Sf. osinda. astepta isi care criminal un picioare ca pe plinsul. tine mai putea Atanasie, nu-si Sf. nedreptatirea

vadnd

loc

pnn

cesc sau

E^teSS a * *** (I' * 8 44-47- iL 3% f^' A\ S Tim 4 7 Clevetitorii sint urmariti de ureia - A n,tl ? Dumnezeiasca Unn sint v^i si rusinaU groaznic, a^TfadE
fp oc D

rghlSit r

si

V
'

^^
aC
-

AWdTIS si^M "ca^ctvSef

Marcu

au^dSvS

Cuviosului

d dnStCa

)-

mor de moarte cumplita:

Cel ce fura -^zice un Sfint Parinte eel ce minte sau c<4 ce face alte paeate, de multe ori indata ce a savirsit^acatuf sus pma. se pnhaneste pe sine, si vine in pbcain t a. Acda Fnsf care art sme pomemrea
de- rau (clevetirea), ori de maninca, ori de doarme de umbla, ca de rugfna se maninca. Pacatul e nedesoartlt

Observind cele ce se pregateau de Sinodul acela contra Sf. Atanasie^ Tu, .iparatorul Ortodoxiei, lacrimind, ii dse lui Eusebiu: Ce? picioare ca in sta Atanasie si judecator liusebiu, stai pe scaun ca aceasta? privirea rabde putea sa un vinovat?! Oare cine ar mai Maximilian (310) la raspunde Eusebiu. In vremea persecutiei lui ca eu ampierdut facut, s-a nu eram noi amindoi inchisi? Ei cum ai putut sa sea pi Cum un ochi; iar tu esti teafar, ai ochii amindoi? a intelege, dadea ii oare?" Prin cuvintele acestea Sf. Ep. Patamon intemeerau Eusebiu ca svonurile raspindite pentru apostazia lui apararea luat i-au Egipteni iate. De asemenea si ceilalti Episcopi Arhiepiscopului Atanasie. Soborul semi-arian insa sustinind acuzadistruge, au nesocotit tiile, judecarea si ^sindirea lui, pentru a-1 asupra Sfintului Atasi respins toate relatiile. Clevetirile curgeau
!

on

nasie

asemenea

grindinei.

100 6). Toata osteneala lui se face neprimita va varsa si singele pentru Hristos" (P. o.c. 403

U, 28

macar

do-Vi ?

Bunatatea sa-nsoveasca Pururea sufletul tau,

Cei ce in^eleg aceasta

combatusera cniar ereda arlanS cu totn impreuna incepura a cleveti ? i a persecute pe S? AtanS^ Forrnara apoi o clica puternica pentru ca loviturile si fi "ma? to reratoare si mai stagnatOare. Sf. Atanasie vazind acea as^dere in contra lurs. a Bisericii Ortodoxe, dcea indurerkt, Precum Pilat ?i Irod mtara ura cea dintre ei si se
imprietenira sore

n hpSa aleSerea Sf Atanasie in locul "lntf sau Euis+ P Un glaS gP ***** 1 Wrotoiura pe Vdnd avea ? qo de am de la nasierea 30 sa. Indata ce-si incepu actidtatea oastc! rala, anenn se imprietenira cu Meletienii (care nu eSu^ de acord in mci un artxcol al credintei, ba si
-

S
I

A ER EA CLEVETITORILOR ASUPRA SF e TF T?? ATANA SIE. Dupa cincrluni

i

Vor vedea pe Dnmnezeu.

de

la triumful Ortodoxiei

asupra luf Arie

CLEVETITOAREA SFlNTULUI ATANASIE DEMASCATA.

de o femeie Sfintul Atanasie fu clevetit si invinovatit pe nedrept majon-. Episcopi, de a 60 soborului nerusinata. Ea il acuza in fata gazda. in primit 1-a cind tatea arieni, ca ar fi fost siluita de Sfintul

/?

7.7

tr6CUt

vaTlui!'

'

lmPriet enindu-se impotriva ade-

DUI^uTTsE APARA f.

U
1

1 * de un re numar de EpiscopI H mtre care erau si marturisitorii Pafnutie si Paramnn Episcopn Smodului erau i i ? acuzatori

S atneam
fn

arieni

se

Idunara

Sf Af

P0 n" " UnCa lm P

Sricani

L^

^ ^
?

fC

SF-

^ de EP BC0P ^joritatea Srat ^i Constantin

"
i
:

ATANASIE, NEINGAcd Mare

de Atunci Timotei, unul dintre Preotii Patriarhului, apropiindu-se Nu siluit? te-am si tine femeie, ii zise: Tu spui ca am gazduit la de pacat? Cum cutezi te ruinezi tu a ma invinovati cu un astfel am cazut cu tine tu a zice ca am venit la tine si te-am siluit, ca si cu degetul araraspunse ea ridicindu-si mina in pacat?" Da bine. Tu ai foarte te cunosc tind soborului spre Preotul Timotei unde, .*', spune: apoi incepu a-i fost acela care m-ai necinstit. pe necunoscmd cind si cum. Rufin relateaza ca nerusinata femeie sidxiga: Preotul Timotei Sf. Atanasie, ameninta cu degetul spre Smode intelepciune dezbracat m-ai Tu feciorial luat Tu mi-ai declarat afara si a du' s rusinat de acea falsa clevetire, au scos-o vadita. vklenia, a vazindu-si Femeia nevinovat. e ca Sf. Atanasie groaznic, alungata de episcopii arieni, desi Sf. Ata-

'

fugit

msinata
fi

nasie ar

vrut

sa.

afle cine a

pus-o sa-1 cleveteasca astfel!

judecatori Nu-i

permS

SI

CLEVETITORII ACUZA PE SF. ATANASIE DE UCIDERE FARMECE CU O MlNA USCATA. Dupa ce Sfintul Atanasie

impaiateasca de: se intoarse la scaunul sau cu recomandatie

Omul

36

Vama
si

a 3-a

clevetlrei, Judecarii $1 oslndirii aproapelul

137

pe care tu

persoana venerabila si reinstalat in scaunul su incepura a curge asupra lui cu mare furie Episcopul Eusebiu cleveteste pe Sf. Atanasie inaintea imparatului Constantm eel Mare, acuzindu-1 de mai multe crime. Asud^rea si de uciderea unui Episcop (dupa unii cleric, ritet) meletian, anume Arsenie, ca sa-i ia mina si- sa faca farmece, vrajitorii cu dinsa. Episcopal acela in urma unor neregularitati, se ascunse. In lume se vorbea ca a fost omorit. Arsenie auzind despre acea nedreapta clevetire, s-a milostivit, a iesit din locurile ascunse si venind pe ascuns in Tir la Sf. Atanasie, a cazut la picioarele lui, cerindu-si lertare. Fencitul Atanasie s-a bucurat de venirea lui si i-a poruncit sa nu se arate la judecata oi sa stea ascuns. Episcopii Sinodului vazindu-se rusinati cu demascarea femeii ce clevetise pe Sf. Atanasie de desfrinare, au inceput a-1 invinui de faimece, vrajitorii... Ei aduc o minS. uscata in sobor si aratmd-o asupra Sfintului, fara de nici o ru?ine, 11 cleveteau inaintea tuturor, zicindu-i: Atanasie! Mina aceasta moarta te vadeste pe tine. Aceasta te prinde si te tine tare, ca sa nu scapi de judecata. De aceea nici cu cuvintele, nici cu mestesugul, nici cu alt viclesug, nu vei mai putea sa scapi. Toti stim pe Arsenie episcopul
clevetirile larasi
;
. .

1m Dumnezeu

vS osindi^i!" Vazindu-se demascati si cu aceasta clevetir-e, episcopii judecatorii s-au umplut de tulburare groaznica, de mare rusine si-au acoperit fetele si asa au iesit de la judecata. Poporul arian vazind aceasta, au impresurat pe Sf. Atanasie, dosadindu-1 cu felurite clevetiri si vorbe grosolane, zicindu-i: vrajitor, fermecator, mincinos ... si intinzindu-si miinile asupra lui ca sa-1 loveasca, sfisie si omoare. Abia, abia 1-au putut scapa comisarii imparatesti
si

din miinile multimii care vrea sa-1 piarda. Vrajmasii sai il mai cleveca i-a ameninf at ca va opri e'xportul griului ce se trimetea in fiecare an de la Alexandria la Constantinopol, care se facea regulat. La auzul acestei clevetiri, imparatul a exilat pe Sf. Atanasie departe,
tira.

la
vii

Treve in Galia.

lata ispravile demonicelor clevetiri, care cufunda in iad de Pastori si pastoriri crestini care in loc de a lupta contra lor, se lasa condu^i de apele slobozite de sarpele-diavol ca un riu din gura lui (Ape. 12 15) in munca vescinica

pe multi

CLEVETI.TORUL PALMUIT DE SF. SIMEON CEL NEBUN PENTRU HRISTOS. Un oarecare barbat crestin procomit (cum
ar fi la noi seful presedin^ilor de raioane), aproape de Emesia, auzind de viata Sf. Simeon eel nebun pentru Hristos, si-a zis: Ma due sa-1 vad si eu pe Simeon. Vreau. sa-1 cunosc bine, oare pentru Hristos se nebuneste, sau cu adevarat este fari de minte? Pleca. si veni in cetate. Trecind pe linga casa femeilor desfrinate, a vazut acolo pe o femeie ducind pe Simeon la casa lor, si alta il batea dinapoi cu curele. Procomitul smintindu-se, a zis in gindul sau: Cine mai poate crede ca, acest monah mincinos nu pacatuieste cu aceste femei desfrinate?" Acestea zicind in sine, fiind departe ca la o aruncatura. de piatra, deodata stare^ul (Sf. Simeon) alergind la procomit, il loveste peste obraz plosc plosc plosc Procomitul ii cere socoteala autoritar pentru ce 1-a lovit. Atunci Sfintul Simeon dezbracindu-si haina sa fara, de rusine, i-a aratat trupul sau mortificat. Apoi sarind inaintea lui, i-a zis^: Tiealosule, aid este zbur?" Procomitul foarte mirat ca stare^ul i-a cunoscut gindul dare. lui de: judecare, osindire si clevetire, de departe, s-a convins ca el este rqbul lui Dumnezeu si ca se innebuneste de buna voie pentru Hristos. Totusi, el nu putea a spune aceasta cuiva, desi voia, pentru ca o putere oarecare Jinea limba lui ca si limbile celorlal^i pina la sfirsitul vie^ii Sfintului (V. Sf. 21 lulie, o.c. 1103-4).
: ! !

1-ai

omorit,

i-ai taiat

mina

si i-ai

sufeiea insa toate clevetirile acelea grosolane cu blindete. Ei rabda ind^lundupa pilda Mintuitorului in vremea Patimilor de buna voie (Is* 5cJ 7-72), apoi le raspunse cu blindete: Care dintre voi stie bine pe Arsenie, de care ma acuzaji ca 1-am omorit si i-am taiat mina dupa moarte?" Multi din sobor si din cei ce erau de fata, au raspuns ca 1-au cunoscut foarte bine. Atunci Atanasie trimise si aduse pe Arsenie in mijlocul lor, avindu-si amindoua miinile intregi, netalate. lop au ramas incremeni^i. y Fericitul Atanasie cautind spre clevetitorii sai, a zis: Gunoasteti pe acesta? Nu este acesta Arsenie de care mi clevetiti cS eu 1-am asasmat si i-am taiat mina? Nu este acesta Arsenie eel cunoscut tuturor Alexandrenilor?" Apoi a zis lui Arsenie: Jntinde-ti mma. dreapta ca s-o vada to^i... Intinde-^i mina stinga sa ti-o vada fiecare! Dupa ce ?i-a intins pe rind amindoua miinile si le-au yazut toti cei 60 de episcopi ai Sinodului, ostirea si lumea adunata, Sfintul le-a zis ca unor depaYtati de adevar: ..lata barbatuor pe Arsenie, pentru care m-ati clevetit ca 1-am omorit' lata ?i amindoua miinile lui, care n-au suferit nici o t&iere! Acum aratati si voi pe Arsenie al vostru, de-1 aveti! Spune^i despre acea moarte si taiata pe care voi singuri, ca cei ce i-ati facut taiere,

spune tu singur pentru ce 1-ai omorit cu atita nemilostivire? Pentru ce i-ai taiat mina aceasta? Ce trebumta aveai de ea? Si la ce ai intrebuintat-o ? Sfintul

tarmece, vrajitorii!

Acum

luat-o ca sa faci cu ea

CLEVETITORII PEDEPSIXI DE SUS CU INDRACIRE.

In mai multe locuri din Vie^ile
titori vicleni

au
:

fost pedepsiti (V. Sf. o.c.

Sf.

Sfin^ilpr, ni se aratS. ca unii clevede Dumnezeu in multe feluri i cu

mma

ndracire,

d. ex.

7 Febr.

p. 216).
o.c.

Pedepsit cu moarte
p. 1074).

pentru graire de rau (V.

31 Martie,

Pedepsit

Ctt

: ;

138

Vama

a 3-a

evetlrel, judec&rli ?1 ostndlril aproapelui

139

boala pentru cleyetire (D. Ag, o.c.. p. 596). Sf. loan eel nou fiind clevetit de un catolic, a fost martirizat de turci (V. Sf. 2 Iunie, o.c. pp. 85123). Clevetitor groazniq pedepsit (V. Sf. 5 Iulie, o.c. pp. 2001). Femeia care a clevetit pe Cuviosul Stefan, nascind doi copii, i-au supt pieptul pina, au omorit-o (V. Sf. 28 Nov., o.c. pp. 1483 5). Cuviosul Sava aratindu-se unor monahi, ii invinuieste pentru clevetire (V. Sf. 3 Dec. o.c. p. 109). Un eretic clevetind pe Cuv. Daniil ca maninca peste, s-a indracit (V. Sf. 11 Dec. o.c, pp. 5456). Episcopul vrajitor clevetind inaintea imparatului pe fiul sau ca. vrea sa-1 omoare, a bagat o groaznica. vrajba intre ei (V. Sf. 16 Dec. o.c. pp. 824834). Imparatul Darie pecetluieste'pe Daniil in groapa leilor cu sigiliul sau si al boierilor clevetitori, temindu-se de acele salbaticiuni cu chip omenesc cei 122 boieri superiori sa nu-i faca. vreun rati sau sa-1 piarda. (V. Sf. 17 Dec. o.c. p. 869). Sf. Nifon pedepsit cu boala pentru pacatul limbii. pazindu-se de clevetiri si vorbe desarte, tinind o piatra. in gura (V. Sf. 23 Dec. o.c. pp. 1159-62).

CLEVETITORII SfNT PEDEPSITI GROAZNIC. Pe

mea
Sfintului Arhiereu Maleahi traia

vre-

un

clevetitor, vestit

pentru

aproapelui lor numele bun, care-i mai prefios decit averile pamintesti. A^adar, Sf. loan Gura de Aur sfatuieste hotaritor pe crestini a-si infrina limbile lor. La nevoie sa foloseasca. si cele doua garduri dinrii si buzele. Cind au gra.it ceva rau ori au clevetit, sa-si muste limba pina sa curga, singe din ea, pentru a o dezbara de clevetiri (Vezi p. 1235 din aceasta. carte). Privitor la canonisirea i vindecarea crestinilor de diavoleasca plaga. a clevetirii, iscusitul Mitropolit Antim Ivireanul hotara^fe asa: Cine are obiceiul de piraste (clevetete) pe fratele sau crestin pentru ca sa-1 pagubeasca i sa-1 saraceasca, sa se lase de acest lucru ca toate pacatele cite va f.ace, dupa ce se va spovedi i isi va face canonul ce-i va da Duhovnicul, i se vor ierta insa, acel pacat al pirei, nu i se va ierta nici cu un mijloc, ca. este mai mare decit uciderea. lata. va. poruncesc i voua Preotilor, cine ar veni la voi sa se spovedeasca, i va avea acel pacat al pirii, de se va apuca aqel om inaintea voastra cu chezasie buna, cum ca nu va mai piri pe nimeni in v^ata sa, voi sa-i faceti iertaciune, dindu-i canon, apoi sa se si cuminice. De nu va vrea insa. sa se paraseasca, sa-1 lipsiti nu numai de Sfinta Taina; ci si de la Biserica,, pentru ca sta impotriva lui Dumnezeu i se aseama.na.cu diavolul" D.A.I,
;

si pe ArhiePedeapsa lui Dumnezeu insa. 1-a ajuns degraba. Dupa clevetirile cu care a tulburat pe crestini si pe Arhiepiscop, a inceput ,a-i putrezi limba, apoi a facut in ea mulfime de viermi, care ieseau cu gramada din gura blestematului clevetitor. Dupa niste groaznice chinuri, timp de sapte zile, nefericitul a murit greu. Altadata, pe cind Arhiepiscopul predica poporului, o femeie

dibacia limbii sale in a ponegri. Acela a clevetit chiar

o.c. 99),

piscop.

obraznica a inceput
tilhar,

a-1 bodogani. fntrerupindu-i predica, 1-a numit Arhiepiscopul a tacut, a rabdat, insa. a grait Dumnezeu in locul lui. Atunci, indata. femeia nerusinata inebuni si striga mereu: Maleahi ma sugruma! Maleahi ma omoara.!" Arhiepiscopul precum vedea bine si toata adunarea inchinatorilor, nu-i facea nimic. Peste citva timp insa. a murit de o moarte cum-

fatarnic.

plita.

VINDECAREA PACATELOR CLEVETIRII.

Clevetitorii,

pen-

tru a se usura de pacatul clevetirii, trebuie a se lupta din rasputeri in a strica clevetirile facute asupra celor ce i-au clevetit, si a repara vatamarea primita. de cei care au fost clevetiti. Fara stricarea cleve-

Cei ce au clevetit pe alrii, vadind pacatele lor ascunse, sint indatorari a strica cu orice pret i sacrificiu^ clevetirile cu care i-au ponegrit, a se cai ca nu si-au Vazut de pacatele sale a-i vorbi de bine, a arata calitatile lor cele-bune, asa fel, incit sa se stearga. toate urmarile rele lasate de clevetirile lor. Clevetitorii care au. invinovatit pe altii de pacate grele, sa-?i retraga clevetirile, sa. repare vatamarea si sa paraseasca obisnuinta de a mai cleveti altfel cad vremelnic si vesnic in judecata lui Dumnezeu. Oarecare din Sfinti, auzind ca. un frate a cazut in curvie, a zis: 0! Ce rau a facut!" Dupa putina. vreme acel frate a rep'aueat. Atunci a venit Ingeru Domnului cu Sufletul fratelui la batrinul, si i-a zis: Iata, acela pe care 1-ai judecat, s-a mutat; unde poruncesti sa-1 asez? In lmpa.ra.tia Cerurilor? Sau in munca?" Batrinul auzind aceasta, s-a ca.it si a petrecut pina la moartea sa rugindu-se lui Dumnezeu sa. cistige iertare de aceasta, plingind si ostenirtdu-se
. ..

foarte mult (P. o.c. 379 6).

De
mult, cu

aici
cit

invatam

sa.

repararea vatamarii, nu li se iarta pacatul; precum jefuitorii nu sint iertati pina.ee nu despagubesc pe cei ce i-au jefuit. Sfinta Pravila. Bisericeasca. hotaraste clar: Hotul i vadnicul, acelasi judet va lua" (P.B.G. p. 110 88). Clevetitorii care nu repara cinstea acelora pe care i-au vatamat cu clevetiiile lor, nu sint vrednici de dezlegare in Scaunul Sfint al Spoyedaniei, deoarece au rapit
tirii
si

vedem

ca.

ne ferim de orice clevetire, cu adeseori cu foarte mari greutati si

atit

mai

sacrificii,

abia, abia, se poate repara cinstea altora vatamata.. Astfel, clevetirea, ca -si furtisagul si eresul, nu se vindeca. decit numai cu un
si folositbr. Deci, acestea nimenea sa. nu le dupa. canoanele Sfintilor Parinri, care hotarasc a^a; Furii se dezleaga. dupS, Ce au dat inapoi furatura, clevetitorii

anumit canon potrivit

ierte decit

numai

140

Varna b 3-a

A
si ereticii

clevetirel, judecSrii ?1 ostndirii aproapelui

141

dupa, ce au intors cinstea celor pe care i-au yatamat ce au lepadat cu totul eresul din fihrfca lor (Vezi M.P. D.A.I. o.c. p. 99; s.a.).

dupa,
poti stringe nici clevetirile sau vorbele rele spuse pe seama Femeia a in^eles din aceasta cit de uricioasa e clevetirea, cit de greu e pacatul grairii de rau, cit de mare e rautatea aceasta, si s-a hotarit a face tot ce va putea, pentru a se usura si vindeca. Din clipa aceea n-a mai clevetit pe nimeni.
altora".

o.c.

pp.

289;

nu

ALBUL REPEDE SE
ALB, BA. Un
ruga
sa. i-o

crestin

FACE.. NEGRU, DAR NEGRUL mergind la un vopsitor cu o haina. alba, il

vopseasca in negru. Vopsitorul ii primi haina si i-o vopsi. displacindu-i crestinului haina neagra, merse iarasi la acelasi vopsitor, cu haina, si-1 ruga sa i-o vopseasca din nou in alb. Vopsitorul clatinind din cap, ii raspunse D,in alb se poate vopsi in negru foarte usor, dar din negru nu se mai poate vopsi in alb" laca asa este si cu numele bun. Foarte usor se poate ponegri prin o clevetire sau alta. Dar dupa aceea, greu si cu foarte mare greutate uneori numai daca se sacrifica cineva. se poate repara

Mai

tirziu

CINSTIREA PARINTILOR TRUPESTI

PAD.
lor,

SI

SPIRITUALI

ADUCE SIGURANTA; IAR DEFAIMAREA LOR ADUCE PRACrestinii chiar din copilarie sint indatorati a cinsti pe parintii care sint loctiitorii lui Dumnezeu. E drept ca. noi toti oamenii avem un Unic Tata, universal si'etern, Tatal Ceresc. Totusi, El ne-a dat via|a conlucrind cu parintii hostri. Astfel, ei sint loctiitorii

Prin anul 1629 in Japonia erau 400.000 (patru sute de mii) crestini. Lucrul Domnului cerea mai multi misionari. Europenii trimisera un nou grup de mai multi predicatori ai Sfintei Evanghelii. Niste au clevetit inaintea regedesi erau crestini negustori Olandezi lui (Micadoului) ca misionarii lucreaza, pe dedesupt sa duca Japonia sub stapinirea Spaniolilor si Portughezilor. Micadoul miniat groaznic, porunci sa se rastigneasca imediat noua Preoti misionari la raspintiile drumurilor. Acesta fu semnalul unei persecutii singeroase, care din ordinul Micadoului tinu 40 (patruzeci) de ani. Dupa patru zeci de ani, in Japonia, din cei patru sute de mii de crestini, n-a mai ramas decit un singur crestin! lata, unde au dus vorbele clevetitoaie ale negustorilor Olandezi! lata pentru ce legea noastra crestineasca e asa de putin raspin-

CLEVETIREA A PUSTIIT JAPONIA DE CRESTINI.

Lui aici pe painint. De aici invatam ca dupa cinstirea data. Lui ca Dumnezeu, mai presus de toate,, cea mai mare cinste noi trebuie a o da paxmtilor nostri, vazind in ei o minunata reoghndire a puterii si majestatii lui Dumnezeu. Dumnezeu Insusi ne porunceste aceasta fiecaruia in parte: Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta, ca sa-ti fie tie bine si sa. traiesti ani multi pe pamint" (Es. 20 12). Cite a indurat mama ta pentru tine suferinte scrie Sf. Ambrosie Cite nopti nedormite! Cite lipsuri! Cita nehniste cind tu erai in primejdier Cita truda. si osteneala a suportat tatal tau pentnr a cistiga cele de trebuinta pentru trai Apoi daca. parintii tai au f acut si au suferit atitea si atitea pentru tine, cum poti tu a fi nemultu-

mitor

fata,

de dinsii?"
:

Dumnezeiasca Scriptura ne da anumite pilde frumoase, educative de cinstirea parintilor. Asa d.p. Iosif eel frumos, desi ajunsese ai doilea dupa Faraon, totusi, el a primit cu multa cinste pe tatal
simplu, pastor de oi, si imbra.tisindu-1, aceea 1-a prezentat lui Faraon (Fac. 47 1 12). Solomon, cu toate ca se afla intr-o mare stralucire impara. teasca, totusi, cind a intrat la el mama sa Versavia, s-a sculat de pe tronul sau inalt, s-a plecat inaintea ei si a poftit-o sa. sada pe tron de-a dreapta sa (3 Imp. 2 19; Ps. 44 11). Pilda cea mai mare
1-a sarutat plingind.

dita.

in farile Asie"

sau Iacob-Israil, care era

om

FULGII SE ARUNCA USOR IN VINT, DAR NU SE MAI

femeie limbuta, se plinse odata. Duhovnicului sau la Scaunul Spovedaniei, ca. are obiceiul rau de a tot cleveti pe altii. Duhovnicul, vrind a o lamuri si a-i face cunoscut greutatea acestui pacat spre a-1 pa.ra.si desavirsit, ii zise: Fiica, du-te in piata de cumpara o gaina, si vino cu ea la mine, smulgindu-i fulgii si aruncindu-i in vint". Femeia a implinit porunca Duhovnicului. Se duse in piata, cumpara o gaina si venind pe cale, i-a tot smuls fulgii si penele, aruncindu-i in vint. Ajungind la Duhovnic, a asteptat sa. vada. ce canon ii va da. Duhovnicul ii zise: Acum intoarce-te inapoi pe calea pe care ai venit incoace, si aduna. toti fulgii si penele aruncate de pe gaina in vint". Femeia auzind cuvintele acestea, a inmarmurit de groaza, si zise: Asta este peste puterea meal" Duhovnicul cSutind s-o lamureasca, ii zise: Vezi?f Cum nu poti stringe fulgii si penele smulse de pe gaina si aruncate in vint, asa

Dupa

POT ADUNA. O

de cinstire fata de parinti a dat-o Mintuitorul nostra Iisus Hristos

in viata

Sa

din copilarie pina la 30 de ani. Acolo lucrind El tim-

plaria in casa din Nazaret era sub ascultarea lor" Lc. 2 51). La nunta din Cana, cind Maica Sa a zis: Vin nu au", El vrind a o cinsti in fata tuturor, a facut prima minune, prefacind apa in vin. Noi crestinii sintejn indatorati a cinsti pe parinntii nostri, chiar $i

atunci cind

am
si

observa la
Iafet,

ei

unele greseli sau pacate.

Ne reamin-

tim

cum Sim
si ei

acoperit

acoperind goliciunea tatalui lor Noe, s-au cu binecuvintare iar Ham divulgindu-i slabiciunea,
;

s-a imbracat cu Western' (Fac. 9, 21

27).

142

Varna a 3-a

clevetlrel, Judecaril l oslndirii aproapelui

143

STUDENTUL SARUTA MlNA OCNASULUI.

mai
vestit, se

Pe o strada

jos la
lirii

pamint

si

muri. lata cu ce se alese.in

urma

clevetirii, necins-

dosnica, treceau niste neferici^i la munca silnica. Un student apropie de un ocnas, s>i saruta mina. Paznicul ocnasilor vazindu-1, ii zise mirat: Ce faci? Saruji mina unui ocnas?" Stu-

si

nedreptatirii

mamei

sale!

MASURA CU CARE MASORI,

<

dentul insa ii raspunse cuviincios: Da. Dar, el este tatal meu" laca, a$a trebuie a cinsti fiecare pe parintii sai, chiar si atunci cind ar fi decazu^i, ori osinditi la temnija, ocna.
.

fSI CLEVETESC 1 AMArAsC clevetihd sau ponegrind pe tatal sau Noe, s-a imbracat cu Western groaznic (Fae. 9 21 27). Fiii Arhiereului Aaron Nadab si Abiud, cei cite doi fii si Arhiereului Eli si Samuil, nesocotind pe pSrinJii lor si sfatul bun ce li s-a dat, s-au prabusit in groaznice caderi si pierzare (Lev, 10 15; 1 Imp. 3 1215; 4 11 17; 8 15). Avesalom clevetind, discreditind si razboindu-se impotriva tatalui s4u David; a fost spinzurat cu propriul sau par al capului de creanga unui copac si omorit naprasnic

PARINTII.

PEDEAPSA FIILOR CARE Am vazut cum Ham

:

observa pe parintii sai cum ii de lemn pe vatra sobei. El se apuca intr-o zi de cioplit o bucata. de lemn afara la taietor. Vazindu-1 tatal sau, il raspunse copilul intreba: Ce faci acolo copile?" Faco troac^ ca sa. va. dau mincare in ea cind veti ti batrini, asa cum ii dati dumVazindu-si ncavoastra bunicului!" Crestinul s-a pus pe ginduri greseala, sau mai bine zis pacatul greu, a chemat pe tatal sau la masa si nu 1-a mai tinut deoparte in chilerul intunecos, mic si nenpil
1

TI SE VA mAsURA. Un dau mincare bunicului sau ba-

in intr-un blid

ingrijit.

<

CU TlLHARUL pocAit In RAI, ori cu tIlharul LEVETITOR IN IAD? Dupa multele suferinte groaznice de la
Golgotei,
toata.

(ihetsimani pina deasupra crest etului plesuv al

de Joab

si

oamenii

lui

(2

Imp.

18).

lumta adunata acolo, privea la lisus Hristos rastigmt pe o Cruce mai inalta, intre cei doi tilhari. Si cu cei faradelege S-a socotit"
(Mc. 15 28; Lc. 22 37). La durerile acelea trupesti ale Domnului atirnat numai in ranele cuielor de la miini si picioare pe Cruce, se mai adaugara si alte dureri, dureri mari sufletesti. Privelistea era cu adevarat groaznica; majoritatea poporului adunat, in frunte cu
capeteniile lor,
zile
isi

SA iNGRIJIM

Fiule zice Sf. SeripturS sprijineste pe tatal tau la batrinete nu-1 mihni pe el in viafa lui. De-si va pierde mintea, ingaduieste^l si nu-1 neqnsti" (Is. Sir. 3 12 14). Mintuitorul ne da pilda vie de ingrijirea parintilor, cind chiar si pe Cruce fiind, incredinteaza. pe Maica Sa ucen; cului Sau iubit ca s-o ocroteasca ca pe o mama (loan 19 2627). Astfel, chiar si feluritele vieta^i ne dau pilda de mgrijirea parinpor lor batrini. Asa d.p.: Plutarh spune ca puii
si

DE pArINTI

tN SLABICIUNILE LOR.

bateau joe de lisus

crucificat,

cu vorbe jignitoare,

strigindu-I in batjocura.:

Ua! Tu Cei ce

strici Biserica si in trei

de

lei

hrana.

due mincare celor bStrini, care nu-si pot cauta si agonisi Puii de barza zice Sf. Ambrozie incalzesc berezele

batrine".

Parintii trebuiesc cinsti^i,

nu

clevetiji,

nici batjocoriti.

averea fiului sau, cu condi^a sa ingrijeasca de ea pina la moarte. Fiul nerecunoscator insa, vizindu-se stapin pe avere, alunga pe batrina din casa sa, nesocotindu-o si clevetind-o. Mama vazirtdu-se aruncata pe dramuri si lipsita, alergS la un avocat, ca sS-si recapete dreptul siu. Atunci fiul ei se hotari sa se razbune asupra acelui avocat. Merse acasa, prinse prin gradina un sarpe mare, gros, pe care-1 inchise intr-o
ladija. Alergind apoi la avocat, afla

FIUL ALUNGfND PE MAMA O mama din America ii dadu toata

SA,

MURI FOARTE RAu.

o zidesti, mintuieste-Te pe Tine Insuti! De esti Fiul lui Dumnezeu, pogoara-Te de pe Cruce". Asemenea arhiereii cu batrinii, fariseii si carturarii, isi bateau joe de El, zicind: Pe altii a mintuit, iar pe Sine nu poate sa Se mintuiasca! Mintuiasca-Se pe Sine, de este Hristos Imparatul lui Israil! Pogoara-Se acum de pe Cruce, S-a increzut in Dumnezeu, ca sa. vedem si sa credem intr'lnsul izbaveasca-L acum, de-L voieste, ca. a zis: Sint Fiul lui Dumnezeu". In acest chip il batjocoreau pe El si ostasii, zicind: De esti Tu Imparatul Iudeilor, mintuieste-Te pe Tine Insuti". Asijderea si tilharii cei ce erau impreuna. cu El rastigniti, asociindu-se cu lumea aceia rea si salbatica, il ocarau pe El(Mt. 27 3944). Majo.
.

ritatea

multimii vociferau

mereu

aceleasi

batjocori.

Imprejurul

suferindului, aJ Carui corp, cu toata greutatea iui, atirna

in ranile miinilor
Crucii, inalta
si

numai

usa intredeschisa,

si

dete drumul

picioarelor prinse in piroane

mari de lemnul

sarpelui din l&difa inSuntru spre biroul avocatului. Sarpele insa intorcindu-se, se agata de el, se incolaci imprejurul lui, si incepu

zadarnic, arpele

mufca. Ingrozit foarte mult, incerca sa se desfaca de sarpe, dar il stringea cu putere si-1 musca tot mai groaznic. Fugi repede din casa si din curte afara in strada, unde se prabusi
a-1

de 5 metri cu bratele mari de 3 metri, saltau jucind vrajmasii Domnului, batjocorindu-L, hulindu-L, bucurindu-se de groaznieile Lui indurerari cumplite, facindu-si salbatica petrecerea. Pe linga groaznieile dureri ce sim^ea in corpul Sau spinzurat

pe Cruce, se mai adaugau

si

indurerarile feluritelor batjocori ale

144

Varna a 3-a

clevetirei, judecarii $i oslndirii aproapelui

Mintuitorui vazind toate stiu ce fac!" si iertarea Blindefea aceasta detepta si lumina. pe tilharul din dreapta. El curma cu grosolanele batjocori. In Sufletul lui se savirsi o schimbare brusca. La vederea Fetei lui Iisus, infinit de blinda. si a toate iertatoare, tot ce fnai ramasese bun in inima lui, se trezeste, se reinvioreaza, in vie. Atunci, pe cind tilharul crucificat din stinga il hulea mereu pe Iisus, zicind: De esti Tu Hristosul, mintuieste-Te pe Tine si pe noi!" tilharul din dreapta il certa, zicind: Nu te temi tu. oare de Dumnezeu, ca in aceeasi osinda esti? Noi dupa dreptate cele vrednice dupa faptele noastre luam; iar Acesta n-a f Scut nici un rau". Apoi adresindu-se cu umilinta lui Iisus, zise: Pomeneste-ma. Doamne cind vei veni intru Imparatia Taf" Iisus i-a zislui: Amin zic \ie, astazi vei fi cu Mine in Rai". Ai vazut zice Sf loan Hrisostom tilhar si tilhar Cel din dreapta il marturisea pe Hristos si celalalt il hulea! .Tilharul Dismas s-a marturisit pacatos si afla Raiul deschis. Tilharul se marturiseste pe Cruce si capata indraznealS. sa. ceara Imparatia. Acesta il preamarea pe Iisus cu Ingerii si cu Sfintii; celalalt il batjocorea si clevetea impreuna. cu lumea zacinda in eel rau (1 loan 5 19)1 Ai vazut filozofia tilharului? Ai vazut intelepciunea lui? Ai vazut invatatura lui? Ai vazut marturisire desavirsita? Ai vazut cum si-a sters prin putine cuvinte pacatele sale? Ai vazut cum a dezbracat pacatele pe cruce? Ai vazut cit de mare e puterea marturisirei ? S-a marturisit si a deschis Raiul. S-a marturisit si a prim it o atit de mare indraznire, incit din tilharie sa ceara Imparatia ... A sarit deodata de pe Cruce in Cer Tilhar si tilhar! Unul huleste, altul ii inchide gura. Unul insulta, altul ii reproseaza. Unul Gestas se cufunda cu poporul invrajbit in iad de viu celalalt Dismas se grijea de cele ale altuia si se silea sa smulga si pe tovaraul sau de tilharie din rautatea lui, si sa se faca amindoi Amindoi pe Cruce, amindoi din viata tilinva^atori pe cruce hareasca, amindoi din rautate, amindoi din aceleasi suferinte grele, dar nu amindoi in aceleasi ginduri, simtaminte, vorbire!!! Astfel, unul a mostenit Imparatia Cerurilor, celalalt a fost trimis in ghe-

acelora care-L vrajmasjuiau groaznic. acestea, zicea: Parinte, iarta-le lor, ca

nu

in iad linga inaintasul lor, in muncile vecinice, in gheena, cum adevereste si Sf. loan Hrisostom, se trezesc, deschid ochii mari, dar atunci e prea tirziu, e prea tirziuj De acolo nu mai pot ie$i ca i tilharul Gestas, care tot hulea, clevetea, batjocorea pe Hristos, pinal-a prins moartea asa, si 1-a inghitit iadul. Tilharul din dreapta, Dismas, pe care 1-a prins moartea in credinciosie si pocainta. adevarata, are putini urmasi. Privind atent la gura lor, aproape n-ai ce numara pe degetef Intrebati de ce? Pentru ca crestinii vremilor noastre s-au zamislit, nascut si crescut in circiumi, la praznicile diavolului, adica in spiritul petrecerilor anticrestinesti cu jocuri, cintece curvesti, chiuituri, vorbe putrede, mascariciuni, dracuieh,

vad

injuraturi de cele Sfinte, be^ii, felurite blestema^ii, si nu in spiritul crestinatatii adevarate. Chiar de se ridica uneori ici, colo, cite unul

sa urmeze tilharului creduicios, il inabusesc ceilalti pina se stinge ca o scinteie ce iese pe horn afara. Putini, foarte putini urmasi se aleg de partea lui Dismas, si acestia cu mari intreruperi. Cu o buna instruire, silin|:a si devotament sfint, se pot intari, inmulti si apuca o buna parte din crestini si pe urmele lui Dismas la mintuire, la Rai, in Imparatia Cerurilor. Dar pentru a se lamuri, trebuie a privi adinc la tilharul clevetitor asupra Mintuitorului si la eel m&rturisitor, rugator la iad, unde a cazut clevetitorul, si la Rai, undeT intrat eel ce si-a inlocuit clevetirile sau batjoeorile cu marturisirea pacatelor savirsite si cu rugSciunea umilita. Clevetitorii si ascultatorii sa. se examineze bine, ca sa vada. dupa cine merg si cu care sint in prezent ? Cu Gestas pentru munca vecinica in iad, sau cu Dismas pentru feficirea vecinica in Rai, si cine vrea mintuire sa inlocuiasca izvorul murdar al hulelor, clevetirilor, batjocoririlor, vadirii greselelor si a pacatelor aproapelui lor, cu marturisirea pacatelor proprii, adevarata spovedanie, implinirea canonului cuvenit, adica facerea roadelor vrednice de pocainta si rugarea in Duh si Adevar Mintuitorului, ca Dismas. Numai asa facind, vom putea ajunge la fericife.
;

ACUZATORUL PACATELOR SALE LIBERAT DIN TEMNITA; IAR CLEVETITORII ALTORA, RETINUTI. Un imparat
cerceta odinioara o temnita mare. Mergind din loc in loc, din camera in camera si din celula in celula, intreba pq, fiecare in parte, ce rele a facut -de-a ajuns acolo. Fiecare arunca vina pe altii, clevetea pe unii si pe al^ii, acuzindu-i ca ei ar fi cauza intemnitarii sale. Deodata insa unul dintre intemnitati ii- iesi inainte si marturisi

na.

La aceasta privind Biserica, preamareste pe Hristos, zicind: In mijlocul a doi tilhari, cumpana a dreptatii s-a aflat Crucea Ta: unul s-a pogorit in iad cu ingreuerea hulei (clevetire, batjococorire) iar celalalt s-a usurat de greseli (pacate) spre cunostinta cuvintarii de Dumnezeu ..." (Trop. ceas. 9). Privind in largul lumii, observam ca majoritatea crestinilor
;

adevarul, zicind:

Eu am

facut

un pacat mare,

foarte mare.

Pedeapsa care
marturisirea

am

suferit-o

de cind

am

intrat aici insa, este foarte

alearga in urma tilharului din stinga, hulind, clevetind si batjocorind pe Hristos in persoana celorlalf i ere? tini. Tocmai cind se

mica fa^a de vina meaT...".

lui,. i-a zis:

Imparatul vazind sinceritatea si

Locul tau nu este
aici

Ie$i afara de aici.

146

Varna a 3-a

cleVetirel, judecarii i osindirii aproapelui

147

in temnita!" Din acea clipa

lui,

il lasa liber acasa, pentru sinceritatea tilharul pocait in Rai. Multimea celorlalti intemnitati, clevetitori ai unora si altera, au ramas retinuti acolo

ca

si

Domnul pe

in temni^a, ca si tilharul clevetitor sting a; in iad...

si

batjocoritor de pe cruce din

pe pamint la cer prin cele 24 vami ale cit si prin vamile vazduhului, la judepamint Atit vazduhului. pe diavolii clevetesc i lupta a despuia universala, cata particulara. si i-a inzestrat Milostivul Dumnezeu. care pe crestini de tot binele cu ei pe protoparintii nostri: Eva si Adam Chiar asa cum au osindit

cum

trebuie, in suirea de

vamile vazduhului, Ingerii cei buni, luttiinati, imbracati cuviincios si straluciji peste tot corpul, cauta faptele bune ale' crestinilor, 1 on de cite ori le afla, se bucura. foarte mult, le arata lui Dumnezeu si le pun in cumpana pentru a salva Sufletul crestinesc. De aici reiese clar ca Ingerii sint adevarati prieteni, soti si ocrotitori ai Sufletului crestinesc. Dragostea aceasta curata, in'sotita de osirdia cercetarii si cautarii faptelor bune, aratarea lor inaintea bunului Dumnezeu si a vrajmasilor, spiritelor rele, e asemenea unei

CU INGERII LUMINATI, ORI CU DIAVOLII NEGRII DESPUIATI? In mai multe scrieri religioase, am aflat ca pe la

in Rai,

cirea

cum a despuiat pe lui, cum despuia pe

1; 2;

dreptul Iov de averile, sanatatea si feriArhiereul Isus fiul lui Iosedec (Fac. 3

1-5; Iov

Zah. 3 7-5).

CLEVETITORII SlNT CEI MAI PERICULOSI DIAVOLL

Intr-un sobor dracesc, Satana, din toata multimea aceia de dracime, n-a aflat pe nimeni vrednic de a-i fi urmas, decit numai pe clevetitor, zicind catre el: De-o fi sa mor vreodata, numai tu meriti sa-mi tii locul meu, uimindu-ma de ispravile tale" (Vezi ..Oglinda Duhovniceasca", pp. 13131316, de autor). cajciiul calatoca blestematii serpi Clevetitorii pindesc rilor, iscodesc viata semenilor lor pentru a afla cite ceva, spre a-i vadi, divulga si cleveti in lume (Fac. 49 17; Ps. 63 4-6; 100 5-7; 108 1 18, 2728; 139 15), lasind in urma lor o dira intunecoasa murdara, care Umple de intuneric si de murdarii pe cei ce au si

mantn

stralucitoare,
si

cu care se acopar maiestos

si

cmste

stau cu mare

dragoste inaintea lui Dumnezeu.

Aceasta imbracaminte a dragostei curate, icopere multime de pacate (1 Petru 4 8; 1 Cor. 13; loan 15 12-73). Dragostea adevarata il face pe Crestin adevarat rob, slujitor al lui Dumnezeu, un inger al aproapelui, al semenilor sai. El cauta si aduna tot ce afla bun in semenii sai, ca sa le arate inaintea lui Dumnezeu si sa le vesteasca in lume. Aratarea a tot ce-i bun al semenilor sai in lumea pe unde trece el in viata.. il ajuta sa lase in urma . lui o cale lununoasa, neteda, buna de umblat si de folosit celor cel-auauzit Aceasta il face pe Crestinul adevarat un bun Inger sau sol al lui Dumnezeu calauzitor de Suflete pe luminata cale a mintuirii Un astfel de Inger a fost Sf. Antonie, care umblind prin pustiu din pustmc in pustnic, a adunat tot ce a vazut bun la dinsii si le-a aratat multimii ucenicilor sai si altor Suflete, folosindu-le foarte mult... dupa care Biserica i* dat numele de Avva Antonie ce ,Mare. Asa intelepteste lucrind si alti Cre tini Pastori si paste ? 1 ~^" au lnvr edrucit a deveni, a fi si a ramine in Biserica unica J8 bfmta, sobormca si apostolica, mari oameni inaintea lui Dumnezeu Tot in aceleasi scrieri religioase, am aflat ca ingerii cazuti dracn sau diavolii, iscodind pina la cele mai adinci amanuntimi ieluntele scaderi, greseli si pacate ale crestinilor, le descopar,' divulga si vadesc inaintea lui Dumnezeu, a tngerilor luminati si a teata lumea, clevetindu-i ingrozitor. Crestinii aceia Pastori

impotmoli in ea. Clevetirea face pe crestinii prinsi mustelor prinse in pinza paianjenilor in mrejele ingerii Satanic calauzitorii sufletelor diavolului, niste victime ale pierzarii la iad, in muncile vecinice, niste asociate cu ea, pe caile vesnic (Mt. 13 25, 3842). zizanii sortite focului
nefericirea a se
ei

asemenea

FUGITI

DE LIMBILE CLEVETITOARE.

Sf.

Avva Macarie

zicea fratilor in Schit, dupa ce ieseau din Biserica: ..Fagi^i fratilor! Fugiti! Fu-ugi-ti!" Atunci oarecare din batrini i-au zis: Unde putem sa fugim mai mult decit in pustia aceasta?" Sfintul atunci

a zis: fugi{i de aceasta, fugiti!" Apoi repede intra in chilia sa, isi inCuia usa si statea nevoindu-se, , de cind ma rog zicea Avva Sisoe Treizeci de ani am Domnului Dumnezeu, zicind: Doamne Iisuse... acopere-ma de limba meal" Si iata, pina acum in fiecare zi cad printr-insa si pacasi-a

pus degetele

la

gura

si

tuiesc" (P. o.

c.

pp. 135 15; 210

5).

CLEVETITORII DENATUREAZA ADEVARUL. Dupa

inte-

si de la persoanele ce sint de partea lor aici pe pamint, purtind astfel si ei aceeasi numire: diavoli impelitati". Dar mult mai groaznic si infricosat sufar Sufletele crestinUor prinse de moarte nepregatite

pastoriti

- sufar

si

foarte mult de la diavoUi clevetitori

rogarea liii Iisus inaintea Arhiereului Ana, e dus apoi inaintea Arhiereului iudaic Caiafa, unde i Se i'a al doilea interogatoriu. Acolo presedintele Caiafa si Sinedriul (cei 70 de membri), cautau marturii mincinoase impotriva hii Iisus, ca sa-L dea la moarte, unul si nu gaseau. Mai pe urma venind doua marturii mincinoase, Biserica Templul darim pot sa Eu Acesta zicea: zis: dintre ei a

lui

Dumnezeu

si in trei zile sa-1 zidesc"

Sf.

(Mt. 26

59 60).
Eu

Celalalt,

despre care ne comunica

Ap.si Ev. Marcu, zicea:

voi darima

148

Varna a 3-a

aproapelui clevetirei, Judecfirii $i osjindirii

149

de miini, si pina in trei zile voi zidi altul, nefacut de miini" (Mc. 14 58). Dar nici una din aceste marturii nu era adevarata; ci mincinoasa. La cuvintele adevarate zise de Mintuitorul, ei infingeau si anumite minciuni, prin care sa-L acuze si sa-L osindeasca. la moarte. Pentru a observa noi cit mai bine acuzarile lor nedrepte, sa rnergem la Sf. Evanghelie de la loan. Acolo ni se istoriseste claj, ca: in primul an al activitatii Sale publice, aproape de Pastile Iudeilor, Iisus S-a suit in Ierusalim, si mergind in Biserica, afla acolo pe cei ce vindeau: boi, oi, porumbei... si pe schimbatorii de bani. Mugetul boilor, zbieratul oilor, babilonica amestecare a limbilor, huetul strigatelor, discutiile negustorilor, zgomotul cintarelor, siinetul si zornaitul banilor. auzite de departe, inabuseau cintarile levitilor si rugaciunile Preotilor. Afacerile acestea aduceau
. .

acest

Templu

Biserica facut

Poporul pnvmd la clevetinle tare la urechi cind se inalta in aer. ce-i urasc de moarte, dosaatirnate de clevetitori asupra celor coada ca sa sune mai zice- I-au atirnat o tinichea de desc toti" aceia care vai! ride torn de om, si dracii rid de
tare**.'.'!

dar

rid si clevetesc

pe aproapele

lor.

venituri mari saducheilor, arhiereilor, batrinilor, iariseilor si carturarilor, conducatori ai Templului. Dar turburau slujba Domnului.

Mintuitorul vazind neorinduielile acelea, a facut un bici de streang, pe toti i-a scos afara din Biserica: oile, boii, iar schimbatorilor le-a varsat banii, a rasturnat mesele, si celor ee vindeau porumbei, le-a zis: Luati acestea de aici si nu faceti Casa Tatalui Meu casa* de negutatorii I" Atunci Iudeii i-au cerut socoteala,
si
. . .

femeie crestina, prin lucrul mhnilor sale. vaduva, isi cistiga hrana de toate zilele picior, si o fetita. Vaduva aceasta avea un copil, bolnav de un fetita la circiuma sa-i Vrind a usura durerea copilului, trimise O vecina a ei vacumpere o sticla de-'rachiu pentru a-1 frectiona. sticla cu rachm, a clevetit zind copila venind de la'circiuma cu e vrednica de a o spnjim pe biata vaduva, ca e betiva si nu mai rachiu", a pussi minciuna e cineva. Linga un adevar sticla cu minciuna. A atirnat adevarului betiva" A imbrobodit adevarul cu napastuirilor, ca sa sune cit mai tare, cozile minciunei, tinichelele lumea sa o laude pe dmsa ?i sa-i s-o descrediteze fata de toti, si Iaca asa isi vmd sufletul.diavoca-i inteleapta, ca-i desteapta.
zica
lului

VADUVA UCISA PRIN CLEVETIRE. O

zicind:

dreptul sa faci aceasta?" Iisus le-a raspuns: Stricati Biserica aceasta, si in trei zile o voi ridica". Atunci ei, mirati, au zis: ln patruzeci si sase de ani s-a zidit Biserica aceasta, si Tu o vei ridica in trei zile?" El insa zicea aceasta
ai

Ce semn ne arati noua ca

de Biserica Trupului Sau (loan 2 1921).

Vedeti? Iisus a
zis:

Templul acesta, Trupul Meu, omorindu4 pe Cruce si pogorindu-1 in mormint, Eu in trei zile il voi ridica, adica voi invia cu Trupul din mormint. Unul este intelesul adevarat Darimati, stricati Templul acesta si in trei zile il voi ridica" (loan 2 19), si cu totul altfel este marturia martorilor rnincinosi, care ziceau acuzindu-L: Eu pot sa darim - stric . Biserica lui Dumnezeu
strica

rima sau

Stricati, adica atunci cind voi veti da-

Templu facut de nefacut de miini f" Una este: stricati", si alta este: Eu pot sa darim (stric), Eu voi strica" Pe linga aceasta, una este a zidi Templul de piatra. .", <si alta este ,,a zidi Templul nefacut de miini omenesti" MartunUe mmcinoase aici amestecau adevarul cu minciuna, din care lesea cu totul altceva^ decit adevarul grait de Mintuitorul. Asa au facut si fac si clevetitorii (adica diavolii impelitati) (loan 6 70; vezi si pp. 109-111 din aceasta carte) cu aproapele lor, pe care il clevetesc.La o parte de adevar atirna felurite coade de minciuni, asa cum pun copiii eoada la zmeu ca sa vijiie

si in trei zile s-o zidesc", si:

Eu

voi strica acest

mimi

pina in Darimati sau

i
.

trei zile voi zidi altul,

multe clevetitoare si clevetitori oraselul. Multi auVestea aceia rea s-a intins repede in tot dat de lucru. Biata mai i-au zind-o, au dispretuit pe vaduva, si nu fetita la usa Bisetrimise isi Ea vaduva a fost nevoita sa cerseasca. cu devetirea lumea umpluse Vecina care ricii sa ceara milostenie. mtreba ce Bisencn, usa vazind fetita vecinei sale cersind la ei laca lacrimi: prmtre raspuns face mama-sa? Fetita atunci i-a putut mai n-a atunci De cineva i-a scos vorba mamicai-ca e betiva. hranei lipsa de si suparare capata de lucru. Acum e bolnava si de de remuscan Merse acasa cuprinsa simtit s-a clevetitoaie Femeia mdurerare tirziu. Vaduva murise de sa-i dea ajutor, dar era prea cleveFemeia picior. copilul bolnav de si de foame. Linga ea zacea phn bocet mtr-un izbucni titoare vazindu-se vinovata de ucidere, ticaloasa eu ce-am facut de disperare, strigind: Vai, vai, vai, prabu?it! Va-a-a-i, unde m-am groaznica Vai mie in ce prapastie Astfel ranita groazm-a cufundat pe mine limba asta neinfrinatal vataingriji, in dorinta de a repara nic in inima sa, lua copii si-i sa. clevetirea prm marea ce-o facuse familiei vaduvei raposata,
!

DIACLEVETITORII SlNT UN FEL DE CIMPOAIE ALE

mai

aerul in burduf, umo suflatoare prin care se introduce hang mare si un hang mic. Precum flindu-i o carava sau fluier, un bun si foarte folositor oamestim cu'totii, oaia este un animal blind, rabdarea si multe e foloase nilor Oaia, cu bunatatea, blindetea, simbol viu al crestinilor: bum, ce le'aduce oamenilor, a devenit un neamurilor pamintului, nelummate, blinzi rabdatori si folositori

VOLULUI

piele de Cimpoiul este alcatuit dintr-un burduf de

oaie

150

Varna a 3-a

A
Mintuitorul

cleveUrel. Judecarll

?l

ostadlrll aproapelui

151

nebotezate
Cei

necrestinate.
oilor... Oile

Eu

- zic e

fac din pielea oii, cimpoi de servit cu el la praznicile diavolului, cu jocuri, cintece curvesti, chiuituri, convorbiri putrede si mascanciuni, hasmodii si felurite blestematii. lata ciim fac unii oameni chiar si purtatori de nume crestinesc din peile binecuymtatelor oi, niste instrumente pentru lucrul diavolului' fntrebati cum? Asculta^i:

unii

Mele asculta glasul Meu. Eu le cunosc pe inn urmeaza si Eu le dau viata vesnica, si nu vorpieri in P veac (loan 10 77, 14, 27-28; 6 37; 17 77-72; 18 9). A ? i alte oi care nu sint dm staulul acesta. Si pe acelea Mi se cade (trebuie) e UC 0r aUzi glaSul Meu * va fi turma ? i un PasSr" /To p7 2 o tor (loan 16; Efs. 14; 1 Petru 2 25). Vedeti cit este oaia de bmecuvmtata .de Dumnezeu si de oameni?! Si cu toate acestea
ele, ele

bunal

- sint

Pastorul

tire

'

fn^

'

oameni

Tim, I /0). diavolilor, carora s-au lSsat poseda^i (2 vindea clevetea care-L Mintuitorul infierind pe luda Iscariotul, voi dintre vrajmasilor Sai, prezicea Apostohlor: Unul S i trada arata n cleyetiri iar pe asociatu la este diavol...** (loan 6 70); + sinagoga sau adunatura Satanei Sint ca: Sale, inaintea Bisericii Zah. 3 3 9; comp. Ape. 12 10; Fac: 3 1-5; Iov 1; 2;
(Ape. 2 9; '" 12). cimpoierilor cind cinta cu Ceea ce sint cimpoaiele in subtiorile
'

vreme duoS dictonul

hangul clevetirilor pina ce, din sint batrinii si tinerii care tin niste carave, cleyetmd si ei, in vreme si din loc in loc, devin

ele

ghiarele diavolilor, adica niste aceeasi sint si clevetitorii in infernului, care distreaza pe cimpoaie diabolice, un fel de tobe ale
draci,
:

aar

Cimpoaiele, dupa care joaca lumea patimasa, devin, sint si ramm instrumentele diavolului, pentru ca: a) Toate jocurile le-a facut dracul zice Sfinta Pravila (P. B. G. o.c. pg. 97 (19) b) Lnde surt crtirile cartilor Sfi,nte, acolo e si Dumnezeu cu Inierii

mime pe Dumneturbura pe crestini, invrajbesc pe oameni si vecinice, ca Doeg, luda iscazeu si totodata se sortesc muncilor doua calugarite clevetitoare ce leseau afara
riotul

unde

J^^ /V ulm Efrem \

(Sf.
f

sint cintarile celui strain (cu cimpoaie, fluiere, vioare S ntUn Care a rba ilor ?i a femeilor
, Sirul,

9-W

)'

Tom.

Ill,
Sf.

lumesti curvesti jocuri

si

- zice

sau necrestini, dm pieile oilor, aceia fac si diavolii cu clevetitorii ucenicii lor al caror nume il si poarta. Clevetitorii au pe diavolul pe hmba, ascultatorii cu placere a clevetirilor au pe diavolul urechi, si cei ce due clevetirea din loc in loc, au pe diavolul in inima, ? i astfel au devenit si sint niste cimpoaie ale diavolului loata adunarea mica si mare a clevetitorilor aproapelui lor formeaza burdufu umflat cu suflul diavolilor. Carava sint clevetitorii cu gura. Hangul mare si hangul mic care biziie, mai gros si mai subcrestini
cu

diavolul in mijloc si casele de jocuri sint adunatura dracilor din lad (Urn l la 1 Cor.), d) Crestinii care merg de privesc sau joaca la praznicul diavolului cad din Dar; in afurisenie, in blestem si i n telunte pnmejdu (Sf. loan Hrisostom). e) Crestinii care merg la petrecenle anticrestinesti cu: cimpoaie, fluiere, clarinete, xlori s.a. jocuri cintece curvesti. se despart de,Dumnezeu, n-au parte cu El, se idolatnzeaza, se paginizeaza, se sortesc iadului si muncilor vesmce (Cazania 23 Aprilie, la Sf. Gheorghe, la Inviere! Nasterea Domnului, Botezul Domnului, 1 Sept. Sf. Simion StilpnicS; 29 August, s.a. Vezi si; Parasiti calea Pierzarii", pp. 1-400- Izvorul Rautatilor", pp. l_ 30 3; Privelisti Apocaliptice" cap." 5 6Tama iSuntu partea IV-a, de autor, si nota intrebarii 357 - vara?' di dm aceasta carte). Ceea ce au facut si fac unii usuratici
. .

si praznicul diavo65; 37). c) Unde sint cintece loan Gura de Aur acolo sare

cuvintele: Citi smteti chemag din mormintele lor si din Biserica la imp. " calugarita clevetitoare arsa in Biserica... (1 ipciti 405 V. SL 14 Martie, Ps. 51 loan 6 70-77 M. P. o. c. p. Sf. 28 Nov., o. c pp. 1483o c pp. 272-4; Prol. o. c. 14 Ian. V: pacatuiesc. , Spre aceasta -15) ,,Cei ce fac pacatul, din diavolul strice lucrurile diavolului sa cs Dumnezeu, S-a aratat Fiul lui
'

femeile,

cele

zice MintuiSerpi cele bune, ^grai puteti de toruL Iudeilor rai J4-J/). (Mt. 12 graiestegura fiind rai, ca din prisosinta inimii sarpelui asemenea sint Parintii bisericesti

^ERPI CU CHIPURI DE OAMENI.

- pui

napirci,

cum

Clevetitorii

- zic

diavol, care soptind eel ce cleveteste din Rai. Asemenea sarpelui- diavol este
il

- clevetind - pe

Dumnezeu, a scos pe Eva

prapadeste,
si

aude, pele sau. Caci Sufletul celui ce-1 236 o. 5). (P. c. mintuieste nu-1 Suflet si te sfatuieste Avva Or tau fratele De vei cleveti pe 1-ai clevetit, spune-ica metanie, fa si-i va mustra cugetul, du-te batjocorit; caci clevetirea este moarte si pazeste-te ca sa nu mai fii alt Sfmt Pannte: ,,De Sufletului" (P. o. c. 241 15). Astfel, zice si cugetul tau, mergi cu mustra te si pe un frate,

pe aproape al sau

burdufunle

zicind: Iarta-ma metanie la acel frate si t-e inchina lui pinala pammt, aici mamte pade Si tine". pe frate, ca am'gresit si te-am clevetit e moartea buclevetirea caci zeste-te si nu mai cleveti pe nuneni, fletului" (P. o. c. 274 4). CLEVETITORII N-AU DRAGOSTEA LUI DUMNEZEU. In Mintuitorul nostru Iisus Hristos al doilea an al vietii Sale publice, Paste ui Prima oara Se suie a doua oara in Ierusalim la praznicul (loan Z TJneormduieli Templul de cei ce faceau

ai clevetit

cumva

cind a curatit

152

Varna a 3-a

clevetlrei, judecfirii (1 oslndirii aproapelui

153

devaratei dragoste, care trebuie sa o aiba fiecare mc urmas al lui Hnstos. al Caruia nume il poarta, crestin, ucedeoarece numele de crestin vine de la Hristos, in Care crezind, s-a botezat si s-a imbracat (Mc. 16 16; F. 2 38-39; Gal. 3
rile a

Toate le sufera, toate le crede, toate le nadajduieste, toate le rabda' Dragostea nu cade mciodata" (1 Cor. 13 4^8). Acestea sint lucra-

nu pismuieste, nu se semeteste, nu nu se poarta cu necuviinta, nu cauta ale sale, nu se gmdeste raul^nu se bucura de nedreptate; ci
se

Dragostea adevarata dupa Dumnezeu, il face'pe eel ce o are ufletul sSu P e ntru fratii, prietenil sai P (loan 15 13,^ in^ 10 77, 75; 14 75-2J: Rom. 5 7-8; Efs. 5 2; 1 loan 3 76). Dra^ gostea adevarata intareste Apostolul rabda indelung, se milos^

iscodindu-1 siclevetindu-1: Stiu ca nu aveti in voi iubirea lui Dur^ nezeu (Ps 63 2-6; 49 20-23; loan 5 42). Si cu adevarat drept asa este. Majontatea crestinilor au in ei dragoste dar nu dragostea lui Dumnezeu; ci dragoste de sine, dragoste de a aduna averi pieritoare dragoste de petreceri satanicesti si praznuiri dracesti, dragoste de a pindi, iscodi si divulga greselile sau pacatele aproapelui Hi nu au dragostea lui Dumnezeu care lucreaza numai in bine si r g S a deV ta te perfec * ie cre ? tina fi 27 , 7 36)- Dragostea adevarata 1 dupa Dumnezeu, J; PC u UnU re tmi Past0ri ** Ptoriti ca sint ucenich ? , l (loan 13 35; 1 loan uimasii l ul Iisus Hnstos 2 5; A' 20)

si a doua oara cmd a vindecat pe slabanogul de la scaldatogrea Vrtesda (loan 5 7-76), cind vorbeste Iudeilor despre prima st a doua mviere (loan 5 24-29). Stiind toate ascunzisurile, dedesupturile, viclesugunle si rautatea lor, Mintuitorul le spune clar- V-am cunoscut pe voi ca nu aveti in vol dragostea lui Dumnezeu*'"(Ioan 5 42). Ceea ce a zis Mintuitorul atunci Iudeilor, zice acum si maiontarii crestmilor, care umbla cu fatarnicie fata de aproapele lor

23)

Clevetitorii inlocuind adevSrate dragoste cretineasca,

cu dra-

gostea de sine, de a defaima pe altii, contrar vointei Mintuitorului, n-au dragostea lui Dumnezeu intr-insii ci uriciune. Mintuitorul
;

porunceste tuturor, zicind: Cautati sa nu defaimari pe vreunul din acesti mai mici, caci zic voua: Ingerii lor pumrea vad Fata Tatalui Meu, Care este in ceruri..." (Mt. 18 10); iar clevetitorii
pindesc, iscofiesc si clevetesc psalmistul cleveteau ingerii porniti spre cadere din Cer, pe fratii lor de ingerat (Ape. 12 10). Asta da a intelege oricui, ca: clevetitorii nu au dragostea lui Dumnezeu intr-insii, ca i ludeii aceia carora le vorbea Mintuitorul.

cum

adevereste
lor,

si

pe aproapele

cum

era
tirei

ISPITA S-A PUS PE APAsATOR. Intr-o obste calugareasca un pustnic renumit, anume Timotei. Auzind egumenul Minas-

SfttS
i
i

,2

J Vl/
~

~^ n ~

o veste despre un frate pentru o ispita, a intrebat pe Timotei ce sa faca cu el. Timotei pustnicul 1-a sfatuit sa scoata afara pe fratele. Zis si facut. Dupa ce 1-a scos, s-a pus ispita fratelui deasupra lui Timotei, pina ce s-a primejduit. Atunci. Timotei plingea inaintea lui Dumnezeu, zicind: Am gresit, Doamne, iarta-ma!" Pe cind plingea el asa, i-a venit lui glas de sus, zicindu-i: Timotei, sa nu socotesti ca ti-am facut aceasta pentru altceva, decit numai ca. ai trecut cu, vederea pe fratele tau in vremea ispitei lui" (P. o. c. 177 70).

tiveste, dragostea

se trufeste
intarita,

mi

bucura de adevar

SI PE APROASI PE dragostea nu pot fi in acelasi om, asa cum intunericul si lumina nu pot fi in aceeasi clipa, in acelasi loc. Unde-i lumina de acolo fuge intunericul asa si aici, unde e dragostea, de acolo fuge uriciunea. Dumnezeu este dragoste. Cel ce petrece

CLEVETITORII URASC
si

DUMNEZEU

PELE. Uraciunea
,

pentru altii (loan 15 13) Si clevetitorii au dragoste, dar nu au dragostea lui Dumnezeu ei; ci dragostea mgerilor cazuti, vicleni si rai. Dragostea clevetitorilor nu are in ea nici una din insusirile minunate ale adevaratei dragoste crestme (1 Cor. 13 4-8) ci toate cele opuse si potrivnice acelora (1 loan 3 11-18). Dragostea clevetitorului const? rea de sine si defaimarea celdr ce-i clevetesc. Astfel, precum adevereste psalmistul, clevetitorii s-au ascufit Umbile lor ca niste sabu. Ca mste sageti arunca vorbele lor veninoase... Intarit-au lor msisi cuvmt viclean. Vorbit-au sa ascunda cursa, zis-au: Cine-i

52* pune

9" * Sufletul

27).

Dragostea

(se sacrifica)

P aca* e -,(1 Petm 4

*)'

Dr^tea adtvarata

a coisi

De in dragoste, petrece in Dumnezeu $i Dumnezeu intr-insul. va zice cineva: iubesc pe Dumnezeu, insa pe fratele sau il uraste (cleveteste, si clevetirea e semnul uriciunei nu al dragostei), este
. .

mincinos: ca: eel ce nu iubeste pe fratele sau pe care 1-a vazut, pe Dumnezeu, pe Care nu L-a vazut, cum poate sa-L.iubeasca? Tot eel ce nu iubeste (adiea cleveteste, judeca, osindeste, pone.
.

inS-

pe fratele sau, petrece in moarte. Tot eel ce uraste pe frasau (adica il tot iscodeste, cleveteste, judeca, osindeste, ponegreste), este ucigas de oameni. Si ucigasul de oameni nu are viafa vesnica intru dinsul petrecind" (1 loan 4 20; 3 1415), Deci, eel ce uraste pe fratele' sau, este in intuneric, in intuneric umbla, si nu stie unde merge, ca intunericul a orbit ochii lui" (loan 12 35,
greste)
tele
40).

Asadar, clevetitorii petrec in moarte, sint ucigasi, orbi

si

isJocSi-Vre^T^

ISCOdit " aU

fSrSdele

sti *su-s-au

iscodind

au dragoste nici de aproapele, nici de Dumnezeu. Au insa lor pe diavolul pe limba, in urechi, in inima, nu au haina de

nu amar

154

Varna a 3-a

A
se
.),

clevetirei, judecarii ?i osindirii aproapelui

155

nunta (Mt. 22 11 13), sint niste vase spurcate, lepadate." De va curati cineva pe sine de acestea (de toata uriciunea, clevetirea
.

va deveni vasde cinste, sfintit si de buna treaba Stapinului, spre tot lucrul.bun gatit" (2 Tim. 2 21).

CLEVETITORII SE LAUDA CU ISPRAVILE LOR.

clevetitori care slujesc

Multi

torului universal. Plini de groaza vor privi ca intr-un film cinematografic vorbitor, ispravile diabolice ce le-au facut, cu feluritele lor pacate cu gindul, cu cuvintul, cu lucrul, cu pinditurile, iscodirile, divulgarile si clevetirile lor. Plini de groaza si cutremur, fiecare va auzi pe universalul Judecator mustrindu-i : Acestea ai facut si
:

diavolului clevetirilor, dupa. ce turbura i invrajbesc groaznic pe cei clevetiti de ei si lumea dimprejur, simt
in fiinta lor o satisfactie diabolica.
lesc si se

Se bucura, salta voiosi, se vese-

lauda cu isprava lor. Odinioara imparatul bizantin Mihajl* al IH-lea, supranumit betivul, obisnuia a-si petrece viata in fel de fel de petreceri blestemate: jocuri, betii, orgii si felurite imoralitati. Ori de cite ori se intorcea.de la vreo petrecere satul de pacatele sale, intrind in pa-' latul imparatesc, obisnuia a zice: Am petrecut admirabil". Imparatul acela petrecaret, din intimplare, avea in palatul sau imparatesc un papagal, care se obisnuise si el a zice odara cu imparatul: Am petrecut admirabil". Tot acolo in palatul sau avea si o maimuta care-1 distra cu miscarile ei, si la care tinea foarte mult. Intr-o seara imparatul pleca. dupa obiceiul sau la o petrecere. Papagalul imparatului plictisindu-se cu sederea, incepu sa. necajeasca maimuta. Deodata se ivi intre papagal si maimuta cearta. si apoi o lupta crincena se dete intre cei doi paznici ai mare incaierare. palatului imparatesc. Lupta s-a dat pe biroul imparatesc, pe cele mai scumpe canapele si fotolii. Isi poate inchipui oricine ca atit ghiarele papagalului cit si a-le maimutei, au facut jurubiti imbracamintea scumpa a canapelelor, a fotoliilor, s.a. si au rasturnat toate cele de pe birou, facind o mare neorinduiala. in camera imparatului. Pe cind se tot razboiau, papagalul cu maimuta, deodata soseste imparatul. Intra, grabit in camera ca de obicei. Cei doi luptatori deodata se oprira. si strigara. cit ii tineau gura: Am petrecut admirabil !" Ce va fi urmat, se cam pricepe de oricine (P. L. T. N. o. c. 155-7). Maimuta si papagalul sint clevetitorii cu nume crestinesc, care uitind ca sint bagati prin Botez in Biserica lui Hristos, in Impara.tia Cerurilor, vazindu-se singuri, se apuca. a face necaz unii altora, cu viclesugul, rautatea si clevetirile lor. Turbura si invrajbesc pe unii intr-o parte, pe altii in alt a. Intuneca. vazduhul cu. clevetirile lor, provocind: dezbinari in familii, prin case, intre frati prieteni si cetateni. Cu clevetirile lor diabolice, aprind certuri, stirnesc razboaie si strigari, care se suie pina la ceruri. Deodata insa rind pe rind ii prinde moartea pe clevetitorii, semanatorii de
.
. . .

ta a tesut rautate si limba ta a impletit viclesuguri. Sezind impotriva fratelui tau, ai clevetit si impotriva fiilor ai pus sminteaia. Acestea ai facut si am Biserica maicii tale tacut! Ai socotit faradelege, ca voi fi asemenea tie? Mustra-te-voi si voi pune inaintea fetii tale pacatele tale..." (Ps. 49 2022).

am

tacut

Gura

CLEVETITORII IN LOC DE A SALVA, EI CUFUNDA.

dintr-o chinovie a fost napastuit pentru desfrinare. El sculindu-se, a mers catre Avva Antonie. Acolo au venit si fratii

Un

f rate

de la chinovie ca sa-1 caute si sa-1 ia. Ei au inceput sa-1 mustre ca de ce a facut asa! Napastuitul se indreptatea, zicind ca nimic de acest fel nu a facut. Din intimplare se-afla acolo si Avva Pavnutie, eel ce se numea Chefala. Acela vazind pe clevetitori porniti cu patima asupra fratelui napastuit, a spus pilda aceasta: Am vazut pe marginea riului un om bagat in noroi pina la gezise el nunchi. Venind unii sa-i dea mina, 1-au cufundat pe el in noroi pina Pavnutie: la grumazi". Atunci Avva Antonie a zis pentru Avva Iata om adevarat, barbat care poate sa yindece si sa mintuiasca Suflete". Atunci toti clevetitorii cari-1 napastuiau pe bietul frate, umilindu-se de cuvintele batrinului, au pus metanie fratelui ce-

rindu-si iertare (P. o.

c.

13 31).

SA

ARDEM NOI CLEVETIRILE, DEC IT

NOI. Vazind multele rautati
si

SA

NE ARDA

ELE PE

prapaduri care izbucnesc

din clevetirile diabolice, sa ne silim a le opri, strica si arde, deck sa cadem noi victime urmarilor lor infernale. Geografia ne graieste despre insula Madeira renumita prin bogatia rodniciei sale. Pamintul insulei acesteia produce vin imparatesc si cele mai placute fructe dulci: smochine, rodii, portocale, s.a. Acolo e pururea primavara si vara. Pamintul acestei insule n-a fost asa intotdeauna.

Mai inainte era culcusul salbatice. Toate jivile

sunau prin
si

serpilor veninosi, al scorpiilor si al fiarelof

si

salbaticiunile

acelea- infricosatoare
tufisurile
si

mi-

balariile,

desisurile,
insulei.

cringurile;

hatisurile

care inabuseau pamintul

Locuitorii ingroziti de tiritoarele

salbaticiunile acelea care le primejduiau viata, au dat foe: balahatisurilor, ierburilor si stufariilor. Dupa ce-a riilor, paduiilor,

zizanii,

fiii

diavolului, diavoli impelitati, si se

vad cu

groaza. tiriti

ca in palma, locuitorii au inceput a lucra si cultiva pamintul. Astfel, suprafata intregei insule a devenit un adevarat rai
ars. totul

de ingerii nemilostivi inaintea Imparatului imparatilor, a Judeca-

pamintesc.

156

Vuma

a 3-a

aproapelui clevetlrel, Judecaril ?1 oslndlrli

157

Ceea ce au facut oamenii aceia cu insula Madeira, trebuie aft facem si noi cu fiinta nbastra omeneasca. Sa ne curatim de felurl tele pacate. 3a ardem cu focul Duhului Sfint leluritele clevetirl
vorbele rele, care strica obiceiurile cele bune (1 Cor. 15 33; Imp. 16 2023) si pericliteaza mintuirea multor suflete. Sa ducem o lupta buna, crincena asupra loi. Sa ardem cu focul Cuvintului Divin acele clevetiri inveninatoare multor Suflete. Sa mistuim salbaticele clevetiri, care nasc si seamana in lume felurite: viclenii, rautati, turburari, invrajbiri, periclitind pacea, linistea si mintuirea! Sa ardem cu focul Duhului Sfint al adevarului: serpii veni'

si

cos plin pe piept si altul mergea pe un drum, cu doua cosuri: un unui prieten al sau pentru ce duce cosur ot ne spate. La intrebarea spatele men, el ii raspunse: Cosul gc-1 dm ,'ilc acelea asa in spate, de pe piept, plm iar cosul preinchipuie pacatele semenilor mei sale trebuie care mele, pe preinchipuie povara grea a pacatelor de scapa ma pentru a si le judec si sa fac tot ce pot
.
.

II

privesc des,
'

nosi, viperile, scorpiile si salbaticiunile pripasite in fiintele noastrc,

ca sa poata deveni niste gradini bine roditoare lui* folositoare binelui obstesc ...

Dumnezeu

si

MAI BINE RASTORN EU ISPITA, DECIT SA MA RAs TOARNE EA PE MINE'. Odinioara Sf. Ierarh Vasile eel Maie,
fiind la
i s-a pus inainte pe masa un pahar mare cu Dupa ce mincara putin, Sfintul obsermesenii. vin, pentru a bea cu

un frate care gresise *6data s-a facut sobor in schit pentru Mai fel, insa Avva Pior tacea. ceva. Parintii graiau multe, fel de si-1 msip un sac, 1-a umplut cu pe urma sculindu-se, a iesit. Luind purta o pus putin nisip, si purta pe umarul saU, iar intr-o traistaa ce mseamna aceasta, le-a Parinti de dinaintea sa. Fiind mtrebat greselele mele caci Acest sac, care are nisipul eel mult, sint ,is dinapoia mea ca sa nu sunt durere sint multe si le-am lasat pe ele
mici, sint pentru dinsele si sa pling; iar aceste acestea ma indeletnicesc, cu pe care le-am pus inaintea mea si asa, ci mai virtos pe ale fac judecindu-1 pe el! Dar nu trebuie sa port gnja de dmsele si sa mea, mele trebuie sa le aduc dinaintea auzmd Paring Acestea sTma rog lui Dumnezeu ca sa mi le ierte". o c 199 31) (P. mmtuirei au zis: Cu adevarat, aceasta este calea zice frate vreunui De vrei sa vorbesti de gresala si pacatul pe totepta a-1 putea socoteste-te bine de vei un bktrin pustnic fatane, cu adica In alt chip de vei vorbi el sau a folosi pe altul. descoperi gresala, .sa-i arati scaderea sa-i si mustri numai ca sa-1 Dumnefii sigur ca n-o sa sqapi de si pacatul lui inaintea altera, sa pacat, si gresala in aceeas! zeiasca certare; ci si tu singur vei cadea ajutorul lui Dumnezeu, si de sau in altul mai rau, parasindu-te (P. o. c. 284 72). altii fiind mustrat, te vei ru?ina" crestimlor, molrpsiti majoritatea urma pe In vremile acestea de pacatele au intors si intorc mereu cosul cu
ale fratelui

''

men,

un

praznic,

vind ispita, ia paharul de pe masa si-1 rastoarna cu gura in jos. Vinul se varsa pe masa. Mesenii privindu-1 uimiti, nedumeriti, ii zic: Ce-ai facut I.P.S. Stapine? Rasturna-si paharul cu vin!" Pe cind toti mesenii il priveau curiosi, asteptind fiecare sa vada ce va zice, Sf Ierarh Vasile le raspunse Da, am rasturnat paharul cu vin. .Decit sa ma rastoarne el pe mine, 1-am rasturnat eu mai intii pe el. E mult mai bine sa rasturnam noi ispitele, decit sa ne rastoarne ele pe noi. Niste creatine aveau printre cartile lor bune si citeva carti eretice, sectare, cu explicarea viselor, carti cu cintece de amor, curvesti, carri-de ghicit: cu planete, cu zodia, Sisoe, s.a. Intrebindu-si Duhovnicul la Sf. Spovedanie ce sa faca cu ele, acesta le-a raspuns: Ardeti-le, ca sa nu ardeti cu ele in veci". Credincioasele mergincf acasa, "le-au adunat si ars, zicind: Mai bine ardeti voi singure in foe acum, decit sa ne ardeti voi pe noi in focul eel
.
:

'

de

aproapelui

diavolii clevetirilor, in fata, iscodindu-le,

divulgindu-le,

judecindu-le

si

vesnic.

laca asa sa facem si noi cu clevetirile. Sa luptam impotriva cu toata taria. Sa lucram cu intelepciunea de sus asa fel, ca sa le biruim, rasturnam i nimicim, stiind ca, cei ce mi vor lupta contra diabolicei meserii a clevetirilor, se biruiesc de ele, ii rastoarna. si-i prapadesc. Devin, ajung si ramin niste prapaditi. Lupca, desi se va lupta striga Apostolul ta-te lupta cea buna. lege" (1 Tim. 6 dupa lupta se va nu de cineva, nu se incununeaza, 12; 2 Tim. 2 5; 4 7-8).
lor
.
.

iar pacatele lor, adeseon osindindu-le inaintea celor ce-i asculta; mai scirnave, le dau mult mai multe, mai grele, mai spurcate si in fata la judecata particuuitarii! Dar vai lor cind li se vor pune pentru ele lars si universale si se vor osindi
! 1 !

De ne reamintim ca intre altele, rostim si aceste cuvinte: mele- nenumarate nu m-am fratelui meu am ris; iar de pacatele catre Duhul Sfint). De vom ingrijit, nu le-am socotit" (Rug. 3-a
pacatele

CLEVETITORII NEGLI JEAZA MORTII - SUFLETELE spre somn, LOR. Intotdeauna cind ne facem rugaciunile de seara

SA NE VEDEM MAI iNTll PACATELE NOASTRE DECIT A MAI CLEVETI PE ALTII. In vechime, un oarecare calator

mai vedea pe ale aproalua seama la pacatele noastre, nu le vom omul care are mortul sau pelui nostru. E o mare nebunie pentru

158
in casa, sa-1 lase
(P. o. c. p.

Vama
si

a 3-a

A
de
savirsit.

clevetlrei, judecarli $1 oslndirii aproapelui

159

sa se duca. a-1 plinge pe al aproapelui sau

146 17;

166-7

6).

Dumnezeu? Nu va in?ela^i: nici... 0( aritorii torii nu vor mosteni Imparatia lui Dumnezeu"

SI PIERD nesocotesc si clevetesc pe toji oamenii de jos pina. sus si de sus pina jos, ii desparte de Hristos, pe Care-L cauta uneori, si pierd Imparatia Lui. Cumpana mintii clevetitorilor adeseori e mincinoasa (Ps. 61 9), oehii trupesti ii inseala si-i ratacesc. Istroia ne povesteste o intimplare din viata regeiui englez Eduard VII, a. 19011910. Acesta avea obicei sa se plimbe uneori pe malul marii. Intr-o buna zi iesi la plimbare pe tarmul marii, imbracat in niste haine de simplu cetatean. Un trecator vazindu-1, il opri pe loc fara sa stie cine si-1 intreba grabit: Cit e ceasul, Jomnule?" Regele privindu-1 e lini?tit, scoase ceasul din buzunar si-i spuse. Calatorul atunci zise suparaf lata, sint doua ceasuri de cind tot astept pe nevolnieul rege ca sa treaca pe aici sa-1 vad si eu! Si vad ca nu mai vine. Il dau necuratului, nu-1 mai astept Ma due acasa". Ai dreptate ii zise regele linitit nici eu nu-1 mai atept", si pleca de acolo spre palat. Cetateanul cu pasii repezi, se duse si el in alta parte, la casa sa. A?a se intimpla si cu clevetitorii. Uneori avind mare trebuinta de Hristos si ajutorul Lui, pleaca sa-L intilneasca. Si cind il inti'lnesc in persoana Sfin^i^ilor Sai Liturghisitori, necunoscindu-L, il clevetesc, nesocotesc, batjocoresc ?i se despart de El, bodoganind. Astfel, nedrepta^ind, clevetind, defaimind si bodoganihd x pierd ocaziile binecuvintate, Imparatia Cerului ?i fericirea Sufletelor lor. Clevetitorii nereculegindu-se din obisnuinta aceea a clevetirei diabolice, deci, nedevenind sad sadit de Dumnezeu Tatal, se dezradacineaza (Mt. 15 13). Aceasta o adevereste si Apostolus zicind: Au nu ti^i ca nedrep^ii nu vor mosteni Imparatia lui

CLEVETITORII SE DESPART DE HRISTOS IMPARATIA CERULUI. Graba cu care clevetitorii

in vreme pentru acestea trebuiesc unele pregatiri, :?i de multe on si el mistuie se rea ce el intirzie, patima il par&seste, pornirea cea cind asa tot Nu-i savirsi. se lasa de gindul eel vinovat, fara a-1 mai seama, de bagatori e vorba de clevetire. Daca. nu sintem cu totul uliul pttiul, ea ne rapeste dintr-o data (cum rapeste lupul mielul, Ca sa birel). virtejul apei pe cei ce se scalda, nebagind seama de de prenici fim insa. sau sa. clevetim, nu-i trebuinta nici de vreme, indata si sa vrem, gatiri, nici de cheltuieli, nici de alcatuiri. Numai unealta vointa se preface in fapta. Caci limba (neinfrinata) e singura

Intrebati de ce? Pentru ca se savirseste mai degraba ce nu baga decit orice alt pacat, si cuprinde foarte repede pe eel pregatire, vreme, trebuie le de seama. Celorlalte greeli, pacate. impiedecare. aduce le a pot tovarasie i adeseori aceste taraganeli De exemplu cind cineva si-a pus in gind sa ucida sau sa tilhareasca
.

care'ne trebuie la asa ceva (lac.

surorile,
lor.

3). Clevetitorii i?i

isi

parintii

trupesti

duhovnicesti,
si

maninca fratn, musca pe semenn

viciu.

Pentru aceea e bine sa ne ferim

de acest

ABIA DUPA

13

ANI A AFLAT UN NECLEVETITOR. Un

Dumnezeu, era foarte dornic de lua un galben la sine cu hotariEl pace si bunavoire intre oameni. atunci, cind, fiind mai multi numai rea d'e a-1 da vreunui sarac, crestineasca, nu_ va petrecere intr-o familie, societa.^, adunare, altii. Se spune ca timp pe unii mai auzi acolo clevetindu-se oamenii acela rnoneda de crestinul de treisprezece ani-a purtat
binecredincios crestin temator de

indelungat aur in buzunar,

si

abia, abia a aflat

un

neclevetitor.

Preot calugar batrin si balneara sa. se foarte evlavios, mergea intr-o buna zi la o localitate jos spre Mi, pe ingrijeasca de sanatatea zdruncinata. Mergind el asa vrind a-i el, iata o doamna' imbracata cuviincios se apropie de

SA NE

RUGAM PENTRU

EI.

Un

clevetitorii,
(1

rapi-

Cor,

6 910).

SI TInArUL BOGAT, pArASESC Tinarul bogat, care implinise poruncile, auzind pe Mintuitorul zicind: lnca una iti lipseste. Mergi, vinde toate cite ai si le da saracilor si vei avea comoara in cer, si luind crucea vino i-Mi urmeaza Mie", intristindu-se, I-a intors spatele, s-a dus mihnit, pentru ca avea multe avutii (Mc.,.10 21 22). Asa i clevetitorii, fac unele fapte bune, dar cind vine vorba sa paraseasca clevetirea, se intristeaza, intorc spatele lui Hristos i se due dupa Veliai, pentru a-fi pastra pe limba, in urechi si in inimi pe diavolul clevetirilor.

CLEVETITORII, CA

rasspune ceva. Preotul o intreba: Ce doresti fiica?" Vreau destainui punse ea - ca sa va insotesc la drum, cu dorinta de a va bunatate: Bine niste necazuri ale mele". Preotul ii raspunse cu
zise femeia gata sa te aseult". Taica Parinte! care se tine rautacioasa, tare o vecina mea casa linga acolo mimai de clevetiri!" Preotul ii zise: Va-a-ai, ce pacat uncios! acea Hai sa ne rugam Domnului pentru ea, sa o izbaveasca de zonasosepe ingenunchiat au acestea, Zicind meserie diavoleasca". rugaciune, pornira iarasi la lei, i se rugara. Ridicindu-se de la data, incepu iarasi: Taica lectia nepricepind drum. Cre?tina aceea, inveninata, tare mult vipera. ei de Parinte! Vecina aceea cu limba groaznic viata din amarit s-a I imi mai turbura pe barbatul meu. ne cauza veninului ei otravitor f II" Preotul ii zise iarasi: Hai sa pamint, s-ait rugat si pentru el". Apoi plecind genunchii la
fiica, iaca sint

PE HRISTOS.

Am

SA FUGIM DE CLEVETIRE. Iubitii mei - striga Sf loan Gura de_Aur clerului si poporului crestinesc sa fugim de clevetire. Nici o gresala, pacatuire nu e mai grea ca ea, si nici mai usor
.

xugam

160

v.. in.,

:i

ii

clevetirel, Judecflrtl fl oslndlrll aproapelul

161

cu multa caldura sufleteasca. Pornind iarasi la drum femeia relua firul plingerilor sale, zicind: Taica Parinte! Nici nu mai stiu ce sa fac. Se invirteste pamintul cu mine, ramin uimita si ingrozita, cmd imi aduc aminte cu ce cuvinte rele, urite si spurcate v4 unproasca si pe Cuviosia voastra, vecina aceia a mea, cu gura oi de scorpie" Preotul zise: Hai sane rugam si pentru mine, ca sa-mi ajute Domnul Dumnezeu a rabda. toate". Sfirsind rugaciunea pornira iarasi la drum. Credincioasa incepu iarasi a zice: Ah I'/ nnte! Nici nu va inchipuiti sfintia voastra cite rele sufere bietu] ei sot din cauza rautatii limbii ei neinfrinate! Viata lui cu ea in casa este un adevarat iad!" Preotul ii zise: Hai sa ne. rugam ij pentru sotul ei". Ingenunchind amihdoi, Preotul rosti de data aceasta o rugaciune mai lunga, mai calduroasa, mai patrunzatoare Sculmdu-se de la rugaciune, pornira iarasi la drum si ajunsera in apropierea localitajii balneare.
. .

Oarecare frati s-au dus la Avva Antonie ca sa-i vesteasca nalude sint adevarate cirile care le vedeau, si sa se inve|e de la dinsul cale. sau de la draci. Ei aveau cu dinsii un aisin, care a- murit pe a Cum la batrinul, apucind el mai inainte, le-a zis:

Ajungind

Avvo?" murit asinul pe cale?" Ei 1-au intrebat: De unde stii, zis: Batrinul le-a zis: Dracii mi-au aratat". Atunci fratu i-au vedem Noi pentru aceasta am venit, sa te intrebam, pentru ca inselam? naluciri, si de multe ori se fac adevarate. Nu curriva ne de la siht ca asinului, pilda din incredintat i-a Astfel, batrinul
draci (P. o.c.

14).

treaba. Sint duhuri necurate rinduite de Satana al lor spre acea Jinga sed lui, patul care, daca se culca omul, mai ales calugarul, pe femeie oarecare dinsul i aduc in gindul lui aducerea aminte de ei, (mireanca, ori fa^a bisericeasca, Sfinta, n.n.) si de spurcaciunea spurca. ii trupeasca, pina si-i aprinde trupul spre spurcata pofta

Preotul despartindu-se de crestina aceea

ceste,

ii,

multumi duhovni-

inima

si

Sufletul (P. o.c. 273).

Iti muh;umesc cu buna recunostinta, fiica in Domnul, pentru ca mi-ai dat bun prilej sa fac in drumul acesta patru popasuri fericite. Drumul acesta mi s-a parut foarte bun si
scurt.
si

zicindu-i:

sihastru. increzindu-se in nalucirile diavolesti, ucidupa gasul diavol 1-a dus pina la a-si ucide pe tatal sau trupesc,

Un mare
Pe un

care duhul rau 1-a muncit

alt

si

omorit
3).

(P. o.c.

315

1).

ne ajute a ne ndica din toate caderile noastre. .". Preotul zicind acestea a ramas acolo, iar femeia s-a dus edificata sufleteste,
.

injeles cit de slaba e firea noastra omeneasca cite alunecusuri are! Deci, sa ne rugam Domnului sa

Abia acum

am

mare

sihastru 1-a inse'at sa se lepede de Hristos i

o.c.

sa.

se jidoveasca (P.
li

317

rugaciuni facute in Duh si adevar, poate scapa de meseria diavoleasca a clevetirilor, se poate lumina din invatatura Domnului si poate face roade vrednice de pocainta, prin care sa se usureze si sa mearga pe calea mintuirei.

pnn

cunoscind ci

Altora Hristos (P

s-a nalucit in chip de Inger luminat si in chipul lui

o.c.

cap.

VII

7, 2, 4, 5, 7, 8, 9,

12, 13).

- cu foarte multe, felurite naluciri si inselaciuni diaamageste si-i inseala, vrind cu orice pret a-i smulge din Imparatia Cerurilor si a-i prabusi in iad, in muncile vecinice,
si

DIAVOLII ADESEORI iNSEALA PE CLEVETITORI CU FELURITE NALUCIRI. Vrajmasul mintuirei crestinilor - Pastori
pastonti

volesti,

in

iazarul de foe (Vezi pe larg Pateric, o.c. pp.

oarecare luind o tigva. cu vin la subtioara. Atunci eu ca sa rusinez pe draci, ca era nalucire, am zis
fratelui: s-a aflat

zut

315-325).

zice

Avva

Hie

pe

Am 'va-

Au intrebat unii din Parinti pe Avva Pimen, zicind: De vom vedea vreun frate pacatuind, voiesti sa-1 mustram pe el?" Batrinul auzindu-i, le-a raspuns: Eu cu adevarat de voi avea trebuinta sa tree pe acolo si-1 voi vedea pe el pacatuind, tree pe cele linga. dinsul, nu-1 osindesc si nici nu-1 mustru. Scris este, ca voua, ca. zic Iar eu marturisesti. ce au vazut ochii tai, acestea sa martusa nu voastre, cele ce ati vazut, desi veti pipai cu miinile fel. I se risiti, ca un frate a fost batjocorit cu un lucru de acest si fiind femeie, o parea ca a vazut pe un frate al lui pacatuind cu sint ei, ca luptat mult, ducindu-se, i-a lovit cu picioarul, socotind snopi allat si le-a zis: lncetati dar acum! Pina cind?" Si iata s-au miinile de griu. Pentru aceasta v-am zis voua ca de-si veti pipai cu
nu mustrati... Mai mare dragoste decit aceasta nu est cu putinta sa afle decft ca cineva, sa-i punS Sufletul pentru aproapele sau (loan 15 13). Ca.de va auzi cineva un cuvinf rau,
voastre, sa

Fa dragoste si--mi ridica aceasta!" Si ridicind rasa lui, ca nu avea nimic. Aceasta am spus-o ca macar cu ochii

de veti vedea sau veti auzi, sa nu primiti, ci mai virtos paziti gindurile si cugetele, stiind ca dracii le pun pe acestea in minte.'ca sa spurce Sufletul, sa socoteasca cele nefolositoare si sa traga

adica de mihniciune, putind

sa.

i el

sa zica asemenea,

si

se

va lupta

nu-1 zica; sau de

mintea.
rasplati,

de la indeletnicirea cu cele bune, cainta de pacatele sale ciune fierbinte in Duh si adevar lui Dumnezeu" (P.
o.c.

nu va va face strimbatate si va ." unul ca acela isi pune Sufletul sau pentru aproapele.
i

se

suferi si

si

ruga(P. o.c. p.

183-4

3,

114, 116).

86

4).

162

Varna a 3-a

A
vorbirea
Sf.

clevetirel, Judecftrll i oslndlrii aproapelui

163
(Vezi si

oarecare petrecea in Egipt. Mergind el odata pq drum, a intrat intr-un mormint sa se adaposteasca de frig. Trecind dracii pe acolo au graft unul catre altul: Vedeti cita indrazneala are acest cahigar de doarme in mormint? Hai sa-1 ingrozim pe el". Atunci un alt diavol a raspuns: Ba r sa nu-1 mai spaimintam, ca acesta este a! nostra. El face voile noastre: mincind, bind, clevetind si negrijind de slujba sa! Si asa, pina cind va zabovi el in acest ea, sa mergem mai virtos si sa-i necajim pe cei ce ne necajesc pe. noi (pe aceia care cu Cuvintul lui Di mnezeu) si cu ragaciunea ne lupta ziua si noapV tea" (P. o.c. 385 13).
Zis-a un batrin: De vor veni la tine vreunii si-i vei vedea pe de departe ea vin, mai inainte de a se apropia ei, sa stai la rugaciune si sa zici: Doamne Iisuse Hristoase, izbaveste-ne pe noi de clevetire si de ocara, si cu pace trimite-i pe ei din lccul acesta"
ei (P.

DRACII OCROTESC PE CLEVETITORI CA SA-I TRAGA CU EI IN IAD. Povestit-a oarecare din batrinii pustnici: Un frate

numai de bine...

despartirea de clevetitori

VasUe, ..Regula Mare", 51). , .,_ . ^ zice un Sfint Parinte cu imbuibarea? Te-ai imbolnavit Vindeca-te prin post. Ti-ai ranit Sufletul cu necumpatarea ? Cumpafebra tarea s&-ri fie leacul b'oalei! Ti-a pricinuit lacomia fara sat ire a Sufletului? Milostenia sa-ti inlature betesugul! Caci curat

cu rapirea este impartirea celor ce-ti sjnt de prisos. Ne-am ranit bunurilor altera? Lucrul rapit sa fie inapoiat stapinului adevarat! Ne-a dus minciuna aproape de pierzare? (caci zice: Pierde-vei pe
minciuna" (Ps. 5 7). Iubirea de adevar sa indeparzboaia teze prime] dia! Juramintul strimb si furtul aduce secera ce pe cer vazuta de Proorocul Zaharia, amenintmdu-ne cu taierea. Sa dam pagubasului lucrul furat, sa ne imbracam cu toata armatura Pocaintei, ca sa indepartam taisul acelei seceri! S-a arnagit careva cu oarecare dogme ereticesti? Sa alunge nelegiuirea eu inteslava lepciunea dreptei credinte! De te vezi stapinit de mindrie, la revem a spre mu^i, de defaimat fii sa ca fel desarta, fa. ceva asa
toti cei ce graiesc

386

14).

SI POARTA LARGA. Ca si la toate celeblte pasiunea sau neinfrlnarea limbei, Mintuitorul ne pune inainte pilda aceasta educativa cu: usa strimta si calea ingusta care duce la^ viata, si poarta larga si calea lata care duce in pierzare. El ne indeamna a o folosi pe prima si a ne feri de a doua, zicind: Intrati pe usa cea strimta, ca: larga-i poarta, lata-i calea care duce, in pierzare, si mulji sint care intra printr-insa. Strimta-i usa, ingusta-i calea care duce in viata, si putini sint care o alia pe ea... Nevoiti-va a intra prin usa cea strimta, ca multi zic voua vor cauta sa intre i nu vor putea" (Mt. 7 13 14; Xc. 13. 24). Usa strimta numeste aici exerci|iile virtutilor crestinesti. Usa",^ pentm ca introduce pe crestinii activi in bine, in viata vesnica. Strimta", adica pregatitoare sa munceasca, sa oboseasca, sa se sforteze mereu pentru a trece prin ea. Strimta, pentru ca nu incapepe ci grasi in pacate, din cauza dimensiunii ei reduse. Astfel, toti care voiesc sa intre cu orice -pret, trebuie a lepada grosimile si grasimele pacatelor. Vrei sa intri prin usa strimta si sa mergi
pacate, asa
si

USA STRlMTA
la

smerenie. Aceasta este pocainte:

savirsite
(P.
o.c.

mai

inainte, fie

cu gindul,

dezrobirea, nimicirea pacatelor fie cu cuvintul, fie cu fapta

259 23; 456 58). Poarta larga" si cale lata" a numit iubirea de placen pacaiar ..larga" toase: Poarta" si cale" pentru ca due in pierzare, la iad; nici-o: cauzeaza le ea, nu merg pe ce multimilor si lata" pentru ca este ca pentru nevointa, si lupta truda, osteneala, impiedecare, sint Dincoace putini,. de multi. neobservata nedefinita, deschisa si
-

pentru ca usa e strimta, calea ingusta, colturoasa, anevoioa$a, plina de truda, amaraciuni, greutari ?i hartuieli foarte obositoa re. Acolo fara panca. sint muki, pentru ca ea e lata, neteda, luminoasa si si infrinaeste la viata, Usa strimta si cale ingusta care duce aceasta Pentru rea limbii insotita de tacere i vorbirea de bine.
trebuie trebuie lupta buna dupa lege si la naravasii clevetitori, lupta grea, dirza, ostenicioasa pina la sacrificiu. Poarta larga ?i cale lata, neteda, lucioasa, alunecatoare ca. gheata si prabusitoare in pierzare sint limbile cleVetitoare, graitoare de riu, ponegritoare aproapelui sau semenilor lor, care-i duce in trebuie pierzare. Dupa cum la suiiea pe stincile muntelui in sus infrinarea multa luare aminte, lupta, osteneli chibzuite, asa si la multa ostelimbii. Dupa cum la prabusirea in prapastie nu trebuie

pe calea ingusta

la viata

vesnica? Leapada povara pacatelor pijn

generala, insotita

o pocainta adevarata, spovedanie amanun^ita,

de facerea roadelor de pocainta (Mt. 3 8). Dezbraca-te de vicii si te imbraca cu haina stialucitelor virtuti crestinesti. Asa de exemplu: in locul slavei desarte, imbraca-te cu umilinta, in loc de vorbe multe si rele, mai bine taci. In locul somnorosiei, privegheaza si

noaptea, fa rugaciuni, cugeta mult in Legea

inlocuieste-o

Domnului
cu

Lacomia
si

cu postul,

defaimarea,

clevetirea,

tacerea

incordare de mintc, asa si la clevetiri. Iridata ce-si dau se prabusesc in pierzare, in iadul eel mai de jos. cad, drumul, sta pe calea cea lata, si multi sint care intra pe larga Poarta pe calea lata la iad Calea lata e o sosea mare, alearga acea poarta si poarta foarte larga. Oricine vrea, intra si cu un bulevard mare, este impodobita cu felurite: decoruri, larga alearga pe ele. Poarta
neala,
si
!

164

Vnma

n 3-a

A
reclame, invitatii

cleveUrcl, judecfirli

?i

oslndirll aproapelui

165

portu

largi

g
i

U; Nu

tHaT;? care 7^.P;ac

si gustarele. Multimi de crainici stun stngjl: Veniti, veniti aid Aid veti afla: en lurite noroc ' bucurii veselii
!

pSSS
Veniti
'

Inaintet

+ exista piedici.

veniti, aici este loc pentru toti!"

^ fdurit - diitii! p g*are puteti alege orice poftiti ? orice voiti Nu aveti trebuinta de nici un fei de act
* '

nlrtmta si a merge si inainta pe calea ingusta, la via{3. si fericire in imparatia lui Dumnezeu, unde putem fi fericiti pururea. Faphle noastre insi, pState de fdurite pacate, ne impiedeca, ne opresc u intra prin usa cea stnmta. Mindria noastra, laudele ce ciutam
sft

din toate ramurile societatii. Acolo smt oamem: batrmi tineri, copilandri, copii cufundati in: rautati, pacate, patimi, boh si alte blcstematii. Pe fruntea lor sta sens invizibil sau acopent: Plata pacatului este moartea" (Rom 6 23) Acolo, mmulhmea aceea yezi: ucigasi si ucigase cu miinile minute de singe omenesc, hoti, tilhari, jefuitori, betivi, desfrinati, bataud clevetiton plmi la gura de singele semenilor lor, pe care i-au muscat sfirtecat, rupt... cu clevetirile lor, oameni cu ochii sticlind de laconue, zgircjt! cp pungi si saci de bani in spate, nistelepadaturi ale societatn. Acolo vezi si oameni: barbati si femei, care par normali, cum se cade, cu vaza in lume, in dregatorii inalte, cinstiti de lume, evlaviosi, pare-se fara pata, bisericosi, rug&tori de Duninezeu, participant! la serviciile Dumnezesti, dar in afara de Dumnezeu, nepneepmd ca inimile lor sint departe de El. In scurte cuvmte, -pe calea lata se vad tot soiul de oameni si femei din toate ramurile ^societatii, de lacersetorii de pe strazi sau de la usile Bisencilor, pina la bogatii care zi si noapte isi framinta mintea cum sa-si mmulteasca banii si avutul. Acolo se vad pacatosii cei mai ]osmci sau notonci, si oamenii cei mai cumsecade, pentru ca lata e calea pentru toti si toate, mici si mari. Toti au loc pe ea. Nimanui nu-i este interz* a merge pe ea, nimeni nu-i scos afara de pe ea. Toti alergatoru in negurile intunericului au loc pe ea. Toil insa merg pe ea.cu un gol in fiinta lor, toti doresc ce nu stiu si nu ksesc.
si
.

n a poarta oameni,

ri Vin
i

k ^ U ime a ^ larga si mamtmd

!t

no vina de
atitca

la

oameni

de

la

Dumnezeu,

cirtirile, clevetirile.

dm

toate virstele

de lume, care intra ingramadindu-se prin pe calea cea lata, poti vedea tot felul de
.
.

lasa a intra prin usa cea stnmta, $i d fericirea ve^niea. Zidul nici a inainta pe calea ingusta la viata Dumnezeu, peste care nimeni noi intre ridicat d pacatului, al mias Care ne striga; Mintuitorul, Hristos de suipat fost sari, a nu poate
atitea pjicate,

nu ne

Eu va voi odihni si invatati de la Mine, ca sint voi va peste pe voi. Luati jugul voastre. Ca Sufletelor afla odihna si veti blind si smerit cu inima, 2830). (Mt. usoara" 11 jugul Meu este bun si sarcina Mea
Venid
la

Mine

toti cei osteniti si impovarati, i

Meu

Totud, pentru muld, cei foarte multi, usa-i strimta. De ce? Pentru ca noi nu vrem a ne lepada de noi insine, de felurite placed si dorinti pacatoase, ca si cum am vrea sa intram cu camila incarcatS cu toate bagajele din spatele ei prin urechile acului. Omul cind aude cum trebuie a fi pentru a putea intra prin usa cea strimta la viata, se poticneste, se retrage infricat, ca si cum ar ajunge in atingere cu focul. MulU merg ca sa intre prin usa strimta dar nu pot intra prin, ca, fiindca vor sa ia cu ei acolo sus: unii mindria lor, altii lacomia,
zgircenia, altii minia, clevetirile, vorbele putrede, altii petrecerile anticrestinesti, jocurile, ospetele cu cintece curve?ti, luxul, fuma-

loll

merg dupa

poftele, dorintele, capriciile

lui

se satura. Mmtuitorul ne adevereste clar: Calea pe care merg acestia, duce pierzare, in iad". Cu to tu * al * a insa este u ?a strimta" si calea , . ingusta" care duce in viata, dar pe aceasta putini sint care o afla. Aceasta o alia numai cei: Mintuiti cu Harul lui Iisus Hristos" (Efs 2 8) ca: De nu se va naste cineva din apa si din Duh, din nou, nu poate intra in Imparatia lui Dumnezeu" (loan 3 3-8). Nimic nu-i mai neplacut pentru oamenii lumii acesteia desarte, decit a veni inaintea lui Dumnezeu ca niste sarmani pacStosi smeriti, care totul au pnmit si primesc in dar. Cautind mintuirea, trebuie a ne impodobi cu o aleasa credinciosie, cu fapte bune, merite frumoase, placute

lor felurite, fara a

fe^dor si a portului cuviincios, sau alte fapte necurate, neplacute lui Dumnezeu. In sfirsit, multi vor sa aiba in inima lor o anumita camera Unde sa depoziteze toate lucrurile neprielnicului, de care s-au lepadat la Sf. Botez, si pe care trebuie sa le lepede desavirsit, ei insa incearca s& intre si sa treaca prin usa cea strimta impreuna cu ele, dar amar lor, asta nu se poate. Celor ce au incercat s& intre asa si diavon-au putut, noi le spunem: Lep&dati toate ale streinului
tul, slurirea

lului

d
il

astfel veti trece usor".

mergea catre o cetate astepta o fericire mare. Intre el si cetatea aceia se afla o prapa stie fara fund, peste care nu se putea irece decit pe o punte ingusta fara sprijin.itoare. De jur imprejur era intuneric si vijelie, iar in fundul prapastiei apele clocoteau. Calatorul fu cuprins de infricosare. La orice pas putea sa cada.

SPRE IERUSALIMUL CERESC. Un om

unde

Dumnezeu

si Sfin|ilor lui.

Cu

acestea

putem

intra prin usa cea

Atunci iata o calauza nevazuta il lua de mina si-1 duse pe^ puntea ingusta, purtind inainte o faclie aprinsa. Calauza aceasta inalta de o parte si de alta a pun|ii aparatoare de lumina pentru ca acel calator sa nu cada in intunerecul prapastiei. Prin ajutorul acestei
-

I
.

166

Vuma

a 3-a

A
nu
i

clovetlrel, Judecdrll $1 oslndlrli

aproapelui

167

catre care mergem cu totii este insasi via^a cea de v-< Calauza aeeasta minunata si foarte pretioasa, este Domnul Hrislo Care la once chemare sincera a noastra, ne ia de mina cu dragosu' ne duce de-a lungul puntii vietii noastre. Faclia calauzitoare eshmvafatura Lui, rara aparatoarele de lumina sint ingradirile Bisericii noastre, intre marginile careia stind si raminind, nu vom putoa cadea niciddata in hoaptea grea a pacatelor. (P.
fericirii,

rea

CSlauze calatorul a ajuns la Cetatea fericirii Noul lerusalim Cercw din care n-a mai plecat niciodata. Omul acela este fiecare din noi. Puntea este insasi viafa noastrfl de pe care, lesneputem cadea in viltoarea tuturor pacatelor. Col
i

tale 1-ai facut

ta.

mai fara de rusine

si

totodata mai inversunat

a
.

iipr.i
,..

nu zica nimenea impotriva, ca: numai cind ar vorbi cineva cleveti; iar dovftrttl de aproapele sau, atunci 1-ar defaima sau este o si aceea Caci asa nu cind vorbeste adevarul. Nu. Nu este asupra vorbeste^ cineva are de lege (nelegiuire sau pacat), cind tproapelui ceva de rau, care este chiar adevarat. Fara indoiala fariseul acela numai adevar a vorbit despre sine (iar ceilal^i i sint pacatosi: rapitori, nedrep^i, preacurvari) si despre vames,
,

J,

,.i

,i

tdtusi, aeeasta
.

nu

i-a

ajutat

ci

toate faptele lui cele

bune

(postul,

o.c.

227-8).

Tu striga clevetirea aproapelui tau, ai facut mai rau inca pe eel ce te a ascultat, Acela (care te-a ascultat sau te asculta) de este ; un pacatos, scum (la auzul clevetirei semenului tau) se va face mai mdraznet (in a pacatui in felurite forme), caci cunoaste (in eel
el

De?i nu ai infipt dintii tai in carnea, nici in trupul aproapelui tau, dar ai muscat Sufletul lui cu clevetirea ta, 1-ai rahit si 1-ai sfisiat cu banuiala ta cea rea, fi-ai pricinuit tie insuri, lui si multora, daune inmiite" (pagube man). Cuvmtele acestea parca ar fi adresate unor jivini scirboase,.unor salbataciuni uricioase, si nu unor oameni, si cu atit mai mult unor crestini: popor si cler! Prin aceste cuvinte Sf. loan Gura de Aur adevereste tuturor crestinilor, necrestinilor si omenirei antregi, ca: clevetitorii, chiar atunci cind elevetese dupa adevar pe semenu sau aproapele lor, se cufunda in iad de vii, dimpreuna cu pacatosu si cu dreptii care i-au ascultat si-i asculta.
:

Da, acesta-i adevarul curat. Sf. Ap. Pavel infierind aspru aeeasta diavoleasca clevetire, scrie: De va. muscati unul pe altul si va tot mincati, cautari sa nu. va mistuiti unul de catre altul sau cautati sa nu hp mistuiti unul de altul." (Gal. 5 15). St. loan Guia de Aur de asemenea n infiereaza aspru pe clevetitori, zicind:

CLEVETIREA CHIAR $1 ADEVARATA FUND, PE CLEVETITORJ, PE PAcATOSI SIDREPTI, INCUFUNDA OSIndA

m ilost entile.
imi

.)

i-au fost zadarnice.

Ce-am

anumite zile, numele eel bun al fratilor nostri? Cle." (Om. 3 d. statui). vetitorii sffisie si maninca pe aproapele lor. Aeeasta o adevereste si un alt Sfint Parinte, zicind: Mai bine este de a minca carne si a bea vin, si a nu minca cu elevetirile carnuri
ca'rnea dobitoacelor (in
riijte fiare salbatice sfisiem
.

daca nu minajunuri, posturi), dar ca

folosi noi,

Irati"

(P. c.c.

235

4).

CEL MAI BUN SAC AL POCAlNfEI. Ofemeieselaudaca cunoaste pe Dumnezeu si- 1 urrrieaza sfinta Lui invataturS. Dar avea obiceiul de a cleveti (vorbi de rau) pe semeniiei in toate prilejurile, fAra sa-si dea seama ca fapta ei este un pacat. Preotul de mai multe ori, i-a atras atentia si a sfatuit-o sa
se lase

de acest pacat.

Ea

insa

nu

s-a lasat.

e drept credincioasa.
cit

Mergind

intr-o zi la

Tot mereu se falea ca Duhovnic, ca sa-i arate

-prin

de mare credin^S are ea, ii zise: Parinte, eu vreau sa ma jertfesc pentru Domnul Hristos. De aceea, te rog, sa-mi dai incuviin|;are sa pun pe trupul meu un ..." sac aspru, ca in felul acesta sa-mi pot arata mai cu tarie credinta drept Preotul care-i cunostea bine pacatui birfirii (clevetirii) si-i raspunse raspuns, isi puse degetul la buze Iata. acesta este sacul eel mai bun pentru D-ta" si din

clevetit) inca

un tovaras

nou

ii

arata. buzele.

al pacatului sau.

De

este el (eel ce te-a

ascultat sau asculta clevetirea) un drept, acuma (mai) usor se va amagi de mindrie, si prin pacatui altora divulgat de tine prin clevetire, va fi impins a cugeta inalt despre sine (adica a se

Femeia fu cuprinsa de ruinare. Ea fagadui Duhovnicului ca nu va mai birfi (cleveti). Astfel, ea imbraca sacuLtel mai^bun,. cu
care putea sa-si arate -credinta in

Dumnezeu

si

sa se mintuiasca.

prabusi
18

de eel rau.

(d.

P.L.

o.c.

10)

ca

fariseul,

devenind o uriciune inaintea

lui

lui

Dumnezeu

(Lc.

CLEVETITORII S-AU PRIME JDUIT PE EI, CAPETENIILE

SI

9-74;

16 15).

ca Numele

Tu (prin clevetirea ta) esti vinovat inca si prin aceea, Dumnezeu se huleste (Rom. 2 24), caciprecum prin

POPORUL LOR.

Israelitii

dupa un an de

la iesirea lor

din Egipt,

lui Dumnezeu, asa prin pacaMor, El Se defaima si Se necinsteste. Pe linga aeeasta, pe omul care il defaimi (clevetesti), prin cleveti-

vederea faptelor bune se cinsteste Numele

descoperirea (divulgarea)

unde robisera vreo 400 de ani, doreau acum sa. stie cum va fi {ara aceea in care ii trimetea Dumnezeu. Atunci Moise, din porunca lui Dumnezeu, alese din ftecare trib cite un barbat (12 la numar) pe care-i trimise, zicind: Mergeti in Pamintul Fagaduihtei i cercetati ce fel de popor locuieste in el. Daca. e tare sau slab, mic sau

108

Vama

a 3-a

A
intra in

clevetlrel, Judecflrll i oslndirl. aproapelul

169

mare la numar, daca cetafile in care locuiesc au ziduri tari ori sint fara ziduri, daca pamintul lor este gras ori sterp. Fiji curajiosi luati din roadele pamintului aceluia si ne aducefi si noua". Cei 12 barbati plecind, au iscodit pamintul Palestinei, de la pustia Sin pina la Roov si Emat. Au inaintat pina la Hebron si au mers pina ce au iscodit tara timp de 40 de zile. Au luat pe o paringa mare o vita cu un strugure urias pe ea, pe care abia il puteau duce doi oamem. Au.mai luat si niste rodii si smochine mari si dulci Cu acestea in spate, s-au intors la Moise si Aaron si la marea
. .

Pamintul Fagaduintei, afara de Isus Navi si Caleb. Patruzeci de ani vor rataci in pustie fiii vostri, dupa numarul zilelor in care ati iscodit pamintul, pina se vor topi oasele voastre in pustie. Un an pentru o zi ve{i purta pacatele voastre si ve\i cunoaste ce inseamna sa. fi^i parasiti de Mine".
Barba^ii care iscodisera ^ara si la intoarcere, prin clevetirile lor, au turburat adunarea' lacindu-o sa cirteasca asupra lui Moise si a lui Dumnezeu, au murit imediat chiar acolo inaintea Domnului de o moarte napraznica, pentru ca ponegrisera taTa. Numai Isus Navi si Caleb au ramas cu viata din cele 12 iscoade, care iscodisera tara, pentru ca. acestia nu clevetisera, nu o ponegrisera. Moise a spus' poporului Israelit cuvintele liii Dumnezeu. Poporul auzind, a plins foarte tare si a zis: Iata, ne suim in locul de care ne-a spus Domnul, desi am pacatuit". Moise le-a zis Nu va duceti acolo, ca nu este cu voi Domnul si veti cadea ucisi de sabje inaintea vrajmasilor vostri". Ei insa n-au ascultat, s-au indaratnicit si s-au suit pe virful muntelui spre pamintul f agaduintei. Atunci au venit asupra lor Amalecifii si Cananitii, i: au batut si i-au macelarit groaznic pina la Horma. Ramasita ostirei Israelite s-a intors ca vai de

adunare

fiilor lui

Israil lr

Cades in pustia Faran.

.taberei, cete

Ajunsi cu bine in mijlocul

aratmd strugurele urias, rodiile si smochinele mari, incepura sa spuna tuturor: Iata belsugul tarii in care ne trimite pe noi Dumnezeu Cu adevarat: acolo in loc de apa, curge lapte si miere. Acolo sint niste minunate pasuni verzi, coline frumoase, izvoare cu apa hmpede si foarte buna de baut. Nu este pe lume un loc mai placut
!

douasprezece iscoade

ca acelaf"

Dupa. atitea vesti frumoase insa, incepura a varsa si felunte clevetiri in urechile adunarii Israelifilor, zicind: Dar.. lata, trebuie sa stiji, ca: locuitorii farii aceleea sint foarte indraznetj. Ceta|ile lor sint

mari

si

-Uomnul in pustia aceasta? Sa cadem in razboi? Mai bine hai sa lie alegem alte capetenii si sa ne intoarcem in Egipt...'*. Atunci Isus Navi si Caleb, doi barbati din cei ce iscodiserS pamintul au combatut clevetirile celor zece iscoade, zicind: Pamintul iscodit este bun. Hai sa ne suim si sa punem mina pe tara, c a c i vom iei biruitori Nu va impotriviti Domnului, nici va temeti de poporul tarn aceleia. Acum le-a sosit ceasul; iar cu noi este Domnul". Toata adunarea auzind acestea, in loc de a asculta, s-a sfatuit sa-i ucida CTi pietre. Atunci Slava Domnului s-a aratat deasupra Cortului
. .

pe el. Oamenii care locuiesc acolo au o statura inalta. Acolo am vazut si uria^i, pe fiii lui Anac care se trag din neamul uriasilor! Noi inaintea acelora, parca eram niste lScuste,. Nu putem sa ne suim impotriva poporului acestuia ca este mai tare decit noi. .". Poporul auzind acestea, s-a turburat groaznic si a cirtit. Toata ^dunarea s-a ndicat cu strigare mare, a plins si a cirtit asupra lui JVloise 1 Aaron, zicind: Mai bine am fi murk in pamintul Egiptului! De ce n-am murit noi in pustia aceasta? Pentru ce ne aduce
.
.

J-am

foarte tari. Pamintul acela pe care

iscodit

maninca pe

cei ce locuiesc

ea in tabara... (Num. 13;

14).

Vedeti ispravile clevetirei? Vedeti urmarile ei? Vede^i cum clevetirea diavoleasca a turburat tot poporul, cum a prime] duit pe Moise, cum. a revoltat adunarea, cum a omoiit napraznic pe clevetitori, desi clevetisera dupa adevar, cum a atras urgia D,umnezeiasca asupra tuturor Israelitilor de la 20 de ani in sus, sa moara, sa se topeasca in pustie, sa fie macelari|i de vecinii lor?! lata, si de aici putem vedea cit de multa. dreptate au: Psalmistul, Apostolul, Sf. loan Gura de Aur si toti Sfintii Parinti, care infiereaza aspru pe clevetitot si-1 pune sub blestem infricosat si afurisanie ani de zile... (Ps. 71 4; 63 3-6; 108 1-28; P.M.B. gl. 373; P.B.G.
p.

110

(88).
si

Clevetirea diavoleasca a adus

aduce mult pr&pad

in toata

se feresc de ea si lumea. Cei ce sint de partea pe diavolul, insa slugaresc rai lupta impotriva ei din rasputeri. Cei in loc, le loc din due le clevetesc, asculta cu placere clevetirile,

Domnului Dumnezeu

poarta, le mentin
ii

si le

sustin

dupa placerea

ingerilor cazuti care

poseda

si astfel

se prabu?esc in pierzare vremelnica. si vesnica.

ya crede Mie, dupa multele semne si minuni pe care le-am facut mtre ei Insa cu adevarat, precum afi grait in urechile Mele asa voi face voua: In pustia aceasta vor cadea oasele voastre Toti oei de la douazeci de ani in sus, citi au cartit asupra Mea nu vor

bftnt, inaintea intregii adunari a lui Israil. Domnul a zis lui MoisePma cmd va intarita pe Mine poporul acesta? Pina

Ma

CLEVETITORUL EPISCOPULUI, PEDEPSIT. Un

-

Episcop

cind nu

se afla in vizita canonica, impartasind binecredinciosilor de peste tot binecuvintarea sa. Un taietor de lemne nelegiuit isi batea joe de binecuvintarea Episcopului, si cauta sa-1 imiteze. Abia pleca Episcopul, si taietorul ocupat cu craparea unor lemne, isi repezi

170

Vama

a 3-a

A
ca piritorul
si to^i

clevetirel, judecarll ?i oslndlrit aproapelul

171

securea in acea mina cu care imitase batjocoritor binecuvintarea Episcopului. Iaca, si astfel se rasplateste nelegiuirea! (O.M.P. 628).

VRlND A DECAPITA TOTI PREOTII,

Undeva

odinioara in Franca se prigoneau Preo^ii. Un rnuncitor dintr-o fabrica zise catre ceilatyi tovarasi ai sai de lucru: As vrea sa tai capul la to{i Preotii dintr-o singura lovitura". Toti au ramas foarte mihniti si uimiti de pornirea rautacioasa a tovarasului lor de lucru. Dar chiar atunci in clipa urmatoare, se ridica sa vada ceva, si un drug de fier de la masina de linga el, ii reteza capul. Drept asa cum voia el sa faca cu Preotii, i s-a facut lui. Toti tovarasii lui au recunoscut pedeapsa lui Dumnezeu pentru ca voia sa batjocoreasca pe slujitorii Domnului (D.C. 74).
si

ca

S-A DECAPITAT.

care conlucra cu el la pira. sau clevetire, precum si cei ce erau de aceiasi parere, sau de partea clevetitorului, au fost izgoni^i din ceruri, au cazut in adinc, si nu s-a mai aflat loc de a mai sta ei in cer (Ape. 12 710). Si daca pe Ingerii aceia creati de Dumnezeu foarte buni, fara nici un pic de rau in ei, clevetirile acelea repetate asupra fratilor lor de ingerat, i-au doborit din cer apoi cu atit mai mult va dobori diavoleasc a clevetire din cer (din Biserica) si de pe pamint in iad, pe cei ce elevetese si asculta cu placere clevetirile, cu cit ei nu sint asa de curati ca Ingerii aceia

SIT

NECINSTITORUL PREOTULUI LITURGHISITOR PEDEPCU MOARTE. Mai mulri oameni petieceau intr-o zi de Dumi-

nica la crisma dintr-un oarecare sat, tocmai in timpul cind se oficia Dumnezeiasca Liturghie. La sunetul clopotelor, unul dintre betivi, stapinit fiind de diavolul, incepu a injura pe Preot, pe Dumnezeu si pe tori Sfintii, ca de ce-i turbura petrecerea. Crismarul, om religios, cauta sa-1 calmeze, dar betivul raspunse: Dumnezeul vostru e o papuse, eu nu mS. tern de El Sa vedem, are El puterea sa ma opreasca a inghrri acest pahar cu rachiu? I" Dar cind ridica p&harul plin, deodata ingalbeni si cazu mort jos la pamint. (O.M.P. 626). SI SINGURA CLEVETIREA PRABUSESTE SUFLETELE IN IAD. Si acesta este un adevar destul de invederat, dar asa de camutla^t de ingerii infernali, incit nu-i cunoscut de multa lume, nici chiar de majoritatea crestinilor. Totusi, clevetirea cu urmarile ei pustiitoare, ni se descopere in anumite locuri ale Dumnezestilor
! . .

din ceruri. Dupa. crearea Ingerilor si caderea unora dintr-insii, Dumnezeu a creat lumea aceasta vazuta, apoi pe om, cea mai aleasa si foarte minunata creatura: barbat si femeie, adica Adam si Eva, pe care-i aseaza in Raiul desfatarilor. Acolo ei au trait in o foarte perfects, fericire. Diavolul cazut din fericirile mari ale cerului, vazind pe om bupurindu-se de acele buna.ta.ti ale Ra'iului, il pismuieste, se hotaraste a-1 ispiti si surpa. In acel scop rau, ,se camufleaza in arpe si se apropie de femeie, partea cea mai slaba, mai .usor de ademenit, si-i zise: Oare e adevarat ca Dumnezeu a zis sa nu minea^i roade din to^i pomii Raiului?" Femeia, in loc de a cuima vorba cu el, ii raspunse sarpelui: Dumnezeu ne-a dat voie sa. mincam din toti pomii Raiului, numai din rodul ppmului din mijlocul Raiului, El ne-a oprit, zicind: Sa nu mincati din el, nici sa va atingeti de
el,

ca

sa. nu muri^i". Sarpele, stirnind neincrederea in

Dumnezeu,

Scripturi.

Mai inainte de marele razboi din ceruri, Lucifer cu Ingerii de sub comanda sa, pirau pe Ingerii cei buni siluminati, adica pe ira^ii lor de ihgerat. Piriciunile sau clevetirile acelea, erau un inceput de mindrie, o pprnire, nu buna, izvorita din mindrie. Ma voi sui in cer. Imi voi ridica scaunul de domnie mai presus de stelele Ingerii Dumnezeului Celui Putermc. Voi edea pe muntele adunarii dumnezeilor, la capttul miazanoaptei, ma voi sui pe virful noiilor. Voi fi asemenea Ceiui Prea Inalt!" (Is. 14 1314; lov 41 lez. 281-79; Mt. 2 2, P~7Q). Dupa ce, pentru mindria sinepastrarea vredniciilor, s-au atuncat din cer (Lc. 10 18; 1 Tim. 3 6; Iuda 16; Ape. 12 78), toate ostirile ingeresti au strigat cu mari glasuri in ceruri: Acum s-a facut; mintuirea, puterea si Imparatia Dumnezeului nostra si a Hristosului Lui, ca s-a aruncat piritorul fra^ilor nostri (Lucifer, balauiiil) eel ce-i pira pe ei inaintea Dumnezeului nostra, ziua si noaptea" (Ape. 12 10). De aici vedem

veti muri, dar Dumnezeu stie din acele ro'ade, se vo-r deschide ochii vostri, si voi veti fi ca niste Dumnezeiii, cunoscind binele i raul". Cuvintul vicleanului patrunse adinc in fiinta femeii. Plina" de curiozitate, neastimpar si de dor de marire, ea'privi la pomul oprit. Fractul frumos la vedere, placut si duke la mincare, o ademeni. Intinse mina, lua rodul din pom si minca, apoi dete si barbatului ei, si minca si el. Aici s-a savirsit cea mai mare -revolutie din istoria omenirei. Femeia urma sarpelui, ca si cum el ar fi fost mai presus decit Dumnezeu. Ea urma sfatul sarpelui si facu ceia ce Dumnezeu oprise. Barbatul urma si el in pacatuire femeii, care dupa ispitire deveni si ea foarte
rit c^i riu

Nu. Hotaca in ziua in care veti minca

ii

zise:

Atunci indata vazindu-se goi, s-au facut niste sorturi din frunze de smochin si s-au ascuns de la Fata lui Dumnezeu, printre pomii frumosi ai gradinei. Dupa aceea Domnul Dumnezeu a chemat pe Adam: Adame, unde esti?" Nefericitul fugar auzind din desisul arborilor, raspunse: Am"auzit glasul Tau in Rai, dar m-am temut, pentru ca sint gol ?i m-am ascuns!" Domnul Dumnezeu i-a zis: Cine ti-a spus ca esti gol? Nu cumva ai mincat din pomul, din care ti-am spus sa
ispititoare.

172

Vama
in loc

A
a 3-a

clcvetlrel, Judecaril *l oslndlrll uproapelui

173

de a-si marturisi pScatul, sau a se invi novati singur, cleveteste, arunCa toata vina pe femeie, zicind: Femeia pe care mi-ai dat-o, ea mi-a dat roade din pom si eu am mincat". Domnul ii zise femeii: Pentru ce ai facut tu aceasta?" Femeia la rindul ei, cleveteste si arunca toata vina pe sarpe, zicind: Sarpele m-a amagit si am mincat!" (Fac. 3 1 13). Aici Adam, dupa adevar, cleveteste pe femeie, si femeia cleveteste pe sarpe tot dupa adevar. dar clevetirile acelea au hotarit pe Dumnezeu de i-a izgonit dm Rai, afara in pamintul blest emat. Dupa aceasta au urmat toate suferintele, necazurile si greutatile. Daca Adam si Eva, care erau curati si plaeuti lui Dumnezeu, dupa prima gresala, clevetind dupa adevar: Adam pe Eva si Eva pe sarpe, au lost izgonh)i afara din Rai, ce \or pati clevetitorii semeniloi lor, care n-au acea curate de Suflet ca protoparintii nostri Adam si Eva?! Se crede de unii ca daca Adam n-ar fi clevetit pe Eva si Eva pe sarpe, Dumnezeu s-ai fi milostivit sa-i lase in Raiul pamintesc. i cu toate acestea zice St. loan Gura de Aur sintem gata totdeauna de a acuza (pe aproapele), sintem pregatrfi in orice timp de a invinovafi (pe semenii nostri)! Dar chiar de nu ne-ar casuna alt rau (clevetirea), aceasta numai ar fi de ajuns a ne pierde si a ne duce in gheena. Aceasta (clevetirea) ne impresoara de mii de rele. Sezind, impotriva fratelui tau ai clevetit ..." (Ps. 49 21). Daca tu nu vorbeai, altii nu auzeau. Tu esti cauza pacatului esti u flencanitor, birfitor, clevetitor, si in cele din urma un nebun. Priveste, cite rele curg de aici. .'' (Om. 21 la Evr.). Vedeti ca si numai singur pacatul clevefirei cufunda pe clevetitor in perzare, in iad? Ham, fiul mijlociu al lui Noe, lucreaza dimpreuna cu fra^ii sai i cu tatal sau timp indelungat la corabia universala, sub ropotul batjpcoririlor lumii care ii lua in ris mereu. Dupa potop, Ham vazind pe tatal sau amejit de vin si dezgolit in cortul sau, 1-a clevetit, si la (grait derau) spus celor doi frati ai lui afara. Si pentru aceasta a cazut in blestem toata semintialui (Fac. 9. 2127). O graire de rau a fost cauza caderei lui si cufundarea urmasilor sai in groaznic blestem. O vorbire adevarata, insa de rau, a fost de ajuns sa-1 despoaie de binecuvintare si sa-1 cufunde, impreuna tu to{i urmasii sai in blestem greu. Iscoadele cele 12 trimise pentru a iscodi Pamintul Fagaduintei, n-au putut intra io\\ acolo cu tot Pdporul. Doi dintre ei, Isus Navi i Caleb, care au grait de bine, au intrat cu mare placere si fericire. Ceflalti 10, care au clevetit graind de rau, Jara Domnului, au cazut in mari turburari. le-au ramas. oasele in pustie. lata unde i-au dus limbile lor neinfrinate Doeg, slujitorul imparatiei lui Israil, cleveteste dupa adevar pe Arhiereul Abimeleh si pe imparatul David, inaintea imparatului

nu maninci?" Adam,

Saul,' zicind: Eu am vazu't pe fiul lui Iesei venind in Nob, la Abimeleh. Acesta a intfebat pe Domnul pentru el, i-a dat hrana si sabia lui Goliat Filisteanul". Dupa niiricirea cetatii preotesti, Nob, cu Preotii si toate ale lor, Doeg s-a prabusit in groaznica pierzare (Ps. 51). Clevetirea deci 1-a cufundat in cumplita pedeapsa vre-

melnica si vecinica. fiii lui David, invoindu-Se Anion, Avesalom, Tamar, Adonia. lor, s-au imbracat tatalui asupra clevetiri cu alti Israeliteni la imparatia, viata... si pierdut au cu groaznic blestem (Ps. 108), Imp. 2 13 Imp. 18; 3 13; cumplite (2 s-au prabusit in morti cuvinte adelor cu tatal pe clevetit 25...). lata ca chiar de vor fi ingimfare, viclefacut-o cu i-au varate, insa. pentru necinstirea ce sug si rautate, i-a slobozit Domnul sa se cufunde in pierzare. Haldeii in cimpul Deira vazind pe cei trei Israelii neinchinindu-se chipului de aur, i-au pirit, grait de rau si clevetit inaintea ai lui Nabuhodonosor, zicind: lmparate, in veci sa traiesti! Tu al flautului, dat porunca, ca oricine va auzi glasul trimbi^ei, al instrumente chitarei, al harfei, al psaltirei, al cimpoiului si al altor muzicesti, sa cada la pamint si sa se inchine chipului de aur; iar cine nu va cadea, nici se va inchina, sa fie aruncat in mijlocul unui cuptor cu foe arzator. Sint insa niste barbati jidovi, pe care i-ai pus ocirmujtori peste tinutul Babilonului: Sedrac r Mesac si Abed Nego. Acesti barbati nici ca au mat in seama porunca ta, imparatel Dumnezeului tau nu ingenuncheaza si chipului de aur, pe care tu 1-ai inaltat, nu-i aduc inchinaciuni". Imparatul miniat. .. i-a chemat, legat si aruncat in cuptorul ars inseptit. Dar puterea arzatoare a focului a iesit pe gura cuptorului si i-a ars pe clevetitorii ingramaditi in jur, pe o raza de 49 de coti. Tinerii clevetiti insa au ramas teferi -in mijlocul cuptorului... (Dan. 3; Cint, celor trei tineri 1 2224). Clevetitorii, clevetind adevarat pe cei trei tineri, au fost arsi de foe; iar tinerii clevetiti, au fost salvati de Milostivul
. .

Dumnezeu.
doi de inalti dregatori ai Persilor, pirasc, elevetese, pe Daniil, la imparatul Darie, zicind: lmparate!. Daniil, eel dintre robii jidovi, n-a tinut seama de porunca ta, nici nu s-a grijit de oprirea ta ci de trei ori pe zi face rugaciune. Dupa

suta douazeci

si

hotarirea data, trebuie aruncat in groapa leilor". Imparatul vazu ca pentru pisma fac ei acea zarva, insa neputindu-1 soapa, 1-a bagat in groapa cu lei. Dumnezeu 1-a sal vat pe clevetitul Daniil, si in locul lui au fost aruncati clevetitorii cu sotiile si copiii lor, pe care
leii

i-au prins, rupt si sfisiat pe to^i (Dan. 6).

Brutus, devenind ca fiu adoptiv al imparatului Iuliu Cezar,

pierzind simtul recunostintei, clevetea cu colegii sai pe tatal sau care si-1 infiase. Cufundindu-se zilnic cu clevetirea, forma o conju-

174

Varna a 3-a

cli'vrtlrel, judecftrll ?i

oslndlrii aproapelui

175

sH asasinara cu pumnalelr Cezar vazindu-1 si pe el cu ceilaltj ucigasi ai sai, zise indureratSi tu fiul meu Brutus? I* Dupa aceea formind triumviratul . Antoniu, vazindu-se invins, s-a sinucis, tinguindu-se si zicindVirtute, tu nu esti decit un cuvint!" lata unde 1-a dus clevetirea mai marelui sau si pe acest inalt demnitar imparatesc La complot, ucidere si. sinucidere. Fariseul trufas, de care ne vorbeste Mintuitorul adeseori prin Sf. Evanghelie, a clevetit pe ceilalti oameni, asa gresi^i, pScatosi cum erau ei. Se inal{a pe sine si injosea pe ceilalti semeni ai sai, zicind: Dumnezeule, muIfumescu-Ti ca nu sinter.' ceilalti oameni: rapitori, nedrepti, preacurvari. nici ca acest vames..." (Lc. 18 1014). Mindria cu multele ei fe^e si numiri: vanitatea, orgoliul, trufia, fala, clevetirea. .. e inceputul si izvorul primelbr pacate mai rnari, dobofitoare unora din ingeri si oamenilor, care voiau sa fie ca niste dumnezei, din slava si fericire in necinste, nefericire, groaznice lipsuri, indurerari si torturi (Is. 14 1314; Pac. 3 512). Clevetirea a prabusit pe fariseul postitor si milostiv dedesuptul pacatosului vames, care se smerea inaintea Domnului. Acesta (vamesul) adevereste Mintuitorul s-a inters la casa sa mai
ratfe impotriva tatalui sau adoptiv,
<

22 26). Iisus stia pe eel ce avea sa-L vinda. Iisus sezind la (ina, S-a turburat cu duhul si a zis: Amin zic voua, unul din voi are sa Ma vinda. lata mina vinzatorului este cu Mine la masa". Dcenicii intristindu-se ^foarte, a inceput fiecare a zice: Nu cumya sint eu, Doamne?" Iisus a zis: Cel ce a intins cu Mine mina in blid, acela Ma va vinde! Fiul Omului insa merge precum este scris se vinde. l)cntru El, dar vai omului aceluia prin care Fiul Omului Atunci Iuda, acela". omul Mai bine ar fi fost lui de nu s-ar fi nascut Invatatorule?" sint eu eel ce L-a vindut, a zis si el: Nu cumva
I

c.

insuti ai spus". Unul din ucenicii lui Iisus, pe care-1 iubea El, era culcat cu capul pe pieptul Lui. Simon Petru a facut acestuia semn, sa intreIisus i-a zis lui:

Tu

zisesi",

adica:

Tu

acela de care graieste. loan plecindu-se pe pieptul Doamne, cine este acela care vrea sa Te vinda?" Iisus i-a raspuns: Acela caruia Eu. intingind piinea, i-o voi da". Si intingind piinea, a dat-o lui Iuda Iscariotul. Iisus i-a zis: Ce vrei sa faci, fa mai iute!" Atunci unii din ucenici socoteau ca, de vreme ce Iuda avea punga, Iisus ii zice: Cumpara ce ne trebuie
be, cine ar
fi

lui Iisus, i-a zis:

indreptat (sufleteste) decit acela (fariseul clevetitor in trufia lui). Ca tot eel ce se inalta pe sine (pentru ca pina nu se inalta cineva nu cleveteste), se va smeri; iar eel ce se smereste (nu cleveteste) se va inalta" (Lc. 18 13-14).

Pe astfel de farisei trufasi, clevetitori, Mintuitorul ii infiereaza cu mustrarile cele mai usturatoare Vai voua: ..fatarni*cilor", mormintelor varuite", povatuitori orbi", nebuni", erpi", pui de vipera" (Mt. 22; 23). Ucenicilor Sai insa le atrage atentia': Luati aminte, feriri-va de aluatul fariseilor si al saducheilor" (Mt. 16 6; Mc. 8 15; Lc. 12 1); adica de: fatarnicie, de viclenia purtarii si de otrava invataturii lor. De ce? Pentru ca nu se impact via$a crestina cu mindria, fatarnicia cu sinceritatea, clevetirea cu dragostea sfinta, asa cum nu se impaca lumina cu intunericul.
:

Iuda Iscariotul, economul cetei apostolice, prin clevetire, cu vo ybe adevarate, la arhierei si carturari, tradindu-si Dascalul in
miinile vrajmasilor Sai, a devenit: diavol, vinzator, tradator prin sarutare vicleana, despuiat de apostolat, de fmparatia Cerului, de viata vremelnica, sinucigas si mostenitor al muncilor iadului.' Unul dintre voi este diavol" adevereste Mintuitorul (loan 6 70-~7f), Satana a intrat in Iuda Iscariotul, care mergind, s-a

pentru sarbatoare, sau da ceva saracilor". Dupa ce a luat Iuda piinea, a intrat intr-insul Satana, si a iesit afara fiind noapte. (Mt. 26 27-25: Mc. 14 7^-27 Lc. 22 21-23; loan 13 18, 21-23). Dupa ce Iisus S-a dus in gradina Ghetsimani, unde intristindu-Se... s-a lasat ucenicii in doua locuri. Apoi departindu-Se ca la o aruncatura de piatra, S-a rugat de trei ori Tatalui Ceresc. Venind a treia oara la ucenici, le-a zis: .lata, s-a apropiat ceasul. Fiul Omului Se va da in miinile pacatosilor. Sculari-va sa mergem, ca iata s-a apropiat eel ce M-a vindut". Pe cind Iisus graia acestea, Iuda Iscarioteanul a venit impreuna cu popor mult: ostasi si slugi de la arhierei, de la farisei si de la batrini, cu felinare si cu faclii, cu arme si cu toiege. Iuda vinzatorul mergea inaintea lor. El le dadu-s; semn, zicind: Pe Care-L voi saruta, Acela este. Prindeti-L si-L duceti cu paza". Iuda cu toata oastea aceeai ajungind in gradina, s-a apropiat cu viclesug de Iisus, zicindu-I: Bucura-Te Inva^atorule!" Si L-a sarutat. Iisus i-a zis: Prietene, pentru ce ai venit?.... Iudo, cu sarutare vinzi tu pe Fiul Omului?"' Iisus stiind toate cele ce erau sa vina asupra Lui, stind, a zis
.

celor ce venise: Pe cine cauta^i?" Raspuns-au Lui: Pe Iisus Nazarineanul". Iisus le-a zis: Eu sint". Dupa ce Iisus le-a zis: Eu sint", s-au intors si au cazut jos. Iisus iarasi i-a intrebat: Pe cine cautati?" Ei au zis: Pe Iisus Nazarineanul". Iisus le-a rassint. Deci, de Ma cautati pe Mine, ei apropiindu-se, au pus miinile Atunci duca". lasati pe acestia sa se ucenicii, L-au intrebat: aceasta Vazind pe Iisus si L-au prins. Simon Petru avind sabie, a lnvatatorule, sa lovim cu sabia?"

sfatuit (sfat viclean) cu arhiereii

si

El lor. Ce-mi veri da mie a zis el si eu ii voi da pe E voua?" Ei s-au bucurat de fagaduiala lui; iar el cauta vreme cu prilej ca sa-1 tradeze pe Dinsul in miinile lor fSra de popor (Mt. 26 14161

voievozii,

cum

L-ar vinde pe

puns

iarasi:

V-am spus ca Eu

176

Varna n

3-

A
scos-o si a lovit pe Malhus, sluga arhiereului, si i-a taiat urechea dreapta. Iisus a zis: Lasati! Pina aici!" Apoi a zis lui Petru: Intoarce sabia ta in feaca, ca tot eel ce scoate sabia, de sabie va mur. Au ti se pare ca nu pot ruga pe Tatal ca sa-Mi puna inainte mai mult decit 12 legiuni de Ingeri? Dar cum se vor implini Scripturile, care zic ca asa se cade sa fie? Paharul pe care Mi 1-a dat Tatal, au nu-1 voi bea?" Apoi atingindu-se. de urechea lui Malhus, 1-a vindecat. Dupa. aceia Iisus a zis capeteniilor preotilo-, slu]itorilor si batrinilor, care venise la Dinsul: Ca la un tilhar ati iesit, cu sabii si cu toiege sa Ma.- prindeti. In toate zilele am fost 1j voi, invatind in Biserica; si nu M-ati prins. Dar acesta e ceasul vostrusi stapinirea intunericului." Acestea toate s-au facut, ca sa. se implineasca Sciipturile Proorocilor. Atunci ucenicii L-au lasat si au fugit... Oastea, capeteniile si slugile Iudeilor, au prins pe Iisus, L-au legat, dus la Ana, la Caiafa, unde L-au batut, scuipat, batjocorit si osindit la moarte. *., Atunci Iuda, eel ce L-a vindut, vazirfd ca. Iisus a fost osindit la moarte, caindu-se, a intors cei 30 de arginfi arhiereilor
si

ostndirii aproapelui clevetirei, Judecarii i

177

alba... asemenea unui Aaron ; treda pe jumatate. ^eee v rugat Domnului s-o

smg D ^fP^^J^inuntat m vm. Jot^ n a

^;i T,3cniT

mort a carui carne

i

este pu-

Moisi s-a ncit a v

Sd
si

Domnul

lata cum si Suflete sfintite in osinda!

vinLat-o (Vezipe cufunda poaie cu ^ clevetirei numai smgur pacatul

^^ ^
ii *

chiar

,. pXriTnF
pe nearept,

ir,

Ffrint

desi s-a vazuf lntemnifat

fi

,-.

ruga zicind: Cind yei

la Dine

*a

nc hisoarea aceasta,

batrinilor, zicind:

Am

gresit de

am
Tu

Ei i-au raspuns: Ce ne pasa noua?

(disperat) argintii in Biserica, si

vindut singe nevinovat!" vei vedea!" Iuda aruncS

.

f&ctit

in wauuij nimic rau, ca sa fru aruncat

mergind s-a spinzurat (Mt. 26 36-57; Mc. 14 32-53; Lc. 22 38-54; loan I8 7-75;Mt. 27 1-10). lata unde a dus pe Iuda umblarea pe calea sarpelui: la cleve.
.

~&.

Prooroc

DamU, barbatul

iubit de

^S-tri'SS"
letter 5i saivat

teala, vinzare, tradare, iubire de argint,

salutare vicleana. si sarutare cu siretenie. Sf. Biserica infiereaza aspru fapta urita a lui Iuda Iscariotul, zicind intre altele multe: Iuda, eel cu mintea iubitoare

1 rSTSTtS'S vSoCra^ncaf in groapa

toi
sai inaintea taparatrfui.

de argint, s-a intaritat asupra Invatatorului, vrajmasul; s-a sfatuit, a gindit vinzare, a cazut din lumina, primind intunericul. A tocmit pretul si a vindut pe Cel fara de pret. Pentru aceasta a si aflat rasplatire precum a facut ticalosul: spinzurare si moarte cu durere... " (Mar^i, sapt. Patimilor de Utrenie, 3 stihologie). Dincele aratate, vedem ca. si numai singura clevetirea prabuseste pe clevetitori in iad.

zicind:

M^iSa^ SoSrWX un
nici

J*^* /"^g 7Sn

u

El

arat a

noma,

pe ,ru ca am fost gisit .aCnt n-a ta fa^ta imparate

rau!" (Dan. 6 23). Maria varindu-o Fecioara^Mana ingnptorul P.?. p-Hoarei Iosif logodnicul 51 sau^ divulga nevnnd a o vadi, ingrennata, Kind drept si pe aacuns numai si numa^ S'sufere, a vrut s-o lase

PROOROCITA MARIA CLEVETIND, S-A LEPROSAT. Maria proorocita, sora mai mare a Sf. Prooroc .Moisi, desi avea viata buna, aleasa, plina de credinciosie, sfinta, bogata in fapte bune, vorbi impreuna. cu Aaron impotriva lui Moisi, adica cleveti, 'fiindca luase de sotie o femeie etopianca. In acelasi tirnp s-a umplut de mindrie asupra lui Moisi, zicind: Oare numai priri Moisi vorbeste

pe Dumnezeu (F. Ap. b u^nMi Dreamarit P la neclevetire Sf "p. Petru indemnindu-ne

Domnul? Nu vorbeste

oare

si

prin noi?

.".

Pacatul acesta

pild^e'pe

al clevetirei, a fost
riiei

de ajuns ca s-o rastoarne de pe treapta sfinte-

sale si s-o prabuseasca. in urgia

.

aprins asupra clevetitorilor

Domnului. Minia Domnului s-a Maria indata s-a umplut de lepra

Mintuitorul Hnstos ^ Patimit pen Sale cele de buna voie. zicind pHda sa pasim.pe urmele aspuns cu batjocori, B aflat vicle?ug in gura Lui.m& Judecatorului j lasat aceasta in:^eama patimind n-a amemntat ci a Is. 50 6, 53 /) comp. 21-23; 2 Celui Drept" (1 Petru

^ ^J ^f^X

^g $>^^^X%
,
.

lJ

J
178
Viinxa
..

S, Pomul bun face roade

^tfnl^ R ld

ouvinteletale te vd (Mt feri gura de cuvinte desarte

^^ ^ oS
|A

3-a

NU CLEVETEASa.

clevetirei, judecarii ?i osindirii aproapelui

179

bnj

B,

Din 2 33

c^\f ^ a
^--f
In ).

^ ^epta hpta
te

M Dumneze
?i

din
a-si

binet"

dinrSsputeri

zise

Cei ce sint ai mile 5 i cu poftele" sale, ferindu-se de cuvinte desarte s ? de dosadiri si de clevetiri. In 2e scop se loveasca cu pumnul de cite de data a mai grai vr-un cuvint netrebnic sau d o Piatra in gura, o

APstolului: lai'S^S^Sf' ,T CU ** gft S^^Sftft d paza ^ r P ^T* ? f Tit? ^ ^J" 8 * P * * o^dai? Vre
CUVintul
.

Apoi pofi sa. uiti robinetul, iiindca aici nu e vorba de ronedumerit Duhovnicul. Ba da" taica Parinte raspunse femeia. Ce vrei sa spui despre robinet, si care este robinetul care

r^ ^^
I Ap01

te nelinisteste atit" -> zise contrariat Preotul.

purta multa vreme

SindS

h, 1*

"^ P UnInd

-?i

Gura asta sporovaitoare, taica Parinte" zise sarmana femeie credincioasa. De cite ori nu spun vorbe nesocotite! De cite ori nu spun hazuri ieftine si glume nesarate De cite ori nu blestem si nu osindesc in zadar f De cite ori nu mint, elevetese, ponegresc Gura rriea e gura. de iad si pe ea curg girla neincetat clevetirile ca pe un robinet stricat!..." O mama evlavioasa, care-si urzea viata ei dupa lumina nestinsa a Evangheliei, fu intrebata. de Duhovnicul sau in Scaunul Spove! . .

daniei

de Darul
superficial!

lui

Dumnezeu

Juaecarea aproapelui, sa se despoaie

SPOVEDANIA CLEVETITORILOJ?
clevetitori in

Duhovnic asa

cum

vor

ei

W / d niV^ d nTcurnnrt J'

mSrtur^rel
'

PrS

l0

..Spovedesti.xa nunJi "um de pacatele mele, sa alerg

?i alti diavoli

colo

^u"^,"
S
f

pe ? limba
?
,

le ? tei

meserh
si

a pSt'Ctilofst'D^Se pentru ajutorul si binele ?1 r a " ^ nostra, totusj sfrnt o .1 judeca, osindi, ponegri... D^l^n putin^ n 'S" f pu * m u mai mic, ca sa am time Sit mai mil ? or ?* cit ?

cleveti chiar

%* praCticarea <*-">de^.^tfd^Sf pe Hristos *

in

in urechi

* m& mgTip dmcolo P ~JS IU a_rm mai PUn e

^
\
'

,, CUm

1 ace? H a se spovedi la

Ce povara ai pe Suflet, fiico?" N-am pacate mari taica Parinte, ci pacate marunte, care-ti scapa fara sa vrei" zise credincioasa. Vreau sa aud si eu ce-anume pacate te apasa. pe cuget? !" Nu sint impovarata suflete^te, taica Parinte, fiindca. n-am
pacate grele,
ci

**** *-

|i

mdracit,

asemene7?dS
(P. p. c
.

Marcu Egipteanul
desi alearga
si ei la

u meseria diabolic* a

elevetirilor

DuhoTnio

vedanie adevarata, sinioi ca sa nu-si curete limbile numai * numai urechile si wl5? j *! dlaV]li cuiMri pe ele. Unele persoane isi ti marturiS dar fara hotarirea de ! ********! ale elevetirilor, a e P StnCa ?i face roade vrednice de pocainta pentru ele

pe

P De data tresari si spuse tremurind: Sa nu uit robinetul", taicS Parinte.

* T Sf ^ ySs ;rs^: * ^r^ ^

J\
'

^^ JSS^S^S^ ^ W
ad^n

154)

* T^L^ ^ ^. ^^ IfM
'

'

^
sint
*

Duhovnicul insa doresc sa stiu ce pacate s&virsesti, indiferent daca sint mari sau mici, grele sau usoare". Apoi taica. Parinte, mai mint si eu, mai spun si cite o vorba de rau, mai dracui, mai blestem, mai cirtesc, mai elevetese ... si in sfirsit ce sa va mai spun? Fac si eu pacate de astea provizorii"
In^eleg
!

zise

numai pacate usoare!" repeta

credincioasa.

chi

miT'^

cJev etitorii

luiAva

obisnuiti

du P a ea

sSlmana 'emeie

pripa credincioasa... (L. L. 146). Pacatele cu limba, care adeseori due la ciima, ca pe imparatul David, pe Iezabela, pe Irod, ca pe Arhiereii, batrinii si fariseii iudaici (2 Imp. 11 1417; 3 Imp. 21 7-16; Mt. 14 7-72; loan 11 50; 18 14), sint numite pacate provizorii de cei mai multi cretini si mai ales de crestinele care bolesc de clevetiri! O intelectuala de pension, mustrata groaznic de constiinta, veni la Scaunul Duhovniciei, hotarita. a spune adevarul pina la capat. Duhovnicul o intreba: De cind nu te-ai spovedit?" De cind eram in* pension", taica Parinte Postesti?" Nu. Blestematul de pension m-a naravit sa nu respect posturile. Ma prefaceam bolnava, si mi se dadea mincare de dulce!" Obisnuiti sa fumati?" Fumez de cind eram in pension". Ai slabiciunea luxului?" Mi-a fost singura preocupare in pension". Preferam sa. rabd de fpame, numai sa fiu la curent cu moda".
in

zise

T,WirHsit nu s-au
l

Wrtasii
Evr!
clevetesc,

180

Varna a 3-a

pacate, doamna?!" gura imi tot merge, mai: N-am pacate, Parinte; dar de. fire-ai al aluia, mai fir'ar, mai da-te-as! Mai clevetesc adeseori pe ceia, pe cela. Incolo, nu stiu ce sa va mai spun!". Toate relele se cuibaresc in pension, iar diavolul isi face piil.it in gura celor mai distinse doamne Dinsa tine discursuri zi !pi

Alte

fe asculta clevetirile cu dlprimpa^asire:' ci lor funta in Hristos pe n-au due din om in om, arata clar ca adelor, cum in utechile si in mmia a p^ d'olul P e limba lor, se parte alta in el zice ZrSte Sf loan Gura de Aur. Multi De ce Pentru tot in iad se due mptrta/esc d^ frica mortii, dar J Preotul, ade.ere.te fmpartaseste Hristos Ca e, Macar Cabasila Sf invatatul teolog Nicolae ra 75 loan moarte

'or

27

..',;

os.Mda cu Hristos; ,i cu foe, CU si car, VI 14, 29). Dec. a-, 31 10 24

1

gfcm*

Li

JP^V to
.

noapte cu:

fire-ai in sus", fire-ai in jos"

iar

Duhovnicul sa nu
! !
!

de (1 i ^ Clevetitorii se ridica cu ura si asupra inca adeseon clevetesc, acelora pe care-i asupra trmnsului lui odinioara Iudeii idolatrizati
rici

^^tuhn^F
Dum
Vem

zica decit citeva cuvinte, si acelea de iertaciune

(L.L.

3678

4445). Noi Duhovnicii in Scaunul Sfintei Spovedanii trebuie sa avem ochi de Argus, sa fim mai mult ochi, ca Heruvimii, sa descoperim ranele sufletesti ale penitenrilor, sa le doctorim si sa le vindecam; iar nu sa le obojim, lasindu-ri sa se prabuseasca. in iad (lez. 13 9-16). Multi din crestini si ciestine vin la Scaunul Duhovniciei, cu pretenria de a nu-i canonisi pentru clevetirile lor, nici a-i opri de la ele pentru a rarriine pururea cu diavolii: pe limbi, in urechi si in inimi, cum adevereste si Sf. loan Gura de Aur. Am venit taka Parinte si ne spovediti" zic ei dar in sfatuirea ce le-o dam sa se paraseasca de pacate, mai ales de clevetiri, ei taraganesc, ca si cum ar spune": Ma spovedesc, dar cu conditia sa ramin tot in pacate, mai -ales in grairi de rau, ponegriri, clevetiri. m-am invatat si invoit pentru totdeuna cu diavolii pe limba, prin clevetiri, cei din urechi prin ascultarea cu placere a clevetirilor si' cu cei din inima prin ducerea clevetirilor din loc in loc si din ora in om. Alerg sa clevetesc, judec, ponegresc si osindesc pe tnsusi Hristos in persoana Liturghisitorilor Sai: Preoti si Arhierei. Desi ei se roaga pen.
.

i cu rautate erenSa Proorctul, sfatuindu-se dm ipsa legea pieri Caci doar, nu va rele imootriva lui Ieremia! dm ipsa cuvmtul nici nki sfatul din lipsa de intelept, de seama la uam nu cu vorba si sa de Prooroc Haidem sa-1 ucidem pace cu traiau Toti cei ce oateTorbele lui! Hai sa-1 invinuim! se^asa ca Poate zic: sa vada daca ma clatesc, nte, f pe el Dar Domnul razbuna vom ne si oune Un C mina pe el, nrins vom V

ca

astfel:

VS

^
Bise _ lezeu

pSsc
P
si

ercu rin e
vor iwticni

lucrat vor umplea de rusme ca n-au nic^si lu cSSXl! ocara lor va fi ve? etid e de nu vor stnea cle\enrue Clevetitorii, 18 17- 20 10-13).

ca

un

vFteaz]

'ptnic

nu vor

birui, se

^^T^^Z^
acelea,

rw

vorttrica ele pe dinsii. Clevetirile si nimici pe ei vremeinic TiS' erpi vipert balLi. ii vor rape roade vrednice de pocamta ^tSnic de ni le' vor strica, facind si 20) (Vezi cliseele cu muncile vamii 13 n3r trfe cieveu c i eve tivoi pacatae canomsiti-va crestinelor, si Crestinilor pe cei ce ele pe voi. Vindeca^i voi rilor ca si nu va canoniseasca voastre clevetm pnn stnsi uciscu diabolicele , tti' ranif rapt cleve-

f*** ^ unor
asemenea

ir^ei

ii

caL pSib^flcKV
V" S
mari
d

tru noi, pentru pacea, linistea, progresul si binele nostra, noi cle-e-veti-i-im mereu, asa cum ,ne-am obisnuit II Te rugam taica. Parinte sa ne zici citeva voibe de iertare sa ne Impartasiti, ca. de, ne numim si noi crestini!"
!

ii

ca^i, nimiciti clevetirib

si

P SaSa va vor muncipe

voi. Altfel astfel veji fi vindecati si ^-xunt lo dinco e voi ,i aipi si

Str,

care

le-at.i

semanat

in lume, ca .a

nu

Cu

trebuie sa va hotaiiti sa facet roade vrednice de pocain^a, si mai intii de toate sa va. parasiti de clevetire, sa. lepadati pe. diavolul clevetirilor de pe limba, din urechi, din inima. Altfel, impaftasindu-va de obicei, fara a va socoti, fara. a va pregati bine, adica a va Impartasi cu nevrednicie, va luari osinda (Mt. 9 76-17; Mc. 2 27-22; Lc. 5 36-37; 1 Cor. 11 2732; 10 7, 2022). Asadar, vreti neaparat a va ImpSrtisi cu Hristos Dumnezeu? Lepadati mai intii pentru totdeauna pe diavolul de pe limba, din urechi, din inima, ca altfel luati foe, osinda. .". Acesta e sfatul Duhovnicului pdevarat. Re^eta sau canonul acesta trebuie sa-1 Urmari ca sa va fie bine. Nu bodoganiti impotriva lui Hristos si a Bisericii, ca. cutare si cutare om se Impartasesc si tot clevetesc!? Clevetitorii aceia care n-au stricat clevetirile cu care au ranit pe aproapele lor, si cei care tot clevetesc mereu, cind s-au
zice
.

Da

Duhovnicul

insa.

2Suf

deSJ

sumedenii unestapimrca ramin sub si crestine cu numele, am Adeseon pamint! cuSndu-se^in iad de aici de pe

mSe

Pe

?i

Murite subintelesuri

viclene, satanice,

m
/

vSut femefsi

Sd
si
-

Evdochu ; Magdalene, Samarinence, Egiptence pe pamint odobmdesc de aici de Ltesc si Imparatia Cerului 9- loan 4 7-42; V. Sf. 1 Aprilie, 1 Martie,...). /t {lX R% M, care iese numai e o groapa deschisa, din 910). duhoare cu miros urit (Ps. 5
.

fecioare nebune care tot mai cu ocnii in intunericul eel

fe*g

^tesc

^fundmdu-se
25

(Mt

-/2),

care se in^e

W G^cMdS

'

S
Aclevetirei, Jn<1Arti
$1

oslndirll Nproaprlui

183

^ <M ^ ^ba ?, I i'S^S^^^* *sf SPOVEDANIA FALSA

mele si usa de e* Xaci/cine iubes
de
la

Pline de mult in eles: t pii, ar avea cite un cea mai p re tioasa me erieV gindul Ja cuvintele psalrSstului

XcS

rau

Wan \TZT^
,

w 2 J??^"i* ** S ifSJ W **[ cS T*P ** "^P*

,

? ,l
1

eie

Mtrini

<

t,

tbari ar

si
fi

Savld

^
,

16

" Pune Doamne

'

mi" a zbura *
straia smrii 14

mele! "

Meu- Z]ce

pere-te cu un sac si acote JeIe?te " te Ca du a gurul tau ft,, varsa ^' P "" lacriml amareTr, * PG nea ? tePtate vine torul peste noi Te pustii-

PRIME TDUIESTF FUCa PP orul ui ? Domnul Dumnezeu PwT Pfoorocul ? Ieremia ,"

tSvS if
*7
-

'

reee vorbea cu sine insusi in chipul urmator: merge de minune! Imi inel cumplit pe supusii mei!" Ministrul lui isi zicea Ia rindul sau: Ce bine il mai due eu cu vorba pe rege". roitorul care-1 imbraca dupa gust pe acest ministru, zicea: Ce bine il mai in$el eu pe bietul ministru!" Si eu pe amindoi", adauga un soldat. Duhovnicul, care fu informat despre toate acestea, rosti dograba: Eu iert pe citesi patru". Diavolul, coplesit de bu'eurie oxclama: Sinteti ai mei totf cinci!" j[L.L. 416). lata unde duce neimplimrea datoriilor sj spovedaniile numai de forma goala sau
..Iini
(

IADUL. Odinioana un

PRIN SPOVEDANIILE DE FORMA GOALA SE UMPLE

de obicei!
Frati cre^tini
e vremea, po lume mai triim, Sa ne ingrijim de suflet Si-n pacat sa nu murim.
Cit

nuse^mT

titi,

mste

birfitori

clevetiWi

Foalele ard, plumbul es e tonTt

T?^

T^ smt
***

nl ? te razvrSint ni ? te st ati.

Acum

de la

eel

De

mai mic pina

\t

IS

la

prooroc pTna fa preot

dati de rusine..."

fjf\

nUmi

arglnt leP*dat.

...

lata a

to*i afat

lacomi de

Smt

ea
lezechi U

- ?a
si

?**.
in

ale

?i veti sti

ca Eu sint intimpla pentru ca ei

adunarea poporului Men nu vor

^S^
(fen 6

mnUl

fi7mpotr?v a

J^ ^"^ P
ca
?1
-

paCe! ll*m*' ^

Proo ul

~ ^eot
ft
raminea

vedenii sint

Sf. Cuvios Simeon din Edesa Siriei, calugaManSstirea St. Gherasim de egumenul Nicon, neasteptind implinirea celor sapte zile, a mers cu fratele sau loan in pustie, unde au petrecut 40 de zile in mari nevointe, in post aspru, cugetari

FORMA NEBUNIEI.
rmdu-se
in

INJELEPTUL PLACUT LUI DUMNEZEU, ASCUNS SUB

nu esfepL.

aceia spune celor ce-1 acooar , L,T' o ploaie vifor, pietrele dfLind?' furtuna. lata, vi se te ipsosul cu carelati

De

I^C^^^'***
IrlbvLZ

Domnul Dumnezeu

dL rfS?

nu v<* ^ nCm aSe; Cartea Casei

C1

in legea

Domnului, privegheri
zis

si

rugaciuni. fntr-o

Lucrurile acestea se vor

lui Isra

StS T
*

'

? V& ^iE Cadea

'

p -e! -d Bernese cu ipsos.

pr5bu va ve * se Va d ^lantui Se zke: Und

nC1 V1
'

Dumnezeu: In

ureia

o ploaie cu vifor Voi surpa zidul pe

?i
ij

&

ca lati

Me 1;

tencuitP^n! a eea

cadea

se vor dezgoli temelale darimaturilorlui. Si f^t

o teJhS
'

^^
g
S
'

^ a?a VOrbe

?te

Domnul

astfel

minia
si

^ipa&S^^^^^^
z zice

Sfe

Z T, T SJ* ^ ab^
J
,

minia Mea va dina Ca Sa nimiceasca. VOi d bori Ia a nt,

puna Sufletul pentru prietenii sai" (loan 15 13; 3 1; 1 loan 3 16) La aceasta ne sfatuieste si Apostolul, zicind: Nimenea sa nu caute
ale sale; ci fiecare pe cele ce sint ale aproapelui. Eu tuturor le fac spre placere, necautind folosul meu; ci al multora, ca sa se mintuiasca... Tuturor m-am facut toate, ca astfel cu adevarat sa^nintuiesc pefmalji. .", (1 Cor. 10 24; 9 16-22; Rom. 15 1-3; Filip. 2 4). Cuv. loan insa nu s-a invoit, ci a ramas in pustie. Cuv.' Simeon intorcindu-se la Ierusalim vreme de trei zile, s-a inchinat
. .
:

trebuie a mai petrece noi in pustiul acesta. AscultS-m5 pe mine in ce i|i voi spune. Hai sa mergem in lume, sa slujim la mintuirea altora. Aici ne folosim numai. pe noi in?ine, aa ca de folosul altora nu avem plata. Ne aducem amint'e c a Mintuitorul ne in4eamna la aceasta, zicind: Mai mare dragoste decit aceasta nimeni nu are, ca cineva sa-si

Simeon a

buna

z\

Cuv

Cuv. loan: Frate, de

acum nu

?i veti pferi

ipsos,

va voi snnnp

-i

ce 1-au

WuiHu

M cL

caie proorocesc asuora

nu eletac pace,

^?^^ ^ M ^^ W
xt,

Zid! ?i

vit

^Vt? Domnul

cu P^orocii

^ ^ ^^
au tencu it cu
lui
Israil,

inmijlocul

ft^

Dumnezeu"

de pace a (Iez. 13 o__ 75)

-P_

Mormintului Domnului eel de viata purtator. De acolo s-a dus la Edesa, unde prefacindu-se nebun in ochii tuturor, a savirsit multe minuni: alunga dracii, prevestea ceia ce urma sa se intimple, vindeca felurite boli, izbavea din mort,i napraznice, readuceape necredmciosi si eretici la dreapta credinta, iar pe pacatosi ii povatuia la pocamta. Totusi, cum ceruse el de la Dumnezeu, nimenea nu-i putea. cunoafte sfint.enia, socotindu-1 nebun ?i indracit, pina la

<

184

Varna a 3-a

^
***&?% nui^
,

repausarea Iui. Toti si toate urmannd nebuniile lui, cu care isi acoperea sau camufla sfin^enia sa/ se strimbau cu dezgust cin<I il vedeau, rizind de el, scuipindu-1, clevetindu-1 si dosa.dindu-1. Copill cind il vedeau, sareau in sus, strigind: Iata un calugar nebun lata un calugar nebun!" Sfintul rabda toate clevetirile si-batjocovei fi rile cu bucurie; recitind cuvintele Mintuitorului Ferich;i cind va vor ocari pe voi oamenii si va vor izgoni, si vor zice tot cuvintul rau impotriva voastra, mintind pentru Mine. Bucura^i-va 12; si va veseliti, ca plata voastra multa este in ceruri" (Mt." 5 11 Lc. 6 2023). Asijderea si de Apostol: Cel ce voieste sa. fie intelept Noi in veacul de acum, sa se faca nebun, ca sa ramina intelept. dar eel nebun al lui Dumnezeu, sintem nebuni pentru Hristos
:

a n r,tru7pc\ de zile nu mmcase nimic. de nemmcare dimineata^ dupa a saptea zi InTr o Dum n 1-a pus pe umarul cirnat facut din carne, nbte cunay /^"rTt Stint luina nisie acest _ a t VM mustar El dadea diaconesc, sau, ca pe un orar
-

Mde

este
1

mai

intelept decit oamenii..." (1 Cor. 3

1820; 4 1013;

19-28).

oarecare cu numele Fuscarie, vinzator de linte si de alte alimente, necredincios in dreapta credinta, tinindu-se de eresul lui Sevir, v&zind pe acest staret fericit, si nestiind nebunia lui, a zis'catre el: Btrinule, pentru ce umbli de colo pina colo? Vino la mine sa vinzi linte, bob, crupe si altele de mincare". Cuv. Simeon s-a invoit indata. Sezind in pravalia omului aceluia, a inceput a
imparfci marla, fara. bani, saracilor care veneau la el, mincind si el.singur din ele, ca nu rnincase de o saptamina intreaga. Asa a risipit el toate, neadunind bani deloc. Precupetul acela vazind acest lucru, 1-a batut foarte tare, i-a srnuls barba si 1-a izgonit din casa lui. Staretul insa a stat linga portile lui. Dupa un ceas, auzind pe

Un om

Pe totusi voi face ceea ce sari ochii din cap, o r sar a ;as: Chiar de ochii cu otet si sf i Atun starej. aiin du-si nu-a poruncit nebunul ^ d usturoi sanatos, esti lataTa acurS tTz e s mndu-lpe el a invatat de la vec inul tau!" Asa cele omene,ti tia toate lucrunle
(

^rt-Mw m
-

Sr^cTce toT^ci
S,a ta

-XTdmm f^* j^ ^
1

^^ m

'Cuviosul Simeon a^ea obiceiul de a * a i rpq multe feluri de nebunn A

bointra p rin casek celor

ale sale.

De muite on
o u uuicua

S
a

rn^rutu^lluinicUe lor.Odata
d-a

pSc&tmt a unui cetatean insemnat a

Qi

1-.

r^A

nmoscut

c.5

este

mgreunata,

stapina ''X.

s-a inttapla. ca o
; ^i

teM

femeia lui Fuscarie ca are trebuinta de carbuni aprinsi, ca sa-si tamiieze casa, a alergat la cuptor si negasind hirb, a luat carbuni aprinsi cu pumnii, si i-a adus la stapina-sa, ca sa puna pe ei tamiie si sa tamiieze. Femeia vazind acest lucru, s-a spaimintat, si a strigat catre el, zicind: Ce faci, pentru ce iti arzi miinile?" El punind focul in haina sa, a zis: De nu-ti place tie ca. sa. tamii cu miinile mele, apoi voi face aceasta cu haina". Deci, punind tamiie, a tamiiat casa, pina ce s-au stins carbunii. Femeia, si barbatul ei, vazind miinile si haina lui nevatamate de foe, s-au minunat foarte mult;

atunci vei avea

un Simeon mic

Dm

acea
?,

ehema
dinsa,

pe slujniea acexa femeia^ sa carne aduclndu-i piine curata,

sosit

si

peste, zicinau

.*f ^^ ^

..

ManM

femeia mea, maninca...".

Ei s-au lipit dupa, aceia de Sfinta soborniceasca. Biserica, iar pe staret au inceput a-1 cinsti ca pe un Sfint.... Cuviosul Simeon adeseori voind a-si acoperi postirea sa, dupa. nemincarea cea de sapte zile, minca carne Inaintea tuturor, pentru ca toti sa-1 socoteasca pe el nu numai nebun, dar si ca pe un pacatos. Alta data in Sfintul Marele Post eel de patruzeci de zile, a p'ostit cu toata asprimea. Apoi in Sfinta si Marea Joi de dimineaa sedea in tirg si minca. Acest lucru va.zindu-1 cei ce treceau pe acolo, graiau: Vedeti pe nebunul acesta, ca. nici aceasta Sfinta Joi n-o cinsteste, ci maninca de dimineata". Diaconul loan vazindu-1,

Cind a

vremea

nasterei,

^Jf**Pa /

t a nasca atre sfintul:

rr I
pt

"^TZ
a
i

tin*, p^te

tatal lui!"

alarSt
A

Auzind aceasta femeia care napastait adevarul, spunind ca a

si

spus pe acela cu Vazind aceasta femeia Atunci a nascut pruncul.

cd Ltaovat.

.* ^
stapinu
ei.

'

^SSfis^S ***& -?,

sim

sarutlndu-se cu diavolii, care sint culcusiri pe limbile lor, in uredupa care urmeaza copleseala greutatiloi, pacatelor si clevctirilor, care-i cufunda in iad de vii (Ps. 108 1 19
chile si in inimile lor,

calugare

nerfrfduiala for

Atunci deodata'li Staretul s-a dus

ndu Ui ITLt % tor'S i monah<\ F* V ******<* fS nSf Mf^^l Dumn s-auTut !? t^? cf ^ !,
'*

27-28; 51; 54 14-17).

Prin incracisarea ochilor tetelor mari, care jucind il cleveteau batjqcorindu-1, Sfintul predica indirect tuturor celor mici si mari:

'Stint...

Wfci

0,

.,

a u rnGep ut "Monahe, nah

?i

sS

och

in

dnTm,,i

strimbi cSutlnd flecare cr us.

'

ca obisnuinta diabolica a clevetiriior le iacraciseaza privirile ochilor sufletesti, cu un ochi privesc.la Dumnezeu, zicind: Doamne, Doamne. .. si cu celalalt la meseria diabolica a clevetiriior iar

dupa repetarea
in fire,

obiceiului clevetiriior, ascultarii clevetiriior

narii clevetiriior in
vetiri,

si semalume, cind pacatul clevetiriior se transfdrma

ai legat".

El fucind a

Zlcl "du - 1

sa si

tamadukcS atnH

r3tr* , i dlns ele

?e

-Dezleaga ceia ce voieste cineva din voi

-

Hecind

XJSl 2? /

mte chu au ramas netamaduite

'

la aceasta,

il

cleveteau

in

"bSS 'Si ?Y37'

st f

Car<!

priveau

tora, apoi ar

W. sicca ciS'^^far'flSw S? niW ,mbat Dumnezeu

fi

?!>.

intrant

^LS

ochii aces-

i?i pironesc privirile ochilor numai in jos, la josnicele clepracticind in orice vreme si loc meseria aceea. diabolica Fac. 3 7-5; Iov 1; 2; Zah. 3 1-2; Ape. 12 10; Mt. 26 14-16; loan 6 7071; 13 21-^30), caprin neparasirea clevetiriior, prin nestricarea lor si prin practicarea lor, cu toate rugile lor de: Doamne, Doamne. se pogoara in iad de vii (Ps. 5 10; 54 16; Rom 3 70-75; Ps. 108 6; Mt. 7 21-23- 25 77-72). Prin vindecarea ochilor incrucisati a unora din fetele care au cedat a ti sarutate de staretul nebun pentru Hristos, arata ca cei ce se vor parasi de clevetirile diabolice, le vor strica si vor face roade vrednice de pocainta, se vor vindeca la ochii lor sufletesti. Cei care insa, ca si fetele acelea nesarutate de staretul nebun pe ochii strimbati, nu se lasa de clevetiri, nu strica clevetirile, nu fac foade vrednice de pocainfa, ramin cu privirile lor pironitc tot fa dia-volul ?i meseria clevetiriior lui diavole^ti, pina la iesirea lor din trup, dupa care cad in iad cu diavolii clevetitori pe care i-au slugarit, multiplicind clevetirile cu care s-au intunecat sumedenii de Suflete. Astfel, in ziua cea mare a judecatii universale, se va auzi
.

un glas al fngerilor si Sfintilor din cer, zicind: (J Acum s-a facut mintuirea si puterea <i Imparatia Dumnezeului nostru si puterea Hristorului Lui, ca^-au aruncat pirisii, clevetitorii fratilor riostri, aceia care-i cleveteau pe ei ziua si noaptea inaintea Dumnezeului nostru" (Ape. 12 10).
iarasi
Istoricii vechi povestesc ca: clevetitor fiind aproape de moarte, multi il indemnau sa aiba incredere in mila lui Dumnezeu. Ce mila 'striga el infri-

PEDEAPSA CrEVETITORILOR.

un oarecare

cosat . ce mila? Nu e pentru mine nici o mila, deoarece nici eu n-am avut mila pentru altii! I-am atacat, lovit, ranit, rupt, sfisiat
!

si sfirtecat

cu

clevetirile

mele!" Apoi scotind limba din gura afara,

o arata
si i

m-a osindit Limba asta cu care m-ati auzit clevetind osindind pe^aproapele, acum ma trage si ma arunca si pe mine

celor de fata sa se uite la ea, zicind: Iaca, asta

ma

osindeste mereu!

pierzare, in iad, in focul vesnic". Intr-adevar, c;l o dovadS cfl vorbise drept, indata. i se umflS limba intr-un chip groaznic Dweri cumplite il chinuiau. Nemaiputind suporta suferinjele ce-1 torturau, striga si zbiera ca un taur rinit. Dupa. cit-ava vreme de dureri cum plite si zbierete infricoate, muri in chinuri ingrozitoare
iii

clevetirei, judecSrii t ostndirii aproapelui

189

ALT CLEVETITOR

S-A SFtSIAT LIMBA. Despre un

alt

clevetitor se spune ca s-a slisiat limba clevetitoare cu dinfii, in ceasul mor^ii,

LIMBA CLEVETITOARE O MlNCAU VIERMI1.

alt clevetitor se

pina. sus si

Despre un spune ca limba cu care clevetise pe oameni, de jos de sus pina jos, s-a ranit, a facut viermt si. i-o mincau
. .

viermii.

AM APRINS! AM APRINSI O
Duhovnic, tinguindu-se mereu
si

femeie alerga la

Preotul-

aprins! aprins taica Parinte, am aprins. ma vad cuprinsa de un mare pacat am aprins ..." Cazind inaintea Scaunului de Spovedanie,
aprins,

zicind:
. .

Am

am

Am

unul sau citeva chibrite aprinse nu putefi sufef i a le tinea o clipa, putin timp, pe limba aceia clevetitoare, cu care aprindeti mmea de turburari, vrajbe si vrajmasii groaznice; apoi cum veti putea suferi a va munci cu tot Sufletul si trupul in iazarele de foe pe veci? ? ? Si clevetitorii si clevetitoarele cugetau la aceasta, dar neavind ?i invat&tura trebuitoare, nu tiau ce au de facut. Nu tiu daca se vindecau numai cu atita de boala diavolestelor clevetiri. Totusi, prin citirea ?i meditarea adinca si serioasa la cele aratate in aceasta carte si in altele, asupra pacatului diabolicei clevetiri, cred ca cu Darul lui Dumnezeu se vor vindeca to^i dornicii si dornicele, osirlui Dumnenici si osirdnice de mintuirea Sufletelor lor. tmparatia Lc. 16 16). zeu se siIeste>'Si silitorii o rapesc pe ea" (Mt. 11 72;

Duhovnicul infiorindu-se, o intreba: Ce-ai aprins? Finul cuiva? Paiele cuiva? Sura cuiva?... Casa cuiva?" Nu" raspunse femeia. Dar ce ai aprins?" ii zise iarasi- Duhovnicul. Apoi iaca zise femeia am clevetit cu pustia asta de gura si cu blestemata
asta de limba, si am aprins iocul vrajbei: ici intre sot si sotie, colo intre copii si parin{ii lor, dincolo intre prieteni, cunoscuti si intre

LUlTlND DUPA LEGE iNVINGEM GROAZNICUL PACAT AL CLEVETIRILOR. .Privind cu atentie la feluritele cleveurmarile lor dezastruoase, vedem ca ele sint cu adevaraf un pacat foarte mare, infriccsat, aducator de prap&d. Multi care privesc acest pacat cu gindul in alta parte, nu vad grozaviile, pr2.pao nimica dul, blestema^iile si rautat^ile lui infernale,-il considers, socoteala dreapta sau intelepciune mult a toata. Lupta dirza, cu birui. trebuie a duce impotriva balaurului clevetirilor pentru a-1 ori lor, neajunsurile pentru Cei ce elevetese sau defaima pe unii a-si juraminte grozave sau ccarasc, ori ii infricoseaza cu blesteme sau izbindi, ori cu ponegriri mai grele ii acopera pe ei, pierd putin roadele din unul care-i mult din binefacerile indelungii rabdari, Duhului Sfint. Cu raul nu se biruie|te raul si din rau nu putem eulege
tiri si la

oameni... minciuni pacea

alti

am
si

aprins!

am

aprins!

Am

aprins cu clevetiri

si

intelegere dintre oameni! Va-a-a-i, simt ca ma. pirjoleste focul iadului vesnic". Si bine graia femeia, pentru
si

buna

ca to^i

toate, care

baga

zizanii, clevetiri,
si

minciuni

si

invrajbiri

in lamilii, rude, prieteni, cunoscuti

intre oameni, dupa. canoanele

Sf. Pravile Biserice$ti, savirsesc acelasi pacat ca si cei ce iau un taciune de foe si aprind casele vecinilor lor. Preotul Duhovnic vrind s-o salveze de focul pacatului clevetirei ce-o pirjolea, ardea si distrugea, ii zise: Vrei sa. te usurezi de focul acesta care te urmareste, pirjoleste si arde? Paraseste-te grabnic de orice clevetire, strica. clevetirile pe care le-ai facut, si fa roade vrednice de poiainta (Mt. 3 8; Lc. 19 810), citeste, scrie cit mai mult cuvint de inva^atura. cu miez crestinesc si le seamana pe acolo pe unde te-a dus diavolul cu pacatele clevetirilor ce le-ai semanat, aprinzind vrajba Canonul acesta nu e greu.

binele.

Raul

clevetirilor

sau

feluritele clevetiri

pe care ni

CANONISIJI-VA FIECARE LIMBILE NEInFRINATE. Nol

s-tim

il pucamenii posedati de ei asupra tem birui desavirsit numai cu binele, cind clevetirile curg^ "Sa prineastra,ca grindina dintr-o paite sau din toate part,ile. vim la Iis^s Incepatorul si Plinitcrul credintei, Care in locul bucunetinind seama de riei ce era pusa inaintea Lui, a rabdat Crucea, privim deci la Cei Sa Dumnezeu". lui dreapta de-a ccara si asezut impotriva pacatosi de indreptate batjocori, de ce a suferit astfel (Evr. 12 duhul" cu imputinam ne nu Sa, ca sa nu slabim si sa

oamenii

in

realitate dracii prin

le fac

un Duhovnic care punea pe

1,

clevetitor sa spoiasca pamintul

13).
a patimit Apostolul Lui urmele (1 pentru pentTU voi lasindu-va pilda casa merge^i pe n-a. patimind, ocarit, 2 21). El "Care ocarit ^i clevetit fiind, n-a Drept" celui ingrozit, ci a lasat aceasta in seama judecatorului impotriva celor ce {1 Petru 2 23), ne-a dat noua pilda de raspuns
zice

cu limba,

2, 3,

5 metri patrati in jurul unei cruci de la raspintia pina se

unui drum ... Alteori aprindea chibrite

bile clevetitorilor

punea aprinse pe limardeau ca vai de ei, spunindu-le: Daca

si le

CRESTINILOR CLEVETITI IISUS CEL CLEVETIT. Hristos

HAI SA NE UITAM LA

ne elevetese pe
si

noi.

Cind L-au clevetit

iudeii,

batjocorindu-L, chiar

in

fat^a,

zicindu-I:

"Samarinean

(eretic) e^ti

Tu

si ai

drac", El

A
190
le

clevetlrei, judccSrll ?i oslndirii aproapelui

191

Varna a 3-a
care-1 pizmuiau, in urma clevetirii egiptencei vazintemnifa dupa. ce explica. visul paharnicului lui Faraon preve8tindu-i cliberarea lui din temnifa i repunerea in inalta treapta din care cazuse, povestindu-i primejdia in care se afla, il roaga sa mijlcceasca la Faraon pentru eliberarea lui. In acea I'.toiisire oare a vadit el rautatea frarilor sai, sau ura de moarte care-1 urmarisera, il aruncaserS. in fintina, sfatul de a-1 omori ?i vinderea lui pe 20 de arginfi? Nu. A vadit el nerusinata inverjunare a egiptencei? Nu. A invinovarit el nemilostivirea ei cea fara omenie? Nu. S-a miniat asupra ei amintind cit de cit rautatea cu care-1 clevetise? Nu. Ci cu placuta blinde^e a zis: "Eu sint furat din pamintul evreilor. Dar nici aici n-am facut nimic (vrednic de pedeapsa) ca sa fiu aruncat in temnifa aceasta" (Fac. 40 15). Vedeti urn acest tinar barbat sfint povesteste cele pentru clevetirea aruncata asupra lui, dezvinov3.tindu-se pe sine fara a cleveti si osindi pe fra|ii sai si pe egipteanca? Asemenea si Proorocul Daniil, cind 1-a aflat imparatul in ^roapa leilor, n-a osindit pe clevetitorii sal care-1 aruncasera acolo sa-1 nimiceasca; ci a zis: "O imparate, in veci sa. traiestii Dumnezeu a trimis pe Ingerul Sau si a astupat gurile leilor si nu ini-au iacut nici un rau" (Dan. 6 22 23). Sf. Ap. Pavel vazindu-se clevetit de apostolii mincinosi in lume zicind "ca nu-i Apostol" el dovedeste tuturor ca este cu adevarat Apcstol "invatat de Insusi Iisus Hristos credinta crestin ease a. si trimis de Dinsul a propovadui Evanghelia" (Gal. 1 1116). Aceia il cleveteau zicind ca nu-i Apostol pentru a insela pe crestinii (ialateni a crede ca taierea imprejur e de trebuin^a. pentru min1uire. El insa isi adevereste apostolatul sau adevarat, susrinind adevarul ca: "Celor ce se taie imprejur, Hristos nu le va folosi, sint cazuri din Har" (Gal. 5 7 3). Altadata acest Apostol vorbea evreilor fanatici, care in ratacirea lor il rupeau cu clevetirile. Dupa. putina. ascultare, aceia pornindu-se asupra lui, vociferau, isi aruncau hainele si tarina. in vazduh, strigind: "Ia-1, ia-1 pe acest fel de cm de pe pamint Nu este vrednic sa mai traiasca!... (F. Ap. 22 2223). Astfel raspunzind si noi celor ce ne elevetese, adica, nici invinuindu-i, nici blestemindu-i, nici ocarindu-i; ci cu blinde|e dovedindu-le ca nu fac bine clevetind, scapam de pacat, astupam gurile clevetitorilor si-i zidim pe cei ce aud. Sa rinem seama, ca Mintuitorul nu intotdeauna a raspuns la clevetiri; ci uneori a tacut. Asa <ind ispititorii farisei si carturari aduc la Dinsul femeia prinsa in adulter, il intreaba. ce sa faca cu ea El tacea. Si plecindu-se, scria cu degetul pe pamint. (loan 8 311). Apoi in timpul Patimilor de buna voie cind arhiereii si batrinii poporului impleteau felurite

de

fiatii

s; ii,

"Eu nu am drac, ci cinstesc pa Tatal Meu si voi MS. pe Hine. Eu nu caut slava Mea ;"este Cel ce s-d caute si sa judece" (loan 8 4950). Odinioara Mintuitorul Hristos vindeca pe slabanogul purtat de altii cu patul, pe femeia aceea ce era in curgerea singelui de 12 ani, invie pe fiica lui lair, deschide bchii la doi orbi, scoate demonul din indracitul mut si din eel orb si mut, incit acesta vorbea, vedea si auzea (Mt. 9 12). Toata lumea recunoscatoare preamarea pe Marele fa.ca.tor de minuni. Dar din multimtea aceea, iata. ca se ridica clevetitorii, fariseii $i caxturarii. Aceia vazind cu ochi rai minunile Domnului Hristos, il cleveteau, hulindu-L: "Acesta nu scoate dracii decit numai cu Beelzebul domnul dracilor" Iisus stiind gindurile lor, le-a zis: "Toata imparatia care se dezbiha
faspunse:
necinstiti

<lu-se

in

<

ii

inlauntrul sau, se prabuseste si toata cetatea sau casa care se dezbina inlauntrul sau nu dureaziL Daca. Satana izgoneste pe Satana, aturici el s-a dezbinat ki sine ; deci cum va putea sa dureze imparatia
;

<

izgonesc dracii cu puterea lui Beelzebub, atunci fii vostri cu a cui putere ii izgonesc? De aceea ei vor fi voua judecatori. Iar daca. Eu izgonesc dracii cu Duhul lui Dumnezeu, atunci negresit a ajuns la voi Imparatia lui Dumnezeu" (Mt. 12 24 29; Lc. 11 1520; Mc. 3 22 26). Tot atunci auzind ca-L batjocoresc ca are duh necurat, le spuse: "Amin graesc voua: Toate pacatele se vor ierta oamenilor si hulele cite vor huli. Cel care insa. va huli impotriva Duhului Sfint, nu are iertare in veac; ci va fi supus la osinda vesnica" (Mc. 3 30 ; 2829 ; Mt. 12 3133, 3445; Lc. 12
lui? Si daca.

Eu

10;

loan 5

76).

ce Mintuitorul vindeca pe orbul din nastere, fariseii il cerceteaza si se pornesc cu o foarte mare rautate asupra Lui, il elevetese, zicind: "Acest nu e de la Dumnezeu pentru ca nu
.

Dupa

Om

pazeste simbata. Nu da slava. lui Dumnezeu Noi stim ca. omul acesta este pacatos. .". Omul vindecat insa. raspunde celor ce Intru aceasta este cleveteau pe vindecatorul sau: "Prooroc este. minunea, ca voi nu stiti de unde-I i El mi-a deschis ochii. tim insa. ca Dumnezeu pe pacato^i nu-i asculta iar de este cineva cinstitor de Dumnezeu si face voia Lui, pe acela il asculta. Din veac nu s-a auzit sa fi deschis cineva ochii unui orb din nastere. Daca. Acesta n-ar fi de la Dumnezeu, n-ar putea face nimic. .". Dupa ce orbul il cunoaste pe Binefacatorul sau, il marturiseste si I se inchina Lui, Iisus a zis: "Spre"judecata am venit Eu in lumea aceasta ca cei ce nu vad sa vada, iar cei ce vad sa fie orbi". Fariseii au zis: ''Care i noi sintem orbi?" Iisus le-a raspuns: "De ati fi orbi, pacat n-afi avea; iar acum (poticnindu-va in orbirea ratacirii indaratnice) ziceri: vedem, pentru aceasta pacatul vostru ramine" (loan 9). Asjjderea cu intelepciune de sus (lac. 3 77) istorisind despre
. .
.
.

potiivnicii i clevetitorii sai, Iosif, fiul patriarhului Iacob,

vindut

A
190
le

clevetirei, judecarii $i osindirii aproapelui

191

Varna a 3-a

Meu 51 voi MS. Cel ce s-o caute si sa judece" (loan 8 4950). Odinioara Mintuitorul Hristos vindeca pe slabanogul purtat de altii cu patul, pe femeia aceea ce era in curgerea singelui de 12 ani, invie pe fiica lui lair, deschide Ochii la doi orbi, scoate demonul din indracitul mut si din eel orb si mut, incit acesta vorbea, vedea si auzea (Mt. 9 12). Toata lumea recunoscatoare preamarea pe Marele fa.ca.tor de minuni. Dar din mulplmea aceea, iata. ca. se ridica clevetitorii, f ariseii si carturarii. Aceia vazmd cu ochi rai minunile Domnului Hristos, il cleveteau, hulindu-L: "Acesta nu scoate dracii decit numai cu Beelzebul domnul dracilor" Iisus stiind gindurile lor, le-a zis: "Toata imparatia care se dezbiha inlauntrul sau, se prabuseste si toata. cetatea sau casa care se dezbina inlauntrul sau nu dureaza, Daca Satana izgoneste pe Satana, aturici el s-a dezbinat hi sine ; deci cum va putea sa dureze imparatia lui ? Si daca. Eu izgonesc dracii cu puterea lui Beelzebub, atunci fii vostri cu a cui putere ii izgonesc? De aceea ei vor fi voua judecatori. Iar daca. Eu izgonesc dracii cu Duhul lui Dumnezeu, atunci negresit a ajuns la voi Imparatia lui Dumnezeu" (Mt. 12 24 29 ; Lc. 11 1520; Mc. 3 22 26). Tot atunci auzind ca-L batjocoresc ca are duh necurat, le spuse: "Amin graesc voua: Toate pacatele se vor ierta oamenilor si hulele cite vor huli. Cel care insa. va huli impotriva Duhului Sfint, nu are iertare in veac; ci va fi supus la osinda vesnica." (Mc. 3 30; 2829 ; Mt. 12 3133, 344<5; Lc. 12 10; 1 loan 5 16). Dupa ce Mintuitorul vindeca pe orbul din nastere, f ariseii il cerceteaza si se pornesc cu o foarte mare rautate asupra Lui, il elevetese, zicind: "Acest nu e de la Dumnezeu pentru ca nu
raspunse:
ci cinstesc

necinstiti

pe Mine.

"Eu nu am drac, Eu nu caut

pa Tatal

slava

Mea ;*este

Om

pazeste simbata. Nu da slava. lui Dumnezeu Noi stim ca. omul acesta este pacatos. .". Omul vindecat insa. raspunde celor ce cleveteau pe vindecatorul sau: "Prooroc este. Intru aceasta este minunea, ca voi nu stiti de unde-I si El mi-a deschis ochii. tim insa ca Dumnezeu pe pacatosi nu-i asculta. iar de este cineva cinstitor de Dumnezeu si face voia Lui, pe acela il asculta. Din veac nu s-a auzit sa fi deschis cineva ochii unui orb din nastere. Daca. Acesta n-ar fi de la Dumnezeu, n-ar putea face nimic. .".Dupa. ce orbul il cunoaste pe Binefacatorul sau, il marturiseste si I se inchina. Lui, Iisus a zis: "Spre'judecata. am venit Eu in lumea aceasta ca cei ce nu vad sa vada, iar cei ce vad sa. fie orbi". Fariseii au zis: 'Care si noi sintem orbi?" Iisus le-a raspuns: "De ati fi orbi, pacat n-a|i avea; iar acum (poticnindu-va in orbirea ratacirii inda.ra.tnice) zice^i: vedem, pentru aceasta pacatul vostru ramine" (loan 9). Asijderea cu intelepciune de sus (lac. 3 17) istorisind despre potiivnicii g clevetitorii sai, Iosif, fuil patriarhului Iac'ob, vindut
.

-.

de fratii sai, care-1 pizmuiau, in urma clevetirii egiptencei vazindu-se in temnija dupa. ce explica visul paharnicului lui Faraon prevestindu-i eliberarea lui din temni^a si repunerea in inalta Ireapta din care cazuse, povestindu-i primejdia in care se afla, il roaga sa mijlcceasca, la Faraon pentru eliberarea lui. In acea istorisire oare a vadit el r.utatea fra^ilor sai, sau ura de moarte cu care-1 urmarisera, il aruncasera in fintina., sfatul de a-1 omori p vinderea lui pe 20 de argin^i? Nu. A vadit el nerusinata inverunare a egiptencei ? Nu. A invinovatit el nemilostivirea ei cea fara. omenie? Nu. S-a miniat asupra ei amintind cit de cit rautatea cu care-1 clevetise? Nu. Ci cu placuta blinde^e a zis: "Eu sint furat din pamintul evreilor. Dar nici aici n-am facut nimic (vrednic de pedeapsa) ca sa fiu aruncat in temni|a aceasta" (Fac. 40 15). Vedeti cum acest tinar barbat sfint povesteste cele pentru clevetirea aruncat a. asupra lui, dezvinov.tindu-se pe sine fara a cleveti si osindi pe fratii sai si pe egipteanca. ? Asemenea si Proorocul Daniil, cind 1-a aflat imparatul in groapa leilor, n-a osindit pe clevetitorii sai care-1 aruncasera acolo sa-1 nimiceasca. ci a zis "O imparate, in veci sa. traiestii Dumnezeu a trimis pe Ingerul S3.u si a astupat gurile leilor si nu mi-au facut nici \m rau" (Dan. 6 22 23). Sf. Ap. Pavel vazindu-se clevetit de apostolii mincino.si in lume zicind "ca nu-i Apostol" el dovedeste tuturor ca este cu adevarat Apcstol "invatat de Insusi Iisus Hristos credinta crestineasca. si trimis de Dinsul a propovadui Evanghelia" (Gal. 1 7 / 16). Aceia il cleveteau zicind ca nu-i Apostol pentru a insela pe crestinii Galateni a crede ca taierea imprejur e de trebuin|;a pentru mintuire. El insa isi adevereste apostolatul sau adevarat, sus^inind adevarul c3.: "Celor ce se taie imprejur, Hristos nu le va folosi, sint cazu|i din Har" (Gal. 5 7 3). Altadata acest Apostol vorbea evreilor fanatici, care in ratacirea lor il rupeau cu clevetirile. Dupa putina. ascultare, aceia pornindu-se asupra lui, vociferau, isi aruncau hainele si tarina. in vazduh, strigind: "Ia-1, ia-1 pe acest fel de cm de pe pamint Nu este vrednic sa mai traiasca.!... (F. Ap.
;

22 2223).
Astfel raspunzind si noi celor ce ne elevetese, adica, nici invinuindu-i, nici blest emihdu-i, nici ocarindu-i; ci cu blindete dovedindu-le ca. nu fac bine clevetind, scapam de pacat, astupam gurile

zidim pe cei ce aud. Sa |inem seama ca Mintuia raspuns la clevetiri; ci uneori a tacut. Asa eind ispititorii farisei si carturari aduc la Dinsul femeia prinsa. in adulter, il intreaba ce sa faca cu ea; El tacea. Si plecindu-se, scria cu degetul pe pamint. (loan 8 311). Apoi in timpul Patimilor de buna, voie cind arhiereii si batrinii poporului impleteau felurite
clevetitorilor
si-i

torul

nu intotdeauna

A
192
Varna a 3-a

clevetlrei, Juclecflrll

ijl

ostndlrli aproapciui

193

invinuiri clevetitoare impotriva Sa, El

nu raspundea

nimic. Atunci

Pilat I-a zis: "Nu auzi cite marturisesc (clevetesc) acestia asupra Ta?" Iisus nu i-a raspuns nici uri cuvint, incit se mira guvernatorul foarte tare" (Mt. 27 1214 Mc. 15 35 1 Petru 2 13). Oare
;

de ce se mira Pilat asa de mult ? Se mira de rabdarea si nepomenirea de rau sau de neclevetirea lui Iisus Hristos asupra clevetitorilor Sail Si aceasta este o pilda educativa pentru noi ca si atunci cind tacem inaintea celor care ne iscodes<\ ispitesc, clevetesc pe noi, tacerea aceea inteleapta este un raspuns puternic Care imprastie: mirare si evlavie iar clevetitorii se inspaiminta de bunatatea, blindetea si marimea noastra de suflet.

CRESTINII RANITI DE CLEVETIRI \ PRIVEASCA LA IISUS CEL iNDURERAT. Te aprinzi si nu nai poti indura auzi nd clevetirile rapaind ca grindina asupra ta? Roagu-te, adauga.
la rabdare

roada Duhului, adica indelunga rabdare

si
. .

Deschide ochii

priveste la patimile lui Iisus. Priveste, priveste vindePriveste agonia Lui, rca si tradarea Lui de ucenicul eel viclean. Caiafa, la Pilat, Irod si iarasi loviturile primite, tirirea de la Ana la inimii tale la Pilat. Priveste palmuirile, bataile, scuipaturile, acoperirea trupului Sau slabit de vinatai si rani singerinde de la cap pina la picioare, haina mohorita pe umeri, cununa de spini pe cap, trestle

Mt. 26; 27 13, 2; Mc. 14; 15 123; 19 116). Inca. nu poti suferi pirjolul clevetirilor ce curg asupra-ti ? Inalta-ti mintea deasupra plesuvului munte al golgotei, priveste acolo pe Iisus rastignit intre tilhari, ranit, singerind din crestet pina-n tajpi. Priveste singele ce curgea din rani, la ucenicul iubit stind indurerat sub bratul Crucii si la Maica Preacurata plingind, rupindu-i-se inima de mare jale, ingenunchiata la piciorul Crucii Lui. Priveste la clevetirile si batjocorile grosolane aruncate de: arhierei, batrini farisei, carturari, saduchei Priveste la durerile Lui si poporul salbaticit cu ura. asupra Lui Iisus spinzurat pe Grace numai in ranile cuielor de la miini si picioare Priveste la fierea si otetul cu care-L adapa. in setea Lui arzatoare! Vezi apoi cum s,e razbuna El asupra: batjocoritorilor, ocaritorilor, vinzatorilor si a rasplatitorilor, cu-acele puhoaie de rele, pentru noianul- f acerilor Sale de bine ; Deschide bine urechile inimii tale si auzi chipul si cuvintele cu care se razbuna El asupra lor: "Parinte, iarta-le lcr ca nu stiu ce fac" (Lc. 23 34 ; comp. Mt. 5 44; F. Ap. 7 60; 3'17 ; 1 Ccr. 4 1112). Priveste bine la Patimile Mintuitorului Hristcs i sulera cu indelunga rabdare clevetirile, ca. a^a te folcststi mult.
in dreapta (loan 6

Lc. 22; 23

7071 ; 132; loan 18;

Dumnczcu". Adevarat, asa este. El insa. a patimit cu firea omeneasca simtind durerile in toata. grozavia lor, dindu-ne noua. pilda. sa suferim cit mai mult mergind pe urmele Lui., Dar noi avem si alte multe pilde vii de suferinte, unele mai grele si mai infricosate decit allele, in Sfintii lui Dumnezeu. Oare nu erau Apostolii Mintuitorului oameni ca si noi? Ba da. Si acestia "ocariti fiind binecuvintau izgoniti fiind rabdau huliti, fiind mingiiau, ca niste gunoaie s-au facut lumii, tuturor lepadatu^a. (1 Cor. 4 9; 5). Pentru dragestea lui Dumnezeu, marturisirea Lui, luminarea si mintuirea oamenilor ei au suferit multe batai, clevetiri, intemnitari, torturi Priveste la Iacob, rudenia si morti martirice, dar au iertat..,. Domnului, primul Episcop al Ierusalimului. Suit de iudei pe platforma Templului si silit a se lepada de adevarata credinta. si de Iisus Hristcs el marturiseste de acolo ca: Iisus, Fiul Omului, Care a fost rastignit sade de-a dreapta Tatalui Ceresc ca Fiu al lui DumCartunezeu. Ca El va veni intr-o zi sa. judece toata. lumca. rarii si fariseii auzind acestea s-au umplut de minie si-1 aruncara jos. In cadere, desi se zdrcbi nu muri. Avu inca. puterea de a se aseza in genunchi si a se ruga ptntru ucigasii sai "Doamne Dumnezeule, iarta-le lor ca nu stiu ce fac" (V. Sf. 23" oct. D. Ag. o.c. p. 351). Au, nu era tot om ca si noi cu trup neputincios? De asemenea Sf. Arhidiacon Stefan intiiul Mucenic, suferind clevetirile vrajmasilor Bisericii care curgeau rapaind ca grindina, a predicat cuvintul, a marturisit pe Hristos si dreapta credinta crestineasca. cu toata taria. Apoi fiind batut cu pietre cu trupul plin de vinatai si rani singerinde, isi pleca. genunchii si se ruga ct glas mare pentru cei ce-1 ucidcau: "Doamne nu le socoti lor pacatul acesta!" Acestea zicind a adormit in Dcmnul (F. Ap. 6 5 15; 7; Ape. 14 13; 20 6; 6. 911 ; Int. Sol. 3 7 ; 5 15, 1516). Astfel Sfintii cu mult a, bunatate ra.spla.teau clevetirile, tra.da.rile si pe ucigasii lor cu binefaceri. Biruiau raul cu bincle (Rom. 12
; ;

'

1721). Oare multimea Mucenicilor nu era formata din oameni neputinciosi ca si noi? Oare n-au suferit ei rapaiturile pirilor si clevetirilor ce-i loveau cu cruzime ? Dar i ei iertau pe aceia care-i cleveteau si torturau in munci cumplite si-i omorau fara. dreptate in
chinuri si nemilostivire. Din pildele acestea vii putem invata cum sa luptam, pentru a ne folcsi cit mai mult, impotriva clevetitorilor.

SA PRIVIM SI LA iNDURERATII SFINTI AI LUI DUMNEZEU. "Iisus Hristos zici tu nu era numai om ci era i

Materia clevetirii este un cuvint min'cinos, seminincincs, chiar adevarat, plasmuit anuroe pcr.tiu a ^atama: 1) pe clevetitor, 2) pe eel ce asculta, clevetirile cu placere, 3) pe eel clevetit. Plaga clevetirilor robeste si stapineste in prezent majoritatea omenirii. Ca o ciuma s-a virit pretutindeni prin unghiurile ulitelor cararilor, drumurilor mari, prin case rnici si mari, prin curtile domsi
:

194

Vnma

a 3-n

A
titd, in care, din

cl'evetirel, Judocarll ?i oslndirii

aproapclui

195

nesti si stapinitoare. Uneori acel sarpe vechi se vira si prin Biscrici ba'chiar prin minastirile cele mai inchise si retrase la mari departed de lume. Clevetitorii cind vad pe vreun umilit rabdator indata il clevetesc ca-i fricos, daca e postitor ca-i scump sau zgircit, daca-i
fi omul de bun, dupa puterile ceva pentru a-1 defaima. Multimea usuraticilor se bucura la auzul clevetirilor si se face tot mai rea. Cind aud clevetindu-se un Preot, sau calugar, multi se ridica asupra tuturor Preotilor si calugarilor, pe toti ii defaima si discrediteaza, dar toate cele rele se intorc asupra clevetitorilor. Clevetitorii se primejduiesc groaznic. Limbile acelea nestapinite si gurile acelea care graiesc multe si mari clevetiri ale aproapslui lor, trebuie a se invata cinstita tacere si a renunta la pacat, altfel se'prapastuiesc, cacl in grea osinda (Ps. 108 7 19; 28; 5 470; 11 24 30 7 54 919; 63 26; 72 89; 139 15, 911). Pacatul clevetirilor e asemenea gerurilor puternice care impiedica. pe oameni a lucra si a sta afara in aer curat. E asemenea unei duhori insuportabile care imbolnaveste lumea si o baga cu zile in mormint. E asemenea visusurilor, bolilor contagioase, care pericliteaza viata multora. E asemenea otravii serpilor, care introdus in corpul uman prin muscatura, se imprastie cu mare iuteala, perichtind viata. Precum odinioara israelitii muscati si inveninati de serpii otravitori, privind la sarpele de arama (Num. 21 19)' scapau de otravire si de moarte, asa si noi: pacatosi, Sfinti, vazindu-ne adesea otraviti de clevetirile serpilor si viperelor cu chip omenesc, privind cu credinta la lisus pe Cruce, ne vom vindeca (loan 3 14 16) Pacatul clevetirilor este asemenea sarpelui floare care pericliteaza viata multor oameni i animate * Acesta este ? asemenea musca-

evlavios ca
lui,

e fatarnic. Si

asa oricit ar

clevetitorii iscodesc eite

nebagare de seama'sau nepazire, se pnnd sumelibertatea, puterile de a zbura si viata. deilie de muste, unde-si pierd in care se prind Pacatul clevetirilor e asemeni curselor ascunse asemenea alcoolului i ielurite vie^uitoare. Pacatul clevetirilor e si omoara cu indoita leluritelor bauturi, care robesc, imbolnavesc plantelor si moarte pe cei prinsi. Pacatul clevetirilor e asemenea toata. puterea copacilor carnivori, care isi prind victimele, le sug moarta) o arunca. afara (Vezi "Pnsi viata, iar ramasitele (materia
Apocaliptice" cap. 13 10, de autor). Clevetirile sint blestemate plagi diavolesti, care tortureaza. lumea.
veliti'

niste

AUTORUL TU1UROR CLEVETIRILOR ESTE DIAVOLUL.

pe fratii Diavolul, inainte de caderea sa din ceruri, pira pururea Raiul in virindu-se lui lui de ingerat (Ape. 12 TO). Dupa. caderea (Fac. omului pamintesc, diavolul a clevetit pe Dumnezeu inaintea pe mereu 3 75). Apoi dupa. caderea omului a clevetit si cleveteste 7 Zah. 3 2). Sfinti si pe oameni inaintea lui Dumnezeu (Iov 2; 3;

'

Aaron, vrind a arata lui Faraon in Egipt indata ca ci sint trimisi de Dumnezeu, arunca toiagul pe pamint si si ei faca sa vrut Faraon au lui se facu un sarpe mare. Vrajitorii serpi, lor toiegile din Ei facura. asa cu vrajile lor, dar n-au putut. dar inapoi toiege nu. lata, pina unde ajunge puterea diavoleasca. Facura din bine rau, dar din rau nu mai putura a face bine. Atunci Toieintervine puterea lui Dumnezeu pentru a pune capat raului. 7 (Es. vrajitorilor gele lui Moisi si Aaron au inghitit pe cele ale
Odinioara Moisi
si
. . .

813;

4 21).
si

Asa

clevetitorii. Prin clevetirile lor fac din

omul

cinstit urt

este cea mai frumoasa dintre poate singura care nu pricinuieste scirba. nici fiori. Acest sarpe traieste in Ceilon, insula la capatul de miazazi al Indiei. Cobra este foarte primejdioasa pentru ^te fiindca. le bate peste ochi, ea fiind de cea mai frumoasa culoare verde care o face sa. n-o poti deosebi prin iarba. nici cu cei mai ageri ochi. Cite .0 data cobra se Tidica rezemata. in coada. ceasuri intregi, leganindu-se ca plantele batute de vint. Stind asa n-ai crede ca e un animal ci o planta, mai ales ca si corpul ei seamana cu o gamalie de flori verzi si multi calatori s-au inselat prinzind-o de cap crezind ca e planta. Cobra este veninoasa si budistii (pagini inchinatori zeului Buda) se inchina la ea ca la un zeu mai mic al lor. Cu totul dimpotriva este "planta jpe" buruiana cu aspect de sarpe. Ea creste in Africa, intinsa pa ?a pamint, este pestrita. chiar de forma sarpelui. In locul capului are o floare ca un clopot sau potir. Pe fundul acestuia- se afla o substanta
tiritoare si

Cobra sau "sarpele planta"

om necinstit, pe iubitul poporului, il transforma in uritul poporului, din bine fac rau. Dar din rau nu mai pot face bine, adica din eel ei, necinstit de ei nu mai pot reface un om cinstit si din uritul de
Rautatea clevetitorilor ramine strigatoare tot rautate pina-i pune capat Dumnezeu. Nedreptatea nedrepdecit la cer a stricarii numelui bun al aproapelui e mai mare

un

iubit, asa

cum

este in realitate.

tatea in averi sau bani. La aceasta se poate zice: "de am na.pa.stuit pe cineva intorc impatrit" (Lc. 19 8), dar aici ba. Deri, cleye-

cleioasa care ademeneste insectele cu dulceata ei. Acele gize care se se lasa. ademenite sint pierdute caci odata intrate acolo floare a > transfr si mistuite fiind inchide si ramin captive pina le ineaca,

mate

int'r-un sue laptos. Partite

nehranitoare ca:

aripile,

capul

s.a.

Scoarta le arunca afa'ia'"'prin'doua orificii sucite in forma melcului. alb este ei' acestei plante seamana cu frunza. Carnea sau miezul
si

de zginci cu o materie galbena pe care locuitorii de acolo o maninca. ca pe o mincare aleasa.

are

un

fel


196

Vuma

a 3-a

A
I

clevetlrel, Judecflrll $1 oslndirii

aproapHni

197

in iad.

titorn sa lupte mult, foarte mult contra clevetirilor, sa tacS atum cind trebuie, sa se roage, sa repare raul, cit pot sa-si plinga pai a tele lor, altfel se vor trezi aruncati cu dascalul lor diavolul

Daca Jincm bine socoteala de blestemele lui Dumnezeu asupra |trpelui vazut, le vedem pe ele dupa. economia Intruparii Fiului autorul si lui Dumnezeu, impletite in sarpele spiritual, in satana,
liKiiitorul clevetirilor. Sarpele clevetitor s-a facut mai josnic decit toate dobitoacele, salbaticiunile si jivinele cele mai uricioase, cind

Clevetitorii

cei ce-i asculta si cred vorbele lor, asa cum a vatam diavolul autorul si lucratorul clevetirii p 2 primii oameni protoparintii nostri Adam si Eva, care s-au increzut clevetirii In, (loan 8 44). Pnmul clevetit de diavolul pe pamint este Dumnezeu Pnmul care a crezut clevetirea diavolului pe pamint

tama pe

ucenicii sau urmisii diavolului clevetitor

v
l

este

Diavolul obraznicmdu-se a indraznit a cleveti pa intea omului Eva ca mincinos, zavistic si

omul
in
i

Dumnezeu
vrajmas
al

(Fac. 3^5 comp. Tim. 2 Dumnezeu a ingramadit asupra clevetitorului sarpele multe pedepse, care se suiau sarpele vechi satana autorul lucratorul "Pentru ca facut aceasta adica clevetit a Dumnezeu blestemat tu. (Fac. 3 Vedeti? Cind Lucifer diavolul clevetitor de ingerat (Ape. 12 mindrindu-se, zicea: "Ridica-ma-voi in ceruri mai
;

a minca din pomul oprit ca sa nu moara "Sa nu mincati dintrinsul a zis Dumnezeu ca ori in care zi veti minca veti muri" (Fac. 2 76-/7; 3 13). Diavolul, clevetind pe Dumnezeu a zis Evei ca El a oprit pe om a minca din pomul acela nu pentru a nu raun ci pentru a nu se face si el Dumnezeu "Nu zice diavolul nu veti muri! Dar Dumnezeu stie ca in ziua in care veti minca dm el, vi se vor deschide ochii si veti fi ca Dumnezeu cunoscind binele si raul!" (Fac. 3 4-5). Primii oameni Adam si Eva lesiti din mina Ziditorului.curati, au crezut dracestii clevetin, au mincat din pomul oprit si indata dupa. aceea, cum cazuse diavolul dm cer, au cazut si ei din fericirea Raiului.* Diavolul prin clevetirea sa, n-a putut pricinui nici o vatamare lui Dumnezeu pa Care L-a clevetit; pentru ca Dumnezeu e mai presus de orice, nemargimt Atotputernic si neprimitor de vreo vatamare. Clevetirea a vatamat insa groaznic pe clevetitor diavolul si pe eel ce a ascultat clevetirea omul: Eva si Adam
le interzise

tnndca

lor

din ceruri, pe Domnulnostru h:.us Hristos. S-a facut mai salbatec decit toate fiarele si jivinele ind si-a intrebuintat toa1;e puterile infernului: sa. prinda, sa tortunze, sa. rastigneasca. si sai, omoare pe Fiul lui Dumnezeu, Cel fara .1.- nici un pacat (Mt. 26; il 1 Cor. 15 49 ; Evr. 7 2627). Inainte de Intruparea Domnului, diavolul, clevetitor se purta ca un stapior al omenirii, iar dupa Intruparea Mintuitorului, cazind jos ascunzinse tiraste pe piept si pintece, ca un neputincios. Apoi du-se ca leiil in culcusul sau, vicleneste si pindeste sa. rapeasca pe cei care se lasa inselati nu pe cei bogati in fapte bune, ci pe cei saraci in credinciosie si lucruri bune. Pamint maninca, adica pe cei lipiti de cele pamintesti, care poarta chipul celui pamintesc (cum a fost vazut mirxind pe clericii si crestinii trupesti in Antiohia (vezi munca v. 16), nu pe cei care privesc la cele ceresti si poarta Ceresc (1 Cor. 15 4750). Diavolul clevetitor s-a aprochipul piat ca un prieten de oamenii ziditi de Dumnezeu. Mai pe urraa Dumnezeu-Omul a ridicat pe credinciosii Sai asupra lui, supunin. a

apucat a

ispiti

pe

al doilea

Om

1 1 i 1

CeM

la

du-1 sub calciiul lor. "lata, dau voua. stapinire sa calcati peste'serpi, peste scorpii si peste to at a puterea vrajmasului si nimic nu va va vatama pe voi" (Lc. 10 19 / Ps. 90 13). Astfel a pedepsit Dumnezeu pe clevetitor. Aici clevetitcrii sa ia seama: cu cine se aseamana, se

aduna

si

se unesc

mereu ca

sa stie cu cine vor ramine in

ve'ei.

14).

PEDEAPSA OAMENILOR CARE AU PRIMIT CLEVESI S-AU INCREZUT IN EA. Acum sa ne intoarcem priviomul, care a crezut clevetirii si a calcat porunca lui Dumnezeu cea mintuitoare. Indata ce Eva si Adam primira. clevetirea, se despuiara. de DumnezeeEcul Har, cazura. in pacatul neascultarii pamintul se si se izgonira din Raiul desfatarii pe pamint, dar si

TIREA
rile la

si

clevetirii.

ai

ai

zis

sa. fii

"

14)

fratilor sai

10)

presus de stelele ( Ingerii) DumnezeuluiCeluiPuternic, voi aseza'scaunul meu. Sui-ma-voi deasupra norilor si voi fi asemenea Celui Prea
.

Inalt" (Is. 14 1314) Dumnezeu l-a aruncat din cer ca pe un fulger (Apc. 12 89 ; Lc. 10 75), insa. nu l-a blestemat. Cind insa diavolul a indraznit a cleveti pe Dumnezeu inaintea omului, atunci a strigat
lui: "Fiindca. ai facut (clevetirea) aceasta, blestemat vei tu intre toate vietatile. Pe pintece te vei tiri si pamint vei minca in toate zilele vietii tale. Vrajmasie voi pune intre tine si femeie,
fi

face blestemat in lucrarile omului. Sarmanul cm increzator in clevetitorul diavol si-n clevetirea lui lata unde l-a prapastuit increderea aceasta oarba. in clevetitor Pe pamint, in necazuri si suferinte, pe el sudori si stricaciuni! "Adame spini, ciulini si palamide. pentru ca ai ascultat de* vorba femeii tale (care s-a increzut in cle!
! . .

asupra

vetitor

si

in clevetirile lui

mai mult

decit in cuvintul

Meu)

si

ai

intre
ii

saminta ta

si

saminta

ei.

vei inj:epa calciiul" (Fac. 3 14

Aceea
15).

iti

va zdrobi capul;

iar tu

mincat din pomul din care ti-am poruncit sa nu maninci: blestemat sa fie pamintul pentru tine. In necazuri cu mult a osteneala. sa te hranesti din el in toate zilele vietii tale. Spini si palamida va rasari
tie,-

te vei hrani cu iarba cimpului.

In sudoarea

fetii

tale

iti

vei

200

Varna a 3-a

A
legii si fara.

clevetlrel, Judecarll $1 ostndirli aproapelui

201

Evangheliei, fiindca dragostea este implinirea

dragoste

nimeni nu se poate mintui. Dumnezeu este dragoste. El e asa de mult iubitor de oanveni incit acopera greselile noastre cele ascunse, nu le vadeste; si cine ar fi mai in masura ca El sa o faca? Odinioara vazu El pe fiul risipitor venind inaintea Sa: gol, plin de bube, zdrentaros, infrigurat, slabanogit de foame incit abia se mai tinea pe picioare. Ce facu El mai .intii? Se apnea sa-1 incalzeasca? Ori sa-i dea de mincare? Nu! Cind.il vazu^asa zdrentaros, aproape despuiat, prima grija, ii fu sa-1 acopere. Indata porunci slugilor: "Aduceti repede haina cea mai buna si imbracati-1 cu ea" (Lc. 15 22). Vedeti? El mai intii de toate avu deosebita. grija sa-i acopere goliciunea pentru a nu-1 defaima cei ce l-a*r vedea "gol sau zdrentaros. si sa nu-si bata joe de dinsul. Asa acoperi El pe fem?ia prinsa in adulter si adusa de farisei si carturari la Dinsul, zicind: "Invatatorule Femeia aceasta a fost .prinsa chiar cind savirsea preacurvia. .,.'". El nu_ i z is e nici un cuvint de mustrare de fata, cu cei ce-o acuzau, ci abia dupa. ce ei au plecat (loan 8 3 7 7). Asa acoperi El pe samarineanca la fintina lui Iacob, vorbind cu ea doar atunci cind Apostolii erau dusi in cetate sa compare de-ale mincarii (loan 4 6 26). Asa acoperi El chiar pe Iuda Iscariotul, vinzatorul i tradatorul Sau, nevadindu-1 celorlalti, desi Petru il intreba prin ucenicul iubit: "Doamne, cine este acela, care vrea sa Te vinda?" (loan 13 25; comp. Mt. 26 7425, 4050; 27 35).
!

dupa. cum am vazut de blestem (Fac. 9 21 27). Cind Dumnezeu ascunse ale semepacatele descopera clevetitorii acopera, iar lui Dumnezeu inaintea blestemati si ucigasi nilor lor, aceia ajung despre elevetese care-1 pe pacatul in cazut Daca clevetitorii n-au n-au Dumnezeu lui Darul prin fiindca n-au nici un merit altii Deci, Dumnezeu. lui ci a lor nu-i a cazut, astfel, vrednicia, lauda rupincind ei se semetesc asupra altora, clevetindu-i, muscindu-i, slabiunele pentru defaimihdu-i du-i, ocarindu-i', ponegrindu-i, incet, Care Dumnezeu pe minie ciun'i, indurereaza pe eel clevetit si retrage Darul Sau si nu mai au sprijin. Ii lasa pe clevetiton

incet'isi

clevetit pe semenii lor, ba chiar sa cada in acelasi pacat, de care au adeverirea celor de mai sus, hai sa adusi in unele mai r'ele.. Pentru cem o pilda. graitoare din Sf. Scriptura.

mare, a Printul Avesalom, auzind ca fratele sau Amon, mai aprinde se tulbura, necinstit pe sora sa Tamar, se minie groaznic, se rusine a sorei mare de ura. mare. Se socoti si hotari sa stearga acea lui. Si ce facu? Tacu. sale prin singele lui Amon, adica prin moartea Nu vorbi nici de bine, nici de rau cu Amon timp de doi am. Se Dupa. acest interprefacu ca nu stie nimic de necinstirea sorei sale. fiii lui Dayid, toti pe ospat mare un pofti la val de timp, Avesalom Avesalom ospatului, toiul in lui, casa intre care si Amon. Acolo in
si-a

La

tolul, zice:

aceasta nemarginita. dragoste a lui Dumnezeu privind Apos"Dumnezeu este dragoste si eel ce petrece in dragoste
.

petrece in Dumnezeu si Dumnezeu in el Dragostea acopera multime de pacate Dragostea indelung rabda, se milostiveste nu pizmuieste, nu se semetete, nu.se trufeste, nu se poarta. cu necuviinta, nu cauta. ale sale, nu.se irrtarita, nu gindeste raul, nu se bucura de nedreptate, ci se bucura de adevar. Dragostea toate le sufera., toate le nadajduieste, toate le rabda. Dragostea nu cade niciodata." (1 loan 4 16; 1 Petru 4 5,1 Cor. 13 48, 13). Dragostea trebuie sa. domine intreaga fiinta a dreptcredinciosilor crestini pastori si pastoriti asa fel incit clevetirile sa-si ia talpaita din mijlocul lor. Daca. insa. ar mai cuteza cineva sa. urce prima treapta. a clevetirii si pe celelalte trepte ale greutatii pacatului clevetirii, greutatea inmultita. a pacatului acestuia devenind insuportabila, forteaza pe clevetiti a striga' la cer. se pustiesc fiinta i casa clevetitorilor si a celor asociati cu ei.
.
.

CLEVETITORII PACATELOR APROAPELUI LOR CAD GROAZNIC. Ne este cunoscuta. fapta fiilor lui Noe. Sim si lafefc*

acoperind goliciunea tatalui lor s-au acoperit cu binecuvintare, iar

Ham

clevetind

spunind

fratilor sai ceea ce

vazuse

s-a

umplut

de-au omorit pe Amon fratele sau mai mare. omoara pe Pe linga razbunaiea pentru necinstirea Tamarei, ei drum la deschide a-si pentru Amon, fratele mai mare, cu viclenie fratele pe crunt de atit mostenirea tronului. Dupa ce a osindit Avefraticidul ca. socoti sau pentru curvia cu sora sa, oricine poate sale, sorei necinstei salom, aparatorul curateniei si razbunatorul miel, un ca curat avea decsebita grija a trai nnmai dupa. lege mai slabiciunii, clevetirea ca un porumbel. Tctusi, pentru divulgarea incet, incet mccnita, osindirea si uciderea miseleasca a fratelui sau, Avesalom am vreo cinci se despoaie de Darul lui Dumnezeu. Dupa rusinoase, mai spurcate si mai a cazut in mai multe, mai mari, mai cu o mare blestemate pacate decit fratele sau Amon. Rasculindu-se dm Ierumultime de israeliti, il face pe tat 51 sau David sa fuga a zece femei dintre salim. El isi lasa palatul imparatesc in paza dupa sfatul lui stapin, vazindu-se Avesalom tiitoarele sale. Atunci sau, a preatatalui ale thtoare femei zece Ahitofel, a intrat la cele s-a imparatesc, palatului acoperisului curvit cu ele sus deasupra 2023). Imp. 16 popor!!! intregului (2 impreunat cu ele in fata Oare acesta-i Avesalom, care avea atita rivna de curateme necinstirea surorn sale? incit omoara chiar pe fratele sau pentru pentru o desfriimparatie in vuiet Acest a e eel care a facut atita Ce schimaceasta? e intorsatura nare ce auzise de la altii? Oare ce in pacatuise putin eel Amon bare? Ce instrainare de rivna dintii?

pus

slujitorii

202

Varna a 3-a

A
dea
eel
la pagini? (4

clevetlrei, Judecarll ?1 oslndlril aproapelul

203

timii! Se

ascuns intr-o camera dinauntrul caapi sale, unde de rusine se prcfacu bolnav Avesalom insa nu se temu, nici nu se rusina a curvi cu cele zece femei, fiitoarele tatalui sau, cu cele zece mame vitrege ale sae. Si unde pacatui? In ascuns? Nu, in vazul tuturor israehtMlor! Cind? Zma amiaza mare, in plina lumina a soarelui! Unde? Sus pe acopensul palatului imparatesc sub privirile

Imp. 12
si

).

Cine ar

fi

cugetat cindva ca Petru

mai tare
6916).
Cine ar

in credintl

mult

rivnitor, sa se lepede de trei ori de

Dascalul sau Iisus Hristos

38,

Dumnezeu?

(Mt. 16

1619

26 3335,

impreuna cu mamele

mul-

(2 Imp. 14 25-26 Fnndca, pentru 'un pacat facuse atita zarva clevesi razbunare asupra fratelui sauAmon. Lui nu-i fusese mila de fratele sau ci se porni cu atita rautate asupra lui vrind a-1 rusina m lata lumn, iscodmd pacatul lui, vadindu-1 si clevetindu-1 Astfel Dumnezeu, vazind rautatea clevetirii si razbunarea,

f-33) teala
^9

?s%f

vazul tuturor, asemenea ciinilor si dobitoacelor bi pentru ce acea spurcata nelegiuire groaznica a lui Avesalom a baia S ?i iubit tatal sau?

nici o rusine, in

sale vitrege fara. nici o sfiala

fara

rivnitor fi putut zice ca fariseul: postitor, milostiv, prin intr-atit, pagubi se va roage, sa. se Biserica intrat in credin^ei, pacatosului urma mult in ramina. incit sa clevetirea sa, mindria si si uriciosului varnes? (Lc. 18 1014). Cine s-ar fi gindit ca. unul

'

napraznica, spinzurat cu pro-' pnul sau par ung de creanga unui copac, insulitat, sagetat de gonacn sai. lata unde 1-a dus clevetirea, divulgarea pacatului fratelui sau si razbunarea miseleasca. Acum veniti clevetitorilor care cu vorbele voastre muscati, rupeti fara mila pe aproapele vostru Veniti voi care dm slabiciune ati cazut in vreun pacat al clevetirii" Oare voi pma cmd veti starui in clevetiri? Oare nu va temeti ca Dumnezeu, dupa judecatile Sale, va va lasa sa cadeti inpa'cate mai multe, mai man, mai grele, mai spurcate Nu va mcredeti aceea ca acum, cinS* vi se pare si mai i'nfricosate ? ca stati in credinta ? fa P ta b " na n u va v eti clati, sau nu veti cadea in viitor. Nu va + A mcredmtati ca Avesalom. in clevetirile si viitorul vostru ca sa nu patiti ca el si ca altii. An fost unii mult mai credinciosi, mai buni decit voi, chiar Sfmti ai lui Dumnezeu, care prin increderea in sine aucazut grqazmc Luati aminte la David, care zicea in tineretea sa , Nu ma voi clati in veac" si a cazut greu (Ps. 29 6). Asijderea la mteleptul Solomon, care ingradindu-se cu ?apte gate de feme! V trei sate de tntoare, pentru a nu cadea in pacatul preacurvie ca tatal sau David, dar vai! a cazut si mai groaznic. prin femeile lui, chiar in idolatnel (3 Imp. 11). Cine ar mai fi crezut ca imparat peste Israil din porunca lui Dumnezeu, uns dm Prooroci, tnims de Sf. Prooroc Elisei, care nimiei printr-unul toata idolatna dm casa lm Ahab, strica altarul idolului Baal, omoara pe toti proorocn mmcmosi si popii idolesti, ca apoi sa-si piece el insusi genunchu la ido i 3 Imp. 19 16 ; Imp. 9 10). Cine mai putea crede ca Ioas imparatul Iudei, care intemeie cu multa evlavie si rivna tiisenca, va mtmde mma s-o despoaie de odoarele ei sfinte si sa

lasa de se prabusi in acele pacate mai multe, mai scirboase, mai spurcate, mai nelegiuite, In cele din urma a murit de moarte

il

parasi

il

mai mari, mai grele mai vaddte tuturor'

pentru mucenicie ar parasi locul de Sinaxar si Cazania 9 Mars : ar da pierzarii? (V. Sf. vostru cu iscodiri aproapelui asupra tie). Deci, nu va mai semetiti ori ca. n-ati gresiti voi nu sinteti si clevetiri. Nu va mai ingimfati ca slabiciuni omefelurite de gresi, deoarece si voi sinteti stapiniti vostri, semenii clevetiti pe nesti Dar si atunci cind cascati gura si sinteti mai rai decit aceia pe care-i clevetiti. Adeseori s-a vazut ca. cei care sint mai putrezi in pacate neisdin

40 de incununare si
cei

osta*si hotariti

pasite, ca broastele riioase in noroi, aceia elevetese mai mult, striga. mai tare si spurcaciunile pacatelor lor se ostenesc sa le descarce pe spatele altora, prin clevetiri. Mul^i dintre cei buni cred lesne ca.

asa este: "Omul simplu crede toate vorbele, dar eel priceput si chibzuit ia seama bine cum sint" (Prov. Sol. 14 15). Asa crezu si Isus Navi vorbele viclene ale Gabaonitilor (Is. Navi 9). Asa crezu patriarhul Iacob lui Laban, care il primejduia (Fac. 29 15, 18 26 ; 34 4142). Asa a crezut Ionatan Macabeul lui Trifon, care 1-a atras in cursa. si in pierzare (Mac! 12). Astfel, cei ce sint vicleni, misei, blestemati, aceia iscodesc viata, slabiciunile si pacatele altora mult mai buni'si mai cinstiti decit'ei, ca sa-i cleveteasca, ponegreasca si

'

necinsteasca. Tilharii pe toti ii ponegresc, zicindu-le tilhari, curvarii cu ce este ii vad pe toti curvari, beti'vii le zic tuturor betivi. Ori spaintinat sau patat cmul clevetitor, arunca spurcaciunea sa

dedesubtul celor clevetiti ca si diavolul cazut din ceruri dedesubtul fratilor sai de ingerat, pe care ii tot clevetea (Ape. 12 10).
tele altera.

Dar

clevetitorii sint tot

CLEVETITORII SlNT PEDEPSITI GROAZNIC DE DUMDeschizind Sfinta Scripadincindu-ne mai mult in istorisirile ei, vedem ca Dumnezeu a pedopsit pe unii clevetitori cu boli grele, pe altii cu morti infricosate. Ce moarte cumplita avu Alchim dupa ce cleveti pe Iuda Macabeul? Domnul 1-a lovit pe Alchim, i s-au impiedicat planurile,
tura, si

NEZEU iNCA DIN VIATA ACEASTA.

le

avu Datan, care cleveti pe Moisi? Ce sfirsit avu Core, care discredita pe Moisi? Dar Abiron care-1 ponegrea pe Moisi? Groaza mare a cazut peste S-a deschis pamintul si i-a inghitit de vii impreuna cu femeile, ei
i

se lega gura, slabi

si

muri

(1

Mac. 9 5456). Ce

sfirsit

204

Varna a 3-a

clevetlrel, Judecflrlt ?1 ostridlrll nproapelul

205

gura clevetitorilor Singura moartea face sa taca limba rea naravita. Unora ca aceia le zice Mintuitorul: "Serpi! Pui de vipera, cum veti graivoi cele bune fund rai? Ca din prisosinta inimii graieste gura Cum veti scapa de judecata gheenei" (Mt. 12 34; 23 33). Oare cu ce obra'z pot clevetitom nazui la Hristos in ceasul mortii? Cum vor putea ei sa ceara iertare, cind ei nu numai ca nu au ie'rtat, dar au si runt cu clevetirile lor pe cei gresiti, adesea doar banuiti? Cum putea- vor clevetitom a cere iertare de la Dumnezeu, cind ei in loc a ierta au tras la judecati, au ocarit, ponegrit, facut de batjocura pe aproapele lor? Dumnezeu e foarte minios asupra clevetitorilor si-i alunga dinamtea Sa, Aceasta o adevereste si psalmistul David, zicind"Pe eel ce clevetea in ascuns pe vecinul sau, pe acela 1-am izgonit il voi pierde" (Ps. 100 56). Aceasta reiese si din pilda robului nemilostiv, care gituia pe datornicul sau (Mt. 18 2335).

copui pruncii si avenle lor (Num. 16). Dar atitia alti israeliti, care cirtmd, aruncau puhoi de clevetiri asupra lui Moisi la hetarele Fdorcmlui, ce sfir ? it au avut?! tnfricosat O multime de serpi groaznici $1 otraviton navalira asupra israelitilor clevetitori. Si in scurta vreme a muscat, inveninat si omorit pe multi din ei (Num 21 49) Cu felurite morti infricosate au murit multi clevetitori in diferite vremi. Si pe buna dreptate au venit acestea asupra celor ce-si cleve teau semenn: fara veste, pe la spate, pe ascuns, din umbra si intunenc. Adevarat, numai moartea poate inchide
!

de adunarea Dqmnului si s-o canoniseasca. spre a-si ispasi pacatul. Dar cu ce pacatuise ticaloasa pentru a se afurisi in acea urgie Dumnezeeasca? Nu facuse altceva decit doar cirtise asupra fratelui sau Moisi, il graise de rau, il clevetise impreuna cu Aaron, ca. si-a luat sotie neagra. (tiganca, arapoaica), femeie etiopianca. Si iata, Dumnezeu, Care ascultase rugaciunea lui Moisi pentru iertarea unor pacate cumplite (Es. 32 .comp. 1 Cor. 10 7), pe Maria proorocita, pentru ca graise de rau, clevetise putin pe fratele sau, nu voi cu nici un chip s-o ierte! Domnul Dumnezeu a poruncit sa. fie indeparpoate fiindca adunarea tata, inchisa afara din tabara, apte zile. mare de 3.000.000 de suflete nu putea pleca fara ea spre pamintul fagaduintei, altfel, i s-ar fi dat mai mult (Num. 12). lata, si de aici observam ca Dumnezeu eel mult milostiv si indurat, la vederea diavolescului pacat al clevetirii, este neimblinzit, neiertator. Asa; . .

veti socoti voi clevetitorilor ,ca veti pleca spre milostiv,ire pe Dumnezeu, cind voi nu aveti mila. de aproapele vostru, rupindu-1 cu muscaturile clevetirilor voastre? Ce ziceti voi in fata acelei
dar,

cum

grozavii ? Puneti-va. in locul Mariei, care pentru clevetire se umpluse de lepra, cazuse in urgia Domnului, in boala grea, in afurisanie, in lepadarea din mijlocul adunarii Domnului. Astfel vi se vor des-

DUMNEZEU IARTA PE IDOLATRIZATI, DAR PE CLEVETITORI NU. Dumnezeeasca Scriptura. ne adevereste ca rugacmnea lui Moisi avea mare putere si trecere inaintea lui Dumnezeu. Rugaciunea lui imblinzea pe Dumnezeu si-L facea milostiv spre cei gresiti. Astfel, cind poporul israelit, in lipsa lui din tabara, a facut vitel de aur, dumnezei straini, idoli, carora se inrhinara.
si

chide ochii vostri, veti vedea greutatea si urmarile cumplite ale diavolescului pacat al' clevetirii, veti cunoaste prime] diile ce curg din neinfrinarea limbii voastre. Veti observa ce nesocotinta. este aceia? Ce ra.ta.cire! Ce orbire! Ce intunecare! Ce prapastuire! Ce nefolos este sa. luam seama la pacatele altora iar pe ale noastre sa.
le

neglijam?

Sa nu tinem seama. ca putrezim

in ele?

Ce
.

folos este

riului care iese din albia sa

(

pe deasupra malurilor

sale, spalindu-le,
.

mihiat groazmc si a hotarit sa-i piarda cu totul de pe pamint. Moisi vazind idolatria poporului si hotarirea Domnului de a-i. pierde- "Lasa-Ma sa-i perd", s-a rugat lui Dumnezeu, si Acesta, pentru rugaciunea lui, ii iarta. (Es. 32 2 74). Acum, cine isi poate inchipi" ca. Moisi care cu rugaciunea sa dobindi iertare pentru poporul mdaratnic si idolatrizat, va fi neascultat vreodata de Dumnezeu? Totu?j\ se intimpla i aceasta Rautatea iara margini a clevetirii, a silk pe Dumnezeu sa n-o ierte si s-o pedepseasca. Aici e de mirare, de necrezut pentru unii, si totusi este un mare adevar. Acelasi
. .

slujira

cu ospete, cintece

si

jocuri.

Dumnezeu Sa

daca. el cu daca duce cu sine toate gunoaiele, spurcaciunile noroios, tulbure, raminind sine, pe spurca se murdareste, se aceea jos? si cu in Asa Bucuresti prin trece ce Dimbovitei apele ca urit clevetitorii Ce folos au din clevetirea aproapelui daca. ei se umplu de uriciosul pacat al clevetirii cu atit mai mult cu cit acelea s-au inmultit si se multiplica ? Noi sintem rinduiti aici in lume sa inmultim talantul incredintat, nu sa-1 ingropam sau aruncam, stiind ca de inmultirea sau neinmultirea lui atirna fericirea sau osinda fiecaruia dintre noi (Mt. 25 14 30). Acestea cunoscindu-le, sane lepadam de pacat. Stiind ca. numai Dumnezeu este Judecator drept, ca. judecarea si osindirea aproa. ! !

Moisi, ascul-

tat

tindu-1, s-a

mereu de Domnul, se roaga pentru sora sa Maria, care cleveumplut de lepra, pe fata si pe coi^, si desi Moisi se roaga strigind: "Dumnezeule, scap-o pe ea", Dumnezeu nuT asculta rugasilit

ciunea. Atunci Moisi e

s-o afuriseasca, s-d desparta. citva

timp

pelui prin clevetire ingreuiaza Sufletul si pericliteaza, mintuirea, in loc de a avea grija. de altii si sa-i clevetim, sa purtam grija. fiecare de Sufletul nostru. Cine se ocupa. de pacatele altuia si le neglijeaza pe ale sale, se cufunda. in ele, putrezeste in ele. Sa tinem cont ca: la fiecare din cele 24 de vami ale vazduhului, la judecata particulars, si imiversala. nu vom fi intrebati ce" pacate au altii, ci de pacatele

! !

! .

206
noastre. Clevetitorii vor da

Vnma

a 3-a

<

icvrtm-l, Judecflrll

?1

ostndlrll aproapelui

207

seama de pacatele lor,, de nu se vor fi dar mai ales de pacatele pe care le-au multiplicat clevetind. Cu cit le-au multiplicat mai mult cu atfit se vor cufunda mai mult in judecata, osinda, munca vremelnica si vesnica. Dumnezeu ada seori striga la ei sa se pocaiasca, dar la judecata va striga o data pentru totdeauna: "Acestea ai facut si am tacut. Mustra-te-voi si voi pune inaintea ta pacatele tale" (Ps. 49 1922; comp. Ps. 51 75/ prel. d. K.E.D.K.A.D. o.p. si Predici de Petru Maior).
poca.it,

in
I

acelasi

timp cu

clevetirile tale:

ale!" Aceia, "fiii maicii tale"

ta, fiind

"Ai pus sminteala fiului maicii auzind clevetirile curgind puhoi din

gura

mai

slabi, se poticnira si in

urma

auzirii clevetirii,

CLEVETITORII CAD IN JUDECATA LUI DUMNEZEU.

Clevetitorilor, care prin vorbele voastre afi cauzat atitea rele, ati adus atitea vatamari si dureri fratilor, surorilor si parintilor vostri cauzindu-le mii de intimplari rele, suferinte, nefericiri
:

O!

vazindu-va inca nepedepsi^i, socotiti poate ca aceste clevetiri nu-s pacate ori ar fi unele usoare si lesne de iertat ? Vai voua, groaznic va mai am&giti! Adunafi urgie in ziua urgiei!? (Rom. 2 56). Nu va insela^i cu ginduri amagitoare. Ziua infricosatei Judecati
apropie. Ingerii se gatesc a trimbija. Judecatorul ,va sta pe Scaiinul de Judecata. Noi to{i oamenii din toate vremurile inviind din mort,i, vom fi dusi pe nori inaintea Lui pentru a fi rasplatiji dupa faptele noastre. Cartile se vor deschide si toate cele ascunse se vor vadi (Ape. 20 1115). La Judecata aceea universal o!
s.e

cazura. Pentru clevetirile tale toti, mai mult sau mai putin, pacatuira, i tu nu te-ai lasat de clevetiri! Tu lucrezi mereu acele nelegiuiri cu clevetirile si urmarile lor groaznice, dar eu am Fabdat indelung, nu te-am pedepsit cum meritai, ci am tacut Si tu nelegiuitule, ai socotit ca voi tacea pururea, ai cugetat ca sint asemenea tie? Nu, ci te' voi mustra si pacatele tale le voi pune inaintea ta! 6, clevetitorilor, care tot mereu clevetiti pe semenii vostri, inteleptiti-va. de faradelegea cea mare a clevetirii, ca sa nu va. prinda " Inteleptiti-va dar cei moar'tea nepocaiti si neingrijiti sufleteste. (moartea) neavind rapeasca ce ati uitat pe Dumnezeu ca sa nu va cine'sa. va. ajute" (Ps. 49 23). Clevetitorilor Auziti ce va asteapta? Si voi inca nu va temeti? Nu va cutremurati? Beti ca apa, cu clevetirile voastre, toate rauta!
!

tile

acelea ce cur'g din

treziti?

ele,

nu numai

Si

nu va mai

Nu

va mai veniti in

ale voastre ci si ale altora? fire? va mai lasati

Nu

de nelegiuirea aceea mare a clevetirilor?

CANONISIREA CLEVETIREI. Clevetitor in neasca precum am mai vazut inseamna diavol,

torii sint inruditi si uniti

limba

roma-

deci, cleveti-

vor sta de fata: vaduvele pe care le-ati ponegrit si sarmanii pe care i-ati despuiat de cinstea lor cu viclenia limbii voastre oamenii cinstiti pe care i-ati facut necinstiti de lume; cei sfint.iti pe care, cu murdaria limbi'lor voastre i-ati minjrt, lipsindu-i de evlavia cuviincioasa; dreptii si Sfintii acei'a izgoniti si foarte necajiti de clevetirile voastre'. Atunci Iisus Hristos Dreptul Judecator va pune inaintea clevetitorilor muljimea faradelegilor savirsite, mustrindu-i groaznic cu cuvintul psalmistului David: "Gura ta a inmultit rautate si limba -ta a'impletit vicle'suguri Sezind impotriva fratelui tau ai clevetit si impotnva fiului maicii tale ai pus sminteala. ." (Ps. 49 1923), prin
clevetitorilor,
le-a^i nedreptatit,
;

cu diavolul. Ei sint niste diavoli intrup ti sau diavoli imp'elitati, cum le mai zice Romanul nostru. Diavolu este in ei si ei sint in diavolul (T-T. o.c. la Mt. 4 7; 2 Cor.6 15), Clevetitorii sint niste pui de vipera, serpi infernali, care invrajbesc, turbura, otravesc si ucid oamenii (Mt. 23 33; 3 7; 12 34; Ps. 54 1-5; 56 3-6; 93 310; 1 Cor. 6 10). Gitlejurile clevetito rilor sint niste iaduri satanice care imbaleaza si otravesc pe semenii lor (Rom. 3 1318; Ps. 5 9). Limbile clevetitorilor sint niste
diabolice ciocane, sabii si sageti, sovaitori sint cei fara. credinta. in
dinti rai,

indureratori,

si

pasi

1819;

Ps.

vreme de nevoie (Prov. Sol. 25 58 6-8; 63 16; 139). Clevetirea e moartea Sufle-

linga peretele Bisericii ai clevetit a'supra aproapelui tau! $ezind la casa aceea: primarie, judecatorie, tribunal, scoala... ai clevetit! Sezind la masa, petrecerea, ospatul acela ai clevetit! Sezind cu furca, cusatura. la foe in casa, 'in drum. ai clevetit! Sezind in atelier sau pravalie, ai clevetit (Sezind in piata cu verdeturi, poame, alimente de vinzare, ai clevetit In caruta, in masina, in tren... ai clevetit! Sezind pe
. . . .

clevetirile tale.

Asa ezind

tului (P. o.c. p. 274).

Clevetitorii sint

un

fel

de cai

ai

diavolilor.

Precum

calaretii

pun pinteni cailor lor ca sa. galopeze, asa si dracii impintenesc pe clevetitori sa galopeze prin lume cu ponegririle aproapelui lor, din
loc in loc si din

om

in

om

pluta. ai
. .
.

clevetit

La
!

ai clevetit
rica.

sapat, arat, semanat, plivit, prasit, secerat, cosit Mergind la Biserica, linga ea, in ea si venind de la Bise-

Pravila bisericeasca. opreste pe clevetitori un an si doi ani de Impartasanie si cite 18 metanii in zi, pina se vor Dumnezeiasca la parasi (P.B.G. p. 110; P.B. Sache. o.c. p. 124). lata cu cita greutate se incarca. clevetitorii
Clericii
(si
! !

spre casa, ai clevetit

s-a sfirsit aici

Dar oare

Sezind impotriva fratelui tau ai clevetit cu rautatea ta? Nu, ticalosule, nu, pentru ca
!

care vor ocari (defaima, cleveti, ponagri) pe Preot sau pe Diacon, sa. se afuriseasca. Asijderea si cei care batmirenii)

,;

208

Vumn

a 3-a

A .Uvetlrel, Judecaril

*l

oslndlrii aproapelul

209

p.

jocoresc pe: schiop, orb, ranit la picioare. 104 (52); P.M.B. gl. 373).

(Apost. 56- 57'

' '

PK
"

<

Omul lumean nu se cuvine a injura, a certa, sau a defSima pi Preot, nici a-1 vadi in lume, a-1 cleveti sau a-1 mustra in fata, chiai de ar fi si adevarate cele zise de dinsul; iar. de va cuteza lumeanul a face aceasta, sa se dea anatemei, si sa se lepede de-la Bisericfl ca unul ca acela este despartit de Sfinta Treime, si se va trimite in
acelasi loc cu

(denuntatorul, pirisul, ponegritorul) i furul, un sau osinda)' iau (P.B.G. p. 110 |udet (aceiasi judecata, pedeapsa Vezi si pedeapsa in iad a tradatorilor, vama 9). (K8) afunsit). Cine va blestema pe Preot, sa fie proclet (blestemat, me minie pe Preotul sau pe Arhiereul, vraciul (doctoral) sau suVadi.ic.ul
;

lleh^so,
tilor

Iuda

Iscariotul.

Asemenea

si eel ce-si

defaima pe

parmde minia lui Dumnezeu vor fi aprinsi. Daca blestemul fncelor fiilor sau t'rupesti dezradacineaza din temelie oasele
Sufletului,

stS

pinul sau, ca scris este: Pe stapinul poporului tau sa nu-1 graiesti de rau".

Nu
Servire
;

serveasc* Liturghia sau sa cinte servirea-. Asa zice marele Pavel. Cel ce injura sau blesteama (cleveteste) pe vecinul sau, trei zile sa fie lepadat de la Biserica, mincind numai piine si bind'apa; ca scris este: Cel ce va zice fratelui sau nebune, vinovat va fi matcei focului" (Mt. 5 22; lac. 1 1920).
Cel ce va injura pe Preot, un an sa nu se Impartaseasca; iai de va lovi cu palma sau cu batul, trei ani sa nu se Impartaseasca si macar de-1 va ierta Preotul, el totusi se va canonisi.

se cuvinte lumenilor a porunci Preotului sa intre la sfintita ca in voia lui este, cind va vrea si va socoti sa

cu atit mai virtos Parintii cei sufletesti si lecuitorii greu si amar de cei ce-i va de-i va minia cineva, va fi cu mult mai minia (P.B.G, p. 104 (52)). pe clevetiton Parintii bisericesti opresc de la Sf. Impartasanie obicei. Pira infernal si diavolesc acel de eurati pina se vor parasi si
loi

Oricare dintre oamenii cei prosti, vor birfi (cleveti cu) ceva ori cuvinte spurcate, sau hule vor grai la a dresa Preotului, acela sa aiba pocanie sase luni, sau un an, vai, vai (P.B G F d 104

zic Sfintii Parinti. sau clevetirea e lucrul diavolului" acelora pe care l-au cinstea intoarce vor Clevetitorii de nu lor, sa nu-i ierte pOnegririle si clevetirile despuiat de dinsa prin trebuiesc lertate nu clevetirea si Eresul, furtisagul Duhovnicul Parmti. De nu Sfintilor ale Canoane de Duhovnici, dupa Sfintele clevetitorul pagubit, i-au care pe va intoarce furul furtisagul celor va parasi nu pina ereticul si cinstea celor pe care i-au def aimat MP. o.c. (D.A.I, o.c. 99; p desavirsit eresul lui, sa- nu fie iertati 22-24; 14; Ps. 54 110 (88); P.M.B. gl. 373; P.B.G. p.
.

pe Preot,
(52)
;

'

P.M.B.

gl.

353).

De va blestema

Preotul pe o femeie

si

aceia va indrazni impo-

triva a blestema pe Preot, anatema sa fie; iar dupa vreme, de-i va parea rau, trei ani sa se pocaiasca si metanii cite o mie si cinci sute (in zi). De va blestema (defaima, cleveti) Diaconul,

pre Preo-

tul sau Ipodiaconul, sau citetul, sa nu se asculte ci sa-i bata pe dinsn cu legea invatatorilor Bisericii de 12 ori, ca pe niste slugi mai mici ale Preotului... Femeia de va zice Preotului un
;

rusine, sa se

(scoata)

din

Biserica

trei

ani

(sa

se)

cuvint de goneasca.

invata pe Preot de Liturghia lui sau de ceasurile cele ce-i sint lui fagaduite, de va fi foarte tinar, iar ea va fi inteleapta, iar de-1 va invata si de putere (ca o imputernicita, cum i'se va naluci), on sa se paraseasca, ori sa se desparta. Iar de se va cai, sase luni sa se pocaiasca si metanii 1000 in zi. De

Femeia de va

asemenea

si

omul
'

ce va birui sub aceasta putere, asijderea sa se certe (P.

(119, 120, 126)).

B.G F p

115

care stnga la deslantuiesc infricosatele blesteme ale psalmistului, lau da Dumnezeule, ceruri 'cerind rasplatire asupra clevetitorilor: dess-au vicleanului mea. sa nu o taci, ca gura pacatosului si gura si vicleana limba Grait-au impotriva mea cu chis asupra mea in mine cu luptat cu cuvinte de uriciune m-au inconjurat, si s-au ma rugam. eu iar cleveteau, ma iubeasca, sama zadar. In loc si uriciune in locul Si au pus impotriva mea rele in loc de bune, si diavolul sa stea iubirei mele. Pune peste dinsul pecel pacatos, rugacmnea de-adreapta lui .Cind se va judeca el, sa iasa osindit, si si episcopia lui sao ia lui sa se faca in pacat. Fie zilele lui putine, vaduva. Miscindu-se altul. Sa-i fie feciorii lui saraci si muierea lui curtile casei lor. Sa din scoata sase sa se mute fiii lui si sa ceara, streipu ostejefuiasca sa si lui, ale scuture creditorul toate cite sint sa se stinga neam intr-un pierzare, lui in
.
.

p 28-29; 23; 30 13-18; 68 14-32; 108). < A desAsupra clevetitorilor care prin ponegnrile lor mfernale imbalanle lor. se poaie de cinste pe aproapele lor, minjindu-1 cu
,

nelile lui.

Clevetitorii si hulitorii sfintitilor Liturghisitori in aceasta lume vor lua judetul (judecata infricosata a)' lui Dumnezeu, si minia lui Dumnezeu, ca si cei ce cleveteau mai inainte pe Moisi (P.B G p. 91 (7); Num. 12; 11 1, 10, 33; 16).

Sa lie feciorii Pomeneasca-se faradelegea parintilor lui inaintea DomSa fie inaintea Domnului, si pacatul maicei lui sa nu se stearga. lui. Pentra ca pomenirea nului pururea, si sa piara de pe pamint cel sarac, omul pe izgonit nu si-au adus aminte a face mila, i au si-i blestemul, iubit nevoias si umilit la inima ca sa-1 omoare. Si a dinsuL la de departa va veni lui nu a voit blagoslovenia, si se va

numele

lui.

210

2
Varna
i
;t

,,

A
Sf

aproap<-Uii clevctlrel, judecflrll ?1 oslndlrli

'Ml

graiesc rele asupra Sufletului

c ca cu h infi * a intrat ca ^a is 1 i u. Sa-i 1 ca untul de lemn ? in oasele fie lui ca o ,,,,,, cu care se unbraca si ca ,un briu cu care pururea s in ng A ce t este lucrul celor ce ma clevetesc pe mine la

t^*^ r?
"WLue mi
C

Domnul

si

" seTt^ u1mr Imbraca-se

se
veseli.

alS

cei ce

ca si cu un vesmint cu nisinea^o 28 68 6] I39 ? ~ 77 Prov Le~ Lege 19 l9 76-79; 2 IT Imp. 16 5-73; 3 Imp. 2 36-46)

sa

Releases

mea ^Xer^iS "^ S ma i

. .

men.

celo

Blestema-

ei

rtl

Evanghehstul) si-a Fpiscop Policarp (ucenicul Sf. loan a-1 pnnde urmareau ce-1 sai gonacii p&tat cu mincare si bautura 693). o.c. p. (V. Sf. 23 Febr. ll da torturatorilor vindecind pe muncitoru sai, a^conSf. Haralambie iertind si 337idolatri (V.Sf. 10 Febr. o.c. pp. vertlt la Crestinism pe multi

clevetesc pe

T%

Ps

mine cu ocaH
108
7

'

T'~
~

-79
2
'

,-eroase, pornite

'

So

19 5

leased

sau ponegrirea aproapelui izvorasc din- vraimasie dm firea decazuta. din lipsa-dragostei'dlDZn. -eu max presus de orice, si de aproapele ca de sine in SU si F^ 1 IuddlOT am -noscut C a nu av t7m "voi dragostea lu d^sTea I^D Dumnezeu pentru aceia Ma necinstiti si vrlti sa Ma omoriti" .(loan 5 42; 8 49, 37 59- 10 37-32) U ? leXandrU >am Satan6 Ca
urf. naravul ran

Clevetirile

'

303-311) se de Diocletian asupra crestinilor (a. 1-au mtrebat care pagine, stapinirei trezeste intr-o seara cu zbirii cu bunaprimmdu-i El daca stie unde-i ascuns Episcopul Antim. noapte, peste el la linistiti doarma tate le-a spus sa fie in pace, sa bucurost pnmit au Soldatii ca dimineata il vor vedea pe eel cautat. In dimineata urmatoare, mare ospitalitate'a si gazduirea oferita. vad pe Episcopul Antim pasindle-a fost mirarea si spaima, cind sint acela pe care-1 cautati inaintea lor, zicindu-le cu z-imbet: Eu
.

Sf

Antim Episcopul Nicomidiei,

in groaznicile persecutii sin-

'

'

'

Un Parinte bisericesc zicea clevetitorilor ce-1 tot imblatepn cu rautatea ponegririlor Eu ca un om am gresit dar voTca nTste dzavob mat. ponegrit. Domnul Dumnezeu fmi'va ajuta de a ma curata. dar voi tot negri veti raminea de nu va veti eS iad ^'' <* ** Rid dr d7po " ne,re s P ln? lnU s evad Alteori adao Vrei sSstii om ^ in!r!Jh + a p0tlCmt C vor "'de-atunci de tine toti dn h au duhul rau in sme. Cine are duh curat, va veni la ridicat"
:

W
.

(V. Sf.

3 Sept.

o.c. p. 108).

-.
.

'.

,..

Sf
-nit in

ospatat Mucenic Foca gradinaiul, a primit, gazduit,

si

odin-

cautau casa sa pe ostasii stapinirei idolatre, care-1 muceniciei cununa luind martirizat, fost si a carora de miinile (V Sf. 22 Sept. o.c. pp. 654-6; D. Ag. o.c. p. 303). cei ce-1 cautau sa-1 panda Sf. Mucenic Mamant ospateaza pe

sa-1 omoare,

'.

??

^ > k\
.

pSt

(V. Sf.

''

-n

'

MULT Clericii hW l b necredmciosn Crestini ponegriti sau clevetiti, cu cit sufafma ^ mul clevetinle, cu atita mai mult se apropie de Mintu torul si do Sfmtn Lui, care au tost: clevetiti, nedrepfatiti si asupr t[ C u cit rabda -si se umilesc mai, mult, cu atit mai mult se otelesc S e folo 6 bi inteze pe 2* !* earn?
si
:

E ETIJI1 /NTELEPTI, SE FOLOSESC

2 Sept. o.c. pp. 77-79). mvinmse de destnCuviosul Daniil vindeca pe femeia carel pe un eretic cu toata famiha nare si se indracise. De asemensa si (V.Sf. 11 Dec. o.c.p. 532; 545-6)., lui care il clevetise si se indracise al clevetirei, Din cele aratate pina acum despre odiosul pacat el dm toate de feri ne de a indatorire reiese clar marea noastra dezradacma. a-1 spre chibzuiala si a lupta cu multa
,

puterile,

25)

Am
si

S 5fS
A
d

'

Mm

chiar

judecat (b) si osindit pe aproapele riesocotind judecatile lui pe nedrept

meu cu

asprime

Dumnezeu?

"bTjUDECATORII APROAPELUI SE iNCARCADE GRELE marPACATE Fiecare din noi oamenii avind cunotmtele noastre judeca a grebnic pornim ne cind gresim ginite, adeseori am gresit si
pe aproapele nostfu pentru
feluritele

pietrf ( F

Ap T,0). Ambr d
i sa-1

asupra asunrfl lui ca

platea ca

^^
omoare
(V.
o.c.

?tefan

^
,

f" " ^

^
>

Sf.

t0tdeaUna Unui tllhar care "--lea )S pre Emaus", p. 174)

p P- 1042; D. Ag.

oln

2^7 ga ^J^S^ Cdaului

p.

&

P rUndt
sau
'

UCenicului sa Pontie sa ost(neaIa lui (V-Sf31 Aug.

scaderi ale lui. Mmtuitorul nemargmita pentru a ne Lui nostru Iisus Hristoc, in dragostea a nu judeca pe nimeni hotarit scapa si de acest greu pacat, ne-a pripit, usuratic si cu asprime. Biserica la rugaIntr-una din zile mergmd Sf. Nifon catre pe cale, si 1-a osmdit in ciune, a vazut un om facind faradelege ndicindu-si ochii dupa mintea sa Dupa ce a venit in Biserica, Curata Nascatoare de Prea pe vazut Icoana, indata a
obicei catre

169):

Dumnezeu cu

fata infricosata

posomorita, intorcindu-se de catre

"
212

Vnmn

n 3-a

irvciin-i, Judeclrll ?i oslndirii

Bpros^elu)

213

Kf'
Prea
e
Sfir.
,

dinsul. Sf. Nifon s-a inspaimintat, si cautind in ios, si-a zis-

numai bucurie aywm. odica chip* Tau iar acum ? i acesta i ? i intoarce fa*a sa, si nu

Vu

Sta'pi,'

S ^;
f

si ; de acum nu voi max osindi niciodata pe fratele meu" Acestea si mat multe zicind cu lacrimi, a cautat iarasi catre Icoana si a vfzat-o ambind ca si max inainte, i de atunci cu ? mare paza a\"nceput a se fen de a nu mai osindi. Aceasta se facea totdeauna chid pla a gresi cu ceva, apoi Prea Curata Maica lui Dumnefeu eZeU isi

S fSf Km'
f!
51

ind abia si-a' adus aminte? rf a priceput ca pentru aceea Maica Domnulm 1SI intoaree fata Sa de la dinsul. Atunci suspTnind i| adincul mimu sale, a zis cu plingere: Dumnezeule, iarlma e muie pacatosul; caci.iata, am rapit slava si si am ? dregato ia Ta meu de a-l jud'eca Tu
a osindxt o pe eel ce pacatuia,

siXne

adu

^
d
'

^>

stiu

pel,,

si zaduful zilei, ca. nimica n-am sporit. acesta insa, fiind in slava si cinste, este stilp de foe. Ma minunez!. .". Pe cind CUgeta cl asa, Sf. Vasile, fiind instiintat de Duhul Sfint, a trimis

tfttea
iiil.L

si

pc Aihidiaconul sau sa-1

,i

cheme

slnt straini, din departare, si

in Sf. Altar. Cuviosul i-a raspuns Arhiepiscopul nu-i cunoaste. Arhi-

CaC1 S
.

r-

-te Tm

nada Jduieste

L!

Sufletul meu,

iTLim
?

Siintii se fereau foarte mult d e a judeca sau a vadi pe a Papele P aproaDele lor (Vezi nota intrebani 320 din aceasta carte).

S7

Se indre P ta

7nZ

?i

se

bucur:

(V si 23

dus la Sf. Altar. Atunci Sf. Vasile citea sfint ele carti poporului care-1 asculta. Cuviosul Efrem a vazut o limba Inaintea de foe graind prin gura Sf. Vasile, si cazind in genunchi, a dat slava lui Dumnezeu, zicind: Cu adevarat, stilp de foe este acesta, si Duhul Sfint graieste prin gura lui". Sf. Vasile iarasi a trimis pe Arhidiaconul sau la Sf. Efrem ca sa-i zica: Domnule Efrem, vino si intra in Sf. Altar, ca te cheama Arhiepiscopul!" La chemarea aceasta, Cuv. Efrem a proslavit pe )umnezeu, si dupa. savirsirea Sf Liturghii, s-a inchinat Marelui Arhipastor, dindu-si unul altuia sarutare Sfinta. Dupa. aceia Sf. Vasile 1-a hirotonit pe Sf. Efrem in Diacon; iar a treia zi in Preot, 77). (V. Sf. 1 Ian. o.c. pp. 72 si pe talmaciul sau in Diacon...
diaconiil s-a
I .

Cind te-ajunge piatra urii Vesela sa-fc fie vatra.

Vedeti? Daca acest Mare luminat luminator, Sf. Efrem Sirul, a judecat gresit despre Sf. Vasile, cu cit mai mult rioi, carora ne trebuie inca. mult a., cit mai mult a luminal? Deci, sa. nu mai fim
grabnici in a judeca pe
altii,

Numa-n pomu]

plin de roade

ca sa

nu cadem

in osinda.

Azvirl oamenii cu piatra...

1 GRE ? IT PE SR VAS ILE; Ai-ui cAlNmfsF LA1NDU-SE, REVINE. Marele luminator al oustnicilnr Sin*, cunoscind din luminarea Duhului Sfint si d n surarea stmlucitei activity pastorale a Sf. Vasile ce l\ rugat cu osirdie lui Dumnezeh sa-i descopere despre tu5nn2 Pastor sufletesc. Atunci a vazut in vedenie un stilp d foe s carma capat ajungea pina ia cer. Pe cincl se minLa de maretfa aceluz stilp de foe, a auzit un glas de sus, zicindu-i: Efreme^fr e! me! In ce chip vezi pe acest stilp " de foe, astfel este si Visile Cuviosul Efrem dorind mult sa-1 vada pe Sf ? sme un talmaci, pentru ca nu stia grece'l m Cel rn In zma praznicului Aratarii Domnului, S Efrem s-a dus d

APof

^;^^

SI
zi

JUDECATORII APROAPELUI SE DESPOAIE DE DAR DEVIN ANTIHRISTI. Un batrin oarecare minca in fiecare
cite trei po'smagi

(pesmeti).

La

acest batrin a venit

fratelui trei

un

frate,

iLf

US LsS
'

posmagi. Vazind si sezind ei sa. manince piine, a pus alti trei posmagi, batrinul ca inca-i mai trebuieste, i-a inai adus si daca se saturara, s-au sculat. Batrinul insa. a judecat pe fratele si i-a zis: Frate, nu trebuie sa slujim trupiilui". Fratele cerind
iertare de la batrinul, a plecat.

J^'s
.

vJI ,,TV'

doua zi a venit vremea sa, rnanince batrinul, si si-a pus trei posmagi dupa obicei si tot ii mai era foame, insa. s-a infrinat pe sine. A doua zi iar a patimit asijderea. Astfel batrinul a inceput
a slabi, si a priceput ca. aceasta i s-a intimplat lui pentru departarea lui Dumnezeu. El s-a aruncat pe sine inaintea lui Dumnezeu cu lacrimi, si se ruga pentru necazul ce i s-a intimplat. Rugindu-se, el, indata. a vazut pe Ingerul lui Dumnezeu, care ii zise lui: Pentru ca ai judecat pe fratele ti s-a intimplat aceasta. Sa stii dar, ca eel ce poate sa. se infrineze pe sine, sau alta fapta. buna, face, nu numai din voia sa le face, ci Darul lui Dumnezeu este care il intareste pe

S lum

inC0n J u at d e ^lerul sau imbra Zadar ne ' am os ^nit rate d lntr astfel de nnduiala, nu e precum 1-am ," ! S^'t euMntnnndin t vazut biserica, de vreme ce se indoia df
?1

"^"T^ L^ Ld \ ^Tl f^ Jn
nat
, .

* SlaVa * "nste omene r retras intr-un ungher al Bisericii la loc ascuns, zicind in sinesi ..Degeaba ne-am mai ostenit, suferind saracie

"atU^m',

If

**?

g^

sfTnteS

om"

(P. o.c. p.

377

1).

cf

de buiifvSe, greu-

PUSTINCUL DESPUIAT DE DAR PENTRU JUDECA REA APROAPELUI PACATOSIT. In vremile da demult traia intr-o
padure, departe de lume, un calugiir, care
ii

peficcea

zilele in

post

214

Vama

n 3-a

A
f,;u|a

clevetlrol, Judecarli ?i oslndlril aproapelui

215

rugaauni, ducind o viata curata. El era plaeut lui Duniiuvni asa de mult pentru cuviosia lui, incit Ingerul pazitor, care stfl nevazut linga hecafe adevarat crestin sau crestina, i se arata si statea de vorba cu dinsul. Traind asa pustniceste acolo vreme indelungata, imbatrini ca orice om, si incepu a se gindi la moarte. Intr-o zi umblind prin padure dupa. poame si bureti de mincare vede pe drum niste oameni, care duceau pe un tilh'ar osindit la moarte, sa-1 pedepseasca. Vazind el acest lucru, isi zise in sine: Asa-i trebuie! Sa-si la pedeapsa pentru fapte'e ." CugeHri rele!. tarea aceasta osinditoare aproapelui primejduit, pe care cu nimic nu I-a spnjinit, grairea aceasta de rau, clevetirea sau ponegrirea
si
.

aceasta cu aste trei ramuri uscate de la mine fi sa n-o lepezi sub cap drept uiciodata, iar cind te vei culca sa dormi, pune-o mijlocul oametraieti in si sa pustiu loc , m ;l. Sa parasesti acest lor. Daca casele la zilele pe toate nilor, ccrsindu-ti piinea ta de ramii la sa nu noapte, peste unul te-ar primi sa te odihnesti pribegind, traiesti Asa sa nimeni mai mult decit o singura noapte. Dumnezeu si va inverzi |,in;i vei face o fapta buna si placuta lui infrunzi crenguta asta uscata. Aceasta este pedeapsa ce ti se da,
.,
,i

necajit, osindit de multimea loan 5 79; comp. Gal. 6 7-5- Rom 214 4. 13; Mt. 7 7-5, Mc. 4 24), 1-a prapastuit groaznic-'pe bietul calugar. A at pe Dumnezeu, inaltindu-se si umflindu-se cu slava desarta prin clevetirea aproapelui sau necajit, a mihnit si departs t pe Ingerul pazitor,. a bucurat si apropiat de sine pe diavoli, cu care s-a mfratit si innegrit prin ponegrirea semenului sau, s-a despuiat de Darul lm Dumnezeu. Dupa putin timp s-a trezit asemenea unei case jefuita de tilhari, incendiata, prada flacarilor. Din acea clrpa nesocotita, a simtit un gol in fiinta sa, cum simtim si noi care ayem un Suflet viu, dupa. savirsirea vreunui pacat contra Duhului Sfmt, strigator la cer, de moarte, contra Celor zece' porunci, cind savirsim vre-un pacat din cele streine, etc.

asta

aspra,

asupritoare

Sufletului

lumn zacinda
,

in eel rau (1

mm

pentru ca te-ai facut judecatorul nechemat al aproapelui tau. Dar trei ramuiiid vei'vedea ca pe ramura aceasta uscata vor creste Ingerul, zicind ole verzi, sa stii ca. Dumnezeu te~a iertat". Acestea s-a facut nevazut de la ochii lui. Batrinul calugar a luat crenguta uscata de la Inger, a iesit si s-a intors iarai in lumea de care de mult se lepadase padure din Ratacind din loc in loc, cersind piine si adapost, vazuse. mai n-o si intregi lipsit de ele, isi ispasea pacatul savirsit. zile traind uneori iar
,

Asa s-a canonisit el vreme indelungata, pina. cind iata ca. ajunge odata intr-^o padure, si iiind ostenit de calatorie, intra in ea. Acolo cauta vre-un loc de odihna mai potrivit. Mergind el o bucata de dinaintea focului loc, da peste o pestera in care licarea un foe, iar si zise. Indinsa de apropie se Calugarul batrina. sedea o femeie ramin in noaptea lasa sa si "ma batrino, dura-te de mine, rogu-te,
aceasta
in

Cu
i

pestera asta, ca sint tare ostenit". mare bucurie te-a primi, Parinfe, dar

nu

pot.

Uite,

Din ziua aceia in care el a judecat astfel in mintea sa pe omul acela decazut, nefericit si primejduit, Ingerul nu i s-a mai ara'tat. Atunci calugarul s-a mihnit groaznic. Se mira si cugeta in sine: ce pacat a facut de a miniat asa de mult pe Dumnezeu. Neputind
a-si
si

voi marturisi in frica lui

hoti
iar'

Dumnezeu, ca

am

trei feciori si toti sint

se feresc de oameni. N-am voie sa primesc pe nimeni aid, de vor veni si te vor afla aici, nu-mi va fi bine nici mie, nici

dumitale.

aduce aminte deloc de yre-un pacat mare, cazu la pamint, n-a mincat nici n-a baut nimic trei zile si trei nopti, plingind si
lui

Nu

te

teme batrino, ca nu

sint

un om

de-ai stapinirii
fi,

din

pocainta. Dupa acea aspra mihnir'e plingere mare, a venit iarasi Ingerul la dinsul si i s-a aratat. Calugarul inseninindu-se la fata, a zis Ingerului: Spune-mi Sfinte Ingere pazitor, cu ce pacat am nemultumit eu pe Dumnezeu de nu mi te-ai aratat atita amar de vreme? Spune-mi, rogu-te, cu ce nelegiuire m-am impovarat eu ca sa mi-o ispasesc prin pocainta si sa-mi redobindesc linistea Sufletului?" Atunci lAgerul ii raspunse: Tu ai pacatuit, judecind in mintea ta pe nefericitul acela pe care cei citiva oameni il duceau pe drumul din padure la spinzuratoare. Numai Dumnezeu Singur poate fi Judecator drept al oricarui om ?i al intregii lumii. Omului, indeosebi, se cere sa fie intii de toate judecatorul faptelor sale si sa nu osindeasca cu graba peaproapele lui, nefund pus judecator. Mila lui Dumnezeu insa e mare, si daca te vei pocai din tot Sutletul, vei dobindi curind iertarea. la cren?i

rugindu-se

Dumnezeu cu

pricina caruia feciorii sa te mustre, si oricit dejaior milostivi de un biet batrin calugar, fara adapost". Femeia 1-a primit si 1-a lasat sa se cuke intr-un colt al pesterii, punindu-si sub cap, in loc de capatii, crenguta' uscata pe care-o

credcase vor

avea de la Inger. Batrina mirata de venirea lui neasteptata, acum nu se dumerea nici de rostul crengii lui de sub cap, si-1 intreba de ce si-a pus capul pe acea creanga? Calugarul a inceput a-i istorisi gresala ce facuse si pedeapsa ce i-a dat-o Dumnezeu pentru ispasirea ei. Cind auzi batrina ca pentru atita lucru, pentru o graire
de rau, pentiu o cleveteala, pentru judecarea si osindirea aproapelui sau, el e nevoit a rataci cersind hrana si adapost prin lume,

pina va inverzi crenguta aceia uscata, se cutremura de spaima si inceput a zice, plingind cu amar Of 1 Doamne Daca un calugar gind "este atit de aspru pedepsit pe lUmea asta, numai pentru un
: !

21

v.iiu.i

,i

,i

A
ti
! .

clevclirel, Judocfirli

ostndlril aproapelui

217

sail

un cuvint vinovat, apoi cum vor

vor
.

vem

" inaintea judecatii lui Hristos ? Pe la miezul nop|ii au venit in pestera

. .

osindili feciorii

mei cJnd
tilhafi

bSnn" "a
De

bat dn

af

fa

X^ri

tT am
*

" P

^f/^tru, mama?
Qne - i omul
nU prim ^ ti
dragii
.

si cei trei f rati

au
ca

zis incrunta't

a n>

noastraf?'

nW

Sa

om

fund? strein J " Patera

in

doarme

- Cum

sa
C
le

nu-1
e

primesc
i?1

slaba a focusorului din pestera, cum dormE m' ?1 CU SUb C ^' indl ara e ^Tdrnt e P frS numai al treilea, mai rautacios trati, decit ceilalti doi il elating cu piciorul, z lc ind: Ei, mosule! la asculta, cine' esti ^ ce c* u ti 116 ?i n U Ce 1SpraVi ai * * ce plcate grozav ^ ai s"vi si^T"
C

d mirare auzind acestea, de caci nu-si outeau in chipui ce ispravi grozave putea face un mosmag ca acda si cu" cmda potohta se apropiara de el. Chipui batrinului alb ca zapada vazut la

saie. S? ttotilor HoXle fn fu

^ ^
^^

mei - daca si el este n ***>* ^sa^catel^

lumma

n'mTa

rf

MosnenS Mo?neagu

^ rl trezmdu-se, s-a

Pm

^
m

ad

ridicat

spus ?i " ie a blt asa de Sf' blind si cu atita durere sufleteasra ^ ^ . , mnit mduiosat Sufletele hotilor. Aceia aducindu-si aminte la rindS lor de ne egimnle si pacatele grozave ce savirsisera in viata au "ncenu a simti o mare mustrare de cuget. Cu Sufletele zdrobi e au a martunsi cu totn pacatele si a se ruga lui Dumnezfeu de 6 Gal^n>lui; suspmul ' hoHlbr care colea u
> '

STa X^Ti

dm

fe

0st

P rin

ungher.

aWl p^rfat

Patera nclstra^' Din una in alt a

Wrf

7^^

2 S
!

amea tamic intre ei, prefacu pestera tilhanlor in chilie de Docnint* ? mtr-o bisencuta luminatoare de Suilete, curatitoare de pacate! Abia tirzm n cuprmse somnul.
sa^scoal
lesisera

^ uccstma, scapase de canonul eel mare al muncilor vesnice Pr 6 des P ul rea de Dar ?i transformarea in > antihristi inHo^f J

a" s^r
,

S? 23
e
si

'

3
au

Cinds - au
nUl

trezit

batxina

S1

A pe mosneag. Acesta insa nu mai era viu

cei trei fedori

t reir trei ramurele

^ T ^^
verzj infrunzite.
.

? ?I

Peste noantP aCeea --ta de sub ca ! Savirsise o fanta hnZz

o via|a ca aceasta, care oamenilor se parea a fi rea si necurata, insa cele dinlauntru si ispiteste inimile, era placuta si bine primita. Staretul acela voind ca in taina. sa IntoarcS la pocainta pe cei pacatosi si faradelege, singur prin parerca omeneasca se arata a fi pacatos i faradelege, in acest fel: A |i is pe toate desfrinatele care erau in Alexandria, si pentru fiecare fftcea rugaciuni cu dmadinsul catre Dumnezeu, ca sa le intoarca lie la via'fa cea pacatoasa. Dimineata se ducea in cetate la luciu 'ma seara, si lua plata. pentru osteneala de peste zi, cite doisprezece bani de arama. Pe un ban de arama isi cumpara bob si-1 minca ilii]>a apusul soarelui, pentru ca lucrind toata. ziua, se ostenea, iar <u ceilalti banisori se ducea in casa de desfrinare si-i dadea unei desfrinate, zicindu-i: Te rog, ca pentru acesti banisori sa te pazesti in.ita noaptea aceasta in curatie, neprimind pe nimeni la pacat". Si se inchidea cu dinsa in aceiasi camara. Femeia aceia se odihnea pe patul sau iar elstind intr-un colt, petrecea toata. noaptea fara. somn, citind incetisor psalmii lui David si se ruga pentru dinsa < Titre Dumnezeu pina dimineata. Cind iesea dela dinsa, o jura sa spuna. nimanui fapta lui. Asa facea el in toate zilele, ostenindu-se nu in post, si intrind in toate nop|;ile la desfrinate, petrecea fara somn si in rugaciuni. Astfel, in fiecare noapte intra la alta, pina ce le inconjura pe toate, si apoi iarasi incepea de la cea dintii. Dumnezeu vazind o chinuire ca aceea a robului Sau, i-a sporit scopul; ca unele din desfrinate rusinindu-se de o fapta. buna ca aceia a lui Vitalie, se sculau la rugaciune, faceau metanii impreuna cu dinsul si se rugau. El le sfatuia spre pocainta, le ingrozea cu infricosata Judecata. si cu vesnica munca. din gheena, le facea sa aiba nadejdie prin mil ostivirea lui Dumnezeu si prin indulcirea in cer de vesnicile bunatati. Acelea venind in fnca lui Dumnezeu, se umileau, si fagaduiau ca sa-si indrepteze viata lor. Si multe dintre ele, lepadind nerusinarea pacatului, se maritau dupa barbati
lu

un de

nasterea

sa, si-a ales

dor ce socotesc cele dirr afara, lui Dumnezeu, Cei ce priveste

li

legitimi

iar altele

T-ta,

,i prin

impnnlel

^m^
T

in Manastiri de

f emei,

voind mai mult sa petreaca. in curatie, se duceau si petreceau in pustnicie cu lacrimi restul

PI STNI L JUDECAT RABDA rvi D X A i SE NDRAcEA In fl& i.p.s:

-

I,

a in

V ^talie, tSe dm d?

AlGXandria un -onah cu numefe M + Manastirea Cuviosului Sirida. Acela avind saizeefde

"'

"T

ln

kb^
SI

CEL CE

ttt

vietii lor; iar altele vietuiau in lume fara. barbat, hranindu-se din osteneala miinilor lor, si nici una din aceste desfrinate nu indraznea ca sa arate cuiva viata cea curata a lui Vitalie. Odata una dintre ele a inceput a spune oamenilor ca Vitalie nu vine la dinsele pentru pacat, ci pentru a lor mintuire. Auzind de aceea Vitalie, s-a mihnit ca i se vadeste viata lui cea curata, si s-a rugat lui Dumnezeu ca sa pedepseasca pe acea femeie, ca si celelalte sa. aiba. frica. Atunci indata, cu voia lui Dumnezeu, s-a indracit acea femeie, care lucru vazindu-1 celelalte desfrinate, s-au temut foarte mult, s4 nu mai indrazneau nicidecum ca sa arate ceva oamenilor despre

218

v .uii.i

.i

;i

.i

clevetlrel, Judecflrli 1 oslndlrii aproapelui

219

sfintenia lui Vitalie. Dupa. ce s-a indracit lemeia, oamenii ziceau: Vezi ca ti-a rasplatit Dumnezeu de oarece ai mintit, zicind ca

desfrinare intra, la voi monahul acela; iata, s-a facut aratare despre dinsul, ca este destrinat". Si se sminteau de dinsul toti, si in toa'te zilele il ocarau, zicindu-i: Du-te ticalosule, ca. te asteapta desfririatele". Si scuipau asupra lui. El rabdindu-le pe toate cu blindete, asculta dosadirile ?i ocarile ce i se faceau de oameni, mingiindu-se. cu duhul ca-1 socotesc oamenii sa este atit de pa.ca.t6s. Uneori raspundea celor ce-1 ocarau: Oare nu sint i eu om trupesc ca toti oamenii? Au doara. Dumnezeu a zidit pe monahi fara trupuri? Cu adevarat,'si monahii sint oameni". Altii ii ziceau: Parinte, ia-ti de sotie pe una dintre aceste desfrinate, si leapada chipul monahicesc, ca sa nu se hulea^ca cinul prin tine". El insa, ca si cum miniindu-se, le raspundea: Nu va voi asculta pe voi, caci ce fel'de bine imi va fi de voi lua femeie, sa ma ingrijesc de dinsa, de copii, de casa, si sa petrec zile grele in griji si osteneli, si pentru ce ma judecati? Oare veti raspunde pentru mine inaintea lui ,Dumnezeu? Ingrijiti-va tiecare de voi, iar pe mine lasati-ma, pentru ca Unul Dumnezeu este Judecatorul tuturor, Care v-a rasplati fiecaruia dupa faptele lui-" Astfel, Cuviosul isi tainuia fapta cea buna inaintea oamenilor, iar unii dintre clerici 1-au clevetit la Prea Sfintitul Patriarh al Alexandriei, loan Milostivul, zicind: Un staret oarecare sminte^te toata cetatea, intrind in toate noptile in casele desfrinatelor". Patriarhul insa nu credea pe clevetitori, fiind invatat de mai inainte dintr-o intimplare ce se facuse, cind un monah intreg-intelept si sfint, care era din fire fa men i botezase pe o evreica., 1-a batut fara. vina, crezind pe clevetitori precum se scrie despre aceasta in viata lui: De aceea aducindu-si aminte, ingrozea pe cei ce .cleveteau

nu pentru

a lovit tare peste obraz pe stare^, zicindu-i: ..Ticalosule si necuranecurata ta viata, tiile, pentru ce nu te pocaiesti i nu te lepezi de lui Hristos?" Numele mult mai batjocoreasca. se tine sa nu prin ca Siintul i-a raspuns: Sa ma crezi pe mine omule, ca pentru mine smeritul vei lua si tu peste obraz o lovire ca aceea, incit toata Alexandria se va aduna la plingerea ta". Dupa putine zile Cuviosul Vitalie inchizindu-se in chilia sa, foarte mica, pe care si-o zidise linga porce se numeau ale soarelui", s-a mutat catre Domnul, nestiind nimeni. In acel timp, aceluias desfrinat care a lovit peste obraz pe Cuviosul staret, i s-a aratat diavolul in chip de arap infricosat, aceasta loyitura. ^i 1-a bvit peste >t& tare, zicindu-j: Primeste acela s-a indraomul Indata pe care {i-o trimite m> nhul Vitalie".' pe dinsul, si de hainele <;it, $i zicind, tremura, spuma, ii rupea se Alexandria toata prin glas infricosat facea zgomot mare, incit
^ile

adunase
diavol,

la plinsul lui eel de spaima.

si

Muncindu-se

el

mult timp de
fire,

dupa citeva ceeasuri venindu-si putin

in

a alergat

la chilia lui Vitalie, strigind: Miluieste-ma robule ca am greit catre tine, miniindu-te foarte mult, ?i lovindu-te peste obraz. lata, ca i eu, dupa proorocia ta, am luat vrednica pedeapsa".
al lui

Dumnezeu,

Astfel strigind, alerga degraba, uimindu-i tot poporul. Dupa ce insa s-a apropiat de chilia stare^ului, indata diavolul izbind pe tinar

de pamint, a

fugit.

pe
sa.

Vitalie, si le zicea: Incetati de la osindire, si mai ales pe monahi nu-i osinditi. Oare nu stiti de un lucru ce s-a facut alta data, la intiiul sobor. din Nicheia, cum fericitului imparat Constantin, oarecare din episcopi si clerici, au scris unul asupra altuia lucrurile

fire omul acela, a inceput a spune poporului, obraz pe staret, ?i cum stare^ul i-a proorocit de cum a si batea in usa chiliei, dar nu i-a el pentru lua pedeapsa ce va sila, 1-a gasit in genunchi, stind cu usa deschizind raspuns. Apoi lui eel Sfint se dusese catre Dumnezeu. Sufletul la rugaciune, iar asa: ..Barba^i Alexandreni, nu scrisa hirtie In miinile lui tinea o ce Dpmnul, Judecatorul eel pina vreme, osinditi mai inainte de

Venindu-i in
lovit peste

cele rele? Iar el porunfcind sa

aduca o luminare aprinsa,

Chiar de as
fi

si

necitind

vazut cu ochiimei pe vreun Episcop, Preot sau pe vreun monah pacatuind, 1-as fi acoperit cu haina mea, ca nimeni altul sa nu-1 vada. pe el gresind". Asa infrunta Prea Sfintitul Patriarh pe clevetitori, iar robul lui Dumnezeu Vitalie nu inceta a se ingriji pentru rnintuirea Sufletelor pacatosilor, nestiind nimeni despre faptele cele bune ale lui,
scrisorile acelea, le-a ars, zicind:
pina. la sfirsitul vietii.

Drept,' va veni". In acelasi ceas a sosit ?i fefl eia cea indracita, care incepuse alta data a face aratare la oameni despre curatia lui Vitain$tiintindu-se lie, precum s-a zis despre dinsa mai inainte. Aceea alergat si s-a a Cuviosului, sfirsitul din o aratare ingereasca despre

Pina atins de cinstitele lui Moa?te, i indata s-a liberat de diavol. de atingindu-se tamaduiri, dobindi i schiopii si orbii au inceput a
Cuvios.

Intr-una din zile, cind se facea ziua, Cuviosul Vitalie iesind din casa desfrinatelor, 1-a intimpinat un tinar desfrinat care merges, la femei desfrinate pentru pacat. Acela intinzindu-si mina

Auzind de moartea staretului toate femeile acelea, care prin sfatuirea lui se intorsesera pjin pocainta la Dumnezeu, s-au adunat ?i invala dinsul cu luminari i cu tamiie, plingind dupa. Parintele bunatatile povesteau {atorul lor. In acea vreme la tot poporul una staretului, cum ca nici cu mina macar nu s-a atins de vreo miPoporul ele. la intra din e'le, i nu spre pacat, ci spre mintuire noastra inaintea niniindu-se pe dinsele, zicea: De ce a^i tainuit

Varna a 3-a

clevetirei, Judccarll $1 ostndlrll aproapelui

221

greseam, osindindu-1 ,i ocfirindu-1 mult"? Femeile acelea raspundeau: Ne temeam, deoarece ne ingrozea Cu mari blesteme, ca sa nu spunem nimanui acea taina a lui; iar cind una din noi a inceput sa spuna taina lui la oameni, indata. s-a indracit. Astfel, fiecare din noi temindu-ne de o pedeapsa ca aceea, taceam. Poporul se minuna de un rob ca acesta al lui Dumnezeu, care prin chip minunat isi tainuia slintenia vietii sale inaintea oamenilor, si de toti se socotea ca. este pacatos si n'ecurat, care insa. era prieten al lui Dumnezeu, si vas curat al Sfintului Duh. Oamenii au inceput a se defaima pe sine, rusinindu-se de necunostinta lor; caci pe un placut al lui Dumnezeu ca acela 1-au osindit, si cu dosadiri au amarit pe eel nevinovat si curat, cu inima. Auzind de toate acestea cu deamanuntul Preasfintitul Patriarh loan eel Milostiv, a mers impreuna cu tot clerul sau la chilia staretului, si vazind scrisoarea cea mai sus zisa, prin care sfatuia a nu osinai pe nimeni, vazind minunile cele facute, a zis catre clench aceia, care cleveteau pe Cuviosul: Sa stiti, ca de v-as fi ascultat si v-as fi crezut pe voi, si as fi suparat cu nevinovatie pe Sfintul staret, apoi mie mi s-ar fi dat-de catre acel arap peste obraz loyhea aceea, pe care omul acela o patimit-o. Dar eu smeritul multumesc lui Dumnezeu, ca n-am ascultat clevetirile voastre, si m-am izbavit de pacat si de izbindire ". Iar clevetitorii i osinditorii Cuviosului se rusinau foarte. Apoi Prea Sfintitul Patriarh luind Moastele Guviosului Vitalie, il petrecea tot poporul din cetate, si femeile cele ce se pocaisera. de pacat, plingind si tinguindu-se, 1-au ingropat cu cinste, slavind pe Dumnezeu, Cel ce are multi robi ai Sai tainuiti. Omul eel ce patimise de la diavolul lovirea, s-a lepadat d( lume, si s-a facut monah, si multi dintre Alexandreni indreptindu-se prin chipul vietii lui Vitalie celei atit de imbunatatite, si-au pus asezamint, ca sa nu mai osindeasca. pe nimeni. Carora si noi sa le urmam, cu rugaciunile Cuviosului Parintelui nostru Vitalie, si cu Darul Domnului nostru Iisus Hristos, Caruia se cuvine slava in veci. Amin (V. Sf. 22 Aprilie, o.c. pp. 647-658).
1 1 > i

<

nia acestui Parinte, iar noi nestiindu-1,

ii

hraneasca. Dupa. un an au mers niste oameni la acea Manastire unde era curva, si vazindu-o pe ea ca avea pruncusorul, i-au zis: Bine calugarita. Galugaras ai nascut!" Apoi ducindu-se la Tir (unde o aflase calugarul), cei ce o vazusera pe ea, au spus acolo, ca femeia Porfiria, a nascut de la staretul acela, si noi am vazut

pruncul cu ochii notri ca. seamana lui... Dupa putina vreme, calugarul instiintindu-se de la Dumnezeu despre moartea sa, a zis calugaritei Pelaghia (careia ii pusese acest, nume de calugarie cind i-a dat sfintul cin) Sa mergem la Tir, unde am trebuinta, si voiesc ca sa mergi cu mine". Ea neputind a se lepada, a mers in urma lui, dimpreuna cu pruncul gasit, care avea acum 7 ani. Acolo, dupa ce s-a imbolnavit calugarul cu boala. de moarte, au iesit in intimpinarea lui o suta. de oameni, carora le-a zis: Aduceti~mi foe". Oamenii ascultind, i-au adus o cadelnita. plina cu foe. Staretul luind carbunii aprinsi, i-a turnat in haina sa, si a zis: ln stiinta' sa va fie voua, fratilor, pentru ca precum Dum:

nezeu a pazit Ru'gul

de haina mea nu s-a atins focul carbunilor acestora aprinsi, asa si eu n-?m cunoscut pacatul cu femeie, de cind m-am nascut". Atunci toti auzind acestea si vazind minunea, ca n-a ars haina lui de foe, au preamarit
eel nears

de

foe

si

precum

nici

pe Dumnezeu, Cel ce are robii Sai tainuiti. Lumea indreptindu-si cu mirare la Maica Pelaghia, care mai inainte fusese curva, multi luind pilda vit, de vietuire crestineasca de la dinsa, s-au dus a Manastiri si s-au alugarit. Aceasta am spus-o voua, fiilor si fiicelor, ca sa nu fiti grabnici
privirile
i

spre osindirea 3 Aug.).

aproapelui

si

hulirea

pacatelor

streine

(Prol.

EPISCOP JUDECAT RAU, PE NEDREPT DE RAUTATEA

Petru, Episcopul Sevastiei, a tost clevetit ca traieste cu pe care mai inainte de a se face Episcop o lasase. Petru insa traia in curatie cu fosta sa femeie, nu ca si cu o femeie, ci ca cu Sf Vasile cel Mare si cu sora sa. Venind Arhiepiscopul clerul sau, Petru cunoscind aceasta cu duhul, a iesit in intimpin a

LUMII.

femeia

sa,

FALSITATEA JUDECATILOR OMENEST1.

doi calugari

Intr-o

cetate

rea lor, ca la opt stadii,

si

zimbind,

a' zis:.

Ca

la

un

tilhar ai venit

mergeau

la o

slujba.
el

Pe cind unul

dintr-insii trecea

la mine, Stapine si trate". Dupa. ce s-au sarutat amindoi,

si

au mers

o curva, zicind: Mintuieste-ma pe Parinte, mine, precum a mintuit Hristos pe curva aceea". Atunci el, neingrijindu-se de omeneasca rusine, i-a zis ei: Vino dupa mine". Astfel luindu-o de mina, a iesit cu ea printre poporul din cetate;
la
loc, 1-a strigat

pe

un

pe

au intrat in Biserica Sfintilor 40 de Muc nici. Dupa au mers in Episcopie. Acolo Sf. Vasile vazind pe cumnata sa, a zis: Bucura-te mireasa Domnului, ca pentru tine m-am ostenit".
rugaciune
Sf.

sub

privirile tuturor.

Vestea despre aceasta s-a

f

latit ca fulgerul in
.
.

cetate,

ca un calugar a luat de
ei,

emeie pe Porf iria cea curva

Ducindu-se
cale

ca s-o lase pe ea la o Minastire de femei, a aflat pe

linga. Biserica,

un prune, aruncat

pe care ea

1-a luat

ca

sa-1

impreuna cu doamna sa. Pe cind stateau in. Biserica, Sf. Vasile, dimpreuna cu cinci barbati drepti, au vazut pe Ingerii lui Dumnezeu adumbrind pe cei doi drepti si ungind cu aromate patul lor neprihanit.
Vasile a poruncit lui Petru
sa.

se odihneasca in Biserica

222

v.mi.i a 3-a

rli'votirei, judecfirii

iji

osindlrii aproapelui

223

doua-zi fiind adunat poporul in Biserica, a fost adus un van mare cu cartuni aprinsi, care din porunca Sfintului, au fost var sati in pcalele rcchiei cvrrsnatei sale i alt vas cu fee in felonul Episco'pului Fetru. Caitvnii n-au. atins cu ardere nici rochia, nici felonul, dti su fest tinuti mult a vreme. Atunci au marturisit si cei cinci barbati ceia ce au vazut noaptea in Biserica. Toti vazind i auzind aceste minuni, au preamarit pe Dumnezeu, care izbavest e pe placutii Sai de nedreptele clevetiri cmenesti (V. Sf. 1

$i
<

n-am alergat cu ponegrisem, pentru a le intoarce cinstea si numele eel bun ? (Vezi Oglinda Duhovniceasca", pp. 2894 '2914; 2919-2921; 604-632, de autor).
numele
lor

bun ? Dupa

savirsirea acelor crime,

ii

<iiii|a

la aceia inaintea carora

Sufletul indurerat groaznic,

i

isi

reaminteste

cum

nesocotit

Ian. o.c. pp.

82-85).

SI a judeca pe aprcapele noastru cu asprime, stiind ca si noi vorc merge, mai curind ori mai tirziu, inaintea Tribunalului Dumnezeiesc spre a fi cercetati si rasplatiti pentru cele facute in via^a. Mintuitorul nostru Iisus Hiistcs Dumnezeu, de pe Scaunul Slavei Sale, ne spune clar: Ori ce ati facut unuia din acesti mai micl ai
Mei, Mie Mi-ati facut. ;.. (Mat. 25 31-46). Nu intristati pe Duhul Toata amaraciunea, minia, iutine sf4tuie$te Apdstolul Sfint mea, strigarea si hula, sa se lepede de la voi, dimpreuna cu .toata rautatea. Fip unul catre altul buni, milostivi, iertind unul altuia, precum si Dumnezeu v-a iertat voua in Hristos" (Efs. 4 3032).

FIECAKE OM JSI AKE PACATELE SALE. ACELEA SA LE JUDECE SI CANONISEASCA. Niciodata sa nu ne grabim

avea obiceiul sa creada ca are destula cura^enie in casa lui. Se intimpla insa odata ca soarele b; ea tare prin se praf mai fereastra i el vazu ca pe podele, intr-un loc, se adi aceasta. locuinta omul, ca mult. Atunci isi zise in sine: Asa e si va vedea se El crede ea e curat la Suflet, dar numai la Judecata Mai stralucire. adevarata stare, cind Iisus Hristos va veni cu cerceceasul inainte de Judecata, ispiteste-te pe tine insusi, si in
cre^tin
tarii

Un bun

mai sus (Mat. 18 10; loan 6 70-77 1 Cor. 6 910), si invataturile Parinjilor bisericeti, care adeveresc, ca: clevetitorii si ponegritorii aproapelui lor, prin acest pacat se apropie, se imprietenesc, se inrudesc si se reunesc cu diavolul, care in mindria lui infernala, pira in ceruri pe fratii sai de ingerat (Ape. 12 10), in Raiul pamintesc a clevetit si ponegrit pe Dumnezeu inaintea omului Adam si Eva; iar mai pe urma a clevetit pe om. (pe dreptul Iov, pe marele Preot Isus fiul lui losedec si pe altii multi) inaintea lui Dumnezeu (Fac. 3 1-6; comp Int. Sol. 2 23-24; loan 8 44; Iov 1; 2; Zah. 3 1-5; Rom. 8 33-39; Iuda 1 9; 2 Petru 2 11-13; Ape. 12 10). Atunci cind trece vama aceasta, cunoaste bine, stie, se caieste si se indurereaza bietul Suflet de loviturile pacatelor demonice, si cade, cersind sprijin de sus. Sufletul se infioara cumplit, vazind cum dracii se reped asupra-i sa-1 apuce si sa-1 traga in iad. Ingeiii platesc acelor vamei din sicriasul faptelor bune ce le are, si pleaca inainte cu Sufletul in cale, spre Imparatia Cerurilor.
:ideseori cuvintele Mintuitorului, sfaturile Apostolului de
;

FERICIREA IN RAI A CELOR CE N-AU CLEVETIT OSlNDIT PE APROAPELE LOR.

1)

SI

Mintuitorul nostru

Iisus

Hristos

Dumnezeu-Omul
om,
leu,

sta

pe

norii cerului in Slava

Sa Dumnezeeasca.
vitel si

vei afla

mila".

Regele Angliei Enric al II-lea avea un econom care facuse oarecare iregularitati in administrarea averei regale, crezind ca regele nu va afla. Fara de veste regele chema intr-o zi pe econom, si-1 zise: Acum ne vom face socoteala. Arata cum ai manipulat averea mea". Spaima si groaza il cuprinse pe econom. Fara de veste regele ii veni ziua raspunderii si cazu la pamint ca un mort, cind

2) Cei patru vietuitori inaripati, cu chip de: vultur, formeaza Tronul Dumnezeirei.
;

3)
4)

Maica Sfinta Preacurata Fecioara Mar a. Ostirile ingeresti stau de-adreapta si dea- stinga MintuitoIisus

rului nostru

Hristos

Dumnezeu-Omul,

slujindu-I

si

prosla-

vindu-L pururea. 5) Siintul loan Botezatorul cu Proorocii.

6)
7)

chema sa-i faca socoteala. Asa vor pati si crestinii care vor ajunge nepragatiti ,1a Judecata lui Dumnezeu, avind acolo sa dea seama de faptele lor.
il

Sfintii Apostoli.

Sfintii Ierarhi.

8)
9)

Sfintii
Sfintii

Mucenici
Cuviosi

si

FIECARE DIN NOI VOM FI JUDECATI DUPA FAPTELE NOASTRE. Vezi p. 6971 din aceasta carte.
26)

Mucenite. Cuvioase.
sale

10)
11)

Drepti i Drepte. Fecioara destainuieste rudeniilor

Sfintii

ca

in

vedenie

Am
aljii

rau pe

ponegrit prin felurite grairi de inaintea multor oameni, pagubindu-i astfel de cinstea
batjocorit, calomniat
si

vazut
12)

Pe

tatal sau proslavindu-se in statornica fericire a Raiului.

224

Varna a 3-a

A
llltilion

clcvrhi.i,

nulccarii

.^i

oslndlrii aproapelui

225

13) Pe mama ei, trufasa alta data, lumeafa, betiva... chinuita de draci in flacarile iadului!

petrecarc.il.

14) Fecioara incredintindu-se pe deplin de nestatornicia si amagirile acestei lumi trecatoare, care perlcliteazfi zilnic mfntuirea

Domnului, isi torturau si ucideau mestesugiri imernale, asa sint si ei torii draci pururea. tnrautatitele duhuii dracesti mereu ii dfl in Infocatele cuptoare ale iadului, pe unii Ji pironesc si pe
potrlvniciloi

ucigasi ai

mi

lor prin felurite

illii

ii

asvirl in iazarul eel de foe.

Masura cu care au masurat

ei

lemenilbr lor, prin invidii, clevetiri, judecati, osindiri si indurerari grele, cu aceleasi li se masoara dincolo de mormint de ingerii cei

Aceasta a fost prevestita de Insusi Mintuitorul peptru acei p.i.atosi, zicind: Judecata si osinda cu care veti judecg, si osindi, Hi fi judecati si osinditi, si: masura cu care veti masura, cu aceiasi vi se va masura, si vi se va adauga voua celor care stiti acestea" (Mt. 7 1-2; 18 23-35; Estera 3-7). Fericiti devin toti Crestinii care se pazesc si de pacatele acesIra, precum si cei ce se curat esc de ele in viata paminteasca.
mi.
\

Sufletelor omenesti, se devoteaza a sluji lui Du mnezeu cu trap si Intra intr-o Sfinta Manastire, unde facind voia Celui Prea Inalt, s-a mintuit si fericit pentru totdeauna.
Suflet.
.
.

A CLEVETITORILOR, JUDECATORILOR, OSlNDITORILOR APROAPELUI LOR.

IN IAD
invidiat, clevetit, judecat si osindit cu rautate tosii acestia impovarati cu niste haine si glugi

PEDEAPSA

^'%

Chipul de fata ne aiata pedeapsa in-iad a pacatosilor care au pe semenii lor. Pacade plumb, care, ase-

A
mi, /'hiznic ori la
in
It-

lficomiei sau Imbuibarii pintecelui

227

VAMA

a 4-a,

A LACOMIEI SAU IMBUIBARII PiNTECULUI

^^^

mai in sus, in indltimile vdzduhului, ajuns la vama aceia ce se numeste a lacomiei 'sau imbuibarii pintecelui, cu: betiile, obiceiul de a m * nca ^ ntre mese ?*' ^ n ascu ns, uitarea rugdciuw ^$p**%^\nilor inainte si dupd mese, nepaza posturilor, nesa:

lergind noi tot

>

am

k^TrAjL/
Ajungind

tiul,

desfdtdrile.

si

in fine,

In aceia si cealaltd vreme atitea papomand. cu vin, cu bduturi betive ai bdut, incit, din cauza betiei, ,/ atitea pdcate aifdcut: ai benchetuit, ai jucat.chiuit si cintat invcsti si alte nelegiuri ai savirsit, uneori de alfii ai fost dusd iillcori ai fost primejduitd de moarte ndpraznicd din cauza l\itlti> re ai fdcut" Ei ardtau si acele pahare (cu rachiu, vin, etc.) he mrc le bdusem in zilele de posturi, uneori chiar de dimineatd ba /ithi lii imbuibare, socotind eu ca aceasta nu-ipdeat, de care fapte in, mi m-am pocdit, ba mai trdgeam si pe altii in pdcdtosul meu Ei ma acuzau cdin zilele de sdrbdtoare si Duminicd, mai inainte Itlm ill lerminarea Sfintei Liturghii, am bdut undeva vre-un pahar I, a in, I si urlind asupra mea, imi puneau inainte pdcatele de tot i, nl acesta, din copilarie pind la moarte, de cite ori mincasem peste .iluiiiir si peste rindul meselor, apoi ocdrindu-md, se repezeau sd tnghitd, zicindu-mi: Au n-ai fdgdduit tu la Botez lui Dumnezeu ,.i it lepezi de Satana si de toate lucrurile, slujbele, ingerii,slugile, ? Cum ai cutezat upunerea si trufia lui, i te impreuni cu Hristos. dupd aceste Dumnezeesti fdgdduinte mintuitoare deSuflet, sd-ti liii/ pintecele tdu dumnezeu?" (Filip. 3 19; Rom. 16, 18; Tit.
. .
i
.

m
I,

tot felul

de gastrolatrie
acele

VI).

acolo,

indatd au alergat

asupra

mea

duhuri ne-

Atunci imi apdreau in minte mult grditoarele cuvinte ale

Htteescului Mintuitor Iisus
;i

Dumveste

curaie si mirsave, grasi, soiosi si foarte sdlbatici, bucurindu-se de sosirea mea la ei, ca de o dobindd grasd. Chipurile acelor duhuri drdcesti erau foarte mirsave, inchipuind pe iubitorii de desfatari, pe nesdtiosi

Hristos:

Sd nu

se ingreueze

inimile

Voastre cu satiul mincdrii, cu betia, cu grijile lumii, si

fdrd de

pe uriciosii befivi. Unii dintre ei se ardtau purtind blide si cdlddri cu mincdruri gdtite, altii pahare, sticle, urcioare, damigene si butoaie cu bduturi betive, dar acele mincdruri si bduturi se ardtau ca niste gunoaie necurate. Altii se ardtau ca niste imbuibaji "si beti, ca cei

care joacd

dupd cimpoi,

vind asupra voastrd ziua aceia, edei ca o cursd va veni peste toti a ce sed pe fata a tot pdmintul. Privegheati, dar, in toatd vremea, nrjndu-vd, ca sd va invredniciti a sedpa de toate cele ce vor sd fie (Lc. 21 34 ,i it sta inaintea Fiului Omului" 36j. De asemenea si sd nu in ospefe chip umbldm, /iilurile apostolesti: Ca ziua cu bun
i ,

fluier,
,

muzici, lautari; altii se ardtau

dupd

asemdnarea circiumarilor benchetuitorilor si chefuitorilor, bdtindu-si joe de Sufletele pdcdtosilor aduse la vama lor. Aceia impresurindu-ne si pe noi ca niste ciini, ne-au oprit, si indatd au adus inainte toate pdcatele- mele, adicd: de am mincat vre-odatd pe ascuns si peste mdsurd, fdrd trebuintd, sau dis-de-dimineafd ca dobitoacele, sau de am mincat fdrd rugdciune si fdrd Semnul Sfintei Cruci. Apoi tmi puneau inainte de cite ori am mincat in Sfintele
posturi,

curvii si in fapte de rusine, nu in pricire i pismd i vd imbracati in Domnul nostru Iisus Hristos, si purtarea de grijd Bucatele pintecelui si pintecele ii Irupului sd n-o faceti spre pofte.
-.i

in bejii,

nu in

hiicatelor

iar

nu

curviei, ci

Dumnezeu Domnului
.

si si
. .

pe acelea

si

pe aceia va
. .

strica.

Trupul
. .

Domnul

uici lacomii, nici betivii

astfel...

mai inainte de sdvirsirea pravilei bisericesti (Sfinta Slujbd prin Biserici), sau inainte de masd, sau dupd masd, si cind peste

mdsurd m-am sdturat. De asemenea si betiile toate mi le ardtau rind pe rind, punindu-mi in fata toate paharele bdute cu care m-am imbdfat, si numdrul paharelor ce-am bdut, probozindu-md si zicindu-mi:
Iatd, atitea pahare ai bdut in cut are vreme, atitea in cutare i cu cuiare bdrbat si femeie, atitea in cutare loc, atitea la cutare petrecere,

nezeu... " (Rom. 13, Cor. 6, 12, 18, 10J. Multi umbld ca niste vrdsmasi ai Crucii lui Hristos. AI car or dumnezeu le este pintecele, al car or a sfirsitul le esie pierzarea, a car or slavd e 19j. in rusinea lor, care cugetd numai cele pdmintesti" (Filip 3, 18 Atunci imi sunau in urechi si prezicerile Proorocului ce strigd: ,,Vai de cei ce dis de dimineatd aleargd dupd bduturi imbdtatcare Vai de cei ce pind sear a tirziu se infierbintd cu vin. Ei nu iau seama Pentru la faptele Domnului i nu vdd lucrurile miinilor Sale. Mai seamd. sd bage de robie aceasta poporul Meu va fi dus in fdrd ladul sete. se va topi de iar gloata marii sdi vor fi doborifi de foame /

nu 1314; 7

Nu vd amdgiti. trupului. vor mostenii Imparatia lui Dum-

228
si-a tndrit indoit

Varna a 4-a
(,/

A
In,
.i

lacomlel sau Imbulbfirll pintecelui

229

lacomia lui, cdscatu-s-a gura fdrd de mdsurd. Acolo se va pogori mdrirea si bogdfiile Sionului cu gloatele sale, cu mnl[i mea gdldgioasd, chiuitoare, chicotitoare si veseld. Astfel, cei mici VO)
.

fi doboriti, cei mari smeriti si privirie trufasilor umilite. 1114; 56, 912; 22, 13; comp. Mih. 3, 11 Iez. 34,
;

."

(Is. 3,

23/

Toate pdcatele
sem,
si

si pldceriie acestea ale pintecelui,

pe care lefdcu-

mi le puneau inainte vamesii aceia bucurindu-se de mine ca cum as fi fost trecutd in stdpinirea lor in fundul iadului, uncU

arunce. Fiind mustratd pentru acele pdcate ale mele, tremuram de- fried, neavind ce rdspunde impotriva lot, vazind cd au dreptate. Sfintii Ingeri scotind din darurile Cuviosului Vasile, m-au rdscumpdrat si de la acea vamd. Diavolii vazind rdscumpdrarea mea,
s-iiu

voiau sd

md

pentru milosteniile lor. sdrdcia si in durerile in rdbddtor cu Suflet sdracii aceia a trece cu invrednicesc se s.a., Lazdr, menea lui Iov, sdracului ScripDumnezeiestile adeveresc o ut,nu(,t l>rin aceste vdmi. Aceasta acopere curdteste moarte si ind: MHostenia izbdveste din (nnr dr pdcate" (Mt. 5, 7, 4448; lac. 2, 13; 7 Pelru 4, 8; 4 io, 34^10; Dan. 4, 24; Iacob 5, 20; Tobit 12, 9). Si: hi rdbdarea voastrd va veti dobindi Sufletele voastre... Cei ce va Rdbdarea lui Iov aji auzit la /4nd in sfirsit, aceia se va mintui. ." (Lc. 21, 19; Mt. 10, 22; lac. 5, n-.ilul Domnului ati vdzut.
i

vthnile vdzduhului fdrd supdrare,

-.i

11

Cei ce fac milostenie

,,
i

si dreptate,

se vor indestula de

viata; tar

...

tulburat groaznic si strigau:

.

0,

amar noudf Ne-am

aruncau in vdzduh

pierdut.

toatd osteneala noastrd!" Acestea zicind,

catastifele

in care erau scrise pdcatele mele. En vazind asa, si am plecat de acolo in sus fdrd primejdie.
Sfintii Ingeri mergind,

m-am

bucurat mult

vorbeau intre ei: Cu adevdrat, mare ajutor a cistigat Sufletul acesta de la pldcutul lui Dumnezeu Vasile. Dacd nu l-ar fi ajutat el cu ostenelile si rugdeiunile lui, multe primejdii ar fi intimpinat si ar fi rdbdat, trecind prin aceste ispitiri, cercetdri si judeedti ale vdzduhului" Atunci eu luind putind indrdzneald,
.

cur ati pdcatele prin Spovedanie si milosteintrebdri, caci it rdn(e, acclora nu le e cu putinfd a sedpa de aceste i-ai vdzut, st /f.r acei boieri ai vdmilor, intunecati la chip, pe care tnuncindu-i cumplit, ii pogoard in subteranele iadului. Acolo ii tin Hristos. Vezi In legdturi pind la infricosata Judecatd a Domnului
!<

mi

se sirguiesc a-si

,,i

nici fie

nu

in fi

cistigat

cu putintd a trece aceste vdmi, dacd rdscumpdrarea prin darurile Cuviosului Vasile
ti-ar fi fost
.

nu

am

zis cdtre dinsii:

Stdpinii mei,

mi
.

cei care trdiesc

pe pdmint nu

stiu ce se face

pdedtos dupd iesirea din trup" Oare nu mdrturisesc pentru acestea Dumnezeiestile Scripturi, care se citesc totdeauna in Sfintele Biserici si se propovdduiesc de sfinjitii Slujitori ai lui Dumnezeu ? Dar cei ce s-au impdtimit cu desertdciunile pdmintesti nu bagd seamd de acestea. Ei socotesc cd imbuibarea si befia din toate zilele este o desfdtare. Si asa, mincind intotdeauna fdrd safiu si imbuibindu-se fdrd fried de Dumnezeu, avindu-si pintecele in loc de Dumnezeu, nici nu se gindesc la viata viitoare, ba nici nu-si mai aduc aminte de Dumnezeiestile Scripturi, care zic: Vai voud celor ce sinteti sdtui acum, cd veti fldminzi ... si celor ce va imbdtati acum, cd veji insetosa" Ei socotesc basme invdtdturile Divine ale Sfintelor Scripturi (Lc. 6,25; 2 Tim. 4, 34 Ier. 6 10 17 18, 18J mai ales in praznice, Duminici si sdrbdtori i petrec fdrd grijd cu jocuri, benchetuieli, ospete idolatre cu chiuituri, cintece curvesti,
fletul
.

pare mie cd nimeni dintre aid si ce asteaptd pe SuSfintii Ingeri mi-au rdspuns:
se

i ale

muzicanfi, lautari, lux, mode suchiate, schimonoseli, slufiri ale fetelor portului creslinesc, baluri, serate si felurite blestemdtii, ca si bogatul nemilostiv din Sfinta Evanghelie, care zilnic se veselea luminat 31 j. Numai bogatii aceia (cu inima bund, asemenea (Lc. 16 19 lui Avraam) care sint milostivi si fac dreptate si fapte bune, care miluiesc pe sdraci si scdpdtati, care ajutd pe cei ce sint in nevoi si

in primejdii, aceia cistigd cu inlesnire de la

Dumnezeu

iertarea pdca-

Continuindu-$i calea in sus spre cer, Ingerii cu Sufletul sint opriti la vama a 4-a: a lacomiei, placerii sau imbuibarii pintecelui ultime de cu multe si felurite mincaruri si bauturi. Aici se vad

?
::.')

V.un.,

.,

-I

.,

A
'

IScomlel sau lmbuibfirll plntecelui

231

e?1

trZ ?n ,
fnrf; spre a -l
!

m
'

n'- f
opn
si

nte CU b ieml l0r dracesc cu cor Puri "lirsave, " ?1 fi0r aSe ale ind in Calea Sufletulu trage jos in lad. Vame ii aceia apar inaintea ?

eC aS

'

fair;
ii

Sv.fl,.

cmematoSrafic cu caldari, cratite, oale, caa Si. ? ? i incarcate farfuru cu felurite mincaruri gatite, cu butoaie vase sticIe pahare pline cu bauturi beSS ? care toate se prefaceau m mste gunoaie scirnave puturoase Alt
troane
>
>

si

\,

hi

tuturor relelelor este iubirea de argint, pe s-au ratacit depart at de la dreapta creau supus singuri la multe necazuri" (1 Tim. 6 9 70; // 15, 79-37; 12 75-27; 18 75-25).
caci

i.idacina

|)oftind-o,

?i

\iu nosocotit
plr,
iihIiIi

<

taU imbuiba ti ?i beti, chiuind, lalaincl, mdnd r i 6 cintau din vioara, tluier, flaut, muzici etc, lar altn clatinindu-se ca mste beti trecuti. Toti dracii aceia impresoara pe Suflet, aratindu-i, dupa catastifele lor sfprm femnte semne de imbuibari si betii, vremea si locul unde si-aLbuibat p mtecele Si s-a imbatat, si persoanele cu care a pacatuit intre bindu-1 cu deafnanuntul de leluritele pacate ale lacomiei, d ex de:

si

ViiM-rilc si

si calcat Sfintele patru posturi, ajunurile, MiercuLunile de peste an, mincind de frupt, sau peste,

lliTv'T
M ' am

d^?

a<

e?tia SG ar

Imm,

vin, in zilele oprite? (b)

b)
I'll-,
I

I'OSTUL

SI

CANONISIRILE CELOR CE NU-L

TIN.

'

laC mit (S) Ia;

taciunP?

minCare bautura avere !*> deser>

' '

pentru ca si trupul se va invrednici Mila lui Dumnezeu, caci el este instrumentul atit al faptelor i!< I. line cil si al pacatului. Pe unde intra pacatul, pe acolo trebuie sa \im.i si mintuirea. Pacatul trupesc al lui Adam a trebuit sa fie h .li us prin Patimile trupesti ale Mintuitorului. Cine nu-si supune mi pill la infrinare, dupa exemplul Mintuitorului si al Sfintilor Sai,
ill
I

este ofranda infrinarii,

f inglodafcratrp^at ^Slc^ri^^ ?^ (ITufe/OV "ff

j

a) Lacomia dupa mincaruri si averi e unul din cele sapte pacate de moarte. Lacomia dupa adunarea si ingramadirea de averi t

(1

mode

Iim. 6 70) suchiate

Ea

stapiniti de lacomia dupa averi/ imbuibarea pintecului, de nu se parasesc si nu se pociesc nu vol a se tmpartasi darurile nu li se pot primi de sffaffis'eric^s nici nu se pot ingropa in cimitir, fund ,socotiti ca niste idolatri C

ml vietii sociale d) dm la necredmta Iudei. Cei

petreceri anticrestinesti, destrabalari, c) din nesatiul acapararilor, care a du*

pta cr ed,n agonisindu- ? i multe suferintj + , se naste dm: a ; lacomia pintecului, b) din lux

orgS
due

il arata faptele ca. el nu voieste sa. fie partas la viata taiHristos; credinta fara de fapte este moarta (lac. 2 26).. Daca vreim Episcop, Presbiter, Diacon, Ipodiacon, citet 1) .hi cintaret, nu posteste Sfintul si Marele post al Pastilor, sau Micrcurea si Vinerea, sa se cateriseasca, fara 'numai daca. va fi fosl impiedicat de vreo boala. trupeasca; iar de va ii laic sa se afuriscasca." (Apost. 69; Sin. VI ec. can. 89). Unii crestini, dinevlavie |)0Stesc si Lunile de peste an (Vezi Ceaslovul mare, editia Il-a

|hii

ucela
in

Mi

si

IS96, p. 706).
2)

duM

Daca vreunul dintre

cei ce se nevoiesc, din defainarea (rin-

duielilot bisericesti) ar indrazni sa dezlege posturile cele predanisite

6 70; Avacum 2 9). Vindecarea de lacomie se dobindeste prin luarea aminte d P sine, privirea cu dezgust la desertaciunile lumesti,

f?o.1'i 3 79; 1 Tim.

cap

T8

i9 9

T -L-

eZeU
o.c

r" Tom.

Ill p.

uf

^^ ^ *>*** ^ A
395; M.P.
o.c.

cap 9; 12" -"mo. Flip

spXra^grab!

//, I tor. 6 70). Paziti-va de lacomie striga Mintuitorul ca viata cuiva nu sta in multimea avutiei lui", care-i

respectate de vBiserica, increzindu-se in justificarile cugetului sau, anatema" (Gangra, 19; Laod. 52; Cart. 48; 56; VI ec. can. 89). 3) Deoarece am aflat ca cei din cetatea Romei postesc in Simbetele Sfintului Post al Patruzecimei, impotriva asezamintelor bisericesti, Sfintul Sinod .hotaraste ca si in Biserica Romei trebuie sa. se pazeasca, neschimbat canonul care zice: Daca vreun cleric s-ar afla postind (post negru) in ziua Dumimcii sau a Simbetei, afar.a numai de una (Simbata cea Mare a Patimilor), sa se cateriseasca, iar de va fi laic sa se afuriseasca" (Sin. VI ec. can. 55; Apost.
si

sa fie

Ninuc n-am adus cu noi in -si este vadit ca nici sa luam ceva nu vom putea. Decf avind hrana ? i imbracammte, sa fim indestulati cu acestea. Cei ce doresc sa se imbogateasca, cad in ispite si in curse si in pofte multe vSmatoare si nesocotite, care cufunda pe oamer/in si

8" 18^ 8 74, 18 24)

MM M-

Pe

trebuk

maW

si

64
cile

(94).

S '

aduca ( Lc 12 lume - striga Apostolu

-

/^

Sfintul Ignatie zice ca: Cei ce postesc Simbetele si Dominide peste an (afara de Simbata Mare), sint ucigasi de Hristos" (P.B.G. p. 125).
4)

locuri, unii
tei

De asemenea am ailat ca si in tara Armenilor si in alte maninca oua. si brinza in Simbetele si Duminicile Sfintoata.
si aceasta, ca, Biserica lui Dumlumea, urmind aceiasi rinduiala, sa tina postul

uSri Mn

Patruzecimi. Deci, s-a hotarit

nezeu din

Vama
si
sa.

a 4-a

A
jertfe,,

lacomiel sau Smbuibarii plntecelui

233

se indeparteze

precum de

tot felul de junghietura. si

tot asa si de

de

la

oua si de brinza, care sint rodul si produsul acestora, care ne infrinam, iar de n-ar pazi aceasta, daca sint clerici
fi

sa se cateriseasca, iar de vor can. 56).

laici

sa se afuriseasca" (Sin.

VI

ec.

Cei care maninca de frupt in Postui Mare, cad sub afurisanie; de asemenes si cei care maninca. Miercurile si Vinerile de peste an (Apost. 69).
eel Mare, 5) sau Miercurile si Vinerile de peste an, doi ani sa nu se Impartaseasca" (Vezi Molitfelnic).
6) Cine moare de foame in Postui eel Mare (neavind atceva)," sa manince carne si sa. aiba pocanie trei ani si metanii 150; iar de va gusta brinza sau oua. intr-acel Post Mare, doi ani sa. aiba pocanie si metanii 66" (P.B.G. p. 117 (138).

Cel ce va minca carne, oua sau brinza in Postui

Biseiica Crestina. a rinduit in cursul anului patru posturi: Postui Pastelui. 2) Postui Nasterii Domnului. 3) Postui Ador1) mirii Maicii Domnului. 4) Postui Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, pentru sfintirea celor patru anotimpuri ale anului, a celor patru olemente: pamintul, aerul, apa si focul, din care este creat corpul nostra omenesc de Dumnezeu, si a celor patru humori: liere neagra. corespunzatoare pamintului; flegma rece-umeda uscata, rece si fierea apei singele umed-cald aerului galbena-calda-uscata focului. Pe linga. aceste patru posturi, sint linduite Miercurile, Vinerile si ajunurile de peste an, cu inaltul scop de curatire si spiritualizare crestineasca.. Asa au post it in anumite timpuri Sfintii Apostoli (F. Ap. 13 23; 14 23) si urmasii lor crestinii apostolici

Nu se cuvine ca monahii sa faca. servicii plugaresti in Postui Mare, ca din cauza aceasta sa. dezlege la vin si la untdelemn, pentru ca. acestea sint fapte ale lacomiei de pintece" (Sf. Nkhifor, 16; Laod. 50; Sin. VI ec. can. 89).
7)

poporal dreptcredincios. Si nu numai cei Asa, ni se istoriseste despre St. Ierarh Nicolae, marele fa.ca.tor de minuni, ca pe linga. alte mult e osteneli, luciari si minuni ale sale, a avut si o minunata. postire chiar din pruncie. Cind se apropia de pieptul mamei sale, spre deosebire de
si

patristici

clerul

si

virstnici

si tineri, ci si copiii.

eel

ceilalti prunci,

el se
si

Apoi Miercurea

mamei
Dec.

sale,

insa.

numai din tita dreapta. a maicii sale. sugea numai odata. in zi lapte din trja Vinerea numai seara, dupa. ce apunea soarele (V. Sf. 6
alapta.

8) Canonisiri usoare: 1) Sa. posteasca. locul celor nerespectate, afara de Simbata

alte
si

zile

de frupt in
2)

o.c.

Duminica.
3)

Sa

pp.

308-310; Cazania 6 Dec; P.B.G.

o.c.

pp. 124-5).

se

infrineze de

anumite mincaruri in anumite

,

zile.

Sa. faca, ruga.-

ciuni si metanii, citiri de car^i Sfinte

9)

s.a.

Biserica nu este omoritoare de oameni, ci, prin post ea voieste sa. omoare patimile si sa salveze sanatatea sufleteasca.. Duhovnicul poate sa dezlege in timpul postului numai celor slabiti, in anumite zile ale saptaminii, de ex. Marti, Joi, Simbata si Duminica. Potrivit cu starea sanatatii si cu constiinta celui bolnav, se poate dezlega numai la anumite mincaruri, d. ex. untdelemn si vin, lapte si oua la carne, pentru un anumit timp.
Postui- si dezlegarile exceptionale.
: : ;

ln fiecare Biserica zice Sf. Vasile eel Mare sint Ingeri care scriu pe cei care cu adevarat se pocaiesc si postesc. Deci, fiecare sa. se socoteasca. bine, ca nu cumva pentru putma dulceata. a bucatelor sau nesocot rea postului, sa. se lipseasca de a fi scris in cartea faptelor bune de Siintii Ingeri. Nesocotitorii sau calcatorii postului (patru posturi pe an, Miercurile si Vinerile, si ajunu;

rile), si

vor fi scrisi in cartea faptelor rele ca niste fugari, dezertori nepurtatori de grija. de mintuirea lor" (P.B.G. o.c. p. 125, col. I).

Celor carora le este viata in primejdie, li se poate da dezlegare la toate, in ofice zi a saptaminii, in orice post al anului, pina ce se fac sanatosi (Sf. Timotei, 8; 10).
10)

CEI CE SPARG POSTUL DE MIERCURI SI VINERI, CAD IN AFURISANIE SI ANATEMA. Postui de Miccuri si Vineri
este hotarire apostolica. si sinodala.

Miercurea si Vinerea din fiecare saptamina., le postim in aminPatimilor Domnului. Miercurea au facut sfat carturarii si iar Vineri a fost arhiereii Iudeilor sa. prinda. pe Domnul Hristos chinuit si rastignit pe Cruce. Dupa. Sfinta Traditie, tot in aceasta zi a mincat Adam din pomul oprit, pentru care fapta. a fost izgonit din Rai (Can. 15 Sf. Petru al Alexandriei; S. Tes. rasp, la intrebarea 53).
tirea
;

Diacon, Ipodiacon, citet Post al Pastilor, sau Miercurile

Daca vreun Episcop, Presbiter, sau cintaret, nu posteste Sfintul Marele

si Vinerile,

sa se cateriseasca,
;

fara.
fi

Postui intarit de Sfintele Soboare, nu-i cu putinta. a-1 sparge mare nevoie ca. Miercurea Hristos a fost prins iar Vinerea Se rastigni. Deci, cine va dezlega acestea, acela prinde pe Hristos si-L rastigneste. De va veni la voi vreun frate (crestin) si-i va trefara de
; ;

numai de va
laic,

fi

impiedicat de slabiciunea trupeasca

;

iar

de va

sa se afuriseasca" (Apost. 69)

ii

iar Sinodul Gangra,

19).

pe

cei ce

bui repaus, fiind post, pune-i masa. (bucate de post, desi tu vei fi postind aspru, nemincind si nebind nimic), si de nu va voi (a minca),
nu-1
sili,

dezleaga. postui,

anatematiseste (Gangra,

ca toti impreuna.

avem

aceiasi rinduiala.

234

Vamn
Cel ce

a 4-a

l.icomiri

::;ui

Imbuibarii pintecelui

235

Atanasie jidovii, pentru ca Miercurea S-a vindut si Vinerea S-a rastignit. Asadar, nimenea sa nu indrazneasca. a dezlega posturile nicidecum, ca sa nu cada sub afurisanie. Astfel, toti cei sanatosi cu trupul, sa posteasca. Insa bolnavii, pruncii, cei prea batrini, femeile cind nasc si altii care au pricini binecuvintate, sint scutiti de pacat (afurisanie) de voi minca numai untdelemn si vin, bolnavii si peste" (d. subinsemnarea can. 69 Apost. s.a.).
si

nu posteste Miercurile

eel

Mare

rastigneste

Vinerile

zice

Sf.

la

untdelemn, nici la vin, afara de cazul cind ar

si la

fi

hramul

Bisericii,

pe Domnul impreuna cu

cind se dezleaga

pe?te.

SEPTEMBRIE
numai
Inceputul Indictionului. Cuv. Simeon Stilpnicul, dezlegare daca este Miercuri sau Vineri. 6. Sf. Arhanghel Mihail, la vin i untdelemn. 8. Nasterea Sfintei Fecioare Maria, la pete si la vin. 23. Zamislirea Sf. loan Botezatorul, vin i untdelemn. 26. Mutarea Sf. loan Evanghelistul, vin si untdelemn. 28. Sf. Cuv. Hariton Marturisitorul, vin i untdelemn.
1.

la vin si untdelejnn,

POSTURILE DE BUCATE

SI

DE PACATE SiNT iNGERII

Sf. Pahomie intilneste pe cale multime de oameni ducind la groapa un om. Printre multimea aceea, Sfintul vede doi Ingeri care mergeau in urma patului cu trupul repauzatului. Nedumerindu-se ^de acea vedere minunata, Sfintul i-a intrebat: Cum, voi fiind Ingeri luminati, mergeti a?a pe urma unui mort? !!" Atunci Ingerii i-au raspuns:'Unul din noi este Miercurea, iar celalalt este Vinerea. Noi mergem pe urma lui, fiindca. aceste doua zile in toata. viata sa le-a petrecut in post, pina la moarte. Drept aceea, noi il laudam pe eel ce se osteneste cu buna

CRESTINULUI.

Intr-una din

zile

OCTOMBRIE
Ap. Toma, vin i untdelemn. Ap. Iacob Alfeu, vin si untdelemn. 26. Sf. Mucenic Dimitrie, dezlegare numai (Vezi 14 Noiembrif b).
6. 9.
Sf.

Sf.

la.

vin

?i

untdelemn

NOIEMBRIE
Soborul Sfintilor Arhangheli Mihail ?i Gavriil, dezlegare numai la vin i untdelemn (vezi la 14 Noiembrie, b). 13. Sf. loan Gura de Aur, vin si untdelemn. 14. Sf. Ap. Filip, dezlegare la peste pentru lasatul de carne si inceputul postului Nasterii Domnului. a) In postul Sfintilor Apostoli si in eel al Nasterii lui Hristos,
8.
si Joia nu mincam peste, ci numai untdelemn si vin. Iar si Vineri, nu gustafn nici untdelemn nici vin; ci Miercuri Luni, postim pina. la al noualea ceas si mincam in acele zile mincare uscata. Iar in Simbete si Duminici mincam peste. Daca s-ar intimpla vreun

chibzuiala, nevoindu-se in
Sf.

Dumnezeu" (P.B.G.

o.c.

p. 125).

Vasile eel Mare, vorbind despre adevaratul post, zice: Postul este eel mai bun strajer al Sufletului, eel mai sigur tovaras al corpului, arma vitejilor, intarirea atletilor. El alunga. spiritele
pietate, face a iubi infrinarea, inspira modestia, da curaj in razboi contra feluritelor rautati si primejduiri, In vat a a iubi pacea Postul da aripi rugaciunii pentru a se inalta in
la
.
. .

rele,

indeamna

Martea

a patrunde pina la ceruri. Postul este sprijinul caselor, parintele sanatatii, povatuitorul tinerimii, podoaba batrinilor, placutul tovaras al calatorilor, prietenul sigur al sotilor".
sus
si

Ucenicul apostolic
ta sa

Herma
sa.

scrie despre post astfel:

ln viata

nu

faci rau,

ci

servesti

Domnului Dumnezeului tau cu

inima curata. Daca. faci acestea, te supui unui post foarte placut Dumnezeului tau. In ziua in care postesti, nu gusta nimic, decit piine cu apa, in acelasi timp calculeaza pretul mincarilor care le-ai fi consumat, aduna aceste preturi, si daruieste-le unei vaduve sarace, unui orfan sau unui sarac. Un astfel de post e bun si placut inaintea Domnului Dumnezeului tau" (O.M.P. 745'; 749).
s-au notat
la

avind slavoslovie, mincam pete. De se va intimpla Luni, asemenea. Iar daca Miercuri si Vineri, dezlegam numai la vin i la untdelemn, si mincam odata in zi. b) Iar daca s-ar intimpla Miercuri sau Vineri vreun Sfint avind priveghere, dezlegam la vin i la untdelemn si la peste. Si daca se va intimpla pomenirea Sfintului, al caruia este hramul Bisericii, Miercuri sau Vineri, asemenea facem (Tipicul Mare, p. 44). 15. Sfintii Mucenici Gurie, Samona si Aviv, vin ?i untdelemn. 16. Sf. Ap. Matei, dezlegare la vin ?i untdelemn, Marti si Joi,
Sfint Marti sau
Joi,

Simbata.
21.

si

Duminica

la peste.

pomenirea Sfintilor, care cade Miercuri sau Vineri, in cislegi, se dezleaga mincare: vin, untdelemn, peste. dupa. cum.se arata in dreptul

POSTUL CA TIPIC ANUAL. Daca

mai
jos,
.
.

Intrarea in Biserica a Ma icii Domnului, dezlegare la peste. 25. Sf. Mucenita. Ecaterina, vin i untdelemn. 30. Sf. Ap. Andrei, vin si untdelemn.

fiecaruia.

La
.

rachiu, alcool

DECEMBRIE
4. 5.

si

alte felurite

bauturi spirtoase,

nu
Sf.

ex.: 2, 3, 4.

dezleaga nici o carte bisericeasca. Astfel, in zilele neindicate, de Septembrie, Miercuri si Vineri nu se dezleaga nici
.

Mucenita Varvara, vin

si

Sf.

Sava

eel

Sfintit,

vin

si

untdelemn. untdelemn.

236

Varna a 4-a

A
la

lacomlel sau imbuibaril plntecelui

237

6. Sf. lerarh Nicolae, dezlegare numai la vin si untdelemn, daca este Miercuri sau Vineri (vezi 14 Noiembrie b). 9. Zamislirea Sfintei Ana, vin si untdelemn. 12. Sf. lerarh Spiridon facatorul de minuni, vin si untdelemn. 13. Sf. M. Evstratie, Axentie, Evghenie, Mardarie si Orest, si Sf. Mucenita Lucia fecioara, vin si untdelemn. 24. Ajunul Nasterii Domnului ,dezlegare la vin si untdelemn. 25. Nasterea Domnului, dezlegare la toate. Se cuvine a sti, ca: de se va intimpla praznicul Nasterii lui Hristos si al Dumnezeiestii Aratari Miercuri sau Vineri, dezlegam la brinza si la oua,

Liturghia mai inainte sfintita, iar hirotonia Preotului la Liturghia cea desavirsita, caci Preotul este savirsitor, iar Diaconul slujiter. Nunta. nu trebuie a se face, iar logodna. numai in caz de mare nevoie, si aceasta sa se fa'ca numai in ziua Bunei Vestiri
si

in

Duminica

Floriilor (S. Tes.

IX,

25).

MARTIE
H.

Stintii

40 de Mucenici,
Vestire a Maicii

la vin si

untdelemn:
in oricare din zilele Sfin-

25.

Buna

Domnului
in
zi,

tului Post pina la

Duminica

Stilparilor, de se

va intimpla, deslegam

iar mirenii si la carne.

In cele 12 zile dupa Nasterea lui Hristos si in saptamina dinaintea lasatului de carne, si in saptamina cea luminata si in saptamina Penticostei, monahii dezleaga la brinza si la oua, iar mirenii si la carne. In saptamina brinzei si monahii si mirenii dezleaga la brinza

afara de Simbata si Dumila peste si la vin, si cea Mare pina in Joia saptamina in nica. Iar de se va intimpla in Vinerea cea Mare iar untdelemn cea Mare, dezlegam la vin si la

mincam odata

numai

la vin.

oua iar Miercurea si Vinerea in al noualea ceas ora 3 p.m. dezlegam odata in zi. In toate Miercurile si Vinerile Cincizecimii, dezlegam: monahii la untdelemn si vin, iar mirenii la peste, afara. de Miercurea injumatatirii si de Miercurea Odovaniei Pastelui, ca. in acele doua zile dezlegam la peste si la vin, iar altii dezleaga si in celelalte Miercuri si Vineri ale Cincizecimii (Tipic Mare, pp. 4344).
si la
;

flANUARIE
Botezul Domnului, dezlegare la toate. 7. Soborul Sf. loan Botezatorul, dezlegare la peste. 11. Cuv. Teodosie incepatorul de obste, vin si untdelemn. 16. Inchinarea lantului Sf. Ap. Petru, vin si untdelemn. 17. Cuv. Antonie eel Mare, vin si untdelemn. 18. Sf. Atanasie si Chiril, vin si untdelemn. 20. Cuv. Eftimie eel Mare, vin si untdelemn. 25. Sf. Grigore Bogoslovul, vin si untdelemn. 27. Aducerea Moastelor Sf. loan Hrisostom, vin si untdelemn. 30. Sfintii trei Ierarhi: Vasile, Grigore si loan, vin si untdelemn.
6.

In Joia Canonului celui mare, dezlegam la vin si untdelemn. In Vinerea Acatistului, dezlegam la vin si untdelemn. In Sfinta si Marea Joi dezlegare la vin si untdelemn (Laod. 5052). Postiti in zilele Saptaminii celei Mari (a Patimilor), gustind numai piine, sare, legume si apa iar de vin si de carne sa va fenti cu totul. In Vinerea si Simbata cea Mare, daca sanatatea va ingaduie, sa. nu gustati nimic, pina la cintatul cocosului din noapte. In ziua Simbetei tineti post pina la lumina zilei Invierii Domnului.
;
. .

Dar din seara Simbetei

si

pina la lumina

zilei Invierii, stati in

Bise-

Aposrica priveghind, citind Legea, Profetii si Psalmii (Constitutiile o.c. 395). Ill, L. Tom. p. T. dupa citat tolice,.V, 18-19,
26.

Soborul Sf. Arhanghel Gavriil, vin si untdelemn. Pentru Cincizecime vezi tipicul la 25 Decembrie.

APRILIE
M. M. Gheorghe, Miercurea si Vinerea se dezleaga numai la vin si untdelemn, daca. nu este in Postul Mare. 25. Sf.'Ap. si Ev. Maicu, vin si untdelemn. 30. Sf. Ap. Iacob, rudenia Domnului, vin si untdelemn.
23.
Sf.

MAI
Atanasie eel Mare, vin si untdelemn. loan Evanghelistul, vin si untdelemn. 15. Sf.-Cuv. Pahomie, vin si untdelemn. vin 21. Sf. Imparati Constantin si Elena, dezlegare numai a untdelemn. 24. Cuv. Simeon Stilpnicul, vin si untdelemn.
2.

FEBRUARIE
Intimpinarea Domnului, dezlegare Postul eel Mare.
2.

Sf.

la peste,

daca nu este
vin
si

in

8.

Sf.

8.

Sf.

M. Teodor

Stratilat

si

Profetul

Zaharia,

untsi

lemn.

M. Teodor Tiron, vin si untdelemn. 24. Aflarea Capului Sf. loan Botezatorul, vin si untdelemn. In timpul Postului Mare se poate boteza in orice vreme, se poate calugari si hirotonisi. Hirotonia Diaconului se poate savirsi
17.
Sf.

25.

treia aflare a Cinstitului

Cap

al

St.

loan Botezatorul,

dezlegare la vin si

untdelemn.
Sfintilor Apostoli,

Pentru Postul

vezi la 15 Noiembrie.

Varna a

IUNIE
8. 11. Sf.

19.

24. 29.

Teodor Stratilat, vin i untdelemn. Ap. Vartolomeu si Varnava, vin si untdelemn. Sf Ap. Iuda, fratele Domnului, vin si untdelemn. Nasterea Sf. loan Botezatorul, dezlegare la peste.
Sf.
.

Vinerea pentru Patimile suferite de El pentru noi. Duminica o tinem insa. pentru Invierea. Domnului din morti, ca zi de bucurie, in care nici genunchii nu se pleaca (P. B. Sache. o.c.
nului, iar

pp.

254-262;

206).

POSTUL INSANATOSEAZA
crestin instant, credincios
si

Apostoli Petru si Pavel, dezlegare la peste. 30. Soborul Sfintilor Apostoli, dezlegare la peste.
Sfintii

VIATA. Un SI pazitor al posturilor de peste an, cazu

LUNGESTE

IULIE
1.

Sfintii doctori

Cosma

si

Damian, dezlegare

la vin si

untde-

lemn.

Vesmmt al Maicii Domnului, vin si untdelemn. Cuv. Atanasie din Athon, vin si untdelemn. 8. Sf. M. Procopie, vin si untdelemn. 15. Sfintii Mucenici Chiric si Iulita, vin si untdelemn. 20. Sf. Prooroc Hie, vin si untdelemn. 22. Sf. Maria Magdalena, vin si untdelemn. 25. Adormirea Sfintei Ana, Maica Prea Sfintei Nascatoarei de Dumnezeu, vin si untdelemn. 27. Sf. Mucenic Pantelimon, vin si untdelemn.
2.
5.

Sf.

AUGUST
In postul Adormirei Prea Sfintei Stapinei noastre Nascatoarei de Dumnezeu, in 15 zile, afara de Schimbarea la Fata a lui Hristos, postim pina la al 9-lea ceas din zi, luni, miercuri si vineri, mincind mincare uscata, si facem i plecarea genunchilor pina la Impartasirea cu Sfintele Taine. Iar mar^i i joi, fiertura fara untdelemn. Iar simbata si duminica facem fiertura cu untdelemn si bem vin. Peste nu mincam pina la Adormirea Prea Sfintei Nascatoare de Dumnezeu, fara numai la Schimbarea la Fata, a lui Hristos mincam peste de doua ori in zi (Tipicul Mare, pag. 44). 9. Sf. Ap. Matia, vin si untdelemn.
15.

greu bolnav la virsta de 30 de ani. El nu se simtea mai bine nici cu mincarile cele niai bune pe care le poftea si i se dadeau. Toti credeau ca nu va mai trai mult. Cum suferea si tot slabea el asa, isi zise el si ii veni un gind: Deoarece tot trebuie sa. mor fiindca nici cele mai bune bucate nu-mi ajuta nimic, voi incerca a minca mai putin. Poate ca in felul acesta ma voi usura!" Din clipa aceea el n-a mai mincat decit 0,40 gr. pe zi. Dupa citeva luni, s-a simtit mai bine. Doctorii 1-au sfatuit sa urmeze si mai departe cu astfel de regim. Ascultindu-i, cu toata. buna vointa, a facut asa vreme de 50 de ani, fara. sa. se mai fi imbolnavit cindva. La virsta de 90 de ani, la staruinta unui prieten al sau, s-a hotarit sa manince mai mult, dar simtindu-se mai rau, a revenit iarasi la obiceiul de mai inainte, si astfel a ajuns la virsta de 104 ani. La virsta de 95 ani a scris o carte, in care recomanda. felul acesta de trai cumpatat in mincare. De altfel toti doctorii spun, ca cele mai multe boli provin din mincare prea multa., pe cind postul si

ajunul prelungesc viata (D.C.

2378).

N-am
anemic.
s.a.
?
. .

postit in posturi,

partinindu-mi ca sint prea slab, bolnav,

scuzindu-ma cu scumpetea, cu moda lumii dvilizate,

(c)

c) ADAM SI EVA CALCiND PORUNCA POSTULUI, AU FOST IZGONITI DIN RAI. Protoparintii intregului nostra neam

Adormirea Maicii Domnului, dezeglare

si

la toate,

afara de

Miercuri
31.

Vineri, cind

mincam numai

peste

vin

Punerea cinstitului Briu al Maicii Domnului, dezlegare la untdelemn (Sistematizat intocmai dupa Tipicul eel Mare pp. 724-7).
?i
.

ompnesc de pretutindeni, din toate vremile si din toate locurile, au fost izgoniti din Raiul pamintesc din Eden sau Paradis pentru neascultare, neinfrinare, adka pentru calcarea postului. Tot timpul cit au stat in ascultarea de Dumnezeu, au fost foarte fericiti si indestulati de toate bunatatile. Indata. insa ce-au calcat porunca postului si au mincat din pomul oprit, au pierdut: nemurirea :u

Miercurile si Vinerile sint absolut obligatorii a fi respectate cu post aspru, ajunare, ca si Postul Mare. Aceasta dupa putere si impunerea muncii. Cind cineva lucreaza usor, posteste mai aspru, iar cind munceste din greu, la pamint, etc., posteste cum poate.' Nu ne va. invinovati pe noi cineva pentru ca tinem Miercurea si Vinerea, in care zile s-a poruncit dupa. traditie a'se ajuna, deoarece Miercurea se tine pentru sfatul facut de Iudei asupra vinzarii Dom-

Dumnezeu, Raiul, toate bunatatile paradisului vremelnica toata. f ericirea si vesnica Acum trebuie a vedea si a cunoaste cit putem mai bine: Originea postului, trebuinta si foloatrupul, dragostea lui
. . .

sele postului.

Originea postului e tot atit de straveche ca si omenirea de pe pamint. Postul a fost dat oamenilor de Dumnezeu numai si numai in folosul si binele lor trupesc si sufletesc, vremelnic si vesnic. Prima porunca Dumnezeiasca, pe care a dat-o Dumnezeu primilor oa-

240

Varna a 4-a

laeomiel

sail

Imbuibarli plntecelul

241

meni

protoparintilor

nostri

Adam

si

Eva

in

Raiul pamintesc,

a fost postul", sa posteasca, adica. sa nu manince din pomul oprit Aceasta ne-o adevereste Dumnezeiasca Scriptura., zicind: Domnul Dumnezeu a dat porunca lui Adam si i-a zis: Din toti pomii din Rai poti sa. maninci; insa din pomul cunostintei binelui si raului sa nu maninci, caci in ziua in care vei minca din el, vei muri" (Fac. 2 1617). Primul pacat al protoparintilor nostri a fost tocmai calcarea acestei porunci Divine a postului. Femeia socotind ca rodul pomului (oprit) este bun de mincat si placut ochilor la vedere a luat din roadele lui, a mincat, si apoi a dat si barbatului ei de a mincat si el" (Fac. 3 6, 16). Dupa. paeatul ace'sta au urmat altele, multe, multe, cufundind tot mai mult multimea omenirii in iad. Stravechimea postului dat de Dumnezeu primilor oameni in Rai o adeveresc si posturile pe care le au aproape toate popoarele pamintului. Asa vedem postul sub numirea de tom" la Israeliti in Vechiul Testament (Es. 34; Lev. 16 29-34; 23 2732; 2 Imp. 1 12; 3 Imp. 19). Postul creat de talmudistii Evrei, conform: (Ezdra 8 23; Neem. 1 4; Dan. 9 3; Iudit 8 5-6; Ioil 1 14; 2 72; Is. 58 6; Zah. 7 5; Iona-3 5; Estera 4 3; Ps. 34 12-13). Asijderea vedem postul tinut si de multe popoare pagine, idolatre, intunecate asa, preotii, mari si mici, Egipteni si Brahmani, si salbatice. nu mincau carne si peste. La Romanii idolatri {ineau posturile rinduite Marele Pontifice, preotii, vestalele, imparat^ii, filosof ii si poporul. Turcii, intre alte infrinari, au marele lor post din luna Rama. . :

izbita de 23 26-32). Israelitii posteau si atunci cind tara le era asucalamitati felurite vreo mare primejdie. Posteau cind veneau intreg. poporului ale pra tarii. Posteau pentru anumite pacate grele intrePosteau spre a preintimpina pedepsele grele. Posteau cind vina sa. le (Iehova) prindeau ceva. Posteau pentiu ca Dumnezeu Imp. 1 31 13; 2 in aiutor cu Harul Sau (Jud. 20 26; 1 Imp. 7 6; Estera 12- Is. 58 3, 5; Ier. 36 9; Baruh 1 5; Ioil 1 14; 2 12; 15; Paral. 20 3; 4 3- 9 31 Iudita 4 8; Ezdra 8 21, 23; Neem. 9 7 2
; ;

-. 77-72). 1 Macab. 3 47-48; 2 Macab. 13 Iudeilor dm sau Israelitilor ale posturi anumite la Privitor Proorocul Sau, cursul anului, Domnul Dumnezeu le graieste prin patra, a cincea, zicind: Asa zice Domnul Savaot! Postul din luna zile de bucune, Iuda lui neamul pentru fie sa si a zecea,

a saptea Postul existent si de veselie si sarbatori luminate" (Zah. 8 19). confirmat si in este Testament, Vechiului practicat in Biserica Ap. 27 9). F. (Lc. 18 72; scrierile Noului Testament socotit un Trebuinta si joloasele postului. Postul a fost si este
mijloc
lui

bun pentru

ispitelor.

curatirea de pacate si un fel de arma impotnva In sensul acesta 1-au practicat multi alesi si tnmisi ai

Dumnezeu:

comunicat profetului (un fel de ca.luga.ri mahomedani) traiesc mai mult in post. Istoria ne adevereste ca episcopul si preotii strabunilor nostri, Dacii traiau in singuratate prin munti postind, hranindu-se numai cu legume. O mare parte a Daciior posteau si ei mult iar in dulce nu mincau carne ci numai lapte, brinza, unt, oua, peste. Ei erau mai mult vegetarieni, cum erau si ca.luga.rii nostri in secolele trecute, si mai sint si in prezent prin unele locuri." Mai tirziu, la vreo 4000 de ani dupa. calcarea poruncii postului in Rai, Dumnezeu reinoieste porunca despre post, poruncind tuturor Israelitilor prin Moisi in pustia Sinaiului In ziua zecea a lunii a saptea, sa postiti si sa nu faceti nimic, nici un fel de munca., nici bastinasul, nici veneticul care s-a asezat intre voi. Caci in ziua aceasta vi se face curatire, ca sa. fiti curati de toate pacatele voastre inaintea Domnului, si curatiti veti fi... Sa va smeriti Sufletele voastre prin post. Aceasta este pentru voi lege (pravila.) vecinica. De curatit sa va cur^teasca. Preotul, care este uns ca sa preoteasca in locul tatalui sau. Tot Sufletul care nu va posti in ziua aceea, se va stirpi din poporul sau Sa. postiti din seara zilei a noua pina. in seara zilei a zecea a lunii a saptea ..." (Lev v 16 2932
zan, in care,
lor gresita, s-a
lor

dupa credinfa
Coranul.

Mahomed,

Dervisii

de Moisi a postit sus pe muntele Sinai, timp indelungat l se a de inainte mai rinduri, doua 40 de zile si 40 de nopti, in 9-18; 10 1-4). da tablele legii (Es. 24 75;' 31 18; 34 28; 2 Lege 9 cart de pacatele s-a postit, Poporul Israelit adunat in Mitpa, a ca sa-i scape Dumnezeu, sale, s-a rugat si a adus jertfe Domnului Domnul asupra-le. navaleau de Filisteni si de domnitorii lor, care Filistenilor, puasupra vuiet i-a ascultat, a tunat din cer cu mare batut si urmant nindu-i astfel pe fuga. dinaintea lui Israil, care i-a

Imp. 7 6-11). DumPrin post si rugaciune Ana cea stearpa dobindeste de la Domfiice. nezeu copii, pe Sf. Prooroc Samuil si alti trei fii si doua ei care avea copu, potrivnica Penina, stearpa. Ana nul facuse pe Domnul o fao intepa adeseori, ca s-o faca sa. se minie, pentru ca
(1

suiau in Silo la cuse stearpa. Astfel, in toti anii, ori de cite ori se Ana mdureAtunci fel. la Ana pe intepa Casa Domnului, Penina Domnul Domnului... ruga si se postea rata, plingea, nu. minca, pe Sadaruit i-a starpiciunea, auzindu-i rugaciunea, i-a deslegat

muil

Imp. 1 2 7 27). slujmd ziua si noaptea Samuil Prin post si rugaciune, copilul Dumnezeu, s-a invredlui in Templul Domnului, unde era Chivotul si judecator, conProoroc nicit a vorbi cu Dumnezeu, i a devenit ductor al poporului Israelit (1 Imp. 3; 7 12). Imparatul Saul a hotarit ostilor sale post aspru cu juramint in scopul de a dobindi si pedeapsa cu moartea; celor ce 1-ar calca,
si alti trei fii si

doua

fiice.

." (1

U4i!

V.

...

.1

,-|

A
'

lflcomlei sau Imbulbarti plntccelul

243

irP^4%8
in

S US

d DUmneZeU Pmtni 2 l25)

'

bimi PC VraJ ma ?"

8&i

"

sac.

34 72-13; 68 72-74- 108 23) r r0C TeSviteanul a Istit adeseori si s-a'folosit pe J'^ I"sme si pe popor. Prm puterea rugaciunii insotita de post a incui il
(Ps.

? Genunchn mei au dm lipsa untului de lemn"

Marele psalmist, Prooroc si imparat David a practicat p<sll viata sa precum insusi adevereste, zicind: Eu dimpotriva cmd erau ei (asupritorii, clevetitorii) bolnavi ma imbracam cu sac, si smeream cu post pe patul de zacere Sufleful meu ,i acopent u postal Sufletul men ?i am pus
. . .

imbracamintea

slabit de post si trupul

meu

e istovil

Barbati si femei, batnni si bogati si saraci, mvatati ,',,,., ,-apetenii si supusi, stapini si slugi, Au postit de bucate,, ilmpU, au alergat la binefacerile postului. Chiar si ammalele necu.1,, s-au hotarit cu to^ii a posti si de pacate. datoru a postului. (nl.toare, fara de minte, au fost supuse acestei la un capat la I'.Hutindenea in marea cetate, cale de trei zile, de cenusa. Pretu,.11 ul se vedeau haine de pocainta. Pretutindenea pacatelor, pretutindenea lacnmi, pretutindenea:
r ,.il.l
si

au alergat cu

to^ii la post.

hndenea plingerea

plingeri, tinguiri,

gemete,

jale, oftari si suspine.

La

auzirea acelei

ht * kviat pe fiul vaduvei din Sarentl Sidonului care-] gazduise barepta si alimentase, a pogorit foe din ert ele incredin tind pe Israelii nu Baal Dnf " es e adevaratul i ? Dumnezeu Facator si purtator de grija al cerulu ?1 al pammtulm si a tuturor creaturilor dintr-inself. Prin ne deSCh 1S adUdnd Pl aie Pe P &mint Cu lungat de e 40 d l de zile S1 40 de nopti, a mers cale lunga pina la muntele Honv, unde a vorbit cu Dumnezeu, a pogorit ioc din cer sfa mis tot doua capetenii cu cite 50 de oamenili lor (102 oamen ) re vemsera cu vrajmasxe asupra lui; apoi s-a invrednidt s U1 cu trupul caruta cu car de foe la ceruri Imp.
l

Set

ZT, T ^1 S5?* PP7

lui

tre
!-

am

?1

?aSe 1Un1
'

P-tru

idolatri!

^^

f^

'

&
-

pogorit de pe tronul sau, vwtiri infricosate, insusi imparatul s-a cenusa pe cap. A presarat s-a i depus coroana imparateasca ;i acopent cu sacul si s-a imparatesc ,l< /bracat pretiosul sau vesmint si Se va milosintoarce va Se pocaintii zicind: Poate Dumnezeu Cu acest tel pienm! nu sa tivil Poate va tine in loc minia Lui ca dm piercetate marea mintuit de post si pocainta, Ninivitenii si-au
tare. Aici s-a

WaTd

P^ndt S

dosul putut vedea ceva rar: porfira stind indarat, pretioasele adica porfira, sucului de pocainta. Ce n-a putut face Si ce n-a putut vciyminte imparatesti, a ispravit sacul pocamtei. lace coroana imparateasca, a facut cenusa!

Tse

in Ierusalim Preotul Ezdra, intorcindu-se din robia Babilonului departeze sa reusit postit, a a ce mi vreo 1200 de barbati, dupa

femeile streine de la

fiii

lui Israil

(Ezdra

10).

(3

17; 18; 19; 4

Imp

stnmtorat in pintecele lui. Acolo, ca intr-o biserica: a postit s-a rugat, s-a martunsit, a redevenit Prooroc, si din porunca Domnului s-a aruncat de monstru din noianul apelor, teafar, afara pe uscat ca sa-si implmeasca misiunea sa. Intarit cu puteri de sus, Iona merge prm mijlocul marii eetap a Ninivev propovaduind cu glas mare Inca patruzeci de zile, si Ninive va fi distrusa" (Iona 3 4) P aCatele Um p0Stul a tr ansformat pe fugar in Prooroc
:
'

Proorocul Iona, judecat de multi ca fugar, dupa postul de trei nopti si marturisirea sa in pintecele monstrului din apele main, iata-1 Prooroc Acolo in fuga a gresit caom; aici in post s-a aratat Prooroc. Noianul apelor marii cu vinjoasele brate ale valuator putermce, 1-au luat si 1-au inchis in pintecele monstrului ca intr-o temnita. El insa nu s-a nimicit nici de valurile infricosate ale marn, nici de monstrul mult mai infricosat, care 1-a inghitit si
zile si trei

prapaNeemia, paharnicul imparatului Artaxerxe, auzind de lui zidunle Ierusalimului, despre dul pustiirea, nefericirea si ocara si s-a jeht postit, s-a darimate ?i portile lui arse cu foe, a plins, a

trimis anume in Ierurugat Domnului. Dupa aceea el a fost ales si portile... ?i le-a sfintit salim, unde a reparat zidurile, a facut (Neem, 1; 2; 3; 4... 11). imparatului ArtaxerIsraeliteanca Estera, auzind despre porunca postit trei zile si trei noptj xe, pentru omorirea tuturor Iudeilor, a

dimpreuna cu tot poporul

l)Ost,

ei ingrozit

de moarte. Astfel, dupa acei

Dumnezeu

i-a salvat

rea aceia asupra

pieitoti credinciosii Iudei, slobozmd imparatului puternicului Aman, primul sfetnic al

pe

(Estera 47).
Daniil,

dimpreuna cu

ceilalti

trei
si

tineri,

^
m
'

s-au aratat fetele lor mai frumoase decit ale celor'ce mincau i beau la

masa imparatului (Dan. 177

eli-

trupurile lor

postind zece zile, mai cu putere

-16).

Cetate cu suta douazeci de mii de pacate, e hotarita pierzarii de Insusi Dumnezeu^ Vestea^ aceasta; rostita cu putere de Proorocul Iona, a P n rCpede toata cetatea Ninivitenii auzind aceasta / + n-au nesocotit cuvintele au crezut, Proorocului ci indata s-au

oarrJ^S

"PT* oameni, cufundmdu-se

?i VeStit

f grele

"

data descopermberarea si refacerea poporului sau (Dan. 9). Alta trei saptammi, postit a du-i-se de sus nefericirea poporului Iudeu, Domnul Dumcu mare jale, dupa care a fost incurajat si intarit de

Cu post

pentru in sac si in cenusa se ruga Daniil in robie,

nezeu prin Ingerul Sau (Dan. 10 13...).

244

Varna a 4-a

lacomlel sau Imbuibfirii pintecelui

245

Dumnezeu indemna
ElprrnProorocul
Ioil,

si intarire contra ispitelor. Asa zici poporului Sau ales: Macar acum pocaiti vj dm toata mima voastra, cu posturi, cu plins si cu tinguire. Sm nti-va! Sunati din trimbita in Sion. Hotariti zile de post. Adu.nl. obstea la templu, ca in zile mari" (Ioil 2 '72-73; comp. Dan.

Prooroci, la: post, pocainta

adeseori pe poporul Sau prin trimisii Sli

Diia,
bl
i

liij.i

mi
i

ca isi iau plata lor. Tu insa cind postesti, unge capul tau o spala, ca sa. nu te arati oamenilor ca postesti: ci Tatalui .ne este in ascuns. Si Tatal tau, Care vede in ascuns, iti va
l.i
i

1.11

lie-

la aratare'

(Mt.

6 76-78).

pe car* le posteau in jale imbracati cu saci, presarindu-si cenusa pe cat) (Lev. 16 29; 23 37; Num. 29 7; Jud. 20 26; 1 Imp. 7 6- 31 13 2 Imp. 1 72; Is. 58 J, 5; Ier. 36 9; Dan. 1; Ioil 1 74; 2 '2-1'6 Estera 4 J; 9 37; Iudita 4 <; Ezdra 8 27-23; Neem. 9 7-3 Imp! 21 72; 2 Paral. 20 J; 1 Macab. 3 47; 2 Macab. 13 71 Mt. 6 7<5-7$) Evreii cum adevereste si fariseul din Sf. Evanghelie posteau doua zile in saptamina (Lc. 18 72), Lunea si Joia. Joi in amintirea suirei lui Moisi pe muntele Sinai; iar Luni in amintirea pogonru lui cu tablele legii de pe muntele Sinai. Crestinii se ostenesc a posti trei zile in saptamina; Luni, Miercuri si Vineri, ca sa. prisoseasca sau sa intreaca postul acelora (Mt. 5 20).
si alte zile
'

7772;

'l

Ii)

10

23,

s.a.).

Astfel, Evreii

mai aveau

llup.i

"in.

Mintuitorul a poruncit urmasilor Sai sa posteasca, mai ales va fi luat de la dinsii (Mt. 9 75), in adica. El i.-.i aminte de cele ce aveau sa se intimple si pentru cistigarea
cc Mirele

ijuloiului Dumnezeesc, in calea mintuirei.

i)

'l

Sfintii Apostoli,

Sfintii Parinti apostolici si ceilalti crestini

SI

IN BISERICA NOULUI TESTAMENT.

au
a)

POSTUL ESTE TOT ASA DE APRECIAT

SI

PRACTICAT
dupa martu-

Astfel,

Testament: Mmtuitorul nostru Iisus Hristos in pustie, timp indelungat de 40 de zile si 40 de nopti, a postit post aspru, fara a minca si bea (Mt. 4 7-2; Lc. 4 2; comp. Es. 34 28; 3 Imp. 19 8). b) A postit proorocifa Ana in Templul din Ierusalim (Lc. 2 3637). c) Postea aspru Sf. loan Botezatorul, nemincind altceva, fara numai: lacuste si miere salbatica (Mt. 3 772- Mc 1 16- I r " 3 7-75).
'

rnle Dumnezestilor Scripturi,

postit, ca si in Vechiul

pazind porunca Mintuitorului, au postit Cor. 7 5; 2 Cor. 6 5-6; 11 27). Asijderea in lost it si urmasii lor, supunindu-se poruncii Domnului, intocmind ^i legiuind anumitele posturi de peste an, pe care sintem indatorati M l' |ine pentru binele si Mosul nostru sufletesc si trupesc (Asez. A post. VIII, p. 87; Can. 69 Apost. cu tilcul si subinsemnarea lui, 8; 10 Timotei. I'nl.ilion, o.c. filele 70-72; 19 Gangra; 62 Laod. 48; 56 Cart.; 29; 89 VI ec). Despre aceasta j) Si Sfintii Apostoli ne-au invatat sa postim. l',lire scrie Sf. Ap. Pavel, zicind: Sa nu va lipsiti unulpe altul If indatorirea.casatoreasca), tara. numai cu buna, invoiala pina. la vreme, ca sa va indeletnici cu postul si cu rugaciunea, si dupa. in cca iarasi sa va impreunati, ca sa nu va ispiteasca pe voi Satana, pnil ru neinlrinarea voastra" (1 Cor. 7 5; comp. Es. 19 75; 1 Imp. 21 4-5; Joil 2 75-76; Zah. 7 3).
hi
(I

vicinilor

apostolice,

Ap. 13

2-3;

14 23;

postit Sfintii Apostoli cu urmasii lor, si si despre sine: ln toate ne cuti ca slujiton ai lui Dumnezeu, in multa rabdare,

d)

Ap. Pavel, care adevereste

in nevoi,.
e)
. .

Au

mai ales Sf facem cunosin suferinte

11 27).

pilda Mintuitorului, au postit cite 40 de zile, Sfintii: Meletie (V. Sf. 9 Febr. o.c. p. 298; 317), Anin, tot Postul Maie (V. Sf. 18 Martie, o.c. p. 658), Chira si Marana in pustnicia lor de 42 de ani, gustau din 40 in 40 de zile in trei ani. Constantin Iudeul ml i-o groapa, Elisabeta, Iacint, in temnita (D.Ag. o.c. pp. 171: (V.Sf. 2 Mai, o.c. p. 569), Ciril 191; 240; 350), Constantin Alexandra (V. Sf. 13 Mai, o.c. p. 740), Visarion postea 40 de zile

Dupa

in vegheri, in posturi.

.*'
.

(2 Cor.

6 4-5;

ii

Au

postit

Proorocii

si

invatatorii apostolici

din Biserica

Antiohiei: Varna va, Simeon-Niger, Saul, s.a. (F.Ap. 13 7-3).

f)

Luchie

Cirineanul,

Manain
Aposto-

olimpiada (V. Sf. 25

<>.c.

miinile intinse in chipul Crucii (V.Sf. 6 Iunie, o.c. pp. 2424), si Epraxia posteau cite 40, 45 de zile cu bratele intinse
Iulie, o.c. pp.

1242; 1246; 1254), Dalmat (V.Sf.

3 Aug.

Mintuitorul Hristos Dumnezeu-Omul, a poruncit

si

p. 56), Sf. Simeon Stilpnicul (V. Sf. 1 Sept. o.c. pp. 268), Mamant (V.Sf. 2 Sept. o.c. p. 76), Luca (V.Sf. 6 Nov, o.c. p. 194,
s.a.).

hlor Sai sa practice postul ca.un foarte bun mijloc de lupta impotriva diavolului, care nu poate fi biruit decit numai prin post si rugacmne (Mt. 17 7P-27; vezi si Mt. 9 75; Mc. 9 29).
tu],

g) Mmtuitorul ne-a invatat si pe noi toti cu fapta si cu cuvinsa postim, zicind: Cind postiti, nu ii\i ca fatarnicii:

nti,

ca

ei isi slutesc fejele,

posomoca sa arate oamenilor ca postesc. Adevar

Postul nu este numai inlocuirea mincarilor de dulce cu cele de post; ci lipsirea cu totul de mincare si bautura, pe timp mai lung sau mai scurt, pe cite o zi intreaga., sau si mai multe, cei ce pot ori mincind piine si bind apa o data in zi, dupa. ceasul al treilea <lr dupa amiazS. Prin astfel de post ne infrinam pornirile trapeti
;

;.i

ne facem mai hotarifi in implinirea indatoririlor sufletesti, ne

'.

246

Vama

a 4-a

lacomiei sau imbuibarii ptntecelui

247

indepartam mai cu deadinsul de cele lumesti, pentru a starui mai

usor
si

,,

iiu,
ilc
',.i

mai prelung

in cele duhovnicesti.
fi

Postul, pentru a sa fie insotit de:

1)

bine primit inaintea lui Dumnezeu, trebuie

.I
i

sane intoarcem de la faradelegile noastre si sa luam adevarul Sau. Gindit-a indelung Domnul asupra neferia ;ib;ltut-o peste noi, caci drept este Domnul Dumnezeul u in tpate faptele pe care le-a facut, dar noi n-am ascultat
c

;i

la

Acest neam de demoni (plicate) nu ies fara numai prin post i rugaciune" (Mt. 17 21 Mc. 9 2829). 2) Mdrturisirea pdcatelor: In ziua 24-a a lunii a VH-a, s-au adunat fiii lui Israil imbraca^i in saci si presaraji cu cenua, pentru tinerea postului. Cei ce erau din neamul lui Israil, s-au despar^it de toti strainii si au venit de si-au marturisit pacatele lor si taradelegile parintilor lor. Dupa. ce au sezut jos, au citit in cartea legii Domnului Dumnezeului lor a patra parte din zi ; iar in alta. a patra parte din zi si-au marturisit pacatele si s-au inchinat inaintea Dom-

Rugdciune:

<|r

glasul Lui.
^\ .icum,

Doamne, Dumnezeul

nostru,

Tu Care

ai scos

pe peporul

nului Dumnezeului lor" (Neem. 9

3)
insotita.

3).

si marturisire: Eu Daniil, Umilinfd cugetind la nefericirile venite peste tai a si neamul meu, mi- am intors fata spre Domnul Dumnezeu, ca sa-L caut cu rugaciune si cereri, postind in sac sicenusa. M-am rugat la Domnul Dumnezeu, m-am marturisit si am zis: 0, Doamne, Dumnezeule Cel Mare si minunat, Care pazesti legamintul si mila celor ce Te iubesc pe Tine si iau aminte la poruncile Tale! Pacatuit-am, faradelege am facut, ca si cei nelegiui^i ne-am purtat, rasculatu-ne-am si ne-am departat de la poruncile si de la orinduirile Tale. N-am ascultat de servii Tai Prooroci, care ne-au gra.it in Numele Tau, catre regii nostri, mai marii nostri, parintilor nostri, si catre tot poporul eel din tara. A Ta este, Doamne, dreptatea, iar a noastra rusinarea fetelor noastre, pentru ca se arata. astazi oamenilor din Iuda si locuitorilor din Ierusalim si la tot Israilul, cei de aproape si cei de departe in toate tarile in care Tu i-ai izgonit din pricina faradelegilor ce le-au savirsit impotriva Ta. Doamne, Dumnezeule, a noastra este rusinarea fetelor, a regilor nostri, a mai marilor nostri si a parintilor nostri, caci noi am pa.ca.tuit Tie. A Domnului Dumnezeului nostru este milostivirea si indurarea. Rascula tu-ne-am impotriva Lui si nu am ascultat de glasul Domnului Dumnezeului nostru ca sa umblam in legea Lui, pe care ne-a dat-o noua. prin mina servilor Sai (Preoti) Profeti. Tot Israilul a calcat legea Ta si s-a departat ca sa. nu mai auda. glasul Tau. Varsatu-s-a peste noi blestemul si

de rugaciune

<

pamintul Egiptului cu mina. tare si Te-ai facut vestit pina de astazi, pacatuit-am, faradelege am facut. O, Doamne! Intoarc8.-se dupa. milostivirile Tale, to?ta minia si toata. vapaia lirgid Tale de la cetatea Ierusalimului, de la muntele eel Sfint al mi! Caci pentru pacatele noastre si pentru faradelegile parintilor nOftri, Ierusalimul si poporul tau au ajuns de ocara. pentru to^i Miinii nostri. Si acum, asculta Dumnezeul nostru rugaciunea rvului Tau si ruga lui fierbinte, si lumineaza. Fata Ta spre Templul Iau pustiit, pentru Numele Tau Doamne! Pleaca, Dumnezeul inni, urechea Ta si auzi, deschide ochii Tai si vezi pustiirea noastra ,i cetatea in care se cheama Numele Tau. Caci nu pentru dreptatile noastre aducem inaintea Ta rugaciunile noastre cele fierbinti, pentru milele Tale cele mari. O, Doamne, auzi! O, Doamne, iarta! Doamne, ia aminte si nu fii tirzielnic pentru Numele Tau, Dumnezeul meu; caci Numele Tati il poarta cetatea si poporul Tau!"
I

hi

dm
i

in

hi.

),

(I);in.

9 7-79).
Intristare:

4)

Mine,
(Ioil

cu
2
12).

toata

Asa zice Domnul: lntoarceti-va grabnic la inima voastra, cu post, cu plingere si bocet"

CEI CE

NU POSTESC DE BUNA

VOIE,

VOR POSTI DE

N KVOIE. Un negustor bogat merse intr-un hotel intr-o zi de Vinerea Mare si ceru o friptura. de carne de pore. Toti cei de fata s-au Miiintit de aceasta cerinta. Dupa aceea negustorul zise: Eu nu vreau sa stiu de nici o zi de post, caci doar nu sint nebun...". a sa evite sfada si cearta, hotelierul ii dadu carne. Dupa ce trecu abia un an, negustorul nesatios ajunse intr-o stare nefericita.
i

deveni atit de sarac, incit trebui sa ajuneze de sila mult mai mult decit porunceste Biserica Crestina. De aici se vede ca oricine nu vrea sa. posteasca. de buna voie si cu vrednicie, va posti de sila., dar atunci nu va mai avea nici un folos pentru Sufletul sau! (D.C. 237).
I

s-a inchis pravalia...

si el

juramintul scris in legea lui Moisi, slujitorul lui Dumnezeu, caci am pacatuit impotriva Ta. i a adeverit cuvintele Sale pe care le-a gra.it catre noi si catre judecatorii nostri, care au cirmuit peste noi, caci a voit ca sa abata. peste noi strasnic prapad, care nu s-a mai intimplat niciodata sub cer asemenea celui din Ierusalim. Precum este scris in legea lui Moisi, toata. aceasta nefericire s-a napustit asupra noastra, dar n-am imbunat Fa^a Domnului Dumnezeului

Am
(a)

mincat carnuri, untura.

in

saptamina brinzei (alba)? (a)

brinzei cu carne (spolocu brinza, patru ani Mare) canii); si in Lunea dintii (a Postului (P.B.G. p. 117 faca.)" zi sa sa se pocaiasca i metanii 300 (in fiecare

Oricine

se

va spurca

in

Lunea

(138).

Varna a -a

A
mi hiu.
.

lacomiei sau Imbuibarii plntecelui

249
si

Oricine se va spurca cu nestiina in Postul eel Mare, (sa. faca) pocanie un an, metanii 36 (in fiecare zi)" (P.B.G. p. 117 (138).

.in Sf. Biserica, nescinstesc

Casa

lui

Dumnezeu

mincat, baut fi dormitat in Sf. Biserica, nesocotind 28) sfin^enia Ei prin aceasta si alte neorinduieli ? (b)
Iscusitul Apostol dojenea pe crestinii dm Corint pentru , b) unele neorinduieli ce faceau in Bisericile lor, zicind: Au n-avej:i case in care sa mincati si sa beti? Sau defaima^i Biserica lui Dum-

Am

/;i(lc jx'depse vremelnice si vecinice, de nu se vor indrepta l>ic|i(arul Ortodoxiei si de nu se vor pocai!

cad in dupa
kilo-

Cei ce se impute in Sfinta Biserica, sa dea la Sf. Altar gram de tamiie (Pravila Bisericeasca).
29)

un

Am

postit

navi, primejdui si

cu vrajmasie, pentru a se pagubi, dobori, imbolomori vrajmasii mei, sau aceia pe care ii vraj-

.uasiiiam?
postit numai cu schimbarea bucatelor 30) si rea feluritelor pacate? (c)

nezeu?

aceasta I" (1 Cor. 11 22). Asa si noi, Preotii Bisericii, ne vedem siliti a striga: Purtatorilor de nume Sfint al Domnului Hristos! Nu va. mai ajung: casele, ograzile,
locurile

Eu nu va laud pentru

Am

nu

si

prin para-

voastre,

tirgurile,

lumea

larga.

pentru

vorbarii,

ris,

c)

TREBUIE A POSTI DE BUCATE

fara. Suflet,

SI

DE PACATE.

Postul

baut, clevetiri si alte neorinduieli? si aici? Dispretuiti Biserica lui Dumnezeu? Noi nu va laudam pentru aceasta! Acestea va. despoaie de Darul lui Dumnezeu si va. cu'funda. in osinda. Priviti si vedeti cita intindere de pamint, de la o Biserica la alta a lasat Dumnezeu pentru feluritele trebuinte omenesti, si cit de putin spatiu din loc in loc S'a lasat pentru Sine, unde sa. ne intilnim mai multisori cu El si sa, scapam de primejdii si pierzare! Aceste Locasuri Sfinte, slintite Lui, sint adaposturi, locuri de scapare, cetati de salvare, care trebuiesc respectate impreuna cu rinduielile lor Sfinte, pentru a nefolosi. Daca. in poporul Israelit, ba chiar si la paginii idolatri Greei, Romani, Germani, s.a. erau anumite cetati de salvare a ucigasilor fara voie, primejdui^i de moarte (Num. 35 929; 2 Lege 19 270; Is. Navi 20), in care se respectau anumitele lor rinduieli; apoi cu mult mai mult trebuie a se respecta rinduielile Sfinte puse de Dum(clefait),
:

schime, somn, mincat Ati mai venit cu ele

acesta este asemenea tiupului

si

focului lipsit de caldura

lumina, dascalilor vestiti fara. adevarata invatatura, becurilor fara. curent electric, candelilor fara untdelemn, lampilor fara gaz si caselor fara. gospodari in ele...

nezeu

si Sfintii

tioase si

mai

Lui in Sfintele Biserici, cu cit acestea sint mai preSfinte decit acelea. Dreptul acela de scapare sau azil"

loan Gura de Aur vorbind despre post (in Omilia IV la ep, 2 Corinteni), zice ca pe multi i-a vazut postind foarte regulat si purtind haine aspre, dar incolo nimic nu faceau vrednic de pocainta. El voia sa arate clar ca postul in sine nu are si nu poate deveni valabil fara. de roadele vrednice de pocainta. Apoi aduce ca pilda. pe Nineviteni, care si-au impus lor un post aspru, cu bocete, cu calcare pe pamint, dar in acelasi timp si-au impus si schimbarea vietii lor rele in o vietuire mai demna. de cinstea omeneasca.. Dumnezeu vazind aceasta, a primit pocainta lor si i-a mintuit din pierzare (Vezi pe larg cartea lui Iona). Adica, Ninevitenii abtinindu-se de a mai cadea in pacatele savirSf.
site, sufereau necazurile, si-au infrinat inimile ca si David dupa. caderea in pacat. In astfel de condStii, postul are putere si valoare.

POSTUL CERE 1NDREPTARE.

de la cetatile de scapare ale Israelitilor si de la templele paginilor, a trecut in Bisericile Crestine, astfel, ca daca se refugia cineva in curtea Biserici sau la Sf. Jertfelnic-Altar, nu-1 mai putea scoate de acolo. Cei ce au calcat aceste drepturi, au cazut in groaznica pierzare (ca eunucul. Evtropie, primul ministru (376408 d. Hs.)) asa si cei ce calca cu obraznicie rinduielile Sfinte ale Sfintei Biserici, se prime] duiesc vremelnic si vesnic...

SI

URSUL POSTESTE.
pune pe

Indata ce se apropie iarna, se retrage

in birlog, se

labe, si toata iarna

cind se trezeste din somnul lui ataca. si sfisie animalele mai departe.

din

nu maninca. nimic. Dar postul lui e tot urs

nu mai cuteze a dispretui cu: vorbariile, risurile, neorinduielile, mincat, baut. pentru care au destul loc in lumea larga., ca sa. nu cada, in mari urgii Divine, si ca sa nu auda: Prietene, cum ai intrat aici neavind haiiia de nunta?" (Mt. 22 1213). Crestine, cum ai intrat aici in Sf. Biserica daca nu stai cuviincios si cu evtavie la rugaciune si la ascultarea Sfintelor Slujbe? Cei care maninca. si beau vin,
Acestea cunoscindu-le, nimenea sa
Bisericile lui
.

Dumnezeu

SI SARPELE POSTESTE. Toata nu maninca nimic. Dar cind se trezeste lui e tot sarpe. Musca. mai departe. care se lasa. de rele pe timpul postului,
se apuca. iar de rele. Se musca.
si

iarna doarme si'sarpele si din somnul lui din postul Exact asa fac si crestinii, dar indata ce trece postul

se sfisie unii

pe

altii si

fac iarasi

toate rautatile. Ce folos as avea ca. ma las pe timpul postului de bautura., de fumat, de sudilme si de alte pacate si ra.uta.ti, iar la Pasti ma. dezleg iar? Nu este oare si aceasta exact postul ursului si postul sarpelui? Postul nostru trebuie sa fie un post permanent,

250

Vama
feri

a 4-a

lacomlei sau Imbuibarii pintecelui

251

pe tot timpul vietii noastre de desfatarile si desertaciunile de duhul acestei lumi de orice fel de mincare prin care se intareste ,,animalul", firea cea veche din noi (petreceri,
a ne
acestei lumi
. . . . . .

betii, jocuri, desf atari

de post ne poate SI

fi

lumesti si celelalte rautati). Numai ajutor de mintuire sufleteasca.

un

astfel

Macarie trecea odata de la lunca aducind zmicele de finic. Atunci 1-a intimpinat pe el diavolul in cale, si vrind a-1 lovi cu securea, n-a putut. Miniindu-se asupra-i, i-a zis: Multa sila si necaz imi faci tu Macarie, caci nu pot a ma razbuna asupra ta. lata, orice faci tu, si eu fac. Tu postesti, dar eu nicidecum nu maninc. Tu priveghezi, dar eu nicidecum nu dorm. Numai una este cu care tu ma biruiesti". Avva Macarie i-a zis: Care este aceia?" Diavolul i-a raspuns: Smerenia ta, si pentru aceasta nu pot asupra ta nimic" (P.o.c. p. 135 77). Multi crestini in posturi beau rachiu de turbeaza, si fumeaza, tamiind pe Satana, de le pute si urma pe unde tree, si injura cele Sfinte ca niste draci (2 Petru 2 72; Iuda 1 8; Ape. 13 5,-6). Acesta
la chilia sa,

DRACII POSTESC. Avva

Luati aminte de sine-va, ca sa nu se ingreueze inimile voastre cu vina asusatiul mincarii, cu betia si cu grijile lumii si fara veste sa toti cei ce peste veni va cursa ca o Caci pra voastra ziua aceea. 3435). (Lc. 21 sed pe fata a tot pamintul" POSTUL CU: OCHII, URECHILE, GURA, MllNILE, PICIOARELE, FOLOSESTE FOARTE MULT. Altfel, postul de bucute isi pierde toata 'valoarea lui. Sf. loan Gura de Aur, inva{indu-ne despre aceasta, ne spune: Nu-i nici o vinovatie sa malaudat! Ceia ce sfrica insa. este pofticiunea, imbuibarea peste ceea ce trebuie, umflarea stomacului pina sa o greplesneasca. Tot asa cu vinul. A-1 folosi cu masura nu-i nici necumpasloboda lasa a de si betiei deda sala. Gresala e de a te tarea sa-ti turbure folosinta mintii. Daca slabiciunea voastra trupeasca nu va ingaduie sa 'treceti ziua fara sa mincati, nimeni nu v-ar putea tine de rau. Stapinul nostru e blind si nu ne cere nimic peste puterile noastre. Daca ne cere sa. ne infrinam de la mincare asa numai pentru ca si sa postim, aceasta nu-i fara un temei si nu de lucrurile dezlipindu-ne sa stam fara sa mincam, ci pentru ca toata vrein acestei lumi, sa. ne incredintam celor ale Sufletului, Prin fapte. prin care ne sta la indemina. Postiti? Afatati-mi-o
ninci,

Domnul

sa

fie

Domnului; ci un post pacatosit, spurcat, o uriciune nesuferita inaintea lui Dumnezeu. La astfel de postitori, sau mai ales la aceia care acum nu mai postesc deloc, pentru. care lucru se afurisesc, se implinesc cuvintele Domnului, Care zice prin Isaia Proorocul asa: Cel ce junghie un bou, ca si eel ce omoara. un om; eel ce jertfeste o oaie, ca si eel ce rupe gitul unui ciine; eel ce aduce prinos, ca si cum ar aduce singe de pore eel ce aduce jertfa de tamiie, ca si cum se inchina la idoli. Ei au osebit caile lor si in uriciunile lor binevoieste sufletul lor. Pentru aceasta si Eu voi alege pentru ei soarta cea rea, si cele ce-i infricoseaza le voi aduce peste ei. Caci am strigat si nu Mi-au raspuns, am gra.it si nu M-au auzit, au facut faradelege inaintea ochilor Mei, si ceia ce Eu nu binevoiesc in Mine, aceia au ales" (Is. 66 34; ,58).
nu-i adevaratul post placut
;

mea

care, ziceti? lata:

de vedeti un sarac, aveti mila. de el, un dusman impacati-va cu el, un prieten inconjurat de nume bun nu-1 invipoftitoare si diati. Tine ochii tai in friu, ca sa nu arunce priviri inca si ochii ci posteasca, sa trebuie gura ta numai Nu necurate.
si

membrele trupului tau. curate de hrapire si lacomie. raminind posteasca, Miinile tale sa la desfatarile cele nemergind posteasca, sa Picioarele tale trebuie cintece curvesti, muz;canti, cu anticrestinesti pacatoase (petreceri Cor. 10 7, 2022; idolatrizari) (1 dracesti, jocuri, chiuituri, praznuiri
urechile, picioarele si miinile i toate

De

betie fugi departe

Chiar prin val catind scapare.

In pahar Mai uor
te-neci adesea
decit in

Ochii trebuie sa posteasca neuitindu-se cu pofta. si cu aprindere la frumuset,ile straine. Hrana ochilor este ceea ce vad ei postul (Mt. 5 28). Daca privirea este neiertata, pacatoasa, vatama guru" opri a nebunie mare mai fi cea si duce Sufletul in pierzare. Ar priingadui a-i dimpotriva ochiului chiar mincarea cea invoita, iar
1

Cor. 5

7).

mare.

ADEVARATUL POST ESTE: TRUPESC

SI

SUFLETESC.

Prin postul acesta se face infrinarea poftelor trupesti si intariiea puterilor sufletesti pentru lupta si biruinta asupra: patimilor trupului, lumii zacinda in eel rau si asupra diavolului. Acestea zice Domnul puterilor catre poporul pamrhtului si catre Preoti: Cind ati postit. au pentru Mine ati postit? Au nu in Mosul vostru ati postit?" (Zah. 7 5; comp. Rom. 14 772; 1 Imp. 7 5-74; Is.- 58 3, 5 11). La acest post ne indeamna Mintuitorul, zicind:
.

nu-ti virea cea pacatoasa. Tu te infrinezi de la carne? Bine. Dar tale urechile si Asemenea lasa nici ochii a cauta la pofta carnii. clevetiasculta nu in a trebuie sa posteasca. Dar postul urechii sta. Sf. Scriptura: rile si vorbele cele rele asupra cuiva. Caci se zice in aproapelui, ponegrirea nu asculti vorbele desarte" (clevetirea,

Sa

n.n.)

(Es.

23

7).

Gura

asijderea trebuie sa posteasca, infrinindu-se

la injuraturi

de la vorbele cele de rusine, de

caci ce ar folosi daca noi nu mincam niste fiare salbatice sfisiem numele eel bun

sau sudalme, clevetiri carnea dobitoacelor, dar ca

. .

al fratilor nostri? Cle-

ilCOITUt'l

sa

arii

plntecelui

252
vetitorul in adevar sfisie

Varna a 4-a

si

maninca pe aproapele sau

. .
.

"

(Om.

d.

statui).

noi despre stapinii care se piing de slugile lor, zicind: E asa de rau, ca mi-a mincat Sufletul!" Sau. de slugi, care nedreptatite de stapinii lor, zic: Mi-a mincat munca mea!"Sau de unii soti care neintelegindu-se intre dinsii, spun unii despre
altii: Mi-a mincat viata". Sau de cei ce-si cauta dreptatea si n-o gasesc: Mi-a mincat dreptatea, cinstea, sau averea!" Ba da, auzim la.fiecare pas. lata, n-a mincat came, dar a mincat munca, cinstea, dreptatea, Sufletul, viata omului. O, ce mare gresala si raspundere! Cu neasemanat de mult mai mare decit daca ar fi mincat

Nu auzim

xarne chiar

in zilele oprite! Postul eel adevarat este instrainarea de rauta^i, infrinarea limbii, lepadarea miniei, departarea de pufte rele, de clevetire, de minciuna si de juramintul mincinos: lepadarea de acestea este postul eel adevarat si bine primit! Sa nu postim numai cu parasirea mincarilor, ci cu instrainare de toata patima cea paminteasca; ca robind trupul, care tiraneste sta impotriva noastra, sa ne facem vrednici impartasirei Mielului, Fiului lui Dumnezeu, Celui ce S-a junghiat de buna voie pentru lume. Postind trupeste, sa postim si duhovniceste Sa deslagam toata legatura nedreptatii, sa rupem tocmelele cele silnice, tot inscrisul nedrept sa-1 spargem... (Stihoavna de: Luni, Marti, Miercuri).
!

loan Pustnicul, ajunse prin obisdecit seara, dar si atunci foarte putin. Parul si barba i se subtiasera din cauza lipsei de nutriment, iar corpul sau era slab si uscat. Elnu a mincat niciodata. mincari fierte, totusi ajunse virsta de 90 de ani. Si. Pavel Tibeul, care minca numai piine goala, a ajuns 113 ani; iar Sf. Antonie, care de asemenea minca foarte slab, ajunse la 105 ani. Postul pastreaza. sanatatea si lungeste viata celor ce postesc Cei ce viziteaza Sf Munte Athos cu minusi in vremile noastre natele-i manastiri, ne istorisesc ca acolo se gasesc o multime de calugari, ajunsi la batrineti atit de adinci, cum nu pot ajunge alti muritori... Ei petrec in niste pesteri dintr-un munte prapastios, care se inalta. linga mare. Din acele pesteri nu ies, deci nu au intilnire cu lumea. Hrana lor si-o cistiga. prin aceea, ca. slobod din cind in cind un mic cosulet, legat de o funie, in jos, in spre luciul marii,
triarh
al

Constantinopolului,

nuin^a. indelungata de a

nu minca

unde

traiesc

pescarii milosi le fac parte din saracia lor. Si acesti oameni 80 si 90 si pina. la 100 de ani. Si stiinta omeneasca. ne invata,

SI mfrinare, la post, trebuie a ne indemna mai intii de toate grija sanatatii noastre. Infrinarea este foarte folositoare sanatatii omului. Acest lucru 1-au cunoscut paginii din stravechime. Istoria lumii ne spune, ca inteleptul legiuitor Licurg deprinsese tineretul poporului spartan la o aspra infrinare, si crescu in acest chip un neam de oameni vigurosi, sanatosi, cumpatati si viteji.

POSTUL PASTREAZA SANATATEA

PRELUNGESTE

VIATA. La

ca infrinarea este maica sanatatii, iar imbuibarea si mai ales mincarea peste masura de carne, este pricina multor boale. Se vede ca din cauza aceasta s-au infiintat inca. cu mult inainte de razboi in numeroase orase mari asa numitele bucatarii sau ospatarii vegetariene, adica. bucatarii in care nu se fierb der it legume si alte bucate uoare, i unde nu gasesti nici carne, nici bauturi ametitoare. Multi oameni care s-au deprins cu aceasta mincare, nu vor sa stie nici de carne, nici de alcool, si se simt foarte bine... (P.T.V.S.
o.c.

pp.

456).
cele aratate reiese clar ca postul este

Din
si

numai spre

binele

Despre renumitul medic grecesc Hipocrate ni se spune ca a izbutit sa-si pastreze pina in cele mai adinci batrineti o sanatate deplina,
o culoare a fetii ca la un om tinar. Lntrebindu-1 prietenii, cum de a reusit acest lucru rar de tot Hipocrate le-a raspuns Toata taina aceasta se explica. prin faptul, ca nu m-am saturat la nici o masa in acea masura in care o fac ceilalti oameni". Cu adevarat, infrinarea si postul prelungeste viata si-i ajuta. omului sa-si pastreze sanatatea si vigoarea. Aceasta ne-o dovedeste istoria vietii pustnicilor crestini. Astfel, d.p. citim despre Sf. Ilarion ca. el si-a parasit casa parinteasca ca baiat de 13 ani, palid la fata, si
vioiciune
si

Tot atit de evident este ca si pentru corpul nostra, fiindca postul nu ingreuiaza circulatia singelui; asimilarea prin mistuire se face mult mai usor si mult mai complect, din care urmeaza. o sanatate vioaie, cu temei si prelungirea vietii.
folosul Sufletului.
.

postit contra rlnduielilor Bisericii lui Dumnezeu, asa, 31) cind Sf. Biserica dezlega postul, eu posteam inca 13 zile, impotriva; iar cind Ea hotara post fiilor si fiicelor Ei, eu indaratnicindu-ma impotriva rinduielilor si hotaririi Ei Sfinte, mincam de frupt ina-

Am

inte? (d).
d) In cursul vremilor au fost unii omeni grosi la minte si intunecati la suflete, care s-au impotrivit si astfel rinduielilor Bisericii, asa cum au facut si mai fae si azi unele persoane stiliste, camuflate prin Manastiri, Schituri si prin parohii, de prin toate ramurile

slabut, retragindu-se in pustie, spre a petrece acolo ca pustnic in

rugaciuni
Sf.

si

in post necontenit, si a ajuns o virsta. de

80 de

ani.

Macarie Egipteanul, care se hranea numai cu plante, a repausat

soeietatii:

prosti,

Unele persoane profeseaza stilismul, precupetind pe cei pentru cistig urit iar altele, din neascultare de Biserica,
;

la

97

ani.

Sf.

Macarie Alexandreanul

la

100 de ani. Celebrul Pa-

254

Vama

a 4-a

lacomJei sau Smbuibarii pintecelui

255

stau cu indaratnicie impotriva adevarului invederat, nevrind a tine calendarul indreptat cu echinoctiul la 21 Martie si Septembrie, asa cum 1-au aflat i aezat Sf intii Paring ; ci la 8 Martie si Septembrie, aa cum nu era in vremea Sf. Sinod din Nicheia (325 d. Hs.). Pentru unii ca acesti neascultatori si altii ca ei, Mintuitorul zice: Cel ce nu asculta de Biserica, sa-ti fie tie ca un pagin si vames ..."

nici lacomii, nici betivii.

(1

nu vor mosteni

lmpa.ra.tia lui

Dumnezeu"

Cor.

70).

varsat din befie dupa ce am luat Sf. Anafora si dupa 33) Impartasirea cu P.S. Trup si Singe al Mintuitonilui nostril Iisus
Hristos

Am

Dumnezeu- Omul?
dus
la
si

a altor razvratiti ca ei, vine blestemul apostolesc, zicind: Acestia cite hu tiu hulesc, si cite dupa acelea se strica. Vai fire, ca nite dobitoace necuvintatoare tiu, lor! Ca in calea lui Cain au umblat si in inselaciunea lui Valaam prin mita. s-au varsat si in impotrivirea in cuvinte a lui Core au pierit. Acestia sint intre dragostele voastre ca niste pietre de Mare acoperite de apa., impreuna. cu voi mincind, fara. de frica pesine pascindu-se; nori fara. de apa, ce se poarta. de vinturi; copaci tomnatici neroditori, de doua ori morti si dezradacinati valuri salbatice de Mare, spumegindu-si rusinea lor; stele ratacitoare, carora negura intunericului in veac se pazeste. ." (Iuda 1 1013; comp. 16 17-18; Mt. 7 75-20; Tit 3 10; 2 Cor. 11 7-75; Gal. 1 6-70).
(Mt. 18 17).
i

Asupra acestora

circiuma pierzindu-mi acolo vremea in: nebunesti, mascariciuni, cintece curvesti, ospe^e, petreceri anticrestinesti, befii si alte blestemafii, chiar si in Duminici si sarbatori? M-am imbatet bind peste masura? (f). Amfost necumpatat in cheltuieli pentru intrefinerea mea si a familiei? mincat peste masura, la masa, inainte si dupa prinz si cina. si pe ascuns? (g).

34) M-am vorbe putrede

Am
.

f)

Betia primejduieste pe fiatimasi.

Betia

ii

indobitoceste pe
zile in

bietii
^i

oameni patimasi,

si

pe multi

ii

pogoara cu

mormint

Toti aceia care postesc cind Biserica dezleaga. postul, si maninca de frupt cind Biserica rinduieste post toate dezlegarile ce Spovedanie, li se fac in Sf. Biserica, la citirea molitfelor, la Sf.
;

de acolo in iad, ca pe bogatul din Sf. Evanghelie, care-si petrecea viata in lux si in ospete cu mincaiuri, bauturi, imbuibari, cintece curvesti, jocuri, etc. (Lc. 16 1931). Betivii adeseori isi strica

la Sf.

Maslu, la prohodire, la panahizi,

1

etc.,
1

se intorc asupra-le

in legaturi nedezlegate (Ps. 108 6, 13; Gal.

6-9;

2 loan

loan 2 18-19; Iuda 8; 22 75).

1

6; loan 8 44; 2 Petru 2

1 70-77 4-12; Ape. 21

32) Din necumpatare si lacamie mi-am stricat sanatatea, timpit mintea, risipit averea si scurtat viafa? (e).

mi-am

e)

Vindecare. Luati

seama de voi

insiva, ca

nu cumva

sa.

vi

cu lacomia mincarii si a bauturii si cu ingrijorarile acestei vieti, si astfel fara. de veste sa. vina. peste voi ziua aceia. ." (Lc. 21 34; Efs. 5 18; Filip. 3 18). Toate luciurile imi sint ingaduite striga Apostolul dar nu toate imi sint de folos. si nimic nu trebuie sa. puna stapinire pe mine. Mincarile sint pentru pintece si pintecele pentru mincari, insa. Dumnezeu va nimici si pe acesta i pe acelea" (1 Cor. 6, 12; Prov. Sol. 21; 16). Trebuie a ne infrina, a fi cumpatati in mincari si bauturi, spre a nu ne rupe firul vietii mai inainte de vreme si a cadea in pacatul sinuciderei. Lacomia este un pacat de moarte, si cine este stapinit de ea si nu se pocaieste, nu poate li Impartasit, si nici darurile lui nu i se pot primi in Biserica; ba nici nu se ingroapa. incimitir (M.P. o.c. cap. 9). Clericul stapinit de o astfel de patima., nu poate sta inaintea Sfintului Altar sa slujeasca., pentru ca: Nici hotii,
se ingreuieze inimile voastre
.

\
Chipul de
felurite

diavolul cu slugile
rachiurile.

ne arata prapadul trupesc si sufletesc facut de lui, prin bornbardarea oraselor si satelor cu bauturi betive, alcool si otravuri cu care falsifica vinul,
fata,

Circiumile, bodegile, fagadaurile, precum si cumetriile, patroanele, nuntile, ba chiar si inmormintarile f acute cu bautura betiva, cu jocuri, betii si felurite blestematii, au fost si sint tot atitea tnnuri, obuziere i aparate ucigatoare,' cu care s-a bombardat

a
256
Varna a 4-a

lacomiri sau imnuiDarn pimeceiui

.':>(

posturi?"

etc.

etc.

stomacul lor pina. la vaxsaturi, de pe urma carora se aleg cu vatamaturi groaznice, care-i tortureaza. toata viata. Sf. Biserica ii canonisefte pe betivi in dorinta mintuirei lor de aceasta patima fi de iadul vremelnic fi vefnic. Betiva sa nu se pricestuiasca pina. nu se va lasa (de betie) sa nu se mai imbete. Omul mirean, de se va imbata fi de va bori (varsa, voma), sa. se pocaiasca 60 de zile, iar de va fi si pricestuiat cu Sf. Precistanie, si dupa aceia va bori, sa-nu se pricestuiasca. peste Sfintele Posturi sa se pocaiasca; iar de va fi facut aceasta (va fi varsat de betie) in acele Sfinte Posturi mari, el sa nu se mai pricestuiasca peste tot anul, pina. in 200 de zile, si metanii 12 in
.

si

pe

la urechile celor

Soapta asta satanica parca. o aud sunind chiar mai buni fii si fiice ai Sfintei Biserici, care
sa.

zi"

(P.B.G. p. 110 (88)). g) Prin aceasta neorinduiala, crestinul cade in pacatul lacomiei, si se canonisefte (Vezi Oglinda Duhovniceasca." pp. 962968, de autor).
35) Cind

m-am

imbolnavit nu

mi-am

cautat sanatatea asa

si

cum

eram dator? 36) Mi-am

pierdut

vremea in mincaruri
in
t elurite

bauturi,

ospe^e,
si

jocuri, baluri, serate ...

petreceri anticrestinesti

praz-

nuiri satanicesti?

37)

Am

rapstit contra mincarurilor de post si a Preojilor care

nu postesc?

(h).

Mul^i purtatori ai cinstitului nume cu postul, si tot rapstesc contra bucatelor de post, ca Israilitenii cei poftitori de came in pustiu, care n-aveau ochi sa. vada. mana din cer", vrind sa-si motiveze, ori mai bine zis s5-si camufleze indragirea ori indracirea pintecelui", cirtesc, bodoganesc, ba striga. chiar si in public: Da popii de ce nu postesc? De ce maninca de frupt in
h) Popii de ce

nu
se

postesc ?

crestinesc, care

nu

impact

nici in ruptul capului

fi botezata, necreftina si prin care s-au stins: luminile, pacea, conintelegerile, armonia si viata multor oameni purtatori de nume crestinesc. Toate aceste asocieri satanice sau petreceri anticrestinesti, au fost niste terenuri dracesti sau guri de iad, care au inghitit i inghit inca. sumedinii de Suflete. Aceste bombardamente satanice au fost primite de usuiaticii crestini cu urale, ca odinioara calul troian" de Troieni, prin care si-au agonisit groaznicul prapada vremelnic si

se

bombardeaza. lumea nebotezata

.

crestina..

si

vecinic ... Sa. fim precauti,

macar pe

viitor, cei ce

am

scapat teferi pina

acum. Sa rascumparam vremea,

Nici Preotii nu mai postesc in aceste mai postiti?" Ce crezi tu crestine ca. ,cu astfel de cirtiri sau prin ascultarea acelor soapte satanice te vei putea indrepta pe sineti inaintea lui Dumnezeu? .Nu, nu. Cum nu s-au putut indrepta Eva fi Adam dupa. calcarea postului in Rai inaintea lui Dumnezeu, Adam aruncind vina asupra Evei si Eva asupra sarpelui (Fac. 3), tot asa nici eu, nici tu crestine, nu ne vom putea indrepta inaintea lui Dumnezeu cu astfel de scuze. Sarpele-Sa'tana, care te sileste pe tine, ca fi pe Adam si Eva in Rai, cu astfel de dezvinovatiri suchiate, ma indreptateste pe mine a pune degetul pe rana, chiar daca rana asta ar fi pe trupul vreunui slujitor al Domnului. Dar fi aici vreau sa te luminez fi sa te limpezesc cit voi putea mai bine, caci, cu rapftirile acestea nu numai ca. nu te vei indrepta, dar vei aluneca fi in mai grea osinda, cazind fi in pacatul clevetirei, ponegrirei fi rautatii, atragatoare miniei lui Dumnezeu. Oricit te vei agata de cutare sau cutare pacat al Preotului tau slujitor, nu vei fi scutit de judecata. fi pedeapsa pentru calcarea postului. Preotul va da sea ma inaintea lui Dumnezeu pentru pacatul lui, de hu se va ingriji; iar voi creftinilor de pacatele voastre. La Judecata particulara. fi la cea generala, nu va. va intreba pe voi Dreptul Judecator: De ce n-a postit Preotul cutare, ori de ce a facut cutare fi cutare pacat" ci ne va intreba pe fiecare in parte: De ce ai calcat poruncile Mele? De ce ai facut tu cutare fi cutare pacat?" Acestea stiindu-le, sa ne pa.ra.sim de orice clevetiri fi sa ne ostenim a face tot binele fi fapta buna care ne sta. in putinta. a o face. Cind tu creftine incerci a dezveli rana Preotului tau, fi mai ales cind o fi mai trimbitezi inaintea altora, ca Ham slabiciunea tatalui sau Noe, eu vad ca te incarci de pacate fi Western groaznic sa fie ca fi acela. Blestemat sa fie Hanaan saminta lui Ham. rob fratilor sai" (Fac. 9 2127). Eu zaresc in fiinta ta o buba. rea, un obicei satanic, o racila pacatoasa, o boala. veche care-ti roade inima: patima clevetirei, care ti-a otravit intreata fiinta. Asta-i o groaznica. boala. molipsitoare, care alunga. pacea s i armonia bunei invoiri dintre .oameni, aruncindu-i in mari dezbinari, vrajmafii fi uriciuni pustietoare. Eu te sfatuiesc afa: Chiar de vor fi unii Preoti care vor fi mincind de frupt in posturi: unii din pricini binecuvintate, boale grele interne, hemoragii fi alte slabiciuni care ii pironesc suferintei a nu-f i putea implini slujba Preo^iei altii poate f ara. motive binecuvintate, totufi, este bine a-i cruta de ponegriri, ftiind ca prin aceasta cru^am Credinta, Ortodoxia fi Sf. Biserica strabuna. In
postesc, zicindu-le tainic:

vremuri! Oare voi la ce

ca. zilele

sint rele" (Efs.

76).

"
cazul eel mai greu, cind nu poti birui firea veche, pe omul eel vechi din tine, margineste-te a zice: Ceia ce te invata Preotul dupa Dumnezeu, asculta si fa ca sa te mintuiesti; iar a-1 ponegri, publica in
gresc,
lor,
ii

A
ura.se $i se
i-a

lAcomlel sau' ImbuibSrii plntecelui

259

cu care

leapada cu totul de a se folosi de Darul Preo^iei imbracat Insusi Dumnezeu.

lume
bozit

si a-1

osindi pentru vreun pacat al sau, in care poate 1-a sloInsusi Dumnezeu pentru smerenia lui, paze?te-te ca sa nu

23 3). Privind la fratii Preoti, care sint cu lumina Dumnezeestilor Scripturi si Evanghelii sub ochii lor, parca nu ne-ar veni a crede, ca tocmai. ei sa calce ceea ce predica in Sf. Biserica. Dar, chiar de ar fi unii Preoti, care, afara de slabiciunile lor trupesti ca de, pe linga faptul ca sint Preoti imbracati cu puteri Dumnezeesti de sus, totusi, sa nu uitam ca sint si purtatori de trup, cu felurite slabiciuni si suferinte in ei, de care sint datori a se ingriji dar, de vor fi unii care se lasa stapiniti de patimi si robiti slabiciunii trupesti, nesocotind porunca lui Dumnezeu si postul, noi sa fim i it se poate mai intelepti, si sa ne folosim de ei chiar si asa cum sint. Pe fundul apelor man ale marilor si oceanelor, sint un fel de pesti uriasi, imbracati cu niste placi stralucitoare, care impra^tie asa de multa si puternica lumina in jurul lor, incit sint supranumiti: Felinarele Oceanelor". Ori de cite ori se intimpla in noptile intunecoase furtuni puternice pe valurile nesfirsite ale oceanelor, acesti pesti felinare" sint o mare indeminare, folosire si fericire a conducatorilor de vapoare. Ei se slujesc mult de lumina binefacatoare a acestor pesti. Se spune ca o groaznica nefericire loveste pe pestii acestia. Din cind in cind unii dintr-insii orbese. Si asa, ei due o viata intreaga de lumina pentru- cei intelepti, care se folosesc de ea; iar pentru ei insisi due o viata chinuita de intUneric si de bijbiiala. Ei bine, ginditi-va, oare ce s-ar intimpla cu marinarii care cu incapatinare ar refuza a se folosi de lumina lor pentru orientare, pe simplul motiv ca pestele felinar" cela ori cela este orb? Oare n-ar fi ei vinovati de orice stricaciune, primejdie si naufragiu inaintea lui Dumnezeu si a oamenilor? Ba da. Multi oameni din lumea asta au tot cercetat soarele si au vazut uneori pete in soare, alteori am vazut cu totii chiar si eclipsa (intunecare) de soare. Ei bine, daca. din acestia s-ar ridica cineva sa spuna ca soarele nu mai este bun, pentru ca s-au vazut pete in el, si uneori a si eclipsat, s-a intunecat si s-ar lepada cu totul de binefacerile luminei si caldurii soarelui, bagindu-se in niste pivnite intunecoase si locuind acolo in intuneric si in umezeala, primejduindu-si viata, oare nu le-ar zice lumea ca sint nebuni? Si daca mor acolo cu zile, nu sint ei niste odiosi sinuqigasi ai trupului si Sufletului lor, cauzindu-si indoita moarte? Ba da. Tot astfel de nepriceputi, nebuni si sinucigasi ai lor insisi sint to{i aceia care daca au vazut in unii Preoti unele pacate, la altii altele, ii pone-

te prabusesti in grea osinda" (Mt.

Dupa. cum marinarii intelepti se folosesc in noptile intunecoase furtunoase de acei pesti, chiar si fara vederi, si precum luminatorii oamenilor si invatatii astronomi, care mai mult decit noi au vazut mult mai bine, mai des si mai clar petele din soare si eclipsele solare totusi, ei se folosesc mereu de lumina si caldura soarelui; asa si toti fiii i fiicele Bisericii Crestine Ortodoxe, sa. se foloseasca mereu de Lumina de sus cu care sint imbracati Preotii, chiar daca unii din ei ar fi robiti de vreo patima. sau slabiciune. E lucru foarte intelept ca cre^tinii sa. se calauzeasca. in viata lor dupa. Jumina cereasca. cu care Preotul este imbracat, chiar de ar fi el si pacatos, d.p. ca Noe ce se imbatase, ca David ce pacatuise, ca Petru ce se lepadase de Domnul intreit cu blestem si juramint, ca Pavel care mai inainte prigonise Biserica, etc. etc. Crestinii sa nu uite ca lurftina cu care e imbracat Preotul nu-i a lui proprie: ci este a lui Dumnezeu, Care 1-a imbracat cu Preotia. Nimeni din fiii si fiicele Ortodoxiei sa nu caute a dezveli goliciunile firesti ori subrezeniile sufletesti ale Preotilor Bisericii, ale Parintilor lor duhovnicesti, ca sa. nu-$i atraga. asupra-si blestem si osinda, asemenea usuraticului Ham. Fiecare crestin sau crestina, mai bine este sa lucreze intelept asemenea lui Sim si Iafet, care neasociindu-se la batjocora. cu fratele lor Ham, au acoperit cu haina goliciunea fireasca a tatalui lor Noe, si asa au mostenit binecuvintarea. Crestinilor si cretinelor, fiti buni urmatori inteleptilor nostri strabuni si strabune, care aveau in mare cinste pe Preotii Sf. Biserici, cu toate ca unii erau cuprinsi de felurite scaderi. Acoperiti si voi cu haina tacerii si ocrotirii, slabiciunile unora din Preotii slabanogiti sufleteste, si va folositi de lumina lor. Ascultati-i si faceti tot ceia ce va invata ei dupa. Dumnezeu, ca. asa va. folositi si vremelnic i vesnic. Numai daca. s-ar intimpla sa va. invete careva ceva rau, abatator din calea vietii, din drumul Ortodoxiei si din vietuirea curat crestineasca. (care sa dea Dumnezeu sa nu fie niciodata), apoi pe Preotul acela care ar da invataturi primejduitoare si pierzatoare Sufletelor, sa nu-1 asculte nimeni, chiar de ar avea %\ viata. curata. paruta. de Sfint, sa nu-1 asculte nimeni, ca sa. nu se osindeasca vremelnic si vesnic. Daca insa Preotul ihvata. bine, fiind el chiar si pacatos notoriu, sa-1 ascultam si sa. ne folosim de lumina Dumnezeiasca, care prin el lucreaza. la mintuirea noastra. (Vezi Oglinda Duhovniceasca", pp. 11761192, de autor). Noi toti fiii si fiicele Sfintei Biserici, oricind vom observa unele pete de pacate ale aproapelui nostru si mai ales la Preoti, sa pironim privirile la porunca Mintuitorului Nu judecati ca sa nu fiti judeca^i. Caci cu judecata cu care judecati veti fi judecati, si masi
:

260

Va

A
sura cu care masurati, vi se va masura voua"i De asemenea si la sfatul apostolesc: Tu cine esti care judeci pe sluga straina? Domnului sau sta. sau cade. Si va sta ca Dumnezeu este puternic a-1 pune pe dinsul sa stea" (Mt. 7 75; Lc. 6 3538; Rom. 14 4;

lacomiei sau tmbuibarii pintecelui

261

16) Crestinii binecredinciosi

Pastori

si

pastoriti

care

vie-

^uiesc

de bucate

pe acest pamint in o si de pacate, imbogatindu-se in virtuti cretihesti-duhovaleasa. si exemplara.

cumpatare, postitori

2 1-6).

mincat ceva spurcat: singe de animale, pasari omorite sugrumat, pasca. jidoveasca? altora poame, pasari, vite, urat ... mincat de f dreptul Am 39) bucate? (Vezi Oglinda Duhovniceasca", pp. 2973-3224, de autor).
38)

Am

de

uli,

vulturi, vulpi, mortaciuni,

Toate, toate i le arata pe rind asa, cind, cu cine si cum le-a lacut: cum a mincat dis-de dimineata, ori pe ascuns, ori peste masura, fara. rinduiala, si in posturi cind a mincat de frupt Sufletul, daca. are sicriasul cu fapte bune, Ingerii i-au din acelea
.
.

si

platind, pleaca. inainte tot

mai

sus, la ceruri.

FERICIREA IN CERURI A POSTITORILOR DE PACATE SI .DE BUCATE.

t

Mintuitorul nostru Iisus Hristos nori in Slava Dumnezeirii Sale.

1)

Dumnezeu Omul

sta

pe

patru vietuitori inaripati, cu chip de: om, leu, vitel si vultur, formeaza Tronul Dumnezeirii. puru3) Prea Sfinta Maica a Domnului nostru Iisus Hristos, rea Fecioara Maria. 4) Ostirile ingeresti de-a dreapta si de-a stinga Mintuitorului ii slujesc, preamarindu-L pururea.
2) Cei 5) 6)
7)

Slintul loan Botezatorul cu Proorocii.

Sfintii Apostoli.

Sfintii
Sfintii

Ierarhi.

8)
9)

Mucenici
Drepti

si

Mucenite.

Sfintii Cuviosi si Cuvioase. Sfintii

si

10)

Drepte.

Sfinti din Biserica Vechiului si

Noului Testament hraniti de

nicesti,
lei.
<

Ingeri din porunca lui

11) 12) 13)
14).

Dumnezeu:
Hie Tesviteenul.
Francisc.

Sf.
Sf.

Prooroc

cu o adevarata. credincio^ie, cu fapte bune

si

cu vie^uire

Prooroc Daniil in groapa cu

curat, crestineasca-duhovniceasca., in viata viitoare se satura. de o mare fericire in lmpa.ra.tia Cereasca. din vederea Fetii lui Dumnezeu
si

Sf.
Sf.

Marcu de pe muntele
Onufrie.

15)

Sfintii pustnici

Ingeri in trap

Impartasiti de Ingerul-

ascultarea armonioaselor preamariri, inaltate de ostirile ingeresti, de cetele Sfintilor si de toate creaturile Sale. Cumpatatii cu viata. curata devin fericiti, dupa cuvintul Mintuitorului: Fericiti sinteti
Fericiti cei cu inima care flaminziti acum, ca. va veti satura Dumnezeu" pe (Lc. 6 27; Mt. 5 5; Ps. curata, ca aceia vor vedea 16 15).
.

Preot cu Dumnezeiasca Impartasanie in adincul pustiului, unde slujeau i proslaveau pe Dumnezeu, si al^ii multi.

262

PEDEAPSA IN IAD A LACOMILOR. NEPOSTITORILOR DE PACATE SI DE BUCATE.

.

VAMA

a 5-a,

A LENEVIEI

SI

A TRiNDAVIEI

idicindu-ne noi
'

tot

mai

in sus In indltimile vazduhului,

pe acea cale netnehipuit de lungd care nu se poate mdsura, nici pricepe de mintea omeneascd, vorbind cu multd rccunostinid de binefacerile Pdrintelui meu .duhovnicesc Vasile, am ajuns la vama lenevirii si a trinddvirii, unde se cerceteazd toate zilele % ceasurile
Chipul de fata, ne transports cu mintea dincolo de mormint la muncile vremelnice si vesnice ale indragitorilor pintecelui. Acei
nesatiosi, al carora dumnezeu in viata le era pintecele, pe care-1 slugareau zilnic, pironindu-si mintea' la grija de a-1 imbuiba eu mincaruri si bauturi cit mai bune si mai gustoase (Filip 3 19 comp 2 Petru 2 1, 13; Rom. 16 18; Is. 22 73-74; 56 70-72; Amos 6 47), si-au pierdut dreptul lor de mostenire (Mt. 25 1012, 46), in Imparatia lui Dumnezeu prin acele pacate de, moarte (1 Cor. 6 77; Gal. 5 1621). Prinzindu-i moartea nepregatiti 70; 5 70 sufleteste, ei se prabusesc in iad. Acolo sint tortura^i de ingeiii cei rai, care ii prind, ii musca, ii sugruma, ii zgirie si impung, ii spinteca si-i azvirl in iazarul de foe. Nefericitii de ei, groazni'c sfisiati de dureri, se svireolesc in cumplitele chinuri.

petrecute zadarnic, fdrd de fapte bune: lenevirea la serviciul Divin si la rugdeiunea particular a, neglijentd la lucrul mintuirii, imbogdtirii si fericirii Sufletului nostru i pentru al aproapelui, si in lucrul pentru agonisirea celor trebuincioase viejii. Acolo se opresc toji lene-

Oare
purului,
si

constipatiile,

intoxicatiile,

frica

si

suferintele

pe care

unii lacomi le simt in

mai

ales in

vremea durerilor pintecelui, a ruperei pravremea operatiilor, si dupa'acelea, nu sunt

si ele o mica arvuna a rasplatirii pacatului lacomiei? Si daca. aceste suferinte din viata paminteasca. adeseori sint grele, f'oarte grele si insuportabile, dar cele de dincolo de mormint cu cit mai mult?

Acestea cunoscindu-le noi, sa parasim acest uricios si primejdios pacat de moarte, pentru a scapa de iad si a dobindi Imparatia lui

sau trindavii aceia, care asemenea bondarilor, trintorilor, poftesc ostenelile strdine in loc de a lucra si a-si citiga existenfd prin lucrul si sudoarea fetii lor. De asemenea si cei care sint pldtiji si nu lucreaza dupd invoiala. Acolo se cerceteazd cei care nu se ingrirjesc a Iduda pe Dumnezeu si cei care se lenevesc in Sfintele zile de prazUtrenie, Dumnenice, Duminici i sdrbdtori a merge la Vecemie, mdriri lui Dumnezeu. ale Acolo se cerzeeasca Liturghie si celelalte ceteazd Sufletele daca in timpul cit au vietuit pe pdmint auimplinit, ori nu porunca h lui Dumnezeu din Sfintele Scripturi: ln sudoarea fetei tale sd-ti mdninci piinea ta" si: Cine nu lucreaza sd nu ma* nince" (Fac. 2, 15; 3, 17 19; comp. 2, Tes. 3, 6 12/ Deasemenea se cearcd cu multd amdnuntime orice crestin privitor la hdrnicia ori lenevirea in privinta hranirii Sufletului sdu cu Cuvintul lui Dumnezeu. Vamesii aceia cerceteazd daca a implinit ori nu porunca Mintuitorului, ce zice: Privegheafi si vd rugati neincetai, ca sd nu eddeti in ispite. Agoniseste-ti untuldelemn alfaptelor bune,
vosii
si

mdnincd

lucreaza cu talantul

Darul incredintat
Eu
te

Cheamd-Md pe Mine

Dumnezeu.

in ziua necazului tdu, si

vei prosldvi Blestemat estc tot eel ce face lucrul Domnului fdrd purtare de grijd sau cu lenevire" (Mt. 26, 4041; 25 ; Ps, 49, 1415, 2324; ler. 48, 10 ).

voi scoate i tu

Ma

..

264

Varna a 5-a

lenevirei

$i

trtnd$virel

265

Daca lucranle trupesti se cer si chiar trebuiesc /acute cu bund chibzuiald spre a fi dufu pldcerea omului, apoi cele duhovnicesti trebuiesc facute cu mat multd bund chibzuiald, spre a fi bine pldcuie i pnmite DomnuMi. Acelea trebuiesc impiinite cu o mai mare atenpest osirdte bine chibzuitd, cu cit este mai mare si mai prejios Sufletul decit trupul. La acea vamd se cerceteazd toatd lenevirea, trinddvia si neglijenfa fiecdrui mirean, cleric ori Duhovnic, care n-au hurtai grija mai intn de Sufletul sdu si apoi de Sufletele tncredintate lor Acolo semtreaba cei care in zilele Sfinte si-au pierdut vremea la scrinciobe (dulapun), cdlusei, p pice, jocuri de cdrfi, joe de bani prin crisme pe la jocuri, la prdznuiri anticrestinesti, cu chiote si cintece curve$ti,betn, lafelurite minciuni, clevetiri, ponegriri si osindiri prin feturite jocuri... unde si-au intunecat mintea, in loc de a meret ta Sfinta Bisericd si la adundrile duhovnicesti, spre a se lumina a crede si a viefui curat crestineste.
Acolo se certeteazd cu deamdnuntul toate pdcatele izvorite din lenevire, si mulfi se opresc si se prdbusesc in prdpdstiile iadului. Acolo si eu.multfiind intrebatd, nu mi-ar fi fost cu putintd a sedpa de acele datorii ale pdcatului acestuia, de n-ar fi implinit neajungerea mea ddruirea Cuviosului Vasile, prin care rdscumpdrindu-md, m-au scos dm primejduirea ce ma ameninfa a ma pogori jos in iad.

la
le

Chipul de fa{a ne arata pe Ingeri cu Sufletul ajunfi fi oprifi a 5-a, a lenevirei. Dracii vamafi, cu boierul lor dracesc, ies inainte simulind felurite semne de lenevire, aratind Sufle-

vama

tului

omenesc dupa.

catastifele lor, ceasul, ziua,

unde

s-a lenevit, trupete i sufletete, pierzindu-i

vremea fi locul vremea zadar-

sau in def rtaciuni. La vama aceasta fiecare Suflet care nu s-a ingrijit de mintuirea sa, este cercetat cu deamanuntul de feluritele pacate ale lenevirei sau triridavirei, d. ex. de:
nic, in trindavie

40)

M-am
si
si

levenit

a-mi implini
.
.

indatoririle
.

mele de: gospodar,

sfatuitor,

cetafean luminator
pelui

Crestin dreptcredincios de salvator al fiilor mai trupesti

bun
fi

educator,

spiritual^ si al aproa-

meu, din intunericul hecunostin^ei de Dumnezeu Izvorul buna-

ta^ilor si din caile pierzarii?

41)

M-am

lenevit a

ma

ruga

lui

Dumnezeu

in orice

vreme

si

in orice loc, mai ales atunci cind am fost primejduit a cadea in pacate, in necazuri, in boale, in pericole si pierzare (a) vremelnica fi vesnica ?

Rugaciunea este una din cele mai mari fapte bune sufletes ti, pe care poate s-o faca omul atit pentru sine cit si pentru aproapele, in orice vreme si in orice loc. Rugaciunea e un Dar Dumnezeiesc, o vorbire a Sufletului cu Dumnezeu, un strigat al omului
a)

dupa ajutorul Harului, o osteneala pentru dobindirea

iertarii,

cerere pentru asigurarea mintuirii, o cintare de multumire marirei lui Dumnezeu. Rugaciunea e o trebuinta a Sufletului asa cum e: aerul, lumina si hrana pentru viaja trupului. Rugaciunea e un strigat de nadejdie, o putere care improspateaza. nadejdiile inimii, o clipa petrecuta. in ceruri. Rugaciunea e ridicarea mintii nbastre catre Dumnezeu pentru a-L cunoaste, a-L adora si a-I mul^umi si cere ajutor. Ne rugam oridecite ori ne ridicam mintea si inima noastra. catre Dumnezeu, chiar si cind nu i-am cere nimica. Orice sentiment ori ce act launtric, sufletesc, exprimat prin vorbe ori prin simt
;

care ne apropie si uneste cu Creatorul; se cheama rugaciune. In felul acesta ne rugam cind ne gindim la desavirsirile lui Dumnezeu, cind ne consacram lui cu trup si Suflet, cind ne cairn de pacatele noastre, cind credem, iubim si nadajduim in El. Rugaciunea este mintala si verbala. Rugaciunea inimii este un sir de acte, de sentimente evlavioase, de adorare, de recunostinta, de cainta, credinta, dragoste, etc., prin care ne ridicam mintea catre Dumnezeu, dar fara sa le exprimam prin cuvinte. Rugaciunea verbala este atunci cind o exprimam prin cuvinte. Rugaciunea mintala. se mai cheama fi meditatie. Ea se poate face ori unde fi ori cind. Rugaciunea verbala se face in anumite timpuri. Totufi, ea

266
trebuie a

Vama

a 5-a

lenevirel

51 trlndflvlrei

267

fi intovarasita. de rugaciunea cu mintea. Rugaciunea verbala e de trei feluri: de lauda, de multumire si de cerere. 1) Rugaciunea de lauda este cea mai inalta rugaciune. Scopul celor sapte laude si a Dumnezeiestii Liturghii, este de a aduce lauda Vesmculm nostra F&cator. Omul in rugaciunea de lauda se uneste cu toata faptura, si in seninatatea inimii sale, aduce' datornica inchmacmne ca pe o alta jertfa curata a Sufletului sau Aceasta o facem cugetind la desavirsirile lui Dumnezeu cunoscute din contemplarea universului, admiram A-tot-Puternicia Lui, negasind cuvinte mdeajuns spre a-L preamari si lauda. Privitor la aceasta ne indeamna S !- A.P- Pavel, zicind: Sa aducem prin El (Iisus Hristos) neconf temt lui Dumnezeu jertfa de lauda, adica roada buzelor, care proslavesc Numele Lui" (Evr. 13, 15). Lauda sau preamarirea lui Dumnezeu este ocupatia de capetenie a Ingerilor, a Sfintilor din cer si a noastra celor de pe pa mint. Aceia care in faptele lor isi cauta marirea propne, negli]ind-o pe a lui Dumnezeu, sint hoti si tilhari pentru ca fura maiirea Stapinului lor. Sf. Policarp fiind osindit sa arda pe rug pentru credin^a sa, in ultima sa rugaciune astfel lauda pe Dumnezeu: Lauda Tie

Via^a, sanatatea, avere, pace

U-

|umi. Noi
.

pentru un pahar cu apa c ni-1 da pentru astimpararea setei. Cu mult mai mult trebuie a multumi noi lui Dumnezeu pentru toate binefacerile nesfirsit de
notri
si

avem de la Dumnezeu. multumim semenilor

tot binele vremelnic si vesnic, Pentru toate acestea se cade a-I mulsi

mari. Trece oare vreo clipa fara sa primim binefacerile Parintelui nostru Ceresc? El ne tine, ne cirmuieste, ne ingrijeste. Fara de Mine tax puteti face nimic", ne spune Mintuitorul. Cine ar cu-

sa fie nerecunoscator i nemul|umitor zice Sf'. Ambrosie dobitoacele sint recunoscatoare fata insasi (a^a de Dumnezeu, cind ori nu, primim de la Dumnezeu multe de cei ce le hranesc?" De mul^umit in treciit pentru atitea ceea ce cerem, fiindca nu I-am
ieza

cu care ne-a daruit. ceata de tilhari, ceSava pustnicul, s-a trezit odata cu rindu-i, in chip neomenos, mincare si bautura. Sfintul, fara teama, cuvinte cit mai le-a asternut pe masa. tot ce avea. El cauta prin
binefaceri
Sf.

Doamne, Dumnezeule A-tot-Puternice, pentru ca m-ai aflat vrednic sa fac parte in ceasul acesta din ceata celor ce Te marturisesc pe Tine si sa pot bea paharul Unsului Tau. Pentru aceasta Te laud, Te binecuvintez si Te preamaresc".
tini,

hraneasca i Sufletele. Saturafi, tilharii s-au indepartat mai blinzi, dar fara sa spuna nici un cuvint. Dupa citeva sa-i multumeasca. zile, s-au reintors iarasL De asta data insa ca Vai noua, zicind: durere, cu suspinat a Sava, acestea Sf. Vazirid
frumoase, sa
le

67).

mijlocul flacarilor, paginii au putut auzi rugaciunea lor de preamarire catre Dumnezeu: Acum slobozeste pe robii Tai Sta'* pine dupa cuvintul Tau in pace, ca. vazura oc hii nostri marirea Ta Sf. loan Gura de Aur, in chinurile cele mai grele ale mortii sale in parasire si surghiun, preamarea pe Dumnezeu, zicind: Marire lui Dumnezeu pentru toate" Sa. laudam neincetat pe Dumnezeu Cel atit de Mare, de Bun si de Sfint. Sa-I dam prinos de lauda pentru toate maririle Sale cu crestinescul salut raspindit in toata. lumea: Preamarit sa fie Dumnezeu", cu raspunsul: ln veci, amin". 2) Rugaciunea de multumire se face atunci cind omul, fie ca a dobindit cererea sa, fie ca n-a dobindit, intra cit poate ca nu-i era de folos, el este dator sa multumeasca in tot timpul lui Dumnezeu pentru toate in viata sa. Nu va ingrijorati cu nimic zice Sf. Ap. Pavel ci, in orice lucru, aduceti cererile voastre la cunostinta lui Dumnezeu prin rugaciuni si cer'eri cu multumiri, si pacea lui Dumnezeu, care este mai presus de orice pricepere omeneasca, va va pazi inimile si cugetele voastre in Iisus Hristos" (Filip \.r 4
.

Dm

In timpul tiranului Valens au fost condamnati optzeci de crespentru credinta lor, sa fie arsi pe o corabie in mijlocul marii.

oameni fara de lege s-au sim^it obligati sa multumeasca pentru put.inele binefaceri primite Noi insa, care primim zilnic atitea daruri si ajutoare de la Dumnezeu, sintem nerecunoscatori". lm Iisus Sf. Evanghelie ne istoriseste ca zece leprosi se rugau Mergind ei preotilor^ arate se sa-i vindece. Mintuitorul ii trimise sa aceasta vazind insa, zece cei pe drum, s-au vindecat. Unul din minune, umplindu-se de bucurie si fericire, s-a intors sa-I mulcaci acesti
!

tumeasca Mintuitorului. Domnul Hristos: S-a bucurat de aceasta, totusi a intrebat cu triste^e: Oare nu zece s-au vindecat, dar cei noua unde sint?" (Lc. 17, 1219). Oare nu cumva ni se potriveste i noua aceasta mustrare? De aici invatam a multumi lui Dumnezeu pentru toate binefacerile primite,

pentru tot binele ce ni

1-a dat.

omul are trebuiiu; a 3) Rugaciunea de cerere se face atunci cind Dumnezeu. Minla de ceva cere sau primejdii, anumite sa scape- de ne da a intekge sintem, neputinciosi de cit arata ne tuitorul vrind a Suflemintuirea pentru bun nimic face putem ca fara. Dinsul nu Orice veti mereu: spune ne incurajindu-ne, tului nostru. Insa ve-ti Cereti si voua. da va Meu, va cere de la Tatal in Numele
.

numai atunci lua, pentru ca bucuria voastra sa fie deplina", insa va deschide, i vi se bateti da, se va Cereti i vi cind se cuvine acestea Cuvintele 2324; Mt. 7, 7). cautati si veti afia" (loan 16, mare aceasta de Cit e cuprind totodata o porunca i o fagaduinta. mingiiere Cita siguranta in aceasta fagaduinta Cit de bine ar fi
. . . ! !

A
268

lenevlrel

$1

trlndftvirel

269

Vama
tofi crestinii
I

a 5-a
ire s-o lase in seama dreptei Judeca^i a lui Dumnezeu (Rom. 12, h); 2 Lege 32, 35; Evr. 10, 30). Asadar, pentru a dobindi cererile iKtastre, trebuie ca rugaciunile sa implineasca anumite condi^ii. Astfel, rugaciunea trebuie f acuta: a) In Numele lui Iisus Hristos. Amin, amin zic voua., orice vv\i cere de la Tatal in Numele Meu, va va da voua." (loan 16, 23).
I

munceste", zice intelepciunea batrimlor. Dumnezeu zice Sf. Grigore Nazianzul yrea nu numai sa I ne rugam, ci prin rugaciune sa-I facem sila" (Lc. 11, 13; Mt. 15, 2228). Apostolii cind erau in primejdie pe marea viforoasa, s-au rugat Mintuitorului sa-i scape si au fost ascultati (Mt. 8, 2327). Sfintii prin aceste rugaciuni au ajuns in Impara|ia lui Dumnezeu. Fara rugaciune nimenea n-a dobindit cerul. Sf Scriptura ne indeamna sa recurgem mereu la rugaciune Doamne, Dumnezeul mintuirii mele, ziua si noaptea am strirat inaintea Ta" (Ps. 87, 1). Apropiati-va catre Domnul in rugaciune si fetele voastre nu se vor rusina" (Ps. 33, 5). Sf.Evanghelie lauda pe profeteasa Ana, care fiind de 84 de ani, nu se departa de bisenca, cu posturi si rugaciuni, slujind Domnului ziua si noaptea"
i

daca ar intelege-o

Roaga-te

(Lc.

si 1-ar ruga astfel: rugaminte, asculaceasta cu ..Maestate, fiul tau m-a Pentru dragostea nu. ca. Desigur regele? li-ma", 1-ar respinge oare Ceresc cu Tatalui adresam ne cind Hului sau 1-ar asculta. Asa ?i noi, Fiului Cuvintele lucru. acelasi mgaciunea Tatal nostru", facem da voua" Meu, voi Sau: Ofice ve^i cere de la Tatal in Numele (loan 15, 16), il silesc pe Dumnezeu sa. ne asculte. Iubirea nesfirsita a Tatalui fata, de Fiul Sau nu ne poate tagadui cererile ce I se adre-

Daca un supus

se

va

infatisa inaintea regelui sau

t'rimis la tine

2,

37).

Citim in viata Sfintului Iacob, ca de multa rugaciune ce facea stind ingenunchiat, i s-a ingrosat pielea, incit n-a putut sa o mai moaie. Sf. Antonie eel Mare Parintele pustnicilor petrecea toate noptile in rugaciune. Rasaritul soarelui il facea adesea sa exclame cu durere: 0 soare, iarasi te arati! Tu imi rapesti privirea de la Soarele Vesnic". De aici invatam ca sa ne rugam mereu fierbinte, in duh si in adevar (loan 4, 2223; Lc. 18, 18), pentru a ne folosi.

seaza. in

Fratilor

crestinii erau ucisi pentru credinta in Iisus Hristos de catre pagini, a fost dus inaintea unui imp'arat roman si Sf. Iulian impreuna cu mai mul^i crestini. Judecata s-a tinut intr-o piata a orasului. Intimplindu-se ca tocmai atunci sa treaca o inmormintare prin fata tribunalului, imparatul opri convoiul, si adresindu-se Sfintului Iulian, zise: Am auzit ca Hristosul vostru a inviat mai miilti morti. Daca. voi socotiti Legea voastra de Dumnezeiasca, inviati in Numele Lui pe mortul acesta". Sf. Iulian s-a apropiat de mort si rostind o scurta rugaciune, a

Numele Sau. Pe vremea prigoanelor, cind

tamiia reda viata Adormitului carbune, Sufletul zdrobit se umple De nadejdi, in rugaciune!

Cum

strigat tare: ln

Numele

lui Iisus, tie iti zic, scoala".

Rugaciunea

SA CA ,SA FIM ASCULTATI: Mintuitorul Hristos a fagaduit solemn ca va asculta rugaciunile noastre, ori de cite ori vom cere ceva dela Dumnezeu. Totusi, cum se face ca uneori rugaciunile noastre nu au nici un efect? Raspunsul e foarte simplu: pentru ca nu ne rugam bine, ori cerem ceea ce nu se cade. Nu la toti cei ce se roaga lui Dumnezeu li se implinesc cererile, caci: Sau ca le cer mai inainte de vremea cuviincioasa, sau ca le cer cu nevrednicie, sau sint stapiniti de orgoliu, sau -ca dupa ce le-ar fi dobindit, s-ar mindri, sau ca. dupa ce si-ar cistiga cererea, ar cadea in pacatul lenevirii si al destrabalarilor (lac. 4, 270 1
;

CUM

NE RUGAM

i-a fost ascultata caci mortul s-a sculat spre uimirea tuturor paginilor (V. Sf. 8 Ian. o.c. pag. 352). In Numele lui Iisus Hristos si 19 Sf. Macarie Egipteanul, cu rugaciunea, a inviat trei morti (V. Sf Ian. o.c. pp. 906; 909910). Cuv. Paladie cu rugaciunea a inviat mortul (V. Sf. 28 Ian. o.c. pag. 1477). Sf. M. M. Gheorghe a inviat mortul de peste 300 de ani (Mineu 23 apr.). O crestina. cu rugaciunea
.

invie copilul

mort

al

unei

mame

4925). Asemenea

si altii.

Multe putem dobindi

disperate (V. Sf. 9 iulie, o.c. pp. si noi de la bunul

Dumnezeu cind ii cerem in Numele lui Iisus Hristos vreun dar. b) Cu pldcere. Rugaciunea fiind o convorbire a omului cu
Dumnezeu, trebuie facuta de buna, voie, cu entuziasm si dragoste Precum cineva gaseste placere in convorbirile cu persoarele pe carele iubeste, tot astfel trebuie sa simtim placere atunci cind vorbim cu Dumnezeu, Parintele si Binefacatorul nostru. Rugaciunea facuta
de obiceii in
sa.

616;

Cor. 4,

Ier. 48,

10).

Fac o mare greseala

sa.

acei credincios'i

clerici

nestiutori, care primesc

sila si

cu mintea in alta parte,

ca.

e o

batjocora la adresa
nici o dorinta

se roage

pentru moartea sau primejdia

vrajmasilor. Atunci rugaciunea lor se va intoarce in pacat, cum zice psalmistul (Ps. 108, 6). Se cuvine ca cineva sa se roage numai pentru impaciuirea si imblinzirea rau-facatorilor si pentru dobindirea celorde folos vietii sufletesti si trupesti, iar dreapta raspla-

Facatorului, e

un semn ca nu-L iubim,

nu avem

ne unim sufleteste cu El, e timp pierdut. Cum sa nu ne placa. rugaciunea, cind ea e o plimbare placuta in paradisul ceresc?"

Varna a 5-a
(Sf. loan Gura. de Aur). Cita rusine pentru crestinii de azi, care asa de greu gasesc vreme pentru a se ruga lui Dumnezeu! c) Cu evlavie. Evlavia este un act al religiei i in acelai timp si o virtute. Ea ne indeamna a practica datoriile noastre morale fa^a de Dumnezeu cu: graba, cu bucurie, cu umilhTja si cu placere, facindu-ne partai de acea mingiiere sufleteasca, care intrece orice placere lumeasca. E natural ca rugaciunea noastra sa. aiba calitatea aceasta. Rugaciunea facuta cu evlavie cuprinde atentiunea launtrica si reculegerea exterioara. Cind voibesti cu cineva, desigur ca mintea iti urmareste cuvintele ce 3e iostesti. Cind voibcti cu Dumnezeu trebuie sa se petreaca acelasi luciu. Cine se roaga distrat, nu este ascultat. Acela este asemenea omului care macina boabe rele si asteapta faina. buna. Sf. Ciprian zice: Cum indraznesti a astepta safii ascultat de Dumnezeu, cind, rugindu-te far a evlavie, nu te asculfi pe tine insuti ? Pretinzi ca Domnul sa-si aduca aminte de tine, cind tu insuti nu te gindesti la tine ? Aceasta inseamna ca batjocoresti demnitatea lui Dumnezeu, aceasta inseamna ca esti treaz cu ochii, dar somnoros cu inima". Despre acest fel de rugaciune Duhul Sfint si Mintuitorul, zice: Poporul acesta Ma cinsteste cu buzele, dar inima lui e departe de Mine" (Is. 29, 13; Mt, 15, 7 9). Spie mingiiere, trebuie a stii ca: Nu orice abatere a gindului nostru de la rugaciune e osindita de Dumnezeu. El osindeste numai abaterea gindului de buna voie. Daca distragerile nu le putem inconjura, dacS. ne luptam impotriva lor, cautind a ne aduce gindul la Dumnezeu, atunci rugaciunea noastra are meritul ei deosebit, caci Dumnezeu, care ne vede, Se bucura de silinta si lupta noastra. Feric. Augustin zice ca: Daca ne doare ca nu ne putem ruga bine, durerea aceasta deja e o rugaciune". Evlavia este darul lui Dumnezeu, care se poate cistiga numai cu mare munca si pregatire. Precum cintaretul ca sa cinte frumos, mai intii isi acordeaza instrumentul, tot asa si noi trebuie sa ne acordam inima inainte de orice rugaciune. Sa lasam grijile paminteti departe si in vremea rugaciunii sa ne gindim numai la Dumnezeu. Mare e meritul rugaciunii evlavioase! In luna octombrie a anului 1900, in circumscriptia a iV-a a oraisului Viena, s-a intimplat urmatorul caz: So|ia unui capitan ii luase pentru citeva zile locuin^a intr-un hotel. Intr-o seara cind meise sa se cuke, inchise usa camerei, si, dupa. obicei, se aseza in genunchi sa se roage. Rugindu-se ea, a observat sub pat ceva haine. Uitindu-se mai bine, vazu ascuns un barbat. Atunci, speriata, a sarit sus, a deschis usa si a strigat dupa ajutor. Adunindu-se mai multe persoane, au scos de sub pat un ho^, la care# au gasit un cutit mare. Omul acela avusese gfndul sa-i fure in timpul nop^ii un diamant mare, aflat in stapinirea acelei doamne. Rugaciunea insa a

A
scapat-o.

lenevlrel $1 trtndSvlrel

271

a ajutat-o pentru ca s-a rugat (S.). Cite mii de cazuri am mai putea insira, pentru a arata puterea rugaciunii Sf. loan Gura de Aur zice ca: ..Rugaciunea facuta cu evlavie bucura pe Ingeri si chinuieste pe diavoli". Oarecind un batrin iesind din muntele Sinai, 1-a intimpinat un frate, care suspinind, a zis: ..Parinte, ne mihnim pentru neploare". Batrinul pustnic i-a zis: Pentru ce nu va rugati lui Dumnezeu ca sa. ploua.?" Fratele a zis: Ne rugam Parinte, facem litanie, dar nu ploua.". Batrinul i-a zis: Cu adevarat, nu va. rugati cu dinadinsul. De voiesti sa. cunosti ca. asa este, sa stam la rugaciune".
indata. s-a pogocazind s-a inchinat... iar batrinul s-a dus indata de acolo (P.o.c. pag. 436, 77). d) Cu incredere. Multe rugaciuni sint lipsite de roada pentru ca sint lipsite de increderea in Dumnezeu. Cel care nu are incredere in puterea si bunatatea lui Dumnezeu, il supara. nespus de mult. Aceasta incredere o cerea Mintuitorul tuturor celor ce alergau la ajutorul Lui. Cel ce vrea sa fie ascultat in rugaciuni, sa se roage cu credinta., f ara indoiala. pentru ca eel ce se indoieste, seamana cu valul marii invaluit de vinturi incoace si incolo". Un astfel de om sa nu astepte sa. primeasca. ceva de la Dumnezeu (lac. 1 1 6). Feric. Augustin explicind aceste cuvinte, zice: Daca lipseste increderea, rugaciunea e pierduta.". Daca. rugaciunile noastre ar fi totdeauna intovarasite de aceasta sfinta. incredere, muntii insusi, dupa fagaduinta Mintuitorului, ar asculta si si-ar schimba locul (Mt. 17, 20 Mc. 9, 23 Lc. 17, 5) Increderea aceasta trebuie a se intemeia pe bunatatea nesfirsita a lui Dumnezeu si pe iubirea lui Iisus Hristos. Cel ce stie a inalta astfel de rugaciuni, sa nu se teama. ca. nu va fi ascultat. Dumnezeiasca Scriptura. e plina. de pilde, care adeveresc puterea rugaciunii facuta cu incredere. Orbul din lerihon striga.: Iisuse, fiul lui David, milueste-ma.!" si este vindecat. Femeia hananianca, desi respinsa. de Mintuitorul cu vorbe aspre, insista, si aude: Mare e credinta ta, sa-ti fie precum voieti". Moisi in pustie primeste porunca sa. loveasca cu toiagul in stinca. i va iesi apa. Lovete insa fara incredere, si nu iese apa. Se caeste si loveste a doua oar a. plin de incredere, si apa izvoraste (Nu. 20, 10 12).

Dumnezeu

Si intinzindu-i. miinile catre cer, s-a rugat.

rit

Atunci

ploaia. Fratele vazind,"s-a infricosat,

si

In viata
i-a zis:

Sf.

Grigore facatorul de miriuni gasim ca nereusind

sa faca a crede in Dumnezeirea lui Iisus Hristos pe

Sa

te

un preot pagin, convinga atunci minunile despre puterea lui Dumnesa.

zeu",

si-i

spuse

ceara. o

rninune. Preotul pagin,

aratindu-i o

parte de munte, i-a zis:

Muta
si

stincile acestea in alt loc". Sf. Gri-.

gore s-a rugat cu incredere

muntele s-a mutat mai departe (V.

'LTl

vama

a o-a

A
17 N-brie., o.c. pp. 7478). Toate minunile Sfin{ilor sint rodui rugaciunilor lor facute cu incredere inaintea lui Dumnezeu.
Sf.

lenevlrel

?1 trlndfivlrel

273

supunere la voia lui Dumnezeu. Cererile adresate lui Dumnezeu si asteptate sa. se implineasca. numai daca aceasta este voia lui Dumnezeu, plac neinchipuit de mult Parintelui nostru Ceresc. Domnul Hristos invatindu-ne Tatal nostru", a zis ca asa sa ne rugam: .Fie voia Ta". Pilda vie e rugaciunea Lui de pe muntele Maslinilor Parinte, nu voia Mea sa se faca, ci voia Ta" (Lc. 22, 42) E drept ca rugaciunea poate dobindi si minuni, aceasta nu e totusi o regula. Altminterea legile lasate de Dumnezeu nu si-ar mai avea rostul lor. N-ar mai fi boala, durere, necaz, incercare, ci un adevarat Rai pe pamint. Dumnezeu nu vrea s-o faca. asta. lata de ce trebuie sa ne rugam, cerind lui Dumnezeu in acelasi timp ca sa faca cum stie El mai bine. Cind cele ce cerem sint dupa voia lui Dumnezeu, ele ne vor fi date, fara indoiala. Apostolul' adevereste aceasta, zicind: Cind rugaciunea e f acuta dupa rinduiala si vointa lui Dumnezeu, El ne asculta" (1 loan 5 14 15). Binecredinciosul crestin Constantin Brincoveanu vazind ca.la.ul decapitindu-i feciorii, zicea rabdind: Doamne, fie voia Ta!" f) Cu statornicie. Nu "dispera daca Dumnezeu nu te asculta indata. Roaga-te mai departe cu statornicie, si El te va ajuta. El este Parintele nostru care ne iubeste mult Oare tu poti a nu asculta pe aceia care ii iubesti ? Fii cu rabdare Hristos n-a vindecat indata orbul din Ierihon, care striga din marginea drumului, ci numai dupa repetate strigari, mergind dupa El pe cale si in casa (Mt. 9, 2731). Nici pe femeia Hananianca. n-a ascultat-o indata, ci numai
e)
. .
:
.
,

Cu

0BT6 CU putin^a. sa. se osindeasca. acela pentru care ai varsat itttea lacrimi?" Intr-adevar, statornicia Sfintei Monica a dobindit, dupl aproape 18" ani de rugaciuni, intoarcerea aceluia care a devcni! mat tirziu unul din cei mai mari invatati si rodnici Parinti
Elt(
.ii

Bisericii.

pilda vie de statornicie in rugaciune, e vaduva ce se ruga ludecatorului nedrept, povestita de Mintuitorul Hristos. La inceput judecatorul nu voia sa-i faca dreptate, dar pentru ca nu-1 lasa in pace, ca sa scape de ea, i-a implinit cererea (Lc. 18, 18). Cum sd ne rugam noi cretinii ? Asta ne-a invatat Mintuitog)

13; cind a invatat pe ucenicii Sai Tatal nostru" (Mt. 6, 5 Lc. 11, 113), cind S-a rugat El in Templu, in case, in pustie, la ma cea de Taina (loan 17), cu sudori de singe in gradina Ghetsim i.i til (Lc. 22, 34), si pe Cruce (Lc. 23, 34, 46). Tot Iisus ne-a incre(linfat ca. orice cerem in Numele Lui de la Tatal, ne asculta (Mt. 7, 13; loan 14, 1314; 15, 16; 16, 1324 1 loan 3, 11; he. 11, le facem cu credinta (Mt. 21, 22), cu inirugaciunile 22 23), daca.
rul,
i

7
ma

dupa

ce i-a incercat credinta (Mt. 15, 22

28).

Pentru sapatul pamintului nu-i destul numai o lovitura de sapa. Dupa saminta de griu bagata. in pamint, agricultorul trebuie sa astepte sa rasara, sa. creasca, sa faca. spic si sa se coaca. Pentru roada unui pom de- asemenea trebuiesc ani. Numai roada rugaciunii vrei s-o culegi imediat? Pricinile pentru care Dumnezeu nu asculta indata rugaciunile noastre sint multe: unele sint pentru incercarea credintei, entru a ne da seama de neputintele si slabiciunile noastre, altele pentru a pretui mai mult darurile Sale, pentru ca. de multe ori ceea ce cerem, in imprejurarile in care ne aflam,

curata (Evrei 10, 22), fara sovaire (Lc. 11, 89) si fara indoiala (lac. 1, 56), cu staruinta (Lc. 18, 18; Rom. 12, 12) si dupa voia lui Dumnezeu (1 loan 5, 14). Cind ne rugam si nu primim, inseamna ca cerem rau (lac. 4, 3 Mc. 10, 38) cerem sa se faca. voia noastra, nu voia lui Dumnezeu (desi in Tatal nostru zicem: fie voia Ta", nu voia mea" Mt. 6, 10; 26, 39). Sfintu Parinti si Dascalii Bisericii ne invata ca rugaciunile se rostesc cu atentie la fiecare cuvint, cu toata caldura inimii, cu smerenie sincera si cu mintea in inima.. Adorarea cere atentie deosebita si smerenie adinca. Nu ne putem ruga atenti privind cu mindrie in sus sau la imbracamintea vecinilor, ci smeriti, cu fruntea plecata, cu privirea concentrate inlauntru, si mai ales in genunchi. Atunci e simtita si rodnica, atunci e binefacatoare rugaciunea. Facuta cu caldura, din tot Sufletul si din tot cugetul, rugaciunea se inalta spre cer ca tamiia din cadelnite de aur (Ape. 5, 8; 8, 4). Rugaciunea facuta fara caldura inimii, cu ca fara caldura raceala. si cu nepasare, este ca si focul zugravit
; ; '

si

omul mort

nu

e spre folosul ncstru*.

Sf.

Monica, a fost mama f eric. Augustin. In tineretea sa, Augussi dusese o viata. foa'rte stricata. Sfinta sa mama s-a rugat 17 ani pentru intoarcerea lui la Dumnezeu. Odata, aflindu-se la Milano, unde era Episcop Sf. Ambrosie, a mers la el sa-si descarce durerea si sa-i ceara. sfaturi. Ascultindu-o, marele Episcop i-a raspuns: Fii cu rabdare ca vremea intoarcerii fiului tau o va hotari Dumnezeu, tu fii statornica. in, rugaciune si fapte bune.
tin fusese pagin
,

spre cer (d.DA. o.c. 3). Cel ce pacatuieste in deplina. constiin^a, nu se poate ruga nici pentru sine, nici pentru altul, daca. nu se pocaieste. Pe cei ce au pacatuit impotriva Mea ii voi sterge pe ei din cartea Mea" (Es. 32, 33). Nici Proorocul Ieremia n-a fost ascultat de Dumnezeu cind

fara. viata.

ca pp. 522

si

pasarea

fara. aripi

nu se ridica

popor Evreu. Tu sa nu mai mijlocesti pentru poporul sa. faci cereri si rugaciuni pentru ei, caci nu-i voi asculta nicidecum cind Ma. vor chema, siliti fiind de nefes-a rugat pentru ratacitul

acesta, nici
11,

ricirea lor" (Ier.

14;

7,

16; 14, 11; Es. 32,

7074; Num. 14;

16;

loan

5, 76).

274

;i

5-a

A
l.i<

lcnevirel $1 trindfivlrei

275

Presviter, Diacon, sau vreunul dintre nnduiti in cler, ori laic, neavind nici o trebuinta prea mare sau lucru greu, ca sa lipseasca pentru un timp mai indelungat de la Bisenca sa, ci, petrecind in oras, n-ar merge la Biserica in trei zile de Dummici din tret saptamini, de va fi cleric sa se catenseasca, lar de va fi laic sa se indeparteze de la Sfinta fmpartasire (Sm. VI ec. can. 80; Sard. 11).
cei ce sint

Daca yrern Episcop,

in

incepura sa se atinga si de zidurile acestui Sfint Lamul^mea dinauntru nu era. Atunci credincioii, pentru Scapare cazura in genunchi si rugara pe Dumnezeu Patriarhul, frunte cu le-a fest ascultata si credinciosii au Rugaciunea sa-i mintuiasca.
arile insa,

Cine se mihneste de buna, voia lui de rugaciune si de cintare, a Ca un dobltoc s a aiba pocanie un an si matanii 100 ^ in zi P.B.G. pag. 102 (37)). ..Calugarul care nu-si citeste ceasurile sale si toata slujba sa, Dumnezeu il socoteste ca pe un mort si strain e, a ema Sa ima Se canoniseste cum va'socoti Duhovnicul R' gl. 122). Rugaciunea nu (f.M.B. este-cheia
V-

scapa|i prin puterea A-tot-Puternicului Dumnezeu. Invafaturile si pildele acestea despre rugaciune insirate aici, de a stirni dragoste fata de rugaciune in inimile ademenirea un a^ilor crestini, de asemenea si sentlmentele cu care ea .trebuie
lost

>

'

pm

'

intovarasita. Astfel, rugaciunea bine facuta:.a) Ne uneste b) aprinde in noi simtaminte ceresti, c) ne intareste ii Dumnezeu, d) ne da putere ca sa facem binele, e) ne minispitelor, Impotriva ne da tarie in lipsuri, g) ne da statornicie in bine, in suferinte, f)
,i

fie

vistieriei

iAimnezeiesti.

Pnn

darurilor
(Mt. 21.
.

Ii)

ne mijloceste iertarea pacatelor,

42)

i)

ne deschide usa Raiului.

ea dobindim tot binele de

22;

7, 7;

Lc. 8, 24; 11,

7 13).

la

Dumnezeu

h) Puterea rugdciunii. In anul 437 izbucni un foe strasnic in partea nordica a orasului Constantinopol. Flacarile nimicira o multime de case si magazii. Numai o Bisericuta ramase neatinsa, si aici cauta sa scape multimea cuprinsa de flacari din toate partile.

M-am tenevit si scumpit a face ragaciuni, milostenii, posslujbe, panahizi cu Sfinte Litufghii si alte binefaceri pomeni, turi, si odihna repausa^ilor mei? usurarea pentru lenevit a citi Dumnezeiestile Scripturj, carti sfinte, M-am 43) scrieri hranitoare de Suflet, raminlnd felurite si religioase reviste si dreptei credinfe Crestinesti? adevaratei al necunoscator astfel * dupa legile Divine contra palupta bine a lenevit 44) M-am
timilor rele, vrajmasiilor, clevetirilor, rauta^ilor.
in lupta (b)
*
. .

N-am
,

staruit

(a.)

cea buna ?

cele sapte pacate de moarte si dascalul pacatelor din lume. Cind crestinul sau relelor tuturor diabolic cugetari, citiri, vorbiri, meditari in: vremea intrebuinteaza nu-si fapte bune, atunci se duce diavolul la serioase si religioase, lucra'ri din descurajari sufletesti, iz\oraste Lenevirea el i-i da de lucru. din iubirea de trai bun. mindrie si din lipsa de ajutor social, din eel ce o are si pe cei din jural Lenevirea e o plaga care tortureaza pe Lenesul se crede mai intelept in ochii lui decit sapte oameni lui.

Lenevireae unul din

al

care raspund

cum

se cade.

Precum usa

se invirteste in titinele

Chipul de fata ne arata pe ingerul mortii, cosind cu multa' osirdie vietile omenesti. Coasa mortii coseste zilnic cu o
rapiditate vietile pamintenilor batrini, tineri si copii, invatati si neinvatati, saraci si bogati, slabanogi, puternici, viteji, vo'evozi
-

uimitoare

Precum coasa taie si culca la de iarba dinaintea ei: mare si mica, batrina si tinara, flon mirositoare si balarii; asa si coasa mortii, taie sumedenii de vie^i omenesti, in toata vremea si in tot locul, lasind lacuri si riun de singe in urma ei. Da, chiar asa este... pentru ca desi: Scumpa este inaintea Domnului moartea Cuviosilor Lui" (Ps. 115,
si

regi,^

lmparati

vestiti stapinitori.

pamint tot

dar moartea pacatosilor este cumplita..." (Ps. 33, 21). Moartea aceea ingrozitoare si fioroasa ca o hida ciuma sau holera pentru toata omenirea impleticita in deertaciunile si pacatele lumesti; este o foarte buna, placuta si dorita mama pentru toti pamint fiii si fiicele Bisericii lui Dumnezeu, care vietuiesc aici pe
5
6"),

felul

pentru cer si pentru Dumnezeu. Adevarat Fericiti sint cei ce asculta Cuvintul lui Dumnezeu si-l pazesc pe el!" (Lc. 11, 28), Fericiti cei morti, care mor in Domnul de acum, aa zice Duhul, ca sa se odihneasca de ostenelile lor iar faptele lor bune vor urma
!

cu

ei"

(Ape.

14,

13).

ei,

asa se invirteste si lenesul pe patul lui! Lenesul isi vira mina in blid ?i pregeta s-o duca la gura. dar saracia vine fara de veste peste el ca un hot, si lipsa ca un ostas inarmat (Prov. Sol. 26,
.
.

pg, 175, 57). Lenesii nu trebuie sa manince daca nu lucreaza (2 tot astfel, nelucrind cele duhovnicesti, nu pot a se Impares. 3, 10)
I

16,

3334). Lenevirea duce pe oameni la: clevetiri, rapiri, hotii, desfrinari, betii, la fumat tutun, la ucidere si alte rautati, facind viata trupeasca si sufleteasca groaznic de amara si insuportabila. Precum fumul alunga pe albine si atunci li se ia dulceata
24, lucrarii lor; tot asa si

1415;

cu Sfintele Taine. somnului, trupului sau

lasi

Calugarul, ca si crestinul, care se deda. e calugar sau crestin, si nu Duhului Sfint

.

(P.B.G. pg. 128).

a)

PICATURILE DE APA SCOBESC PIATRA.

Sfintul Isidor,

din Suflet,

si-i

odihna trupeasca alunga frica lui Dumnezeu prapadeste toata lucrafea cea buna a lui" (P.o.c.

si nu-i placea Odata. fugind de la scoala, merse pe strazile orasului si statu linga. o fintina, mirindu-se cum de se facu o adincime asa de mare intr-o stinca. O femeie care meise sa. ia apa., ii zise: Vezi, aceasta groapa s-a facut incetul cu incetul de picurii de apa, care au cazut pe piatra". Atunci el se gindi, ca. daca picurii de apa. sint in stare sa sape o, stinca, el inca. e dator sa-si puna, toate puterile si sa. invete in fiecare zi, si asa sa. ajunga. la scopul dorit. Merse la scoala, si din acea clipa. incepu sa. invete cu multa. sirguinta. Astfel,

At hiepiscopul Sevillei, in tinerete fusese foarte lenes

invete.

sa.

el

deveni unul dintre cei dintii scolari. Mai tirziu a lucrat

la

si

mai

mult

mintuirea Sufletului sau

si

deveni Sfint.

PR1N STARU1NTA IN BINE, AJ13NGEM SA VEDEM PE DUMNEZEU. Un imparat mergea la vinatoare. In pustia in care
vina, se intilni cu

un

staret.

Imparatul

il

intreba.:

Ce faci acolea?"

Staretul ii intoarse aceeasi intrebare. Imparatul raspunse: Vinez". Atunci staretul ii spuse: Si eu vinez Vinez pe Dumnezeu. Eu vinez viata vesnica unde voi vedea pe Dumnezeu, si sint sigur ca voi ajunge scopul meu daca. voi raminea statornic. ." (D.C. 280 1).
!

*Jbmk
fiecarui fiu sau fiica a Bisericii lui Dumnezeu, e un cimp de crincene lupte, de zilnice razboaie vijelioase, care se dau intre lumea cereasca, in frunte cu Mintuito'rul, spre cucerirea Crestinului cu trup si Suflet pentru Imparatia lui Dumnezeu si fericirea vesnica

b)

FARA LUPTA

Inima

ne adevereste ca:
crestini

Pastori
fi

NU-I CUNUNA. Dumnezeiasca Scriptura Dumnezeu incununeaza. pe toti drept credinciosii

si

pastoriti

care

au luptat dupa. Legea Lui.

Fiecare va
acestea:
1)

incununat dupa. meritul sau cu vreuna din cununile

lumea infernala, zacinda in eel rau, pacatele ucigatoare de Suflete, cu diavolul in frunte, spre cucerirea Crestinului cu trup si Suflet pentru iad si tortura vesnica. Mintuitorul ii pune la indemina Crestinului stralucitele virtuti duhovnicesti drept armatura pentru a lupta bine, a se mintui si ferici cu El pururea in Ceruri iar diai intre
;

2) 3)

volul

ademeneste, punindu-i la indemina feluritele vicii, placeri, patimi sau pacate grele si ucigatoare de Suflet, pentru a se prabusi
il

4)
10).

Cununa nestricacioasa. (1 Cor. 9, 25). Cununa laudei, slavei (1 Tes. 2, 19). Cununa dreptatii (2 Tim. 4, 8; 2, 5). Cununa vietii, fagaduita. celor ce-L iubesc Cununa
maririi cea nevestejita
. .

(lac. 1, 12

Ape.

2,

in prapastiile infocate ale infernului, unde sa se munceasca cu el pururea, in vecii vecilor. Biruint^a si fericirea crestinului, precum $i nefericirea si lasitatea ori cui, atirna in cumpana dreptatii Divine, dupa alegerea ?i felul luptei fiecaruia. Sa alegem viat,a, ca sa
. .

5)

(1

Petru

5, 4).

Drfipt aceia.
la Iisus

sa alergam la lupta ce ni-i pusa. inainte, cautind

si

Incepatorul

plinitorul credintei, Care in locul bucuriei

ce era pusa. inaintea Lui, a rabdat Crucea de ocara., nebagind seama.,

si

traim cu El

fericifi in veci.

a sezut de-a dreapta Scaunului lui

Dumnezeu!"

(Evr. 12,

-2).

278

Vama
45)

a 5-a

enevlrel

?i

Wndivlrd

279

lucra

M-am culcat fara a ma ruga

crestinii
...,

seara neinchinat?
lui

Dimineafa
credinfa? *

am

plecat

la

Dumnezeu cu

si pastoriti trebuie a se ruga adica a-si face rugaciunile dupa. Ciaslov m ori mic, cu toata atentia si credinciosia, "pentru a se folosi. Si in adevar, cei ce fac asa, se folosesc foarte mult. Asijderea trebuie :> se.ruga si in cursul zilei si noptii, ori de cite ori prind vreme. Privitor la puterea rugaciunei, Sf. loan Gura de Aur, zice asa De

* Toti

Pastori

seara, dimineata.

mai puternic decit rugaciunea. Un imparat in haina de porfira nu este mai marit decit rugatorul, pe care il impodobeste vorbirea sa cu Dumnezeu. Precum un om
este

buna seama, nimica nu

Ruga* Lunea este un liman pentru cei zbuciumat^i de furtuna, orS pentru cei alungati de valuri, un toiag pentru cei ce se iM o bmoara pentru cei saraci, o siguran^a pentru cei boga|i, un ajutor i'mpotriva bolilor i o ocrotire pentru sanatate. Rugaiac(^ neperitoare bunurile ce le avem, si cu toata. graba prenun I.kc relele ce ne bintuiesc. De vine o ispita, ea usor o alunga, de Intimpla pierderea averii sau altce'va de tulbura. Sufletul, rugaciunea vindeca si aceasta curind. Rugaciunea este scaparea impotriva tristetii, temelia veseliei, pricina de bueurie statornica, mama adevaratei intelepciuni. Cine poate a se ruga din toata puterea, fie
(
i i

el

mai sarac dintre

caruia
ii

toti, el totusi

va

fi

mai bogat

decit toti. Acela

Insa.
i

lipseste rugaciunea, de ar sedea chiar pe tron, totusi

care vorbeste'cu imparatul in fata intregii ostiri, a comandantilor si a domnilor, prin aceasta atrage asupra-si ochii tuturor si capata insemnatate asa se intimpla si cu eel ce se roaga. Socoteste numai, ce vrea sa zica, cind un om in fata tuturor Ingerilor, Arhanghelilor, Serafimilor, Heruvimilor si a tuturor puterilor ceresti, cu toata bucuria i sirguinta se apropie de Imparatul imparatilor si cuteaza a vorbi catre Dinsul? Care cinste s-ar putea asemana cu aceasta?
;

ste eel

vistierie care

mai sarac dintre toti. Rugaciunea este arma cea mai tare,, niciodata nu se desarta, bogatie nesecata., liman fara

valuri, temelia a toata odihna, ra.da.cina, izvorul tuturor bunatatilor

mai puternica decit o imparatie"

stat la masa si m-am sculat de la masa fara a-mi face 46) Sfinta rugaciune cuvenita si Sfinfa Cruce? In loc de rugaciune si ingradirea cu Sfinta Cruce am vorbit, ris, mi-am facut pgare si am fumat, tamiind astfel pe diavolul, in loc de a ma ruga si a mul-

Am

Dar nu numai cinste, ci si un mare fobs urmeaza pentru noi din* rugaciune, si chiar inainte de a fi primit aceia pentru care ne rugam. Adica. indata ce intinde cineva miinile sale la cer si cheama pe Dumnezeu, deodata retrage inima sa de la toate lucrurile pamintesti si se stramuta cu duhul in viata viitoare. El atunci gindeste numai la cele ceresti, si in timpul rugaciunii nu are nici o legatura cu viata cea paminteasca, daca insa. se roaga bine. Daca. cumva se atita Tninia lui, ea usor se potoleste prin rugaciune. Daca poftele lui se aprind, focul lor lesne se stinge. De 1-ar chinui inca si pisma, el lesne o va alunga, si se intimpla ceia ce zice Profetul despre rasaritulsoarelui. Dar ce zice el? Pus-ai intuneric si s-a facut noapte, cind se misca toate fiarele padurii. Puii leilor racnesc dupa prada.
rasare soarele, ele fug si se tirasc in culcusurile lor" (Ps. 103, 20 22). Deci, precum la ivirea razelor soarelui toate fiarele apuca. fuga si se ascund in culcusurile lor,, asa, cind rugaciunea ca raza soarelui, iesedin gura noastra si ne lumineaza, Sufletul nostru, fug toate patimile cele fara de
i

<;umi lui

Dumnezeu pentru mincare, bautura

si

feluritele

bunata^i

ce

mi

le-a dat? (c)

c) sA ne rugAm Inainte si dupA prInz si cinA. prinzului si cinei Mai inainte de a gustadin mincarea meselor astfel: ne rugam, imperios sa cere se ni

Rugaciune inainte de masa,

In Numele Tatalui
si

al Fiului si al

Sfintului

Duh. Amin.

cer dela

Dumnezeu hrana

lor.

Cind

insa.

si se ascund in cotloanele lor, numai daca. ne duh luator aminte si cu Sufletul destept. De-ar veni atunci chiar Satana, el va trebui sa se departeze si duhul eel rau sa fuga. Adica. precum atunci cind stapinul yorbete cu o sluga a sa, nu cuteaza vre-o alta. sluga. a se apropia si a-i stingheri, asa cu atita mai pu tin cuteaza duhurile cele rele a ne stingheri, cind noi vorbim cu Dumnezeu cu rivna cuviincioa^a.

minte

si

dobitocesti
rivna, cu

cerului, al pamintului si* al tuturor creaOchii tuturor in. Tine nadajduiesc si Tu letlai lor hrana Deschizi Tu mina Ta i saturi pe tot eel viu la timpul cuvenit Domnului va grai gura mea si tot trupul sa bunavointa. Lauda de binecuvinteze Numele eel Sfint al Lui, in veac si in veacul veacului ..."
turilor.
.
.

Doamne, Dumnezeul
. .

rugam cu

,,Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-se

Numele Tau.
si

pe pamint. Vie Imparatia Ta, faca-se voia Ta, precum in cer Piinea noastra cea de toate zilele da-ne-o noua. astazi. Si ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. i nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbavesie de eel viclean".
Slava Tatalui
vecilor.
fi Fiului i Sfintului Duh si acum si pururea si in vecii Amin. Doamne miluieste, Doamne miluie^te, Doamne miluieste.

280

281

De este Preot, zicem: Parinte binecuvinteaza: iar de nu este Preot, zicem: Doamne, binecuvinteaza". Preotul (de este) binecuvinteaza masa: Hristoase Dumnezeule, binecuvinteaza thincarea si bautura robilor Tai, ca Sfint esti totdeauna, acura si
pururea
si

Rugaciune
In Numele Tatalui
si

la

masa de seara
Sfintului

al

Fiului

si al

Duh. Amin.

in vecii vecilor".

Diaconul, monahul
rinjilor nostri,

Doamne

mireanul, zic: Pentru rugaciunile Sfin^ilor PaIisuse Hristose Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe
$i

<

ri

Minca-vor saracii si se vor satura si vor lauda pe Domnul ce-L cauta pe Dinsul, vii vor fi in inimile lor in veacul veacului.
si Fiului si Sfintului Duh, si acum si pururea si in vecii Amin. Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste. De este Preot, zicem: Parinte binecuvinteaza iar de nu este Preot,

noi".

Slava Tatalui

Mesenii raspund: Amin".

vecilor.

Rugaciune dupa masa,

In Numele Tatalui
si al

zicem: Doamne binecuvinteaza. Preotul (de este) binecuvinteaza masa: Hristoase Dumnezeule, binecuvinteaza. mincarea si bautura robilor Tai, ca Sfint esti totdeauna, acum si

Fiului

si al

Sfintului

Duh. Amin.

l>urufea

si

in vecii ^vecilor.

Bine este cuvintat Dumnezeu, Care ne miluieste si ne hraneste pe noi din tineretile noastre, Cel ce da hrana. la tot trupul, urriple de bucurie si de veselie inimile noastre, ca, totdeauna avind indestulare, sa ne prisoseasca. spre tot lucrul bun, in Iisus Hristos Domnul nostru, cu Care Tie se cuvine Slava, stapinia, cinstea si inchinaciunea, cu Sfintul Duh in veci. Amin.
Slava Tie Doamne, Slava. Tie Sfinte, Slava Tie Imparate, ca ne-ai dat noua bucate spre veselie. Umple-ne pe noi si de Duhul Tau eel Sfint, ca sa. ne aflam inaintea Ta bine placuti si nerusinati, cind vei rasplati fiecaruia dupa lucrurile lui.
nostru, ca ne-ai saturat noi de pe buna.ta.tile Tale cele pamintesti; nu ne lipsi pe noi nici de cereasca Ta Impa.ra.tie, ci, precum in mijlocul ucenicilor Tai ai venit Mintuitorule, pace dindu-le lor, vino si la noi si ne mintuieste
si

{ilor

Mesenii raspund: Amin". Diaconul, monahul si mireanul, zic Pentru rugaciunile Sf in^ilor Parinnostri, Doamne Iisuse Hristose Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Mesenii raspund: Amin".
:

Rugaciune dupa masa de seara.

In Numele Tatalui
$i

al Fiului si al Sfintului

Duh. Amin.

Facutu-s-a pintecele tau masa. Sfinta., avind cereasca Piine, pe Hristos Dumnezeul nostru, din Care tot cel ce maninca nu va muri, precum a zis hranitorul tuturor, Nascatoare de Dumnezeu.
Darurilor tale fa-ne pe noi vrednici, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, trecind cu vederea greselile noastre si daruind vindecare celor ce iau cu credinta. binecuvintarea Ta, Preacurata..

Multumim

Tie, Hristoase

Dumnezeul

pe

noi.

Cade-se cu adevarat sa. te fericim, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti mai cinstita. decit Heruvimii si mai slavita fara de asemanare decit Serafimii, care fara. stricaciune pe Dumnezeu-Cuvintul L-ai nascut, pe Tine cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu te slavim.
Fiului si Sfintului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin. Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.
Slava. Tatalui
i

Cade-se cu adevarat sa te fericim, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti mai cinstita decit Heruvimii si mai slavita fara. de asemanare decit Serafimii, care fara stricaciune pe DumnezeuCuvintul ai nascut, pe tine cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu te maxim.
lucrurile

Veselitu-ne-ai pe noi, Doamne, intru fapturile Tale si intra miinilor Tale ne-am bucurat. Insemnatu-s-a peste noi
Fetii Tale,

lumina

Doamne,

dat-ai veselie in inima

ca.

mea

din rodul

griului, al vinului si aJ untdelemnului, al lor s-a inmultit.

Cu pace
deosebi

De este Preot, zicem Parinte zicem: Doamne binecuvinteaza.

:
:

binecuvinteaza

iar

de nu este Preot,

impreuna. ma. voi culca si voi adormi, intra nadejdie m-ai asezat.
Slava. Tatalui
vecilor.
si

Tu, Doamne,

Preotul (de este) zice Bine este cuvintat Dumnezeu, Cel ce ne miluieste ne hraneste pe noi din darurile Sale cele bogate, cu al sau Har si cu a Sa iubire de oameni, totdeauna, acum si pururea. si in vecii vecilor. Mesenii raspund: Amin".

Amin. Doamne

De

Fiului si Sfjntului-Duh si acum si pururea si in vecii miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste. este Preot, zicem: Parinte binecuvinteaza; iar de nu este Preot,
si

Diaconul, monul
{ilor nostri,

si

mireanul, zic: Pentru rugaciunile Sfin^ilor Parin-

Doamne

Iisuse Hristose Fiul lui

Dumnezeu

miluieste-ne pe noi.

Mesenii raspund: Arnin"v

zicem: Doamne binecuvinteaza. Preotul (de este) zice: Cu noi este Dumnezeu, cu al Sau Dar a Sa iubire de oameni, totdeauna, acum si pururea fi in vecii vecilor". Mesenii raspund: Amin".

cu

282
Diaconul,
rintilor

Vama
monahul
Doamrie
si

a 5-o

A
unii ca aceia

lenevlrei

?i

trlndSvirei

283

nostri,

lis use

mireanul, zic: Pentru rugaciuhile Sfintilor PaHristoase Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne

pe noi".
Mesenii, raspund: Amin". orice rugaciune, fiecare din meseni se insemneaza cu Dumnezeescul Semn la Sfmtei Cruci, facindu-si-1 drept pe fata, asa fel ca sa bucure

sint destoinici omului, ci ciinelui, porcului si cotosa avem pururea cler si popor iului! Noi, adevaratii crestini

nu

in fiinta noastra frica si respectul cuvenit

La

nezeu, pe Ingen si pe Sfmti pacate si a bucura pe draci.

pe

Dum-

iar

nu strimb, schimonosit, spre a

Sfintii

se incarca

de

asa ca si cum am fi in Sf. Biserica, ca luminati sa vina asupra noastra, pe grumajii nostri, dracii intunein Sf. Biserica. cati, ca la cei care vorbesc, rid si fac rteorinduieli

Dumnezeu la masa, nu cumva in loc de Ingerii

lui

Sfintii

Prooroci, Mintuitorul,

Apostoli

si

urmasii lor:

(Is. 62, 9). Nu gusta din mincaruri zice feric. Ieronim rnai inainte de a te ruga". Mintuitorul nostru Iisus Hristos, Datatorul bunatatilor, Care a facut si face totul pentru mintuirea noastra, ne-a invatat a cere prin cuvintele Piinea noastra cea spre fiinta (de toate. zilele) da-ne-o noua astazi" (Mt. 6, 913; Lc. 11, 213) hrana spirituals, Cuvintul lui Dumnezeu si Dumnezeiasca
:

Preoti, clerici luminatori ai Bisericii, au sfatuit adeseori pe credinciosi a se ruga. Domnul Dumnezeu ne sfatuieste prin Pioorocul Isaia, zicind: Cine gusta din roada, sa laude pe Domnul"

Icrarhi,

tasire

tmparcu Prea Sfintul Trup si Singe al Sau apoi si hrana corporate. Acestea cunoscindu-k, mai intii treb'uie a cere de la Dumnezeu
,

Vistieria tuturor bunatatilor, inainte de a prinzi si a cina, hrana trebumcioasa; iar dupa mese sa-I multumim pentru hrana si toate bmefacerile primite. Paginii vremurilor yechi, pentru

nu cutezau a bea un pahar de

citeva picaturi din
el,

aceasta ei voiau sa arate cinste fata de zeii lor. Daca aceia aratau astfel de cinste idolilor lor, care nu erau dumnezei, ci draci; apoi noi crestmn cu mult mai mult decit aceia sintem mdatorati a da: cinste, slava, multumita si inchinare Dumnezeului nostru mtotdeauna, cu cit El e mai Mare si mai slavit pururea decit acei zei a paginilor.

Prm

toata lumea mai inainte de a varsa pe pamint ceea ce mai observam si azi prin unele locuri
vin,

si tAcerea la masA a bea cu toata buna cuviinta ca SL Blsenc a- Clericii, calugarii si /mirenii cind stau. ? la masa, l . sa pastreze toata buna cuviinta ca si in Sfintul Locas, pentru ca Dumnezeu cu Ingerii Sai e prezent si la mese prinz si cina ca i Sf Bisenca. Astfel, cind mincam, nu rnuscam din piine si nu bagam in gura mai inainte de a inghiti ceea ce avem in gura Dupa mghitirea uneia ducem alta. Nu vorbim cu eel ce maninca cu noi ci ne rugam in tama, in minte sau in gind, lui Dumnezeu Care-I prezent capul mesei.'Numai eel ce slujeste graieste cuvintul de zidire duhovniceasc a Cei care maninca cu lacamie ori beau cu lacomie si vorbesc ori ce le vine la gura (asa cum vedem adeseori pe la pomeni, la nunti si osp^e, pe la mesele publice si particulare),

sA pAstrAm

buna cuviintA
si

La mese

trebuie a sta, a minca

Cind vad dracii pe crestini vorbind ... la masa sau in Sf Biserica, pierzarea ori de ce treburi ba chiar si glume, atunci se bucura de graiesc cari Cei pagini. idolatri si nesocotiti niste acelora, ca de faca sa calugarii iertati, fie ca sa pentru masa, cuvinte desarte la prinz. la alt pina posteasca sa si 200 de matanii, iar mirenii 100, Masa crestinilor lipsita de rugaciune si de vorbirea Cuvintului lui Dumnezeu, se aseamana cu ieslea unor dobitoace (Mt. 4, 4; P.B.G. /127; comp. Iuda 1, 1012). prinzim sa mintuire, de dornici Acestea cunoscindu-le noi cei frica lui Dumnezeu, si sa cinam crestineste, avind pururea in noi ne rugam lui Dumsa. la masa ca si in Sf. Biserica. Stind la masa pamintului care dulcetile nezeu si sa-I multumim pentru toate ni s-au dat de El hrana trupului. De aceasta sa avem pomenire pururea si de Imparatia Cerului cu vesnicile ei fericiri, care ne sint pregatite de la intemeierea lumii (Mt. 25, 34 P.B.G. pag. 119120). Pastorii Asa au prinzit si au cinat Sfintii Apostoli si urmasii lor
.

si

pastoritii

vremurilor apostolice

patristice.

Dupa' slavita Inviere a Mintuitorului nostru Iisus Hristos si dupa Pogorirea Duhului Sfint, pina la despartirea Sfintilor AposCind toli si plecarea lor la predicare, erau toti Apostolii impreuna.

284

Varna a S-a

irel ?i trlndfivirei

285

sedeau ei la masa, la prinz sau la cina, dupa iugaciune, locul din capul mesei, destinat lui Hristos, il lasau liber. Pe scaunul acela puneau o perina si pe ea o partic'ica de piine din care mincau. Sculindu-se de la masa, se rugau, si dind multumita. lui Dumnezeu luau particica cea de piine, pe care o numeau partea Domnului, si inaltindu-o, ziceau: Slava Tie Dumnezeul nostru, Siva Tie. Slava. Tatalui si Fiului si Sfintului Duh". Si in loc de Mare este Numele",
:

fac

tacut,

Semnul Sfintei Cruci cind le dau de mincare". Batjocoritorul a nemaiavind pofta sa glumeasca. iar ceilalti s-au rusinat si
;

umilit.
47) M-am lenevit a tele Slujbe, invafaturile

merge
si

la Sf. Biserica

cintarile

pentru a asculta SfinDumnezeiesti ? (d)

ziceau: Hristos a Inviat", pina. la Inaltare. Dupa aceea iar ziceau: Mare este Numele Sfintei Treimi, Doarnne Iisuse Hristoase, aju-

d)

iNGERII SCRIU PASII CELOR CE

se ostenea

SERVESC PE
alt

APROAPELE LOR. Un monah

monah, care

avea sub povatuirea sa un

ta-ne noua". Acestea le savirseau ei asa, f acind si fiecare dintr-insii unde se intimpla, pina. la Adormirea Nascatoarei de Dumnezeu. Atunci, cind Apostolii au fost adusi pe nori la adormirea Prea Sfintei Nascatoarei de Dumnezeu, savirsind ei cele ce se cadeau, dupa prohodirea si ingroparea Ei, a treia zi faceau mingiiere (masa). Sculindu-se de la masa si ridicind, dupa. obicei, particica cea de piine, care era pusa. in Numele lui Hristcs, si zicind: Mare este Numele!" (in acel timp, o minune prea slabita.!) cea moarta, ca si cum ar fi fost vie, pe un nor in aer s-a aratat, stind intre Ingeri luminati, si a azis lor: Bucurati-va, ca. Eu sint cu voi in toate zilele". Aceasta bucurie le-o dadu de la Fiul sau. Apostolii, de minunea aceea inspaimintindu-se, in loc de: ,,Doamne Iisuse Hris-

cu buna, chibzuiala. la o departare de zece isi avea acela chilia, mai in fundul pustiei, unde mile (peste 15 km), si-1 ingrijea intotdeauna cu cele necesare. Odata. un gind ii zise monahului: Cheama pe fratele sa vina. sa-si ia piinile. Pina. cind ai sa te ostenesti asa?" Alt gind insa. ii zicea: Pentru ce sa. supar eu pe fratele a veni atita cale? Trebuie sa i le due eu". Si luind piinile,

a plecat.

mergea el asa, s-a impiedecat cu un picor de o piatra, si un deget, ii curgea singe din el. In durerea aceea mare, a inceput a plinge. Indata. insa. aratindu-i-se Ingerul lui Dumnezeu, 1-a intrebat: De ce plingi?" Monahul, aratindu-i rana de la picior, i-a raspuns: Iata, pentru aceasta pling!" Atunci Ingerul i-a zis:
ranindu-si

Cum

toase", au strigat: Prea Sfinta. Nascatoare de

Dumnezeu, ajuta-ne

Nu

plinge pentru aceasta,

ca.

pasii pe care-i faci tu, in ajutorarea

noua!" Dupa. aceia, mergind la mormint si neaflind Preacuratul ei trup, s-au incredintat cu adevarat ca. s-a sculat din morti cu trupul vie a treia zi, ca si Fiul ei, si mutindu-se, a trecut de la cele pamintesti la cele ceresti, imparatind cu Hristos in vecii vecilor
(Ceaslov
si

fratelui tau pentru

Domnul,

se

numara

si

se scriu in cartea faptelor

V.

Sf.

15,

august, o.c. pp. 511

514).

lui Dumnezeu, Care bune, spre marea ra.spla.tire inaintea toate le vede si le rasplateste". Atunci monahul multumind lui Dumnezeu, calatorea inainte bucurindu-se. Ajungind la pustnic cu piinile, i-a povestit iubirea de oameni a lui Dumnezeu, si lasindu-i acolo piinile, s-a intors la chilia sa.

Fetii

Daca. vreti s-aveti putere, Bucurie, Har de sus, Folositi doar rugaciunea,

doua

zi

luind alte doua-trei piini, a plecat la

un

alt

monah

in

Totul

va.

va da

lisus.-

Odinioara un batrin gospodar a. fost s-a asezat la masa, incepind a minca, a bea si a petrece cu voie buna, fara a se rnai inchina" dupa rinduiala crestineasca. Batrinul gospodar insa, mai inainte de a gusta ceva, si-a zis rugaciunile obisnuite, ingradindu-se cu Dumne-

O PILDA GRAlTOARE.
la o nunta. Toata.

chemat

lumea

Cruci dupa buna rinduiala Sfinta a crestinatatii. Atunci unul din mesenii ce-si faceau semne si pufneau de
zeiascul
al Sfintei
ris, il

Semn

fundul pustiei sa i le duca. Pe cale insa s-a intilnit cu acela, care venea inaintea lui ca sa-i mai scurteze din cale si sa nu se osteneasca asa de mult. Atunci monahul care ducea piinile, mihnindu-se in sine psntru pagubirea de a i se scrie in cartea faptelor bune cit mai multi pasi, a zis monahului ce venea in intimpinarea sa ,.0 comoara aveam, si ai cautat sa. mi-o p _ azi!" Acela intelegind, i-a raspuns: Au doara. ua cea strimta. numai pe tine te incape? Lasa-ne si pe noi sa venim cu tine!" Pe cind vorbeau ei asa, Ingerul Domnului s-a aratat in mijlocul lor, zicindu-le: Prigonirea asta a voastra s-a suit la Dumnezeu ca un miros de buna mireasma.. ." (P. o.c.
:

pag. 360).

si-si
ca.

intreba batjocoritor: Acasa la dumneavoastra toti se roaga fac la cruci inainte de mincare... nu-i asa?!" Nu pot zice

Ingerul numAra
Odinioara.

pasii

ostenitorilor In bine.

toti se

roaga

raspunse batrinul caci am

am
observat
ca.

acasa. si

vreo doiisi

trei porci.

Ace^tia

niciodata.

nu

se roaga, nici

batrin sihastru, locuia in adincul unei mari pustietati. Viejuind el acolo, trebuia sa-si aduca. la pestera sa apa necesara. tare de departe. Intr-o zi ostenindu-se asa, din cauza oboselii co-

un

A pierdu puterile si cazu jos la pamint. Vazindu-se pustnic isi zise Oare pentru ce sa. ma mai chinuiesc sa mut de acum coliba mai aproape apei ? cu caratul eu atita curge apa. buna cu imbelsugare. Acolo voi de locul acesta unde locui pe viitor, si mai mult nu ma voi mai osteni". Pe cind isi zicea el acestea, deodata auzi pe cineva care venea pe urmele lui, si-i
plesitoare,
isi

lenevlrel

Iflvlrei

287
la
sfirsitul

19),
-

tndrauniti.

Eti

sint

cu voi pina

veacului"

astfel, batrinul

Am

nc imbarbateaza Mintuitorul (Mt. 28, 26). Toate le pot in Hristos Ce] ce ma intareste" adevereste Apostolul (Filip. 4, 13). Dati vointa si veti lua putere" ne incredinteaza. Sfintii Parinti.

Ingerul numAra
BISERICA. Un om
zicea ca este departe

pasii
avu un

celor ce merg la
Sf.

sf.
ca.

numara. pasii. Intorcindu-si

priviriie

inapoi,

batrinul

il

intreba:

care adesea lipsea de la

Biserica pentru

Cine esti tu? Si ce cauti pe aici prin pustie?" Acela ii raspunse: sint Ingerul lui Dumnezeu. El.m-a trimis pentru a-ti numara pasii si a te rasplati pentru ostenelile tale". Batrinul auzind acestea, se invioreaza, se intarete din nou, prinde noi puteri, se scoala si se'apuca de-si mut a coliba, dimpotriva, mai departe de apa, ca

Eu

Se vazu pe drum sp're Sf. Biserica, inso^it de un Inger. intrebind de ce-1 insoteste, Ingerul raspunse: Dumnezeu m-a trimis sa-ti numar pasii, pentru ca fiecare pas va fi rasplatit...". Desteptlndu-se, a fost nelipsit de la Sf. Biserica, stiind ca Dumnezeu ii va rasplati fiecare pas. de
ea,

vis:

ostenindu-se
si

ce scrie in Cartea Vietii, ziua cea mare a rasplain lauda Dumnezeu sa aiba pentru ce-1 12 24 83, Ps. 108, 7 tirilor comp. (P.o.c. pag. 429, 9
cit

(D.C. 120).

mai mult, Ingerul sa aiba

;

MINTUITORUL IISUS HRISTOS, SFINTII APOSTOLI SI URMASII LOR, VENEAU LA SF. BISERICA! Dumnezeu in Vesa. se adune in fiecare sarbamai pe urma in Biserica Templul lui Solomon - (Es. 23 74-77, 20-22; 34 18-23; Lev. 23; 2 Lege 16 7-76; 2 Paral. 5; 6; 7; 7-70; 8 12-14). Mintuitorul a invatat pe oameni cu f apta si cu cuvintul, a se aduna in sarbatori in Sf. Bi-

chiul

Testament

poruncit Israelitilor
si

toare la Cortul Sfint,

'^^i^r:.

serica. Astfel, a

opta

zi

dupa. Nasterea Sa, El a fost circumcis dupa.

lege (Fac. 17 12; Lev. 12 J; Lc.

iar in a

40-a

zi

a venit iarasi in

adus de Maica Sa in biate,

dupa

lege (Lev. 12

18;

Lc.

2 21), punindu-I-se Numele: lisus; Templu Biserica din Ierusalim, ca sa-L puna inaintea Domnului, tot 2 2247). La virsta de 12 ani, Pruiicul

lisus S-a suit cu Maica Sa si cu Iosif logodnicul si pazitorul lor, in Templul din Ierusalim, unde raminind, a raspuns Maicei Sale ce-L cauta si-L aflase abia a treia zi: Ce este ca Ma cautati? Au'n-ati
stiut ca in cele ce sint ale Tatalui

Meu

se cade

Mie sa fiu?"

(Lc. 2

42-50; Vezi
.^asS

Biblioteca Ortodoxiei" Nr. 22 G. pp. 104-115, de

autor).

Chipul de fata ne arata pe ingerul lui Dumnezeu mergind dupa. adevaratul Crestin, care urmeaza la Sf. Biserica si la adunarile religioase ce se fac dupa cuvintul Domnului si sfaturile folositoare ale Bisericii Lui, unde asculta si se hranestc cu adevarata Piine Cereasca. Ingerul Domnului, foarte vesel, urmareste pe Crestin in caile vietii, pe care merge, si-i numara pasii, scriindu-i in Cartea vietii, pentru a fi rasplatit in ziua cea mare. Cind Crestinul merge a a]uta pe aproapele cu ceva, a hrani pe flaminzi, a adapa pe insetati,

In timpul activitatii Sale publice, Mintuitorul adeseori a intrat

ce vindeau boi,
oi,

in

Templul din Ierusalim, unde a facut buna rinduiala, scotind pe

porumbei, rasturnind mesele zarafilor, si invatind pe toata lumea adunata in juru-i a cinsti si respecta acest Locas, precum Insusi a marturisit 'inaintea tribunalului jidovesc.
cei
f

aptele

si

cuvintele bune de zidire sufletoasca, pe care,

una

cite

una,

le

a mingiia pe intrista^i

si

dispera^i, a cerceta pe bolnavi

si

intem-

scrie in

cartea faptelor bune, ce-1 vor folosi foarte* mult

in ziua cea de apoi la

dupa

iesi-

ni^a^i, a ingropa pe cei mor^i, a sfatui luminat pe Ingerul Domnului merge cu de buna sfatuire
. .

cei ce au'trebuinta
el, ii

rea din corp in trecerea prin vamile vazduhului, la judecata particulara,

si

numara

pasii,

Judecata universale


288
zicind:

Vama

a 5-a

lenevlrei

?i trlndfivirei

289

Eu intotdeauna am
aduna.
,
.

toti Iudeii se

Sfintii Apostoli

invatat in sinagoga. si in Biserica, unde ." (loan 18 20; comp. loan 7 14; Le. 4 15). dupa pilda Mintuitorului, se adunau in Bise-

48) M-am lenevit in rugaciuni, asteptind a dobindi cele trebuincioase Sufletului si trupului, fara a ruga si a munci serios?

ma

49)
ixv/.\t

M-am

lenevit a

ma

ruga

lui

Dumenezu noaptea

cind

m-am.
de

lica din Ierusalim, unde laudau si binecuvintau pe Dumnezeu dimprcuna cu ceihlti credinciosi (Lc. 24 5253; F. Ap. 2 4547; 3 7, 8, 27; 4 1-3; 5 12-13, 25, 42; 22 1, 17-21; 24 77-72; 11 26; Vezi mai pe larg Biblioteca Ortodoxiei" N-rii: 52; 53, pp. 33 in Asezamintele lor 104, de autor). Pentru aceea Sfintii Apostoli cartea a doua cap. 58 hotarasc Episcopilor astfel: Porunceste popoiului si-1 sfatuieste a indesi la Biserica: dimineata si seara, in fiecare zi, si nicidecum a lipsi; ci sa vina neincetat".
,

din

somn?
lenevit

50)

M-am

a-mi implini datoria

si

Dumnezeu, de semeni

de aproapele

mea de meu?

crestin fa^a

rite

dormitat (e), cascat, m-am raspindit cu miiitea la felu51) desertaciuni in timpul sfintelor rugaciuni, acasa si in Sfinta Biserica? (f)
e)

Am

LIPSIREA DE LA SFlNTA LITURGHIE

I-A

PRIME JDUIT.

Trei prieteni s-au pornit odata. la un drum, ducindu-se la un iarmaroc. Dupa ce vindura ce au avut de vinzare, se intorceau acasa. Pe drum trecura printr-un sat. Cum era Sfinta Duminica, Biserica era deschisa, iar Preotul slujea Dumnezeiasca Liturghie. Unul dintre negustori zise celorlalti: Se cade sa ne oprim si sa ascultam si noi Sfinta Slujba..." Ceilalti doi insa. se impotrivira, zicind:Ne vom duce alta data, acum avem de mers". Cel credincios' ramase, iar ceilalti, doi plecara. Insa. n-au mers mult, si iata ca intr-o padure, prin care treceau, le iesira. inainte niste talhari. Aceia le-au luat toti
legati la

SF. BISERICA. Neputinnepriceputi sint crestinii aceia care dormiteaza in Sfinta Biserica. Aceasta provine uneori din oboseala, alte ori din cauza vreunei boli; adeseori insa. vine din lenevire, indiferentism religios, de la diavolul. Un frate oarecare dormitind in Sfinta Biserica din multa lenevire si lene, pe cind ceilalti cintau Utrenia dupa rinduiala, a yazut in vis pe Stapinul Hristos rastignit pe Cruce, intorcindu-si
ciosi
si

PACATUL DORMITARII In

Cind veni eel de al treilea, ii gasi marginea drumului, jeluindu-se ca hotii le furasera. tot ce au avut... Atunci eel credincios multumi lui Dumnezeu pentru
bani
si

i-au legat de niste copaci.

ca-1 aparase, si zise celor doi tovarasi:

Daca ramineati

la

Sfinta

Liturghie, va apara

Dumnezeu

ca

si

pe mine; dar voi

si ati

v-ati ingrijit

numai de comorile
nu vor mai
ocoli

cele

de pe pamint,

uitat de cele din ceruri".

zicindu-i: Sluga. lenesa. si trindava! vrednic sa Ma. vezi in Fata., fiind somnoros si cufundat in lene, cind ceilalti Ma. lauda si Ma. slavoslovesc. De aceia nu vei dobindi fericirea in tmpa.ra.tia Mea cea Cereasca. Sa. stii, ca. cel ce se leneveste a Ma slavoslovi, nu va afla slava si fericirea cea vesnica.". Acestea zicind Stapinul, fratele aceia desteptindu-se, s-a cutremurat, infricosindu-se groaznic de aceasta hotarire a tmparatului Ceresc. Caindu-se mult in durerea inimii, si-a indreptat nepa.sarea sa. Astiel, temindu-se de osinda si de pedeapsa muncilor vesnice, indreptindu-se, s-a izbavit de lenevire si dormitare in timpul Sfintelor Slujbe si rugaciuni.

ochii de la

monahul somnoros,

Tu nu

esti

Cei doi tovarasi cazuti intre talhari, facura legamint, ca, pe viitor

Slujba Dumnezeiestei Liturghii.

f) DIAVOLII ZUGRAVESC 1NAINTEA fNCHINATORlLO R USURATICI FELURITE DESERTACIUNI. Renumitii Sfinti Pa-

ASCULTAREA DUMNEZEIESTEI LITURGHII PAT DE MOARTE. Trei negustori mersera la tirg in

zi

L-A SCAoras intro

de Simbata. Drumul fiind lung, se hotarira. ca sa se intoarca

rinti ai Bisericii lui Dumnezeu, ii nurnesc pe diavoli zugravi pandomimicesti si incepatori; iar nalucirile le nurnesc poduri umblatoare, cu care demonii trecind peste hotarele stapiniei omenesti nestri-

acasa.

tocmai a doua

zi.

Unul din

ei insa. zise ca.

nu va pleca pina

nu va asculta Sfinta Slujba. Cei doi insa. au plecat, si ajungind la un pod slabit de un riu umflat, au cazut in apa. si s-au innecat. Cel de-al treilea sosi mai tirziu, si mare ii fu mirarea cind vazu la mai o multime de oameni adunati si pe tovarasii sai morti, pescuiti de pe apa. El multumi lui Dumnezeu ca 1-a scapat de innec. Daca. (D.C. nu asculta Dumnezeiasca Liturghie, si el patea ca ceilalti.
. .

se amesteca impreuna cu Sufletul ,facindu-l lacas neroditoarelor intelegeri patimase (T.T. Tom. II, o.c. pp. 309310, n. 1). Cei care isi lasa. mintea lor plansa diavolilor sa. zugraveasca ce vor
juite,
ei pe dinsa, de nu s-o vor sterge si curati prin roade vrednice de. pocainta (Mt. 3 8), indata dupa iesirea din trup sint opri|i de ei la vamile vazduhului, cercetati si doboriti in iad. Astfel, dupa ve-

deniile

unor
ia

Sfinti Parinti, abia

unul dintr-o mie de Preoti se minla zece

tufeste, si din crestini abia

unul

mii

si

din treizeci de mii

II, o.c.

120; Vezi

si

Privelisti Apocaliptice" cap. 5 6,

Taina Dumnezeiestei

unul se
D. Ort.

de Ingeri dupa iesirea din trup (T.T. Tom.

Prol.

pg.

310

n.

Impartasanii).

9/278;

11 Martie). Privitor la aceste zugraviri

dia

290

Varna u 5-a

lenevlrei

$i

trlndavire)

291

volenti

avem multe exemple

ingrozitoare in Vietile Sfintilor, Isto-

amindoua

degetele, indata adormea.

Cind

isi

ria si pictura bisericeasca

zele cuiva, aceia indata casca. Iu^ii arapi mititei,

chiliei

punea degetul pe buumblau inaintea

Cuviosului Macarie el la rugaciune, si spunindu-i ca: fara ei diavolii nu se face nici o adunare monahiceasca si nici o cintare bisericeasca. Sfintul certind pe diavolul si rugindu-se lui Dumnezeu sa-i descopere, s-a dus in Sf. Biserica in vremea slujbei de miezul noptii. Dumnezeu deschizindu-i ochii bine vazatori ai Sufletului, a vazut niste copii mici de arap negri, umblind repede incoace si incolo printre parinti si frati, de parca zburau prin Sf. Biserica. Pe cind unul din parinti sau frati citea psalmii, si ceilalti sedeau si ascultau; vede ca arapii aceia mici si iuti, sedeau fiecare din ei pe linga cei ce nu ascultau, ci rideau sau vorbeau. Cind unii din arapii aceia se atingeau de ochii cuiva cu

Odinioara diavolul s-a dus la usa Alexandreanul, indemnindu-1 a merge cu

unora in asemanari femeiestL Inaintea altera se faceau ca lucreaza

ceva, ospateazS, joaca, cint3. lumeste, isi petrec anticrestineste, se minie, se iu^esc, viclenesc si aceia vorbeau, rideau, faceau felurite neorinduieli din cele auzite, vazute si sim^ite inaintea ascult&torilor. Ei naluceau in amintirile parin^ilor si fratilor aceia ce cugetau in inimile lor. Cind ah;ii din arapii aceia incercau sa faca unele n&luciri pacatoase inaintea unora dintre ascultatorii Sfintelor
in jos, incit

Slujbe, erau izgoniti indata cu oareeare putere, si aruncati cu capul nu mai cutezau a mai sta inaintea acelor imputernici^i

duhovnicesfe, nici a merge alaturea. Insa pe alri inchinatori si mai neputinciosi, care nu luau aminte la rugaciune sau la citirile Sfinte, diavolii se suiau i stateau pe grumazii lor si pe spatele lor, si-i batjocoreau (ca pasarile pe momii cind vad ca nu misca, ci stau si le murdarete).
ascultatori

liiiliWiiiliiiii
%
:.:
'.
.

.:

.....

..

:.,

'

:>?

;
.

-.

'

"

'"'"'.
;

&

'

'
'

''
'

''

'.
'

'..

.
5#

Macarie, marturisindu-i pe toti, a vazut ca gindurile fiecaruia de la rugaciune, erau inchipuirile pe care diavolul,. ca printr-un film cinematografic graitor, zugraveste pe plansele mintii lor, batjocorindu-i. lata, si astea sint un fel de infernale gustarele cu care diavolul amageste si alimenteaza cu pacate Sufletele

doua

zi Sf.

inchinatorilor usuratici chiar si in Sf.

istorioara araba

Biserica!

ne graiete ca

diavolii intrebuinteaza cinci

sb;

1MB
,,
,

p^^^S
fM

:;v-v'.

---

.;.'*-;

:
-.

i.'. f

''K:

SS-g*"'...^

degete infernale pentru ruperea crestinilor usuratici din Biserica lui Dumnezeu si prabusirea in iadul vremelnic si vesnic. Astfel, cu doua degete le acopera ochii ca sa nu cunoasca pe Dumnezeu din mareata scriptura a universului in care totul vesteste existent a, A-tot-Puternicia, A-tot-In|:e]epciunea, purtarea Lui de grija si conlucrarile Lui. Le impiedica p'rivirile sa nu vada lumina Sfintei Evanghelii $i a mintuirii. Cu celelalte doua. degete le astupa urechile sa nu auda Cuvintul lui Dumnezeu si chemarile mintuirii. Degetul al cincilea il pune Satana lacat pe buzele pacatosilor robiti lui si zicindu-le: Veniti dupa mine cu totii fara. cuvint de impotrivire" In felul acesta Satana a atras si atrage multe Suflete in iad.
lasat lucrurile Sfinte: car^i, Icoane, Cruci, 52) sfesnice, tamietori... sa se rugineasci si strice?

Am

can deli,

Dracii legind cu lanturile pacatelor multimea crestinilor, ii trag la ei in focul vesnic. Ingroziti de pericolul ce-i ameninta, pacatosii alearga la ajutorul lui Dumnezeu prin rugaciunile Preotilor. Preotul, dupa rinduiala Bisericii, se roaga fierbinte in duh si adevar cu multa straruinta. Doi Ingeri trimisl din cer, vin sa salveze pe crestinii periclitati. Unul taie lanturile, eliberind pe crestini, iar celalalt slobozeste fulgere arzatoare asupra dracilor, fugarindu-i.
(Ps.

53) 54) 55) nie

M-am M-am

lenevit
lenevit

a-mi cerceta pacatele?

si

scumpit a face Aghiazma in casa?

in darea milosteniei,
.
.

Am fost lenevos
in loc de a o

si

cind

am

dat miloste-

am

dat-o fara dreapta socoteala.

adica celor necredinciosi

Ajutorul nostru este de la Dumnezeu, Cel ce a facut cerul 120 2).

si

pSmintul"

viciosi,

da binecredinciosilor Crestini virtuosi, celor

Iisus Hristos?

lipstyi, frati ai

Domnului nostru

292

V;ima B 5-9

A
56)

lenevirei

<ji

trlndfivirei

293

M-am

lenevit a aprinde candela,

luminarea

si

tamiie sfinlucrarile noastre, noi ne insemnam fruntea cu Semnul Crucii". Cine capata deprinderea sa se inscmneze in toate imprejurarile cu Semnul Sfintei Cruci, se poate spune ca indeplineste cu prisosinta cuvintele Sfintului Apostol Pavel: C>ri de mincati,
ori

fita.

la facerea sfintelor rugaciuni?

lOmn, in toate

genunchii cJnd trebuia (g) Prooroci, a Mintuitorului, pilda Sfin^ilor la Sfinta rugaciune, dupa.
57)

N-am ingenuncheat cu amindoi

si

a Sfinfilor Apostoli

a tuturor Sfintilor si dreptcredinciosilor Crestini osirdnici; ci numai cu un genunchi, cum in batjocora ingenuncheau Iudeii si ostasii cind batjocoreau si palmuiau pe Mintuitorul in timpul Patimei celei de buna voie, si ca diavolii, care pururea batjocoresc si astfel Sfintele Rugaciuni?

de
le

beti, ori altceva

de faceti

toate spre slava' lui

Dumnezeu

sa

faceti"

(1

Cor.

10 31).

In Sfinta Biserica se fac ingenuncheri 1) La citirea celor sase psalmi, 2) la citirea Sfintei Evanghelii a Utreniei, 3) la binecuvintarea Dumnezeiestii Liturghii, 4) la vahodul mic (intrarea cu Sf. Evanghelie), 5) la citirea Sfintei Evanghelii, 6) la vahodul mare sau iesirea cu Sfintele Daruri, 7) la rostirea Crezului, 8) la pe Tine Te laudam si Axionul, 9) la Tatal nostru, 10) la aratarea Dumneg)
:

Ingenunchind la rugaciune, marturisim evlavie, pocainta si putinatatea noastra inaintea lui Dumnezeu. Prosternarea sau caderea cu fata la pamint, marturiseste umilinta noastra in fata lui Dumnezeu. Prosternata cu fata la pamint s-a rugat Iudita, inainte de a intra in tabara vrajmasilor (Iudit 9 7) asa S-a rugat Mintuitorul in gradina Maslinilor (Mt. 26 39) ; asa asteapta in tinda Bisericii, inainte de a fi tuns, eel ce vine si primeasca chipul eel ingeresc (calugaresc). lncruciarea miinilor pe piept, marturiseste ridicarea launtrica
;

zeiestilor

Taine.

Clericii

si

laicii

crestinii trebuie
Daca
as f i

nu face
si

a inimii la

Dumnezeu.

zgomot, huet sau hodorogeala in vremea ingenuncherilor

rilor,

scula-

pastrind linistea necesara Sfintelor Slujbe.

58)

Mi-am magulit

lenea, zicind

si

eu in Manastire,

m-as tot ruga, as m-as mintui?

posti, as cerceta si asculta carjile sfinte, si asa

ruga si a face Sfinta Cruce la plecarea 59) M-am lenevit a in calatorie si la inceperea lucrului? (h).
h) Aici vom arata despre insemnatatea rugaciunilor insotite de Semnul Sfintei Cruci, ingenunchere, prosternarea cu fata la pamint, incrucisarea miinilor pe piept, ridicarea bratelor, baterea

ma

demetanii, si altele... Putem face Semnul Sfintei Cruci oricind, dar mai ales inainte si dupa rugaciune, la culcare si la sculare, inainte si dupa masa, la intrarea si la iesirea din casa, inainte de incepere
si

ispita
rarile.

dupa incetarea oricarui lucru, si cu deosebire, in clipacind da navala asupra noastra; intr-un cuvint, in toate imprejuil

Facem Semnul Crucii la trezirea din somrt, binecuvintarea lui Dumnezeu pentru ziua intreaga;

ca sa agonisim facem inainte

;

de culcare, spre a alunga din mintea noastra tot gindul patimas il facem inainte de rugaciune, spre a fi feriti de imprastierea si fuga gindului de la rugaciune; il facem inainte de a incepe lucrul si dupa ce 1-am terminat, intii spre a cere ajutor lui Dumnezeu, si pe urma spre a- 1 multumi pentru ajutorul dat. Tertulian marturiseste ca cei dintii crestini, ca si cei din vremea lui (160240), obisnuiau sa se inchine facind Semnul Sfintei Cruci: lnainte si in timpul treburilor, intrind si iesind, imbracindu-ne, inainte de

Ridicarea bratelor in sus, marturiseste dragostea fata de Dumnezeu si unirea prin rugaciune cu Hristos Cei rastignit pe Cruce.. Sf. Ap. Pavel porunceste ca: Barbatii sa se roage ridicindu-si miinile curate" (1 Tim. 2 8). Asa s-a rugat Moisi in vremea luptei cu Amalicitii (Es. 17 2-72) asa s-a rugat David, laudindpe Dumnezeu (Ps. 62 5; 140 2), si Solomon la sfintirea Templului (2 Paral. 6 12) asa se roaga Preotii la Sfinta Liturghie, inainte de inceperea Dumnezeiestilor Liturghii, la iesirea cu Sfintele Daruri si inainte. de prefacerea Sfintelor Daruri. Metania, care este o ingenunchere si o ridicare* repede, facind Semnul Sfintei Cruci, marturiseste ca prin pacat am cazut, iar prin Intrupare, Jertfirea si Proslavirea lui Hristos iarasi ne-am ridicat (Sf. Vasile eel Mare). Metania este de doua feluri: mare si mica. Cea mare este o inchinare pina la pSmint, cu indoirea genunchilor, si prin ea cinstim sau adoram indurarea Dumnezeieasca (I Casian) I iar metania mica, e o inclinare adinca a trupului, pina ce mina. dreapta atinge pamintul; prin ea cinstim milostivirea Sfintilor. La rugaciunea de obste si pentru toti, care se face in Biserica, adica la. Sfintele Slujbe, este oprita metania mare Simbata, Duminica si In timpul de la Invierea Domnului si pina la Rusalii si de la Nasterea Domnului pina la ajunul Botezului Domnului (Sin. I
;

ec.

can. 20).

Ne putem ruga
felurile in

timpul uneia

in gind, cu glas tare, ori chia, jn amindoua si aceleiasi rugaciuni; in casa in fata Sfintelor

Icoane, in Biserica si in orice loc. Ne putem ruga si mergind, in decursul treburilor, fara ca altii sa bage de seama. Aceasta sechiama

rugaciune in gind. Rugaciunea rostita cu glas tare, are insemnatatea ei; ea da pe fata simtamintele launtrice ale omului (Mt. 12:

294

Vama
fii

a 5-a

A
umblu cu
?i

lenevlrei

^i

trindfivirei

295

34) si face legatura cu'ceilalti

rind credinta comuna. Acest amindoi locul ei, pentru ca omul f iind alcatuit din Suflet si trup, 1920; Cor. 6 (Osia 14 1 3; Dumnezeu pe laude au datoria sa
I.C.O.
60)
o.c.

ai Bisericii si fraji in Hristos, intafel de rugaciune e si folositoare si la

dinsii prin lume... Asta o fac eu cu multi clerici, mirence, feciori si fecioare numai la trup, mireni nu si la aprinzindu-i si carindu-i din calea vietii in caile pierzarii, Suflet, de |<- U^ritoriul Bisericii sau Imparatiei lui Dumnezeu, pe teritoriile
blfli

pp. 206-7).

crilor,

vietuirilor si petrecerilor

anticrestinesti

in blestem^

Am cerut de la Dumnezeu ce
nu-mi era
folositor?

in

nu

se cadea si ce-mi era vata-

bezria,

in intuneric, in infern...".

mator

si

NECURATII NU POT INTRA IN IERUSALIMUL CERESC.

Mul^i dintre cei ce in adevar n-au cazut in pacate trupeti; ci cu toata sirguinta s-au pazit curatenia trupului, inca n-au intrat si nici nu vor intra in Imparatia lui Dumnezeu numai pentru ca n-au

lasat din lenevire si zgircenie cimitirul si 61) repausatilor mei neingradite? 62) N-am pazit fagaduinja data la Sfintul Botez? cleric, ecle63) M-am lenevit a-mi implini indatorirea mea de dupa votul (monahie) monah ipodiacon. cintaref, siarh, citet,
:
.

Am

mormintele

(fagaduinja) data la primirea chipului anghelicesc? nevit a face fapte bune? (j).

(i).

M-am

le-

i)

TREI CAI DE VIETUIRE MONAHICEASCA.

;

Sf.

Nil Sar-

adevarata curatenie a Sufletului care se cere (Ape. 21 27). De ce? Pentru ca. cugetind rau, spurcat... s-au impartasit de dulcetile upesti, cu lacomitoare pofta a inimii au dorit inchipuirea pacatului, cu patima s-au uitat la trasaturile fetelor frumoase, poftindu-le (Mt. 5 2730). Ascultati marturisirea unui istoric potrivita cu adunarea noastra si hoinarirea gindurilor neinfrinate ce ne stapinesc.
! i

sca spune: Intii este viata.de obste, al doilea calea imparateasca, iar al patrulea, care vor sa vietuiasca al treilea pustnicia, linistea

Odata, intr-un timp

menea
lycruri

lui inaintea
si

de capul

lor,

o leapada Sfintii Parinti.

sorocit, s-a aratat demonul cu altii asesatanei cu rapoarte, pentru sporirea dracestilor inselatorii printre oameni. Atunci satana a intrebat pe

IAD. Un prevazator vazut o ceata de demoni. Athos, a Munte Sf. din pusnic batrin, mirsavi si fara vreo foarte altii, decit uriciosi mai unii Aceia erau, se arata in cea dinsii dintre Unul lor. felul cu asemanare potrivita sa se uite putinta cu era lui nu Asupra mai covirsitoare, uriciune. gitul sutyiri si si umerii jumulita, cineva. Toata s'pinarea lui era caii de si jug de roasa. ceafa cu foarte zgiriati, mai rau decit boii lor. Staasupra greutate ham, asa cum ar avea cea mai nesuferita
uimit de aceasta, s-a uitat asupra lui mai cu atentie si nu stia cum sa descrie o atit de rara si mai mult decit a tuturor, schimonoa zis boerul dracesc sire draceasca. Ce te miri atita calugare de nepotrivirea si neasemanarea mea cu a celorlalti demoni?" Apoi, cu o pinditura demonica, a inceput iarasi ai grai: Iata ce-mi pricinuiesc fratii vostri, m-au prapadit cu osteneala si alt nimic". Dar cu ce?" a intrebat Staretul. Dracul a raspuns: Tovaraii mei smintesc pe fratii vostri, si cu toate puterile lor se caznesc sa-i
retul,

DIAVOLUL CARA STlRVURILE LA

demoni: Ei, cum merge monahul meu? Dar monahia aceea a mea ? Dar feciorul, vaduvul cela? Dar fecioara, vaduva aceea? Dar barbatul, femeia aceea?" Un demon a raspuns: Cit se poate de bine.
In adevar:
fecioara,

monahul acela, monahia aceea, feciorul, vaduvul acela, vaduva aceea. nu poftesc savirsirea pacatului, insa iau
.
.

mele. Barbatii la f rumusetile si smintitoarele fete ale partii femeesti; asemenea si partea femeiasca la fetele si corpurile barbatesti. Acestea le poftesc in inimile lor. Eu numai cit le amintesc, si ei cu totul ard de pofta trupeasca.
la

aminte cu placere

insuflarile

Eu ii aduc in cele mai smintitoare amintiri si inchipuiri spurcate, pe care acetia le primesc in mintea lor. Astfel, ei sint gata a se infierbinta si a se aprinde de patima pacatoasa oricind. Acei ginditori cu patima, cu aprinderea la- pacate: din lume si mai ales din Manastire, sint ai nostri".

abata din calea cea Sfintaa

vietii si a mintuirii, gramadind asupra-le si a placerilor pacatoase. Ei le zugravesc patriei dorintele rudelor, si sa se intoarca la lume. (Manastirea) in mi'nte sa lase muntele

a zbierat satana bine Dar cauta i-a soptit sanu cumva temindu-se de iad, sa se trezeasca. si sa. se paraseasca. Cauta sa ispravesti ce-ai inceput. Nu le da pricina de
Bine
J

tana

ca

trezire si cainta, ci

cu toate puterile tale abate-i de la caderea cu

fapta.
lor

asemenea voiajori ce pleaca de aici (din Manastire, din Schituri), ma insarcineaza pe mine sa-i iau in spinare si sa-i due mireni, si chiar la corabie (sau pe cale la masina, tren, acasa intre si spinarea! gitul astfel jumulit pe la petrecerile lor). lata cine mi-a acum corabie... la pina Si pentru ca eu insumi i-am carabanit

Aprinde-le inimile cu tot felul de pofte, umple-le gindurile

Pe

niste

cu placerile pacatelor. Cind vei izbuti a face aceasta cu succes,

vei face asa fel ca

pina la moarte sa ramina.

necuratiilor noastre,

asttel.

Atunci

eel ce se

supune voilor

si

e al nostru"

Asa

graind

s-au despartit intre dinsii.

296

Varna a 5-a

A
.

lenevirel

?i

trlndavirei

297

Dupa citva timp, satana, ca si mai inainte, a sezut cu mindrie pe scaunul iadului sau, primind raporturile de pe la supusii sai, pentru starea lucrurilor omenesti si pentru tolosul ce a dobindit cu demonicestile lor lupte. in numarul acelora, s-a aratat si demonul mai sus pomenit, in^a nu vesel si mindru ca mai inainte
tulburat groaznic. Ei, ce ai sa-mi spui?" a intrebat satana pe demonas cu glas inspaimintator, intelegindu-i intristarea si spaima.
ci umilit,

faci ce stii pentru a^i aduce iarasi in ceea ce au fost ." in tcele ginduri spurcate si ucigatoare de Suflet.
.1
.

mai

inainte,

i.i (i(t;

trist si

pir;a. aici, vedem cum mintile si inimile necude semintele gindurilor necurate, de patimi spurcate, de vicleii. iauta|i si minciunarii, nu se destineaza. pentru Imparatia lui hnnnezeu; ci pentru iadul vremelnic si vesnic (Prel. d. Proschi-

Din cele aratate

nitar, pp.

178-180).

Sint vino vat!" a inginat demonul, aiuncindu-se la picioarele si roabele acelea care ma ascultau si-mi slugareau, au pierit!" Satana suparindu-se, a racnit la el, zicind: Dar cum au pierit? Spune-mi ?Ce? Si cum s-a intimplat aceasta". Atunci demonul a raspuns Dupa multa vreme, in care eu i-am purtat prin prapastiile intunecoase si spurcate ale gindurilor pacatoase, Sufletul cela si cela umbla nebun dupa mine. Ba inca. le era si urit fara de iarta-ma, poruncitorul meu!" Spune mine. ah. inca. odata. miselule spune iaras". ,,Odinioara robii mei a zbierat satana aceia si roabele mele acelea, intilnind persoane lumesti, impatimite, s-au privit cu patima, s-au smintit in cautari, in vorbe, in semne Eu n-am ajuns a le ajuta. si ei au si cazut prin apropiere. in pacat!"
satanei. Robii
:

Cel ce va birui va mosteni toate. Eu voi fi lui Dumnezeu si va fi Mie fiu Nimeni dintre cei dedati la ticalosii si la minciuna, tlimic necurat nu va intra in cetate, ci numai cei ce sint scrisi de Miel in Cartea Vietii. Iar partea celor fricosi, necredinciosi, a celor |ur;itosi, spurcati, ucigasi, curvari, fermecatori, inchinatori de idoli Vi a tuturor celoj- mincinosi, este in iazarul care arde cu toe si cu
i
I

piatia pucioasa.,
v!,ljitorii,
^i

care este moartea cea de a doua. Afara ciinii, de idoli si tot eel ce iubeste face minciuna" (Ape. 21 7, 27, 8; 22 15).
curvarii, ucigasii, inchinatorii
j)

NUMAI PRIN DREAPTA CREDINTA" SI FAPTE BUNE NTRAM IN VIATA VESNICA. Mari sint ispra'vile credintei ?i de
mare

a
de

Ei,

si

zis satana.

ce te tinguiesti asa de amarit? Asta nu-i nici !" Aceasta este inca. si mai bine
este nici

un rau!
Caderea

Ba nu
aceea le-a
dinsii
si in data,

slujit

spre

un bine! mai mult

!

raspuns demonul
!

ofilit.

nu mai pot

constiinta i-a

bine. Acum nici macar a ma apropia Apoi bine este ? Numai cit au pacatuit, mustrat, au of tat din adincul inimii, s-au
!

udat cu lacrimi si s-au ca.it ca niste iesiti din minte. Cei din lume, cu care au cazut in pacat, privind la ei, s-au pornit si aceia spre pocainta. Si unii si altii au alergat la Duhovnie iscusit, intelept, marturisindu-si toate pacatele. Apoi luindu-si canonul dupa Pravila, si-1 implinesc cu multa. inflacarare i credinciosie. Asa de mult
s-au imputernicit si statornicit in facerea roadelor vrednice de pocainta", incit nici nu ma. mai pot apropia de ei. Chiar si pe departe cind le dau tircoale, ma ard cu ostenelile lor, pe care le fac dupa. porunca Duhovnicului care i-a descatusat. Vai mie, cum i-am seapat eu din ghiare!"
Ei,
si

pentru a dobindi via^a vesnica., trepastoriti sa ne agonisim o credinta. dreapta, cura^ita. de toate desertaciunile, superstitiile, idolatrismele, ereziile... si apoi sa. facm fapte bune cit mai mulfe. Ceea ce-i calapodul pentru formarea si facerea incatyamintelor,. aceea este dreapta credinta pentru buna formare a crestinului. Astfel, crestinul trebuie mai intii a crede bine, dupa care poate a fac< fapte bune, sau a vieui crestineste. Credinta zice Sf. Ap. Pavel se naste din auz. Fara credinta u este cu putinta. a bine placea lui Dumnezeu, ca eel ce se apropie de Dumnezeu, trebuie sa creada. ca este, si celor ce-L cauta pe Dinsul este da.ta.tor de plata.. Credinta este adeverirea celor nadajduite si dovedirea lucrurilor celor nevazute; ca. in aceasta sint marturisiti cei de demult..." (Evr. 11 6, 1). Astfel, adevarata credinta Ortodoxa, sobornica. si apostolica, este a crede cu inima si a marturisi cu gura; Un Dumnezeu in Trei Feje, adica:
buie

foarte docsi

Pastori si
intii

trebuinta. faptele bune. Fiecare din noi Crestinii Orto-

mai

Credem intr-Unul Dumnezeu Tatal

cerului
si al

A-tot-fiitorul,
si

Facatorul

pamintului, vazutelor tuturor

nevazutelor.

acum acum

in eel fel

mai sint?" a racnit incruntat satana

mie de
ori

din rasputeri.
Acestia
sint de o

mai

caiti si patrunsi

de mus-

trarea cugetului!" a raspuns demonul.

ratului sau

Apoi nu ti-am grait eu tie a tipat satana din gitlejul zbie a nu-i aduce pina la cadre in fapta. De acum trebuie

Credem intr-Unul Domnul Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu, Unul Nascut, Care din Trtal s-a nascut, mai inainte de to{i vecii. Lumina din Lumina, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, nascut nu facut, Cei de o Fiinta cu Tatal, prin Care toate s-au facut Credem intra Duhul Sfint, Domnul de viata Facatorul, Care din Tatal purcede, Cela ce impreuna cu Tatal si cu Fiul este inchinat
. .

si

marit, Care a grait prin Prooroci.

. .

298

Varna a 5-a

lenevirei

?i

trlndivirei

299

Credem intr-una Sfinta soborniceasca si apostoleasca Biserica Precum Dumnezeul Cel adevarat e numai Unul, asa si Biserica cea adevarata a Lui este numai una, nu, mai multe. Cei care zic ca toate religiile sint bune, sint asemenea cu cei care ar sustine ca
. .
.

2 6; 2 Cor. prin trup, ori bine ori rau" (Gal. 5 22; 6 9-10; foarte strinsa bune, sint intr-o faptele dreapta cu Credinta ft 10). mina in mina. lucreaza Sufletul, Acestea cu trupul leg&turA, ca si
(

Rom

.i

aripile zburatoareJor

sau ca cele doua lopeti ale barcagiilor.

SI

sau buruenile (si cele otravitoare) ce ies din pamint ar fi bune de mincat. Marturisim un Botez intru iertarea pacatelor. Si asa, asteptam invierea mortilor si viata veacului ce va sa fie. Amin.
toti buretii
(si

cei veninosi)

PUTEREA DREPTEI CREDINTE

Un Preot
pastor protestant

A FAPTELOR BUNE.

Privitor

la

agonisirea, pastrarea

si

Domnul ne indeamna, zicind: Aveti Credeti in Dumnezeu si in Mine credeti

.

folosirea dreptei credinte, credinta in Dumnezeu..

Credeti. in Evanghelie

"

Si Apostolul: Avind credinta si buna cunostinta, pe care unii lepadind-o, au cazut din credinta... Avind taina credintei in stiinta curata" (loan 14 7 Mc. 1 75; 1 Tim. 1 19; 3 9). t'redinta dreapta trebuie a fi insotita de fapte bune, de vietuire crestineasc'a, fiindca numai prin aceste doua, omul devine bun si adevarat Crestin si are nadejde de mintuire vesnica. Aceasta o adeveresle Dumnezeiasca Scriptura, zicind: Vedeti ca din fapte se indreapta omul si nu numai din credinta. Precum trupul fara Suflet este mort, asa si. credinta fara fapte este moarta" (lac. 2 2426).
;

dreptcredincios Cre?tin, mergea pe aleea unui lac cu un si citiva predicatori se'etari, discutind despre condijiile mintuirii. Preotul sustinea ca. pentru mintuire, pe linga. o dreapta credinta, sint absolut necesare si faptele bune, izvorite din ea. Pastorul si predicatorii aceia sectari se trudeau a dovedi cu unele citate din Biblie ca omul se poate mintui numai prin credinta. )upa o vreme oarecare de discu^ie aprinsa, se hotarasc cu to^ii sa faca o plimbare cu barca pe apele lacului. Urcindu-se in barca,
I

lui

Asa dar, pentru ca crestinul sa devina, sa fie si sa ramina placut Dumnezeu, trebuie mai intii sa-si agoniseasca si sa. aiba o adevarata credinta in Dumnezeu si sa-si indrepte dupa aceasta cug*tele, cuvintele, faptele si viata sa. Precum pasarile nu se pot ridica in zbor de pe pamint sus in vazduh numai cu o aripa *ci numai cu amindoua; asa si noi oamenii, nu ne putem apropia si a fi cu Dumnezeu decit numai prin aceste doua aripi: credinta dreapta
;

observara imediat ca omul cu barca avea scris ceva pe cele doua lopeti. Plecindu-se si citind cu to^ii, au vazut ca barcagiul avea scris pe o lopata credinta" si pe cealalta lopata. fapte bune". Invatatii religiilor intrebarS pe barcagiu: Ce insemnatate au cuvintele acelea scrise pe cele doua lopeti?" Barcagiul le raspunse. Am sa vi arat imediat". Odata cu cuvintul acesta, incepu a visli numai cii lopata pe care era scris credinta". Atunci barca in care stateau cu totii, in loc de a inainta, se invirtea in loc. Dupa aceea s-a apucat a visli numai cu cealalta lopata pe care era scris: fapte

si

Aceasta reese clar din cuvintele Mintuitorului: Nu tot eel ce-mi zice Mie Doamne, Doamne, va intra in Imparatia Cerurilor, ci numai cel-ce face voia Tatalui Meu Care este in cerur'i", adica cele aratate de El in predica de pe munte (Mt. 7 27; 57)! in intreg capitolul 25 de la Matei, El ne dezvolta planul mintuirii prin dreapta credinta si fapte bune. Stintul Ap. Iacob, dupa ce arata clar ca: credinta fara fapte este moarta, ca si trupul fara Suflet, adauga: Din fapte (bune) se indreapta omul, iar nu numai din credinta" (lac. 2 24, 1426). Sf. Ap. Pavel arata ca faptele bune sint roada Duhului, zicind: Roada Duhului este: dragostea, bucuria, pacea, indelunga rabdare, bunafaptele bune.

tatea,

facerea de bine, credinta, blindetea, infrinarea pofteloi

Facind binele sa nu slabim, ca la vreme vom secera neobosind. Deci, pina cind avem vreme, sa facem bine catre toti, si mai virtos catre cei ai nostri de o credinta Domnul va risplati fiecaruia dupa faptele lui. Noi toti trebuie sane aratam inaintea Divanului
. . .

bune". Barca insa nici atunci nu pornea inainte, ci se invirtea in partea cealalta, dar tot pe loc. Dupa ce ii vazu ca se plictisesc de acea invirteaia pe loc, barcagiul apuca amindoua lopetile cu mftnile sale vinjoase si incepu a visli cu putere, minind cu voie buna zise barcasi istetime drept inainte. Cred ca intelege^i acum si ..credinta" una pe mele, lopetile eu a?a de ce am numit giul amindoua, vislesc cu numai cind ca pe ajta fapte bune", pentru pot alerga cu barca inainte." Pilda barcagiului a fost asa de convingatoare, incit discutia aceia aprinsa s-a sfirsit in favorul dreptei credinte cre?tinesti. Da, chiar asa, pentru ca numai crestinii care vislesc pe matea vietii acestia invaiuita adeseori de viforul ispitelor cu amindoua lopetile cu credinta dreapta" si cu faptele bune" izvorite dintr-insa, pot sa ajunga la limanul mintuirii. Barca viefii noastre inainteaza cu spor in mintuire la Imparatia lui Dumnezeu numai atunci cind vislim cu cele doua lopeti: credi^a dreapta si faptele bune. Multi dintre cei care aveau f apt e

'

bune, nu s-au mintuit

si

n-au putut intra in

Impaste

lui

Dumne-

zeu, pina n-au imbratisat adevarata credinta. Asa de pilda, au fost Plachida, geneCornelie sutasul (F. Ap. 10; 11 1 ..18). Eustatie

lui Hristos, ca sa ia fiecare

dupa cum

a facut, cele

ce s-au lucrat

ralul

roman

(V. Sf.

20 Sept.

s.a.).

A^ijderea

i cei

ce au avut

numai

Icnevirel

?i

trlndavirci

301

300

Varna a 5-a
si

dreapta credinta nu s-au mintuit fara fapte bune, sau pina. n-au facut roade vrednice de pocainta. Unii ca acestia au fost: Saul, Petru Vamesul, Cuv. Pelaghia, Maria Egipteanca, s.a. Dreapta credinta si faptele bune se cuprind in trei principale virtuti teologice, adica: in Credinta Crezul in Nadejde rugaciunea Domneasca. si fericirile si in Dragoste Dumnezeiestile zece porunci cu dragostea de Dumnezeu si de aproapele, cuprinse in Decalog si in Sf. Evanghelie. Aceste principale viituti il ridica. pe om la treapta lui inalta de crestin (Ps. 81 6; comp. Ps. 48 12, 21), il invioreaza, inaripeaza, inalta, apropie si uneste cu Dumnezeu, Creatoiul sau (loan 17, 26). Dupa acestea, omul se poate ridica din caderile sale pe treapta demnitatii lui de om crestin si a sta

obisnuinfa uricioasa,
Ingerii si Sfinjii,

am

Maica Domnului, rostind in

loc de

retrogradat in rugaciuni si cintari pe Bucura-te Maica. pururea Fecioara

:

Bucura-te mireasa pururea fecioara, cu lumea cu impatimita, zacinda in eel rau? (1).
1) Mirese pururea fecioare au fost multe in poporul Israelit poporul crestinesc din toate vremurile, si chiar in popoarele idolatre, pagine. Mii si miliarde sint mirese pururea fecioare: unele (mai putine) in Rai, in ceruri, in Imparatia Cerului; altele (multe, foarte multe, majoritatea mireselor pururea fecioare), sint in iad,

in

in

intunericul eel

scrisnirea dintilor
;

mai din afara, unde sint plingeri groaznice si (Mt. 8 72; l3 42; 24 51 25 30; 22 13), in iazarul
;

la nivelul inalt

unde 1-a asezat Dumnezeu, prin agonisirea si folobun succes a celor patru virtuti cardinale:- Intelepciune, Dreptatea, Cumpatarea si Barbatia sau Taria (Vezi intrebarile:
sirea cu

346; 349; 355, cu notele

loi,

din aceasta. carte).

S-a descoperit pe Sine alesilor Sai stind pe un Tron foimat din patru Heruvimi, in Biserica Vechiului Test, si de patru Serafimi in Biserica Noului Test. (Iez. 1 Ape. 4 6). Si Sufletul omenesc, care-i creat si destinat de Dumnezeu a fi dupa. Chipul si Asemanarea Sa, are ca tron al statorniciei sale in tot binele vremelnic si vesnic, aceste patru virtuti ca un scaun mai inalt cu patru picioare. Cit timp Sufletul are aceste patru virtuti bine cunoscute, practicate, traite, sta foarte bine in cinstea deosebita. in care a fost si este pus. Cind insa. vreuna sau mai multe din ele slabesc, se subrezesc, sau lipsesc, Sufletul omenesc se povirneste spre cadere, se prabuseste, si nu se poate ridica pe treapta
inalt,
;

Dumnezeu

demnitatii sale decit

traieste
in

buna

dupa. ce si le reagonisoste, practica si lor rinduiala. Aceste virtuti stralucitc, obsolut

numai

necesare si foarte folositoare, sint niste anumite Daruri ale lui Dumnezeu, cu care El inzestreaza. pe alesii Sai, asa cum stic mai bine. Pe acestea le putem agonisi, alimenta si dezvolta prin rugaciuni fierbinti facute in Duh si in Adevar, prin participarea cu trup i Suflet in Sf. Biserica la cele sapte laude, la Dumnezeiasc'a Liturghie, la Sfintele Taine, la invataturile evanghelice, apostolice, la cele curat Ortodoxe, in toate Duminicile si sarbatorile, si in dupa amiaza zilelor Sfinte, prin citirea sau ascultarea Dumnezeiestilor Scripturi in strinsa. legatura. cu Marturisirea Ortodoxa, Cazaniile Bisericii, Vietile Sfintilor si alte carti Sfinte, crezind si vietuind dupa invatatura lor.
64)

defoc (Ape. 20 14 21 5). Sufletele idolatrizate pina. dincolo de maduva oaselor, in adincul Sufletelor lor, cu ifose patimase, retrogradeaza pe Maica Prea Sfinta, cu cuvintele: Bucura-te mireasa pururea Si ca dovada. a infecioara!. Bucura-te mireasa nenuntita!". tunecimilor idolatriei de care sint cuprinse, pun pe fata Icoanei Ei Sfinte toate desertaciunile idolesti, pe care idolatrii le puneau pe idolii lor, femeile si fetele jucause, lumete, le pun pe grumaji, pieptul si miinile lor, ursarii pe ursii lor, comediantii pe maimutele lor, fetitele crude la minte pe papusele lor. Cita departare este de la, pamint si din fundurile iadului pina. sus in inaltul cerului la Scaunul Dumnezeirei unde Maica Domnului se veseleste cu Ingerii si cu Sfintii; asa de mare departare este intre miresele pururea fecioare" si Maica pururea Fecioara". Atributul acesta de: Maica pururea Fecioara" nu 1-a avut, nu-1 are si nu-1 va avea niciodata. oricare din fecioare. Asa dar, oricine retrogradeaza pe Maica pururea Fecioara cu premeditare prin cuvintele retrogradatoare Bucura-te mireasa pururea fecioara", se retrogradeaza ei insisi, Fiui Ei ii va retrograda Atunci isi vor recunoaste devierea, ra.ta.cirea lor de la adevacul curat si adevarata preamarire a Maicii puru. .
.

rea Fecioare

si

a Fiului Ei.

CU NASCATOARE DE OM", HRISTOS"; ORI CU: NASCATOARE DE DUMNEZEU?" Istoria universale bisericeasca
ne adevereste ca. in anul 428, in Biserica Ortodoxa din Bizantiu erau doua partide. O partida. numea pe P.S. Fecioara Maria: Naspoate mai mariiar cealalta. partida catoare de Dumnezeu" soara. Na.sca.toare de om". Nestorie, devenit patriarh, vrind a impaca amindoua partidele, numi pe P.S. Fecioara Maria: Nascatoare de Hristos". Nascatoare de om era o'numire ordinara, punind pe P.S. Fecioara in rind cu toate femeile nascatoare de oameni.
;

Din lenevire

si

rea obisnuin^a, in loc de Iisus"

si

de

Dom-

nul nostru Iisus Hristos",

am

scris, grait si

pronunfat numai Isus"

Nascatoare de Hristos era o numire ceva mai de xinste,

asezind

sau Domnul Isus",

cum

fac sectamMi? Asijderea tot din lenevire

pe P.S. Fecioara in rind cu mamele: Arhiereilor, Preotilor, Prooro-

302

Vama

a 5-a

A lenevirel

?i

trlndavlrei

303

cilor, imparatilor si ale tuturor crestinilor botezati si miruiti, supra numh;i: Unsii Domnului", hristosii Domnului", dar era tot ordinara, punind-o in rind cu mamele acelor unsi. Adevarata supranumire a P.S. Fecioare este: Nascatoare de Dumnezeu". Acum de care parte vrem a fi fiecare din noi? Cu: Nascatoare de om?", cu Nascatoare de Hristos?", ori cu Nascatoare de Dumnezeu?" Cred ca fiecare din noi vrea a fi numai cu Nascatoare de Dumnezeu". De celelalte doua numiri: Nascatoare de om. de Hristos"
:
. .

iica,

/(>iestii

fost intrebat de un bogatan ingimfat in vremea DumneLiturghii: Ce invatati acolo in seminar?" El ii raspunde:

se

'fin ereticii, sectarii

care numire echivaleaza: Bucufa-te mireasa pururea fecioara", si cu care: Bucura.-te Maica pururea Fecioara?" Bucura-te mireasa pururea fecioara" echivaleaza cu Nasca-

Acum

sa

vedem cu

Sa tacem in vremea Sfintelor Slujbe. Sa pastram linistea cuvenita. in Sf. Biserica". Ispititorul a tacut. Ispita a fost biruita.. Diavolul din inceput nevrind a se inchina Dumnezeului tuturor, s-a lepadat din ceruri si s-a facut strain Imparatiei lui Dumnezeu. Pentru aceasta ne sileste el si pe noi a ne sustrage de la rugaciuni (vorbirea <:u Dumnezeu) la felurite desertaciuni si treburi, vrind a lucra si in noi ceea ce a patimit el. Acestea stiindu-le, sa priveghem si sa ne rugam neincetat, ca sa nu cadem in ispita (Mt. 26 41 Mc. 14
;

38;

13 33. 37).

toare de om... de Hristos"; iar: Bucura-te Maica pururea Fecioara", care mr mai are pereche, "echivaleaza cu: Nascatoare de Dumnezeu, "De aici putem vedea, cit de mult retrogradeaza si injosesc pe P.S. Fecioara Maria aceia care in loc de: Bucura-te Maica. pururea Fecioara", zic Bucura-te mireasa pururea fecioara,", ca si cei ce ziceau: Nascatoare de om. de Hristos!" Cine retrogradeaza pe Maica Sfinta, retrogradeaza si pe Fiul Ei. Oare ce rau a facut P.S. Fecioara Maria si Domnul nostru Iisus Hristos ca sa-I retrogradeze sau injoseasca asa de mult si cu atita indaratnicie ?
: . .

Sf. Ierarh Policarp, Episcopul Smirnei (+ 166 d.Hs.), impunindu-i stapinirea idolatia sa blesteme, sa injoseasca pe Hristos, a zis: Sint 86 de ani de cind ii servesc, i nu mi-a facu nici un rau ci dimpotriva, numai bine. Deci, cum as putea eu rosti injurii impotriva fmparatului meu, Care m-a mintuit!" (V. Sf. 23 Febr. 85). Asa trebuie sa zicem si noi acelora care ne silesc a retrograda sau a injosi pe Maica pururea Fecioara Maria si pe Fiul ei iubit: Noi nu vrem sa umblam calee sarpelui si incoace si incolo, cinstinid si sa necinstim pe Maica Domnului: ci drept dupa dreptarul OrtOdoxiei" (Vezi pe larg despre aceasta in Privelisti Apocaliptice" cap. 2 2 77: Nu mai retrogradati pe Maica Domnului"!)

pe cind statea la rugaciune, 1-a muscat o scorpie de de groaznic 1-a indurerat in inima, incit era aproape sa-si dea Sufletul. El insa, desi a patimit acea cumplita. durere, nu s-a departat de acolo pina nu s-a implinit rugaciunea. Un batrin oarecare rugindu-se, asa de mult ii statea impotriva diavolul, ca atunci cind isi ridica miinile, diavolul se prefacea in chip de leu, si apucindu-1 cu labele de dinainte, isi infigea unghiile de amindoua partile in coapsele nevoitorului, si nu-1 lasa pina ce nu-si slobozea miinile in jos. Sfintul insa nu se lasa pina ce nu-si implinea rugaciunile sale obisnuite (P. pg. 435 8; 440 27). Un sfint Parinte rugindu-se in pustie, au venit dracii asupra-i, si o saptamina il trinteau si-1 scuturau, ridicindu-1 in sus cu rogojina, dar n-au putut sa-i pogoare mintea lui de la iugaciunea cea fierbinte (P. pg. 440 28). Asa a patimit de la diavolul in timpul
frate,

Un

un

picior, si atita

'

Grigore Decapolitul si alti Cuviosi si Sfinti. de Dumnezeu, se ruga cu muHa luare aminte, umblind prin pustie. Doi Ingeri venind, il insoteau mergind alaturea cu el de amindoua partile. El insa n-a privit la ei nici citus de putin, ca sa nu piarda partea cea mai mare. Aceasta o facea el, aducindu-si aminte de cuvintul apostolesc, care zice: Nici Ingerii, nici Incepatoriile, nici Puterile, nu vor putea sa ne desparta pe noi de dragestea lui Hristos" (Rom. 8 3839; P. 440
si

rugaciunilor

Sf.

Un

alt batrin Sfint, iubitor

si

65) Adeseori am lasat invafatura cea buna, ba chiar am urit-o defaimat-o, graind rtrsertslciuni la adresa ei? amlnat pocainfa de azi pe mline, de la un post la altul, 66) de la un an pe alt an, lenevindu-ma, impiedicind astfel cu fapta si cu cuvintul si pe alfii de a se griji suf leteste ? Stind la Sf. Rugaciune,. la cintare, la Sfintele Slujbe si la ascultarea inva^aturilor Dumnezeiesti, mi-am lasat mintea sa hoinareasca la lucruri, viclenii, desertaciuni si la felurite pacate lumesti? (m)

29).

Am

67) M-am lenevit a-mi spovedi toate pacatele de patru ori pe an, sau de trei ori, de doua ori, ba nici macar odata in an? M-am lenevit a-mi marturisi gindurile nesocotite, rele, primejduitoare mintuirii la Duhovnic iscusit, spre a nu cadea din dreapta credinta si din vie^uirea crestineasca ? neglijat si nu mi-am implinit canonul dat la Sf. Spovedanie? *

Am

BIRUIREAISPITEI 1NTRERUPEREI LEGATURII CU DUMNEZEU IN RUGACIUNI. Un seminarist venit in Sf. Bisem)

* S-A IZBAVIT DE BlNTUIELILE DRACILOR DUPA FACEREA CANONULUI DAT DUPA ? SFINTELE PRAVILI

Odinioara un Preot-Duhovnic

iscusit, a venit din

ostrovul Ciprului.

304

Varna a 5-a

lenevlrei $1 trtndavirei

305

El ne-a spus noua o intimplare mult graitoare, din care se vad marile binefaceri primite de cei care la Sf. Spovedanie isi iau canonul dupa Sfintele Pravili. Oarecare femeie din partile acelea, se indeletnicea cu meseria draceasca a descintecelor si a vrajitoriilor. Vrajitoarea aceia era vestita pina la mari departari pentru rautatile vrajitoriilor ei. Un om dusmanos, a rugat pe acea vrajitoare sa-i faca niste vraji asupra unui om mai instarit si mai credincios, ca de voie ori peste voia sa, sa-1 traga in bintuieli si primejduire grea. Dupa invoire si plata, rautacioasa vrajitoare trimite doi dcmoni la bietul om crestin, ca sa-i faca rau. Aceia ca fulgerul se dusera la crestin acasa. II cautara prin casa, prin curte, prin grajduri, prin gradina, in tarina, pina ce-1 aflara. Repezindu-se cu mare rautate asupra lui, o putere minunata ii opri pe loc. Vazind ca orice truda le e zadarnica, spurcatii demoni, departindu-se de crestin, s-au intors la vrajitoarea care-i trimisese fara nici o isprava rusinati groaznic. Vrajitoarea care-i trimisese sa faca acea rautate satanica vazindu-i, i-a intrebat pe demoni: Ce isprava ati facut?" Demonii rusinati si foarte tulburati, au raspuns: N-am putut sa-i facem nici un rau, nici o tulburare sufleteasca, n-am putut sa-1 bintuim, nici sa-1 ranim, nici sa-1 necajim rau". Vrajitoarea mhata, ii intreba: De ce n-ati putut a-i face nici o rautate? Cum atitor oameni si femei le-ati putut face atitea si atitea rele, si acestui om nu i-ati putut face nici un rau?!" Dracii necajiti groaznic, au raspuns: Omul aceia a mers de s-a spovedit la Preotul- Duho\nic din Cipru, s-a luat canon dupa Dumnezeiestile Pravili. .Aflindu-1 in canon, ostenindu-se in facerea lui, n-am putut ... ba nici am indraznit a ne apropia de el. Vrajitoarea, foarte trista, i-a intrebat Oare la toti crestinii care au porunca sau canon vi se intimpla youa asa?" Demonii au raspuns: Ba nu; ci numai la aceia care isi i-au de la acel Preot-Duhovnic (din Cipru) canonul dupa Dumnezeiestile Pravili, corespunzator greutatilor pacatelor savirsite de ei, marturisite si canonisite, si care fac roade vrednice de pocainta (Mt. 3 8; Lc. 7 37-50; 15 70-32; 19 8). Nici nu ne*putem apropia de aceia carora acel Preot-Duhovnic iscusit, le da porunci, canon, din Legea lui Dumnezeu, ii invata din Dumnezeiestile Scripturi si le da porunci din ele. De aceia nici nu indraznim a ne apropia, pentru ca ne temem si ne infricosam de legile lui Dumnezeu. De ceilalti insa, care iau in loc de. canon vorbe omene,ti, canoane usoare, bagadele, numai forme goale de canoane, invataturi de la ei*si, nu ne temem si nu fugim nici de cum de ei..'.". Vrajitoarea auzind acestea de la necuratii draci, isi recunoaste pac.atele ei grozave, se nadajduieste in invatatura si'lucrarea acelui Preot-Duhovnic iscusit, se increde in mila lui Dumnezeu. In data alerga la Preotul aceia, se apropie de el cu indrazneala. Preotul
1
.
:

vazind-o si cunoscind-o, o indeparteaza, amintindu-i relele ce facuse cu vrajitoriile ei, cum indeparta odinioaia Mintuitorul pe femeia Hananianca, pe farisei, carturari, saduchei, zicindu-i: Fugi sluga satanei de aici cu rautatile tale. .". Vrajitoarea insa indraznind, se apropie de Preot, isi plinge rautatile, isi marturiseste toate pacatele, si cere cu mare, staruintS, sa-i dea canon dupa Dumnezeiestile Scripturi si Pravili, pentiu a se izbavi de draci, si a se curati de pacate. Preotul vazind umilinta, pocainfa, staruinta ei in cererea canonului cuvenit, ii da un canon mai usor, numai sa. se paraseasca cu totul de vrajitorii. Vrajitoarea insa prosternindu-se cu fata la pamint. se ruga cu laciimi Preotului, zicind: Parinte!
.

Nu ma cruta pe mine pacatoasa, ci dupa Legea Domnului Dumnezeu, dupa Dumnezeiestile Scripturi si Pravili sa ma judeci pe mine, sa-mi dai canon si sa ma canonisesti, pentru ca de acestea au marturisit dracii ca se tern...". Preotul* vazind-o staruind, i-a dat canon dupa Dumnezeiestile Scripturi si Sfintele Pravili. Vrajitoarea primind canonul diept,ca de la Dumnezeu, s-a inteleptit minunat, a facut pocainta adevarata, isi implinea zilnic canonul dat cu toata credinciosia si dragostea Sfinta. Si asa din sluga dradin cufundata de vie cilor, a devenit roaba. placuta lui Dumnezeu Dumnezeu Imparatiei lui mostenitoare in iad, a devenit atunci mai mult acestea, de vazind Preotul aceia Duhovnic se ostenea in Scaunul Sfintei Spo ^danii, a invata penitentii dupa Dumnezeiestile Scripturi si Sfintele Pravili, a le da canoane potrivite pentru a se mintui, si nu dupa voia sa ori a penitentilOr (ProL
;

24 Martie).

umblat din Duhovnic in Duhovnic cautind pe eel care ma va marturisi mai repede si mi-ar da un canon mai mic, pe eel ce ar zice ca mine, precupe^ind astfel Sfinta Taina a Spovedaniei? n)

Am

n) Oricare om sau femeie isi va lasa Duhovnicul sau, fara oarecare vina, si se va spovedi la altul, sa se desparta de Biserica ,cu eel ce-1 primeste pe dinsul. Pentru ca graieste invatatorul meu Pavel si marturisitorul Bisericii De ati avea zece mii de dascali in Hristos, dar Parinti nu aveti multi, ca in Hristos Iisus, prin Evan-^ 1 Cor. 4 15). ghelie, eu v-am nascut pe voi". (P.B.G. pg. 115 (117)
:

NUMAI SPOVEDANIA ADEVARATA InSOTITA DE CANONISIREA PACATELOR SI FACEREA ROADELOR VREDNICE DE POCAINTA NE FOLOSESTE. Maiinaintede spovedanie,
noi trebuie a zice hotaritor ca si liul risipitor: Scula-ma-voi si ma voi duce la tatal meu, adica. ma voi ridica din pacate si voi merge dupa. legile lui Dumnezeu, pe treptele implinirei faptelor bune. Apoi trebuie a ne sili si merge din putere in putere la bun a

306
desavirsire placuta lui

Vama

a 5-a

A
credinciosie
si

lenevirel

si

trlndavlrei

307

Dumnezeu, prin adevarata

vietuire curat crestineasca. Cei mai multi dintre noi insa., cind zic: Ma due sa ma spovedesc", unii tin strins lucrul strain in casele
lor,

iar altii incuie in inimile lor uriciunea si zavistia

Unii au

in gurile lor: clevetirea, pira, ponegrirea, judecata, osindirea aproapelui, iar altii

asa sS ne pregitim si noi. Cum a parasit acela pe boier, porcii lui ^ara straina asa sa parasim si noi pe diavolul, pac atul, locurile si prilejurile pacatelor. Cu pregatirea inimii zdrobita, sinceia si umilita cu care acela a alergat la tatal sSu si s-a marturisit vina sa asa, cu aceiasi pregatire, inima. zdrobita, sinceritate si umilin^a
si
;

in concubinaj

nu se despart de femeile cele nelegiuite cu care traiesc Unii petrec impreuna cu fetele care se aprind de
!

pofta pacatului,

altii isi fac gurile lor

cloaca feluritelor vorbe pu-

trede, mascariciunilor, dracuelilor, injuraturilor, cintecelor curvesti,

juramintelor false, glumelor si feluritelor blestematii. Multi, mai inainte de ?- merge la spovedanie, nu-si socotesc pacatele ce au, nu se notarise a se parasi de ele, nu-si scriu, nici nu invata pe de rost pacatele savirsite pentru a si le marturisj bine, drept asa cum ar trebui, nu se pregatesc pentru adevarata pocainta si spovedanie. Multi vin la Duhovnic in zilele cele mai de pe urma ale Postului, cind el este aglomerat si cu slujbele si cu feluritele cerinti ale multora, cind se sileste a-i impaca pe toti, cind limba ii este slabita de sfatuiri, citiri, si mintea tulburata. de m'ulta luare aminte a celor ce se spovedesc. Atunci vin si ei, dar tot negregatiti, se aseaza inaintea Duhovnicului, asteptind ca el sa. le cerce adincurile inimii, el sa-i intrebe in care pacate au cazut, de cite ori, cind si ce rautati sau primejdii au provocat cu ele. Ei asteapta ca tot Duhovnicul ca puna in gura lor fagaduinta departarii de pacate si cuvintele pocaintei, ca si cind ei n-ar avea nici minte, nici vointa, nici Suflet, nici cuvint, nici gura de vorbit Iertarea pacatelor acestor nepregatiti este foarte indoielnica, desi Preotul Duhovnic citeste cu multa umifinta rugaciunile de dezlegare sau iertaciune. Cu astfel de spovedanie nu se stie daca. se Impartasesc si de Hristos ori numai de Preot, daca iau P.S. Trup si Singe al lui Hristos ori iau foe, sabie, sau judecata?! Nu se stie daca se folosesc ori se prabusesc si pri!

sa alergam si noi la Dumnezeu si s3. ne marturisim pacatele noastre inaintea Duhovnicului, ministrul imputernicit al Sau. Cum acela, dupa ce 1-a primit tatal sau cu toata. dragostea in casa parinteasca, nu s-a mai intors in tara strain;! la boierul acela si pastorirea porcilor lui asa si noi, dupa ce ne primeste Dumnezeu cu toata dragostea in Casa Parinteasca adica in Biserica Sa, reinzestrindu-ne cu toate
;

me] duiesc.
Nepregatitii zic ca Dumnezeu are milostivire nemarginita, pe care a aratat-o in pilda fiului risipitor, ca: 1-a sarutat, i-a dat toate darurile Dumnezeiesti vesmintul eel dintii, inel, incaltaminte si insusi vitelul eel hranit. Acestea se pricep a le spune dupa Sfinta Evanghelie, dar de trezirea fiului risipitor, de hotarirea si de chipul pocaintei adevarate si lucratoare, facuta de el, nu vor a grai, nici a se hotari sa faca la fel. Cum acela s--a mihnit pentru sa.ra.cia Darului in care cazuse, asa sa ne mihnim si noi pentru lipsirea lui Dumnezeu pe care 1-am pierdut din cauza pacatelor. Cum acela s-a trezit in lipsa aceia, hotarindu-se a se intoarce la tatal sau, asa si noi sa nc trezim din somnul pacatelor la rivna de a ne ridica din ele si a alerga la Dumnezeu Izvorul tuturor bunatarilor. Cum acela s-a pregatit mai inainte pentru iritoarcere, pocainta i marturisire;

Darurile pe care le risipisem, sa raminem aici pentru totdeauna, fara a ne mai reintoarce la tara blestematiilor, la diavolul, la pastorirea porcilor sau facerea pacatelor. Numai asa facind, ne folosim. Cei care privesc numai la mila indurarii lui Dumnezeu si tree cu vederea adevarata pregatire a pocaintei, sint asemenea nepriceputilor care cauta la treapta cea mai de sus a scarii, iar pe celelalte le tree cu vederea; si asa ridicindu-?i picioiul sa.se suie dintr-o data pe treapta de sus, in loc de a se sui acolo, sus, cad si se farima groaznic. E adevarat ca Milostivirea lui Dumnezeu este nemarginita; insa de aceasta se fac vrednici numai aceia care se pregatesc si ei cu cit mai multe- osteneli, bine chibzuite pentru a si-o cistiga. De vom face pocainta adevarata ca fiul risipitor, vom dobindi si noi iertarea pacatelor si Darurile Dumnezeiesti ca si acela. Asa dar, mai inainte de Sf. Spovedanie, sa. ne revenim in sine ca si fiul risipitor, sa. ne readunam gindurile risipite la desertaciunile lumesti si desmierdarile trupului, cum isi aduna. pastorii vitele risipite. Sa ne socotim bine toate pacatele cu cauzele, greutatile si primejduirile loi, sa. cugetam la Dumnezeu pe Care L-am miniat, si la atitea buna.ta.ti i bogatii de binefaceri ale Lui de care ne-am despuiat si lipsit. Sa ne hotarim cu trup si Suflet a parasi pacatul
a ne intoarce la Dumnezeu. Cu citeva zile sau saptamini mai inainte de a merge la Scaunul Sf. Spovedanii, sa. ne pregatim cu trezie cuvintele marturisirii pacatelor, sa ne umilim inima si sa varsam lacrimi din ochi ca fiul risipitor. Sa ne marturisim pacatele noastre cu buna, rugaciune inaintea Sf. Spovedanii -de sapte ori, ca sa ne folosim si noi ca leprosul Neeman Sirianul. Acesta era capetenia ostirilor din Siria, minunat la fata, puternic, dar lepros, sortit prapadului. O fata. Israelita, roaba femeii lui Neeman, i-a zis: 0, daca stapinul meu s-ar duce inaintea Proorocului din Sai

maria, de buna seama s-ar curati de lepra.". Neeman, dornic de vindecare, a venif cu caruta si calareti la usa*casei lui Elisei. Omul lui Dumnezeu a trimis un vestitor la el, zicindu-i: Mergi de tecufunda in Iordan de sapte ori". Neeman s-a indaratnispala

308
cit si s-a indoit, zicind:

Vama

a 5-a

A
sint

leneviivi

!fi

trindavirei

309

Au doara nu

cului decit Iordanul?"

ti-ar
fi

Slugile staruind, i-au zis:

mai bune apele DamasDoamne, daca

devenim

un alt cuvint mai mare, sau daca ti-ar fi spus sa faci mai greu ca sa te vindeci, n-ai fi facut? Deci, dupa. cuvintul altceva
grait

pregati asa cit putem mai bine, si mostenitori ai tmparatiei Lui in Domnul nostru lisus Hristos Dumnezeu-Omul Mintuitorul 1 nostru Ce pieamarit in Sfinta Treime impreuna. cu Dumnezeu
)ri

care dintre noi pacatosii ne

fii

vom

si

fiice

ai lui

Dumnezeu

mergi, spala-te in Iordan de sapte ori, si te curateste". Neeman s-a coborit, s-a atundat de sapte ori in apele Iordanului si s-acuratat de lepra lui (4 Imp. 5). Asa sa facem si noi. Dupa. ce notam pe hirtie sau ne recunoastem cit mai bine pacatele, sa. ne cufundam de sapte .ori, in recunoasterea sau citirea lor cu cainta ca si Neeman in Jordan, pentmcuraScaunul tire. Apoi, dupa. astfel de buna, piegatire, sa. pasim la 'Sf. Spovedanii, inaintea P/eotului Duhovnic, care in vremea Spovedaniei tine Fata lui Dumnezeu si Mintuitorului nostru. Stindinlui,

Tatal

si

Dumnezeu Duhul

Sfint, in veci.

Amin.
si

68)

Am

fost nebagator de

seama.
si

m-am

lasat bintuit de

Spiritele viclesugurilor, minciunariilor, necuratiilor, nalucirilor,

schim-

barii gindurilor

bune in cugete

hotarlri rele?

genunchiati inaintea Duhovnicului, sa. nu asteptam ca niste muti sau somnorosi fara. de glas, sa. ne intrebe el si noi numai sa raspundem din cind in cind cite un da" sau nu" ci, plini de- trezie, xon$tienti si bine graitori, sa ne spunem toate pacatele noastre. Ce? Asteptam sa ne traga Duhovnicul pacatele din noi cu cirligul? In marturisirea pacatelor noastre sa. nu invinuim pe altii, cum a facut Adam in Rai, arucind vina pe Eva si Eva pe sarpe; ci pe noi insine sa ne marturisim, zicind: Gresit-am la cer i inaintea lui Dumnezeu .. a mea este: rana, buba, vina, pacatul, nelegiuirea". Cu o astfel de Spovedanie adevarata insotita de inceput bun ne vom invrednici a sui *>i facerea loadelor vrednice de pocainta, din, treapta in treapta pe scara mintuitoare a Sfintei Taine a Pocaintei adevarate si a ajunge la treapta de sus, in care vom afla Milostivirea Bunului Dumnezeu, Care ne iarta. toate pacatele si ne invredniceste Darurilor Sale, celor Dumnezeiesti. Aceasta-i rinduiala pocaintei si Spovedaniei adevarate si folositoare, pe care Mintuitorul ne-o pune inainte prin pilda fiului risipitor. Cei care nu se tin de rinduiala aceasta sau ies afara din ea, pocainta acelora este indoielnica, spovedania nedesavirsita si dezlegarea sau iertarea pacatelor neadevarata. Fericiti devin si sint toti care se tin de buna rinduiala a Sfintei Pocainte si Spovedaniei insotite de inceput bun si facerea roadelor vrednice de pocainta. Pe acestia ii primeste Dumnezeu, cade pe grumajii lor, ii imbratiseaza. si-i saruta. Preotul Duhovnic graieste ptntin fiecare din ei aici pe pamint: fiule, iartati-se tie pacatele
; .

lenevit a-mi creste pe fiii (finii) mei trupesti si supe cei incredinfati ingrijirii mele (elevi, "subalterni, lucratori) in invajatura si frica Domnului? Din lenevirea cercetarii carfilor sfinte si indiferentismul religios i din cauza unor supersti|ii, am sovait a cfede si a marturisi un Sfint Botez, care se face prin Darul Sfintului si de viata Facatorului Duh spre spalarea pacatelor stramosesti si proprii, in invierea obsteasca a morfilor, in viafa vesnica, si mai ales in botezul pruncilor? M-am lenevit a certa si pedepsi pe fiii si fiicele mele trupesti si pe finii (fiii) mei sufletesti pentru abaterile lor de la- dreapta credinf a si viefuire crestineasca ?

69)

M-am
si

fletesti o)

Taina a Botezului, dupa o straveche datina. a Bisesi pruncilor mici in fata, si pe baza garantiei. unor mart.ori chezasi supranumiti ,,nasi", invitati de parintii pruncil'Or. Despre stravechimea acestei datini marturisesc Constio)
Sfirjla
ricii,

se impartaseste

tutiile Apostolice (C. Ill, cap. apostolic Dionisie Arcopagilul

16-18; (+ 96 d.

C. VII, cap. 22). Sf. Parinte-

Hs.), ucenicul Sf.

Ap. Pavel,

in eclesiasticv ierarhia" cap. 7 70, zice asa: Invatatorilor nostri bisericeli le-a placut a admite la Botez si pruncii, sub sfintita conditiune, ca, parintii naturali ai pruncului, il incredinteaza oare-

caruia
dinsul

din credinciosi,
(in
si

Dumnezeiesti

care are indatorirea a-1 forma in lucruri indatoririle lui de crestin), si a purta grija_de
(in

si veghetor pro mis a conduce pe copilul ce-1 i-a in brate, ca nas, la viata religioasa., Ierarhul sau Preotul il pune a rosti lepadarile si Simbolul Credintei". Despre aceasta vorbeste si Apologetul Tertulian (+240 d.Hs.) si' alti dascali

mai departe

cursul vietii

lui)

ca

un parinte

al mintuirii lui vesriice.

Pe acest barbat,

daca. a

ai Bisericii.

tale", si in acelas

timp Dumnezeu din

si

cer le

da.

iertare

pacatelor.

Nasii sint martorii Botezului, care adeveresc savirsireo botezarii pruncului. Ei sint garantii inaintea lui Dumnezeu si a Bisericii,

spovedania dupa. buna rinduiala cea adevarata, luam de la Dumnezeu: iertare pacatelor, ne imbracam in haina mintuirii, Juam Darul Sfintului Duh, ne indreptam pasii Sufletului pe caiea fmplinirii voii si poruncilor lui Dumnezeu, ne invrednicim impartasirii Dumnezeestilor Taine cu buna, cuviin^a...
Astfel,

facindu-se, pocainta

ca pruncul nou botezat va ramine credincios dreptei credinte cre?tinesti primita. si. t-agaduin^eloi date. Nasii sint parintii spiiituali care la botez, dind raspunsurile in locul si in numele pruncilor si rostind marturisirea credintei Simbolul Credintei", isi iau asuprasi obligatia de a creste pe eel luat in garantie si nou botezat, in dreapta

310

Varna a 5-a

lenevirei

$1

trlndavirei

311

credin^a crestineasca si cu sfintitele fagaduin^e date, pentru a deveni, .a fi si a ramine pentru totdeauna fiu al zilei, al luminii si al lui

plrituale in care sint oprite casatoriile, si s-a ridicat

|ni',il)ilit;1(ilor

numarul im-

mostenitor al Imparatiei Cerurilor. Nasii care isi implinesc aceasta indatorire sfinta, au mare plata de la Dumnezeu iar cei neglijenti cad in psinda strajerului ce nu privegheaza., a fecioarelor nebune care nu si-au agonisit untdelemn riecesar pentru candelile lor, a slugii lenesa care a ascuns in pamint talantul incredinr tat (Mt. 24 48; 25 130). Parintii trupestl nu pot fi nasi pruncilor

DumnezeUi

si

la casatorie. Vasilicalele au hotarit in aceasta privinta. n /;i;mi|a, si deci au oprit: 1) Casatoria nasului cu fina, 2) casaiiia nasului cu mama finuhii, 3) casatoria fiului nasului cu fina, I) cflsfitoria nasului cu fiica finului, 5) casatoria fiului nasului cu (Ilea finului (Vasile, XXVII, 5, 14). Aceasta decizie a Vasilicalelor, core a fost primita in colectiile de canoane ale Bisericii Ortodoxe,
1 1

lor.

(iloi

considera ca norma fundamentals la determinarea imposibilitaLa casatorie in rudenia spirituala (Nomoc. XIII, 5). In decursuL

Nasul trebuie a fi in virsta si de acelasi sex cu pruncul care -se boteaza. Nu-i iertat a fi parte barbateasca la prunce si parte iemeiasca la prunci, ca nu cumva, atunci cind se maresc, invatiiidu-i, sa. fie predispusi a cadea in pacate (desfriu). Numai cind nu se gaseste in localitate nas la fini si nasa la fine, se pot face exceptii. Nu-i iertat a se lua mai multi nasi la botezul copilului. Biserica dezaproba aceasta, pentru a nu se extinde rudenia spirituala
prea departe si a punt latul de impiedicare urmasilor in casatorii, sau a-i face sa se incurce, calcind Sfintele canoane, pentru care cad in felurite nefericiri. Gradul de inrudire spirituala intre nas si fin merge cu impiedicare sau cu oprirea de a se lua in casatorie uimasii lor, ca si la inrudirea de singe, adica pina. la a 7-a spita inclusiv. Numai dupa spita a 8-a se pot lua in casatorie. Prin rudenie spirituala se intelege rapOrtul intemeiat prinBotez intre nas si fin, precum si intre anumitele rude din ambele pari. Aceasta rudenie se naste prin faptul ca Botezul se considera ca
renastere, "a finului, si nasul, care exista la aceasta renastere, se considera ca tata spiritual (Vezi comentarul Arhim. loan la can. 53 Trulan). Acest raport, din cauza datoriei pe care nasul s-o ia asupra sa ca reprezentant al tatalui trupesc al celui ce se boteaza, se aseamana cu acela in care stau tatal si copiii unul catre altul. Aici isi are originea si ideia de rudenie spirituala, care, dupa cuvintele canonului 53 Trulan sta mai sus decit cea trupeasca. Dupa. ce aceasta ideie s-a incetatenit in Biserica, s-au intrebuintat grade de rudenie spirituala, tot asa ca i la rudenie de singe, si, ca si la aceasta s-au determinat si la aceia grade care formeaza. o imposibilitate la casatorie.

vcacurilor urmatoare,
ii it
I

pe baza deciziunii can. 53 Trulan ca rudenia

decit cea corporala"",

uala

sta.

mai sus

s-a hotatit imposibili-

totea la casatorie in rudenia spirituala in aceiasi

masura ca

si

la

rudenia de singe, adica pina. la gradul al saptelea inclusiv (D.B.O.

O.c.

pp.

5045).
la

Nasul, fie el eel de cste indatorat a fi un

Botez, Cununiesau chiar de la calugarie, bun povatuitor duhovnicesc al fiului sau. In acest scop inalt, nasii trebuie a fi dreptcredinciosi si buni crestini, Ixigati in credinciosie si vietuire crestineasca. Nasii se leaga. cu finii ,i parintii lor printr-o rudenie spirituala, care-i mai mare decit ea dupa trup, cu cit Sufletul e mai mare decit trupul. Pentru aceasta nasii poarta inalta numire de: Parinti duhovnicesti" iar finii le sint: fii duhovnicesti". Nasii care nu grijesc de finii lor cu osirdnica intelepciune de sus (lac. 3 17) pentru luminarea si cresterea lor icstineasca, se canonisesc ca si parintii care isi leapada copiii.
i

Pentru marea raspundere a nasilor de nu dau voie calugarilor si calugaritelor a

c fiind in Manastire rea lor crestineasca.
si

finii lor,
fi

nu cu

ei in

lume, nu

Sfintele Pravili nasi de botez, pentru se pot ingriji de cresteeste lucru cinstit, nici

Nu

se cuvine, nici
ca,

nu

primit
sa

(de Biserica lui

Dumnezeu)

calugarii sau calugaritele

primeasca copii dupa Sf. Botez, (a fi nasi), adica sa se faca cumetri; sau sa tina cununii la nunta, adica sa cunune (dupa cum nici mireanul nu poate fi nas la calugaiie). De va indrazni cineva sa faca acest lucru fara de cale si rusine si faradelege, sa se canoniseasca cum va parea Arhiereului. Iar de va face aceasta a doua oaia, sa se izgoneasca din Biserica lui Hristos ca un calcator de Dumjaezeiestile JPravile" (P.M.B. gl. 135).

In legatura. cu traditiunea bisericeasca. a celor dintii secole, imparatul Justinian a dat in anul 530 o constitute, dupa care era oprita casatoria nasului cu fina (Cod. V. 4, 26). Sinodul Trulan a hotarit, in amintitul canon, sub amenintare cu pedeapsa, ca. naul nu poate sa incheie o casatorie cu mama finului cind ea a ramas vaduva. Prin aceasta s-a fixat canonic imposibilul la casatorie al rudeniei spirituale (Vezi comentariul meu can. 53 Trulan. Pravila" I, 535). Dupa aparitia acestui canon, s-au inmultit gradele rudeniei

nu

grea osinda asteapta pe parintii si nasii care fiii sau finii lor, ca sa-i dezbare de groaznicul pacat al hulei, injuraturilor de cele Sfinte, chiar si de simpla injuratura ^i sudalma cu care isi imbaleaza gurile lor, facindu-se astfel nevrednici de luarea celor sfinte. si de alte pacate, pe care copiii lesne le iau de la oamenii si copiii cei intunecati ai lumii ce zace in eel rau (1 loan 5 19; Gal. 1 4). Parintii si nasii care nu-si fac datoria lor de a creste pe copii si pe linii lor in invasi

Pacat mare

se ingrijesc de

aproape de

312

Varna a 5-a

A
fi

lenevirei

$i

trlndavirei

313

iatura Durnnezeieasca

si in frica

Domnului, vof

trasi la

raspun-

d<-

mintuirea

ta.

Raspund eu pentru
dau viata pentru

tine inaintea lui Iisus Hristos

dere in ziua judec&tii si groaznic pedepsiti. Cind datornicii n-au cu ce plati, garan$ii plat esc toata datoria.

SFINTII SE 1NGRIJEAU PiNA LA SACRIFICIU PENTRU MlNTUIREA FIILOR LOR DUHOVNICESTI. Sfintul loan istorisesc

Clement Alexandreanul

si

Eusebiu

dupa intoarcerea

sa

din Patmos la Efes, ceiceta Bisericile din Asia Mica, spre a indrepta abuzurile care s-ai fi putut iurisa, si a da Pastori celor care nu aveau.

Fiind intr-un ora$ vecin de Efes, ^inu o cuvintare poporului adunat. Printre auditori el observa un tinar cu o figura interesanta. El 1-a prezentat Episcopului, si i-a zis: lti incredintez tinarul acesta in Fata lui Hristos si a adunarii acestia". Episcopul fagadui ca va purta grija de el. Apostolul il recomanda din nou si se intoarse la Efes. Episcopul lua pe tinar in casa sa, il instrui si-1 deprinse la practica virtutilor crestine, dupa care il boteza si confirma. Crezind ca nu. mai are nimic de temut din partea sa, veghea asupra lui cu mai putina luare aminte ... si in sfirsit, il l&sa de capul lui. Tinerii desfrinati facind cunostinta. cu el, il trasera in societatea lor. Atunci tinarul uita maximile crestine, si intetindu-se greselele, mustrarea constiintei se innabusi, si ajunse capul unei bande de tilhaii, ca unul ce era mai crincen decit to|i si mai indraznet.

cum Iisus Hristos Si-a dat-0 pe a Sa pentru toti oamenii. Imi pun Sufletul meu pentru al tau. Opreste-te, crede-ma, sint trimis de Iisus Hristos". La aceste <.uvinte, tinarul se opreste, arunca armele tremurind si varsind lacrimi. Imbratiseaza apoi pe Apostol ca pe un tata iubit, si-i cere iertare; dar ascundea mina sa dreapta, care a fost minjita de atilea crime. El se silea prin focul pocaintei sale, sa stearga pacatele cum zice Sf. Climent pe cit se putea si sa afle un al do ilea botez prin lacrimi. Sfintul cazu la picioarele lui, ii saruta mina dreapta pe care o tinea ascunsa, il incredinteaza ca Dumnezeu ii va ierta pacatele, si asa il aduse la Biserica. Se ruga si postea cu el si pentru el; nu inceta de a-i citi locurile cele mai atirtgatoare din Sf. Scriptural ,spre a-1 mingiia si incuraja. Si numai dupS. ce 1-a impacat cu Biserica, prin iertare si Impartasirea Sfintelor Taine, s-a despartit de el.
Hint gata sa-mi
tine, dupS.

meie, fata mare, copila,

tei
si

Ca fetrecut din pronaos in naosul (p) Sf inBiserici, si obraznicindu-ma, am stat printre barbafi, ba cbiar inaintea lor?
70)
ales in Sf. Biserica locul eel inai de frunte?

Mi-am

am

Dupa citva timp Sfintul loan veni iarasi Dupa ce si-a terminal treburile care-1 chemau,
Da-mi odorul pe care
Bisericii tale".

in cetatea

aceia.

zise Episcopului:

p) TOATA PARTEA FEMEIASCA IN SFlNTA BISERICA SA STEA LA LOCUL EI IN PRONAOS. N-a fost si nu este iertat,

Iisus Hristos si eu ti 1-am incredintat in fata Episcopul mirat, nu stia ce va sa zica cerin^a aceasta el>isi inchipuia ca este vorba despre un depozit de bani. Sfintul explicindu-i, ii zise ca-i cere Sufletul fratelui sau, pe care i 1-a incredintat. Atunci Episcopul ii raspunse suspinind si cu ochii scaldati in laciimi: Ei! A muritl" Sfintul intreba: De ce fel de moarte?" Este mort pentru Dumnezeu raspunse Episcopul s-a facut tilTiar, si in loc sa fie la Sf. Biserica cu noi, s-a asezat pe un munte, unde traieste cu oameni rai ca dinsul!" La cuvintele acestea, Sf. Ap. loan si-a sfisiat hainele, apoi scotind un suspin adinc, a zis cu lacrimi: Ah, ce pazitor am ales eu sa vegheze asupra Sufletului fratelui meu!" Ceru un cal si un conducator, si pleca pe munte.

pentru nimica in Iume, partii femeiesti a trece din pronaos, locul destinat sederei lor, si a se duce in naos (adica din urmS inainte) printre barbati, ba chiar inaintea lor, linga catapeteasma, ori care ar fi ele. Asta se facea exceptie uneori numai capetelor incoronate,dar'de ar fi ezut la locul lor, mai bine se foloseau si nu se pagubeau.
facut intii pe barbat-cu Suflet viu dupa Chipul destinat a deveni si dupa Asemanarea Sa. Pe barbat 1-a luat, 1-a adus si 1-a asezat in stralucitul Paradis anume facut. Pe barbat 1-a pus ca un stapin in gradina Raiului ca s-o lucreze si pazeasca. Barbatului i-a dat porunca a minca din toti pomii Raiului pamintesc si 1-a oprit sa nu manince din pomul cunotintei binelui si raului. Privind la barbatul creat singur, Dumnezeu a zis: Nu e bine sa fie omul singur; sa-i facem a]utor potrivit pentru el". Domnul Dumnezeu facind din pamint toate fiarele, pasarile si feluritele vietati, le-a adus si le-a trecut pe dinaintea barbatului

Dumnezeu a
si 1-a

Sau,

Santinelele hotilor il oprira: dar in loc sa scape prin fuga sau sa ceara sa-i crute viata, zise De aceia am venit duceti-ma la capitanul vostru". Acesta vazindu-1 venind, lua armele ca sa-1 pri:

measca; dar cind recunoscu pe Sf. loan, a fost patruns de frica si de rusine, si apuca*fuga*. Apostolul uita virsta inaintata si s'abiciunea lui si alerga dupa el, strigind: Fiule, de ce fugi asa de tatal? Este un batrin neinarmat, de care n-ai de ce sa te temi. Fiule,' ai mila de mine. Ai putea sa te caiesti; nu trebuie s3. fii deznadajduit

creat, ca sa le vada,

cunoasca si puna nume, si asa ele au ramas cu numele pus de Adam. Apoi, mai pe urma de toate acelea, a creat pe femeie Eva din coasta lui Adam, ca si Biserica din coasta Domnului Hristos (Fac. 2; Hron. o.c. pg. 29). Deci, precum Bise-

314
rica cea

Vomn

a 5-a

lenevirei

?l

trlndSvirei

315

adevarata merge dupa. Hristos ?i nu inaintea Lui, ascultin5 22 33) asa si toata partea femeiasca sa stea in,pronaos -locul destinat sederei lor si sa nu strechieze. prin-

du-L

in toate (Efs.

Pasim apoi usor spre a ne inchina mai

ICvanghelii

intii in

tre barbati ca cele din circiumi, hoteluri, baluri, serate si alte felurite petreceri anticrestinestl. Toata partea femeiasca in Biserica

Vechiului Test, si a Noului Test, din vremurile apostolice si patrisa stat separata de barbati. Sfinta impSrateasa Elena si calugantele din secolul IV, stateau cu femeile separate in Biserica Domnului (S.P.A. o.c. cart. Il-a cap. 57; 1st. Bis. Socrat, cart.Icap. 17; Ciril, cateh. 8). Biserica lui Dumnezeu este Ierusalim Ceresc in care se pastreaza buna rinduiala, nu Babilon plin de ametec, confuzii si neorindueli Cei ce fac neorindueli in Biserica cad sub afurisanie (9 ApoSt. P.B.G. IIP; V.R. M. Cuv. Pahomie, 8. .). Femeile si fetele care se amesteea printre barbati, provoaca smintice,
;
.

care inchipue scoasa in mijlocul Bisericii pe Mintuitorul nostru Iisus Hristos, i apoi la Icoane de pe tetrasi trecatapeteasma pod, la Sf. Icoane din Iconostasul mare cem in linite la locul nostru. Daca am adus luminari, le aprindem in sfesnic sau in fata Sf. Icoane. Daca. am adus prescura, vin i j)Omelnic, le dam Preotului prin usa din spre miaza-noapte a Sfin-

cind este

fafa

Sfintei

lului Altar.

le-au invatat buna rinduiala. Femeile si fetele semi-despuiate care merg printre barbati sau cele mai cu pretentie inaintea lor, la fiecare'inohinaciune fac
cite

teala, tulburari, neorinduieli urite, se incarca cu'grele pacate, care se revarsa si asupra parintilor si na?ilor care nu

panorama draconica, atragind asupra

lor groaznicele urgii

Dumnezeiesti (Vezi Oglinda Duhovniceasca", pp. 828835, de

autor)
ascultat fara evlavie (r), cu lenevire si 71) neglijenta Sfinsapte Laude Dumnezeiesti, Sfintele Scripturi,' predicile (s), cazanule, Sfintele Slujbe si Dumnezeiesti Liturghii? N-am cercetat regulat Sf. Biserica in Duminici si sarbatori, zicind ca ma pot ruga si acasa? (s) venit prea tirziu la Sf. Biserica si am si ieit inaintea
tele

Am

Am

asemanindu-ma lu? Iuda Iscarioteanul, care a plecat de la Cina inaintea celorlalri Apostoli? (t) M-am adunat cu clcatorii Legilor Dumnezeiesti si am hulit impreuna cu ei cele Sfinte ?
r)

savirsirei Sf. Liturghii,

Intrind in Sf. Biserica, sa

sfintit, in

Casa

in
(1

Casa lui este Biserica Dumnezeului Cehu viu Tim. 3 15). In clipa cind pasim pragul Sf. Biserici, pa lasam

Dumnezeu. Dumnezeu, care

lui

nu uitam ca intram intr-un locas bine sa stim cum trebuie a petrece

afara to'ate gindunle, toate grijile lume?ti; toate simtirile paminIn Sf. Biserica sa intram cu credinta, cu frica lui Dumnezeu si cu buna evlavie". Pasind in Sfintul Locas, sa fim slobozi de povara gnjilor de toate zilele. Toata grija cea lumeasca sa o lepadam" si sa ne atmtim gindul si inima noastra, numai spre cer si spre Dumnezeu. Sus sa avem inimile!" asa cum ne indeamna
testi.

Stind in Sf. Biserica priveste numai inainte la Sf. Altar, ascullind cu atentie cuvintele rostite de Preoti i raspunsurile stranei. 1'rivirea intr-o parte i intr-alta, ascultarea la cele ce se'vorbesc imprejur si vorbirea cu altii rupe firul rugaciunilor si legatura cu doua-trei ore Dumnezeu, pagubindu-ne. In timpul Sf. Slujbe c bine sa ne ostenim a nu ne pogori mintea la cele pamintesti i jneritoare, reamintindu-ne ca: Imparatia.Cerului se sileste i numai silitorii o rapesc pe ea" (Mt. 11 12; comp. Lc. 16 16). Asculta cu luare aminte Sf. Liturghie, Apostolul, Sf. Evanghelie, Cazania, lntipare?te-ti-le in minte cit mai bine, ca sa poti spune predica. si altora ?i sa poti lucra mai cu folos pentru sine si pentru al^ii. Asculta cu atentie i evlavie asa tel ca in Duminici ?i sarbatori sS poti lua cu buna pregatire $i multumire sufleteasca: Sfinta Anafor'a, Sf. Aghiazma si in zilele rinduite i Sf. Impartasanie. Cind se da Sf.'Anafora. vii lini?tit la Iconostas, faci doua inchinaciuni cu Sf. Cruce complecta, dreapta si cu evlavie, saruti Sf. Icoana, apoi mai _faci o inchinaciune, iei Sf. Anafora- in mina dreapta de la Preot sarutindu-i mina cu respect, treci inainte, maninci Sf. Anafora fara. a lasa sa cada farimituri pe jos, mergi in mijlocul (naosului) Bisericii, faci treci inchinaciuni, apoi savirsindu-se slujba(dupa otpust), ie?im fiecare in lini?te din Sf. Biserica, zicind cu evlavie: Acum slobozeste pe robul Tau Stapine, dupa cuvintul Tau in pace, ca vazura ochii mei mintuirea Ta, care ai gatit-o inaintea fetii tuturor popoarelor, lumina spre luminarea tuturdr neamurilor si slava poporului Tau Israil eel Nou ales" (Lc. 2 2932). Astfel, ieind din Sf. Biserica, mergem cu toata buna rinduiala la casele noastre, vofbind pe cale despre cele auzite: din Slujbele Sfinte, Apostol, Sfinta EvangheUe, predica sau Cazania zilei.

s)

IAD

SI

DOIPRIETENI DIN BISERICA: UNUL A CAZUT IN ALTUL S-A MlNTLIT. Odinioara doi prieteni intrind in
Dumnezeu, au.nimerit tocmai
pe
cei ce-1 asculta,
il

Biserica lui

in

vremea cind Preotul

predica cu infocare despre puterea adevaratului Cuvint

zeiesc, care,
ii

Dumneil

Preotul inainte,

primesc,

il

pazesc

i-l

implinesc,

de a incepe marea rugaciune, in timpul bareia se aduce

Jertfa.

Sfinta

salveaza din primejdia muncilor iadului; iar pe cei care

i-l

nesoco-

tesc

calca. in picioare, se osindesc in iad, vremelnic si ve?nic.

"

316

Vamu

a 5-a

A
Cuvintul
Sil
f

lenevirei

$i

trindavirei

317

El zugravea
lui

in niste vii culori lericirea celor ce asculta

implinindu-1, i osinda infricosata a pacatosilor notdrici care-1 nesocotesc. Unul din cei doi prieteni s-a patruns asa de mult in launtrul sau de puterea Dumnezeiestilor cuvinte,
incit

Dumnezeu,

Vai ereasca Dumnezeu pe toata suflarea de o asa tortura rmii cei neadormiti ma muncesc... Ah!... Amar! Si nu-mi dan odihna pururea, vesnic, ticalosul de mine". Calugaiul 1-a intrel>.it: Dar ce fel de munca. este aceia?" Slobozitul din morti a
! ! . .

Vi<

aprins, patrunzindu-se astfel pina in adincul constiintei sale. Vazindu-se asa aprins, s-a urnilit, si indata a inceput a plinge cu amar pentru starea sa pacatoasa. In acea stare cu infoGate lacrimi, pocaindu-se, fagadui inaintea lui Dumnezeu ca va uri toate cele pammtesti cu desertaciunile lor, si se vaface calugar. Celalalt insa, dimpotriva, s-a alunecat cu desavirsire sufleteste. EI in loc de a se patrunde de Cuvintele lui Dumnezeu cele ade'varate si a se umili cu hotarire, in loc de a-si indrepta pacatosita
lui s-a

inima

sa

vietuire, s-a indaratnicit si a nesocotit adevarul evanghelic. Astfel, cei doi prieteni s-au despartit din Biserica chiar si cu

duhurile

nu numai cu

trupurile.

Dupa

iesirea

din

Sf.

Biserica,

unul

si-a

impartit toata averea la saraci, frati ai lui Hristos lipsit'i, si ducindu-se intr-o Manastire, s-a facut calugar! Celalalt a rama's inainte tot cu obiceiurile cele rele si a trait in pacate, rasfatari si gusturi nelegiuite, dupa razvratita sa inima! Lui i se parea ca asprimea vietii manastiresti tiebuie sa fie omoritoare'si istovitoare de puteri, si in felul acesta te coboara fara vreme in mormint. De asemenea si credinciosia si vietuirea crestineasca. i se parea* foaite grea. Insa parerea lui era foarte gresita. Desi la multi li sejpare ca monahismul e o tortura, o scurtare de viata totusi, monahismul e o minunata si fericita traire luptatoare cu raul in viata. Cei care traiesc dupa lume, pierd mult din viata, si adeseori fara de veste se rapesc de morti napraznice. Asemenea s-a intimplat chiar si cu prietenul acestuia ramas in lume. Calugarul a intrecut cu lungimea vietii pe mireanul ramas in lumea zacinda in eel rau. Dupa felurite petreceri anticrestinesti, dracueli, injuraturi de cele Sfinte, rapiri,
;

Dar n-avem raipuns oftind: Aceasta e o pedeapsa. nesuferita!. lui Dumnezeu. urgia fugi de o putinta a de Incotrol Nu este nici ma arata tie, tale, a rugaciunile Mie acum mi s-a dat voie, pentru voi arata eu iti deci si putina usurare, cit stau aici. Daca. vrei tu, .miferinta mea, care este rasplata Dreptului Judecator pentru desfatftrile, desfrinarile si impatimirile inimii mele, daca voiesti cu ade\.nat a vedea si a simti o particica. din acelea. Acea desavirsita pedeapsS a mea tu nu o vei putea suferi in intregimea ei. Insa, .ilita pe cit poti tu rabda, eu iti voi arata. Uita-te bine la mine. I'ipae-ma i vezi!" Odata cu aceste cuvinte, mortul si-a ridicat poalele hainelor sale pina la genunchi. Atunci o groazni'ca., insuporlabila si nesuferita putoare i-a patruns toate simtirile calugarului
. .

asa de puternic, incit a cazut jos in chilie. Tot piciorul care-1 descopeiise prietenului sau, era acoperit de niste cumpliti viermi. Din rani a iesit o asa de groaznica putoare, incit nu se gasesc cuvinte,
nici
atit

condee spre a descri acea imputiciune. Acea putoare a iadului de cumplita, a umplut chilia calugarului, incit el abia a mai

jocuri,
eel

cintece curvesti, chiuituri, betii

in

si

alte

multe

blestematii,'

sau, auzind de trecerea lui din viata, dorea sa afle in ce stare este Sufletul acestuia dupa moarte. Pentru aceasta s-a rugat el mult timp cu laenmi fierbinti in duh si in adevar lui Dumnezeu, Care S-a fagaduit ca
*

ramas

lume a murit. Calugarul, prietenul

putut iesi dintr-insa; iar prietenul lui s-a facut nevazut. Ne mai putind a inchide usa dupa dinsul, acea infernala putoare s-a raspindit in toata Manastirea, imprastiindu-se pretutindeni. Toate chiliile s-au umplut de putoare. Bietii calugari nu pricepeau ce-icu acea putoare infernala. Torturati groaznic, au fost siliti a fugi departe de Manastire si a-si face alt locas de inchinare, pentru a nu se sufoca siprapadi. Timp indelungat, putoarea aceea a iadului nu s-a curatit de asupi acelui loc. Parintii si fratii, peste voia lor, au fost siliti a lasa man?. stirea si a-si gasi scapare in alt loc. Prietenul celui mort n-a mai putut a se curati cu nimic de putoarea aceia infernala. Cu nimic n-a putut a-si spala duhoarea aceia a iadului de pe miinile sale, nici n-a mai

va auzi

si

va implini
Ps..

cererile celor ce I se
20).

roaga cu credinta (loan

1-a ascultat, i-a

4 23-24;

49 15-16; 144

Domnul

putut a o imputina cu alte mirodenii lata ce inseamna viermele eel neadormit lata ce este putoarea iadului! Bunul Dumnezeu sa ne fereasca a fi cineva dintre noi victima sau jertfa a iadului, ori a muncilor vesnice.
.

implis)

nit cererea.

NU-I IERTAT CRESTINILOR SI

CRESTINELOR A
SF. -LITURGHIE. de la Sf. Biserica.

citeva zile intr-un somn usor, i s-a aratat calugariiluf Sufletul prietenului sau care murise, zicindu-i: Iata-ma dupa dorinta ta! Ce vrei sa stii?" Calugarul bucurindu-se ca-1 vede, 1-a intre-

Dupa

LIPSI IN DUM1NICI SI Multe piedici pun dracii crestinilor p entru a

.

sArbAtori DE LA
lipsi

bat Fratioare Cum iti este tie acolo in cealalta lume dupa moarte ? Aceasta a-i dorit-o tu s-o stii i-a raspuns cu suspin oftator acela care i s-a. aratat din morti. Va-a-a-a-i! Amar de mine ticalosul!
:
!

tntelepciunea strabunilor nostri zice: Nu-i ieitat pentru nimic in lume a lipsi crestinii de la Sf. Biserica Numai cind cineva ar fi
asa de bolnav, scoate
incit,

altii afara.

de ar arde casa, n-ar putea iesi singur, ci 1-ar ca sa nu arda, unul ca acela poate fi iertat". Cres-

318
tinii si crestinele

Varna a 5-a

A
burind prin
ii

lenevirei

$1

trlndflvirei

319

care vin, intra in Si. Biserica, se roaga siasculta. cu smerenie Sf. Slujba si Dumnezeieasca. Liturghie i predicarea Cuvintului lui Dumnezeu, se scriu de tngerul Bisericii in cartea f aptelor bune. Cei care nu vin in trei Duminici la Sf Biserica,- cad sub afurisanie (Can. 80 Sin. VI ec. Sardichia 11).
.

Sf.

Biserica pe deasupra inchinatorilor

si

,ii

usupra-le. Si de cei ce se prindeau scaii, ieseau, afara. St.

aruncind loan

ii

'.mi de Aur zice ca cei ce ies afara. din Sf. Biserica mai inainte savirsirea Dumnezeiestilor Liturghii (fara. mare trebuinta sau ii/ a binecuvintata.), se aseamana lui Iuda Iscarioteanul, care plemil de la Cina cea de Taina, s-a cufundat in intunericul noptii, vindut pe, Domnul, s-a prabusit din darul apostoliei, in sinucidere, in iadul vremelnic si vesnic.
tie
,i

72) 73)

Am

avut pofta mare de a

cinstit zilele Sfinte ale

ma

imbogati?
si

N-am

Duminicilor
citit,

Sarbatorilor cu

faptele milei trupesti si sufletesti.

N-am

nici ascultat cuvintele

Dumnezeiesti din Sf. Scriptura si din Sf. Tradtyie in Duminici si. cugetat rele, am facut pentru a-mi lumina mintea? privit inapoi, povestit desertaciuni lumesti, am ris (\) si k chime, Bite neorinduieli am facut in Sf. Biserica, aducind sminteala si rclorlalti inchinatori si rugatori de Dumnezeu?
gflrbatori,

Am

toji binecredinciosii cresvin de intra in Casa lui Dumnezeu. si asculta in liniste cu buna rinduiala. Sfintele Slujbe, Dumnezeeasca Liturghie si Cuvintul lui Dumnezeu. Cei care insa fara motive binecuvintate(boala grea, intemni^are. .) lipsesc de la Sf. Biserica, se scriu de draci $i de ingerir rai in cartea pacatelor.

Ingervjl scrie in cartea Bisericii

Domnului pe

tini care tree peste toate piedicile dracesti si

Cei ce invata ca lesne se poate defaima Casa lui Dumnezeu (Biserica) si adunarile ce se fac intr-insa, sa fie anatema" (Gangra 5; Sin. VI ec. can. 74; 76).

E oprit cu afurisanie de iesit din Biserica si a face tulburare timpul slujbelor (Apost. 9; Sin. VI ec. 66; Ant. 2). Orice om din mireni va tugi din Biserica si se va ruga singuratic, zicind ca-i mai bine a se ruga asa si nu in Biserica, facind aceasta fara inva.ta.tura Episcopului sau a Duhovnicului, cine va umbla asa, anatema" (P.B.G. pg. 105 .(56)).
in

Vorbariile si risul din Sf. Biserica atrag urgiile Divine. Unicul t )umnezeu prea marit in ceruri si pe pamint, a poruncit credincior sai a-I face Lacas Sfint Biserica unde sa se adune si sa. asculte Cuvintul Lui, pentru a se face mai buni, mai curati, mai plini de Duh Dumnezeesc; a rinduit ca aici in Sf. Biserica sa. ne intilnim cu El, sa I-ne iugam, si-sa-I multumim pentru toate binevor fi deschi^i zice El facerile primite (Es. 25 8). Ochii Mei urechile Mele vor asculta rugaciunea acelora care se vor ruga In acel loc, in duh si adevar (3 Imp. 9 23; 8 2253; 2 Paral. 6 12; 113; 12 16; loan 4 2324). Sfintele Biserici sint lacasurile alese, sfintite si destinate anume pentru rugaciuni, alimenlarea cu Cuvintul lui Dumnezeu si Impartasirea noastra. cu Sfintcniile Lui. Aici este locul unde in vremile de grele cumpene, alergam pentru a nu pieri trupeste si sufleteste ... Si totusi, unii din vazatorii cu duhul au vazut uneori pe diavoli imbratisind pe cei ce vorbeau si rideau, stind pe spatele si dupa. grumazii lor (Vezi: I'rolog, Adeverirea Sfintei Invieri, Cele sapte Laude, Dumnezeiasca Liturghie pp. 1892; 1900; 2001; 2423; 2435; 2474; 2524,
)
I
',. i

( )

.^i

de autor).

Biserica este locul

unde ne intilnim cu Dumnezeu

Dar
risul
si

in vremile acestea, cind huetul, bodoganelele,

feluritele

vorbaria,

si

nu-i iertat

pentru nimic in lume a o paxasi.

(t)

neorinduieli

predomina majoritatea

Bisericilor,

D1AVOLII SCOT

AFARA DIN BISERICA PE UNII CREStimpul

TINI.

ispita groaznica navaleste asupra inchinatorilor in

oare unde sa priveasca Dumnezeu, miniat de nelegiuirile noastre, ca sa. se milostiveasca spre noi? Cind ochii Sai vad aici in Bisericile Sale: neorinduieli, turburari, atacuri, muscaturi, risuri umflate. ..
si

Sfintelor Slujbe si mai ales in timpul Dumnezeiestilor Lituighii Unii Vazatori cu duhul, au vazut pe diavoli in chip de arapi negru

urechile Lui aud: vorbarii, bodoganeli, infruntaturi, dusmanii amestecate cu: rugaciuni, cintari, paremii, citiri din Apostol, Sfinta

320

Varna a 5-a

A
Kt<
,.i

lenevlrel

?i trlndfivlrei

321

mai fugim de minia Lui? Unde sa Lui? Unde sa Se mai uite Dumnezeu pentru a Se milostivi si a nu arunca biciul Sau de foe, fulgere si trasnete peste noi pacatosii? Sa. priveasca in Jumea mare, unde oamenii se ucid unii pe altii ca si cum ai ucide un pui de gaina. ? La femeile care isi ucid barbatii cu otrava, cum ai adapa un calator cu un pahar de apa. rece? La unii barbati imbatati care vin acasa ca niste salbataciuni schilodindu-si in batai femeia si copilasii ? La unele mame denaturat care avortindu-si pruncii ii arunca la gunoi cum ai arunca niste pisici sau cafei fara ochi?! La copiii indaratnici, cruzi, care in loc de a ajuta, isi parasesc, batjocoresc si tortureaza pe parintii lor batrini, slabi si neputinciosi ? Sa. priveasca multimea gurilor de iad, la carciumi, cumetriile si patroanele cu jocuri, cintece curvesti, unde crestinii petrec anticrestineste, idolatrizindu-se ? Sa. priveasca acolo unde dantuiesc minciuEvanghelie
si

cuvint,

unde

sa.

mai nadajduim a

afla mila

unde uricioasa patima abetiei a cortegiului de blestematii indobitocesc pe oameni si pe femei? Sa priveasca la judecatorii si tribunale, unde sint apasari cu rautate, juraminte strimbe? Acolo unde inimile se umfla. de patima urii, unde sint prefacatorii in fata., dulceata in vorbe, otrava in dorinta.?!!! Unde sa. mai priveasca Dumnezeu pentru a-si potoli minia dreapta? In largul lumii? Va-a-ai! Acolo va vedea curatia. inimii dispretuita si vicleniile ridicate in slava, nevinovatia persecutata-si obraznicia aplaudata in toate partile! Ori unde Se va uita Dumnezeu, va simti aprinzindu-I-se dreapta minie si fulgere infocate vor sari cu mari puteri asupra omeninii pacatosite. Iaca, asa de mari si cumplite sint nelegiuirile omenirii. care predomina pamintul Destul Se minie Dumnezeu cind priveste omenirea invrajbindu-se si urindu-se asa de groaznic! Oare sa-L mai silim si noi Crestinii a Se minia si din partea noastra cu: vorbariile, risetele, neorinduielile si turburaxile ce le facem cind priveste in Sf. Biserica? Astfel de pacate a prabusit cetatea Ierusalinariile, vicleniile, inselaciunile, acolo
si
!

sau asculta, aa vor fi turburati si ei in fiinta, in familia lor. Sf. loan Gura de Aur e de parere ca. cei care Dlbosc si rid in timpul Sfintei Liturghii, ar merita sa. fie trasniti In Miseries.". Prin aceasta. amenintare, Sfintul Parinte bisericesc .iha/;c aten^ia acelora care au indatorirea de a impiedeca astfel nccinstiri, cum sint: parintii care nu-si supravegheaza. copiii, ninpinii care nu-si tin din scurt slugile si PreOtul care nu-si instrucontroleaza. in aceasta privinta. credinciosii. Sf. loan Milosli'i;li' si II vi nu putea suferi ca cineva sa. vorbeasca in Biserica. Odata un Sfintul vain uilind ca. e in Biserica, incepu a vorbi cu al^ii. llndu-1, merse la el, il lua de mina. si-1 conduse la usa Bisericii, llctndu-i: Daca ai venit aici pentru Dumnezeu, pune-ti inima i llmba la rugaciune. Daca. insa. ai venit sa. stai de vorba., ia seama i,i este scris: Casa Tatalui Meu, Casa de rugaciune *este", nu face dinli-insa casa de vorbarie" (loan 2 1617; Mt. 21 13; Mc. 11
lo.iga
hi

orietatea

I'

Lc.

2 49) 19

46).

RlSETELE iN SFlNTA BISERICA SlNT URICIUNE TNAINTEA LUI DUMNEZEU. Sminteala mare si stricaciune
It a. este risul si vorbaria din Sf. Biserica. Cind vedem unele pcisoane vorbind si rizind aici in timpul Sfintelor Slujbe, ne vedem ilili a striga cu Proorocii si cu Sf. loan Gura. de Aur: Fata de despuierea curva s-a facut fata ta, fara. de rusine aifost catre to^i. Vai Cum a ajuns o curva. cetatea [ledeapsa. grea te urmareste. aceia credincioasa Era plina. de o luminata judecata. si dreptatea locuia in ea Acum insa e plina de ucigai Argintul s-a prefacut in /.gura (vorbirile bune in rele, putrede) si vinul ales e amestecat cu apa (virtutea cu viciile, sfinteniile cu desertaciunile), conducatorii " (Ier. 3 3; Is. 1 27 28;. calca legea Sfinta si concetatenii sint hoti. 3 76-25; 47 2-3; Ier. 2 27-26; 13 22-27; Miheia 1 77; Naum 3 5; Osia 1; 2). stai in Sf Biserica ca si striga Sf loan Hrisostom Tu rasturnat totul pe dos Aceasta a nimifemeile pe scena. Aceasta a cit totul! Cele (Sfinte) ale noastre au devenit de ris, nimic nu este statornic din parte-ne, nimic serios; ci o pacatoasa purtare de lumeti si glumeti! Aceasta n-o graiesc numai catre barbatii sj ca Biserica e plina. de rizilic (dispret, infruntare femeile- din lume. si ocara.). Iaca." cineva spune o gluma.. Aceasta indata. proVoaca ris printre inchinatorii din Sf. Biserica. Este dureros cind vezi cum cei mai multi nu mai contenesc a ride chiar in timpul rugaciunilor
1 1

ii

,.i

mului cu Templul Sfint sub robia Babilonienilor, Romanilor si Turcilor. De asemenea si stralucita impa.ra.tie a Bizantinilor, cu puternica cetate Sfinta. a Constantinopolului, cu luminata Catedrala. patriae hala. Sf. Sofia si alte lacasuri Sfint e sub robia turcilor.
Sa.

pastram
sa.

Sfintele Biserici cu Slujbele Sfinte dupa.

buna

lor rin-

duiala, ca

nu murim

in pacate, ci Sa
lui Israil

traim in

30

19),

Pentru ce mori casa

zice

Domnul (2 Lege Domnul Dumnezeu

caci

Eu nu

voiesc moartea celui ce moare. Intorceti-va. la Mine, si

traiti" (Ier. 18; 2; 3; 33).

si

al

Dumnezestilor Liturghii. Pretutindenea joaca diavolul, pe

impletkit la un loc
(in -vorbarii, ris si

CEI CE FAC VORBARII IN

SF.

BISERICA MlNIE PE
a crestinilor care

toti ia

hasmodii)

si

pe

toti

ii

DUMNEZEU. Cum

stapineste. Hristos Se necinstete, este alungat si nici intr-o parte

turbura

ei linistea

Bisericii,

nu este in Biserica...

322

Varna a 5-a

lenevirei $i trindavirei

323

nebuneasca. si glutu rizi in Biserica Domnului? Ri-izi mereu si-ti veselesti fata, tu care esti singuratic?! Tu care esti rastignit si trebuie a plinge, rizi? Auzit-ai tu pe Min-

mele

striga Apostolul Mascariciunile nici sa se afle intre voi" (Efs. 5 4)

vorba
,si

tuitorul zicind

undeva:

rizi?

Nicaieri.

De multe

ori

il

vedem pe

El mihnindu-Se si plingind. lata, il vedem plingind pe zidurile Ierusalimului. S-a tulburat cind a vazut pe Iuda vinzatorul la si tu Cina. cu El. Cind a sculat pe Lazar din mormint a plins. pacatele pentru intristeaza cineva se rizi in Biserica Lui? Cind nu aproapelui, e vrednic de invinovatire, cu cit mai mult aceia care nu-si pling pacatele lor? Vremea aceasta este de jale, mihnire, de mortificare, de robie, de lupta, de canonisire, de facerea roadelor vrednice de pocainta, de plins pacatele, si tu rizi? Nu-ti reamintesti cum a fost certata Sarra, pentru ca. a ris? (Fac. 18 115). Rizatorilor de prin Biserici, oare n-aji auzit pe Mintuitoiul zicind: Vai voua celor care rideti acum, ca veti plinge si va. ve-ti tingui" (Lc. 6 25; comp. Is. "65 1 3 15)1 si tu rizi, agonisindu-ti
. .

Tatalui Meu, a Mea, este Casa. de rugaciune pentru toate lea ncamurile; voi insa o facefi casa de negot ? Pestera. tilharilor?! (loan 2 76-77; Mt. 21 12-13; Mc. 11 75-77; Lc. 15 45-46). SI. Ap. Pavel sfatuieste ca in Sf. Biserica toate sa se faca. numai lupa. buna cuviinta. si buna rinduiala, ca adunarea credinciosilor iiH.hinatori sa se zideasca. Sa. nu se faca. vorbarie, peste buna rintlniala, ca nu cumva cei intrati pentru a asculta, sa le zica: nebuni .hi nebune. Femeile sa taca. in Biserica, caci lor nu le e ingaduit vorbeasca. (1 Cor. 14; 11; comp. Fac. 3 16; 1 Tim. 2. 77 12; Efs. 5 22-32; Cols. 3 18; Tit 2 3-5). Vorbaria, risul si neorinduielile din Sf. Biserica pun sub afuisanie pe cei ce le-au iacut si le fac (Apost. 9). Urmarile acestora culmineaza in pruncucideri, fraticideri, paricideri si in sinucideri
i *

.1

blestemul. Oare psalmistul zice ca am ris?" Nu, 'ci: Ostenit-am in suspinul meu. ." (Ps. 6 67), si tu rizi in Sf. Biserica? Asta-i nebunie, sminteala! Preotul lui Dumnezeu se osteneste inaltind rugaciunile credinciostlor cu mireasma tamiilor (Ape. 5 5; 8 3 4) inaintea Lui, si tu rizi? Nu te sfiesti?! Nu te temi?! Cind intri intr-un palat imparatesc, iti aranjezi toate: pasii, privirile, schimele si toate celelalte miscari, ca nu cumva sa te aiunce afara ori sa te
.

si trupesti. Cei ce voiesc a se curati de povara acestora, indata. ce au vorbit sau au ris sa faca. 100 de metanii. De cite ori au vorbit sau au ris, atitea sute de metanii sa faca pentru a se cyrata de pacatul acesta (P.B.G. p. 128). Sfintii Cuviosi Parinti canoniseau aspru pe calugarii si fratii (monahiile si surorile) care vorbeau si rideau in Sf. Biserica. Daca s-ar fi intimplat ca in vremea cintarilor, a rugaciunilor sau in timpul cuvintarilor, sa vorbeasca cineva ori sa rida, imediat era pedepsit sa-si desfaca. cingatoarea (ca un desmatat) si plecindu-si capul si
.
.

moralicesti, spirituale, adeseori

miinile in jos, sa stea inaintea

retul Manastirei, ori de eel
si

intemniteze,

si aici in

Biserica lui
rizi?

Dumnezeu,

in cele ceresti,

unde
si

"Sf. Altar, unde era mustrat de stamai mare. Aceiasi pedeapsa. se aplica

in trapeza obsteasca. cind fratii stateau la

Dumnezeu

masS. Cei care n-avea

e de fata,

A-ti venit aici ca sa va. rugati,

voi

cine-i

pedepsi,

se

cadea inaintea Lui si a va curata de pacaFemeie! iti acoperi capul tele voastre, si o facet i aceasta rizind. ? lui Dumnezeu rizi Biserica in chip de supunere si smerenie, si in (Om. XV c. Evrei).'
rideti? Ati intrat aici a
.
. .

puneau asupra-le blesteme goaznice (V.R.M,

Cei ce vorbesc si rid facind neorinduieli in Sf. Biserica si in Sf Altar, vai lor, se rap de Sf Biserica si de Sf. Altar, si formeaza spiritualmente curtea din afara Bisericii, * scoasa. afara si nemasurata, destinata calcarii neamurilor (prime] duirilor, pierzarii). Feri.

citi sint

adevar, care formeaza Altarul si Biserica. Acestia devin pururea fericiti (Ape. 11 1-2; 19 1-9; 7; 21; 22; Ps. 1 1-3; Lc. 11 28).
inchinatorii cu trup
si

Suflet in

duh

si

CONVORBIREA, RISUL
Sfintii Apostoli,
fi

SI

NEORlNDUIELILE TREBUIisus Hristos,

IESC SCOASE DIN SFlNTA BISERICA. Dumnezeu

pace in
Sf.

Sfintii Parinti apostolici si patristici,

hotarasc a

Biserica. Astfel,

vedem ca Mintuitorul

a scos afara

Cuv. Pahomie, 8, 31, 121, 159, si 194). Prin vorbaria dinaf ara Bisericii se da loc diavolului ... dar cu mult mai mult prin vorbaria si risul dinlauntrul Ei (Rind. Cuv. Benedict, cap. 43). Trebue sa se stie si aceasta ca, fratii sa nu faca impreuna vorbire in stranile Bisericii. Caci daca omul sta cu frica, cu toata. simtirea in sine si cu cucernicie inaintea unui stapinitor pamintesc, ca nu cumva sa se porneasca asupra-i cu vreo vina cu cit mai virtos inaintea vesnicului Imparat si Dumnezeului nostra, se cuvine sa stam cu frica si cu cucernicie in Sf. Biserica, si fara sa indraznim a vorbi catre cineva, ci sa ne avem mintea atintita la cintari, la rugaciuni si la citiri, ca sa nu ocarim Biserica vorbind, rizind, dormind, cautind incoace si incolo, lenevindu-ne fara griji, sehimbind picioarele, inmultind scuipatul si largind ochii in toate partile (Prav. Sf. Parinti, .fata 690, din Tipicul Bisericesc al Sf. Sinod, edit. 1918, p. 16).
;

cu biciul pe cei ce huiau cu negotul lor in Biserica, nelasind nici

vas a purta cineva prin Biserica, zicind: Scris este: Casa

Bise-

Tipicul Bisericesc, rinduielile monahalesi Sf. Parinti, opresc cu desavirsire convorbirile, risul si neorinduielile din Sfintele Biserici, pentru ca slujbele Siinte sa se faca in pace si liniste cu toata

A
324
Varna a 5-a

lenevlrei

?i

trtndSvirei

se poata luarea aminte iar creclinciosii 2324; Cor. 218). 2 3 ,J)umruga in duh si in adevar (loan 4 nezeu nu e Dumnezeul neorinduielilor ci al pacii. Asa este intoate Bisericile Sfintilor" (1 Cor. 14 3; comp. 1 Tes. 5 23). Astfel, cei ce fac vorbarii,* risuii, hasmodii si felurite neoiinduieli in timpul slujbelor, sint fata de Sf. Biserica unde intra, cum sint gargaritele fata de cereale, carii fata de lemn, rugina fata, de fier, microbii bolilor molipsotoare fata de oamenii ce-i primesc in corpul lor... Cum oamenii robusti prin anumite doctorii si injectii se curata de microbi, distrugindu-i, si copacii prin vijelii se curata de uscaturile lor, asa si Sf. Biserica, prin puterea mi Hristos, se curata de acesti
;

Pastori
;

si

pastorrri

sa

inchinatori, se pastra o liniste asa de mare, incit se auzea usoara bataie a ceasornicelor de buzunar.
Fiilor si fiicelor
inv.eu.

mai bine
ris,

(convorbiri,
(Eel.

Luati seama cind mergeti in Biserica lui Dumascultati decit sa aduceti jertfa nebunilor neorinduieli), caci ei nu stiu decit sa. faca rau
!

sa.

17).

BISERICILE
(

MOARTE MORTIFICA SUFLETELE; IAR

paraziti.

niste

Cei ce fac vorbarii, risuri si neorinduieli in Sf. Biserica, sunt specimene de gargarite. Cum acelea maninca inima, viata

sau germenele grauntelor de griu, porumb, mazare, bob, etc., asa incit nu raai incoltesc nici nu mai rasar cind se seamana, nici nu sint bune de mincat; asa si gargaritele astea cu chip omenesc si nume crestinesc, maninca prin vorbaria, risul si meorinduielile lor facute in Sf. Biserica, pacea, linistea, puterea rugaciunilor si ii pierd mintuirea, mincindu-si fericirea ca tiganul biserica, turbuadunati in Sf. Biserica. Pastori si pastoriti rind pe crestinii Adevaratii crestini si creatine care cu atentie incordata in duh si adevar Se roaga fierbinte lui Dumnezeu Izvorul tuturor bunata tilor, ascultind slujba si Cuvintui Domnului, sint asemenea harni celor albine intelepte, care cu multa liniste si osifdie, isi aduna ceara si mierea de prin feluritele flori, incarcindu-si aripile si picioruseie pentru a o duce la stupul lor. Usuraticii crestini si creatine,

f'XE VII LE INVIE. Harnicia spirituala invie mortii (loan 5 2425), iar lenevirea spirituala cu neorinduielile ei, mortifica si Sufletele vii. Acesta e un adevar crud dar foarte graitor! In Bisericile moarte (pline de huet, vorbarii, ris, neorinduieli) trebuie sa duci un razboi pe viata sipe moarte, pina devii ridicol, esti socotit nobun de multimea facatorilor de neorinduieli... ca sa poti via ramine viu inaintea lui Dumnezeu De se pare cuiva ca e injelept striga. Apostolul in veacul de acum, nebun sa se laca, ca sa fie intelept" (1 Cor. 3 75). In tara Aquitaniei, cu multi ani inaintea noastra, era un nobil viteaz domnitor, anume Walter. El a intrat in multe razboaie, a
',.i
. . .

luptat eroic si a iesit biruitor. Aproape intreaga lui viata. si-a petrecut-o in razboaie si cu arme. fmbatrinind, ajunge la cunostinta ca pacea ventabila, adevarata, nu este in razboaie, linga arme;
ci

numai

cit

du-se a vietui
jiorneste in

mai aproape de Dumnezeu. Intr-o buna, zi, hotarinnumai pentru mintuire, isi ia drumul pabegiei si lumea mare, ca sa caute locul adevaratei paci si linistiri,

sa-si afle mintuirea Sufletului sau. In acest inalt scop, <A pleca hotarit sa afle pe oamenii aceia care slujesc lui Dumnezeu cu tot devotamentul, in toata. vremea.

unde

tulburari in Sf. Biserica, sint asemenea Muritelor muste ordinare, care alergind din murdarii in murdarii, prin gunoaie si hoituri, tulbura. aerul cu biziitul lor nefolositor si primejduitor, ducind boala dalacului.

care fac vorbarii goale, ris

si

neorinduieli

si

Pentru a
sul

afla si a

Sfint

unde sa
:

se

cunoaste cu adevarat Crestinii aceia si Locapoata mintui, intrebuinteaza. mijlocul acesta

cam

ciudat

a legat in virful toiagului sau citiva clopotei. Astfel

sau veninul feluritelor jivini in oameni

moartea,
si

si

in alte vietati, Ccuzindu-le

dracilor si_osinditi pe
lui

ajung

si ei

ca multi

altii: ju'caria
si

veci. Eieci, sa

pastram buna rinduiala

pacea in Bisericile

Dum-

nezeu, caci doar se poate.

MARE TACERE
Ei pastrau o
rul mustelor
.

IN

SF.
in

BISERICA. In
timpul slujbelor

Biserica Sf. Casian,

sfinte,

multe Biserici in vremea serviciului leligios, pe cind oamenii se rugau si se slujea in ele. Inaintind prin mijlocul Bisericii, mergind din loc in loc, lovea cu putere toiagul de citeva ori in pamint. Clopoteii sunau ... si lumea inchinatorilor ii intorcea privirile si toata. atentia la el. Pa.ra.seau ascultarea Dumnezeietii Liturghii, a citirii Apostolului, Sf. Evanghelii sau a predicii, si se tot uitau la el... Astfel, in toate Bisericile, pribeagul domnitor a
intra el in

cu vreo 800 de inchinatori,

liniste asa
. .

nu

se auzea
corului.

vazut ca inchinatorii aceia lasau rugaciunile, uitau pe

si

Dumnezeu
numai

aJtceva decit glasul sfintitilor Liturghisitori, al citetului

si al

isi

aruncau

privirile la dinsul.

In inchinatorii aceia

el

vedea impli-

de mare

in Sf. Biserica, incit se auzea zbo-

nindu-se cuvintui Domnului: Poporul acesta

<:u
Is.

Ma

cinsteste

(V.R.M. o.c).
intr-o Biserica

buzele, iar inima lui este departe de Mine" (Mt. 15 8; comp.

Un

preot teolog intr-o predica. tinuta. in Biserica PopaChitu

ca.

29 13;

lez.

33

31).

dn Bucuresti, spunea

mare din apus, cu mii de

328

Varna a 5-a

A
Casian, despre Monahii

lenevlrei

$1

trlndavlrel

329

despre aceasta
Egiptului).

si

Sf.

Epifanie, Augustin,

(ajunul Sfintei Aratari) Botezul Domnului, nu se face post, metanii, nici in Biserici, nici in chilii sau in case (Tipicul eel Mare, p. 189).
la

De

Nasterea Domnului

pina.

la

se ajuneazsi, nici genunchii nu-i piecam, adica nu facem metanii" (St. Nicolae, 2, Pidalion, fila 480). Dezlegarea de post si de metanii Simbata, se face si in amintirea ca in ziua a saptea Durnnezeu S-a odihnit de toate lucrurile Sale,
si a dat-o Bisericii Vechiului Test, cu slujbe, jertfe animalice, citirea si ascultarea Cuvintului. Sau (Fac. 2 1-3; Es. 20 8-11; 31 13-17), in amintirea scoaterii Israelitilor din seculara robie a Egiptului- (2 Lege 5 15, 1215); iar Duminica a fost data Bisericii Noului Test, in amintirea scoaterii noastre de Mintuitorul din infricosata robie a iadului (1 Petru 3 18-22; Cols. 2 75-75; Efs. 4 8-16),

Simbata...

intrucit

nu

a binecuvintat-o, a sfintit-o

s-o serbeze

Dupa cum stam la rugaciunile cele de dimineata, pentru curata aducere aminte, ca si cum mutind mintea de la cele pamintesti la cele vesnice, tot asa in fiecare plecare de genunchi si ridicare, aratam ca: prin pacat ne-am aruncat la pamint; iar prin iubirea de oameni a Celui ce ne-a zidit, ne-am ridicat la ceruri" (Sf. Vasile,
91).

Gal. 3 17; Es. 12 din seculara robie (de vreo 430 de ani. 12-15; Iez. 20 10-14). Egiptenilor Lege 5 15, a (2 6) iinbata s-a dat Evreilor numai pina la Hristos (2 Lege 5 2, 22; in. 31 31-33: Gal. 3 19; Rom. 10 4; Mt. 12 8; Gal. 4 5, 21-31). Desfiintarea Simbetei s-a prezis de Duhul Sfint prin inspiratii H Prooroc'i (Ier. 31 31-33; Evr. I 13; 7 12; 4 4-8; Ps. 94 II; Mt. 11 2429; Cols. 2 16 17). Duminica, ziua noua de serbare, ziua tnvierii, bucuriei si mintuirii oamenilor dreptcredinio$i Crestini, in Noul Testament, s-a asezat de sus in locul Simbetei (Zah, 3 8-10; 9 16; 13 7; Ps. 117 27-24; loan 16 20-26; Ml. 28 89; Evr. 4 7). Iisus Hristos sterge puterea Simbetei prin 13; loan 5 16; grai si prin exemplul lucrarilor Sale (Mt. 12 7^ <) 1-16; Mc. 2 28; Mt. 12 77; 1 Petru 2 21). De asemenea si Apostolii (Cols. 2 1617; Mc. 2 2328). Actul mintuirii s-a facut Duminica (Mt. 28; Mc. 16; Lc. 24; loan 20; 21 F. Ap. 2; 20 78; Cor. 16 72; Ape. 1 10). Precum soarele copleseste pe luna. cu lumina lui; asa si Duminica copleseste in sfint enie si in toate darurile pe ziua Simbetei. Simbata fata de Duminica a ramas ca umbra
lor
.

nu

10; V.

Ap. 7

<

l;ita

de
78)

dm

(Cols.

2 77; Evr. 8

5).

nesoN-am facut metanii in zilele clnd trebuia a face ? facerea sfintelor rugaciiini? N-am laudat pe Durnnezeu de $apte ori in zi dupa datoria noastra crestineasca? (v).
cotit

Am

Postul de Miercuri, Vineri, Luni, sau in cele cinci zile ale sapta.minilor celor patru posturi, precum si ajunarile de peste an, dimpreuna cu metaniile mari, inseamna: intristare", zdrobire si intuneric, adica canonisire pentru pacatele noastre; iar dezlegarea de

Simbata si Duminica a metaniilor mari si inlocuirea prin metanii mici (inchinaciuni cu mina pina. la pamint) si a mincarurilor de post cu dezlegarea la untdelemn si vin in Simbetele Postului Mare si al Sinta-Mariei Mari, iar in postul Craeiunului si al Sin-Petrului Martea si Joia la untdelemn si vin, iar Simbata si Duminica si la peste s.c.l. (Vezi Biblioteca Ortodoxiei" Nr. 49 B. Sfintul Antonie si Posturile", de autor), insemneaza. trecerea de la intristare la bucurie, de la zdrobire la imputernicire, de la intuneric la lumrna.
Noi, to{i, Cretinii Ortodocsi, sintem datori a ne implini datonoastre religioase, particulare si publice, dupa. rinduiala canoanelor, Pravilelor sau Dreptarului Ortodoxiei, aducindu-ne aminte de cuvintele Domnului, Care zice: Cel ce nu este cu Mine, este impotriva mea, si eel ce nu aduna cu Mine, risipeste Cel ce nu asculta de Biserica (hotaririle Dreptarului Ortodoxiei) sa-^i fie ca un pagin si vames" '(Mt. 12 30; 18 17-18, 6-9).
riile
.
. .

cleric sau om simplu, v) Fiecare crestin dreptcredincios Pastor sau pastorit este dator a citi zilnic cele sapte laude, dupa. Ceaslov sau Mica Pravilioara. Imparatul Prooroc si psalmist David, cit era el de preocupat, poate chiar de zeci si sute de or'i mai mult decit noi, si-L lauda pe Durnnezeu de sapte ori in zi (Ps. 1 18 164) deci, ce vor raspunde in ziua Judecatii particulare si generale fiii ifi f iicele Bisericii Crestine care se lenevesc a-si citi cele sapte laude ? ? ? Nimeni nu se poate scuza pe singurul motiv ca. nu are vreme, ca. are serviciu, ca. de ar lauda pe Durnnezeu de sapte ori pe zi ar ramine muritor de foame, gol ca napul i neferieit pe toata via^a sa. Sfintii Apostoli, urmasii lor si piimii crestini si crestine, erau in tot timpul in Biserica, laudind (de sapte ori zilnic) si binecuvintind pe Durnnezeu, Izvorul tuturor bunatatilor, Liturghisind si slujind lui Durnnezeu cu tot zelul si devotamentul (Lc. 24 53; F. Ap. 1 14; 2 4647; 5 42). Pastorii si pastoritii care din felurite imprejurari nu puteau lua parte la cele sapte laude, avindu-le

scrise, le

luau cu sine

in calatorii, la arat, la sapat, ori la prasit,

la secerat, la cosit si la adunat, in padure, la pascut vitele ... si la

Simbata s-a dat pentru serbare numai Evreilor in pustiu (Es 16 23-26; 20 8-11; 31 13-14; Num. 15 32-36), in amintirea izba-

fiecare doua-trei ceasuri, se

semnalul cunoscut de

toti,

adunau ca la masa prin chemarea sau unde le citeau si ascultau. Astfel, cum

330

Vanaa a S-a

A
in liul

lenevirel

?i

trtndavlrel

331

lipseau cele sapte laude celor ce se adunau zilnic in Sf. Biai asa nu le lipseau nici celor de prin felurite raspindiri, cari nu erau in Sfintul Locas. Asa, cheltuind ei cu osirdie o burn parti din vremea feluritelor ocupatii cu citirea sau ascultarea celor saptfl laude si luminarea din Dumnezeiestile Scripturi, aveau toate ce'e de trebuinta, dupa cuvintul Mintuitorului Cauta{i mai intii Impale

nu

rica,

a aflat ca 20 de ani nu-si citisera rinduiala. Atunci sfin^it-i clefici, impreuna cu Patriarhul, s-au facut chezasi implineasca ei rinduiala acelor douazeci de ani. Dupa aceasta,

ml
i

it-bind,

ui
1'i.ivila

dezlegat trupurile

lor.

n
liiin
.i

Mil
si

acestei citiri a celor sapte laude nu numai cei biseridatori a o implini; ci si mirenii. Cei care stiu carte, tre-

ratia lui

Dumnezeu
i

si

dreptatea Lui,

si

acestea toate se vor adaoga

le citi singuri, iar cei

care

nu

stiu carte sint datori a le

Ps. 36 4-5; 3 Imp. 3 13-14; 1 Petru 5 7). Fiese cere a se arata zilnic inaintea Domnului la rugSciune cu citirea sau ascultarea. celor sapte lauded

voua" (Mt. 6 33;

w
II

nil a.

Daca David, imparat

fiind, si inca in legea veche, si aceasta

carui crestin

Sf. Prooroc David se ruga in toata vremea: La miezul nopfii se scula, inainte de zorii zilei se eucerea, in zori statea de fata, dimineata se ruga, seara, amiaza-zi si dupa amiaza... pururea.'

in

Bine voi cuvinta pe Domnul in toata vremea, pururea lauda Lui gura mea (Ps. 33 1-7). Pentru aceasta el zicea cu curaj De
:

De sapte ori in zi Te-am laudat Tine" (Ps. 118 764); cu cit mai mult noi crestinii trebuie a o Implini aceasta? De nu vor putea de sapte ori, Sfintii Apostoli pDiuncesc in Asezamintele lor, zicind Episcppului: Porunceste poporului si sfatuiesfe-1 a indesi la Biserica, Mimineata si seara, care zi, si nicidecum a lipsi, ci sa vina neincetat" (Subinsemin
ii

|>;1nisea,

precum

insusi zice:

lif

ii

sapte ori in

zi

Te-am

laudat,

Undeva
oprit la

am

aflat scris ca

Vazduhului cu Sufletul

lenevirii de vamesii negri, pentru ca in una din zilele lipsea Dupacinarea", una din cele sapte laude. Dupa discutii aprinse, Ingerii au aflat si aratara dracilor vamesi, zicind: E drept ca in ziua cutare acest Suflet n a facut rugaciunile Dupacinarii, dar a doua zi iata ca a facut doua Dupacinari". Vamesii draci raminind incremeniti de ciuda, au zis tinguindu-se
vietii sale
ii
:

vama

Epifanie, Ep. Ciprului). pe cind ingerii se suiau prin Vamile Siintului Ierarh Vasile eel Mare, a fost
(Sf.

Doamne"

ntrea din Pidalion, Cele sapte laude

,i

fila

311).

f acute zilnic

cu credinciosie, in duh

si in

ade-

un cande("loan 4 2324), si din TemCortul din candelabrului Iftbru luminator, asemanator Dumnezeu, asa lui inaintea luminind plul Sfint, care ardea zilnic, 3140; 27 (Es. Zaharia 25 .'inn 1-a vazut si iluminatul Prooroc Zah. 4; 3 9; 20 21; Lev. 24 1-4; Num.8 2; 2 Paral. 13 11;
sint in Sufletele celor ce le fac asa,

'iber

5 6), asemenea cerului solar cu cele sapte planete Imninatoare in univers. Astfel, fiecare sa ne silim a avea zilnic ui ile sau macar ascultate cele sapte laude, spre a ne folosi vremelnic
\|io.
1

12; 4

-5;

dar, sa

mearga inainte!"
al

vesnic.
79)

Sinodului din Sardikia si tilcuirea lui, leiese clar indatorirea imperioasa ce-o au Arhiereii si ceilalti ierositi si clerici, a nu lasa nef acute zilnic cele sapte laude, adica' a citi obisftuita si predanisita rinduiala a rugaciunilor cea inseptita: Miezonoptica, Utrenia cu ceasul I, ceasul al Ill-lea, al Vl-lea cu prin^ zinda, ceasul al IX-lea, Vecernia si Dupacinarea. Iereii si elerieii
care

Din canonul 12

Cind n-am putut lua parte

la cele sapte

laude

si la

Duinne-

nu

citesc

urmarea aratata,

se

supun

la

se arata din infricosajia istoiisire de mai jos din titului Sofronie, Patriarhul lerusalimului. viata,

mari certari. Aceasta vremea Prea Sfin-

Liturghie In Sf. Biserica, stlnd acas&, ori cu rugat lui Dumnezeu in acel timp al Sfintelor Slujbe? hulit Biserica lui Dumnezeu si am oprit si pe atyii 80) a merge si a se ruga intr-nsa? 81) M-am fatarnicit * cu dreapta credinfa si viefuirea crestineasca dupa Dumnezeu, pe cind In realitate eram potrivnic dreptei
/.ciasca

vitele la pascut,

nu

m-am

Am

credin^e?

In anii acestui Patriarh, a murit un Cuvios si mare barbatcu numit Evtropie. Vrind Patriarhul sa-1 ingroape la mormintele cele obstesti ale Bisericii celei mari din leiusalim, au gasit acolo douazeci de trupuri intregi si nedeslegate (neputrezite). Necunoscind ale carora au fost acestea, au facut cu totii priveghere. Patriarhul si toata Biserica, s-au rugat lui Dumnezeu 'sa li se descopere cele pentru ei. Atunci Bunul Dumnezeu a deschis gura unuia
adormitii aceia, care a zis: Noi am fost oameni sfintiti si cleInsa defaimind predanisita urmare a Laudelor lui Dumnezeu pentru ingrijiri lumesti, am cazut in afurisanie nedeslegata". Patririci.

dm

schimba cuvintul si purtaxile dupa irriprejurari, sint asemenea Cameleonului (un soi de sopirla din tarile calde: Africa. .), care are proprietatea a-si schimba culoarea pielii, adica un fel de Cameleoni. Aceia sint si asemenea lupilor, lupi imbra.care isi schimba. parul dar naravul ba. Lupi batrini. (Mt. 7 75), lupi rai, care nu cruta turma lui cati in piei de oi. Hristos (F. Ap. 20 29). iNSELlND S-AU iNSELAT. Chosroes, regele Persiei, nu avea nici un sfetnic, care -sa-i spuna adevarul. To\ i il linguseau. Auzind
*

FAjARNICIA.

Cei caie
.

isi

332

Vama

a 5-a

ca este un batrin, cu numele Elaim, care spune tot adevaiul, il cheama impreuna cu noua. servitori credinciosi ai sai, si le zise ca sa spuna drept ce cred ei despre el. Ca rasplata le fagadui cite un baston impodobit cu pietre scumpe. Cei noua il laudara, numindu-1 eel mai mare erou al istoriei. Regele le dadu la fi'ecare bastonul fagaduit. Batrinul Elaim insa nu raspunse nimic. Atunci regele il intreba de ce tace. El zise: Maiestate, lingusirea se poate cumpara cu bani, dar adevarul nu !" Atunci regele il ruga, sa-i spuna adevarul ce gindeste despre el. Iata ce gindesc zise Elaim sinteti stapinul si regele meu, totusi, sinteti numai un om muritor ca si mine! Sinteti insa pus rege pentru fericirea supusilor". Acest raspuns placu toarte mult regelui. Lui nu-i dadu baston impodobit,

A
I

lenevlrel

?l

trlndavirei

333

fi un batrin sau altcineva care rugaciunile mesei pe de rost), unii ca aceia intii sa faca. rugaciune si dupa aceea sa sada. sS manince" (P.B.G. 105 (61) vezi si pp. 263269, din aceasta. carte). I>.

'root sa.
sti

binecuvintezo masa, de va
si

va

carte (ori va sti

zis ca adventistii fac bine cind serbeaza 83) locul Duminicii? (x)

Am

Simbata in

ci

il

facu prietenul sau.

A doua zi venira cei noua si intrebindu-i regele daca sint multumiti cu bastonul daruit, ei raspunsera: Da, insa' Maiestatea voastra v-ati inselat, crezind ca. sint pietre bune, pe cind ele in
realitate

nu

sint decit niste pietre false".

eu ca pietrele nu sint bune, dar v-am dat rasplata asa cum mi-ati spus si voi adevarul. Voi m-ati inselat cu laudele si lingusirile voastre, prin urmare, v-am inselat si eu"
(D.C. 215).

le zise regele

stiam

Ba nu m-am

inselat

Nimic nu strica mai mult zice feric. Ieronim moralitatea oamenilor ca lauda si lingusirea. Limba lingusitorului pagubeste mai mult decit sabia prigonitorului, fiindca sabia produce rana numai in trup, dar lingusirea omoara Sufletul". Si in alt loc zice: Nu cad sub pedeapsa numai cei ce au comis pacate grele, ci si cei ce le lauda si inca acestia trebuiesc pedepsiti mai aspru".
Lingusitorul zice Sf. Grigore stie sa dea nume frumos oricarui pacat! Pe risipitori ii numeste darnici, pe zgirciti crutatori, pe desfrinatf veseli si politicosi, pe incapatinatii tari de caracter,' pe indaratnici staruitori, pe flecari vorbitbri si mindria tacuta chibzuire adinca".
stat si m-am sculat de la mas a fara rugaciune si fara 82) binecuvintare ? Stind la masa, am mincat cu lacomie si peste rind, am vorbit desertaciuni, am facut hasmodii, necuviinte si alte neorinduieli? (z)
z) Cei ce nu se inchina cind stau si se scoala de la masa sau de la cina, cad sub blestem si anatema. Cine se va scirbi de binecuvintarea mesei si nu va ingriji (a-si face rugaciunea ce secuvine la ederea si scularea de la masa) ci va zice ca rugaciunea se cade (a o face) mai inainte de gustarea mesei, unul ca acela sa. fie anatema. Cin'd la chemarea mesei oricine se va aduna si nu va fi acojo

Simbata, intrucit a fost ziua Domnului in Vechiul Testament, mai deosebita, fata, de cele cinci zile ale saptaminei, afara. de Duminica. Nu se cuvine crestinilor a iudaisi si a serba Simbata, ci a lucra in aceasta zi; Duminica'^va avea intiietate si se va serba de crestini dupa. putinta. Iar daca. se vor afla iudaizanti, sa fie anatema de la Hristos" (Laod. 29). Duminica este ziua Domnului. Daca vreun cleric, sau laic afara numai s-ar afla postind in ziua Duminicii, sau Simbata iar laicul sa cateriseasca. de una (cea a Patimilor) clericul sa. se se afuriseasca" (Apost. 64). Duminica o tinem insa pentru Invierea Domnului din morti, ca pe o zi de bucurie, in care nici genuncbu nu se pleaca. (Sf. Petru, 15). Obiceiul si cuviinta cere de la noi sa cinstim orice Duminica si a o serba, pentru ca in aceasta zi Domnul nostra Iisus Hristos ne-a daruit invierea cea din morti, pentru care in sfintitele. Scripturi s-a numit intiia, ca una ce este incepatura. a vietii noastre tot asa s-a zis a opta, ca una ce este covirx)

are o cinste

sitoare sabatismului iudeilor (Teofil,

Sin.

VI

ec.

Gangra

18; Laod, 29, 49, 51).

Simbata

e inlocuita

can. 55, 56 cu Duminica

(vezi si p.

311313
crezut
si

din aceasta carte).

Am

si tinut la calendarul vechi mai mult decit la sustinut stirovafatura Sfintei Biserici Ortodoxe ? lul vechi, minciuna in locul adevarului, am nesocotit hotarirea Sf. Sinod cu indreptarea calendarului si am lucrat vrajmaseste: cu gindul, cu cuvintul, cu fapta, activind in a invfajbi si pe al^ii la neascultare si lupta demonica impotriva dreptei hotariri a Sf. Biserici? ascultaf minciuno-inva^aturile calendaristilor(y) hulind ca Sf. Biserica e" spurcata, ca Preo^ii s-au papistasit, ca nu mai

84)

Am

Dumnezeu

Am

Am
.

au Dar.

si

alte ponegriri

demonice

vratindu-se

y) Calendaristii despartindu-se de Biserica lui Dumnezeu, rascontra Ei si neascultind hotaririle Sfintului Sinod
Sf.

cu indreptarea calendarului drept dupa. calendarul

din Niceea
si

Sinod

I ec. zilei

calendarul ceresc (cu echinoctiu] sau egalitatea

cu noaptea la 21 Martie si 21 Septembrie), drept asa cum era pe vremea Sfintilor 318 Parinti ai Sinodului I din Nicheia, sint schis-

: ;

334

Vamu

a 5-a

lenevlrel ?i trlndavirei

335

matici, in afara sinului Ei (Mt. 12 30; Gangra 5;20; 6). Cei care dmti-insn vor dori a reveni in Biserica lui Dumnezeu, trebuie. a se supune cuvenitei canonisiri vindecatoare a apostatilor.

|l

yn Mini liotez intru iertarea pacatelor, asteptind invierea mortilor vi Mi veacului ce va sa. fie, amin (Vezi Simbolul Credintei" si
1'ln

iiii

lui in

M.O. o.c.p.I;

cartile teologice, side autor). Indoirea

DREAPTA CREDINTA ORTODOXA

CALENDARUL.

In
1

ilic.ipta
mi
1 1

credinta. si

mai

ales necredinta, sint pacate groaznice

Albiturile totdeauna resping negrul, lumina departeaza intunericu) si adevarul minciunariile. Vazind cum unii dintre crestinii nostri

Ortodocsi, din cauza necunostintei adevarului s-au smintit pe ches'l ia indreptarii calendarului in anul 1924 cu 1 14 Octombrie dind nastere la mu'te infernalitati, revolte contra derului si a Sfintei Bisenci, batjocori, discredited, varsari de singe, ba chiar

si azi cloceste in capetele unora, m-amvazul' sa arat celor nelamuriti in dreapta credinta si care o confunda pe aceasta cu calendarul, citeva lamuriri cu privire la precizia calendarului ceresc si scaderile mai mari ori mai mici ale calendarelor facute de oameni. Mai intii de toate, este stiut tuturor luminatilor crestini si crestine din Sf. Biserica Ortodoxa, ca: credinta si calendarul nu sint tot una, cum cfed stilistii ci una-i Credinta Ortodoxa Crestina si cu totul alta-i calendarul Iulian. Credinta in Dumnezeu este pusa de Creator in om de la crearea lm pe pamint. Dupa ce omenirea in decursul mileniilor, prin departarea de Dumnezeu s-a cufundat din ce in ce tot mai groaznic in mfernalul intuneric al idolatriei, precum adeveresc Dumnezeestile Scnpturi, istoriile, Vietile Sfintilor, etc., focul sfint al credintei in Dumnezeu a fost readus si pus iarasi in fiinta omenirii, dornica de mintuire, de catre Insusi Dumnezeu-Cuvintul, Care S-a intrupat Jertfit si Proslavit pentru mintuirea lumii. Dupa Dinsul acest foe sfint al credintei, a fost, este si va fi conservat in Biserica, in fiinta oamenilor, de urmasii Mintuitorului Apostolii, Ierarhii, Preotii si Dascalii luminati ai Bisericii Ortodoxe de rasarit. Fiecare crestin este dator a-si aprinde, conserva si dezvolta pe altarul
si

smmteala mare, care

eu
silit

si ucideri,

n, care prabusesc in iadul vremelnic si vesnic pe cei ce bolesc .i.i (ICvr. 10 38; Ape. 3 18). lt< alendarul este cu totul altceva decit dreapta credinta, prin ii ',c iiiintuieste omenirea. Noi oamenii avem doua. feluri de calenil'in IVimul calendar adevarat, 'desavirsit si foarte bun, este calentl-niil cinlui, care este facut de A-tot-Puternicul si A-tot-Inteleptul hiiiiuiczeu: soarele, luna, stelele cu alergarea lor rapida si precisa In in'iiiarginitul spatiu al cerului. Aceasta ne-o adevereste si DumI'.isca Scriptura., zicind: Dumnezeu a zis: Sa. se faca luminair intinsul cerului, ca sa se desparta. ziua de noapte si sa. sluInii dn semn pentru timpuri, zile si ani. Si Dumnezeu facu cei it"i limiinatori mari. Pe luminatorul eel mare ca sa. soarele Nl ;isca mic ziua, luminatorul sa. stapisj pe eel luna ca o noaptea, si facu stelele, pe care le-a pus Dumnezeu pe taria Bfiiilui ca sa lumineze pamintul, sa cirmuiasca. ziua si noaptea, si IA desparta lumina de intuneric. Si Dumnezeu a vazut ca lucrul ilcndarul) acesta e bun" (Fac. 1 1419; comp. 2 Lege 4 19; I' 73 16-17; 135 1-9; 103 19-24; Iov 38 4-70). Din vremile cele mai stravechi, s-au format felurite calendare
,i

i"i
(

.i

dupa miscarea acelor luminatori ai cerului, care, prin pe cer, hotarit de Dumnezeu, impartesc vremea precis: In /ill', luni si ani. Unii dintr-insii, precum si Evreii (in vremea P.iliiarhilor lor) in primele vremuri ale formarii lor ca popor pe
pinnilive,
Hum.sul lor
pfimint,
nihil,
i

isi faceau calendare primitive, d.p. de la un seceris la de la o coacere a fructelor la alta, etc. In cursul vremurilor, In pa ce s-au mai cul.tivat, si-au facut calendrele lor dupa. luna si
:

cit mai mult focul Divin" al dreptei credinte in Dumnezeu, unit cu nadejdea si dfagostea desavirsita in El, Care-I .Izvorul tuturor

fiintei sale

loiuc. Astfel, diu ul de la

"I

un

omenirea a avut patru feluri de calendare: 1) calenseceris la altul sau de la o coacere a tructelor al alta

bunatatilor si fericirilor noastre vremelnice si vesnice. Fara credinta zice Apostolul nu este cu putin^a sa fim placuti lui Dumnezeu, ca trebuie ca cei ce se apropie de Dumnezeu sa ci-eada ca El este si ca El rasplateste pe cei ce-L cauta in adevar" (Evr

I'm nuil

'.ilcndarul lunar; 3) calendarul solar; 4) calendarul luni-solar. calendar a fost folosit de Evrei in vremea patriarhilor Wi.i.un, Isaac,. Iacob, cei 12, poate si a popoarelor cu care erau in
r.iluia.
1

11

6-40;

12; comp.

Tim.

msotita de fapte bune seste pe cei ce o au.

(lac.

79; 3 9 ;s.a.). Credinta aceasta trebuie 2 24-26), fiindca numai astfel folo-

credem cu inima si marturisimcugura, Duhul Sfint, Freimea cea de o Fiinta si nedespartita. Credem in o unica, Sfinta, sobomiceasca si apostoleasca Biserica Crestina Oitodoxa si marturisim

Noi

Crestinii Ortodocsi,

un Dumnezeu

in Trei Fete: Fatal, Fiul si

Al doilea calendar a fost folosit de "Crred, Evrei, in prede mahomedani. Al treilea (calendarul Iulian) de Egipteni, Bubilonieni, Romani si de noi, popoarele crestine, si al patrulea de vi ei. Calendarele acestea, facute de oameni dupa calendarul facut dc Dumnezeu pe cer, erau, mai mult sau mai putin, gresite fata de calendarul cerului, dupa cum au fost i ei mai putin sau mai Riultisor invatati. Astfel, unele calendare aveau cite zece luni a Cite 30 si 31 zile 304 zile anual, la care se vedeau .siliti a adaoga lo fiecare an cite doua luni a cite 30 zile. Altii aveau 'calendarul
li
' 1

I'

336
lor

V.ima a 5-a

lenevirel

trindAvirei

337

cu cite 354 zile intr-un an, pe care il indreptau anual, totusi, adaogind cite 1 1 zile ori cite o luna la al treilea an. Ah)ii aveau calendarul anual de 12 luni a cite 30 de zile, adica 360 zile, dar pe care se vedeau siliti de echinoctiile primaverilor si toamnelor a-1 indrepta, adaogind cite 5 zile anual, si mai tirziu, la fiecare ciclu de 4 ani, inca. cite o zi, pentru a-1 apropia de exactitatea calendarului ceresc, precum vom vedea mai jos.

Lui in cursul primelor trei secole. Deci, nu Biserica; a facut masura toarea timpului, adica. calendarul Iulian; ci pa ilumai 1-a primit ;isa cum era el facut de Sosigene dupa. calendarul Egiptenilor, punind apoi in zilele lui treptat, crestinestile sarbatpri, fixe si variabile.

Din aceasta reiese clar ca, oonfuzia babiloniei existenta in capetele bolnave de stilism, este o prabusire in besna necunostintei, caci dreapta credinta si calendarul nu sint una si aceiasi ci, una-i dreapta credinta care mintuieste Sufletele, i alta-i' calendarul,
;

care, ca si ceasul, orienteaza

vietii lui.

pe

om -asupra

vremii, in anii

si zilele

CALENDARUL FACUT DE PAgANI FOLOSIT

CRESTINI.
-

Iisus Hristos

Dumnezeu-Cuvintul

ocupat de credinta, luminarea

toarea] vremii s-au ocupat in si alti invatati ai lumii. Deci,

Acestea nu au a face una cu

tot una, asa

SI urmasii Sai, s-au si sfintirea oamenilor iar de masuracursul vremilor magii, astronomii una este credinta si alta-i calendarul. alta. Credinta cu calendarul nu sint
si
;
:

DE

Soborului I din Nicheia 025 d. Hs.) se ocupa ceva mai de'aproape de calendarul indreptat de Sosigene, lara a micsora citusi de putin prestigiul Bisericii. Vazind ea echinoctiul calendarului Iulian a ramas in urma. cu trei zile, adica dela 24 MarMartie, au tie, cum era facut de Sosigene, filosoful pagin, la 21 fixat echinoctiul la aceasta data. Se stie de toti ca noi zicem ca a trecut un an, atunci cind a trecut o primavara, o vara, o toamna si o iarna. Cind iesim din iarna si intram in primavara, ziua cea mica de iarna se tot mareste. Vremea cind ziua se face tot asa de mare ca si noaptea, se'numeste echinoctiu sau isimerie. Sint doua echinoctii: unul de primavara Invatatii care socotesc miscarea vremii, au si unul' de toamna.
Sfintii Parinti ai

a noptilor cu cealungime cu metru masurator lichidele cu litrul, decalitral, 2tc. cu care se masoara; cerealele, alimentele si feluritele articole sau lucruri, cu greutatile (kilograme, etc.) cu care se cintaresc curentul electric cu voltmetru presiunea aerului cu manometru distantele drumurilor parcurse de autovehicule cu kilometrajul caldura si frigul cu termometrul. Deci, cei care sustin prosteste ca aceasta masuratoare este insasi cresint tot
;

cum nu

una vrmea

zilelor si

sornicul ce-o masoara

stofele si orice

dinta, formeaza. o ruptura, schisma, erezie. Asta-i o lucrare anticrestineasca. si neomeneasca.

mai vazut, calendarul este un fel de masuratoare Precum distantele se masoara cu metrul. asa timpul zilelor si al noptilor se masoara cu ceasul; iar timpul anilor se masoara cu calendaiul. Deci, calendarul, ca si ceasul, este un fel de
a timpului.
. .

Cum am

metru al timpului. Calendarul facut de filosoful pagin Sosigene din Alexandria, la ordinul imparatului pagin Julian, dupa calendarul indreptat al Egiptenilor, calendar de origine pagina, a fost adoptat si de Biserica Crestina, care in inceputul activitatii ei a avut grija credintei nu a masurarii vremii sau a calendarului. Mintuitorul nostru Iisus Hristos venind in lume ca so mintuiasca, n-a invatat

lumea despre un calendar ori altul, pentru ca nu calendarul sau masuratoarea mai buna ori mai gresita ci vietuirea "buna, cu cre;

ca numai atunci poti 'st u bine cita vreme este il} tr" u n an cind stii cita. vreme a trecut de la un echinoctiu de primavara (sau si dela unul de toamna) pina la celalalt. Astfel, s-a'allat ca anul ceresc (anul pe care il masufam cu ajutorul soarelui de pe cer) nu tine, 365 zile si 6 ceasuri, cum zicea calendarul Iulian, ci 365 zile,' 5 ceasuri, 48 minute, 45 secunte si 98 sutimi de secunda. Deci, anul calendarului Iulian e mai mare decit anul ceresc cu 1 1 minute, 14 secunde si doua sutimi de secunda. Cu alte cuvinte, calendarul Iulian ne infa^iseaza un timp ma lung decit eel adevarat. Soarele a venit la echinoctiu dupa 365 zile, 5 ore, 48 minute, 45 secunde si 98 sutimi de secunda dar noi, dupa calendarul Iulian, trebuie sa mai intirziem inca 11 minute, 14 secunde si doua. sutimi de secunda, si de abia atunci sa socotim ca a venit soarele din nou la echinoctiu, adica sa socotim ca a trecut un an. Trebuie sa mai intirziem noi (dupa calendarul Iulian), dar soarele nu mai intirzie. Si aceste intirzieri ale calendarului Iulian, chiar de la inceput, sporesc mereu in curgerea anilor. De unde inti-un an, intirzierea e numai de 11 minute si ceva, dupa 123 de ani ea ajunge sa fie de o zd intreaga; dupa 1230 de ani, de 10 zile; dupa 1599 de ani de 13 zile, si asa mai depart e. Acest neajuns al calendarului Iulian a fost vazut si de catre Sfintii Parinti de la Nicheia. Dovada este faptul ca, in loc sa socoteasca. zi de echinoctiu pe aceea care o arata calendarul Iulian, adica ziua de 24 Martie, caci in acea zi lusese echinoctiul pe vreaflat
'

dinciosie dupa. placerea lui

Dumnezeu

mintuieste pe cameni. Aceassi

ta ne-o adeveresc Sfintele Evanghelii. Tot astfel a lucrat

Biserica

au mutat echinoctiul calendarului Iulian in ziua de 21 Martie, caci in aceasta zi cadea echinoctiul calendarului ceresc pe vremea lor (Adevarata Ortodoxie si Calendarul, p. 67).

mea

lui

Sosigene,

ei

338

Varna a 5-a

A
i

lenevirei

5!

trlndSvlrei

339

Precum Biserica
forma unele
lor:

cajnisti idolesti si locasuri

Crestina, in primele veacuri, adeseori transpublice pagine, in Locasuri

Sfinte (scotind idolii si mobilele pagine din ele si asezind in iocuJ Altar, Catapeteasma, Icoane, strani, etc.), tot asa Biseiica a adaptat calendar^ de care se foloseau paginii, scotind cuntr-insuj sarbatorile lor paginesti si punind treptat in locul 'acelora Duminicile, praznicile
11

ca calendarul. La aceasta. invitatie, intre altele,/Patriarhul Eremia 11-lea (1583 d.Hs.) raspunde ca indreptarea tialendarului este nu liu-.ru bine placut lui Dumnezeu; insa. nu poate primi calendarul <iiigorian, deoarece nu are intelegere cu celelalte' Biserici orientale,
,i

apoi s-ar produce turburari printre credinciosii de sub condttcerea

Imparatesti

si

Sfintii

mari

?i

mai

mici, asa

cum

sa.
in

In acelasi an Sinodul Ortodox convocat de Patriarhul Eremia

Constantinopol, pronuntindu-se, a ramine tot dupa calendarul
zice:

praznuim si noi in cursul anului. Astfel, calendarul crestin este asemenea unui cuier cu 365 de cuie, in care sint atirnate insemnari cu prfiznuirile Duminicilor, praznicilor Imparatesti si sarbatorile Slintilor de peste an. Calendarul este asemenea unui palat cu 365 de camere, avind fiecare in parte, sarbatoarea unuia sau a mai multor Sfinti, fiecare cu slujba si istoria vietii,
si-i

vedem

Iulian,
nici eel

Este drept, ca calendarul Iulian are scaderi, dar

Grigorian

nu

e lipsit de scaderi" (Dr. C. Popovici, si Epislor).

COpul Melhisedec in scrierile

Biserica

Ortodoxa

mers mai depaite tot dupa calendarul

faptelor

invataturilor sale edificatoare crestinilor, care ii s'erbeaza in duh si adevar dupa placerea lui Dumnezeu si a alesilor Lui.
si

Iulian neindreptat. Catre sfirsitul secolului al XVIII-lea, cind luininatii

1805),

Munte Athos: Agapie si Nicodim (cam alcatuind Pidalionul", au aflat, dupa socoteala lor, ca echiMonahi
ai Sfintului
ei in tile.

Calendarul acesta facut de oameni (invatati pagini in cursul vremurilor), precum am vazut, nefiind facut precis dupa calendarul cerului, a ramas in urma la fiecare 123 de ani cu cite o zi. Astffel, de la alcatuirea lui de filosoful pagin Sosigene (46 a. Hs.) pina in vremurile Sfintilor Apostoli, calendarul a ramas cu echinoctiu de la 24 Martie, unde fusese fixat, la 23 sau 22 Martie (Pidalion, o.c. fila 9). In vremea Soborului I din Nicheia eel de a toata lumea, s-a aflat de catre cei 318 Sfinti Parinti si invatatii vremii aceleia, ca echinoctiul calendarului Iulian se pogorise de la 24 Martie si Septembrie, unde fusese fixat de Sosigne, la 21 Martie si Septembrie. Si dinsii 1-au lasat si fixat la acea data. In cursul vremii, de la Sinodul Nicheian pina in secolul XVI-lea, papa Grigore al XHI-lea, vazind ca echinoctiul ramasese de la 21 Martie la 11 Martie, a insarcinat pe invatatul astronom Lilie sa intocmeasca o indreptare a calendarului Iulian. Acest Lilie, dimpreuna cu alti invatati ai vremurilor acelora, au cercetat si indreptat calendarul, readucind echinoctiul de la 11 Martie si 11 Septembrie, unde ramasese, la 21 Martie si 21 Septembrie, unde era fixat in vremea Sinodului I ecumenic din Nicheia (Pidalion, fila 8). Calendarul astfel indreptat de Lilie si invatatii apuseni,' a fost introdus de papa Grigore al XHI-lea in intrea'ga biserica" apuseana la anul 1582. Desi acest calendar a fost intocmit mai binisor decit calendarul Iulian, totusi, nu 1-au putixt intocmi exact dupa calendarul facut de Dumnezeu; ci cu oarecare scaderi mai mici. Astfel, 400 de ani, dupa calendarul Grigorian, sunt mai lungi cu 6 ceasuri decit 400 de ani ceresti. Deci, dupa 3600 de ani, calendarul Grigorian ramine in urma cu o zi, la 7200 de ani cu doua zile, s.a.m.d. Papa Grigore a poftit Biserica lasariteana a-si indrepta

noctiul ramasese de la 21 la 11 ori si 10 Martie si Septembrie, pre-

cum

arata

can. 7 Apostolic (Pidalion,

o.c fila 9). Deci,

contrar sustinerei calendaristilor (dintre care unii cred ca calendarul

Iulian ar
fi

pogorit cu hirzobul din cer, sau ca este facut de Insusi

Dumnezeu), dupa marturia Pidalionului, cu care ei se lauda, vedem clar ca treptat, treptat, echinoctiul a ramas in urma si deci, trebuia

omenesc facut cu scaderile lui: Menirea Bisericii a fost, este i va fi pururea, cit va fi lumea. aceasta, de a indrepta ce-i strimb, a netezi cele colturoase si a readuce pe fiii sai de la neadevar la Adevar. Deci, si chestia calendarului deviat de la Adevar la neadevar trebuia indreptat, adica readus la Adevar, la echinoctiul din 21 Martie si Septembrie, unde a fost iixat si de
indreptat, ca orice lucru
Sfintii Parinti ai

Sinodului
si

ecumenic din Nicheia.

cei boteza^i si

85)

Am

botezat

cununat a doua oara pe

cunu-

nafi de Preotii- Bisericii, care slujesc dupa calendarul indreptat drept

dupa calendarul
noctiul la 21

Sf.

Sinod I din Nicheia

si la

si

calendarul ceresc cu echi-

Martie

21 Septembrie? (Pidalion, fila 79). Vezi

Oglinda Duhovniceasca", pp. 233-264; 1321-1410, de autor!

Am

crezut
si

si

vietuit anticrestineste,

incit s-a hulit

Numele

lui

Dumnezeu

dreapta credin^a, de eterodoCSi, prin mine?

Si aici Sufletul fiind cercetat cu

in

deamanuntul

si

aflindu-se

multe locuri vinovat, daca are fapte bune, Ingerii platesc din
el,

acelea pentru

si

asa merg.inainte pe calea cereasca.

Vama

a 5-a

enevirei

?i

trtndavirei

341

FERICIREA HARNICILOR CRESTINI - PASTORI pAstoriti -\In ImpArAtia LUI DUMNEZEU.

1)

5)

Sfintul loan Botezatorul cu Proorocii.

Sfintii

6)
7)

Apostoli.

Sfintii Ierarhi.
Sfintii Sfintii
Sfintii

nori

Mintuitorul nostru Iisus Hristos Slava Dumnezeirei Sale.

Dumnezeu-Omul

stind pe
8) 9)
10)

Mucenici
Cuviosi

si si
si

Mucenice.
Cuvioase.

Drepti

Drepte.

11)

Biserica Spirituala. (Vezi Biblipteca Oftodoxiei", Nr. 52,

Biseric?
si

de autor).
12)

materials (Vezi Biblioteca Ortodoxiei", Nr. 53

carte).

de autor;

nota intrebarii 310 din aceasta

13) Crestinii

Pastori

si

pastoriti

care

pe

Dumnezeu

si

invataturile Sale Divine, acestia iubesc

cu adevarat iubesc si unica

drept credincioasa a lui Dumnezeu, care-i stilp si intarire a adevarului, Muntele Sfint si salvator al Sufletelor dornice de in intuire. Ei o. ingrijesc, o cerceteaza regulat, asculta. Sfintele Slujbe, Dumnezeiasca Liturghie si predicarea Cuvintului Divin intr-insa, vorbele, purtarea, faptele si toata activi!>i-si conduc: gindurile, tatea vietii lor numai dupa. sfaturile Divine auzite in sinul acestei M aici duhovnicesti Biserica lui Dumnezeu. Cine are Biserica de mama, acela are si pe Dumnezeu de Tata. (Ape. 12 12, 1317; Tim. 3 15; Mt. 23 16-21 21 12-14; 5 23-24; comp. Is. 2 1 2 3). Astfel, traind ei in viata paminteasca, devin niste luminati li minatcri ai ccrducerii lor si ai aproapelui, care-i asculta, pe calea vietii si a mintuirii, la fericitele lccauri cereti. Dupa. repausarea si trecerea din viaia aceasta, de pe pamint la cer, acestia in plina lvmjria si veselie, si cu fetele senine, insotiti de Sfintii lngerii, suie pe treptele cerurilcr la Mintuitorul, Care-i asteapta veselindu-Se (Ps. 103 '32). El blagcslovindu-i pe toti, precum si Noul Ierusalim, Patria lor Cereasca, le zice: Veniti binecuvintatii PSrintelui Meu de rr.csteniti Imparatia pregatiia voua de la intemeierea lumii"
Hiserica.

(Mt. 25 34).

PEDEPSELE LENESILOR, NEGLIJENTILOR IN

IAD.

Chipul de fata ne arata pedeapsa in iad a lenesilor care au

neglijat ir.datoririle lcr crestiiiesti si duhovnicesti. Dupa. niste istorisiri a celor vechi, crestinii si cretinele care se lenevesc a merge
la Sf.

Biserica in Duminici

patru vietuitpri inaripati, cu chip de: om, vultur, formeaza. Tronul Dumnezeirei.
2) Cei 3)

leu, vitel si

oficieiei

si sarbatori, ba unii chiar dorm in timpul Dumnezeestilor Liturghii, au fost vazuti in iad zvirco-

lindu-se pe nite paturi de foe, impleticiti ca de niste serpi groaznici

Prea Curata Maica a Domnului Dumnezeu

si

Mintuitorului

nostru Iisus Hristos Dumnezeu-Omul.

4)

de limbile de foe ale iadului arzator

iar cei care s-au lenevit a se

scula inaintea Preotilor Bisericii cind veneau de la Slujba. au fost

Ostirile ingeresti stind de-a dreapta si de-a stinga

ll

Mintui-

torului,

proslavesc pururea.

vazuti stind pe scaune de foe, pe care se chinuiau cumplit. Cei care

342
cinstesc pe Pre^tul lui
cinsti

ma

a 5-a

de El

iar^

cei care

Dumnezeu, pe Dumnezeu cinstesc si se vor nu cinstesc pe Preotul lui Dumnezeu, pe

VAMA

a 6-a,

A FURTISAGURILOR

SI

A INSELATORIILOR

rcindu-ne de acolo si mai departe, tot mai sus in vdzduh, am ajuns la vama furtisagului. Vamesii-draci
ai acelei vdmi incearcd acolo cu deamdnuntul Sufletele despre feluritele pdcate ale furturilor, rdpirilor si inselatoriilor, pe ascuns sau pe fata. La vama aceia'Se

-'MML
cad in osinda (Is. Sir. 7 3235; 1 Tim. 5 77; Lc. 10 16;). Sa parasim lenea si neglijenta care ne imbrincesc in iad, si sa ne ingrijim si harnicim in implinirea indatoririlor

face fcaite mare cercetare, de vamesii-draci, side boierul

Dumnezeu nu-L

cinstesc

si

oameni, fecioare, alimente... de au inselat pe altii cu ceva, de si-au insusit avere strdind cu jura 1 minte false, mincinoase si cu viclenii, sau de au gdsit ceva si n-au
lor drdcesc, Sufletelor ce tree
;

pe

acolo, de

au furat

femei,

copii,

dobitoace,

pdsdri,

bani,

lucruri,

haine,

noastre duhovnicesti, pentru a redobindi statornica fericire vre-

dat inapoi, ori

au imprumutal: bani, haine,

fdcut bine cu
si cinste
ele,

etc., si

nu

le-au dot inddi

melnica

si

vesnica.

rdt <ceiui ce le-a

sau cu felurite viclenii

ponegfiri

Amin

Dimineata unei

zile

Tineretea unei vieti, Indoit in fiecare, Poti munci si poti sa-nveti. Cei ce inteleg acestea, Prind sorite batrineti

pe aproapele, ind'urerindu-l jnnd la sacrificiu, si in sfrsit, orice furtisag se cerceteazd acolo cu multd asprime si amdnuntime. Atunci mi-am amintit de cdlduzitoarele cuvinte ale Mintuitorului: Sd nu furi. ." si cd: Mai fericit este a da decit a lua" (Mat. 19, 18; Es. 20, 15; 2, Lege 5 19; Mc. 10, 19; Rom. 13, 9; F. Ap. 20 35), si de sfaturile Apostolului Nu dati loc diavoluiui cine a jurat (pind acum),sa nu mai fur e, ci mai bine sd lucreze, facini cu miinile sale lucruri folositoare, ca sd aibd sd dea si celor lipsiti. pentru ca nici furii. nici fdtarnicii nu' vor mosteni impdrdtia lui Dumnezm"' (Efs. 4, 27 28; 7 Cor. 6, 9-MOj. Cei care nu dau inapoi aceia ce au luat cu nedreptul de la aproapele lor,
au despuiat de pace
.

>t

sint
caa\

opriti la aceastd

vama a

furtisagului, si dacd n-au cu ce pidti,

in muncile iadului.

La

aceastd vama, desi ne impiedecardm pufin, pentru

cd nu

s-au gdsit in mine furtisaguri, afard de care se fdcuserd in copildrie

mea, foarte putine,

si acelea

din necunotinfd

si nepricepere,

am

trecut

fdrd sd

dam

mult.

344

Vnmn

n 6-a

A
si

furtlijagurllor

iji

a InifelatorUlor

345

avea cu ce plati? Oare acestia sa ramina pentru totdeauna in osindirea vremelnica si vesnica? Nu. plostivirea Divina ne porunceste noua Duhovnicilor a iconomisi tot ceia ce se poate pentru ridicarea, usurarea si mintuirea acestora. $i ce anume? Cei ce au furat, rapit si inselat pe aproapele lor, de se vor cai si parasi desavirsit pentru pacatul insusirii avutului strain, de n-au < u ce plati, sa se roage zilnic lui Dumnezeu, mai intii pentru iertarea pacatelor i mintuirea acelora pe care i-au pagubit, si apoi cu gindul si hotarirea, ca, atunci cind vor mai cispentru dinsii tiga cite ceva, treptat, treptat, sa despagubeasca pe aproapele lor. Dupa ce vor despagubi pe acei pagubiti de avere, sanatate, viata
tot n-ar
. . .

atunci sint si ei dezlegati de Dumnezeu, dupa dezlegarea lor de Preotul Duhovnic la Scaunul Marturisirei, tie bogati, lie saraci" Saracii care nu vor putea a intoarce paguba acelora pe care i-au pagubit, si-i va afla moartea in indreptare, in cainta si in implinirea canom^ui dupa. Sfintele PraviU, sa se roage pentru cei pagubiti, si Mila lui Dumnezeu va economisi si pentru a lor usurare si
si cinste,

mintuire. Nu exista

om

pe fata pamintului, care ar dori ca cineva

sa-i

instraineze un lucru, care-i apartine lui, care face' parte din averea lui. Drept aceea, oriunde pe fata pamintului: furtul, jefuirea, tilharia.
.
.

sint privite ca fapte

Ingeqi cu Sufletul suind tot mai sus pe treptele vazduhului, ajung la vama a 6-a, a furtisagului si a feluritelor inselatorii, unde sint opnti de vamesii-draci ai acelei vami, si de seful lor. Dracii acelei vami furiosi, cu monstraoase chipuri hofesti, ies inaintea lor cu felurite lucruri si vietati furate de cei care tree prin acea vama. Ei ii arata scris in catastifele lor, vremea, locul si forma lucrului sau a vietatii ce au furat in via{a paminteasca si n-au dat inapoi, dupa porunca si dreptatea Divina. Acolo cearca cu deamanuntui pe fiecare Suflet pacatos de feluritele pacate ale furtului si inselatoriilor,

bile, si orice

om
fi

care tine la
tilhar.

de ocara, ca pacate grele i neiertacinstea sa, se simte adinc jignit, daca

Crestinii nostri

cineva

il

numeste

$i asa si este.
tilharii,

slava

Domnului

se
m

feresc

de

intre noi ar

oameni care

ti-ar

propriu zis. putea scoate in

Nu putem spune ca
mod
tilharesc banii

d. ex.

de:
in gind sa fur (a) din averea aproapeiui
. .

86)

Mi-am pus

meu,

a
ce

Sf. Biserici, Manastirii, Schituri.

am
a)

furat sau rapit,

si

si insel, sfi nu intorc inapoi si nu plfitesc ce sint dator?

FURII SE DEZLEAGA NUMAI DUPA CE AU DESPAGUBIT PE CEI JEFUITL Numai cei ce vor restitui ceia ce
au rapit aproapeiui
furtului,

din punga, boul sau calul din grajd, care ar incarca in cimp din munca altora sau ar face alte tilharii de acest fel decit foarte rar. afara de acestea, o multime de alte fapte, de care Dar sint, lumea nu se prea fereste, si care totusi, in esenta lor nu sitit altceva decit: un furt, o jefuire, o tilharie comisa. prin nedreptatire, prin inselare, prin exploatarea aproapeiui. Asemenea unui furt este mai intii de toate mita luata in orice chip, sub orice forma, a?a numitul bac5is, de care se vorbeste atit de mult in tara noastra, care face adeseori dintr-o cauza pierduta, una buna si dreapta, care are drept urmare: hotariri, protec^ii ale unora si in acelasi timp nedrepta^irea altora. Aceasta. mita, acest bacsis, a infectat viata noastra publica, a devenit o rusine a tarii si ne impune tuturora,
fara deosebire, indatorirea de a lupta cu totii contra acestui mijloc de imbogatire a unor oameni de felul acesta, fara cuget si fara
Suflet.

vor putea fi dezlegafi de acest pacat. Acesta dreptate este coplesitoare pentru multe persoane cazute in pacatul
lor,

Un

furt este si nedreptatirea, pe care o comite

un stapin
al profe-

mai

ales

pentru cei
ei,

lipsifi.

De unde

sa plateasca ori sa dea

prin retinerea simbriei slugilor, lucratorilor

sionistilor

de cimp sau

inapoi, cind unii din

cu toata casa lor de s-ar vinde pe viaja,

sub

felurite pretexte subrede.

346

Vama

a 6-a

(urtlijagurilor ?i a ln?elatoriilor

347

profesionist (meserias), care executa o lucrare

Dar si slugile nu comit altceva decit un furt asupra averei stapmulm, daca acest stapin indura o pierdere' prin lenea lor prin tot felul de nepasare si rea vointa din partea lor. La fel este cu un
numai de mintuiala
is:

Mare

este puteiea

pe care a dat-o Dumnezeescul Mintuitor

retme o parte din materialul ce i s-a predat, sau fl schimba' sau pncmuieste in alt chip o paguba aceluia care i-a dat o lucrare cu toata mcrederea si in conditii anumite. La fel sta lucrul si cu comerciantii care falsified marfurile, inseala la cintar sau la pret
care

Asemenea

tilhanlor sint

si copiii,

care

fara. stirea

parintilor

cum
si

neaza lucrun sau bani din casa parinteasca. Un pacat la'fel cu furtul comit insa si parintii daca matrasesc averea mostenita sau cistigata, prm risipire, nepasare, prin betie, prin joe de carti, lux mode costisitoare, petreceri anticrestinesti sau prin alte apucatuii rele Asemenea parmti nu dau copiilor o crestere corespunzatoare iar parasmd lumea aceasta, ii lasa de izbeliste. Asemenea unui tilhar este si aceia care, gasind un lucru, nu se ingrijeste sa dea de urma pagubasului, sau chiar cunoscindu-] isi insuseste aceea ce din mtimplare a gasit. Catre unii ca acestia feric. Augustin rosteste urmatoarele cuvinte cit se poate de lamuritoare: Daca ai gasit ceva si nu dai inapoi, ai furat. Intr-un rind cu iurii stau ?i acei oamem care lau dobinzi prea mari pentru banii imprumutati pre,

instrai-

1'it'otilor in Sfinta Taina a Pocaintei..Nu este pacat atit de mare, de care Preotul Duhovnic nu J-ar putea dezlega pe credinciosul care-si marturiseste pacatele si care arata cainta adevarata si a |ms in gind la Dumnezeu sa nu mai savirseasca asemenea pacate. I'otusi, nici un Preot nu poate dezlega pe un fur mai inainte de inapoierea lucrului furat, nici pe eel ce a nedreptatit pe cineva, de datoiia de a indrepta paguba facuta, nici chiar atunci daca credinciosul vinovat ar arata la marturisire cea mai mare cainta ,.i zdrobire a inimii si ar fagadui ca mai degraba va muii, decit sa mai comita pe viitor un furt sau o alta paguba simtitoare a aproa'

timp crestinul nu voieste sa intoarca lucrul instrainat, nu voieste sa indrepte paguba facuta aproapelui sau, sau nu fagaielui.

Cit

duieste eel putin in chip sarbatoresc (hotarit, sfint) ca se va stradui sa faca. acest lucru in cit mai scurt timp, nici chiar lacrimile caintei nu pot spala vina, nu pot cere dezlegaiea. Chiar pe patul mortii fiind un crestin^ Biserica ii iarta, daca se caieste in cea mai larga
si cele mai grele pacate, totusi, nu-1 poate dezlega de a nu inapoia lucrul furat, sau de a nu despagubi pe eel jefuit si pagubit. Sf. Biserica ne invata ca fara aceasta restituire nu este iertare de astfel de pacate. Aceasta ne-o spun lamurit Sfintii Parinti si invatatorii mari ai Bisericii. Astfel, de pilda, fericitul Augustin ne zice intr-un loc Nu se vor ierta pacatele pina nu se va inapoia lucrul

masura,

si

aceia care in
sint

mod

Nu

usuratic fac datorii fara a le achita.'

mai buni

nici aceia, care

indeamna pe

altii

mvrajbin, la zizanii (Mt. 13 24-30), la nedreptatiri' de tot felul sau n lau da pe aceia care ^avirsesc asemenea pacate. Intr-un rind cu furn stau, in fine, si aceia care ajuta la ascunderea lucrurilor furate sau gasite, cei care cumpara din ele, cu toate ca nu stiu de unde provm. In sfirsit, fiindca Sufletul omului si numele lui eel bun si cmstit sint bunuri din cele mai mari si mai nepretuite pentru un crestm, trebuie sa-i privim asemenea unor furi si pe'aceia care intr-un fel sau altui, fac panegriri, napastuiri sau cauza unui'pacat savirsit de aproapele lor, care prin clevetiri si defamari i-au
aproapelui lor numele eel bun, sau cinstea lui, pricinuindu-i pe deasupra poate si o paguba materiala, cum ar fi de pilda pierderea
serviciului.
<

lafuraturi

strain" (Epist. 54). Aceasta invatatura a marilor invatatoii ai Sfintei noastre Biserici se intemeiaza pe curatenia cinstei crestinesti,

careiti spune ca n-ai voie sa te atingi de un lucru strain; iar daca. totusi ai iacut-o vreo data, atunci sa-1 intorci numaidecit. Ai facut o paguba aproapelui tau, indrea.pta-o, cinstea crestineasca, curatenia inva^aturii lui Hristos o cere. Pina nu faci aceasta, nu esti vrednic de iertarea pacatelar si de vesnica mintuire. Nu are intrare in Imparatia lui Dumnezeu oricin^ este spurcat si face uriciune si
zice Sf. Ap. si Ev. loan in Apocalipsa sa (Ape. 21 27). Cinstea crestineasca, care ne spune sa ihapoiem un lucru strain, sa indreptam o paguba prkinuita. de noi, ne poruncete sa facem aceasta restituire celui nedreptatit, daca traieste inca., si anume, indiferen.t daca este sarac 'sau bogat, indiferent daca paguba a fost mare sau mica. Daca. eel nedreptatit a murit, trebuie sa resti-

rapit

minciuna" '

,.

vamesul Zacheu in Fata Mintuitorului' lumii, pentru ca urmarea acestor feluri de pacate, este, ca nu este iertare fara intoarcerea pagubei matenale, sau a numelui bun, fara restituire. Lucrul
facut-o

Vedeti cite feluri de nedreptati, cite feluri- de furturi exista si cit de usor se poate face vinovat crestinul de un fel sau de altul dm multimea acestor pacate? Cercetati acuma bine cugetnl vostru daca nu cumva ati cazut si voi in vreun pacat din acestea, si daca da, atunci pregatiti-va pentru restituire. Faceti-o la fel cum a

tuim lucrul instrainat

copiilor lui,

lasat mostenitor. Daca. insa

nu mai

aceluia pe care pagubasul 1-a este nimeni in viata, sau nu

acesta este usor de dovedit.

stim nicidecum unde se afla, atunci trebuie sa jertfim lucrul instrainat sau valoarea lui saracilor ori Sfintei Biserici, pentru pDmenirea celui nedreptatit de noi. Totusi, cit timp traieste eel nedreptatit, sau copiii, sau urmasii lui legali, lucrul instrainat trebuie inapoiat lor, si cit timp traiesc ei, eel ce a facut nedreptate, nu se poate ras-

348

Vama

a 6-a

furtl?agurllor

a In$elatorillor

349

cumpara cu o
r

SUSS dafoL

jertfa pentru Biserica sau pentru oameni. mci rug5auniIe - nn '' poate de2,e

^ * ***

Nici o

ui^i, si

atunci ve^i auzi si voi in Sufletul vostru dulcele cuvinte ale Mintuitorului lumii: Astazi s-a facut mintuire casei acesteia".

lata ce spune in privinta aceasta Sf. Prooroc IsaiaDaca veti ridiea mrrnile voastre spre Mine, imi voi intoarce ochii Mei de la voi, si daca veti starui in ruga, nu va voi asculta pentru ca munile voastre suit pline de singe" (Is. 1 15). Ce'fel de singe safie acesta? Este smgele nedreptatirii si asuprirei aproapelui. Din aceste cuvmte ale Sfmtei Scripturi ne incrtdintam ca eel ce face nedreo tate altora nu are parte chiar nici pe pamint

NEDESPAGUBIREA JEFUIT1LOR lL TINE PE PAcATOS NEDEZLEGAT SI NEIERTAT. Vino -striga marele predicator,
(nod gordian) al iubirii de argint Este foarte diilce singele saracilor, foarte placut este lucrul strain. L-ai mincat, 1-ai apucat si acum zici: Cumsa.-l intorc inapoi? Sa-mi saraceasca. casa si copiii'mei? Sa-mi micsorez veniturfe mele? Sa ma. lipsesc de avutia mea? Dar eu, Aici este o tmparatie a Ceruri'or iarasi, se cade sa ma pocaiesc Mai bine sa saracesc decit sa. ma. osindesc .'" Ai in miinile tale vreun lucru strain? Strimbatatit-ai pe cineva? tntoarce-1, intoarce-1, caci altminteri nu se poate sa iei iertaciune. Moartea poate sa. dezEpiscopul Hie Miniat
Aici,

la celalalt

cite incurcaturi!

Domnulm. El nu are nici liniste in Sufletul sau cit il mustra zma si noaptea, iar in clipa despartirii

de binecuvintarea
traieste
celei

dispar toate cele lumesti si vremelnice, va simti el cu atit mai du reros toate nedreptatile facute, caci ele vor a'pasa asemenea unei pietre uriase asupra Sufletului sau. De aceea adeseori se intimpla ca cei mai mari raufacori arata pe patul de moarte o cainta zdrobitoare, chinuiti fiind de remuscari dureroase si cauta. sa' repare in clipele cele de pe urma toate relele pricinuite aproapelui lor Cite odata acest lucru nefiind cu putinta, facatorii de rele se roaga lui Dumnezeu ca sa le trimita moartea izbavitoare, neputind suporta chinurile grozave ale remuscarilor sufletesti. Iar altii isi
fac singuri

Cugetul niari cind

lege datoria (legatura vremelnica.) a nuntii, care este foarte strinsa,

legata....

dar nu poate sa dezlege legatura strimba.ta.tii, incit ramine nedezDe tii lucru strain si marturisindu-1 nu-1 vei intoarce, Atit este de necesara pentru Duhovnicul nu are putere sa te ierte mintuire restituirea lui. Este bine zis in popor: Mai bine sarac
.

si

curat".

seama, pentru ca sa scape de deznadejde si de chin. Ati auzit cite feluri si chipuri de nedreptatiri ale aproapelui exista? Ati auzit ca cei ce se fac vinovati de aceste nedreptatiri nu pot fi dezlegati de datoria lor sfinta a repara paguba facuta 'cu premeditare in averea aproapelui, sau in stirbirea numelui celui bun sau altele si ca toti acestia nu pot primi iertarea pacatelor lor in Scaunul Marturisirei, nici nu pot avea nadejde de Indurarea
.

Dumnezeu dupa moarte? Drept aceea, daca. ne este aminte de mintuirea Sufletului nostra, de linistea constiintei noastre, daca ne este aminte de buna trecere a'noastra intre oameni, trebuie sa ne ferim si de cea mai mica nedreptatire a aproapelui, sa nu ne atingem de nimic ce este al lui, ba sa nu dorim chiar nimic din
lui cite sint ale lui,

dupa cum ne

sfatuieste

porunca a zecea. Deci, de

este cineva intre noi, care simte in cugetul sau ca. a facut o nedreptate de orice fel aproapelui sau, acela sa. ,o repare cit mai curind si fara aminare,^ pentru ca pacatul nedreptatirei creste din
zi in zi,

cu cit se amina mai mult restituirea, cu'atit mai greu se face.' Astazi inca puteti indrepta paguba facuta, miine Dumnezeu stie daca veti mai putea s-o indreptati. Drept aceea, toti citi va sim'titi cugetul vostru apasat de o nedreptatire facuta aproapelui, sa v'a ziceti din adincul. inimii dimpreunax:u Zacheu: Jumatate din avutiile mele, Doamne, le dau saracilor, si de am nedreptatit pe cineva cu ceva, intorc impatrit". Si rostind aceste cuvinte, si le si impli?i

i\i in miinile tale un lucru strain? Ai nedreptatit pe cineva? Da-1 inapoi, pentru ca altfel este cu neputinta. sa. iei iertare. Daca nu-1 dai inapoi, n-are putere sa te ierte, nu Duhovnicul care este un simplu Preot, dar nici chiar Patriarhul, tot Sinodul, toti Ingerii Cerului, ba chiar nici Dumnezeu, ca sa spun asa, nu poate sa te ierte, pentru ca, dupa cum El este drept si mai cu seama insasi dreptatea, tot astfel nu poate a voi nedreptatea. Nu! Legatura nedreptatii este nedezlegata! A murit un om insurat. Dumnezeu a voit sa'faca cu el o minune si 1-a inviat. Femeia lui il vrea din nou ca barbat al ei; el insa n-o vrea. Vin amindoi la judecata Bisericii. Inainte statatori ai Bisericilor, Duhovnicilor care pastoriti Sufletele omene$ti, ce spuneti? Ce hotariti? Este dator acel om spun teosa ia pe femeia' lui cea dintii sau este liber? Este hber logii pentru ca avea datoria s-o aiba de nevasta numai pina ]a moarte. A murit? Moartea 1-a dezlegat de legatura puternica a cununiei (1 Cor. 7 39). A inviat? Aceasta este o alta viata! Este ca si cum s-ar renaste din pintecele mamei lui. Iar cind cineva se

naste,

se naste liber.

care a luat lucrul unui sarac. Dumnezeu a voit sa faca o alta minune; la inviat si pe acesta. Saracul vine si

murit

si

un om

isi

cere lucrul

lui.

Inviatul

nu vrea

sa. i-1

intoarca.

Merg amindoi
dator

la
sa.

judecata. Intreb din nou:

intoarca. lucrul stiain,
logi

Omul

care a nedreptatit, este

sau nu? Da, este dator

spun

aceiasi teo-

pentru

ca.

asta este o datorie a Sufletului, care tine atita

.!

350

Vama
cit traieste

a 6-a

furllijagurllor

!>i

a In^elatoriilor

351

timp

Sufletul.

Era obligat sa-1 dea inapoi si dupa moarte, pina la vremea Judecatii
este ve?nica.

Sufletul este nemuritor, deci si datoria in via{a lui si mai tirziu,

viitoare.

ar muri'si de ar in via de mii de ori, totdeauna are aceiasi datorie de neinlaturat. Prin urmare; moartea poate dezlega legatura casatoriei, care este atita de strinsa, dar nu poate dezlega legatura nedreptatii ea ramine nedezlegata. Hu;

dator.

A iriviat?

murit? Era

Orice furt ce se face in public, in public trebuie a-1 restitui; furtlll sau nrdreptatea, care n-a fost cunoscuta inlume, restiinirea se poate face in ascuns, numai cu conditia ca eel nedreptatit
in
..I

Este dator.

Dp

intre in dreptuiile lui, si sa

Jesti

Numele

Restituirea se de favoare, sau de cistig in afaceri de comert, presupunind ca (Ceasta nu da celui nedreptatit ocazia de ai intoarce serviciile ce
I.

ils.

nu se dea vina pe altul pentru propus poate face dupa imprejurari: in forma, de dar,

mi

lui

Dumnezeu,

te lepezi

de credinta, rastignesti din

an facut.

nou pe Hristos? Sint oare pacate mai mari decit acestea? Si totusi, daca te pocaiesti si te marturisesti, Duhovnicul are atita putece[
incit poate sa te ierte. Dar daca tii un lucru strain si i-1 marturisesti, dar nu-1 dai inapoi, nu are putere sa te ierte. Pentru ce ? Pentru ca" prin acele pacate insulti pe Dumnezeu, si Dumnezeu, pentru paca-

Aurul

este metalul Blestemat, care omoara. Pe toti cei care alearga. Dupa el, si-1 vor comoara.

tele savirsite de oameni impotriva Lui, Si-a facut epitrop al Sau pe Duhovnic. I-a dat putere ca toate cite" le leaga sau le dezleaga. pe pamint sa fie'legate si dezlegate si in cei. Si Duhovnicul, ca epitrop al lui Dumnezeu, poate sa te ierte de acele pacate caie sint impotriva lui Dumnezeu. Tu insa tii lucrul saracului pe care 1-ai nedreptatit. Saracul acela n-a facut pe Duhovnic epitrop al sau, deci> nu i-a dat putere sa te ierte. Prin urmare, Duhovnicul, de vreme ce nu este epitropul saracului, nu pOate sa te ierte pentru

Doamne,
Sa-mi

daca. vrei si

mie
.

parte de-un tezaur Da-mi de-a-pururi sanatatea Dar nu-mi da aur Din stejari.
f aci
. .
.

FURII BISERICII S-AU INNECAT IN MARE.

Intr-un

lucrul saracului.

Eu insa, va spune cineva dau atitea sarindare si atitea ofrande la Manastiri! "Si socotesti ca esti iertat cuasta!? Taci! Nici o lege omeneasca, ba nici Dumnezeiasca, nu ingaduie ca cineva poate sa daruiasca lucrul strain. Deci, cine poate sa. ti-1 daruiasca? Daca Decalogul, care porunceste nu numai sa nu luam lucrul strain, dar nici sa nu-1 dorim, este o poveste, atunci tu ai dreptate. Duhovnicul tau, care te iarta. este un om cuminte, care isi cunoaste slujba sa, iar eu un mincinos. Daca insa. cuvintele Decalogului sint cuvintele cele mai adevarate ale lui Dumnezeu, atunci tu esti neiertat, Duhovnicul tau este un in?elator, iar eu spun adevarul. Avutia cea multa a lacomului este din nedreptate, si nedreptatea nu se iarta pina nu se va intoarce inapoi. Lacom si nedrept era Zachau, dar cum a rupt cursa, indata s-a si mintuit caci auzind cuvintele cele de aur ale lui Iisus Hristos, ce zicea Astazi s-a facut mintuire casei acesteia", intii, jumatate din avutia lui a impartit-o

ostrov ce se cheama Paros, un arab, tilhar de mare, ce se chema Ni-zar, a vrut sa ia dintr-o Biserica a Precistei, ce se afla in acel ostrov, o piatra frumoasa. si s-o duca la Crit si s-o inchine idolilor. Acea piatra, cu tocmeala lui Dumnezeu, a crescut asa de mare, incit nu incapea sa iasa pe usi. Atunci acel arab, miniindu-se, a poruncit de au taiat-o bucati si au dus-o in corabie. Pentru aceasta s-au innecat cu totii
in

mare ...
87)

la

om
b)

furat de la aproapele meu: mirean, Preot, calugar, de singur, casatorit, fara copii, cu copii? (b)

Am

CANONISIRILE FURILOR. Cei care fura ceva din SfinManastiri si Biserici, pentru a fi iertati, trebuie sadea inapoi tele de sase ori valoarea acelui lucru (Apost. 72; 73; comp. Antiohia, 25; 10 Sin. 1-2 Sf. Grigore Nisis, 8). Cei care au furat ceva de la aproapele lor, sa. intoarca grabnic pagubasului tot ce i-au furat (si de nu pot intoarce impatrit (Es. 22 7; Lev. 6 5; Num. 5 7; 1 Imp. 12 3; 2 Imp. 12 6; Lc. 19 8), sa-i mai dea ceva in plus pentru durerea ce i-a provocat-o prin furtul
sau).

la saraci.

doua, de a nedreptatit pe cineva, a intors impatiit: una, pentru ceia ce a luat de la saraci, alta, pentru aceia ce a pierdut saracul, alta, pentru aceia ce n-a putut cistiga, si alta, pentru aceia
. .

ce a patimit, chinuindu-se de saracie, de foame, de sete ciune ..."

si

de goli-

O bogatie potrivita prelungeste viata omului.i Cine o rapeste pe nedrept, inseamna. ca nedreptateste sau chiar distruge viata apioapelui (I Cor. 6 10; 1 Tes. 4 6). Cei ce a furat va fi oprit un an de la impartasirea sfinteniiloi, daca. se caieste si se prihaneste pe sine iar daca se va dovedi de
;

altii,

doi ani (Sf. Vasile, 61).

352

Varna a 6-a

A
pcate
1

furtl^njiurllor ?i a tn^el&torlilor

353

iar laicii sa se afuriseasca can. 13). Furul de case trei ani si metanii 100 in zi Cine rapeste si ia-al streinului cu nedreptate, 5 ani (sa se pol P caiasca) si metanii 100 (in fiecare zi).
(bin.
Vli'
ec.

C SaU k C Va lua din Sf Biserica ceara sau untdS^n unt en \ s Se afuriseas ca ?i sa dea inapoi. Cei ce fura din ave.f ea Manastxruor, clencii sa se cateriseasca,

un pod, vintul ii smulse mahrama de pe cap si o arunca in Oamenii umblau s-o prinda, dar femeia, pm ind de pe pod in o ducea apa, le zise: Lasati-o, dragii mei sa mearga, caci din upa a iesit si apa o duce". Din cistigurile cele necurate totdeauna nu se alege nimica. Si lolusi, sint atitea oameni care umbla dupa. cistiguri necurate?
1

i.i.

ii

(I.

R.o.c. 346).'

Cine ara cu plugul in loc strain. Cine fura groapa, 5 ani

si

4 ani

si

metanii 16 in

(fie-

90)

Am

fost

nemutyumit cu starea mea ? *

M
in zi

metanii 500 in

(fiecare) zi
si

aSUpr4_?i pe iubitoruI d e argint, 3 ani

(in lapte) si le

metanii 100

Cine baga apa in vin

6
si

Pnme?te

furul

?i

furS

vinde, 5 ani si metanii 66 ce se fura de dinsul sa e pocaiasca ca -

(ooj).

ocn

Cine fura gaini sau oua, un an si 36 de metanii. Cine fura dobitoc, 5 ani si metanii 300. Glne fura P am e (fructe) 6 luni si metanii

15 (P.B.G. p
.

110

Fu
.

tasire

40 de

se Pcaieste de buna voie, se inlatura ^ulJ care zile; iar eel care s-a dovedit, pina
la

de la Imparluni,
(Sf<

* NEMULTUMITORUL. Un cioplitor de piatra, ostenit de Iruda lui, dorea sa. fie bogat. Un Inger il asculta.. Iata-1 bogat. Dori apoi sa. fie imparat. Ajunse imparat. Dar soarele-i mai presus de el si-1 covtrseste. Dori sa fie soare, si fu soare. Dar iata ca. un noi se impotriveste stapinirei sale. Dori sa. fie nor, si ca nor ploua. de inneca. ot cimpul. stinca. insa i se impotrivi cu mindrie. Voi sa fie stinca. tata-1 stinca. Dar jos linga. stinca un biet om cu' ciocanul in mina, facea sa. scapere stinca facindu-se in bucati. Dori sa. fie un biet om, si iata-1 ajuns din nou Nea Ion" ca inainte. Dar de data asta fu multumit de soarta lui (Rev. D. Ort. VIII, 56).
I

UP
Post 27
tala,

P MB
la

?1
1

fieCare

dte 10 metanil

mincrnd Ioan

Cel care s-a dovedit fur public, in

f urtisaguri

nu vine
a

cu pedeapsa capi-

^rl ;n Vos
"

Preot le Dar si dupa Preotie de va cadea in patima e SP< e de Pre ' ie dU?a an0nUl 25 A stoli]or
.

S)

'

taran se casnea cu necajea foarte mult din cauza pamintului pietros. Dar iata. ca veni la el un strein misterios, ii lua. plugul din mina. si trase zise taranul cu el cele mai frumoase brazde. Ar fi bine acum" dar imi lipseste saminta". Iata si samin^a" zise strainul, i intr-o clipa. presara grauntele.
aratiil si se

NEMULTUMITORUL MULTUMIT. Un

Furul de cele Sfinte se pedepseste cu timp mai putin decit preacurvia dupa Sf. Grigore Nisis; se aplica pina la al treilea an (bf. loan Post. 30).
.

Dar Aici

ploaia va strica semanatura, sau soarele o va arde".

sint doua. cutii,

una cu

ploaie, alta

cu soare

le pofi

schimba dupa plac".

de o frumusete rara: Strainul veni din npa i intreba: Esti multumit acum?" As raspunse taranul daca. este"atita griu, n-are nici un pret". Dar intr-al tau sint numai graunte de aur", zise strainul i free ind in mina. citeva spice, aurul eel mai curat straluci in mina sa. 0, cum ma va insela negustorul cind ma. voi duce sa. schimb aurul", striga atunci taranul. Nici acum nu era multumit (O.M.P. 629).
Si intr-adevar, la seceris griul era

o.c.

trapeza obstea'sca si acopenndu-1 cu sac si cenusa, sa faca pocainta in toata vremea rugaciumlor Aceeasi lege se aplica si celor ce fugeau o
p.

Daca cineva va fi prins furind, sa i se dea 39 de mmcare sa i se dea numai piine si apa in afara de

lovituri

de

164).

(VRM
\

88)

Am

89) vlndat marfa rea in loc de buna ... vin, lapte cu apa luat pref mai mare decit facea marfa?

Am Am

inselat?
?

(c)

NEMULTUMITORUL SARAC-BOGAT. Un Preot intilni odata

un om nemultumit cu starea sa. Intrebindu-1 ce mai face, acela ii raspunse: Foarte rau taica. Parinte! Sint sarac lipit pamintului, drept ca Lazar din Evanghelie". Preotul luindu-1 de mina., ii zise: Dtimneata nu e.sti tocmai asa de sarac, cita. vrenae esti sanatos. la socoteste bine si raspunde-mi: Ai da cei doi ochi pentru zece mii de galbeni?" Fereasca. Dumnezeu f Niciodata n-as
in cale

DE APA vindf lapte + f oras si cazuse in ispita S-A DUS. O femeie, care vuidea la de a-1 mai spori cu apa se a aSa ma hrama-noua (invelitoare de cap), cumpai? f rata de la pravahe. In drum spre casa o ajunse o
<

PA

S -A

LUAT

SS5m

furtuna,

si

trecind

.ISI

Varna a 6-u

A
o
lu.ir,
|j

furtlsjagurilor $i a tn^elatorillor

355

mina t i-ai dToP^Ntl da-o? Nici asta! Dar picioarele?" Pentru nimic in lumel" Vezi, aja dar, cita vreme esti sanatos, ai comoii care pretuiesc mai mult d.cit toate comorile si imparatiile lumii acesteiaf"
'(D.C.

^r,-^ ^
111

omuL car

asa cum o doreau Domnului. Noi zic

si

Sfintii Apostoli si toti adevaratii

ei

ne

urmasi

laudam

in necazuri, in suferinte,

yliind ca necazul, suferinta

cercarea nadejde,
i

owl? "
d)

m " am

tulburat S roazni ^

neimpacindu-ma cu soarta

aduce rabdare, rabdarea incercare, innadejdia nu da. de rusine, pentru ca iubirea In Dumnezeu s-a revarsat in inimile noastre prin Duhul Sfint ." (Rom. 5 36). Asa dar, cl ce ni S-a dat noua. e mult mai bine cu piatra^ cu crucea, in spate, decit sa ne ia si sa ne innece
.

nivalnicele valuri ale ispitelor

si

pacatelor.

ACESTEI VIETI; Ca si alte loc'alitati de pe pYmtt este si tara muntilor inalti, printre care serpuesc nun navalnice cu torenti de munte. In legatura cu acele ape repezi in cursul lor, un lucru foarte interesant si plin de mult inteles duhovmcesc se poate vedea in anumitele locuri ale acelor ape ale Abismiei. Lccalnicn aceia, cind vor sa treaca un astfel de riu mai mtu cauta cite o piatra grea, o ridica pe spate si tinind-o bine' trece cu ea prm valunle acelor ape navalnice. Pentru ce fac ei oare acel lucru ciudat? De ce poarta ei cite o piatra grea in soate cmd tree prm acele ape? Pentru ca piatra, prin greutatea ei, apara pe acei oamem: barbati si femei, sa nu-i
Abisima
acele ape navalnice. Piatra cu greutatea ei adaugindu-se la greutatea corpului omenesc, ii face mai grei, si torentul apelor nu are putere sa-i doboare si tirasca cu el in jos. Fara acea piatra in spate, fara greutate, l-ar duce valurile si i-ar inneca apa.

PUTEM TRECE cu usurintA naIalnicele vI^S* VALURI ALE

DTJClNDU-NE CRUCEA GREUTATILOR

SI

STJEF

Multi dintre cei "lor, s-ar fi innecat lost ivire, n-ar fi pus l.ililor, crucea grea
'

acum in Imparatia Cerude mult, daca Mintuitorul, in marea Lui Mila vremea potrivita. pe spatele lor piatra greua suferintelor. Aceasta ne-o arata destul de
mintuiti, care se afla

clar Istoria Bisericeasca, Vietile Sfintilor si alte scrieri ale Sfintilor

Dascali sau luceferi luminati luminatori ai Bisericii lui )umnezeu. Aceasta reese clar din cuvintele Mintuitorului, Care /ice: ln lume necazuri veti avea. Cel ce voieste sa vina. dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea sa in toate zilele si sa-Mi iirmeze Mie... Cel ce nu-si ia crucea sa si nu vine dupa Mine, nu este vrednic de Mine" (loan 16 33; Mt. 16 24; Mc. 8 34; Lc. 9 23; 14 26-27; Mt. 10 38).
I'.irinti si
I .

doboare, duca

si

innece

la lad.

ciuni si ceren, ea sa trecem prin valurile acestei vieti. Gteutatea Crucu acesteia ne apara ca sa nu ne tirasca valurile 'acestei lumi
^Astfel,

pacatelor si lumn zacinda in eel rau (1 loan 5 79). Ele ni se pun pe spate ca un greu petrol, ca o cruce grea. Greutatea aceasta ansa, este? o greutate bmecuvintata. Crucea aceasta a suierintelor necazunlor, strimtorarilor, a feluritelor greutati ce ne apasa aproape zilnic, neface mai grei, si ne adauga puteri noi de sus, prin ruga-

msa isi au rostul lor in ferirea oamenilor de innecul in marea vietii acestia mvluita de viforul ispitelor. Ele au proprietatea minunata de a ne mentme pe piatra credinciosiei si vietuirii curat crestinesti 1^ a nu ne cufunda cu totul in fioroasele virtejuri ale multimii

Necazurile si suferintele vietii noastre pamintesti de pietroaie, un fel de greutati care ne apasa greu',

sint

un

fel

adeseori. Ele

Sa ne rugam Domnului Dumnezeului nostru sa ne dea si noua aceasta cruce sau greutate binefacatoare, ba inca atunci cind va Irebui, sa ne-o mai si ingreueze, si sa. ne ajute cu Darul Sau s-o ducem cu indelunga rabdare, pentru a trece neprimejduiti, cu bun succes, apele acestei lumi, si osa sa inaintam pe calea. vietii, a mintuirii si a dobindi trecere usoara prin vamile vazduhului.in odihna si bucuria ce se petrece in Noul Ierusalim Ceresc, cu multimea ostirilor ingeresti, a cetelor Sfint^or, care ne asteapta. acolo sus, sus la Dumnezeu Izvoryl tuturor bunatatilor si fericirilor (Ape. 6 11; Ps. 141 11; Evr. 11 3940).

91)

Am

mele,
ta^it?

am

bantrit, napastuit pentru pagubirea averii, acuzat, judecat si osindit pe altii pe nedrept ?

cinstei.

Am

nedrep-

92)

93)

Am Am

r&pit

pacea aproapelui men?

rapit (e), silnicit,

m-am

lacomit

si

am

nedreptafit

e) RlPITORII, CLEVETITORII SI ASUPRITORII; SlNT MAI ODIOSI DEClT UCIGASII. Acestia sint niste salbataciuni

vazind marile binefaceri ale greutatilor acestei cruci pusa pe umern nostri omenesti, s-o purtam cu resemnare. Greutatea- aceasta bmecuvintata a crucii ce pe -umen, care ne apara de innec si de
ni-i

pusa frecaruia

'din noi

pieire, e bine sa o si

dorim

purtatoare de masca omeneasca, mai decazuti si mai nesim|itori si decit jivinele pamintului, care nu cruta pe nimeni, nici chiar pe Sfinti (Mt. 23 2738). Crestinii veritabili, care sufera si Indura cu muJtumire jefnirea de averi, de ranguri, de cinste, de situatii bune, de sanatate ba chiar si de viata, devin foarte iubiti inaintel

356

Vumn

a 6-a

furll^agurilor

?i

a In^elStoriilor

357

Si^Sudtfmo^H^ 4 mo?temton 1;
2
de
aici *J de

LU
ai

pe pain

nt,

Urki0?i nesuferi ti< care inspira ura eZeU a S IOr LUL Pe dt Sint vredS "i C1 Cre? tln ? Care SuferS cu bucurie ^pirea ^erii r ,tl nt mai + tlcal0?1 mai de Plins ?* mai vrednici 31 nl' UV Iml aCCla Care rapesd averea * <**tea aproapeju lor Acesti r rapiton, care se aseamana lor. cu si
'

^ f*^ Tl^da
-

rapitorii,

c evetitorii ?i

Dumnezeu, incepind din Biserica Luptatoare. Dimpo rivT toti asupritorii acestora, devin cLs^a'dicSlui

5 V Imparatiei

Vr dnid fHnd de cununa

ceni-

m Tf

f-

-i

TurT^

'

'^

We

.id;ijduiesc in milosteniile ce le dau din rapirile lor. Acelea insa. mi sint milostenii; ci amagire, cruzime, neomenie. Cu milostenia si cu dreapta credinta. se curata. /ice Sf loan Gura. de Aur Milostenia nu zic cea din rapiri si nedreptati, ca aceia uflcatele. nu milostenie, ci cruzime si neomenie. ."Ce folos este a dezbiaca si a imbraca pe altul? Asta nu-i milostenie; ci rautate si unul pc '..ilhaticie. Si stiti pentru ce? Pentru ca: 1) Nedreptatesti pe unii, si miluiesti pe altii!
ii
.

cu pasarilfS

2)
in

ilreptatit
3)

pe

de mult P e dumnezeu a se lacomi la avutie" (Orh. 24, ep. 2-aCor ) ?1 nedre P.ta titorii sint maijrSi si decit ucigasii. Ucigasul mtr-un ceas ndica viata omului si-1 trimite in vesnicie
ca. Ja a rapi, , a silnici
,
'

ytt^TioiT"m rl
cita

si Sf. loan Gura de Aur, zicind" Cind de la sarac, lasa pe eel efm? sipliW] at poti pe rapitor. De ce? Pentru ca jefuitul sau clevetitul scutuS de pe sine intmacmnea, rugina pacatelor; iar jefuitorul sau cleved HitUl S - a /l0Sit; iar -dreptatiLulI-a

la izbmdire. Aceasta o arata vex vedea pe bogat rapind

Motivezi pacatul, amagindu-te de eel rau cu vorba ca pe unii dar am miluit pe altii, si tot e bine!

Am

^X N T* nbde ^
si
"

Twf.TT
- zicea Si
el
'

vreme

insa,

r&piW,
i

mtuneric facindu-i-o lui, il faci a dori sa moara de mii 000 6 dte r de faci tu atunci *?"' ^ ** loc de unT fOrTx! \um. Al, c. Kora.J. Rapirea e mai cumplita decit uciderea, topind incet incet pe saracul (Om. 52 la Mt). Rapitorii si nedreptatitorn se dezbracl de firea omenta sea si se imbraca in firea fiarelor salbatice si in nemilostivi^ Pentru aceasta Sf. Prooroc lezechiil ii numeste lS

nle

nu rapirea este rea decit uciderea? A-l da pe sarac foarnetei si a-l baga in temnita unde sa se chinuiasca sa moara de foame in chinuri si in felurite cazne sau torturi C 1 61 C UC de '-' repede? UdS a ?uI de oame ' odata a ?nffntTi t I' 5I aC ! 3 J w putina vreme chinuindu-se, ' moare, scapmd de duren; iar tu cu clevetirile, cu banuielile

f-au

ClGVetlt ?

nedreP ta

clevetitorul si nedreptatitorul, fac sa moara in tot ceasul. Spune

Ranesti pe unii, lasindu-i indurerati, si cauti a vindeca pe pe care nu i-ai ranit, trebuind a-i vindeca pe cei ce i-ai ranit, dar mai bine era a nu-i rani deloc. 4) Rapirea averii si a cinstei aproapelui, e cruzime si neomenie, care e socotita. ucidere de fii inaintea parintilor sai, si varsare de singe inaintea lui Dumnezeu. 5) Iubitor de oameni cu adevarat este aceia care pe cei raniri de altii el ii vindeca, asemanindu-se cu Samarineanul milostiv" (Om. 23 la loan).
uceia

^mai

Nadajduirea
lea

ca.

prin milostenii, afierosiii

si zidiri

de Biserici

din nedreptati, s-ar ierta, este o amagire primejdioasa. Toate acelui Dumnezeu ca un stirv imputit. Spune-mi Dumnezeiescul Hrisostom daca. a-i trage un stirv pe drum si 1-ai aduce la Jertfelnic, oare nu te-ar osindi toti ca pe un

sint inaintea

nS

zice

Sil
lumma

spurcat? Deci,
este

cum nu

te voi mustra, ca jertfa aceia din rapire,

'

si

cu'asupri-

S, rS;
Sfrfna string

" f* " I si lucrun avutu

maiU U rZ6SC
x

T^smul

?'

pretioase, sporind
lui sint

^
.

intri

P"^'

Capetenule varsa^singe
Sf.

*Z ^ numarul

in

miJ Iocul Ierusalimului.

ei Sufktde. vaduvelor

aceasta? Ce dezvinovatire vom cistiga prinaceste jertfe din rapiri? Vretia ziceca.se fac oarecare invistierii din rapire? Dar oare nu pute mai rau decit un magar mort si imputit? Tu pi in bani rogi pe Dumnezeu sa uite relele ce le faci, rapind, formaluiesti a-Si aduce aimnte neincetat, punind jertfa tape Jertfelnic! Si acum nu numai aceasta este greseala ta ci si decit aceasta mai cumplita este alta, caci spurci Sufletele Sfintilor,- care poarta. sau odihnesc in ele neincetat pe Iisus Hristos. ? " (Om. 73 1a Si tu cutezi a trimite acolo astlel de necuratii

mai spurcata.

decit

loan).

lui in
si

ca niste lupi care sfisie prada'Ei ucid Sufletele ca sa-si sature lacomia ? (Iez. 22
.
.

tori prin Sfintele

lui

Privitor la zidirile ce le fac astfel de rapitori si nedreptatiMSnastiri, Sfintul Isidor Pilusiotul scrie Episcopu!
.

Ap. Pavel sfatuieste pe crestini a nu se amesteca nici a minca cu crestmn rapiton .. ca aceia nu vor mo 5 teni Imparatia bi Dumnezeu (1 Cor. 5 77; 6 9-70), Unii dintre rapitorii aceia

Evsevie, zicind Zidesti o Biserica in Pelusen cu nedreptati, cu ocari, cu asupririle saracilor si cu saracitoare cheltuieli ? Lucrul acesta nimic alta nu este, decit: a zidi Sionul cu singiuiri si Ierusalimul cu nedreptati" (Mih. 3 912). Dumnezeu nu are trebuinta. de jertfe din cele straine; ci, aceasta o uriiste ca pe un dine junghiat". Sf. Vasile eel Mare, privitor la aceasta, sfatuieste
. . .

358

Vama

a 6-a

Jturti$agurilor ^i a Snifelatoriilor

359

ca: milostemi, afierosiri si zidiri de Biserici sau Manastiri, sa se taca numai din agomseli proprii,

ubatorilor trebuiesc respectate, caci altfel se necinsteste

Dum-

fl n + ?T (agonisita din
-

cinstite, curate, zicind:

ne lnva * a: " Cinste ? te Pe Domnul din averea ta 1 dreptele tale osteneli) si adu-I Lui pirga din rodu!f

Pentru

nezeu
1) Dintre toate sarbatorile, Duminica este cea mai de seama de Preamarirea lui Dumnezeu, de aceia ea trebuie respectata. Cine nu merge la Dumnezeieasca Liturghie din neglijenta. cle-

7 utnlit

Z"'

3 9;

mp
-

/i

Tobit 4 7;

Is
-

Sir
-

aulV'if eeSr
Numai
restituirea

Jertfa din rapire este o foarte mare uriciune inaintea lui Dumnezeu. Cel ce aduce jertfa din averea saracilor, e asemenea colui ce junghie pe fiu inaintea tatalui sau. Cel ce rapeste piinea saracilor este ca^ varsatorii de singe. Cel ce ia hrana trebuitoare ca cel ce varsa singe Asemenea si opritorii simbriei slugilor si a platii Pucratorilor Cmd unul zideste si altul strica, ce folos? Se ostenesc in zadar! Cmd unu (jefuitorul) se roaga si jefuitul blesteama, al cuiglas va asculta Stapinitorul ? " (Is. Sir. 34 22-26) Cel ce junghie un bou, ca si cel ce omoara un ojn, cel ce jertfeste oaid ca si cel ce rupe gitul unui caine, cel ce aduce prinos, ca si cum ar aduce singe de pore, cel ce aduce jertfa de tamiie, ca si cum se Sebit CSile lor in urniunile lor binevo* f leste Sufletu lor. Pentru acesta si Eu voi alege pentru ei soarta cea rea, si cele ce n mfneoseaza le voi aduce peste ei; caci am strigat si nu Mi-au raspuns, am grait si nu M-au auzit, au facut farai aCda Eu binev iesc inMine
. . .

mireanul se afuriseste, dupa canonul 80 ;d Sinodului VI ecumenic. Dumnezeu nu Se preamareste prin lenevire; ci prin lucrarea duhovniceasca.
ricul

se

cateriseste,

iar

2)

Sfintelor Slujbe (Sin.

60).

ocupe cu munca in timpul 66; 62; M.O. o.c. p. Ill-a intreb. Cei ce rapesc din vremea zilelor Sfinte pentru lucru, pentru

Nu

se cuvine ca cineva sa se

VI

ec. can.

jocuri, betii, praznuiri paginesti si lelurite petreceri anticrestinesti, sint vinovati canonisirei f uriilor de cele Sfinte (Vezi pe larg Oglinda
Sf.

Duhovniceasca" pp. 795810; 1945 1954, de aut. si hotarirea Sinod Ortodox Roman cu decretul regal Nr. 1391 din 3 Iulie, 1874 M. Of. Nr. 156 din 18 Iulie 1874, pentru respectarea Duminide peste an,
si

SS"?

m' \

cilor si sarbatorilor

in Epistolia Duminicii", de aut.).

"

Furi de cele Sfinte sint toti cei care cu invataturi si felurite rnestesuguri satanice, potrivnice Ortodoxiei, si alte mijloace infernale, rapes* Sufletele din sinul Srintei Biserici Ortodoxe si le atrag cu ei pe teritoriile diavolului la felurite pacate, jocuri, cintece
curvesti, petreceri anticrestinesti,
cati.
. .

idolatrizari,

capre, brezai,

mas-

atuncea
94)

jefuiti, cele rapite: avere sau noi a auzi cuvintul Mintuitorului 2icmdu-ne: Astazi s-a facut mintuire casei acestia..." (Lc 19 '~J 7 70 Proorocul David, zicind: Cele ce n-am jefuit >-J\

drept ne scapa de greutatea acestui pacat. La aceasta ne da pilda vie de urmat Zacheu vamesul: Doamne, lata, jumatate din avutia mea o dau saracilor si de am nedreptatit pe cineva, intorc impatnt Asa, intorcind celor pagubiti,

averii rapite sau a cinstei celor in

cinste,

ne vom mvrednici

si

>

am

platit" (Ps.

68

6).

Am

furat din vremea zilelor Sfinte? (f)

Acestia sint asemenea lui Cain si Ahitofel. Precum cel dintii a tras pe fratele sau din casa parinteasca la cimp, unde 1-a ucis, si al doilea a razvratit pe Avesalom contra lui David, fatal sau, agonisindu-si lorus groaznic pacat, cumplita pedeapsa si moarte vremelnica si vesnica, asa si acesti rapitori si ucigasi de Suflete, vor patimi aici si dincolo de mormint, de nu se vor reculege, indrepta si face roade vrednice de pocainta (Vezi despre aceasta mai pe larg in Oglinda Duhovniceasci" pp. 1945-2033; 484-5; 493; 801-3, de aut.). In toate zilele lucratoare sa lucram; iar zilele Sfinte trebuie
sa le serbam: crestineste, duhovniceste, Dumnezeieste, ca adevaratii fiii si fiice ai luminei, ai zilei, ai luminatoarei Biserici si ai
lui

orgii, erezii si la alte blestematii.

SI VESNIC. ce ripesc dm vremea zilelor Sfinte Duminici si sarMtori Cei intrebuintinci-o la felunte pacate, praznuiri diavolesti sau petreceri anticrestinesti, clevetin mvrajbiri, ba chiar i la lucrarile pieritoare, in loc de a o.folosi la trebuintele sufletesti, in slava lui Dumnezeu si a mmtumi lor suit asemenea ca cei ce fura sau jefuiesc Sf. Bisenca. Sarbatonle -suit zile inchinate special Preamaririi

n rApitori ai VREMII J TORI, ??I CAD IN IADUL VREMELNIC

t

SFINTE DIN SARBA-

niceste, ca

Dumnezeu, iar nu anticrestineste, idolatriceste, pagineste, satalumea zacinda in cel rau (1 loan 5 19; loan 8 44; Is. 1
13).

Ape.

drept ca prin

Se lauda. Mafia,

munca se lauda sarbatorile, munca buna si cinstita aduce creatia

;

si

prin Marta! recreatia.

legea cinstita a muncii nu desfiinteaza legea repausului Duminical, praznical sau sarbatoresc ci, in mod natural si legal, \q pretinde, consacra si statomiceste

intrucit

datona omului

este de a proslavi

lui Dumnezeu. pe Facatorul sau zilele

SFINTA DUMINICA
foarte

SI

SURORILE
in

buna

intelegere sapte surori,

EI. Odinioara traiau in casa si in mostenirea ra-

360

Varna a 6-a

furtlsagurllor

?1

a In^elato'rlllor

361

masa de la paring. Sase din ele mergeau la felurite lucrari, dma, la cimp, la padure. A saptea totdeauna statea ]>c loc si

in Kift,
in
'

\,

jea de gospodaria casei: cura^a si aerisea camerile, pregaiea carea, cirpea hainele, facea tot ce trebuia. Seara, cind

mln
.

,m'|
,

unde lucrau, lucram afara

.

veneau ostenite de la lucru, aflau intotdeauna: o casa calda, o m., buna, bine preg&tita, paturi curate, asternuturi. in sfirsit, lol ce trebuia omului ostenit. Si era destul de bine asa pentru toatfl Dupa citava vreme, cele sase surori incep sa zavistuiascfi pi sa bodoganeasca pe sora lor mai mare care raminea acasa. cu grija gospodanei. Intr-o buna zi, bag seama, indemnate de soaptea v. cleanulm sarpe diavol (Fac. 3 7-5), s-au sfatuit ele afara. la cimp
. .

suroiilti
i

,!

dormit...tfa maturata, curatita si buna pentru siratmd omrau Un grozav. mai ,, O stor lipsuri ceva si de lungi sai baiet,u cu ima din surori acasa, s-a bagat ferestrele. si usile si chiar ba ,lru, a furat tot ce a putut,
.,
,

,1/ita, nici

de era nimeni care sa se mgri]easca bucatasi de ale pasari, de vite, de curatenie I,ele ce^ vazura: de vai acasa, toate so intoarsera si incalzita, tu foe, nici tu mincare gatita
tsa insi

nu

lie,

strinsesera bietele surorim aflara murdarii. Tot ce agoniseala zi. S-a topit toata , disparut intr-o singura

noapte. Asta nu-i dreptate.

.

zicind: Traiul nostru nu-i dupa buna dreptate. N<i in gradini, in cimp si la padure, din zori si pina in si sora noastra,, cea mai mare, sade acasa ca o doamna
. . .

De acum

inainte, ia sa pofteasca si
si

noastra

doamna
.

la

lucru.

Ia,

sa mai lucreze

ea impreuna cu noi.

.".

W
[?

de cele ce vazindu-si nebunia lor, caindu-se ,\,.....-.i Vai scumpa noastra sun,.., surori au strigat indurate:;, te potrivi la prostia noastia. iarta nebunia noastra, nu inainte intotdeauna acasa. Ingnjeste c, ramii de acum gospodaiie, de casa, de masa noastra, stii tu mai bine de vedem noi bine ca f ara de tine acasa, 1 avutul nostru. Acum pe cunoastem foarte bine ca scotmdu-te
|

ki

Itiicuria

muncii

lor.

facusera

foarte ran. Acum ,u noi la lucru, pierdem tot

tt

ce-am agonisit in vreme indelun-

de cred ca-1 pricepeti cu totii ; Tilcul povestirii acesteia, cele smt surori sapte cele pe larg, cum ca fcrr...s a vi-1 mai spune Dupa citva timp de conintelegere, saptamini. Etc zile ale fiecarei scot la lucru pe sora lor mai ase surori (6 zile ale saptaminii) nemultummdu-se (Duminica), adica cei mai multi crestmi mai mate la lucru si pe sora lot cea ;,ilele lucratoire, scot",
Duminica". Prin asta insa
ei,

huzulucram afara la hotar. Cit ii ziulica de mare pe noi ne arde soarele, ne bat ploile si vinturile iar tu stai colea la umbra, racoare, sau cind e frig, la caldura Ia, ma rog, miine sa poftesti si mata cu noi la lucru, ca nu-i vreme de domnie sau de
resti
;

Seara venind acasa, au stat la masa toate. Dupa ce se saturara bine, cele sase surori ii zic surorii lor mai mare Draga sora, asta nu mai este deptate, tu sa stai acasa ca o doamna si sa
:

iar noi sa

lenevire".

Vorba rea a prins radacini

adinci.

saptammu. urori ale ei, adica celorlalte zile ale in lucreaza .rtoti si de toate, ca, tot ce se an este paguba mare peste de man a altor praznice sau sarbatori o graoznica prim e] die penttu entru averea si gospodaria lor, este tirg fac ctejtmu Orice ami k lor soc etltea si Sufletul lor. cumpar^(a ara de Once ntS sau sarbatoarea, cade sub blestetn. te. a urise ? hrana trebnica cind este calatoi) se zice un luminal Pannt bise afunsiti sint vindut, P e ceea ce au batoa folos pier ca fumal

penttu un patut cistig pietd mai md /sufletele lot, pogonndu-se Inn.t, pietd tot, isi pietd chiat Dumi Sufletului este de odihna si lummatea le vii Ziua Domnului cebrlalte bmecuvintate i calduta ? Sea este ziua cate da "lamina

^^annmc^an

E bme

sa se stie

^^ ^
=

D*

ricesc

Dimineata, cele sase surori luara. cu ele si pe a saptea, pe sora lor mai mare. Ii pusera sapa in spate, o luara. dinapoi si o' dusera la cimp si o silira sa. lucreze toata ziua, umilind-o cu 'felurite vorbe muscatoare, viclene si inrautatite. Asa au lucrat cele sapte fete toata ziulica. La apusul soarelui parea ca au sporit cu ceva

met un tot sporal eel mare - diavolul - f ura vinturilor viielioase. ca e lac^omt, ctestmdot si -n^tatea ^ nunicestetoata agonisita Preo|u dnd man si in ^rbStori lucreaza Duminica, in praznice

-se

cheltuiesc fara

Hotul

Dumnezeiestile Litutghu. Numai ctesti sluiesc in Sfintele Biserici cinstesc si popotul acela cate nu farnUia, societatea, institutia

.;

362
e c

Vama
1

a 6-a

? Domnului, dupa porunca lui Dumnezeu si ho?1 a Sfmtll r ***#> luind P-'e cu^oat eviavia la 1 bfmta Slujba si Dumnezeiasca Liturghie din Biserici petrecmd in rugaciuni si in ginduri pioase, au parte la cefe bucurn ui viata si spor la lucru in cele sase zile^le

^?.f

vS

cJ

A
tliiinineze mintea,
ilti

fur.U>agurllor i a tn$elatoriilor

363

ziu

"SasTt-

viata vremelnic piilbusirea in iadul

sa-si afle

si si

sa-si

mintuiasca Sufletele lor

vesnic".

bw'

* mFrat Mintuitorul

MAICA DUMINICA, DE CE PLInGI? Pli ng zice - caeu Dumnez a ^ut VS**' rearms T"" 8011 H OS * Lumina Kimii oame ^ aceasta z uptTsatint , lnt unece in loc de a se lumina. F

s^taminu

WaS
-,

luat (furat) lucruri, bani, ceara, lumlnSri, untdelenm, 95) rapit din averea Biserica si nu le-am dat Inapoi? din Sf. l.t. Schituri? Manistiri, fintelor dat Inva^iituri mincinoase, contrare adevaratelor inva96) (flluri Dumnezeiesti si bisericesti, prin care s-au pierdut mul^i CresHni, cazlnd In prapastiile ereziilor, ateismului, necredinciosiei si vie-

Am

Am

Am

ca i n ziua ire,

Hristos

Domnul cu
sint
?i

triumf

dmNoui Ierusalim Ceresc.^' r Eu plmg pentru ca de? i sint ziua Invieru Domnului care trebuie a se praznui: crestineste, duhovniceste, Dumnezeieste' majoritatea crestinilor praznuiesc anticrestineste, facind cele mai grele, uncioase, scirnave pacate si faradelegi. Eu pling cu amar ca sint zma cea mai luminata a saptaminii: dar majoritatea purtatorilor nU melui c tmesC; au ficut din ne Q 2j a SufleMor, o zi batjccorita cu jocuri pacatoase, cintece
'

Sf^ Tems^C

Cre?limbr Pm feWe PeS^STarScSS: Sw VSrST^? Pacate, care uricnme inaintea Dumnezeu

Implies mTeru
lui

ui rci

anticrestinesti

d V lului

iadulu1

d ?temdu-se

Am lucrat In Duminici si in sarbatori legale, la mine ori la alfii? Am fost la vlnatoare, la tirg, am vindut si cumparat In lUele Sfinte? Am facut claci in zilele Sfinte si m-am dus la clacile
97)

Acute de alfii: simple, cu la'itari, cintece curvesti, jocuri, povestiri actrebnice, vorbe sclmave, petreceri anticreftinesti, fapte nelegiuite, foctii, sfezi, dracueli, sudalme, Injuraturi de cele Sfinte si alte rauI

tati?

rapit Sufletele din Biserica lui Dumnezeu pe care le-am 98) dus la jocuri ,nun$i, cumetrii, patroane cu lautari sau muzicanfi.
.

Am

^ ^^^^^
curvesti

in pacate, orgii, blestem&ijii si in rataciri?

poveduire in toata lumea, oamenii au facut o zi mtunecata. Pling ca din mine, ziua cea mare", in care se va arata pe cer Semnul Fiului Omului
Divin' necunoscindu-1 cum se cuvine si profanindu-1 cu starea si calcarea pe el. Pling, ca din mine, ziua JJomnuiui, oamenii au facut ziua diavolului. Pling ca dm mine, ziua Invierii Domnului si a Sufletelor crestinilor, oamenii au facut ziua omoririi Sufletelor ziua robiei diavolului. Pling, ca din mine, zma luminata a Domnului, oamenii au facut ziua mortii, ziua diavolului. Eu pling nemmgiiata pentru toti si pentru toate, care isi intuneca mintea, i? i pierd viata si isi omoara Sufletele, tocmai aceasta zi de pJina luminare, in care trebuie

Duhul Dumnezeu, S-a pogorit din cer peste Sfintii Apostoli, lumimndu-i i imputernicindu-i ? la proMint

luminata, au facut majoritatea crestinilor ziua cea ma j neguroasa si mai ir-tunecata. Pling ca din luminata a Dumnezeirei, in care ?/"!'

Petreceri anticrestine, desfatari, claci "de rautati, sleahte de clevetiri infernale, tirguri s a Plmg indurerata, ca din mine, ziua cea'

5^

'

niai

adus jertfa la Sf. Biserica ce era mai prost din cite am 99) la adus: jertfa, liturghii, daruri. ? avut In gospodarie ? strSine osteneli furaturi si Sf Biserica din luat de la altii dobtnda mai mult decit se cadea? 100) nedreptSfit pe aproapele meu, cinstindu-1 dupa haine, avere, situafie'lumeasca si desertaciuni ; iar au dupa credinciosia, vietuirea, virtutea si meritul lui adevarat?
. . .

Am

Am

Am

Am

Inselat cu clntearul skcu alte masuri, cu vorbe meste101) sugite si in alte felurite chipuri la cumparat si la vindut?

Am

102)

M-am pomit cu ura de moarte asupra celor ce m-au furat ?(g)

M. Cruce, oamenn nesocotesc

(f)

acest

Semn

sa-si

SI CUVIOSUL ARETA. spre Patria Cereasca, pas Bun, cuviincios, folositor si cre?tinesc pentru toate ; vrednicie este a mul^umi lui Dumnezeu totdeauna cu rele. Aceasta cele pentru nu numai pentru intimplarile cele bune, ci si lui lov; facut s-a nu numai ca inmul|este darul dreptului, precum s-a Aceasta ci si pe eel mai pacatos il preface in Sfint desavirsit. fericitul marturiseste adeverit cu Cuviosul Areta, despre care ne Episcop Simon, care s fost insusi vazator, povestind urmatoarele: tn MSnas.tirea Pecersca era un monah anume Areta, de neam din cetatea Polo|k. Acesta avea multa bogatie ascunsa in "chilia sa i atita de mult era cuprins de zgircenie, incit niciodata nu dadea nici un ban cit de mic milostenie saracilor, dar nici chiar pentru

SE PAGUBI;'cI A SE FOLOSI CA

g)

JEFUITII SA

MULTUMEASCA DOMNULUI, SPRE A NU

364

Vama

A
a 6-a
..

furtlijagurllor i a ln?elatorlllor

369

trebuintele sale nu cheltuia ceva. Intr-o noapte venind tilharii, i-au furat toata averea. Atunci, de mult necaz si intristare, putin a

pierdut singur viata. Pentru descoperirea jefuitorilor asupri pe cei nevinovati, si pe multi i-a muncit fara dreptate. Frath\toti il rugau ca sa inceteze cu incercarea aceasta, si-1 mingiiau, zicindu-i: Frate, arunca-ti spre Domnul grija ta si El te va hrani". El insa. nicidecum nu asculta; ci cu cuvinte i mai aspre ii ccara pe toti. Dupa citeva zile a cazut in boala cumplita. Era aproape de moarte. Nici atunci insa nu inceta a cirti si a huli. Dar Iubitorul de oameni Dumnezeu, Care voieste ca toti oamenii sa se mintuiasca, a aratat Mila Sa si spre dinsul. Zacind el in boala aceia ca un mort, dupa mult a nevorbire, deodata in auzul tuturor a strigat cu glas mare: Doamne, miluieste-ma, Doamne, iarta-ma, Doamne, gresit-am, a Ta este bogatia, nu pling eu pentru aceasta...". Dupa. aceia, indata sculindu-se din boala, a spus fratilor despre pricina strigarii sale, a.sa: Am vazut zicea el venind la mine Ingerii i multimea dracilor, si au inceput a cerceta pentru bogatia mea cea furata. Ingerii imi luau apararea; dracii insa. ziceau: N-a laudat pe Dumnezeu pentru jefuirea averii furate; ci a hulit. De aceea este al nostra, si noua va fi dat. .". Ingerii, clatinind din cap,ziceau catre mine 0 Ticalosule om De ai fi multumit lui Dumnezeu pentru averea ta cea rapita, ti s-ar fi socotit aceasta ca o mare milostenie, precum i s-a socotit si lui Iov. Da, pentru ca de a face cineva milostenie, este mare inaintea lui Dumnezeu, fiindca al sau bine de buna voie ii face. Dar averea jefuita, aduce cu sine ispita
lipsit
sai,

de nu

si-a

a inceput

preoum a voit Domnul, asa a si facut, lie Asi]derea se caia cu osirdie ?i binecuvintat". Numele Domnului saracia cea de buna, voie, nefadorind sale, ale de celelalte gre?eli ochilor, apoi curatia cea din inaintea numai arnica, ascultarea nu neincetata, in post nerugaciune in nevoindu-se nfarfi $i dinauntru, Toate aceste sufletesti. ?i trupe$ti bunatati mfiaurat ?i in alte multe mult decit mai multumirii, a buna le-a pricinuit lui tapta cea i bune. fapte cu Dumnezeu in argintul i aurul, imbogatindu-se odihna vesmca in mutat s-a Apoi, dupa osteneli indelungate, nestnspre Acolo, pestera. si trupul lui s-a asezat cu cinste intr-o martunseste sale, Moa?telor <.aciunea cea facatoare de minuni a cea intocmai cu a milostivilor, cu care s-a miluit. Prm r t ;ricirea sa vietuind cu mulale lui sfinte rugaciuni, sa dea Dumnezeu ca si noi, Cereasca, Imparatia |umire, sa fim fericiti irhpreuna cu dinsul in
dat,

Domnul

a'luat,

? i sa

multumim pentru

toate:

bune

si rele,

in cistig ?i in

pagube
lui

prin jefuiri, in sanatate ori in suferinte, pina i Dumnezeu Celui in Treime Preamarit in nesfirsitii veci.
si

in prigoane,

Amm

(Pro!

24 Oct. o.c. pp. 680-4). osinda se Vedeti? Cind acesta cirtea ?i hulea, in groaznica se bucura, tufunda; 'iar cind multumea pentru jefuire, slavoslovind mcepind isi agomsea, ei fericirile ?i bu^atatile Patria Cereasca cu chiar de aici de pe pamint. SIHASTRUL AJUTA PE HOTI A-L FURA. Avva Eyprepie, incarcat ei pradindu-se, ajuta impreuna pradatorilor. Dupa ce au vazmdu-1 Evprepie Avva lor. ?i-au uitat acolo toiagul
V.
Sf.

diavoleasca, daca. omul nu poate rabda aceasta paguba, caci diavolul, yoind sa arunce pe om in hula, ii face lui aceasta mai groaznica jefuire. Multumitorul insa, desi ar fi jefuit, daca le socoteste pe toate lui Dumnezeu, pentru aceasta este intocmai cu eel care de buna, voie sa a dat milostenia". Acestea zicindu-le Ingerii catre mine, eu am strigat: Doamne, iarta-ma, gresit-am Doamne, a Ta este avutia, nu pling eu pentru aceasta". Atunci am vazut ca indata au disparut dracii, iar Ingerii s-au bucurat, si socotindu-mi argintul eel furat in loc de milostenie, s-au dus". Acestea auzindu-le Iratii, au proslavit pe Dumnezeu, Celce povatuieste la calea pocaintei pe cei gresiti, si le aiata lor oputere ca aceasta. De atunci fericitul Areta, povatuindu-se de Dumnezeu, s-a schimbat cu totul spre bine, cu mintea si cu naravul, incit toti se mirau si graiau despre dinsul cu cuvintele Apostolului: Und'e s-a inmultit pacatul, acolo a prisosit Darul" (Rom. 5 20). Caci pe aceia care mai inainte nimeni nu putea sa-1 intoarca de la hula, acesta acum nicidecum nu se abate la rau, lautlind, slavind si mul$ummd lui Dumnezeu in toate zilele cu cuvintele lui Iov: Domnul

inapoia lor, vrmd s-a mihnit. Apoi luindu-1 indata, alerga teama sa nu li semtimde dea Aceia insa n-au vrut sa-1 primeasca, aceiasi cale, le-a dat pe pe unii care mergeau ple ceva. Intilnind Cele trupe^ti jefuisera. lor acel toiag, rugindu-i sa-1 dea acelora ce-1 sminteala mbeste zicea el -'suit materie. Cei ce iubete lumea, cindva ceva piarda se i impiedicarile. Deci, de se va intimpla sa ni
saji-l

cele dinauntru,

aceasta trebuie s-o primim cu bucurie

si

cu mare multumire, fundca

ne-am

izbavit de griji".

UN PUSTNIC A INLESNIT HOTULUI

Un

SA-I

FURE HAINA.

si a cumparat batrin avind trebuinta de-o haina, s-a dus in tirg dinsa. Apoi una, cu putini bani. Luind haina a pus-o ?i a sezut pe

piatra ce dind pretui vinzatorului, numara banii pe o lespede de vrind s-o era acolo'. Oarecare venind pe dinapoia lui, tragea haina, trage cineva haina, s-a usurat ia- pe ascuns. Batrinul simtind ca : i

pe

sine, intinzindu-se

oarecum spre

locul aceia

unde numara

banii,

batrinul pina, cind eel ce tragea haina, aluat-o si s-a dus. Astfel, platind tot pretui cu multa bunatate, s-a dus neluind nimic.

366

Vama

a 6-n

A
imI
i,i

furtl^agurUor

$1

a tn$elatorlilor

367
ce,

irate ce locuia linga un mare batrin cu in chilia acestma, fura ce afla. Batrinul

FURUL MlNTUIT PRIN RABDAREA PUSTNICULUI Un

multa bunatate, intrind vedea, dar nu-1 mustra
i i

esti

bagat in temnita, dar nestiind pricina pentru

x/x

lucra mai mult, zicind: Poate ca fratele are trebuinta". Astfel, batrinul avea muHa strimtorare, aflindu-si piinea sa cu lipsa Venmd vremea sa moara batrinul, 1-au inconjurat toti fratii.
el; ci

pe

batrm povesteste fericitul Zosima care locuia aproape de o chinovie. Pentru aceia cei din chinovie il rubeau mult si-1 einsteau. Aproape de acel batrin locuia un frate. Intr-una din zile lipsind el, fratele, indemnindu-1 yrajmasul s-a dus si a deschis chilia batrinului, si intrind, a luat toate vasele lm si cartile, si s-a dus. Dupa putin timp intorcindu-se batrinul, a vazut chilia lui deschisa, si intrind, n-a aflat vasele sale Atunci s-a dus la fratele acela sa-i spuna ceea ce i s-a intimplat. el afara la usa chiliei aceluia si strigihdu-1, si-a vazut pe fereastra vasele sale puse in mijlocul chiliei, caci fratele inca nu le stnnsese. Batrinul nevrind sa-1 vadeasca sau sa-1 rusineze,
ioarte

zis: Multumesc miinilor acestora, ca prin ele ma due Imparatia Cerurilor". Acela umilindu-se i ? pocaindu-se, s-a facut 1 el monah iscusit din faptele pe care le-a vazut la acel mare batrin S U C EDIN '? CERCETA PE J E ^UITORUL ttX Era v un ? bAU LN TEMNITA.

tmdu-le, i-a

Vazmd mtre ei si pe eel care il fura mereu, i-a zis: Apropie-te de mine". Apropimdu-Se acela, batrinul i-a apucat miinile, si saru-

a ta suparare, am venit sa-ti fac mingiiere. male si piinile, pe care le-am adus pentru tine. Dar de vreme in un instiintat ca. pentru mine esti tinut aicea, voi face totul, ic, cu ajutorul lui Dumnezeu, te voi scoate din temnita". hlii ii.i zicind, indata a alergat si s-a rugat unora dintre cei slaviti I m lm i, caci era cunoscut si acestora batrinul pentru fapta lui buna, Ml n ii;i. Irimitind, au scos pe fratele din temnita (P. o.c. pp. 71
IiIIiiiiikIii

ma pentru

ii

.'

.',

399 1l'~14; 81

2).

KPADAREA DE SINE A DOBlNDIT SUFLETUL HO1

SAuZ

Avva

Ghelasie avea o carte in

membrane

(piei subtiri

sau

bun

si blind,

vechime in Joe de hirtie), care pretuia Bipl'.prezece bani. Acea carte avea scrisa. toata Scriptura veche si Avva o pusese in Biserica, ca oricare din frati va voi, s-o Iiihi.i.
;

.unente, care serveau in

Mmd

mta, nestnnd pricina pentru care fusese bagat acolo, mergind catre egumenul chmoviei din apropiere, unde era cinstit de frati pentru faptele hn bune, i-a zis: Fa dragoste si-mi da putine oua 'si putine puni. Egumenul i-a zis: Au doara a venit la tine cineva,
Batrinul i-a raspuns: Da". Egumenul a poruncit cite a voit. Batrinul luind piinile si ouale, s-a

Dupa vreo citeva zile s-au descoperit vasele batrinului. Atunci, oarecan cunoscuti ai batrinului, luindu-1 pe frate'e, 1-au pus in temnita, fara sa stie batrinul. El auzind ca fratele este in temle-a pierdut.

nuind o treaba de nevoie, ca adica il supara pintecele, s-a dat in latim de la fereastra si chilia fratelui, pina ce va ridica vasele din mijloc. Dupa aceia intorcindu-se, a inoeput a grai fratelui pentru alt lucru, nepomenmd nimic pentru chilie.sau pentru vasele care

prici-

Venincl un frate strain, a vazut-o, a poftit-o, si furind-o, Batrinul insa. n-a alergat dupa. dinsul ca sa-1 prinda, macar ii [iricepuse. Acela mergind in cetate, cauta s-o vinda. Gasind |m eel ce voia s-o cumpere, a cerut saisprezece bani. .Cei ce vrea cumpere, i-a zis: ,,Da-mi-o s-o incerc, si asa iti voi da pretul ii". Dindu-i-o, acela a luat-o si a dus-o la Avva Ghelasie s-o incerce ipunindu-i si suma pretului cerut de eel ce o vindea." Batrinul i-a is: Cumpara-o, ca. este buna, si face pretul care 1-ai spus".Venind Inapoi, a spus alt ele celui ce vindea cartea, si nu cele ce a zis batrinul, zicind: Iata, am aratat-o lui Avva Ghelasie, si mi-a zis ca .te scumpa. si nu face pretul care 1-ai zis". Acela auzind, ia zis lui: Nimic altceva nu ti-a zis batrinul?" Acela i-a raspuns: Nu". A unci a zis: Nu voiesc s-o mai vind". Apoi umilindu-se, a venit la batrinul pocaindu-se si rugindu-1 s-o primeasca.. Batrinul insa nu voia s-o ia. AtuncHratele i-a zis: De n-o vei lua pe ea, nu am odihna". Batrinul i-a zis: Daca. nu te odihnesti, iata o primesc". Si a ramas fratele acela acolo pina la sfirsitul lui ,fiindca s-a folosit de lucrarea batrinului
iliuisca.
ii

jit.

>

,,

Avv'o?"

si

s-au dat

DIN TEMNITA,
nind
tilharii

VAZINDTJ : SI GRESEALA, A SCOS PE JEFUITORII SAl

Era un sihastru mare in
lui,

dus

la

era fratele, si a mtrat la dinsuL Vazind el pe batrinul, a al'ergat si a cazut la picioarele lui, zicind: Iarta-ma! Caci pentru
aicea,

temnita unde
tine sint

a supra
si

batrinul a strigat.

prins pe tilhari

i-au dus la

muntele Atliviei. VeAuzind vecinii lui, au dregatorul, care i-a pus in temnita.

Atunci

fimdca ti-am furat vasele. lata, cartea ta este

la cutare". Astfel, toate cite
i

la cutare, iar le

haina este
i-a zis:

le

furase

spunea

Pentru noi au fost dati sa sufere". Sculindu-se ei, au mers la Avva Pimen si i-au vestit lui pricina. El a scris batrinului, zicind: Socoteste vinzarea cea dintii de unde
fratii s-au mihnit, zicind:
intii

si

arata unde le-a dat

unde
fie

siht. Batrinul,

privindu-1 cu bunatate,

Incredintata sa

inima

ta, fiule",

am

ca nu pentru aceasta
ai intrat aicea.

intra! a4cea, si nici

nu

stiu

ca pentru mine

Eu

? Si atunci vezi pe cea de a doua. De nu te-ai fi dat mai de cele dinlauntru (la agonisirea averei, contra votului saraciei de buna, voie"), nu ai fi facut pe cea de a doua vinzare". Batrinul sihastru vazind scrisoarea lui Avva Pimen (care era cunoscut

s-a facut

368

Varna a 6-a

A
lui),
si

furtisagurilor

$i

a in^elatoriilor

369

in tot locul acela, desi nu iesea din chilia in cetate si a scos pe tilhari din temnita,
slobozit

sculindu-se, a venit inaintea poporuluii-a

pe

ei.

Dumnezeu i-a dat dorinta si gatirea lui, ca nu numai mihnit pentru luarea tuturor lucrurilor pe care le avea, nu s-a dar s-a si bucurat, ca si cum s-a inviednicit de un lucru cu adevarat
,,i

slava catre

FIILOR! LUATISI SACULETUL. Odata au venit la un batrin tilharii, si i-au zis: Am venit sa luam toate cele ce se afla in chilia ta". El a zis: Cit va place, fiilor, luati". Atunci ei stringind toate cite au aflat in chilie si luindu-le, s-au dus. In graba lor,
au uitat un saculet, care era spinzurat acolo. Batrinul luindu-1 pe el, alerga dupa ei, strigind si zicind: Fiilor[ Luati ce ari uitat in chilia
inspaimintindu-se pentru nerautatea batrinului, i-au adus inapoi in chilia lui toate cite luasera. Pocaindu-se cu totii, au zis intre ei: Cu adevarat, acesta este un om al lui Dumnezeu".
voastra.

VA

pica mare" (P.o.c. pp.

Aprilie).

46-7

7;

398 10; 83 4; comp.

Prol. o.c.2

AVVA MACARIE AJUTA HOTI1

?i

rinte Macarie, cind era in Egipt, a gasit furind cele ce avea spre trebuinta sa.

SA-L FURE. Acest Paun om avind un dobitoc Atunci el, ca un strain,

Aceia

stind linga eel ce fura, incarca dobitocul, si cu multa liniste ilpeIrccea, zicind in sine: Nimic n-am adus in lume, si aratat este ca Domnu1 a dat, Domnul nici a scoate ceva din lume nu putem. a luat, dupa cum Insusi a voit, asa s-a si f Scut. Bine este cuvintat
. .

in

NU ASCUND NIMIC DE VOL Fiind eu intr-o Manastire Tir povesteste fericitul Zosima a venit la noi un batrin

obiceiul

imbunatatit. Citind noi din cuvintele batrinilor. dupa cum era totdeauna am venit la povestirea batrinului aceluia, asupra caruia venind tilharii, i-au luat toate lucrurile lui, si s-au

toate" (1 Tim. 6 7; Iov 1 21). data, se povesteste, ca lipsind Avva Macarie, a intratjn chilia sa un tilhar, Intorcindu-se el la chilie, a gasit pe tilhar incarcindu-si camila cu vasele lui. Atunci el intrind in chilie, lua din vase si incarca camila impreuna cu acela. Dupa. ce au incarcat-o,

Domnul pentru

AM

sacusor, pe care luindu-1 batrinul, a alergat dupa dinsii, strigind: Fiilor, luati ce ati uitat in chilia voastra". Ei minunindu-se de nerautatea lui, au intors iarasi i'napoi toate cite le luasera din chilia sa. Citind noi aceasta povestire, batrinul care

dus, lasind

un

'

venise la noi mi-a zis: Acest cuvint m-a folosit foarte mult". Eu rugindu-1 sa-mi spuna care folos a aflat dintr-insul, el a zis: Oarecind petrecind eu in locurile cele de pe linga lor dan, am citit povestirea aceasta, si minunindu-ma. pentru nerautatea batrinului, ziceam catre Dumnezeu: Doamne, Cel ce m-ai invrednicit sa. vin in chipul acestor Sfinti batrini, invredniceste-ma sa umblu si in urmele lor
si
sa.

a bate camila ca sa se scoale, si nu se scula. ca nu se scoala, intrind in chihe, a gasit o. a pus-o pe camila, zicind: Frate, aceasta Scotind-o, dalta mica. batrinul cu piciorul, i-a zis: Scoala-te!_" lovind-o cauta camila". Si dus putin pentru cuvintul batrinului, s-a Si indata s-a sculat si ^i apoi iarasi a sezut si nu s-a mai sculat pina ce n-a descarcat toate vasele, si asa s-a dus (P.o.c. pp. 136 77; 142 38).
tilharul a inceput

Vazind

Avva Macarie

SFINTUL MIRON PRINZLND FURII LA GRiU, LE-AAJUTAT SI EL, HOTARlNDU-LE A NU SPUNE NIMANUI. Sfintul
Miron's-a nascut si a crescut in ostrovul Critului. El, la inceputul vietii sale, a luat lemeie si lucra pamintul, mincindu-si piinea in sud'oarea fetii sale si hranind si pe altii, pentru ca din rodurile care ii cresteau, impartea saracilpr, si astfel ostenelile lui se faceau
binecuvintate de Dumnezeu. Pe cit dadea el roduri, pe atita ele se inmulteau. El era milostiv mai mult decit toti ceilalti oameni. Odata a gasit in aria sa pe niste tilhari, care isi umplusera sacii lor de griu si nu puteau sa-i ridice de la pamint. El, in loc sa le ceara socoteaia, sa-i certe, sa-i bata, ori sa le faca vr-un rau, le-a ridicat sarcinile, le-a pus cu miinile sale pe umerii acelora si le-a poruncit ca sa nu spuna la nimeni lucrul acesta. Pentru viata lui imbunatatita, el a fost Preot Bisericii Mari si apoi a ajuns Episcop Critului, facind multe minuni dupa ce a trecut din viata la virsta de 100 de ani (V. Sf. o.c. 8 Aug. pp. 214-216).

calatoresc pe aceiasi cale pe care au calatorit

ei,

povatuiti

fund de Darul Tau". Acesta rugindu-ma eu lui Dumnezeu si avin'd in mine aceasta dorinta, trecind doua zih, cum sedeam in chilie, am simtit pe unii ca au venit la chilie, care si sint la ua, au batut. Eu cunoscind ca sint tilhari, am zis in sinea mea: Mu]tumesc lui Dumnezeu lata, a venit vremea sa arat roada dorintei !'" Deschizind usa, i-am primit pe ei cu blindete, si aprinzind lumina, am inceput a le arata lucrurile, zicind catre ei: Nu va tulburati! Cred Dcmnului ca nu voi ascunde rjimic de voi". Ei mi-au zis: Ai aur?" Da Je-am raspuns am trei baui'V si am deschis vasul inaintea lor. Tilharii luindu-i pe aceia si toate lucrurile, s-au dus cu pace". Eu spunea fericitul Zosima glumind, am zis catre batrinul: Ce a urinat dupa. aceia? Oare s-au intors ca si cei de la batrinul eel mai dinainte de noi?" Batrinul a raspuns in data: Sa nu'
!

sloboada Dumnezeu. Eu niciodata n-am voit aceasta, adica sa intoarca ce au luat". Vedeti a zis fericitul Zosima ce sporire

SFINTUL SPIRIDON A PLATIT HOTILOR OSTENEALA DE TOATA NOAPTEA. Avva Spiridon, care era pastor de oi,
pentru credinciosia
lui,

s-a invrednicit de la

Dumnezeu a

fi

pastor

370

Varna a 6-a

A
urn

furU^agurilor

$i

a ln$elatoriUor

371

cme-stie ce certari, batai si intemnitari, Sfintu' i-a dezlegat cu rugacmnea. Apoi sfatuindu-i mult sa nu mai pofteasca ceva din avutul altora sa munceasca cinstit si sa se hraneasca din ostenelUe lor, le-a dat un berbec, zicind: Luati acesta, pentru ca sa nu tie osteneala voastra in zadar". Apoi i-a slobozit in pace. (V Sf. 12 Dec. o.c. pp. 605-6).
'

ma Episcopiei. Odata au venit hotii in staul si se sileau sa fme oi Durnnezeu; Care pazeste pe pastor, pazeste si pe oi. El a legat pe tilnari cu legatun puternice, nevazute, incit s-au vazut legati in ocolul vitelor, ne mai putind iesi afara. Astiel au fost tinuti in legatun pina dirmneata. Facindu-se ziua, a venit stapinul 'la oi. Vazind acolo pe tilhan Jegati, cu puterea lui Durnnezeu, cu miinile inapoi si picioarele mtepenite ca lipite de pamint. Pe cind aceia sc asteptau
la

de oameni, Episcop al Trimitundei, una din cet&tile Critului l n smerenia lui cea mare, adeseori pastea oile prin pasunile din preai-

103)

Am
?

jefuit pe aproapele
s.-

meu
->

de cinstea

si

canerei sale
.dat inapoi.

devotamentul

04

Am

105) tainuit lucrul incredintat mie, insusindu-mi-1, in loc de a-1 da mapoi celui ce mi 1-a incredintat spre pastrare? *
'

Am

gasit lucruri straine si auzind ale cui sint, le-am tainuit si oprit in folosul meu?

nu le-am

dragoste, it slugilor sale, ca sa-1 ia in casa sa, unde 1-a odihnit cu mindu-i ?i hranindu-1 cu miinile sale. Dupa doua saptamini, Inii o zi de Simbata, Vasile inca fiind bolnav, a inceput a grai, Hid: Bine a^i venit Sfintilor Ingeri; odihniti-va putin si vom chiamS ItliMgi*". Ei au zis: Nu asteptam, ci sa mergi degraba. ca te hum mil". Vasile a raspuns: Asteptati-ma putin, pina voi plati l.dorie, ca. am luat imprumut de la un prieten al meu, zece bani uama, ^i inca nu i-am platit. Astfel, trebuie mai intii sa-i dau, di mi cumva pentru aceia sa ma opreasca. diavolu in vazduh". Ingerii au asteptat pina ce Vasile a cerut de. la oarecine zecebanL a trimis aceluia, caruia ii era dator. Dupa aceea s-a dat duhul hi lui Durnnezeu. Vedeti fiilor, ce fel sint judecatile lui Durnnezeu, ?i cum mintuieste pe eel pacatos!"... Daca acesta s-a rugat sa nu moara pina nu va plati zece bani unde era dator, pentru a nu fi oprit vami; apoi ce vor face acolo aceia care nu ingrijesc de repausatii lor de lacare mostenesc averi, sau aceia care aid nedreptatit, jefuit, lurat, inse'at pe aproapele, fara a-i folosi cu ceia ce sint datori? (V. Sf. 23 Dec. o.c. pp. 1189-1191).
li

l,i

106)

Mi-am adunat

bani cu carfi mincinoase, cu viclenii?

cistig

107)

Am

rapit: dregatoria (slujba, postul) altuia pentru

?

fara a f i vrednic de ea

Preacuviosul Arhiereu Nifon, vorbind pentru folosul Sufletului istonsea si urmatoarele: !n aceasta cetate era la un patriciu un rob cu numele Vasile, cu mestesugul cizmar, cu obiceiul rau necurat, mdaratnic si flecar, pierzindu-si toata vremea in jocuri si pacate trupesti cu desfrinatele, neascultind nicidecum. ceitanle stapinului sau. Prin purtarea de grija cea minunata a Milostivuiui btapin, i s-a rinduit mintuirea in acest chip: S-a intimplat ca era foamete mare, prin voia lui Durnnezeu pentru pacatele oamemlor, si stapmu au inceput a izgoni pe robii loi, pentru lipsa liranei. Atunci, acel patriciu a izgonit si pe Vasile. Plecind el in ziua intua si-a vinaut hainele pentru hrana, apoi a inceput a umbla gol, cersind milostenie. Fiind atunci iarna, el tremura de frig, lar mai pe urma amortind, s-a culcat pe ulita. Peste putin timp i-au degerat degetele picioarelor, si chiar picioarek i-au 2abit. Vasile msa rabda, socotind toate acestea ca pedeapsa pentru pacatele sale, si nimicnu zicea, decit numai dadea slava lui Durnnezeu pentm toate. Asa a petrecut el doua luni, zacind pe ulita fara acoperammt, suspmind si tinguindu-se pentru pacatele sale. intimplare, a trecut pe acea cale un iubitor de Hristos, cu numele Nichifor, Acesta vazind pe Vasile cum patimea, a po,

TA rAT.

A lNAP01 CE AI LUAT, INSELAT ORI iMPRUMUp^ie,

Am jefuit, profanat mormintele? Am rapit dinavereapublica (obsteasca) 109)

108)

banca, mosie, judet,

stat, adminstra^ie,

de laprimarie percearmata, etc. ?

:

110) ^f-am lucrat dupa puterea

mea

in slujba familiei, aproa-

a lui Durnnezeu? dupa starea ce am avut-o?

lui, Bisericii si

M-am

lenevit a-

mi

implini datoria

111)
rei,

Am

de la cei sfintiti
clerici ?

luat (furat) lucruri de la Pafintii mei duhovnicestb si af ierosifi lui Durnnezeu Calugari, Episcopi, Arhie:

Arhimandriti,
112)

Protosingheli,

leromonahi,

Ipodiaconi

si

al^i

Am

bagat vrajba intre oameni mireni

si

si

sfin^ti Liturghi-

sitori,

intre Pastori

pastori^ii lor?

113)

Mi-am

insusit

bani de la pantahuza

(condica de

mila)

pentru
inapoi ?

Sf.

Biserica?
luat
si

114)

Am

ascuns ceva din averea straina

si

n-am dat
la

Dm

luat in timpul r&zboiului lucruri refugia^i, alia^i sau de ia potrivnicii nostri? 115)
116)

Am

ramase de

armata,

Am

mutat hotarul vecinului meu?

Am

rapit

pamint al

aproapelui

meu?

372
117)

Vama

a 6-a

furU$agurllor

$1

a ln$el&toriilor

373

Am Am
Am

raminte strlmbe,
.

cistigat avere cu: minciuni, viclenii, Inseiaciuni, jusi pe alte cai urfte lui Dumnezeu?
rele la alfii sa:

118)
119)

id ili;, biliard, popice... nasc iiita^ii, calcari de fagaduinte sfinte, do juraminte (la botez, la cununie, la primirea anumitor slujbe. .),
.

da* sfaturi
si

nice, sa fure

joace felurite jocuri sata-

I)lcsteme, minciunarii, minie, strigaturi, salbaticii, dracuieli, injuraIini, batjocoriri, in fine,

sa faca rau aproapelui

meU?
false?

infernalul sirag sau lantul impleticitor al

pnn

tras pe alfii la judecafi, msusindu-mi avere strain! avocafi platifi cu bani, marturii mincinoase si juraminte
si via$a, jucind: carti bicu mingea, cu banii, cu carul fintarul), schiurile, patinele, saniufele, turca, purceaua pnn care m-am pagubit sufleteste pe mine si pe aproapele r

120)
(cosca,

Am

prapadit: vreme, sanatate

risca, prisnel,

liard, popice,

table,

zaran.

meu?

(h)

'

h)

de bauturi ar fi mult mai bine sa aiba numai bauturi antialcoolice must de poame, ceainarie cafea.. mr indeletnicirea seaca si pacatoasa cu blestematele si afunsitele jocuri de: carti, sah, domino, biliard, popicarii trebuiesc absolut intemse. Sfintii Parinti zic: Toate jocuriie le-a facut dracul (P.B.G. p. 97 (19), si lucrurile acelea dracesti, de ca ie crestinn s-au lepadat la Sl?Botez, n-au ce cauta iarasi printre ei deci, trebuie a se lepada oricine de acestea cu desavirsire Unde se obisnuieste a se juca in carti, nu poate fi acolo duh crestinesc duhovnicesc, Dumnezeiesc, ba nici omenesc, ci acolo este duh pamintesc, sufletesc, dracesc (lac. 3 75; loan 8 44-47- 1 loan 3 8). Unde se pierde vremea cu acele jocmi de carti. nu-i liniste pace si Duhul 1m Dumnezeu; ci sint: certuri, suparari, despartiri' jetum, zizanu duhul diavolesc, ba chiar insusi Satana, ^arpele'cel vechi, balaurul infernal cu ingerii lui cazuti din cer. A impiedica la mceput acest rau jocul acela dracesc", nu-i lucru greu insa a-1 ehmina dupa mtioducerea, cresterea si obisnuinta cu el e mult mai greu de lasat ca alta patima. Sarpele acesta infernal (jocul de carti, bihard, table, popice. .), mai mult decit alte patimi rele asemenea cancerului, isi intinde radacinile sau crengile lui diabolice in toata Innta sufleteasca a rau naravitului cartofor sau jucator de noroe... Tot crestinul e bine a -si agonisi un luminat spirit prudent, corect, prevazatoi, statornic in bine si intelegator spie a parasi asociatiile acele blestemate, ucigatoare de fericire proprie casnica, sociala, patnotica, religioasa si pierzatoare de Suflet i a fugi de necuratele carti. betii si tot cortegiul lor de blestemltii. Jocul de carti, popici i altele asemenea lor, fiind o lucrare si sluiire mfernala, satanica, e oprit cu desavirsire de Biserica lui Dumnezeu.
localurile
: ; . .
. . .

DESFIINTATE. Toate

JOCURILE DE CARTI, DE NOROC... TREBUIESC

Cine dintre cei intelepti poate si sa auda acele demonice: dr&cuieli, blesteme, hule, injuraturi spurcate, de cele Sfinte, de Credinfa, de Sfintenie, de Dumnezeu, care ies din gurile infernale itle acelor impatimiti mai neastimparate decit ale dracilor! Unii luilre acei jucatori si-au pierdut averi mari, altiiau jucat pe sotiile lor, pe copiii lor... altii pe libertatea lor, si pierzind, se trezeau din oameni familisti, avuti, nobili: saraci i robi pe ani de zile, ba chiar si pe viata. Inteleptul Aristotel ii numara pe acetia cu
Icliiritelor

rautati

si

blestematii.

luferi sa

vada acolo aprinderea miniei

zice (Moral. Nicomah, 4). Silinta la jocuriie acestea loan Hrisostom de multe ori a adus: blesteme, pagube, urgii, ocari si alte milioane de grozave greutati. Locul unde se joaca.: cube, domino, car^i, aruncari cu mingea... si alte dracesti jocuri, sint: scoala de obste a neinfrinarii, gimnaz public al curviei si preacurviei, scaun si catedra a ciuma^ilor, cuptor babilonesc in care diavolul bagind cetatea asa de jos, o aprinde" (Cap. p. Post). Cei ce dau bani la felurite jocuri, pacatuiesc greu, dind jertfa diavofurii
Sf.

lului.

lucru rusjnos, necuviincios

si

ingrozitbr,

a vedea crestinii

vremea pe ulite, pe maidanuri, prin pravalii si circiumi, jucind: risca, popici, domino, cube, carti si altele. E curios sa-i vezi bucurindu-se ca baietasii in jocuriie lor, sa strige si sa racneasca. ca tiganii, sa. sara ca tigrii, sa chiteasca ca saipele cum ar rasturna pe cele si ceia, sa injure ca o spurcaciune infernala. si sa vietuiasca. ca un necredincios. Sf. loan Hiisostom infiereaza acestea, zicind: Ipodromul e: drumul satanei, trupeseul A se sui cineva ipodrom al curviei, privelistea drumului satanic. la teatre (cu scene corupatoare, imorale...), a privi intrecerile cailor, a juca cube si carti, multi socotesc ca n-ar fi pacat aratat* dar acestea mii de rautati aduc in viata. Cei ce se sileste a juca cube (carti...), de multe ori acestea i-au pricinuit: hule, pagube,
copilandri, tineri, virstnici si batrini, pierzindu-i
in locuri virane,
. .

minii, ocari, injuraturi si alte mii de rautati. Privirea la intrecerea

cailor a adus: razboaie, ocaii, rani, injuraturi si vrajmasii neince-

URISITELE J CURI DE NOROC DUC IN IADUL MELNIC SI VESNIC. Jounle de noroc, ori de placere, cu: VRE-

^?

card,

Asadar, sa fugim nu numai de pacate, ci si de cele ce se par ca sint nimicuri, dar care' in rea'itate, dupa. putin timp, ni se fac noua pricini de pacate" (Andriande, 15). Ace*asi Dumnezeiesc Hrisostom, privitor la feluritele jocuri de carti, cube, etc. ., ne sfatuieste iarasi: Sa ne silim a ne departa si de pacatele care le socotim ci sint mici si de nimic, ori in cuvint
tat.
.

374

Vama

a 6-a

A
I

furtlijngurilor ?i a In?elfitorillor

375
i feluritele

lucruDevom fugi de cele mici, numai asa vom putea scapa de a nu cadea in cele mart". (Om. 14 la Far.). Pentru toate acele multe rele Dumnezeie? tii Apostoli si Sfintele Sinoade ecumenice si locale, Sf. loan Hnsostom si alti Stinti Parinti, ii canonisesc si afunsesc greu pe facatorii feluritelor jocuri si
pe
cei ce participa

on

niiilii,
<-.-i

si

j)rabusitoare idolo-slujitorilor lor, sint

biliard,

jocuri:

da
.

rli,

table,

hipodrom,

etc.

Sfintii Parinti

vorbind in

SUFLETELOR USURATICE. Orice jocuri de noroc, cu care usuraticii crestini isi pierd vremea, cinstea, enereia pacea, intelegerea, buna rinduiala a credinciosiei si vietuini curat crestmesti, SufJetul, Imparatia Cerurilor, fericirea vietii'acesteiasi a celei vntoare si pe Dumnezeu, Vistieria tuturor bunatatilor suit niste capcane, curse diavolesti, in -care jucatorii se pier ca soarecn sau ca alte salbaticiuni, sint niste prapastii infernale in care cei ce se leaga la ochi cu pasiunea
jocurilor,

CAPCANELE

despre rautatea feluritelor jocuri, zic: Toate jocurile le-a Urmarind cu atentie pe crestinii robiti de acestea f.roaznicele nefericiri vremelnice si venice in care se prabusesc cei pasionati dupa ele, vedem bine ca Sfintii Parinti au foarte multa dreptate cind zic asa. Cite sorti nu asteapta, dimpreuna. cu copiiii lor, pe barbatul si fatal lor, care-si pierde vremea, banii, cinstea, in.Uatea, viata si Sufletul la acele jocuri anticrestinesti dracesti.
iicial

in nt
i

dracul".

'M>liile
ll

si

copilasii framinzi, goi, suferinzi, plini

de dureri

si

dispe-

vesnic, in irzarul eel de foe. Toti acei nesocotiti crestini, care i i lasa lucrul ascultarii ? lor de Dumnezeu si f ac lucrul
si
'

vremelnic

ant coada balaurului apocaliptic, care trag pe patimasii crestini din cerul Bisencn lui Dumnezeu, aruncindu-i jos in mocirla pacatului acestuia, a de aici, jos, jos, tot mai jos, in subteranele iadului

se prapadesc

asteapta zadarnic sa vina acasa cu cele trebuincioase setul ,i tatal loi, ca el piapadeste tot ce cistiga, ba si mai mult, la jocuilc de noroc. Unii dintre acei pasionati dupa aceste diabo'ice jocuri, in tirziu ac3sa ca vai de ei-. La altii le vine numai numele, murdarit de fapta idolatrizarii si sinuciderii lor. Citi dintre ateti jucatori
<\
i

prm

diavolulm, fura vremea rugaciunilor de dimineata, de seara si vremea in care trebuia sa citeasca cele sapte laude, timpul luminarii
citirea cartilor

sfmte

si

can. 50).

melnic a vesnic Acestea cunoscindu-le Sfintii Apostoli cu urm^sii lor: Sfintii Farmti apostolici si patristici, au oprit toate jocurile cu groaznice blesteme senptunstice,, iar pe cei care joaca nepasatori mai departe paston sau pastoriti ii cateriseste si-i afuriseste, zicind: Episcopul, Presviterul sau Diaconul, deprinzindu-se cu table (Kive sau carti, dame sau alte jocuri de acest fel, n. Pidalion) ori cu betie, sa mceteze ori sa se cateriseasca". Ipodiaconul, citetul sau c-intaietul,asemenea facind, ori inceteze, ori sa se afuriseasck Asemenea si mireanul" (Apost. 42; 43). .Ninuni'dintre clerici, ori dmtre laid, sa nu se mai joace in gruoci. De se va vadi cmeva facind una ca aceasta, de va fi cleric sa se cateriseasca; iar de va fi laic, sa se aiuriseasca" (Sin VI

in feluritele jocuri facute de dracul (P.B.G. p. 97 (19) toti acestia zic, sint fun ai vremii mintuirii lor, s sint niste hoti odiosi, care se fura pe sinesi din Imparatia Cerurilor, cufundindu-se in iadul vre-

a facerii faptelor bune, intrebuintmd-o

dupa ce au tot jucat si pierdut tot, tot, nu ?i-au zburat din cap cu un g'onte de arma? M\ii $i-au pus latul de git, r)i;izurindu-se. Unii s-au injunghiat cu cutitul, altii si-au taiat gitul cu briciul, ori s-au otravit. Altii s-au aruncat inaintea masinilor, ori de la inaltime in adincimi, de s-au sfarimat, ori in ape a s-au inecat... si asa, in felurite morti napraznice s-avr pierdut vremelnic si vesnic (Vezi pe larg H, o.c. pp. 155 182).
de noroc,
reierii
i

JUCATORUL DE NOROC SINUCIS In PRApASJIE.

o

Spre

mai buna incredintare de

ndevaiata cu slirsitnl si ospete, pe care am

resti.

dau o povestire groaznic al unui tinar pasionat dupa jocuri dtit-o intr-un ziar, pe anul 1912, in Bucucele zise
sus, va.

mai

In America zicea scriitorul ziaiist un tinar devenise mostenitor.al imeicolosale avert ramasa ingramadita de If stramosii, mosii si parintii sai. Macar ca era botezat in Hristos, totusi, cre^ti-

ec'

Tot ceea ce iubeste omul in lume, slujindu-i cu trap si Suflet cu vremea si cu agonisita lui pina la sacrificiu, in loc de a iubi pe Dumnezeu mai presus de orice creaturi "ale Lui, este un idol o idolatrie, o prabusire de buna voie in iadul vremelnic si vesnic Astfel de idolatrie, spuiberatoare pacii casnice, distrugatoare de

natatea la dinsul era numai asa un fel de masca. Jocuiile, ospetele cu cintece dracesti si a'te blestematii, devenisera. ca si in majoritatea crestinilor de azi idolul sau dumnezeul lui, caruia isi inchina viata sa. Petrecerile cu jocuri, ospetele cu cintece, se tineau lant ca si la bogatul din Sf. Evanghelie. Nu era Duminica sau alta 'sarbatoare, care sa nu fi ramas batjocorita din partea lui, adica fSra. aiurisitele de jocuri 'si- ospete cu cintece satan'cesti ieite din gurile muzicantilor ori ale cintaretiloi >Degeaba rasufia glasul Preotului care predica'- de pe Amvon sa se iase de astfel de petreceri

care a due hula numelui crestinesc si Celui rastignit ca tinarul nostra

nu avea urechi de
de jocuri
si

auzit.

Capul

lui

vuia de cintecele muzicantilor,

de alte blestematii, care se tineau lant. Inima lui de

piatra, devenita

acum

ca'sa a duhuriloi rele care-l

bintuiau cu aceste

376
blestematii,
lui

Varna a 6-a

furtl$agurllor

?1

a In^elatoriilor

377

nu putea nicidecum sa primeasca samin^a Cuvintului Dumnezeu. Inima lui devenise o cale batatorita de calcaturile

patimilor si pasarile cerului dracii fara trup si cei cu trup, care-] intuiau la aceste blestematii ii rapeau orice saminta a Dumne-

zeiescului cuvint ce ar fi cazut pe ea (Mt. 8 1920). Cladirea fiintei sale era zidita. pe nisipul afurisitelor de jocuri, ospete lumesti si al

credincios fa^a de el, decit el fata de Dumnezeu. Se dupa. soapta ucigasului duh care-1 calauzea la pierzare, ic <>|>reste la vreo 500 metri departare de ripa. Aci sta chinuit de glnduri. Ingerul lui pazitor il mustra, sfatuindu-1 sa. nu-si ridice singur viata pe care i-a dat-o Dumnezeu. DiavOlul insa, pe care ii credinta. il slu]ise pina. aici, facind o multime de praznice in
u mult

mai
si

m.ipoiaza

<

cu acestea, si clipa de'chpa. era amenurfat de o mare cadere". Vine minia lui Dumnezeu zice Apostolui peste fiii neascultarii" (Cols. 3 56). Aceasta. minie urmarea pas cu pas pe tinarul blestemat, care zilnic nesocotea si se abatea tot mai mult de la poruncile Domnului (Ps. 118 21). Averea s-a imputinat din zi in zi. Ce vrei? Daca, tot iei si nu mai pui, cum sa. nu scada si sa. nu se ispraveasca odata! Cheltuind in dreapta si in stinga, ca sa satisfaca placerile idolilor sai, intr-o buna zi se vede sarac lipit pamintului. Din bogat sarac, din fericit neiericit, din cinstit hulit de toti, ba chiar si de cei cu care tocase toata. mostenirea parinteasea. Mai ieri bancher; iar acuma se vede putred de datorii. Pina acum vazuse inaintea ochiloi muntele colosal al bogatiei mostenita de la parinti, pe care o cheltuise la jocuri, baluri, ospete cu cintecele Afroditei; azi vedea in locul acelora, care pierisera. ca o negura dinaintea lui, numai polite (yecsele) ori contracte, cu care bancile si camatarii veneau sa. i le puna, inainte pentru a-si achita datoriile facute. Cind s-a vazut el in acest iad al ticulosiei, credeti ca. a venit la pocainta ca fiul eel curvar din pilda Mintuitorului? Vai! Nu! Necuratele duhuri care-1 invaiase sa se tina de jocuri, ospete cu cintece si alte nazbitii, si sa nu <lea nici o ascultare cuvintelor Dumnezeiesti, care de multe ori prin economia lui Dumnezeu strabateau si pina la urechile lui; acum i1 indeamna, ca si pe Iuda Iscarioteanul, sa. se sinucida. Mijlocul acestei odioase crime si-1 gaseste singur. Nudeparte de palatul sau citiva- kilometri era o prapastie foarte mare. Acolo vrea el sa-si faca. de petrecanie. In acest scop se duce intr-o buna, zi, foarte abatut, pe^la grajd, isi alege de acolo un cal mai bun, il scoate afara., incaleca. si porne$te spre locul pierzarii sale. Se apropie de prapastie. fngrozindu-se la vederea acelui adinc abis, repede isi scoate o batista. din buzunar, si se leaga. cu ea la ochi pentru a nu vedea moartea la care se ducea intins. Fiind gata

celorialte blestematii iniratite

spre hulirea Numelui lui Dumnezeu, il indemna ca se sinucida, ca nu are la ce mai trai. ori Necuratul duh a avut mai multa influenta. asupra lui. Satana <;i^tiga. Biruit de gindurile negre, leaga cu o cirpa pe bietul cal peste ochi, si-1 indreapta in directia prapastiei. Apoi se leaga si v\ a doua oara. cu batista la ochi, pune pinteni calului, i hai. in galop in ghiarele Satanei si de aci in fundul prapastiei... a north. si a iadului. Dupa. un galop in copci mari si iepezi, calul inca o copcie si stapinul cu dobitoc cu c in marginea prapastiei. lot tree prin coasa mortii. Amindoi se prabusesc in abisul prapastiei, se izbesc in caderea lor de stineile de piatra, coipurile lor se
<

mstea

lui si

in ce chip

sa.

cu putere de pamint, singele a dobitocului nevinovat tisneste in toate partile? Penelul facut cu mestesug de diavolul din via|a tinarului impatimit si surd la glasul lui Dumnezeu, dupa ce-si zugraveste un tablou dupa gustul lui dracesc, joaca. de bucurie imprejurul corpului zdrobit, care se grabea sa alunge din el Suflarc3 lui Dumnezeu", icoana vie, f acuta de Dumnezeu dupa Chipul si AseSufletul bietului slujbas manarea Sa, sotia cea iubita a Ingerilor al patimilor, inegrit si imputit de pacatele tineretelor, indata ce dupa judecata lui si, il rapeste, jucind iese afara, diavolul Dumnezeu, il trage cu el in iadul intunecos ca sa se muncesca acolo pe vesnicie. Du-te de la Mine blestematule in focul eel vesnic,
sfarima. ca niste

oua pe care

le izbesti
si

linarului indobitocit de patimi

care este pregatit diavolului

si slugilor lui!"

(Mt.

25

41).

cartea inva^ata. in scolile cele mai inalte, multele bogatii mostenite de la parinti, petrecerile, jocurile, balurile, luxurile, ospetele cele cu cintece si celelalte blestematii, daca. i-a lipsit credinta cea adevarata., insotita de supunere cu dragoste la poruncile lui- Dumnezeu? Nu va amagiti! Dumnezeu nu Se batjocoreste, pentru ca ce va semana omul, aceia

Judecati acum. Ce
'

1-a folosit

dupa. ce s-a legat bine la ochi, si-a indreptat calul in directia prapastiei da pinteni calului., Calul o ia la trap, indata. schimba. mersul in galop. si hop. calul se opreste. Tinarul, care pupaza. pe

ce averea si tineretea sa le cheltuise dupa. poftele lui Scaiaoschi si a ostirii lui ; vaziiid ca. dobitocul de cal nu 1-a slujit asa dupa cum ii poruncea lui Satana, s-a suparat foe si a inceput a bate pe animal, care era
jertfi diavolului, dupa.

colac

mergea

secera" (Gal. 6 7). O, Doamne! Pe citi crestini si astazi pierde diavolul si-i trage la iad, ca pe tinarul acesta, prin acea vietuire dezordonata, insotita de jocuri si alte mii de blestematii!

va

si

ii

cu dorinta de a se

VIA1A

NI-I

DATA PENTRU A DOBiNDI CU EA CERUL,

a pus hotar vietii acestea nu ca s-o cheltuim zadarnic in ielurite jocuri, dupa care sa. ne taiem de la Biserica, din Trupul lui Hiistos, si sa ne prabusim in muncile vesnice;

NU

IADUL. Dumnezeu

378

Vama

a 6-a

A
pierde pentru a

furUsaBurllor

?i

a In?elatoriilor

379 binele in

ca sa facem voia Lui si sa raminem in Sf. Biserica, in Hristos Dumnezeu si sa ne destinam Imparatiei Cerurilor si vesnicei fericiii chiar de aici de pe pamint.
ci

ea

nu ne osindi; ci a o rascumpara, lucrind pentiu a merge la bine ?i a ne bucura vesnic.

121) Ptin viclenia si falsitatea

Crestinilor, voi credeti in Hristos si v-ati botezat in Numele Prea Sfintei Treimi nu ca sa va pierdeti vremea in priviri desarte, pacatoase jccuri, petreceri anticrestinesti si felurite blestematii!

mea am

pagubit pe aproapek,
'

lliserica si

neamul meu?

'

122)

Nu m-am

tinut de Invoiala, tocmeala, contractu!

si

v laga-,

va cufunda prin usa si calea larga (Mt. 7 13) de vii in ia'd ci ca sa va rascumparati vremea, implinind poruncile Divine:' iubind pe Dumnezeu si pe aproapele, hranind flaminzii, adapind insetatii, intrind prin usa cea strimta si inaintind pe calea cea incare

duintele f acute cu aliii? 123) N-am dat la

gusta, pentru a redobindi Raiul "(Mt. 7 14). Vreti iarasi a sti cum sa rascumparati vremea, ceasul si ziua in folosul Sufletului, vremelnic i vesnic ? Lucrati cu buna chibzuiala, impliniti vreo porunca a Domnuiui Hristos. De stii vreun bolnav, alearga la el, mingiie-1

124) Nu ficut deciarafii false la perceptie? 125) N-am inlaturat clevetirile,

. ^ , , timp plata cuvemta lucratonlor, slugilor.-' mi-am platit datoriite mele la: comuna, stat... am

cu

paguba sau primejdia ce vein putinta? nea asupra aproapelui meu, cind mi-a stat teronzind lumea, ingrozind, tilharesti, bande in 126) Am hotit am furat lucruri, vite, am jefuit.la dramul mare, am spart case.
pasari, oua, fructe
si

cuvintul, de poti ajuta-1 cu cele trebuincioase. tii pe batrinii si neputinciosii ceia si ceia, alearga si-i ajuta cu ce pOti. macar cu un cuvint bun. Stii disperarea omului, femeii, fetei celeia si celeia, alearga si-i incurajeaza, departeaza din mintea lor orice gind negru, scapa-i de ceasul c a derii. Stii acolo si dincolo pe cutare si
.
.

altele?

127)

Am
Am Am

primit bofii cu lucruri de furat in casa

iesit

mea

si

le-am

ascuns?
finatun, gradim stricat, din rautate, averea straina: 129) aproapelui? acuta f paguba semanaturi, pomi s.a.? N-am inters la parinti, furat ceva de la so^ul meu (sofia mea), de
130)
128}

inaintea oamenilor

si

i-am jefuit?

cutare clatinindu-se intre credinta si necredinta, intre bine si rau, alearga-si-1 indreapta pe calea vietii si a mintuirii. Stii acolo vreun crestin bintuit de proorocii si hristosii mincinosi, prime] duit a se rupe din Biserica lui Dumnezeu si a se cufunda in intunecoasele prapastii ale ereziilor infernale, alearga la el, sfatuieste-1 spre a-si veni in fire si a alerga pentru totdeauna in dreapta credinta, in unica Biserica a lui Hristos Dumnezeu. Ai facut acestea toate si inca mai ai vreme libera? N-o pierde
nici

Am

de la stapinii mei, de la aproapele

meu?

jucat misca si facut glume, ris, povesti desarte, 131) pnveghiunle la stat nepasator alte neorinduieli si obraznicii, si pus bam jelit pagineste pe repausafii mei? 1) mor^ilor? (i). groapa, in ei bani peste la crucea lor de pe piept, 2) am aruncat oala spart am alte lucruri peste groapa lor, 4)

Am

am

am

Am

Am

pe aceia. Alearga la
ei, si

Sf. Biserica ,sau de-i incuiata, intra

macar

in pridvorul

na-te lui

Dumnezeu cu

priveste cu luare aminte chipurile Sfintilor, inchievlavie si cere mijlocirea Sfintilor Lui, pentru

dat gaina si ca un fur fafa de la darea mortului' in groapa? M-am purtat dator a le iace? nefacindu-le pomenirile si pomenile ce eram
3)

am

ei,

sapte Miezonoptica, 2) Utrenia cu ceasul I, 3) ceasul al Ill-lea, 4) ceasul al Vl-lea cu Prinzinda, 5) ceasul al IX-lea, 6) Vecernia sau Sarinda, 7) Dupacinarea sau Pavecernita si alte rugaciuni, care-i dator a le citi zilnic tfecare crestin, citeste Dumnezeiasca Scriptura,
laude:
1)

a te_ folosi. Esti departe de Sf. Biserica, roaga-te lui Dumnezeu fierbinte in casa, in curtta, in gradina, in tarina ta si in orice ioc te vei alia. Lauda. pe Domnul de sapte ori pe zi, rostind cele

trebuie a priveghiurile mor^ilor, ca si in Si. Biserica, penmoderata plingere se face rugaciuni cu umilinta,- cu lacrimi, care prin Suflete, de tru iertarea pacatelor lor ?i citiri luminatoare pnvela vm care Preotii, Sufletul repauzatului sa capete usurare.
i)

La

ghiuri
ghelii,

dupa rmduiala

Sf. Biserici,

citesc:

stilpii,

Sfmtele Evan-

Vietile Sfintilor si alte carti Slinte, spre a te lumina si a intra in Impafatia Luminii fericitoare Sufletului. Asta-i alergarea cea buna,
asta-i rascumparaiea .vremii noastre pamintesti cu urmarea lui Hristos dupa fagaduinta pe care am dat-o
.

rostesc ectenii si molitfele de dezlegare. Psaltirea, cele sapte Apostoiul. Calugarii simpli si mirenii, citesc: cuvmte sau mvatalaude si alte rugaciuni. Pe linga acestea, citesc

Cintaretii citesc,

folos, la Sf.
cit
si

asta-i

Ortodoxa, Invatatun turi folositoare de Sutlet, d.p.: Marturisirea aprobarea bfmtului de Credinta Crestina Ortodoxa, tiparita cu
Sinod si binecuvintarea I. P. S. lustinian, Hristoitia, Mmtiurea anul 1952, Cazania Bisericii, Vietile Sfintilor, Rautatilor Ogbnda pacatosilor, Parasiti calea Pieizarii, Izvoral luminatoare de butlete. si alte carti folositoare i Duhovniceasca.
.

Botez.

Patriarhul

Rom :niei,

Vremea

vietii

noastre e foarte scumpa, ea pretuieste

care-i

irea Sufletului

nostra,

mai pretios
deci, sa

decit

'

cerul

mintupamin-

tul cu toate cele dintr-insele,

avem

deosebita grija a n-o

380

Varna a G-a

A
lipseste

furtl^agurilor $1 a In?elfltoriilor

381

Aceste carti trebuie a le citi toti erestinii in casele lor, la cumenunti ? i patroane, ? i la alte adunari ciestinesti. Orice adunari tacute fara rugacmni, cintari duhovnicesti bisericesti citiri si ascultan a cartilor sfinte, sint adunari si privegheri anticrestinesti mste denaturari In praznuiri dracesti. Toate petrecerile crestinilor usurato msotite de cmtece lumesti curvesti muzici si jocuri sint mtunecare barbatilor si femeilor si praznicile diavolilor. Cine-i crestm sa se ahmenteze, sa cieada si sa vietuiasca crestineste, pentru a se mvrednici de intrare in luminata Imparatie a lui Dumnezeu vesnica fericire. Amin.
trii, la

obstesc#din agonisita

pe testator de repaos, nefacindu-se nimic bun in binele lui. Cei ce nu executa. testamentul, cade in Judecata lui Dumnezeu ca fur si asasin al repauzatilor sai, pentru ca a ascuns testatorului sau mijloacele de a-1 scoate din iad si de la moarte vesnica, cheltuind din cele mostenite in felurite desertaciuni, pficate si rauta^i: lux, mode idolatre, nud, slutirea fetelor, ospete
paginesti, petreceri anticrestinesti, jocuri,
be^ii si alte

cintece curvesti, fumat,

?*gubit P e aP roaPele meu cu minciuni si viclesug? inpiedicat pe aproapele meu cu felurite hule si miiloace rele, spre a doblndi vre-un bine?
JqS 166)

Am

134)

Am

pnn: inselacium, furturi, juraminte mincinoase, ucideri si felurite a a dE dIn Ca miIostenie cSzmd astfel In Pedeapsa fu'
i

mostenit avere agonisita de paring, mosi, stramosi,

multe blestematii. Aceia sint jduitoiii si ucigasii repauzatilor lor, pentru ca le fura, viata vesnica si le rapeste mijlocul mintuirii, nedind din averea mostenita. de la aceia (adica. liii legitimi si adoptivi pentru ingrijirea cu hrana, imbracaminte si adapost, in cresterea lor. Cei ce au mostenit orice fel de avere (miscatoare si nemiscatoare) de asemenea se fac partasi furilor si ucigasilor, cind nu dau <pn averea aceia neagonisita. de ei milostenii sararilor, Bisericii, calugarilor si in marele folos al luminarii si mintuirii Sufletelor.
Cuvintul
lui

Th
j)

Dumnezeu

adevereste

ca.

milostenia scapa. de la

activitatu. apartm celui ce le-a produs, ori unde se afla el. Indeplirurea testamentului crestin, aduce mintuirea testatorului, deoarece toate se fac pentru repauzul sau vesnic. Neimplinirea testamentului

lucreaza prin intermeramasi pe pamint, asa cum virstnicii mcreaza asupra tmerilor, stapinul asupra servitorilor, bolnavul prin eel sanatos, absentul repauzatul prin cei ramasi. Doua perS0 ne CreaZa aid: testatorul ?i executoml testamentului. Roadele ^ + ri

lumina vietii, unde nu este intristare, nici suspinare, ci viata lara de sfxrsit (Vezi prohodul repauza^ilor din Molitfelnic). Aceasta mare trebuinta a Sufletelor repauzatilor nostri, ne-o reammteste adtseoii Sf. Biserica pentru a ingriji'de ei. In acest malt scop dreptcredinciosii crestini .cind vad ca li se apropie sfir?itul, msaicmeaza pe unii din cei iubiti care ramin, a implini voia lor, adica a purta grija cu cele necesare pentru izbaviiea din iad ?i odihna Sufletelor lor. Astfel, repauzatii

straluceste

Repauzatii cazuti de la judecata particulars cer pururea la ales de la fii, rudenii si de la cei care au ramas in averile lor, ca sa se roage lui Dumniezeu si sa mijloceasca pentru usurarea lertarea si odihna lor vesnica. Rugati-va pentru noi striga ei pnn gura Bisencu lui Dumnezeu celor ramasi aici pe pamint. Niciodata rugacmnile voastre n-au fost atit de necesare ca in acest moment, cmd nox mergem catre Judecatorul Suprem, Care nu cunoaste nedreptatea. Cerem de la toti si ne rugam: rugati-va pentru noi, Domnului Iisus Hristos, ca sa nu ne arunce, dupa p'acatele noastre locul eel de munca; ci sa ne aseze in locuintele unde
cei vn,

moarte (Mt. 25 34-40; 10 40-42; comp. Prov. Sol. 19 19; 2 Cor. 9 614; 8 14 15; Evr. 6 10; 13 16, 2), deci, cei caie nu ingrijesc de repauzatii lor, sau isi curata. urechea de ochii lumii cu o mai
de indatoiirile lor, aceia sint furii si asasinii repauzatilor lor. Adevarul asa este, dar poate si lepauzatul, prin cugetarile, vorbele si \ia|a lui pacatoasa, n-a meritat gratia lui Dumnezeu poate darurile n-au fost primite, nu fara nici o cauza. dreapta, caci toate depind de voia lui Dumnezeu. Totusi, ultima dorinta. a muribunzilor, daca-i dupa. voia si placerea lui Dumnezeu, trebuie impliExecutarea nita cu sfintenie, pentru a-i folosi si pe ei si pe noi. testamentului crestin milostiveste pe Dumnezeu asupra repauzanimica toata.
fata,
. .

mai

tilor cazuti in osinda.

maru sau

rmjlocitorii lor

repauzat ale celor ramasi pe pamint, testamentului si neingrijirea de usurarea, salvarea si odihna lor, nu ramin nepedepsite. Desi intelepciunea batrinilor adevereste: Mortii multe spun, dar viii fac tot ce stiu ei, si cum vor", silind pe fiecare a se ingriji sulleteste in viata sa, totusi, un alt proverb popular graieste: Mortul nu ramine la usa.; ci isi va relua oricum ceia e este al sau". De aici reiese ca. cei vii, care nu se ingrijesc de Sufletele repauzatilor lor, cad in felurite greutati, necazuri, suferinte, primejdii si nefericiri grave. Pina. la judecata

Toate faptele

rele catre

adica. neimplinirea

unde se afla. ei, asteapta. a li se implini ultimele lor dorinte cu exactitate, mai cu seama. atunci cind ei sint in iad si sufera greu. Daca. repauzatii sint lipsiti de ingrijirile celor iamasi, ei se vad siliti a ruga pe Dumnezeu asupra acelor
generala., repauzatii, ori

neglijenti, pentru a-i razbuna. Atunci adevaratul ra.zbuna.tor nu va intirzia a implini dorinta lor, si pedeapsa Divina.se dezlantuieste cu futie asupra celor vinovati. Averea ascunsa. a repauzatilor (nein-

382
grijiti
si

Varna a 6-a

A
51

furti^agurilor

s?i

a in?elatoriilor

383

cu cele trebuincioase

usurarii, iertarii si odihnei lor vesnice)

Sfintul loan Botezatorul cu Proorocii.

proprietatea depozitarilor necredinciosi, este

mai

tirziu^ ori

mat

6)
7)

Sf intii Apostoli
Sfin-^i

degraba: primejduita, jefuita, ori data focului si prefaeutS. in cenusa. si pulbere! Multi au suferit si sufar multe si in prezent pentru: cinstea, averea si dfepturile rapite si cheltuite rau din cele mostenite de la repauzatii lor neingrrjiti crestineste. Suferintele acelea sint grele, nesiirsite si variate. Multi crestini de-ai nostri au suferit si sufar multe rautati si primejdii, fara. a cunoaste cauza sufeiintelor lor, ori mai bine zis, nu vor a-si recunoaste greselile lor, lipsa lor de mila. pentru aproapele lor repauzat, si asa, unii se sting ca fumul, trecind averea lor in alte miini straine, care habar nu mai au de ceia ce mostenesc, rasturnindu-se si ei in groaznica pierzare, de nu ingrijesc de repauzatii a caror avere o mostenesc de-a gata, fara munca si sudoare. O dovada vie despre aceasta, e si despuierea boierilor de averile lor si trecerea mosiilor boieresti in colhozuri
(spic.

Ierarhi,

8)
9)
10)

Sfintii

Mucenici
Drepti

si

Mucenite.

Sfintii Cuviosi si Cuvioase. Sfintii

si

Drepte.

d.

V.R.

o.c.

pp. 239241).

135)

Am

poftit : averea, casa, femeia, barbatul, binele, c opiii

?

vitele ... si orice lucru al aproapelui

Am

ajutat prin vorbe

si

fapte

la poftirea, vinderea si Instrainarea averii aproapelui, a miremlor,

tiri

a persoanelor sfin^ite, a calugarilor, a Sf. Biserici, Schituri, Manassi a altor locasuri de binefacere obsteasca? poftit, vorbit si contat pe avere straina? (Vezi Oglinda Duhovniceasca", pp. 1737 -2168, de autor).

Am

Vai si amar de Sufletele care in viata lor s-au ingreuiat cu acest pacat i nu s-au descarcat de el, caci dracii ii aranca jos in groaznicile munci. Cei care s-au pazit pe sinesi a nu se impovara cu acest pacat si cei care s-au descarcat cit au trait si s-au grijit sufleteste, spovedindu-se, canonindu-se si dind inapoi tot ce-au rapit, furat, inselat, ori gasit, tiec usor prin aceasta varna.

FERICIREA DREPTILOR IN IMPARATIA LUI DUMNEZEU.

nostru lisus Hristos stind pe nori in Slava Dumnepriveste cu nemarginita-I bunatate Divina. pe toti ostenitorii: propovaduirii, semanarii, ascultarii si pazirii Cuvintului Sau
1)

Domnul

zeirii Sale,

Dumnezeiesc din Biserica Sa LuptatOare Triumfatoaie, si-i binecuvihteaza cu Fata vesela. 2) Cei patru vietuitori inaripati, cu chip de: om, leu, vitel si vultur, formeaza Scaunul Dumnezeirii Sale. 3) Preacurata Maica a Domnului nostru lisus Hristos Dumnezeu.
4) Ostirile ingeiesti stind de-a

11)

Biserica spirituala
materiale.

cler

si

popor

stau
si

adunati in fata
lui

Bisericii

Preotul paroh citeste

predica Cuvintul

dreapta

si

de-a stinga Mintui-

Dumnezeu

celor adunati.

Dupa

invatatura invioratoare a

Dumne-

torului,

il

proslavesc neincetat.

zeiescului Cuvint, ascultatorii, pazitori ai cuvintului Divin, se oste-

'

384

Vama

a 6-a

furtl*aurllor

ijl

n Jnijelatorlllor

385
infocat, le fac

ci si pentru mincarea aceea care ramine spre via!a vefnica" (loan 14 72; 6 27; Lc, 10 3942). Iesi-va omul la lucrul sau si la lucrarea sa pina seara. .'*. Fiecare sa se osteneasca. lucrind binele cu miinile sale, ca sa aiba sa dea si celui lipsit Auzim ca oarecare umbla. la vol
. . .
.

nesc cu buna chibzumta a-si cistiga existenta in sudoarea fetei lor. lerarhn, Prec-tii si Calugarii scriu si impart in popor carti pline cu mvatatun folositoare de Suflet. Credinciosi, fiecare la lucrul sau unu pastoresc animalele, altii ara pamintul si-1 cultiva, altii practicacroitoria, zidana, cizmaria, fieraria... agonisindu-si, pe cale cinstita, existenta zilnica. Din prisosul, si de cele mai multe ori chiar si din putmul lor, ei ajuta Sfinta Biserica si pe cei lipsiti, agonisindu-si astfel comoara sus in ceruri (Mt. 6 19 20; Tobit 4 79). Mintuitorul, incurajind munca cinstita, zice:*,',Tatal Meu pina acum lucreaza si Eu lucrez... Tatal, Care petrece in Mine, Acela iace lucrunle. pentru lucrurile acestea, credeti Mie. Tatal Meu este lucratorul" (loan 5 77; 14-70-77; tt5 7). ,',Amin, amin graiesc voua: eel ce crede in Mine, lucrurile pe care le fac Eu si acela va face si mai mari decit acestea va face, ca Eu merg la Tatal Meu Lucrati nu numai pentru mincarea cea pieritoare,
. . . .

,i,|,i

mcreu prin aruncarea si scoaterea din iazarul acelea. easta clt pot mai cumplite chinurile cler si popor care se Feridti devin Crestinii
i

feresc in viata

|i

Knumitor

si cei .care, de pacatul acesta foarte prime] duitor, precum despagubesc mvatatura Sfintei Biserici Crestine Ortodoxe, rapire sau pe cei care au fost pagubiti de ei prin furt,

fara de rinduiala, nelucrind nimic, ci iscodind. unora

ca

acestora

nostru Iisus Hristos, ca, cu liniste lucrind, sa-si manince piinea lor. Ca si cind eram la voi aceasta porunceam voua, ca daca cineva nu voieste sa lucreze, nici sa nu

poruncim

si-i

rugam

in

Domnul

manince"
12)

(Ps.

Dupa
mai

103 23; Efs. 4 28; 2 Tes. 3 11-12, 10). trecerea din viata paminteasca, toti si toate care
trupeste au lucrat in bine, mai mult pina la sacii-

Mai fencit este a imlui nostru Iisus Hristos: Sa nu furi. ." (Mt. 19 18; comp. F. Ap. 20 35; Lc. 6 29-38; da decit a lua IS 22; Is. Sir. 4 33).
.

...in

inselaciune.

De
.

aceea este bine a

uima pururea
.", i:

sfatului

Dom-

'

duhovniceste
ficiu, ori

si

potrivit,

mai

Ingeri in locasurile ceresti,

inaltimile cerurilor fiecare

due de unde se odihnesc si se veselesc. Din aude glasul placut al Mintuitorului Bine
:

in voie, fiind grijiti suflet este, se

Teme-te de ochiul vesnic Care-ti vede ori-ce-ascuns

Si de clipa cind de toate Ai sa mergi sa. dai raspuns!

sluga buna

credincioasa, peste putine ai tost credincios, peste multe te voi pune; intra in bucuria Domnului' tau" (Mt. 25 21, 23).
si

PEDEPSELE IN IAD A FURILOR, RAPITORILOR

InselAtorilor.
?i

SI

Chipul de fata ne arata torturile !n iad a furilor, rapitorilor inselatorilor prin orice fel de mestesuguri anticrestinesti.
-

Ingerii

rai

ai

infernului
si

ii

fugaresc,

ii

prind,

ii

bat

si-i

pra-

busesc
ii

la picioarele lor,

infigind furcile lor

foe. Alii ingeri

demonice

intr-insii,

aiunca cu lurie in iazarul de

ii

nemilostivi cu furcile
si

lor

scotpe

acei pacatosi din iazarul de foe, in batjocora,

tortu-

lublrel

de avutie, zglrceniel

$i risipei

387

Eu in viafd ma indestulam cu cele ce mi le Deci, nu cram lacoma sau avard. Ihmnul, multumindu-md. |m in, ,), din cele ce aveam, impdrfeam cu osirdie i cu bucurie sdraagonisit mulle averi.
l

lipsifilor cele

de trebuin^d, Pentru aceasta

am

trecut usor

si

file

prin

vama

aceasta.

VAMA

a 7-a,

IUBIRII

DE AVUTIE, ZGlRCENIEI

SI

A RISIPEI

^ Mia
*
lor
cifi

uindu-ne zborul prin vdzduh,

tot

mai

sus,

vama

am

ajuns

avaritiei,

iubirii de argint

sau a

zgirceniei.

X* Acolo era mai multa negurd si ceatd declt la celelalte ^S vdmi, prin care trecusem. Precum 'socotesc, acele du-

M hurt

rele

hi formeazd aburimea

si

din adincul pdmintului, din care

isi

tnnegurarea aceea fac locuintele-

in indltime, unde sed si cerceteazd pe iubitorii de argint, pe 'zusi pe mincdtorii singelui aproapelui lor.

Vdzimd ndvdlirile vrdjmdsesti ale dracilor vamesi at acestei vamt, dimpreund cu boierul lor drdcesc asupra noasird, am simtit groaznica greutate a acestui pdcat de moarte si mi-am reamintit 'de preztcerile Mintuiiorului asupra avarilor nemil'ostivi fata de cei

Mat cele bune in viata ta... de aceea acum tu te chinuiesii. Vat voudbogatilor, ca vd luati mingtierea voastrd. si voud sdtuilor, ca vehfldminzi'. De asemenea, mi-am reamintit si de cuvintul Apo'stolmui; Cei cevor.sa se imhogdteascd, cad in ispite, in curse si in pofte mute, jam de socoteala si vdtdmdtoate, care scufundd pe oa'meni in pterzare. Rdddctna tuturor rdutdtuor este iubirea de argint p S care Pojhnd-o unit, au ratdcit din credintd si s-au pdtruns cu
ca iu ai
. .

nsipa averu in felurite desertdciuni si pdcate din pilda bogatului lacom surprms de moarte napraznicd, si a bogatului nemilostiv, prdbusit in fldcdrile tadului, unde zadarnic cersea o picdturd de apd pentru, rdconrea sa, cu incheierea: Asa este 'cu eel ce-si adund siesi contort st nu se imbogdteste in Dumnezeu... Fiule, 'adu-ti aminte
si

lipsiti

Veniti

mm

acum

dureri muite.

bogatilor, pdngeti st vd hnguiti de

hultt

asupra voastra... Ati mcinstit si asuprit pe eel same si ati bunul nume crestinesc pen tint a va'aduna averi!- Lc. 12 16 21 J 16 22-25; 6 24-25; 1 TimI 6 9 10; lac. 5 16*;.

necazurne ce vor sa

fnaintind tot mai sus pe treptele vazduhului, Ingerii cu Sufleajung la vama 7-a, a iubirii de argint, zgirceniei si a risipirii averii pe desertaciuni, unde slnt opriti de vamesii-draei ai vamii aceleia, care le-au iesit inainte dinipreuna. cu boierul lor dracesc. Varnesii aceia sint impresurati de_ multa intunecime, luata. poate din aburii sau-negurile pamintului, din care si~au format locuinta acolo sus in maltirne, unde opresc si cerceteaza. cu deamanuntul bietele Suflete abia iesite din corpurile lor. Acolo toate Sutletele incaxcate cu pacatul acesta ucigator, sint cercetate in tot felul: cind, unde, cu cine, si cum a pacatuit, d. ex. de:
tul

Milostivul

Dumnezeu,

insd,

m-am

acoperindu~md in

viata

ingnjil de multa- aver e, nici

mea nu

136) 137)

n-am

fast iubiloare de argint si

Am Am

fost

lacom dupa adunat bani

si

avufii?

fost zgircit?

138) Slnt aesatios, nedrept, tradator, fraudulos dinfa), agouisind bani si avere prin inselaciuni?

(de

rea cre-

388

Varna a 7-a

A
?

lublrel

de avuUe, zglrcenlel

?1 rislpel

389

139)
si

Am jurat

strimb pentru a aduna avere

Am
a

silnicit, rapit

saracit pe alfii prin minciunarii si viclesug pentru 140) strlmtorat pe cei slabi?

141)

cu

rapit: bani, agonisita si averea aproapelui viclesug, siretenie, cersetorie?

si

142)

Am Am strius Am luat

ma

Imbogati

K
1

comori

si

le-am mgropat in pamint?

meu
?

doresc moarte cit mai cuiind, pentru iil-i ia averea. Deci, nevrednic fiind umd ca acesta cerului si iirtininlului, i se cuvine sa moara spinzurat in vazduh, unde este ittu.i (locuinjja) duhurilor necurate, precum a urmat cu luda vinzam til, care pentru iubirea de argint a vindut pe Cel nepretuit.
In
i

cululta lume. Urmasii sai

ii

143)

Am
si

Am fost grabnic a lua si zabavnic a da altera milostenie

am murmurat
IUB1RII

(a)

aceasta naste sapte fiice sau pacate grele, care conlucu mama lor la tinta ei satanica pentiu a aduna impreuna. Dirnza
lioala
,imi(ii
1)

stat la fndoiala si

cind mi-au cerut saracii mila?

a)

BOALA

DE ARGINT.

mai mult decit trebuiesc. Piima fiica. a iub'irii de argint este zgircenia

si

Boala aceasta

mai primejdioasa decit multe alte boli rele. lubitorii de argint le vor da aljii, ei apnea, ascund si pazesc. Nu dau la altii mci un ban... Moartea insa ii jefuieste de toata agoniseala, caie adeseon cade in mina risipitorilor, strainilor si vrajmasilor lor Iubitorul de argint nu vede adevarul, nu doreste lauda, nu-i place cinstea, nu stie ce este dragostea si tot ce-i mai bun si folositor vremelmc si vesnic. El iubeste aurul la nebunie, mai mult ehiar si decit pe Hristos, adica iubeste avutia mai mult decit pe Dumnezeu. Nu este ceva mai rau, nici aici in lume, nici in iad chiar
oncit
decit iubitorul de argint. Ceilalti pacatosi, desi pentru ei inski suit nefolositon si pagubitori, sint eel putin folositori aproapelui lor. Iubitorul de argint insa, e rau pentru toti, ba' chiar si pentru

mai rea

<

lie
into,

impietresc inima, caci te face sa. stringi fara mila si sa nu te induri nicidecum de cei saraci.
2)

si

scumpetea, cu multa

dm

tulburare a mintii, si se naste frica ce-o ai ca pierzi averea, sau din multa dorinta ca s-o inmul-

A
A A

doua

liica este si se zice

|r,li.

3)

treia fiica este sila, cind rapesti cu silnicie cele

straine

pentru acelasi scop.

4)

patra

fiica.

este minciuna, cind cu viclenie

si

inselaciune

hi cele straine.

Este mai sarac decit toti, pentru ca ii lipsesc toate lucrurile cele de trebuinta. Ceea ce are nu stapineste, caci pe acesta nici toata lumea nu-1 mai poate satura. Precum iadul nu se satura mciodata pnmind atitea Suflete ale oamenilor, asa si iubitorul de argint nu se satura de bani. Asadar, iubitorul de argint niciodata nu se satura, ci, cu cit aduna, cu atita mai mult se arde de sete. Irecum marea nu se satura de atitea riuri si fluvii ce se'varsa in ea, si precum focul, caruia cu cit ii vei da mai multe lemne, cu atita mai curind le arde si jnistuieste, asa si boala aceasta, cu cit ii dai, cu atita cere mai mult. Marele Apostol Pavel cu toata dreptatea a numit iubirea de argtnt radacina a tuturor rautatilnr si hchinare de idoli, pentru ca dmtre toate faradelegile, nu este alta patima mai neomeneasca
el.

cincea fiica este juramintul strimb, atunci cind juri min<.inos ca sa dobindesti ceva. sasea fiica este viclesugul, cind cu inselatoare si viclene 6)
5)

uvinte
7)

servit

pe aproapele tau. A saptea fiica. i cea de pe urma, este tradarea, de caie s-a luda Iscariotul cind a vindut pe Dascalul si Stapinul sau
si

fapte, inseli

binevoitor.

Iubirea de argint este o dragoste fara rinduiala. ca sa cistigi avere. Feric. Augustin o numeste otrava. a dragostei, care omoara

pentru ca prin ea iubesti mai mult averea decit pe Dum(M.P. o.c. pp. 6669). nezeu si pe aproapele tau. Pentru luminarea cit mai mult a cititorilor si ascultatorilor, dam aici si citeva exemple graitoare despre cumplita rautate a acestei boli, a iubirii de argint.
Sufletul,
.

Iubitorul de argint nu are dragoste, nu cunoaste tata, mama, frati, surori, rudenii, cunoscuti, nici semeni. El socoteste pe toti acestia ca pe niste straini. El 'iubeste numai si

decit

aceasta.

cmsteste si li se inchina ca unor idoli. Pentru aceasta elnu are be in Imparatia Cereasca. Cind este traz, tine aurul (banii) in mimile sale, aur pipaie, aur socote?te in gind ?i in minte. Chiar s) cind doarme, tot.aur se naiuceste si viseaza in somnul sau. Toti pacatosii dobindesc in lumea aceasta oarecare placere i iolos din patmule lor, dar iubitorul de argint nici aici nu cistiga mmic, riici
ii

banu,

numai

Ce sa nul Aceasta zis: Apoi si-a roadele?" imi aduna fac, ca nu am unde am sa fac: am sa-mi stric hambarele, am sa le fac mai mari si am sa adun acolo toate roadele si toate bunatatile mele!" Apoi am sa zic Sufletului meu: Suflete, ai multe bunatati sf rinse pentru multi !" Dumnezeu insa i-a ani; odihneste-te, maninca, bea, veseleste-te zis: Nebune, in noaptca aceasta ti se va lua Sufletul; dar cele ce ai gatit, ale cui vor fi?" Asa-i cu eel ce isi aduna. siesi comori, si nu se imboga^este in Dumnezeu"( Lc. 12 1621).
rodit tarina.

i-a

BOGATUL LACOM

S-A PIERDUT. Unui

acela cugeta in sine

om
si

- zice
zicea
:

Dom-

Omul

390

Varna a 7-a

A
miiiluiasca?"

lubirel

de avutie, zglrcenlel

?i rislpel

391

IMPARATIA CERURILOR.

tInArul bogat-periclitat, rAmas afarA DIN

lntr-o
zi,

ascultau cu nesat cuyintele Mintuitorului ce vorbea, un tjnar iese dm multime si se apropie de El. Tinarul, dupa port si infatisare se cunostea ca-i de neam ales si bogat. Coplesit de ginduii,' tinan.l bogat vine la Mintuitorul, si-L intreaba: Jnvatatorule bun! Ce bine voi face, ca sa. mostenesc viata vesnica?" El cugeta in sine acum sint tinar si avut. Pot sa-mi petrec! Pot sa ma desfatez! Pot sa-mi satisfac poftele mele. tntristarea am s-o alung si sa o due intr-o veselie placuta... Si pe urma? Ce va mai tP Toate acestea au un sfirsit! Tinarul ce venise la Mintuitorul sa-I ceara sfatul, stia aceasta. El trecea cu mintea peste zburdaciunile jocul ?i placenle tmeretii. Se vedea apoi barbat asezat, cu sotie copii impresurat de treburi si de griji... Cugetul lui insa zbura mai departe. Se gindea ca si astea tree, au un sfirsit. Si pe urma ce va mai fi? Acest pe urma" 11 tortura groaznic pe bietul tinar. Ce o sa fie cind si acestea se vor sfirsi! Se vedea batrin, slabit, impovarat de

pe cind multe popoart

[
I

Mintuitorul cautind spre ei, a zis: La oameni putinta". ,,i.i este cu neputinta; iar la Dumnezeu toate sint cu Mul^i dintre noi, auzind acestea, se vor ingrozi si ei ca Aposaceasta cere de la noi sa (oil i, $i vor z ^ ce: ..Doamne! Evanghdia ca sa ne putem minui!" saracilor, dam sa. le si in- vin'dem averile dar nu e dat a o implini desavirsire, o bun& |),i inbifilor, aceasta este Dumnezeu au implinit-o. Prin Sfintii lui lii-cue om. E .drept ca mai inalta. desa.la cea a]uns Impliuirea acestei porunci, Sfintii au f ost incununati ei au. Vli^ire aici pe pamint, iar dincolo in vesnicie dezlipit de s-au in slralucita cununa a slavei ceresti, pentru ca Mintuiurmat uvcrile paminteti, dindu-le saracilor, ?i mergind, au pot, sa lortilui. Cei care pot cuprinde aur, cuprinda; iar cei ce nu i.unina la argint, ori la arama, ca si asa vor dobindi imparatia lui
,,
,

Dumnezeu, de vor vietui

crestineste.

am,

retilor, coplesit

va mai fi cumpht, mult mai torturator. inaintea Domnului.

este

Se vedea in locul fierbintelii focului tinede o greutate si un dezgust de toate! Si pe urma ce cu el? Acest pe urma" dupa batrinete, era mult mai
!
. . !

rece, girbovit

lata ce 1-a adus'pe tinarul bogat

cu

averea i stringerea ei in mod cinstit, ne impiedica intrarea sufletesti pt care ea ni in Imparatia lui Dumnezeu; ci betesugurile Evanghelia cu' bogatul nemilostiv nearata le provoaca. A$a d.p. nu ml pe care avutia il aruncase in bratele luxului, modelor, ospeEvanghelia l.lor, mincarurilor', bauturilor si deslatarilor pacatoase. bogatul laeom ne arata pe omul care ii facuse din bogatie un

Nu

Mintuitorul ascultindu-1, i-a zis: Ce-Mi zici bun? Nimenea nu bun fara numai Dumnezeu. Dar, de voiesti sa intri in viata pazeste poruncile". Tinarul a intrebat: Care?" Iisus i-a zis: Poru'n' cile (care din lege le) stii: Sa nu ucizi, sa nu preacurvesti, sa nu furi, sa nu fii martune mincinoasa, cinsteste pe tata.1 tau
si

avea mai presus de mintuirea Sufletului sau.^ Ayutia dinSa, ne nu-i rea in sine, insa intrebuintarea ei rea si lipirea de inima de lipiti va nu ar curge, de Bogatia x>sinda. in prabuse?te de bogaavere, de inima cu oamenilor Lipirea psalmistul. ca", zice bunatatile si de Mintuitorul de decit mult mai liile pamintesti
idol"

pe care

il

pe

mama

ta'

sufletesti,
\

idolatrizeaza pe

multi crestini. Cui slujeste omul mai

si sa.

iubesti

pe aproapele tau ca

insuti

pe

tine". lata in scurte cu-

mult, al aceluia este rob: ori lui

nei spre osindire.

Dumnezeu

spre mintuire,

orimamoinfie-

vinte cuprinsul legii pentm impaciuirea oamenilor pe pamint. lata poruncile pe care trebuie a le implini un crestin bun Un astf el de om bun, se vede ori se pare, ca era si tinarul nostra. Tinarul a raspuns: T0ate acestea le-am pazit .din tineretile mele. Ce-mi mai lipseste inca?" Mintuitorul, privindu-1 cu bunatate, 1-a iubit pe
.
.

BOGATUL NEMILOS OSlNDIT In

IAD. Mintuitorul

el, si i-a zis:

De

voiesti sa

fii

desavirsit, mergi, vinde-ti toate ave-

mcred

apoi vino dus intristat avutii multe. Dupa. departarea tinarului, Mintuitorul a grait Apostolflor: Amin graiesc voua, ca cu anevoie vor intra bogatii in Imparatia Cerurilor". Ucenicii auzind cuvintele acestea s-au inspaimintat'. Iisus le-a zis iara^i: Fiilor! Cit de greu vor intra in Imparatia lui Dumnezeu cei ce
cer,

nle cite

ai si le

da

saracilor, si vei

avea comoara in
cuvintul,

si-Mi

urmeaza Mie". Tinarul auzind (dinaintea Domnului) pentru ca avea

s-a

in avutii

Mai lesne

se este a trece camila prin urechile acului

rind nemilostivirea bogatilor care nu ajuta pe lipsiti, ne spune pilda porfira aceasta: Era un om oarecare bogat, care se imbraca cu anume sarac, i Era un luminat. ?i vison, veselindu-se in toate zilele sature sa dorea se i bube, Lazar, care zacea la poarta lui plin de venind, ciinii ?i bogatului; ba cu iirimiturile ce cadeau din masa Intimplindu-se sa moara. saracul, a fost dus de ii lingeau bubele. Ingeri in sinul lui Avraam a amurit apoi i bogatul i s-a ingropat. Fiind el in munci, in iad, si-a ridicat ochii sai si a vazut de departe pe Ayraam si pe Lazar in sinul lui. Strigind el, a zis: Parinte Avraame, milostive$te-te spre mine si trimite pe Lazar, ca sa-^i intinga virful degetului in apa. i sa-mi racoreasca limba, ca ma chinuiesc in vapaia aceasta". Avraam insa a zis: Fiule, adu-ti
;

decit bogatul a intra in Imparatia lui Dumnezeu". Ucenicii auzind acestea, s-au ingrozit mai mult, si ziceau: Dar cine mai poate sa

aminte,

ca. ti-ai
;

Lazar cele rele

primit cele bune ale tale in viata ta, asemenea si acum el se mingiie aicea, iar tu te chinuiesti. Pe

392

Varna a 7-a

lublrei

de avuUe, zglrcenlel

?I rislpel

393

linga toate acestea, intre noi si voi s-a asezat prapastie mare, ca cei ce ar voi sa treaca de aicea la voi sa nu poata, asemenea si dj la voi la noi sa nu treaca". Atunci bogatul a zis: Te rog dar Parinlc, sa-1 trimiti la casa tatalui meu, caci am cinci frari, sa le
martu'ri-

seasca aceste lucruri, ca sa nu vina si ei la acest loc de munca". Avram i-a zis: Au pe Moisi si prooroci; sa-i asculte pe dinsiiEl insa. a zis: Nu Parinte Avraame, ci de va merge cineva din mor(i la dinsii, se vor pocai". Avraam i-a zis: Daca nu ascultape Moisi, si pe Prooroci, chiar de ar in via si cineva din morti nu vor crede "(Lc 16 19-34).

OSlNDIREA ZGf RCITILOR

afla

SALVAREA MILOSTIVEI.

Invajatul Simon scjie ca in partile Italiei, aproape de Spalato, se un iaz foarte cfdinc, care se numeste al taranului". Se zice ca in anii trecuti, in locul acela petrecea un taran 'foarte bogat cu averi trecatoare, insa. era avar si nu avea mila' de saracii si nefericitii ce se rugau, incic nu putea sa vada sarac la usa lui, de trei ori ticalosul, ii injura si-i izgonea. El avea sotie, feciori si nepoti, Intr-o zi, cind acest nemilostiv era cu lucratorii sai la tarini i' l uera u, si acasa ? nu era decit o nora a- lui, buna la Suflet cu doi fii ai sai, a mers un
sarac frumos la fata si minunat, care a cerut femeii milostenie. Ea i-a dat ce a putut, apoi 1-a sfatuit cu dragoste si cu indurare sa piece mai inainte de a veni socrul ei, sau altul dintre rudeniile ei nermlostive, ca sa nu-i faca. vreo suparare. Saracul a zis catre ea: In seara aceasta, baga de seama cu luare aminte, cind
vei vedea

mare se gasesc pesti mari, dar sint fara nici cu ochii mei (zice dascalul de mai sus) vazut in. ,Mist, cum i-am am auzit o minune ca aceasta, ca sa ma ce in am dus, indata Hh,!, am intilit pe nora taranului, si am Acolo ilinfez de adev&r. a avut vreo fapta buna, ,t-o duhovniceste sa-mi spuna de ca de cite ori avea raspuns, Ea a h. n hi care a miluit-o Domnul. vin si nu era vreun scotea dadea multa milostenie; si cind Lui, zicind acestea: vin, putin 'sa-1 miluiasca, varsa pe pamint milostenie, putina aceasta 1'iimeste, o pamintute, maica noastra, cui s-o am ce nu nostru, de vreme nl ru dragostea Stapinului Bunul ei, a buna pentru aceasta fapta ilu I" Astfel, am cunoscut ca peninecat, 1-a D.nnnezeu i-a daruit unul din copii; iar pe celalalt aceasta de necredmcios nocredinta tatalui sau. Sa nu fie cineva caci martor imi este Domnul, ca asa este cu
In aceasta balta
| |

):

i',,

i,

nniume

infri'cosata,

vad acolo baltile, dupa cum s-a zis mai numesc Baltile taranului", si le-au |U8 Pina i copiii cei mici le dobitoc si sa se innece. vreun idit impreiur, ca sa nu cada rautate este nemilostivitea? mare Vedeti, fratii mei, cit de este faradelege, dar inca nemilostivirea Deci de vreme ce si singura
idevarat.

Pina astazi

se

s/,

se sa bei smgele saracilor, cita nelegiuire ti zice le a e bine mai carora pare ca este? O, neindurarea unora, atit de nemiloasa lmma nccrestini decit crestini! Cum au nelegiuitii a ia, nesocotitii, la o suta, cmcizeci si Suflet nemilostiv si rau,
rriai iei

dobinda

si

<amata;

ca va fisni un izvor in mijlocul casei tale, ia un copil al tau Si fugi muntele a ela, ca sa scapi fara vatamare. Domnul a urit nemilostivirea ca^ei acesteia, si vrea s-o piarda". Acestea zicind, s-a facut nevazut. La trei ceasuri din noapte, taranul sezind la cina, cu rudeniile si pnetenii lui, a inceput a izvori apa in mijlocul casei, precum a spus mai inainte Ingerul. Atunci acea milostiva femeie, s-a sculat indata de la masa, si luindu-si pe amindoi copila?ii ei, alerga grabnic
in

ia de de multe ori indoesc banii, nesatiosii! Pentru ca pre| pe grml vinul, untdelemnul si la sarac dijma cit voesc, le ia bam cu imprumutat mai mic decit se vinde atunci; pentru ca i-au mbire de bam U, nesatioasa O, indoita camata si le vine
si

mai inainte, neomenoasa nemilostivire

catre munte,
lostiv bogat,
lui.

dupa porunca. In
impreuna cu casa

acel ceas s-a sculundat acel nemi-

sa,

cu rudeniile

si

cu toate lucrurile

nu numai atita, dar si un riu de apa a iesit din acel loc si curgea grabnic dupa nora sa, drept pedeapsa, ca nu a luat numai un copil, dupa cum i-a zis Ingerul. Ea intelegind pricina, s-a inspaiSi

$i nu va ginditi, nepnceputilor, la sa ave^i aici un ceas muncile ialnice ale iadului, ci alegeti mai bine acel bogat nemilostiv? Incecistig si acolo sa va ardeti in veci cu Temeri-va de Domnul, siva tati fratilor, cu aceasta nelegiuire acea infricosata osmda, caci de scapa^i siliti inima spre mila, ca sa dupa moarte pedepseste numai nu Dar acolo nu folosesc lacrimile! ci si in aceasta yiata vrenemilostivi, Milostivul Dumnezeu pe cei prm multe semne aratat a melnica, caci ca un Drept Judecator pe aceasta faraEl uraste mult mfricosate si pilde graitoare, cit de
! !

{icicle

mintat,

si

a lasat

un

copil, alergind

cu sirguinta sus in munte. Dimi-

neata s-a aflat acolo o balta, unde era casa taranului, atit de adinca, incit nu i se da de fund oriciti stinjeni de funie s-ar fi lasat in apa.
Dincolo de balta, ca
la

paroh nu oarecare iubitor de bani a murit nepocait. Preotul marturisit nici s-a voia sa-1 ingroape in Biserica lui, fiindca nu s-a il infricosau tmpartasit la moartea sa. Rudeniile mortului Insa

OSlNDA 1NFIORATOARE A 1UBITORULUI DE BANI.

Un

o aruncatura de piatra, este

copil
si

alt iaz

mai mic,

unde a ajuns apa pe

1-a inecat

Dumnezeiasca judecata.

multa paguba. El pe Preot, ca daca nu-1 va ingropa, au sa-i faca lase de buna voie lui le-a zis sa puna mortul deasupra unui cal, si sa-1

394

Vama

a 7-a

A
<
(

iublrei

de avutie, zglrcenlel

5I

rislpei

395

unde va voi si unde va sta calul, in acel loc sa-1 ingroape Rudenule mortului au primit sfatul, gindind in mintea lor sa faca calul sa mearga la Biserica insa indata ce pusera pe cal acel trup pmgant calul a alergat repede cu multa sirguinta, si statu (o minunej dedesuptul unei furci, unde spinzurau pe tilhari Si desi -au^atut cu multe bete, insa n-a vrut sa se miste nicidecum din locul acela. Atunpi cunoscind acea dreapta judecata a lui Dumnezeu, rudenule n-au mai zis nimic de aid inainte, ci il lasara, si facind o groapa la acel loc, 1-au ingropat ca pe un fur.
; ;

sa mearga

nu ma fac necinstit! Eu ti-am Banuiala dumitale e o punga. din pus ca n-am luat nici un ban purtarea mea neomenoasa, n-ai^ ocarft pentru mine!" Daca gasesti .lrc.it sa. te plingi lui Voda, sa-ti faca el dreptate!" zise negustorul,
1

11; ii

vrei de la

mine!?"

Vreau sa

inlorcind spatele omului cinstit.

Cu Voda si

Sufletul plin de scirba, bietul Romin se duse drept la se plinse de neomenia negustorului. Tepes porunci sa fie

fara indoiala, furi de averi, tilhari si rapitori de argint, care fac strimbatate saracilor, si beau ca lipitorile singele lor Ei se ingrasa si se satura, iar saracii mor de foame si de goliciune. Insa vai lor! Caci aid isi fac ei voile lor si petrec norocire trecatoare, cu durerea si osteneala va.duvelor si a sarmamlor; iar acolo vor afla atita primejdie, incit nu vor avea nici o odihna, ci pururea si neincetat se vor arde in focul eel vesnic cu diavoln cei neinduratori si nemilostivi, de care sa ne izbaveasca Domnul cu Darul Sau. Amin (M.P. o.c. 72-5;
(

Cu adevarat,

sint toti lubitoru

pp.

78).

ydus indata eel cu pricina. Dupa ce asculta cu bagare de seama .pusele, si ale unuia si ale altuia, incruntindu-se la fata de minie, gr&i cu asprime catre negustor, al carui siretlic il pricepuse: Jupine, di numaidecit indarat acestui crestin punga pe care Ji-a adus-o. Dumneata ai pierdut una cu o mie de galbeni,. i asta n-are decit noua sute intr-insa, deci, ea nu este a dumitale. Si acum, du-te acasa si asteapta pina. ti-o aduce punga cea cu o mie de galbeni! ar tu, creatine, i-ati punga si tine-o in pastrai e vreme de o luna. de zile. Daca in acest timp n-ai aflat pagubasul, poti folosi banii ca si cum ar fi ai tai! Duceti-va acum in plata Domnului!" Si asa o pati negustorul eel lipsit de omenie (C. Om. Matur).
I

DREPTATEA LUI TEPES.

vremea
.

lui

galben ce-i va aduce punga. Dupa putina vreme se imatisa negustorului omul care gasise punga, venind sa i-o aduca. Jupine zise omul nostru -mai acum citeva zile dadu-i in cale peste asta punga cu bam. aflat de la lume ca d-ta ai fi pagubasul, 5 i venh sa ti-o mcredmtez nu pentru rasplata ce-ai fagaduit-o, ci ca sa ma stiu cu bulletul limstit, ca nu m-am bucurat la avutul altuia Poftim tine-ti punga si numara galbenii din ea". Negustorul lua punea |i mcepu sa-si socoteasca avutul pierdut. Pe cind numara se tot Irammta cum sa taca sa nu dea omului rasplata fagaduita Sarsaila n-ul lasa sa-si osteneasca prea mult timp creierul, caci ii si 9 arata ce avea de facut.

Se povesteste din batrini ca, pe Tepes, un negustor pierduse o punga cu o mie de El dadu sfoara in tara, ca va darui o suta de galbeni celui

PERICLITAREA MONAHULUI IUBITOR DE ARGINT.

Andrei, venind in tirg la o Cruce, a aflat pe un oarecare monah, a carui viata o laudau to^i, tiind imbunatatita. Cu adevarat acest monah se nevoia bine, precum se cuvine monahilor, insa era biruit de iubirea de argint fara de masura. Mul^i dintre cetateni, martuSf.
ii dadeau multime de aur, ca pentru mintuirea Sufletelor lor. El insa, fiind cuprins de nesatioasa patima a iubirii de argint, nimanui nu dadea ci punea tot in punga sa, si vazind ca se inmuljeste argintul, se bucura. Fericitul Andrei, mergind pe calea aceea, unde ticalosul monah ii avea petreeerea sa, cu ochii sai proorocesti a vazut un sarpe infricosat, incolacindu-se pe linga grumazii lui. Mergind el aproape de acel calugar, privea la sarpele acela. Calugarul socotind ca Sf. Andrei este unul dintre saraci, si staruieste ca sa-i dea milostenie, i-a zis: Dumnezeu sa te miluiasca, fr,ate, ca nu am ce sa-ti dau". Fericitul departindu-se putin de la dinsul, a vazut o scrisoare imprejurul lui in vazduh, asupra sarpelui, scrisa cu slove negre: Sarpele iubiiii de argint, radacina a toata faradelegea". Apoi cautind in urma, a vazut doi tineri certindu-se intre dinsii: unul era negru, avind ochi intunecati, caci era drac iar altul era alb, ca o lumina. ceieasca, caci era Ingerul lui Dumnezeu. Negrul zicea:

Voda

Am

risindu-si pacatele lor inaihtea lui,

sa-1

imparta

la saraci,

negustorul iti multumesc pentru binele ce-mi vad ca sint numai noua sute de galbeni ceea ce mseamna ca ti-ai oprit dreptul dumitale. Si acum umbla* sanatos Jupine grai omul ti-am spus ca nu dorul de rasplata m-a facut sa-ti intorc punga pierduta; ci, cinstea mea la care Jin mai mult ca la orice avutie. Eu n-am luat nici o lescaie din bann d-tale. Vorbele pe care mi le spui, pentru mine sint o infruntare, o batjocora, pe care n-o pot ingadui. Numara-ti inca odata bann! Vreau sa stiu ca sint atitia citi ai pierdut si n-am nevoie de rasplata dumitale!" numarat odata, omule, si-ti spusei ca am gasit noua sute de galbeni. Prin urmare ti-ai oprit rasplata Acum
tacusi.

Omule

- zise

Numarmd
!

banii,

Calugarul acesta este al meu, ca voia

si iubitor

mea

o face. El fiind nemilostiv

ci,

de argint, nu are parte cu

idoli,

Dumnezeu;

ca un al doilea
insa.

Am

slujitor

de

imi slujeste mie".

Luminosul Inger

zicea:

Ba

nu, este al meu, de

vreme

ce posteste, se roaga,i este smerit

396
si

Varna a 1-a

A
,

lublrel

de

avutle, ggtrcentet 1 rislpel

397

Asa se certau amindoi, si nu era pace intre dinsii. Atunci facut un glas din cer spre Ingerul purtator de lumina: Nu tine parte cu calugarul acela, la sa-1 pe el, caci slujeste lui mamona, iar nu lui Dumnezeu". Si indata s-a departat Ingerul Domnului
blind".
s-a

de la dinsul. Aceasta vazind-o lericitul Andrei, s-a mirat cum potrivnicul demon a biruit pe Ingerul eel luminat. ... Altadata. Sf Andrei a intimpinat pe calugarul acela in ulita si luindu-1 de mina dreapta, i-a zis: Robule al lui Dumnezeu, fara" de mihie sa ma asculti pe mine, robul tau, si cu mila ta primeste smeritele mele cuvinte. Pentru tine mi s-a facut mare necaz.si nu pot sa rabd mai mult. Tu mai intii ai fost prieten al lui Dumnezeu iar acum te-ai facut prieten si sluga diavolului. Ai avut aripi ca si Serafimii deci pentru ce te-ai dat Satanei, ca sa ti le taie din radacina? Chip ai avut ca de fulger, si pentru ce te-ai facut intunecat la chip? Vai mie! Ai avut vedere ca cei cu ochi multi, iar acum te-a orbit pe tine sarpele Soare ai fost, dar acum ai apus in noaptea cea intunecata. si rea. Pentru ce frate ti-ai pierdut Sufletul tau ? Pentru ce te-ai insotit cu dracul iubirii de argint? Pentru ce i-at dat lui odihna in tine? Pentru ce aduni argintul? Au doara te vei ingropa cu el? Nu stii ca dupa moartea ta, va ramine altora? Pentru ce tii pacate straine, si vrei sa. te sugrumi cu scumpetea ? Altii sint flaminzi, insetati si mor de frig iar tu privind la multimea
.

spune-mi cele ce-mi suit trebuincioase spre lui Dumnezeu Andrei, a zis catre .uintuirea Sufletului men". Robul mine, ca de nu ma vei asculta, il voi Ihisul iarasi: Sa ma crezi pi astfel toti sa vada rusinea Oimite la tine ca sa te munceasca; ca acestia, ci si toti din cele patru marfetii tale, nu numai cetatenii spun pe, fa-le lumii. Deci, p&zeste-te, si cele ce-ti
uprins.

Rogu-ma

tie,

gini ale

temut foarte Acestea auzindu-le calugarul, s-a faca. Atunci indata Sfmtul a vazut ca toate cele poruncite sa le Duh puternic, ca o vapaie de fulger, cS a venit de la rasarit un Sarpele nepusarpele acela, zdrobindu-i puterea hu. Si s-a atins de Asijderea S1 acolo. corb, si s-a dus de tlnd suferi, s-a prefacut in a luat iaras.i Ingerul lui Dumnezeu arapul eel negru a pierit, si i-a fertptul, el lesmd de la Dutere spre paza calugarului aceluia. demine acute f sa nu spui cele poruncit, zicindu-i: Fereste-te, ca ziua si noaptea in rugacmpomeni te a la nimeni; iar eu voi incepe Iisus Hiistos sa-ti mdrepteze calea ta nile mele, ca Domnul nostru
?i

s-a fagaduit

spre bine".

auralui, te veselesti. Acestia sint pasii pocaintei? Sau astfel este rinduiala calugareasca si defaimarea vietii celei desarte? Oare asa te-ai lepadat de lume si de cele ce sint in lume? Oare asa te-ai rastignit lumii si tuturor desertaciunilor? N-aiauzit pe Domnul

Care zice: Sa hu agonisesti aur, nici argint, nici arama nici doua haine?" Pentru ce ai uitat poruncile acestea? lata, astazisau miine se sf irseste viata noastra, si cele ce le-ai gatit, cui vor f i ? Au nu stii ca Ingerul Domnului, eel ce te pazeste, s-a departat de la tine plingind, iar diavolul sta. aproape de tine, si sarpele iubirii de argint s-a incolacit imprejurul grumazului tau, itu nu-1 simti peel? Adevar zic tie, ca. alaturi de tine trecind, am auzit pe Domnul Dumnezeu lepadindu-Se de tine. Rogu-ma. tie, asculta-ma si-ti imparte averea la saraci, la vaduve,
la

aural pe ckre-i avea la Ducindu-se calugarul, a impact tot preamant de la Dumnezeu i T?rin aceasta mai mult s-a saraci la dinsul aural ca sa-1 impart a de la oameni, si mnl|i isi aduceau celor ce aduceau aural ca sa-1 imparta la saraci. El msa astfel zicea ma ingnjesc de spim straini? cu miinile sale: Ce folos imi este ca sa calugar, i s-a ara tat robul lui Asa vietuind el, precum se cade unui aratat lui un pom lumiDumnezeu in vedenie, cu fata vesela. El i-a Sa dulci roduri, si i-a zis: nos pe un cimp, care avea floare de tme din dintirsarpeku multumesti lui Dumnezeu ca te-a scos pe de floare deci sirpurtator pom pe un si a'facut Sufletul tau ca acest pom fralata duke. rod guieste-te ca pe acea floare s-o faci tau Sufletului a mes pe care-1 vezi, este inchipuire mult in lucral duhov'Desteptindu-se calugarul, s-a intarit mai lui Dumnezeu si Stmtului nicesc si totdeauna aducea multumita
;
.

Andrei, placutul Sau, prin care s-a (V. Si 2 Oct. o.c. pp. 87-94).
144)
rapiri,

povatuit la calea

mintunn

sarmani,

la scapatati, la strainii cei ce

nu au undesa-si

Am

I&sat,

piece capetele, si sirguieste-te ca sa fii iarasi prieten al lui Dumnezeu. De nu ma vei asculta pe mine, apoi sa. stii ca vei pieri rau. Asa ma jur pe Iisus Hristos Imparatul nostru, ca. indata vei vedea pe diavolul". Apoi i-a zis: Oare 11 vezi pe dinsul?" Atunci i s-au deschis calugarului ochii cei sufletesti, si a vazut pe diavolul ca un arap negru, in chip de fiara, buzat, stind departe si neindraznind a se apropia de dinsul, de tea ma Sfintului Andrei. Calugarul a zis Stintului: Il

clnd am pierdut: pammt, yite, 145) Am pllns cu lacrimi amare plna ce am cazut in desnadijdubsoa raiemi, cinste lumeasci. zglrcenia ucMe; iar damiaa viaza ire? Ji-a socotit drept, cum. ca
. .

ca sa

am

si

ba eu

am

si

Indemnat pe
de acolo?

altii

sa.pacatwasca prin

clftig

_.

vad pe

el,

robule al lui Dumnezeu,

si

spaima.

mare m-a

haine lucheltuit si risipit bani si avere, pe: tutun, iiolesti, fe~ zorzoane parfumate, sftpunuri xoase felurite parfumtm, pangHci, pieptem^de lux, meiesil: cercei, iaele, salbe, margele, fonte, barbitesti si femefefei schimonosirea podii, raj, uaelte peatra
'

Sufletul? 146)

Am

398

Varna a 7-a
d<

A
1

lublrei do avuUe, zglrcenk'i

$1

risipei

399

Cor"

/nT

n0ro c>
.

J'

dracSi

205?

ue^km^Zr'nTT^ g
2

n/i'i'T'
2 de^utor)!
,

J 00 !"1

0curi Wolatrizatoare (Es. 32; Osie 2 13 cu lautari > cint** curvesti, ospete ' hasmodii alt e felurit ' * , nda Duhovniceasca " PP- 2553-2648;

2)

Tofi

milostivii

crestini
si

cler
ale

si

popor

conducindu-se
ajuta Biserica

(In
<

).i

invataturile

Domnului

urmasilor

sai,

ii

cele
13)

de trebuinta.
Sfinta Mucenita. Filofteia
lipsiti.
si

multi

alti crestini si crestine,

.

hranesc pe cei

r cu f,'2 fisicun

S m

de avari, cu punfii in ghiare, cu haine multe in brate cu felu e eaZa SU ete1 Care r zit fiind -unde naina haiLTnt-uTuT Ingemlm, ca c sa nu fie ? rapit de ei si aruncat in iad Wrii
si

radi aC St6i Vami CU chi uri P

t bancnote

'

m nstruoase

14)

Sfinta

Cuv. Paraschiva

ospateaza

si

imbraca pe

saraci.

'

d4a

mfdeparte

***?? *"*

^^ ^S
-

'

VESELIILE LUMINATORILOR SI LUMINATILOR LUMII IN RAI

'

rilor

V^frlvT^
rVI
iS

fiSUS HriSt S St& in Slava

P e n0

ceru-

peste
?i 5i

si de pe pammt. U Ult naripati CU fa a dc: * vu! \miur, r! U iormeaza 7 f Dumnezeirii Ironul

fm oamemlor dm cerun

'

om

<

I,

vitel

feamfea Lui 1 incuntea 1 cutremur (Ps. 2 cu 10).

o)
.

^m\
si

slll

P" du " 1 cu
Sfintii

si

bucurindu-se

Ioan Botezatorul 3 Sfintii ^intu] Apostoli.

Sfintii lerarhi.

cu

Prooroci

.7)
8)
9)

Sfintii Sfintii
Sfintii

Mucenici
Cuviosi

"

Mucenite.
Cuvioase.

'

si si

10)

Drepti
zlc e

Drepte.

for,

PreC m ?1 Tatai V Stm Cel din cer este natostiv f! l^dceti-va et vi pneteni nrS" r dm mamona nedreptatii. Mertri vmXtU rile taleji le da saracilor, si vei avea comoara iTcS\7tU~ZT^ a? urmeaza Mie" (Lc. 6 J6; 16 P- Mt 19 27) Ap St "* ~~ 'a
.
.

S
ft,
"

a mdeamml PC
-

'

-" Mai da
t0ti ?1

mIe ?i Sufletuhii". MintuiP e toate sa fie niilostivi,

loc

Sd,

-sekudajn

M^

ziua JudecaSi" '(lac

*i%}'

*"

M
15)

Dupa
si

repauzare,

toti

cei

milostivi

barbati

si

femei,

de

ei

* lubirea. de avufie, zgircenia si risipa, sint pacate de 13 PC "* Care nn Ie pai asesc nu se **
"

conducatori

condui

moarte

'

fericitilor,

unde

tree de pe pamint in Rai, in locasurile se indestuleaza cu mari bucurii, veselindu-se put

P ocaieso

rurea.

'

400

Varna a 1-a

PEDEPSELE ZGlRCIJILOR

SI

RISIPITORILOR IN IAD.

Chipul de fata ne arata si ne transports cu gindul in iad, punindu-ne mainte pedepsele iubitorilor de argint, ale zgircitilor, ale nsipitorilor averu si agonisitei lor pe desertaciuni si pacate Cei care aduna si ingramadesc bani peste bani si averi peste

mmultmd

averi

acestea .cu viclesug

si

felurite mijloace

anticrestinesti'

VAMA

a 8-a,

A CAMETEI

A VICLE^UGULUI

<

asind pe vamepi draci de la vamd zgirceniei (tulbunndu-se si musemdu-se groaznic de ciudd, intre ei, am calatont tot mai sus in vdzduh, pe acea cale necunoscuta, intunecatd si infricosatd, pind ce am ajuns
la

vama

ce

se

cheamd, a cametei
toti

si

a viclesugului.

de munte, dimpreunS cu lisipitorii pe deserde ingerii rai a le impinge si duce din loc in loc pma 11 prabusesc in lazarul de foe. De asemenea, in acel iazar de foe suit aruncati si viclenii, care prin viclesugurile lor intunecind tulbunnd si torturind pe altii, au pierdut Imparatia luiDumnezeu ?! s-au prabusit in iad. Nu va locui linga Tine zice psalmistul tot eel ce vicleneste. Vie dar moartea peste ei si sa se pogoare la iad de vn, ca videsug este in locasurile lor, in mijlocul loi Intant-au lor insusi cuvint viclean, sfatuitu-s-au sa ascunda cursa iscodit-au faradelege, stinsu-s-au (s-au pierdut vremelnic si vesnic) iscodmd iscodiri" (Ps. 5 4; 54 1617; 63 26')
stinci

ca niste uriase
taciuni, sint

siliti

Acolo se cerceteazd agonisindu-si dobindd necurata ; lacmii si cei camdtd, banii lor cu strdine ca pe ale lor insisi. Acolo,^ intrelucruri lor care tin in casele cu de-amdnuntul, de felurite pdrti ale cercetat bdtor'ii vamesi, m-au infricosate privelisti mi-au apdrut in acelei acestui pacat. In fata imprumuta bani minte cuvintele Dumnezeiestilor Scripturi : De vei si sa nu-i._ strimtorezi nu-l sa Meu, fratelui tau sdrac, din poporul nici argint, nici tau: fratelui camdtd iei camdtd... sa nu dai cu doda cu a le cdmdtari de piine, nici mmic din cite se obisnuiesc Lev. 2527; (Es. 22, bindd". Argintul sau nu l-a dat cu cantata". Prov 25, 35-37; 2 Lege. 75/10; 23, 19-20; Ps. 14, 1-5; 25/8; 1-4; 36/9; Sol. 22/7; 28 8; Ps. 5, 4-6; 11; 74/4; 25, 4-5; 35,
4019- 42/1; 52, 6-7; 93, 16-17; 77S/115; 139, 1-5; 138, 7-10, 19-20; 775/61, 110; 747/4; lez. 3, 24-27; Is, 30, 1-17; Mat.
5,

acei care-si

dau argintul sau

7.)

facuta in tolosul sufletesc si trapesc a! aproapelui, scapl pe crestini de acest. pacat ucigator de Suflete. Pe unii ca acestia ii fericeste Mfntuitoru'l zicind: Fenciti cei milostivi, ca aceia se vor milui" (Mt 5 7- 25 34.-40; comp. Lc. 10 30-37; lac. 2 1326- Ps 40 1-3'm'r

Afilostenia

si

sincerifatea

intelept *

crestineasca,

29- 30).
*

'

U S

Cei ce va locui linga Tine, Doamne, eel ce vicleneste care in israelitean, adevdrat Tata cu viclenesc, de tot vor pieri vedea vor aceia ca mima, Fericiti cei curati cu nu este viclesug pe Dumneze'u". (Ps. 5, 4-5; 77, 3; loan 1, 47; Mat. 5, 8). Ne avind insd cu ce sa ma invinuiascd ma acuzau numai de

Nu

'

5ln

viclesug, ca

am amdgit pe

cineva si

am luat

ceva din ale lui

dar fiinded

Fara odiosul pacat

al clevetirilor si tradarilor.

n-au putut dovedi aceasta temeinic, scrisneau cu dinfii lor infernali asupra mea, infricosindu-md. Noi insd am piecat de acolo mai sus,

mul\umind

lui

Dumnezeu.

402

Varna a

it

A
NVii(iu
li.lo.c

cametel

?!

a vicle?ugului

403

mea o dau

saracilor si de

am

nedreptatit pe cineva cu ceva

impatiit" (Lc. 19, 7-70). Din aceste locuri scripturistice, precum si din allele, reiese (frslul de clar ca este oprit credinciosilor a da bani cu camata, a fixpluata nevoile fratilor lor cazuti in saracie, prin camete mlii (Milo, care in doi-trei ani, indoiesc capitalul si astfel ii lasa. in mizerie lirugra, pieritori, fara: haina, hrana si adapost, prin sechestrarea iniliiiului lor avut. Sfinta Biserica Ortodoxa, adevarata Maica, iubideopotriva. a fiilor ei duhovnicesti, staruind asupra invataturilor de mai sus, opre?te orice fel de camata. Mireanul crestin, de
i
i :

v.i
..ii

vrea sa ia

camata de

la fratele

sau crestin, acela

sa.

se afuri-

uca

si

larasi.
N<>).

Atunci sa se

sa se lipseasca. de Dumnezeiasca 'Precistanie, pina se va ierte si sa se primeasca la Biserica" (P.M.B. gl.

Cine ia cu asupra (camata), precum iubitorul de afgint, trei .mi sa se pocaiasca si metanii 100 in zi" (P.B.G. pg. 110 gl. 88),
lata,

ce patesc cei care

alearga a~si aduna bani si avcri cu nedreptate, camata,

viclesuguri sau pe alte

necinstite.

cai
-

Chipul de

Wern
si

cu Sufletul suind mai

si

sus,

camatanei

ajung

la

vama

la^a
a

?eful lor dracesc. Dracii

bam

a viclesugului, unde sint opriti de vamesii draci'cu fiorosi ne ies inainte cu pungile pline cu multe catastife, dupa .care ne cearca pe toti de ex de"

8-a

ne

arata.

pe

asirianul,

general,

147) adunat bani (a) cu felurite viclenii (b) cu camata, iar de cei lipsiti n-am purtal nici o grija
?

Am

cu pentru oastea in lerusalim, a lua vasul cu banii destinati vaduvelor si saraciloi

Iliodor, venit

si

i-am dat

Arhiereul,
dinciosii
.

Preotii

si

cre-

i^^tsT
De
vei

De va pe el ca pe un nemermc si trecator,* ca sa traiasca fratele tau pe linga tine Sa mi lei de la el camata, nici mai mult decit i-ai dat, ci sa fe temi de Dumnezeul tau - Eu sint Domnul ca sa traiasS au cu tme. Argmtul tau sa nu-1 dai cu camata penL ci tt C al PCnt rU " **# a" 37 tt%9 o T
.

a)

saraci

GAMATARNICUL E UN SATANIC TlLHAR fratele

tau
si

nu

va.

putea munei

la

tine ajuta-1

au cerut ajutor Atunci a venit, de sus de la Domnul, un cal cu un calaret grozav si foarte impodobit si a lovit pe
.

Iliodor cu copitele.

Apoi s-au maf aratat

si alti

doi tineri straluciti,

^^

fcS pacS
saraml

care

il

bateau neincetat pe Iliodor cu sabii de

iar Iliodor
.

foe.

Sub
si

ploaia loviturilor groaznice, ostasii asirieni s-au infricosat

au lesinat;

prabuindu-se
si

jos,

zacea mort, fara nadejde

sim tindu-se impovarat si cu rTcatnl atJ S " a * nvrednicit a " L vedea " pe Mintuitorul in casa lui, nftn cas. pentru a se curati a strigat: Doamne, iata jumatate din

sm ^
m

imprumuta bani vre-unuia din poporul Meu s fii lui ca un cama

6 "'

Vame?ul
!

'

^^^

de mintuire.
(2

Asa

a pedepsit

pedepseste

Dumnezeu pe

rapitori

Macb. 3...).

Daca aici pe pamint se bat si se muncesc acesti pacatosi astfel, care-i numai arvuna, apoi socoteasca-se oricine, cit de groaznice
si

infricosate sint bataile si muncile lor de dincolo de

si

mormint,

in infein

in iezerul de foe

404

Varna a 8-a

A
ia

cametei

?l

a vlcle?ugului

405

***? acera^tVfurTSr^^ * *"? ?""** mat, dmlZi en"

^
ta

tlmp

SumS
-

te

efuiesc

** ^poi
te

imp-'

camatarului elte chiSSto' El un nuc imprumut ca, paste citva ti mp sS te ingnfe cu

,

necesara lui, ca paste scurta a P a pes ele mtreg. Undi

vn^^ i^tSX
S^nS*
ttHLrt

\\i strins comoara la zilele cele de apoi" (lac. 5, 8). De aid, pentru ce Biserica-nu primea ofrande, in secolul al IV-lea, tie l.i cam&tari. Acesti lupi rapitori insa. astazi sint mai rau decit Eunci (T.L. o.c. Tom. Ill pag. 160). Sfintele Pravili osindesc pe nesafiosii camatari: 1) Episcopul, Presbiterul (Preotul) sau Diaconul, cerind caIim ill.

vtilrni

in.it

m
i

a de la cei pe care-i imprumuta, ori sa. inceteze, ori isca". (Apost. 44). 2) Deoarece multi dintre preoti si clerici, umblind
istig urit,
.

sa.

se cate-

dupa

averi

muri (O.M.P. 308).

aeoaata

se facu rau, cazu jos

si

CAMATARUL ESTE O FIARA CTIMPTTTX

cr

.r

au uitat de dumnezeiestile. cuvinte caxe zic: Argin." (Ps. 14, u) sau nu 1-a dat cu camata. 5) si imprumutind, cer ilnliinda, Sfintul si Marele Sinod a judecat cu dreptul ca, de se va .ilia cineva, dupa hotarirea aceasta, luind camata de pe imprumut sau in alt chip practica aceste lucruri sau cer inapoi odata. si (umatate, ori nascocind altceva pentru cistig urit, se va caterisi din cler si va fi afara. din rinduiala bisericeasca. (Sind. I ec. can. 17). 'H ce ia camata, de va vrea sa cheltuiasca. la saraci, promitind ca paraseste iobirea.de bani, paate fi primit la preotie..." (Sf. VaBile 14; Sin. Laod. 4; Cart. 5; -20; Sf. Gfigorie de Nissa 6; Sin. 6 Ec. can. 10; P.B. Sache. o.c. pag. 1356).
i

A pa
rugacmnile fierbinti ale imprumutatorului nemiscat, surd la nie&minti

sfredelcfte stinca

riE ? 53i2', /
ci

'

u6* 5 ? ?? dPlecat,

Spune zk&toarea dar

Milioanele de lacrimi

Qurg de veacuri

in zadar

Ne

putind. rnuia e stinca:

Inima de camatar

CAMATARUL DUS
cu rabdare

!.N

IAD CU TRUPUL.

In anul 1516 era

m
'

sa

^x^Suto^Fiw

srsstisffdfir

Tt %TsfstZfr

F^* \
femeie
t

se *ac

^^^ ~ Ms. s
prada camatarilo

in Plorenfa un. eguroen, la minastirea Sfintul Marcu, Antonie cu numele, om plin de bunatati a invatat. Acesta intr-o .noapte facirtd rugaciuni, mai inainte de vremea Utreniei, a auzit tulburare maxe afafa, pe cale i gloata fara de numar. leand afaxa. din chilie, a^vazut
iTUilfinie nuilta.., nentima.ra.ta, ca

cihtl

a.r

fi

fost

oameni sezind pe

^S^^^J^SSf*
ant aa n popor. Aurul va fortune asupra
5,

comarade
+

povatuiri: Viata

cai negri. El i-a intrebat pe aceia: ce fel de oameni ar putea fi? Ei insa' mi i-ati raspuns nimic. Atunci Antonie a. priceput ca este o vedeni<?. RugiiKiu-se pti|irt, cu frica mult a i-a jurat cu Numele lui

argmtul vostru au rnginit 5i rugina lor voastra. Ea va minca trupurik voSre ca

Hristos sa-i spmna ce fel de oameni sint si nude merg? Atttnd, unul dintre diitfii i-a zis: Noi sintem clraci si mergem in cetate sa luam pe un iubitorde bani, camataj, foarte bogat in fara-de-legi ,d sa-3 bagani cti tot trupul in munca, dupa. cum'ne-a dat voie Doianul, spre pildnirea multora". Cuviosul, jiirindii-i cu Numele lui Du.ronezeu, le-a zis: Dupa. ce-1 ve|i Ma sa treceti iar pe aid". Apoi, in bind iarai in chilie, fsi continua rugadunea sa. Peste putin timp, auz&id iarasi gilceava.. a iesit afaxa.. El a vazut pe acel blestemat, rabitor

406

Vama

a 8-a

A
.I..-. i.

cametel

?1

a viclesugulul

407

de bam, ca il pusesera indoit ca un sac cu paie pe un cal, tarn stngau cu totn: Iata camatarul care a baut singele saracilor vaduvelor .La vederea aceasta, Antonie, a lamas plin de frici.

s
i,

Dupa
tar
si

'ce

s-a fatut ziua, doi boieri, care erau

la

fii

mbitor de bani s-au dus

Antonie
faca

- egumenul

ai acestui

camj

sa mearga la trupul tatalui lor

(ca voiau sa-1

rugirxlu
.
i

si sa-i

cuvmt de inmorminUir

In ceasul doi ciini acestuia Sufletul lui eel spurcat, au venit la casa cu ticalosul, mfiicosa^i, sarind pe asternutul unde zacea gura* cliin grozav. Acei ciini, punindu-si limbile lor in nu lui, a scos si el limba sa.si o spinzura afar a, lunga de o At unci, acei ciini negii, i-au tras-o si i-au rupt-o din radacina,
inc.
. .

si

astfel si-a petrecut toata viata sa.

and tatal lor ar fi intr-insul si ziceau ca nu se poate sa-1 deschi.h punmd multe pncini. Egumenul Antonie le-a zis: Pe mine voitl sa ma amagiti ticaiosilor? Eu astazi am vazut pe tatal vostiu ci.
cita

cmsteasca pe tatal lor cu mari cheltuieli). Mergiml el la casa lor le-a zis ca sa-i arate trupul lui. Ei aveau un sicriu batut in cuie, plin cu oarecare materie, ca sa fie greu, adica
caal

Hit

1 1

"

Mniii'.
I)

I-au

impreuna. cu sufletul lui in gheena cea nestinsa. lepadat sa-1 manince fiarele." (M.P. o.c. pg.
eel ce se poarta.

Trupul

75 6).

Tot

cu viclesug se leapada. de

la PreaSfintele

voi de

rusme si chin/ il duceau dracii in munca, in care veti intra nu veti intoarce saracilor cite a luat de la ei pe nedrept
de
trei ori blestemat.

si

tatfij

vost.ru, eel

Nu

pamint talantul Domnului cade din lmpa.ra.tia, Luminii, ca Iuda Iscarioteanul din aposHAu iolal, ca Saul din imparatie, s.a. Cei ce umbla cu viclenii si minmi Mini, pentru a iscodi viata aproapelui sau; judecindu 1, osinMlinlii-1, indurerindu-1, si pagubindu-1, sint niste antihristi, asemenea
nniiir. ca sluga vicleana, care a ascuns in
'.i
i

'

va mai

pirn cu.paie, nici sa-i faceti petreceri si tacut lui, dupa cum i se cadea si 1-au dus in

sirguiti sa-i gatiti sicriu cheltuieli,' caci dracii i le-a

rusme, ca sa arda pururea, cu celalalt bogat.

matca focului cu multa

au ramas cu multa ocara si rusine, vazind u aratat lucrul acela pe care ei socoteau sa-1 ascunda si lasaia chelei

Acestea auzind
. .

tuiala nesavirsita.

(M.P.

o.c.

pg. 74).

care cu viclenie s-a camuflat in corpul sarpelui si prin lui a mintit pe Eva, amagind-o: Mincati din pomul oprit, i.i nu veti muri... ci veti fi ca Dumnezeu, cunoscind binele si ml" si asa i-a despuiat de buna.ta.tile si fericirea cu care-i inzestrase nezeu (Fac. 3). Da, aceia sint asemeni cu diavolul, care mai |>r urma. camullindu-se in Cain, cu viclesug si minciuna si-a scos |m fratele sau Abel afara din casa parinteasca, la cimp, unde 1-a
u di.ivolul,
ii

1.

AI POFTIT? SATURA-TE DE AUR. Kesarie scrie in ..Dialog ca a munt un oarecare iubitor de argint. El a cerut femeii 1m ca sa-i faca un bine .Ea, i-a fagaduit, cu juramint ca-i va indeplini once-i

AUR

orit.

Cu

acest palos, ascutit

cutreiera.

ininciuna,
n.iiinitii

diavolul

pe ambele parti: adica. cu viclenia si lumea in lung si-n lat, camuflat in

va

cere, nestiind gindul lui.

Atunci

el i-a

pus acei galbeni sub cap, ca si cum ar fi tost o perna. Doi, din cei care-1 ingropasera, au priceput si noaptea s-au dus sa-1 fure. Indata insa ce au deschis mormintul si au luat capacul de pe sicriu, avind cu ei si o faclie aprinsa, au vazut doi draci infricosati cart stateau deasupra mortului. Unul din ei scotea galbenii dm punga si-i dadea celuilalt, care spintecase pieptul mortului si u rndesa in mima lui, zicind: Aur ai poftit nesatiosule, satura-se inima ta acum, precum ai poftit." Acestea vazindu-le hotii au fugit cu frica. mare cutremurindu-se.
si i-a
.

juramint

punga cu galbem voiesc sa mi-o pui in mormintul meu, cu foarte mare dibacie ca sa nu te vada cineva si sa mi-o fure mai pe urma. Dupa ce a murit acest ticalos, femeia a facut voia lui, dupa ^

spus: Aceasta

despuind si ucigind sumedenii de oameni, din toate cu diabolicul sau palos. Cine este a lui Dumne(ii, nu umbla. cu acest palos dracesc, ci cu stilparea sinceritatii Suflete. si a adevarului ziditor si mingiietor de
sai,

i.imurile societtii,

surile roadelor ce se

marit magaziile mele pentru a stringe in ele prisocadea sa le fi dat saracilor, care piereu sufleteste si trupeste, de foame si golatate? (Vezi Ogl. DuhOv. pp. 2599 2605,' de autor).
148)

Am

Vai si amar de Sufletele care sint oprite si aruncate de la aceasta vama, jos in adincul muncilor iadului! Sufletele libere de acest pacat si celt care au cu ce plati, tree inaihte, tot mai sus, la inal^ime.

Alta povestire. In partile Frantei era un alt om, oarecare, avind mult nesatiu la avutie. La vedere el se arata evlavios si se ruga adesea. lubea pe slujitorii Bisericesti, insa numai ca sa acopere prin aceasta, patima iubirii sale de argint. Acestia il sfatuiau sa se pocaiasca pentru ca sa nu fie osindit in iad. El se prefacea ca

VESELIILE LUMINATORILOR
1)

SI

LUMINATILOR LUMII'

!N RAI.'
Mintuitorul Hristos pe noiii cerului.
Cei patru vietuitori inaripati cu chip de:

2)

om,

leu.

vitel si

vultur, care formeaza.

Tronul Dumnezeirii.

408

Varna a 8-a

A
11)

cametel

?1

a vlcle

3)
4)

Maica pururea Fedoara, de Dumnezeu Nascatoare.

Ostirile ingeresti de-a
lisus

Oamenii care se robesc

iubirii

de argint, camatariilor

si

dreapta

si

de-a stinga Mintuitorului

.iringerii averilor,
I

asculta de pacat, de insusi diavolul, pina se cu-

jiostru
5)

Hristos,

Dumnezeu-Omul.
Sfintii Prooroci.

unda

in iad... vai lor!

Sfintul loan Botezatorul cu

Sfintii
Sfinfii

6)
7)

Apostoli.
lerarhi.

cler si popor nu se lasa robi^i de 12) Adevaratii crestini luinata^ile si avuflile pieritoare. Acestora de le-ar curge veniturile,

intocmai ca apa de pe

riuri, ei nu-si

vor

lipi

inima de

ele; ci le sta-

pinesc si le administreaza spre Slava Marelui Dumnezeu si binele obstesc. Orice prisos din veniturile ce le au, ei il transforma in:
Itinefaceri,

carti

religioase,

reviste

Suflet, prin care acestia se ostenesc

educatoare si luminatoare de a abate cit mai multa, omenire

pe calea viefii, la fericirea vsnica. Asijderea, toate persoanele dornice de mintuire, se silesc asi procura cit mai multe carti folositoare de Suflet, a le citi cu
din alergarea ei

nebuna spre

pierzare,

a se lumina, dindu-le apoi cu buna, voin^a. si altora,, sprea Dumnezeu si a se folosi sufleteste. La aceasta fnsusi Mintuitorul ne indeamna, zicind: Cercetati Scripturile, ca. voua vi se pare ca. prin ele veti avea vesnica. .via^a; si acelea sint care zice Aposmarturisesc pentru Mine" (loan 5, 39). Sabia Duhului 1 olul este Cuvintul lui Dumnezeu ... lar cine nu are safaie, zice Domnul, sa-si vinda haina sa si sa-si cumpere" (sabie-carti folositoare de suilet). (Eies. 6, 17; Lc. 22, 36).

drag

si

afla si ei voia lui

13)

Dupa

trecerea din viata aceti luminati lurninatori ai po~

fericijilor,

poraliji se

due de ingeri in lqcasuriie

si -cu

unde

se veselesc

pururea cu Ingeru

Stin^ii.

M.UNCA IN IAD A CAmAtARILOR

Chipul de fata ne in&Jiseaza nemilostivirea camatarilor fafa de cei lipsi^i. Aceftia sint imbrar-iti luxos, ser viti din vrerne in vrerne cu mip.cariie ; bauturile cele mai bune, ngr%ati peste masura, de gindesti ca crapa, 'n-au nici uh pic de nila de'cei lip ..if i, Registrele de pe birouri arata binii imprumuta^i lipsrfilor. Banii. de aur, de argint, de hirtie, din easele de bam, de pe biroari si mese ,sint stropiti cu sudoare si singe, cu bucati din viata sarmanilox lipsifi. Orice rugarninti facute de sarmanii oameni si de femeile golute, na afla nici un ecou in- fiinta lor.- Ei una stiu si zbiara: S&-si plateasca datoriile, sa dea dobinda r sa achite capetele,

Sa faca

cum

vor

gti:

sa munceasca.; sa vinda ce au, sa se imprumute, sa se bage

slugi i-sa
8)
9} 10)
Sfintii
SfiiYfil

"Mucenici
Cuviosi
si i

aduca bani, ban! 9i.iara.5i bard. Sarmanii oameni,,, trebuie sa rabde mult, mult de tot, ca. si Saracul Lazar, eel lipsit, bubos
flaraind,

Muceiiife.
si

din

poarta bogatului nemilostiv.

si acela, saracii
.1

Covioase.

Dupa. moarte, ca

rabd&tori se due

m sinul

lui

Sfintii

Drepji

Drepte,

Avraatn, Camatarii, necredinciosH

nemilostivii, care cu

cametele

410

Vama
S

a 8-a

^ f" sfarlcT? aruncat, cu furcxle lor

91

ad mincindu

viata, sint apnea*! de ' drao ascutite in iad, in iezerul de foe nos.,

AM A

a 9-a,

A NEDREPTATII

?I

A PACATELOR STRIGATOARE LA CER

rcindu-ne

vama

de acolo tot mai sus, am ajuns la nedreptdtilor si a pdcatelor strigdtoare la cer

noi

si

orfanilor ; opnrea pdrintilor trupldtii slugilor si lucrdtorilor ; defdimarea deamdnuncu pesti si duhovnicesti. Acolo se cerceteaza

asuprirea

sdr'acilor,

vaduvelor

si

tul
.,,,mri,

toti

judecatorii nedrepti, care judecd

dupd

plaid,

ii care pdrtinesc celor vinovati iar pe cei lucrdtonlor osindesc. Se mai cerceteaza acolo oprirea de platd a necare cu nedrepte masuri si dntare pimtntuluif cei ce fac acolo. deamdnuntul cu cerceteaza toti se nedreptii ru(-dtoresc, A [unci, ca intr-un tablou, cu litere luminoase, mi-au apdrut inaintea Celce ochilor mei sufletesti, hotaririle Dumnezeiesti din Scripturi :

mitd,

nevinovati

'

'

face nedreptate

isi

waste Sufletul sdu

Nedreptii
1

hnpdratia lui Dumnezeu..." (Ps. 10, 5;

Cor. 6,

nu vor mosteni -10, 2 Tim.

2 19 J. Teme-te de Dumnezeu si cinsteste pe Preot si-i da partea lui, precum s-a poruncit tie ." (Is. Sirah 7, 32 -33 J. Jatd Eu trimit
. .

pe Ingerul

Men

inaintea fetii tale ca sd

gdtit
tie.

te

pazeascd pe cole

si

sd

te

^colo vad

ei

feu,

marea pacatuire ce au
Tipind
,

savirsit in viats

H,r

pre a tirziu.

tinguindu-seTu

Sa pStS

ducd in pdmintul pe care l-am

la aminie de

tine insuti si

ascultd de dinsul si nu-i fi necredincios lui, pentru ca este peste dinsul" (Es. el dupd tine, ca Numele

nu

se

va lasa

Men

Mat.

7; Zah. 3; Iez. 44, 23; Apoc. 2 1, Celor mari ai poporului li se cuvine cinste
2,
.

8,

12,

2021 ; 18; 3 1,1, U).

23,

iar celor mici si

nepu-

Hnciosi ingrijire

Cind judecati sd nu
Cei ce face dreptate.

cdutati in fata oamenilor,

sd ascultati pe eel mic ca si pe eel mare, sd

edei

Dumnezeu

este

nu vd temeU de nirnen^ Sd nu iei daruri, edei

celor drepti darurile orbesc ochii celor intelepti si sucesc hotaririle pdmintul, Cautd dreptate si iar dreptate ca sd trdiesti si sd staplnesti

412

Vama

a 9-a

A
1 17 16 1920; de acolo, nedin'd nimic la
'

nedrcptfifii

$i

a pdcatelor strigStoare

la cer

413

pe care Domnul Dumnezeul tan ti-l da" (2 Lege Noi tnsd am plecat mat departe in sus si
acea vama.

150)
151)

Am Am
si

cu altul
b)

ucis pe cineva cu voia mea? (Fac. 4, 40). facut sodomie (b) cu barbati, cu femei, cu copii;eu altul cu mine? (Fac. 18, 20; Efes. 5, 3).

Sodomia este pacatul curviei eel mai scirnav, facut nefireste, de batbat cu barbat si barbat cu femeie. Pacatul acesta sciinav, practicat odinioara. de cetatenii Sodomei in timpul patriarhului Avraam, a miniat pe Dumnezeu asa de groaznic, incit a ars in intregime cetatile Sodomiei si Gomorei, cu ploaie de pieatra. pucioasa zice Sfintul Apostol si eu foe, din cer (Fac. 19). Barbatii pagini Payel au parasit intrebuintarea fireasca a femeii, s-au aprins in pofta lor unii spre altii si au facut lucruri ru$inoase, barbat cu barbat" (Rom. 1, 2632). Asa ni se spunea din batiini ca acest scirbos pacat al Sodomei il savirseau turcii unii cu altii; poate mai mult atunci cind umblau inrazboaie cu anii. Stricatorii de parte barbateasca (sodomitenii) si stricatorii de vite, ucigasii, fermecatoiii, preacurvarii si idolatrii sint vrednici de aceiad pedeapsa. Drept aceia, forma pe care o ai pentru ceilalti aplico si la acestia, Cit priveste pentru cei care s-au pocait pentru necuratia (curviei nefiresti, timp de 30 de ani de cind s-au lasat de pacat) pe care au facut-o din nestiinta; nu se cuvine a ne indoi de primirea lor (dupa. exemplul curvarului din Corint cu masle-sa. (1 Cor. 5; comp. II Cor. 2, 511), ca un veac de om s-a inlaturat de la Sfinta Impartasanie, ca sa se pedepseasca a nu mai face nectiratie. Drept aceia porunceste sa-i primeasca iara. canonisire, mai ales daca au si lacrimi, care indupleca milostivirea ta, precum d Celui ce a facut giozavie daca arata. viata vrednica de indurare. cu parte barbateasca, se va canonisi cu timpul celui ce comite

Chipd de fata, ne arata pe vamesii-draci cu seful lor, oprind cercetind Sufletul omcnesc la Varna a noua, a nedreptatiiii si pacatelor strig&toate la cer. Aid sint intrebate de pacatul 'acesta sufletelt judecatorilor si a cliferitilor stapinitori, care au partinit celor vinovati si au apasat sau nedreptatit pe cei drepti. Aid ne cerceteaza pe tori d pe toate care am nedreptatit savirslt groaz-.
si^

adulterul, adica 15 ani (Canon. 7 i

62

Sf. Vasile).

mce,_ pacate, strigatoare la cer, pelui nostra, de ex. de

i

sub

felurite

forme, asupra aproa-

siedreptapt (a) pe aproapele prim: nesocotirea Areptifii 140) legale prin facerea de rinduieli sau regulamente nedrepte, prin impaifirea darurilor sau a fisncfiilor sin dupa meritul fieeamia, cl dupa. favor, prin violarea' celor porunci din decalog, privitoare !a iubirea aproapelui? cazut In pacatul' ierosefiei (sacrilegii)?

Am

Cel ce curvete cu muere pe unde nu e treaba, ce se cheama pe sezut, 4 ani si 150 de metanii pe zi; iar de se va face aceasta cu muieri multe si mai multa invatatura (canon) sa i se dea; asijderea si tot pacatul sa se numere si sa se socoteasca. ce este si cum este. Pentm ca una este o femeie, iar alta sint doua muieri, iar alta sint trei muieri si altele multe. Asijderea muierii; una este un barbat si alta este doi barbati si alta trei barbati si alta multi barbati

Am

ca p Zafoem; ..Doanrne, de am nepe cintva cu ceva latere impatrit fi Jnrnatate din avutia mea o dau saracilor" (Lc. 19, 8; comp. E, ,22, 21-27; lac. 5, 7-5; H Lege 1. 17; 18, Iff),
ctreptatit

a) Nedreptltitorii sa faca

(P.B.G. pg. 110, 84).' . f Cei ce fac* sodomie cu sotiile lor se opresc de la Sfinta Impartasanie opt ani, mincind uscat dupa. ceasul al noualea si facind in fiecare zi 200 de metanii mari (luind Sfinta Aghiazma Mare i Sfinta Anafora la: Sfintele Pasti, la Nasterea Domnului, la Sfintii Apostoli Petra i Pavel si la Adormirea Maicii Domnului). Sfintul loan Pustnicul face pogoramint canonisirii sodomiei, astfel: De va eadea cineva in pacatul sodomiei cu doi irati, se canonisesc numai 4 ani,

414

Vama

a 9-a

A
du-i? (Vezi Ogl. 2 Lege 27, 16).
154)
si

nedreptfltii

$1

a pdcatelor strigatoare la cer

415
21,

zi, dupa ceasul al noualea (ora dupa amiaza. la noi) si in fiecare zi, sa taca cite trei sute de metanii man. De va lace cineva sodomie cu ginerele sau, cu cumnatul sau, 4 ani se canoniseste, mincind uscat dupa al 9-lea ceas si cite 200 metanii in fiecare zi. De va face cineva sodomie cu fratele sau, 8 ani se canoniseste, mincind uscat dupa al 9-lea ceas i in fiecare zi facind cite 400 metanii mari. Daca. vre un frate mai mic s-ar spurca de acest pacat cu fratele sau eel mai mare, fara. a face si el acest pacat, 3 ani se canoniseste, mincind uscat dupa al 9-lea ceas

cu co&ditia de a minca odata in

trei

Duhov. pp. 361-391 de autor; Es.

15-16;

iubit .nici am ingrijit deopotriva impiedicat pe fiii si f iicele mele de a merge la calugarie ... si celor dusi, le-am oprit dreptul lor de mostenire? Ca tata, ca mama, n-am purtat grija de luminarea fiiior si fiicelor noastre trupesti? Nu i-am crescut in invatatura si frica Domnului? Nu i-am invatat cu cuvintul si cu fapta, rugaciuni,

Ca parinti de copii ,n-am

?

de fiii

f iicele noastre

Am

si

facind cite 100 metanii mari pe

la Sfinta

zi.

Cel ce turbeaza asupra partii barbatesti sa socotit a se opri Impartasanie tier ani, plingind si ajunind si catre seara mincind uscatura. sa facind 200 metanii. Daca insa iubeste mai mult lenevirea, sa plineasca cei 15 ani (Vezi subinsemnarea Canon. 18

de

bune si a se luImpartasi cu vredsi a spovedi Dumnezeu, se lui Cuvintul mina cu intovarasi cu cresse i-am invatat nu ? Nu a Taine nicie cu Sfihtele pagubitoare lumesti, viciosi, prietesugurile cu tinii falsi, rai, vicleni,
poruncile Dumnezeiesti, sfaturile bisericesti, fapte
mintuirii sufletesti
155)
lor
?

Sf.

loan Post.;

7,

Sf.

Vasile eel Mare; P.M.B.

gl.

333).

rele:

cert at, nici pedepsit copii pentru abaterile si faptele furtisaguri, sudalme, hule, mascariciuni, desfrinari, nici

N-am

Care va face (impreunare) cu muierea lui afara de fire, acela sa nu se f aca. Preot, ci numai sa se desparta de tot de dinsa si daca. se va desparti, atunci sa se canoniseasca, 15 ani sa. nu se cuminece (P.M.B. gl. 231).

nu i-am
d)

oprit a pleca

noaptea din casa

si

a vagabonda? (d)
Fiecare dezvoltare trupeasca si Cel ce poate si nu ajuta

DATORIILE PARINTILOR CATRE COPIII LOR.

cit

om, pentru a ajunge intr-o

sufleteasca., trebuie

mai buna
si

Am asuprit pe saraci, vaduve, orfani, lipstyi, neputinciosi, necajifi...? Am defaimat pe ologi, surdo-nra^i, ciungi, neputin152)
ciosi? (c) (Is.
1,

a se ingriji

de

altii.

a se face aceasta crestere se incarca de pacate straine si este osindit

17; Mat. 23, 13).

de dreptatea Divina.

Daca cineva
care saraceste. din cauza primejdiilor, din pricina ocupentru viata sociala sau pentru alte cauze binecuvintate, trebuie ajutat. Cei care asupresc pe acestia, pacatuiesc groaznic. Pe sarac si pe misel a asuprit, cu jaf a jefuit, zalogul nu 1-a dat inapoi si la idoli a pus ochii sai, faradelege a facut, cu camata a dat, adaus a luat; unul ca acesta cu viata. nu va viet^ui, pentru ca toate faradelegile acest ea a Tacut, cu moarte va muri, singele lui asupra lui va fi" (Iez. 18, 1213; Es. 22; 21, 27; Mai. 3, 5; Fap. Ap. 6, /; Is. 58; Amos. 5,-70; Mt. 25, 3146).
c)

si-ar parasi copiii sai

Omul

creste in cuviincioasa cinstirea de

si nu i-ar Dumnezeu, ci

hrani, nici

nu

i-ar

ar motiva nepur-

patiilor

tarea lui de grija, cum ca. merge a se tunde in monarhism, anatema aceluia si celui Ce-1 va tunde pe el (Gangra 15; P.B.G. pg. 105 (64)

Episcopii
actiune, pina
lor,

si

nu

elerieii sa nu lase fiiior lor deplina libertate de se vor convinge de moravurile si maturitatea virstei

fiindca din acestea se intind patimile la ei" (Cart.

17).

Cine nu va ingriji de feciorii lui sa-i certe pe aceia pe care i-au nascut si frica lui Dumnezeu nu-i invata pe dinsii, ca sa umble pe calea cea adevarata, cretineasca, ci se vor lasa si se vor instraina
intru toate caile cele intoarse: in curvie, in furtisag, in rapire, in jucari, in plesnete si in toate nedreptatile, anatema niste parinti

Daca vreun
la picioare, sa se

cleric

va batjocori pe fchiopi, orbi sau pe eel afuriseasca, asemenea si laicul" (Apost. 57).
dintre cei ce fecioresc pentru
fie

ranit

Daca cineva,

Domnul,
10).

s-ar inal^a

impotriva celor casatoriti, sa

anatema" (Gangra

dreptate, va defaima pe imparatul sau pe dregatorul sau, sa se pedepseasca; de va fi cleric, sa se cateriseasca iar de va fi laic sa se afuriseasca; (Apost. 84).
nedreptafit pe parinfii mei trapesti, nesocotindu-i, defaimindu-i, batjocorindu-i, lutndu-i in r!s, ponegrindu-i, aratmdu-ma nemultumitor fa^a de dtnfii, certindii-i, ba chiar$i bitfn153)

Daca cineva, fara

ca aceia, care nu-si cearta nici invata pe fiii lor in frica lui Dumnezeu, ca infricoat judet vor sa ia si focul cel netrecut vor sa mosteneasca, dimpreuna. cu feciorii lor, pe aceia ce ii nascura si rau ii crescura..

Am

Cine isi va invata pe feciorii sai trupesti, dupa diagostea lor cuvinte spurcate (sudalme, dracuieli, injuraturi de cele si'inte, hule) si-i va invata sa birfeasca. si niste cuvinte ca acestea vor lua de la dinsii, iar nu-i va invata ca din tinerete sa faca. cinste parintilor si fratelui sau mai mare i surorii sale mai mare, ni?te parinti ca
aceia,
sa.

fie

anatema.

416

Varna a 9-a

A
e)

nedroptaUi

tfi

a pacatelor strigatoare

la cer

417

Parintii care nu-si vor iubi feciorii lor deopotriva. si sa-i certe, pe unul il va iubi iar pe altul il va uri sau strinsoarea (averea) nu o vor imparji feciorilor lor deopotriva, anatema parintii aceia. De va ii vreunul din feciori viclean si rau sa-1 invete pe dinsul tatal sau si mama sa si de nu-i va asculta pe dinsii, feciorii aceia isi vor purta greutatea rautatilor lor; averea insa sa li se imparts, in chip egal... (P.B.G. pg. 105 (64-65).
ci

DATORIILE COPIILOR CATRE PARINTII LOR. Daca

Parintii care nu impartesc drept averea sau stapinirea lor, unii ca aceia sa nu se pricestuiasca Dumnezeiestilor Taine, pina ce nu se vor indrepta (P.M.B. gl. 283). Deci, de nu se vor indrepta, nici la moarte, nu se cuvine sa se Irnpartaseasca. Vreti a fti de ce nu se pot Impartasi acei parinti? lata, cauza: Neimpartind drept agonisita lor,lasa vrajba intre tiii si liicele lor. Asa dar, cind se intilnesc, in loc de a se dori si iubi, ca fratii si surorile, cei nedreptatiti, turbeaza de minie si ura, asupra celor ce au luat mai mult, Uneori urmeaza chiar incaierari si ucideri. Acele invrajbiri, ba chiar si varsari de singe si ucideri, impovareaza pe parintii ce n-au impartit drept agonisita lor copiilor, tragindu-i in iad, chiar si Impartasiti de vor fi. Si aici se adevereste cuvintul Apostolului: Cel ce fara cercetare si buna pregatire rnaninca. si bea Trupul si Singele Domnului cu nevrednicie, se face vinovat, osinda siesi mincind si bind..."
.

cineva dintre fii, mai cu seama. a celor credincioi, s-ar departa si n-ar da cuvenitul respect parintilor sai, scuzindu-se cu cinstirea de Dumnezeu, sa fie anatema (Gangra 16). Cela ce cinsteste pe tatal sau si pe mama sa, aceia va trai ani multi. Cela ce este temator de Dumnezeu, aceia cinsteste' pe tatal sau si pe mama sa, pentru ca ruga si binecuvintarea parintilor (a tatalui si a mamei) intareste casele tiilor; iar blestemul lor desradacineaza temeliile. Fie-ti mila de tatal si de mama ta la Mtiinetele loi, ca sa te izbavesti de tot raul. Ca biestemat este omul care va urgisi pe tatal si pe mama sa

(P.M.B.
'

283; comp. 2 Lege 27, .16; Imp. 15-18).

gl.

5,

16;

Is.

Sirah. 3,

7-76;

~
.

161)

Am

fost neascultatr si prea aspru cu parintii

,

mei? Nu

mi-am

implinit datoriile catre ei?

162)
si

Din cauza zgirceniei

. .

turghii, sarindare, panahizi.

a nepasarii n-am platit Sfinte Limilostenii, pentru usurarea pacatelor

si

izbavirea din iad a Sufletelor parintilor

163)

si

repausafilor
si

mei?
Preo^ii Bi-

N-am

ascultat de parintii

sericii lui

Dumnezeu?

Am

mei duhovnicesti purtat ura asupra lor? (f)

SI

Cor. 11, 27-32; comp. II Cor. 13, 5; Gal. 5, 4-10), si al Sf. loan Gura. de Aur, ce zice: Multi se impartasesc de, frica mortii, dar se due in iad".
(1

f)

ASCULTAREA NE APROPIE

NE UNESTE CU DUM-

156) 157)

M-am

rusinat a-mi implini datoria de parinte sufletesc?

Ca parinte,

am

fost prea aspru

cu copii mei?

pova^uit rau pe copiii si servitorii mei sa mearga cu 158) vitele in: ogoarele, semanaturile si ierburile de cosit ale aproapelui?
rinti

Am

purtat ura pe tata si pe mama? N-am ascultat de pacind mi-au dat invataturi bune, folositoare de suflet si cind mi-au poruncit a umbla in cai bune?
159)

Am

160) N-am ascultat parintii cind m-au sfatuit a nu umbla in cai rele, de pierzare sufleteasca si a' nu pleca noaptea de acasa la claci, jocuri, dezmat, destrabalari si a nu inso^i cu nelegiuitii ?

ma

N-am

cinstit parintii

cu cuvintul

si

cu fapta ? I-am biestemat ,suduit,

. .

inginat si batjocorit, zicindu-le: prosti, inapoiati, bigoti, bettvi, nebuni, strigoi, curvari, mosnegi/babaci. ? I-am parasit neingrijindu-i In: necazurile, bolile, tulburarile, lipsurile, slabiciunile si
batrinefele lor?
fele
lor,

NEZEU. Mai inainte de a vorbi de ascultare, privindu-i luminatele ei binefaceri; ma vad silit a exclame: O! asm! rare, mingiiere a Sfintilor stramosi, imbunatatire a Patriarhilor si jertfire a Prooroa cilor! O! ascultare prea rninunata, a Mintuitoiului de Tatal Ceresc, O ascultare, inariparea in toate, pina la moartea pe Cruce ascultare- mintuire a credinciosilor. O ascultare, Apostolilor. O ascultare,, nascatoarea si desvoltarea tuturor faptelor bune. O aflatoare a tmparatiei lui~ Dumnezeu. O ascultare deschizatoare a cerurilor si suirea in ele a oamenilor de pe pamint. O ascultare, hranitoarea tuturor Sfintilor cu laptele cuvintator (I Petru. care ne 2, 1-9), prin care s-au facut desavirsiti. O! ascultare, inaripezi, ne sui de pe pamint la cer, ne invrednicesti a locui si. a ne bucura cu Ingerii luminati, totdeauna, inaintea pururea Binecuvintatului si mult Milostivului Dumnezeu. O ascultare, ce mult minunata. si binefacatoare esti tu tuturor celor ce te afla. si se ostenesc cu buna, chibuiala, cu drepta socoteala in stralucita ta folosire t
! !
,

1)

Ascultaiea a pazit pe Ingerii buni de cadere; iar neascultaIngeri luminati

draci intunecati.

Nu i-am

ajutat in slabiciunile, lipsurile

nici

si

batrine-

rga a prabusit pe piritorii inrautatiti din cer in adinc, trahslormindu-i din

2)

nici

cu cuvinte mfngiietoare,

cu cele trebuincioase
nici

in

intre^inerii lor trupesti si sufletesti, nici

cu rugaciuni,

cu

alte

Ascultarea a pastrat intr-o minunata fericire pe indumne-

binefaceri, de care

aveau trebuinfa?

(e)

zeitii proto-parintii nostri,

Adam

si

Eva, in Paradis umplindu-i de

418

Vama

a 9-a

nedreptaUi

5!

a pacatelor strigatoare la cbr

veselii si imbunatatiri Inaintea Creatoralui a toate, Care-i cerceta si vorbea cu ei, ca parintii duiosi cu copii lor iubiti. Cind insa au parasit Sfinta Ascultare, ascultind minciuna vicleanului diavol, care a zis: Mincati din pomul oprit, ca hotaiit nu

mari bucurii,

ci veti fi ca Dumnezeu, cunoscind binele si raul", veti muri.'. atunci, imediat au pierdut toata. fericirea aceia minunata, cufundindu-se in groaznica nefericire vremelnica. si vesnica, (Fac. 3). ~3) Prin ascultare Abel aduce o mai buna jertfa lui Dumnezeu,
.

devine alesul Domnului; iar Cain, prin mai proaste si putrede ale dupa. care, umplindu-se de Dumnezeu,, pamintului, neprimita de invidie si ura. de moarte asupra fratelui sau, ucigindu-1, s-a prabusit in blesteiminseptit (Fac. 4). 4) Prin ascultare buna, Sit .si urmasii sai au primit, supranumirea de dumnezei" si fii'ai lui Dumnezeu"; iar prin neascultare, indaratnicie si impoti|vire lui Dumnezeu si alesilor Lui.Cain a ramas cu supranumirea de om" si urmasii sai fiii oamenilor" (Fac. 5, 13; 6, 2). Fetele oamenilor au primejduit pe tiii lui Dumnezeu, pentru coborirea lor din ascultare in neascultare (Fac. 68). 5) Prin ascultare Sfintii stramosi, dinaintea potopului universal, cu urmasii lor stateau in slujba lui Dumnezeu, sfintindu-se si destinindu-se mintuirii. Enoh, eel al 7-lea maiturisitor, n-a vazut moartea, ci a fost luat de Dumnezeu (Fac. 5, 27 24;*Evr. 11, 5) Prin ascultare, Noe incredintindu-se de cele nevazute prin descoperirea Dumnezeiasca., a facut. o corabie mare, uriasa. timp de vreo suta de ani prin care s-a mintuit de osinda inecarii cu potopul universal al lumii inrautatite, devenind astfel al doilea pa-

Care

i-o

primeste

si

astfel

neascultare, aduce jertfa din roadele

rinte al lumii celei reinnoite.

Prin exemplara ascultare, Avraam paraseste neamul si patria, nemernicind prin tari straine, apoi isi aduce unicul sau iiu legitim, jertfa lui Dumnezeu, pentru care a luat imbelsugata binecuvintare i a devenit parinte" a multor neamuri, domni, voievozi si imparati.

Prin ascultare, dreptul Lot iese afara din Sodoma si Gomora, cu fetele si sotia lui, giabindu-se a ajunge la munte in Sigor, unde au scapat de arderea prin ploaia cu piatra. pucioasa si foe din cer,
prin care s-au distrus desavirsit a cele inlloritoare cetati pacatoase. si" rudeniile care n-au vrut sa. intre in ascultarea lui, au tost pierduti cu foe. Sotia lui, nesocotind cuvintul de ascultare dat de
Ginerii
Ingerii
si

Domnului sa nu priveasca. inapoi", uitindu-se spre Sodoma Gomora, sa. vada prapadul i tipetele ce se ridicau din ele, s-a
si

prefacut in stilp de sare (Fac. 19). Tot prin ascultare, au dobindit de la Dumnezeu ocrotire cuvintare patriarhii: Isaac, lacob, Israil si cei 12 Patriarhi.

bine-

Prin ascultare Moisi, facindu-se mare, se lepada. de toate bunaEgiptului, calauzeste poporul Israilit 40 de ani, spre Pamintul Fagaduintei, devenind eel mai mare Prooroc, legislator si om iubit de Dumnezeu (Vezi Pentateucul sau cele cinci carti, ale sale). Prin ascultare voievodul Isus Navi aduna. poporul, innoieste legatura cu Dumnezeu, trece Iordamil, cucereste Pamintul Fagaduintei si-1 imparte pe veci la cele 12 triburi ale lui Israel. Prin ascultare de Dumnezeu cei 15 judecatori conduc poporul lui Israel, prin bezna intunericului popoarelor idolatre care-1 inconjurau si cu care venea in contact. Neascultarile au dezlantuit asupra Israilitilor felurite pedepse aspre si dese. nimiciri. Prin ascultare, Saul devine imparat a lui Israil si biruitor potrivnicilor. Saul eia un barbat frurnos la fata, mai inalt de la umar in sus decit ceilalti Israiliti. Domnul era cu dinsul si el birui pe toti vrajmasii sai din imprejurimi.. Mai pe urma insa Saul nu ramine ascultatoi lui Dumnezeu. Incepe a se increde in sine si a se mindriInaltindu-se astfel, indrazni a se atinge de lucrul preotiei aducind insusi jertfa inainte de a incepe lupta cu vrajmasii tarii, fara. a mai astepta pe Prooro^ul Samuil, care venea spre a se ruga Domnului Dumnezeu pentru el. Savirsind el fapta aceasta, Samuil l*a mustrat, zicindu-i: Ai lucrat nebuneste! Daca. n-ai fi facut aceasta, Domnul ar f i intarit domnia ta peste Israel. De acum domnia ta nu va mai dainui. Domnul si-a cautat om, dupa. inima Sa i 1-a asezat domn peste poporul Sau" (1 Imp. 13, 514). Si alta. data Saul se arata neascultator de Dumnezeu. Samuil ii daduse in grija., din porunca Domnului, a bate pe Amaliciti si a nimici toate ale lor fara. crutare si a nu-si opri nimic pentru sine, din avutiile lor. Saul se duse, batu pe Ameliciti si nimici toate ale lor fara. crutare. Opri insa. pentni sine cele mai frumoase furme. Se mai i Inalta cu aceastea in semn de invingere. Samuil, auzind de neascultarea aceasta se duse la Saul si il intreba: Ce inseamna. zbierarea aceia a oilor si ragetul' boilor ce-1 aud eu? Saul a raspuns: Poporul a crutat cele mai bune oi si cei mai buni boi, ca sa jertfeasca. Domnului Dumnezeu". Samuil la dojenit zicindu i:. Mai placuta ii este lui Dumnezeu ascultarea decit jertfa. Neascultarea de Cuvintul Domnului este ca si fa.ra.delegea idolatriei. Pentru ca tu ai lepa dat Cuvintul Domnului si Domnul te-a lepadat pe tine, ca sa nu mai fii imparat peste Irael." Astfel, prin neascultare, Saul cade. Jertfele aduse lui Dumnezeu cu credinciosie si umilinta. sint bune si placute Lui, dar tot mai buna, mai pretioasa. i mai placuta inaintea Lui, este ascultarea. 'Omul cind jertfeste ceva lui Dumnezeu isi aduce numai o parte din averea sa. Cind insa. asculta de
tatile, placerile, bucuriile si slavele peritoare ale

Dumnezeu

se

aduce pe sine

intreg, jertfa lui

Dumnezeu.

420

Varna a 9-a

nedreptaUi

?i

a pficatelor strigatoare la

Solomon,
si

Prin ascultare buna. David devine imparat vestit, urmat de fiul sau, ridicind imparatia lui Israel la culmea cresterii fericirii; dar prin neascultare a cazut in grele necazuri si pri-

cu toata credinciosia de Dumnezeu si Sfintii Apostoli dimpreuna cu Sfintii Parirtti si <le Biserica lui, lo$i urmaii lor de pastorat au pus bazele mintuirii oamenilor (Filip.

Pe aceasta

ascultare,

mejdii.
2,

12)

Prin ascultare, unii imparati ai lui Israel au ridicat imperiul in culmea binelui altii insa, prin neascultare 1-au cufundat in culmea raului, prime] duirilor, dezbinarilor si a prapadului. Prin ascultare, omul lui Dumnezeu s-a ridicat, a proorocit si a facut minuni in Betel; iar prin neascultare a cazut si a fost omoiit
;

Ascultarea e mult mai buna decit toate jertfele (1 Imp. 15, 22; Mih. 6, 68; Osia 6, 6; Eel. 5, 12; 8, 12). Trebuie a asculta mai mult de Dumnezeu decit de oameni (F. Ap. 4, 19; 5, 29; loan

de

leu,

pe cale

(3

Imp. 1316).

Prin ascultare, Hie Proorocul a bine placut lui Dumnezeu, a fost ocrotit in toata viata lui i a fost ridicat in car de foe, cu cai de foe, de pe pamint spre. cer (3 Imp. 172; 4 Imp. 9; 1; 2). Prin ascultare, Proorocul Iojia a bine placut i a lost ales lui iar prin neascultare a turburat marea asupra lui, a fost aruncat in mare si inghitit de^chit, dupa care tot prin ascultare s-a eliberat (Iona 14).

Dumnezeu,

Prin ascultare pina la sacrificiu Prooiocii, in frunte cu Sfintul loan Botezatorul si-au atras binecuvintarile. lui Dumnezeu, Sfintenie, liberare din iad, mintuire si fericire ve^nica.

47; 10, 26; 1 loan 4, 4-6). Ascultarea adevarata, fara cirtire si bodoganeli, este o minunata inspire Sfinta a binecredinciosilor (Is. Navi 24, 14 24; Rom. 16, 19; 1 Petru 1, 14-23; 1 loan 2, 3; Ape. 14, 11;). Exemple de ascultare in Biserica lui Dumnezeu din Vechiul si Noul Testament: Noe (Fac. 6, 22; 7, 5}. Avraam.(Fac- 12, 1-4; 22, 3, 12, 18; 26, 3-5; Evr. 11, 8-9). Israilitenii (Es. 12, 28; 19, 8; 24, 3-7; Is. N. 2, 15, 24). Moisi (Es. 34, 4; 40, 16-17;). Haleb si Isus Navi (Num. 32, 18; Is. N. 11, 15). David (1 Imp. 16, 12; Ps. 118, 47, 166; F. Ap. 13, 22; 3 Imp, 9, 4; 11, 34) Solomon (3 Imp. 3, 3; 1 Paral. 28, 7). Hie Tesviteanul (3 Imp. 17, 5, 10). Iezechia (4 Imp. 18, 6). Isaia (4 Imp. 23, 3; 2 Paral. 34, 31). Iudeii
8,

captivi (Tobit

1,

70-72;

Ps. 136,

Prin ascultare de Dumnezeu Tatal si de Parintii Sai pamintesti (Lc. 2, 4253) Mintuitorul nostra Iisus Hristos, Dumnezeu-Omul, in Chipul lui Dumnezeu fiind, nu rapire a socotit a fi El intocmai cu Dumnezeu si S-a desertat pe Sine, chip de rob luind, facindu-Se asemenea oameniloi la infatisare. Aratindu-Se ca un om. S-a smerit pe Sine, ascultator iacindu-Se pina. la moarte si inca. moarte de Cruce. Pentru aceasta si Dumnezeu L-a preainaltat si I-a daruit Lui Nume, care este mai presus de orice nume ca in Numele lui Iisus Hristos, tot genunchiul sa se piece: al celor ceresti, al celor pamintesti i al celor dedesubt. Si toatalimba sa. marturiseasca. ca Domn este Iisus Hristos, intru slava lui Dumnezeu Tatal" (Filip. 2, 5 11). Deci, dupa. cum prin neascultarea unui singur om Adam a intrat pacatul in lume si prin pacat moartea si astfel moartea a trecut la toti oamenii. asa si prin ascultarea Unuia Domnul Hristos -multi se vor face drepti, vor vietui. ." (Rom. 5, 12, 19). Ascultarea aceasta a Mintuitorului este: exemplara, desavirsita, absolut demna de urmat de toti care doresc mintuirea.
;

ASCULTAREA MlNTUITORULUI.

49-50; Fecioara Maria (Lc. 1, 38, loan 19, 26; F. Ap. 1, 13 14). Iosif, logodnicul pazitor si ingrijitor al Maicii Domnului (Mt. 1, 23-14; 2, 73-75-23). Magii (Mt. 2, 72). Zaharia si Elisabeta (Lc. 1, 6), Saul-Pavel (F. Ap.9
;

7-5; Neemia 10, 26-38; loan 2, 5-77

21).

Prea Sfinta

Mt. 12,

5-6;

26,

70-20;

27,
12).

31-37;

1,

1-7). Romanii (Rom,

16,

19).

Filipenii (Filip. 2,

Prin o astfel de* adevarata ascultare au pus si pun bazele minintreaga Biserica a lui Dumnede vei sedea in supuzice Sf. Vasile eel Mare zeu Iubitule" nere la un Parinte duhovnicesc sa nu-ti pui singur tie rinduiala, zicind: Nu pot face aceasta sau aceia". Daca. nu vei face ascultare nu vei scapa de judecata. Daca vi s-ar da vreo porunca de egumen, peste puterea voastra, marturisiti celui mai mare. Impotriva pacatuirii toti Sfintii Parinti patristici si

tului sta^i luptindu-va pina. la singe. Sufletul este urmare a cerului ca intra dinsul locuieste

Domnul.

Trupul este din pamint, pe necuvintatoare. Deci masoara-ti trebuintele trupului dupa ceasurile rugaciunilor si fii gata a nu asculta gindul care te trage pe
tine

ere loeuiese oamenii muritori i jivinile

ASCULTAREA URMASILOR MlNTUITORULUI.

Aceasta

pilda. vie

urmasii
toriti
tatori,

de ascultare au urmat-o in viata lor Sfintii Apostoli si milioanele de binecredinciosi crestini Pastori si pascare acum si pururea se veselesc in ceruri, cu Ingerii asculinaintea Tronului Dumnezeirii.
lor,

sau ascultarea Sfintei Scripturi i sfaturile Sfintei Biserici. Obiceiul dracilor este de a ne impiedeca
de la rugaciune
i

citire

si

opri de la sfinta rugaciune, de la citirea

si

ascultarea Dumnezeiesti
feluriti
1

lor Scripturi i pricinuiri.

a altor cuvinte mintuitoare de Suflet prin

niciodata.
sa.

Astfel,

nu

zici

pricinuind:

Vai

mie,

ma

422

Varna a 9-a

nedroptfltli

?i

a pficatelor striRdtoare la cer

423

doare capul, vai mie pintecele si alte pricinuiri neadevarate punind inainte pentru a te da cit mai curind odihnei si a te slabi in taria pnvegherii.^ Mai virtos sa ai si rugaciuni ascunse, pe care le vede Dumnezeu in ascuns si-ti va rasplati tie la aratare. Aibi si tu negutatoria yiefii celei prea bune, ca sa afli'bogatie ascunsa in ziua n evoii. In zilele rinduite slujbei tale, impreuna cu osteneala trupului aibi 1 cuyint mingiitor spre iubirea acelor ce se slujesc, ca sa fie' bine primita slujba ta, cu sare indulcita. Sa nu lasi sa faca altul lucru,

Ascultatorul in toate, parintelui sau,

decit pusnicul,
i

mai imbogatit in Dar pogorindu-se la apa nu s-a vatamat de crocodili

(P. 421,
7).

a inviat

un om mort

puse asupra ta, ca nu cumva siplata sa se ia de la tine sa se dea altuia si in bogatia ta, altul se va proslavi, dupa care tu te vei smeri. Fa-ti lucrurile slujbei tale cu bun chip si cu osiidie, ca lui Hristos slujind, pentru ca Blestemat este zice tot eel ce face hicrul Domnului cu lenevire" (Ier. 48, 10).
rile ce sint
si

Pe ascultatorul din viata de obste, Sf. Vasile 1-a cercat, 1-a facut Diacon, Preot, si 1-a luat cu sine la Episcopie (P. 42, 1). Ascultatorul sincer este ascultat de Dumnezeu.
Odihneste pe Parintele tau cu buna ascultare

Arseme
tine si

ca,
va

zice

Avva
pentru

dupa. ce
tie

iti

fi

va merge catre Domnul, sa bine" (P. p. 2235).

se roage

Ascultatorul loan Colov, dindu-i Parintele sau duhovnicesc un lemn uscat sa-1 ude zilnic, a carat apa. cale de vreo zece ceasuri. Dupa trei ani, lemnul a inverzit, a infrunzit, a inflorit si a facut roade. Batrinul, luind din rodurile lui, a dus la Sfinta Biserica si a zis soborului: Veniti si mincati din rodul ascultarii" (P. p. 97, 7).

Avva Atrea, ascultatorul, cind 1-a striga Parintele Or, a lasat cutitul in pestele pe care-1 spinteca si alerga la el... (P. p. 197 198, 7).

Am vazut - zice Avva Ruf - patru Prima ceata era omul, care este bolnav, si multumeste lui Dumnezeu. A doua ceata era iubitorul de straini, care sta si le slujeste. A treia ceata. era eel care umbla prin pustie si nu vede fata de om. A patra ceata era eel ce sade in ascultarea Parintelui sau spiritual, supuindu-i-se lui, pentru Domnul. Ascultatorul purta lant de aur, pavaza si avea mai multa slava decit ceilalti. La intrebarea: Cum mai micul acesta are mai multa slava decit ceilalti? Povatuitorul i-a raspuns: Cel ce umbla dupa iubirea de straini,
CEILALTI OSTENITORI.
cete in cer.

ASCULTATORUL ESTE MAI CINSTIT IN CER DEClT

ASCULTATORUL CU 7 CUNUNI. Un oarecare batrin sedea Tebaida intr-o pestera. El avea un ucenic iscusit. Batrinul avea obicei, seara, de al sfatui pe el, cele de folos. Dupa sfatulre faceau iiigaciune si il.sobozea pe el sa, doarma. Odata, oarecare mireni cucernici stiind nevointa cea multa. a batrinului, au venit la el si i-au facut mingiiere. Dupa ce s-au dus ei, batrinul a sezut iarasi, dupa obicei sfatuind pe fratele si vorbind cu el, a adormit. Fratele asteptat pina sa se destepte batrinul si sa-i faca lui rugaciune. ;i Deci, mult sezind el si nedesteptindu-se batrinul, s-a suparat, dar nu s-a dus. Asa a facut el de sapte ori, suparindu-se si impotrivindu-se a suferit, insa nu s-a dus. Trecind citva timp din noapte s-a desteptat batrinul si vazindu-1 pe el sezind, i-a zis: Nu te-ai dus pina acum?" El a raspuns: Nu Parinte, ca nu m-ai slobozit". Batrinul a zis: Pentru ce nu m-ai desteptat?" Fratele a raspuns: N-am indraznit sa te mic, ca sa nu-ti stric somnul". Apoi, citind pravil'a cea de dimineata., dupa sfirsitul ei, batrinul a slobozit pe fratele si el sedea singur. Atunci batrinul a venit in uimire si iata cineva ii arata lui un loc slavit. In acel loc era un scaun foarte frumos si deasupra scaunului sapte cununi stralucitoare. Batrinul a intrebat pe eel ce i le arata: Aie cui sint acestea?" Acela a raspuns: Ale ucenicului tau! Locul si, scaunul i le-a daruit Dumnezeu, pentru ascultarea lui, iar cele sapte cununi le-a cistigat in noaptea aceasta." Dupa aceia, batrinul, venindu-si in sine a chemat pe iratele si i-a zis: Fiule, spune-mi ce ai facut in noaptea aceasta?" El a rftspuns: Iarta-ma Parinte, ca nimic n-am facut!" Batrinul, socotind ca smerindu-se nu marturiseste, i-a zis: Nu te slobozesc pina ce nu-mi vei spune ce ai facut sau ce ai gindit tu in noaptea aceasta". Fratele insa, nestiind nimic in sine ca. a facut, nu avea ce sa zica.
[a

El a

zis

Parintelui: Parinte,

n-am

facut nimic, fara

ori,

numai

aceasta

Fiind suparat de ginduri de sapte

ta,

ca sa

ma

due fara slobozenia

de la Dumnezeu.
barbati Duhovnisi

nu m-am dus". Batrinul, auzind

luptat

aceasta, a inteles ca, de cite ori

s-a

impotriva

gindului,

s-a

incununat
la

Fratelui insa
sul

nu

i-a

spus nimic, pentru cele ce a vazut. Pentru folo-

cu voie s-a dus bolnavul este ingrijit si mingiiat adeseori, dupa voia sa. Ascultatorul insa, lasindu-si toate voile sale, atima de Dumnezeu si de Parintele sau, pentru aceasta se invredniceste de mai multa slava decit ceilalti. Deci, este foarte buna ascultarea, care se face pentru Domnul.
isi
;

face voia sa

eel ce este in pustie

multora insa, batrinul. a povestit aceasta

ca sa cunoastem ca

cesti,

Dumnezeu ne
si

daruieste cununi

pentru

cele

mai mici osteneli

ale noastre.

osirdie

rugae iunile Paiintilor

ei,

Inca sa ne invatam si a cere cu a nu indrazni a face ceva sau citusi

(P.

pp. 208-209).

de putin a ne desparti de

fara de blagoslovenia lor (P. p. 448, 16).

424

Varna n 9-a

nedreptaUi

5i

a paeatelor strigatoare la cer

425

ASCULTAREA A FACUT FILOSOFUL MUT, iNGER. Un

c-arecare filosof, ioarte insemnat, de la cetatea lui

tantinopol
sa-1

barbat
si

Dumnezeu

Cons-

primeasca

cucernic, venea la oarecare sihastru, rugindu-1 sa-1 faca calugar. Batrinul i-a zis: De poftesti

sa te primesc, mergi si vinde averile tale, dupa. porunca Domnului nostru Iisus Hristos, da-o lipsitilor si asa te voi primi. Filosof ul mergind, a facut dupa cuvintul batrinuui. Dupa aceia, venind, i-a dat si alt a porunca, zicindu-i: Sa te pazesti a nu vorbi cu nimeni". El s-a fagaduit sa'nu vorbeasca. si doi ani n-a vorbit. Au

batrin pustnic avea un ucenic. Vrind desavirsita. Odata i-a zis bainvatat si 1-a facut sa aiba ascultare se foarte, mergi de la cartea ce trinul: lAprinzindu-se cuptorul a mergmd cuptor". El, citeste la mijloc si o arunca in a stmsTocul. lata aceasta aruncata, fiind Cartea, far? nici o gindire. scara intelegere, caci ascultarea este este puterea ascultarii cei cu cereasca" (P. p. 385, 9).

Un

a-1 tine

cu

sine, 1-a

^aca

oamenii a-1 proslavi pe el. Atunci i-a zis batrinul: Nu-ti este de folos sa stai aicea. Te trimit la o minastire de obste." Si 1-a trimis. Trimitindu-1 insa, nu i-a zis sa graiasca sau sa nu graiasca. Acela pazind porunca ce i s-a dat, a petrecut negraind. Egumenul cind 1-a primit, vrind a-1 jspiti cu fapta, de este chiar mut sau numai se preface, 1-a trimis sa-i aduca un raspuns de la alta minastire in vremea revarsarii apei riului,
.aceia,

inceput,

dupa

1-a

In fiecare zi lucra cite urma a venit un Irate la dinsul si a in sat si-i bea pretul ei. Mai pe zi o rogojina. Smfs peirecind cu el. Lucra si fratele in fiecareamindorora, tar pretul bea vinzind-o, luati P e aceia si trei am, putina piine seara. Facind el aceasta aducea ii fra elui

UCENICUL ASCULTATOR SAU BETIV Un batrin pustnic

putut desbara de
ea.

SI-A

MlNTUIT PARINTELE
betiei.
:

avea patima

^,A

Nimem nu

bSuFo
ma-voi
si

si la inapoiere, ca sa fie putut trece riul. Dupa el a trimis, in taina, pe un frate sa. vada ce \a face. Bunul ascultator, ajungind la riu si vazind ca nu poate sa. treaca, si-a plecat genunchii spre rugaciune. Atunci, venind un crucodil 1-a luat in spinare si 1-a trecut in cealalta parte de apa. Apoi, intorcindu-se cu raspunsul, ajungind la

care trebuia sa treaca la ducere

peste nevoit a

grai, zicind ca: n-a

fratele ? i-a si tacea. Dupa aceia, fratele nu-i zicea nimic, ci rabda Scu amamnc o lipsa cu piinea mea zis in sine: Iata sint gol si si-a sine, bine socotindu-se Apoi,
iarasi? Dar-eu, pentru Dumnezeu, Ss Indata, dupa acea. pretioasa hotarire, sed Impreuna cu batrinul". Nicaien sa nu te duel ca is aTatat Ingerul Domnului, zicind: rugat pe batrinul tme". A doua zi, fratele a miine ca vin ai mei sa ma la! Dupa Parinte, azi sa nu mergi mcairi Irase ducea in- sat, acesta i-a zis ce a sosit ceasul in care batrinul i-azi El msa uite ca au zabovit telui: Nu vin astazi, fiule, cu batrinul, asa el Vorbind negresit". Cu adevarat, Parinta, vin vazind a inceput a plmge, zicind. a adormit (murit). Batrinul in lenevire fara nici un Vai mie fiufe, ca multi ani am petrecut pusi primejdie sufleteasca Tu

ma voi duce de aid". Unde am sa ma due sa sed

vrL

^nd:

apa
si

acela, trimis
fratilor.

iarasi 1-a luat in spate ciocodilul si 1-a trecut dincoace. Fratele dupa dinsul, vazind acea minune, a spus Egumenului

Toti aUzind s-au minunat.

acel filozof.

Nu dupa multa vreme

s-a

Atunci a trimis Egumenul la batrinul lui graind: Desi ne-ai trimis mut, insa Ingerul Domnului a fost". Batrinul, auzind aceasta, a vestit sihastrului ca: N-a fost mut, ci mai virtos un mult vorbitor, insa. pazind porunca ce i-am dat drntru inceput, a petrecut negraind. Atunci s-au mirat toti si au proslavit pe Dumnezeu. (P. p. 384, 8).
a

pristavit

folos, ci

numu

tina

vreme

trinul, rugindu-se,

tau, cu rabdare _De atunci ti-ai mintuit sufletul facut iscusit. s-a inteleptit |i el si s-a

in

paguba

A^m

ba

ASCULTAREA ESTE SCARA CEREASCA. Un om oarecare iesit dm lume si s-a dus intr-o chinovie avind cu sine si pe fiul
Egumenul
i-a zis:

MlNTUIESTE UCENICUL BUN SI ASCULTATOR tSI chilie, ce se nuintr-o locuia BATRlNUL. Un alt batrin pustnic foar te
mtau
un frate nerabdator. Auzind pentru dinsril iute, putin la suflet si pen Doamne, zicind. Dumnezeu, mai tinar, a facut asezamint cu voi si merge voi lume, tTtoate pacatele pe care le-am facut in pi batrinul acesta infos, i Voi stop lui petrece pe q ascultare. Batrinul acela il ocara Asa, hotarindu-se, a intrat in ascnlta^ zilele. Dumnezeu vazind el'ca. pe un dine in toate batri sase am de supunere catre renia si rabdarea fratelui, dupa mma.are oarecine tinind o hirtie mare, nul, i-a aratat in somn pe hirtia, era scrisa. Aratindu-i fratdui tate era stearsa iar jumatate
Batrinul acela pustnicesti", afara din Alexandria.

<

Mi-e voia sa nu mai vorbesti cu fiul tau, ci sa-1 aibi ca pe un strain". Acela i-a raspuns: Asa voi face, dupa cuvintul tau, Avvo'\ Astfel, a petrecut multi ani de-arindul fara,
a

sau.

vorbi cu

el.

a zis: Mergi raspunzindu-i, i-a zis:

Egumenul

Apropiindu-se vremea sa se pristaveasca fiul sau, acum de vorbeste cu fiul tau". Acela insa De poruncesti Avvo, sa pazim porunca
." Si asa

sfirsit. a raposat fiul lui, fara a grai cu dinsul. Toti parinrii si frarif auzind si vazind aceasta s-au mirat cum a pnmit cu bucurie porunca si a pazit-o pina la sfirsit (P. p. 385, 10).
.

pina in

ii

zicea-

tale le-a sters Stapmul Jata, jumatate din datoriile

Dum-

426

Varna a 9-a

nedreptatli

fl

a pacatelor strlgatoare la cer

427

nezeu,' sileste-te si pentru celelalte". Era si alt batrin duhovnicesc care lccuia aproape de el si care stia cele pentru fratele. Acela auzea intotdeauna cum il ccara batrinul necajind pe fratele cu nedreptate si cum fratele ii punea lui metanie si batrinul nu facea pace cu el. Cind intilnea pe acel frate, batrinul eel duhovnicesc, il intreba: Ce este fiule? Cum a trecut ziua de astazi? Oare, am dobindit ceva? Oare am sters ceva de pe hirtie?" Daca. cumva tiecea vreo zi in care nu s-ar fi ccarit sau nu s-ar fi scuipat sau nu s-ar fi izgonit de batrinul, ascultatorul se ducea seara la batrinul eel de api cape si zicea, plingind: Vai mie, Parinte, ca rea mi s-a facut mie' ziua de astazi, ca n-am dobindit nimic; ci am petrecut-o in odihna." Dupa alti sase ani, adica dupa. 12 ani a adormit fratele si batrinul eel duhovnicesc incredinta ca 1-a vazut pe el stind impreuna cu mucenicii, rugindu-se pentru batrinul lui cu mult a. indrazneala si umilinta, zicind: Doamne, precum m-ai miluit pe mine prin acela, miluieste si pe acela, pentru indurarile Tale cele multe si. pentru mine, robul Tau". Dupa 40 de zile a luat la sine si pe batrinul in locul eel de odihna. lata, ce fel de indrazneala dobindesc cei ce sufar necazurile, pentru Dumnezeu.

am
.si

trebuin^a. de multa. invatatura!

Ma

acela ce-mi va zice si

ma

va

sfatui, ca

voi duce la cutare sihastru de la Dumnezeu voi primi

pova^uire spre mintuire... Parintele acela, catre care voia sa mearga, era mare si vestit, sporit in privirea mintii si puternic in a folosi pe cei ce mergeau la dinsul. Iesind din chilie a venit la el. Intrind fratelfe inlauntru, batrinul a vazut doua maimute sezind pe umerii lui -de amindoual partile si cu lant de fier legindu-i gitul si la sine fiecare il tragea. Batrinul, vazind asa, a cunoscut ca. acelea sint draci: unul, al slavei desarte si altul al mindriei. De aici se vede ca' batrinul acela eia invatat si luminat de Dumnezeu. Suspinind el, a lacrimat in ascuns. Dupa. rugaciune si dupa sarutarea obisnuita, au sezut ta.( ind, ca vreme de un ceas. Acest obicei era la pafintii cei de acolo. Apoi, ca.luga.rul care venise sa-i cearS.

PRIN ASCULTARE A SCAPAT DE CEI DOI DRACI.

un monah
in Tibaida, care

Era

Acesta se indeletnicea neincetat in privegheri si in rugaciuni. Atita neagoseala arata el in chip desavirsit si atit de mult lua el aminte la post,, incit odata. pe saptamina. duminica spre seara. se hranea, mingiindu-si neputinta firii cu legumele cele ce se intimplau sau* cu verdeturi salbatice. El a petrecut multa vreme vietuind astfel. Atunci, "aflatorul rautatii diavolul zavistuindu-1 pentiu fapta lui cea buna, s-a silit sa-1 surpe cu caderea in mindrie, in care si el era cazut. Astfel i-a pus in minte ginduri ale puterii, zicindu-i ca face nevointa desavirsita, pe care nimeni altul nu poate sa o faca. Trebuie sa. arati si minuni ca si tu sa. te f aci a zis diav ohil catre nevointa mai osirduitor si pe oameni sa-i zidesti. Astfel, vazind ei minunea lui Dumnezeu, sa. slaveasca pe Tata.1 nostru Cel din ceruri. Sa. cerem dar lucrarea minunilor, caci Insusi Mintuitorul a zis: Cereti si vi se va da voua. ." Pe aceasta. rugaciune trebuie a o aduce lui Dumnezeu cu neincefata cerere. Iubitorul de oameni Dumnezeu, Care voieste ca toti oamenii sa. se mintuiasca. si la cunostinta adevarului sa vina." (1 Tim. 2, 4), vazind inselaciunea lui si aducindu-?i aminte de ostenelile si nevointa lui, nu 1-a lasat pe el sa. se biruiasca. de vrajmasul.
si

avea mare nevointa

petrecere.

a zis: Parinte, foloseste-ma. si-mi da. sfaturi ale caii celei de mintuire". Raspuns-a batrinul: Nu sint din destul fiule, la aceasta; ca si eu am trebuinta de indreptare". El insa a zis: Nu te lepada, Avvo, de a ma folosi, ca. am incredere in tine si mi-am dat gindul meu sa. primesc sfatui tau. ." Batrinul iarasi nu se pleca, zicind: Nu ma vei asculta, pentru aceasta ma lepad". El insa. $ incredinta, zicind:- Orice-mi vei zice, te voi asculta ca pe Ingerul Domnului". Atunci batrinul i-a zis: Ia banul acesta, mergi in cetate si cumpara. 10 piini, zece masuri de vin, zece oca de carne si adu-le
sfat,
.

aici".

Monahul, auzind, s-a intristat dar primind ascultarea s-a dus. Mergind pe cale multe ginduri ii veneau in minte si nedumerindu-se zicea in 'sine Oare ce socoteste batrinul a face c* acestea ? Cum
:

voi

cumpara eu acestea??"

lata, se vor sminti mirenii cind voi

lua acestea". Astfel cramaluindu-se, plingind, rusinindu-se, s-a dus in cetate si prin altul a cumparat piinea, prin altul vinul, iar pentiu carne nu se dumirea, zicind Vai mie, ticalosul, cum voi cumpara carne sau eu singur sau prin altul?" Gasind un mirean, cu rusine i-a dat lui un ban si cumparind mireanul, a adus carnea la calugar. Luind el carnea si toate celelalte le-a dus la batrinul. Batrinul i-a
Stii ca dar acestea la oca de carne si zile vino iarasi
zis lui:

mi-ai dat cuvint ca orice-ti voi zice sa. ma asculti? ce ai cumparat si rugindu-te maninca. o piine, o bea cite o masura. de vin in fiecare zi. Dupa. zece
la

mine".

Auzind
s-a

el

acestea
si

dus plingind

neindraznind a grai impotriva, luindu-le, zicind in sine: Vai mie, din ce fel de post, la ce
si
fi

am

ajuns? Oare voi face sau nu? Si de nu voi face voi

ca.lca.tor

Atunci i-au venit in minfe cuvintele Apostolului: Nu sintem din destul a socoti ceva de la noi insine" (2 Cor. 3, 5). Daca. unul ca
acesta s zis astfel:

de fagaduinta. catre Dumnezeu, pentru ca va zice batrinul voi face, primind ca de la

cauta

am

dat cuvint ca orice

.

Dumnezeu

Doamne,

Nu

sint din destul",

cu

cit

mai

virtos eu, care

acum

spre ticalosia

mea

si

ma

miluieste, iertindu-mi pacatele

428

Vama

a 9-a

A
cu mila
al
si

nedreptatli

?!

a pflcatelor gtrlgatoare la cer

42

lata, sint silit sa. fac afara de voia si socoteala pe care am mele. avut-o pentru infrinarea mea". Asa plingind, a venit la chilia sa si precum i-a poiuncit batrinul, asa a facut. Cind voia sa. manince, uda bucatele cu lacrimi, zicind cStre Dumnezeu: Pentru ce m-ai parasit?" Asa a petrecut el zece zile plingind, tinguindu-se si pe.sine socotindu-se nevrednic de cin. Dumnezeu insa, luind aminte la smerenia lui, i-a dat mingiiere in inima. si a cunoscut el pentiu ce i s-a intimplat a fi nebagat in seama, precum se socotea. Multumind Iubitoiului de oameni Dumnezeu, a zis in sine: Cu adevarat, toata dreptatea omului este ca o cirpa. lepadata". Si iarasi: De nu va zidi Domnul casa si nu va pazi cetatea, in zadar ar priveghea eel e o zideste sau eel ce o pazeste" (Ps. 126, 7), Dupa aceia s-a intors la batiinul, trudit cu trupul mai mult decit aiunci cind petrecea nemincind cite o saptamina. Vazindu-1 batrinul asa smerit si pe maimute faeute nevazute, s-a veselit foarte mult si bucurindu-se, 1-a primit pe el. Facind ei rugaciune, au sezut tacind. Apoi batrinul a zis: Fiule, Iubitorul de oameni Dumnezeu, te-a certat pe tine si nu a lasat pe vrajmasul sa te stapineasca. Pentiu ca. obisnuieste, vicleanul, ca pe cei ce se nevoiesc, cind nu va putea sa-i impiedice de la vreo nevointa, sa-i indemne la cele peste masura, ca prin aceasta sa-i cufunde in groapa mindriei si nu este vreun lucru mai uiit lui Dumnezeu decit patima
.
.

men

Suflete va mustra.:." i catre sine: lntoarce-te celelalte. si tie bme facut ti-a la odihna ta, ca Domnul

ma

Ajungind
si

as! s-a 456, 58).

vietuit dupa s ^turi^batrmulpi si intrind in chilia sa a 9-10; 400, 16-17, facut monah iscusit. (P. p. 3S5,

PARINCUVIOSUL FUFROSIN BUCAtARUL, SLUJIND Cuviosul RAI. IN TILOR CA LUI HRISTOS, A FOST VAZUT dar
din parinti hemVa|ag. Parintele nostru Eufrosin, .era nascut cu lucrun e cele bune. Pentru care pe cei de bun neam i-a intrecut fiind fara lucrun bune cad ca multi, cu fala neamului lor bun, smerenia lor cea imbunataadincul' iadului, iar cei neinvatati cu Dumnezeiescului Rai precum si acest tita se inalta in mijlocul Prin ce fel de viata s-a salascuvios Eufrosin, a fost vazut in Rai.

tuit in Rai, sa ascultam: ' La inceput slujea fratilor intr-o

dar cu mare smerenie si nu slujea ca oamenilor, ci ca lui Dumnezeu, rugacmnile si noaptea, si ziua supunere. Ostenindu-se in ascultare pentru negmta a lui Rabdarea postirile niciodata nu k-a- lasat. acesta Focu ua ocan dese defaimari, batjocon si
minastire. la bucatane,

multe nevoi,

acasta.

Tu

insa

Imparateasca

s^ n.u

teaza masura De-ti va urma tie nevoie sau pentru vreo patima sau pentru alta. pricina, sa. strici ceasul eel rinduit sau iarasi sa maninci peste o zj, iara sa. te indoiesti, pentru ca. nu sintem sub lege, ci sub Dar. Insa. cind maninci sa nu te saturi, ci tine-te in infrinare, mai virtos de la bucatele poftitoare si indemnatoare spre lacomie. lubeste totdeauna cele proaste si inima ta pazeste-o, nevoindu-te in tot chipul la smerenie. Ca jertfa lui Dumnezeu precum zice Proorocul, este duhul umilit ; inima infrinta. si smerit Dumnezeu nu o va urgisi". Si iarasi: Smeritu-m-am si Domnul m-a mintuit". Deci, toata. nadejdea ta fiule, aruncind-o spre Dumnezeu, mergi cu pace pe calea ta. Asa lucrind, El va face si va scoate la lumina dreptatea ta si judecata ta ca amiazazi. Asa, folosind pe fratele monah si intarindu-1, a ospatat impreuna cu el, din cele ce s au aflat si 1-a

precum zice Scriptura pe calea te abate in dreapta sau in stinga, ci mtrebuinde mijloc, la mincare cu masura in fiecare seara.
calatoreste

cu focu materialnic apnnzindu-1, se invapaia mima catre dragostei Dumnezeiesti si ardea cu insu^i masa in bind bucatele fratilor isi gatea lui sa se sature Dumnezeu, prin viata sa cea imbunatatita, ca este eel ce ya ospata cu acei pentru care s-a zis: ..Fericit
ratia
lui

^^ovmces^

P^^Stif* ku

f^^ m

mpreuna Impa-

taina, ca sa i se Dumnezeu". Astfel, slujea Domnului m a aratat Domnul Pentru ca dea la aratare, precum s-a si facut. ca acesta: rasplatirile robului Sau intr-un chip mmastire cu drn>l, _ctea aceeasi in Oarecare Preot, vietuind mtr-un chip vazut vntoapururea se ruga Domnului ca sa-i arate lui mbesc pe El. Acel Preot a avut rele bunatati, pregatite celor ce-L
se parea ca sta intr-o noapte, o vedenie ca aceasta. I frumusete a negraita privind la acea i cu pe Eutrosm intr-insul acolo si a vazut umblind

Rai cu Inca

bucJU

********
bucatarul

vazut

de minastirii sale. Preotul, apropiindu-se Raiul? este Eufrosine, ce este acesta? Nu cumva lui puns: Asa este irate, acesta este Rami te-at aflat aici? 1-a intrebat iarasi: Dar tu, cum
el,.
.

Dumnezeu smtrmduit punse: Pentru Bunatatea cea Mare a hu Dum-^ ca acesta este locasul alesilor lui
ca sa loeuiese
aici,

^ ^^ f
e

\;*e^:*
E
os

Eufrosm^aras-

pentru

slobozit.

Fratele,

mergind de acolo
zicea:

la pustia si pestera sa, se

Sa. ma. intoarca.

bucura

si

multumind Domnului,

pe mine
.

cei ce se

tern de Tine si cei ce stiu marturiile Tale, m-a certat Domnul, dar mor|ii nu m-a dat

Doamne.
.

.Ceitindn-ma.

Certa-ma-va dreptul

vreo stapinire peste trumusenezeu". Preotul a zis: Nu cumva ai Pe cit pot, pe atita dau dm tile acestea?" Eufrosin i-a laspuns: zis: Oare poti sa-mi dai si acestea pe care le vezi". Preotul i-a ce poftesti xa-le, mie peva din acestea?" Eufrosin i-a grait:,Cele

430

Varna a 9-a

A Ca

nedrcptAU'

?'

a pficatelor strigatoare la cer

431

cu Darul Dumnezeului meu". Atunci Preotul, aritihd cu mina spre mere cerea si Eufrosin, luind trei mere le-a pus in basmaua Preotului,

zicmdu-i: Pnmeste cele ce ai cerut. si te indulceste

"
si

indata a inceput a toca in toaca Biserieii, pentru Utrenie. Desteptindu-se Preotul si viindu-si in sine, socotea ca un vis acea vedeme. Apoi, intinzindu-si mina la basma, a gasit merele pe care le luase de la Euf rosin in vedenie, iesind dintr-insele buna mireasma si a ramas minunindu-se. Sculindu-se de pe pat a mers in Sfinta Bisenca si a aflat pe Eufrosin in sobor, stind la cintarea cea de dimineata.
*

e ar a binecredincios crestin isi invitase c0 a si executa asculta indata copila fi poruncit, si de parinti. Orice i-ar de venire semnalulm auzirea ntocmai. Odata, cantonierul, dupa a. masimlor a opnre de bara unui tren iesi afara din casa, puse pentru a i-aruTelor si stltea la postul sau, copila iesi dm casa si alerga viteza, mare cu limp ce trenul venea era Trenul se apropia fulgerator Copila la tatal sau, peste linie.

P^

^ !^ ^^

acelei mmastin si le-a aratat cele trei mere din' Rai, spunindu-le cu deamanuntul vedenia. Din merele acelea toti se umplura de buna mireasma si dulceata duhovniceasca, mirindu-se si umilindu-se de cele spuse de Preot. Apoi alergara cu totii in bucatarie la Eulrosin ca sa se mchine robului lui Dumnezeu, msa nu 1-au aflat, pentru ca" el, iesind din Sfinta Biserica s-a tainuit, fugind de slava oamenilor lacmdu-se nestmt. Unde s-a dus nu este trebuinta a ispiti mult' pentru ca fnndu-i Raiul deschis, avea unde sa 'se duca. Merele acelea le-au impartit Parintii si fratii intre dinsii si dindu-le ca spre bmecuvmtare la multi, dar mai ales spre vindecare, caci toti bolnavn care au gustat din ele s-au tamaduit de bolile lor. Astfel loarte mulji s-au folosit de o cuviosie ca aceasta, a Sfintului Cuvios Eufrosin. Ei scrimd aceasta minunata vedenie, nu numai pe hirtie ci si pe immile lor, se intindeau spre nevointele cele mai mari si Piacute lui Dumnezeu. Cu rugaciunile Cuviosului Eufrosin sa ne

pe cuviosia ta prin mine neinvatatul si nevrednicul si astfel m-ai aflat in Raiul Dumnezeuku meu-". Apoi Preotul 1-a intrebat: Si ce mi-ai dat mie Parinte in Rai cmd am cerut de la tine?" Eufrosin i-a raspuns: ,Ti-am dat acele trei mere bine mirositoare, pe care le-ai pus in chilia ta pe pat, msa larta-ma Parinte ca eu sint vierme si nu om". Sfirsindu-se Utrenia, Pretitul a adunat pe toti Parintii si fratii

Domnul

Apropiindu-se de el, 1-a jurat ca sa-i arate lui unde a fost in noaptea aceea. Eufrosin a zis: Iarta-ma Parinte ca in noaptea aceasta am fost acolo unde m-ai gasit". Preotul i^a zis: Pentru aceasta te-am apucat mai inainte cu juramint, spre aratarea Dumnezeiestilor Mann, ca sa nu indr^iznesti a spune neadevarul". Atunci eel sment la minte, Eufrosin a zis: Tu Parinte ai cerut de la Dumnezeu ca sa-ti arate tie in chip vazut rasplatiiile alesilor Lui Deci
a voit sa te

vazind-o intre g'oaznica priLjdie, Tatal ingrozit, cuvmtelor tatalm, tetita Culca-te jos". Odata cu auzirea i-a zisindata jos, intre Imii unde se lormata'cu ascultLea, s-a culcat ipita de paminL copila culcata jos afla. Trenul a trecut peste s-a sculat si a alergat Dupa trecerea trenului pe deasupra ei,.copila dragul. cu tot bratele 'tatalm ei. El a imbratisat-o
in

^^^T^l m ^J"^

puna

in cunostinta,.

nefiecare in treapta i slu]ba sa, de Dumnezeu a sta si a ramine T a adusin m^locul lor pe ml ascultinad pe Dumnezeu Tatal cind inaintea Lui, toti Ingern Sau poruncindu-le Sa se inchine lui Dumnezeu s-au mgreuiat totTcei ce nu s-au inchinat Fiului Luminati in draci ^u-cati ,i au cazut s-lu transformat din Ingeri 5-13; Ape. 9, 1 12, Lc 10 18). ios din Cer. (Is. 14, 4-9; Evr. 1, 1 au cazut^ dm Adam si Eva, mincind din rodul neascultarn, pamintul placnt i Paradisul rodnic fericire in nefericire, din moarte in viata dm palamida, blestemat, producator de spini si vremelnica. si vesnica (Fac. 3). *avknu si-a stapmit patima zavis Cain, neascultindde Dumnezeu, blesprabusit fratele sau Abel, s-a tiei ininiei si urii,' a ucis pe ce pina lm viata tulburat toata

JDUITPE NEASCULTAREA DE DUMNEZEU A PRIME neascultind Ingeri INGERI SI PE OAMENI. A treia parte din

Lm

^i

m
,

temul Dumnezeiesc, in care a

trait

invredmceasca
11 sept. pp.

si pe noi, Domnul, 418-423).

salaluirii Raiului.

Amin (V
v
'

Sf

sau (Fac. 4) 1-a ucis Lameh, stranepotul nrilT ra hii lm nevrmd sa asculte porunca Egiptului, Faraon, Imparatul Aron, Dumnezeu ce. i s-a dat prin trimisii sai: Moisi si Dumnezeesti, pie pedepse zece celor cu poporul sau sub loviturile (Es. 5, U) dnd apoi inecat in adincurile apelor Marii Rosu date lor pnn Dumnezeu lui poruncile Israilitenii, neascultind pusuit in Muntele Smai pentru alesul sau Moisi, cind acesta s-a zile ?i 40 de mirea tablelor legii, petrecind acolo 40 de vitel de am mincmd, facindu-si post, rugaciuni si cugetari sfinte pedeapsa Dumnezein au cazut si lucind imprejurul lui bind ? tot prm neasculAlteori, (Es. 32). iasca, pierind de sabie cu miile 7-7; 20, 24, 10-23; pierit cu duiumul (Es. 34, 9; Lev. 10,
.

^-P^bug

no*m

tare,

au

26;

Ac;rnTx^i T A^u^lARh.. Un cantomer

A SCAPATA DE M0A RTE nApRAZNICA PRIN

avea o copila, de vreo sase
anisori.

31,

Num. 11; 12; 14; 15, 32-36; 16; 20; 27-29; Jud. 2, 13; Ps. 77, 8; Is. 1, 48;
imparatul lerusalimului,

21,

4-9;

2 Leg 9; 2^;

cliia,

4; Iez. 2, 4; 3, 7). Sedenetinind seama de poruncile lui

432

Varna a 9-a

A Din

nedreptatli

51

a pacatelor strlgatoare la cer

433

Dumnezeu, reamintite lui prin Proorocul Ieremia si mincind din rodul neascultarii, a cazut in groaznica robie si pierzare impreuna cu mtreaga familie imparateasca si cu tot neamul lor. Imparatul Sedechia a lost' pnns de asirieni, impreuna cu toata familia lui si au tost dusi mamtea Imparatului Nabucodonosor, in Ribla Fii lui Sedechia au fost injunghiati in fata lui, iar lui Sedechia i-au scos ochn, 1-au legat cu lahturi de arama si 1-au dus in Babilon unde a si munt. Poporul a fost dus in Babilon, si 70 de ani s-a torturat in robie (4 Imp. 24, 18-20; 25, 7-26; 2 Paral. 36 77-27728). Femeile evreice din Egipt, netinind seama de poruncile Domnului, pe care lea dat lor prin Proorocul Ieremia, au mincat inainte din rodul neascultarii, dar au cazut in grea pedeapsa, impreuna cu barbatn si urmasii lor (Ier. 44).
Iez. 52,

pe scurt, reiese destul de clar ca, omenirea ne prin ascultarea de Dumnezeu, de alesii, de trimisii Lui, care vremelinvata a implini voile Dumnezeiesti, dobindeste fericirea
cele aratate asa,

vesnica; iar prin neascultarea cuvintului. lui Dumnezeu, so prabuseste in diferite primejdii, mizerii i nefericiri vremelnice si pamintului vesnice. De veti vrea si Ma veti asculta, bunatatile (piersabia asculta, veti Ma nu si veti vrea iar de nu veti minca (Is. 1, acestea" grait a Domnului gura ca voi, minca pe zarea) va va Ape. 2; 79; comp. Num. 16; Lev. 26; 2 Leg. 28; Lc. 13, 7-5; 15;
nica
si
>
;

3; 21; 22).

NEASCULTATORII DE PARINTII DUHOVNICESTI SE PRIME JDUIESC. Pe cit de inalta si mintuitoare este ascultarea,
Sfintul. pe atit de scandaloasa si pierzatoarc este neascultarea. parinimpotriva vorbeste eel ce De Simeon, noul teolog, spune: pma chiar smereste, se ce eel dar de telui sau, se bucura diavolul, nu-i diavolul nici adevarat Fratelui la moarte, se mira Ingerii. dusman acest Dar T.V. cap. 15). poate face nimic" (Iub. de bine nevazut poate nu numai sa impiedice pe eel ce a pornit pe calea lui, perfectiunii duhovnicesti si merge numai dupa voia si mintea nepoeel cum Dupa ci sa-l'si piarda-. Sfintul loan Scararul, zice: monahala, cel.ee vatuit, usor rataceste drumul, tot astfel in calea
. .

fnsusi Fiul Sau, au mincat din rodul neascultarii, inraindu-se din ce in ce mai mult, pina ce au urmarit, pi ins, torturat, crucificat si ucis pe Domnul nostra lisus Hristos. Indaratnicia aceasta plina de neascultare si inraire pina la crima, ia prabusit in pierzare Ierusahmul a fost distrus, Templul darimat, tara pustiita iar ramasita lor a ramas fara patrie, ratacind din Joe in loc, prin tan straine (F. Ap. 7; Mt. 23; 27). Cetatenii crestini (grecii) ai Constantinopolului, netinind seama de invajatunle Dumnezeiesti date lor prin Patriarhi si alti Sfintiti Liturghisiton, mincind inainte din rodul neascultarii si slujind fe'hintelor patimi josnice, au fost pedepsiti groaznic. Cetatea lor inconjurata de pagmn turci, cetatenii impreuna cu

cile

Iudeii, impreuna cu apeteniile lor, netinind seama de porunDomnului si de cuvintul lui Dumnezeu, trimis prin
c

um'bla'

voia sa, piere usor". Cel ce urmeaza voii sale calugaresti on ori se leapada de viata aspra, potrivit pravilelor

numai dupa

nnde am gemut multa vreme, pina

ne-a- trimis

moschee turceasca. (Vezi e larg despre aceasta in P ,Jzvoru3 Rautatilor" pp. 285-337, de autor). Mincarea aceasta, din rodul neascultarii, ne-a pus si pe noi romann de-a lungul veacurilor, cu grumajii sub jugul impilator al straimlor de neam si lege, sub calciiul strivitor al vraj
masilor- nostri

imparatul au murit de ascutjsul sabiei si a altor armatun. Cei ramasi au fost robiti secole de-a rindul, iar minunata Biserica Sfmta Sofia" prefacut'a

'

Aceasta e dovede ramine, cade intr-o amagire diavoleasca si piere. loan Casian, dita de fapte. De exemplu: dupa istorisirea Sfintului dupa o viata aspra de 50 de ani in sihastrie staretul Iron ca-i bun,' a cazut intr-o mare ispita; a primit socotea pe cind se Inger si dupa sfatul lui s-a aruncat intr-o finde loc pe satana, in ca Ingerii lui Dumnezeu, il vor lua pe nadejdea tina parasita, cu lau, incit la trei zile, dupa ce 1-au scos de miini. Dar s-a ranit asa din fintina, a murit (Vor. 2. c. 5). Tot Sfintul Casian povesteste de un barbat, care pnmea comufost invatat nicari de la diavol, pe cind vedea lumina in chilie si a

sa

aduca

jertfa

pe

fiul

sau, ceea ce eia fals

si ratacire.

Alti doi si-

oameni

si sa ne ndice, pentru a scutura jugul asupntor. lot acest pacat ne tine si azi cind sintem in Rom :nia Mare sub jugul impilator si calciiul strivitor a.3 feluritelor patimi. care ne distrug vlaga si neamul, asa de pilda cum sint: betiile, fumatul, praznuinle draceshcu pleiada loi; de, blestematii, invrajbirile - cu nesfirsitele nefencin si pnmejduiri ireparabile, avorturilt, luxul s a m d (Vezi mai pe larg Izvorul Rautatilor pp. 344-359, de autor)

ce Dumnezeiasca Providenta' lurninati, zelosi, care sa ne destepte, invioreze

hastri s-au dus in pustie cu nadejdea desarta ca-i va hrani nul. Unula pierit de loame, celalalt deabia a scapat, primind

Domhrana

de la niste oameni salbatici. Si mu'lti din cei ce gindeau de sine prea mult au cazut vin ispite satanice si si-au pierdut mintea. Aceasta-i
afirmata de Sfintul Grigorie Sinaitul: Daca unii s-au ratacit si la si-au iesit din minte, apoi sa stiti ca ei se gindeau foarte mult minsi s-au buni foarte ei insisi, se incredeau in sinesi, se socoteau
drit

cu cugetarea" (lubirea de Obste T.V. despre tacere).

434

Varna a 9-a

ndreptfltll 1

a pScatelor strlgatoare la cer

43r>

Avind in yedere urmaxile asa de rele ale neascultarii, Parmti lecomanda aspra pedeapsa, chiar pentru neascultarea

Sfintii

intirn-

platoare, dar yoluntara. De vina neascultarii sau a savirsirii.vreunui lucru fara. a intreba ori a cere voie indrumatorului, iata ce spune Sf. Vasile cel Mare: Frate, teme-te de a face ceva fara voia staretului, caci: orice ai face fara dinsul este furt si prada de cele sfinte

care te duce la moarte, iar nu la folos, chiar' de ti s-ar parea bun acel lucru" (T. 5 p. 50). Cuviosul Pahomie a mustrat aspru pe bucatarul sau, care era frate, ca timp de doua luni cit a lipsit din miifastire n-a dat, dupa porunca Avvei, la masa. verdeturi si orez, numai pentru motivul ca. cei mai multi din frati spre a se infrina nu gustau din acelea. Tot a Pahomie a ars cele 500 de rogojini lucrate de un frate in timpul liber, fara sa ceara voia sa. Cuviosul Varsanufie zice: Cel ce voieste sa-si implineasca voia sa este tiul diavolului" (Vezi rasp. 548); iar Sfintul loan Scararul precizeaza: Este mai bine sa-1 alungi pe frate din minastire, decit sa-1 lasi a-si implini voia sa" (Cuv. 14 cap. 5).

si s-a dus. Cuviosul vazmd care venise, le-a-pus inaintea Parintelui cu bucune. Fratele msa, cercetarea lui Dumnezeu, i-a multumit el trei zile prm pustiemergind spre lavra, a ratacit pe cale. Umblind neumblate s-aostemt foarte mu tati ffestrabatute si prin locuri Cuviosului; flamind, insetat ?1 slabit si'abia a aflat iarasi pestera bucate si bautura, tnmise Cuviode osteneala caii. Vazind atitea s-a mmunat si se rusma a Praznic, sului de la Dumnezeu pentru

imputinarea credmtei sale. Cazind cauta in fata Sfintului, pentru ceru iertare. Sfintul, iertmdu-1, i-a zis: la picioarele batrinului isi pustiu sa pregapoate si Cu adevarat, sa stii frate ca Dumnezeu 85-87). o.c. pp. teasca masa robilor SSi" (V. Sf. 3 dec.

Aw

- Gallus FOLOSIT. Sfintul loan, trimise odata pe un Gallus mmcare. totii de - la un riu sa pescuiasca, pentru a avea cu seara si nimic ziua nu pescui toata se duse, dar la un alt riu, unde
ucenic al sau
se intoarse

NEASCULTAREA

L-A

PAGUBIT

SI

ASCULTAREA L-A

NEASCULTATORUL A RATACIT SI A FLAMInZIT. Odinioara a venit la Cuviosul loan Tacutul un frate si a vietuit impreuna cu dinsul putina vreme. Intr-un an, apropiindu-se p'raznicul Pastelui, iratele a zis catre staret: Parinte, sa mergem in Lavra fc'a sa praznuim ziua Pastelui si apoi iarasi ne vom intoarce caci iata, la un praznic ca acesta, nu avem nimic de minc;n<\ afara de aceste melagrii". Sfintul loan insa nu voia sa mearga, pentru ca Cuviosul Sava inca nu se intorsese in Lavra, din partile Schitopoliei iar catre fratele ce-1 ruga, a zis: Sa nu ne ducem de aici, frate, ci sa credent in Cel ce a hranit trei milioane de israeliti in pustiu, timp de 40 de ani, Acela, si pe noi ne va hrani aici si la praznicul Pastelui ne va trimite nu numai cele de trebuinta ci si de prisosit, pentru ca zice in Sfinta Scriptura: Nu te voi lasa pe tine, nici Ma voi departa de la tine". Si in Sfinta Evanghelie ne graieste: Nu va ingrijiti zicind ce vom minca sau ce vom bea, ca stie Tatkl vostru Cel Ceresc ca va. trebuiesc toate acestea. Cautati mai intii Imparafia.hp Dumndzeu si dreptatea Lui si toate acestea se vor adauga voua". Deci rabda fiule si calatoreste pe calea cea cu nevoi, pentru
;

rnustra ca nu ascultase cu traista goala. Sfintul loan il cu promptitudme. Gallus isi dadu seama si nu-i implinise porunca pentru care Sf mtul loan si ucenicn ca neascultarea sa este cauza zi.intreaga. A doua zi iar il tnmise dar lui vor rabda de foame o de peste. Astfel mvata Gallus cit de
asculta si prinse o multime semnate si in stricacioasa este neascultarea, chiar ascultarea (O.M.P bU4). ce binecuvintare poate aduce

luer^W

si

injurat, pismuit ponegnt, strimtorat,4uat in ris, batjocorit, obraznicie? batut si m-am impotrivit lor cu

Am

pagubit pe parim;ii mei

duhovnictsti,

i-am primejduit,
tur-

burat

164).
batjocorit
165).

Ca
si

stapin,

n-am purtat

grija

de

slugile

mele,

le-am

asuprit?
ascultat de stapini, de stapinire,

N-am

de mai
de

maru

mei sau de conducatorii tarii? 166). Ca parinte spiritual nu pastoritilor mei?

167)
rici,

m-am

ingrijit

mmtuirea
.

Mi-am

ales sotie (sot)

ale

nici dupa voia lui desertaciunile, ideile mele

nu dupa sfatunle Sfmtei BiseDumnezeu; ci dupa voia, placenle,

lumii?

si

ca odihna
iar

si

molesirea trupului de-aici, naste

munca

cea vesnica;

omorhea trupului gateste odihna

nesfirsita."

iubit femeia ca pe mine msumi? 168) Ca barbat, nu mi-am chinuit-o, am batut-o fara rmla, batjocorit-o cu cruzime, netinind seama ca imi este torturind-o mai rau decit pe o roaba,

Am

am

tele,
tele,

Niste cuvinte ca acestea, ale cuviosului, neascultindu-le fraa lasat pe Parintele si s-a dus spre lavra. Ducindu-se fra. .

sotie,

daruita de

Dumnezeu?
.
.

a venit la Cuviosul

un

cu multe bunatati: piini

necunoscut avind un catir incarcat curate si calde, untdelemn, biinza proas-

om

pata, oua, o vadra de mied (vin din mere).

Pe toate

acestea,

omul

incits-a imbolnavit din pricina mea? de mult pe sotul (so^ia) meu, dracmt si injurat chiar L-am facut pe sot (sotie) de a blestemat, Dumnezeu? si de cele Sfinte, de

169)

Am

necajit i tulburat asa certat, ocarit, harfuit, dosadit,

436
170)

Varna a 9-a

nedrepta\ii

?1

a pacatelor strlgatoare la cer

4.-I7

Am
:

dorit parinfilor

mei

zuri, tulburari si

moarte?

Am
(g)

trupesti si sufletesti boala, necatradat pe parin^ii mei spirituali si

tul lui

trupesti, pe aproapele

meu?

g) Tradatorii, ca si apostatii si defaimatorii sau hulitorii, impotriva lui Dumnezeu, n-au pocainta, ci moarte (Vezi Scrierile Parintilor Apostolici" vol. 1,. p. 276; 292; 201; Mt. 2 F. Ap. I

Elima vrajitorul (ca asa se tilcuieste numele dregatorul de la credin^a. lui) sta impotriva, cautind sa intoarca pe Stmt Atunci Saul (eel ce se chema Pavel) umplindu-se de^Duhul rautoata. viclenia si de si cautind la el, a zis: 0, plinule de toata

Dumnezeu,

insa.

3-5;

20; 2 Tim. 4, 1415; Parani trad. Genuei Italieni; Predici T.V.S. o. p. 900; O.M.P. p. 956; L.L. Pr. M. Ionescu p. 97). Aceasta o adevereste Insusi Mintuitorul, zicind: Au im v-am ales Eu pe voi, cei doisprezece? Si unul din voi este diavol?" Aceasta o zicea pentru Iuda Iscarioteanul, care voia sa-L vinda... Fiul Omului merge, dupa. cum !i este rinduit, dar vai omului aceluiz prin care se vinde Mai bine i-ar fi fost lui de nu s-ar fi nascut" (loan 6, 70-71; Mt. 26, 24; Mc. 14, 21; Lc. 22, 22). Amin, amin zic voua, unul din voi Ma. va vinde. Si intingind piinea a dat-o lui Iuda Iscatioteanul". Atunci, dupa piine, a intrat intr-insul satana si indata a iesit, noapte fiind ... si mergind la arhierei sa-L vinda, i-au dat lui bani, dupa care cauta vreme cu prilej ca sa-L tradeze, dindu-L in miinile lor. Joi seara, tirziu, cind
1

1618; comp.

Tim.

1,

vei inceta a tatea, fiul diavolului .vrajmas a toata dreptatea, nu mina Domnului razvrkti caile Domnului cele drepte? Si acum iata, pina la o vreme". este peste tine si vei fi orb, nevazind soarele,

Indata a cazut peste

tind povatuitori..." Lc. 11, 23). lata, asa patesc

el

o ceata, intuneric

(F.

Ap.

13,

si umbla imprejur, cau6-77; comp. Mt. 12, 20; 16, 23,

predicarii si in orbire groaznica, in intuneric vesnic.

aceia usuratici, care stau impotriva. lui Dumnezeu. Ei se prabusesc Cuvintului ascultarii
i crestinii

Am invinuit si
i)

grait de rau pe Preotii Eisericii?

Am

zis ca-s.

la'comi, nesatiosi, pacatosi? (i).

Gradina Ghetsimani, Iuda, care stia locul, a venit insotit de slugile inarmate ale arhiereilor si prin sarutare vicleana. L-a tradat Vazind Iuda pe Iisus judecat spre arte, caindu-se, a intors argintii arhiereilor si batrinilor 'si mergin s-a spinzurat" (loan 13, 21-30; Mt. 26, 14-16; Mc. 14, 70-77 Lc. 22, 3-5; 39; 47-48; Mt. 27, 3-5; F. Ap. 1, 16-25; comp' Ps. 40, 9; 68, 29; 108, 7). Cel ce M-a dat pe Mine, tie, mai mare pacat are" (loan 19, 11; comp. Lc. 22, 52-53). Aceasta o adevereste si Apostolul Petru (F. Ap. 1, 16-25) si Sfintul Ap. Pavel in Epistola sa catre Timotei, zicind: Pe Imineu si Alexandru i-am dat satanei ca sa se invete a nu mai huli... Alexandru, aramarul, multe rele mi-a facut mie plateasca-i Domnul dupa faptele lui " (1 Tim. 1, 20; 2 Tim. 4, 14-15).
.

Domnul

RASPUNS iNTELEPT CELOR CE PONEGRESC PE PREOTI SI cALUgArL Pe vremea Fericitului Augustin, un

:

se ruga in

Am fost
nezeu ?

contra Preotilor (h) care predicau Cuvintul lui

Dum-

resc unul Pot eu don ca cmuL face parte, caci si membrii lui sint oameni. pe lume? In famitost cite au din sfint mai ca ordul meu, sa fie eel Agar si Ismail au ucigas. fost frati a doi lia lui Adam unul din cei Isaac, Esau era lui familia In Avraam. fost scosi din familia lui Ce voiti lui. tratn de vindut neplacut lui Dumnezeu. Iosif a fost Veti vinzator. fost a unul apostoli mai mult? Intre cei doisprezece Hristos lor, pe familnle si indrazni oare sa osinditi pe toti patriarhii Sai, pentru ca au fost unii mtre i pe toata societatea Apostolilor
.

judeca atunci calugar a fost csindit pentru un pacat greu. Lumea scna Augustin foarte gresit ca toti calugarii sint rai, dar feiicitul pe si mine pe despre acest lucru,' urmatoarele Voi ma micsorati pammt o societate pe toti colegii mei din vina unuia. Aratati-mi insa cinul meu calugain ca mirare de Nu-i greseala. scutita de orice dm care a gresit, cu toata pietatea si evlavia ordinului

ei

h) Acesta este un mare pacat care atrage iadul vremelnic si vesmc. Deci, fiecare crest in sa se pazeasca de asa ceva spre a nu-si prime] dui mintuirea sa. Odinioara Sfintul Apostol Pavel si Varnava, strabatind ostrovul Salamin pina la Paf, au aflat pe oarecare vrajitor, prooroc mincinos, iudeu, caruia ii era numele Varisus.

care au gresit?" (T.P. 258). Dumnezeu pentru Preotul are o mare raspundere inaintea lui pacatele preojudece tot ce face. De aceea crestinul nu trebuie sa frate al acesta, omul tului, ca are cine a-1 judeca pe el. Insa prin

Vrajitorul era
Jept.

impreuna cu dregatorul Seighie Pavel, barbat inteAcesta chemind pe Varnava si pe Saul poftea sa auda Cuvin-

cu Darul eel mare nostra, al tuturor crestinilor, dar care e sfintit izvoraste pentru cresal Preotiei, chiar daca ar fi el si nevrednic, vesnica. lata ce spune tini toata sfintenia si tot ce duce la fericirea despre acest lucru: Sfintul Grigorie, Cuvintatorul de Dumnezeu, curati, numai sa fie Fiecare preot e vrednic de credinta spre a te condamnati ?i din numarul acelora care primind Darul n-au fost judeca datianatemei de Sfinta Biserica. Tu, care ceri vindecare, nu
.'

438

Vama
tai;

a 9-a

A
vazura

nedrcptaVii

*l

a pfieatelor strlxatoare

la cer

439

pe judecatorii

nu cerca meritul acelora care

;

te curatesc

face alegere in privinta parintilor tai. Poate sa fie fi unul mai putin bun decit altul, nu face nimic fiecare din ei e mai mult decit tine. lata cum trebuie sa judecam: doua inele, unul de aur si altul de fier amindoua. poarta pe ele aceiasi pecete imparateasca si eu pecetluiesc atit cu unul, cit si cu altul. In ce se deosebesc pecetile de pe ceara una de alta? In nimk Daca. esti tare in iscusinta, judeca despre ele de pe ceara. spune care este pecetea cu inelul de aur si care este aceia cu inelul de fier? Si pentru ce sint ele la fel? Pentru ca desi metalele se deosebesc, totusi nu este nici o deosebire in pecete. Judeca tot asa si despre cei ce impartasesc Botezul. Unul poate sa intreaca pe altul' in viata duhovniceasca, dar puterea Botezului este aceeasi; si oricine este invatat in aceasta credinta poate tot asa de bine sa te duca la desavirsire" (Bibl. Ort. Nr. 1.8 p. 44).

nu unul mai bun

;

Am

cum riul se lupta cu niste stinci, cum se serpuia pe dupa sa-si faca drum la vale. Mai mersera putin si riul cautind K ltul lor deodata. Cadea de pe niste stinci. Cind ridica. imputina pare* se vada? Apa tisnea printr-o gura de lup mort. sa Sfintul ochii e'e mine, striga Sfintul. Vai de mine, m-am spurvai de Vai de mine, prin gura. de lup mort, apa spurcata ..." curgatoare baut apa .il Mreme, n-a fost buna?" El raspunse: Buna, dar uite pe unde ca ti-ai astimparat Irece". Ingerul adauga: Eu stiu, dar uite
,
,

Am

.(lea....

Se destepta
trimis
I

s-a

un vis. Dar de ce mi 1-a era si incotro plecase. unde Dumnezeu?" Isi aduse aminte Dumnezeu si Cuvinlui intors din drum intelegind ca Harul
si

intelese ca totul a fost

tul

'

SFlNTUL EFREM SIRUL

Sirul,

SI

PREOTUL PAUMAS.
preot,

Efrem

dupa

unii a fost

numai

dupa

altii

Sfintul a fost'Episcop.
si

Nu

se stie deci sigur ce a fost. Atit insa. se stie ca s-a calugaiit

sfmta placuta lui Dumnezeu si oamenilor. Pe vremea lui traia in Antiohia un preot, alt cum vrednic, dar suferea de patima betiei. Sf. Efrem ii sciie sa. se lase de patima betiei ca patima lui necinsteste pe Dumnezeu cit si Cuvintul Lui mintuitor si departeaza, in loc sa apropie, pe oameni de Dumnezeu, de nu, va veni si-1 va scoate cu toiagul din Biserica.

a dus.

ia

Sau, chiar daca trece prin gura unui pacatos, ca Preotul din Antiohia, nu-si pierde puterea de a astimpara setea credinciosil'or pentru mintuire. Sfintul ii scrie iarasi Preotului, insa cu blindete, aratindu-i ce i se intimplase. Aceasta scrisoare atit 1-a induiosat pe Preot ca a cazut in genunchi si cu lacrimi fierbinti a multumit scape de palui Dumnezeu si* L-a rugat sa-i vina in ajutor, ca sa-1 betie (Calenlasat de S-a el. cu intimplatsi s-a minunea Si tima.
.
.

>

darul Bunului Crestin

a.

1937).

SI PREOTIA CEA Sfintei Minastin zidirea la privire cu x^DEVARATA. O legenda, azi, ne istopina pastrata Viteazul, din Alba-Iulia de catre Mihai stapin vazindu-se Viteazul, Mihai riseste asa: Voievcdul leman,

AGHIAZMA A ARATAT CREDINTA

Bietul Preot, stia asprimea Sf. Efrem si-1 stia ca este in stare sa faca precum i-a scris si nici un om nu ar fi de partes mea",
zise el suspinind. Am sa ma las de patima". Dorea din toata inima, dar nu putea. Slintul porni spre Antiohia. Drumul ducea printr-o putie. Frint de cale si de oboseala, dar mai istovit de sete, se asezft linga o tufa si adormi. In somn cauta apa, dar nu gasi. Intilni un Inger. Fata acestuia il inveseli mult pe Sfintul. Apa cauti?" ii zice cu grai omenesc Ingerul, vom da indata de un' riu cu apa minunata". "Nu peste mult timp apucara pe o vale, ca o gura de Rai. Prin mijloc curgea un riulet zgomotos cu apa limpede ca lacrima. Efrem isi facu Sfinta Cruce,' se apropie de apa si bau, apoi zise: Laudat sa fie Domnul din Ceruii". Amin", adauga Ingerul. Minunata. apa.... n-am Mut niciodata. apa asa buna". E mai buna, catre izvor", zise trimisul Domnului. Pe batrin il razbise'iarsetea; mai sorbi inca odata cu lacomie si iar lauda pe Dumnezeu, Care a dat pamintului atitea bunatati. Au inceput sa urce greu catre izvor. Suisul ii atita iarasi setea si iarasi bau, bine-

si

peste Ardeal, s-a hotarit a zidi o Biserica Ortodoxa in cetatea de scaun. Catolicii s-au impotrivit hotaririi voievodului, susfinind ca legea lor este mai buna. Dupa. discutii apiinse cu cuvinte din Sfinta Scriptura, viteazul voievod Mihai le- a zis: Cearta de cuvinte e osteneala fara. de capat. Cu ajutorul lui Dumnezeu, hai sa dovedim credinta cea adevarata. pe alta cale, a lucrarii dreptei credinte crestinesti. Sa mergem cu totii in mijlocul cetatii. Acolo si pentru noi i pentru sa. se aduca' apa' curata din aceiasi izvor
voi.

Vladica roman cu Preotii lui sa o sfinteasca in fata tuturor.

Asijderea sa sfinteasca apa, din aceeasi fintina, si clerul vostru. Dupa sfintire sa punem si sa inchidem apele sfintite in vase deosebite,
pecetluind
si

eu

si

voi ambele vase

si

apoi cu aceleasi peceti usile

Bisericii. Deci, a

dreapta

si

carui apa se va afla nestricata, legea aceluia este adevarata; iar a carui apa se va strica, legea ii este rea.
sfintita,

Daca apa noastra

nestricata,

cum nadajduim

in

Dumnezeu, va ramine
zidi

fara nici o

vorba sau opozitie sa-mi ingaduiti a

cuvintind pe Domnul. Ne apropiem de izvor, acolo-i mai buna apa", zice Ingerul. Si intr-adevar, abia facura citeva sute de pasi

Biserica". Ascultind acele intelepte cuvinte ale voievodului dreptApa a credincios, au strigat intr-un glas: Bine, bine, asa sa fie".

440

Varna a 9-a

M<-.iii|.i.nn $i

a pacatelor strlgatoare la cer'

44!

fost sfintita in mijlocul pietii, sub privirile si in auzul multimii adunate, pusa in vase deosebhx si asezata in marea biserica c'atolica, pe care au pecetluit-o. Dupa 25 de zile, adunindu-se cu totii au rupt pecetile Bisericii si au vazut ca: apa sfintita de Episcopul ortodox si de Preotii drepcredinciosi ai voievodului Mihai era nestricata, curata cealaltS slujita de- Episcopul si preotii cat olici, desi o mai si sarasera era stncata asa de tare incit dupa despecetluire a umplut toata Biserica de miros (o duhoare urit mirositoare). Atunci s-au invoit toti locuitorn Ardealului (desigur catolicii peste voia lor, ci de mare nevoie) a zidi in Alba-Iulia, Biserica Ortodoxa, in mijlocul orasului linga zidunle cetatii, care a dainuit vreo suta de ani pina la'inceputul sec. al XVIII-lea. Acolo traiau Episcopii dreptcredinciosi romani mcepmd cu loan eel Bun, smerit, cu tapte bune, asezat chiar de voievodul Mihai (Vezi si Poarta Raiului", pp 446-452 de autor).

Si iaca asa,

Ahab si Dumnezeu cu
ratul

popii

precum odinioara Sfintul Prooroc Hie fata de impaml Baal, a aratat credinta cea adevarata in
prin

vea satisfacut, opieste trasura, se da jos, cheama vreo citiva crestini si cu ajutorul lor, ridica. pe preotul beat, din san|; si-1 due la <> casa din apropiere. Dupa. aceea vine inapoi, se suie in trasura si pleaea. mai departe la drum. O discu^ie vie se incinge intre protopopul ortodox si clericul catolic. El invinuia preo^imea. ortodoxa de felurite scaderi parca' ei n-aveau si nu au destule, ba poate si mai multe, zicind ca astfel de preoti sint prosti si lipsi^i de Darul lui Dumnezeu. Protopopul zelos, sustinea cauza ortodoxiei, astfel ca. raspunsurile stintiei sale contraziceau si rasturnau invinuirile aduse de falosul cleric catolic. Vrind sa. curme acea discutie, care cu acel cleric, trufas era nefolositoare, protopopul ortodoix zise: Dumiieata zici ca, daca unii din preotii nostri au astfel de scaderi, n-au Dar; iar noi credem si sustinem, pe temelia Dumnezeiestilor Scripturi si ale Traditiei ca., Darul lui Dumnezeu lucieaza. minunat prin oamenii pacatosi. Pentru a ne lamuri mai bine iata. dimineata; dupa. ce se tre-

raminind rusinati si infruntati idolului Baal, sustinuti de imparateasa Izabela, deoarece

el,

rugaciunea

coborirea focului din cer peste jertfa lui Hie

f acuta

de

sluiitorii

ciunea facuta de ei, nu s-a pogoiit foe din cer peste jertfa lor ca erau 850 la numar (Vezi pe larg 3 Imp. 18, 7640).
Si

la ruga;

macar

adevarata credinta dreptslavitoare "ortodoxa, fata de credinta catolica si la sustinerea voievodului Mihai Viteazul in Alba-Iulia, dovedind 'prin aghiazma slujita de clerul ortodox, care nu s-a stricat, cum se imputise apa
slujlta de eleneii catolici, in care

Sfintul Vasile eel Mare, prin rugaciune a deschis Nicheia, incuiate si pecetluite de arieni si de crestmu cei dreptcredinciosi, zdrobindu-se incuietorile, sfarimindu se pecetile si deschizindu-se lor usile ca de un vint puternic, ceea ce nu s-a petrecut la rugaciunea arienilor facuta timp de trei zile si trei nopti fara nici un rezultat (Vezi pe larg Vietile Sfintilor" 1 Ian. pp. 77-82). Tot astlel a iesit in relief,
'

precum

usile Bisericu

dm

Sfinta Biserica preotul ortodox, pe care 1-ai vazut beat, zacind in sant sa. faca si el aghiazma. si sa nadajduim ca. Prea Sfintul Dumnezeu va arata care din doi ave^i Daiul lui Dumnezeu". Clericul catolic a primit bucuros. doua zi, de dimineata, s-au inapoiat cu trasura amindoi la parohia Preotului Ortodox, care fusese gasit beat. Protopopul a trimis pe un cretin pe care 1-a intilnit in drum, sa cheme pe PreotuJ Ortodox sa vina. degraba. la Sfinta Biserica. Cine poate spune groaza ce 1-a cuprins pe bietul preot gresit, cind i s-a spus ca este chemat de catre protopopul sau la Slinta Biserica. Se imbraca. repede si pleca parindu-i rau i caindu-se pina. la lacrimi de pacatulsmintititor in care cazuse i tusese gasit si ridicat de superior. Ajungind la Sfinta Biserica, piotopOpul nu-1 mustra., ci numai ii zise sa faca.
sa.

zeste preotul nostru ortodox,

mergem

acolo

la

si sa. faci

dumneata o aghiazma

(sfintire

de

apa.) si

sfintirea

apei.

mai

pusesera. si sare.

vent prin fapte intregii lumi Puterea Dumnezeiasca, care a luciat lucreaza si va lucra si in viitor in adevarata noastra credinta crestma, a Sfmtei Biserici de Rasarit. Un Domn, o credinta,
tez.
.

Asa

s-a ade~

."

un bo-

(Efes.-4, 5).

DUMNEZEU LUCREAZA
PATIMI. Un protopop ortodox,

SI

PRIN PREOTII ROBITI DEde un

cleric catolic, trecind

Dupa. ce preotul ortodox facu slujba, sfintid apa, protopopul pof teste apoi si pe preotul catolic sa. sfinteasca. apa dinaintea lui pusa. din acelasi castron. Preotul catolic facind slujba, a sfintit apa si pentru a fi mai sigur de conservarea ei a turnat si un pumn de sare, ca sa nu se strice. (Obiceiul acesta 1-am vazut si noi la romanii catolici-uniti, din judetul Somes). Se'vede treaba ca mai mult credea preotul catolic in puterea ce o avea un pumn de sare,
decit in puterea sfintitoare a lui
se sfintesc

Dumnezeu, prin care toate

aghiazma in
Le-au
cite

cite

insotit

cu trasura prin niste parohii ortodoxe, spre marea si adinca-i durere, vazu zacind in santul 'soselei un biet preot ortodox, beat. Protopopul indurerat, pe cind clericul catolic cu aere trufase pri-

cu adevarat se
si catolicul si

si

conserva. prea bine. Dupa. sfintire,

protopopul
s-a scris:

pun

iiecare

un vas pe

care

Ortodox

pe

celalalt Catolic.

sigilat

pe amindoua.

cu pecetea oficiului protopopesc ortodox

si. apoi

eu cea a oficiului

442

Varna a 9-a
\

A
indelungat, spre incre

nedreptatii

$1

a pacatelor strlgatoare la cer

II

parohial catolic. Le-au pus sa stea,

dintare.

un timp

venit protopopul si preotul catolic la Sfinla Biserica, unde sfintiseia aghiazmele. Cind au desfacut vasul cu apS sfintita. de preotul ortodox au gasit-o asa buna si bine conservata, incit iesea dintr-insa o aroma slavitoare; iar cind au desfacut apa slujita de clericul catolic au vazut ca aceasta asa de rau se stricase, incit a iesit dintr-insa o grea si nesuferita. putoare. Vazind preotul catolic deosebirea asta mare, a cunoscut ca este lipsit de Dar si n-a mai indraznit a invinui pe preotii ortodocsi ca pentru scaderile lor nu mai au Dar. Preotul, chiar in decaderea lui, este mare. caci Dumnezeu, fiind nemarginit, face minuni prin slujitorii Dumnezeiescului Sau Altar, pentru cei care se incred intr-Insul (Vezi si
.
.

Dupa un an au

crestinilor departa^i de .are ei le zugravesc adeseori in mintea ii asculta, facindu-le care lor (umnezeu. Diavolii invata pe oamenii sfaturi si felunte pentru voia nu numai sa nu mearga la preot,
I

intilni cu pieotul trebuinte, ci sa se fereasca chiar de a se soptindu-le la ureche ca. -le va merge rau.

pe drum
preot

CANONUL CELOR CE CLEVETESC PE PREOT. Un

/.elos,

luminator a multor suflete "chiar si confrati, sviori de credmta si credmriei lui, eia vrajmasuit de citiva idolatre, anticrestinesti, ciosi ai sai pentru ca nu ceda obiceiurilor lor. Tinind la obiceiurile Bisericile in si ei printre care haladuiau transformate (jocuri, nunti, cumetrii i inmormintan,
idolatre

dinafara cercului pasto-

Ort. Nr. 18, pp. 438454, de autor). Vai! Si nesocotesc pe preotii ortodocsi in aceste vremi yitrege

Bib.

citi

crestini

crestina.ta.tii

(ca si

Ham

cu feciorul sau Canaan, pe tatal sau, Noe) pentru oare-

cari scaderi, pentru care obraznicie si hula, se

imbraca ca
9,

si

aceia

cu fioroasa

si

distrugatoarea haina a blest emului (Fac.

2025).

CLEVETITORII PREOTILOR CAD DIN DAR ASEMENEA DIAVOLULUI. (Ap. 12, 10; Fac. 3, 1-5; Iov 2; Zah. 3, 1-3). Ingerii lui DumParintii duhovnicesti, preotii, s'int trimisii sau
1
;

la praznuui dracesti cu: profastihsm, sarbatonlor, nesocotirea curvesti, Anul Nou, cintece el si a Icoanarea Semnului Sfintei Cruci piin calcarea si starea pe lor, beteli fata pe idolesti desertadiunilor nelor Sfinte, cu agatarea EvanDumnezeiasca la decit si multe alte blestematii), mai mult rinduiehle Bisericii, sfaturile ghelie, decit la Cuvintul lui Dumnezeu, crestineasca, s-au hotarit Sfinte,- adevarata credinciosie si vietuire pentru a-1 scoate a se r'azbuha cu orice pret asupra acestui preot, fel cu ei. I-au afara si a aduce pe altul, care sa zica ca ei, sa fie la mortu. Suflefacut multe necazuri, 1-au adapat adeseori cu paharul

jocuri,

capre,

biezoaie,

felurite

ghiciri

nezeu, rinduiti de El pentru calauzirea oamenilor pe calea cea buna a vietii, spre redobindirea statornicei lericiri vremelnice si vesnice. <iata Eu trimit pe Ingerul Meu inaintea ta ca sa te calauzeasca, sa te ocroteasca pe drum, sa te duca la locul pe care ti 1-am pregatit. Fii cu ochii in p.atru inaintea lui si asculta glasul lui. Sa nu te impotrivesti lui, pentru ca nu va va ierta pacatele, caci Numele Meu este in el. Daca. vei asculta glasul lui si daca vei face tot ce-ti va spune, Eu voi fi vrajmasul vrajmasilor tai si potrivnicul potrivnicilor tai" (Es, 20-22; comp. Mai. 2, 7; 3, 7 Ape. 2; 3). Cei care
;

tul bietului preot s-a muncit mult cu indaratnicnle ca odmioara dedesubturile diabolice, rautatile si infernalitatile lor; Petru 2, 8-9). dreptul Lot cu locuitorii Sodomei si Gomorei (2 folos mintuirn de cele lucrind sau postul ramase la

viclesugunloi,

Preotul totusi

nu reusesc sufletelor pastoritilor sai. Potrivnicii, vazind ca platit o nelegiuita au f aceau, ce-i sa 'piece de la ei cu felurite mizerii fapte josnice, felurite de .preot obraznica ca sa-1 acuze pe
a-1

face

femeie cu care

parintii lor duhovnicesti, de preotii lui Dumnezeu, pacatuiesc groaznic, cad din Dar si se prabusesc in groaznice torturi vremelnice si vesnice.

nu asculta de

PREOTUL ESTE INGERUL (TRIMISUL) DOMNULUI

Buzele preotului vor pazi stlinta si din gura.lui cautam sa iasa invatatura, ca el este Ingerul Domnului Atottiitorul (Mai. 2, 7). Ei sa se intoarca la tine, preote si nu tu sa te inzice Domnul torci la ei" (Ier. 15, 1921). Nu va atingeti de unsii Mei si intru proorocii Mei nu vicleniti" (Ps. 104, 15; comp. 2, Cor. 5 20; Lc. 10, 15; F. Ap. 9, 1-5).

erau minjiti. Acele ponegnri asupra preotului le semanau ori pe unde treceau. Bunul preot desi dovedi nevmovatia acelor clevetin, minjisa inaintea Episcopului sau, totusi, din cauza auzind s-au Clevetitoru toare cinstei sale preotesti, a cazut la pat. constunta. groaznic speriat de urmarile clevetirilor lor. Ii mustra pentru tare lei ceara Ei s-au grabit sa alerge la casa preotului sa-si calomnule retrag inrautatita lor fapta satanica, promitindu-i ca-si
ei insisi
si-i

vor restabili cinstea. cu tristeje: Preotul vazindu-i, a clatinat din cap si lea zis Ap. F. 7, 60) dai .Fiilor, eu va iert din toata inima (Lc. 23, 34; m-ati bunul meu nume nu mi-1 mai puteti reda, voi care vedeti.
. .

ponegrit

asa de uiit".

Bada

- zic

ei

- noi

vi-1

redam, numai

prind pe oameni in lat prin felurite prin slujbele preotesti de aceea au mare din ghiare pacate, ii scapa diferite inchipuiri diavoleti pe ii ponegresc prin ura pe preo^i si
Diavolii, care adeseori
ii
;

invatati-ne

cum

urma

atitor

in sa facem". Preotul, vazindu-i ce vor ei acum aceasta, iesiti clevetin, le zise: Bine!... luati perna

afara, suiti-va

cu ea in turnul Bisericn

si sloboziti

in fata vintului

A
444
Varna a 9-a

nedrept&Vii

?'

a pfieatelor strUotoure In cer

ii.

care sufla vijelios, fulgii din ea apoi veniti si ne vom mai sfatui". Ei auzind, se uitara lung unii la aJtii. Credeau ca batrinul preot aiureaza, ori ca-i anormal. Vazind insa staruinta lui, plecara cu
;

si

voi nascatorii, crescatorii si multiplicatorii lui, ca viermii, microbii va tortura cumplit, cum m-a^i torturat voi pe mine. Usoare? sa. ziceti ca aceste pacate sint marunte? Vre^i Ce? ponegririlor care vi se pare Pacatul Nimicuri? bagatele? Niste
la

serpii si va.

implineasca dorinta. Inapoindu-se, preotul i-a intrebat: Ei, ia spuneti-mi ce s-a intimplat cu fulgii sloboziti in vint din pema?" Ei i-au raspuns: I-a luat vintul si i-a impratiat in toate
totii sa-i

Preotul, privindu-i in achi pe fiecare din clevetitorii sai, luati sacul acesta de perna si alergati de adunati toti fulgii, imprastiati de vint, iarasi in el si mi-1 aduceti aici". Ei, uitindu-se unii la altii, au zis: Asa ceva e imposibil. Numai Dumle-a zis:

partile".

foarte mic, desi e foarte mare si primejdios, a cufundat sumedenie de suflete in iadul vremelnic ?i vesnic. Buturuga mica rastoarna carul mare", pacatul parut mic, al grairilor de rau, a rasturnat si rastoarna in infern intunerice de suflete. Pacatul acela ce pare

Acum

nezeu poate face asta". La raspunsul acesta al lor, batrinul preot raspuns: Vedeti? Iaca tocmai asa de imposibil este ca sa-mi restabiliti yoi cinstea mea si renumele meu bun de care m-ati dezbracat si ranit (Lc. 10, 30), prin clevetirile voastre cu care' m-ati ponegrit, ca 'diavolul pe fratii lui. de ingerat pe Dumnezeu, inaintea omului Adam si pe om inaintea lui Dumnezeu; pe dreptul lov; pe marele preot Isus, fiul lui Iosedec; s.a. (Ape. 12, 70; Fac. 3 1-10; lov 1; 2; Zah. 3, 7-5). Clevetirile voastre asupra mea s-au raspindit in mari depa.rta.ii, mult mai departe decit ati fi voi in stare a cerceta pe fiecare individ in parte si a-1 convinge ca nu-i asa cum m-ati clevetit voi. Numai Dvusnezeu Atotputernicul imi va reda bunatatile de care voi m-ati jefuit. Pacatul ponegririi mele, multiplicat de rautatea voastra,
le-a
;

pe tilharul din stinga Mintuitorului in iad, desi in starea in care se gasea nu mai putea face alte pacate. Si multe intunerice de suflete trage mereu pacatul acesta, in iad Acestea zicindu-le, preotul i-a binecuvintat si s-a despartit de ei aruncindu-si grija sa spre Domnul Dumnezeu,' Care va face (Ps 144, 20) toate cele ce-i va fi de folos lui si pastoritilor care se vor
foarte mic, a cufundat

incredinta activitatii sale pastorale. lata urmarile clevetirilor, care se fac cu atita grabnicie si usuratate si iata cit e de greu a mai reda cinstea si numele bun al celor ponegriti ba e chiar si imposibil. Aici nu-i ca la treburile banesti. De am nedreptatit pe cineva cu ceva intorc impatrit" (Lc. 19,5.) Sa ne ferim cu totii ca de cea mai mare prime] die de a mai cleveti ca sa nu ajungem a fi mustiati in viitor si in ziua Infricosatei Jude.

traieste in toti acei care

au auzit

si

1-au primit. Voi veti

da seama
provocate

inaintea

Domnului pentru toate

lipsurile preotiei mele,

. .

vorbesti impotriva fratelui tau si clevetes'ti pe fiul maicii tale. Te voi mustra si pacatele tale le voi pune inaintea ta. Inteleptiti-va. dar cei ce ati uitat pe Dumnezeu, ca sa nU va rapesc, neavind cine sa. va ajute" (Ps. 49, 2022). Sa nu si cu limba ta nu vicleni" zice Sfinta Scriptura chemi soptitori
cati,

de Domnul: Sezi

si

de suferintele ce mi-ati adus cu clevetirile voastre De acum mergeti la casele voastre si fiti grijulii pentru curatirea voastra.
.

Cei ce m-au ponegrit, vor da seama in Ziua Judecatii de sufletele, care auzindu-i n-au mai tinut "seama de cuvintarile si sfaturile folositoare de suflet ce le-am dat in Biserica. si in alte locuri si vor

ajunge negre de pacate inaintea Dreptului Judecator. Vor da seama de toate lipsurile slujbei mele preotesti i duhovniccsti, acei care

Sirah 5, 16). Cinstea se considera ca o avere spirituals. Cei ce defaima este rau facator, un fur de bunuri spirituale. Daca vreun cleric ar ocari pe Episcop, sa se cateriseasca, ca nu se cade a vorbi de rau pe mai marele tau" (Apost. 5; Sf. Sofia 3). Daca vreun cleric ar ocari pe presbiter sau diacon, sa se afuriseasca." (Apost. 56).
(Is.

m-au obosit cu ponegririle

tele

si

impovarate cu felurite tot aminat adevarata pocainta cu spovedania si facerea roadelor vrednice de pocainta, pina ce le-a prins moartea negre, necuratite de pacate. Vor da seama de sufletele disperate, care vazindu-ma. discreditat de atitea vijelioase ponegriri, m-au ocolit si s-au prabusit in pierzare. Voi, cum ati facut pacatul asa grijiti-va a curati de el ca sa nu va. prinda. moartea cu sufletele negre.
va.

Vor da seama de suflepacate, care vazindu-ma discreditat au

rautatile lor.

Am

lucrat impotriva rinduielilor Sfinte prin care

am

pricinuit

amaraciuni parin^ilor mei duhovnici? N-am pazit sfaturile buno ale preo^ilor, nici asezamintul (canonul) dat de parintele meu d uhovnicesc ? Am nedreptatit pe prlrintii mei spirituali preoji, duhovnici, nasi,
:

dascali, ne^inind sea^.a de

invafaturile lor Sfinte, date in folosul

lui

va

meu

propriu

si

obstesc,

dupa porunca

Dumnezeu?

Pacatul ponegririi, cu care m-ati minjit, va. va urmari si unde va ajunge va va zdrobi, desi preotii va vor dezlega cu'multa
(ler. 6,

171) Pentru boala mindriei mele, ini-am silit so^ul a-mi cumpara imbracaminte de lux, mode desuchiate si alte desertaciuni, cauzindu-ne saracie, mizerii mai mult decit s-a agomsit in casa.
. .

usurinta

13-16;

8,

77-72;

lez. 13,

8-19)

totusi pacatul

si

suferin^e grele

ponegnrn multiplicat, traind

in cei ce 1-au primit, se

va intoarce

446

Vanva a 9-a

A
(1

noilrcptatii

si

;i

pac<uti1oi

:,Im.',iIi..h

. la rcr

J72)
Ioil 2,

Nu m-am

supus sofului !n ale casatoriei?

Cor,

7,

4 6;

16; Mt. 19, 4-6). (j)

Cei casatoriti

j)

spun
ori

medicii

trebuie

numai odata sau de doua

pe saptamina (marti

sa vina in contact si joi, cind nu-i

post sau sarbatoare mare, n.n.), ca sa aiba copii sa.na.tosi. Dupa Canonul 13, al Sfintului Timotei, ei trebuie sa se abtina in sarbatoii simbata si duminica. La fel in timpul postului ca sa. se indeletniceasca cu postul si rugaciunea" (1 Cor. 7, 5), pe cit este cu putinta, precum si in timpul scurgerii lunart si a purtarii sarcinii. Cei casatoriti sint datori a-si fi lor insusi judecatori; adica este cuviincios lucru a se departa unul de altul, prin invoirea fiecaruia, cind se zabovesc in rugaciuni, apoi sa. se impreune iarasi, a spus Sf. Apostol Pavel" (1 Cor. 7, 5; Si. Dionisie 3, 3). Barbatul si femeia sa. nu se afle in pofta trupeasca nici simbata nici duminica, caci in aceste zile se face mai mult Dumnezeiasca Liturghie; Simbata, pentru sufletele piistavitilor nostri, iar duminica, pentru Invierea Domnului nostru Iisus Hristos. Aceasta insa sa. fie de intocmirea amindorura, adica sa fie voia si a barbatului si a femeii' (P.M.B. gl. 171; S. Tes. IX 16).

zeu Divina in casa easatontilor de la inceputul omenirii. Dumueze asii binecuvintat pe piotoparintii nostri Adam si Eva si pe toti urmasii lor a se<inrrmlti si a stapini pamintul, zicind: Cresteti si va. inmul " (Fac. 1, 2S 9, 17). iiti, umpleti pamintul si-1 stapiniti pe el nefericire si groazmare mai socotita cea era In Vechiul Testament casatoriti, cei nu avea din cind cineva, nica rusine in fata lumifii si sase o fiica, a avut copii. Lia, sotia patriarhului lacob, care Sora copii. ei fiecarui preamarea pe Dumnezeu dupa nasterea nascut si pina ce a Rahils, vazindu-se ca nu are copii, o pizmuia, Ridicat-a ea un tiu. Atunci, umplindu-se de bucurie, a strigat: Dumnezeu ocaia de la mine" (Fac. 30, 23). Psalmistul adevereste ca cea mai mare fericire a celor ce se tern de Dumnezeu este femeia 7). Pe adevacare naste si creste copii multi in casa (Ps. 127, 3 rata mama, iubitoare de copii nascuti, o vedem in mama lui Moisi care in vremea prigonirii pruncilor si-a ascuns copilul intr-un cosulet de papura uns cu catran si smoala pentru a-1 salvaf din pierzarea
a
.
. .
;

ce-1

ameninta

(Es.. 2, 3).

Ne

este cunoscuta. cearta celor

doua ma me

Pazeasca-se dar pe sine cei hirotonisiti de legatura cu sotiile cind vor sa slujeasca Sfinta Liturghie si dupa Dumnezeiasca. Liturghie in acea zi, ca cei ce sint cinstiti cu Sfinta Cuminecatura. Deci, daca nu mai mult, eel putin in ziua si in noaptea cea de dinaintea Sfintei Liturghii si in cea de dupa. Sfinta Liturghie trebuie rieaparat a se feri" (S. Tes. IX 14 15).
lor
.

de la acela^i copilas viu la judecata lui Solomon (3 Imp. 3, 1628; 4 Imp. 6, 2530). De asemenea si plingerile si tipetele mamelor din Betleem in vremea fugaririi si taierii pruncilor lor, pina la doi ani. Rahila plingindu-i pe fii sai si nu vrea sa se mingiie, pentru ea

nu mai sint" (Mt. 2, 14-18). Unul din cele mai grave simptome ale decaderii generatiei noastre contemporane este desfriul care se practica in casatorie cu
rationamentul reducerii na^terilor, adica. d, nezamislirii sau nerodniciei de copii. Si aceasta-i o pruncucidere, o nelegiuire strigatoare
la cer, o c ale are a poruncii si rinduielii lui Dumnezeu, o tare -de la imperioasa indatorire a casatoritilor.

rinduiala, nu se impreuna 40 de zile 40 de zile dupa Dumnezeiasca Impartasire. Neputinciosii se pogoara pina la trei zile inainte si dupa. Sfinta Impartasanie" (P.M.B." gl. 170; Sf. Dionisie 5; S. tes. 16 p. 315; Tipic Mare S.P.A. cap. 13, pp. 246-7; T.L. torn. Ill, 215 si 318). Femeia aceea ce i se va parea a se tine de catre barbatul sau de tocmeala trupului si barbatului ei va merge de va curvi cu alta. femeie, ori cu dobitoc, cum se va arata dupa. vina lui, acel pacat se ihtoarce spre femeie. Drept aceea invatam: cine va vrea sa se tie, sa se |ie cu voia barbatului ei; asijderea si omul sa se tie cu voia femeii lui" (P.B.G. 128).
Casatoritii,

dupa buna
si

mare

dezer-

inainte de impaxtasire

PACATUL PROVOClRII REDUCERII NASTERILOR SAU

A-L NERODIRII

DE PRUNCI.

Sotii care se invoiesc

pentru

intrebuinta felurite mijloace si mestesuguri josnice, infernale, de a nu face copii, calca. porunca data de Dumnezeu oamenilor pentru inmultirea lor. Acestia se fac ucigasii rodului pintecelui lor sau a perpetuarii vietii si a neamului lor pe pamint, se dezbraca. de Darul lui Dumnezeu si se prabusesc in osinda mortii. Sotii cei ce stau impotriva poruncii lui Dumnezeu pentru iecunditate pacatuiesc
fiecare in parte: masturbindu-se pentru curatenia lor, se pot tamadui dupa Sfintele Pravili, astfel: ,Se canonisesc 40 de zile cu mincare uscata. (piine si apa) petrecind in rugaciuni, meditatii leligioase
;

Am
8 10;
1

nelegiuit

injec^ii si

amindoi contra firii (facind onanie) (Pac. 38, Cor. 6, 9; Ape. 21, 27). luat buruieni, doctorii leacuri, am intrebuinjat diferite metode pentru a nu face copii ?(j)

Am

i in fiecare zi

facind cite 100 de metanii (Vezi canonul 8 al S

loan

Post).
1)

INMULTITI-VA, CRESTETI
si

STApINITI PAMInTUL.
rostul i bineeuvintarea

Aceasta este voia

Sotul

si

sotia

cind pacatuiesc

impreuna

aruncind saminta

placerea lui

Dumnezeu,

atara, pentru a

nu face

copii, se canonisesc indoit

cu pacatul mala-

448
hiei.

Varna a 9-a

Tot astfel se canonisesc si b&rbarii si femeile cind pacatuiesc unii cu altii prin felurite inchipuiri necurate. Pacatul acesta, al indoitei malahii, se canoniseste cu optzeci de zile oprire de la Dumnezeiasca lmpartaire si post aspru (mincind piine si apa odata in zi dupa. ora trei.d.m.) si cite o suta de
metanii zilnic. Contrare, doi ani oprire de la Sfinta lmpartasani, incepind dupa. parasirea acestei patimi necurate (Can. 9 St. loan Pst. cu tilcuirea si subinsemnarea lui in Pidalion fila 4656). Pacatul acesta necurat, aducator de moarte sufleteasca si trupeasca, ni-1 pune inainte Dumnezeiasca Scriptura, spre a ne leri.
toti de el,

Pentru reglementarea

decit a trai nu exista alt mijloc ,ntinenta. Lucrul acesta crestin Adevaratii binecredmciosi pot pnnu darul acesta
;

^^^J^St^!^. ^^f'^^^Zsi eL ^^^f^SS^^ ^%^^ lv^mn mc

a
,

posibil.

mai

'cur^erae sau in

rrestineasca,

a Curateniei
sa

ae auwij. ee^eare sfatuieste, desigu^pe

pp.

465-75A

istorisindu-1 astfel: Iuda,

luat pentru Ir, intiiul Ir a fost rau inaintea lui

unul din cei 12 Patriarhi, a sau nascut, o femeie cu numele Tamai. Daf

in mergerea e sa duca o cruce vor mmtuire, trebuie abstinentei slirsit, toti ce! care , on crucea f ecior ei a Mine lor dupa Hristos:

nu

se

expuna

rt

^$*%&L*fc ^ *X%2
*"^*
s

(corpul

lor,

tn

si de aceea Domnul 1-a omorit. la femeia fratelui tau, insoa-Intra Atunci a zis Iuda catre Onan: si ridica saminta fratelui in puterea liviratului ra-te cu ea cind intra la femeia urmasii, tau". Onan, stiind ca nu vor fi ai lui urmasi fratelui sau. ridice fratelui sau, varsa saminta jos, ca sa nu si 1-a omorit. (Fac. 3& Ceea ce facea el era rau inaintea Domnului

Dumnezeu

- T- T^se Sede de si^sa-^ -cTsa

r

in ftecara zi

nu

8-70).

se arata pedepsirea Scriptura, in care se invoiesc lui Onan, trebuie a cunoaste cu totii ca: sotii aceia, care Dumnede legiuite si nelegiuiesc ca Onan pntru a reduce nasterile zeu sau a nu mai face copii sint aspru pedepsiti, astfel: 1) ingal-

Dupa Dumnezeiasca

economic, copm Din punct de vedere jazut o^m casa. bogatie triva, ei sint o mare de la cu averi man, mostenite vazut paetf** staO^ mizern. si s-au sfirsit in c*x*m aju cie la par in ^nlor, uniifara nici o mostemre n in plma cioase si au raposat aiba

este

vredmc de Mine" (Mt

16,

^P^J^ie m
n

ei

dimpo-

Am

urmasilor

lor.

Cei care

avexe, se inseala

^f ^^^^^^viSrS amarmc. Pa
c

Li se intuneca mintea si se imbolnavesc suflede noapte cu felurite vise tulburatoare si odihna pierd teste; 3) 4*) devin nervosi, nelucratori si le tremura constiinta; mustrari de nasc copii slabi si timpiti. In vremurile 5)'li se corpul; miinile si mijlocul anticonceptional (reducerif era onanismul vechi singur sint o multime de mijloace diacoazi dar zamislirilor, nerodniciei),

benesc

si

slabesc

2)

avere cit mai multa Prin a^ ere mui invatatura Domnului.

^^ "t Tf ^^^mM
un
,

^^^^.0^1 ^^
copu,
&

Am

ma

dt maTcorecta

copiilor crestere in

multa nu prin
i

Scurajeaza trindavirea once netrebnici> dsipesc

ni^te nice, care impiedica. zamislirea copiilor. Toate acestea sint paaite sint om, in pusa Dumnezeu, revolte contra rinduielii lui de moarte. Orice impiedicari impotriva conceperilor si nastenlor
si sint niste ra.uta.ti infernale, mai rele decit impatimirea, desfriul chiar daca lume copilasi in pe concubinajul, de'oarece: acestea aduc insasi in stare anormala sub raport moral, acelea insa ii lipsesc de

nilor

se hraneste
a

si

Dumnezeu
si

pus

in piatra seaca cu danucie in

isi

pentru

cufunda kra copii? In ce disperare se

ca-s sterpi
si

femeiasca, tendmta de Cu cit^ indurerare ei.

fara unria?1
si

f"^ "'^.W^^XS
,

suporta

fiinta lor.

Piin mijioacele acelea infernale se practica pacatul in mod profesional. Pacatul acesta satanic, prin care casatoritii pe acea cale aduc jertfa diavolului, saminta lor (P.B.G. gl. 25), este asa de uricios inaintea lui Dumnezeu, incit numai sodomia si bestialitatea
e

jeasca de usurarea

mintuirea
. .

"'^gj ^a/cei SniM e^ m_

?i

Ut numai un
lirii

copii, doi.

ia i

pe cei care de da ei atunci sa-i aiba pe sa Vina in lume sau copiilor, cum si avdrterea_lor
,

o mai

mare rautate

decit

acesta.

S^^SnSLW^A ^^f^ ^
d

P^ bwena WJ
u
,

^ ^^ ^
r
fflare

P^ ^
^

barbateasca drag oste vi^rega oamenii

nd

^
caie

. se ingrl

care,si-au

u Ce n. ar impiedicat

^^

'dobitoace

Casatoiiile acelea, cu conditia sa

putini,. nu-s valabile,

nu aiba

copii,

sau sa aiba
si

conditia fiind contra -meniiii casatoriei

rinduielii lui

Dumnezeu.

450

Varna a 9-a

A
.ilal

nedreptatli

?i

n pacatelor strlgntoare

lu cer

I'.l

lor" (Ps. 48, 72-27). Dai aid, fata de indatoririle procreanecredinciosii s-au coborit mult mai jos de dobitoace si de salbaticiuni, prin impiedicarea zamislirii copiilor si a avorturilor. Care dobitoace sau fiare salbatice au facut sau fac cu puii lor, ceea
tiei,

manat

cum El Insusi ne adeveacesti prunci mai mici din unul pe primeste n ",lc, zicind: Cel ce ma primeste pe oricine si primeste Ma m' Numele Meu, pe Mine
I

in bra^ele noastre si in casele noastre,

ce au lacut sau fac necredinciosii cu pruncii lor? S-au vazut animale si salbaticiuni care si-au atlat moarte ca si-si scape din pierzare puii lor (Vezi Pacea Parintilor cu Pruncii lor" pp. 1459, de autor).
Casatoritilor, imprejmurri de necredinta, ia ginditi-va. bine si raspunderi-mi: cind pisica, ca|;eaua sau purceaua voastra... vul-

lupoaicele din padure fac cite trei pui, in cite tite le vine lappentru pui? In trei, veti raspunde si asa este.' Dar cind fac cite 5, 7, 10. in cite tite le vine lapte? In 5, 7, 10, dupa numarcil puilor veniti pe lume, la lumina soarelui. Deci fiecare pui isi are izvoiul lui de hranire, pentru' intretinere. Cine a pus rinduiala
pile,

tele

primeste pe Dumnezeu Tatal, Cel ce M-a trimis pe Mine" (Mc.9, 27; Lc9, 48; Mt. 18, 5; 21, 16; Ps. 8, 3). Pacatul acesta, al suprimarii copiilor prin felurite mijloace sugrudraconice, care se pare foarte mic in ochii celor impleticiti si buturuga caci realitate, in mare mati de necredinta, dar foarte mica rastoarna. carul mare", trebuie combatut de noi, preotii bisedesfiintat din mijlocul crestinilor. ricii, trebuie vestejit si chiar crestinesti a aproai'e ce cale? Pe cale pasnica. Pe calea instruirii tineretului, a pregatirea pelui, prin cuvintari, .duhovnicesti, prin pentru anume conferirite, prin insa cu multa precautie mirilor

Mine

barbati
sitoare

si

anume pentru femei

,

Insa cea mai buna,

si

mai
,

folo-

aceasta in corpul mamelor a acelor pui? Cine face ca, odata cu venirea'oricarui pui in^ lume, sa-i vina si izvorul lui de hranire? Dumnezeu, care le-a creat. Apoi Dumnezeu, care in intelepciunea si dragostea Lui nemarginita, poarta grija de pisici, catei', purcei. la facerea lor, ca fiecare sa-si aiba izvorul sau de hr'ana, .apoi cu

ocazie in a lumina pe credinciosi i, vindecarea de boala aceasta monstruoasa, ramine tot Scaunul deasupra pieoSt. Spovedanii unde Insusi Mintuitorul sta nevazut, el la tului Duhovnic, constient, iscusit si activ, conlucieaza cu^

credincioase pentru

mult mai mult va avea El grija de copiii inzestrari cu acele'minunate Suflete, dupa Chipul Sau. Cind El ingrijeste de multimile de vietati de pe pamint, din ape si din vazduh, de la cele mai mari pina la cele mai mici si invizibile priviiilor noastre, au doara va trece El cu vederea pe acesti ingerasi de copii, care sint niste icoane vii, miscStoare, in care se oglindeste viu si lucratoi Dumnezeiescul Sau Chip si Duh???
parte barbatea^ca si femeiasca Casatoritilor nu va lasati sugrumati de necredinta, care tinde a va pierde, asa cum trifoiul, lucerna, cinepa, etc. se lasa impleticite si sugrumate de tortel (o buruiana, care le constringe si inabusa pina la moarte). Eliberati-va din imbratisarea sarpelui necredintei, cu care v-ati imple.

vindecarea pacatosilor si readucerea lor din caile pierzarii in caile vremelvietii si a mintuirii, pentru redobindirea statornicii fericiri nice si vesnice, in Cereasca Imparatie a lui Dumnezeu, incepind de aid, de pe pamint. Sa lucram constiincios in Ogoiul Domnului roada cuvenita la destelenirea si insamintarea lui, pentru a-si da ne va apara noi, cu conlucra noi, va fi cu va Dumnezeu la timp si bune. lucrurile toate pentru bine cu si ne varasplati

Reveniti la credinta vie, lucratoare si binevaz&toare, credeti si vedeti ca, odata. cu venirea oricarui copil vine si cite un izvor de hrana in casa parintilor. Fiecare copilas se naste odata. cu izvorul sau de viata si cu darul sau de sus. Aceasta reiese si din intelepciunea batrinilor, care zice: Fiecare om se naste cu darul sau". Asadar, cu cit sint mai multi copii veniti in casa, in familie, cu atit si darurile sint mai multe. Copiii sint cu adevarat o mare bogatie in casa omului, cind sint bine condusi si bine crescuti, in temer'ea si in invatatura Domnului. Deci, sa nu le impiedicam venirea, ci sa. le deschidem larg usile, ca unor trimisi ai Domnului si sa-i primim cu toata. diagostea cretineasca, stiind ca* odata cu tiecare copil i-L primim pe Domnul nostra lisus Hristos si pe Dumnezeu
ticit.

Acesta zice Domnul: De te vei intoarce si te vei lipi iara^i de Mine Eu te voi readuce la starea cea dintii; iti voi raspunde pretios de iarasi si vei sta inaintea Mea. Dacii vei 'desparti ce este Mea. gura li ca vei necurat, din curat scoate cele de nimica si vei voi te Astfel, ei. la intorci sa te nu tu Ei sa se intoarca. la tine, acum tac Eu te arama. tare de zid face pentru poporul acesta un intregii o cetate intarita, un stilp de fier, un zid de arama. impotriva poporului si a preotilor tari, impotriva imparatilor, capeteniilor, ca Eu sint tarii. Ei se vor razboi cu tine, dar nu te vor birui, pentru cuvinMe pun Eu lata cu tine ca sa te mintuiesc si sa te izbavesc ca imparati peste Mele in gura ta Astazi te pun peste nea muri si sasa. si zidesti sa dezradacinezi si sa. tai, sa darimi si sa pierzi, sa pe poporul desti. lata, Eu voi face cuvintek Mele foe, in gura ta iar
.
.

acesta
face
in

(orbecaitor,
sa-1

oscilator

de la credinta la necredinta)

il

voi

lemne ca
si si

arda focul acesta. lata,

Eu pun

cuvintele Mele
sa.

gura ta

te acopar

cu umbra miinilor Mele, ca

intind ceruri
--

noi

sa intemeiez
(Ier,

poporul Meu"

un pamint nou si 15, 19-21; 1, 9-10;; 18-19;

sa zic Sionului:
5,

Tu

e?t

14; 51, 16).

452

Vama

a 9-a

A
azi ?i faptul

iifiln-plAli

pacutelor strigfltoare la ccr

v\:\

cumpAtarea cAsAtoritilor LE C6NSERVA

zata de
azi, functiunii

viata.
civiti-

d(*

Importanta excesiva, desi mascata, atribuita in societatea

sexuale
si sacrificiile

uita.noi nu ne
ce

cum activitatea serioasa. a vom ocupa decit de urmarile

tizice;

barbatului este stinjede ideile gresite

tineretul i

exorbitante ce i se aduc, au interesat de aproape toti morahstii si acestia de multe ori au protestat contra acestei exagerari. Dar chestiunea aceasta nu tine

domnesc

atit

de puternic, indrumind pe cai gresite

de domeniul moralei, cit tine mai mult de resortul igine'i si daca igenistii si-ar fi facut datoria cum air fi trebuit, aratind primejdia excesului de viata sexuala, ar fi fost mai bine ascultati decit moralistii. Nu exageram deloc daca sustinem ca. amorul ' luat in int^elesul sau eel mai larg preocupa neincetat gindul celor mai malti dintre oameni, chiar in acele locuri precum in minastiri unde chiar daca nu se discuta asemenea chestiuni, totusi gindul multora de acolo, tot de aceasta chestiune este preocupat. Si, in realitate, nu exista o ratacire mai stranie, mai ciudata, decit aceia de a privi ca o chestiune rusinoasa de discutat, toe mai functiunea cea mai nobila a fiintelor, a vietuitoarelor, functiunea de reproducere acea functiune care da omului iluzia ca si el cireaza, facind ca omenirea sa nu piara, functiune pe care natura a inconjurat-o cu un belsug de precautiuni, pentru a nu-i stinjeni rezultatele. Totul din natura are in vedere reproducerea creerea de fiinte noi si se stie ca sint multe vietuitoare care mor indata, dupa ce au savirsit actul
a tit
,

un scanarata ca via^a sexuala, aa cum mai prime] dioase. dal igienic dintre cele mai monstraoase, dintre cele Tradi^ia, despre care in aparenja nu se vorbe?te, care^se destaiuuiete miresii in ajunul nuntii fi de care femeile cele mai nifinoase vorbesc in ?oapta, este urmatoarea: omul, traind cu o femeie, trebuie sa-$i indeplineasca. fatia de ea in toate zilele datoria conjugala. lia, in anumite imprejurari i se pretinde a repeta actul, intocmai precum la zilele mari mincam sau bem mai mult; ori, trebuie si

vom

este in^eleasa azi, este

sexual, ca si cum destinul lor ar fi fost numai sa se repr,oduca si apoi sa piara; ca si cum existenta lor in urma pe lume nu ar mai avea ratiunea de a mai fi ca si cum ele nu ar mai avea nici un rost in lume si n-ar mai fi de vreun folos. Ori, acest act nobil a fost privit multa vreme ca ceva rusinos si tocmai pentru motivul ca unele doctrine religioase 1-au taxat drept un act despre care nu trebuie sa se vorbeatca, tocmai de aceia imaginatia a si fost mai mult obsedata de acest gind; intocmai precum fructul oprit totdeauna pare ca aste mult mai gustos decit fructele ce le putem minca oricind. Imaginatia a derormat, a hipertrofiat, a exagerat aceasta
;

ca functia de reproducere nu este la fel cu celelalte func^ii Rolul ei e mult mai serios, mult mai delicat, mult mai inalt. Si omul, in loc sa fie superior animalelor, a ajuns sa fie mai bestial decit ele, a ajuns sa fie inferior animalelor. Privifi numai la moravurile genezice ale animalelor, care sint mai apropiate de om, la mamifere i va ve^i convinge ca omenirea, din punct de vedere al instinctului naturii, a contrafacut totul. La aceste animate actul genezic este rar, adica in timpul gonirii, mirlirii, vistirii, etc. Atunci masculii simt o excitajie genitala, din cauza mirosului. In realitate acest timp al mirlirii (pit) exista i la femei, este perioada menstrua^iei i este tocmai .curios de a atla originea acestei interveniri si preveniri a naturii, prevenire prin aceia ca, tocmai in acest timp barbatul da oarecare pace femeiei. In timpul menstruafiei, femeia este considerata murdara. Aceasta credinta exista mai
se ?tie ale organismului.

in toate religiile, care in realitate

nu

sint decit expresia perceptelor

lunette, care,

cu cit ar cumpatata, cu atit ar

intr-o

ii fi

fost mai echilibrata, mai cumpanita, mai corespuns sanatatii omului. Si iata cum,

de igiena. Astazi omul se deosebe^te de celelalte animale nu numai prin faptul cS. bea cind nu-i este sete i maninca cind nu-i este foame, ci i pentru ca lace dragoste oricind i nu numai atunci cind ar trebui sa faca. Procedind astfel i nesocotind legile igienice, nesocotindu-?i sanatatea, risipind rezervele vitalitatii sale i puterea de actiune, omul, comite greeli grave, ale caror urmari explica. multe

anumita

literatura, in teatre, in petree'eri, in toaletele femeilor]

totul a ajuns sa fie pretext pentru simbolizarea amorului si femeile nu cauta altceva prin toaletele lor decit a excita, a atrag'e atentia ?i a-si atrage iubirea barbatrdui. Fiecare moda feminina nu are alt scop decit a pune in evidenta cutare parte a corpului, jucind un
si rotunjimea solduatmosferS vicioasa de excitatii o inriurire puternica asupra^ felului lor de a vedea, de a simti si apoi de a dori. Lasind la o parte urmarile sociale ale unor astfel de moravuri, lasind de o parte rolul exorbitant si preponderant al femeii in zhia

rol in viata genitala,

exagerind ba marimea

rilor,

ba a

sinilor; iar barbatii traiesc intr-o ale vederii, care pe nesimtite are

multe nefericiri sociale. actul genezic este foarte costisitor, foarte ca Sa fim convin?i pre^ios pentru organismul mascuhn. Se tie cu ce-. lux a voit natura sa asigure fecunda^ia i ca in fiecare ijaculatie de saminta exista milioane de seminte vii, de spermatozoizi, fiecare saminta cont^inind rezerve de energie uriae, continind putinta de a transmite via^a. Un singur spermatozoid este in stare sa dea nastere unei fiinte noi. Ori, frecventa repetare a actului genezic, supra activitatea glandelor seminale nu face decit sa epuizeze, sa sleiasca rezervele vitalitatii barbateti, zdruncinind celelalte func^ii ale
deca^deri individuate i

organismului.

UA

Varna a 9-a

A
ale vietii

ncdrcptAUl

$t

a pacatolor strlgAtoare la car

I'*'.

SI UCIlk PE TOTI GEI Toti cei care munces'c cu creierul si in acelasi timp sexualiceste, sfirsesc prin a-i zdruncina intreg sistemul nervos, multi din ei sfirsesc prin a innebuni. Numai barbatul este expus acestor primejdii, abuzind sexualiceste, deoarece in acest act nu exista reciprocitate. In mijlocul amorului, asa cum se practica astazi, femeia nu depune nici o sfortare, nici o energie, nu emite acea substanta pretioasa care poate fi considerata chintesenta organismului barbatesc. Femeia, oricare i-ar fi activitatea sexuala, nu emite decit un singur ovul pe luna. si aceasta expulzare nu cere nici

ABUZUL SEXUAL RUINEAZA

omencsti,

am

vedea ca

eel

mat mare vinovat

este

modul

NECUMPATATI.

indeplinirii actului vital. Abuzul sexual este insotit si de K icsit al (Icclderea morala a individului si cu ruina sociala. Lipsa de caracafaceri, jertfele peste ler, de vointS, de energie, de statornicie in barbatul, pentru a moraliceste si puteri ce le'face materialicete proprie de barbat, sa vanitatea sutisface capriciile femeiei, precum si

neindoielnic, in mod fatal din aceasta ratacire, din nceasta exagerare a vietii sexuale. Tot ce produce omul scade atit cantitativ cit si calitat'iv. Omul este nemultumit si nestatornic a(it in afaceri cit si in lamilie, caci barbatul se enerveaza, este
iczulta in

mod

energie speciala, decit numai daca femeia ramine insarcinata. Dar, ne mai putem. oare gindi ca ar exista vreo proportie intre numarul nasterilor si frecventa actualui sexual? Fa^a de obiceiurile

sleit.

Exista o crapatura in existenta sa pe unde se scurgetoata puterea sa vitala, iar activitatea i se micsoreaza, i se imputineaza pina ce vine momentul cind e lipsit de orice putinta sexuala si
intelectuala.
-

sint decit un accident nedorit, pe cind raporprovocate in mod artificial, in mod constient sau inconstient. In cautarea si in prezenta acestor placed, femeia este convinsa ca pretentia ei este normala, legitima, pe cind in realitate aceasta pretentie este si exagerata si nelegitima. La fiecare relatie, barbatul ii cedeaza. o particica din puterea sa, pe care o pierde si n-o mai poate inloc ui. Daca barbatul" nu moare dupa. aceia, precum mor unele insecte dupa savirsirea raportului lor sexual, nu este insa mai putin adevarat ca, pe jltarul placerii el jertfeste o parte din viata sa. Femeia insa nu contribuie cu nimic, ea poate sa se supuna oricit de des, oricit va voi, fara sa se sleiasca comoara sa. Din necunostinta acestor legi fiziologice decurg urmari grave atit pentru viata individuala cit si pentru viata sociala. Multe femei o lac in mod intentiona't cerind satistactia zilnica din partea s'otului intr-un scop egoist, constient, interesat, pentru
turile sint

de astazi nasterile nu

castitatc,

au fost virgini. Eu sint convins ca, daca am cunoaste intimitatile multor oameni, care au onorat numelo de om, care au contribuit la progresul omenirii, care sint onorati si admirati, am putea vedea ca, cei mai multi dintre ei au fost oameni casti, sobri, cumpatati. Cit de mult ar putea progresa omenirea din toate punctele de vedere, daca viata sexuala ar fi intocmita dupa regulile pe care i le-a impus natural Civilizatia indiana este cea mai veche, dintre civilizatiile cunoscute pina. in
acelor prescriptii, legile ce le-au

Se sustine ca cei mai

multi dintre barbatii geniali au trait in

a preintimpiria iniidelitatile sotului, tinindu-1 intr-o continua stare de oboseala genitala. Asa ca, nefericitul, care trebuie sa. munceasca pentru a-si intretine familia, mai trebuie sa se supuna si unui surmenaj sexual.

Admiram intelepciunea adinca a intocmit in privinta vietii sexuale. Ele ne arata cit de departe i cit de superiori ne erau noua, fata de destrabalarile din zilele noastre. Legile indiene recomanda omului de a nu avea raporturi sexuale decit de 34 ori pe luna, iar in lunile de vara numai odata. pe luna. Acelor observatori sinceri ai vietii omenesti nu le-a scapat din vedere deprimarea ce o simte
zilele

noastre.

Nu numai cacei mai multi

nici cantitativ atit cit ar
fi

dintre barbati

in stare sa

sau intelectuala, dar multi din ei nu mai au putere de a munci. Numarul histeriilor si neuroasteniilor masculine se inmultesc dia zi in zi si copiii nascuti din asemenea
parinti sint degenerati, asa ca, din aceasta cauza, nu ne putem astepta la o imbunatatire a rasei. Din acest punct de vedere, omul este mult inferior celorlalte animale.

nu produc nici calitativ produca in munca lor fizica imbatrinesc inainte de vreme si

omul dupa ce a savirsit aceasta functie vitala. Legile indiene, recomanda barbatilor care au trecut peste virsta de 50 ani sa se astimpere, daca. nu pot suprima viata lor sexuala, care pentru dinsii nu mai are nici un scop, ba chiar este plina de piimejdii.
Fiecare virsta
isi

are placerile sale,

asa ca placerile

sexuale

nu

Multi arunca vina pe alcool,

rarea rasei,
tatii

precum

moderne. dar daca am observa mai cu bagare de seama obiceiurile intime

ca. acestuia i s-ar datora degenetot alcoolului s-ar datora tabloul trist al socieNegresit ca si alcoolul isi are partea lui de vinovatie,

sint potrivite batrinetii. Multi sexagenari vor fi nemultumiti de acesti prescriptii si chiar si cei septuagenari noi insa le vom raspunde ca un act care nu mai este decit o parodie nu mai are ratiunea de a mai fi comis. Si nu numai atit; acest act rapeste multor batrini viata lor. Stim ce inscmneaza o casatorie dintre un batrin si o fata tinara. Este plasarea averii batrinului in miinile sot femeii, care ramind o vaduva tinara. ii da putinta de a gasi un presca convinsa fie sa si jtidecc sa lumea toata ca tinar. Ar trebui Hericourt din criptiile igienice ale indienilor sint rationale (Dr. J.
;

4!>(i

Varna a 9-a

A
173)

nedreptfi^l

?l

a pficatelor strlgatoaro la cer

VM

Higienee Moderne" din Rev. Sanatatea" 1 si 15 mai 1907). tnsfl cele mai adevarate si mai rationale sint prescriptiile sfintitoare ale religiei creatine (Vezi Oglinda Duhovniceasca" pp. 15451736; Pacea Parintilor cu Pruncii lor" pp. 1 464 si Drumul Crucii in Vietuirea Crestineasca" pp. 465 1296, de autor).

mea) i m-am recasiPnvehst! si 1001-1243 (orit? (Vezi ..Oglinda Duhovniceasca" pp. de Nuntn, a Sfinta Apocaliptice" cap. 5, 6 care cuprinde Taina

M-am

dcsp&r^it dt so^ul

meu

(so*ia

nutor).

abstinenta sexuala intelegem abiunerea temporara sau permanenta de la actele sexuale ale oamenilor sanatoi, aflati in virsta maturitatii sexuale. Exceptind cazurile cind este impusa din convingere religioasa sau filosofica, abstinenta totala, permanenta, este deobicei fortata cea temporara poate fi de asemeni impusa de situatii sau devine necesara fie din consideratit pentru celalalt sot (obligatie morala), fie din cauza pregatirii pentru un concurs greu, la sporturi (metanii, inchinaciuni, posturi,, meditatii religioase, studii serioase, etc.). Facind abstractii de situatii si posibilitati, abstinenta este absolut necesara in timpul maturitatii sexuale pubertate cind parintii si pedagogii sint pusi uneori in situatii dificile, din cauza ca, la individul pe cale de dezvoltare sexuala este foarte dezvoltata pofta sexuala; cu toate ca capacitatfa este inca redusa, iar pe de alta parte din cauza ca la acestia judecata si puterea de vointa inca sint slabe. In climatul nostru, barbatii ajung la maturitate sexuala
:

.ABSTINENTA SEXUALA. Sub

ce s-au curatit in viata de pacatul de la aceasta vama. acesta recompensind pe cei nedreptatiti, scapa si isi contmua calea tngerii dau ceva pentru salvarea sufletului si
Cei care s-au pazit
si cei

tot

mai

sus, catre ceruri.

FERICIREA CELOR CURAT! CU INIMA IN VESNICIE.

Ochiul lui Dumnezeu, Tatal Ceresc. Dumnezeu-Omul, 2) Mintuitorul Hristos, Sale. Slavei Tronul stind pe etern,
1)
. .

Arhiereu universal

si

completa intre

20 24

ani, iar lemeile, intre

1821

ani.
la

in contextul

vietii

normale a unui

om

sanatos, ajuns

matu-

ritate sexuala, intra si viata sexuala, dar

numai

in cadrul cas'ato-

riei. Mai putin chinuitoare decit o casatoxie neconvenabila si mai putin daunatoare decit viata sexuala in afar a de casnicie este abstinenta, care poate a fi impusa sicsi de catre oricine pe un timp oricit de lung, fara sa produca vreo turburare sanatatii. Abstinenta sexuala impura de la inceput este mai usoara decit cea impusa dupa ce persoana respectiva a inceput viata sexuala. Astfel, femeile vSduve sau in timpul razboiului, ambii soti sufar in urma acesteia. Absti"nenta este mult mai usoara daca se evita bauturile alcoolice, supra-

alimentarea
cheltuieste
crestinesti,

si

daca persoana respectiva are ocupatie seripasa, daca

de
energie
fizica

surplusul

in

sporturi

(indeletniciri

duhoVnicesti, rugaciuni, posturi, metanii, inchinaciuni,

privegheri, citirea celor 7 laude, citirea Dumnezeiestilor Scripturi,

a Vietilor Sfintilor,
reprezentatiile,' care

.a.) si se

evita situatiile, ilustratiile, lecturile,

tre-

pot produce o excitatie sesuala. Spiritul

buie sa fie ocupat cu lucrari folositoare, trebuincioase, pentru a nu avea timp sa visam. Sa nu stam in pat, decit timpul necesai pentru'

somn

si

ace'asta

in raport
, .

cu virsta, ocupatia

si

personalitatea

individului respectiv.

(Rev. SanStatea in Familie", dr. Gingold).

458

Varna a 9-a

A
22)

nedreptfttU

?1

a pflcatelor strlgatoara la cer

4ftfl

Sfint in chip de porumbel. Cei patru vietuitori inaripati, cu cite patru aripi, cu fa^a 4) de om, leu, vitrei si vultur, formind Tronul Dumnezeirii.
3)
-

Duhul

Maica Domnului nostru Iisus Hristos. 6) Serafimii cei cu cite sase aripi (Is. 6, 2). 7) Heruvimii, cu cite patru aripi (lez. 1, 6). 8) Celelalte saptecete tngeresti. 9) Sfintul loan Botezatorul cu Sfintii Prooroci.
5)
10)

miluitori se duo trecerea din viaja aceasta credinciosu Avraam, ca odiniara saraiul Lazar ,1,. in K eri in Rai, in Sinul lui decern.), sa 16 22), ca fericitul Filaret (Vietile Sf. 1 ,1, Diaconii, Monahn, alti clerici 23) Milostivii: Ierarhii, Preotii, darnicie. De ex. Sfintul popor, miluitori ai saracilor cu multa ,j Cuvioasa Parasclnva, 9-a., ant ioan eel milostiv, Sfintul Nicolae,

Dupa

'

Sfintii Apostoli.

lui Dumnezeu dusi de Ingeri sus, la Imparatia ascultarea cmtanlor armo 'vor veseli, in desavirsita fericire, din ostinlor Ingeresti multimea aduse de nioase, cu diferite slavoslqvii

(loan 14,

2).

Acolo

11) 12) 13)

Sfintii Ierarhi.
Sfinrii

aj

Mucenici

si

Mucenite.
,'i

si mai ales cetele Sfintilor, Atotcreatorului Dumnezeu... Fetii prea placut e a Domnului

dm

pnvirea cu nesat

Sfinrii Cuviosi si Cuvioase.

Drepri si Drepte. 15) Camatarul cu inima si chip de fiara salbatica, cu ncmilostivire despoaie de haina, jefuieste de strictul necesar pe lipsitul datornic (Lc. 6, 24; lac. 5, 7-16; Eel. 4; 6 10; Ape. 17; 18; 21, 8; 22, 15). Dumnezeu a facut pe om drept, dar el umbla cu multe siretenii" (Ed. 7, 29; comp. Fac. 1, 2627; Int., Sol. 2, 23). 16) Adevaratii crestini cler si popor credinciosi invataturilor Dumnezeiesti si sfaturilor bisericesti, indeplinesc diipa putere porunca milei pentru aproapele. 17) Unii branesc pe cei flaminzi. 18) Altii imbraca pe cei goi, lipsiti. 19) Unii dau milostenie saracilor si infirmilor. 20) Al^ii cerceteaza si mingiie pe bolnavi. 27) Mintuitorul stind nevazut, cu Fata vesela, deasupra saracilor miluiri, binecuvinteaza pe miluitorii lor, zicindu-le: fntru tit ati facut acestea unuia dintre acesti frati ai Mei prea mici, Mie
14) Sfinfii

PEDEAPSA IN IAD A TUTUROR CELOR CE NEDREPTATESC SI A TRADATORILOR.

Chipul de fata rie arata tortura in iad a celor ce nedreptatesc munceste si ii zdrobeste diavolul si a tradatorilor, pe care pururea ii draceasca. Toti acela pe care 1-au slugarit in viata, cu meseria lor luminati oamenilor pacatosii sint uriti inaintea lui Dumnezeu si a dar nedreptatitorii si trasi binevoitori neamului lor si omenirii;

Meu si mosteniri Irnparacare este gatitS voua de la intemeierea lurnii; ca am flaminzit si Mi-ati dat de am mincat, am insetat si Mi-ari dat sa beau, gol am fost si M-ati imbracat, bolnav am fost si M-ati cercetat, in temnita am fost si ati venit la Mine (Mt. 25, 3140). Pentru a sta in dreptate sau de ai cazut, a reveni, a fi si a ramine om drept, trebuie a lupta din rasputeri, pina la sacriliciu, cu eul tau, cu lumea amagitoare si cu viclenii diavoli impeli^ati.
ati facut. Veniri binecuvinta|ii Parintelui
tia,

Cu cit crestinul Pastor sau pastorit lupta mai mult pentru a se mentine in aceasta cardinal! virtute, cu atit devine mai stralucit, luminat el insusi luminator al aproapelui sau, placut lui
Cuvintul, care zice: Fericiti sint cei ce flamfnzesc si inseto$eaza de dreptate, ca aceia se vor satura" (Mt. 5 6; comp. Is. 55, 1; 63, 13; Lc.M, 53; Baruh. 2, 18). Crestinii drepti vor straluci ca soaxele inaintea lui Dumnezeu i a semenilor lor (Mt. 13, 43

Dumnfzeu

Pnvmd la tordatorii sint cei mai scirbo^i si mai fiorosi pacafo?i! cutreier alearga nostru Sufletului tura in iad a tradatorilor, ochiul trafclunti rind rind pe inainte rind istoria vremilor care ne pune
datori,

pe de pilda: pe Dalila, tradatoarea puternicului Samsoa;

tradatorii
lui

Dan.

13, 3).

Doeg,

Ahitofel...

David;

Brutus,

tradatorul

lui

; ;

400

Vama

a 9-a

lulius Cezar; pe Iuda Iscarioteanul, tj^datocul Mintuitorului Ieremia Golia, tr&datorul voievodului loan Voda "eel Cumplit Mihai Cantacuzino, tr&datorul voievodului Constantin Brincoveanu si atyi muli nenumarati tradatori ai neamului nostru romanesc, care ne-au pus grumajii sub caleiiul vrajmasilor nostri pe tr&datorii dreptei credinte, care au adus multe primejdii, necazuri si
;
. .

dureri Bisericii lui

rarile,
rile

pe

Dumnezeu. Vedem, zic, cum sufocarile, infioatacurile, loviturile, ruperile, impilarile, zdrobirile si tortucare ei le-au provocat semenilor lor si mai ales Bisericii lui
. .

le sufar si ei insisi, ca o arvuna in viata lor paminteasca cu mult mai mult, mai desavirsit si mai groaznic vor suferi dupa. mbartea lor, in iad. Diavolul pe care 1-au slugarit atunci, ir zdrobeste, ii macina, ii inghite si-i varsa aruncindu-i acum in iezerul eel de foe, torturindu-i in diferite chipuri draconice. Crestinii dornici de mintuire sa se pazeasca toata viata lor si de acest odios pacat, pentru a scapa si de acea groaznica pedeapsa a
insa.

Dumnezeu,

VAMA

a 10-a,

A ZAVISTIEI

SI

A DUSMANIEI

tradatorilor.

"^"frF

utindu-si

f \si care se numeste a zavistiei s* a

se

alergarea ca ftdgerul, am suit de a acolo tot mat sus, pe necunoscuta st fioroasa aeee*. dupa vazduhulm si am ajuns la vama care era

Ingem

mh

dusmdmet. Acolo
acei

cerceteazd

cu

de-amanuntul
altul,
;

toti

care

s-au
nc-

zavistmt

unul pe

vrajmdsnie; unewnea,

De esti domn sau de esti rege De esti sluga ori stapin, Numai fapta te arata De esti rau sau de esti bun
Ce e bun se-nal^a-n soare Infloreste minunat,
Ce e rau
se strica,

tuhrea de frah sj de aproapeie cu felurite rautati ce izvor&sc din in aceste pdcate ucigdtoare de Sufiet. La vederea^ navaiirii dracilor,
frunte cu boierul drdcesc a vamii acestui cumptit pacat ce dezldnjuieste groaznice dureri, prapdduri si pustiiri in jurul sau, ne-am reamintit de infricosatul Uestem care preseaza pururea pe zavisnici, vremelnic si si pesnic: Facd-se masa lor spre cursd, spre taf, spre sminteala spre raspldtire. Intunece-se ochii lor ca sa nu vada si spinarea^ lor pururea ogirboveste. Varsa peste dinsii iutimea Ta si iutimea miniei
'

moare

$i in foe e aruncat

Taue sd-i cuprindd pe ei.- (Ps. 68, 26-28; Rom. 11, 9-1QJ. Vai Doamnef Groaznic se mai impovdreaza si cumpht se vor mttna pacat Sufletele zavismicilor ! Omul care luptd bine si biruieste acest Rom. 610; Is. Sir. 16, (Fac. 4, 7; vesnic devine fericit vremelnic si
6, 16;

loan

8,

34-36).

Aceastd vama

am

trecut-o

jara sa mai

dam

ceva,

pentru ca n-am

zmistuit pe nimeni in viata mea. Acolo ma intrebau vamesii aceia uriciosi despre: uriciunza de frati, nsiubirea aproapelui si de felurite
rautati ce izvordsc din zavistie si din

vrdsmdsii, dar cu indurdrile

Domnului nostru Iisiis Hristos, Dumnezeu, la toate intrebdrile acelea, nu m-au aflat vinovatd. Am vdzut insa mima diavolilor vamii aceleia puturosi, care, cu fetele lor ca de arapi, scrisneau

cu

dinsii, repe-

zindu-se asupra

du-ne de

dinsii,

mea cu minie ca sa ma inghitd de vie. Dar, neteminne-am suit tot mai sus bitcurindu-ne.

4fi2

Vama

a 10-a

A
tru a sa

snvlatlel 9I

a du?mftnlel

K,

paguba se

intrista, ci se scirbea

sau. al tratelui

DecUn loc

de a sau^el mai amar se facea prin

topea inaintea mai rau Pe P

\i

pe atS aceSa

Dumnezeu suia acela in inaltimea milei lui cumpbta de cit se pogora in adincul pierzarii. O!
cit se

pe at acela se f, acesta sporea ta at pe Dumnezeu spre mai bine,

acela.

de buna placere a iratelui cbipul eel imbunatatrt se indrepta pe sine

prm

>; rautate este zavistia. ea Sfintu Pann*!. Sf; Gngore despre spun ne ce auzim Sa rautatii, maica mortu, intna u?a Nisa zice- zavistia este inceputul Vasile ne indeamna a fugi Marele a pacSului, radacina a tot ritul". rautate a zayistiei nesuferita d?ea zicind: Sa fugim Milor de a vrasmascornire, diavolului nentra ca este a sarpelui porunca, a
#

SW
tS
Suindu-se tot mai sus pe treptele vazduhului, tngerii cu Sufletul sint opriti la vama a 10-a, a zavistiei sau a invidiei si dusmaniei contra aproapelui. Vamesii draci ai acelei vami cu boierul lor dracesc, foarte uricioi si iuti, scrisnesc cu dintii lor asupra Sufletului, cenetindu-1 amanuntit dupa catastifele lor diavolesti de felurite forme ale pacatului acestuia: vremea, locul, oamenii ori singuratatea unde 1-a savirsit, de ex. de:
zavistuit pe al^ii (a) parindu-mi bine de: paguba,neca174) boala si moartea unora, mibnindu-ma de binele, purtarea buna, progresarea si feridrea altora?
zul,
:

toare, cale la gheena, lipsirea

Sf. de Imparatia imbunatatit ?! de fi cineva loarte de Aur arata ca macar de ar este nu-i folos un biruindu-se, nici minuni facator, iar de zavistie socoteste, se pacatoi max mfde lucrurile cele bune, ci mai ales cu cei macar cineva, face ar de z^cind^Macar si semne arata; 1 la ingen pnn ar de ]Os pe culcare pazi ori si post, ori si rta max fittti cu'ar ajunge, de cit toti va fi curvarul tilharul si sapa decit prea gresala, adica pe zavistie. Si calcator de lege." (Hronograf. o.. mai de morminte este

pljcen xmp^ca SSi aLna, a Dumnezdestii loan Gura Cenilm

spjaU^ac

fj^^J^

pp. 80-81).

Am

a) CE ESTE ZAVISTIA. Zavistia este sabie cu doua taisuri, care vatama de moarte pe altii si pe sine, si mai intii pe sine. Zavistia maiintii pe a sa inima o strapunge ii face grea durere, se schimba la fataf-i.ofteaza. Bine mustra Sf. Vasile pe zavisnici, zicind: Pentru ce suspini o zavistnice? Oare pentru a ta nevoie, sau pentru binele strain? Cu adevarat, nu patimeste atita zavistnicul, de a sa nevoie, pe cit de binele strain, pentru ca vazind pe aproapele sau mai bine decit pe sine, in buna, sporire si in cinste, se rape la inima. Pe Cain nu-1 durea atit de neprimirea jertfelor sale de Dumnezeu, cit il durea pentru buna primire a jertfelor fratelui sau, si nu pen,
'

Zavistia (pizma sau invidia) este o binele aproapelui sau privit voluntara intristare a cuiva pentru este zavistie once mtnstare Nu ca micsorind binele sau propriu. altuia. Asa de exemprosperity a ce sTSLte la privirea binelui si afacenle negustoca vazind Su un negustor, care se intristeaza nu pentm ca intnsteaza se si ale sale ralui vecin merg mai bine ca sale nu afacenle ca pentru numai vecinului ii merg mai bine, ci con el.vrea zavistie, de 4a ca ale vecinului, nu este vinovat este concurenta si sau, omenta fara a dori vreun ran vecinului tnscind zavistie De asemenea, omul nu este vinovat de exemplu and o persoana pnmeste o tarea vine din indignare, de este nici vredmca, mci destul de functie inalta, pentru care nu ca atunci intristarea provme din i*il de

PACATUL

ZAVISTIEI.

nSg

pSS.

voim sa

Prin urmare, zavistuirea binehu un ran pentru noi, sau pentru aproapelui pe care ii consideram ca stima si slava noastre, fiindca micsoreaza insemnatatea,
fie

Sapta,

deoarece

scutita societatea.

interesele

noastra.

Zavistia
si

- zice

fericitul

Augustin

,....,. strain - este ura fencuii

intristare

Sfintul loan

Damascbin o numeste

altora"

Asa ca motivul

zavistiei este intristarea.

pentru bununle Asadar zavistia

484

Varna a 10-a

A
sint

zavlstiei

!>l

u dufjmflnicl

I.,'

atirna de fericirea strain^, precum umbra atirria de la lumina. De aceea, zavistnicul se bucura cind cineva, a carui fericire ii roade inima, cade, se injoseste, isi pierde situatia si averea deoarece
;

fermearatate... necuratenia, inversunarea, slujirea idolilor, ca unele fac cei ce uciderile... pismele, catoriile... zavistiile
. .

'.

acestea,
21).
lui

nu vor mosteni Imparatia

lui

Dumnezeu"
si

(Gal.

5,

^79

crede ca raid celui cazut este un bine pentru dinsul, adica. injosirea unuia este ridicarea sau inaltarea altuia. Zavistia nu este o pasiune primitiva care isi are originea in natura, caci dobitoacele nu sint zavistnice. Cerbul nu pismuieste puterea leului. Pasiunea aceasta este sociala, adica. ea s-a nascut cind oamenii constituiti in societate, s-au intristat vazind superioritatea sau fericirea cuiva. Deci, ea provine din inferioritate si nu din o trebuinta absoluta si de aici se stabileste un inceput din rivalitate (dusmanie). Asa de ex nu se zavistuiesc oamenii chiar cei mai mari ai antichitatii, cei din alta tara. Un scolar va fi zavistuit de un cole?, dar nu de invatatorul sau, un student de litere nu va fi pismuit de un student de cariera. militara si linistea nu va fi tulburata. de slava ce-i aduce curajul aratat in razboi. Pe eel fara. de minte il ucide minia scrie Iov iar pe eel ratacit il'omoara zavistia, fiindca nici o superioritate nu este placuta. mai cu seama oamenilor slarji, uriti,

Si

pentru ce? Pentru ca zavistia se impotriveste bunatatii

,dragostei sale catre aproapele

Dumnezeu

chiar ratiunii.

isi Zavistia se impotriveste bunatatii lui Dumnezeu, Care asupra seama cu mai si fiintelor intinde provident a asupra tuturor

oamenilor^

rasare soarele Sau peste cei rai si peste cei bum, si Darurile Dumploua' peste cei drepti si peste cei nedrepti" (Mt. 5, 45). Insa pisindenme. sa. nezeiesti au.drept scop sa. rasplateasca sau pentru totul vrea fiindca masul, se impotriveste acestei bunatati, in reprezentata bine foarte dinsul'. Caracteristica pismasului este luau celor ce egala fiului risipitor si in cea despre plata

Dumnezeu

parabola

crat in vie.

batrini si inferiori atit sufleteste cit si trupeste. Asa dar, originea ordinara. a zavistiei este mindria, caci numai de la dorul de a stapini pe ceilalti, sau de a straluci in societate mai mult ca ei,
tineri,

consta Zavistia se impotriveste dragostei catre aproape, care neferisi necazurile in a se bucura de binele lui si a se intrista de Apostol de bine Sfintul cirile sale. Sentimentul acesta il exprima asa cei cq se bucura si cu va Bucurati romanilor: scrie Pavel, cind
plingeti cu cei ce pling" (Rom. 12, 15). Domnul nostra Iisus Hristos a poruncit... Iubiti pe vrascontrariul. Nu masii vostri" (Mt. 5, 44), dar zavisticul face chiar

naste zavistia. De fel, zavisticul este mic si slab sau fara putere sau morala. El este banuitor, lingusitor, mladios si siret. Vorbirea lui este orinduita, plina de lormule blinde, privirea lui este
fizica

bucura de nefericirea strainilor si a vrasmasilor, ci se binele bucura chiar si de aceea a rudelor, intristindu-se totodata de

numai c&

se

tinde la blindete. Dar, prefaca-se cit va vrea fatarnicul, ochiul lui straluceste de rautate si de minie, cuvintele lui ascutite si muscatoare, tradeaza starea lui sulleteasca. Buzele lui zimbesc si cind nu-1 mai privesti se uita. la voi, precum se uita un tigru la
si

catifelata

lor.

oameni. Parul lui este neorinduit. Spalarea pielii arata ca in vinele sale curge venin. Pielea decolorata, ochii adinciti, mintea exaltata, membrele tremuratoare si scrisnirile dintilor, arata. minia ce tortureaza inima zavistnicului. Sint patru feluri de zavistie: una ataca bunurile lumesti, prebogatiile, onorurile, functiile, favorizarea conducatorilor, frumusetea, puterile si alte asemenea. doua se apnea de bunurile

Asa, ambitiosul

omenesti. Intr-aaevar, Zavistia se impotriveste chiar si ratiunii sa-ti fi facut cindva acesta ca cere cind yrei cuiva raul, rati'unea nu adevarat. Dar daca inchipuit vreun rau oarecare chiar si numai il zavituieste? care pe omul ce fel de rau i-a facut zavistnicului ceva mai mult Ba el. ca Nimicl Crima acestuia este de a fi mai bun sau sufletesc. trupesc folos ratiunea cere ca sa nu faca nimic fara hotul din furlui, are un folos oarecare din ambitia

...

'

'

cum:

din lenea lui, turiie lui, 'necuratul din desfrinarile lui, lenesul lui? Se zavistnicul ce fel de folos va dobindi din intristarea

dar

va

priceperea, destoinicia, dibacia in arte si stiinta. treia inca. mai rea, se apuca. de stima aproapelui cistigata prin bunele sale insusiri. Aceasta categorie a pismasilor, invinovatesc pe vrasmasii lor de toate viciile ce se pot inchipui, sint mihniti cind el reuseste si veseli cind cade. Al patrulea fel de zavistie si cea mai rea din toate, este aceea care invidiaza virtutile si Darurile
este:
.

ratiunii

precum

scadea pentru putea intrista oricit de mult, fericirea altuia nu va rautate si pentru aceasta. Asadar zavistia este un pacat numai din
aceasta Sfinta Scriptura
il

numeste

;,pacatul diavolului" (Int. Sol.

Dumnezeiesti,

si

este pacat

impotriva Duhului

Sfint.

Zavistia este

exclude

un

pacat, care

precum scrie

Sf intul Apostol Pavel

de

la

mostenirea Imparatiei Ceresti. Faptele trupului

nimic nu este mai rau, decit eel ce-si pis2, 24). Si putem zice ca: rautatii lui- (Is. Sir, 14, 6). Dobirasplatirea muieste'lui si asa este Gura. de Aur - ne ataca nuloan scrie Sfintul toacele salbatice cind sint provocate de noi nufhai mai cind sint silite de foame sau lor ii privesc ca pe binefacatorii zavistnicii insa din contra si pe altora. Necuprosperitatea vrajmasi. Nu admit sa ne intristam de lui, ucisaracia ratul poate protesta ardoarea pasiunii sale, hotul

-i.;

Vama

a 10-a

zavlstlei

$1

a dusmanlei

II,,

gasul minia lui, pretexte nedrepte intr-adevar, dar pretexte; pe cind zavistnicul nu poate pretexta decit rramai rautatea lui si daca este o datorie a noastra de a iubi chiar pe vrasmasi, ce crima va fi crima noastra cind urim chiar pe prietenii nostri A^adar, sa bagam de seama a nu pismui pe nimeni, bucurindu-ne cu cei ce se bucura, intristindu-ne cu cei ce sufera, aducindu-ne aminte ca. pentru a fi partas starii mucenicilor, va fi destul ca am compatimit suferintele lor, si aceasta ne va umple sufletul de dragoste.
!

EFECTELE ZAVISTIEI,
slabesc trupul zavistnicului.
1)

sint zugravite in Pentru zavisnic toate faptele altora considera ca vicu. Spre pilda ne necate si chiar virtutile altora le pe Iisus Hnstos, toate faptele pot servi acei farisei, care zavistuind El e nepasator de sarbaton, daca U i le aratau ca rele, zicind: ca facea daca indracit, simbata; vindeca pe vreun bolnav in zi de injurator ii cauta spre a-i mmtui, daca pacatosilor, niinuni; prieten mai punu and la intrebarile lor si de Dumnezeu daca. raspundea ei le Domnul, si evidente facute de 1,-au tagadui minunile publice
I

j'EA ESTE MAMA JUDECATILOR RAU VOITOAR1culon intu-

sint acelea care tulbura sufletul

si

.ilribuiau lui

Belzeebub

si

nu

puterii Dumnezeesti.

ZAVISTIA TULBURA SUFLETUL. Cu

neputind
de
trai

rabila, este starea zavistnicului caci

adevarat deplocu oricine, erode

si
sa.

ca
si

toata.

lumea

il

nefericeste

si-i

intristeaza inima, atit inferiorii

inferiorii lui

egalii eit si superiorii lui.

Are
il

frica.

nu

se inalte

foamea nu-i trece. Potolim foamea ciinelui scrie Sfintul Vasile eel Mare dindu-i de mincare, pe cind zavistnicului facindu-i bine, pismuieste, il taci mai rau, caci fiind nesimritor la binefacerile primite, se intristeaza pentru ca tu esti asa de fericit ca-1 poti ajuta pe el."

tubulbura. frica de egali siinca mai mult de superiori, pe care nu-i poate ajunge. Din aceasta se vede adevarul cuvintelor Sfintvilui loan Gura. de aur ca, inainte de a vatama pe ceilalti zavistnicul se vatama pe sine insusi si ca pasiunea lui il roade, precum rod viermii lemnul ce i-a produs. Asemanindw-se astfel cu nefericitul care-si maninca miinile, cu acea deosebire ca
sa devina egali cu dinsul,
;

Zavistnicul nu-si pastreaza pentru sine pretutindeni. Murdareste judecata rau voitoare; el o trimbiteaza murdareste cu balele sale locul pe cei care ii atinge precum melcul ceea ce tie i Ceea ce nu stier mvenipe unde trece. El povesteste toate ride, batjocoreste, sfisie neaza, exagereaza, face deductii, aparenta glumei a- compatumru, partile, ascuzindu-si viciul sub ca se vorbeste rau despre intimpla ba chiar a zelului. Negresit, se vremea, dar cea mai mare trece a de cineva, prin usurinta si in mod vomd a impiedica zavistie, din nasc parte de vorbiri rautacioase se ce lera dosuccesele de razbuna reusita unui concurent, sau a se
b)

CLEVETIRILE.

bindit.

de aceea Sfinta Scripture o numeste carie sau stricarea oaselor. Doctorul Descuret scrie: ,Omul dedat acestei pasiuni, incepe sa cada. in intristare si taciturnitai pasiunea aceasta, covirsitor de concentrica, respinge singele din periferia trupului la organele interne. Daca. "concentrarea aceasta devine abilitada, adica. daca. afectiunea trece din starea
:
.
.

ZAVISTIA SLABESTE TRUPUL,

acuta, in starea cronica, singele totdeauna respins spre inima si vinele cele mari dilata canalele de unde se nasc deprimari obositoare, suspine taiate, palpitatii violente si nevroze dese."

care, sa TICALOASE MlRSAVE. Nu exista infamie (rusmoasa) la .inceDe ambitia. satisface descurajeze pe zavistnic -pentru a-si Omorul lui Abel de catre Cam putul limii se constata aceasta. sai si chiar Domnul nostru vinzarea dreptului Iosif de catre fratii pedepsit fost predat lui Pilat, spre a fi Iisus Hristos, din zavistie a zavistie pentru Ev. Matei, ca: cu moarte, precum scrie Sfintul L-au dat pe El" (Mt. 27, 18). munile, mima si nu esteAsadar, zavistia murdareste: limba, gind, prin vorba, prin lapta... pacat pe care sa nu-1 faca prin ca sa ne convingem ca Toate cele ce am spus pma acum, ajung s-o urim, spre a ne departa trebuie sa ne ferim de pasiunea aceasta, din nefericire pma acum ne-a. de dinsa sau a ne indrepta, daca
;
.

e)

FAPTELE CRIMINALE DE ORICE FEL:

MISELESTI,.

PACATELE CARE SE NASC DIN ZAVISTIE SlNT:

catile

stapinit.

jude-

rau voitoare, clevetirile si tot felul de fapte criminale. <Cu cuvint drept s-a pus zavistia in pacatele de capetenie sau capitale, caci precum scrie Sfintul Grigorie: ea este premergatoare tuturor relelor, mama mortii, poarta pacatului, radacina tuturor viciilor,
principiul durerilor noastre, izvorul tuturor calomniilor, biciul na-

REMEDIILE PENTRU A NE VINDECA DE ZAVISTIE:

se naste dm dar posibila. Deoarece zavistuirea necesara smerenia. Sfintul Apostol mindrie, spre a o vindeca, este scrie catre Galatem: Sa nu. Pavel ne invata remediul acesta, cind intaritind, unul pe altul zavistumd".. fim mareti in desert unul pe altul este loarte grea, (Gal.
5,

Smerenia

si

lepadarea de lucrurile lumesti.

Remedierea

zavistier

(In viata lui Moise). Acest tablou al zavistiei, s-ar putea intuneca inca. mai mult citind pe alti parinti ai Bisericii, care ne arata activitatea rau facatoare a acestei pasiunii.
turii".

26).

11,11

V.inui a 10-a

A
179)
Ntilutat?

zavistiei

*i

a du^mAnlel

li, )

Dar cum vom intrebuinta remediul acesta daci nu ne vom lepada de cele lumesti? Caci dac& zavistuim avutiile altora, serviciile, talentele, functiile si foloasele lor pricina este ca pe acestea le pretuim mai mult decit valoreazi ele. Ce-am crede despre un om mare care ar zavistui jucaria unui copil? Negresit ca am ziceca si-a pierdut mintile Acelasi lucru se poate zice si despre cei care dau prea mare insemnatate lucrurilor trecatoare, lucruri care de loc nu le asigura fericirea pe care ei o asteapta.
!

Nu am

cerut iertare de la aceia cu care

si

am

fost Invrajbit,
ei

nu le-am dat buna-ziua

180) 181)
182)

nici

nu le-am multumit cmd

si

m-au

Am

pmdit cu
si

viclenie

cu ginduri necurate, a ponta,

Ironiza, ataca
..iirat Sufletul

a face rau altora?

zavistie

Din multa

m-am

umplut de patimi

si

mi-am

in-

de pacate?

Sfinta
care

Scriptura
cele

mtuneca

fencire sigura, statormca, serioasa si adev&rata, lucrurile lumesti de copii pentru zavistnic, caci atunci cind Au le au pling spre a le capata, iar cind le au le aruncS. la o
sint ca niste jucarii
le cauta atunci cu atita aviditate? In ceasul mor^ii, bogatiile onorunle, lunctule, frumusefea. ni se vor arSta nevrednice de pretmrea cu care le-am valorat, ba ele ne vor procura o judecata mai aspra, caci judecatorul ne va intreba ce foloase am adus cu Darunle Providence! Sale, spre Marirea lui Dumnezeu? Asa dar ele sint mai mult o piedica decit un folos si astfel privite, ne putem lepada mai lesne de ele si ne vom remedia de pacatul zavistiei (F.D.M.C. ox. pp. 112-120).
. .

numeste pe acei oameni rivna rautatii" bune" (Im\ Sol. 4, 12). Neputind da omului e

S!nt foaiie dusmanos, nerecunoscator, iubitor de a batjocori, dracui, injura pe al{ii, satisfacut cind vad pe al$ii batjocori|i? ura pe altii? Mi-a parut bine cind un om a omorit, despuiat de cinste, a ucis moraliceste, sau a omorit pe altul? (Vezi Og. Duh.
i

Am
pp.

2289-94; -2902 -2919; 221-2968 de

Ingerii iau

autor).

ce

parte

De

pentru Suflet

si

din lSdita faptelor bune, pleac^a mai departe.

daca mai

sint,

platesc

FERICIREA BLlNZILOR, IMPACIUITORILOR OAMENILOR. JOS ISPITELE.

Ochiul lui Dumnezeu Tatil Ceresc. Mintuitorul nostra Iisus .Hristos Dumnezeu-Omul, Arhereutmparat Universal si etern, stind pe tronul Dumnezeirii Sale. 3) Duhul Sfint in chip de Porumbel. 4) Cei patru \detuitori inaripati cu cite patru aripi cu fata. de: om, leu, vitel si vultur, formind Tronul Dumnezeirii. 5) Maica PreacuratS si prea nevinovata, pururea Fecioara
1)

2)

Virtutea care se opune zavistiei este dragostea catre aproapele.

zis altora sa se duca in: rusine, 175) temnita, rbbie, pocnet, boala, la moarte, la dracul, etc.. ? blestemat pe altii, dorind dm lruma a li se intfmplaacele blesteme? umblat

Am

Am

Am

cu

vraJte farmece
176)

clevetiri

Maria.

Am
se

invrajbiri pentru a sparge casa aproapelui povestit altora greseUle aproapelui meu? (b)
si

meu?

6) Serafimii cu cite sase aripi (Is- .6, 2). 7) Heruvimii cu cite patru aripi (Iez. 1,

6").

:.

b) Cel ce

pma nu
si
.

va avea vrajba asupra cuiva, sa nu intre in Biserka va impaca, caci rugaciunea lui se socoteste spre
Western

8) Celelalte sapte cete ingereti. 9) Sfintul loan Botezatorul cu Sfintii Prooroci.

10)
11)

Sfintii

Apostoh.
Ierarhi.

sa faca in toata ziua cite 50 de metanii. Ce Ce in;iura pe vecinul s au, trei zile sa fie lep&dat de la Bisel u . nca mmcmd numai piine si bind apa, caci este scris: Cel ce va zice fratelm sSu nebunule", va fi vinovat match" focului" (Mt. 5, 22; eanoanele Sf. Parinti dupa molitfelnic, Vezi i vama a treia cu ?
si

pacate,

Slinih
Sfinjii

relele clevetirilor).
.

177)

Am

pe cei ce au
178)
ciunii,

sfatuit pe altu sa faca felurite rautati si grait si farat rau aproapelui lor?

am
si

luadat

Mucenici si'Muceni^e. 13) Sfintii Cuviosi si Cuvioase. 14) Sfintii Drep^i si Drepte. 15) Zavistia, dusmania, ura de moarte, il face pe Cain ucig&tor de frate. Asemenea si pe mul^i oameni barbati i femei. Cind faci bine, ii este fa^a senina. Cind insa. nu faci bine, pacatul zavistiei bate la usa i cauta sa. te raneasca. Tu insa. lupta. de-1 biruieste i nu te lasa biruit" (Fac. 4, 47, comp. Rom. 6, 1723).
12)
-

Ingreunmdu-ma cu pacatul
iertat
si

mlndriei, pismuirii

al

nu am

uri~

pe vrasmasii mei cind mi-au cerut iertare cu

popoare

indreptare

umilin^a?

persoane, familii, societa^i, comune, iinuturi si cu ura de moarte. Cei care se ostenesc i reusesc a-i impaca, se supranumesc: Facatori de pace", fil ai Dumnezeului pacii" (Mt. 9, 9; Ps. 1.19. 6; 33, 12-14). Aici
16) Adeseori: intregi, se invrajbesc

410
ni se

Varna a 10-a

A MvlstM

Ji

dufmanicl

infatisaza lumea

din doua

indelungat timp de invrajbire. si veseleste letele tuturor celor ce s-au dusmanit. Ghiata urii de moarte se topeste in fiecare inima de focul dragostei de Dumnezeu

comune impacindu-se dupa un Bucurie mare ?i sincera lumineaza

17)

Dupa

do Tngcrii luminatyi in raiul

iclcsc foarte p!3.cut. IB)
in
I

trecerea din viata paminteasca, fmpacatii sint dusi pSmlntesc unde se indulcesc si se inve-

Binecredinciosii Crestini
si

mai mult

care s-au ostecler si popor sa impace reusit pina au indurerari au suferit multe

pe cei invrajbiti: cu Dumnezeu, cu aproapele lor si cu ei insisi, se in c4 pe treptele cerului, tot mai sus, in Raiul Ceresc unde se velolesc minunat, indulcindu-se de cintarile tngeresti si de privirea
Fe$ei lui

Dumnezeu.
iat,a

$1 INVRAJBIiad in a zavistnicilor, pedeapsa arata TORILOR. Chipul de ne mai estela pedeapsa, interna si in niste iezere inghetate. Cumplita

PEDEAPSA tN IAD A ZAVISTNICILOR

%$

Spirits

i^

si

pacatosi,

gerul cu ghetarii. sai Dracii vrind a tortura si mai curnplit pe ii scot din iezerul de foe si ii arunca intr-un alt iezer plin
!

a
si

-i^a

se pot intoarce cu Altar cu fruntea senina, pot inalta rugaciuni la Tronul Dumnezeirii, pot aduce jertfe placate si bine primite lui Dumnezeu
ii

de aproapele care

si ia locul.

Asa fmpacati,

totii la Sfintul

si

mai presus de toate, pot trece

in vesnicie mintuiti.

cu apa foarte rece, care la suflarea unui vint turbat, ingheata ingroumple de sloiuri mici si mari. Zavistia a muncit pe diavol a nu suieri pe Adam si Eva in acea mareata stare de fericire in Rai, torturindu-i pina ce i-a surpat, prin neascultare in multe dureri si rautati pe Cain 1-a facut ucigas de frate pe Isav uritor de moarte al fratelui sau Iacov; pe cei 10 fii ai Patriarhului Iacob i-a muncit a uri groaznic si a face de petrecanie fratelui lor Iosif, pentru a nu-1 mai vedea niciodata pe ludei a prigoni, a prinde, a tortura si omori
zitor si se
; ;

Dupa buna impacare, fiecare rului: Imparatia lui Dumnezeu

21).

aparte aude cuvintele Mintuitoeste inauntrul vostru" (Lc. 17,

lui

pe Fiul

lui

Dumnezeu

si

Biserica Lui (Fac. 3; 4; 27; Mt. 21,

5,

33

46; 26, 27; Fap. Ap. 4;

7742;

s.a.) ,; si
ii

pe

falsii crestini

a prigoni

Cu adevarat: Fericiti facatorii de pace, ca aceia fii zeu se vor chema" (Mi. 5, 9; O.M.P. o.c. pp. 832).

Dumne-

cu ura de moarte 'pe Crestinii cei buni

-uminatori ai
lor.

mai

ales

pe

zelosii Preoti

Acea boala satanica

prabuseste pe zavistnici

172

Varna

10 a

A
rrce,
.

zavistiei $1

a du^manlei

w:i

lernn, cunosc cit de insuportabile sint durerile

acel (artar, sau locuri infricosate de groaznicb torturi. Pe aceasta numeste Dumnezeieasca Evanghelie scrisnirea dintilor". Sa nu socoteasca cineva ca. gerul si gheata sau inghetarea este o pedeapsa mica. Cei care au cazut in apa. in' vremurile geroase ale
111

ii

mari de ghia|a si zapada. Bal|ile acelea erau pline suflete omeneti pe care le torturau si le munceau dracii. Acestia
cu
sloiuri

ii

furcile
si le

si

degerarile

rarea invineteste si innegreste trupul, pierde frumusetea, singele de la margmea corpului iuge in cele mai din launtru parti, facind ca mima sa sufere dureri mari din cauza navalirii multimi'i singelui mtr-insa; lar marginile corpului sufera groaznic din lipsa singelui Mare era sufermta Sfintilor 40 de Mucenici aruncati in lacul inghetat al Sevastiei. Durerile acelea cumplite ii sileau' a striga astfel: Rece-i apa!" Se mingiiau insa cu raspunsul: Dulce-i Raiul!" Dar, nefericitii zavistnici cum ni-i infatiseaza foarte slab fata de reahtate chipul de mai sus, unde sint torturati groaznic si de draci se chinuicsc cumplit de greu. Tortiirile ce le sufar
zavisnticii

Dege-

balti departe.

si cu ghiarele lor infernale scoteau aruncau in cealalta si apoi iarasi in cea

sufletele
dintii, si

dintr-o

asa mai-

intunecos de unde nenumarate Jipete icseau glasuri, zaream cind in cind din mai Nu cineva. <lar nu put earn sa vad pe ic^ind din fundul iadului niste oameni aprinsi de foe peste tot ca scinteiele din care iesea. un miros insuportabil. Pe cind priveam eu acelea, au navalit asupra mea o multime de draci cu cangi inrosite ca sa ma rapeasca si sa ma arunce in adinc. Atunci iarasi am vazut uratindu-se o lumina ca o stea stralucitoare care nu i-a lasat, si -s-a

Dupa

aceea m-a dus intr-un alt loc cetos

plingeri,

si

tinguiri infricosate si

timpul boln zavistiei

in

ce-i

munceste

aici

nu reprezinta nimic fata de

acele torturi insuportabile din iad. Ce n-ar da si face unul din acei osinditi pentru a scapa de acele infricosatoare' torturi?

auzit o voce zicindu-le: Stapinul Hristos Dumnezeu a poruncit ..." sa se intoarca Sufletul acesta in trupul sau, ca sa. se pocaiasca. tortura si si asa am inviat. Pentru aceasta am ales a ma munci aici'pe pamint, precum vedeti decit sa ma chinuiesc in iad vesnic.

In cartea numita Gradina Pildelor", fila 37, ni se povesteste urmatoarea intimplare: Un oarecare crestin, cu sotie si

un moment dat a murit.

lui

A doua

copii.'la

zi insa

dupa

rinduiala'lui

a inviat mortul. Imediat alergind la Sfinta Biserica, Dumnezeu dupa datorie, apoi rinduindu-si toate ale casei sale a dat o mica parte din avere sotiei si copiilor ca sa-si poata, intrefine viata, iar cealalta parte a dat-o la saraci. Dupa'aceea s-a dus mtr-un loc pustiu si facindu-si o coliba, se pustnicea a colo groaznic de asprii. Cind erau geruri cumplite in timp de iarna, intra imbracat in riul din apropierea colibei sale si nu iesea pina nu se facea cu totul o bucata de gheata., Apoi, mai mult mort de inghetat,
se

Dumnezeu, a multumit

Asa a murit crestinul acela minunat, ca diamantul pina. la moartea sa. Dupa. acea canonisire sau munca vremelnica, s-a minvesetuit, ducindu-se in Imparatia lui Dumnezeu, in plina bucurie, noi a si pe imputerniceste-ne Doamne sfirsit. fara de lie si fericire milostisi bunatate cu iinbraca si a ne satanica lepada aceasta boala vire, spre a scapa de acel iad vesnic. Amin.

ducea la coliba unde avea un cazan anume pregatit cu apa fierbinte, intrind in acesta statea acolb pina se topea toata gheata de pe eh Dupa aceea iar, intra in riul cu sloiuri de ghiata pina. cind ingheta pe jumatate si iarasi se baga in cazanul cu apa' fierbinte. Asa facea el toata iarna. Niste pusnici din acele locuri, vazkdu-1 facindu-si acel canon foarte greu si primej duitor, 1-au sfatuit sa inceteze a se
si

Kautatea e un vierme Care roade-n adevar Inima celui ce-o are Ca si viermele din mar...
Deci, cum marul ros de voerme Cade singur jos din pom,

mai

Tot asa

din slava lumii

hainul om...

caninisi asa, ca sa

nu

se

omoare singur mai inainte de yreme.

Cade

si

Atunci el le-a raspuns: De-ati ti vazut cinstitilor Parinti si frati," muncile pe care le-am vazut eu in iad in ziua in care am' muri't' mai mare si mai aspru canon decit acesta ati face...". La rugamintile pusnicilor de a le spune ce a vazut, el le-a istorisit urmatoarele:^ Cind mi-a iesit Sufletul din ticalosul meu trup, m-a insotit un tinar foarte frumos si stralucit. El m-a condus pina. intr-o mare padure seculara. Acolo erau doua balti mari si pline: una plina de foe, un foe puternic scaparind de aprins ce era, si alta plina cu apa.

mlndrlel

$i

a fllcelor

cl

si poporul sd se lmi,i, trtnul) care va fi in zilele acelea, sd moard. inddrdtmcie ca sd nu se mai inglmfe, nici sd se mai poarte cu lui Dumnenici sd fie ca poporul intunecat, care se ceartd cu preo\ii
.
.
.

VAMA

a 11-a,

A MlNDRIEI

A FUCELOR EI

(necdjit,^ zeu ... Cd de aceia si poporul Meu este asemenea preotulm impotnvd" amdrit, tulburat si sldbit), caruia i se zice si se lucreazd lui preohlor (a lor gura in a fost (Osia 4, 4). Jnvdfatura dreaptd umblat au Acesha^ strimbdtate. Dumnezeu) si pe buzele lor nus-a aflat intors de la cu Mine in tdria fiintei lor si in dreptate si pe multi i-a gura lui dm si stiinta /drddelege cdci buzele preotului cuprind ingerul este el cd pentru cdutdm sd izvorascd invdtdtura adevdratd, ce se Cel J. Leg. 17, 12-13; Mai. 2, 6-7
'
.

inaltd
e acolo, cdldtorind noi asa, in mari depdrtdri tot mai in sus in ydzduh, am ajuns la vama mindriei cu fiicele
ei
:

Domnului Savaot (2 pe sine se va smeri.

voi sinteti care cdutafi

a va ardia dreph

iscodirea, trufia

sau fudulia, slava desartd, lauda,

iubirea ds sine, ohrdznicia, indltarea cu mintea, pregetarea in facerea binelui, mirturisirea fa} arnica, lepddarea de dreqpta credinfd cu trecerea la eresuri si sti-

oamemlor inaintea oamenilor... dar tot le -mindri celor este uriciune inaintea lui Dumnezeu... Dumnezeu pe smenti-vd std_ impotrivd iar celor smeriti le da dar. Drept aceia, vreme voi sub mina cea tare a lui Dumnezeu, ca sd va inalfe pe to i la (Lc. 18, 10-14; 16, 15; lac. 4, 6-7; 1 Petru 3, 6).
ceia ce este indlfat inaintea
.
.

perstifii, voia

slobodd, obisnuinjd in pdcate, neascultarea de pdrintii trupesti si sufletesti in toate cele ce ei ii invafd, dupa Dumnezeu.'. Acolo, diavolii acelei vdmi, cu mare mindfie cerceteazd pe

tosii

pentru pdcatele de mai sus, adicd

tofi pdcddacd cineva, trufindu-se,

n-a dot ascultare pdrintilor, tatdlui si mamei sale care l-a ndscut si dupa porunca a cincea din lege, care zice : Cinstcste pe taidl tdu st> pe mama ta, ca sd-hfie he bine si sd trdiesti ani mulfi pe pdmint" (Es. 20, 12; comp. Lev. 19, 3, 2 Leg. 16; Is. Sir. 3, 3-16; Mt. 19 19; Efs., 6, 23). Acolo deasemenea se cerceteazd aspru acei care n-au cinstit si n-au ascuitat de pdrintii lor duhovnicesti, de preotii
crescut,
bisericii
i-au,

care

i-au

ndscut

si

crescut

in

Hristos,
crede,

nic'i

pe
si

cei

'ce

invdtat

dupa Dumnezeu,
15; Gal.
4,

adicd:

vietui

si

a se

mintui (1

Cor. 4,

\\); nici pe bdtfinii

stapini-

in iuminarea, conducerea, administrarea si cdlauzirea lor pe^ caile vietii si ale mintuirii. Acolo se mai cerceteazd cu multd sirguintd cei care se mindresc cu stiinta, cu slujba sau dregdtorialor, cuyiata, cu hainele, cu luxul, cu mode desucluate, cu
bogate,

torii care se osteneau

cu prieteni

deasttpra altora,

rude cu cunostinfe din inalta socieiate care se cred fdrd a fi in realitate etc.
si
. .

In vremea minutioaselor cercetdri inii apareau inainte

lestile hotdriri, astfel:

vii

Dumnezemindri insd in viatd, fiind slujnicd sdracd si neavind a ma ceva dind ingimfati, acei draci cu unele ca acestea,' am trecut prinire pdrintii trupe smerita, cinstind foarte putin deoarece am fost foarte

Omul

care,

din mindrie, se va purta cu indd-

rdtnicie tncit

sd nu ascutte de preotul care std acolo la slujbd inaintea Dotnnului Dumnezeului tdu sau pe judecdtorul (stdpinitorul, bd-

Eu

47i;

Varna a

.11

-a

A
mari
zicind:

mindriei

?I

a fileelor

ei

4/7

pefii,

dar mat ales pe pdrinjii mei duhovnicesti si pe cei mai asculttndu-i in toate cele bune $i de mtntuire, cite ma invdtau,

Eu

sint praf, pulbere si

. .

Dumnezeu.

duM

sint
<

ba chiar si cu saxacia. Vamesii aceia negri si foarte inrSutatirt incearc3. cu de-amanuntul toate partile mari si mici ale acestui pacat, -ucigator de suflet, al
mindriei,
183)

Alergind Sufletul cu Ingerii tot mai sus, pe treptele v&zduhului, ajung la Varna a 11- a, a mindriei. Acolo sint opriti de multimea dracilor mirsavi, in frunte cu boierul lor dr&cesc al acelei vami, care jes inaintea Sufletului cu felurite amintiri ale pacatului mindnei. Unii ii aratS la ochi, altijl la gurS cum ci s-ar fi laudat cu mmtea lui ageri sau. cu invatatura, cu vorbirea, cu cintarea cu banii, cu mincarari $i bauturi. Alfii ii amintesc cum se faleaii cu case mobilate luxos, cu tablouri obscene, cu covoare, cu oglinzi, sifomere, cu haine de lux. cu avert, cu mosii, cu vite si cii pasari multe, cu giuvaiere, cu dregStorii inalte, cu lefuri sau pensii mari
.
.

si

vierme si nu ora. pururea cu Tine" (Ps. 21, 6; 72, 22). Omul mindru sa se ginsi la cuvinde veci. leasc& la Judecata cea de apoi si la munca impotnva sta le mindrilor Dumnezeu, tele Apostolului, care zice: intr. rasp. 24 si Ill M.O. p. celor smeri^i le da dar" (lac. 4, 8;
.

Dobitoc

m-am

cenusi" (Fac. 18, 27). Eu sint facut la Tine (Doamne) si eu

.

25;
<-ina

zarii sj

Harul lm dumnezeu truiia p^seste inaintea caderii din (Prov. Sol. 15, 33; 18, ne cirid smerenia merge inaintea slavei" 12- 16 1820) Cind va intra in tine duhul mindriei sau vreo cuge-

Petru 5, 5). este radaMindria este primul pacat sufletesc, asa cum lacomia pierinamtea merge Mindria tuturor rauta^ilor pamintesti.
1
.

de ex. de:

ai pazit toate poruncile, - de tare inalta, cerceteaza-ti cugetul: de ocanle lor site socotesti iubesti pe vrajmasii tai, de te intristezi de decit toti? Si nici atunci sa nu pe tine rob netrebnic si mai pacatos pe toate, stnnd ca acel cueeti cele inalte, ca s'i cum le-ai fi ispravit (P. 241, 11). Mindna toate" prapadi pe va mindriei le

M-am

mindrit, trufit,

slitvit

!n desert? (a)

gind'al prabusit pe Lucifer cu mgern lui din este pacat diavolesc, care a din ingen lummati in draci transformindu-i in adinc
cer
ios
.

MtNDRIA A SURPAT DIN FERICIRE PARTE DIN 1NGERI PE OM $1 PE ImpArATUL NABUCODONOSOR.

Mindria este o dorinti nesocotitS a omului de a se inalta iS.r. dreptate, spre a intrece pe alti semeni desi nu are dreptul. Acest pacat a fost cd dintii, care 's-a nascut in Lucifer Din el au izvorit toate celelalte, ca dintr-o fintinS otravitoare. Despre dinsul zice intelepciunea Frica Domnului urSste nedreptatea, ingimfarea, mindria si cSile celor rSi" (Piov. Sol. 8, 73). Si in alt loc Urita este inaintea Domnului si a oamenilor, mindria" (Is. Sir. 10, 7). Acestui pacat ii sta impotriva fapta buna a smereniei, pe care Domnul nostra Iisus Hristqs laudind-o, ne indeamna a o pastra, zicind: lnvatati-va de la Mine, ca sint blind si smerit cu imma i ve|i afla odihna Sufletelor voastre. Cind vefi face toate cele cite vi s-au poruncit, sa ziceti: slugi netrebnice sintem ca, ceia ce am fost datori a face, am facut" (Mt. II, 20; Lc. 17, 10). Din mindrie se jmai nasc aceste rauta^i: a banui de rau pe aproapele, a cleveti pe oamenii bisericesti sau lumesti, a nu se supune Bisericii si preo^ilor ei. Pe-lmga acestea, lauda de sine, fatarniciUe, sfezile, laudarea, pizmele, dezbinarile, iscodirea cu rautate, bizuirea pe sine, defaimarea poruncilor lui Dumnezeu, insotirea si obisnuirea cu raul si multe alte asemenea. Cine voieste sa fie slobod de acest pacat, trebuie sa aiba totdeauna in cugetul sau cuvintele pe care le-a zis Dumnezeu lui Adam: pamint esti si in pamint te vei intoarce" (Fac. 3, 19). Cel mindru, sS se umileasca cu Avraam
a).

intunecat.

?1

uriciosi

(Is.

14,

12-15;
;.

Is.

Sir.

10,

15; Lc. 10. 15;

Ap.

pe

sine,

s-a razvratit impotnva Orgoliosul se aseamSna cu diavolul care Dumnezeu, o nascolm a tagaduire lui Dumnezeu. Orgoliul este o defaimanlor, izvorul maica cire diavoleasca, o josnicie omeneasca, lm, Sfmtn tamadmrea Pentru miniei si radacina nesinceritatii mincmd Bisenca, Sf. Parintirinduiesc sase luni sa se pocaiasca in 1/0 zi cite fiecare in de post' patra saptamini la ora noua, facind
.

12).

^.,

cu rude deneam mare, metanii. Calugarul falnic, care se faleste (Sf. Teodor Studitul S.C 12; post 50 de zile si 300 de metanii. minP B G p 128). Cd ce se desfata cu stiinta si vomta in duhul impartasit fi moarte, nu poate driei, care-i pacat foarte greu, de tamaduirn P. cap. 25, 58 s.c.l. mijloacele (Vezi vindeca.
. .

pina nu se

adevereste Mminalta" Cel ce se smereste pe sine, acela se va Petru 5, 5; Mt. 18, 7-70; tuitorul (Mt. 23, 13; 18; 14; lac. 4, 6; 1 grijiti ce veti minca sau M( 9 3537; 10, 13-16). Voi, sa nu va (Lc. 12, 29; Rom. 12 3). ce veti bea sau cu ce va veti imbraca" Acum se va proslavi Tau. Fiul pe Parinte Sfinte, proslaveste tradarea Lui de patimi, In cum? dar Fiul Omului" (loan 17), palmmri, imbrincin, batai, in legaturi, catre ucenicul cel viclean, in
;
.

imbracat cu vesmint si hlamida imparaspini si primmd trestle, teasca in batjocora, incununat cu cununa de Ghetsimam la Anna, la de tirit in loc de sceptru, in miinile Sale. aici cu Crucea rnare de si Pilat la la Caiafa, la Pilat, la Irod, iarasi Golgotei. Aici deasupra pina si grea in spate, pleaca din Ierasalim
scuipari, batut cu pumnii,
. .

478

Varna a 11-a

A
! lt

mindriei

*i

liicelor ei

1,

fmparatia (Mt. 26, 28; Mc 14-16; Lc. 22-24; loan 18-21). Aceasta proslavire, a Dulcelui nostra Mintuitor Iisus Hristos Dumnezeu-Omul, reiese clar din insasi cuvintele Lui: Grauntul de griu, cazut pe pamint, de va muri, aduc'e roada mult 5 (loan 12, 24). Au nu trebuia a patimi acestea Hristos si a intra in Slava Sa?" (Lc. 24, 2526; 4647). zice Apostolul umilindu-se pe sine Acestea fratilor le-am inchipuit in mine si in Apolo, pentru voi ca intra noi sa va invatati, ca nu ,mai mult decit ce este scris sa ginditi, ca sa nu va mindriti unul pentru altul impotriva celuilalt. Cine te alege pe tine? Si ce ai. care n-ai luat? Iar daca ai luat ce te lauzi ca si cum n-ai fi luat? lata, sinteti satui; iata, v-ati imbogatit fara de noil Si, o, de ati imparati ca sa imparatim si noi impreuna cu voi Ca mi se pare, ca pe noi, Apostolii, cei mai de apoi, Dumnezeu ne-a aratat ca pe niste rinduiti spre moarte, pentru ca ne-am facut priveala lumii, Ingerilor si oamenilor. Noi, nebuni pentru Hristos, voi intelepti intra Hristos. Noi slabi, voi tari. Voi slaviti, noi necinstiti. Pina in ceasul de acum flaminzim, insetosam, sint'em goi, patimim si nu sintem aeza^i. Ostenim, lucrind cu miinile noastre. Ocariti fiind, graim de bine. Izgoniti fiind,, rabdam. Huliti fiind, mingiiem. Ca niste gunoi ne-am facut lumii, tuturor lepad&tura sintem pina acum. Nu infrantindu-ma pe voi, graiesc acestea, ci ca pe niste fii ai mei iubiti, inva^ndu-va. Ca, de ati avca zece mii de dascali in Hristos, inca nu aveti multi parinti ca in Hristos Iisus, prin Evanghelie, eu v-am nascut pe voi Rogu-va dar pe voi sa-mi fiti mie urmatori, precum si eu lui Hristos" (1 Cor. 4, 676; 11, 6). Ce este nebun a lui Dumnezeu, este mai intelept decit la o'ameni
Mesianica
si

estc dezbracat de hainele Sale si rastignit apbi batjocorit, moarc pe Grace, este ingropat si coboara in iad, pe care-1 prada, eliberind din el Sufletele dreptilor. treia zi inviaza din morti, Se inalta la ceruri si sade de-a dreapta Tatalui, intemeind astfel

re credinti ?i necredinti,

ncle?

Mi-am

pregetat a parasi ital sia face bixscodit? (b) facut voie sloboda a pacatui, am

am

Biserica crestina a lui

Dumnezeu

"bTpACATUL SATANIC AL

pacat care a silit viclemei ?i mmcmnn diavolulu!, oranca lui Dumnezeu i a ceda pScat au urmat: groaznica ascuns sub chipul sarpelui. Acestui prabusirea lui dm fencire in neferupere de Dumnezeu a omului, din stralucire in jjchimonosire, ncire, din frumuset-e in uriciune, voiosi in turburati, dm pasmci in din virtuosi in siab&nogiti, din dm sortiti vietn in prai, turburatori, din sanatosi in bolnavicio ? toate le-am mo?tenit si le mosbusiti mortii vremelnice. Acestea protoparintii nostn impreuna cu tenim si noi, toti oamenu, de la etc. stramosesc" sau^ ..onginar pacatui lor, supranumit pacatul DumHristos De aceste p^cate ne curStim prin dreapta credm^ si al Sfintulm Fmlui al Tatalui, Numele nezeu, botezindu-ne in semn al Sfintei Cruci, Duh... pecetluindu-ne cu Dumnezeiescul Imparta|irea cu Dumnecu untdelemn slintit, cu Sfintul Mir si prin I^us &ist os >+Dumnenostra Mirituitorului zeescul Trup ? i Singe al Sfmtul Botez ? i la la data fag&duinta pazkid cu sfintenie zeu pacatele pe pentru rau pare Imi Sfinla Spovedanie, cind zicem: i^agaface. mai le nu a parasi, care le-am facut si f&gaduiesc a.le pocamta." <luiesc a face roade vrcdnice de

ISCODIRII. Iscodirea Eva, pe protoparintii no?tri, Adam ?x

este

un

a calca

Fapta buna f a-o-n taina 9i pastreaz-q sub tacere,

In ascuns albina-si face Pururi, fagurii de miere.
nujlocul lui Pomul Dumnezeu, facind^Raiul pammtesc, a sadit in acel prea mfrumusetat loc bun Vietii si Pomul Mortii. lata qi si in de Dumnezeu, ispitirea sau slobozirea si sfint s-a aflat, pusa chiar pacat si in nefencire. raului-'adica, putinta omului de a c&dea in duhovmcesti De aici se vede tlar ca, chiar in sfintenie si-n bunatati absoluta trebuinta a pnvede s-ar afla omul vietuind, totusi este de el este rautatea, diaehea cu multa trezire, pentru ca aproape omul se impiedeca si cade. volul cu pofta rea si pacatui prin care zicind: Luati ammte de Pentru aceasta Mintuitoral ne rnva^a, ea Sa nu cade^i in ispita rugati, va voi insiva... Privegheati si zicmd: Celui ce 1 se statuieste, ne (Lc. 21, 2436). Si Apostolul Cor cada" 10, 18). (1 pare ca' sta, sa ia aminte sa nu implimrea voilor si Dumnezeu de' Pomul Vietii este ascultarea de sine, pentru aminte luarea placute, Lui in toate cele ce-I sint si a fencirn vietu dobindirea si Dumnezeu
cistigarea

'

ISCODIREA CREIAZA ANTICRITI

ANTICRISTE.

?i

ce este

mai
ei.

Dumnezeu
lepte ale

slab a lui Dumnezeu, este mai tare decit la oameni. a ales cele nebune ale lumii, ca sa rasineze pe cele inte-

ales

pe

cele slabe ale lumii, ca sa rasineze

si

A
ce

ales

pe cele de neam prost

sint,

pe cele tari. nebagate in seama ale lumii si cele

ca sa strice pe cele ce sint; ca sa nu se laude nici un trup inaintea lui Dumnezeu. Voi din Dumnezeu sinteti in IisusHristos, Care S-a facut
sfintenie si izbavire,

nu

noua intelepciune de la Dumnezeu, dreptate, precum este scris: eel ce se lauda, in Domnul
1,

sa se laude"

(1

Cor.
si

2531).

M-am

laudat

iubit pe sine-mi,

m-am

obraznicit, Inallfat

cu

mintea, fafarnicit ?

M-am

lepadat de dreapta credinf a sau

am

oscilat

Imp&atiei

lui

)
|(|()

Varna a

11 -a

A
i).

mlndrlel

%\

a fllcelor el

IIU

Venice, prin dreaptS socoteala, credinciosie

larul ortodoxiei.

Pomul

? ii vietuire
si

cunostintei binelui

mortn, este lubirea de iscodire, prin care unele persoane iscodesc viafa lucranle aproapelui lor cu rautate, dupa care urmeaza" p gmdirile rele, ponegrirea si osiridiree, carora urmeaza apoi pedeapsa mortu vesmce in iad; fiindca eel ce judeca si osindeste * pe fratele sau este antihrist.
Iscoditorii sint uneltele diavolului (Prov.

raului

dupa drepsau pomul

.,

vindecam parinteste, cu certare potrivita pe cei care-si diferite feluri de imple...cgiltesc si isi impodobesc parul capului cu catre amagire atragerea spre si vad ce-i celor lituri, spre vatamarea si h intelepciune cu vietuiasca sa povatuim sufietelor slabe. Ii amalasind viata, neperitoarea catre iiivatam sa-si schimbe mintea
I

Deci,

apropie de girea si zadarnicia cea de materie si sa se

liica
si

Dumnezeu cu

7-30; 1 Tim. 2, 14; 2 Tim. Dumnezeu sa-1 izbaveasca de

3,

de iscoditori, zicind: Dumnezeule, acopere-ma de adunarea cdor ce viclenesc si de multimea celor ce lucreaza nedreptatea care si-au ascutit cao sabie limba lor, lucru amar, ca sa sageteze in ascunsuri pe eel nevmovat. Intarit-au lor insisi cuvint vfclean, vorbitu-s-au ca sa ascunda cursa, zis-au: cine ii va vedea pe dinsii? Iscodit-au iaradelegi; stmsu-s-au iscodind iscodiri" (Ps. 63, 16).
;

Sol \ 1019Psalmistul Dav'id se ruga la aceste unelte ale diavolului adica

13).

Sa cu vietuire curata, dupa omul pe neprihanite deprinderi impodobeasca cu fapte bune si mai ramina |inlauntru mai mult decit pe eel dinaiara, incit sa nu cineva daca Iar potrivnic. celui in sine nici o urma din amagirea
dorinta, prin curatia vietu.
(

;ir

'

M-am

184 M.am obisnuit in patimi si in pacate grele, fara a departat de Dumnezeu si de poruncile Lui ?

le

parasi

cautat a avea ciudafenie si singularitate trufasa? nt incaP a t J nat, nesupus, ambifios, ingimfat, orgolios? ci ioS 187) Smt prea indraznet in a face rau, rizator de slabiciunile aproapelui, nesocotit si fara rufine? 188) incred.in sine-mi 'si in oameni (Ier. 17 5-8) in placenle, bunitatile, averile si puterile

185)

Am

Ma

pamintesti?

cu haine stralucite, si cei ce se vor starui in pacat, sa se supuna certarii. De asemenea Cmstirea pacatosului ung cu aromate (parfumuri). Uriciune este batindu-si oarecari de Dumnezeu" (Is. Sir. 1, 15). Deci, de se vor afla si cucernice, sa se inproaste haine cu imbracati cei joe de orice barbat drepteze prin canonis'ire. Pentru ca din timpuri vechi, tot ce se ia, vietuia cu imbracaminte cucsrnica si masurata. Caci osinda nu'din necesitatea vietii, ci pentru impodobire, cade sub se imdesertaciunilor, potrivit celor zise de Marele Vasile: Sa nu nici sa nu brace nici cu imbracaminte impestritata din tesaturi, ei au auzit si flori; caci cu podoabe lor hainelor adauge la marginile in casele sint moi haine poarta cei ce ca Dumnezeiesc cuvintul eel
imparatilor" (Sin. VII ec. 16). dispretuiasca pe Cei ce poarta imbracaminte modesta, sa nu din Gangra Sinodul caci cuviincioase, si cei ce poarta haine bune 194-195). o.c. Sache (P.B. pp. can. 12, ii da anatemei
.

VI ec. 96). face contrar acestui canon, sa se afuriseasca (Sin. rinduielii nepotrivite Orice lux sau impodobire a capului, sint pe sine impodobesc ierarticesti. Deci, episcopii sau elerieii care :e daca. iar indrepteze; ruminate, trebuie sa. se

hame luxoase?
c)

Sint impotrivitor, neascultator, impietrit la inima? 190 M-am dus la Sfinta Biserica impodobit, ferchezuit, cu parul facut carari, breton, bucle, ras, pudrat, inzorzonat cu podoabe de lux, trufmdu-ma cu acele desertaciuni satanice? Sint fudul cu obiecte (bijutern, desertaciuni, zarzamuri idolesti) si in gatirea cu Sd*""
189)
(c)

191)

Ma falesc cu rude bogate si cinstite, de neam bun si cu avere

straina? (d)
acel irumos este permis care are fiinta in natura lucrului insusi. Tot ce este mdeletmcire, care aduce pierdere de vreme, bani cheltuiti zadar si mai ales destramarei sufleteasca, nu mai este o culti-

Luxul izvoraste din simtul Irumosului. Dar numai

vare naturala a Irumosului, ci o mdeletnicire exagerata si vrednica de osmda. De multe ori, cu cit exteriorul este mai impodobit cu atit mtenorul este mai saracit si pustiit duhovniceste. Luxul da pe lata nesenozitatea launtrica si duhul eel rau tl mindriei si noi stim U "^ imp triva Cel r mindri iar celor smeriti le da dar^

Marele Patriarh vorbesc Stapisa cutez Avraam, graind Domnului, zicea: Iata smerindu-se Astfel nului meu, eu, care sint pulbere si cenusa". conducaton popoare, inaintea Domnului a devenit tata a multor
d)
si

EXEMPLE DE SMERENIE RODNICA.

(TT 6)

imparati vrednici (Fac. 18, -27; 17, 1-6; 22, 16-18; Rom. 4, 17). prea mic, nePatriarhu'l Iacob se smerea pe sine, zicind: Eu sint ." (Fac. 32, 10). vrednic, pentru indurarile ce mi-ai aratat Doamne. ci Dumnezeu Iosif, in fata imparatului egiptean, a zis: Nu em, ." (Fac. 41, 16). Faraon. lui prielnic este Acel'a care'va da raspuns
. .

Cei ce s-au luminat prin Sfintul Botez in Hristos au fagaduit petrecerea lui cea trup (adica vor sa urmeze dupa exemplul vietii

Moise zicea Domnului: Cine sint eu sa ma due la Faraon i O, Doamne, eu nu sint sa scot pe fii lui Israil din tara Egiptului?

AH'.'.

Vama

a 11 -a

A
OOt tndtmtnatec la vorbft, graiesc cu anevoie |pi sint gingav nu d.len, nici de alaltaien, nici de cind ai inceput a grai Tu cu rob'ul Tin gura mea hmba mea sint anevoioase si vorbirea
'

mlndrlel

5!

a Mcelor

el

Ui:i

losia,
.11

imi este Incu

!<>U
(4.

imparatul Ierusalimului, smerindu-se inaintea Domnului ierusalimlenii, n-a venit minia Divina in vremea vietii

lui

^ari i-a rupt hainele si a cazut cu lata la pSmint inaintel ru *f Gnivotului Sfmt dimpreuna cu batrinii lui Israil; si-au presara! P pulbere pe capul lor. ." (Is. Navi 7, 6). Ohedeon, smerindu-se, a zis: Doamne, cum sa mintui eu pe Israeli? lata neamul meu este eel mai sarac din semintia luiManasi si eu smt eel mai mic in casa tatalui meu? (Jud. 6, U).
.

i.

smerindu-se inainta Domnului cu toti Paral nisalimlenii, n-a venit minia Divina in vremea vietii lui (2
Manasi, idolatrul imparat, smerindu-se in strimtorarea sa, cu iciuni fierbinti, a fost eliberat si a revenit la tron (2 Paral. 33,
.

Imp. 22, 19).. tmparatul Ezechia,

'

32, 26).

11;:

-20).

trei

umblat in cele mari, nici in cele mai minunate decit mine Domnul m-a ales pe mine eel mii mic dintre fratii mei" (1 Imp 18 23 ;i Paral. 29, 78-29; 29, 29; Ps. 72, 22; 130, 1 151). Solomon, smerindu-se, se ruga Domnului: Doamne, Dumnezeul meu. Tu ai pus pe robul Tau imparat in locul lui David tatal men. Eu insa^ sint un copil mic, tinar.si nepriceput, care nu ftiu nici mtrarea mea, mei lesirea mea... Daruieste dar robului Tau mjelepcmne, ca sa conduc acest popor al tau. ." (3 Imp. 3, 79). Vestitul Prooroc Ilie, dupi Incuierea cerului ca sa nuploaie
;

Marele Prooroc si Psalmist David, smerindu-se, zicea sluiitonlor lui Saul: Credeti ca este usor a fi ginerele Imparatului > Eu smt om sarac si neinsemnat ". Apoi, rugindu-se Domnului se umilea zicmd: Doamne Dumnezeul nostra -pe Tine Te slavim si laudam preaslavit Numele Tau Doamna- cine sint eu si cine-i poporul meu, incit sa a vera putinta de a face asemenea jertfe? Dar de la Tme sint toate si cele primite din mina Ta le-am dat Tie Noi smtem calaton inaintea Ta si pribegi, ca si toti parintii nostri' Zilele noastre pe pamint sint ca umbra si nimic nu-i statormc Doamne, Dumnezeul nostra, toata aceasta mulrime de lucrari ps care am pregatit-o noi pentra a-Ti zidi Casa Sfint Numelui T4u din mina Ta le avem si ale Tale sint toate. Eu sint defaimat si n-am cunoscut, dobitoc m-am facut la Tine si eu purarea cu Tine Doamne nu s-a inaltat inima mea, nici s-au semetit ocbii mei nici
. . . ! . .

Domnului, cind a fost despuiat de in suferintele celor sapte ani, si-a sanatate, ,iv<>ri, de copii si de icdobindit toate, indoit (lov 1; 2; 42). Marele Prooroc Isaia, la vederea Slavei Domnului, s-a sment
lov, smerindu-se inaintea

Sint om cu buze spurcate mult, zicind: Vai mie, ca sint pierdut mei!" (Is. 6, 5). ochii vazut cu >i pe Domnul Savaot L-am sa in slujba proochemarea la Proorocul Ieremia, smerindu-se,
!

rociei,

zis:

0 Doamne, Dumnezeule! Eu nu

stiu sa vorbesc

pentru

ca sint inca. tinar" (Ier. 1, 6; comp. E. 4, 10). a Daniil, eel plin de intelepeiune de sus, la chemarea pentra Taina zis a smerindu-se xplica visul imparatului Nabucodonosor, din pe care vrea s-o afle imparatul n-o poate face stiuta. nimenea
(
:

intelepti, prezicatori, vrajitori si ghicitori in stele. zeu Gel din ceruri va descoperi tie taina aceasta.

Numai Dumne.

Mie,

am

intelepciunea care ar
tilcuirea si
30).

fi

in

mine mai mult

;

decit in toti cei^ vii,

nu prin mi

s-a descoperit taina aceasta

sa fie dat pe fata imparatului ." (Dan' 2, 27 sa poti cunoas.te gindurile inimii tale.
ci

ca'

Cel mai mare intre prooroci, .Sfintul loan Botezatoral, smermzicea: du-e inaintea Mintuitoralui, in fata poporului ce-1 impresura, Eu va botez cu apa spre pocainta iar Cel ce vine dupa mine este mai tare decit mine, incit eu nu sint vrednic nici a-I duce incalta.mintea Lui. Eu nu sint vrednic a ma pleca sa-I dezleg cureaua incal;

idolatnzat,

jumatate, dupa mustrarea imparatului si a poporulm dupa facerea cunoscuta a Dumnezeului Celui viu, prin aducerea de foe din cer care a mistuit jertfa, demascarea mincinosului zeu Baal cu a celor 450 popi ai lui si a celor 400
si

am

de prooroci

mincino^i ai Astartei, care rmncau din

cerului
si

aducerea

ploii

mult

descuierea dorite oe pamint, fugind de rSutatea

masa

Si Mintamintei Lui. Acela va va boteza .cu Duh Sfint si cu foe de Tine boteza ma. a trebuinta ;m eu tuitoralui li zicea: Doamne, loan 1,27). Lc. 16; 3, Mc. 7; 3,11-14; 1, si Tu, vii la mine? (Mt. dobindipentra Mintuitoralui inaintea Sutasul, smerindu-se mtn rea vindecarii slugii sale, a zis: Doamne, nu sint vrednic sa insanatosi va se si cuvinlul sub acoperemintul meu, ci zi numai cu
.
.

Izabelei,

Domnului, zicind: Mi-ajunge acum, Doamne! Ia-mi Sufletul, ca nu sint mai bun decit parintii mei!" (3 Imp. 19, 4; 17; 18}.'

Izabelei, smerindu-se adinc, s-a rugat

Hananianca, smerindu-se inaintea Domnului, pentru a-i vmFiul lui deca si pe fiica ei a strigat, zicind: Miluieste-ma Doamne, .Doamne, diavolul. David, fiica mea se cninuiete cumplit de
.

slujitorul

meu"

(Mt. 8,

8-9;

Lc.

7,

6-9).

ajuta-mi. ce cad de

Asa-i

Doamne, dar

si ciinii

maninca din

sf arimituri le
7, 28).

la

masa domnilor

lor!" (Mt. 15,

22-27; Mc.

'1111

Varna u n-a

f
|..i/,easca catirii.

mlndrlei

$i

fllcelor el

EUiabeta, mama Sfintului loan Botezatoral si Maica Domnului s-au sment inamtea lui Dumnezeu. (Lc. 1, 1942- vezi si Vietile SfintHor 25 martie pp. 809-810 si 15 august p. 490). Sfintul Apostol Petru, smerindu-se inaintea Mintuitoralui, a stngat: Iesi de la mine, Doamne, ca eu sint om pacatos" (Lc' 5 8; comp. 2 Imp. 6, 9; 3 Imp. 17, 18; Iov 42, 5-6).
Apostolul Pavtl si Varnava vazind poporul ca vrea sa-i cinsteasca ca pe niste dumnezei, smerindu-se, si-au sfisiat hainele si au stngat: Oameni buni, ce faceti? Si noi sintem oameni ca si yoi ?i va vestim ca sa va. intoarceti de la acesti idoli mincinosi la Dumnezeul Cei vm, Care a facut cerul si pamintul, marea si toate cele
.

Intr-o noapte, fiind vazut de nistc pustnici tacon mare, a fost descoperit (V. St. 11 aug. pp. 369 o lumina de jurat
'')

Marele
,

si

lu-sc saruta miinile schilodite ale Sfin^ilor Parinti (I.B.U.

primul imparat crestin, Constantin eel Mare, smerinMinei

23 dec).
Sfintul Antonie eel Maxe, desi cu rugaciunea izgonea dracii si imblinzea salbaticiunile pustiei, smerindu-se, cind vedea un preot mgenunchia si nu se scula pina nu lua binecuvintare de la el (V. Sf.

ce sint mtr-insele. ." (F. Ap. 14, 815). Sfintul Apostol Pavel marturisea presbiterilor

D.A.I. s.a.). Cuviosul Eufrosin, bucatarul, siujind cu smerenie obstii caluj;;iresti, a fost dus de'viu in Paradis. (Vezi fericirea vamii I-a din
17

ian.

bisericii

a slujit Domnului cu toata smerenia si cu multe lacrimi Eu, zicea el smerindu-se, sint eel mai mic dintre

ca

el

.iceasta. carte).

si ispite

care eel
}

nevredmc a ma numi apostol, pentru ca am Dumnezeu... Mie, celui mai mic dintre toti sfintii, mi s-a dat luarea puteru lui Dumnezeu, Harul acsta, de a vesti paginilor bogatia cea nemasurata a lui Hristos si economia Divina f acuta prin El Iisus Hristos a venit in lume sa mintuiasca pe cei pacatosi, dintre

Apostoli si sint prigonit biserica lui

cuvios parinte, prin smerenie scoate pe diavolul din indracitul ce-1 chinuia; dupa ce indracitul, lovindu-1 cu palma peste obraz, batrinul i-a intors si cealalta parte a obrazului ca sa-1 mai loveasca. Un alt cuvios, cu rugaciunea a scos pe diavolul dihtr-un indracit, dupa ce mai intii s-a smerit, raspunzind acestuia; Caprele sint eu

Un

dmtu

sint eu.

.*'
.

(F.Ap. 20, 19;

Cor.

1516). Iacob ruda Domnului primul episcop al Ierusalimului, se smerea atit de mult rugindu-se, incit pielea genunchilor
1,

Tim.

15,9;

Efs. 3

7-9-

Sf.

Dumnezeu" (P. p. 336, 6; 337, 11). Sfintul Mucenic Anastasie Persul a fost vlzut stralucind in mijlocul unei cete ingeresti ori de cite ori vedea dindu-i-se onoruri, pentru cuvintarile ce ^inea, ori pentru alte virtvti bune. Se temea
iar oile le stie

se scortosase.
^

groaznic ca
63),

Sfintul

Simeon

nu cumva mindria sa-i rapeasca comoara (D. Ag. pp. 62 Mai bine un pacatos umil decit un drept mindru" (Lc. 18,
;

sita plina

de

Stilpnicul, umil, adapostit intr-o fintina paraserpi si alte jivini, era mai pretios inaintea Domnului

decit toti confratu sai ce-1 fugarise

din min&stire (V.Sf.

pp.

!^ 496).

era mai pretioasa inaintea Dofnnului;decit cele 300-400 calugarite ale minastiiii. Deasemenea UV10aSa Isidora (R PP- 55 5 7; Prol. si V. Sf. 10 mai pp. 490-

2425). Umila calugarita, pref acuta betiva,

Sep y

'

16, 15; P. p. 222, 1 s.a.). Virtfelnicul Lucifer cu ingerii lui, prin mindrie, au cazut din ceruri si unii din cei mai notorici pacatosi si pacatoase, prin umilinta si osteneli bine chibzuite, prin smerenie, s-au ridicat din iadul

9-14;

pacatelor ucigatoare de suflet pe treptele cerunlor, pina Dumnezeirii unde se slavesc pururea
.

la

Tronul

Smerindu-se pe sine, pentru dragostea lui Dumnezeu, fericitul Alexandru carbunarul, om foarte invatat, inainte de a f i ales episcop, lucra in padure lacind carbuni (V. Sf. 8 iunie pp. 310-313" Prol 6 febr.). Sfintul Episcop Efrem lucra la zidarie, hranindu-se astfel din sudoarea fetu sale (V. Sf. 8 iunie pp. 310-318; Prol. 6 febr.). Sfintul Episcop loan tacutul, tainuit in minastirea Sfintul bava, facea ascultari de simplu calugar (V. Sf. 3 dec. pp. 75-83).
Sf. Nifon, Patriarhul Constantinopolului si Mitropolitul Tarii Rominesti, retragindu-se la Sfintul Munte, s-a dus cu totul necunoscut in minastirea Dionisului, unde a tost pus la

casa cu obiecte lujoase. 193) Din mindrie prosteasca am defaimaf uniforma sau portul
192)

Mi-am impodobit

preo^ilor, calugarilor si al creftinilor bisericii lui

Dumnezeu?

(e)

e)

UNIFORMA CLERICALA. Nime^a

dintre cei ce se nu-

maxa in cler, sa nu se imbrace in haina nepotrivita nici cind sta in oras, nici mergind pe cale ; ci sa se intrebtanteze imbracaminte care este destinata pentru cei ce se numara in cler ; iar daca vreunul ar. face asa ceva, sa se afuriseasca. pe o saptantina" (Sin. VI ec. can. 27
R.B.O.R.
art.

34-35.

ascultare

sa.

Imbracamintele calugarilor sint asemenea locuitorului din pustie si a Botezatorului loan, imbracainjntea lui era de par de

Vama

a 11 -a

A
lumii.

mlndriel

5I

a filcelor

cl

camil2. si briul lui de curea pe mijlocul lui, care erau haine de jale;

arata si inchipuiieste arpile ingerilor, pentru ca chipul calugarului se cheama chip ingeresc. Cureaua, adica briul care stringe trupril, inchipuieste moartea patimilor cu postul si cu rugaciune si zice ca stau vitejeste si incinsi virtos impoiriva patimilor si impotriva dracilor. Deci briul acesta trebuie sa-1 aiba calugarii de par, iar unii il fac de curea" (P.M.B. 120).
iar
si

mantia

intinderea

ei

dc gustarele infernale, altoraalteli Dumnezeu. Pe mul|i din eel sau {inut mai aproape de Biserica lui Dumnezeu i-a inva^at diavolul satana - cu ingerii lui cazuti, sa amestece credinta cea adevSrata cu credintele dracesti, cum zice Apostolul: lumina s-o amestece cu intunericul ?i cele sfinte cu cele idolesti". Astfel, s-au vazut si se vad inca pe la unele case, chiar si prin unele Biserici,
le-a

Aa unora
a-i tine

dat

un

fel

ixmtru

in neascult'are de

Imbracamintea clerului in primul rind este spirituals., izvorita din zacamintul spiritual al vietii sale interioare. Dupa cum haina de lumina cu care s-a imbracat Hristos pe muntele Taborului care era reflexul slavei launtrice. Tot asa si la cleric, haina exterioara ste semnul consacrarii interioare si simbohil suferintei si al pocaintei, ascunse in Patimile Mintuitorului Hristos!
de prelungire a darurilor Botezului. Apa spala de pacatul stramosesc, iar haina il opreste pe om sa se apropie iarasi de ele. Este pazitoarea nevinovatiei si a sfinteniei. Clericul, care poarta cu nevrednicie haina si numele de cleric, se aseamana cu smochinul eel neroditor, care isi asteapta groaznica hotarire: Sa nu mai fie in tine rod in veac" (Mt. 21, 19; P.B. Sache, 317).
este
fel

sutelor

cu' care paginii intunecati in cursul miilor de ani isi impopotonau idolii lor, agatate pe fata Asta-i ciudatenie de mare Sfintelor Icoane a Maicii Domnului

felurite desertaciuni idolesti,

si

inirare!!!

Uniforma monahala

un

am vazut si vedem cum idolatrii egipteni puneau pe idolii chipuri de oameni, de pasari, de fiare, de. animale de pilda cu boul Apis, pe crocodili si altele... salbe, cohere, margele, lantisoare, etc. pentru a-i impodobi. Asijderea idolatrii brahmani pe idolul lor Brahma. Asemenea si alti idolatri ai altor neamuri. Cei ce au citit si citesc istoria religiilor pamintului, sint incredintati i se
Asa
lor,
;

incredinteaza de aceste ciudatenii.

Idolii neamurilor sint draci. Asa adeveresc: Moisi, psalmistul Apostolul (2 Leg. '32, 17; Ps. 105, 36-38; 1 Cor. 10, 22). Deci, pentru urit^enia lor, ori cit de artistic ar fi lucrati, le trebuie si ceva podoabe placute trufiei lumesti, cu care impodobindu-i sa poata amagi lumea. In acest scop satanic, idolatrii totdeauna si-au impopotonat idohi cu felurite podoabe ale trufiei, placute demonului. In Istoria Biblica (de Lopuhin, tradusa de Patriarhul Nicodim), ni se arata impodobirea idolilor egipteni de catre idolatrii care-i slujeau. Acolo vedem cum pe un mormint de piatra egiptean, aflat in vremile noastre, este inchipuit un faraon care aduce statuii zeului (idolul Amon-Ra), doua salbe sa. i le puna dupa grumaz ca sa-i atirne pe piept. Dupa. faraon vine si sora lui, aducind o salba, ca s-o puna la pieptul idolului. Cum am zis, idofflor in care locuiau dracii, cum ni se" spune in multe locuri din Vietile Sfintilor, Proloage, Hronograf, Istoria Bisericeasca. si care era uriciune mare inaintea lui Dumnezeu si a alesilor Sai luminati, le trebuiau popentru a doabe salbe, cohere, margele, lan^isoare, bratari acoperi uriciunea lor si a putea reusi, ea sa amageasca cit mai multa omenire. Icoanelor Sfinte insa. nu le trebuie astfel de impodobiri straine, care le faceau idolatrii, idolilor lor. Impopotonarea cu acele desertaciuni idolesti este infierata cu pedeapsa groaznica de Dumnezeu, prin marele prooroc Isaia (Is. 3, 1624). Sfintii Apostoli Petru si Pavel opresc pe femtile si fetele crestine de a- purta acele desertaciuni si aurarii (1 Petru 3, 16; 1 Tim. 2, 910). Sfintii Parinti ai bisericii opresc, cu mari certari, pe crestine a pune pe trupurile
si
:

194)

Ca femeie sau fecioara

am

umblat cu capul

gol,

mi-am

retezat parut capului ... ori 1-am incretit, drotat, vopsit si aranjat in felurite forme, chiar de ris si de batjocora, dupa satanica moda a lumii desarte si pieritoare, pentru a robi inimile tinerilor?

purtat rochie ori prea lunga ori prea scurta, incalfaminte cu tocuri inalte. M-am purtat dupa moda idolilor si a idolatrilor, sfidind astfel cuviinciosul port crestinesc? M-am impopo^onat cu desertaciuni idolesti (moda nudului sau

195)

Am

seminudului demonic) facindu-ma asemenea idolilor?

muz,

purtat iesertaciuni idolesti (cercei, inele, margele, hur196) melcisori, lanturi, salbe, pamblici, beteala, voaluri, flori de mirese lumesti, gulera^e ? Acestea le-am pus si pe Sf intele Icoane
.
. .

Am

ale Maicii

Anna

cu Pruncul Iisus in brafe, ale Sfintei si dreptei cu Prunca, Prea Sfinta Fecioara Maria in bra$e, Prea Cuv.
.
.

Domnului

maicii noastre ParaschWa.

si

pe moastele unor sfinte?

(f)

Lepadati deertdciunile idolesti de pe Sfintele Icoane ! Vrajsiifleteloi omenesti, diavolul, totdeauna s-a muncit in toate formele cum sa impiedice pe oameni de a nu asculta de Dumnezeu, de a se d^parta de El, Care-i izvorul vietii, bunatatilor si a statornicelor fericiri, de a-i incurca in diferite siretenii satanice, pentru a nu se Intoarce la El cu pocainta si a nu reintra in fericirea si-n Jmparatia ce le-a fost pregatita de la intemeierea
f)

masul mintuirii

4RH
lor

Vama
acele

A
a 11 -a

mtndrlel

?1

fllcelor el

desertaciuni. Siintul Ambrozie infrunta groaznic pe cu numele, care mergea la biserica impodobita. cu desertaciuni idolesti (vezi intrebarea 363, nota c din aceasta carte). Intrebati, de ce Sfintii Parinti nu dau voie crestinilor sa se impopbcrestina,

toneze cu salbe, margele, lantisoare si alte desertaciuni idolesti? Ei raspund: crestinii nu trebuie sa fie ca idolii si ca idolatrii... Daca. proorocii, apostolii si Sfintii Parinti au oprit obiceiul idolatry, de a se impopotona crestinele cu acele desertaciuni idolesti; cum indraznesc unele femei sa puna acele desertaciuni pe fata Sfintelor chiar si Icoane ale Maicii Domnului, cu Pruncul Iisus in brate in unele biserici? Icoanele sint supranumite, in cultul Divin, Sfinapoi ce cauta zarzamurile idolesti deasupra tenia Domnului"
. . .

^^^o^^.^,^ *f^
.

averile lor vu crestini vindeau Primii inmn cre^Liiu ~,

q

si

de u puneau bme ammte ti ua Roeu va i Ap0stomo Pre.

banii de pe
,

uU3

fat-a

de asemanare decit Serafmu.

Sfinteniei

Domnului?

In biserica Vechiului Testament, Heruvimii Slavei, de aur, erau Sfintenia Domnului". Alte icoane nu aflam, in poporul lui" Dumnezeu,' pina la distrugerea Ierusalimului (anul 70 d. Hristos). Cit de mult s-au idolatrizat israilitii in decursul vremilor, dar nicaieri pe nu aflam sa fi pus salbe, margele, panglici, beteala, bratari le trebuiau. Numai dreptate, ca. nu Heruvimii Slavei. Si pe buna,
. .
.

female

si fetele

jncanse,

Inme^

c0

berarii si case

^^cile^itXa

***>>,'gj
5tc.

pe alte pnse Acdea tbuiesc

nici

^ ^hiva,
'fs

P
Ic0 ane

le

de

Maicii
sfinte

idolatrilor le trebuiau. In cartea I-a a tmp'aratilor,

vedem cum

idolul

Dagon

se pra-

cu buseste de doua ori jos la pamint, inaintea Chivotului Heruvimilor icoanele Heruvimilor Slavei. Daca pe acele icoane ale nu s-au pus desertaciuni idolesti, oare ce cauta acelea pe unele icoane ale Maicii Domnului? Oare a cerut asa ceva Maica Domnului? Oare ii placeau ei acele desertaciuni idolesti? Le-a purtat si doreste
Sfint,

S*
nUlU

AS5*.
pe

^parte, departe de

SFINTELE ICOANE.
zorzoane atirnate
spre

NUTREBUIE-SEJE DE? ERTACIUNILE IDOLE^r

Cine n-a
piept, de mnni, la
K. .

g*

Dom-

-Mg * JMj*
(lnmea

sa se puna, pe icoanele ei?

Sa vedem.

acilor>

Cercetind amanuntit istoria despre Viata Maicii Domnului, nu aflam nicaieri ca ea ar fi purtat in pruncie, copilarie, maturitate sau catre batrinete acele desertaciuni idolesti. Aceasta o adeveresc si icoanele sale cu: Intrarea in Biserica, la virsta de trei ani; Buna Vestire, la virsta de vreo 16 ani Nasterea lui Hristos, la virsta dt vreo 17 ani La virsta de vr-o 50 de ani, cind a stat indurerata sub sfinta Cruce pe care era rastignit Iubitul ei Fiu; la Adormirea
;

?'f I?'

"'XSe aSrUi ea

civilizata), chiar ?i

de 61 ani. Atunci ce cauta. desertaciunile idolesti pe Sfintele ei icoane si a Pruncului Iisus? Maica Domnului nu s-a impodobit niciodata cu acele semne ale satanicei trufii muieresti; ci numai cu buna cuviinta, cu smerenie. Ca a cautat spre smerenia roabei Sale" (Lc. 1, 48). Maicii Domnului, care-i mai cinstita. decit Heruvimii si mai slavita.
ei,

la virsta

caminte.sfintita ?i notoric or 1* maduva necate si mohpsite pina in Iisns in brate pea Maicii Domnulni en Pmncnl Desertacinni si zorzoane idole,tipe chiva. ImjAatest. adica pe sfintele icoane an slnpr, ,. dgertacanm aceste impopotanan,.
' . .

Ltne^le J<^ ^Sfetdf c Paras eg -^

,

j^^^f fJ^T^^
,

fara de asemanare decit Serafimii, nu-i trebuie acele desertaciuni idblesti-dracesti. Acelea sint uriciune inaintea lui Dumnezeu ?i a Sfintilor Lui, deci si inaintea Maicii Domnului. Ii trebuiesc Prea Sfintei, acele za^amuri ale trufiei femeilor lumete, cind acelea nu

Lin dm vecnmi 51 de Dnmnezen, de Biserica mai inainte de a zidl Altar din Mesopotamia, ,, vemrea sa un . La vmirea . y poruncit tuturor caseBetel, pauriarnui raouu p lui Dnmnezeu m v,imhati-va V a hai-

MJ^J^
7
)

Toate

oprit e

n p wi iS'^rcti g^ d^ft$ t' ^ ^ F

!

rechi,

au aat mi nele... . in pamint pe care lacob i-a ingropat

.

;.

[be, 6iy,

74. Aceasta a

L 100

Varna a ll-a

mlndriel

?1

a flicelor

el

491

SBSS^ doUtra and

\ Mf .P
l

n " aib * nimic ido^tru, salbatic sau desertaciune vor zidi Altar si vor aduce jertfa cu inchinare
,

Llgare
,,,

idolo-slupndu-i, mincind, bind

urma clnd PPorul ;

. .

* de seama, negUjent a, cu premeditare pnn umblat M,.,lrle Vase, de Chivot? intreruplnd pe evlavia cuvenita, tuKmrtad ^i
Llnsitori In preotescul oficiu

Israil si-a lacut idol-vitel

Am

^ ^^f^J^^Z ^t
^ta
cu
de

Wur-

de a

Divin?

dat pjerzam.

XSt^S? s*r RhWv;^v "

dw
P
(Es 32

Dumnezeu

si jucind in jurul lui a zis lui Moisi Spune

,

dupS care
Israil'

Utftrie (diacomc),
glumit, g
!

De asemenea

^
.

podoabele Egipt) si voi vedea ce voi face cu voi" G ?1 POd abele ?1 Pkcat de aCo1
?1

(^^ria
^
'

Morhn

tulburan, neorlnduieli, am lumesti am prin acestea, tulburan ?feluSe semne si alte blestematii aducind I; (1 Sfintul Altar? (h) mari sfin^ilof liturghisitori din
risuri,

am vorbit, am provocat

M-am adunat am ris am

aljuMta jes-

V****^

ITr^nTezeiescul Altar
|i

este partea cea

mai

aleasa, pnncipala
lui se atla Sfinta

sfintii

TTJw J
+

SC Ce?tl adeVeresc ca to ti ?i toate care nesocotesc nvatatura Divma lS si Kbisenceasca, slutindu-si fetele si portul cres tmesc, cad in judecata lui Dumnezeu. .. in ghiarele vames lor v5 duhului, in muncile vremelnice si vesnice, ded in ad l cu atit mai mult, acele desertaciuni idolesti sau zarzamuri ale sata mcei trufu muieresti, n-au ce cauta pe Sfintele Icoane

f^T'T^^ " nvatSu^

19

sxopresc luxul cu felurite impodobiri si inzorzorS idSe Sr Pe 2 l * pC 7 18^- A^Jderea si Sfintii ir '
+

prooroci din Vechiul Testament

A^% fr^/'
-

U~

'

^ ^
ti

an n> cu

sfinta,

In central este locul cel prea Sfint".

Jertfelnicul

'

M;usa

Tim
si ^

Testament; din blsericile Vechiului

Parinti Apostolici

6 ?i SCrierile lor
'

in Sfintele

Sinoade

si

nn

ertfeSicul Crucii, credinciosii crestm spiritualice ? te toti drept dfn cMe se hranesc 1 ale patfu latun pastbri si pastoriti; din cele Domnumi al Smge si Sfintul Trup vtntul bumnezeiesc si cu Prea Dumnezeu. Insusi Tronul Dumnezeirii, pe care troneaza

-, care Masa Cmei Celei de Taina, Mormintul Mintuitorului, Masa ^Dumnezeiasca

- Prestolul

I*J<

g^ ^^.

Sll

Omni ? Umul, de pe

Am

Sfintele

gitul Pnmcul * J? hZ fcoane?

la

Dsus Hristos, Dumnezeuuiuue;u

Impartasanie adica Domnul slmta Masa sta Dumnezeiasca sta piinii si al vinuluv; asa cum nostru lisus Hristos, sub chipul Maria, Fecioara Sa, Pururea cftrupnl mat din Preacurata Maica Dumnezeirii, impreuna Tronul pe ceresti, culmea inaltimilor
e

MsWs

sus in

cu Dumnezeu Tatal
eel

si

Dumnezeu Duhul

Sfint.

SFlNTA SFINTELOR.
i

snrnA socofata V fi

liTi am ^"

dC a
SOCoti
111

ma

gnji

* "***

de P a <*tele mele

mai

sfint,
;

cum

deasupra

** g J , celorlalji frafi, surori si

'

a f* de?tept

am

rait desertaciuni?

M-am

luxoa^T^ luxoasa sau modesta, cu mincarile, bauturile, imbuibarile en ' postul, cu ingrasarea, ori cu slabirea corpului, s.a 200) ascultat pe la ferestrele si usile altora?
tt tea
'

'/1?"1

CiDtarea

* ^
sa

oameni, cu:
ia >

frem,*^

imTSn-'

Am

(g)

fie

g) Ascultatorii pe la ferestre si pe la' usi, un an sa nu se nrf cestuiasca si metanii cite 15 in zi; de se vor spovSi cu adevaxat de voie si vor curma de a mai face iar de nu se vor lasa

Wi
201)

dm

biserica lui Hristos (P.B.G. pp.

atuncfst

110-88

S.R
*a

Am

dat milosteiiie pentru a fi laudat de oameni?

in alflol)

intrat ca mirean cleric nehirotonisit In Sfintul

iS * AJ3) Am

caTa

(dnd eram **&"** * mfLT"^ oamenu, spre a laudat de ei?

fi

AlL?

(mireanca) Ca

cMnear

r*h,cSri*x

^cbSaX m^nfaut

din

a fi fost, nu-i era mgaduit din cler si popor, oncme ar arhiereul Sfinta Sfintelor", nici chiar aceHoc preasHM an 11 moara. Numai o singura da a ind ar fi voit el, ca sa nu anumite pregatin ?i rindtoch a era ingaduit arhiereului, dupa anume, in sarbatoarea cea mare a impaintra in Sfinta Sfintelor si Cortunlor (m pustie Acea ir cucinci zile Inaintea Sarbatorii asupru si greu de atefapte post mare zi a impacarii era insotita de cl u be C si popor nu mmca, cler din Nimeni | de pocainta. In ace^ J Tisn). (10 zecea a seara zilei din seara zilei a noua pina in deoarece serv^cml arhiereul indepmea zi sacrosanta, insu ?i toata noaptea, ispasit. Dupa ce priveghea trebuia intreg poporul vesnunimbraca trupul), peste tot arhTelul se scalda (spalindu-se jertfa aducea arhieresti) pe lingi cele tele cele simple (dupi unii si Aducea preotilor. tuturor unjunc pentru paktele sale si ale un tap, jertfa pentru pacatele un berbec, ardere de tot. Apoi aducea cu cadelnita de aur, cu carbuni poporului. Cu singe din acele jertfe, pumm de dinaintea Domnului si cu doi aprinsi de pe Altarul de

Slintelor"

Tronul propriu

In biserica Vechiului Testament, locul Altar, era Sfinta este la noi Dumnezeiescul pe pammt zis si locuinta lui Dumnezeu

Nimanui

mto"

Dmn

A97.

Varna a 11-a

mlndrlul

$1

a fllcelor

el

V>

tamiie mirositoare intra singur in Sfinta Sfintelor, nefiind nimeni in Cortul Sfint, pentru a putea cugeta cit mai bine la cek Sfint c si a nu pierde din vedere ca; intra, lucreaza. si sta chiar inaintea
lui

Sfintei Sfintelor, punea tamiia pe focul din cadelnita inaintea Domnului, ca fumul sa acopere Scaunul Impacarii, pe care trona Dumnezeu, ca nu cumva vazindu-L sa. moara. Apoi aducea singele din acele jertfe pentru intreg clerul si poporul si stropea cu el impaciuitorul Dupa aceia isi punea miinile pe capul tapului pentru Azazel (satana), in semn ca arunca. asupra lui pacatele poporului si-1 alunga apoi in pustie. Cu o astfel de mare pregatire, liniste, singuratate si aten^ie incordata, unita cu adinca pietate si credinciosie, ii era ingaduit arhiereului a intra in Sfinta Sfintelor, numai o singura data in an, la acea mare sarbatoare a ispasirii (Es. 30, 10; Lev. 16, 2632; Evr. 9, 3-8; 25). Sfinta Sfintelor, in Cortul Sfint si in Templul Sfint, era unloc intunecos si nebulos (intunecat de nori sau ceata. deasa, neguros, amenintator, nepatruns de vedere) ca Maestatea Dumnezeiasca sa se insemneze ca una ascunsa si necuprinsa, pentru ca Dumnezeu este nevazut, necuprins, nemarginit. E1 singur axe nemurire si locuieste in lumina neapropiata, pe Care nimeni din oameni nu L-a vazut, nici poate sa-L vada. ." (1. Tim. 6, 16; 1, 17; loan I* 18; Es. 33, 20; 1 loan 4, 12; Lc. 10, 22). In Sfinta Sfintelor, odoarele cele mai sfinte erau: cadelnita de aur, cum avem si noi; Chivotul Legii, ferecat peste tot cu aur, cum avem "si noi Sfinta Masa (Prestolul sau Jertfelnicul Mare); apoi nastrapa de aur cu mana, toiagul lui Aron care odraslise si tablele Legii puse in Chivot. Asa avem si noi pe Sfinta Masa: Sfintul Chivot sau Artoforul cu Dumnezeiasca Impartasanie, adica Preasfintul Trup si Singe al Mintuitorului Hristos, Dumnezeu-Omul, Sfinta Cruce si Dumnezeiasca Evanghelie.
. . .
;

Dumnezeu. Ajuns inlauntrul

ffi-r&ff3SS3S^S
aM

ingeres,

nude

se

IrlStTSicii lui Dumnezeu o mai mjelegem si.astfel:

Adam i un a lost asezat protopanntde nostra Mrbatutai Eva, dm eoasta In a creat pe ir^.noasW, C PridV "icete ingeresti, inferioare: t cerm pri deasupra. Pronaosu ra mijlociu, al urmi-

ingeri,

arhangheh

CS "erufPeSr ^ul
.

J^

51

incepatoni.

toarelor trei

eete ingeresti supenoar

I>"?-la.5^S <
ingerest, superioare

onul Dumnezeirii pe Care carora crtelor inaltimi deasupra Dumnezeu Treime: re Preaslavit in ^> ! Troneaza Dumnezeu Cel Jme ve int. Si Duhu
TatSl,

gheaza

to Dumnezeu Fiul si Dumnezeu emntra* ,Sale^a toate creatm* rngrijeste pururea de

.

S^y^ffi T mta J"^

*

fP^^/^

crt ele

adica al stralu-

si

lumea

la

Dumnezeu,

lar

^2=2!
arhiereul,
vici.

preotul

^numa di diaconul

InsemnAtatea sfIntului altar si A CELORLALTE PARTI ALE BISERICII. Sfinta Biserica, care este casa lui Dum'

Arhiereul intra

pnn u ? de

^ f f^^. ^g?
nu
a.

sa se iase aupa

^P^e^

toM

u^oa

preo^i p

trei Altar, Naos si inchipuieste tainic (Ps. 28, 9) pe Unul Dumnezeu, proslavit, in Trei Fete: Tata.1, Fiul si Duhul Sfint. Cum este radacina fata, de trunchiul si ramurile arborelui si a plantei cum este
:

nezeu pe pamint, este una, dar despartita in

Pronaos.

Ea

capitala fata de celelalte orase si sate, ehiul si membrele corpului omenesc,

adica.

cum este cum este

capul fata de trunspiritul sau duhul,

suflet,

reintoarce in dul 3locul Usile din cmtaruHeruvicumi, pentru ca in vremea

cre^a^r

Cat^rtea^

numesc

cm

J^^esti" ^^

^^

slintindu- se se

partea intelegatoare (duhovniceasca) fata de

si

puterea

de viata

corpul omenesc; ceia ce-i Biserica TriUmfatoare din

ceruri fa|a de Biserica Luptatqare si

este si

Dumnezeiescul Altar

fa^a.

lumea de pe pamint aceia de cele doua despartituri. Pe linga.

SMS fi

s;;s,

imparatilor al pamintului, a tuturor

?gt55sAs? -s:
si

stapirmom

P f

-KM

Varna a 11-a

A
tatii

mtodrlpi

$1

a fiicelor

vr

(arc Se da binecredinciosilor crestini pastor! si pastoriti -, hrana mintuitoare. Se mai numesc Usi Imparatesti" si pentru' ca in vechime intrau imparatii, regii, domnitorii unsii Domnului

'

domnitorulm, vouvoduhn, aduca damn Creatostapinitorului suprem al tarii, cind ar voi sa laicilor le este mterzis cu desarului Dupa o tradijie foarte veche
imparatesti
regelui,
virsire intrarea in
tarii,

- imparatului,

sa-si

aduca darurile

iar

in

\remea

impartasirii

sfintitilor

litur-

Sfintul Altar.

Numai

stapinitorului
si

suprem

al

rale

m cuvmte si m simtiri. Sfintii Arhangheli de pe usile lateBuna Vestire si heruvimii Evanghelistilor ne reamintesc ca: acolo unde troneaza Dumnezeu se cuvine a intra numai cu buna
cuget
pregatire,
Usile

intrau iarasi unde se impartaseau cu Stint ele Taine. In mijlocul usilor imparatesti, spre naos se zugraveste, la mijloc, Icoana Bunei Vestiri; carene reaminteste despre evenimentul acesta incepator al mintuirii noastre. In '( ele patru parti ale lor se zugravesc cei patru Evanghelisti, eu cei patru mari .vietuitori (emblemele lor), reamintindu-ne ca ei au adus in lume vestea cea buna pentru luminarea neamului omenesc. De ambele parti ale usilor imparatesti sint usile laterale, diaconesti sau ingeresti, s'upranumite asa pentru ca pe ele ies din Sftntul Altar, diaconii, care mchipuiesc pe ingeri. Pe usile laterale se zugravesc: in unele parti Sfintitu diaconi Stefan si Lavrentie; Sf. Mare Mucenic Gheorghe 1 Sfmtul Dimitrie in bisericile minastirilor de maici se zugravesc Sfinte Mucenice. Mai mult insa se vad zugraviti Sfintii Arhanghv li Mihail, cu sabia de foe in mina, simbolizind pe heruvimii asezati in poarta Raiului si cu sabia de foe oprind intrarea (Fc. 3, 24), reamintmd celor ce se apropie ca, acolo pOt intra numai cei p'regatiti; Gavrnl, cu crinul in mina, aratind ca cei ce se apropie, pentru a-si da darurile, trebuie sa fie curati la trap si la suflet; curati in
;
:

ghisitori

esti
lui

persoanele preoconsiderat uns al Domnului", aproaperea numai cind aduce daruri se ingaduie a intra in Sfintul Altar,
i

Dumnezeu". Aceasta o afirma (Sin. VI ec. can. 69).

Caiugarul, caiugarit,a
si

Sfintul
.

Ambrozie
.

si

Sozotnen
.

c paracksierul au voie a into in btintul intra in Sfintul Altar, Altar pentru servit. Monahului i se ingaduie a a face curateme matura, a luminari, si pentru a aprinde candeli Sfinta Masa, Jertfelnic, Prestol, Sfintul de insa fara a se atinge Constanpatnarhul Nicolae, (Sf moarte de ca sa nu cada in pacate
,

tinopolului, rasp, intreb. 1) Caiugari-fele se cuvine a intra

..

--.'

Sfmtul Altar, eclesiarna de a face si a da cadelnita candele, luminari, rind pentru a aprinde crestrneasca, constiinrinduiaia cuvenita sfintitului liturghisitor, cu si a face cunitenle. .;. matura a ciozitate, respect si celelalte: pentru Sfinta Masa, Jertfelnic, Prestol, fara a se atinge de Dumnezeiescul can. Nichifor 15; Lev. (Sf. pentru a nu cadea in pScat de moarte"
If?

*"'*-'.

2\

eredinciosie,

devotament

sfint

si

curatie

ingereasca.

Catapetesmei cu Sfintii Arhangheli Mihail si gavrnl ne -reamintesc ca in Dumnezeiescul Altar, unde troneaza Dumnezeu Cei Atotputernic, imprejurul Inaltului Tron al Dumnezeim Sale sint .pazitori multimile ostilor ingeresti. Asadar, acolo nu pot intra decit cei. rinduiti de Dumnezeu, cei care se pregatese anume pentru aceasta. Astfel, Dumnezeiescul Altar, avind o asa de mare insemnatate btintenie, pentru care se numeste Sfinta Sfintelor sau locul g
^reastint,
eel

laterale

ale

de preot asemenea, dintre laici, numai paraclisierul rinduit candele, luminari, intra in Dumnezeiescul Altar, pentru a aprinde cu resrinduiaia, preot, du P a a face, a da si a lua cadelnita de la fara curatenie, face pectul cuvenit; a matura in Sfintul Altar si a Masa, Sfinta sau a se atinge de Dumnezeiescul Prestol, Jertfelnic moarte. de pacat , ca sa nu cada in povatamle Pentru cinstea Dumnezeiestilor Taine - hotarasc intre in Sfintul Liturghierului - nimeni dintre cei nesfintiti sa nu fetn, cnsnicu, Altar iar femeile nicidecum. Eclesiarhi (paraclisien, numai in minastirile sau sehi,caiugarii, caiugaritele

De

palamarii)

parohieni la bisericile parohiale, turile de femei. Mirenii, alesi de de pocamta) si adeseori marturisindu-se (facind roade vredmce cu trezvie, petreaca sa ; lmpartasindu-se Taine

este destinat

preotilor si diaconilor, in Dumnezeiescul Altar.

numai sfintitilor Hturghisitori ierarhilor* nu si celorlalti. Deci nu se cuvine a intra

:

cu Dumnezeiestile cu buna cuviinta

si

in fapte bune.
si foe,

Eclesiarhii de rind sint ingaduit! sa

prescuri, apa, vin, tamiie

sa aprinda

TT*Jr Usiem

SS?

l\ mestn Ltturghn
a ii-a cap. 27.
I

se c ' de femeilor a intr in Sfmtul Altar. bisencn sint obligati a veghea si a opri de a intra femeile, aleS in timpuI Sfintelor Slu be a
-

mene

Nu ."

*T (Laodichia
laicii
-

Delaici

sa pregateasca cadelnita si caidura si sa le pe jos, toate gunoaiele, cit in Sfintul Altar si sa curateasca atit Sfinta Masa si Sfinta si tavanul de praf si de paianjeni.
si

aduca in Sfmtul Altar luminan 51 sa le stmga, dea preotului; sa mature

can. 44, "cu

tile,

lui;

S.P.A. cartea

mtJ\J'fr mtra in Sfmtul Altar; aceasta-i ingaduit numai

t^l

" Nu este iertat nimiinui

<&*

stapinirii si autori-

diaconul sau ipodiaconul sa k curete afle pe ele praf sau oarecare si sa le stearga, ca niciodata sa nu se (a celor care nu gunoaie. Deci, sa nu se atinga mina cea nesfinfita

peretii

Proscomedie numai preotul

si

4!>(i

Varna a

11 -a

A
i

mlndriel

a filcelor ei

497

sau ipodiaconi), ca pacatuiesc fafa de cele Sfinte. Eclesiarhii sint datori a curati adeseori de praf si de paienjeni toata biserica si icoanele, peretii, bolta de deasupra, acoperemintul, prccum si pridvorul. Gunoiul din Sfintul Altar si din biserica nu se cade sa se arunce in lociiri netrebnice, ci: ori in apa, ori in allc locuri neumblate si neealcate de nimeni.
sint preori, diaconi

iKo

rintarea

si

citirea

bisericeasca

s-o

ascuite

cu intelegere

in inimile'lor (Efs. 5,

NOT, PREOTII, TREBUIE A JNVAtA PE ECLESIARH, CLERUL SI POPORUL CE TREBUIE A FACE IN SFINTUL ALTAR SI IN SFlNTA BISERICA. Noi, preotii, sint em datori
imperios, a invata pe cei ce slujesc Altarului, adica pe eclcsiarhi sau eclesiarhe, ca sa intre in Slintul Altar cu mare frica, cu cutremur (Ps. 2, 9). Cu buna cuviinta,. cu toata sfiala sa-si faca lucrul sau, stiind ca acolo, pe Sfinta "Masa, cu adevarai este Hristos,

i inaintea usilor imparaDiaowl sau preotul, cind zice citania capul, se inchina cu descoperindu-si otdeaina, mai inainte testi se mincepe. Asemenea sfirsmd aceia cucerniciesi numai dupa and se nchip, Altar. In acela^i chiS si apoi se duce in Sfintul catahnga pe imparatesti (fie a Trece pe linga sfintele usii dm on .tmga la mfjlocul bisericii din dreapt; peZsma na. sa nu treaca fara a^se inch stinga la dreapta) nicidecum
..

79-20;

Colos, 3, 16).

tWa
? ind He zi

TepL

Dumnezeul
la

nostru. Astfel
iar

si

intrind

si

iesind,

sa se inchine pina.

de Dumnezeiasca Masa si mai virtos de Infricosatele si Dumnezeiestile Taine ce sint pe ea, asemenea de vasele de slujba si de orice lucru sfintit, adica: de Sfintul Chivot sau Artofor, de Sfinta Evanghelie si de Sfinta Cruce, de Liturghier, nicidecum sa nu indrazneasca a se atinge, ca sa nu cada in pacat afara numai de sfesnice, de faclii, de cadelnita si de alte lucruri mai mici decit cele siintite.
;

pamint;

cea de noapte rindufala sa, slujba bisericii Domnului Dumnezeu cu inchinaciuni faca ori de seara, sa de W'c'ernicie, ca'aceasta li este placut Lui ca aceasta Stm mchmare o pentru ca torule si de la tot poporul,

Pe linga acestea,

si clencii, savirfiecare slujitor al celor sfinte

de dinuneata sau

S^Vto-eieJeL
grija, fiecare

Taine
si

si

pentru

Noi

intrind in sfinta biserica, cautind spre Slintul Altar, cu frica sa-si faca datorita inchinaciune si nu numai sluj it orii. celor Sfinte, ci si tot poporul; caci cei ce stau in sfinta

Sfintitii liturghisitori,

ca stau chiar in cer, inaintea lui dupa fagaduinta (2 Paral. 7 9, 3; 1 Tim. 3, 15; Ps. 28, 9; Mt. 5,' 23-24). Cind intram prima data in Sfintul Altar, totdeauna, mai inainte ne descoperim capul si facind trei inchinaciuni sarutam icoana arhangelului de pe usa laterala, prin care intram. Apoi, mergind cu toata smerenia si bunacuviinta. ne apropiem de Dumnezeiasca Masa si facem inchinaciuni pina la pamint. Si orice vom lucra in Sfintul Altar sa lucram cu toata smerenia i buna cucernicie, ca inaintea Fetii lui Dumnezeu Celui ce este acolo. Cind iesim de asemenea ne inchinam pina la pamint Dumnezeiestelor Taine, adica Insusi Domnului nostru Iisus Hristos, Dumnezeu-Omul, Care-i pe Sfinta Masa, asa cum e in ceruri, pe Tronul Dumnezeirii, impreuna cu Tatal si cu Duhul Sfint.

biserica, trebuie sa se socoteasca

Dumnezeu, ca 15-16; 3 Imp.

Celui ce este acolo,

hi ? i fucele noas'tre Dumnezeu si porunca bisericii (spi urmare, sa cunoasca voia lui Liturghierului) cuiri din povatuirile Altar, dupa ce intra in Dumnezeiescul Sfintitii liturghisitori, g saruta Sfinta Masa cu fac douf metanh mari, eclesiarhul, calugarul, eclesiarna, mai far o metanie Paraclisierul, Altar fac trei metann SLirita cind mtra in Dumnezeiescul darul preotiei sau al au fSTsftuta Sfinta Masa, pentru ca nu '..'-. imputernicirii de a hturghisi.

la Hristos lua deosebit pe ca totdeauna sa mva|am preotii, sintem indatorati poporenii i duhovnicesti si pe tot

va

mare dar de

*^J**^ *^*g Dumnezeu

>~*

^*
m

'a ^.; oi^c cintan si "tin, dar mai aks In tot timpul celor sapte laude, fiecare crestm cleric sav la Dumnezeiestile Liturghii, tacere ?i sau trebuie sa stea sment la locul tor sau pastorit can. 7, Laod. ec. can. 18; Sm. VI ec. cu bunacuviinta sfinta (Sin. I 20; Is. Sir. 47, 70-72). ?.a., vorbarii, risuri, povestin lumesti
.

>^
to

Asemenea
dupa rinduiala
nului
ostenelilor

tot

clerul si

poporul crestinesc, venind

si

in

sfinta

biserica la toate cele sapte laude, la toate cintarile

si

rugaciunile,

tipicul bisericii {1 Cor, 14, 40), sa se inchine

Dom-

Dumnezeu cu
sale,

cuviinta, la

vreme insemnata
cereri
si

Cei ce fac neorinduieli, bles cad in vai, care aduc turburari inchinatorilor, to Trup du, adica biserica afurisanie sau se taie de la La blmtm 105 (56). P.B.G. p. fAoost 9- Sin. VI ec. can. 66; 2; aduce.decit numai vesmintele AlSr nu se primesc. si nu-i slobod a se prescuri, vm, tamue, lumimurgWsitomlui, vasele sfinte de slujba, cohva, colaoi, candele. Jertfele sfmtite.

^m H*
on

si

la

inceputul
'

sa

aduca rugaciuni,

multumire. Toata

2 Zctt

si

untdelemen pentru

in pridvorul sau cele de la panahizi, se due

bisericii,

in

vesmintarie,

nu

in Sfintul Altar.

I'll!

Varna a

11 -a

A
|i

mlndrlei

5!

a fiicelor

ei

499
oficiul

J este al sfintitilor liturghisitori, zic Siintii Pariuf. Deci, ceilalti clenci si crestini nu au voie a veni si a sta in Sfint .1 Altar, decit numai singur eclesiarhul de rind. Nici imparatul nk regele sau domnitorul tarii, care-i
I

S -m^ A^ MI OKI Altarul

1

rA Ub ESTE
,

>

UMAI AL p RE^TILOR UTURGHI

preot in cu sfat rau, diabolic, pentru a tulbura pe

sau

preotesc.

a sta

H^: t m Imparatul
al*, episcopi,

unsul Domnului", nu bfmtul Altar, decit numai a-si aduce darul si a se inloarci c c lor Teodorit istorise?te un fapt
-

^^
tolerat

Teodosie,

dupa

U mtreM
asista
la

aducind darul k sffartnl Altar a ramas acolo. Ambro/,, daca mai voieste ceva. Teodosie raspunse
ca: doreste a

obiceiul antibisericesc,

dl

Doamne numai preotii au dreptul sa fie in Sfintul Altar, 'trebuie sa lesiti de axei si sa firi in rindul credinciosilor. Purpura iace prin cipi nu preoti" Imparatul raspunse ca nu doreste a fi de credrnciosi dar a dorit sa ramina acolo ..."

Dumnezeiestii Liturghii s i si sa se fmparta seasca. Arhidiaconul atunci zise, din partea episcopuhiiMarite

oficierea

lspasiru Daca arhiereul Vechiului Testament in marea zi a a intra numai el singur in Sfinta fiecare an era rinduit a ti singur, indatorinle apoi cu mult Sfintelor, pentru a-si indeplini in liniste singur in Sfintul Altar, mai mult trebuie a fi siintitul liturghisitor cu atentie si in strinsa pentru a lucra cele Dumnezeiesti in liniste, si cind" se face sobor, babilok eatura cu Dumnezeu. Deasemenea Altar, pentru ca Dumnezeu nu este niile n-au ce cauta in- Sfintul p&cii, al linistei si al bunelor rmci al Dumnezeul neorinduielilor care cu premeditare sau cu sfat Qe\ duieli Sfinte (1 Cor. 14, 40).
;

....., dm

diabolic

sfintitul aduc babilonie in Sfintul Altar, ca sa-1 tulbure pe lmmgeri, de arunca vor Se turburari. liturghisitor, vor merge in

dSjS

Constantmopol, dupa ce si-a adus darul sau la nnduiala imparSteasca, imediat s-a retras in rindul credinciosilor Patnarhul Nectane trimise indata si-1 ruga sa-si ia locul ob^nS in Sfintul Altar. Atuncx imparatul Teodosie a zis indignaf Abk aoum cunosc deosebirea care este intre preotie si imSratie " Smt inconjurat de lingusitori si numai un om am gfisit care sa-mi spuna adevarul Numai un episcop cunosc pe lume. Acesta este Ambrose" e Teodosie, imparatul marei imparStii Romane , ntP tf J-anle apusului si riLsaritului, a fost asa-de peste fc&kjfttar, a iesi din S mtul Altar si s-a dus intre credinciosi in Naos? cu crt mai mult trebuie sS faca aceasta cdlalri
.

tntorcinduS 'la Sfintul Altar duoa

adincul iadului, impreuna cu babilonul lor (Ape. 14, 8; 18, 2), in cu paginu, cu ereti(asemenea ei preuna cu cei care au conlucrat cu Liturghu. AparaDumnezeiestii oficierii cii si dracii) la turburarea premeditanle rele, lor cugetele au inregistrat toate
tele spirituale

gesturile si latunle lor intmse, diabolice, siaturile satanice, semnele, particular^ si universale, pentru a le plati
si-i

asteapta la judecata
vesnicie.

Dumnezeu, pe

neliturghisitori, care se
'

baga

cu

grelo'pLr^

adeSe ri np0rInduieli

duP S ca

^arca

si pina la Sfintul imparat Constantin eel Mare, iudeii rugacmne, crestinii la idolatri, adeseori, cind aflau unde se aduna si groaznice turbumulte faceau si lor (biserica) intrau in adunarea Pe unii, pe care-i observau rari si hartuieli sfintitilor liturghisitori. ii tulburau cumluminaton, buni activi si mai ei ca sint mai zelosi, infernala (Ape fiara de dirijate rautati Acele plit si ii martirizau. Divine asupra urgiilor dezlantuirea 13atras 78a 15

tolice

TURBURATORII DUMNEZEIESTILOR^ LITURGHII CAD vremile aposIN 1NFRICOSATA JUDECATA SI OSINDA. In paginn

11

2),

LITUR^TTOm
billor bilelor
s.a.m.d.,

autobuzelor, autocamioanelor, pilotii aparatelor zburatoare au loc separat, pentru a-si putea indeplini In liniste mdatormle lor; asa si sfinritii liturghisitori isi au Altarul biserkii destinat numai lor, pentru a lucra in liniste cele Dumnezeiesti. Daca cei ce sebaga incabma mecanicului, soferului, pilotuiui, ca sa-i tulbure sa-, incurce in exercitiul serviciului lor, se fac vinovati de multe crime si cad in groaznica osinda; cu mult mai mult cad in infrieosata judecata si osindS vremelnica si vesnicS, tori acei care se baga in Sfmtul Altar, pentru a tulbura si incurca pe preot in slujba si liturghisire, oricare ar fi ei. Si din nefericire, mulri din aceia vin nu mrimplator, ci vin intenjkmat in rau. Vin cu premeditare chiar

^^

E NUMAI AL PRE TILOR SI SFINTITILOR p U& mecanlcii trenurilor, soferii automo-

ei, zacea in eel rau (1 loan 5, 19), cu sfisierea intre bolile, foametea, urma care dupa mii, macelarindu-se mii si zeci de Privelisti Apocahptice moartpa, pustiirea oraselor si satelor (vezi pierdut. Pe draci l-au s-au cap. 6,3-8, de autor). Cei rai cu r^u prabusit. s-au slugarit, in ghiarele i in osinda lor mdeilor Dupa salvarea bisericii din persecutiile singeroase ale furtuei, asupra furie cu mare si ale paginilor, se ridicara neguros, eel Atanasie Sfintul ereticii donatisti, arieni, .a. ereziilor, riile eretici, acei ca istorisesc Mare, fericitul Augustin, Optatus, s.a. ne de unii episcopi adeseori imputerniciti de curtea imparateasca si drept credinciornolipsiti de eresul lor, intrau in bisericile

acelei lumi, care

si

preoti

silor, ii

turburau

si-i

singerau, ba uneori

ii

si

martirizau pe sfintitn

liturghisitori.

in

NSvaleau in Sfintele Altare cu ciomege si cu suli^e, sfintitii liturghitimpul Sfintei Liturghii, turburind groaznic pe

A
BOO

mlndriel

!ji

a filcelor el

'..ill

Vama a

11-a

litori,
lui

darimau Sfinta Masa, jefuiau ce

i-a
i

Dumnezeu
Multe
stilistii

nostri

le cadea in min:), dar urgia ajuns si i-a pedepsit cumpht. cumplite necazuri au lacut preo^ilor si crediciosilor si stilistele, cu gargaunii din capetele lor, in decursul

acestia s-au pr&busit, luind cumplifc pedepse. Multi din ei s-au prabusit in iad, desi au suferit muhe
si

celor vreo trei decenii.

Dar

chinuri
tatal

ei,

diavolul

pentru ca au tacut mucenicie pentru minciuna (1 loan 3, 8; loan 8, 44).

sint si printre crestini si creatine,

si

pentni
in cler,

Apoi mai

chiar

si

demonizate, care cu premeditare si cu sfat draconic, vin in Sfinta Biserica, unii sau unele se baga in Sfintul Altar, ca diavolul in Paradis... cu viclenie, cu ginduri vrajmase, cu iniscari si trepadari infernale, cu care jignesc pe sfintitii liturghisitori, ii turbura, ii ntcajesc si ii tortureaza. silindu-i'a .striga la cer. Preotii constienti insa, sufar, dar vai si amar acelor persoane sau acelui colectiv din pricina carora sufar, mai bine nu s-ar fi nascut (Mt. 26, 24). Turburatorii sfintitului liturghisitor, pe care-1 turbura in oiiciul sau preotesc in timpul Sfintei Liturghii, n-au la ce mai trai,
.
.

^serpi diabolici si napirci

33-44; 23; Lc. 19,41-44); ca raic-L urau de moarte (Mt. 21, asupra Pavel asupra vrajmasilor Crucii lui Hristos, Sfintul Ap si asucleveteau ce celor a Evanghelie, dor ce propovcduiau alta Tim. 6-70; Gal. 1 18-19; 1 ,, celor ce-i faceau rele (Filip. 3, cer dm Jertfelmcul sub de martirii oo-i Tim. 4, 14-15); ca 9-11).^ (Ape. 6 omorindu-i asupra celor ce i'-au torturat, inabusit, torturat si hartuit in oficm
,

T9-23; 15, 15-21 inabuseau si prigoneau de moarte (Icr. 11, Ierusalim asupra asinenilor care IK 18-23- 20 7-13); ca cei din ca Mardoheu impresuwsera (4. Imp. 18, 13-37; 19, Is 36; 37) Mardoheu hotanse sa ucida umpra imputernicitului Aman, acest Mintuitorul asupra iudeilor, lolievreii (Estera 3-7); ca Insusi
;

Sfintitul liturghisitor, (sa sufere) va striga indureraf. Fiul Omului merge preotesc, Biu vinde va Se care prin precum este scris, dar vai omului aceluia in ofipreot pe turbura Mt 26 24; Mc. 14, 21 Lc, 22, 22). Cei ce faceau cum Liturghie, Dumnezeiasca ,-iul sau preotesc si mai ales in trujudecata lui Dumnezeu purta vor ereticii, si mdeii idolatfi colecsi sfatul tot impreuna cu nurile lor (Gal. 5, 70). Unii ca'aceia,
;

intelepciunea batrinilor. Cum a .suspinat Mintuitorul in fa|a surdomutului, pe care 1-a vindecat (Mt. 7, 34) cum a suspinat cu Duhul, cind fariseii vicleni cereau semn (Mt. 8, 12) cum a lacrimat si a suspinat asupra oscilarii credinciosilor, care mergeau cu El la moartea lui Lazar (loan 11,
zice.
; ;

nici la

ce

mai muri

cum

tivul lor internal (Ape. 2, 9), nici la ce mai trai, nici la ce

si

dupa cum am ma! mai muri!!

zis

nu mai au

turburare fee oficiulm preotesc adeseon, Multa neorinduiala in crisnicilor sau crismcelor adunate clicile acelea demonice ale lumesti povestin in ris, ve^mintarie, precum: vorbarie, pufniri Tangrad, asupra Sfmtului din imparatesc palatul

cum s-a tulburat asupra. lui Petru, cind acesta cugeta ; cele ale oamenilor, oprindu-L chiar si pp Dinsul de la Preaslavita Jertfa, numindu-1 pe Petru satana" (Mt.."16, 23) cum s-a tulburat
3538)
;

Cina cea de Taina, vazind linga El pe vicleanul ucenic tradator, asemeni diavolului (loan 13, 21 6, 7071) asa si sfintitul liturghisitor, constient de misiunea'sa, se nelinistes'te, se intristeaza, se turbura asupra acelora care vin cu duh strain in Sfintul Altar. Acea neliniste, intristare si turburare, provocate de o persoana. sau de colectiv, cu toate sfaturile demonice, meditarile satala
;

cu Duhul,

c?odinioara in constienti, auzmd acelea si loan Hrisostom. Unii liturghisitori umblind de cole, pina colo, vazind dioaia nechematelor persoane Gas-a diavolului adunaca si prin biserica, exclama indurerati: Alteon unn reAaLei" (Ape. 2 9; 3, 9). in urechea Altarului. huetul, pentru inchinare, observmd: vorbana,
. .
t

nice, pregatirile si desfasurarile infernale. se inregistreaza puternic de spiritualele aparate Divine, dupa care toti vor fi trasi la raspundere cu intreg colectivul satanic si se va striga la cer asupra acestora, precum singele lui Abel asupra fratf lui sau, Cain (Fc. 4, 10; 8, 24); ca Lot asupra sodomenilor si gomorenilor, care-1
.

&a

carturari veniti Altare hartuielile de prin unele biserici si risurile, neorinduielile ? i Altare! si canoane; comedii la si-au notat in carnete: Evanghelii in cadem nu sa ca loc intr-un Nu trebuie generalizat re au vazut bisencu nedreptatirii pacatul ponegririi, al napastuirii, Dumnezeiestiie Altare, cele care merg nezeu. In Sfintele Biserici si sau nndmala Sfinta, dupa porunca Dumnezeiasca, dupa Tipic ascuitare pioasa,. liniste, duhovniceasca, tacere,

ta^m-

ina-

torturau cu rautatile lor (Fc. 19, 929) 2 Petru 2, 78); ca israilitenii asupra egiptenilor, care-i asup'reau (Es. 2, 2325); ca Samson asupra filistenilor ce-1 nesocoteau si-1 batjocoreau (Jud. 14, 16) ca David asupra luf: Goliat, Saul, Ahitofel Avesalom... si a altor vraimasi (1 Imp. 17; 19; 31; 2 Imp. 7518; Ps. 143; 17; 51; 53-56; 3; 142); ca Ieremia asupra iudeilor
si-1
; ;

buseau

o armonie maestoasa, ingereasca, Dumnezeiasca. stare de piosenie si slujba unele persoane, care navaAstfel de impresii lasa in urma lor Altar pe linga crisnicul sau ajnea lesc in diaconic si in Sfintul pacatos este, and unele feme* sau de rind. Pe cit de uricos ?i foarte satanica pleaca din prona os fete, umflate de mindrie prmtre barbati, ca la circiume si strechiaza in naos nat sederii lor inca pacatuie^c tot atit de-uricios ? i mai mult slujbei dm biserica si strechiaza parasesc locul lor de ascuitare a

- toMJ-

V^f^

Vumn
in dlaconic,

11 -a

A mfndrioi

iji

a fiicelor ei

:.o:!

pcste cirsnic, unde nu au pravila si se mcarca cu sumede pacate: mindrie, neorinduieli, babilonii, confesari, s.a. pnn care turbura tacerea, buna rinduiala si linistea, ce trebuie a predomina in Dumnezeescul Altar (Ape. 8, 7; comp. Avacum 2 20; Sofonie 1, 7; Ps. 10, 4; Zah. 2, 13; Is. 14, 7).
denii

M osinda
riic

J0,

zizaniilor (fiilor si fiicelor celui rau) destinate ioculuives24(Mt. 13, 25-26, 29-30, 37-39, 40-42; 25, 3, 70-72, (Mt. veghiaza 24, care nu rea, cea sluga 47-46), la un loc cu

48-51).
protoparintii nostri, Adam si Eva, prin trecerea de la ascultare la neascultare, au pierdut fericirea si Raiul, s-auimprepersoane, surat de multe suferinte,' nevoi, primejdii, tot asa si acele la neasculbiserica, stinta din strechiind din locul lor de ascultare jduiesc prime se Altarului... larea de buna rinduiala, in urechea in care osinda si vaiul lor loarte mult. Noi nu le judecam, le ajunge premedisfat si cu se baga, fara sa-si dea seama. Cei care lucreaza neorinduieli lare contra oficiului preotesc si cei care fac vuiet si vai si amar Altar, in sfinta biserica, mai ales in urechea Sfintului osinda in focul vesnic, ei, ca infricoata judecata ii asteapta si

JDaca

Precum

se cere tacere inaintea

Lui", apoi cu atit mai mult in zeiescul Altar. Aceasta depinde mult de felul instruirii si pietatii inchmatorilor sa asculte de voia lui Dumnezeu, de porunca bisericii, pentru a li cu ingerii luminati inaintea Dumnezeirii, ori sa nu asculte, ca ingerii inrautatiti si mindri, revoltati contra
;

Domnului in tot locul stapinirii biserica si mai imperios in Dumne-

rinduielii

de Dumnezeu
in intern.

pusa

si

sa cada din cerul bisericii, cu dracii intunecati, ios

Mai inainte de facerea lurnii materiale, Dumnezeu a creat minunata lume spirituals, multimile ostilor ingeresti, duhuri nematenalnice, libere, int( ligibile, continu miscatoare, stiutoare, marginite in vreme si loc. Acolo lumina linistea, imparatea pacea, stralucea marirea, bucuna si fericirea. Dumnezeiasca, fiindca acele sfinte Duhuri luminate isi aveau toata mintea, ascultarea, supunerea si voia fiecaruia,

de

unde'va fi plinsul si scrinirea dintilor (Mt. 18, 6 10; 23, 1339; sfintei biserici, 24, 4851). Sa urmam cu totii buna rinduiala a si pazire ascultare daih sa preotesc, oficiului pacea pastram sa' totdeauna. fericiti pe deveni pentru a Dumnezeu, lui Cuvintului Ferich;i cei ce asculta CuViK:ul lui Dumnezeu si-1 pazese pe El"
(Lc.
11,

tocmai acolo sus, se iveste turburare, amestecare, ticalosie! De unde veneau acelea? Din nesupunerea lui Lucifer. Acela, lepadind dulcele jug al ascultarn a strechiat din treapta sa, tot mai sus, ca sa se suie deasupra tuturor ostirilor ingeresti si sa se faca asemenea cu Dumnezeu. ,,Ridica-ma-voi in ceruri a zis el si mai presus de stele (de ingerii Dumnezeului Cerului Cel Puternic) voi aseza scaunul meu. In muntele eel Sfint voi pune salasul meu Sui-ma-voi dessupra nonlor si voi fi asemenea cu Cel Preainalt" (Is. 14, 73 -.7 4). Atunei, indata s-a transformat in satana, impreuna cu o treime din ingerii ce s-au asociat cu el, s-au transformat in draci intunecati si astfel au cazut din cer. Ca si Lucifer cu ingerii lui, asa si cei ce si-au
lor.

afierosite

numai Creatorului

28).

Dar

iata,

204) 20b) 206)

Am cautat a fi dupa moda lumii Am laudat pacatele altora? Am judecat pe aproapele meu? Am fost nerecunoscator fata de binefacatorii mei? In loc
?

de a parasi mJndria

am

nesocotit

si

sfidat smerenia? (vezi

Oglinda

Duhovniceisca" pg. 2301-2552, de

autor).

AU;i draci cerceteaza in catastifele lor sa vada unde ar mai piitea afla vreo vina. pentru suflet. Sufletul, privind acele minutioase cercetari, ramine ingrozit. Ingerii, dind ceva, din darurile
agonisite si din sicria, pleaca.
si

de acolo,

la alta

vama.

lasat fiecare locullor (Iuda 1, 6) din sfinta biserica si se aduna in urechea (diaconicul) Altarului pentru neorinduieli, vorbarii, risuri si piri asupra altora, ca si ingerii rai (Ape. 12, 70), ponegriri pina la oitihtati, asupra sfintelor rinduieli, turburind pacea care trebuie

SI

ZORZOANELE IDOLESTI PE BOUL APIS PE FEMEI FETE BOTEZATE SI PE SFINTELE ICOANE. Chipul de'

sa predomine in Stintul Altar si linistea liftirgnisitorilor actiyi. Toti acestia cad in pedeapsa supra numitilor sinagoga a satanei" sau adunarea satanei" (Ape. 2, 9; 3, 9~; 1 Tim. 1, 20; 2 Tim. 4, .7475); a sadului nesadit de Tatal Ceresc, care cu timpul seva' dezradacina (Mt. 15, 73), vor cadea in groaznica osinda a cetatilor, caselor^ si persoanelor, care nu primesc pe trimisii lui Dumnezeu
si

impodobit cu:. idolul egiptenilor fata ne a rata pe boul Apis Acele desertaciuni mirgele, salbe, cohere si f elurite zorzoane le purtau, dupa ranguri, idolatrii si anume: faraonii, preo^ii mari si demnitarii fegipteni. Asijderea si idolatrii babiloneni si alt,i idolatri. Cei mai mici purtau mai purine desertaciuni* idolesti. Acele zorzoane ale satanieei trufii, au patruns in crestinism prin aducerea paginilor cu duiumul in biserica crestina, fara catehizarea corespunzatoare. Din cauza persecutarii si a martirizarii episco.

Cuvintul Lui; prabusindu-se mai cumplit decit Sodoma si Gomora (Mt. 10, 74-75; Mc. 6, 77; Lc. 10, 70-75), vor li in 'rindul

pilor si a preot^ilor luminati, luminatori ai poporului, acele idolatrisme s-au conservat tacit pina in zilele noastre, cind le vedem rasfatindu-se pe corpul si pieptul femeilor lume^e, care se inzorzo-

A
Mil

mlndrlel

^
l

fllcrtor ei

Vamu

a 11-a

neaza cu
cit

ele,

spre a de
la

Cind e-n fata judecatii,

nici

mai vorba de scapat

mai atragatoare

timile josnice. 0, ce mk-.I u e vrajmasul diavol!

(

, tfgata
,

chiar osinda s" rosteasca,

cuvemta.
'

amageste el chiiil pe cei ce poarta nurru del crestin, qa sa faca pe cola j rele ca pe niste fapte bul Acele feluri de pod< m ne be idolesti, cu care impo potonau idolatrii egiptmi
inv?ta
si
! !

r^itaT^ P-S ^St

le

,ca tace.

Nu

se-aude

"W^g* f * nUCa
?i

aparare,

mi, a mtrebare. s'rinfuSstnoda-i pune asta

Pate-se dupa canoane O icoana sau

kgea

bisericeasca

,_.

5* ^St

^SiTS*
aparare

si lor,

alti

pagini

pe
cu

idolll

Sttmatrpt^acelorlaltimembricerind
I

vedem

multa

cum unele femei ignorante, cu nume crestinesc, le agafa durere si pe fata Sfintelor Icoane ak Maicii Preasfinte, cu Pruncul Iisus Cu acest sacrilegiu se dezonoreaza Icoana Maicii Preain brate! curate, inzorzonind-o asemenea idolilor si a idolatrilor, a femeilor lumete de la joe, a curtezaiielor, etc. Prin acea inzorzonare idoleasca a Sfintelor Icoane ale Maicii Preacurate cu Pruncul Iisus
! !

sitatulm

drept de HS seama-n totul de-orice intrebare: zisa sus sinod Upuse mai
e

Pelt

du P& canoane
sfinta,

si

legea

icoana sau o

nnm om

ca

^"fasca?" sa-i vorbeasca.

.

in brate, se dezorienteaza, se dezechilibreaza. acele creatine care se apropie de ele spre inchinare si spre a lua pilda vie de smerenie, de modestie si purtare crestineasea 1! Si apoi ne mai miram de ce navalesc peste noi felurite primejdii, nefericiri, sfisieri, calamitati.
!

si

vra.jma.sii?

Aceasta o cunosc chiar si laicii, care nu se.ocupa mai de aproape de cunoasterea dreptei credinte, asa cum reiese din poezia hazlie de mai ]os, a lui Th. Speranta, din care strafulgereaza luminator 7 si un adevar curat:

dona si sinodul. Trece-o tana, tree si Pat ,Da raspunde La-ntrebarea judecatu, el cea Avocatul ins-acuma, la f^lfW"^.,.,,, ca sa puna o-ntrebare. Nu mai vine ca daunte, rkUcata. sttacbet, frunto Avocatul zice-acuma, uat in juue^a.. t^ir-i+nl Petriceanu, fost-am sfinte odoare dfla ieoTuJ pietre scumpe, r NascatoareL. Dumnezeu

j-^"*;

mSirPreacnratei, de

amCaf

UNICA MEA PODOABA ESTE NUMAI FIUL MEU

Serbanica Petriceanu, om cu casa si copii Si-a batut la talpa-averea si-a facut si datorii Si e doara v in armata, of iter, locotenent; Altiel, ofiter de seama si la slujba eminent.

Me Lui

tot cercetezi biserici sfinte, le

mereu,

SnSSSBSsT
?!"
el

Neavind avere-n urma,

nici

bani de-aruricat pe jos

.

Ce, sa faca bietul tinar? Se facu bisericos." Alerga pe la biserici si prin tirguri si prin sate Si pe cine stie unde, pin-prin locuri departate

Haiae! ia. <u,um . vrea. vei v scumpe. Fa cu ele ce Toate aceste pietre pamintesti comori nu yreau ^ nevoie de podoabe, am nevuic M-am N ^ n rlnaba este numai Fml Meu. cum ,i .e-am spus,

Dar odata,

ce

sa.

vezi?

La Nametii de Padure"
.

Sfinta toata-n pietre scumpe. El se-apuca sa le fure. S-apoi, ba e neagra, ba-i batata, Cind sa fure insa-l prinde. i-l trimit la judecata. la-nchisoare |i-l* Ba baga
.

m-am plecat si m-am snpus. En, en toima smerita, omeneasca ; erip npcredinta e Ma gindeam ca: one |ie>poate sa pede p f S easca. t Poate face vreo greseala, Cum a pedepsit odata p de-a ba voie o a je lume, Pe Cela ce, pentru

^aSST^eV
.

m ^ PjS^Jg^tfit
'

BOfl

Vama
I

a 11 -a

>;ir, pcdepseasca-ma lumea, cit de rail si cit de\ mult Eu, de glasul Preacuratei n-am putut sa. nu aseult. Pira dara. e nedreapta. N-am facut nici-o hotie,

Pietrele de la icoana,

Sfinta datu-mi-le-a

mie...

Dupa. ce dar, pe .nedreptul, fui in lume rusinat,

Cer,

La

dreptate, sa fiu astazi achitat" inainte dezvelite, Judecata se gindeste: Sa-1 condamne? Sa-1 achite
sfirsitul
apa.ra.rii,

ma

rog,

dupa

Nu-i prea vine, caci il crede vinovat Insusi el marturiseste, cu-a-sa gura, ca-furat. Sa-1 condamne? Iar nu-i vine. caci mai stii mai cum se face Cum se ia la urma lucrul si sinodului nu-i place?
Sa-1 achite?
.

Te trezesti chiar ca sinodul, si cu neputinta nu-i, Zice c-ai lovit intrinsul si-ai.ca.lcat raspunsul lui. Deci, la urma. ce sa faca? Judecata e silita Ca s-aleaga. intr-o parte. Si alege Ca-1 achita.
. .
.

Th. Speranta

IDOLII

BRAH^ANILOR iNZORZONATI CU SALBE MARGELE, lAnTISOARE, BRAtARI, ETC.

Chipul de fata, ne arata pe idolul Brahma cu capul impodobit inzorzonat, cu braj:ari la miini si la picioare, cu cohere, cu margele si salbe puse la git si atirnate pe piept, sta tolanit, impreuna. cu Visnu (eel de sus) si Siva, inzorzonata, stind pe un tron impletit din sapte serpi.
si

Proorocii, Mintuitorul, Sfintii Apostoli si Sfintii Parinti, au oprit si opresc pe crestini si crestine a urma idolilor si idolatrilor,

boi

V.-iniH

n 11-a

A
J >:,' nmjoritatea purtatorilor de nume \crestinesc, se sti|J duie&te zilnic a lepSda chipul lui Hristos, portul cuviincios, tinesc al strabiinilor si al parintilor nostri urfelepti si a iml>i.i|r,* chipul, portul desuchiat si slutit al stapinitorului vea'cului ncr. Im.i (loan 12,,31; 14, 30; 16, 71), a ingerului revoltat, cazut si despiiwi de dar, implinindu-se prin acestea, zicala intelepciunii batriniloil Unde-i bine," nu-i de mine; unde-i" rau, hop si cu" sau C,ipi moare de riie, dar coada tot ridicata-si tine".

mlndriei

?1

a fiicelor

ei

509

cm

imbracamintea
/ /

idolilor

si

urmeaza

diavolilor
.
.

(2
.

Cor. 6,

IS).
I

II

bine, acesti idoli sint impodobiti si >aca margele, hurmuzun, salbe, kliii.imurul gitului cu: cohere, franjuri, podoabe idolesti se inzorzoneaza (ji.'|.1ri la miini, etc. Cu aceste lumete, iar unele crestine, ignorante,

observam

inzorzonati

...

CELE ZECE ZEITATI EGIPTENE

idolu
egipteni,

Idolul

Buda,
poarta

ca
chipul

Brahma

si

alti

idoli

Maicn Domnului utirna chiar si pe fata Sfintelor Icoane ale groaznica urgie Divina- isi at rag (i I'runcul Iisus in brateP.! Ce si idolatrizare. lupra lor acele persoane pline de intunecime
|r

htlesc femeile si fetele

si

idolatri,

stapinitorului veacului acestuia, al ingerului cazut. Idolii egip idolatri, sint semidespuiati si inzorzonati ca fenicil. si fetele usuratice de azi. Chipul de fata ne arata' pe cele zec<

Unii oameni, pe-ai lor semeni

li

temlor

zertati

mari ale Egiptului

;

antic,

lumma
tul);

dupa cum urmeaza:

Zeita

Amon
si

sail

dispretuiesc in taina gresjta judecata, Judecindu-i dupa haina.

Cu

(parintele creator). Osiris (soarele) Isis

Su

(aerul).
;

Tefnut;

Keb (pamin
zeil..

(luna)

Horus; Anubiz; Neit

Acesti oameni n-au s-ajiinga La a-ntelepciunii poarta, Alegindu-si mereu caii Dupa seaua care-o poarta.

<'E

Neftis

(T.L.
lor

Tom.

mina
sint

semnul

II p. 581). Noua din acesti zei tin fiecare in Cracii, en toarta, care la egipteni simboliza sufesufletului.

rin^a i nemurirea

Precum vedem

bine,

idolii

acestia

aproape cu totul despuiati. Pe acesti idoli ii imita majoritatea femeilor si fetelor noastre, care zic ca sint crestine. Ce contrast wtator! Acestea, in loc de a urma pilda placutei smerenii a Maicii Domaulai Hristos, de la care cer ajutor in vreme de necazuri, ele

loan 5, 19) apostrofeaza, la iesirea din rau imbracate cuviincios, cu rochie lunga Dublic pe niste crestine precumji a crestine or de dupa pilda sfintelor femei si fecioare, 1916-1918), dojenindu-le astdemult (inaintea razboiului mondial portul vostra afara din nndul celorce-i cu voi de ati iesit cu felasa lunga si nu scurta ca celelalte lalte" femei? Ce purtati rochia De ce provocati pe celelalte? minastire? femei? Doar nu smteti in raspund: Parinte ii celibatar, Femeile privind uimit la clericul noi, crestmele? conduce ne a sa ne spuneti dar dupa ce trebuie sfinta bisedupa ori lumii, a Dupi rnoda temporara si desuchiata lumu, care portul Dupa femei? rica si cuviinciosul port al sfintelor Dumnezeu 1m Cuvintul dupa oscileaza si se imbraca idoleste; ori 14, 4U). va cuvunta? (1 Cor buna i biserici sfintei sfaturile care lumma pannti rueam s& ne invatati. Noi asteptam de la orbecaim! sa si sa ne cufundam sa umblam, nu intuneric, in care care sa lummeze si de sare lumina de trebuinta avem Noi poporul, nu vrem a ne schimba portul care sa sareze, pentru a ne folosi. Noi isi schimba lupul parul, cuviincios cu porturile cele usoare, cum Noi vrem sa raminem cum ne schjmbam rufele negre saptaminal. strabunelor noastre. in portul sfintelor femei si al hotaacele credincioase, slabind din Dupa despartire, unele au cedat, ca diavolu si au mai rirea cea buna pe care o luasera, din rmnea, gulerul de tot, taiat cu foartecele din poalele rochiei,
[n eel

CLERICUL (UNIT) PROBOZESTE PE NISTE CRESTINE zacinda SE PURTAU CUVIINCIOS. Un cleric unit (cu lumea biserica, in

Mil

Vnma

U-a

A
"P entl^ ca au
iu bit

mindriei

$i

a fiicelor ei

511

maTmulfdSt^n
Adam
in

Parte din fa * a

lum*
it

4)

Cei

patru viejuitori inaripati

leu,

cu

cite

patru aripi

cu
Dum-

Rai

Sw
t

3^

SSSSn
Su
1

tulm li se Se imDotnv, ;

S?

(a

de:

om,

vi^el

si

vultur; formind Tronul Dumnezeirii.

' i

r
.

"h

tatl S l blSend

SCn

U Cfdat iSpitd ca Eva l Ce mseteaza du a niintuirea sufli P

'

'

5) Preacurata, iM-zeu-Omul.

Maica Domnului nostra Iisus Hristos,

(Is. 6,

cuvinteIe aceluia care va invatfi

Ui

DumneZf U > ? rin ^easta v!

comp.
Is.

6)
7)

Serafimii cu cite sase aripi

2).

Heruvimii cu cite patru aripi

Stintul

(Iez. I,

6).

vubtru

i^ege 13, J;

Sirah 37, 70; 75-20)

8) Celelalte sapte cete ingeresti.

9)

FERICIREA CELOR SMERITI IN RAIUL CERESC

1)

loan BotezStorul cu

Sfintii prooroci.

Ochiul

lui

Imparatul
3) <*)

Zi

Buhnf 9r f in "I ^uhui Sfmt chip

^
S
?1

Dumnezeu, Tatal

Ceresc.
'

10) 11)

Sfintii Apostoli.

"'^
61 11
' "

Hrist S

^nezeu-Omul,

Sfintii lerarhi.
Sfintii

Arhierei,
12)
13)

Stind ? e tr nul Slavei Sale. de porumbel.

mucenici

si

muceni^e.

Sfintii cuviosi si

cuvioase.

14)

Sfintii drep^i si drepte.

de cap pe Jautar, n insufla lui si tovarasului sau s& cinte cintece de jocuri si alte cintee curvesti, pentra a juca tineretul. Fetele impopo^onate cu moda seminudului, inzorzonate cu margele, salbe si alte zarzamuri, dupa chipul trafasului boier dracesc, joaca cu tinerii, idolatrizindu-se si robindu-se cu trap si suflet diavolului, care-i har|uie?te ca vizitiul pe cai si iepe (1 Cor. 10, 7; loan 8, 37-38; 1 lean 3, 8; Ier. 5, 8-S; Iez.
15) Boierul dracesc, tinind

22,

77).

16)

Deoparte a praznicului dracesc, un

alt trufas boier infer-

nal, insufla petrecare|ilor anticrestineste a fuma, a bea Muturi be^ive, a vorbi mascarkiuni, a cinta cintece curvesti, pina la donnitarea adinca in somnul pacatului si a mor|ii vesnice (Rom. 18,

7314; Ix.
8; 22, 15),

21,

34-36;

Efs. 5, 18;

2 Petru

2,

70-22;

Ape. 21,

17) Dracii,

dupa ce au posedat majoritatea

fetelor si femeilor

crestine, prin atragexea lor la petreceri anticrestinesti,

cu

jocuri,

cintece curvesti, vorbe putrede, mase&riciuni, sudalme, drScuiek, injuiaturi; le 'inva^a a aduce i in sfinta biserica si a pune cbiar pe Sfinta Icoana a Preacuratei Maici si a Pruncuhii Iisus, ielurite desertaciuiii idolesti: margele, salbe, lanjisoare, panglici, funde, moleisori, inele, cercei si alte farafasticuri Ceea ce faceau intuseca$n' egipteni idolatri si idolatrele lor femei, om, de animal, de p&sari si de tiritoare, cu
;

cu idolii lor cu cap de boul Apis sicrocodilul; budistii cu idolul lor Bada bifahmanii, cu idolul lor Brahma cu sfmtele icoajoe si intunecate acelea s.a. la fel fac si persoanele le iosnfla. sataniceascS, isprava cu unele sfinte moaste. Dupa acea impartaseasca, se chiar sa in minte ca sa se marturiseasca de forma, dupa can h cufunda in iadul Trememic fira o buna pregatire.
;
. .

si

ve^nic.

:.r:

Vama
18)

a 11-a

I
umpUndu-se de:
ilins si de d.avolilor si a
In si felurite lu-

mindriel

$i

a filcelor el

513

parte din crestini, imbracati modest, simplu, curat, cu preotul lor in frunte, dezgustati de acele petreceri si trufase impodobiri satanicesti, le intorc spatele scirbiti de multe
cruri satanicesti si inainteaza

groa.mce izbucmn urgie, rusine si disperare de vad in societatea se cind ales scri^nirea dintilor, mav cele rele in viata la conlucrat au nelegiuitilor, cu care
inputerea
lui airza-

pe calea

vietii, la

Biserica lui

Dum-

nezeu, pentru a se lumina. Ingerul bisericii, cu fata, vesela, stralucind de cereasca. lumina, inscrie in cartea vietii pe toti cti care intra, in sfinta biserica, asculta Cuvintul lui Dumnezeu si-L pazesc

pe
si

El.
19)

Dupa

repauzare, acesti putini, dar buni crestini

dreptcredinciosi,
vietuitori

pastori

pastoriti

umili,

dupa Dumnezeu,

sint dusi

de Ingeri luminati in Raiul pamintesc, unde se veselesc

vesnic este mult mai cumplit servim aici pe pammt. Cu cit e mat toare decit focul de ca-e ne fata de focul zugravit pe perete nuternic in ardere aceit fee arzStor, inca mai mult se deosebe ? te focul sau desenat pe hirtie, cu atit, ba pe pamint. Focul acela nemarnuncilor vesnice de local arzator de El nu intunecat si fara nici un pic de lumina. terial, mai intii este carbit carbum, benzina, lemne S6 aprinde din materii: ga., tortureaza cumplit. Focul acela este

^Fo^acela

pururea.
alti binecredinciosi crestini,

si

20) Dintre acestia: ierarhi, preoti, diaconi, ca.luga.ri, "calugarite, care au vietuit in smerenie si s-au

ostenit in viata lor a atrage si pe altii din pacatul mindriei, din

din alte felurite pacate dracesti, se ridica de ingeri deasupra Raiului pamintesc, in Raiul eel ceresc, in ^mparatia luminata. a Dumnezeirii. Acolo privesc si asculta. cintarile ingerilor si ale sfintilor si privesc cu nesat'pe Cel Caruia I-au slujit in viata. cu tot devotamentul, Care ii blagosloveste si le zice cu fata, vesela: Eu sint cu voi pururea".
petreceri si

TORTURILE PACATOSILOR TRUFASI In IEZERUL DE

ChipuL de fata., precum si in alte pagini din aceasta carte, ne arata pe pacatosii nepocaiti (adica nespovediti, necuratiti de pacate), despuiati defapte"bune si neimpartasiti sau imparta.siti cu nevrednicie cu Dumnezeiestile Taine prin iubirea creaturilor, a desertaciunilor, a impopotonarilor si a feluritelof pacate, in loc de a iubi pe Creatorul lor; ne arata. cum ii muncesc diavolii dupa
;

FOC NESTINS.

ce i-a aruncat in iezerul de foe vesnic. Pedepsele pacatosilor in iad

sint

insuportabile.

Ei

sint

torturati

inspaimintator,
despartiti

vazindu-se de Dumnezeu, Izvorul tuturor bunatatilor si f ericirilor eterne despartiti de multimea ingerilor si a sfintilor, despuiati de
;

participarea
lui

la
si

lmpa.ra.tia

Dumnezeu

aruncati in

tartarul intunec.os i arzator

.de

asemanindu-se celui ce nu avea haina.

si a bogatului nemilostiv" (Mt. 22, 1113; 8, 1118; 1924, si 25)' |. a. Ei sint munciti de propria lor constiinta, care asemenea viermelui ce nu moare, ii tortureaza. pururea pentru

nunta"

Lc. 16,

pacatele

lor,

pentru neascultarea de

Dumnezeu

si

de Biserica Lui,

ci arde nematerial i rtc pamint si niciodata nu se stinge superior tuturor focurilor de pe foe, pnvete cu ochn Pentru ati face o inchipuire despre acel scaparind de puterile lui araatoare Sufletului tau'un cuptor urias, si in mijlocul acelui asemenea cuptorului din Babilon (Dan. 3) de fnLat cuptor sa vezi un om legat de miini f fara a se termina. flacara, acea in turi un osindit, torturindu-se osmditi mistui, precum patimesc cei Sa-1 vezi cum nu se poate arzaprajeasca in acele flac an cumplit de foe aici, ci pururea sa se a vreo.da speranta de a mai scapa toare ale acelui foe, fara nici o cite si Ce tipetc groaznice va scoate acel nefericit. Vai! Vail Vai! ochii lui? oiraie de lacrimi va izvori din P Dumurilil ca acela, inaintea lm Cite rugaciuni fierbinti ar face toate da i-ar | munca! cumpl.ta nezeu, pentru a se izbavi de acea mai rabda Ar banu. ,i hainele averile, toate acareturile, vitele, P^ecutxi nuzerie saracie, degrabaorice.fel de boli, infirmitati, si moarte, numai si tortun temnita, golatate, robie, foame, sete, numai sa scape din acel cuptor infocat!!! vietuiti aici anticre tineste, O, pacatosilor si pacatoaselor, care pe care cautati a- vi le pregatindu-va zilnic prin poftele voastre miniind pe Dumnezeu^ pentru a si carora le robiti zilnic, treziti? N u va mai intoararde in acel cazan ve?nic, oare nu va mai Kecuierisipitor (Lc. 15, 7 7-^). ceti la pocainta? Macar ca fiul vesmca, careia va^ sortiti eeti-va, pentru a scapa de acea osinda de pacate si a zilnic, prin incarcarea cu sumedenii care ca si aceia, ca si alti pacatosi si toate darurile Dumnezeiesti luraeasca stapinirea fi osindit prin pocainta s-au sfintit. De ne-ar un ceas mtr-un cuptor numai bagati fi a greseala, pentru vreo sau a acelei slugi legata cu lanaprins, infocat, ca eel din Babilon rob umilit, osindit, oare. .. ce turi de miini ?i de picioare", ca un degrab robia aceea umilitoare, stnmati alege? Nu ati alege mai cuptorul fi aruncat un ceas in torare chiar pe toata viata; decit a pacatelor cere numai parasirea acela arzator? Si daca Dumnezeu ne

P^io^cu^, m

Sace

**.

914

Vnmn
1

n 11-n

veci.

vasnic? Acestea cunoscindu-le sa ne pazim de ran si sa facem binele ba cautam pacea si sa o urmam pe ea, spre a scapa de osinda si a intra veselia vesnica, pe care faea-se ca-tofi sa o dobindim, cu mila si cu ajutorul Bunului Dumnezeu, Caruia se cuvine Slava in
-Lui,
>

BMUltarea deBftvtaita de El, spre a ne izbavi\de locul nest ins si dobindi viata si fericirea vesica in fmparatia Sa Cereacsa, oa.e j de ce nu ne indreptam credinta si viata, dupa voia si placerea Un? De ce nu vrem a-L asculta si a dobindi Raiul? De ce nu ne strimtoram si H oi putm aici, vremelnic, spre a ne bucura in tmparatia l
>i

Amin.

VAMA

a 12-a,

A MlNIEI

SI

A IFJIMEI

Chipul Sfintei Teodora

vbrbeste tuturora C-ntre cer si pamint

Ne

',

Multe duhuri

rele sint,
,

rcindu-ne de acolo mai in sus la indltime pe ireptele vdzduhului, am ajims la vama miniei si a iufimii, In clipele ndvdlirii asuprd-mi a acelor monstri infernali, imi apdrea in minte hotdrirea Mintuitorului: Tot eel ce se minie asupra fratelui sdu degeaba, va
vinovat judeedfii..
.".

Ce
.
.

se lupta, frate draga,

:

^hddea
vd miniati,
voastrd.
al lui

Si sfatul apostolesc:
intristati

De

Sa ne-nsele-o viata-ntreaga

Cu Cu
Ca din
.

betii,

cu desfrinari,
si cintari...

siliti-vd ca sd.

nu

gresi\i.
. .

Soarele sa
spre

distractii

Nu

dati loc diavolului

Sa nu

Dumnezeu, in Care

v-ati pecetluit

nu apund in minia pe Duhul Sfint ziua rdscumpardm.

ingeri luminati
fi

Sa ne faca-ntuneca^i.
Vezi ca nu-fi va
usor

se lepede Toatd amdrdciunea, minia, iufimea, strigarea si hula, sd bum, altul cdtre de la voi, impreund cu toatd rautatea. Si fifi unul Hnstos. voud in iertind unul alluia, precum si Dumnezeu v-a iertat

Sa

strabati

vazduhu-n zbor.

Devi,

lepddati
Colo's.

toate acestea:

minia,

iu\imea,

rautatea,

hula

s%

tot

cuvintul de rusine din gura voastrd..'. " (Mt. 5 21

24

Efs.

4 2627,

Caci cuprins de multa teama Vei urea din vama-n vama" Si-acolo vei fi-ntrebat

30-32;

8-9/
ma
cercetau

Pentru

eel

mai mic

pacat.

amdnuntit despre feluritele muitime multa de laturi ale pdcatului- miniei i iufimii. Acolo era un boier drdcesc draci, foarte saMtici si fiorosi, iar in fiuntea orera sdu ca un idoi, asijderea foarte strasnic.de infn-

Arapii aceia

aspru

si

care stdtea in
cosat,

pacate grele, De prin vamile" acele Draci cumpli^i te vor lua Si in iad te-or arunca.
ai

Daca

deminta^ jimu sau. Giasui Mi insa nu-l intelegeam. Aceia fiind umflati sdlbatice s% iu$imea si rautatea lor, se muscau unii pe aljii ca fiarele
netmblin'zite,
totul dtn tulburindu-se si tipind groaznic, spdimintind

scaunuJ poruncind minios cu aprinsd iutime

si gtas

strain

ce,or

dm

jurul

lor.

Insa de te-ai pregatit, Spovedit, si Impartasit,

Ajungind noi in mijldcul

acelor rdi, se repezeau

asupra noastrd

Vei urea nestingherit Sus la Tronul lui Iisus Pentru care-ai plins nepus...

mare rdutate demonicd, cufetele lor insingerate de minie si iutime, si cu mele facute in minia ne cercetau, punindu-mi inainte toate pdcatele
si

iutimea

mea

cit

iutit,

tulburat i

am trait pe pdmint. Ori de cite ori m-am miniat, am tipatla cineva cu cuget rdusi cu privire sdlba-

.Ml,

Varna a

12 a

mink'i

$1

a iutimei

517

hrar s, ;Uru cele ce dm dragoste sfintd vrind a-l trage pe cmeva pdcate sia-l fmne in bund rinduiald, de tn-am tulburat cu minie sim^me asu^a h on de l-am amdrit, sau de l-am bdtut, on m-am Prf*pra cmva cu minie de vrajbi. *i tmind in nvine rdutatea,

Uci,

am

miniei

si

OCfili si

a dracuielilor, injuraturilor, feluritelor sudalme, mas'cariciuni, pe care le vom fi savirsit oricare din noi' in.
iutimii,

via^a paminteasca,

de ex. de:

Ca mare t**to*t& de uraganeputermce, ar'd> t~ hndu-mt stnmbatune cu care ma iuttsem eu aiunci, oamenu pe care-i Mbura em, stnganle, ocdrile si vorbele necurate P e care le-am zis in mima mea. Insa n-au dobindit ce doreau ei de la noi. SfintU ingeri care ma tnsoleau, te-a r&sfmns pentru acelea cu care md invimum siasa ammers inainte,bucurindu-ne in Domnul, acoperit Hind Sufleacat0 cu rugdciunile si darurile Cuviosului meu Pannte \

221?CUm
it!

SlCT

'

ocmn
kte
'-,

am

cum,

Toate acelea mi ff grozind. and unde fdcusem, miniindu

.
.

si

le

ardtau rind se cu vutime si

le

207)

Am

fost tare suparacios,

minios

(a), rautacios, fara dra-

goste, fafa de aproapele?

; m f
Vasile.

Minia este o dorinta aprinsa, prin care, eel miniat cauta dinsul, fie ca 1-a intrissa-s'i razbune asupra celui ce 1-a intristat pe acest pacat iata tat in adevar, sau ca numai i sepsre asa. Despre auzi, zabavnic ce zice Sf. Scriptuia: Tot omul sa fie grabnic spre a spre a g-ai, zabavnic spre minie. Ca. minia barbatului nu lucieaza
a)

Asa

trecindu-i,

i-am lamt

Toata aniaraciunea, minia, iutimea, stridreptatea lui Dumnezeu. garea si hula, sa sc lepede de la voi, impreuha cu toata rautatea Paraseste-te de iutime si lasa minia, nu rivni ca sa viclenesti" Ps, 36 5). (lac. \ 19; Efs.4 31 gilcevi, vrajbe, ucideri, iesiri din minte, nasc: se minie Din asemenea. Impotriva.acestui pacat, sta allele si pagube razbunari, care o arata Apostolul, zicind: Aveti rabdarii, pe fapta buna a
.

'

trebuinta de rabdare, ca facind voia lui Dumnezeu, sa luati fagaduinta"' (Evr. 10 36; M.O. o.c. p. Ill, rasp, intreb. 34; 35). Minia e unul din grelele pacate de moarte izvorind din: lacoboala mie, mindrie, nestapinirea de.sine, din lipsa de educatie si din nervilor. Miniosul stirneste certurile si infuriatul inmulteste pacatele...

Miniati-va

si

nu

gresiti.

Soarele sa nu

apuna

in

minia

vcastra" (Prov. Sol. 29 22; Efs. 4 26). Cel ce se biruieste de iuteala Marte (idolul razsi de minie, se leapada de Iisus si are in sine pe
boiului), ca

dumnezeu,

si

1 se inchina idolului tulburarii ca si elini

idolatri...

Cel e.vlavios,

daca. se

impotriveste patimilor,

diavolul

arunca din sageata lui focul miniei... ca. stie vrajmasul ca nici un lucru rau, ca minia si iutimea, nu izgoneste asa de tare umilinta si frica lui

Dumnezeu

da pe

om

miniei, si

din inima omului. Prigonirea (din egoism) iar orbirea il face de minia il da pe Om orbirii

lucreaza tot felul de rautati*(P.

Miniosii, iutosii, se

pp.395 2; 261 33; 456 50). tamaduiesc rugmdu-se pentru cei supiirati,
o.c.

ajun ? a v, ?9 a 161 timU a d^uitulut, injuratului de cele ? Sfint ? ci a A' + i feIuntelor su dalme. Dracii-vamesi ai acelei vami: negri "ik !, salbatici i frorosi se incaerau si se muscau unii ? pe altii. Seful vamii' foarte salbatic s, f,oros, sta pe un scaun de jivini intocate, privind cu mare cmda la Sufletul a] uns cu fngerii la vama lui. Unii din vamesn ace.a cerceteaza pe Suflet amanuntit de toate pacatele
l
-

T
-

ta ne aTata Pe !ngeri CU Sufletul

-

Teodo

cerindu-si

iertare,

studiindu-se pe sine serios,

si

neimpartasindu-se

'

pina nu se indreapta

folosesc bunatatea,

blindetea', mila.

>

MlNIE PACATOASA.
Stapina casei
ii

Niste copii. se jucau sUb o fereastra.

tot certa sa

nu iaca

atita galagie, dar ei

si

nu

asculei.

tara. Atunci, in minie, lua

o vadta de apa rece

o arunca pe
si

Copiii vazura primejdia, si se ferira, dar acolo era

un

copilas

MM

V;ini.i

h 12-tl

A
b)

mtnlei

^1

a,

Jutlmei

519 tot eel ce se minie

We.*
,

cltqva

luni.

Apa cazu pe
a ucis

inui.

Mima femeu

un

el, |j din aceasi pricinu copilu! copilas nevinovat.

Eu v4 spun

zice

Mintuitorul

ca

Deci, Intre

Pentru nici-un bun din macar nici pentru

ei

lurae,
oi

Lupii lupii"

niciodata

nu

fac razboi.

Deci, cu mierea fericirii, Doritori sa-si umple stupi'i

Oamenii, facind razboaie,

Sint mai
-

rai, chiar,

decit lupii. plinse

raspunse Atunci invatatul ii spus e ,,Daca yrei sa fie pace, lata ce trebuie sa faci: Cind vine barbatul tau beat 51 vrea sa se certe, tu ingenunche si te roaga lui Dumnezeu in toe sa te mum" Femeia asculta. Aceasta povata a fost ueajuns deaTuns ca sa-1 faca si pe el sa se intoarca de la betie Un Preot dadu acest sfat unor soti ca're se certau mereu, zicindu-le Cind aveti vreo mime si cearta intre voi, nu luati nici o hotanre, ci z 1C eti: Vom vedea poimiirie". Atunci veti vedea bine ca pncina pentru care v-ati miniat, n-a fost vrednica de cearta
..De

R0A.GA-TE ClND ESTI MtNIOASA. O femeie unui om mva at, ca barbatul ei venea mereu beat acasa se Wjatul o intreba: Dar tu ce faci atunci?" Femeiasi o
buna se&ma ca nu pot tacea
nici eu".

degeaba pe fratele sau, e vinovat judeca|ii; iar cine va zice fratelui zice nebu.111 >,raca", e vjnovat de dat sinedriului; iar cine-i va mile", acela-i vinovat de dat focului gheenei" (Mt. 5 22). Cuvintul frate" rostit aici de Mintuitorul, insemneaza: fratia de singe, de last ere, de nationalitate, de botez, de duhovnicie, de orice natiune Aici ni se in genere, deoarece toti avem un Singur Tata in ceruri. Pentru Dumnezeiesti. elese dreptatii ca'lcari a feluri de arata trei apoi mai mare, mai mica, inceput la pedepse: feluri de hotarasc trei pacatuire impotriva si in sfirsit cea mai mare. Intiia treapta de omului, fie si numai nemeritata a injosirea persoanei aproapelui e socotesc pe altul indestulatoare,temeiuri cu gindul. Daca eu, fara
1

imura
:

mai rau decit mine, ma minii fara temei, il osindesc in gindul. meu degeaba, pentru aceasta eu singur ma fac vinovat de judecata, imi atrag asupra-mi osinda. Injosind persoana altuia, chiar fara sa stie altii, ma injosesc pe mine insumi. ,,l'ar eel ce va zice fratelui sau raca", va fi vinovat de dat sinedriului", adica, de data asta nu judecatii personale, ci judeCuvintul raca" este siriac, si cum e aratat in Sf. Evansub linie, inseamna om de munca". Asijderea dupa Teofil, Zigaden, Hrisostom i Ieronim, inseamna: desert", fara creier" in limba ebraica.' Dar Sf. loan Gura. de Aur, marele tilcuitor al Sfintei Scripturi, insusi fiind de neam sirian, zice: Cuvintul raca" nu inseamna o jignire mare". El exprima numai oarecare dispret sau nerespect al unuia fata de altul". Mai exact raca" s-ar socoti in limba noastra: dispretuit, injosit, scuipat, indaratnic. Aceasta arata un raport de dispret al nostru fata de altul. Si atunci capatam ufmatorul inttles: numai personal in sineti de ai injosit pe altul, prin aceasta'ti-ai injosit persoana ta, ti-ai atras osinda. Daca insa acest nerespect al tau fata de aproapele se arata in afara, in public, daca tu ai dat celui dispretuit sa inteleaga dispretul tau
catii obstesti.

ghelie

(Ps. 4 4-5). Este un mime ce se naste din rivna binelui si a daptat Asa , mmiat Domnul nostru lisus Hristos cind a scos afarS dm fiSrict pe cei ce vmdeau si cumparau acolo (loan 2 74-76)
fel

MINIATI-VASI sX NU PAcAtUITI

de

mimat cind s-a

si

coborit de pe

Moisi

s a

de aur (Es. 32) sfmta, ca C1 omul dore te nu razbunarea pentru vktanSrile primite 4e kra tu ci se intristeaza cind vede relele lor si ar le mlature Mai ales cei sus pusi, cum sint parintii si indrumatoS tmeri lor, sint chiar indatorati sa se intristeze pentru pacatele sun" ?ilor lor si oarecum sa se si minie pe ei pentru a-i face noasca greseala si sa se indrepteze. Arhiereul Eli, desi a stiut' ca copn lui pacatuiau furfnd din carnurile jertfite, totiisi nu s-a minS pe ei si nu i-a pedepsit cum trebuia. De aceea a si fost pedepsit cu moarte naprazmca, si fiii sai si el insusi. (D.C. 275).

la vitelul

buna

munte si a vazut poporul inchinindu-se Aceasta nu este mini?

JffiJSSS
Zsl

prin acel raca", prin acel desert"

injosit in public, si deci, esti

prin aceasta tu insuti te-ai

obstesti, sinedriului,
>

supus judecatii

Si S-

adunarii.

Iar cine va zice prostule", acela e vinovat de dat gheenei focului". Gheena focului se numeste aicea una din vaile de linga Ierusalim, valea Ghenom. In valea aceasta evreii cindva, in-vre-

208)

aproapelm

Am Am

minie safiu: jidan, turc, pagin, magar, dine te etc sensmt cu dinju si am si strigat cu ura asupra altera?
zis la

M-am certat si am dorit a ma certa? M-am iutit meu in desert, ocarindu-1, zicindu-i raca, nebune
:

asuora
(b)

mea imparatilor necredinciosi, idolatri, aduceau jertfa copii vii idolului Molo'h, Cu timpul, idolul a fost sfarimat, dar grozava amintire despre aceasta a ramas, dindu-i-se numele Ghenom. Ea a ajuns locul murdariilor, unde se scotea si se arunca gunoiul si toate lucrusa nu faca rile netrebnice din oras. Si pentru ca acestea putrezind urit, acesmiros orasului si asupra arunce si nu sa locul de nesuferit fumsgau aceia valea in si astfel, foe, vecinic d'adea tor gunoaie li se

MO

Vama

a 12-a

mliilel 1 a iutimel

mereu giinoaicle. Din aceasta pricina, Ghenora sau Gheena, a ince put a se numi gheena focului sau focul gheenei. Si atunci cuvintel* Evangheliei capata urmatorul inteles: Daca cineva va pune p aproapele sau nu numai mai prejos de sine, ci'mai prejos si decit toti oamenii, numindu-1 ..prostu'.e", asemanindu-1 cu dobitoacele, prin aceasta si pe sine se pune mai prejos decit totj oamenii, asemanindu-se cu gunoiul moral, cu lepadaturile omenirei, al caror loc o

va agonisi paeat, Huhtorol )mul care va huli pe Dumnezeu, i?i obftea si-1 uci^. Nutnelui Domnului sa se omoare neaparat; toata Domnului, Numete huli de va ... pietre. Veneticul, sau bastinasul
(

hA

* viata Dumnezeu pedepseste ingrozitor pe huhton nu numai in paminteasca. De pilda: Nabuhodoviitoare, ei si in viata aceasta

se

omoare" (Lev. 24 1016).

'

Ghenom, in Gheena tocului. vedem ca, Mintuitorul, lamurind porunca sa nu cerea nu numai (uratirea fiintei trupesti a omului, ci inca
in valea

De

aici

ucizi",
si

mai

mult: respectul catre persoana lui morala. Omul pentru qm trebuie sa fie ceva sfint. El e Biserica vie a lui Dumnezeu (1 Cor. 3 76), icoana vie a lui Dumnezeu (Fac. 1 26).

foarte mindrindu-se cu Babilonul Turnul Babel reconstruit aer, a innebumt. frumos de el si cu gradinile suspendate in i a minca larba ca vietui a sus de de !?apte ani a fost canonisit .inimalele (Dan. 4 1634). Sfintelor Vase dm Templul dm Ierusahm,
n.sor

Jmp
.

Cind

umblam
si

cit

stncam ceva! Cind

faptun
c r
.

imprateasc& si sa printre comorile de arta, cit de bagatori de seama sintem de mult ne pazim ca sa nu lovim, sa nu pravalim si sa nu
insa.

ni se intimpla sa

mergem

in curtea

umblam

printre oameni,

printre aceste

iscusite ale miinilor lui

-

e lumea Punem in functie 55 fara nici o sfiala, repezim pe toti cei ee se intimpla inaintea noastra. Nu pneepem va sa zica, dreptatea lui Dumnezeu. Cuvintele le stun, le rostim pe de rost, ba si altora le repetam, iar ce inseamna ele in intregime, xiu pricepem. Inaintea ochilor nostri e n^gura deasa, rm-i mai zarim bine nici mlcar chipul. Trebuie deci sa iesim de sub negura cea deasa, trebuie sa ne apropiem cit mai mult de lumina dreptatii Dumnezeiesti ...

Dumnezeu, in acest maret palat, cit mai bine coatele si pumnii, sj

a mdrazimparatia lui darimata chiar in no^ptea in care (Dan. 5). betie la Sfinte lucruri nit sa se f oloseasca de acele ucis s-au l Dumnezeu, pe Senacherib imP aratul Sirian hulind munt el a si noapte, intr-o de Ingerul Domnului 185.000 de o Stasi 19). , ucis chiar de mina fiilor sai (4 Imp. 18; sa fie asemanat ingaduind Iudeilor, Irod Agripa, imparatul (F. Ap. 12 22viermi de ros murit de lingusitori cu Dumnezeu, a
fost ucis si
'

Baltazar, rapitorul

23. ..e.t.c.

Nu va
Batjocoritorul
:

amagiti,
isi

Dumnezeu nu

se batjocoreste"

(Gal.

_
7).

as'cute singur sibia care-1

va

209)

M-am

miniat, certat,

am

ocarit? (c)

c) Cine ocaraste pe Dumnezeu, pe Sfinti, lucrurile sir^rsoanele sfintite, adica injura (suduie) de cele Sfinte, acela hnleste pe

lui este fara iertare, si se cheama pacat dracesc (Ape. 13.6). Fata de acest pacat, toate celelalte pacate par usoare, fnndca hulitorul isi azvirle ocara impotriva lui Dumnezeu (4 Imp.' 19 22). .Ocarirea unui bun conducator de stat spune fericitul Augustin este o nelegiuire; a injura insa chiar pe Bunatatea

Dumnezeu, pacatul

focul ocaraste pe fratele sau h este rinduit lor, ci chiar pe Dumnezeu neamurile dar pe ace a care hulcsc nu pe Ieronim fund mtrebat fericitul zi Intr-o ce munca ii asteapta? de Dumnezeu, hulitor un pe pentru ce infrunta cu atita asprime atunci pot stapinul, si a raspuns: Ciinele latra sa-si apere curtea jje mine, Omoriti-ma eu tacea cind Dumnezeul meu este suduit? Pohcarp Sfintului .". Cind i s-a cerut dar de tacut nu voi tacea. Hnspe huleasca sa Episcopul Smirnei (+167), sa tagaduiasca si slujesc ii cind de de aril tos el a raspuns: -Jala, se implinesc 86 cum as putea eu huh Deci, rau. vreodata f acut fi sa-mi fara ca El Sf. 23 Febr. ox. p. 695). si Mintuitorul meu?" (V.
.

Daca celui ce vecmic (ML 5 22),

lovi.

pe Dumnezeu

Am
d)

injurat, suduit de cele Sfinte? (d)

cea desavirsita, ^este lucru 'inspaimintator " Tu eel ce-ti deschizi gura impotriva A-tot-Puternicului striga ingrozit Sf. Efrem Sirul nu te temi ca ar putea fi trimis foe din cer sa te mistuiasca?"
!

GROAZNICELE PEDEPSIRI ALE PACATULUI iNJURATURILOR DE CELE SFINTE. Sf. Grigore Dialogul ne istonseste

In Dumnezeiasca Scriptura vedem ca Insusi Dumnezeu hota^ de cele Siinte, hulitorii. sa fie ucisi cu pietre detoata adunarea, poruncind lui Moisi: Scoate pe hulitor afara din tabara, si toti cei ce au auzit, sa-si puna miinile lor pe capul lui, iar toata obstea sa-1 ucida cu pietre. Apoi fiilor lui Israil sa le spui
raste, ca, in]uratorii
. .

copil. Pentru draurmatoartle: Era un boier care avea Un singur fiu, nu si-1 certa sau unicul catre arata gostea cea mare pe care o lui, fara a-1 nebunule toate rabda Ii nicidecum, neintekptul tata. acel osindit vreme oarecare Dupa indrepta precurn s-ar fi cuvenit. huh si pe a sv blestema a deprinsese fiu neinvltat si rasfatat, se nepnand pe a, Intr-o Dumnezeu' pentru orice iucrU de nimic. fnca o de cupnns fost a ceputul sau tata il tinea in brate, copilul

522

Varna a 12-a

mlnlel

?I

a luttmei

523

mare. In acel timp de groaznica frica, care-1 cuprinsese, a strigal catre tatal sau, zicind: ,,Ascunde-ma tata, ca. hegrii aceia stau aici gata sa ma ia". Acestea le zicea pentru intuneeatii diavoli, p care-i vedea navaiind asupra lui.' In acel timp a inceput a hull pe Dumnezeu (a injura), precum era deprins. Atunci, odata cu hula

tabar cu biciul pe paste gura, zicindu-mi: Taci copil afurisit ca se abata din cale. sa dadu boh si incepu grozava ploaie hue".

h.inicu s-a rastit la ei

.

si le-a

Cel ce iubeste pe fiu sau pe fiica - zice Mintuitorul mai mult decit pe Mine, nu este Mie vrednic" (Mt. 10 37- Lc 14 262 Lege 13 6; 33 9; Ape. 12 77).
nic.

departindu-se Dumnezeu, diavolii i-au luat Sufletul copilului hulitor". Astfel si-a gierdut nesocotitul tata feciorul: vremelnic si ves-

urge girla din gura fel de ori va e frica si voua de Hristos, de Dumnezeu... Fire-ari al... bimsor si m-am furisat m-am frica, de traznet?" Mie mi s-a facut Bunicul luase greu. din trageau dat jos, raminind in" urma. Boh de foe se limba o cind u-apa de la drug si se sculase in picioare, cu el pomemt m-am prelinse din cer drept dea supra lui. Deodata peste carul cu fugeau trintit la pamint. Cind m-am trezit, boh
fel

si a inceput a-i zis: Hais, boala.. de injuraturi: de cele Sfinte, de Sfinji,

.

invatatura si-n frica Domnului (Efs. 6 4; comp. Fac. 18 19; 2 Lege 4 9-^-10- 6 7 20-25.11 19; Ps. 77 3-11; Prov. Sol. 19 18; 22 6; 29 77).'
in

Parintilor!

Cresteti-va

copiii

vostri

drum. Venind linga el, am vazut Dumnezeu nu cu groaz ca e mort... Adevarat nene Gheorghe, 47-8). Se lasa batjocorit!" (Gal. 6 7; S. o.c. pp.
holde, iar bunicu sedea lungit in

COPILUL HU.LITOR
batrina

se

Era obisnmt a huh, osinditul. Pentru orice lucru de nimic copilul acela mtunecat la Suflet.si la minte, suduia, injura cele' Sfinte cele Dumnezeiesti. Odata jucindu-se cu alti copii, a hulit Numele lui Dumnezeu. Atunci (o! infricosata judecata si pedeapsa a lui
1-au luat diavolii cu trap cu tot, 1-au rapit din rmjlocul celorlalti copii, si nu s-a mai ivit, nici rM s-a mai auzit ceva despre el. Panntn smash, care -nu-si fac datoria lor de a creste pe copm si pe finu lor in invatatura Dumnezeiasca
si

S-A RAPIT DE DRACI. Intro carte istonseste ca era un copil rau naravit cu pacatul hulei

Dumnezeu) indata

Robert, in vreme ce era in orasul Spne, fa insa voi mai intu rugat sa' slobozeasca mai multi intemnitati. El le-a, dat lertare, sa stie pentru ce vina a fost inchis fiecare. Tuturor 1-a lertat. Eu nu sudalma, pentru numai unuia, care fu pedepsitmai deramine va injurator numai acest zise el lert pe toti oamem, de fata vinovati facut parte in temnita, Toti ceilalti s-au o savirsit El a Dumnezeu. acesta insa s-a facut vinovat fata de intemnitat putrezeasca impotriva lui Dumnezeu deci,

INJURATORUL DE DUMNEZEU SA PUTREZEASCA IN

TEMNITA. Imparatul

faradelege

in frica

vor

Domnului
'

fi

Lmd

Judecatii si groaznic pedepsiti! datornicn n-au cu ce plati, garantii platesc toata datoria'.
.

trasi'la raspundere in ziua

INJURATORUL TRASNIT.
istonseste

cu mimile mclestate pe teapa de la drugi, privind incruntat, de parca voia sa loveasca pe cineva care i se impotriveste. Ionel sedea iinga-el si phngea. Il intreb cum s-a intimplat, ? i el ne povesteste: Cum a termmat bunicu de cosit, a inceput vintul. Pina sa incarcam,^ a inceput si ploaia. Eu i-am zis sa nu plecam, ca daca ajungem virful dealului ne trasneste. Drept raspuns mi-a dat o palma

ingrozitor facu sa tremure peretii Sfintei Biserici. La iesirea din ?' -^ S(;nca aflam ca mos Ispas este trasnit in virful dealului ioata lumea se indrepta spre deal, unde mos Ispas sedea lungit
>

un dreptcredincios crestin - mergeam la Sf. Biserica Vazmd pe mos Ispas ducindu-se cu carul la tarina, i-am zisDa unde te duci, mos Ispas? Azi e sarbatoare, vino la Sf. Biserica" El msa imi raspunse rastit: Eu la Biserica? Ce sa caut la Biserica? La Biserica se due numai prostii, pocaitii aia. Fir-ati ai aluia cu pocaiala voastra si cu cine a mai scornit-o. .". Si'pleca. In car .era si un nepot al mosului, Ionel. Dupa un scurt timp incepu o furtuna grozava, si un a< trasnet
.
'

In sarbatoarea Sfintului Hie

se adunase o lurtuna groaznici in'anul 1891. Intr-o ospatane Propnepricinuite. mai multi oameni si vorbeau despre pagubele pe impusc sa ma due tarul sudui pe Dumnezeu, strigind: Acum dess-o lesi Dumnezeu, si asa va inceta furtuna '. El lua pusca si
ivit
1

HULITORUL PUSCAS TRASNIT.

Intr-un sat din Serbia s-a

carce spre cer, cind

un

fulger

il

lovi intr-o clipa.

la

fhndca nu gara cu'trasura- Birjarul injura intr-una, odata cu injuSfirseste zise" si rabdarea, calul. Calatorul pierdu pe Tatal meu! raturiletale, caci nu pot suferi ca tu sa batjocoresti lui! Calatorul tatal pe vatamat a cum Birjarul il intreba speriat tau, Tu ai Tatal si meu Tatal este raspunse: Bunul Dumnezeu ceru Birjarul suferi!' pot n-o eu vatamat pe Tatal meu, si asta
iertare rusinat.

DE CE INJURI PE TATAL NOSTRU? Un

calator mergea

mergea

Un om

TU IUBESTI BANII MAI MULT DECIT PE DUMNEZKU. al injuzicea

ca'

nu

se poate lasa

raturilor. Preotul

ii

nicidecum de obiceiul urit v a fagadui o suma de bani, daca se va st; ipitu

.

vremea stal.il. I... mai injura un timp oarecare. Dupa ce a trecut in acel limps omul veni la Preot sa-i ceara fagaduinta, pentru ca ii zise: Vezi cit de blefttml si n-a injurat. Atunci Preotul
stapinit

v:i

Vnmn

a 12-n

mtnlel

?1

a lutlniel

52!>

Pentru ,o suma de bam ai putut dragul lui Dumnezeu nu! Aceasta

ejtll e

rabdaW nu
iubesti ?

iniuri

semn ca

decit

pe Dumnezeu!"

mTmunt ai muIt bam1

dar do
'

Asa

puna ca pedeapsa a da o suma de bani pentru seama ca nu mult ar mai injura, pentru

ar trebui sa faca oricine are obiceiul de

Rime pentru undi^S. i de ce mai folosesti si i.me la treaba asta? Pentru ca pestele nu-i prost sa vina la undita goala. Trebuie
sa-1 ineli
,

a iniura Sa 4 Biserica De-buS

cu o rima, cu ceva mincare:

dragul

dea prea multi bani. Untaran tinar avea obiceiul sa injure cele Sfinte pentru orice lucru Nefencitul se obisnuise asa de mult cu
cite odata,

ca ar vedea ca trtbniest "tome sa

Apoi vezi,

meu

zise atunci

pustnicul

pestele este

mai cu minte decit tine. El nu meu, faci acest lucru ...

vine la undita goala, dar tu, dragul

acest

nemai aflind

pacat

alte injuraturi, zicea:

alte injuraturi!" El ruga pe prieteni sa'-l invete si alte U u noi. Pedeapsa lui Dumnezeu insa n-a intirziat. Lzmba luTa f os atacata de o buba rea, in urma careia i-a putrezit cu totul invreme ce restul trupului era sanStos. mai trait doi ani in cele mai Irofz az ~ g nice

De

as

incit

chmun,

arunei in undita diavplului fara sa-ti dee nimic diavolul, fara sa dobindesti ceya, Cu siidalma Te rog, diavolul te prinde fara nici. o rima. nu cistigi nimic. injunmai nu-ti injura. mai nu Domnului, Numele dragul meu, in si apoi ginduri pe pus Suduitorul s-a voie". ghia Sufletul de buna
ori injuri, tu te
. . .
.

Cum asa? Pai, de cite

?!

si

apoi a murit.
11

'

s-a lasat de sudalme.

(I.R. o.c. 29).

MlbHAU. Ce

mdV^70 *

DE CELE SFINtE

vechile canoane ce le aplica Bise,rica celor ce injurau in fata altera Anume sapte Duminici de laolalta trebuia sa stea inaintea usii B,sericii iar in ultima Duminica, descuit si fara manta, si in jurul grumazului i se lega o fume. Apoi se canoniseau sa posteasca cu pime si 3Da ?apte Vinen, sa hraneasca citiva saraci. Daca cineva nu voia'S C Sta P C&intA CTa afurisit du Pa moarte nu era ingropat cu preoT

pacate mari sint injuraturile se vede

lN VECHIME SE CANOsi

O CANONISIRE BUNA A SUDUITORILOR. Un om

an de
zile,

tinar

din

pacatul i-a spus Preotului la Sf. Marturisire/ ca poarta. pe Suflet intr-un suduit ori a cite multor sudalme, lntrebindu-1 Preotul cam de
adica de la cea din urma marturisire, dinaintea Sfintelor Pasti, a raspuns: N-as putea sa spun cite sudalme au iesit din gura mea intr-un an, dar cred ca au iost maimulte de citi peri am pe capul meu". Atunci Preotul Duhovnic i-a dat acelui om drept canon de pocainta, ca, de cite ori va scoate din gura cite o sudalma, de
cite .un fir de par de pe cap. Facind el asa, ca daca mai urmeaza sa faca astiel, nu observat dupa un timp a peste mult timp va ajunge plesuv. Atunci s-a hotarit sa se lasede sudalme, si punind pa?.a gurii sale, n-a trecut multa vreme pina

'

>

atitea ori sa-si

smulga

fara

Regele Ludovic a , facut o lege ca, buzele celor ce injurau sa fie arse cu fier inrosrL El 'zicea :,,Daca cineva ma vatama pe mine, il lert bucuros; dar pe acela care vatama pe Dumnezeu nil voi lerta niciodata. Ba si limba mea as fi gata sa o las a fi'stra punsa cu fier si cu foe, daca prin aceasta as putea sa stirpesc
1

BlW^l^l^- DE
BUZELE.
mea
toate injuraturile".

CELE SFINTE

LI SE

A ^EAU

din

Cei ce au smulga numa

uritul obicei de a injura cele Sfinte

cite
si

si a

dracui

sau dracuiala,

Intr-un sat traia odata un om care iniura g rozav Injura la toata vorba. Nici cum nu voia sa se dezbare de 'acest narav unt si perzator de Suflet. Intr-o zi suduitorul iesi la pescuit Infr-un vas isi luase rime pentru undita. Un pustnic, care stia naravuilui eel rau, din intimplare tocmai daduse pe acolo

J VOTS Tu VULULUL

RA TURILE
f

de par de pe cap la fi'ecare injuratura vor vedea ca in curind se vor indrepta (D C

fir

un

sa-si

ce s-a scapat de datina pacatoasa a injuraturilor. Dupa. ce au mai trecut anii, si omul nostra s-a cumi.ntit din ce in ce mai mult, gindindu-se cum s-a eliberat el de obiceiul sudalmelor, i-a spus unui prieten al sau asa: Astazi imi este si rusine sa ma gindesc, ca eu m-am lasat de injuraturi de dragul perilor de pe cap Oare de ce nu m-am lasat eu de ele de dragul Sufletului

meu

si

a mintuirii lui? Aceasta era altceva. ..".

s-ar gindi cit

?I

DR'ACUrfUL-SINT UNDITELE

DIAI

Daca oamenii
de a injura,
si cit

de urit

si de*

pacafos este obiceiul

degradeaza acest lucru, cred ca le-arfi foarte usor sa se lase i de acest pacat. Adevar graiesc voua, pentru tot cuvintul desert pe cared vor grai oamenii, vor sa dea seama de
de mult
ii

dinsul in ziua judecatii.

sele

-Buna

ziua,

JJa, laca, prind si eu niste peste. Si ce ai in vasul asta linga tine

omul

lui

Dumnezeu, dar
?

sudalmelor mici

si

36; Vezi si canonisirile mari, P.M.B. gl. 106113).

.

." (Ml. '12

si

pedep-

ce lucrezi aid?

M-am
oameni,

dat dracului: pe mine, pe

alfil, parinfii, copiii, sof, sofie,

vietati, lucruri si alte zidiri ale lui

Dumnezeu?

(e)

M-am

528

Vama

a 12-a

mlnii

?l

a lutlmol

527

batut, judecat cu frafii, surorile, rudele si aproapele meu? lucraj Impotnva rinduielilor Dumnezeiesti si contra adevarului Invederat )

Am

din aceste locun.case acele case i loeuri, adeveresc aceasta. Unele fac cele aratate aici. Un^Pa.ile Satanei, sint circiumile in care se este o casa de rinte Ortodox adevereste aceasta, zicind: Circiuma
(specific sudalme. Fiecare popor se recomanda cu ceva deosebit .si noi Romanii cu multe al sau). Slava Domnului, ne recomandam noastFe, cu cintadatinile cu nostru poporul lucruri bune. E vestit ne fac de rucare urite, lucruri unele si avem Dar rile noastre. pe romaneasca, circiuma i este acestea sine ?i de pomina. Intre speintreprindere o E noi. avem o Care nici o natie nu o are cum din care ies cele mai cial rom :neasca. O tabrica special romaneasca,
. .

e)

tot

niciodata in viata acel cuvint spurcat. Din cuvintele tale te vei indrepta, si din cuvintele tale te vei osindi..." (Mt. 12 36-37).

mai

vazu de drum. Taranul, dupa ce isi drese caruta, a plecat inainte pe drum spre tirg. Cum intirziase cam mult, il apuca noaptea pe cale. Pe cind mergea el asa pe drum, in dreptul unei paduri, iata ca-i lese mdinte un hot, care-1 opri pe loc. Cine esti tu?" stngat taranul. Acela i-a raspuns: Dracu!" ...si ridicind pusca asupra lui, i-a luat toti banii pe care-i avea in punga pentru tirgueli Dupa ce tilharul s-a facut nevazut in padure, taranul plecind de acolo, isi aduse aminte de vorba ce-o zisese, si dojenindu-se pe smesi, isi zise: Iata, am zis ca ma due la dracu, si la dracu m-am aus! De atunci taranul r-a invatat minte si s-a hotarit sa nu

apropiat. Fund ploaie si noroi, i s-a stricat pe drum o roata la caruta. Necajit toe, cum stStea el asa in marginea drumului iata ca veni un satean din acea parte, si-1 intrebS: Unde te duci creatine?" laranul foarte necajit si cam necredineios, i-a raspuns: Ma due la dracu!'... Omul intristindu-se si plecindu-si capul, t'acu si-si

DRACUITORUI. JEFUIT DE DRACU. Un taran obisnuil pomem pe diavolul, calatorea intr-o zi spre tirgul din orasu]

uricioase injuraturi si rautati.

."
.

-a

depozitul eel Circiumile, gurile acelea de iad,- au fost si sint acolo mare al sudalmelor, Acolo s-a agerit diavolul injuraturile. De duhul acolo, odata cu si le imparte prin sate si ora?e. Cei care intra
alcoolului, se impartasesc i si alta sint fiicele diavolului.

cu duhul sudalmei; pentru ca

si

una

VORBESTI CU LIMBA IADULUI. Un

intr-o

zica

pentru mjurat s^dracuit nu?"... lac a asa: copfii sint icoana parintilor care cad, impreuna cu fiii lor, in osinda vremelnica si vesnica daca'
nu-i invata
si

injurind a de cele o, Simte sx dracuind in fata parintilor sai, care faceau haz de el ca-i destept. Preotul le zise: Ce barbat vrednic ati scoate din eopilasul acesta, daca 1-ati invata 'si creste mai mult' crestineste' Ce rugaciuni 1-ati invatat? Stie el a se ruga? Ba nu raspunsera parmtn cam incurcati ca e prea mic pentru rugaciuni !" Cum le-a zis Preotul mirat pentru rugaciuni e prea mic? Si

IC PENTRU RUGACIUNI nAT^l^x^ Un ^ Pre0t Vede aude intr"

SI

PENTRU

SU-

zi UX1 c P ila?

pe un drum. Mergind el, vede in loc, injura si dracuia femeia, copiii si vitele. Preotul se opre?te in intra si suduitor, orhului mirat de cele ce auzea. li da bunaziua inmuiase, mai se ca observind discutie cu el. Din vorba in vorba, vorbeai Preotul 1-a intrebat: Te rog f ii bun i spune-mi: in ce limba Suduitodumneata?" acum, mai inainte de a intra eu in vorba cu astia care rul mirat, a intrebat: Cind? Cind iniuram si dracuiam pe raspunse de ma amarau?" Da" i-a raspuns Preotul. Apoi romaneasca". omul in ce limba sa vorbesc ? In limba noastra adeAtunci Preotul ii zise: Ba, te rog sa ma ierti daca ti-oi spune Dumnevarat. Dumneata atunci cind injurai de cele Sfinte, de cele

Preot trecea odata ograda un om, suparat care isi

dadeai dracului: femeia, oopiii, vitele si lucrurile infernala celelalte, d-ta' vorbeai in limba draceascS. Limba aceia care, in cu iad, din diavolilor ?i a Satanei limbilor este asemenea Lui" Cortul !?i Lui Sfintii pe Dumnezeu, rautatea lor, hulesc pe
zeiesti,

cind

iti

nu-i cresc in invatatura

Domnului
si

si

ale

Bisencn Lui.

in sfaturile sfinte

SCOLI
lac

DE INJURATURI.

13 6). Preotul si-a luat ziua buna iar suduitorul a ramaS ca traznit bine, in mijlocul ograzii, gindindu-se la pacatele sale. Socotindu-se s-a indreptat viata si n-a mai injurat, nici n-a mai dracuit.
(Ape.
;

Orice casa

complotun pentru despuierea cuiva de Darurile ce le are de la Dumnezeu, pentru tesut intrigi, pentru fabricat: minciuni, clevetin, ponegnn, invrajbiri, dezbinari si mai ales unde se huleste ^umele lui Dumnezeu, unde se injura cele Sfinte. cele Dumnezeiesti, unde clocotesc scirboasele sudalme, acolo e lipsa
lumina
nezeieascaL, este pustiu, intuneric, pierzare, acolo este locasul nei si al ingenlor sai intunecati. Lucrurile diavolului

orice loc in care se

Dum-

Satacare se facin

Cuvios Parinte Calugar, care facea Manastiri ce impodobesc pamintul Stintele din ascultare intr-una in mijlocul cimpului un lucrator odinioara tarii noastre, a intilnit curgeau blesteme ?i urite injuracaruia incruntat la fata, din gura turi. Apropiindu-se de acel lucrator, calugarul ii zise: Spune omule, nu-i asa ca. tu esti de loc, din iad?". Lucratorul facu ochii mari si intreba pe calugar, ce vrea sa zica cu vorba aceea. Foarte prietenos,

TU ESTI DIN IAD! Un


U28

3
A
mtniel
*i

a lutlmel

529

Cuviosul Parinte

iftraun asa:

Pe aid pe

la npi se vorbeste

roraj
so

om care vorbeMe sirbSte jndata feu fee despre dinsul parerea ca trebuie sa fielin SerlL" Despre un al trei ea care vorbeste in limba albaneza, imi inching ca trebuie sa fie din Albania. Cind aud pe cineva vorbind itaheS cred ca am de-a face cU un cetatean din Italia. Tot asa, cind aud pe cmeva ca blesteama si injura, imi tac parerea ca este de loc din iad fnndca vorbeste asa cum se vorbeste in iad. In Rai rasuna cintarile de skva ale tngerilor, dar iadul este pli de blesteme si de vorbe unte ale celor osinditi sa stea intr-nsul. Astfel, eu de cite ori aud pe cmeva bkstcmind, dracuind, hulind si injurind de cele Sfinte mS gindtsc ca acel om trebuie sa fie de loc din iad, ca diavolii" Dupfi aceasta explicatie calugarul a plecat mai departe in drumul sau lar lucratorul a ramas pe ginduri, i dupa scurta

<a acel trebuie sa fie din Bulgaria. fiindcS vorbeste a?a yt>rbeste in Bulgaria. Cind intilnesc alt

om

.(

cum

Locului aceluia i-au pus numele Tabeera (ardere), pentru ca aprinsese focul Domnului printre ei. Domnul a grait lui Mosi ?i Aaron, zicind: Vma. cind aceasta. fiii lui Israil cirnbste rea va cirti impotriva Mea? Cirtirea cu care Viu sint Eu, zice Domnul \ h-sc impotriva Mea, o aud. Deci, spune-le: voi: In pustia aceasta hipa cum ati zis in auzul Meu, asa voi face cu de la douazeci vor cadea oasele voastre, ?i voi toti cci numarati
a
stins.
1

mM

lnJUre
'

S&

cTva^rS
Fia
(S

^^

vreme a luat hcX WeSteUe nid SS nu mai dra ie

'

ori citi a^i fi la numar, de ani in sus, care ati cirtit impotriva Mea, mina, M-am nu veti intra in p&'mintul pentru care ridicindu-Mi lefoni, ?i Isus, fiul lui Navi, jurat sa v& asez, ci numai Haleb, fiul lui ajunge prada vrajmasilor, vor ca ziceati voi Pe copiii vbstri, de care pe care 1-ati nesocotit pamintul cunoaste ii voi duce acolo si ei vor Copiii vostn vorraacfiasta. pustia in iat oasele voastre vor cadea pentru pacapedeapsa suferi vor ?i ani, taci prin pustie patruzeci de voastre in oasele toate cadea vor voastre, pina cind
tele i cirtirile

pustie"

,Wn'; impotnva

tana) 3 deSchis gura a incePu s& ^ r^ lui Dumnezeu/sa-I huleasca numele Lui,
?i "

?'

ESSFff "
autor)

hT

i* Cer "/A

rosteasca hule Cortul (Biserica

mjuratunlor

I3 6)
si

(Vedeti mai p g dracuitului", pp. 1-368,

*

^ *S;
de
cirtit

(Num. 14 26-33). neamul lui din neamul lui Levi, Datan ?i Aviron din si batrmi Israeliti to^i lor, ai Ruben, dimpreuna cu 250 de tovarafi si xirtmd Moisi, lui impotriva cu renume in popor, se razvratira Pentru cesfinta. poporului e Ajunge Toata adunarea zicindaceasta voi mai sus de poporul Domnului?" Moisi auzind ridicati va
Core
S

Am
,
.

!
*:

VSZUt nedre P^iri, ori - > pngomt, in mare suparare, paguba, strimtorare ?
.

SSb 1
f)

!t

!n*Potriva rinduielilor Dumnezeiesti

C2eU (f

dnd Sm

Am

im-

am

St

Mime va a cazut pe fata sa si a zis catre tovarasii lui: trebuie s& stea linga Dinsul! cine-i al San, cine-i Sfint, i cine ca sa nu Apoi a zis poporului: Departati-va de acesti razvratiti, mor cum acestia vor mun pieriti impreunS cu ei. Dac& oamenii Domnului nu sint tnmisul toti oamenii, atunci va ti semn c&' eu prin asta ca ei au vetiximoaste pamintul, inghiti ii va
arata

Domnul

Dar daca

PENTRU TOATESA MULTUMIM

SA NU GlRTIM IN NECAZURI

dupa care s-au pedepsit aspru si s-au pierdut de pierzatorul. ,,PoporuIa cirtit in gura mare impotriva Domnulu ficind ca-i merge rau. Ond a auzit Domnul, S-a miniat. S-a apr^s mtre ei focul Domhului i a inceput a mistui mSginile tabeS Poporul a strigat catre Moisi. Moisi s-a nzgat Dommlt i
pustie,

cind ni le ea ne Posomorim, cSJm 1111 ?I Ch 3r huHm imp triva luL Asta nu-i fapta cStTneksc^Th uhovmceasca su b-omeneasca, pagineasca, dobitoA^',? nW Sa mul * umim Domnului pentru toate, si in bint^i' fe CC Se SfeSpKHiT ca f , **? Ca CSte rau insuPrtabil. Sa nu cirtim israebtii in
'

L :; elt
S

strabuni or nostn zice: Cind ii dai, ii fata vaca si cind ii Yeri 8 moare vitelul". Astfel se intimpla si cu cei mai mul i dinte'no'oa t mem, care, atunci cind Dumnezeu, ne da: bine, avere sanS ate aC U bUna f ire

m^lM^^l
SI

SUFFRTXrn?- rr

H hi
?i
'
'

m T T
'
-

*
'

ne buC

ltUmiri: iar

' saMmVultuniti:

Sa

locuinta lui Core, miniat pe Domnul!" Si s-au departat toti de usa cortului lor, la stateau si iesit au Datan si Aviron. Si acestia s-a deschis vorbi, de a contenit Moisi a cu femeile si cu copiii. Cind cu casele, impreuna vii, de razvratiti indata pamintul si a inghitit pe 1 -40). (Num. \6 cu neamurile si' cu toate avutiile lor... impotriva ddua zi, toata adunarea copiilor lui Israil a cirtit poporul pe omorit ati Voi lui Moisi i impotriva lui Aaron, zicind: si Moisi lui Domnului!" Pe cind se stringea adunarea impotnva Cortul spre privirile impotriva lui Aaron, si pe cind isi indreptau Slava Domnului. intimirii, iata ca 1-a acoperit norul, si s-a aratat

Atunci Moisi

Aaron au venit inaintea Cortului

intilniru.

Domnul

'

din mijlocul acestei a vorbit lui Moisi, si a zis: Da^i-va la o parte la pamint. adunari, si-i voi topi intr-o clipa!" Ei au cazut cu fet,ele pune Altar, pe ea de foe in pune cadelnita, Moisi a' zis lui Aaron: Ia caci ei; pentru ispasire fa si adunare la tamiie in ea, du-te repede cadelluat Aaron a urgia". inceput Domnului, si a

aizbucnit mihia
ntta,

Gum

zisese Moisi, si a alergat in mijlocul

adunaru;

si

lataca

830

Varna a 12-a

A
Iniyrilor si a
hu'.'la

mlnlcl

5I

liH'niol

531

urg.a pnntre.popor. El a tamiiat si a tfacut ispasire pentru popor. b-a asezat intre cei morti si intre cei Vii, i urgia a $ Petrusprezece mu sapte sute de insi au murit de urgia aceasta f de cei ce munsera din pricina lui Core. Aaron s-f intorsa' Mo la usa Cortului intilnirii. Urgia incetase.

tapue

Sfintilor

Sai,

vora lua cununa de Mucenici.

'

Dupa

hU

si

,"

Aslfel, cind

cununa, dupa jertfa i biruinta. t sutennte, sintem in cele mai grele necazun, jefmn,
. . .

Egiptului... poporul Israelii (vreo 3.000.000* obosit peste masura de drum, pierzindu-si rabdarea, a cirtit
:

robia

PEDEAPSA CU SERPI VENINOSI A ISRAFT ClRTITORrlMPOTRlVA MANEI. 1 anul 40 dupt

TTTr mi-

dT^ (l
? Jea

'

IS"

? cautind grabnic pe Moisi, a zis catre dS u Am pacatmt "V .Am cirtmd impotnva Domnului si impotriva ta! Roaga-te Domnului sa departeze serpii de la noi". Moisi milostivindu-fe a nujlocit pentru popor. Atunci Dumnezeu i-a zis: F s de arama si pune-1 inaintea tuturor ca semn. Cei ce vor fi muscTti 1& ?ar de acesta de a P -ml nu 3? a lacut Iasa; si toti cei ce MoiS! erau muscati, se uitau la sarpele de arama si se vindecau, traiau... (Num '915-5] Pnvitor la pedepsirea cirtitorilor, psalmistul zice asa- Cirtit-an pnn corturile lor, si n-au ascultat deglasul DomnuluL Atunc El ?i-a ndicat mina asupra lor si S-a jurat sa-i piarda in pust u Sa P U OT Pn nt re prin alte"ari (Pri05ir Sf A p gr aZniCe P6 Se

ce ne-ai ikcut tu sa pierim in pustie? Noi n p daca ^ip"; ~ WC apa \i sr aceasta hrana proasta, ticaloasa, ne pricinuieste great a I" Atunc Domnu a tnmis asupra lor serpi foarte veninosi/a cl or xnu ? catun semanau cu arsunle focului. Multi au fost

lui

Dumnezeu

|x

lui Moisi, zicind:

De

nS

s^

b2 ?p
cati

hulesc, dracuiesc,^.. p.igoane, in care altii se tulbura, blesteama, Dumnezeu, cistigam lui multumim InjurS de cele Sfinte; daca noi Dumnezeu, 2) rusmam i) Veselim pe foarte mult bine. Prin aceasta: noastra a inaintea ridica ca un munte pe diavolul 3) raul ce se Dumnezeu lui multumind descrescut, devenind o nimica toata, 4) fuge, se pierde 6) rabdiavolul dispare, 5) micsoreaza, |,lrerea ni se
clarea

PPP^

mu

'

S*X

^ "^
suiLuiebic asa.

,-; a-

^i^^sZ^^t InTr
,r
.

PPP^> **

A*
cirtim,

ba nu

cum au

cirtit

ventabila pilda neastra cu multumire devine o frumoasa si fenciti devenim nostra, 7) vie de urmat pentru toti cei din jural kmba de mai prejos vremelnic i vesnic, 8) asta cu nimic nu este stateau calau, sihnd slavoslovitoare a Mucenicilor, 9) precum acolo prin hula urita si idolatnzart pe Crestini a se lepada de Dumnezeu infernal, zgirund si cu neca asa si aici sta diavolul cu siliri de calau a-irobilui, 10).astfel, cei ce vor suiiri intunecind pe crestini pentru infernale, jefuinle, jndureranre zgirierile feri: atacurile, necajirile, in toate, aceia dobindesc Dumnezeu pe cu multumire si slavoslovesc Aur, Om. 8 c. Cols.;. de Gura loan cununi'de Mucenici (Vezi Si indelung rabdator Pocainte, Sfintei Acest mare predicator al Prea Inalt.in Celui multimea si iubitor de Dumnezeu, totdeauna Padue ne acestea ca stiind feluritele necazuri ?i strimtorari, 1125; Lc. S3-12;. Mt. comp. tria Cereasca (Ape. 7. U, 9-17, Cols. 3 15; Evr. 12 22-24, 13 14, la o.c. T.T. 20-27; Filip 3 pngoana M t 8 10-12). Astfel, la orice greutate, strimtorare sau pomenit: de vrednice indureratoare, el mereu rostea aceste cuvinte Aceste cuvmte de mulSlava lui Dumnezeu pentru toate. Amin". a repausat (1.1. o.c. tumire le a rostit el chiar si in momentul cind si 30 Ian.). ia Filip. 4 6; V. Si 13 Nov. 27
. .

CRESTINUL BUCURlNDU-SE IN NECAZURI, INAINde Duhul TEAZA SPRE DESAVlRSIRE. Slin^ii Apostoli fiind phni erau
Sfint, se

bucurau

batjocorin, cind in prigoane, in dosadiri si-n

Cind noi insa multumim lui Dumnezeu in feluritele rele' jefuir grele patimin, fie de la oameni, fie de la demoni, fie de la stncaciuni S au boale grele ale

xMULTUMIREA IN FELURITE RFLE ST TRFTF pati MIRI NE INCUNUNEAZA CA' MUCENICL XceSa-f un adS curat. A multumi cineva in bine, la cistig si fericire, nu e lucru ma re a in unare st kc * oa cmar si salbaticiunile 2? f ^Vezi M.P. pamintului

batuti
Sf.

si

sufereau

pentra

dragostea

Mintuitonirui.

Nor-zice
rusi-

X Si5 r
P
si

Ap. Pavel -ne laudam in necazuri, stiind ca i nadejdea nu rabdare, rabdarea cercare, cercarea nadejde
neaza
prin
;

necazul lucreaza

p^liSS pi
o c

ca dragostea lui

Dumnezeu

g-a revarsat in inimile noastre

^ f 'r*
cera

firii

noastre omenesti
-

Si ^enmT
si

can

?<51

dat noua" (Rom. 5 3-5). Asa-i crestiin necazuri; ci sa ne impuneste, duhovniceste, ca sa nu slabim si corabia lui si sa ne ridicam deasupra lor, ca

Duhul

Sfint, Cei ce S-a.

ternicim,

luminam

mai

Noe deasupra
deasupra
6.

apelor potopului universal, ca

si alesii lui

Dumnezeu

calduroasa multumire a noastra inaintea

iUaintea lui

Dumnezeu Pentru
li

aceasta sin-

fiarei apocaliptice
;

(Fac. 7 18; Ape.

19

1-9; 7 970;

Dumnezeu. a

9^77).,

632

Varna a 12-a
\

~
A
mlnlel
?i

a iutimei

S33

JViyitor la folosifea duhovniceasca a cr fdUrite Cer ari Sf Ciril al Alexan^ie" zTe a? a ? precum mirodeniile Socotesc c& cele mai alese, cind se cu focul Hj arata buna mireasma a lor care este mtr-insele tot astfH i Sufletul cuvios, interbintindu-se prin ispitirea ce i far. pnn indurerari, face aratarea faptei ? ir* i ar mal i Ifratoare" (Evr. 2 70, 7S; F. Ap. n aCeStea Se lace )cunoscut Sufletul el ales
,

w7'
:

'

"

taSJXi

t%%

bunerl ^Rom

^f/

Evr. 10 34). Sfintii Apostoli, asa dosaditi, batjocoriri, baturi, jefuiti de cinstea lor omeneasca pentru Domnul, se duceau bucurindu-se de la fata soborului evreiesc,- ca pentru Numele lui Iisus Hristos s-au invredniclt a se necinsti" (F. Ap. 5 zice .// cOmp. Mt. 5 10, 12; 1 Petru 4 12-14). Decit a face bine mult mai mare bine este a suferi pentru Sf. loan Hrisostom

11-12) T.T.

o.c. la

de

Durn^eu

*****

^^^^c^flS
D^

Fapta buna este un rod al Sufletului si inlesnire. Jefuirea de averi insa, este cu face se Aceasta a voii sale. inlesnire da cineva o suma mare de ,mai cu Astfel asuprire si sila. vointa, decit a suferi sa i se rapeasca lui buna bani, sau alte averi din lucmri de un pret cit de mic. Si tocmai citiva bani, pasari ori alte

Dumnezeu

eel care-i jefuit.

aici este filozofia

cea mai veritabila a Sufletului" (Om. 10 ep.

Astfel,

totul este al

Damlui delus

'*

dat n Ua

Tes.), Aici este cistigul eel

,

mai mare

si folositor.

Cuvmtul Intrupat, mai

?i

intii

luptatori impotriva Lui datoria? Acum adauee

ne-a S" ol c r Vezi covirsiL ? 1

re
i

S
.

si ceia

~S*

Z?

S* ^T'^ ? fe vrajmasi ?
Cit

h de mare

ci prosladuhovniParinte luminat un VESTE-L.Odinioara Eram foarte intunecoasa. cesc m-am vazut ratacit printr-o padure loc de pricepeam dezorientat. Nu stiam cum sa ies de acolo, nu ma noaptea prinde .incotro sa apuc' M-am infricosat groaznic ca ma

faci, nu cIrti Impotriva domnului,

istoriseste

Sa cea mare catre noi. care pe camera i-a suit la cem Cme u iubeste pe Un iubitor
lor,

u rabirea

IstSSk hT T^ ca Acesla?
i

iubire

IwmSWnt^S

SUSr^t?^

Ce sa fac? Ma rugai fierbinte apropilui Dumnezeu. Strigai dupa amtor. Atunci iata vad un om indu-se de mine, spunindu-mi ca este trimis de Dumnezeu sa-mi arate calea; acela era Arhanghelul Mihail. M-am bucurat, si lasindu-ma condus de el, m-a scOs din padure la lumina. Ajunseram intr-un sat. Am tras la o casa, unde am fost primiti cu mult a buaa vointa. Stapinul casei era vesel ca se impacase cu un vrajmas al sau de moarte." lata zise el am avut un dusman mare. Eu am pamint in hotar cu al lui, si multa vreme nu ne-ani putut
acolo
si

ma

vor

sfisia fierele salbatice.

aceasta, cind

patimim ceva nentn,

?'"

?' li

eu'totdeauna am foSt.cu Sufletul drept fata de el. Acuma sint foarte bucuros ca ne-am putut impaca. Chiar azi am mi-a dat mina-cu el si 1-am sarutat. Si ca dovada de prietenie, iata, oemta in aurita Si omul eel bun arata cupa dat o cupa aurita.
intelege, desi
. .

Pentru

sobei. Miine

zise

el*
. .

iar
si

este

sarbatoare.

Am

sa

chem

fecioru,

am

sa petrec cu

ei.

am

sa beau vin vechi cu ei din aceasta

si

cupa aurita...". Pustnicul Ieronim zimbea cu bunatate

dadea

T^eiS E55S , pentm sS Ade * - ;r ffle^,"aVen n Mne

pot cuprmde.
c,

Intr-un din cap la vorbele gazdei. Arhanghelul Mihail insa tacea. si in zori tirziu calatorii s-au culcat. S-au odihnit ei ce s-au odihnit i-a zis: Scoala, ziua. trimisul Domnului a trezit pe pustnk si

de

frate, caci trebuie sa

calatorim inainte.

.".

S-au sculat. La pier aire,

'

'

atrimtoriri, surghraniri

'->,

z cor. 4

Arhanghelul a pus mina pe cupa aurita si a dosit-o in desaga. PustnirasTaci cului i s-a strins inima si i-a zis: Ce faci presfinte?" si mareste caile purtarii de grija a lui Dumnepunse Arhanghelul

#74; Rom. 8

77; 2 Tim. 2

zeu! Aa-i voia Domnului"

'

534

L9

fl

A
despartire, Ingerul

mlrtlfl ?1

a iu\imei

533

lecaram de acolo mai departs, si ajunseram la ,o casa mare Stapinul casei era un facator de rele, viclean, inrautatit si bleste mat. On pe unde trecea, lasa, in urma lui dira de in'tuneric, In buran, invrajbin si primejduiri. Era o zizanie, un fiu al diavolului
I

asemenea

ram

Plecaram. La despartire, Ingerul durui acelui om blestemat, paharul pretios putin transformat intr-o altS oarecare forma frumoasa (Ape. 35 7). Eu vazindu-1; m-am minia't ?i am cirtit larasi asupra lui. Ingerul observindu-ma, mi-a zis" Taci, si mareste judecatile lui Dumnezeu. Nu te mai minia nici ma cirti, ca te incarci!"

ramine mult timp

si casenii lui (Mt. 25 30, 39-46; F. Ap, 13 10-11). Ceru gazduire. Ne-a primit, insa cit se poate de prost. N-am puhit

dului, ingerul lua

ruga pe bunul gospodar sa lase copilul a ne satul vecin, pe care nu-1 cunosteam. Insoti si a ne arata drumttl spre cite-si trei, ajunseram la un nu dm asa invoi. Mergind noi latU curgeau repede, spumegind. bxn apa ,piere, ale carui valuri de am ajuns pe la mi]locul poCind peste rm. ,,,,.. pe podul mare de cu capul in josm valunle arunca copilul in brate si-1
I ,

acolo.

m-am l.nioase ale riului. Cind arri vazut a ? a, facut?!!! Nici un du-ma, am strigat: Va-a-a-i, preasfinte! Ce-ai Domnului! tnmisul singur pas nu mai merg cu tine! Tu esti sa faptuiesti putut ai copilul?
ingrozit
.i

mfuriin-

On

De acolo merseram mai depart la alt sat. Ajunseram la un cu fnca lui Dumnezeu si cu o spuza de copii. Ei iocuiau intr-o casa care se incuibase o mare saracie. Prin oarecare nefericiri acela isi pierduse toata averea. Sarmanul! Se mai incurcase si in nite datorii. Dupa opt zile, se notarise a i se vinde casa la licitatie. Ne primi cu mare plaeere, ne pofti sa sedem pe niste scaunele mici. Apoi facu o mamaliga marp ?i o rastuma pe o masuta joasa mamtea noastra. Luati si ospatati ne indemna el oftind Luati din ce-a dat Dumnezeu. Luati ca atita am. Tot ce*am stapinit mi-au vindut camatarii, si-au sa-mi vinda i ce mai am. tasa asta ? mi-a mai ramas si are sa mi-o vinda si pe asta boenil acesta nemU lostiv, care mi-i vecin. Am sa ramin cu nevasta si cu copiii pe **.*' drumuri. ".

om

Cum m-ai inselat. De ce ai innecat mi Dumnezeu ci, de buna al Ingerun esti Tu nu asa nelegiuire? acestea yorbite cu seama esti un diavol? Cind am sfirsit cuvintele impresura pe calauzitorul minie o mare si placuta lumina cereasca Tine bme socoteala meu, care-mi zise cu puternic glas sarbatoresc: asupra lui Dumnezeu, purtatorul. ce-ti spun Numai nebunii cirtesc Dragul meu! Paharul de aur a Sale. de'grija al tuturor creaturilor Pentru aceia 1-am luat ucigatoare. fost uns cu un fel de otrava foarte ar li baut din el nestund care de la omul eel bun ,spre binele sau, chmuit cumpht fi s-ar groaznic, cu casenii lui, s-ar fi imbolnavit acei oameni zile cu piarda se si ar fi murit. Asa-i ca era pacat sa faca numai sa si cumsecade, care cugetau sa placa lui Dumnezeu dat omu1-am cunoasca, bine oamenilor!? Transformat, ca sa nu-1 voise a o ce rau ce i-1 daruise cu gind ucigas, asa ca nelegimrea
!

lui

pe ai casei cufundati in somn. Dupa ce iesiram din ciirte pe poarta Arhanghelul Mihail se intoarse la casa saracului. Scoase citiva cilti din desaga, cauta carbuni sub cenusa vetrei din batatura, pus'e carbunn cilti si mototolul il viri sub strasina de stuf Mergind noi pe drum, ne intoarseram privirile inapoi. Casa saracului ardea im de mc * r[ care se ridicau spre cer. Arhanghelul Mihail ! 5f zimbea! Oftai cu naduh, si neputindu-ma, stapini, strigai indurerat: Ah, preasfinte E drept oare ee-ai facut. Oare asta-i

Intr-un tirziu, in tinguirile omului si-n plingerile copiilor, adormirarn. Dupa miezul noptii trezindu-ns, porniram la drum, lasind

lui i al casenilor sal face aproapelui sau, sa se intoarca pe capul tulbura, invrajbl si prime] dui vicleni, inrautatiti si demonizati in a cu care au judecat urmeaza a fi ]udecati,

^L

>

pe semenii lor. Judecata masura cu care au osinda cu care au osindit urmeaza a fi osinditi, care au auzit acescelor adauge va li se masuiat li se va masura si (socotiti de ei) mici mai acestia din Orice au faCut unuia tea pierde plata vor nu-si si facut, ai Domnului- Dumnezeu, Lui I-au Mc. 7-5; 4 24; Mt. 21 (Mt. 7 pierde lor. Cei rai cu rau urmeaza a se :'"' 33-44). "-'t omont si pismuit si-a care rau s-a pierdut ucigasul Cain,

Cu

voia

^Si

^^T

asta-i judecata dreapta a lui Dumnezeu?". Da 51 asta_i voia Domnului! Taci, nu cirti; ci

- raspunse

Domnului?

In-

pe fratele sau Abel (Fac. 4 8^-15). mabuseau Cu rau s-au omorit contemporanii lui Noe, care-1 am, cit a de de 120 cu ironiile lor batjocoritoare timp indelungat
luerat la corabie (Fac.

mareste caile

68).
si

.purtani de grija ale lui Dumnezeu V ^Mergind noi mai departe, trecuram. prin marginea altui sat. O casuta sta la drum intre razoare de flori, cu usa $i cu ferestrele deschise. La doi pasi intr-o vilcica, curgea un piriu cu murmur dulce. Albme de aur se teseau prin lumina albastra a zilei. Gospodaru erau undeva, la lucru. Singura bucurie a parintilor, era un
. .

Cu rau
T ,e

s-au pierdut Sodomlenii

Gomorenii, care nu sufereau

sa piechinuiau cu presarile lor, facindu-i zile amare acel drept erau ingaduiti ce din tinuturile lor; nestiind ei, ca pentru traiau. Indata ce a de sus'a mai face umbra pamintului pe care distrusi totalmente si fost arsi cu toe din cer si

Lot

si-1

umc

iesit

Lot dintre
19)..

ei,

au

copil..Os'pat-aram, ne odihniram,

si

ne-am pregatit de

plecare.

(Fac.

S
53fl

Vama

a ll-a

mttiiel $1 o Uitlme'l

537

17) Avesalom mcare lovit de urgia Divina, spinzurat cu parul capului de creanga unui copac si strapuns de trei sageti de generalulloab

Cu riu a fost pierdut: Saul, Ahitofel, Avesalom, Semei si alti care inabuseau pe David, batjocorindn-i, ponegrindu-1, turlu. nndu-1, viclenmdu-1, chinuindu-1 si suflind cu ura ucigatoare asuS U amncindll -se fo propria lui spada !'p (1 Imp. Jl 4, I ^aral. u 10 4), Ahitofel s-a sinucis, spinzurindu-se
rSi

?w
U

T ^'

(2

Imp

de zece

tmen

? 35-47t
CU
5u
,

care 1-au lovit (2 Imp. 18), Semei ponegritorul eneralul Benaia, din porunc? lui Solomon
(3

Imp.

(lac. SI folosim cu dreaptS socoteala si cu intelepciune de sus necunoas^nlof, in greutatea F :i 17) aceste aratari educative! In noastre in viitor, sa ne IIteren si neputinta strabaterei vederilor ragindu-ne cu lim cu trap si'Suflet in voia lui Dumnezeu Tatal, Dumnezeu-Omul, lubitul Sau Fiu, Domnul nostra Iisus Hristos treac& de la Mine paUtfel: Parintele Meu! De este cu putinta, voiesti Tu... harul acesta. Insa nu precum voiesc Eu, ci precum laca-se voia Ta" (Mt. 26 39, 42; Mc. 14 35-36; Lc. 22 42) si El va spre Domnul grija ta... nadajduieste

..Arunc'a

Pierdut Asirienii care incqnjurasera Ierusalimul 4 ?' ntr" n apte au murit 18 5.000, loviti de * i Ingerul Dom5 nulm (4 Imp. 18; 19; Is. 36; 37). CU U P ierdut Aman care ura de moartepe credinciosul r a a? ludeu Mardoheu sf irsindu-si ziiele in spinzuratoarea pregat P^gauLd acestuia (Estera 37).

s - au

face..." (Ps. 54 25; 36

5).

PS

PILDA PATRIARHULTJI AVRAAM. Una

bogatii,
<:ile

pe care Dumnezeu

le-a

dat Patriarhului

din cele mai mari Avraam in adin^

Isaac fiul

a fost lui batrinete si in stirpiciunea Sarrei, sotia sa,

/u

Ir

1-Lc.

ca sa-i piarda. I-am va intra in casa furiT si a celor ce jura strimb pe Numele Meu, si va pma va nsipi si lemnele si pietrele lor" (Zah. 5 raminea intr-insele 7-4). Acei rai care premeditare si sfat viclean au intins si intind curse aproape ui <J

ei, r a sa niara propria lor rautate satanica. Secera uriasa lunga de 20 -de coti si lata de 10 coti, adica blestemul lui Dumnezeu, intra in casele railor acelora care au furat si au jurat strimb,

pnn

7^ I? 90 075; 20 19 41 44; 21 2024). Am dat inapoi acelor rai paharul otravit de

If ^Ut LUCiga?ii

Mintuit rului

si ai crestinilor

pamintului. sau, in care i s-a fagaduit ca. va deveni tata neamurilor darurile ce toate decit mult pretuia mai Isaac Darul acesta bucuaverile, toate de le daduse Dumnegeu. Acesta era mai presu-s mansor, facut s-a Isaac riile si nadejdiile lui. Mai pe urma, cind Dumnezeu 1-a pus la incercare pe Avraam, si 1-a lamunt cu o mfrisau fiu cosata topitoare, poruncindu-i sa-I aduca jertfa pe unicul

dat drumul

- zice

Domnul Savaot

- si

mai Atunci Avraam nu s-a indoit precum facem noi pe pus 1-a totdeauna ci sirguindu-se, 1-a dus pe muntele Moria, dupa injunghie, jertfelnic si a ridicat mina cu cutitul asupra lui sa-1 indoi si a zice: se fara a daruise, i-1 Care porunca lui Dumnezeu pe fiul injunghu imi care eu, neamurilor, tata Cum ma voi face cu si dravie speranta credinciosie, adevarata fagaduintei?" Asta-i
legitim.

?i sa-1

piarda,

urmeaza a

se jeim cele ce

li

S? ^
Dumnezeu, fm n
?i

traind asa, s-ar fi ucis parinth ; ?^ar, voi muritorilor aveti " Ca taCere ?i in 3dbca evlavie sa'mariti caile Marelui Sfat Dumnezeiesc, necuprips si neinteles, adeseori de mintea "p" Acest zicirid lngerul ? a luat zborul inaltimile cerunlor, si s-a facut nevazut... Parintele duhovnicesc vazindu-se iarasi sineur s-a zisDum S " fletului -enesc. El estffoarte aproape fiecare dm noi. In El viem, ne miscam si sintem. -neamul lui

tnZrT

Sat^fi SJ^Wt-

!/^ SY ^ ^ m Maretf^n
rrn
*
-

piarda astfel cu propria lor rautate (Mt. 13 12- 25 28-30) dat foe casei saracului, ca, sub cenu?a ei scormonind sa ar e aCOl ' ?i Sa SCa e de saraci P - Co tart

se pare ca le

au

si

sa se

Am

goste inflacarata. ceiace Aceasta pilda vrednica de urmat, s-o imitam si noi, apnmi spre obstesc, binele Lui si ne va cere Dumnezeu spre Slava Cerurilor, pe care fie sa o dobma eritabila fagaduinta a Imparatiei

raS

^ ,? 0memni
at
-

P^ S

dim

si

noi impreuna cu toti Sfintii Sai. Amin.

clrtit

zicind: In boala, infirmitate sau mutilare (g), bine?" merge le pacatosilor si multe ce bunii CVestini sufar

Am
g)

De

>

SffiiTfS *f

raul de pe pamint, toate sint decit o umbra nefericirile, scirbele, bolile, ofensele, s.a. nu perioada a vietn abia perceptibila a suferintei viitoare in prima osinditilor in gheena. Mult mai mare si' mai grea va fi nefericirea nici o gheena in timpul periOadei a doua. Grozavia aceia nu are pacatosilor aici pe pamint, nici chiar in pedeapsa

SLABANOGUL

IN IAD. Tot

fncele Lui

dupa Har
?i

(F.

Ap. 17 26-29)

bunT" rt

d^'i deveni

fc fenciti vremelnic si vesnic

mp0tT V T V T' f ndu ^ 'f

laSa
1

Deci

con ducerii Lui, care este foarte

. . .

de A-tot-Intelepciunea Lui, pentru a

".

asemanare nici descnere a grozave in timpul primei perioade. O astfel- de tcribila Calug&r dm Muntele lor munci in iad, o aflam in istoria unui Stint la ce punct este Athos. Din istorisirea unui paralitic aflam pina nemaiputind suparalitic, Acel gheena. in netolerabila petrecerea

338

Vnmn

n 12-a

mtnlal

?l

n luUmel

539

porta grcaua boats de care suferea, rirt*ct 6 ra * Sa "e a seurta viata sa

,v

^
.

'

,a P4 """ teases. de suferil4a ce ma a inca de rabdat oe namfnt =i '; ? . CUra * ft P^"" este curat* auiui aurul jjnn pr^foc ? a ne-tr^r^ ioc, tu sa consimti , 1 * e f nntele gheenei. Pacatele n SUfo ' tale, drtirile revo^Srfi. t , Tale C ntra lm Dumnezeu, Care toate le lucreaza um a I k 1 prin suferinta propnulu'

*
'

i.

W^
.

~ rS ^^
'

neferirits

ii

in iad la osinpuilitic ca sa-1 cerM, mingiie $i sa-1 scoata lixul nestins, vesnic

ml vine

"1?

ttTu P

T* Staft'cTtu^Sl S? 5
*

pumnezeu-Omul
mcearca deci ce
vei

pac^ Ic^aTAe* smt Werintele vesnic^Ww

S^ ^
el

fafe

T ^t
*
'

,,,

SUfe "

h scapat

prin rugaciunile Bisericii"

" pa Care
re acele

suferiate nesfa^ite-^zise

in

sine

dSl

ln^ erului Atuid Ingerul lua Sufletul sau si mclizSS, " ft subteraneie radului, se retrase cu aceste cuvinte nungnetoare. dupa -trei ore voi veni sa te cautt"

mS

^n

paralitic

si-1

intreba:

Ei bine

Cum

te

afli,

frate?" Paraliticul

sa poata de dureri: Niciodata n-asi fi crezut ca gura unui Inger paralitic Nefencitul zici?" sa minti". Ingerul intreba: Ce voiesti dupa aici de ma scoate a de ii rSspunse: Cum? Nu mi-ai promis sufennte aceste in secole, trei pre, si iata ca am petrecut aici ani, tu am, grozave!" Ingerul ii raspunse cu duke zimbet: Ce zici
la strieat^lp c a (l

izbucnind in marea-i disperare,

murmura cu o voce mtrerupta

mura

a stnSa

>

^sa nimenea-nuraspuhdea
se strecurasera deja secole

secole?

intregi de

IngeSl

SlHil de"uS ?l?F

dar nimenla
iar prn^,;,-

se

P*. ca
1

tept

pe fleCare minut a vedea aparind

din dinti
sa

^n

pnilui, incepu a ge*ie scrisnind

Doua doua ore de ramas aici". Nefericitul bolnav decit trecut fi nu ore!!! Inca doua ore! Este oare cu putinta sa am mai pu mi o ora? Oh! Nu mai pot suporta aceasta munca rog, te Dumnezeu, lui tere. De se poate mlmai, dt poate fi vointa secole scoate-ma de aici Voiesc mai bine a suferi pe pamint, ani si ^venire doua a intregi, ba chiar si pina la ziua ,cea -de apoi, pina la
striga cu groaza:
! !

Numai o

ora a trecut de cind te-am parasit,

si

mai

ai inca

munca-

ioc de

sufe^^Z
h,
1

m m

'

^^

necare de sine, de propria

lOT

^^

*>

*SitS , i?l!,f
ngemi, cu un zimbet

riei

ceresc,

Ingere?ti se rSsphdi se apropie de nefericitul

& ***

mine!" -se a lui Hristos, numai scapa-ma. de aici. Fie-ti mila de Ingeml de ruga nefericitul gemind si intinindu-si miinile spre Panntele lumina. Atunci Ingerul ii raspunse: Dumnezeu iiind ta, asupra mdurarii si al mingiierii, arata Bunatatea Sa nefmita de stn_cit sa dar tu trebuie sa-ti aduci aminte de aici inainte si .424 b). ." .(V:R. o.c. pp. crude si netolerabile sint muncile gheenei.
.

540

Vnmn

a 12-a

A
i)

mtnlei

?i

a lutiniel

541

Am
h)

cirtit

dk

mi-am

pierdut viitorul? (h)

ClRTIREA ASIA E O FIICA A DISPERARII

SI

Suflete: barbari, femei, tineri si batrini... cir* tesc, tinguindu-se ca sl-au pierdut viitorul, ca nu mai au nici un rost pe pamint, ca mai bine nu se mai nasteau, ca mai bine ar fi

SATANEI. Multe

iese din lovituri lese dintr-un desigur ca orice obiect, orice unealta, lovituri nu primeste fieru pina ce iese lei de necazuri, suferinti. Cite Cite un fier de plug, un lant. sau alta unealta folositoare.

TOATE UNELTELE IES DIN LOVITURL

Ati observat/

din

el

o sapa,

murit, ca mai bine n-ar mai fi fost pe lume. si multe, multe altele... Cirteala asta curge din cumplitul pacat al deznadejdei. Cirteala aceea urita lui Dumnezeu, nesuferita Ingerilor, slabanogitoare
.
.

Sufletelor, si indragitoare diavolilor, a facut si face mult prapad in Sufletele care bolesc de ea, in familii, in neamuri, in societate, in popor. Cirtea'a asta este o boala rea, care trebuie indepartata

cu orice pret din Sufletele si din adunarea crestjniior. Boala acfea satanica a cirtirei si a disperarii pe multi i-a impins la sinucidere, desiei aveau ce face, si puteau face mult bine, foarte mult .bine in lume.

lemnul pma lucru de folos. Cite lovituri primeste poarta, car, etc. pat, dulap, serin, un face din el o usa, un scaun, fost mai multe loviCu cit un obiect est? mai pretios, cu atita au Pe caka aceasta sint si Crestinii cei adevaturile din care a iesit. les dm tocul ies si ei din lovitufi rati. Crestinii cei vii si adevarati pnn lovitree adevarati cei si cuptorul suferintelor. Toti Crestinii cele alese Vasele Domnului. turi si suferinte, ca sa devina uneltele si al-. necazunlor focul din au iefit si ies, de regula,
din
el

lovituri de ciocan

nu primeste chiar

|i

cuiul eel

mai mic pmace

iese

un

ce se

ale

Domnului'

suferinfelor.

NU ClRTI CA TE INCARCI DE PACATE. Un om mergea pe drum cu niste desagi plini in spate in urma unei trasuri, in care vazu un ofifer. Cita nedreptate zise el este in lume. Acel ofifer merge slobod in trasura, iar eu cu greutate in spatamergpe jos!" Peste putin se opreste trasura, si spre marea lui mirare, vede ca se da jos din ea acel ofrfer, avind ambele pirioare taiate. Cuprins de mila, isi zise: Eu n-as voi sa fiu in locul acestui ofiter, chiar de mi-ar da trasura si cu caii lui de pomana, pentru ca eu sint sanatos, pe cind el este schilod!" (D.C. 152).
PUTREDUL DE VIU MULTUMEA LUI DUMNEZEU. Un
Preot, vestit predicator, iesind odata din Biserica, vede pe treptele ei asezat un biet cersetor, cu un singur brat si cu un singur picior, iar capul si corpul ii erau peste*. tot ulcerate. Preotul i-a dat ceva de
el eu nu am avut nici o zi rea in toata viata mea". Cum se poate" intreba Preotul crezind are de a face cu uh smintit. Asa raspUnse

Cine nu stie ca necazurile oteicoana unui calator pnn muntn lesc pe om, aduemdu-si aminte de pote.cile muntelui. Ai pierdut inalti si primejdiosi. Esti calator prin gasit^pina si in acea poteca marcata si-ti bocesti nefericirea ce te-a acum iti vei pune la ascunsa poteca dintre stinci. Energie, -caci Eamiliarizat cu vaile si piscuerea incefcare" spiritul de orientare. drumul, cum, cam pe unde trebuie sa continui

NECAZUL NE FOLOSESTE.

rile,

vei ghici,

nu

stii

pentru a prinde firul marcajului. ? o binefacere imens Sv 1 1 "i aMarcajul acesta al potecilor este permanent treaza, de veghe V <tg*\
.

tine atentia intr-o stare toate \i ochii iscodesc ascutit in

p^ile. Te obbga

la

un

re

*ucr

pomana

si i-a

zis

o v6rba. buna. Multumesc

spuse

atent la locur% pnn care acela de a merge totdeauna folositor sa nsti a te ochii deschisi. Este mai me indruma, a locunlor. Ea te ^a sa ai o calauza prea cunoscatoare cum se col^ fiecare sti va si cele mai pitoresti poteci, Ste drepT nu stii pe unde ai umblat. iti, cu'toate acestea sa
treci,

get

P^^

a deu^

Te cteam^LTtu

ca.

cersetorul

Eu

Te-a dus altul de mina (O.M.P. 605) afara de Tine, aju Doamne al puterilor fii cu noi, ca pe altul miluieste-ne pe putenlor Doamne al tor intru necazuri nu avem.

stiind

din copilaria
zis:

mea

ca.

Dumnezeu

este prea

noi".

';"...,..

.,.*'

Nimic nu se intimpla. fara. voia Lui". Daca imi trimite boale, le primesc ca pe niste daruri ale mele. Daca. imi trimite sa.na.tate, o primesc cu placere. Daca nu am de
si

bun

prea intelept, mi-am

mincare, ajunez pentru pacatele mele. Daca. nu

ma. gindesc la

am

N-am avut astimpar? Am prigonit pe cei rabdarea? d-ml lm Sadat blindefea, smerenia si figari, hame foifa, tutun, avut: pe sotie si pe copii cind n-am
211^
_

buni? l^indrm-

!?

luxoase,

imbriuaminte,

Domnul

nostru Iisus Hristos pe Cruce.

;

Daca

pling

cu un

ochi,

ma

veselesc cu celalalt

pentru

ca.

ceea ce vrea Dumnezeu... Fie voia Lui"

210)

(C. o.c.

eu*nu vreau decit 1389).

(i)

chefun si S^cmnTidoLti (giuvaericale.) bani, bautura pentru rabdare? aite netrebnicii? N-am avut mapst ru stapm, dregator se t .g*tt invafator, 212) Ca pari'nte, sot, Kn pe ba ut mizeni, sau conducator, am asuprit, am facut tara supusi, si pe sotie, eievi, slugi, lucraton

Am

fost tare nerabdator cind

am

cazut in necazuri?

trupesU, duhovnicesti, ca ei sa stea impotriva

mea?

542

Varna a 12-a

A,

miniei

!>l

imimn

543

213)

Am

Mindefea si bun&tatea? Nu mi-am staplnit minia? (Vezi Oglinda Duhovniceasca", pp. 3225-3294 3335-3345 3354 3416; 3482-3544; 3552-3672, de autor).
folosit
;
;

N-am

avut rlvna nesocotita, rea, nebtin'easca, dnlceasca?

Alti djaci navalesc cu furie mare asupra Sufletului, cu cirlige, ca sad traga in iad si apoi cu furcilt sad impinga in iazarul de foe. Alti demoni mcaierati intre ei, cad in abisul infocat. tngerii dau ceva ptmtru Su'flet si tree inainte, ducindu-1 in mijlocul lor tot mat
sus, spre ceruri.

FERICIREA CELOR BUNI f N RAIUL CERESC.

1)

' .

2)

Ochiul lui Dumnezeu Tata.1 Ceresc. Mintuitorul Hristos Dumnezeu -Omul,

si etern,

Arhiereu,

'

fmparat

universal
3)

stind pe Scaunul Slavei Sale.

fata,

Sfint in chip de porumbel. patru vietuitori inaripati cu cite patru aripi, cu om,. leu, vitel si vultur, fbrmind Tronu'l. Dumnezeirei. 5) Maica Domnului, pururea Fecioara Maria. 6) Serafimi cu cite sase aripi (Is. 6 2). 7) Heruvimi cu cite patru aripi (lez. 1 6). '; 8) Celelalte apte cete ingeresti. 9) Sfintul loan Botezatorul cu Sfintii Prooroci.
4) Cei
. '

Duhul

de:

10}

Sfintii

Apostoli.

11) Sfintii lerarhi.

Mucenici si Mucenicc. 13) Sfintii Cuviosi si Cuvioase. ,14) Sfintii Drepti si Drepte. 15) Minia orrmiui nu lucreaza. dreptatea
12)

Sfintii

'

lui

Dumnezeu

zice
credmte crestinesti, a adeyara^lm ale marturisitorilor adevaratei martirrzarea Hristos si Dumnezeu. Aici ni se infatiseaza gramada in mijlocul cu marturisitori si marturisitoarc, aruncati or, tignlor si altor leoparzi arenelor, spre sfisiere si mincafe leilor, spectacolului salbaticiuni. De 'jur imprejurul de privitori pagmi, se veselesc mii de zeeile ingrozitoare, velistei martinzarn groazmce a distrindu-se satfefacuti .satanic la vederea nostru lisus Hristos. oilor cuvintatoare ale Domnului de Dumnezeestile Adevaratii crestini si crestine, patrunsi

Scriptura (lac. 1 20), totusi, omenirea coplesita de greutatea pacatului stramosesc si propriu, de care nu se curata prin'o adevarata. pocainta, spovedanie si tmpartasirea cu P.S. Trap si Singe al Domnului nostra Iisus Hristos, se umple si se umfla. groaznic* de aceasta, patima. Adeseori prin casele crestinilor de nume, pe drumuri si pe carari, in sate si prin tarini,: la petreceri si uneori chiar si prin Sfint ele Biserici, se vede clocotind cazanul miniei. In crestinii de nume, putini" sau mai multi la numar, se vede adeseori infernu! miniei Armaghedonur. 16) Unii oameni din lumea pagina. si multi dintre crestini, lasindu-se patrunsi de fiorii placuti ai evlaviei 'cres-tinesti, imblinzindu-se ca niste miei, in eursul vremilor au suferit mulfe indurerari de la lumea zacinda. in eel rau (1 loan 5. 19), adica. de la balurul dracon sau de la fiara apocaliptica. Picturile Bisericilor, - istoria Bisericeasca. si Vietile Sfintilor, sint pline cu feluritele martirizari
Sf.

.^B^
gresiti.

^^*

17)

sfaturi ale Mintuitorului

..Fericiti cei blinzi,

ca aceia vor

mostem

pamintul" (Mt. 5

5), si ale
.in

Sa nu apuna soarele

Apostolilor: Mhiiati-va i nu Fiti in pace cu toti oaminia voastrii.

. .
. . .

menii, de este cu putinta

Tot eel ce iubeste pe aproapele sau e

!,.|.1

Vanon a 12-a

mlnli'l

!}\

lutimH

545

Dumnezeu, Care- 1 dreptate" (Efs. '4 2632; Rom 1721; 1 loan 4 78), se indreapta voiosi spre Sfinta Biserii unde asculta cu pietate Sfintele Slujbe, Dumnezeetile Liturghil p Cuvintul lui Dumnezeu, care invioreaza Sufletele: luminindn inaripindu-le, apropiindu-le si unindu-le cu Dumnezeu. Acolo ill
nascul din
I
I

I,

adevarata multumire si fericire. Astfel, parasind minia, se smul| din tabara miniosilor si apuca pe ealea vietii, prin Sfinta Bisericfl, la Imparatia lui Dumnezeu. 18) Dupa trecerea din lumea aceasta, acei blinzi: barbati, fe wiei, batrini, tineri si copii, se due de Ingeri in Raiul pamintcM in adevarata pace desavirsita, buna voire si fericire care este hide ei. Biruind raul cu binele, au ajuns la bine, unde se veselesc puruic.i 19) Crestinii Pastori si pastoral - mai inflacarati de din gostea sfinta, care prin via|a lor buna, prin cuvint, prin scris si pe alte cai binecuvintate, au luptat' pina la sacrificiu si au scos p< multi semeni ai lor din infernalul cuptor infocat al miniilor si din felurite rautati, inmultind astfel binefacerile trebuincioase.omenirei, #st ridicati de Ingerii luminati sus, sus, deasupra Raiului pamintesc, in Raiul Ceresc, in Imparatia Luminei. Adunati acolo cete, cete, in Numele Domnului, Care-I Galea, Adevarul'si Viata, se bucura sarbatoreste, veselindu-se in. noianul dragostei Dumnezeeti, unde Ingerii si Sfintii proslavesc pe Atoate-Greatorul $i purtatorul de grija al tuturor. Mintuitorul din inaltimea cerurilor, de pe Scaunul Slavei Sale, ii binecuvinteaza cu revarsari de iubire Divina. Ei privind Fata Dumnezeirei Sale, se umplu de o mare- si nespusa bucurie Divina, veselindu-se pururea.
ei
.

ran rasvratrb le-au rapit draci Sufle ele pe bratele panntilor lor (VeaiM,P. 5 Dec. pp. 1171-2; 19 Iume p. 882; I," DD 36l48- V.-Sf. 23 groaznice ce oncine inchipuiasca-si apoi Ian pp. 239-242, .a.) de cele miniosi, furiosi, dracuitori si injuraton
bbiceiul nascatorilor lor lasindu-i morti din trupuri, P
;

PEDEPSELE MlNIOSILOR, SUDUITORILOR In iazarul de foc.

Chipul de fata ne arata pedeapsa in iad a miniosilor, furiosilor, dracuitorilor si a injuratorilor de cele Stinte sau a hulitorilor. Chinul si munca acelor pacato^i, precum se vede, e groaznica. Unii se tra ^ e.P^ r A1 t u se framinta in felurite forme. Daca aici pe pamint f hulitorii de cele Sfihte si de Dumnezeu, in vechime, erau ucisi cu pietre; 185.000 asirieni, toata puterea hulitorului Senacherib, au fost ucisi nevazut intr-o noapte de Ingerul Domnului, si el fugind cu ramasita ostirii sale in Ninive, a fost ucis de doi fii ai sai cu sabia pe cind se ruga in capistea idolului sau Nisroc (Is. 37) ; unii furiosi hulitori au fost rapiti de draci ?i dusi in iad cu trup si Suflet, altii se scuturau batindu-si capul de pamint, si mincindu-si carnurile de pe ei, tipau pina ce mureau, altii cazind jos pe pamint,' spurnegau scrisnind din diir^i i topindu-se pina ajungeau mici ca nite copii, cu ochii micsora^i ca a unui cocos asa isi dadeau
-

lorturi sufar acei ale Satanei n apnnde cumpht de Sfinte in iad! Furiile infernale care furioase, si cu serpii si vipenle cu focul torturator al miniilor tortureaza groaznic. sint lmpleticiti, ii munca a acelor p&catosi, este vederea groaznicumplita alta dracilor, care sint asa de unte, schicelor si intunecoaselor fete ale se arunca incit ar fi cineva mai bucuros a

monosite si infricosate, prapastie de sute de metn, decit intr-un cuptor infocat ori intr-o pacatul acesta, ca sa scapam de sale mai vada! Sa parasim deci ?i draci, de munci si de iad.
.

Ferice de-acela care

Doreste desavirsirea, Aprinzind in al sau Suflet lubirea Ca o candela

Sufletul lor pacatosit.

Pe

unii copii miniosi, furiosi i hulitori,

dupa

A pomenirei de rau
dd-i piine, de inseteazd, adapd-t.

$i

a razbunarii

547

VAMA

a 13-a,

A POMENIRII DE RAU

$1

A RAZBUNARII

-i.

la

ergind noi in zbor tot mai in sus, in vdzduh, am ajuns vama 13-a, a pomenirii de ran si a rdzbundrii. Acolo, cu o groaznicd nemilostivire, se cerceteazd
toti

aceia care tin in

inima

lor

pomenirea de rdu asurau

prin
acesta,

j&Lpra aproapeiui, cei care rdspidtesc rau pentru

'~.ori stau invrajbiti

asupra adora. Pdcatuv

pe &, ; cd aceasta fdcind, cdrbuni de Nu te birui de rau ; ci biruieste cu bineie caput ingrdmddesti pe Mi. Joe 9-21 12 pe rdu" (Rom. J. Mi-am mai adus aminte apoi si de vedenia Sfintuiui Antonie cei Mare, care iice: Rugindu-md eu un an Mi Dumnezeu ca sd-mi descopere vocu* dreptiior si ai pdcdtosiior dupd moarte, dupd o anuam vdzut pe oarecare ca un urias, mng, nemitd chemare Divind gru, urit si infricosat, stind si ajungind pind va nori, avind miiniie vdzut intinse in vdzduh, sub care era un iazdr de foe ca o mare. Sufteteie edidtorind si indltindu-se ca niste pasdri zburdtoare, si cite treceau de la miiniie tunguiui aceuia, se mintuiau, si trecind de aco*o, mergeau ceavadd cale fdrd de grijd ; i-ar cite erau lovite de miiniie lui, se opreau si cadeau in iazdr ul eel de joe. Aceia scrisnea cu dinlii sdi pentru cei ce zburau in sus deasupra lui ; iar pentru cei ce cadeau jos, se bucura. Atunci am auzil de sus un glas cdtre mine zicindumi: Intelege ceia ce vezi / Acestia pe care-i vezi cd zboard in sus, sint Sufletele dreptilor, care nu s-au supus lungului aceluia, si merg Rai. Lungul aceia care std, este vrdjmasui, care apucind pe cei vinovati, ii opreste si nu-i lasd sd treacd, surpindu-i in iad, caci au urmat voii lui si au fost stapmiU de tinerea in minte de rdu ..."
. . .
.

Am

diavodi ace*ei vdmi cu foarte mudd rautate, a aruncat si arunca sumedenii de Suflete in tartar (+). Cind ne-am apropiat de acea blestematd vama, au ndvalit asupra noastrd arapii aceia ca niste tUhari sdvbatici, cdutind in catastifeb e ior diavo^esti, spre a afa gresed sau pdaate izvorite din pomenirea de rau si din rdzbunare, pentru a md opri 000^0 in stdpinirea tor si a ma arunca in fundus iaduMi.

Atunci mi-am adus aminte de porunca MintuitoruMi privitoare omorirea pdcatmui acestuia: lubi\i pe vrdjmafti vostri, binecuvintati pe cei ce vd hesteamd pe voi, faceti bine ceior ce vd urasc pe vm, ca sd fitijn ai Tatdiui vostru Ceui dm ceruri, Care rdsare soai-a

bum, si pioud peste cei drepji si peste dar voi desdvirsdi, precum si Tata* vostru Ce din ceruri este desdvirsit" (Mt. 5 44 48; Lc. 6 27 36; 22 5051 '23 34; F. Ap. 7 59 ). De asemenea, mi-am reammht si de sfatut apostot-esc: Nu vd izblnditi singun voud mbtfnor, ci dati wc mdniei,
rele
cei rdi si peste cei
.

Sau peste
.

cei nedrepti

,Fifi

ca scris
faptei,e

este:

A Mea

este izbinda,

Eu

voi rdspvdti fiecdruia

dupd

Mi, zice Domnuv. Drept aceea, de jt,dminzeste vrdjmasui, tdu,

am vdzut cit mult bine si jericire aduce pdzirea Cuvinlului lui Dumnezeu (Lc. 11 28). Milostivirea Celui Prea Inalt insa, m-a acoperit si acoio, fiinded n-am tinut rautate in inima mea asupra nimdnui, n-am tinut minte rdui pentru supdrdrue ce mi s-au fdcut de aitii, si n-am avut rdutaie asupra celor ce md vrdjmdsuiau, nici m-am rdzbunat asupra cuiva / ci, pe ait am putut, am ardtat dragoste spre aceia, rdsptdtind rdul cu binele, si asa, cu nimic nu m-au aflat datoare la vama aceia. Diavolii vdzind cd n-au pentru ce ma opri acolo, se tinguiau cumplit, vdztndu-md cd plec libera de ghiarele lor cumplite. Astfel am plecat de acolo mai departe, bucurindu-ne in Domnul. Suindu-ne noi asa tot mai in sus in vazduh, mi-am luat indrdzneala si am intrebat pe Sfintii Ingeri care md duceau : Domnii mei, rogu-va sd-mi spuneti, de unde stiu aceste infricosate puteri si stdp'iniri ale vazduhului toate faptele rele ale oamenilor ce traiesc pe pdmint in toatd lumea, aie fiecdruia in parte, precum si pe a*e met,e r lata, vad cd nu numai pe ceie facute la ardtare, ci si pe cele ascunse,
(P. o.c, pp.

78). De aid
si

omului ascultarea

(+) Tartar e o prapastie nemasurata, fundul ladului. Cuvintul acesta s-a luat din scrierile grece^ti, in care sub numele de tartar se numeste o prapastie de sub pamint, in care niciodata nu se iveste soarele, n-o incalzeste, si unde-i totdeauna mare frig, tn Scripturile Crestinesti cu acest cuvint se numeste locul eel cu frig nesuferit, unde au sa fie trimise Sufletele oamenilor pacatosi si nepocaiti.

Sfintii Ingeri mi-au rdspuns, zicind: Tot primeste de la Dumnezeu pe Ingerul sau pdzitor, care nevdzut il pdzeste pe dinsul ziua si noaptea, cdlduzindu-l la tot lucrul bun pe calea vietii si a mintuirii, in tot timpul vietii lui, pind in ceasul mortii. El scrie in car tea sa toate cuvinteie, miscdrile si lucrurile cele bune facute de om in viata lui. Asemenea si cdpetenia impdrdtiei intunericului si a besnei iadului, care doreste a trage tot neamul
le stiu si le

vadesc aici"

crestinul, la Sf. Botez,

548

Varna a 13-a

a pomsnlrel de r&u

$1

a razbunarii

m
I
III

posteazd fiecdrui om ce se zdmisleste si se naste in iume, pe cite until din inrdutdfitele sale duhuri viclene. Aula, umblind aproape de om st in urma lui, ii pindeste de aproape si cu

omenesc in pierzarea

sa,

deam&nuntul
tatea

toate:. privirile,

miscarile, cuvintele, lucrurile si activi-

din intreaga

viafd, si neincetat

U indeamna

la viclesuguri si la

r&ut&file lui, adicd a pdcatui in tot felui, pentru

a jigni pe MilostivUb

Dumnezeu, ca doar si-ar pierde mostenirea Imp&r&fiei Ceruruor, dupa care urmeaza a fi sortit .osindirei vecinice cu dinsii tad. Indatd ce vede ca omut, aincanat r&u, a vorbit r&u si a p&c&tuit, ace* diavot

pentru ca incd fiind vii, din viata paminteascd sint ingropati in iad cu sufMe.e .or (Ps, 54 16; 9 17; Iov 2/13-15; Num. 16 ',)). Pentru aceia, toti care sint pierduti pentru Impardtia Mi Dumnezeu, au pace adeseori pe pdmint, funded dracii nu e zad&rasc patimne lor trupesti si sufletesti, cum fac ei luptind pe crestinii pravoslavnici; ci le mai si sting incd poftele lor cele rele si nu-i supara cu ele, asa fel, ca si p/in aceasta sa insele pe vreunii crestini usuratici a zice cd religia acelora este mai buna decit Sfinta Keligie a drept 'credincionezcirii,
silor

Pi

crestini.

.".

/.,

scrie toate pdcatele in catastifuv s&u,

pe care apoi L aduce

1
1
I

vdmi

cu toate p&cateve omumi ce>e scrise de el, s.a.m.d. Astfel duce el tot p&catul la vama c&ruia i se cuvine aceluia. In acest chip sint stiuts de vamesii vdzduhului toate pdcatele tuturor oamenilor din lumea
paminteascfi.

Apoi dup& ce se desparte Sufletul de pune multd sirguinfd pentru a se sui la cele ceresti, atunci precum bine vezi aceste duhuri viclene
duhului,
il

irup, cind el dela Ziditorui sdu,

ale vdmilor vdz-

pe loc, ar&tindu i scrise toate pdcatele lui. Atunci mai mude fapte bune decit p&caie, nu-, pot oprit vamesii aceia ; iar dacd vor aJM la el mai multe p&cate decit fapte bune, %l opresc pe un timp in stapinired lor si-l inchid in temnitele iadului, unde-l muncesc atit cit le permite Dreptatea Dumnezeiasca. Acolo suferd greu si se chinuieste Sufletul acela, pind ce cu: posturi, rugdciuni, milostenii, Sfinte Liturghii, panahizi, pomeni si alte
opresc
are

SufMui daca

faceri de bine

facute
si iese

Bisericilor si sdracilor de catre ai sdi, primeste

rdscumpdrare
lui

afdrd din iad.

Dacd insd vreun

Dumnezeu,
dessduirsit in

Suflet s-ar arata atita de p&c&tos, urit si vrajmas

aiba nddejdie de mintuire, fund sortit atunci indatd diavolii il pogoard pe acela in adincurile iadului, unde este gdtit locul lor, in vesnica muncd. Acolo il tin pina la invierea obsteascd si a dona venire a Domnului. Dupa aceia are sd se mitnceascd vesnic; dimpreund cu trupul, in
incit sa

nu mai

vesnica osindd,

gheena '(+

focului nestins. Incd si altceva e bine sa stii: Pe aceasta cole se suie spre cercetare numai Sufletele acelea care sint luminate cu credinta crestind si au primit Sfintul Botez. Necredinciosii, paginii, slujitorii de idoii, saracinii, ereticii, sectarii... si toti instrdi)

natii de

Dumnezeu, nu mai vim pe

canea accdsta spre

Scaunu

Dum-

fata arata pe Ingeri cu Sufletul omenesc ajunsi a pmenirii de rau, a v-ajmaiei, invrajbirii i a razla vama 13-a, bunarii. VamesiHraci ai acelei vami, dimpreuna cu voievodul lor dracesc, ies inainea Sufletului, cercetindu-1 minutios dupa cata^tifele lor de pacatle acestea, de ex. de:

Chipul de

Gheena cea de foe" e locul muncilor vesnice (Mt. 10 25; loan 3 36; ) ( Le. 13 2728). Aceasta numire se trage din cuvintele evreiesti, care inseamna valea lui Enom", aproape de lerusalim, unde, in cinstea lui Moloh, se ardeau pruncii in foe (4 Imp. 16 34). Dupa ce aceasta grozava aducere de jertfe
a fost

214)

Am

$imr minte raul?

Am

pomenit raut facut de

altii

(a)

schimbata de losia

(4

Imp. 23

10), in

valea lui

Enom

se

aruncau

trnpurile

tilharilor omortyi, hoiturile si toata necura^ia, si toate acestea se ardeau cu foe. Pentru aceia si intilnim rostirea: Gheena cea de foe" (Mt. 5 22, 29, 30; 18 9; Mc. 9 43-47).

om

a) Pomeriireade rau este un pacat care arata. disparitia din a dragostei Snte de Dumnezeu gi de aproapele. Eu zicea am cunoscut ca. nu aveti in voi dragoste Mintuitorul catreludei Cel ce este de la Dumnezeu, asculta. graiurile lui de Dumnezeu

550

Varna a 13-a

A
asa de frumos
i

pomenirel de

rflu ?1

a rizbunaril

551

Dumnezeu Voi insa de aceia nu ascultati, pentru ca nu sinteti de la Dumnezeu" (loan 5 42; 8 47; 10 2627; Ier. 6 10 17). Pomenitorii de rautati sa se pocaiasca. un an (P.B.G. p. 110
. . .

(88)).

Caile pomenitorilor de rau (sau clevetitorilor) sint moarte

(Prov. Sol. 12 29).

de rau, pomenitorii de rau sau ponegridezleaga numai atunci cind vor sterge pata sau prihjnirea cu care au patat pe aproapele lor, ce 1-au ponegrit (Molitielnic,
Clevetitorii, graitorii
torii, se

de categoric este exprimata in cuvintele Mintuivoi" lor torului: Precum voiti sa va faca voua. oamenii, faceti si doc^orie o aceasta asijderea" (Lc.6 31).' Precum am mai aratat, oameni, dintre gasim si in Vechiul Testament. Astfel, eel mai intelept Solomon, scrie: De este flamind vrajmasul tau, da-i sa manince, nu te de-i este sete, adapa-1... De va cadea vrajmaul tau, sa (Prov. Sol. 25 inalta" te lui nu impiedicarea pentru si de el, bucuri
21; 24 17).

inv. catre

Duhovnic,

o.c.

pp. 6970).

Tamaduirea de aceasta boala sufleteasca o aflam inindelunga rabdare si nepomenirea de rau (P. o.c. pp. 395 405). Pomenirile de rau produc razbunari si dueluri. Duelul pornete din orbirea diavoleasca a orgoliukd, din mindrie. Pacatul acesta e contra mintii sanatoase, a legilor vietii omenesti si a poruncilor lui Dumnezeu. Cei ucisi in duel, se considers, sinucigasi, carora nu li se poate face nici un fel de slujba bisericeasca, nici se pot ingropa
in cimitir fara. invoirea speciala a EpiscOpului. Cei ce au ucis in duel pe aproapele lor, se canonisesc cu eel mai aspru cgnon al ucigasilor. Se impartasesc la sfirsitul vietii lor, daca se pocaiesc cu lacrimi (P. B. Sache, 136).

Ura e un foe ce arde Pe pamint, atit de viu Ca ucide prune! in leagan

Si
-*';,

mosnegi purie-n

sicriu...

Daca mar

f i si iubirea Soare, peste-a lumii ghea^a,

daca crestinul uraste pe vrajmasul sau, se aseapagin si nu mai este crestin, iiindca Mintuitorul a zis: mani cu un toti ca sinteti ai Mei ucenici, de veti cunoaste vor intru aceasta Eu zic voua: Iubiti pe vrajmasii si: voi... uvea dragoste intre trebuie sa iubiti pe vrajmasi, adica 5 Mt. 44), vostri" (loan 13 35; iubiti, sau puteti sa iubiri pe sa sfatuiesc deoarece nu zice Eu va. iubiti pe vrajmasii vostri!" voua, Eu zic vrajmai; ci porunceste: epistolele Sf. Ap. si si din scoate Argumentul acesta ii putem (Dumnezeu), ca la Dinsul de Ev. loan: Aceasta porunca. avem si pe fratele sau" (1 loan iubeasca. eel ce iubeste pe Dumnezeu, sa voi, plata veti avea? pe ce 4 21). De iubiti pe cei ce va. iubesc dragoste numai veti imbratisa cu Au nu i vamesii fac aceeasi? Si de pe pnetenii vostri, ce faceti mai mult? Au nu si vamesii fac asa?" (Mt. 5 46 47), adica sa. iubiti pe aproapele vostru chiar de va este vrajmas. Aceasta iubire sa-si aiba radacina in dragostea voastra catre Dumnezeu si in supunerea voastra poruncilor Sale. In chipul acesta dragostea catre aproapele este strins legata cu dragostea catre Dumnezeu, deoarece nu este cu putinta de a iubi cineva pe
Si intr-adevar,
:
'

Pe pamintul plin de ura N-ar mai fi un om, in via^a

POMENIREA DE RAU
PRIN IUBIRE.
:

SI

RAZBUNAREA SE VINDECA
:

a nu se supune poruncilor Sale. dragostea noastra. devine universala, precum acesta In lelul inima pentru toti oamenii, fara deosedeschide ne trebuie sa fie, si degradati si injositi prin faptele lor, care cei bire, chiar si pentru (T.D.M.C. si ura noastra... dispretul merita in loc de iubire, ar

Dumnezeu

si

Aceasta doptorire crestineasca ne^o recomanda. Insusi Mintuitorul, zicind Ati auzit ca s-a zis Saiubesti pe aproapele tau si sa urasti pe vrajrtiasul tau. Eu insazic voua: Jubiti pe vrajmasii vostri, binecuvintati pe cei ce va feesteama. pe voi, faceti bine celor ce va urasc pe voi si va rugatipentru cei ce va supara si va prigonesc pe voi' (Mt. 5, 43 44). Omul, pentru ca ne este dusman, nu inceteaza Sci ne fie si aproapelenostru de aceea: Iosif, David, Sf. Ap. Pavel, Sf. Arhidiacon Stein si alti multi Sfinti, ne-au dat frumoase eKemple de dragoste catre v'rajmasr. Pentru pricina ca ne este dusman, omul nu incetaza sa. fie fratele nostra, scrie feric. Augustin, si de mai multe ori cind ti se pare ca. ai urit pe un vrajmas, ai urit pe un frate, sinu stii( (Extract asup. Ps. 54 1). Aceasta este intemeiata. pe legea naturala, care
;

o.c.

207-8).
215)
si

...

hulit. /. molipsindu-mi astfel blestemat. auzit? m-au care pe cei pusii 216) M-am razbunat pe altii cu rautate, in loc de a
.

Am

copiii, su-

ma

calma

si

a-i ierta?

217)

Am Am

lovit pe altii

cu minie?

Am

scuipat pe altii?
tirit la

218)

M-am

judecat cu aproapele, pe care 1-am

judecafi?
lor,

219) cuindu-Je?

batut animalele impovarate peste puterile

dra-

fost nerabdator in ispite, am injurat de cele Sfinte, 220) am dracuit la minie? Alte ori din obisnuinfa, placere, mindrie, am pomenit pe diavolul aproape la orice cuvint ? (Vezi nota intrebarii 209).

Am

552
221)

Varna a 13~a

pomenlrel de rau

?l

a razbunarll

55S

La minie m-am

pornit ca o fiara salbatica asupra

oamefacut

nilox, casnicilor i dobitoacelor?

Am

batut pe aproapele

am

rS
.ro^tea
I

acooerfe

multime de pacate. O, ce
i

fel

varsare de singe? mustrat cu nemilostivire ? 222) i-am ponegrit, amarit, facut altora scirba si necaz 223) pisma? si minie spre tulburat, pagubit, pornit 224) Smt invrajbit cu al^ii si Jin minie pe ei si astazi? (b)

Am Am

rrtdAooST
p
nicul Pe'tru zice-

cita bucurie bTnSati ? cistige, a ie*it din mijic-cui Pe aceasta Iuda nevrind sa o pe Dascalul sau larfnd Lumina cea adevarata,

ne lipsim ***- **
!

de bunatate def aimam

O,

fSurindu-i,

dus in intuneric. Pentru a< eea A crapat Iuda si a mers in locul sau
s-a

,.

verhov1
.

F Ap.

b)

SA FOLOSIM

DRAGOSTEA INTOTDEAUNA.

Dragostea

adevarata ne imbogateste. Dumnezeu Insusi este dragoste. Deci, tele ce se fac de mult'i crestini fara de dragoete, Domnul nu binevoieste in ele. Cum va. primi oare Dumnezeu rugaciunea ucigasului, sau darurile, pirgile sau aducerea de roade, daca mat intii, dupa.

15-16).
225) Mi-a parut rau cind

nu m-am

J^-***^*"^^
cu seful
lor,
ii

cum
zice:

cere cuvintul, nu se va pocai? Dar poate tu negresit imi vei Eu nu sint ucigas". Si eu tfi voi arata ca mi esti uciga?, dar
virtos te
eel ce uraste

"

autor).

va mustra pe tine Sf. loan cuvintatorul de Dumnezeu pe fratele sau, este ucigas' de om" (1 loan zicind: Tot frati, nimic sa nu cinstim mai mult decit mei iubitii 3 15). Asa dar, cea desavirsita. Nimehea sa nu dragostea a ne sirguim a cistiga

mai

precum In^eriilocotindu-se cu acei vam.esi

parasesc
si

?i

calea lor cereasca. pleaca cu Suf letul inainte in

aiba ceva asupra cuiva. Nimenea sa nu rasplateasca cuiva rau pentru rau. Soarele sa nu apuna in minia voastra. Sa lasam daiornicilor nostri toate, si sa tragem spre noi dragostea, ca aceasta acopere mul^ime de pacate (loan 15 1213; 1 Petru 4 8; 1 Cor. 13)Ce folos este fiilor, daca cineva ar avea toate, iar pe dragoste, care il mintuieste, nu o are? Precum daca cineva va face un prinz mare, ehemind pe imparatul, pe boiefi, si toate le-ar pregati cu indestulare, ca nimic sa nu-i lipseasca; iar sare nU va avea, au doara poate sa se manince prinzul acela? Nu, cu adevarat. Deci,
cheltuiala a pagubit-o, osteneala si-a pierdut-o si de la cei chemati de dinsul si-a agonisit ocara. Asa si aicea. Ce folos este in feiurite vinturi a se osteni cineva fara de dragoste ? Fara aceasta tot lucrui macai si toata fapta este necurata. Macar si feciorie de are cineva,

BiNELE FERICIREA CELOR CE AU BIRUIT CU FELURITE RAUTATI.

\\

Ochiul lui

Dumnezeu Fatal
Hristos

Ceresc.

Jos

ispitele.

2
3)
4)

Mntuitoml
si

Dumnezeu-Omul,
Slavei Sale.

Arlnereu,

Imparat

universal

etern, stind pe Scaunul Duhul Sfint in chip de porumbel.

inanpati Cei patru vietuitori

cu

cite

patru

anpi

tor

""VSu^Sa^^ria,
Dumnezeu-Omul.
6)
1)

Maica Domnului nostru

.

Iisus Hristos

b 1). Serafimi cu cite sase anpi (Is. 10). (lez. anpi patru Heruvimi cu cite
.

de face ospat saracilor, ori daruri de i se pare ca aduce, sau pirgi, aduceri de roade, ori de zideste Biserici, ori altceva de lucreaza, fara de dragoste, toate

de posteste, priveghiaza, se roaga,

ori

ingeresti. 8) Celelalte sapte cele

cu Sfintn Prooroci. 9) Sf.Ioan Botezatorul

10) 11)

acelea in nimic se vor socoti inaintea lui Dumnezeu. Nicidecum nu binevoieste Domnul intr-insele. Auzi pe Apostolul ziqind: De as grai in limbile Ingerilor si ale oamenilor, de as avea proorocie, de as sti toate tainele, de as avea toata cunostinta, si de as avea credinta incit sa mut si muntii iar dragoste nu am, nimica nu ma folosese" (1 Cor. 13). Astfel, eel ce are vrajba asupra fratelui sau jertfeste si i se pare ca aduce ceva lui Dumnezeu, este ca eel ce
;

Sfintii Apostoli. Sfintii Ierarhi.

Sfintii

ciine, si ca

De

o plata a unei curve se va socoti (Is. ,66 3; 2 Lege 23 18). aceea, fara dragoste sa nu voiesti a face nimic, c&ci dragostea

Mucenite. Cuvioase. si 13) Sfintii Cuviosi ?i Drepte. Drepti Sfintii 14) copile, femei, tmen si batrini, copu si 15 Multime de oameni, elevetese, de rau, invrajbesc, pomenesc si vorbesc aprins se n discutl aprinTi discuta j pomenitorilor de rau si a ^ ch.p de broaste, Saci muir^dupfaltii, in razbuna. Altn se infune, pormndu-se a se
12)

Mucenici

si

SStorS^k
^pf|
vfe^i

P^i.

Varna a 13-a

A
Kit
i

pomenirei de rau

%\

a razbunarU

555

buni, desavirsiti... Iubiji pe aproapele... faceti bine celor ce va vosiri, binecuvintaji pe cei ce va blesteama, si va pngonesc supara va ce cei pentru urasc pe voi, rugati-va ." (Mt. 5 48,44; Mc. 12 31), ies din rindunle pomemtonlor pe voi. Sfinta Biserau si a razbunatorilor, apucind pe calea vietii, spre
si
.

pe vrajmasn

de

rica,

la
18)

tmparatia

lui

Dumnezeu.

buni Crestini, grijitisufleteste, undese bucura sint dusi de Ingerii luminati in Raiul pamintesc, Purtind in miim stilpan de si se veselesc pururea in Imparatia luminii. in sus la Dumnezeu, privind desavirsit, lapte bune, acestia se bucura slava, preamaresc in stind care Sfintilor, la multimea Ingerilor si a (Ps. 35 89). fericirea si binele Dumnezeu, Izvorul a tot

Dupa

iesirea din trap, acesti

pe

Pastori si parte din acesti Crestini parte barbateasca si femeiasca, care au lucrat cu mai pastoriti darnicie multa rivna si dragoste sfinta, semanind iubire cu multa pamintesc, in Rami in popor, se inalta mai sus, deasupra Raiului a luminii. Acolo Imparatie stralucitoarea si Ceresc, in desavirsita de aur si de cunum cu Ingeri de in plina bucurie sint incununati cereasca, mingiiere si veselie flori din Rai. Plini de o desavirsita Fata nesat privesc cu si ceresti ei asculta armonioasele slavoslovii fensi bucurie negraita o pururea* umplindu-se de
19)

mai

stralucita

lui

Dumnezeu

cire.

PEDEPSELE POMENITORILOR DE RELE SI A RAZBUNATORILOR IN IAD. Chipul de lata ne arata pedeapsa in lad a

loc

Se apropie unii de altii furiosi. Se lovesc. Se gituiesc Se urnnl,, de smge. si astfel bucura pe draci. Un diavo! g Icrie fa caTea pentru a " asvirli de la aceasta vama fa
.

S.
O

iSSPS

16) Crestinii buni, biruiesc

Astfel
si-i

Foca Gradinarul
ce-1

cu binele infatisat aid,

pe calau

ca^

odihneste.

v&W^!^.^
17)
s V

cautau sa-1 omoare, apoi ii gazduieste I In acest timp isi sa a singur noaptea groipaTr P

pe rau (Rom 12 20 9P a"t i m'it primt'te

ffi

muceniii

(vL

T a

parte de credinciosi crestini i ? creatine, din toate virstele lrU PnVmd CU at ie la J ertfirea Mintuitorunxl ?f +1 Sfmtilor Mucemci, si cugetind la cuvintele Dumnezeit"

'

razbunatorilor. Spiritele pomenitorilor de rau, a dusmanitorilor si a se arunca asupra infernale, gadini-jivini rele in chip de monstruoase

>

556

Varna a I3-a

acelor persoane pacatosite (barbati si femei)' mici si man, unela chiar incoronate, se impleticesc cu eozile dupa capetele lor, si inclrs tindu-i puternic cu ghiarele, ii rup cu dintii lor mari si ascutiti, ie^iti afara din guri. Dupa ce-i tortureaza pina-i da gata, prapadiji,
ii arunca in iazarul de foe, unde se desteapta tipihd de groaza in insuportabilele torturi. Despre chinuirea acestor fel de picatosi neindreptati vezi si predica rostita de Sf. Mucenic Sebastian, in V. Sf. 18 Dec. pp. 898-902).

Acele gadini torturatoare, se pot numi si viermele neadormit, adica chinul .vederea pacatelor savirsite, chipul muncii in care se tortureaza, si vederea Sufletelor dreptilor in inaltimea Raiuliii pierdut,; care se veselesc fericite intr-insul. Cum viermele nascindu-se din lemnul putred si rugina din fier, isi maninca apoi pe nascatorii lor, asa si facatorii nelegiuirilor - pacatosii notorici se vad rosi pururea de viermele stiintei lor, care-i roade si maninca neincetat. Satisiactiile ce le simt pacatosii cind pacatuiesc, razbunindu-se in vreun chip asupra semenului lor, pe care-1 urasc, (de

VAMA

a U-a,

A UCmERII

5.

A SINUCIDERH

suchiate, in slutirea portului cuviincios si a fetelor, petrecaretii in petrecerile c'u jocuri, cintece curvesti, vietuiri anticrestinesti miniosii in satisfacerea
:

ex.

betivii in betie, trufasii in lux,

mode
;

vama U-a, a uad

.

p&cate

cu deamdnuntul
si

Sufletele^ crest

p arici-

miniei cu vorbe grosolane, loviri; desfrinatii in desfrinari; lacomii in laccmie mindrii in mindriile lor pismataretii, zavistnicii in
; ;

pentru

de rilor,sinuciderilor sdvirsirea apestor

patima lor prin clevetiri, ironizari si ponegriri; lenesii in neindeplinirea indatoririlor lor crestinesti; furii in jefuiri, etc. etc.), se prefac in viermi, gadini, jivini neadormite, care rod si maninca
Gfigore Dialogul, dupa zisa si a Mintuitorului: (Is. 66 24; 34 9 10; Zah. 14 12; Int. Sol. 2. 1022; Mc. 9 4448; Ape. 14 9-11). Acestea cunoscindu-le mai din vreme, sa ne aducem aminte de cuvintele Mintuitorului, Care ne zice: Vedeti si auziti, cu ce masura masurati, vi se va masura voua, $i se va adauga voua celor ce auziti acestea" (Mc. 4 24). Deci, sa parasim tot pacatul, ca, prin ajutorul Domnului Dumnez-eu, sa scapam de osinda vecinica si sa dobindim odihna si fericirea cea f ara de sfirsit
St.

mortale, on. cu ce cap. P^ste %ept,

liiinalul scop de a
Suflarea
Feluritele

cele

dinauntru lor... (S.P.A. o.c;

cum

Proorocilor

denle, ha
acestor
se

^ ^.^^|S^
ml %
a

*^ffi^/r#*i ? P^^S p^
sfdtu^
ZJvietiialtora rul
(

p "f.f^l^ sau

peste caP
e ste

peste

grumaz,

ff, etc.,

in

cu

chiar

si al viefit lor.

Pjf uagatoare...

^^me, ovveae

iuUme sau
,

tulburare.

in avortun

etc.),

stnuci-

cHar

gindunlej**P*%i

groazmce pdcate. Pentru pun In cumpdnd.

aceasta,

gZrea Zi aflaU ^novaU cu a rninte%c Um

ntele

vamesn

cite

Ingrozitd de acele

cumphte amenmtar

^J^Jl !Wg* ^*ggZ ^^r

ceva

deamdnuntul p intreaba cu curg dm acestea si cite ingrozUor pe in vinmnd vdmi. la celelalte

**

.**%

**
,

sr

aie

demomlor,

m*M adus &m^ m V arsa

de
,
. .

h otdrUo^

Ferice de eel ce are Casa mica, Suf let mare... Vai de omul care are Suflet mic" in casa mare...

om ului
\

(ucis ) din

f^a

ofnuUu

?J*
F

n,

de

om

se

Sd nu

ucizi.

Gel ce

tmpg

^
si

cmeva de va ucide nu vor mostem

a dona

cu sab a, de sat imparaua lu

^^.^

^^

g se

L Cl -

care este

moar-

tea cea de

(tac. 4

w,

558

Vuma

a 14-a

A
227.

uclderti

slnuclderll

f.59

nun^rfJ

9 5 ~ 6; Num.35 33; 2Legi 27 24-25; Mt. 26 52; Co&.. J 9-10; Ape. 21 8- 22 15) 6 *****> am sc&P"t ^urinfa, fiindca nu V dar m-am ferit i de numat can-am lovit, a ocdri pe alfii. ?

S If&PJZfrltyi
;

10

~ 24;

M-am asociat cu rail, necredinciosii zelosi ^.scSarpTgomTsi distrus pe Preofii

si si

eterodocii, si

am

pe Crestmu bmesi

'"^L

zdruncinmdu-le saaatatea hartuieli sataiua? du-le viata prin

lovit

pe

a^,

scurtmauimalele

sugrumare arma, otravire, mnecare,

a
V
)

miseiesier in aparare legitima, fara voie (b), in razboi, hotarit a ma sinucide? (d)

.r^dirlrea

Paca^
pele lor

7t?^<4^Xv K^
vietii

lui Dumnezeu. aproapelui apartine numai

de vor

li

f>J?

s
.

RBQR

art 38).
.

(41) '

Ueide re a far* de voie neimpWrea eu Dumneze.est.le P.M.B. gl. 335). _

b)
c) Ucigasii in

"r"w*fe^ JS.lWllI 3/, Tame (Sf.Vas.le,

:

tngeru cu Sufletul omenesc ajung la vama uciderilor si sinuqidenlor. Vamesii-draci ai acelei vami, cu seful lor dracesc le ies mainte cu felunte unelte ale uciderilor si sinuciderilor. Unii anar mainte cu pumnale, sabii si furci, altii cu topoare si spangi altii cu streangun, altii cu revolvere si felurite arme de foe sicualte felunte unelte otravuri, buruieni, injectii sau alte mestesuguri satamce... aducatoare aminte celor vinovati de acest cumplit pacat de moarte. Vamesii negri, uriti si furiosi ai acelei vami ine r Ca eCare SUfCt pacSt0S in P^'.cu foarte multa sirguinlfi, d e x de
'

pocainta

si

neimpartasire (P.M.B.
II

W *H pkf^ ^P
a x r , r
gl.

lecitimS,

3 ani

**>)

a fugit din Germania, un om oraf ui intr-un ora^, f anul 1858, tat-un In ce s-a adunat Duoa. 1limPfl ****** ca sa se ad Bisericii ia tras clopotul uds cu o sapa ei S
1

rnxrVrTTNTA

&w

TORTUREAZA GROAZNIC PR UCIGASI in. turnu

multime depopor,
pe
fiul

sa sau pentru ca n-a voit

S ^ ^^^^^^^fi"** nm
l

at a

ce

a n r4zbuna asuPra v^Jmasilor care } mi-au tl sa f* fS ^T a l* facut niu? Am pofbt li se intimple vr-o mare paguba, primeMie si moarte celor ce m-au suparat si mi-au facut necaz? Am purtat pisma asupra celor ce m-au suparat, rnthnit, eautind a le face rau, a-i lovi st uade? Am avut si am uriciune de moarte asupra

gfn

suileteasca. Ratacind prm ia-a unui vinator, care 1-a pnnut. 9

Mai

tirziu a fugit din casa

padun max

W^^" ^
"^^
. .

de c ^sa

^f^^^^
inu c
.

^ asat or ie. Dar s . a facut

ma

nedreptafesc, scirbesc, ponegresc

celor

si

prigonesc?

bun

si nobil, cit

tau de nusel a fost barbatul

~
560

VUBM

.1

14 a

uddetil

slnuclderlt

lata unde 1-a dus uciderea fratelui sau! (D.C. o.c. pp 158 -9) d) Sinuciderea e eel mai mare pacat. E un groaznic narat Hnpotnva Duhului Sfint. Sinucigasii nu se
.

S^
Jt -am
.

sa fie torturi asemenea acelora, pe care le sliere constiinta pacatoasa in lumea aceasta. Ramii cu bine! Cind vei citi aceasta scrife

sloboada arma. n . a cutezat sa eereeteze, ca de pui cu blindete s-o

atlt

Preotul s -a

cealaM lume,

in iad,

unde

ma

a ?teap|

hod, 1C1 ln cimitlr; C1 se leapMa (se ingr0apa) aiurea ca ni s r_ XC P Slnuci g a ? ii strica ti la minte, nebunii. 5 ^ (P.B.G. p. 121 (143); Sf. limotei, 14; Mt. 25 24; 1 loan 5 76-17)

inmarmKuafpS

^n

i<emeia de groaznic si negru. .. Am fost maritata si mi-au P-tru^ce tra. Mi ,ata si barbatul Nu mai am eo u mai trai. ilaca nu am pentra cine n-o avere si a parasit-0, fandca a vorbit cu
.
. . i

sa-1

un Preot intilnit afara din oras un om, care era foarte abatut si suparat. Apropnndu-ma de el, am incercat sa-i vorbesc dar el ma respmse cu asprime. Eu insa nu m-am lasat invins si am incercat sa .intra dm nou in vorba cu dinsul. Miscat de cuvmtefe p me de mbire pe care i le-am spus, omul incepu a-si descoperi gindul ce-1 avea de a se sinucide. Atunci 1-am intrebat serios S dupa aceea fti va fi mai bine?". Aratindu-i apoi ce mare pacft este uciderea de sine, omul nostra isi schimba cu totul inima si gindul ce-1 avea El merse de se spovedi, si de atunci ihainte a trait o viatacu totul ncua si cu incredere in Dumnezeu, spovedindu se mereu. Astfel, niciodata nu-i mai veni acel gind pacatos
. . . .

SINUCIGASUL SALVATDE UN PREOT. Odata seste

_ istori-

despre mrta totm t despre bunatatea Lui, Care si plaeerea voia dupa vietuieste
t aca,

SS ^^\^^^^^SlTiyLn^n,
m ffi ft^Jl^ Luu
i

^ *

g JjJJ-SS

m ^'^

^JPJ*^^^
U rit Js-! s^

sa s^una: din
*

de viata,

^
si
si

pe earVera

si

se eaieste si hotaApm a rugat-o sa

rindu-se,

Ajungind eu vie in casa la dinsul. a Vechiumi mina Dumnezeiasca Scnptura

i-a

toata ziua. aratat cit sa eiteasea in

bea lamurindu-i eele 21-24, 27-28),

Dumnezeu

tra sa a *a Pentra ^e^tra? ti ant nps C tuturor pe seania ai tai, de nu, te lupti
i-a

dat fieearai

^Jf ^PW m * ^^^^^^Sm^Z ^^.^^^f^tra m

Testament, ^NouLT a {{ v n MergmoL

om

,Tu a

pe

amn' sera; asttel, se^ hotari sa-si puna capat zilelor. Merse deci intr-o padure si, crezind ca este singur in acel loc, scoase revolverul si voi sa traga asupra sa Din fericire, acolo in apropi ere era un om care vazmdu-1 ee vrea sa fac*, se arunca asupra lui si-i prinse minT Ofiterul funos, voia sa traga in el, Dar acela, fara sfse tSfeS" ii zise: ,Trage nu ma tern de moarte, eu am mai mult a tarie ca y d-ta, caci de 20 de am lupt impotriva saraciei celei
ce-1
'

SARACUL opreste pe ofiter de a Ln enter isi pierdu cu totul curajul in lata unor se sinucide greutati

tinta calauzitoare vietii ...

19-22; 20 7-13).
232) 233)

Am ucis pe alfii pentru a le rapi averea? Am contribuit la uciderea si sinuciderea

sufleteasca

si

pier dutcura Jul!" Aceste cuvinte il luminal*' Se renasca in S uflet nadejdea > ce o P : e ft?, lepada de f. Astfel, la sine gindul acela pacatos, si se facu nrieten P bun cu eel care il scapase de la moarte (D.C. o.c 153-4^
?1 ]

totusi,

nu mi-am

mai

man

si

Sf*

Sd/

^^fL^^i-e-a^ Am utu
}

vemrea copulor in lume.^

vitoare, injectii,

LXZe?
masaje.
sfatuit fete,

ferit
si
.

si

am

^facut

dat:

impiedicat zamisUrea, buruieni, doctom otra-

in pintece?

Cu aceasta am

Lei ce salveaza pe deznadajduiti din prapastia pierzarii unde se prabusesc, fac o stralucita fapta buna. Un Preot din Elvetia a zidS o casa mare in care aduna pe cei deznadajduiti si bolnavi'la Suflet

PREOTUL OPRESTE O DOAMNA DE LA SINUCIDERE

OTSi"
av^atptn
si

J^^^dJStoSs ~^ f^^t ^Tntl^^rS %m

prancu mincare, in buraiem, otrad

in Pintece.
la

femei

si

vaduve gravide a merge

moase

pruncu? (e) doctori spre a-si avorta

itca

intr-un fa colt de padure, da de o femeie, care statea gata sa se immiste Apropierea pe neasteptate a pasilor acelui Preot, a tulburat-o ?i

rJ^Sttt ZtA f
C1

IZ^T

e b0ala
+

C t

le ?i ^ dufaGea
-

lamu du-le Dumnezeel Plim barea obisnuka

sa nu nasca^ copii, sapte muiere va bea ierburi ca bea oarecare Muierea de va incepe, si va ani s metanii 200... opt am W lepede ineeperea dmtr-insa, a'mece ca sa se scurga si sa

Tte

562

Varna a
iar

14 a

A
a mUfi
*

uclderil $1 sinuclderil

563

dC

(cif

Preo^f
e

intimpk

"U

Se in S TOA
si

Femeia se binecuvinteaza

Muierea otravitoare, pina la.moarte sa se pocaiasca

Femeile care, curvesc si-si ornoara fatul in pintece, fortindu-se v sa.iaca ucideri, sa se opreasca, dupa hotarirea data mai'inainte ca sa se Impartaseasca la iesirea din viata; iar procedind cu iubire de oamem dupa cum am aflat, hotarim ca (sa tie oprite) vreme de 10 am dupa treptele hotarite (Ancira,
21).

m:y% Ti2^%r

:
:

(otravurile

prov<3aca

?i

metanii avortun)

nastere de in ft a Bisenca devine se mintuieste ,27...), Mama 12 7; Ape 12 7-2). mstere de fii (1 Tim. 2 75; Rom. -^te o noua Barter to Itaagg. Mama e un arhitect $\ n lacuta de mina omeneasca. -a lacas de heritor cu Dumnezeu, al unui ^placut regesti sau pamte?U' declt orice lacasuii domnesti,

prm

si

SS'pM
decit orice

gJ^MJi m * _^

idicata
artistice

Femeile care i-au (dau) buruieni otravitoare si pierzatoare si cete ce pnmesc otravurile omoritoare de prunci, sa se supuna (canonuhu de 20 am) al ucigasului (Sin. VI ec, can. Sf. Vasile 56) 91 Lurvele care isi strica pruncii in pintece, 10 ani sa nu se Impartaseasca. Asemenea si cele ce le-au dat buruieni (otravuri, iniectii on altceva, ca sa lepede) (Ancira, 25; P.M.B. gl. 374).
;

deci Donee zidire munte de marmora alba, mai preuos trumos decit ^ate monume^ele de mina omeneasca, mai de de piatra, argint, am, sau

Ta
ca

Iisus .reasta Biserica vie a venit proslavit. S-a Jertmli

Hnstos pe pamint, a patimit,

nascinda

^^^'J^
-treges^rupuUui

San^
Iisus

madulare ale Trupului Lui Biserica - fiindca noi sintem Copilul nascut si renasoit din oasele Lui (Efs. 5 30).
al
i

Mama

un Anghel

OAMENTLOR! CRESTETI
dupa
ce a creat
1_

SI

VA

pe.om cu Sfat dupa Chipul Sau, barbat si femeie * kinecuvmtat, zicindu-le: Cresteti si va inmultiti, umpleti pamintul si-1 stapiniti, domniti peste toate...*'. Impiinitorii aeestei bmecuvmtan, trupeste si mai mult duhovniceste, tind a intelege pe Dumnezeu si a deveni dupa Asernanarea Lui. Filosoful Hegel
Cine nu e tata, nu e om deplin", pentru ca nu-i icoana deplina a Tatalui Ceresc. Atunci am inteles pe Dumnezeu cind am ajuns tata",
zice
:

INMULTITI.' Dumnezeu

Divina: (Mt 18

pe acest prune, P e mai presus de fire dm P.S. pururea 5). Ceea adop^e prunca Feioara Maria, este fiecare prune sau buneie la si se repeta nJUMit si renascut Cuvintele Bunei-Vestm
Cine
? te

n Bistrka

M prime
.

Domnulm Dumnezeu,
societatea

vine intre parmti,

m familie

omeneasca cu

wrftog*
Mi ne Ma

*msoare

P?^

ce-i Iisus nascut

dupM^

mame-

EFffTirSrCeea
i

este cu tine... Binecuvintata chip Fecioara Maica ce s-a p.trecut cu P..S. in mod suprLtural, se petrece cu fiecare Puterea Lelm rrea spune. poate la yamislirea muritorilor se

BucuTte

Domnul

esti

mama

ngug

^C

lna

zice

alt

intelept.
si

De

lemeia nu-i deplina decit atunci cind devine mama. Ca si in prima zi a creatiei se f ace

asemenea

Iumina in viata femeii odata cu liecare zamisnastere si crestere a pruncului tnupeasca si

lire,

Adam

si

sotia sa

Eva cu fiii lor. Adam cunoscind pe Eva, a nascut pe Cain si pe Calmana

spirituals.

Femeia

nici-

copn multi nascuti si cuvintarea sotilor este in a avea fence cuvintele inspuatului p^mBt Acea'ta reiese clar si din La te Lui. caile care umbli in de tine eel ce tetemi.de Domnul, merge va tale; fericit vei ti sx bme-ti vei buc'ura de munca miinilor tai vor inauntrul casei tale si copm Femeii ta va fi ca o vita rodita binecuAsa se maslin imprejurul mesei tale. fi ca niste mladite de Domnu Binecuvinta-te-va Domnul. vinteaza omul care se teme de toale dm Sion si vei vedea fericirea lerusalimului poporul Domnului iiilor tai. Pace peste tale. Vedea-vei pe fiii

mas tsar^a^necuvintata de tme" ))D omnul Si-a adus aminte

Prooroc Samuil, ^ta^r^nim3 S lntuM - Duhul Sf^ngjUj^

:

cind a ra-

^J^l'J-'W^^SSS Ten^.

^e

v^n

gemeni, pe Abel cu Delvora gemeni, pe Sit cu Asvana gemeni, slaty multi fii si fiice (Fac. 4 12, 25; 5 4), dupa porunca lui Dumnezeu si conlucrarea Lui Cresteti si va inmultiti umpleti pamintul fi-1 stapiniti. ." (Fac.
:

odata nu-i mai aproape de Dumnezeu ca atunci

cind este

(PS
'

ifcasatorie

- zice

feric.

Augustin

- sa

se iubeasca

mama

buna,
este

taina. casatoriei: copiii, credinta si

Dar

copiii

******
{

bunurile

Rostul

casatoriei

28).

inmultirea

oamenilor.

numai nascuti; ci sa se nu sint renascuti spre

si

pedeapsa, daca renasca. Caci se nasc spre

viata".

!>ti'|

Vamo

a 14-a

ucldefil

?1

sinuclderii

565

EGIPTEANCA, ROABA LUI AVRAA^k Isi InGRTTF<?tp COPILUL, SI CRESTINELE NOASTrTiT ofioARA^ llStontn,

m once

y, si prapadul peSru a nu pentru n cadea in osmda lui Onan (Fac. 38 8-10) Dumnezeu, Care purorea Se grijeste de toate creaturile Sale neinsu Oetite ?1 de toate vietatile, poarta grija cu mult mai mult de fiecare mama msarcmata, binecuvintata, si de fiecare prune sau ce vm pe lume. Prmti la speciile patrupedelor, cum pentru pur ar naste fxecare, Dumnezeu, intr-un mod foarte minunaT nepri ceput de multi, le da atitea izvoare de hranire si erestere credere Tv (Vezx e "i nota intrebarii 172, din aceasta
carte)

f7^;^

saracie sau strainatate, sa fiecredinciosi, sa-si indeplisa n co impotriva

^^e

ea este binecuvintata Dai iata, tocmai in acea saracie si strimtoare, ea. Puterea Celui Prea de Dumnezeu. Domnul Si-a adus aminte de
a lucrat in ea. lata Ingerul Domnului o cerceteaza in necazul n eel mare, o apara, o sfatuieste, o aseaza pe calea cea buna a minIngerul acesta, nevazutul lnirii ei si a pruncului de orice pericol. noUa lovaras, strajuieste linga liecare mama, binecuvintata, cu o grea incredintare a lui" Dumnezeu. Nimenea, pentru nimic in lume, sa nu se lase amagit de ingerii felurite imeste..i/uti a delatura venirea pruncilor in lume, prin vesnic. Fiecare si vremelnic pericliteze se sa nu ca dracesti,
In.
i

legii

Dumnezeic?t

It

S St

'.i

sugiri

copil

SSrf35S3??

tora a, alungata, ratacitoare, groaznic mihnita in durerea si smpmul ei, mmenea dintre oameni nu-i intinde o mina de a ut or

Dumnezeiasca Scriptura, in cap. 16 si 21 al Facerii, ne spune despre Agar roaba egipteanca a lui Avraam. Aceasta deveS n pu u odat * cind purta fiul in sin data cud si-1 purta la sin. Smgura, saraea, straina, oropsita strim-

'

V**

are Darul lui de la Dumnezeu. Numele aceluia pe care-1 mintuitor. poarta in pintece, naste si creste bine, este un lisus sau in. parintii mintuieste mintuitor: crestin Da, este asemenea unui mintuieste pierzare, viata de mintuieste batrinetele neputincioase, Biserica, sperant'a gata sa cada in dezamagire, mintuieste familia, virstralucitelc mintuieste viitorul, societa'tea, neamul, mintuieste
isi

tuti crestinesti, isi mintuieste tata si

mama,

care culegindu-1 din

Slintele Scripcer, 1-au adus in aceasta lume vazuta, cum adeveresc grija, pentru deosebita avem turi si Traditii. Acestea stiindu-le, sa drepspiritul in pruncilor primirea/nas'terea, renasterea si cresterea
tei

credinte crestinesti. Casat'oritii care iubesc copiii, arata prin aceasta ca

ei

vor sa

traiasca

nu sa moara.

MAICA DOMNULUI CU PRUNCUL IISUS IN BRATE ESTE PILDA VIE MAMELOR CRESTINE. Odinioara un venerabil calugar, rugindu-se fierbinte in

Dun

si

Adevar, inaintea Icoa-

Cununa mea
Fecioara

zice

Maica pururea

este

Fiul

meu

iubit

lisus Hristos.

podoaba,

El este adevarata mea nu zarzamurile idolesti,

nici zorzoanele (margele, lantisoare, martisoare, salbe si alte nimicuri ale) 's'atanicei trufii femeesti (Is. 3

76 24;comp.

Petru 3

36;

Tim. 2 9-^10),

Maica Preacurata Pururea Fecioara Sufletrd din mine Nu-1 lasa sa moara.
Ci revarsa Sf inta Peste el de sus

se grijeste din rasputeri de copilulsau va-a-a-i, unele crestine

Agara

mame

Dar
si-i

denaturate,

ornoara

Mila Ta cea mare Mila lui lisus.

566

Vama

a 14-a

llus Hrisrs1

C P nCUl "SUS in ChiPurilc Maicii rreacurate si al Pruneului pLctrat ! ,1 r Iisus pareau chiar vii miscatoire m-3 toy, asa era el de infacarat rugaciunea sa! rugaciune a aratarilor cere ti. Observed ? ca Maka PreaXrlta are coroana imparateasca pe cap, cuviosul calugar o intreba as" ***** Sfinta P-acuratf DoTmTa wf*t Doamna mea tu esti Imparateasa cerului si a pamintului, fmpa rateasa Ingenlor si a Crestinilor, cum de nu ai cununa teasca pe cap? !" Atunci de la Sf. Icoana a Prea Sfintei NascXa re de Durnnezeu si purarea Fecioarei Maria cu irumosul Prune Iisus a "n Care " f r&SPUnde: " CUnUm mea eSte Fiul

STpn

uciderii

?i

sinuciderli

567

ZTStkan>

^ f t^l

"^
:

mS

meu

urmatoarele cuvinte: Sint netencita ca un cime.., Nu, eu cred ca nici aceste animale nu pot sa fie atit de nefencite ca omul, si indeosebi ca femeia, ca mine:'" Adeseon msa au fost si sint inca buni crestini, feciori ori vaduvi, fecioare on vaduve, calugari sau calugarite, care in
pretioasa

Jia scrie indurerata unei prietene

mult mai fericita daca ramas la idealul caminulm, ciorchina minunata de prune, In lunile tnumtului sau in care cSmra asupra ei nesfirsite onoruri din toate unghmnle lumn, ea se simte mai nelericita ca
ar
,

devenita casatorie o mama buna pentru dat Durnnezeu, este o regina prin e nascute, renascute ?1 bine crescute. Acestia sint o incoronare a de regina. Copm suit adevarata regalitate a mamei bune. Adam Dumnez u P entm a munci # Eva Penthi a concepe nTst" naste ?1 cre?t copil ? CQnstructia barbatesc, arata ca el este pentru a munci si a corpului femeeii pentru a naste a li jzvorul vietn. Toate cite a facut Durnnezeu in Paradisul pllceriL Eden, omul din pamint, femeia din om, le conclucreaza El in casatorie, in fnnta casatoritilor, in sinul femeii bune Cas.atontn fara copii, din voia lor ... nelegiuita, orice averi situatn ambitn srmindrn ar avea, toate se vestejesc, se sting, cad moarte putrezesc mlauntrul lor, lasa in fiinta lor oinima bolnava, o nefericire in Sufletul lor istovit de o pustietate. Viata acelora e vrednica de Western, asemenea smochinului neroditor, ingimfat doar in multimea frunzelor, pentru ca s-a lipsit de rodul destinat de Dum nezeu, pnn departarea de la sine. O mare matematiciana, in mijlocul triumlului ei la Paris unde avea sa primeasca premiul Bourdin, intilneste pe un var al ei pe care-1 lasase tinar in Rusia. Acela ii vorbeste de viata sa casmca de siragul pretios al copiilor sai, care-1 iubesc, de placerea de-a ti tit mai des cu ei Un simtamint de pisma violenta surprinSe pe matematiciana, 1S i musca buzele, aiizind spovedania acelei fericin intre copn, cugetind ca si ea ar fi fost
tot! fin si fncele ce i-a

ieCar

f..

Tde

odSek

'

^ ^

sau femeiesc.au devenit ?i devin iubirea sfinta, jertfa ijarinti i mame prin prezenta lor, prin inima, devotamentul lor, cheltuit pentru intretinerea vietii pamintesti spirituale a aproapelui lor. Acedia lipindu-se de Domnul, for;i meaza un intreg trup spiritual cu El, un trap duhovnicesc (1 Cor. milos" (Lc. 10 30 37). (i 17). Acetia sint un fel de Samarinean lui DurnneAsemanarea si Chipul cazuti cei is in n't acestia inii ca coboara. spiritual, mersului da. aripi spirituala, viuta invioreaxa zeu, ; sa continua frumos de a gustul atita Har, cerescui Suflete in aceasta Pentru obstesc. binele pentru ]ertfeti sate liaiestis'i a iubi raminind fef^'iaieste un intelept aa: Sint unele persoane, care atitea $i decit mai mult mama, titlul de cioare, se pot lauda cu chiar". .ititea care au nascut Multe cai ale Domnului Durnnezeu se conlucra prin femeie. Intre ele si omenire, vedem asezata. femeia, ultima creatura iesita din Miinile Sale cele pururea pline de bmecuvintare. Intre ingeri, prima creatura, si femeie, care-i ultima creatura a Sa, se inchide: intreg universul, toata lumea creaturilor, intreaga lume sau natura.. Femeia trebuie cucerita pentru bine, caci ea este ultima fortareata a spiritului BiSericii lui Durnnezeu. Asa iragiia ca o unire de miresme piacute, mobiia ca o boare abia simtita, nestatornica ca bucuria, ea ramine totusi piatra din capul unghiului" zidirii
ln8U|ife a Suflefului lor barbatesc
,.i
I

omene^ti, pentru obsteasca intoarcere la: pace, virtute, sfintenie mintuire si tericire temporaia si eterna.

LUPTA PARINTILOR DENATURATI CONTRA PRUNa binecuvinta lumea, ii daruieste insa vrea a o pedepsi, ii iniatura Cind siinte. curate, bune, femei ingaduieste perversitatea pedepsi, o hotareste a cind iar femeia; doua pietre de hotar. Eva, ca inainte stau ne femei Doua femeilor. calcind porunca sarpelui-diavol, ale amagitoare cedind soaptelor omenirei i mersului sinistra curs da un Domnului Durnnezeu, ascultare: ei desavirsita prin Maria, care P.S. pururea Fecioara inaltare a omepirghie de tacut Fie mie dupa cuvintul tau", s-a alta^ de iar catastrofa, i nirei decazute. Vedeti? Una de cadere apropiere si rugadune in'altare si mintuire. Omul cind vrea inaltare, de Durnnezeu, alearga adeseori la lemeie. Alteori cind vrea sa cunoasca: coclauri, hauri de rautate si perverritate, alearga tot la buna parte a lemnului vertical al Crucii sta infipt adinc femeie. in pamint, asa cum virful ei strapunge vazduhul ea o sfinta avin-

CILOR. Durnnezeu cind vrea

niciodata

tare spre inaltimile treptelor ceresti. Si de aici

invatam ca nimic

n-a fost mai proslavit ca femeia i nimic n-a fost asa de birf it. Fecaicind ce se chinuieste sa nasca. meii imbracata cu soarele. in descrierea apocasi zdrobind capul sarpelui, ii apare inainte
. . . .

568

Varna a 14-a

ucldorll

ijl

slnuclderll

560

si josnic. Femeia poate ti un renin demon. Casatoritii conlucrind dupa soapta sarpelui-diavol la nerodirea de copn casa lor ia aspectul unui apocalips macabru. Pacatul specific al casatontilor usuratici, negri la Suflet, este omorul sau prunc-uciderea sub toate formele conclucratoare si salbatice Fara si

arata ce-i mai infect, spurcat

esf" nata aCela '" beata de singele Sfintilor si de singelfl Martirilor lui Iisus Hnstos (Ape. 12; 17; 18). Apocalipsa ne descri, asttel tot ce-i mai curat si mai malt in femeie, si tot in iigura femeii

y'".mger

desfriu

Ingerii nevazuti ai lul Dumnel>anuiala autoritatilor pamintesti. Prin ea Sfinte stnga: , gem indurerati in jurul ei. Scripturile Sir. 25 (Is. femen nu-i ca rautatea toti murim... Nici o rautate (loan mceput 8 44) ucigator de oameni din

27
i
,

si

'

impotrivesc menirei de a lila rindul lor un lzvor de viata. Astfel devin sterili, red, pustii. Barbatul ucide aruncindu-si saminta de viata afara ca Onan (Fac lar so * ia neprimind acea saminta > de viata. Ei ucid impiei dicind conceperea vietii omenesti, ucid viata in mersul ei prin intreruperea alcatuirei ei definitiva, ucid fatul omenesc format ucid
'

saucu ocolun

felurite, ei se

?~

>

Diavolului Aceasta a fortat pe Sfintii Pannti se asociaza femeia perversa. care lucreaza pe placul diainfiera aspru si taios pe toate temeile Femeia este arma asa: bolic al nerodniciei saU prunc-uciderilor, loan Gura de (Sf. diavolului!.. madular stravechi al diavolului Damascnin). (Sf. I. Odihna sarpelui si mingiierea dracului" Aur) mai drastic: socotim pe Poarta, diavolului, cilea nelegiuirei, si ." (Feric. Ieronim). i'omeie drept 'diavol. On da nu sint caran de mijloc. casatoriti' si Pentru femeie moaivseamana ori viata fiind mama tuturor celor vii (Fac 3 20), Satanei, usa prin ea toti murim" (Is. Sir. 25 27). Ori este
15).
.

tea

<,ri

facerea copnlor, nu-i justificata fecunditie supenoara, duhovmd-cit numai prin consacrarea la o monahism, calugane). infrinare, sau ceasca (feciorie, abstinenta inmultiti". .Va Altfel, ramin in inditorarea: . civilizatie, mai ales familia, niciodata

ori odihna lui Dumnezeu usa Raiului. Ori odihna sarpelui, : diavolului", on madularul lui Hns(ler. 1 4- 5). Ori madularul ... tos" (1 Gor. 12 27). ;
\

c'aci

Renuntarea

casatoritilor

la

si

in prezent se pot nu fie potrivnica pruncilor. Multe casatorii mduerentismul In pruncilor". numi pe drept cuvint: Gropnita a veni urmeaza ce pruncilor casatoriti, prezenta
religios al

Necredinta cu paruta

dobmdit

Sfinta Sarra, Rebeca, Rahiia, Ana, Elisabeta, si alte femei sterpe credincioase ale Vechralui Testament prin rugaciuni fierbinti au

Ana

"

copii
isi

de

la

mame

Dumnezeu.
si

si

linele

denaturate, chiar

purtatoare numelui
propri'i!!!

crestinesc,

omoara

copiii lor

pruncul nou-nascut! Ucid prin omit ere. Ucid prin act deplin. meia, mama denaturata, savirseste omorul deplin inlauntrul
tei sale, fara

Fefiin-

a se ucide pe

sine, in noapte, in ascunsul vreunei

ca-

men,

in singuratate,

sub patura

tacerei, fara a lasa vreo

urma de

multor mina, ventt sa asyirle arafa ca un mic Iisus cu biciul in se lume; pe pnganton I acaton niste pe vietii afara din templul adevarului si al Cor. 10 7, Mt. 2213, 25 d* neorinduieli, inchinatori de idoli (1 bucune 28-30- Ape 3 16). Asa dar, cum vor astepta ei cu dor si copn de Frica cerului? ale pe ace?ti ingeresti, soli si binecuvintari va si Cresteti si nebuna. a d-venit o boala groaznic de pacatoasa de rasturnate .", sint inmultiti... Ia-ti crucea si urmeaza-Mi. Fesocietatea. familia, si chiar idealismul josnic si cu el si omul, stinjenitoare, qonlucratoare la sarcini si urmari meile cu temeri de ale barbatilor, cancatun, nerodnicia de copii, devin niste momite unui obiect oarecare. ridicolelibertatii, degradite la rangul filme si conversatu romane, de avalansa Sarpele-diavol prin infiersi alese ale multor iemei, infernale, inneaca simturile drepte ..Eliberarea de maternitate, bintindu-le a declara razboi pruncilor. ridicata la rangul de datofie sa scrie o femeie denaturata, trebuie nu sint doua persoane, gravida Femeia rie morala" (Maria Stritt). de fat asa cum isi elibereze sa se ci una singura. Ea are dreptul de mgrasare sau curei supune taie parul sau unghiile, asa cum se absolut, deoaeste nostru slabire Asupra trupului nostru, dreptul
.


.170

Vama
la dreptul

n 14-a

uelderll

?1

slnBclderil

571

de a te sinucide" (Madeleine Pelettier) Este nu se poate opri aid. ,,Trupu tiu e e d tau, se stnga femen. E ti stapina absoluta a trupului tau Ghepintecele tau ni apar CU ar * u pTcTe Sa Xtlrpa dupa bunul P lac "FatulVi P decit o DortW Hf ?f / meU de Care ate dis UPUl une du P* Plac, P P cum dicS 3 ff ^ "nghii ! de P ai de si de fecalele ei i numai (!), ? tirinia eminda altcum " < Robin Astfel ava p )^?* & ?1 & le ^ ile &ei Use de ~ D P nezeu ln on pentru n continuarea vietii si a fericirei lui. .... Dar vai Qra mmid Sta inu ^---- Vai de smochinul neroditor P J JtTrpinr

merge pina

un pas lna xnte

lax avalansa

^ ff dSSfeS
m
.

^^r ?
'

'

P^

''

'

'

T ^l

^^

>

denaturata, o fiara mai monstruoasa brate, care refuza a toate Salbaticiunile. un candelabru cu -multe in intuneric, o candela phna it jprinde i lumina, stilp cufundat femeie care indeparteaza lu.i ulei care se varsii jos pagubitor, candelabru mina, complacindu-se cu besnele intunecimilor. Un avea.copn.Paa refuza care mama orice .efuzator luminilor este aspru. in cartea Facecatul acesta odios de mii de ani este infierat. personagiu Uricios, funebru. On de rei (38 -70). Onan este un legea Divina, trebuia sa-i dea cite ori intra la femeia careia dupa

iATI.

MAMELE DENATURATE I$I 1NGROAPA PRUNCII AVORdecit

lata o

mama

denaturati isi nimicesc pruncii, deci continuitatea vi^xl ?i vietn si ^umciiiui pomenmi ior lor pe acest pamint pamint. Lupta demonica impotriva ingerasilor mgerasilor prunci nevinovati, nevinovati. e e'un un groaznic era^ir pacat de moarte asupra omului: barbati si femei a f amiliilor si a neamurilor.
]

Pariiitii

sallata ce face femeia perversa, mama denaturata, pruncesc singelui bautoarea salbaticiunilor, baticiunea ei ce trebuie a Isi ingroapa pruncii avortati, viata

continua in lume

572

Vama
ri

A
a 14-a

uclderll

?i

slnuclilcrli

573

copii,

risipea

pe pamint ..puterea de viata"

Lapta ce-o facea el, Domnul 1-a ueis pe el".

sa nu nasca prunci. a fost o uriciune inaintea lui Dumnezeu si

'ca

aceia diavoleasca, de|teptati-va ucigasUQrl le^iti, va rog, din besna Hnstos (bts. 5 14). lumina mortii si Va va ei ce dormiti somnul

Faradelegea aceia in actul conjugal evita ceia ce putea aduce conceperea. Onan cu umblarea lui hida, intra in multimea foisoarelor conjugate, in camerile de nunta a sumedeniilor de crestini usuratici. Este stiuta patania celui ce-a ascuns in pamint talantul mt. 25 24-30). Orice refuz de a primi saminta vietii, orice mijloace infernale pentru a nu face copii: reclaje, avorturi, pruncucidere, smt crime care striga la cer. Lepadarea iubirei de a avea copii nndmti de Dumnezeu, denaturind in delaturarea si exterminarea lor, este o deg'radare, mai mult o forma conventional^ de prostitutie (curvie, preacurvie, prunc-ucidere), un abator omenesc. Barbatul devine un negustor de carne vie, femeia un trup vindut in patul familiar, ca orice obiect netrebnic gospodariei iar cask lor un puStiu infiorator. Astfel de casatoriti sint cu totul altceva
;

Pnn abatenle sfalata urmarile nelegiuirii prunc-uciderilor rusinea casei tale -striga Proolurile tale (infernale), ai harazit De-aceea vei ispasi cu buf leai nimicit multe popoare. rocul isi extermma nd tau" Sotii, care prin felurite miiloace infernale cad de pe treapta crestinatatn viata -urmasii tnmisi de sus salbataciumlor paminsi din demnitatea de oameni, dedesuptul Proorocul zice Domnul Dumnezeu prin lata Eu trimit iului Fetn Ingerul Meu si va pregati cale inaintea

MAMA PRUNOUCIGASA
-

STA PE SICRIILE PRUNCILOR

!

decit

soti.

se inmultesc desfatindu-se in razek soarelui, parca striga: Unde sint puisorii tai mama crestina?" Albmele ce si-au umplut fagurii cu miere si puzderii de puison, murmura mereu in zumzetul lor: Casatoritilor! Cuiburile

PSsarile siinsectele

marunte ce

noastre sint pline, dar cuiburile voastre de ce sint goale de Suflepe care le asteapta. Dumnezeu? !" Flonle, legumele, ierburile, dumbravile, gradinele, padurile,
tele acelea trimise in intuneric, si

primeste solul Celui Pre.a Inalt. Cine-l reEvangheliei. Aceia cu toata profuza refuza pe inainte-mergatorul de-L vor primi nu-L vor mte-. bibilitatea nu vor primi pe Iisus, sau vor pierde. Refuzul copilului ii lege sau si chiar de-L vor intelege, intilni intr-o viata de om. a se pot si primirea Evangheliei, nu sa cugete bine la aceasta copilului, Mamele ce refuza Darul c eresc al si sa se trezeasca viitor, pina se zice azi, ca sa nu se caiasca in totdeauna logica pentru osinda vesnica. Casatoritii sa indeparteze cu ucidere, uciderea infernala care infrateste crima cu crima si prunimpotnva Ei trebuie sa stie bine, ca: feluritele atentate ei, nepnmirea si vietii afara cilor, nu ramin nepedepsite. Varsarea acelor ale razbunatoare soti sa resimta groaznicile lovituri
Mele
Cine-1 primeste,

S;lu

Maleahi-pe

fac

Noi ne desfatam in albiile vietii ce ni le-a dat Dumnezeu, dar pe si in caminul vostru de ce nu odihneste viata? Cine' va ucis viata care trebuia sa se desfateze in caminul vostru? Sarpelef Sarpele Faptura ac'eea scirboasa cu soki de ghiata si cu ochi de pacat, v-a furat dintre voi, din sinul, din caminul vostru ingerasii cu suris serafimicesc. Icoanele minunate ale Dumnereirei. Da, sarpele v-a furat pruncii. Si sarpele acela poate sinteti chiar voi!" Porunca lui Dumnezeu data protoparintilor nostri in Rai, striga puternic in toate vremurile: Cresteti si va inmultiti!" Dar voi raspundeti: Nu va rasari din noi viata in. veac!" Ati ajuns asemenea unor ogoare pustii Prunc-uciderile voastre ca o' tagada cnminala, o nelegiuire groaznica (loan 8 44). Fiinta voastra de carne s-a facut un autovehicol funebru, care-si poarta copiii dati de sus in intunericul mormintului. mai inainte de a le da viata, mai inainte de a va fi bucurat de surisul lor ceresc ... Ati devenit niste ciocli monstruosi pentru membrii familiei voastre. Voi sapati groapa sa va astupati viata voastra. lata cum pling tngerii cerului deasupra pruncilor ucisi de voi prin felurite mijloace infernale, mai inainte de a vedea lumina zilei, si a Dumnezeirei prin Sf. Botez! lata Irigerul Dreptatii Divine cu sabia intinsa asupra pruncbratele
!
. ,
. .

striga:

tumori insuportabile, batrmete boh nervoase melanprecoce, atrofieri, turburari vizuale si auditive, parahzn, epilepsu, nebunu... colii neurastenii, lesinuri, insomnii, Mama prunc-uCigasa prin lor, vietii a se intiparesc in ceara moale vietu in corpul ei, feluritele mestesuguri infernale, neprimirea buruiem, injectii, leotravirile corpului si pruncilor cu doctorii, membnlor casei sicriile pe sta padari-avorturi, reclaje, ucideri mamei pruncumarul Peste lume. sale care pornisera a veni in in lundul ramase fiicelor fiilor si ucigase vedem cu durere multimea de oameni talente, de genii, de O multime
nelegiuriri.

pe

Sterilitate

definitiva,

...leaganelor goale... preoti, calugari, bine Suflete stralucitoare in virtuti crestinesti, goale, in leaganelor fundul misionari, sfinti... stau ingropate in mvia mai vor nu acolo De mormintul sinului mamei denatufate! cea ziua Arhanghelului nici la glasul trimbitei caci nu sint copii, de un Dincolo Vai ce groaznic pustiu intins! de pe urma! sa vada umbrele care-1 alinta o astfel de mama, ea este silita

doi,

pe

acelora pe care i-a inlaturat,

nu

i-a

chem3t

la viata, i-a reclajat,

nevinovat din intinsul avortat sau lepadat. Ea aude strigatul lor sate, orase, popoare intregi, l^ustiu intunecos" al vesniciei. Familii,
impotriyit rins-au ingropat in golul pintecelui acelora care s-au

f>74

Varna a 14-a

A
duielii Divine.

uclderit

?I

slmuclderli

57S

Femeile per-

verse preschiba. satele si orasele in mormane, fac sa dispara. neamurile. Roma si-a pierdut puterea, stralucirea si stapinirea ei

tronuri in ceruri, gatite din veac fiilor pe care i-au retuzat ori avorpregatit din veac tat, zicind: Iata locurile stralucite pe care le-am .goale, in asteptare! lata, lngeiii pling jaiea ropiilor vostri! lata pustiului aceluia" in paradis din vina pacatoseniei vo'astre! Barbate, femeie, unde sint loc ul pregatit fiilor si fiicelor voastre
. .
,

pe urma descresterii numarului nasterilor. Aseuriasa,

'jmr^: -^h

==^"^3~'-^^'^^"JS|ar'^
Jtek ^~ ~Lr-J&

2p

^
; i

alte popoare. vremurile noastre se intinde cimitirul prunr cilor Vai si amar, ce pustietate grozava! Banatul, in primile trei luni ale anului 1935, a avut 1302 morti,
si

menea

Si in

mai
sat

mult

decit

nascuti,

adica cam doua eatune, un mare. Mor si se prapadesc prin prunc-ucidere intr-un tinut mic ca Banatul patru sate intr-un an,

raului vietii: Infloreste in acel sin de mama stearpa ca crestina un Suflet", tu ai raspuns: Nu vreau sa ramin viu din Veifi Sufletului:" zis am pustia dogorita de arsita!" Cind planun Cite viu!" rod iesi va mama", tu ai raspuns Din mine nu gesprin veac si-n veac in Mi-ati nimicit! Cite fapte ati estompat arhivele din izvodi mai criminala tagada! Cine le va

fi si vi i-am copni, pe care i-am gindit, i-am iubit mai inainte de a le-ai refuzat femeie tu caci Meu, gindului Sinul in Auramas trimis? uite-o! Va Mine lor din Icoana tau. trupului salasluirea in sinul ce Mi-ati Pentru voii? i-am care pruncii pe va osindi. Unde sint eu gemene voastre socotelile cu legat si. inselat A-tot-Puternicia pus Mi-ati ce de ingradit, M-ati ce De moartea $i pacatul uciderei?

hotar? Cind

am zis Eu

tul vostru de

ati vrut, nimicniciei, doar erau scrise sa minece din voi, iar voi nu chipun spre ingroziti Ati ales partea tatalui moitii". Ce priviti voastre? constiintei de copii care nu sint decit in Mine si-n viermele Din voi nu-i va mai dezgropa nimenea. Nu mai poti intoarce vre-

400 rate in 100 de ani. Ce prapad? Ce ciuma. a treeut pe acolo? Blestemata prunc-ucidere, care extermina mai multa omenire decit: razboaiele,
in 10 ani,
lipsurile, bolile si alte felu-

40

mea

si

tineretea
si

rodniciei

de copii!"
le

rite calamitati.

In

frica

de

va grai Dumnezeu, pe care noi zasotii, mai bavnicii si gingavii nu le putem gindi, nici rosti. Atunci amar, caci nu mai ales mamele, vor simti remuscari, vor plinge !' Cind se imbolnaveste si sint in stare sa mai dea rod pustiei moare acel copii, (doi ramasi ca semincerii dupa taierea padurn) Vazindu-se remuscarile devin mai grele si plinsul mai groaznk lor, n pintecelui sau inimii al doi copii pustii, fara nici un
Acestea
altefe

multe

copii a casatoritilor, se lu-

creaza intinsele cimitire ale neamurilor. Viata casatoritilor sau a acelor parihti ri|i, reclajati, ayortati... blestemati, este mai mult o prelungire a mortii decit o biruinta asupra mormintului. Casa aceea e mai mult un abator omenesc, decit o iamilie cu plina viata patriarhala, imbelsugata. in bineeuvintari Dumnezeiesti ...

Mama

sta ingindurata. pe sicriile pruncilor ei deliturati din viata., omo-

prunc-uciga^a

la pasavezi sfirsind a se inchina azi ori miine: la catei, la pisici si de soti lumea umplut s-a ca durere, Si in prezent vedem cu ri lor. menirea la totul de cu deviate sterili/de mame esuate, ratate,
.

Citi soti

lor

lor,'

turatll! Ei in veac." O, ce pustiu intins.

lui

bolesc melancolici in prezent pe sicriile pruncidelape care trebuia sa-i aiba, dar nu-i au, pentru ca i-au viata iesi mai va nu fredoneaza funebru: Din mine
si sotii

nu

Judecator!? Ce

f el

de loc

Ce vom raspunde inaintea Dreptune-am pregatit pentru vesnicie?!

mamele denaturate, pregatesc zilnic un pustiu intins. Golul leaganului lor este un blestem groaznic, care le urmareste pas cu pas. Contiinta le mustra. DumneSotii

prune -ucigasi,

in

special

MAMA DENATURATA CU CUTITUL

COPILUL. Multe mame
cilor de a veni in

ISI UCIDE denaturate, satanizate, taie calea prun-

IN

MlNA
firii
.

cu tot poporullor de morti, ingropati in gind, in inima, in pintece, in necredinta, egoismul si lacomia diipa libera neimpovaratoare placere, dupa. desertaciuni si petreceri anticrestineti! Dreptul Judecator le arata acestora cite': 5, 7, 9, 12.
le

zeu

pune fata

in fata

lume prin impreunarea contra

si
.

rinduielii

Multe alte Divine, ori prin: injectii, otraviri, reclaje, avorturi. altele nastere, dupa pruncii posedate de ingerii cazuti isi gituiesc
nu-i alapteaza. pina ce

mOr; unele

ii

injunghie,

altele

ii

omoara

in

578

Vama

a 14-a

A
natatii,
orica'rei

uclderll

?1 slnucirlcrii

577

alte feluri...

Mamele acelea sint cele mai req si negre la Suflet monstruosi. Daca copiii nu sint siguri de mila oamenii dintre toti mamelor loc, unde mai pot ii siguri? Daca sinul sinul de mama la esafod ori ghilotina sau abator, ce sin leagan un e mamei in loc de mai ascunda. Dumnezeu, daca nu sa-i Unde mai cuprinde? ii va
sint siguri rati la sinul

dar si indeosebi, a obscure lumini par-

ticulare,

ne

dam seama

ca,

mamelor

lor?

savirsirea prunc-uciderilor, care umple cu singe o viata intreaga, chiar si o vesnicie,

Stiintele naturale ne spun ca unele femele dupa fecundare isi ucid si maninca barbatusii. La alte specii de vietati, barbatusii mor indata dupa ce s-au daruit sporului de viata, cind si-au asigurat reusita vietii. Alte specii de salbaticiuni, crescute pe linga casa N-am auzit insa nici n-am omului, isi maninca puii nou nascuti. citit, ca vreo vietate sau salbaticiune a pamintului, codrilor, marilor sau pustiurilor, sa se razboiasca cu puii din pintecele lor (ca unii oameni si femei), si sa-i ucida acolo unde i-a ascuns Dumnezeu de frig, de soare, de foame, de sete, de felurite rautati, de vrajmasi auzit despre cimitirele maritime si alte feluri de si de moarte. cimitire omenesti, dar de cimitire vii, in care se ucid si se ingroapa sicrie cu carne vie, nu s-a mai auzit. A te razboi cu copiii in pintece, a-i ataca si scoate, ca-s de-o luna, doua, cinci, sapte.. si de ura lui sa te urasti pe tine si viata ta, asta-i inventia Satanei din intern, printul besnelor, tatal minciunei si al mortii (loan 8 44) In razboiul Iudaic", sc.rie Iosif Flaviu, ca o femeie nobila anume Maria, vazindu-se intr-o cumplita strimtorare, i-a sugrumat copilasul de la sin, 1-a fript in cuptor si 1-a mincat. Dar ce este aceasta oribila crima pe linga razboirea si uciderea pruncilor la "sinul mamelor denaturate, prin lovituri, presari, buruieni, doctorii sau
.".'

cu apele tuturor marilor si oceanelor, nu pot pe reusi a-1 mai sterge de

nici

miini

si

de

pe

Sufletele

l^runc-ucigaselor. Odinioara. mamele si-au expus viata

lor

ca sa-si apere pruncu

Am

de sabiile ostasilor trinusi de Irod a-i ucide. Si azi, multi soti, multe mame, au
in fiinta'lor sufletul
si

odi-

oasa Irod
lui

f'apta infernala a lui

!

Locul
azi
il

acelor
tine

bune

mame

Bisenca

Dumnezeu

care striga:

'

mina asupra nu-i faci Sa pruncului! ucizi!" nu-1 vreun rau! Sa Es. 20 13; 70-12; (Fac. 22
Nu-ti intinde

injectii prunc-ucigatoare, reclaje, avorturi. ca evreica aceia, s-ar li intors in trupul de

De

i-ar

li

unde au

iesitf

mormintul? Ce glie sau tarina ii peri? Cind ingropati in gradina. ajung hrana j;orcilor, ciinilor, pisicilor, salbaticiunilor, ori aruncati in ape si dau .de ei copii ce-si fac ce gindesc oare mamele lor?!? Cind sotii denaturati, ori baie..
asa aruncati,
le

cum

va

fi

mincat insa. va aco-

Mt. 5 21 19 18; Ape. 21 zice Min8; 22 15). Voi ca prunc-ucigasilor tuitorul data si Iudeilor de alta aveti pe diavolul de tata.,
;

denaturata si prunc-ucigasa, isi plateste ucigatoarea nu poate in nici un chip a se apara, pe moase, doctori... pentru a-i lace reclajii sau a o avorta, impingindu^o. ce adeseori si pe ea in boale insuportabile, in pamint si in iad. va raspunde una ca aceasta la Judecata particulara si generala??? Stim ca idolatrii fenicieni aveau o infernala evlavie catre zeul aruncind in pintecele lui de arama inrosit idolul Moloh lor in foe sumedenie de copii. Obiceiul acela prunc-ucigas areinviat si in vremurile navalirii Vandalilor in Airica. Stim ca Spartanii isi sacrificau copii diformi pe muntele Taiget. Asemenea $i alte neamuri idolatre. Dar aceia nu cunosteau Evanghelia nici pe Domnul Hristos, in fine, nu erau crestini. Nu numai in lumina crestisingura
odraslei sale, care
. .

mama

a face poftele din inceput a lui. Acela lost ucigator de oameni" (loan 8 44; 1 loan 3 8). Prabusirea acestor fel
si

tindeti

de

mame

este

groaznica.

Nici nu ne putem inchipui si de in ce aiunzmi de rau

intuneric se

opresc!

Nu

ma

pot dumeri Sf. seori prunc-ucigasa la pot ma. nu Spovedanie

zice ade-

fiara odioasa, purtalata o salbaticiune de lata o mama denaomenesc! toare de chip cutitul la pruncu urata repezindu-se cu |i omoare! injungme sa-1 ca ei fara aparare, de ucigatoare lata o satana intrupata, (loan 3 44, minciunarn de oameni, un bazin denatu47- 1 loan 3 8; 5 19). Multe mame a veni de pruncilor calea rate satanizate, taie contra lirn si impreunarea prin ori in lume-. irrjectn, otravm rinduielii- Divine, ori prin: alte postdate de Multe avorturi... reclaie gituiesc sau injunghie isi
ingerii

cazuti,

pruncii dupa nastere.

vreo ucidere sau

as

ii

cerut-o.

Chiai

de

am vazm

578

Varna a 14-a

uclderil

?i

sinucidcrii

579

om un
norma

chip de copil, dar era

chegat, ? i
ficiale ale

nmnc mai mult! Allele, imbibate de lumu zacinda in eel rau, bhguiesc cu

numai o mogildeaja de

sWe

in-

sociala",.cu o liniste ce te denTteaza, orbe^e avortul este o necesitate familiara i social*. PrabusnVa Sernul acelor cuvinte, este groaznica. Parerile lumii, ironia suratelor dcS lehle soacrelor, dispretul prietenelor sterpe, urgia si barbatx or nesoeotiri, sint atitea si atitea

susfS

invataturile^uperindrazneala MtJi

*S

decit

imbXciri/care nu e numai cu o constiinta luminata si hotarita. Femeile ce C U

le le-a a

sTnSoLe amSit nri? amufit once

11

t ^^ ^^ ^ > J"^
i

SS ^
-

"***

riS

rezisten tei,

ucidere

glas de impotnvire asupra raului. croieste calea catre cele urmatoare, din care

s-au prabusit in haos,

M
--

si-au

Prima prune

maintea lui Dumnezeu ?1 a oamemlor sunt acele asasine de prunci Fara interventia Harulm Divin, ele ramin infierate cu numele de
-

inakeat?

""

"?*

"** *?** niciodata

foarte anevole Vai, ce uriciune

'&3SS?2
^ M,5T? Mama! laca, sintem
'

mai

rece dintre montrii pamintului

^
P

',
.

II.-'

^-.

M M tA CU pruncii avortati ^ enatura rttt EI. ^t "t + KUL lata mama prunc-ucigasa indOnjurata de
E?strS/Z
n

!n TU-

4l SaU Ud?i 6me m Vreme

'

si

veste mgnjorata in
7 iZ - zee

vazduh
?i
1

pruncii reclafdurite me? te satanicesti. la urechile amintirilor ei: Mama noi aici!" Mustrata de constiinta, ea pri

?^i

si in juru-i

tale tale

te

de Zi Z f^f Nu-i ma n V fmS.Tf te-am te-am

Pil
"

f.

lata o adevarata inima de mama. Ea isi jertfe^te viata pentru a nu-i lasa puii sa. piara. Ce pilda graitoare. l5tare deosebire care isi este intre aceasta. mama necuvintatoare si mamele avorteaza copiii, ca sa poata slugari pe diavolul in felurite petreceri paginesti ?i blestematii... Aici durere si rusine mare, vedem pe mamele care isi avorteaza copiii lor, decazute mai pre jos^i decit dobitoacele!

nu_i
decit

Bossue t

lipseste
'

mai P u* in dec *t este tatal sau numele. Jnainte de a te fi

sfintit si

beste
cesc

Domnul

pacatul onamei

- un om

Omul

partile si alcatuindu-si incheieturile. c ipa in care putem zice: Aici este

ucid nimitoata realitatea lui sufleteasca si nemuritoare zamislit se dezvolta treptat numai cu trupul,
in

ainte de a fi *** din pintecele maicii , rinduit Prooroc!" (Ier. 1 5) Asa-i vortinarului Prooroc Ieremia. De aici reiestclar ca si nelegiuirea reclajelor sau avorturile,

torSu-si

asa rea

'f"? cum
ei

Sufletul este venit acolo din viata de om". Sufleiul nu se 6 Se f es ta alcatuindu-si trupul si lucreaza prin el, ; u alcatuieste arhitectul o masinarie cu care

Cind P.S. Fecioara Maria din Nazaret, dupa Buna-Vestire si zamislirea Eiului Celui Prea Inalt in pintecele ei pururea fecioresc, verisoara ei, loan fiind a mers in munte'la Elisabeta rudenia conceput de sase luni, tresalta de bucurie in pintecele maicii sale mamei (Lc. 1 44). De si nu era deplin alcatuit cu trupul in pintecele Evanghelice. sale, el se arata tnainte Mergator al Bunei-Vestiri Se bucura, salta in prezenta Pnincului lisus din Sinul Mamei Sale, lisus si Hristos Domnul Cel intrat in Palatul Sau de curind loan inca neformati trupeste desavirsit, cu Sufletul erau de fata.

Mare Taina!
loan

zenta Pruncului lisus abia

Sunt aici mama": Gnemustetul cald plin de viata, ori eel invizibil in prima zi a conceperei sale, ori a 7-a-9-a luna mai mark, este insuflerit ca spiritul lui Ieremia sau al lui loan Botezatorul, care salta bucuros la prezamislit.

conlucreaza sau alearga cu ea in lelurite vite Ze si alte trer1 ntU ntiI nirii elementelor viata in sinuLmame, Sufi etS creat Sufletul crrr, n de Dumnezeu, poate spune:

dupa P

desavirsi-

mia din

lisus zamisliti, erau Aceia care aveau sa. fie; iar Ieremomentul cone'eperei, era invesTit cu inalia menire de
si

>

duratei sfintenie si Prooroc. Oricine s-ar fi atins de ei in vremile nasterea la formarii lor in sinul mamei, din clipa conceperii pina lisus Domnul lor, ar fi ucis pe Ieremia, pe loan Botezatorul, sau pe fatului dar, oricine pierde, asasineaza, intinde mina asupra
.
.

Asa

conceput: pierde, asasineaza. si omoara. om, nimiceste o viata de om, si va li tras la raspundere inaintea Dreptului Judecator pentm omor", asasinare" mai mult decit ucigasii de la drumul mare.

A
580
Varna a
1'4-a
'

ucideril

?1

slnuciderii

581

Precum

Sufletul

Proorocului Ieremia, al Sfintului loan Botezatorul, sau al Domnului nostru Iisus Hristos, asa
toti cei conceputi, as 7 cunsi in adincul pintecelui maicilor lor, inca nedespartiti de ele, au ?i acestia fiecare Sufletul lui, deosebit de eel al
si

Cind un vinator indoindu-se ca in Justificarea si ucide, i s-ar pnmi oare fiara sau un copilas, ar trage si de aceea fiara, o sau om un este fost sigur ca la cuviutele: N-am tocma, ca vmovat totusi li va El am tras?" Nu. Desigur ca nu.
.

tufele din lata lui este o

mamelor lor, urmind ca dupa nastere sa li se dea doar un nume la

Sf Botez iar in ceruri li s-a rinduit cite un fnger
. ;

pazitor

si

li

s-au

scris

numele pentru
in vesnicie.

vietuire

lata deci ca care a conceput are in sinul ei doua. Su-

mama
al

flete
?i

nemuritoare: al ei fatului. Acestea

Sfintii

nesiguranta liind, a tras asupra-i. luturor maicilor spre indreptare. al ei proprm, Mama nu poate socoti tatul conceput, ca corp pintecele luat cS-i pentru corpului ei, nici o alcatuire proprie a atit. cit sale, mamei corpul Fatul de la concepere este legat de ei de oxigen, de aer, de traim, sintem noi legati de mediul in care cu fling o organic, tot .'. fara a forma un corp, un apa, de hrana Fatul ele de. aparte Sutletul ? i corpul ele- ci ne pastram viata, ca organ sau madular a trupuconsiderat fi poate in sinul maicii nu dupa plac, adica sa-1 lase on sa-1 exterlui ei de care sa dispuna, parazit, polipi sau tumon, tare se mine.' Fatul conceput nu-i nici sanguine, singe, imma si viata opereaza, pentru ca el avind vase puterea si viata mamei. Fatul proprie, nu soarbe singele, limta, sinul mamei conlucrind la formarea trupului Sufletul palatul de marmora alba si portira sale este oaspetele gazduit in un gazduit, un chinas dont mbit si al corpului mamei sale. Este gazda, nu are dreptul a-1 asasma. visat deci, nimenea, nici insasi soarelui, se intoarce cu toata floarea Mama dupa nastere, ca si si ingri]indu-l cu toata caldura fiinta ei-la noul nascut, alaptindu-1 dupa nastere mama smite vreme Multa

astfel de motivare, safie

dragostei sale anghelicesti.

stiindu-le doctorii, invatatii,

Parinti, facatorii Sfintelor Prav'ili

si Duhovnicii luminati, spun horarit ca nici

mama,
denaturata, iubind mai mult lumea cu desertaciunile ei, petrecerile anticrestinesti decit odraslele ei, mai mult necuratiile
pruncilor: pe omorit in sin, pe altii prin reclaje, avortan, sauprm sugrumare, nealaptare Dupa. tnmiterealor nebotezati in afara Imparatiei

nici

tata,

nici

doctorii sau moasele ori

Mama

empiricile,

nu pot
se
in

suafla

prima ceia ce
conceput

decit maternitatea, calitatea de mama, iubirea, duiosia de mama, s-a impiedicat zamislirea

pintecele

unn

i_a

mamei, fiindca suprima un copil si devin ucigasi,

asasini. Copilul

dirimama.
la.

organismul ei ca" nu-i despartita de copilul ei, omeneasca cu toate dreptunle si pnvide sine statatcr, o persoana legata de mama, cam sintem noi legiile ei, cum a fost si in^sin, legati de: aer, hrana, casa, pat... conceput Omul nu-i 6m prin aceia ca se naste ci pentru ca-i nu naste, se nu tot ce nu-i conceput in sinul mamei sale, deoarece omeneasca, viata cu primirea de este si nu devine om. Ghemustetul (Suflet omenesc) care-i icoana 2 (Fac. viata" de 7) cu acea suflare spirituale, destinat si deosebit vie a Dumnezeirei, izvorul faptelor viata proprie. Singele acestma de mama, este un corp aparte cu singele lui Abel si al copiiavarsat de cineva, nu-i mai putin decit Independent^ fatului cu totul de mama sa, silor ucisi de Irod. formeaza si se dezvolta, reiese din in sinul 'careia se concepe, se
in intreg
;
. .

deci, el este

este aievea o persoana.,

deci,

lui

Dumnezeu, in negurile plingatoare. Sufletele pruncilor din vreme in vreme vin in jurul mamei lor denaturate, si-i impartasesc starea lor jalasa, de_ ce a f ost asa
.

orice
lui,

atentat

viata
la

este

un

atentat

nica.
l-a

Ei o mustra ziua si noaptea, de ce a facut de tirana cu ei De ce nu ingaduit sa vada si ei lumina soarelui de pe

. .

o persoana.

Un mare
nele-

pacat, o grozava

cer

si

Lumina

lui

Hristos tuturor ?

care

lumineaza

giuire este orice atentat

multe cazuri (50%) in care pruncii s-au scos Astfel ailam ca. Raimundus 25 minute dupa moartea mamei lor. ca prune, a treia zi dupa pintece, Nennatus ar li fost scos viu din i-a deschis sinul, aducurajioasa moartea mamei sale, cind o rud& cumnata Schvarzenburg, cind la lumina pe acel apostol. Panlina oeazia cu intimplat ambasadorului Austriei, murind "in incendiul a operatie, prin zi, doua ospatului lui Napoleon (10 Dec. 1810), a

vn prin operatie

la

la viaja pruncului.

^
,

582

Varna a 14-a

uclderll

?1

slnuclderii

583
Iisus

smat?
cu

C pU 61 Un pmnC Viu tn naufragiul din 28 Martie i2 a la c r 1846 de Sarra dm Lorena, innecindu-se 40 de persoane, in corpul unei iemei pescmte a patra zi, prin operatie s-a allat un cepil viu. Vedeti mamelor? Voi sinteti ministerul economiei, grinarul tarn pepimera omemrei. Embrionul conceput, care se dezvolta in sinul vostru, e de aceeasi natura cu a oamenilor iesiti la lumina unce fel de asasinare a lor, va mustra si va torturea'za vremelnic si ve nic cu phnsul si strigatul lor: Mama, ? mama, de

lata.,

smtem

ce ne-ai asa-

aici!"

I ZT truM^\u?

ginditi-va bine tor? Ce veti face la strigatele si mustrarite pruncilor asasinati? Ce veti sufen ghearele ingerilor nemilostivi, care va invata acum C'U P"tea-veti rabda muncile infricosate in iazarul 5 ? CU dmCil Care V5 intUnecS P la

Asadar, mai inainte de a va asasina prunce veti raspunde inaintea Dreptului Judeca-

Mamelor! Mamelor! Reculegeti-va, pocaiti-va, inteleptiti-va, parasiti-va cu desavirsire de acel infernal pacat, mai inainte 'de a
va trezi-ca bogatul nemilostivin iocul eel vesnic.

copilasilor pe care^i blagosloyea soarele noastre ca ale mame bune, isi reazima capusoarele ineea in brate? Ei, cei cu negre, de sinul Maicn Preacurate, i cu bu^le balai, castanii sau loame smtem, ni-i foarte greu, m-i frig, m-i r noua, acolo unde mereu plinge vom si n-avem nici o mingiiere mamico, i-i sete ni-s ochn, mama? ! Unde s guri! Plinsul ne-ar usura. Dar unde care s-ar oglmdi lumea s, s-ar nfrgaritarele noastre (ochii), in ca pe-o pajiste a Ramlui!? Mama, desfata Ingerii lui Dumnezeu De i-ai da unf's cchisorii nostri? De ce nu ni este vrea sa alergam la sinul tau Poate lipsit de ei? Mamica, am Mamico unde ne sint picioarele? mai cald linga inima ta! Dar vai,

jm

tint
dne

.g

Maicn P-a Curate piciomsele! Vrem sa sarutam Icoana icoana cerului de pe fata ta dar yaj pe perete, vrem sa sarutam Mamica
!

ne lipsesc; picioru ele nu ne putem ridica, nu putem veni, Unde ni le-ai pus? ? mamil, unde ni-s piciorusele? Unde ni le a! Mamica, aruncat le-ai Unde ascuns? Pentru ce ni le-ai furat? multe altele |i ." Acestea de ce ne torturezi asa de groaznic??? Impalurmnei dinalara reclajati, avortati,
. .
: '

ZEU ASUPRA MAMELOR,

enma,
se ascund,
isi

PRUNCII AVORTATT STRIGA In FATA LUI

DUMNE

ca sa scape de glasul singelui ce striga:

pruncilor reclajati,

glasul constnntei, fug dintr-un loc in altui, de la o ocupatie la alta

Mamele prunc-uc lga? e, dupa ce comit omoara tacerea graitoare, se muncesc a amuti

sint strigatele pruncilor mamele lor prunc-ucigase ratiei lui Dumnezeu, catre avortati va uita Mamelor! Sa nu credeti niciodata ca copm fel si chip sau va munciti ca voi i-ati lepadat, i-ati uitat

pentru

ca sa-i dati uitarii, Nu, nu!

--'

Mama! Mama!"

Glasul

mamelor

i astfel

coboara o Lumina puternica cu fulgere si trasnete. Este prezenta xui Dumnezeu, de la Care tuna si rasuna cuvintele: Ce-ai facut> Glasul singelui varsat de tine striga catre Mine din pamint" fFac '^1 - nt COpm nevinov ati, care striga. jalnic catre Mine

avortafi, .lepSdafi, asasinati.. striga lor maintea Fetii lui Dumnezeu. Din inaltimile

asupra
cerului

vei

Stapine Sfinte si adevarat, nu vei judeca si nu razbuna smgele noastru, fata de mamele noastre?" (Ape. 6 70) In asteptarea desertaciunilor, jocurilor,
."

Pma cmd

cintecelor

petrecenlor anticrestinesti, betii si alte felurite blestematii, pentru' a carora dragoste ai devenit ucigasa copiilor tai, sezi uimita acum asteptarea acestora, ei te pindesc, te urmaresc, te chinuiesc iti xura constunta sa-ti graiasca prin ea: Mama, mama, noi nu te mai putem saruta niciodata! Unde ne sint buzele cele rosii ca trandafirn? vrea sa te cuprindem de git! Dar unde ne sint miinile sa ne facem cruce, sa ni le impreunam la ruga, sa ne jucam,

curvesti

atlata si mama isi dadu ghemustetul avortat la cum. Desi dupa citiva am casa emu pedepsita de lege pentru acea crima, zbuciumat. Muni si puten mai avea pace, Sufletul ei era vesnic de porumb in ea. In casa, nevazute, aruncau cu pietre si coceni dintr-odata pietre si bolovani. cu usile si ferestrele inchise, veneau de pe masa fara sa se sparga. Farfuriile se miscau singure si cadeau casa aceea, fenomenele natuCu toate sfestaniile facute de Preot in cursul regulat t emera urmau isi rale pricinuite de puteri nevazute Pruncului neimplinit, Sufletul avortoare si Preotul erau convinsi ca arunca mereu cu mare, cind era fata

-'*..

aruncat din sinul ei la ciini, sa criminals. Dumnezeu a ingaduit pietre mustrindu-si pe maica este "de gorazmc pacatul avortarn aceste aratari, ca sa se vada rft
aici pruncilor P
si

in vesnicie.
ei,

femeie lumeata, dimpreuna cu sotul

lipsiti

totalmen te

Am

sa te

dezmierdam? Unde ne-ai ascuns miinile mama? Mama, tu nu ne mai po{i saruta, ca noi nu avem nici
git,

cuprindem cu caldura de

sa te

frunte, nici obraji.

ca nu

avem

Tu aducindu-ti aminte, ne chemi, iar noi tacem gura! Ce ne^ai facut-o?! Mama! Unde ne sint trupu-

unul dupa altul. de credinta, si-a avortat copiii chinuri groaznice. Febw in zvircolea adusa la spital. Se hemoragie. Intr-un chiag mare turburari, lesin la extrem, delir, de prune ca de vrec anci lum de singe omenesc se zareste o minuta tirzm, cind a batut ceasul Trebufe opratie. In agonia ei noaptea a inceput a stagadiireri turnului 12, femeia zvircoUndu-se in Vin unul dupa^altul lata, iata-i vin iarasi Plecati, plecati

Intr^ noapte

"^a
i

este

'

unu.

doi.

.'
.

trei.

asta-i

mare, aproapela termen!

Tatru.

. .

T
584
Varna a 14-a

uciderii

?i

slnuciderU

589

pacatului stramosesc! upa Sfinta a Botezului sa ne spalam pata de sarbatoare sa haine Vai de noi si de parintii nostri, ca n-avem ca n-avem nostri parintn Vai de noi ?i de n- acoperim goliciunea. bmtem vesnic! nostra Inline de nunta pentru praznicul ospatului sete. este ne ne este foame. inghetam de frig. alungati. Vai N-auziti? Uite-i cum ala-ne S i, lumina dati-ne lumiaa, P Plecati! Duceti-va doi... trei... treisprezece vi,i unu Uite-i, se apropie de aici! Plecati, nu vreau sa va mai vad. duVrea sa-mi i-a ochii... inima... lasati-ma-a-a Plecati.... ceti-va de aici. .".
.
.

Chipul de fata ne arata satanicul pacat cumplit sine si groaznic de uricios inaintea nezeu, Izvorul vietii, striga din inaltime la anta a-si avorta copilul, precum si ll

t
ca
Ce-ati

ireful

sUa

cl laToH k 0d V fS
,

il^I T'
*

CU
:

fiarele^ip omenic
CU

^T* Un
"
1

?* ****'
de-i Pruncul.
.

prUndl r Prin felurite mijloace, ? Unde-s pruncii?

. . .

SSa ^^
al avorturilor

foarte

lui

Dumnezeu

Dum ht

cS

strif din P namfn+n , 6

nLn^t Catr
f
U
'

mestesugul vostra satanic. Vai de a vl acele nefencite Suflete, ca groaznic Western a asnpra lor, ca si asupra lui Cain, Irod si al/mon^i

avS

ati

mdem / T SiWf"
.

Plor ucisi, avortati. ST?*?'" Mme! ^ acum Mestemati sinteti voi pe

Sa Ca Sa

nHn

P^easca

'singele

prun

ilor

u^arSj

cinci.

. .

fara cap

S3.
luat

P1Cl

asta a ramas mititel!.'. Sase. sapte opt asta vedeti cum il tine in minute?. .? Nona' zece' asr.
.
.

Snr
?T
. .
.

t0tU?1
+

un oicio;. n av e ti ochi ? ra^ochiV

e ---

'

gCl Est6 taiat in doua Vi dois P rezece --- iaca o alt!

SI"

xreisprezece retprezece"'

T \ %F ^ ^
Vai, vai ce uriti

G C PUl Dar Celelalte Pi" f Plecati, plecati, n-aveti dreptul sa traiti Strig la nrine: mama och V.

tXsi singt minaL.^Si mbre?... De ce

I

si a complicilor Chipul de fata ne arata pedeapsa avortoarei Trupul pruncilor. uciderea si lepadarea ei (Rom 6 23' lac. 1 15), la pacagravitatea arata avortoarei mort, fara rugaciunile Preotului, pentru fac se Bisericii, ce tului monstruos, care opreste rugaciunile mamel denaturate Sufletul Dumnezeu. lui inaintea ca de a ajunge al tuturor complicilor ei la prin uciderea si avortarea pruncilor, si i-au slugant si in lelul odiosul pacat, 'sint trase de dracii pe care ca sa se munceasca acolo acesta, in iad, in vapaile focului nestins,

cu

ei vesnic.

D^e Un""--sinteti!
.
.

ne . ai
.

do-o-i.

mai
.

. .

trei

Phm

de

sWe

sfir

intre ei si sa vieCei care nu vor a avea copii, sa se invoiasca voia lui Dumnezeu a tuiasca frateste; de nu pot asa, sa se lase in bine, crestineste, pentru a zamisli si a naste copii si sa' si-i creasca caci fiecare trebuie sa duca o se mintui. Ori asa, ori altminterea, Imparatia Mintuitorul pentru a se mintui si a dobindi

cruce dupa
lui

uim gem? Cum phng? Cum |ip a ?.

Dumnezeu.

Imparatia

lui

Dumnezeu

se sileste si siUtoru o

Iauziti-i

cum

striga:

N-avem

rapesc pe ea"' (Mt. 11 12).

586

Varna a 14-a

uclderll

?1

slnuclderii

587

In acele stngate soseste doctoral. Apucindu-se de facut opeatla copxlul perforat si taiat in bucati de o sula de fier sZul ramt mai
ratxe

HnisT

Preotul apropfcidu-se P ;f? i 00 1 Femda du ? S ele c uvfnte punde. Au fost treisprezece, treisprezece copii am avortat Nu " ma mai intreba t i altceva!" Pe cind Preotul ii vorbelde mila V u Durnnezeu cea nemarginita, Care voiesteca tot omul sa se tu xasca: pranc-ucigasa adunindu-si puterile, a zis: ,l3at s|

r'

Zl"

multe parti. Bolnava dadu -in peritonita. slngele cute re tarl d Ze d narcot n Tu putS o * l
*

?1

? tUl

niifwt^

^ ^^

Prancii reclaja^i, avortati cu premeditare, se vor ridica la Judecata impotriva pranc-ucigaselor mame, inaintea Fetii Domnului Durnnezeu si a Ingerilor ce pling tronurile si lacasurile lor de
stralucire, pregatite

in ? tiin ^ti,

venira.
'

Ei vor striga

mulai
rilor,

ucisi,

mai inainte de intemeierea lumii, certindu-3e. mai mult si mai tare decit micutii prunci ai Betleeimpotiva lui Irod. Si pina. in ziua cea mare a rasplatisi a constiintei, cu indoitul omor: omorul trupului fi nascut, botezat si apoi i-ar fi ucis

fara veste, strabat din rasfundurile inimii

vociferarile pruncilor asasinaji

si

mt -mf

si

fi osindit. Crima prunc-uciderii insa, nu are asemanare, dar nici pedeapsa ei nu-si va gasi pereche. Maici de acelea prunc-ucigase, cu drept cuvint, dupa Dumnezeiasca

omorul Sufletului. mincat, mai putin

De

i-ar

s-ar

Evanghelie mai bine nu s-ar mai fi nascut". dracii din iad isi intind zilnic ghearele asupra lor, ca sa le traga cu ei in groaznicile
. .

munci

ale focului vesnic.

Glasul singelui pruncilor indoit omoriti cu voia, striga zilnic impotriva mamelor lor: Pina cind Doamne, nu vei razbuna singele nostra" Iar Ingerii luminati pling stralucitele locuri de fericire, unde ei erau menh;i sa vie si sa se veseleasca in veci.
I
.

IROD UCIDE PRUNCII BETLEEMULUI

Irod auzind despre nasterea Noului

Crudul imparat
temindu-se,
si

Imparat

Mesia,

a dat porunca ostasilor a ucide pe

imprejurimile lui pina. doi ani. Macelul s-a
inceput.
la.
si

toti prancii din

Betleem

din

Singele pruncilor

curgea

girla.

Mamele tipau

Betleemul parea un iad.lioros. Femeile fugeau cu copii dinaintea triingrozitor.

misilor lui Irod,

o,ile

cum

fug
sa.1-

de lupi

si

de alte

tataciuni.
fugit cu

Maica Sfinta a Pruncul Iisus in

Egipt. Sf. Elisabeta, batrina, a fugit cu pruncul loan

pruncilor: inlaturati de a reclaj^ti, avortati, lepadaji, asasinati,
.

Suflejelele

se
.
.

zamisli

Botezatorul.
tanail

Mama
cu

lui
el,
r

Nasi

pra mamelor lor inaintea Feii

striga asu-

fugit

lui

Durnnezeu

vazind ca o ajung
1-a

^onacii,

VF U SS a U g ln iad ?i Si PMtesc ; ve? nici e crimele acelea". * !f j ? Apoi zanndusotul, striga din rasputeri: Ucigasule!" si cu acest f cuvmt muri in groazmcile chinuri trupesti si sufletesti (Spic. din memorule unei moase).

'

ascuns sub un smochin

cu frunze, dupa care a fugit mai departe. Dupa.

uciderea
pruncilor,

Irod, cu .porunca caruia s-au macelarit toti pruncii pina. la doi anisori, din Betleem si hotarele lui, a devenit un monstru infernal, un blestem al parintilor pruncilor ucisi. Parintii denaturati care isi impiedica. venirea pruncilor in lume, sau si-i ucid prin f elurite

Irod

mijloace satanice, sirit mai monstruosi mai blestemati si decit Irod.

si

T)88

Varna a 14-a

ucideril

?i

sinuciderii

589

s-a imbolnavit groaznic $i.a

avut o moarte cumphita, chinuindu-se

vesnic.

COPIII SAl IN FERICIRE.

toti adevArata mamA Inaintea creatorului cudoresc,

Fericite sint

mamele

care

legenda veche povesteste despre chinul lui Irod, astfel: in ziua cind se pomeneste uciderea celor 14 000 de copii ucisi de Irod, ies din mormintele mici din Betleem spirite albe, se trezesc din somnul de aproape doua mii de ani, acei pranci nevinovati. Tinindu-se de minute, calatoresc ei in sirUri lungi spre Ierusalim, ca sa-1 scoale pe Irod din linistea mormintului sau. Sub pasii lor usori se ridica lespedea de pe mormintul vechi regesc, iar eel ce doarme acolo sare afara plin de spaima, dar auzind cintecele soptite, care ii aduc aminte de fapta cea rea a sa, pica iarasi cu fata la pamint. Ei cinta insa neincetat despre moartea lor asa de timpurie si despre osinda lui cea vesnica. El se ridica atunci de la pamint si fuge. Ceata cea alba insa il urmeaza. Atunci se scoala si fuge luge departe, tot mai departe ... la niste marinari ce alatoresc cu corabiile pe- mare. Aceia insa nu-1 pot suferi si-1 alunga. Multimea copiilor imbracati in alb fug dupa. el. Irod tuge de ei prin'padure, vrind sa se ascunda intre tilhari. Copii fug dupa el. Tilharii nu-1 rabda, il scot afaia din padure. Sarmanul! Pina si tilharii de prin paduri, spre care s-a strecurat, il alunga. Si cind se
.'

teama si intelepciunea lui Dumnasc pruncii dati de sus si-i cresc in si frica osindirei vesmce, nezeu In loc de mnstrarile constiintei si bucurie. Fetele lor stralucesc de ele au pace, liniste, curaj sfint intelepti, bogfr sau saraa, incredere inaintea Creatorului. Sotii invazie a copulor, stund ca nu se ingrozesc niciodata de cereasca creier si doua brate, care in timpul fiecare copii vine in lume cu un decit consuma. S-a constant avere mai multa
vietuirii lor,
'familiile

ca

copii. Coborind dm familnle venficat ca: Bunastarea aflam bogatasilor, din casele instaritilor, si Mmtuitorul fericeste aceia nu s&riEa este vrajmasa copiilor": De a voastra este Impaca pe aceia, zicind: Fericiti sinteti saracilor, ratia Cerurilor" (Mt. 5 3; Lc. 6 20). copii multi, la -venirea altula Parintii intelepti, chiar daca au bucurie: Iata, are sa va mai vina un ei il prive'sc cu blin'dete si puteti a-1 vedea acum. Dumnezeu fratior. El este intre voi, desi nu mic i-a pregatit un placut leagan 1-a'zidit minunat ca si pe voi. El ma va sa vrea on Dumnezeu sub inima calda a mamei. Ori de cite
.

produc mai sarace au mai multi

tator in contra

refugiaza in cimitirul spinzuratilor, acestia toti ridica iuniile ameninlui. Irod fuge tot mai departe, urmarit de aproape

trimita cite

de cetele cele albe de prunci, pina ce ajunge intr-o tara dela miazanoapte, intr-un sat parasit, si se opreste inaintea unei case mici si aproape naruite. Aici isi ridica el bratul, rinjindu-se, arata spre casa si le zice pruncilor: Priviti pe femeia aceasta, care locuieste aici. Peste patul ei atirna Icoana Maicii Domnului si Crucea, dar cu toate acestea, dinsa este.tot atit de rea ca si mine". Atunci pruncii se opresc plini de frica. Usa casei se deschide si afara paseste un nou Sufletel alb, Sufletul unui nou nascut, tocmai atunci ucis de
sa, si se pune in rindul celorlalti prunci... Vedeti? Mamele Sfinte si altele, cautau cu pretul vietii lor sa salveze viata pruncilor lor. In vremile noastre insa majoritatea femeilor denaturate chiar cu, pretul vietii lor isi ucid pruncii!!! Acelea sint un corp cu prunc-ucigasii Irod, Faraon ... si alti pruncucigasi. si cumplita moarte si osinda vesnica le asteapta. Intr-adevar, mamele care isi ucid copiii in sinul lor, sint cu
: .

voastra Ea il lasa sa doarma draostea ei ? tecu toat& Cind se dezvolta deplin Hnga Lima ei. Acolo el isi ia trup si create. ntreba i i-l a ? eaza in patuc vkfe Ingerul lui, il scoate afara ? stiti prea bme floncelele pentru ce nu-1 aseaza dintr-o data? Voi

Xe
5

un

frate, trimite

un Suflet in mama de mama, il ascunde ? i-l

pomii vin mai

intii intr-o

saminta mica

.in

citLa vreme

mama

Bunul Dumnezeu Asa ati fost si este gradina in care 1-a semanat mbit si taticul vostru, v-am voi in mine, ca intr-o gradina. Eu adus... v-a Si aduca. va mult, ne-am rugat Dulcelui Iisus sa pregatesc pe frati si suron a blajine, si intelepfe vestiri Astfel de la Dumnezeu in lume drag odrasla ce vine in urma lor de
.

incolteste, creste si rasare.

A? a-i

si

pamint. Apoi dupa cu copilul Mama

primi cu
a

sperantelor,

pe urma prislea" sa fie Adeseori's-a intimplat ca, copiii de lumma ochilor, tmta mai dragalasi ca cei mai mari, mai mingiietori, batrmetelor, de-si a vemt sprijinul slabiciunilor, toiagul. mult mai

mult mai pacatoase

tatal acelor piunci

si

mai vinovate
i-a ucis,

decit Irod. Caci Irod n-a

fost
"

pe care

cum

sint parintii care savirsesc

acest pacat.

Un mare

scriitor

englez spune, ca toate mirodeniile

Arabiei nu sint in stare sa ia mirosul singelui cu care s-au patat

parintii vinovati de acest pacat.

Toata apa de pe lume nu-i

in stare

sa spele roseata de pe miinile lor

si alti parinti cu tuia ca niste robi, zilnic la hamalic crescuti in frica lui Dumnezeu erau multi, copii dar cu toate ca erau resdisciplina asa fel, incit parintu erau si pusi intr-o rinduiala ?i Strabunn de toti acestia. pectati si stimati ca niste domni si stapini lui Dumnezeu conluDarul privind nostri in intelepciunea lor loialitatea, optimismul si crind in familiile numeroase si active, ziceau cu odrasle, buna dispozitie in casele populate bogat
;
.

dupa planul incheiat de mult dm vecie un copii -slujmdu-i S-au vazut adeseori parinti numai cu
tirziu,

aces-

cite 6, 10, 12

590

Varna a 14-a

uclderli

;<

slnuciderii

591

fflK SJSS^i"
istorie ca Benedict

FrlS era
LobrfS

'

?0manul ui
1

14 1.

15-fea

'tmT *
C1
.

& 127); iar: Casa Sfff"? " A? a aflam scris "

^
'.'

vegherea parin^ilor. Astfel,

ei

devin bine crescuti. Asemenea cu o

'

* ***

" *' 13 lea '

piisaca de albine si reginele sale, familia cu copii numerosi, aduna. mierea vietii pentru fiecare prune, ca o regina, pentru zilele grele
it ar veni.

****** Copiii unei familii numero ?ffSd u JZEftj d pa C0Pm *?*>** Pentra -a se cu ei, ? J uca
buintele

nu-icSrJTS to^5l2S m w* f casa

copiiaresti,

^.

si

fund 1"1 indePlini tre" J *' **** ograda parinteascS, sub supra-

Femeile si mamele crestine, cu ochii tinta. spre Maica Preapururea Fecioara Maria, sa strabata. cu inima. tare lumea in care reinviaza pa.ginismul.Sa. paseasca erpic pe calea credinciosiei ,i vietiiirei crestinesti. Sa. inainteze cu barbatie pe calea: jertfei, ^loriei, vietii si fericirii. Daca. in cetatea antica., femeia aveamenirea sa supravegheze ca nu cumva sa se stinga focul sacru, apoi in ,,Cetatea lui Dumnezeu" sa. tie paznice izvoarelor stinte ale vietii:
c.urata
si

omenesti, crestinesti si duhovnicesti. Asa intelepteste lucrind mama tata, vor sta cu fata senina., luminata., inaintea Creatorului. Copii bine crescuti crestineste, ii vor apara inaintea Domnului. Si asa vor ajunge sa. vietuiasca pururea in desavirsita fericire acolo sus

Imparatia Cerurilor (Vezi mai pe larg in Privelisti Apocalip tice" cap. 5 6, Taina Sfinta a Nuntii", partea Ill-a).
in

235)

Am

Mi-a murit copilul nebotezat ? (g) botezat dafi, pierdufi)? cu voie si fara de voie? (h)
f)

avortat (lepadat, pierdut) pruncii fara voia mea? (f) copiii avortafi (lepa

Am

Femeia care
I.

a pierdut

pruncul

fara.

de voie, un an se cano-

niseste (Sf.
g)

Post. 22).

De va muri

copilul nebotezat din lenea sau nepurtarea de

grija a parintilor, acestia se canonisesc greu, adica trei ani

se Irnpartaseasca,
:

sanu

mincind o data in zi cu post Lunea, Miercurea (Molitfelnic, inv. p. canoane). si Vinerea, si metanii 200 in zi. Murind copilul nebotezat, din nepurtarea de grija. a parintilor sai, se inlatura. parintii trei ani de la Cuminecare, mincind uscat si imblinzind pe Dumnezeu prin plecari de genunchi, cu plingere si cu milostenie dupa putere, facind si in fiecare zi cite 40 de metanii"
. .

(Sf.

I.

Post. 24).
copilul aproape de parintii lui
si

De va muri
trei
zile,

sa aiba pocanie sase ani

art. 49).

si nebotezat de metanii cinci sute" (P.B.G.

buna, adevarata, nascatoare si crescatoare Hp prune,, isi priveste cu drag copiii eibotSS bme, mstrmti in spiritul crestinatatii/ in de fencire din Impar^a Cerurilor. Dumnezeuo priveste cu nemargimta-i dragoste Divina, o umple de bucune, o bmecuvinteaza, o ia si o baga in de fencire, zicindu-i: Bine sluga buna si credincToasS Peste purine ai fost credincioasl, peste mllte te vo?pune intra In bucuna Domnului tau!" (Mt. 25 21)

Mama

L KS
S

p.

115 (123); R.B.O.R.

h) PRUNCII AVORTATI SI NEBOTEZATI SE AFLA DINAFARA ImpArATIEI LUl' DUMNEZEU, IN NEGURI.

Nefericirea copiilor nebotezafi, avortati fara. voie sau chiar cu voia,

mame denaturate, este mare, este grea si apasatoare pentru pruncii aceia, dar mai mult pentru parintii lor, mai ales pentru acei denatura^i ucigasi avortori. Nefericirea pruncilor mor^i nebotezati, reese clar din cuvintele Mintuitorului Amin r amin zic voua
de unele
:

De nu

se

va naste cineva din nou, nu poate sa vada. Imparatia

lui

^
^
592
Varna a 14-a

A
se
a incetat, acolo

uciderli ?1 sinuciderli

593

Dumnezeu.

apa si sa. Ce este nascut din trap, trap este iar ce este nascut din Duh, duh este:.."; iar Apostolul adaoga: Dupa a Lui mila. ne-a mintuit pe noi prin baia nasterii cei de a doua (Si. Botez) si a innoirei Duhului Sfint; pe Care L-a varsat peste noi de prisosit prin Iisus Hristos, Mintuitorul nostra Ca, indreptindu-ne prin Harul Lui, sa fim mostenitori dupa nadejdia vietii celei vesnice" (loan 3' 38; 1 13; Tit 3 5-7; comp Gal. 6 15; lac. 1 18; 1 Petra 1 23; 1 loan 3 1-2, 9; Mt. 28 18-20; Me. 16 76-20; F. Ap. 2 38).
;
;

Amin, amin din Duh, nu poate

. .

zic

va naste cineva din intre in Imparatia lui Dumnezeu...

voua:

De nu

amortirea simturilor a incetat si viata, si a urmat si murit. Astfe canonul ace du^fcar'e a urmat moartea adica a a cumineca pe cei morti tot asa hotaraste ca: precum nu trebuie ce au murit. Mai intrebati pentru u trebuie a boteza Preotii pe cei a unii cu Hristos nu mai pot, nici "eP Pentru ca mortii nici a se SfinTainei a face ceva din cele obisnuite se lepada de Satana, nici cineva mai rasufla, se va mvrednid raluT Botez. Insa pina cind

^Sinti ^SS^toSS nu
/icind-

ai

Sinodmui VI ecumenic

Nimenea

sa

Se
nici

i^ti

ndncati.
(Sin.

moarte, ca sens deie Eiiharistie trupurilor lua, ."; iar trupurile mortilor nu pot mci a
ec. can. 83).
:

care s-au mcumetat a CumiTUcuire : Marea gresala a acelora care pe drept qprejte canon, acest neca pe cei morti, se vede din lamunrea cuvintedupa morti, pe cei ca nimenea sa nu- Cuminece Cu ^---e?tei Taina br Suitoralui, cu care a intemeiat ca lama Acesta toti Luati, mincati... Beti dintra caturi" si a bea minca a lua vii, care pot a aceasta El a asezat-o pentru cei minca. a nici lua nu pot nici a dar nu si pentru cei morti, care Botezul nu se si aceasta, ca nici deduce se sau
.

a minca"

VI

=
.
.

mortilor ci poate face celor e'e au murit sau casa cu gospodarul mtr-insa si ca pul cu Sufletul intr-insul,
;

S2d

ffi

*e^ew-^
eel

^
Chipul de fata ne reprezinta nef ericirea orbilor copii avortati ,si nebotezati, care pururea striga in neguroasele locuri de suferinta: Vai de noi si vai de parinrii nostri...".

aceasta, d.p.. Daca cineva Dreaptf ratiune ne arata clar curte, in gradina, niste pasari cotetul gainilor, sau prin seste in putrefactie, si le-ar taia moarte unele poate ehiar intrate Insasi constnnta omului stnga Stul le poaTe minca? Asa este c& nu?

ga-

Se inseala amarnic aceia care cred fals, ca prin stropirea cu aghiazma mare de la 79 Bisericii la Boboteaza, se boteaza copiii morti, nebotezati ori avortati fara voie ori cu voie. Pruncii morti nu se boteaza. Aceasta o sustin hotaritor DumneSinoade, Sfintii Parinti, Dascalii luminatori ai Bisericii lui Dumnezeu si dreapta ratiune sau orice minte sanatoasa $i luminata. A placut zic hotaritor Sfintii Parinti 217225 ca trupurilor celor morti sa nu li se dea Euharistia, ca s-a scris: Luati, mincati.. ..."; iar trupurile mortilor nu pot nici sa ieie, nici sa manince. Si ca nu cumva nestiinta Presbiterilor Preotilor Bisericii pa faca. sa se boteze, cei ce acum au murit" (Gart. 25).
zeiestile Scripturi,

aceasta, ca se prime] duieste. la el sa nu faca una ca nuternic P alte animale, omonte de lupi Dac& cineva ar afla niste oi, sau c le-a injunghiat le-ar putea minca? Nu. Pentru a si le-ar iniunghia, dupa enmtajrea Astfel, intr-insele, adica moarte.

dSS
^rime
ba inca
Pri
si

Sfintele

moarte este nefolositoare, naslrilor sau injunghierea vitelor botezarea asa de nefolositoare este si duitoare
i

ba mca

somnul mortii primej duitoare, adormmd cu folos sufletese, ei mai rau se ^alosindfrei pe cei vinovati. In loc de
pagubitoare
si

Canonul acesta prea fireste, nu iarta sau nu ingaduie a Gumineca sau a boteza pe cei morti, pentru ca unii ca acestia nu mai stiu de sine, deoarece au meet at toate functiunile lor spirituale si fizice. Este stiut, ca unde rasuflarea respiratia omului
TUcuire
:

Marchionisti, pe linga alte crevr e rnurile patristice ereticii dreapta credinta crestineasca, aveau dinte desarte, ratacitoare de la r-insii nebomortilor. Cind murea careva din si uh eres al botezarii patul mortului. Astfel, marchionist viu se ascundea sub ezat vrea sa se boteze. de mort, mergnd altii linga pat, intrebau pe raspundea ca mortul) cu viu de "sub pat (miscind patul 1 locu in viu -, Si asa, botezau pe eel voieste a se boteza. cufundati mselati, vu iar cei nebotezat, tot raminea care in realitate

ln

eS

Tn

EreS

l^


594
Varna a 14-a

A
1

uciderli

$1

slnuciderii

595

T\ a ?^C
'

in intuneric i *n infern (Vezi f.T. o.c. la

Cor

15

PRUNC-UCIGASA

SI-A

CERUT MOARTE LA TRIBUNAL.

VremUFile a dat Curs la su *masa, de avorturi deTvorturiT toate ramurrle societatii omenestif U-o-o! Grozava abatere de la Dumnezeiestile invataturi si Sfintele

d. eresuri, d. Coresi) aT credm i ^ Acea a desarta sau ratacitoare de la dreapta credmta P

brozie

Ir "ieu in cuv.

^^

eS

U 0!iZmC paCat ?i a ^tinStorilor falsei bo Ltez&rtiZn l ezan a pronatormorti, ai culundat tu in focul iadului si in munale vesmce, sub masca minciunii, ca le iolosestPi? Pentru usurarea nefericirii pruncilor nebotezati si avortati no Preotn ingnjorati pentru mintuirea Sufletelor parintilor ingreuaati cu aces pacat $ al copiilor morti nebotetati,

\^

'

HeiIn anul 1816 s-a transportat o femeie bolnava la spitalul din Apoi delberg. Aid, dupa putina vreme a dorit sa se spovedeasca. ca i-a omorit doi s-a infatisat de buna voie la tribunal, spunind fie osindita, prunci. Dupa ce i-a recunoscut pacatul, s-a rugat sa constiin^ei. linistea recistiga va isi acesta chipul nadajduind ca in necontenit copilasi, doi omorit cei si-a cind ca de Ea a marturisit, va fi daca ca, tribunal rugat de s-a Apoi a mustrat-o constiinta. piciotaie se sa i intii mai iar capul, taie se sa i osindita la moarte, unde si-a depanat rele, bare au dus-o la locurile de petreceri (jocuri), o.c. 158). viata pacatoasa... (D.C.
'

UCIGASA CELOR DOI COPII AI EI PEDEPSHA DE SUS.

avortati

farfvoie

tit san t

SSTf'

ar fi fSt P^duti/dupa mila Parere Ca daca s-ar cumpara carti + l? ul I Testa et d P -\? ent, Marturisirea Ortodoxa, vttt Sf ?-l r V etile Sfmtitor, Cazama, Mintuirea pacatosilor, Hristoitia, Oglinda g 6 Cartf de rUgaduni f ^vataturi curat ? SrtodoxrTt--r de P mana de Sufletul ? P^ncului, incostul nrohodS P emn1 ?1 P menilor u Pninc botezat ce s-ar se i ?i pruncii aceia P entru care s' audat P mana Pe maSUra lumi^rii sufleteste a celor ce ,v u

!olo^JT^T V
e
'
:

^Darnl

toi

? m

'

^-^ '^ 61U ^ lnt

'

istoriseste un corabier crestin lnnotind,o'dinioara pe mare Dupa ce am intrat in noian, femei. aveam in corabie si barba^i si f avindu-si destina^ia: corabii, iotam bine, fiind mai multe toti parte, vintul fiind alta altii in un'i' -a Tarigrad, altii la Alexandria, puteam inota de mai eu nu fcu-te p'rielnic. Din'tre toti insa singur corabia nemiscindu-se zile, loc, si asa am petrecut acolo trei
la

f f
-

un

SZrSf

'

T
1

intrebindu-ma din loc, in care timp m-a cuprins mult necaz si mihnire, ce eram, cirmaci mereu: Ce-ar putea fi asta?" Atunci eu, ca un Dumnezeu, lui ruga avind scirba pentru corabie, am inceput a ma insotindu-ma si toti cei ce erau cu mine. In timpul rugaciunii, mi-a venit un glas, graindu-mi: Arunca pe Maria in adinc

deodata

Pa a Pe SutlGtUl
H 1+
'

si

inmornSSf P me

sa le dea de dornici de citit si de mintuire, pentru Sufletul CU premeditare ? a facind/ Jdajduim dupi MiJa Marelui Dumnezeu, ca se vor mai usura. Asemenea trebuie a lace toti si toate persoanele acelea care cu cuvintul si cu fapta au conlucrat sataniceste la uciderea sau avortarea nevinovatitor prunci (Vezi si Oglmda Duhovniceasca",
si

STSt

^G nolS celor pomana

^ T

l0r

UC1S ? *
-

l0r ?

bUne

Parin* U insa care de buna voie aV rtat C piii trebuie ca ^ostul P menilor nui om mare/sa cumpere
:
'

<

'

'

Ce poate vei inota bine I" Eu nedumerindu-ma, mi-am zis iarasi mi-a sine-mi, in zicind Acestea Maria?" este cine aceasta, si in apa Maria pe arunca. tie, zis Am graindu-mi: sus, venit glas de
:

fi

mai

si

folositoare de Suflet,

M^M^n^
236)

Auzind iarasi aceasta si socotind eu, indata am dormea pe asternutul sau in corabie. TreAceea strigat: Maria!" ei: Fa zindu-ne" a raspuns: Ce poruncesti stapine?" Eu i-am zis
ve^i
fi

mintuiti".

pp.

1420-1442, de

autor).

cale,

ucis pruncii dupa nastere nebotezafi? (i) Naselnd pe mi-a muri t pruncul nebotezat din neglijenfa mea?
(j)

Am

? i va sugruma pruncul ei nebotezat sa S3 pociiasca, mincind Lunea, Miercurea si Vinere numai pune si metanii o mie (in fiecare zi) (P.B.G. pg 115 724) ]) Femeia care a nascut pe cale si n-a purtat grija de prune' sa tie supusa vinovatiei ucigasului (Sf. Vasile, 33).

i)

pma la rrmrte

Muierea ce va naste

si

vino aici". Ea sculindu-se, a venit indata, si luind-o deosebi, mine i-am zis Vezi soro Marie ce f el de pacate am eu, si pentru domnule adevarat Cu zis: a veti pieri cu totiil" Ea insa suspinind, dinsa: Ce cirmaciu, eu sint pacatoasa!" Atunci eu. am zis catre ah! pacatoasa, mie pacate ai soro?" Ea mi-a raspuns: Cumplit pentru si tacut, cumplit mie, ca nu este pacat pe care eu nu 1-am inceput pacatele mele toti sinteti in primejdie de moarte", si a domcu lacrimi a-mi niarturisi toate pe rind, graind: Cu adevarat barbat am avut nule cirmaciu, eu pacatoasa si foarte mult ticaloasa, de cinci am, celalalt iar ani noua de unul ei: si doi copii. Cind erau
bine
si
:

am ramas vaduva. Aproape de mine vierecasatori. Am trituia un oarecare ostas, dupa care am dorit a ma insa auzind mis la el pe oarecine ca sa ma ia in casatorie. Acela
a murit barbatul meu,
si

propunerea mea, a

zis:

Nu

voi lua femeie cu copii de la alt barbat".

596

Varna a 14-a

A
auzind ca. nu vrea si ma ia pentru ca am copii, aprinzindu-ma foarte mult cu dragoste spre dinsul, m-am apucat si am junghiat

uciderii

?i

sinuciderii

597

Eu

s-a innecat, in apa fierbinte, in foe de s-a ars, sau de a cazut de sus si s-a schilodit, sfarimat si a murit?
In

apa

si

m) De va muri pruncul nebotezat din negrija

pacat insisi aceia il (P.B.G. pg. 115 (123).
239) iau; deci, sa aiba.

parintilor, acel
si

pocanie doi ani

metanii 36

pe

amindoi

copiii.

Dupa aceia i-am trimis veste, zicindu-i: Acum poti

sa

ma

iei

ca nu mai

am nici

un

copil!" Ostasul insa. auzind ce-am facut copiilor mei, a zis Viu este Dom:

lepadat copiii nebotezati, sau boteza^i: pe strazi, in in alte locuri uli^e, pe drumuri, prin tirguri, la usa Bisericii sau de.alte percrescuti si luati gasi^i, fi spre a oamenii, tree pe unde
"

Am

soane

femei, una cu copilul mort la sin si alta cu copilul viu, alearga la judecata imparatului Solomon. Amindoua nu vreau co-

Doua

mort; ci numai copilul eel viu (3 Imp. 3 1628). Ge contrast! Femeile acelea
pilul eel

nul Cel ce locuieste in ceruri, ca nu o voi lua pe ea, ca este ucigasa". Atunci eu ticaloasa, temindu-ma a nu fi descoperita, prinsa,

Mi-am destramat sanatatea si scurtat via^a mincind, bind petreceri peste masura, in crisme, pe la ospe^e, nunti, cumetrii, prin indiavolesti ramasaguri facut etc.? baluri, serate, jocuri,

240) 241)

Am

inso^it pe al^ii la felurite ucideri

Am

unele femei denaturate ale vremurilor noastre de. falsa civilizafie, vor copiii lor numai mort,i. Ele cugeta, sfatuiesc, lucreaza. satanic, alearga la ucigasi, la abatorul pruncilor, platesc ca sa le omoare pruncii in ele, mai inainte de a vedea lumina zilei Ce satanism Ce
;

amindoua vor numai

copilul viu

iar

muncita de lege si omorita, pentru aceasta am fugit". Auzind eu cuvintele

femeii,
nici atunci n-am vrut a o arunca in adinc,
ci

jocuri, trecere in mincaruri, bauturi, fumat tutun, ridicari, sarituri, sanatatea pierdut s-au care prin multi strigari, chiuituri nebunesti, iad? si via^a, pogorindu-se cu zile in mormint si in grija a trupului spre de purtarea cu 242) Mi-am ucis Sufletul

.implinirea poftelor josnice

si

a pacatelor grele? (n) Pacatosul pe

n)

MOARTEA PAcATOSULUI E CUMPLITA.

am

zis ei:

Iata,

soro,

iad

Ce inf ernalitate in lumea aceea purtatoare de masca crestineascS. !!!...

in barca,

eu voi intra in barca, si sa stii ca de va merge corabia mare, apoi pacatele mele

patul sau de moarte: nepocait, nespovedit, neindreptat si negrijit dupa Dumnezeu, plin de dureri groaznice in trup si de intristare neagra in'Suflet, plin de frica, de spaima mortii, de judecata si rasplatirea faptelor lui rele, se svircoleste cumplit, vazindu-se lipsit desavirsit de tot ajutorul si mingiierea lumeasca. Aceasta e rasplatirea celor ce n-au crezut, n-au iubit, nici n-au ascultat pe Dumnezeu. Rugaciunile Preotului, pe care 1-a sfidat, nesocotit, ponegrit. si amarit in viata sa, nu-1 pot scoate din os'inda vesnici (Vezi si

nndu-ma

nu

bia.mare. Atunci

am

au tinut-o pe loc". Pogomiscat din loc nici barca, nici coraintrat eu in corabia mare si am grait temeiis-a

Pogoara-te tu acum in barca". Aceia ascultindu-ma, s-a pogorit Indata insa departindu-se putin singura, pravalindu-se, s-a cufundat cu temeie cu tot in adinc, iar corabia mare indata a si pornit, si asa de ticnita si buna calatorie am avut, incit in loc de cinci zile' am facut numai trei zile, inotind bine" (Prol. 19 Martie).
237)

V. Sf. 2 Oct. o.c. nebun pentru Hristos Nr. Ortodoxiei", Biblioteca 91, pp. 2380-2391, pp. cu Sufletul boerului, pe care chiar dupa ce 1-au prohidt de autor Preotii cu multe luminari si tamiieri, a fost luat de draci, carora le slujise in viata sa). Moartea fioroasa ii sta'inainte si-1 infricoeaza.
in viata Sf, Andrei eel

78-83;

si

Am

omorit

Acum,

copiii

dupa Botez?

(1)

1) De va muri pruncul botezat intre parinti, 300 (P.B.G. pg. 115 (123).

trei ani si

metanii

toate bucuriile, veseliile, averile, banii, maririle, dregatoriile ochilor sai i desfatarile s-au luat de la el. Satana ii tine inaintea in viata indemna care-1 la pacatele, Cu sale. catastifele pacatelor con^tiinta. necajindu-i infricoeaza, si sa le faca, acuma il tortureaza Pacatosul vede ca pacatele sale ii aduc: despartirea desavir-

si

238) Am inabusit copilul nebotezat, botezat, pe cind dormeam 1-am aflat mort linga mine? lasat

Am

copilul

sa

moara

de Dumnezeu, pierderea Imparatiei Cerurilor si a fericirei eterne, osindirea Sufletului, vesnica pierzare, vesnicul blestem si vesnica munca in focul nestins. al iadului. Disperat, cauta inprejurul
sit a

nebotezat? (m) Din nebagare de seama,

am

lasat copilul de

a cazut

sau

nu vede

nimic care sa-1 mingiie;.

ci

numai

grozavii care-1

598

Varna a 14-a

A
toarca spre pocaintS; a

uclderli

$1

slnuciderll

599

i aprOape de blestem, al carui din sine spini ?i ciulini, este netrebnic de buna voie (adica pacatuind noi, asa si sfirsit este spre ardere. cunostinta adevaluat ce din indaritnicie si firea cea rea), dupa oarecare a?teptare ci o rului, nu mai ramine jertfa pentru pacate; pe cei manince sa are care infricosata a judecatfl i iutimea focului,
. .

Dumnezeu

?i

doua ^oara rastignind lorus! pe Fml lui batjocorindu-L. Insa, precum pamintul care aduce

am

potrivnici" (Evr.

6 4-8; 10 26-27).

243)

Am

ucis cinstea altora prin grairea de rau? (o)

uciderii se intreaba Sufletul

o)

La vama
;

omenesc pentru

felu-

oameni, iar altii ucid cinstea ritele pacate ale uciderii, fie ca unii ucid ucideru oamenilor caci si uciderea cinstei cuiva, tot sub pedeapsa Macarie). Sf. cu Ingerului se afla (Din convorbirea

un fm al sau biata vaduva si cusatoreasa, tiimitea de citva timp pe sa unga piciotrebuia medicului, sfatul sa cumpere bere, fiindca, dupa dadea de care bogata, famiUe fata dintr-o altui fiu mai mic.
rul
Chipul de
ia.\a.

PRIN UCIDEREA CINSTEI, A UCIS-0

SI

TRUPESTE. O

ne arata

cit

de cumplita este moartea pacatosilor.

tortureaza cumplit. Spiritele infemului il intind,. sa-1 sfisie, traginpe care nu 1-a ascultat in viata, se departeaza de la el plingind, la.sindu-1 in prada desnadajdu'irii. Asa, in groaznice chinuri si infricosari infernale, se desparte sufletul pacadu-1 la iad. Ingerul pazitor,

dupa Dreptarul Ortodoxiei Divine, de ticalosul sau trup, ca sa se infatiseze inaintea lui Dumnezeu. Acolo aude din gura Dreptului Judecator infricosatele cuvinte: Du-te de la Mine blestematule in focul eel vesnic, care este gatit diavolului si ineerilor
tosului, neingrijit

de mai mult timp acelei vaduve, vazind odata pe copil cu vaduva ajunsese betiva sticla de bere, impra?tie intre ai sai vorba ca vorbe nesocotite avura si nu merita sa i se mai dea de lucru. Aceste cinstea si munca, trista urmare ca biata vaduva ii pierdu indata cea mai neagra mizerie si in curind cazu cu intreaga eifamilie in fata.aceia vazu (saracie). Dupa mai mult timp (era o Duminica), trecape fiul cusatoresei la poarta JBisericii, unde cerea de pomana miscata i ea, torilor, trezind mare compatimire la toti. Fata fu
lucru
si

lui..." (Mt. 25 41). lata, cu ce imbogatesc pacatele pe oameni lata ce aduc asupra oamenilor: necredinta in Dumnezeu, nesocotirea poruncilor si sfinteniilor Lui, neascultarea Cuvintului Divin si calcarea in picioare
. !

si

ii apropiindu-se de copil sa-1 intrebe despre mama lui, acesta ca pentru vreme, atita lucru de de are mai raspunse: Mama nu ca este^ betiva s-a raspindit in sat calomnia (birfirea, clevetirea) afara numai bere, niciodata baut n-a insa merita ajutor. Mama

nu

a Crucii, a Jertfei si a Singelui Hristosului Lui \ Nimenea zice Mintuitorul nu poate sluji la doi domni. Cel ce nu este cu Mine, este impotriva Mea, si eel ce nu aduna cu Mine, risipeste"

(Mt. 6 24; 12 30). Aceasta o adevereste si Apostolul, zicind: Este cu neputinta celor ce s-au luminat odata (prin Botez, Mir-Ungere, ?mparta?irea cu Dumnezeiescul Trup si Singe si cu Cuvintul lui

piciorul fraca a trebuit sa cumpere o bucata de vreme ca sa unga. de^vortacere in mustrari i?i facu telui meu care era bolnav". Fata Eacazuse vaduvei. casa la birea" ei nesocotita. si ceru sa fie dusa boegrav bolnava si nu mai avea multe zile. Dupa. moartea ei, fnca totdeauna pe ramas a dar rului nobil a luat cu dinsa pe cei doi orfani, acelei cu remuscarea de a li pricinuit inainte de vreme moartea rau femei prin cuvintele ei nesocotite. De aici se vede ca. grairea de

niciodata

nu

se poate repara in intregime

clevetitorii

(T.M.

o.c.

pp. 5278).

Vedeti

cum

au devenit mai ucigatori de oameni

?i

Dumnezeu), si au gustat Darul eel ceresc, care s-au facut partasi Duhului Stint, si au gustat din Cuvintul eel bun al lui Dumnezeu
?i

decit serpii cei

si

mai inveninati

otravitori? Cei care voiesc a intra

sa-si

a ramine in Imparatia lui

Dumnezeu,

taie partea aceea a

(Is.

din puterile veacului viitor,

si

apoi

au cazut; ca

iarasi sa se in-

limbii clevetitoare sau otravitoare,

ucigatoare de oameni

Sir.

(100

Vnma

a 14-a

ucideril

,'

slnuclderil

601

28 15), cum taie zimbrele la vite altfel se cufunda in infern impreuni cu prabusitul inger clevetitor (Ape. 12 7 72).
;

244)
ciunarii,

Am
vraji,

cistigat bani, avere

cu viclesug,
si

inselatorii,

min-

descintece, farmece
si

alte

mijloace dracesti, uci-

gindu-ma pe sine-mi
245)

pe

al{ii

sufleteste?

asupra vrajmasilor ca sa-i afusa-i pedepseasca cu boli, nefericiri, primejdii, cu stropseala sau cu moarte? urit si m-am pornit cu rautate asupra aproapelui meu? 246) impovarat si batut fara mila animalele si am ucis pe unele? (Vezi Oglinda Duhovniceasca", pp. 1257-1544, de
platit slujbe la Preofi

Am

riseasca, sa slujeasca lui

Dumnezeu

Am

Am

autor).

Sufletul Teodorei ingroziadu-se, cade pe spate la vederea democu uneltele acelea in ghiare. Atunci unul. dintre tngeri o sprijina si ridica; iar celalalt Inger da ceva boierului draCesc si apoi
nilor

pleaca de acolo tot mai in sus in inaltul Cerului.

FERICIREA CELOR CE AU iNLOCUIT URA UCIGASA GU DRAGOSTEA PE APROAPELE.

Ochiul lui Dumnezeu Tatal Ceresc. Domnul nostru Iisus Hristos Dumnezeu-Omul Arhiereu-lmparat universal si etern, stind pe Scaunul Slavei Sale. 3) Duhul Sfint in chip de pofumbel. 4) Cei patru vietuitori inaripati, cu cite patru aripi, cu fati de: om, leu, vitel si vultur, formind Scaunul Dumnezeirii. 5) Preacurata si pururea Fecioara Maria, Maica Domnului nostru Iisus Hristos.
l)
v

2)

6)
7)

Serafimii eu cite sase aripi (Is. 6 2). Heruvimii cu cite patru aripi (Iez. 16).
Celelalte sapte cete
ingeresti.

8)
9)

Sfintul loan Botezatorul cu Sfintii Prooroci. 10) Sfintii Apostoli.

11) 12)

au fost in frunte cu Mintuitorul Hristos, 16^ Adevaratii Sfinti avortua sinueidenlor 91 impotriva uciderilor, a si sint inK>tdeauna
Sf.

Sfintii Ierarhi. Sfintii

la

taA a pe * bfTabloul (Nr. 16)We f "^f arg V ,S pe 6 Dee.). Asisde (Vea nevmovati moarte pe Crestinii
f

Mucenici si Mucenitie. 13) Sfintii Cuviosi si Cuvioase. 14) Sfintri Drepti si Drepte. 15) Crestini si crestine de nume, multime multa la circiuma. nunta. cu lautari... ]oc... betie... cearta... bataie cu bita, morti in lacuri de singe... In departare unii se impusca, altii se sinuci'd aruncindu-se in prapastii, in ape, inaintea trenului, altii se spin.

rea au facut

si al^i Sfinti ?i

P^cuti

ai lui

Dumnezeu.
;

lumf
du
se

tqate credinciosi crestini si crestine 17) Adevaratii vazute auzite cele de i omenesti, ingroziti si Daturik societatii crucmpornese, sinueigasilor, cirdurile ucigasilor si Tes

dm

virstee

S P

dS

zura, unii se injunghie... allele

avorteaza...

Adevarat:

lume za-

cinda in eel rau"

(1

loan 5

ase"5ta ?i vesmca. ., iad si dobindesc viata ?i e Ingerii binevoiton le lau Sufletele repausare, Dupa 18) lummator care le pimintese. Acolo, in fata Ingerulm

a Biserica din depirtare, pentru calea vietii spre Sfinta de mmtmese se faeind, Asa Divine. a urma sfaturile ei

19).

due

LS

cfln

i!

602

Varna a 14-a

uciderll

?1

slnuciderii

603

de sus, ei se bucura. mult ca s-au smuls din lumea ucigasa, din iadul vremelnic si vesnic, si au mers pe calea mintuirii. Murumind liii Dumnezeu pentru tot ajutorul dat la timp, il preamaresc impreuna. cu Ingerii si Sfin^ii'.
vestiri
19) Crestinii

aduce bune

mai

alesi

cler

si

popor care au luptat

pina.

la sacrificiu

impotriva invrajbirilor, uciderilor, avorturilpr, sinuci-

derilor si feluritelor rautati infernale, iesind biruitori, sint ridica^i

de Ingeri mai sus, deasupra Raiului pamintesc, in Raiul ceresc, in tmpartia Luminii, mai aproape de Scaunul Dumnezeirii. Alti Ingeri coborind din inal^imile cerurilor, de la Dumnezeu, le aduc haine albe, simbolul cura^iei si al nevinovaf iei, dindu-le la fiecare ca sa se imb'race cu ele. Mintuitorul, Arhiereul-Imparat universal si vesnic, sezind pe Tronul Slavei Sale, ii binecuvinteazS, zicind: Pe biruitori ii voi imbraca in haine albe" (Ape. 3 5) 6 77). Acestia cu multa placere asculta armonioasele cintari ale ostirilor ingeresti, acompaniate de ale cetelor Sfintilor, si privesc Fa|a lui Dumnezeu, umplindu-se pururea de o negraita bucurie cereasca..

tulbura si tortureaza. Aja, cei -i ocarasc, cu acelea ii amarasc, cu streang sint torturati, care au ucis ori s-au sinucis cu streang, cu pumnal sau cu cutit suit munciti; cei ce cu pumnal sau cu cutit, grenada, otravun, tot cu acelea u cei ce cu revolver, pusca, arma, tortureaza si pe ei dracii in-iad. denaturate, avortoarele, In iad sint munciti cumplit: mamele sfatuitorii, cei care au dat burumoasele, doctorii, sfatuitoarele sau pentru avortarea copulor, si orice idei satanice otravuri. ieni
toti'si toate care

PEDEAPSA UCIGASILOR .SINUCIGASILOR

AVORTORILOR... IN IAD.

SI

AL

la uciderea au contribuit cu cuvintui |i cu fapta ar fi fost (deoarece pruncul in'pintece a pruncilor ori in ce luna vezi si Pacea Pannier cu far? Suflet nu poate vietui nici creste; Toti contnbuitoru avorturilor, orancii lor" pp 1-464, de autor). la garftpe tave LTn, iazarufde foe, unde dracii le aduc la odd *sau avortat prm pmteee in omorit ori in ghiare pruncii pe care i-au manince sa-i avortati copm reclaje Mamelor criminale li se dau pe care mici, pruncn generale, In ziua iudecatii particulare si mamele lor denaturate i-au omorit inauntrul graieste marele predicate* Episfata acestora plingind cu lacrimi prunci maice, ,0! Ucigitoarelor de Topul it Mi5a?^?i le zic: ca sa acosa nu ne bramfc voi, sau de scumpete (zgircenie) ca va duce a libere ca sa nti mai periti faptele necinstei voastre (on au ar cu cumetrn circiumi, nunta sau
>

P^^LT.k

la petreceri anticrestinesti: si alte blestematii), ne-a jocuri, baluri, serate, claci, betii

de lumma vietu pamintesti ? de lusa fie miaa age a care mina Dumnezeiestei Slave... Blestemata moarte blestemata sa fie gura v-a adus buruiana... aducatoare de mila, ucigator de prunci neviaceia care v-a dat sfatul acela fara de voastra prin care ne-ati omorit nbvati. Blestemata sa fie socoteala Privtti sv vedeti curatul nevmope noi inainte de nasterea noastra! Maicilor, beti pammtul vatul nostru sinje, cu care ati spurcat munci groiznice particular, Groaznice munci la judecata groaznice universala, Judecata iazarul de foe, groaznice munci la si pe avorton, mcepmd munci in veci, a|teapta pe ucigasi, sinucigasi cnmei.ca pe comiterea turl din weme in vreme, chiar dupa cuvmtan, Hronograf, 7-76; Cain Irod... ?i alti ucigasi (Fac. 4 de oaUciga uciden). despre t Cazanii si scrierile Sfintilor Parinti avortoa n... inceput a fost diavolul... si uciga?
indoita moarte: ne-ati lipsit
si
;
!

to

m,ni din

Chipul de fa^a ne arata. groaznicile pedepse infernale cu care se tortureaza in iad: ucigasii, sinucigasii si avortoarele. Groaznic pacat este a ridica viata aproapelui pe care i-a dat-o Dumnezeu, dar groaznice sint si muncile in iazarul de foe cu care sint pedepsrji acei pa.ca.tosi ucigasi de oameni. Uneltele sau otravurile cu care ucigasii au omorit pe altii, ori s-au sinucis pe sinesi, cu acelea ii tortureazS dracii, acelea le pun inaintea- ochilor lor, cu aGelea ii mustra

la suflete sind acest odios pacat, se innegresc groaznic pacat: lar de a cazut acest de si paid se a Bine este tuturor sa-si faca canonul cuvemt dupa cineva, sa alerge la Sf. Spovedanie, facind roade vredn ce de Sfinta Pravil&a Bisericii lui Dumnezeu, vesnica. Parmtii care:ac ca pocaint& pentru a scapa de munca ma bine_e sa prea multi n-au cu ce si hrani copiii sau zic ca au lui Dumnnduielu impotriva traiasca frateste, decit sa pacatuiasca
_

asemenea diavrfului.

-^
>

fi04

Varna a

14 -a

uciderii

?i

sinuciderii

605

nezeu

copiii.

iar de nu pot asa, apoi e bine sa nu lepede, nici s&-si avorteze Ori intr-un fel, ori intr-altfel, sa-si duca o cruce dupa Domnul, Care zice: Cel ce vine dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si i-a crucea sa in toate zilele, si sa-Mi urmeze Mie... Cel ce vine dupa Mine
;

si

Sai in Biserica Vechiului si Noului Testament felurite stapiniri lumeti. Asa procedeaza.
:

Asa f ac adeseori
parintii fata, de

si

nu-si i-a crucea sa, nu este Mie vrednic... Deci, afara (din ratia Mea) sint: ciinii, v vrajitorii, desfrinatii, ucigasii,
si

Impa24
10

idolatrii si

tot eel ce iubeste si face minciu'na sau nedreptate' c (Mt. 16 38; Lc. 9 23; 14 26-27; Ape. 22 15).
}i

copiii lor, inf ricosindu-i astf el Dragul mamei, sa nu iesi pe strada ca te va lovi vreo masina. si ramii schilod Sa. nu te duci pe linga. lintina ca. vei cadea in ea si te vei inneca Sa. nu viri mina in foe ca te vei arde si ramii f ara. mina. Sa. nu te urci prin copaci ca vei cadea si-fi vei rupe gitul sau vreun picior, si vei fi nefericit pe toata
! ! !

Dumnezeiasca Scriptura, dupa ce ne vorbeste despre Dumnezeu om, intelepciune si nebunie, bucurii si dureri, bogatie si saracie,

viata ta, s.a.m.d.".

Acestea socotindu-le

si noi,

am

gasit

cu

cale, ca, in predicile

vom

desertaciune si moarte, apoi ne pune inainte fiecaruia din noi dreapta judecata particulara si universale a lui Dumnezeu, in Fata Caruia
sta
si

si scrisul nostru, p linga. feluritele invataturi folositoare de Suflet, grele si sa. redam poporului, cufundat de altfel in multe pacate

vom

fi

rului cu: griul si

de imparat cu cei de nunta, cu fecioarele intelepte si nebune, cu talantii, cu alegerea dreptilor de pacatosi, cu invierea obsteasca, la care cartile sevor deschide si toate gindurile, cuvintele si f aptele bune si rele 'ale oamenilor se vor descoperi si rasplati vesnic, ni s-a aratat destul de clar, limpede si luminat, cele ce ne astepata pe fiecare din noi dupa faptele noastre (Eel. 12 1314; Mt. 13 24-30, 36-43, 47-50; 22
se osteneste a fi bun, o statornica recompensare fericirea vietii pamintesti, figurata minunat in Raiul pamintesc, si fericirea vietii venice in Raiul Ceresc. Prima recompensa o putem redobindi prin o buna si activa viata, lucrind in fiinta, familia si societatea noastra dupa
;

dupa merit. In pilda Mintuitoneghina, navodul aruncat in Mare, nunta fiului ce au refuzat chemarea si cu eel ce nu avea haina
rasplatiti, fiecare

degradatoare, si descrierea infricosatelor munci vremelnice si vesnice, care asteapta sigur pe pacatosii notorici si neglijenti de mintuirea lor. Astf el, toate cliseele din aceasta. carte: cu moartea omului pS.ca.tos, primej dioasa trecere prin infricosatele vami ale vazduhului, si mai ales aceste clisee sau chipuri fioroase ale vecinicilor munci, au de scop trezireia oamenilor din patimile rele si reintoarcerea lor la adevarata credinciosie si vietuire curat crestineasca, spre redobindirea statornicei fericiri vremelnice
si

vesnice.

2-74; 25 1-36, 34-46; loan 22). Dumnezeu a pus omului

5 28^-29; Ape. 20
cleric ori

mirean

care

72-75; 21;
Cind te-a cotropit necazul Oricit ar fi el de mare, Stind ca-n fa^a unei ape
Pune-^i singur o-ntrebare

dupa iluminata ratiune si Legile mai buna si mai statornica, vesnica, se ppate redobindi numai prin o aleasa viata contempoplativa, cu ajutorul Dumnezeiestii Lumini, lucrind dupa invataturile curat Dumnezeiesti, prin iluminarea si Harul DuhuluiSfint, care intrec ratiunile omenesti, dupa cele trei principale virtuti teologice: Credinta, Nadejdia i Dragostea, dupa tus-patru virtusi

virtutile

morale

intelectuale,

Divme.

doua recompensa,

care-i cea

Apa-i lata
iSi

si

adinca...

Oare vei putea

s-o treci ?"

raspunsul vine singur

te-neti"

Da din miini ca nu

tile

cardinale:
si

Intelepciunea,

Dreptatea,

Cumpatarea,

B^rbatia

(Tana),
sitoare.

celelalte virtuti duhovnicesti,

insotite de milostenii folo-

Aceste doua cai bune sau recompense izvoritoare fericirilor, buna si cea foarte buna, sint adevaratele cai ce due la fericirea vremelnica si vesnica. Omul le poate pierde prin greseala,
cea mai
si mai ales prin felurite pofte rele si prin pacate grele. Pentru a scoate pe om din pacate, adeseori nu ajunge invatatura cea mai buna si convingatoare... si durere !!!... deci, e de trebumta neaparat infricosarea omului rau impatimit cu frica pedepselor vremelnice si vesnice. Asa a facut Dumnezeu prin trimisii

neglijenta

A
zei (pe

desclntecelor, ghicitoriilor

?i

a farmecelor

607

care tu nu-i stii) si sd le slujim acelora". Sd nu ascultati cuvintele proorocului sau visdtorului aceluia, fiinded prin aceasta va ispitete Domnul Dumnezeul vostru, ca sd afle de iubiti voi pe

Domnul Dumnezeul
vostru.
vostru,

vostru din toatd inima voastrd si din tot Sufletul

totul

Voi sd rdmineti credinciosi in

Domnului Dumnezeului

VAMA

a I5-a,

A DESClNTECELOR, GHICITORIILOR

A FARMECELOR

sind din mijlocul vdmasilor acelora monstruosi, am suit tot mai in sus, ajutatd de Sfinjii tngeri, find
ce

am

ajuns la vama desclntecelor,

vrdjitoriilor, ghici,

a otrdvitorilor soptitorilor si a chemdrii diavolilor ,pe care in multefelurilefac oamenii si mai ales femeile, care si prin aceasta se prdbusesc din

toriilor, fermecdtoriilor,

Darul

lui

Dumnezeu. Pingdrifii draci ai

acelei

vdmi erau asemenea

jivinelor cu cite patru picioare i tiritoarelor, ca taurii groaznici, intunecati si innegurafi, ca serpii, balaurii, viperele *, scorpiile i scorpionii**, ca broastele. . i strasnic de uritd era vederea acelora?
.

Ingrozitd cumpiit de ndvdiirea i vederea insuportabild a acelor monstruoase jivini infernale, cugetam la hotdririle Dumnezeiesti

asupra acestui pdcat diavolesc

Israile,

si anticrestinesc,

care zic:

..Ascultd

Domnul Dumnezeul vostru este Singuful Domn ... De se va ridica in mijlocul tdu prooroc sau visdtor de visuri, i va face inaintea ta

semne

si

minuni ;
el, si-ji

si

de se va impiini semnul sau minunea aceia

:

urmafi-I Lui, temeti-vd de El, pdziti-I poruncile, ascultati-L slujiti-I si vd lipiti de El. Iar pe proorocul sau pi- visdtorul acela de vise sd-l dati morfii, pentru cd v-a sfdtuit sd vd abateti de la Domnul Dumnezeul vostru... Si de te va indemna in taind chiar si frattle tdu, fiul tatdlui tdu sau al mamei tale, sau fiul, sau fiica, sau feme\a de la sinul tdu, sau prietenul tdu, care~i pentru tine ca Sufletul tdu, zicind: Haidem sd slujim allor dumnezei, pe care pdrintii tdi nu i-au stiut. ." Sd nu te invoiesti cu ei, nici sd-i asculti. Ochii tdi sd nu-i crute, sd nu-ti fie mild de ei si sd nu-i dosesti / ci ucide-i. Mina ta sd fie inaintea tuturor asupra lor, ca sd-i ucidd, si apoi sd urmeze (a-l ucide) mlinile a tot poporul. Sd-i ucizi cu pietre pind la moarte, pentru ca au incercat sd te abatd de la Domnul Dumnezeul tdu. Tot Israilul auzind aceasta, se va teme si nu sevor mai apuca sd maifacd, pe viitor un asemenea rdu. Sd nu.se gdseascd la voi, sau printre voi, de aceia care tree pe fiul sau fiica lor prin foe, nici preziedtor sau ghicitor, sau vrdjitor, sau fermeedtor. Nici descintdtor, nici chemdtor de duhuri, nici mag, edei uriciune este inaintea Domnului nici de cei ce grdiesc cu morfii. tot eel ce face acestea, i pentru aceasta uriciune ii izgoneste Domnul Iar proorocul care va indrdzni sd Dumnezeul tdu de la fata ta. grdiascd in Numele Meu, ceea ce nu i-am poruncit Eu sd grdiascd, si care va grdi in numele altor dumnezei, pe un astfel de prooroc sd-l 11 ). d afi mortii" (2 Lege 18, 1012, 20; 13, ,,'Proorocii acestia proorocesc lucruri mincinoase in Numele Meu. Eu nu i-am trimis, nici nu le-am poruncit si nici nu le-am grdit
.

de care fi-a grdit

* Viperele

va zice atunci Sd mergem dupd

alfi

dumne-

ci ei

vd

vestesc vedenii mincinoase, gicituri, desertdciuni si inchipuiri

ale inimii lor.

(Ehidnele) sint niste serpi foarte veninosi. Muscatura lor este foarte veninoasa, primejdioasa, care adeseori se sfirseste cu moarte groaznica. In Sfinta Scriptura si in alte carji sfinte, sarpele obsteste se pune de chip la asa lucru, care, dupa firea sa, face sminteala si pieire (Eel. 10 11 Prov. Soc. 23 31-33; Mt. 7 10). ** Scorpionul (Scorpio Afer) are corpul lung de 15 cm. cu zece picioare din care cele doua din fa^a mai mari si aduse ca ale racului, cu o coada incovoiata in virful careia are o basica cu venin, prevazuta cu un cirlig. Scorpionii, scorpiile, loeuiese in stinci, in locurile umede si intunecate din Jarile calde; ca: Europa, Persia, India si Africa. Ziua stau ascunsi. Noaptea ies la aer curat pentfu a-si gasi hrana. In^epatura ce o face cu virful coadei e foarte primejdioasa si chiar mortala. Uneori se hranesc cu insecte, pe care le string intre extremitat^ile picioarelor si apoi le invenineaza. Ei umbla iute. Pot strabate si in odaile de locuit ale oamenilor.

proorocesc in
si foamete

Domnul despre prooroci: Ei Numele Meu, dar Eu nu i-am trimis. Ei zic Sabie

De

aceia asa grdieste

defoamete vor pieri acesti prooroci, si poporul cdruia au proorocit ei, va fi risipit pe ulitele Ierusalimului (cetdtilor, oraselor si satelor lor) de foamete si de sabie, i nu va uvea cine sd-i ingroape pe ei i pe femeile lor, pe

nu va fi in

tar a aceasta, dar de sabie si

fiii lor i pefiicele lor, edei

Eu voi

vdrsa asupra lor rdutatea lot" (Ier.

U, 1416;.
Iatd,

cinoase, care le povestesc

asupra proorocilor, viselor minpe poporul Meu la rdtdcire cu amdgirile lor -si cu lingusirile lor, deci, Eu nu i-am trimis, nici le-am poruncit ; ei nu aduc nici un folos poporului acestuia ..." (Ier. 23, 32). Asa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israil: Luati

Eu

zice

Domnul
pe

sint

ascestea si due

(109

A de^lntecelon^h^
608

Vama

a 15-a

prooroch vostri i ghicitom aminte de voi, sd nu vd ademeneascd sd nu ascultafi visele voastre vostri care sint in mijlocul vostru, si Eu nu i-am trimis pe visa, cd vd proorocesc mincinos.

^2?^ $& sf^iUSf^B^^jJf^^ mJ(adicd

U acelasiUn*, degrea
desctntece,

vrdjttorte

^^^^^f^ll^^icvi,
etc. ),

hi care

le veti

ei" (ler

29

89;
zicefi:.

Domnul

intreabd: Vedeniile ce le-afi vazut

ce le-afi rostit sint oare desarte, si prevestirile

noase
zice

Voi

Domnul a

Domnul Dumnezeu:

Mina Mea

si firevestesc

cd vedeniile voastre sint lucruri desarte va fi impotriva acestor prooroci care vdd vorji, met nu ei Meu poporului In sfatul

spus. De aceia asa Pentru cd spuneti lucruri desarte si pentru mincinoase, iatd Eu vin asupra voastra.
spus,

nu dar Eu n-am

sint

nu eleoare mmci-

J Sfi4il, al Sfintei Cruci,

a ^.ei^eabdpemortiJ^^^J^
'

^1SSI>^^ ^.SS
reamnttt

Pravili, Psaltire.

numde

****.*>

nuse Domnul Dumnezeu,

nind:

i vor cunoasteca hu sint vor inscrie in cartea casei lui Israil, In rdtacire spupoporul pentru cd ducpe

minciuni!

Meu

f^.^^Lt ^sm^^^^ ^^!)^^^ Mi-am ^fft^^Z

aleargd
cesii,

acele slu)be tyi care fac de a cere ajutorul

se ies-

*
*'
M;

dezbracd de Hristos

a pedepsti

atunci cind nu e pace ; i cu noroi..." (Iez. 13, 716;. minjesc ei'il zid, (spmtisti), Dacd vre-un Suflet va alerga la, cei ce cheamd morfn impotriva Mea intoarce Fafa ca sd desfrineze in urma lor, Eu voi la alergafi nu poporul lui. Sd Sufletului aceluia si-l voi pierde din va nu mtmafi si sd ceice cheamd morfii, pe la vrdjitori sd nu umblafi pe cei ce Jntrebah zice: vor vd Cind %). cu ei" (Lev 19, 31; 20, rdspundeti: ,,Nu cheamd morfii si pe cei ce grdiescdin pintece" sd le Dumnezeu, Creatorul sau? ^ se cuvine oare poporului sd alerge la Intrebafi Legea Divina intrebe oare pe cei morfi[pentru soarta celor vii ? 19 2D). si descoperirea Sfintd..." (Is. 8, zice Mintuitorul -care vin Pazifi-vd de proorocii mincinosi sint lupi rapiton dinauntru la voi imbracafi in piei de oi, iar pe pe mul\i... S4 insda vor Mulfi prooroci mincinosi se vor scula si care vor arata mincinosi, vor scula hnstosi mincinosi si prooroci si pe cei putinta, cu semne mari si minuni, ca sd amdgeascd,de va fi

Pace"

pentru cd atunci

cwd

el

face

plMamse 1-aP^psM
lemai
cea

**$** jiffiS* 2 a

in Babilon,

pe fnisdi

pnn foe fj

^^* V^ffJgM
fam

acesU lucruri impdratul Saul \i to ^turi si c&tusi de her,

se iesc
.

f^^ln1unecoas&,

pentru cd:
fl)

Jr?r

ajitorit

se vrdjea si se multe rele *

J fdcut inaintea

{arimpdraM^auka^^^^^ WfigB^fc
Acestea

impre. sinUcis aruncindu-^ vrdjmasnsai Dumnezeu prin insuprea suratde pentru ca $ ar sa-t spada, sa in propria *l* area din En-dor ca 10). Paral. f dregdiariei 3 tnsa cuDarul vama, ghiceascd (1 Impm ^Z}Laculdalnl^cea ] ca g acestea allele si catastifele lor

Domnulm.cajdLirmij

P^i^J^^fj^f. $

to. mine, deci fi nici in

Dumnezeu vamepi

Icelea

Vem-veitu d-mi ziceau: sedpa g de 'de veimai

in vazduh,

*^^*f ^^^fr^^tldZcfrtceUd, n"

la

.^J^J^Z m

nimic. Atunci duhunle

inie, strigau

dupd mxne

Mielului si graia Fiarei celei ce purta doud coame, asemenea semne man, incit si foe sa ca balaurul-dragon, ... i s-a dat a face inselind pnn semnele coboare din cer pe p&mint inaintea oamenilor, care nu sint cu trufulji cu ei Pe cei ce loeuiese pe pdmint {pe tofi Dumnezeu )... Urgnle Divine Sufletul lor in cer, adica in Biserica lui pierdut pe mulfi iar cei deslantuindu-se asupra lumii pdginizate, a mat inchme dracilor ramasi nu s-au pocait de pdcatele lor, casd nu se arama, de piatrd si de lemn, care nu si idolilor de aur, de argint, de nu s-au pocdit ei pot nici a vedea, nici a auzi, nici aumbla.si lor, nici de desfrinanle de uciderile ce sdvirseau, nici de farmecele din Impdrafia lui Dumnezeu si de furtisagurile lor... Deci, afard
'

alesi"

(ML

7 15; 24

4-5, 11,24-25).

.-,,.

am

intrebat

.^^J m
pe Sfmjii
%

vedea-vo^r desfrinare, si

dnd

noi
Tdri

f acolo
e

tot

matin

sus

ma duceau: y Domnn pe aici> pnn vamle

dltre

lei! Rogu-vd, spunefi-mt,

oare acestea? Si nu este altd parte la cer, a trece sau a face noi cind trecem

'"Jf^TZlai ^%^ *#"*?% m&

pindm mi -au rdspuns:

se suie la cerun.

&*$ Top t*g

Nu
tree

^ ^JJ^tt
r

^^tdvtcunlia

ei sd treac&fe vreun mtjloc oare este % ce intiminXrebdrilt si frica tngeri Sfintn Sicosate vdmi?" crestinilor care

Sufletele

ma

numai cei fdrd J desdvirsit martunsirea

Pdrintilor

^^fj^'L

'sint

ciinii,

vrajitorii,

desfrina\ii, ucigasii,

slujitorii

sau inchma-

pacatele faptele rele vdrat pdcatele sale,

Duhovnia lor. Dacd

ai lor faptele lor

^^^n^
t

fj* ^

toti si it cercetafi

aceia care
si

asa ca tine n-au facut

nindlse a
>

tdinuind inaintea. fel din fi oarecare adecu este mdrturis

^ZTlXpartZ, J^w

se cdieste cd

.^

le-afdcut roade

torii la idoli, si tot eel ce iubeste si

face minciuna..." (Ape. 13 11

-18

20-21 22
;

15; comp. Filip. 3 2; 2 Petru 2).

610

Vama

a 15-a

desfctnteeeWr, gMcltoriUck

ft

a famecelor

611

^wsca
acestia

dm

afld sens nimw intr-insele asupra a-l ingrozi pe acel Suflet; ci trece

Milostwire. Cind un Suflet ca acela trece pe aid, intrebatorii vdmile vdzduhului deschizindu-si catastijele lor,

nu mai

lui,

Un

ca sa seincKine si sa se rasplateascd cu feridrea vesmca mCereasca Impdratie. Deci, situ, de ai fi facut marhmswe desdvirsita de toate pdcatele tale, si dupa dezlegarea Duhovnicului ai fi fautt pocamtd adevarata din destul, n-ai fi suferit niste astfel de groazmee cercetari ca acestea la vdmile vdzduhului.

Dumnezeim

nici a-l supdra nici in sus la ceruri, la Scaunul

nu pot

Aceste cercetari le pdtimesc si Sufletele acelea care hegut&toresc Spovedania, pdrasmdu-si Duhovnicul lor si mergind la altul aceia care Spun^ la un Duhovnic unele pdcate si la altul altele, si la alUd altele, fard de nevoie si fard de binccuvmtarea celui dintii si mai iscusit. Let care fac astfel ca sd nu para a prea pdedtosi inaintea Duhovnifi cului lor bun, iscusit si luminat luminator, pentru a nu ii se da canon greu pdrindu-li-se ca mergind pe ascuns la altul si mdrUtrisvndu-se, vor ft leflah, sint niste curvari sau preacurvari 'spvrituali, decdzuti mai greu decit sotia legitim.a care-si schimba sotuKcu ibovnicii sal
,

Acestta necurdtindu-se de pdcatele lor, nu vor ave'a calea libera, cwatd cu inlesmre de trecut vdmile ; deci, care n-au cu ce piati, cad cadmc si in muncile iadului. Jie insd ti-a ajutat si aceea ca de nmlt te-ai pdrdsit de a mai pdcatui de moarte, si cu fapte bune ai

m
nezeu
si

fetrecut

ceilalti

ani din viatd,

i'-ai

si

mai
cu
ce
tot

ales

rugaciunile

Cuviosulm Pdrinte
trebuie sa stii si

Vasile, cdruia

slujit

devotamentul.

Dar

aceasta, ca diavolii,

dupd

innegrit, intunecat Biserica Sa, cu care multi s-au mirrjit, robit Satanei, d.'ex. de:
si

vad ca vreunui Suflet osirduAtor, pr'm

247)
car^i

marturisirea adevarata, pdrasirea pdcatelor, impiinirea canonului si jacerea roadelor vrednice de pocdinta, i se sterg pdcatele din catastifeh lor, il razboiesc din ncu mai grczav ca inainte pentru a-l arunca %i ulte pdcate, pentru a-l scrie din npu in catastifele
lor.

Am

ghicmdu-le dupa crezut in visuri (a), expliclndu-le,

cu minciuno-explicarea viselor? (b)

a)

CREDINTA IN VISE ESTE O DESERtACIUNE.

Deci, fericiU

sint cei tare

dupd
altele.

sint

curatirea de pdcate se lupta

pind

mu

la sacrifice sa

cadd in

Acestia tree la cer nesuparati

pHn

vdmile vdzdu-

hului".
Sufletul omenesc, insotit de cei doi fngeri luminati, ajung la vama 15-a, a descintecelor, ghicitorilor, farmeceior si vrajilor.

le avern fti Babilonienu, Persn, idolatri: Egiptenu, Mezii, vis e, Ei aveau pe pret multe popoare vechi, puneau Klegatura cu vutonil. viselor invatati anume pentru expliearea feluntelor viselor nu numai de lumea

anumite vedenii pe care

^^ff^
Visele

toltomj?j.
dm

^ ^^
cunoscut
ax

importanta mare se dadea imparatii pa uri ale popoarelor, ci ? i de

lor.

Ne

este

sf Scriptu?a

cu f'u'rie a rapi pe Suflet din miinile Ingenlor.Ei incearca pe orice Suflet inngrit cu astfel de uricioase si groaznice pacate despartitoare de Dum-

Acolo sint intimpinati de vamesii-draci ai acelei vami, dimpreuna cu boierul lor- dracesc, groaznic de uriti, asemenea jivinelor cu patru picioare, cu scorpiile, cu serpii, cu viperele, cu broastele, cu sarpele cobra si alte uriciuni fioroase, care se reped

1 e|rea
Lplkarea

apoi ale lui visele inaltilor demnitari Egipteni, lui visele Iosif.de lor minunata de
vest
t,

Faraon
5,

Nabubodou^r

max Asijderea ? i fitoffi cei mai man ?1 al^u, se si Porfmu Pitagora, stravechi: Platon, Socrate, cind luacestea, vremunle credeau in vise ca femeile. Dar si in mulg mare, ziua in amiaza mina Ortodoxiei straluceste ca soarele car^i prezent, pe linga existenta fduntelor se incred in visuri. i in

lor adinca de Daniil (Fac. 40;

4| :?~m&*?&
vremi or

612

-Vama a

A
15-a

desclntecelor, Rhicitorlilor

si

a farmecelor

613

gu explicarea

viselor, sint si femei, chiar

na

aceea.

barbati, versati in mese-

ti-a facut in viitor.

se acesta) cunoscut (imparate prin visul sus), (de Mie mi s-a descopent taina aceasta

irvtimp^a

cacrm

mme

asupra

S-a mai observat ca: zilele frumoase aduc vise placute, cele caldurOase vise inspaimintatoare si cele geroase vise indureratoare. Asijderea s-a observat ca fazele lunii influmteaza
viselor.
si

de mai pe urma

S-*. observat ca exista o legatura intre: cugetarile, vorbirile lucranle, mgrozirile, bucuriile... avute in trecutul vietii si visele

nu

este o intelepciune

mai mare

decit

a celor vn...

(Dan. Z

si universale a ^""sfscriptura si Biserica Crestina apostolica m^si lui Hristos Dumnezeu-Omul, fe in care se mdruga lor, vise si talmacirile

credmta
si

in

&^!J^
si

De exemplu:
la

in primul patrar

vise placute

tendmta

avem.cam deTegula

oscilatoare

si

somn mult.

unii saraci viseaza" multi, altu goi se viseaza imbracati cu haine pretioase altii ilaminzi se viseaza ospatindu-se la rtiste mese pline

observat ca: dormtele, cugetarile, preocuparile din cursul mfluenteaza visele noptilor acelora. Asa d.p.:

pe partea stinga, prin apasarea asupra inimiii, avem visuri aeitatoare, bolnavu de splinS au vise dureroase, cei de pancreas au vise placute, fencite, cei de stomac au vise dezordonate, Adeseori am
zilei

S-a mai observat ca: dormind

fiicelor ei

SoS 8 32) irfrobSp! om pacatuk/ Israel,

adSeon

hotaraste Inlor adevarulm, care ehben<a sa mearga numai pe calea subrede, saua superstitnlor si nu pe calea parerilor
minciunarii.

Ea

voieste,

mdeamna

^M ^1^
m

poporul

lui

Dumnezeu, tramd

idolatre, pfigine, care credeau pi in contact cu neamurile si a spmtelor sia idolilor sustmeau ca visele arata voia zeilor si de aceasta superstate pe linga credintele lor desarte,

bam

nle de mmcaruri si-bauturi placute, dar cind se trezesc sint tof goi, flaminzi... La ce a tot gindit ziua, a visat noaptea De aici vine si zicatoarea: Vrabia malai viseaza", care isi are justiiicarea ei. cele aratate si multe altele, reiese ca: cele mai
saraci,

de'toate felu-

Dm

vise ale noastre, atirna in mare rtiasura, de unele conditii de trecut si chiar de prezent, deci nu putem sustine ca ele ar fi indiciu pentru r

multe

Dumnezeu, Unicul detinator

vntor. Sint insa unele vise, desigur putine, care anunta anumiteevemmente pentru vntor, cu o deosebita precizie. Acestea
sint de la
al tainelor viitorului. Visele acestea

indeparta pe credinciosn Bisencn Ve"au deser aciunf. Pentru a v*un, Sm^'Testament de credintele paginik>r cele desarte, desertaemm^ smt acelea ca Durnnezeiasca Scnptura le adevereste smt socozice Eclesiastu Visele decT I nu se increada in ele. I sa-i nemtelep cei pe Visurile fac the desertacmni" (Eel. 5 6). vint, dupa alearga si umbra ai dm fue. Ca si eel ce se prinde de visunlor vederea Numai oglindire e sinC cei ce se incred visurilor. adeSi de la minciuna ce se va curati? va se ce De la el necurat ce aceea la si.ca desarte, ^rP Vrajile, descintarile ? i visurile sint la^Cel de tnmise aiureaza. De nu vor Ii este gata a naste: inima ca, pe sa nu dai inima ta spre ele cerceteze,' Prea Inalt ca 'sa te intr-msele nadajduit visurile si au cazut cei ce au

moW

muhiiatseM
(IS
'

tatele

unele aiegonce, cum au fost cele explicate de Iosif in Egipt si Daniil in Babiion. Altele sint comunicari directe, cum a fost c'azul en losil pentru descopenrea ingrecarii pururea Fecioarei Maria de la Duhul Stmt, supranatural si nu natural cum cugeta el, tulburlndu-se... Apoi despre fuga cu Pruncul lisus in Egipt si reintoarcerea dupa cipva am de zile inapoi in Iudeia si Nazaret (Mt 1 20-2 13, 20), si visul cu vestirea .magilor veniti la Betleem din indepar-

tan

ale rasantului, sa

nu

se

mai mtoarca pe

la

Irod

alta cale sa mearga in tara lor (Mt. 2 72). Unii sustin parerea lor ca' Iosif ar fi fost vestit in mestesmml exphcaru viselor, foarte dezvoltata in Egipt pe vremea aceea si de aceea a putut el explica visele celor doi inalti demnitari impiraiesu si ale lui Faraon cu atita precizie. Socotind bine insa tom LgiDtului. foarte invatati in arta aceea, n-au putut cavrajitalmaci visurne Faraonului, raminem la marturisirea lui IosifTalmacirile adevarate ale visului, sint ale lui Dumnezeu... El este Care explica aceste vise" (Fac. 40 8; 41 76, 25, 32). Asijderea adevereste si i>i. Prooroc Damil, zicind: Dumnezeu, Cei ce descopere tainele

ci

pe

prin Proorocul Ieremia dupa visun si zicmd^ minciuni in Numele Men, luindu-se nroorocesc P !" 25). Credinta^ in visun poves. l v sat !^m vazut in vis (Ier. 23 indeparteaza de Dumnezeu lor", fi visurile aproapelui P Visurile nu vestesc Cuvmtul internal ca si idolatria (Ier. 23 27). care Smgur e adevarat. In Dumnezeu, Care lar eel ce tacea) poate nu daca novestea-=ca-l (numai ) ca vis, legaspuna Cuvintul Meu adevarat. Ce are Cuvintul Men, acela sa curat gnu pleava (visuri desarte) ura poate fi 28). (Ier. 23 Domnul adevarat)'" -zee r ;(! (C amagesc poporul en este impotnva eelor ee

^Pro^roc^mincinosi

zice

Domnul

tZ-S

f^^

a^vg

U&

*ffW g
este

mI

loase

DumneS U ne

(Ier.

23 22)

Cred 1 uta

in. vise

^ ^Jg
i le

trnle paginismului,

dezaproba pe

cei

ce

le

dau important^

614

V;ima n 15-a

A
si

desbSntecelor,

ghicitoriilor

iji

fnrtnecelor

615

opreste cu desavirsire. Sa nu fii augur, (pr-evestitor dupa cintecul pasarilor) cad aceasta due la idolatrie; iar ghicirea este pacat" (1 Imp. 15 23; Num. 23 23). Sa nu fie vrajitorie in Iacob, nici ghicire in Israel" (2 Lege 18 10-11 Lev. 19 26; d. Asez. Apost. Cartea VII, cap. 6). Asijderea si Biserica, patristica. Sfintii Parinti bisericesti: Ciril al lerusalimului, Grigore de .Nisa, Grigore Teologul s.a. sint impotriva credintei in vise, ca prezicatoare viitoruluL Vestitul orator si filosof Cicerone (+43 a.Hs.), desi era pagin, cornbate cu toata energia superstitia aceasta, in cartea Il-a de divinatione". Desi din multimea feluritelor vise s-ar intimpla sa. se realL; zeze vreunul, crestinii sa nu se increada in visuri, ca sa. nu se primejduiasca, cum au patit multi si din pustnicii strabuni care se oste;

lor (P. o.c. cap. VII). Visuri sau vedenii inselatoare sint acelea nascocite de diavolul, prin ingaduinta lui Dumnezeu, din pricina nesinceritatii omului si a pacatelor tainuite. El angajeaza starea sufletelor bol'nave, nesincere, neascultatoare si cuprinse de uriciune fata, de tot ceea ce nu este pe placul lor, indifertnt de binele in sine. Celor inselati, diavolul le da chiar imbold de efort ascetic, de credinta. si de fapte bune, mai ales acelora care dispun de un firesc potolit infaptuind astfel o evlavie diabolica, cu care se sileste sa insele chiar si pe cei alesi (P.B.S. 320).
,

neau pentru mmtuirea

cu hit. Dar asta ce mseamna? sa cladeasca viata mea asa ceva n-am mai vazut in scrum si preface va scinteie cmeva cu paie si fin?... O mica aces cladeste se erne pentru cenusa o astfel de casa de paie... Cum? Petru Sfintul subred?" Pentru tine", raspunse o, nu. intreba tinarul mirat Pentru Lme? intr-un astfel pina acum mtr-un palat se poate... eu am locuit ras totusi Si smgur minut. de bordei n-as putea trai nici un pentru cladeste se acest bordei punse cu apasa^e Sfintul Petru in Rai, Maestrul ipst.ru C aici ca trnere, Sa ftii, iubite tme Cor. cladeste pentru fiecare om o casa (2 Dumnezeu Ceresc pe i pammt 5" Dar materialul la casa asta il da omul de pe Cor casa aceea sau ba (1 urma focul va decide de poate ramme viata de.rugaciunis.de o traie^e 3T| Servitorul tau, Nicolae, si argint. Dar tu traaur ramine: care fapte bune- el da material ce nu va putea atari lumesti; tu dai material ieTti o viatk de desf
apoi mirtt
le lipea

mtreba tinarul

Wei

^ tag
-

si fin rezista focului: paie, trestie din trosnea din bordeml luase foe si irn In decursul acestei vorbin, ? jgdni trO.net toate incheieturile. in zgomotul visul frica... de tremurmd si masura din somn ingrozit peste lume si a mceput a iesit aSsta La strlpuns inima si viata... vesnica... cea lui casa Sstrinea material trainic pentru feus Hnstos este noastre mintuirii

dm

^de g
^z
_

Asadar, nu trebuie a ne increde in visuri care cufunda Siif letele in felurite pareri daunatoare, pierdere de vreme si intunecari. Cind insa. unele vise si acestea sint foarte rari si numai la anumiti oameni se realizeaza. in totul pentru binele, mintuirea si fericirea statornica, vesnica, a crestinului, trebuie sa. vedem interventia Divina sau mina Providentei pentru mintuirea omului.

VISUL EDUCATIV L-A TREZIT LA MlNTUIRE. Un

tinar

treble caci se cata de apoi) o va face cunoscut, fiecaruia (1 Cor 3 lucrarea este focul va dovedi cum pentru cladirea dai Tu ce fel de material

FraU Sestini! Temelia c adeste deasupra Dar fiecare sa ia bine seama cum (l Cot 3 77) c cmeva ?, axeast, LSe^temelii" (1 Cor. 3 70). Daca paie im, cladeste. daca sau temelie- aur argint, pietre scumpe, JudeDomnului ziua fata; lucr^ea fiecaruia va fi data pe

|gg

^^^^^l U W.
bilete, caci

bogat, care traia in desfatarile lumii si de cele sufletesti nici habar nu avea, avu intr-o noapte un vis mintuitor. Se facea in vis, ca ajunsese in Rai i se desfata in frumusetile de acolo, insotit de Sfintul Petru, care ii dadea explicatiile necesare. Intr-un loc vazu cladindu-re un palat stralucit. Tot materialul ce se folosea la zid, era de aur si argint curat. Pentru cine se cladeste acest palat maret?" intreba. tinarul. Pentru Nicolae, servitorul tau" raspunse Sfintul Petru. Pentru servitorul meu ? intreba mirat tinarul dar Nicolae, servitorul, nici nu va sti sa foloseasca un astfel de palat... El locuieste intr-o casuta mica... el se va rataci intr-un astfel de palat". Sfintul Petru nu raspunse nimic.

Draga cititorule! o.c. 552). casei" tale din cer? (I.R.

al|ii }

"

Nita Ciocirlan mai hotarit ca

GROAZNIC. INCREDEREA IN VISURI L-A SARACIT si cxstig norcc in

increzindu-se

S\ote k

cumpara deocamdata mai multe

nu voia sa

p-ardfvr'emea'asteptind. Nu cistiga sa inainte caci dupa noroc trebuie

Mersera mai departe

bordei foarte subred
faca pere^ii cu trestie, fin

ajunsera intr-un loc unde se cladea

un

si slab.

Maestrul care lucra la

el,

incerca sa-i
loc, le

si paie,

pe care

le

lega la

un

presa

mult. Spre a-si asigura corespondenta cu unn prezicaton cu orke pret dstigul, intra in numereclama prin ziare, a pot ghici de la BucureL cafe aceau viseze sa decit milio.ne, incepuse ^le cltigloTre. Neavind in minte nu-a dece ii intari nadejdea, ca norocul des siruri de albine, ceea sa sume mici, care deabia ii aumgeau parte. De citeva ori cistiga reinnoite. ]nceputul e greu acopere costul biletelor, ce trebuiau vmda bon, hotant care nu statu mult pe ginduri sa socotea Nita

**^^2^2?* umbh

616

Varna a 15-a

desclntecelor, ghicltoriilor

?i

a farmecelor

617

sa cumpere

diferenta s-o joace la loterie. Cu gindul la cistiguri, care nu prea veneau', si ocupat cu controlarea listelor de tragere de prm jurnale, Ciocirlan >isi cam neghja treburile de muncitor agrieol. Alti boi n-a putut cumpara, fiindca vitele se scumpisera mult si cu ceea ce-i ramasese

;ltii

mai mici

si

mai

ieftini, iar

nu putea

lui Nita,'

sa

cumpere

sa-si ia boi, cum nu are nimeni. Norocul insa se incapatineaza si-1 ocoli mereu, pina ce ispravitoti banii. Nu-i era atit de necaz ca ramasese fara boi, dar prea visase de multe ori albine multe, care se asezau cuminti pe el, parca il cunoscusera
de

de facut, decit sa. el odata bine, si atunci o

decit niste vitei neintarcati. Nu joace toti banii, caci nu se po'ate sa

avea

altce'va

nu

cistige si

cind lumea! In cele din urma s-a convis si visul trece, dar era prea tirziu (*)
!

el,

ca, ee e vis,

ca

b)

telor

si

Toate cartile cu explicarea viselof, semnelor, zodiilor, planecu alte minciuno-eXplicari, trebuie sa se arda... Venind

multi Iudei si Elini din Efes... crezind, isi marturiseau si isi descopereau faptele lor. Iar din cei ce se indeletniceau cu vrajitul, s-au adunat destui. Ei stringindu-si cartile, le-au ars inaintea tuturor,
si s-a socotit

pretul cartilor acestora $i s-a gasit ca la cincizeci de mii de drah'me de argint" (F. Ap. 19 17 19).

248)

Am

crezut in noroc? (c)

c)

noroc" e de origina slava. In limbajul obisnuit, intelegem o intimplare fericita, un eveniment neprevazut si aducator de bine, succes in intreprinderi, etc. Unii filosofi 1-au definit efectul unei cauze necunoscute", iar.poetul Lucretius il' socoteste o putere necunoscuta". Romanii ayeau o zeita Fortuna"; reprezentata prin o femeie, care sta cu un picior pe o roata ce se invirtea mereu si cu altul in aer. Era legata la ochi si se credea ca aceasta idolit;a imparte muritorilor binele si raul, fara alegere si fara judecata. Socotit ca o putere capricioasi, caci nu oricine are noroc si oricind, aceasta superstitie, larg raspindita in masa poporului, a ajuns un fel de ideal al vi'etii paminteti
care-si^ gasest.e expresia in vorbele poetului: decit 'multa minte,' ai totdeauna un dram de noroc". Cit de mult crede Romanul in realitatea si eficacitatea norocului, arata

LATRE. Cuvintul prm acest cuvi'nt

NOROCUL ERA UN IDOL LA UNELE POPOARE

IDO-

oamenu o greseala sa. credem c3, numai poporul de jos, ambele sexe, localunle incult^i, nada]duiesc in noroc. Ghicitorii de unde se incearca locuri alte si rulete loterii, <;u jocuri de noroc, cu oarecare persoane de si naivi, linga norocul, sint cercetate, pe desigur, este noroc ispititor mai Cel suprafata sociala si intelectuala. lor limbajul zic in M cum numaratori, gasirea unei comori, a unei Pentru carjile. cu si ghiocul ghicitorii si tigancile, care ghicesc cu alte dati, cind se acest motiv, in noaptea Sfintului Gheorghe si putm de la. inalta se ce crede ca banii joaca sub forma unei flacari retrase locun prm pamint, multi creduli pindesc toata noaptea exista, Da, pamint? Dar o are exista in adevar comori ascunse in primul In ele? provin caci. daca n-ar fi nu s-ar povesti. De unde cult ale popoarind sint monedele, obiectele pretioase si chiar de metalul lor, prin relor, care ne-au precedat si care au valoare atit pamint monede si cit si prin imemnatatea istorica. Se gasesc in nostn de provenienta mai noua, care formau avutul nefericitilor asusi navahnlor inaintasi. Acestia, plecati in pribegie din pricina pe banii, mai ales pririlor dusmane, au luat cu ei ce au putut, dar unui radacma care ii vor fi ingropat in vreo oala sau caldarusa la dupa cescoata sa-i ca gindul cu altundeva, arbore, la o fintina sau faimosu haiduci va trece primejdia. Acelasi lucru il vor fi facut ei si ingropmd prode pe vremuri, precum si alti cavaleri ai codrului, Unu nu dusul jafului lor spre a-1 scoate alta data, la reintoarcere. intimplare, iata,^din si locul, uitat se vor mai fi mtors, altii vor fi *: cine nu te gindesti, a dat peste o astfel de comoara. nebanuita mteala cu vesti, de Svoriul, acel neobosit purtator pretutmdem, raspindeste se si cu exagerarea specific^ Romanului, desigur ca nu sint facind pe multi sa viseze numai comori, care
Ar
fi

^ prea multe si nu pretutindeni. _ aduce destula Desi pare inofensiva/ aceasta superstitie insa astepta.rea sau paguba, numai daca ne gindim la timpul pierdut in sa le vie asteapta care cautarea norocului, caci nu sint putini eei odata, fiecartna. poarta rnura in gura. Zicala ca norocul trece pe la de unde prejudecata, arata cit de adte a patrum in Suflete aceasta Incapap re^ once urmeaza incapatinarea si atentia de a-1 gasi cu
,

citatea,

cred ca e mai bine sa

multimea expresiilor: hai noroc", noroc si sanatate", noroc si bani", norocue peste fire", sa ai noroc", mincate-ar norocul", de noroc sa nu mai scapi", fiecare cu norocul sau", etc. Cuvintele" Noroc sa dea Dumnezeu", arata aspectul crestin al superstitiei ca: nu o putere oarba trimite norocul asupra oamenilor, ci insusi

once ramura de^activisi chiar deznadejde, tate in chip fatal aduc nemultumirL. imuccese Pornirea nepotocare sint puse pe seama lipsei de sansa, de noroc Ci^ satem nefencite. mult mai lita dupa noroc are si alte urmari cu de_prin noroc nemintosi nu-si pierd micul lor avut in jocurile de

munca de mintuiala

si trindavia, in

bilciuri, la

Dumnezeu.

trebuie sa cartea rosie i neagra, incit adesea pol^ia saflatandor. Dar ce sa intervie spre a scapa pe acei naivi din mina in toata mai vorbim de naivi, cind ne gindim ca exista oameni pierd ca-si care intratita sint stapiniti de patima norocului,
firea,

618

Varna a 15-a

desclnteeelor, ghlcltorillor

$1

a farmecelor

619

toata averea la carti, ajungind in cele din urma sa-si zboare creierii cu un glcnte!? Altii au ajuns la atita orbire si decadere morala, ca si-au jucat si sotia la carti! Daca luam aminte la aceste rezultate funeste i multe altele, sintem constrinsi a vedea, ca. norocul este o superstitie foarte primejdioasa. pentru multi care- se incred in el. Dovada o fac masurile destul de drastice, pe care autoritatea de stat le-a mat impotriva jccurilor de* noroc. Din Sfinta Scriptura se desprinde invatatura, ca munca cinstita si sustinuta, este conditia unei existence fericite, unei vieti placute lui Dumnezeu iar trindavia si ducerea vietii prin alte expedients (mijloace nepermise), decit truda personala, sint categoric osindite. Domnul Dumnezeu, dupa ce facu pe> Adam, 1-a pus in Eden ca sa-1 lucreze si sa-1 pazeasca. Dupa. caderea in greseala, i se porunceste, si prin el intregului neam omenesc, sa-si cistige existenta in sudoarea fetii, muncind (Fac. 3 17 .20). Psalmistul David zicer lsi-va cmul la lucrul sau si da lucrarea sa pina "seara" (Ps. 103 N-am mincat de la nimeni 23). Si. Ap. Pavel spune raspicat piine in dar, ci cu munca si.tiuda am lucrat noaptea si ziua" (2 Tes. 3 8). Sub forma unei porunci acelasi Apostol spune ca, numai cei ce muncesc au dreptul la existenta (2 Tes. 3 10). Cu autoritate Divina, Apostolul Pavel dezaproba energic pe cei ce cauta a trai fara munca precisa si sustinuta, zicind: ^Auzim ca unii de la voi umbla. fara. nici un rost, nu lucreaza nimic i se amesteca in treburile altora. Unora ca acelora le poruncim in Dcmnul Iisus Hristos, ca sa munceasca in liniste si sa manince piinea agcnisita de ei" (2 Tes. 3 11 13). Prin exemplul persoanei sale Sf. Ap. Pavel osindeste do;
:

produsa in noapte de licurici sau de putregaiuri, il punea la munca dar grea. Prin padurea statului sapise adevarate putari si pivnvte, acea facut ar fi de gasit bani, nici t vorba. Cit ar fi agonisit el daca Povestea qu propriu! pamintul lucrat fi si-ar sau bani, ps inunca de aceea niciodata, minte in venit i-a nu vie in ingropata. comoara din cauza lipsurilor, a ajun? in neagra. mizerie. Nevasta i-a mafit mai intors, iar copis-a ?i nu 1916 din razboiul in mobilizat el a fo3t straine. usi prin ramas au toate, lasii, lipsiti de lata unde duce trindavia si raul obicei de a te lasa in nadejdaa i norocului! lata ce inseamna sa nada]duie?ti intr-o mtimplare

nu

in

munca

ta!

NOROC" E SA.LUTARE IDOLATR&.. " A vorbi psntru

Dumnezeu.

noroc,

pentru ursitori, destin, pentru explicarea nasterii (dupa zodii.^planete sau stele), pentru citirea in stele, e lucru nebunssc si fara ^de Cuvintele acestea sint ale hulitorilor si ale celor fara
de Dumnezeu... Bunatatile si rautatile noastre insa, se misca dupa despre a noastra singura vointa" (S. Tes. I, 6). Paginii vorbeau care aduce zeu de un. minte, are care ceva de intelesul noroc cu pacat. un este Acesta binele si raul. O urare anticrestineasca sint si urarile de noroc... Alesii lui

Dumnezeu,
rilor,

Patriarhii, Proorocii, Arhiereii, Preotii, capeteniile tribu-

imparatii, conducatorii, Israelitii, piporul lui Dumnezeu... noroc", ca idolatru; ci cu la intilnirile lor'nu se salutau cu: noroc, Avraam intorcindu-se Patriarhul binscuvintari. de felurite forme
celorlalt,i biruitor dupa. infringerea imparatului Kedarlaomer si a si Preotul Salimului imparatul Melhisedec, el, cu uniti trei imparati zicind: Celui Prea 'inalt,' i-a adus: piine si vin si I-a binecuvmtat, Prea Inalt, Cei Dumnezeu de Avraam fie Binecuvintat sa.

rinta

dupa bani, mai

ales fara

munca:

,.Aur, argint'sau haina,

n-am

poftit de la nimeni. Singuri stiti ca pentru trebuintele mele au lucraV

miinile acestea" (F. Ap. 20 3335).

Pcporul va fi adorat
il

Israel, eel inclinat

si

continuu spte

idolatrie, desigur ca

Ziditorul cerului

mustra.

si-1

zeul norccului, caci Durr.nezeu prin Proorccui Isaia ameninta: ,.Pe voi, cei ce M-ati parasit pe Mine sr
eel

Cei prea Inalt, 14 77-20).

bpecuvintat sa fie Dumnezeu tai in miinile tale !" (Fac. vrajmasii pe Care a dat
si

al parnintului, si

ati uitat

Numele Meu

Sfint, cei ce faceti masa. diavolului

t

si

libatiuni norccului,

Eu va

voi da pe voi sabiei"

(Is.

65 11

12).

CU CEEDINTA DUPA COMORI

S-A

PIERDUT CU SOTIE

Moisi intilniniu-se cu socrul sau Iotor, salutiniu-se, s-au binecuvmtat unul pe altul, ,dar n-au zis: Noroc, noroc", ca idolatrii sarutau (Fac. (Es. 18 7). Israelitii cind se intilneau unii cu altii, se

SI COPII. Ifrem Serb era un vlajgan de Roman, ca bradul. Nu prea avea insa indemn la munca. li intrase in cap ca nu se va pricopsi, decit nnmai gasind o.comoara. Despre cei cu stare, la care el rivnea, auzise vorbindu-se multe intre altele ca. gasira cazane cu

bani, pe care-i schimbasera

pe

furis, si

asa facusera

ei

averi fruinert
si

moase. Norocul acestora nuT lasa

nici

noaptea sa doarma,

4 27). Salutarea era un fel de binecuvintare exprimata. in mai multe a binecuvintat ctiipuri, de aceea cuvintul Berah inseatnna. atit: fost: Pace ^ie" cit si a salutat. Sdutarei cea mai indatinita a (Salom leha) (Jud. 19 20). Alte forme de salutare erau: Dumnezeu cu tine" (Iahve immeha) (Jud. 6 12; Rut 2 4), Dumnezeu sa-t e binecuvinteze (Iebarehetia Iahve) (Fac. 43 27), Dumnezeu sa S e
Es'.

29 13; 33 4;

ziua odihnea, iar noaptea sapa de zor pe la radacinile copacilor

prin locuri retrase, unde banuia ca sint bani ingropati. Lucirea.

indure de tine" (Elohim jehonha), etc. La despartire, eel mai c autoritate, saluta pe celalalt cu cuvintele: Mergi in pace" (Le

u h

620
le salom).

Varna -a 15-a

A
])ina te vei

desclntscelor; ghicltoriilor

ji

a farmecelor

621

Dupa salutare urmau formule lungi, cuprinzind intrebari dcspre sanatate si buna stare reciprocal. Cu salutarea era irhbinata i inchinachmea... Salutarea |i imbra^isarea erau semnul unei relatii intime... (Arheol. BibL o.c. 1923). Sa luam aminte, ca Sf. Arhanghel Gavriil, felicitind pe P.S. Fecioara Maria, -nu-i zice cum obisnuieste majoritatea crestinilor de nume: hai noroc! noroc, noroc! sa.fii norocos, norocoasa! Sa-ti dea Dumnezeu noroc I; ci i-a zis Bucura-te cea plina de dar, Marie, Domnul este cu tine! Binecuvintata esti tu intre femei...!". Astfel a felicitat-o si Elisabeta, zicind: Binecuvintata e^ti tu intre fernei, si binecuvintat este rodul pintecului tau..." (Lc.' 1 28, 42; comp. Jud. 6 12; 5 24).
' !

Tot astfel se salutau credinciosii Noului Testament. Cind Mintuitornl a trimis pe ucenici la propovaduire, nu le-a spus ca in orice casa vor- intra sa zica. casenilor: Noroc, noroc", ci: Pace casei acesteia!" (Mt. 10 12-13; Lc. 10 5). Dupa Invierea Sa din morti, aratindu-Se Domnul mironosifelor, le-a zis: Bucura$i-va", nu: Noroc, noroc" (Mt. 28 9). Asijderea si in seara primei zile a Invierii
Duminica. aratindu-Se celor zece ucenici si celor impreuna adunati cu dinsii, le-a zis: Pace voua" de doua ori, si nu noroc, noroc", De asemenea si dupa opt zile dupa Inviere, venind la' ucenici prin usile incuiate, unde era si Toma, le-a zis tot: Pace voua" (loan 21 19, 21; 26), si nicidecum noroc, noroc!"

intoarce in pamintul din care ai fost luat..." (Fac. 2 Mintuitorul zice: Tatal Meu pina acuma lucreaza si Eu lucrez" (loan 5 17; 9 4; 14 10, 12); si Apostolul invata: Cine nu lucreaza sa. nu manince" (2 Tes. 3 7072). Deci, tot eel ce crede si zice ca: 'Ori ce-mi vine asupra-mi noroc imi este", sau norocul meu este acela", este pagin i fara de lege. Adevaratul Crestin dreptcredincios trebuie a se ingriji, a socoti, a marturisi pe Dumnezeu, de la Care ne vine tot binele desavirsit (lac. 1 7 7), si a munci cu credinciosie fiecare in ramura sa de activitate unde este rinduit. Astfel, Dumnezeu ii va da cele de trebuinta. Insa crestinii care vor marturisi: Noroc, noroc!" Sa fie cu noroc!" Hai noroc (idol) sa dea Dumnezeu" !, s.a., aceia au cazut din tOcmeala, finduiala si intelep15; 3
-19).
.

ciunea dreptcredinciosilor Crestini, si sint asemenea Elinilor idolatri, care socoteau a fi ceva lucrurile desarte si de nimica. Elinii aceia idolatri socoteau foarte gresit, incit scriau si povesteau ,ca toate cite veneau la oameni, le veneau din stele, din planete si din noroc. Ei socoteau, dupa soapta amagitorului spirit rau, care a amagit pe protoparintii nostri in Paradis, pe Iuda Isca'

Cu astfel de salutari cuviincioase binecredinciosii lui Dumnezeu s-au salutat si in Biserica Noului Testament Sfin^ii Apostoli, Sfin$ii Parinti apostolici si patristici... si se mai saluta, si in vremile noastre unii dintre binecredinciosii crestini Pastori si pastori^i inflacarati de caldura dragostei sfinte de Dumnezeu si de aproapele lor.
:

Sf.

Ap. Petru

si Sf.

Clement Episcopul Romei '(+ 100

in noroc (Cazania si V.
Sf.

d. Hs.),

au combatut credinta desarta

Nov.).

25,

24

pe eretici si pe anticrestini, ca. felul si lungimea vietii oamenilor se conduce dupa. cele "12 zodii (zodiac) si dupa cele 7 planete: Soared, Luna, Marte, Mercur, Joe, Venus si Saturn (Gromovnic), zicind buna ori rea sau si mai ca fiecare din acestea au cite o fire multe, si oricine se va naste in acea luna, in acea zi si in acel ceas cind se misca. acele stele, acela va fi in firea ei, va trai atit, si de va scapa din acea cumpana, va trai mai mult, atitea si atitea ani. Asa, cei nascuti in zodia sau in planeta cutare^sau cutare, vor fi in firea ei si vor trai atitia ani, dupa cum il poarta zodia sau planeta aceia, adic'a. un fel de ursitura sau ursita, destin, avind firea aceea a zodiei sau a planetei in care s-a nascut. Drept aceea, toate cite se intimpla oamenilor, zic ca firea lui 1-a nascut in aceea si norocul ce a venit sa se intimple omului aceluia i-a urat asa. Astfel de birfeli,
riotul,

Sf. Mucenic Trifon (+250 d.Hs.), in marturisirea sa ce-o face inaintea eparhului Acvilin, nu recunoast? credinta desarta si salutarile idolatre cu noroc" in crestinism, zicind Noroc la noi (Cres." (V. Sf. 1 Febr. tinii) nu este, nici nu s-a auzit cindva. o.c. pg. 9).
:

nebunii, invataturi idolatre si fara minte, profesau si fariseii, zicind ca nasterea fiecarui om, norocul il aduce de-i vin cite il vin in via^a

CRESTINII SA^CREADA IN DUMNEZEU NU IN DESERrACIUNI, IN NALUCIR1, SI IN NOROC. Norocul - dupi cum am mai spus era un zeu sau idol la idolatrii Elini si la alte popoare
pagine. Povestea norocului zice ca ii vin omului cele de trebuinta. si a alerga sau a munci pentru cele necesare existentei lui. Asta-i o credinta desarta, potrivnica rinduelii si pofar a. a se socoti, ingriji

lume. Aceasta nebuneasca si fara pricep ere credinta desarta, o profesau cei care slujeau norocului ca lui Dumnezeu (asa cum inunele localitati unii crestini pun pentru pruncii lor masa ursitorilOr). Dumnezeiasca Scriptura vadind nepriceperea si paginitatea lor,le zice: Vai de cei ce gatesc masa diavolului, adica. care fac mese, mescaturile norocului, ca au facut ]ertfe cu dobitoace si amestecituri, cu varsari de vinuri si de untdelemn pe foe" (pentru Astrologii). Si pentru Astrologii zice: Sa stea si sa. va scoata astrologii
lui in

runcii lui

Dumnezeu: ln sudoarea

fetii tale iti vei

dobindi hrana,

cerului din nevoile sau primejdiile voastre. Ca iata, Dumnezeu trimite acum urgia Lui. Vie astrologii sa va scoata, sa. va pazeasca!

HHI
622

Vama

a 15-a

A
salimului
si

desctnteceior, ghicitorillor

ijl

a farmecelor

623

Evreii au sa arda ca nuielele in foe, si nu-si vor izbavi sufletul !<>i din vapaie. Adica voi care credeti in nasterile oamenilor, in planelr, in zodii si fn noroc, acum Dumnezeu v-a urgisit si v-a aruncat in fee ca pe nuiele. Lasa sa va scoata planeta, zedia sau norccul, ghicitoriile, vrajitoriile sau credintele voastre desarte...". Asijderea si Domnulisi bate joe de nehrteleptia sau nebuneala acelor oameni,
zicindu-le: Unde-ti sint astrolcgii sa-ti spuna acum raUtatile celt? ce vor sa yie asupra-ti?"... (Is. 47 1213). Sf Atanasie al Antiohiei si alti Parinti ai Bisericii lui Dumnezeu, arata ca: nici nasterea oamenilor, nici stafiile, planetele, zodiile,
.

nici

norocul...

citorilor, nici
lor.

nu dupa

sint

dupa bazmuirile

paginilor, astrologilor, ghi-

cele sense in zodiile, planetele si in gromovnicile

Aeele neadevaruri sau ghicitorii mincinoase, se arata destul de atunci eind venind unele urgii Divine, morjntr-un ceas: zeci, sute si mii de oameni, d.p. in crincenele razboaie, sau in vremea unor catastrofe si cutremure de pamint, sau in timpul luptelor navale,' in vremea cufundarii corabiilor si a vapoarelor uriase cumii de oameni, care au diferite nasteri, felurite etati de viata. de de trait si felurite norocuri, dupa gromovnicile, planetele si zodiile lor. Vezi ? Daca ar fi dupa basmuirile gromovnicilor, planetelor si zodiilor acelora, nu s-ar inneca, n-ar muri intr-un ceas atitea zeci, sute si mii de oameni, care s-au nascut: unul intr-o planeta, altul, in alta; unul intr-o zodie, altul intr-alta, unul cu noroc bun si altul cu noroc rau. lata cum cei nascuti in felurite vremi, planete, zodii si norocuri, mor toti intf-un ceas Vreti ceva mai mult? Vreti dovezi mai adeveclar,
:

a Proorocului Isaia, Ingerul Domnului a ucis intr-o noapte o suta optzeci si cinci de mii de oameni: viteji, domnitori, capetenii si ostasi (4 Imp. 19 35; 2 Paral. 32 21 Is. 37 36). Si toti cei morti, omoriti in aceiasi ceas, zi- sau noapte, au avut multe si felurite nasteri si vremi, adica felurite planete, zodii si norocuri, dupa basmuirile idolatrilor. Acelora insa nu le-au folosit nici astrologii, nici ghicitoriile, nici zodiile, nici planetele, nici norocurile lor. De aid reese clar ca lumina zilei, ca nasterile si norocurile, mai bine zis Darurile bogate ori mai simple, si viata mai lunga ori mai scurta cu care se vad inzestrati oamenii, toate, toate sint numai de la Dumnezeu. El tine in miinile Sale viata si moartea. El plateste f iecaruia datoria dupa lucrul lui. De va muri pacatosul impreuna cu dreptul, nu te mira. Pacatosul muri, taindu-i Dumnezeu firul vietii lui vicioase, pentru a nu face mai multe pacate si a se pedepsi mai mult sau mai greu. Dreptul, de va muri dupa datofie, descarcindu-si Sufletul de povara trupului, ca nu cumva sa greseasca si sa. se munceasca (Int. Sol. 3 19; 4 1020), a scapat de fricile, grijile si nevoile acestei lumi trecatoare, putrede, ca sa traiasca fericit in veci. Desi vor zice unii nepriceputi Bine ca a scapat si pacatosul si dreptul", insa Adevarul ne graieste clar, ca: Dreptii rherg in viata vesnica; iar pacatosii in munca vesnica" (Mt. 25 46).
; :

ritoare?

Ascultati:

In vremea pot opului universal din timpul lui Noe, s-au, ihnecat mii fi milioane de oameni: batrini, barbati, tineri, femei si copii, bogati, saraci, puternici, slabi, invatati si simpli... in apele potopului, care s-au ridicat cu 15 coti deasupra celor mai inalti munti ai pamintului, scapind numai 8 suflete: Noe cu casa, familia sa. Oare toti aceia erau nascuti in aceiasi zodie, planeta sau ceasuri norccoase sau nenorocoase? Nu. In vremea dreptului Lot, mii si sute de mii de Sodomleni si Gomor eni au fost arsi cu ploaie de fee si piatra. pucioasa. cazuta din cer asupra Sodomei si Gomorei, dimpreuna cu cetatile dinjurul lor, distrugindu-le, scapind numai Lot cu doua fiice ale sale in cetatuia Sigor. Oare aceia erau nascuti in aceiasi timp ,zodie si planeta?
Nu...'

dimpreuna cu Sfintii Aici Sf Atanasie vrea .sa ne arate acelea idolatri le zic ca sint norocuri Parinti ca toate, carora Elinii dupa. nasterile si feluritele planete sau zodii, sint minciuni si birfeli: deoarece numai Singur Dumnezeu este Care a creat si are pUtere peste toate. Daca acele norocuri, planete si zodii cu bazmuirile lor ar.fi adevarate, apoi n-ar mai trebui omului nici doctori, nici chirurgi, nici alt ajutor medical, social, economic, nici ar mai trebui legi asupra rau-facatorilor. Ce i s-ar intimpla omului i s-ar intimpla, si ar pati ce are de patit dupa o oarba intimplare a norocului. Sfin.

tul Parinte insa arata clar aici

cali,

dimpreuna cu Dumnezeiestii Das-

In apele Marii Rosii s-a innecat Faraon cu multimea ostirilor mii si zeci de mii cu felurite nasteri in felurite luni, zile, ceasuri si norocuri sau destine. De asemenea in feluritele razboaie dintre Israeliti, mureau zeci de mii, ba chiar si sute de mii, In vremea lui Ezechia imparatul lerusale: care, calareti si pedestri,
i

care in sfaturile lor lamuresc multe socoteli frumoase si adeveincit toti cei care au o minte sanatoasa mai luminata, mai rite desavirsita, si cei ce au mai putina minte, sa cunoasca bine ca acei Elini idolatri' spun minciuni. In acest scop Sfintul aduce aici pe Sf. Grigore al Nissei, care zice ca a auzit de la multi spunind acele basmuiri elinesti, 'i rizind zice: Aduceti-va aminte de doctorul eel mare al Elinilor, care scrie si spune, dupi socotelile vrajitoresti ale doctoratului, ca poti a cunoaste un om bolnav.daca va muri sau nu va muri, dupa anumite semne ale trupului. Un doctor, anume Rodios, asa de bine stia mestesugul doctoricesc, incit cu ierburile lui, lungea viata acelora care erau gata sa moara. Deci, viata omului nu sta nici in nasterea lui, nici in planeta, zodie sau in norocul lui, eind se invinetea si se innegrea sa moara, ca. doctorul stia, numai cu ierburi,

^M*M

l
625

A
624
a-i lungit viata.

desctntecelor^ghlcltorill^

Varna a 15-a

.stun a Desi dcctorul acela era pururea bolnav, el cu stnca socotelile Uliierburilor, prin care lungea viata muribunzilor, nasterii planetei, zodiei, norocului nilor cu ghicitoriile lor dupa vremea acelea calauzesc viata omului... si alte vraiitorii, aratind ca nu cineva pe vr-un om cu sabia on vatama Noi vedem azi ca de-1 otravuri, si doctoru il vor cu cutitul, ori cu arma de foe, ori cu ingnjeste nimenea, smnu-1 daca iar, ingriji' series, ii lungesc viata I moare. Vezi canu si omul otraveste, gele se -curge prin rani, ori S/e ingrijirea doctoci norocul; sau nasterea, zedia, -.planet a, ziua, luna cu Dumconlucrmdei viata, lungit rilor cu dectoriile cele bune i-au bolnavului. nezeu Cel nevazut la tamaduirea cu felul sau Esop un intelept elin, rizind de desarta credmta ce se ocupa astrolog un era vremea nasterilor si a norocurilor, zice ca si norocun, nasteri feluritelor in cetatea iui cu astfel de vrajitorii ale om, resise unui ghicise ce ghicind oamenilor care veneau la el. Dupil
.

vi0,
Sf.

e Din gind Scriptura zice:

Dumnezeu"!

(Ps. 13 1

n eSC nuiesc pacate 5 ? rau al lor^ eel cugetul adeveri

spun: JDcnnnu pe trebu aceia 7). Pacea a sufletelor este iar rautatea
Isaia, ei

abatmdu-se se face rau bune, dar omul

^-t&^^Z?^ ^ 7 ^^ ^^^ ^ m
Zis-a ceHara de
,

%&**&

,^SduTcrmarturie ca Lumclu

nedreptate( pricia ca fiind orbi, voiesc lor nebuniei a

45

te lucrul lui

Dumnezeu

ecate Dumnezeu mtuneca^

.

drept,darelumblacu

...

..Careiiu esre p pedepsirea trupului.

,tiut insa

ca

^ ^ ^J * & g^/^ ^
S xreteni^

y^

toate le-a facut t & f

Fac 3

_ 5)

Sufletului
Y

?i

pedepseste tatal?"
ge cir _

muieste in lume de _s

spre locuinta ducindu-se la ale sale. Esop astrologule, Apoitu zise: ii sa zirind ca-i jefuiesc bp|n casa. Esop daca-i asa, Apoi stn? nu-1 care stii si spui norocul altera, pe al tau ghicit l.e-ai carora tu ai spus minciuni si rnie si oamenilor Smghtichia sensa Cuvioasei viata in zice Tot Sf Atanasie urmatoarele si despre noroc de el in care intre altele, vorbeste este ? i aceia care se nuUna din fiarele cele stricatoare de Suflet, prea cumplit al diavolului meste noroc". Si aceasta este un bold Nimen oamenii cei mai Mftfgtori de searna,

vede pe astrolog

fugmd

libertatea in robie. viforeaza prime) duindu-se

deapururea rat^te ie "IS cirma Precum ojcar

a?a

^ ^g
S
?i
,

denea.primeidiaasupralor.E tuitoare, parasind pe

diavolul pe
unii, incit

J nusepo^u

P en u

^ de lumina cea minr&t&Ge?te

i

^^

se to,

^3^P^?
tilor

** ^^^^Silnicil^ h bun
Izvorul tutur
r

P^J^SSEbuS

rele vin de la

mersul de e !

vremelnice

si

vesmce.

Dumnezeu

stau toate

Srfstapineste pe

Dumnezeu insa din cei ce vietuiesc dupa socoteala si fapt ciunea de sus (lac. 3 77), dreapta e de stricatoare primeste aceasta ideie
si

^^.^f'W ahjMJ
*

crede

nu mai intii pe Dumnezeu

ca judecata lor este stapm s-au facut si se fac. Al doilea, ei socotesc lune ca si al rautatii. Asa dar citi apropie de acel diavoL Dea, prum. cele nemultumitoare, indata se panntilor spre Tor fo os, agung unii copii fug, riesuferind pedepsirea diavoln salbatici, asa patesc prin locuri pustii, impreunindu-se cu zic ca de a Dumnezeu cei care ored in noroc. Uneori

il

numim mceputul

^^ ff tuturor bunate^or ce

si

254-6). V.Sf. o.c. 5 Ian. pp.

Am

crezut in destin? (d)

"fa
I

JW^^ *
g
\g***

"^E^INTA

DESARTA

ursitori) e (soartl ursita,

^ ^Sn^SStota^or
1

^^ Sm^1^
D
orinduia

nhlTe desmierdari, aceia fiind desfrinati, furind, \ de la Adeabatmdu-se prabusit si avind cuget viclean, singuri s-au acestora scopulm Sfirsxtul yar cu gindul, cu cuvintul sicu fapta. rnerg aceia Ca Unii estedesnadajduirea lor cea purtatoare de pierzare destisau soarta pina acolo ca inlccuiesc pe Dumnezeu cu norocul,

^^
dm

soarta sau u soarta oamenilor Ca icr pe ce alerga cv ungc meie legata la ochi,
sor

inanpata prin

^*f

nU

este intii, va urma ca toate toate. El este Domniil printr-lnsul sa se fi facut, pentru ca El este in nastere, ar urma, norocului. Daca cineva este desfrinat sau lacom lucru este necudupa ei, ca Dumnezeu este pricina rautatii, care

"bed, daca vor

zice ca

Dumnezeu

tine fusul,. lume, semanind felurlt ^ ! ar fi trei: prima P \e a| re " superstitiosi, ca ursitoarele toarce , fl oar se crede de ^ s ;r ^sau Fr , firul taie treia a a doua toarce, fuul ar^tmo S or*", deapana firul, a doua,\, cor ja rupe bru rvie viata, cea de a treia, aceea .desarta in destin, asa la venirea i nata in ursitoarele hotarasc nascutilor cu cPedima ae^ nou a lume du?a na?tere> in ae Astfel, in seara ceiei nascut. noului soarta
.

"^
.

^W m

de?ar

^^ ^
i

PPP^.^^.^S?^SS

.^.ff^^^ %?

626

Varna a 15-a

A~ni n ^ce\or.

ghicltorlilor >1

farmecolor

C'.'.V

cu^enie riguroasa, intr-o atmosfera ca si : religioasa se aseaza intr-un pat din camera lehuzei, o masa pe care se pun din ucrunle ?1 bunata|ile, de care ar dori sa aiba Jarte noua^dras a In viaja bam, carti sfinte, mincari felurite si placute pentru P U P ursirea cu belsug a noului nascut.
se

f5cmdu

^^"53^^
C6i

-ndusi de destm,

cre.tinu

respmg pe

omisfpro^nf n

a)

P
'

Ztl nguros. hL' tuta

S f ^ft'W??
'

-o

Prcma sau Provident DivinS

*
S1

redint a in destm este diametral e de actiune a omului (liberal a SfmtC1 ScnP turi aceast superstitie * este combaprin care

dere Cre

^mnezeu^ hcSaste la biSTpe alt. 1^,

superst^,
Se

din veac actele omului,

cunoaste ceia ce va .faptui onml

se

^^^S^vo^^tat Rhtog^
ce!

JftWjgJ

aceasta

* toa^ %t!>rile Sale, de'tfe" m^nSnJmKf 6 - ^P??** iarba cimpului, pina la om (Mt. 6 25<?** St f T T ? ^}, exclude ideia destinumi. Dumnezeu este Parinte
nepartinitor
sca ?i sa vins ia care a atit de mult lumea incit . i sacrificat pe^Fml Sau pentru mintuirea ei (loan 3 76- 1 Tim 2 0), mrpoate sa predestineze pe unii la bine, iar pe altii ia rau El Care rasare soarele Sau si peste cei rai ? i peste cei bum', plouTpefte

inteWem

* mintuii 3*22 ^ffir? u ur mbit a 212585 ?

-S
>

sale. s'av Srea'actelor e r 1 " SaV1 "f SteHberTn es ca omul aveau neindurarea zeului- Fatum", i + pT c ? neinou vmsi de a tot guteimcia

convingerea IJ^f^^f neva^a, nebanuita, conAsa, Romami

^/^

^ ^.^^

un

n fatrr
s
(
,

Si? *****
+

(Mt 5 45)

mClnU
'

Slle?te

k
i

Dumnezeu nu'indeimna
'

Virtute
si

S x blestemul
cmd
tmi

fSriFS&5r/?S g ** 75 7P
,

mamtea mUlui:
sau: Vla t a

ci laSa fiecSruia liber?i

C
,

Viata

m artea
'

binele
si

;rLe SHS
StOare
si

'

tea vointei omenesti

dui.e

Hi?lc^7- r ^ ^ P"? L
f l

Conditioneazl fericirea ve^ka dflSerta^ implinirea poruncilor crestine caci atunci este mtrebat de tinarul care voia sa most eneaLa viata deved lui Dumnezeu u spune: De voiesti sa intri in viat'a nazeste (Mt 19 ? G -rba
(2
7).

Lege 30

moartea, binecuvintarea

si

ndaS

L e tap Juusese
Mma
P

de timp. mama s-a .mbolnavit de rea calitate, inca din Dupa o indelungata zacere devenind o sarcina in plus. va a ndericita femeie sestmse dm

greu, fund saraci.

Din canza

^entat^ nd.n-

tatl h/

9* nu T". t0ate " sint de

'

"r\ S Ap

*?* sa 3&S2g f intreaba daca voiesc sa ******

'

ca nu poate bum n^te. i cind a vtat Ta,a Tmuncit cu curaj, 5 cele dm urma, a intre servitor la bo.er. In
.

5 i la

nebunie,

fie

S
_

ie< T^J!?"
?i

1116 '

{ffir
Li

AvoZ'lr^ Apostol f are voie libera ceia ce arata ca omul seamana omul SeCera (Ga 7) Sf AP IaCOb Cind zice cl oamenrvor V? ^ 1 25; 2 12) arata responsabilitatea faptelor pe baza libertatii de actiune Fiecare din noi ne simtim iiberi de actele noastre si daca cite odata avem msuccese si nemultumiri, nu se cade sa invinuim soarta, C SaU Pe Dumnez e- Aceasta se P datoreste fie " aSt 6 "?u' S he inteli Sm^i marginite, fie pasiunilor sln^H sau ispitelor, care ne abat dm adevarata cale. Minucius Felix unul din apologetu crestim ai primelor veacuri, in scrierea sa Octavius" spune ca: nu se cade a se scuza cineva de faptele sale invocind
"

77 A V

IT?* f

Judecata universal, Domnul nostra atUnC1 Va T5spiati fiecaruia du a fa P^le sale P Care P resu P une neaparat libertatea de actiune PaV C nfirma (R0m 2 V- Mai lamurit

^md

fol0 (1 Cor. 10 2J),-arata lamurit liber-

PaVel SP une ca toate *

>

s J nt

^ga'

-a socotit o rusinesa batrinete deed de lipsun mnrit si el, mai mult de Ion avere deeit brate e sale, singur pe lume, lira alt a mepade un te poata i. trebulTmuncLci cu nadejde ca sa It mtrase mmtuiala. silS 5 i de rfaninire ne el Muncea in sare a o dusegreu are s . du ca, fiindci a 5

Dm

'

"33

*% ?

^k ^^^(Iac
-

>

urma i in cele din edea prigonit de soatta, 5 do,mea Ion Lumea din jur mnncea de zor, tar u mai muncea de loc. la mmtc, servea vecinilor un dusTuTbm dm spatele casei. Dojana Da,i-mi pace, le raspuni mai mult. se d&rapanase si se traiesc". Casa se Ton ca asa mi-a lost dat sa Ion era nevott nici acoperi ? Nefericitnl toeit nu mai avea urma, s-a indurat Dumplona... In cele din cind pa, no re Hut arfuna oameni. A fost ingropat cu f 1 a luat dintre MZe in pntenle saie incredere atnnge omnl care nu are destm ( (Ps. 67 29), si erede date de Bunul Dumnezeu

r/si'pm m

P^*^^ "
lui

bTaW*
f

"'
SS

inbWeze

^:nde

, ;

628

Vama

a li-a

Am
e)

A
crezut in vrajitorii (e)
?

descintecelor, ghicitoriilor

*i

a farmecelor

629

ei forme primitive, originale, este o trecere de la idolatrie la superstitule existente i in poporul nostru crestinesc. Pentru a ? faceo comparable intre falsele sau nalucitoarele minuni atribuite vrajitoriilor, fata de nemarginita putere
151

leluntele

vrAjitoria sau magia neagrA e df DUMNEZEU SI BISERICA LUI. Magia neagrS sauopritA Vrajltoria cu

ninului

Numele Ap. Pavel a zis spiritului acelma: spintul lesit a i dintr-insa!" iesi lui Iisus Hristos, iti poruncesc sa a prms cistigulm nadejdia dus s-a vraiitoresc. Stapinul vazind ca i Oamemi zicmd: man mai cei la r pe Pavel si pe Sila, i-a dus in tirg Atunci poporul si Judecatorn acestia tulbura cetatea noastra...!" hainele, i-aubatut cutoege s-au pornit asupra Apostolilor, rupindu-le
ei...

Sf.

"

Dum:lezeiaSGa

Testament
Vrajitorii lui

a lui Dumnezeu, Scriptura a Vechiului

dam

?i

aid Noului

si

rea A-tot-Puterniciei lui

jitorilor prin cuvintele:

lor magica, au imitat oarecum de Moisi prin A-tot-Puternicia lui Dumnezeu Imitanle acelea se cred de unii ca le-au facut prin agilitatea (sprinteneala, mteala, usurinta) mi carilor si a parerilor amagitoare ? adica prmtr-un fel de scamatorii. Sf. Scriptura adevereste

Faraon prin arta

citeva

dm nunumle savirsite

Si si dureri groazmce Apostoli a suferi atitea si atitea batjocori multe, sufar rele, spiritele de in prezent, Preotii care salveaza Sufletele

butuci... (b Ap lb i-au intemnitat, punindu-le picioarele i-a lacut pe vrajitoresc, 16-24) Eliberarea unui Suflet de spiritul

multe...

Biserica Vechiului

si

desavirsi-

Dumnezeu
Moisi
si

fata de falsele minuni ale vraAaron s-au dus la Faraon si la

slujitoru lui, si au facut cum le poruncise Domnul. toiagul sau inaintea lui Faraon si inaintea
yrajitori, si

Aaron a aruncat

facut sarpe. Atunci Faraon a chemat pe au facut si vrajitorii Egiptenilor asemenea lucru cu vfajile lor. Fiecare din ei si-a aruncat toiagul si s-a facut sarpe Dar toiagul lui Aaron a inghitit toegele (serpii) lor..." (Es. 7 1012) Dupa savirsirea minunei a treia, vrajitorii vestiti ai Egiptului, ne mai putind face nimic prin vrajitoriile lor, cu toata rusinarea lor, s-au vazut fortati a marturisi adevarul inaintea Faraonului si a inteleptilor Egiptului, zicind: Aici este degetul lui Dumnezeu'" ' (Vezi pe larg Es. 7; 8 779). In Noul Testament se vorbeste de Simon Magul, ^ vrajitorul si amagitorul groaznic al poporului din Samaria, care-1 credea puterea lui Dumnezeu cea mare". El s-a botezat de catre Apostolu'l Filip si a oferit bani Apostolilor, ca sa-i dea puterea de a transmite Duhul Sfint prin punerea miinilor. Pentru acest fapt a fost infruntat aspru de Apostoli si chemat la pocainta. Din acestea conchidem, ca puterea lui magica nu eraceva superior puterii omenesti,
;

slujitorilor lui, si s-a intelep^ii Egiptului si pe

taria contra vrajitoriilor, suprenaturale, foarte groaza mare in popor prin pretinsele lucrari le socotea adevalui, credulitatea vatamatoare, pe care poporul, in si anateme mtriafunsanu grele, rate reale. Ea a aruncat blesteme Imparatu sustmeau. o ce celor cosate asupra celor ce o practicau si a vrajidesavirsire cu interzis credincio ? i din Vechiul Testament au tinuturi unele prm distrus-o toria si cit au putut, au atacat-o si au 23 24). Asijderea si in Noul Testament una (1 Imp 28 3 0; 4 Imp. Mare, au luptat imparati si 'voievozi, in frunte cu Constantin eel Istonabisericeasca, vrajitoriile si superstitiile idolatre.
bisericesti, ne istorisesc multe Vietile Sfintilor, Proloagele sialte carti vrajitorilor sau magiei negre despre satanicile lucrari si naluciri ale prin trimisii lui Dumnezeu, cu: propovasi biruirea lor stralucita insemnarea cu Dumnezeiescul duire, post, rugaciuni insotite de

Noului Testament s-a ridicat cu toata care produceau tulburan si raspindeau

a distruge

Semn

al Sfintei Cruci.

stlenta

CANONISIREA VRAJITORILOR SI A CELOR CE ALEARmai putin conG\ LA EI Vrajitoxia este chemarea, mai mult sauintoarcere catre

a diavolului pus in slujba omului. Este o cespuhe vrajitorii Satana de care s-a lepadat la Sf. Botez. Cel de am), aplicin(descinta>; se va canonisi cu timpul ucigasului (20 fiecare pacat" (Sf. Vasile du-i-se astfel duj3a cum se vadeste singur la
'

caci altfel ri-ar

fi

cautat sa cumpere cu bcni puterea Sfintului

"

Duh

65).

de

la

Apostoli

(F. Ap., 8).

T Muierea ce va fermeca
"

'

strainii si

pe

ai sai,

am

9 ,metann cmci

Biserica primara
,

i scriitorii

bisericesti sint impartial in pareri

asupra magiei negre. Asa, Iustin Martirul crede ca diavolul este eel care opereaza fapte supranaturale iar Irineu si Tertulian -socotesc
;

avmd

ca vrind nevrind minunile atribuite magiei sint iluzii i ? inselatorie. Intr-o Simbata, pe cind Sf. Ap. Pavel cu insotitorii lui: Sila, Timotei i Luca, mergeau la rugaciune in Filipi, i-a' intimpinat o
slujnica
spirit vrajitoresc. Aceia, prin ghiciri,

sute in zi" (P.B.G. pg. 115(125).. acesta lata stie Cine ia mana griului sau altceva dintr-acelr., dmtr-altceva on (lapte) piine, lucrui dracului, ori din vin, ori din cite o suta metanu am, de se va lasa de acestea, sa aiba pocanie 4

(P.B.G. pg. 100

(33).

aduna mult

cistig sta-

celor ce se zic sutasi Cei ce se adfeseaza prezicatorilor, sau ceea ce ar voi sa h cau altora de felul acesta, cade la aceia sa afle hotarit mai inamte de catre se descopere, potrvit celor ce s-au.

'

h A
desctntecelor, fchlcltorltl or
l

a farmecelor

G31

630

Varna a 13-a

Parinti in privin^a lor, sa cadS sub canonul (pocain'tii) de sase ani... Acelorasi canonisiri trebuie sa se. supuna si cei ce trag dupa sine ursi, sau alte dobitoace de acest fel, spre distrac^ia si vatamarea celor simpli, si cei ce spun norocul si ursita si genealogia si multe lucruri de acest fel dupa birfirile ratacirii, si cei ce se zic gonitori de nori, si Tajitorii, si cei ce fac amulete si prezicatorii. Daca. vor starui in acestea si nu se vor feri de aceste msstesuguri pierzatoare si piginesti, hotarim sa se lepede cu totul de la Biserica, precum inva^a si Sfinteler canoane. Ca ce impartasire are lumina cu intunericul precum zice Apostolul sau ce in^elegere are Biserica lui Dumnezeu cu idolii, sau ce*parte are credinciosul, cu necredinciosul sau ce potrivire este intre Hristos si Veliar? (2 Cor. 6 74 16; Sin. VI ec. can. 61). Cel ce se da pe sine vrajitorilor, sau unora ca acestora, se va canonisi cu penitenta ucigasilor" 1020 de ani (Sf. Vasile 72; Sf. Grigore Nisis, 3; Lacdichia, 36). Canonul 24 Ancira prevede 5 ani. Celor ce se marturisesc de voie de pacatul vrajitoriei, sau de farmece, le scurtam penitenta la 3 ani, daca se vor sirgui sa ajuneze tot mai mult in fiecare zi si sa intrebuhu;eze hrana pufina si uscata dupa ceasul al noualea, incit numai sa traiasca dar sa faca si 250 de metanii, plecindu-si cu evlavie fruntea la pamint. Cu acestea indreptam si pe femeile care fac amulete (rosu la vite, copiilor de deochi, etc.) si intrebuinteaza vraji" (Sf. loan Post. 32; d. P.B. Sache. o.c. pp. 322-3).

iK alfiXS * -'
f
a
'

nu s-a tamaduit decit.la doctori, Asa a facut Dina, dar de boala Pma sa treaca cei 11 am, avea altceva nu argint viu.
silici barbatului

-^-n
si

c?m

',

VZ^-^^Si.n-a vazut nimic

pncma faca inima rea. Au trecut ami cu aproape 20 de any trecut au desi tun, murit baLcHste sanatos ca Degeaba a cazut in vinturi vraptoarea,
i

barbatul Dinei

Am

(f) crezut in ghicirea cu cartile?

Ghicirea TmINCIUNARIA GHICIRII CU CARTILE. sau fapgmdul tama, o pic ^ viitorul, a descoperi popo a prezice m popor. zica in /ica vutorul prezice a stiu nfptittd ca
ghioc, bobi, in mtaneca girla minciunarll le, care ,-tc De cind in reditate curg cartoane Juste slnt In ele. Cartile Iroazmc mtotile eelor ce se incred
7,i

va sa

* nse aL^iva,
f

c&,

jaW***^

^S
+m

la diabolicue pcun care servesc pe unu cartofon carti se servesc si deTor orase si sate. De cart carturari sau carturarese, pe la snnranumitiP ghicit. Cartomanria : S ervr|unele tiganci la speculeaza creduhtatea multor este o inselatorie care

rravite oe ele
"

Detde

^f^&#fg$i
'

cu cartile,

gg^^gg
*^**
.

crestini usuratici.

Dina, o Romanca chipesa, se casatorise de curind. Ca orice ^ararica, curioasa sa-si afle ursitoarea, se duse la o vrajitoare, mai ales ca avea si o suferinta, un nod, care-i venea msreu in git, mai ales dupa masa. La. vrajitoare lume multa, caci sirit multi oamani dati de, necaz. In sfirsit ii veni si ei rindul. tntr-o camarufca cu tavanul pitit, inaintea unei mese pe care erau iritinse Icoane, Cruci si manunchiuri de busuioc, vrajitoarea statea pe un scaunel, si o intreba de 'pasul ei. Parind

MINCINOASELE GHICIRI PE URSITA.

r.i^P

facuse cu pnsosinta Bucuresti cu fiul, of iter activ, care-si cu cura] si caluptase tai Plecase voiuntar pe front, date ria de el |imindra simtea Mama se zuse ran't dar se restabilise. caci viata, in femeie biata U sa se desparta. O dusese greu venea greu Pentru toe ajunsi ca pe toti sa-i vada 1 uSsfco pn multi g tmuse ma indurase mult, acest ideal sufense
in

CARTURAREASA MINCINOASA. Mama

cS

ca se gindeste putin, incepu a zice cu glas:Sfintelor, bunelor, milostivelor...".

isi

fg^pt^Ia^^ Dmtre
si

Era o

cintare, ce parea
si

mai degraba un
Ii

bocet. In curind

dete ochii peste cap

ei.

gata, cade in vinturi.

la care

spase de toate pe

Dina tinea ca la ochii din cap, 1 1 ani si i-1 va rapi moartea. Orice va face, poate sa-1 tie inchis si in cutie, de la moarte nu-1 va putea scapa, caci asa ii este ursitoarea. Despre boala, nici una nici alta, are argint viu, pe care o vecinS invidioasa i-a dat la o zi mare. Are leac. Sa-i aduca apa luata de la trei fintini, in trei Vineri la rind, ca sa-i desgindul
ii

Despre barbat,

toti copiii, eel multindurator si o cm ase. Lese'oft e ml dar Dumnezeu fusese duca la o carturasi fiul, tinura sa se de desoarthe amindoi, mama foarte mare trebuinta lasfvSSWo!o in capitala. Mama simtea o vitregia panntilor ^ureS SufletSl, caci prea o durea mult

un

^^.^

mai aproape de moarte

We

sg'maf
?1

spuse ca nu va trai decit

AiuSind la carturareasa, un sciun mga carturareasa,

SoSde

a"uils...

ce u care isi incepu necazurile mostenini, spuse de toate: procesele

baiatul se aseza pe o sofa

mama

pe

mesena. Dupa

Asei dar mai

partea panntilor ales nedreptatirea din

exacritate
si

Toa^nsa cuaria

lux.de amanunte.-ca

a fra^or g biata mama

cinte.

632

Varna a 15-a

A
si

desetntecelor, ghlcltorlllor

$1

a farmecelor

633

ramase inmarmurita. Deunde putuse cunoaste aceasta femeie pasurile ei, de parda i le-ar fi spus cineva mai dinainte? !... Dusk pe Ur ta de intristar P' g aninca ochii'spre sofa, caci ii fa,'., atit de bine sa stea imprejurul acestui copil scump. ii mai treceau amaraciunile. Fara sa vrea, o napadi gindul, ca ar putea fi trimis dm nou pe front, ? i Doamne, fereste, nu stii ce se poate intimpla. Carturareasa pracafusese in gindul ei, face o pauza si incepe: Dumnealm ti-e fecior, a fost pe front, a fost r&nit si s-a vindecat. Te temi pentru el, ca poate se duce din nou si ai dreptate caci asa o sa fie Uite - zise ea, aratind o carte neagra moartea ii sta in cale" Apoi adresmdu-se baiatului, ii zise: Domnule ofiter, fa tot ce poti sa nu te mai duci, caci te trimite curind si nu mai Vii acasa

S^TS

profitind de clipe a specula naivitatea popula^ei rurale. De obicei, fura ce le cade neatentie, cu o dexteritate uimitoare, tigancile ,'lcinteresata si mai sensibila in chestila indemina. Partea femeiasca, viclenia lor une de dragoste, se lasa usor inselata de tiganci, car.e in

ce sa fac cocoana, daca. ma cheama, si apoi tara cine s-o apere, daca to{i ne tragem in laturi? Lasa maica sa se duca ai mai batrini, prea esti tinar si y este pacat sa mon.
.

- Pai,

inapoi'*

'

- Asta n-are importantA tinar sau batrin, trebuie ca toata lumea sa ne facem datoria! - Fie cum zice d-ta, dar tine minte ce-ti spun: Pe ziua de te cniama, te porneste si dus esti pe vecie A zi a .prezisa si a si trecut'mult. Nici n-a fost vorba , ,\ sa-1 tnmita pe baiat. Toate au mers cum au mers, dar cinda fost vorba de prezis viitorul, carturareasa a dat

pentru care, ametesc femeile cu tot felul de minciuni ispititoare, ceea ce este tot bine puna sa grija au dar nu iiumai ca sint platite, pus rau. crezInd In ghioc, s-a prabu$it In moarte ^i In IAD In tinuturile Argesului, o tinara pereche de gospodan bum acasa. Tinara sotie traiau in fericire. Intr-o zi barbatul se duse de deodata apare casa, prin ramase singura acasa. Pe cind trebaluia indrazneaia mare apropie cu in pragul casei o badanareasa, care se femeie, afla pe Ispitind de ea cu ghiocul in mina. ca sa-i ghiceasca. ajunga sa-si ca multe nestiute de la ea, pe care le intrebuinteaza ghicindu-i tot scopul jefuirii. Merge cu ea din camera in camera, pretioase, si se pogoara si inbatind-o de cap. Ocheste toate lucrurile cu borhot de jos in beci, unde erau butoaie de rachiu, vin, linuri cu barprune, s.a. Sub cuvint ca-i face de dragoste pe toata viata fetele si femeile batul, ca-1 vrajeste sa-si intoarca ochii de la toate numai si numai spre ea, o sileste pe credula femeie tinara sa se uite numai suie pe scara, rezemata pe un lin plin cu borhot, si sa se de vraforme citeva Dupa ascultat-o. a Femeia acolb inlauntrul lui.
tiganca prefacindu-se ca pipaie picioarele femeii si le vrajeste, capul o apuca deodata cu putere, o ridica in sus si o arunca cu innecat-o. jos, a in apasind-o mai Acolo in jos. in borhotul din lin. A omorit pe tinara sotie. Dupa-aceea chemind prin semne alt,i si au badanari de-a ei, a jefuit toata casa instaritului gospodar,
jitorie,

cu oistea in gard

carturareasa umpluse Bucurestii si satele de minciuni. l f\ c :?i multa lume le credea minciunariile acelea! !v.
.

aici >

Am
g)

crezut in ghicirea cu ghiocul? (g)

Ghiocul de care se servesc tigancile nomade (badanaresele), este ghioacea' inyelisul unei scoici de mare. Numele vine din prescurtarea cuvintului ghioace sau ghioaca in-ghioc. Tigancile il tin legat la briu si acosteaza pe naivi, mai ales pe taranci, cu cuvintele: Sa-ti d'e-a baba cu ghiocul sa-ti spuna nOrocul. .". Ghiocul are o deschizatura dmtata, pe care tipnca o tine in sus si o sterge mereu-cu unul din degete, avmd aerul ca priveste cu atentie, in care timp tot descinta: ba mi se dea, sa mi se arate de pasul lui, de norocullui, etc. Spre a cistiga bunavointa celui ce-i ghiceste, ca sa-i dea vre-un ban, vre-o ruta sau ceva de mincare, tiganca este foarte darnica in anuntarea ae lucrun bune succese, mosteniri, gasirea de comori, norocin dragoste. In acest scop repeta, ca un refren, cuvintele: Toata lumea s-o mira de norocul tau, de partea ta". Minciunile curg girla dm gura ghicitoarelor, si cine le asculta si le crede, se, inseala amarnic. tf Jul de a ghici, realitate nu este decit un mijloc de a se introduce
.

MINCIUNARIILE GHIGITULUI CU GHIOCUL.

disparut.

'

'

si Seara venind sotul, ramine uimit vazindu-si casa jetuita nume; pe so^ia striga sotia nicaieri. Alerga 'intr-o parte fi-n alta, CautS cu oamenu intr-o dar zadarnic, nu-i raspunde de nicaieri. cobparte si-n alta, dar in zadar. N-o afla nicaieri. Intr-un tirzm, vad cu lin, pe suindu-se si pe scara in sus rindu-se in baci si. Indatas-au lin. groaza. talpile unor picioare deasupra borhotului din groaza au suit mai multi, au tras de picioare in sus, si cu mare de vazut ca tinara si buna so^ie era moarta, fusese aruncata acolo
.

s-au prms o mina ucigasa, Instiintind Primaria, s-au facut cercetari, batai si rau-facatorii cu ghicitoarea aceia cu ghiocul. Cercetari cu torturi, au marturisit crima si jefuirea casei. lata unde a dus pe biata tinara crestina credinfa in ghioc si-n in iad. minciunariile ghicitoarei cu ghiocul In moarte napraznica, Ghicitorii ca: bisericesii, Pe buna dreptate hotarasc Sfintele Pravili
!

20 de ani sa

fie

sub

afurisenie, despartHi

de Dumnezeiasca tmpar-

634

Varna a

15-a.

desclntecelor, ghicltoriilor

a farmecelo^

635

tasanie; iar cei ce din aceasta carte).

iS i

ghicesc la aceia, 6 ani (Vezi pp.

629-630

, ug etul celor ce

li

se ghicest e sau din

Am
h)

crezut

iri

ghicirea cu cafeaua? (h)

lata, si aceaspe la orase multi obinuit s-au care ta-i o mestesugire demonica, cu mmciuni, de Prezicatoarea sate. si pe la si unii din patura mai rasarita a anunta incepe cafeaua, Privind fundul cestii din care s-a consumat .copn cunoscut, prieten, un drum lung, 6 sfada cu un vecin, frate, mtristare, paguba, moarte, neascultatori, boala in familie, nunta, mbite, a unei cunostinte, necaz mare, o bucurie, sosirea unei persoane observind unele potriven^ se lasa etc etc Curiozitatea omeneasca ce pot ?ti nici de ei exploatata de ni?te amagitori, care nu seanetinmd Asa, vntor ei in greutati sau primejdii vor veni peste se cufunda tot mai mult ghiciri, prin Dumnezeu, ma de Cuvintul lui in lad. in intuneric, in imparatia Satanei, GHICITORIILOR STAPlNESTE SI PE MULTI INsuperstitia este TELECTUALI. Statistica de mai jos ne arata ca de jos ale clasele ca si in tot atit de raspindita si intre intelectuali, anul 192/, comunicat ca poporului. Prefectura din Paris a biroun mtretmeau care carturarese, de caiitala Frantei erau 4 460 biapoi franci. Mai sint lor zilnic este de 200 000 pr?prTi hmnotism, astrologie (ghicirea.in stele) rouri, care dau consultatii de

MINCIUNARIA GHICIRILOR IN GAFEA.

* Acolo po to fi la cu donrr^ele s sau gmdurile care transmite P^soanei ce..i invirtmdu-si bobn,^pune reasa inconstient, tot Uneori poate fi .?i vreun
cei ce le ghiceste.

*^***^ mg* j
pu
.

in minte.

rmpx aceea , t) , 70 gi c n cms din am gnicvtoarea Cei Sf. Ap. Pavel 1-a scos groazme. primeiduiesc & se p incred in bobarese 24). Dar cei ce se

"P^S^ am
a*

(F. \.

Ap. v 16 76.

^
^

ce alearga la bobarese

cufundati in mare acelea de porumb

^^i^^ST^n^ .^iJa.titnv^
la caxe

?k^^J %Si

decit boabele

-itorul!

Groznica mtunecare

nw

^3!.>8
ia

tept^^a^^uKcare^mult^^
la mvatatura .0 fiind plecat in strainatate a apropiata. va sosi in statia cea mai n^esarepe^ prevazind-o cu toate cele

TT1 pit -ROBII

Coana TAl SPUI MINCIUNI.

e

^
faura

trage

Florica

isi

a|-

BOALA

Manm

^^ -W* ^d^^
.

dm

timp

VeSl

(ghicirea cu >^) chiromantie (ghicirea in palma), necromantie sau rele -ur vemt bune timpuri pe Aceste profesiuni le aduce deplorabila statistica anual de 73 milioane franci. Intr-adevar, (O.M.P. 936).
etc.
.

r^tr^*^
odatt de doua
ori, 5 i

^2-A ^

ia
atit

Mdu

poate de bme. bobii cazura cit se ui(i sa pice. Conita, un bob zibava, te st inca odata, eu sosea. Mai dadu odata, Cei asteptat insi nu

Mda
!i

Am
1)

crezut in ghicirea cu bobii?

(i)

Nutai pun
cit

ntea, daea donnusorui ntina pe bobi in viata

'

datul cu bobii. Pentru a mela crepractici superstitioase, este i: SemnulCrucn peste gramajoara dinta celor usuratici, bobareasa face patru parti cu Semnul Crucn imcu cei 42 bobi de porumb, taie in

MINCIUNARIA GHICIRII CU BGBII. Una

dintre multele

nu vine

de curind. Sa-U fie gura

ce o cinsti bine, lelita

incepe a totan ? ira: arata o parte bobii tot descmtind, dupa care o persoana este pe cale ava bucurie, dincoace anunta un necaz, copil, ceilalti ca un duman bobii a? tia anunta nasterea unui reu?ita rezultatul bun al unui proces, te pindeste, astilalti arata: ?i avere bam, pierdere de unui examen, boala, cas&torie, moarte,

ce va primi, ii era la bac^ul teptarea pentru sosit. Grea era a ? tresara Fiecare zgomot o facea sa

^:'J*R^J^G& ^^^f ad Ddyavj ^^

Ana
pleca

Wnrica

Dupa

'

Sa,

ceasul mult asteptat. Tirzm la toate^teenug Vizitiul lamuri, ca a asteptat dar coborau toti calatorii, care se caci piece, sa nevoit a lost
iar nutretul cailor se,

de

^ W-^ j*^ ^
cac

oua^

asind baiatul
in sfi
it>

*^ ^J^*'
4
'

fgrf baiat a ohsevV at atent

C

Cind bobii se

taie,

bobareasa zice ca: lucrurile nu vor

incepe operatia ei

iesi

bine.

Alteori zice ca arata indoiala, i unele lucrun exact, timpla uneori ca bobareasa sa ghiceasca

dm

nou. Se

mdupa

pentru coana

^ ^^^^SS^aorile.
WmcaJW)
torn
care

termmase. Vest

^JS jk

WJiW.g ^ B un
ii

tren>

grea lovitufa a a atsfo aSasta a^ceas ^ g^.

biata femei e ca cine aduceau baxatul dm

_^

636

Vama

A
a 15-a

descInticelor, ghicltoriilor

$i

a farmecelor

637

asa departari. In asemenea situatie, omul si face diferite pareri. care ii scurteaza mult viata, fiindca este nevoit sa' puna raul inainte Cu multa greutate a putut inchide putin Ochii, dar somnul i-a fosi tulburat de vise rele, care nu prevesteau nimic bun. In sfirsit, la ziua, unomde la primarie aduse o telegrama telefonica, prin care fiul anunta pe mama sa, ca a 'fost nevoit sa-si amine venirea si vaurma scrisoare cu lamuriri. Cu toata supararea ce-i produsese asteptarea chinuitoare, mama rasufla usurata, ca eel putin nu i se intimplase nimic rau. Cam in acelasi timp sosi sf lelita Ana, careia i se citea pe fata bucuria, ca se va alege cu ceva Nu-i asa conita, c-a venit domnisorul? Da de unde sa vina Ano Fit-ar bobii ai naibii cu tine cu tot ca mincinoasa mai esti Pai, ce stric eu, conita? Ei, iaca niste bobi, cum am pomenit si noi, Ce, parca eu sint Dumnezeu!. .(*)

^i

fiind in fa^a zidurilor Babilonului, cazindu-i la picioare citi-vacorbi fiindca un magar chiop a cmorit cu copita unleu, s-a clatinat in

credinta! In adevar, nu stiu daca trebuie sa ridem sau sa plingem: credinfa, care era puterea marelui Alexandru, s-a slabit asa de mult in fa^a superstitiei, incit a putut-o spulbera un corb moit si un magar chiop
Credinciosilor
!

Nu cumva

si

credinta voastra s-a slabit, incre-

zindu-va in superstitiile desarte ?! Nu cumva vi s-a intimplat ca in miez de noapte sa va. simtiti foarte nefericiti numai fiindca o cucuvea a trecut cintind pe deasupra
caselor voastre ?!

Nu cumva Lunea n-ati dat foe din casa Nu cumva Martea si Simbata nu pleci
Dumnezeu
ininii
!

ca-i

rau de ceia

si

ceia

este

si

trebuie sa

fie

niciodata la drum, desi in orice zi a saptatau in Sufletul

crezut in felurite preziceri, dupa: stranutat, sughit, tiuiurechilor, clipirea ochilor. ijamcarimea palmelor, nasuluL Nr. 13, zile bune si rele, lasarea pe fir a paianjenului si caderea
tul
.
.

Am

Nu cumva
tau de ,lucru

te-ai intors

numai

amarit acasa, renuntind la tot planul fiindca ai intilnit Preotul in cale ?

si

lui.

.?(j)
])

Adeseori am auzit si auzim pe multe femei simple: Azi nu-mi merge bine ca in. cale! E semn rau ca mi-a iesit un iepure inainte! Nu-mi merge bine in cale, ca mi-a iesit cu gol Vai, am sa dau pest'e

PREZICERI NE ITEMEIATE.
si

sau sa pling? Nici una nici alta! Dar sa ^tii un singur lucru: Credinta ta sa. nu piara, eu m-am rugat" (Lc. 22 32; prel. d. L.L. o.c. pg. 100).
!

Nu cumva i-ai taiat Si ma intreb: Sa rid

calea?

pe unii barbati mi-a iesit popa

PREZICERI MINCINOASE DUPA: STRANUT, SUGHIT, TIUITUL URECHILOR... Si asta-i o superstitie Multi barbati
!

un necaz, am sa am o neplacere ca am varsat sarea din solnita! Nu-mi merge bine ca am plecat cu stingul ". Superstitiile ace. ! . .

lea neinsemnate in aparenta, ca si a: stranutului, sughitulu'i, tiuitul urechilor, clatinerea ochiului. ori a altor parti ale. trupului, minca-

]en

rimea palmelor, Nr. 13, zile bune si rele, lasarea pe fir a unui paiansi caderea lui cu credinta desarta a venirii feluritelor intimplari
. . .

sint niste piedici in progresarea omului, niste temeri pagubitoare; niste preziceri neinteme^ate, mincinoase, care umplu de vifor,
si groaza fiinta superstitiosilor. Poate a-ti iesi Preotul in sau jepure, sau cu gol, si sa-ti mearga foarte bine si alta data sa nu iasa. Preot, iepure, cu gol inainte si sa-ti mearga foarte rau.

intuneric
cale,

socotesc ca: stranutul, in genere, e un bun augur, ca prevesteste o intimplare fericita, un succes bun, un noroc. Stranutul insa de obicei nu anunta rezultatele acelea bune, visate de multi, cu care ci: o raceala, guturai, sau altceva isi ureaza.: bine, noroc, supces mai rau... sau iritarea mucoaselor nazale de mirosuri excitant e, ori prin aspirarea prafului iritant. Gind cineva sughita, ii tiue urechile sau isi musca limba ori buzele, presupune ca cutare nu-si tine gura, il graieste de rau, si, bazat pe astfel de banuieli neintetemaite, ii nutreste aproapelui sau, in loc de iubire ca insusi pe sine", vrajmasii si dor de razbunari. Unii trag cite o injuratura de fiara apocaliptica la adresa celui banuit, si incetind sughitul, ramine cu ranchiunul in inima asupra aproapelui sau, fara. ca acela
i femei,
;

Asa

dar, superstitiile trebuie lepadate pentru a ne folosi

si

a nu ne

sa

fie

vinovat.

pagubi.
Cei ce
neric
si

nu vin dupa Mine zice Mintuitorul nu stiu unde merg" (loan 12 35, 46).

umbla

in intu-

UBREZENIA CREDINTEI A SLABIT PE ALEXANrRU MACEDON. Credinta lui Alexandra eel Mare uneori a fost foarte
slaba. El increzindu-se in unele superstitii, si-a pierdut-o. Odinioara

Cind pe cineva il maninca nasul, indata zice in sine ca are sa se certe cu cineva. Si de multe ori se intimpla ca atunci cind a avut mincarime de nas, sa nu se certe cu nimeni; iar alte dati, fara a-1 "fi mincat nasul, sa se certe cu cite cineva, ba chrar sa se si bata.

Mincarimea palmei drepte cu credinta superstitioasa. ca va primi bani, si a palmei stingi ca va da bani, s-a dovedit neadevarata.

638

Vama

a 15-a

A
c

desclntecelor, ghicltoriilor

?l

a farmeoelor

839

Mincarimile acelea mai degraba pot

rinte trupesti.
Clatirile

fi

prevestirea unei boli sau sufe

un numar

primejdios, eel

mai mare dezastru. Oamenii de rind

unor parti

ale trupului, sau semne'

Trepetnic,

nu

sint intemeiate

bune sau rele dupa pe adevar, deci nu ne putem tine de

.

insa nu-si bat capul cu acea nalucire. Crestinii luminati care se ocupa. cu citirea Dumnezeestilor Scripturi si a altor carti sfinte,
ca. acest numar 13 pro vine in cartile sfinte si ori unde, ca foarte bune" de la .Insus Dumnezeu. toate creaturile celelalte Noi adeverim ca. nr 13 riu aduce nefericirea, ei slabiciunea morala i intelectuala a omului superstitios care, oprindu-se de o frica. neexistenta, adica.: Temindu-se de frica acolo unde nu era frica." (Ps 52, 6), se lipsesc de judecata sanatoasa, clara. si cumpanita. Frica aceia superstitioasa. pe multi i-a aruncat in felurite pareri rele, In necazuri, primejdii si chiar in ghiarele mortii. ReaUa nascocire a oamenilor, a legat si leaga. prosteste de acest numar atitea si atitea amaruri de credinte superstitioase. Noi toti adevaratii crestini am primit si primim acest numar, ca un madular al bunei ordine, al intregului sir de numere care in continuitatea sa nu se poate lipsi de el, fiind asezat la locul saUi in numerotatie numai cu intelepciune Dumnezeeasca. Si numarul acesta crezut de super-

feluritele lor explicari

ale subredei intelepciUni omenesti.

dovedesc

S-A
si

FACUT BOALA SA STRANUTE CU NOROC.

Gheorghe

Costica erau baieti cum se cade si frati buni intre ei. Nici cu cartea nu se lasau in urma altora. Intre multe prilejuri, care le procurau bucurii copilaresti, se numara si lasatul postului de Paste. Pe linga
le lasa gura apa mult timp in urma, mai mult, era putinta de a fi stranutat in aceaseara. Cel ce stranuta, dovedea ca are noroc, si parintii, cei dintii, erau indatorati sa-i faca un dar, dupa cum gaseau cu cale. Multe lasari

multe bunatati, dupa care

ceia ce-i incinta

de post trecusera, fara ca cei doi frati sa. se fi putut alege cuceva. Atunci baietii, intelepti cum erau.se sfatuira mult si luara o hotarirer daca stranutul fuge de ei, il vor sili ei sa vie. Observara ca mirosul de ceapa, hrean si ma ales de ardei, provoaca stranutul. In consecinta pisara din timp un ardei iute, hotarit ca in seara cu pricina, care era aproape, Gheorghe sa-si incerce norocul, tragind pe nas din acel praf. Zis si facut. In acea seara, sub un motiv oarecare, Gheorghe se scoala de la masa si fara. sa fie observat de ai sai, trage cu sete pe nas praf de ardei. O usturime grozava. il apuca, lacrimile curg siroaie, iar Gheorghe geme, desi cauta a se stapini. Parintii se alarmeaza, il intreaba, dar el nu rasufla ca pamintul. Spre a potoli usturimea, Gheorghe trage apa pe nas, se spala cu lapte, dar totul este in zadar. Nasul se umfla si se roseste ca un ardei de pus in muraturi, iar durerea
rinte,

pocit", poate sa. ne aduca numai binecuvintare ca si ori care lucru sau creatura, care vine de la Dumnezeu. Numarul acesta socotit de multi superstitiosi pocit", uricios", prime]dios".
stitiosi
:

vorbind dupa. judecata sanatoasa poate spre necaz ca si ori care alt numar.

fi

cuiva spre fericire sau

'

NUMARUL

13 ll

LNGR JORA, DAR PACATUL NU. O

nu

se potoleste decit tirziu.

;

Cu toate

aceste sufe-

Gheorghe n-a stranutat dar ceia ce a indurat, nu va uita toata viata. Mai rar asa noroc ca al lui Gheorghe?
. .

Am

crezut in supersti^ia numarului 13?(*)

* Superstitia numarului 13. Multi din noi am observat ca majoritatea lumii culte, scolita, au o mare groazS de numarul 13. Multi se feresc de nr. 13, zicind ca nu-i bun augur, canu-i norocos, ca-i primejdios. Superstitia asta am observat-o prin unele orase, prin Bucuresti, unde am vazut ca. la unele strazi lipseste nr. 13^ in locul caruia se pune Nr. 13 bis. Asijderea si multi chiriasi se fereau ca de boala. rea de nr. 13. Multe hoteluri nu dau acel numar nici la o camera din ele ca nu cumva oaspetele care ar intra sa se odihneasca sa. fie turburat. Numarul acesta se scoate de unii si din listele de -colecte sau de felurite binefaceri. Asa, unii superstitiosi se mai feresc de ziua 13-a a fieearei luni, de 13 oaspeti la masa, 13 lucruri cumparate, 13 calatori, 13 lucratori, etc. Ei sustin ca nr 13

femeie boteaza la Biserica un prune nou venit. Au fos't chemati la ospatul cu lautari, jocuri, betie, cintece lumesti anumite rude, prieteni si vecini. Cind se asezara. la masa. cineva observa ca sint tocmai 13 oameni, oaspeti. Iata un numar nenorocos" grai unul. Gospodina casei, jenata. oarecum, zise: Sa ma iertati, eu nu am stiut de o astfel de potriveala. .". Toti mesenii, care mai de care, cautau o deslegare linistitoare. Hai zise gospodina casei sa mai chemam si pe vecinul Stanica".- Bunicul din capul mesei, facind semn cu mina a se face tacere, zise: Nu trebuie sa mai alergati pe la casele oamenilor. Asteptati putin si eu voi afla pe al 14-lea oaspete. Acestea zicind, ingenunche si se ruga, cu glas raspicat in auzul tuturor: Doamne Iisuse Hristoase Dumnezeul nostru, in intreaga mea viata Te-am rugat zilnic sa fii oaspetele nostru statornic. Rogu-te, Doamne si acum fii Tu al 14-lea oaspete al nostru dimpreuna. cu noi toti la masa aceasta. Oaspetii, increzindu-se in puterea ruga-

ciunei batrinului
si

si

in ispravile credintei, se asezara linistiti la masa.

ca.

mincara cu mare pofta,

i

aveau un numar cu noroc" ziceau

ei.

aceasta -este deslegarea inte'leapta, fericita, pentru aceia care se tem de Nr. 13, dar de pacatuirea cu praznuiri dracesti nu se infricoseaza.

lata,

640

Vama

a 15-a

A
noasa

desctntecclor, ghicltorldlor ?i

a farmecelor

641

13 IN BISERICA CRESTINA. Adincindu-ne in invatatura Noului Testament, vedem clar ca numarul 13 este un numar de foarte mare insemnatate. Apostolii eraU doisprezece iar Mintuitorul Hristcs Dumnezeu-Omul era al 13-lea. Apostolii cei 12, adeseori se clatinau si aveau trebuinta de sprijin de Cel de al 13-lea al cetei apcstolice, Mintuitorul, al 13-lea sta singur pe picioarele Sale. El n-are trebuinta de sprijin sau reazim ca era puterea atotputernica si este. Astfel, El umblind, vorbind, invatind, facind minuni si conlucrind in ceata apostolilor Sai, se socotea al 13-lea. De aici vedem ca numarul 13 nu numai ca. nu este ,pocit cum il socotesc super stitiosii, dar el este un numar foarte insemnat, vestit, stralucit si prea marit.'In amintirea aceasta de mare insemnatate la minastioare si schituri calugaresti, se obisnuia a fi. 12 monahi si un egumen, adica un personal de 13 sfinti Parinti. Uneori la soborul Dumnezeestilor Liturghii, slujesc 12 Preoti in i'runte cu proestosul sau Arhiereul. La -citirea Apcstolului, Arhiereul sta in scaunul de sus, iar cei 12 Preoti pe 12 scaune mai joase in dreapta si in stinga Arhiereului, simbolizind pe Hristos cu cei 12 Apostoli pe munteb fericirilor si la jiidecata universala. Aceasta o adevereste fnsusi Mintuitorul celor 12 Apostoli ai Sai, zicind: Eu sint cu voi in toate zilele pina. la sfirsitul veacului. Amin. Voi. care ati urmat Mie in a doua nastere, cind va sedea Fiul Omului pe Scaunul Slayei Sale, ve-ti sedea si voi pe 12 scaune, judecind pe cde 12 semintii ale lui Israil" (Mt. 19, 28). Deci, aici vedem ca numarul 13 a stralucit in vrem'ea vietii publice a Mintuitorului, a stralucit si straluceste in Biserica Crestina de la prima pina. la a doua Lui venire, infa^isat pe IcoanHe cu Cina de Taina. pe catapetesmele Bisericilor materiale, uncle s pictati cei 12 Apostoli in frunte cu Iisus Hristos. Numarul 13, dupa. cuvintele Mintuitorului (Mt. 19, 20) va straluci minunat in ziua cea mare a Universal ei Judecati si apoi pururea in Imparatia Sa Cereasca.. Eu zicea El celor 12 Apostoli merg sa va. gatesc voua loc. Eu va. voi lua pe voi la Mine, ca unde sint Eu si voi sa fiti" (loan 14, 2 6). Din cele aratate reiese clar ca. numarul 13 este un numar bun, dorit, stralucit, preamarit, placut, fericitor vremelnic si vesnic adevaratilor Pastori si pastoriti. Sa ne ostenim cu buna, chibzuiala in lupta cea buna, cu toata. credinciosia si vietuirea crestineasca i rodnica in fapte bune. pentru a ne bucura de El si cu El pururea.
;

NUMARUL

ONORAT

pneteni, Adeseori ne vin in casa musafiri: rude, vecmi, pe paianjenului lasarea ?i far^ cunoscuti doriti ori nedoriti vine nu fir, ca pe paianjen lasa se fir in camera si se intimpla, cind contnbuie si lenenimeni la noi in casa. La superstitia aceasta mai bine casa de ar curatx ele virea ori neglijenta gospodinelor. Daca aici vedern De paianjenul. disparea superstitia cu

mmcmna, una dm lamurit cat: *superstitia cu paianjenul este o cresting nu Adevaratu fiicele diavolului (loan 8,44; Iuda 1, 6). supersti^n sau prostu astfel de se lasa niciodata influientati de creat de Dume sine provenite de la paginii idolatri. Paianjenul in (Fac. 1, 31), deci nezeu bun si foarte bun ca si celelalte creatun si fenrea bun lucru bun, staruinta in si de la el putem lua ceva de rau (Ps. 33, 13-14; 36, 27; Is. 1, 16, 20). STARUINTA PAIANJENULUI. Istoria ne poveste ? te ca refugiat foarte regde Robert, vazindu-se batut de vrajmasii sai, s-a vazu un paDimineata sura. intr-o rusinat descuraiat, amarit si pinzei ce o firele printre trecerea faca ianjen care tot incerca sa-si dm nou facu il on de de 20 si firul rupse 20 de ori i se
tesea

paianjeni, ar

De

isi zise regele in sine pina reusi. Paianjenul acesta incurajarea mea. Trebuie sa plec si spre mustrarea, imbarbatarea chiar de 20 de on n-am sa fi batut, iarasi la razboi si chiar devoi luata dm starmtoarea luinvatatura ma las batut. Cu o astfel de si batu pe vrajmasn lupta crare a paianjenului, intra din nou in trupul, lumea si vrajmasi: trei sai In lupta noastra zilnica cu cei

trimis.

vom lua de la trup, lume nului. Ori cite lovituri grele pentru Suflet diavol, sa nu disperam, sareinnoim lupta si de la vrajmasul nostra dupa Dumnezeu si a noastra va fi biruinta. Imparatia
cea buna,
lui

diavolul, sa

luam

si

noi pilda vie

si

indrumare starumta paianje-

o dobindesc pe ea. Imparatia bise ia prin staruinta in lupta cea buna. Cei ce lui Mie Dumnezeu si ei vor fi ruiesc, vor mosteni toate. Eu voi fi lor

Dumnezeu Dumnezeu

se sileste

si

silitorii

(Ape. 21, 9; 2; 3;). duhovniceste, iiu pagineste.

fii

si fiice"

Sa folosim

si

paianjenul: crestineste,

Lucrind pinza casei sale pe ceasornicul mare al unei clldiri publice. intmde a-si reusi hrani, se fara harnicia a el asa mereu cu toata ul Paianjen rupse. i-o ea si peste minutaral pinza. Dupa aceia veni tes u lucru si de apuca se* harnicie se descuraja. Cu mai multa

HARNICIA PAIANJENULUI.

Odinioara un paianjen

isi

tesea

nu

SUPERSTITIA CU PAIANJENUL.
si

In popor se mai
fir si

afla

credinta desarta

ca.

atunci cind se lasa ,pe

prevestesc

cade in casa un
persoane. "rude,

paianjen,

supersti|:iosii

venirea

unei

vecin, prieten ori cunoscut, care va

fi: oachesa ori balana dupa. culoarea paianjenului aceluia. Si asta e o credinta desarta, minci-

i- o pinza din nou, mai deasa ca prima. Minatarul veni din nou si on,, de sute zeci si de lui destrama. Asa pati paianjenul cu pinza mai tar e dar tot de atitea ori el isi tesea pinza lui tot mai deasa. si (Din pina ce reusi sa opreasca minutaral ceasornicului pe loc...

o carte despre taria

si

staruinta vietatilor).


642
Varna a 15-a

desclntecelor, ghlcltoriUor

?i

a farmecelor

643

pilde vii de: rabdare, harnicie, lupta buna si dela cele mai mici vietati cum e si paianjenul. Sa luptam dupfi ad evarata credinta cu toata harnicia chibzuita la oprirea minatarului pacatelor care vin asupra-ne sane rupa haina de nunta a Sufletului. Sa luptam- din rasputeri contra pacatului care lesne

lata ca

putem lua

aceleia. lata ce ne granose, rat&citor prin prapastiile supersti^iei zice adeyarata aceasta ieste Sf. loan Gura de Aur: Credinta aceasta prin numai caci ( 1 sa o avem, de aceasta s,a ne |inem strins

inconjoara. sa alergam pe calea vietii, mintuirii si fericirii cu ochii tinta la Iisus Hristcs, Capetenia noastra (Evr. 12, 1 2). pentru a deveni, a fi si a famine pururea mostenitori ai Imparatiei Ceru.

rilor.

Am
(*)

avut credinta desarta ca sint

zile si

ceasuri bune

si rele?.(*)

CREDINTA DESARTA In ZILE BUNE SI RELE. La stra-

ca de scoate din Suflet acele credinte vatamatoare, noi Daca sortit". i-a fost pilda- Credinta ca asa s-a nascut si asa credinte acele toate vom crede ca 'va fi inviere si judecata, apoi ca este Dumnezeu desarte vom putea sa le scoatem din Suflet. Crede Crede ca nedreapta. cu drept si nu vei mai crede ca este mastere si nu vei noi de dinainte este Dumnezeu, Care se ingrijeste mai dos. pe toate mai crede ca este nastere de aceia care le intoarce mai vei si nu Crede ca este pedeapsa in iad ?i Imparatia Cerurilor bunul noi in rasturnind crede ca este noroc din natere pe deoparte noi unei necesitati si pe supunindu-ne parte alta de simt, iar pe

vom putea

mosii nostri dinaintea venirii Mintuitorului in lume, existau anumite zile: rele, pocite, nenorocoase, primejdioase, fiindca ei cresint suparati in acele zile. In zilele acelea nu deau ca zeii-idoli lucrau, suspendau chiar si serviciile publice. Asa si in poporul noastru au fost si sint si astfel de superstitiosi. Ei tin anumite zile care dupa credinta lor desarta zic ca. sint zile: rele, pocite, nenorocoase.;. Astfel, unii nu plecau la drum in anumite zile din saptamina., zicind ca nu le merge bine. Obiceiul de a lua aminte ca. unele zile sint bune si altele sint rele, unele norocoase, altele nenorocoase, e o ra.ma.sita de la pagini, e o slujire idoleasca, vrajitoreasca., care cufunda. pe cei ce au unele credinte desarte, in intuneric si in umbra mortii (Is. 9, / 2; Vezi si Hristoitia, cap. IX). Numirea de zile rele" o aflam noi in Dumnezeeasca Scriptura, dar cu inteles spiritual. Astfel, in cuvintele Ajunge-i zilei rautatea ei si zilele rele sint. ." (Mt. 6, 34; Efs. 5, 16; 6, 13), Mintuitorul si Sfintii Apostoli arata. rautatea oamenilor necredinciosi din toate vremile care vrajmaseau, razboiau singeros Biserica cre^tina, producindu-i mari amaraciuni, suferinte, ingrijorari si sacrificii. Arata zilele de incordare pina. la sacrificiu ale cfestinilor virtuosi printre lumea zacinda. in eel rau (loan 17, 9, 11 14; 15, 820; 16, 2; Mt. 10; 1 loan 5, 19; Ape. 12; 13). Zilele in realitate sint toate bune foarte" de la Dumnezeu (Fac. .1,13; 1 Tim. 4,4). Una-i bunaiatjea tuturor zilelor si alta-i rautatea oamenilor necredinciosi si rai. Privitor la aceasta. credinta desarta Atanasie Sinaitul zice asa: Crestinul care a marturisit noroc ori nenoroc, a cazut din dogma si credinta crestinilor" (tntrebarea 18).

unei'vieti

nu pleci la armata numaidecit, vnnd sau nevnnd, si in fine sa nu faci nimic fiindca atunci de ce mai avem vei intimpina cele sortite de la nastere. Dar crestm, daca totul. nevoie de rugaciune? De ce mai voiesti a te face a fost ursit cutaruia ca sa e sortit de la nastere? Da zici tu. Dar capata nu de deyina intelept prin ostenele. Astfel, mestesugul se ca zici tu vine unde de Dar osteneli, la nastere', ci cu multe capatat a viclean, fiind altul un si bogat cutare fiind om rau este
silite.

Sa nu sameni, sanu

rasadesti,

sa.

pe capete, mostenire de la ta.tal sau? pe cind altul, desi munceste cu pnvire numai toate inainte: este sarac. Acestea le pun intr-una nimic nu tu Dar rautate. si la bogatie si saracie si nimic la viftute devenit a sirgumdu-se cineva ai spus'pina acum ci arata-mi daca trebuie apoi putere, vreo rau sau daca cineva trindavindu-se are j?i rautate si virtute adica in a-si arata puterea in cele mai mari
;

ASA-I NASCUT? ASA-I SORTIT? Aceste cuvinte primejduitoare mintuirei Sufleteldr merg din gura. in gura in lumea pagina a idolatrilor. Cuvinte de acestea imbicsite de superstitii idolatre, intunecatoare de Suflete, le auzim adeseori si noi din gura. in gura. prin majoritatea lumii noastre purtatoare de nume creti-

,unde celalalt totdeauna este in afacenle, iar altuia sanatate? De unde vine ca unuia ii merg bine cale pe cind acestuia i se pun ii merp lucrurile dupa dorinta a cu nastere in Departeaza-te de credinta si mii de- piedici ? Ei bine Dumnezeu este ca noroc si atunci vei sti totul cu exactitate. Crede sti totul lamunt. ijaca vei atunci si dinainte mai Care ingrijeste acestora de a nu pot zici tu, nu ma lasa confesiunea lucrunlor de la Dumnezeu intrevedea acea pronie. Daca. toate acestea sint curvar cum pot crede eu, ca Dumnezeu Cel Bun da averi unui ere d? loc? Cum sa unui spurcat, unui lacom, iara celui bun nu da de tie ca cele de a ici arata iti aceia Caci trebuie a crede din fapte. De adinc. s au nu sint nimic ci ne sint indiferente spune-mi a fi ceva, Spune- mi bogatia. si este apropiat oare nu este ceva indiferent. Asa de pil da ca tuturora dat in cele norocoase oare nu de-o potriva s-a duho vdarunlor a potriva destoinicia spre virtute, impartirea de-o n u atunci Dumnezeu, binefacerile lui

nicidecum in bogatie

si

sar&eie.

De

mu

nicesti?
te-ai
fi

Daca ai cunoaste indignat de acestea,

ci te-ai

bucura de-o potriva cu

alfii

644

5
Varna a 15-a

dcsctntecelor, ghlcltorlilor

$i

a farmecelor

645

nici n-ai fi cautat 91 n-ai fi umblat dupa acestea. Dupa cum o sW-1 a vind haxne hrana si imbracaminte din partea stapTnulT in toate celelalte bucurindu-se de-o potriva cu iar d multe fire de prin aceasta ar crede ca are ceva mai mult decit ceilalti in felul acesta gase te si eel ce ? cugeta lucruri mari in zadar De acVi ne-a departat pe noi de acele lucruri ca sa stinga din noi aSirS^ hebunie, pentru ca dorul de acestea sa-1 tranfporieTa

dm

lTS&g*

*r

-" 23
ceS
cam
cen^ D,r

ar fi semn rau. Asijderea spurcatul pasarilor", cind cloceste. cind cineva aude primavara prima data' cintind: cucul, barza, rindunica, pup&za, s.a. pe nemincate, se tinguieste ca. 1-a spurcat", caci are sa dormiteze toata. vara daca a auzit cucul cintind pe nemincate, ca-i va puri gura de a auzit pupaza cintind pe neminUnii mai cred ca atunci cind ciinele se tavaleste vest este cate. venirea vre-unei rude, prieten, cunoscut iar ciinii care urla din cind in cind prevestesc o nefericire a casei, sau moarte. Si astea sint niste superstitii care, trebuiesc lepadate cu totul din mijlocul si din
. . . . ;

fiinta Crestinilor,

Ne este cunoscut cazul consulului Regulus care biruieste pe Cartaginezi, dar a cazut prizonier in miinile lor, desi augurii ii fusese
favOrabili.

ca sa

nezeu, n- am ayea nevoie de vorbele acelea ca toate am sti afli ca bogatia nu este nimic, nici sanatate, nici dava voi arata pe niulti care puteau sa fie sanatosi, ^icu toate
'

acestea. Acestea s-au spus acum intr-un catre uneia ce nu curioastem Scripturile Iar daca am voi a crede si a fi cu minte

mod superficial u P ecial

la cuvintele lui

ca

si ?1

Caius Cezar, netinind seama de auspiciile ce-1 opreau inaintea iernii, a trecut cu corabiile in Africa, a calatorit bine i a biruit
usor.
>'""
(

ne in* e ca e ae Slav a si totusi fac toate chipunle spre a fi dispretuiti Nimeni fund bun nu rivneste de a fi rau. Acestea deci sa ca ce s,nt cu adevarat bune, ca astfel sa ne bucuram bucuriS vntoare mtru Hristos lisus Domnul, Camia impreurS ?i cu Sfintul Duh se cade Slava, Stapinirea si Vkw acum si ti pururea si in vecii vecilor. Amin."

deTiatrsf^urrf f sr

'

^ ?S
c;

PeX
et
it

Dum

Dumnezeu a
pasari sa

oprit cu desavirsire pe poporul

Sau

Israil

de la

a^tea

IT

dupa nu cautati" (Lev. 19 26; 2 Lege 18 10). De semnele cerului Sa nu vS inspaimintati, cum fac paginii" (Ier. 10 2). Cu venirea luminii Crestinismului au disparut in mare parte dar tot au mai ramas, tot, ne mai si credintele acelea superstitioase impiedicam de ele in umbra pe ici si pe dincolo.
orice fel de preziceri sau vraji cu pasari.

La

vraji (ghiciri)

CinS
(1)

"St

<

SUPERSTITIA L-A FACUT A-SI OMORl CllNELE BUN.

Nicolae Ciltan avea un singur ciine, Leu, vrednic si simritor nevoie mare. Nu-i da mina sa tie mai mulri, si nici nu era nevoie. De la o vreme insa, ciinele a inceput sa urle a pustiu in timpul zilei. Fie ca stStea prea mult legat in lant, sau din alta pricina, Leu capatase acest narav. Mai ales cind suna clopotul Bisericii sau goania satului, ciinele urla Infiorator. De altfel, noaptea isi vedea de treaba, si cind siitt^ea chiar o pisicS ca, se apropie de casa, latra pina, ce stapinul ie.ea afara. Cu urletul insa 1-a scos din rabdari pe bietul Nicola e, care cauta cu minie la el, zicind: Sa fie de capul tau". Intr-o zi, necajit si din alte,pricini, n-a mai putut rabda. Pe cind Leu urla, ca de obicei, Ciltan pune mina pe un par si loveste fara mila in bietul ciine, pinS ce n-a mai miscat. Cind 1-a vazut
fara suflare, a simtit o adinca parere de rau, de parca se rupseSe

Am
1)

crezut in ghicirea cu pasari, animate?

MINCINOASELEGHICIRIPRINPAsArt
idolatri, pagini,
.

tri

Romani,

observarea: zborului, cintecului sau tipituf P altfel, deaceste preziceri se tineau si alte neamuri pfgL Cu^eni rea CrejtauWui astfel de preziceri au inceput stdi spar flceTul cu mcetul Unde se aprinde sau vine lumina, dispare Ttunerk

o%^T^tKt^f^
fegtefor^^

tr x

lnva * atura Lui ?i ingrosindu-se intunericul necu ajuns si unii din noi a orbecai prin bumlor Romani idolatri. Asa. adeseori se crede SU arte -nteTul dreapta sau stinga este semn bun, dar cind cinta in fata sau' in spa e prevesteste rau; cintecul contend, care vine cak cocosul and cinta in pragul casei, gaina cind cinta cocoses'e', rata"

Sitnostmtei

f ^ am

H^^fi^*"^
m m

SSS deu^SdSi

ceva din
el

el.

Siroaie de lacrimi au inceput a-i curge

Acum
si

isi

dadea

'

cS; 1M

Seama ca din cauza unei credinte nesocotite, nimicise pe

insa. prea tirziu. Lipsa lui s-a simtit indata: hotii

eel

mai

credincios servitor al sau si neobosit pazitor al casei

averii lui.

Era
iar

au furat din oi,

,

vulpea a facut prapad in gaini.

...

;;

dmdnfecelor. ghicltorUlorjlatonncceter_

647

646

Varna a 15-a

crezut In ghicirea din noaptea Anului Nou cu miscarih* si semnalarile dobitoacelor, dup& felul parilor din gard, tn 12 coji de ceapi cu sare !n ele? (m)

Am

Si-ti
Cii'

mai spun adevarat

fi

Dar

vei

si

deputat

A
Ca

idata, ca traznit, murit domnul subit

Ba ministru-n carti arata CS vei ajunge odata.

Iara. dracii 1-au

luat
.

sa-1

faca deputat

m) In noaptea anului nou, unele

due
la porci, boi, vaci, cai, bivoli.
.
'.

fete dornice de maritat,

si

se

lovesc cu piciorul in ele, ". De nu se scoala, atunci striga hi la doi zicind: Hi la anul. patru... cinci... minioasa: Hi la trei. cu credinta desarta, ca la a citea lovitura si strigare se scoala" animalul, la atitea ani se vor marita. Dupa aceia numara. parii de la gard pinS la un anumit numax fixat mai dinainte in minte, cu credinta desartS ca daca parul acela va fi cu coaja pe el, va lua un sot bogat; iar de va fi Unii pun pe fereastra in despuiat de coaja, va lua un sot sarac. noaptea anului noi 12 coji de ceapa cu sare in ele pe cele 12 luni ale anuluij cu credinta desarta ca coaja cu sare care va fi umeda, iar cea cu sarea cu apa, luna aceia va fi noroasa si ploioasa.. uscata. va fi secetoasa. Toate acestea-s credinte desarte, mincinoase, dracesti. Cre$tinii luminati le-au lepadat cu desavirsire.
. . . . . . . .

Bun, raspunse domnisorul

e viitorul;

Frumos imi

timp sa tot beau mereu meu. Si sa-mi fac de capul

Am

Astazi multi crestini vorbesc Cu duhul eel diavolesc Dar cei buni vorbesc mereu

Cu Duhul

lui

Dumnezeu...

Deci, vesel de-asa noroc, intrat atunci pe loc Intr-o crisma sa cinsteasca

Frati crestini dinlumea asta,

drag la to|i: Merged sa-ntrebati pe Domnul (C.-C) i nici-decum pe cei morti

Eu va'spun cu

Si sa se

mai veseleasca

Am

planeta, zodia... crezut in ghicirea cu

In stele? (o)

Am

crezut in ghicirea in palma? (n)

n) MINCIUNARIILE GHICIRII IN PALMA. Chiromantiasau Hiromantia este o pretinsa.arta a ghicirii viitorului dupa liniile din palma. Mestesugul acela este exercitat de anumiti ghicitori pe la orase. Cu el se ocupa si unele tiganci de la sate. Ghiritorii aceia sustin ca pot prezice viitorul oricui, dupa. asemanarea liniilor de pe partea dihlauntru a miinii, adica din palma.

ginea
la

ei

m
?i

teni. Greci.,

g&WW rSFnLoarTidolatre.
Romam g
.

Arabi

Italian.
.

j* credeau Pagmu
+
'

sint anumite luna. stele. conduc care le conduc, asa cum

m gg ^in 4 ^^J^$^ g^P^j^

^,.
rn
teri

Apoi in Evul-Mediu, corpurile ceresti: soare,

bune

S au rele

prin

fi

se

i&d-

Intre fizic si psihic, adica intre trap si Suflet, se stie ca exista. o legatura. foarte strinsa, influentindu-se unul pe altul. Astfel, dupa preten^ia Chiromantiei, desi s-ar putea preciza care-i mina poetuhri,
:

fericitului, nefericitului, ambitiosului, zgircitului, divortatorilor, etc.

Lmnul Dumnezeu,
ternicia, prezenta,

omului, adica: a da peste un noroc mare, a gasi o comoara, i se va intimpla un accident, a dat peste o mare fericire nu poate nimenea a prezice adevarat. Nu poate preciza ce anume va intimpina omul in viitorul lui. Minciuni, pareri amagitoare pot insira multe si mai mari si mai marunte, dar a prezice viitorul adevarat al omului, nu pot nicidecum.Pentru aceia chiroghicirea in palma cu tot numele ei rasunator, in realiniantia tate este o superstrfie ca si celelalte ghicitorii cu privire la preziceetc. totusi, viitorul
. . .

stun a |i ^t e stunta si cremnta tele Scnptun acea putere, hotarind sa Domnul Dumnezeul tau
.

to^.^^^&
,
.

fQ^^T^Z^^^nea^ ^^
ug

ffiu ltS

sint

^HJgSSS a niciunui lucru

ata

*teVme\

(E?

rea viitorului

I-A PREZIS...

IADUL

socotit ca sint oamenii care au Desertf- mincinosi? ueser^i " ,cirmuitoriA dumnezei luna, ^telele'k sint (soarele cerului 432-72; natorii
'

De-mi spui cit am sa traiesc Cu bani multi te rasplatesc Zise un rau domnisor, Catre un prezicator.

Hei, sa-Ji spun tot viitorul Raspunse prezicatorul. Ani vre-o 80 vei trai Si mult te vei imbogati.

fffV>%*

648
T

Vama

a 15-a

desclntecelor, ghlcitoriilor

?1

a farmecelor

649

V a pierde pe cei c<? fac asemenea fapte (2 Lege 19 10- 1 3" . r 4 21 5 23 5 Ier 7 18 8 44 25; 19 75 ft F Ap. 7 * 7 42-43). Voi mmici - zice Domnul - pe cei ce se inchina pe acoperi|iirile caselor lor ostirii cerului" (adica:
^n t
.

T IV%

'

>

>

soarelui, lunii

si

stelelor). (Sofonia

1 5).

ei...

bilonulm cazut in felurite superstitii, infruntindu-i, le zice la tot sa ceara, sa apeleze la astrologii lor, spre a-i mintui". Sa se scoaio sa lasa la iveala, sa te mintuiasca pe tine cei ce impart cerul prezicatorn dupa stelele cerului, dupa luna noua.sa spuna tie ce va veni asupra ta. Iata-i ca pleava pe care o mistuieste focul, asa vor aiunee
(Is.

Marele Prooroc Isaia, prezicind caderea Ba-

47

IS 14).

>

pe

aflS ?i PP orul nostru dimpreuna cu o carte cu 5 de mvataturi, alcatuita probabil in Alexandria, sub numele popular de: Gromovnic", Planeta", sau Zodii". In o parte a ei se arata trei rinduri cele 7 planete: Saturn, Jupiter, Marte, ^oarele Venera, Mercur, Luna, ghicitorind felul vremii in fiecare zi a anului, bolile oamenilor, rodnicia ori nerodnicia pamintului mfluenta asupra vremilor si felul firii oamenilor care se nasc sub tiecare planetl Mul^i din cei ce au urmarit cu aten^ie cele scrise in planete si realitatea, s-au dezamagit si au pus cartea cu ghicitoria sau multele preziceri false pe foe, ori au distrus-o si aruncat-o
1

PR ^f' astfel

cunostinte ascunse nustenoase, pretind ca influentele planetare, -zodiace, sint un fel de destm asupra vietii omenesti. Sustinerile acelora se potrivesc cu popularele credinte desarte, dupa care fiecare om s-ar naste sub o stea, buna ori rea, care-i in strinsa legatura cu soarta lui Apunerea stelei aceleia, dupa credinta lor superstitioasa, arata stingerea norocului; lax caderea ei arata moartea lui. In legatura cu superstrfia aceia astrologica, exis'ta la multe
f s

cele aratate vedem clar ca numai Dumnezeu cunoaste vutorul fiecarui om. Ocultistii, cu presupusele lor

Din

va fi rau pentru va tuna in numaral berbecului dinspre rasarit. multa. )K)por... pieire, robie si taiere Zodiacul se ocupa cu parerea ghicitoreasca. a feluntelor evemmente din cursul vremii fiecarei zodii, si cu feluritele firi, vietuiri vremea aratata. in fiecare din cele 12 zodu, !pi virstei celor ce se nasc in arata cu deacu credi^a desarta ca: zodia in care se afla soarele, ar aceea, vremea in senasc tnanuntul firea si viata deosebita a celor ce care la pina virsta si cu bune sau rele cu feluritele intimplari scorpiei zodia in ajunge fiecare din ei. De pilda: daca cei nascuti popor, influentati tree de 44 ani, traiesc 99 ani. Multi oameni din observatu de de cele aflate in cartea aceea, si-au format felurite anului si dm ghicire a viitorului, vremi sau intimplari din cursul zodiacelor cursul vietii omului. Pentru demascarea minciunariilor aducem aici de fata un anumit caz din Sf. Scriptura: nasterea fragemeni Isav'si Iacob din Rebeca, so^ia unica dar stearpa a
.
.

tilor

Patriarhului Isaac. Isaac si Rebeca, dupa casatoria 20 de ani, fara a dobindi copii. Patriarhul Isaac s-a Rebeca, care era stearpa. Domnul 1-a ascultat si ea a gemeni. Cei dintii nascut avea tot trupul acoperit cu apoi a iesit si al doilea i-a pus numele Isav (paros)
;

lor,

au

trait

rugat pentru nascut doi fn par, de aceia care tinea cu mina de calcii pe Isav, de aceea i-a pus numele Iacob (eel ce tine moment, de calcii). Acesti doi frati gemeni, nascuti in acelasi ceas si salbaminioasa, fire o aveau niste iiri cu totul deosebite. Isav era Asijderea pasnic. si uritoare iar Iacob era o fire blinda, linistit
tica,
si
;

ap5.

A doua parte Prognosticul" influentat de planete si de zodii, cu parerea ghicitoreasc^ a schimbarii vremilor din toate zilele -cursulm anului si evenimentele in legaturi cu aceea. De exemphr bub planeta Saturn, lanuarie, in ziua 1 cald, 2, 3, 4 cea^a, de la 5 pina la 16 ger. Daca in ziua Anului nou se va rosi cerul sau zorile spre rasarit, ar insemna vSrsari de singe, rSzboi si ploi multe in anul acela... Agolo acea carte arata ghicitorefte cum va fivremea
. .

omului; ci numai Dumnezeu. Si Dumnezeu nu zodiac pentru are nici o trebuinta a Se conduce dupa planeta si a inzestra pe fiecare om ce 1-a creat si-1 aduce in lume, cu: fire, vietuire si virsta dupa cardie de planete si zodii. 'Din acest loc scripturistic si alte multe si nenumarate cazuri zodule asemenea, din trecut si prezent, reiese clar ca nu planetele sau vieinzestreaza pe oamenii ce vin in lume, cu felurite firi, damn, eare contnbuie tuiri i virste ci numai Pronia Dumnezeiasca, la Asa dar, rau. la sau bine la lui inclinarii ^fiecare om prin felul cu trepetnicile pronosticurile, zodiile, planetele, Gromovnicele cu
vietuirii si virsta
;
. .

lor. urmasii lor au fost cu totul deosebiti in firea si vietuirea felul firea, De aici reese clar ca nu planeta, nici zodia rinduieste

tiecarei zi din cursul anului: senin, pk>ak, vint, furtuna. brama nor, cea^a, bme, mnsoare, etc. Dar ghicirile aceleaprezise in planeta

zodi^ cu vremea

fiecarei zi,adeseori s-au aratat mincinoase. paTtC a Car* U afani ata e 12 zo corespunzatoare celor P io i i 1Z lum ale anului Gromovnicul", se ocupS cu ghicirea viitorului legatura cu tunetul din anumite zodii. Asa d.p. acoio scrie; De

feluritele mincinoasele talmaciri ale feluritelor semne, vise si toate multele ca si foe, in ars de vrednice sint ele, ghicitorii mincinoase din care se Efes, dm vrajitoriter ale vrajitoresti si voluminoasele carti 18-19). Ap. 19 arginti (F. de 000 50 ridicau la suma colo'sala de In a patra parte este Trepetnicul" cu paruta ghicire a clatitimpla, grumazul.urecliea rei feluritelor parti ale corpului omenesc: -Dar si aceea este o superstietc.. etc. ochiul, coada ochiului, geana, si scriitorn bisencesti: Parintii tie pagubitoare si prime] duitoare.

^
;

650
Ciril al Ierusalimului,

Varna a 15-a

A
rile-

desdnteeelor, ghlcltorlilor

$1

a farmecelor

651

Origen, Vasile eel Mare, Ambrosie, Epifanie si al^ii, au combStut pretinsa stiinfa (astrologia), care credea cfl exista o legatura intre via^a omului, intimplanle de pe pamint in legatura cu stelele cerului, dupa cunostinta carora s-ar putc;i cunoaste viata cuiva si a-i prezice viitorul. Biserica cunoscind c& acea stiin^a este mincinoasS, vat&matoare, pagubitoare si primejduitoare fiilor si fiicelor ei, a rostit anatema asupfa astrologilor,
planetarilor, zodiacilor
seste
iar pe cei ce se ispitesc a-i aseulta, ii canoni20 de ani si 6 ani (vezi pp. 620-625; 629-630, d.a.c). Gromovnicul cu planetele, zodiile... Prognosticul, Trepetnicul cu con^inutul lor superstitios, socotite ca eretice de Biserica noastra, fund introduse de bogomili in {ara, au fost osindite si puse sub afurisanie. Deci, nimanui dintre crestini nu-i este iertat a le avea, nici a le citi, nici a spune altora ceva din cuprinsul lor.
;
. . .

se trimite pentru a promineral, argint viu care se vfajeste si otravitoare lam, matraguna si alte buruieni voca boala vegltal
;

animal, creeri

de dine sau de pisica turbata s.a. cutitului ce consta in inliIn oopor se aude des de fermecarea dupa u?a, care se crede ca gerea unui cutit fermecat in vatra sau sau barbat, dupa care acea perle infige in pintecele cutarei femei i-ar durere in mijlocul pintecelm ca si cum soana simte o groaznica g adeseon termina se grozava fiinfipt cineva un cutit. Durerea aceea boala^apendicitei, care fost a adeseori insa cu moartea. Aceasta necunoscuta nici ca nu se vindeca decit prin operatie. Boala aceia, mul}:imea supersti^iosilor pe seama boala, nici ca leac, a fost pusa de
-1 fermecatoarelor sau a punern cutitului. ae ia tarma mort, de mma cu adeseori BermecStorii lucreaza mortilor, picioarele mormint, funie de la spinzurati, piedica de la ocultistu ca se lac, arata cum sau fac, se s a. Ori cum s-au iacut si se superstitie. Raul facut de farmece Ldinta in farmece este sau prin contrafarmece, crede in popor ca se poate nimici numai ca rau pe rau nu se superstitie, o desfaciit inters. Si aceasta este intunenc; ci numai; da afara, si intunericul nu se alunga tot cu Asa si farmecele, oricit ochu. Mmina. Si apoi, corb la corb nu-si scot numai prin anualunga pot ar fi de mari, rele si prime]dibase, se
.

Era pe vremea cind se treera cu Mihai Badan sta la indoiala, dacS trebuie sau nu, sa treerein acea zi. Tot gindindu-se el asa, ii veni o ideie sa consulte planeta, in care se pricepea sa citeascS de minune. DupS o indelunga socotire, ajunse la concluzia, ca ziua aceea va fi framoasS si vremea linistita. Ajutat de feciorii s&i, scoate in arie mai bine de 100 snopi de grtu, aduce in graba caii si lucrul incepu. Dupa amiaza, cind apfoape toate paiele fuseserS. scoase, rSminind numai grauntele si pleava, vremea se schimba brusc. Nu avurS tirnp sa stringS gramada la stejar, caci se porni o ploaie de parca turna cu galeata. Orice osteneala fu za~ darnica. Sub ochii lor, griul fu maturat si dus la vale de siteaie.
caii.

PLANETA L-A SArACIT.

Dumnezeu. mite molitfe care sint in Biserica lui Testament a Dumnezeu prin Sfintele Scriptun ale Vechmlui nu El zice ^ermecatoarea interzis cu mare energie farmecele, e ou mdeletnice? Cel ce se trebuie lasata sa traiasca" (Es. 22 18).

De

obicei ploile torenjiale

moasS. Cu amSraciune

{in mult, si se f&cu iarasi vreme fruin Suflet, Mihai se duse acasa, luS Planeta

nu

farmece

o stropi cu gaz, o puse intr-un par si-i dete foe. S-o vada toata lumea ca e mincinoasa", zicea el (*).

Am
p)

crezut In farmece? (p)

CREDINTA IN FARMECE UCIDE SUFLETUL.

rele,

uriciune cu alte practici superstitioase, este idolatrizat Manase, lui^umnezeu" (2 Lege 18 10-13). Imparatu vorfarmece, desarte: desemtece, si dedat la felurite indeletniciri caderea a fost pedepsit aspru de Dumnezeu cu biri cu mortii. -Dumnezeu prin ProoK>cul robia Babiloneana (2 Paral. 33 3-14) cufundat in felurite^superstitii, Isaia anunta pieirea Babilonului (Is. 47 9-U). care se gasea si multimea farmecelor
si

mamtea

Farme-

cele, supranumite si facaturi", solomonii", sint o ramura a magiei negre, pe lingS care se intrebuin^eaza" si buruieni veninoase si otra-

yuri,

pentru a provoca

boale groaznice

si

mor^i cumplite. Desi

intre vraji si farmece n-ar fi nici o deosebire, totusi este urmStoarea: Vrajile sint anumite lucrari rau-fac&toare, facute de vrajitoare in tovarasie si contact direct cu diayolul. Farmecele insa sint niste pregatiri anumite fScute de vrajitoare, ale cSror lucrari pagubitoare
sint atribuite diavolului, care

cei care le Persoahele care se ocupa cu vrajitonile si la putenle diavoalearga ei deoarece sint un fel de negri apostati; alerga la Dumnezeu sa Hifaptuiasca lesti pentru a face r,au, in loc de a Hnele, pacea si statornica fericire. Indiferent lor este mtreaga, nu operante, ori ca diavoM vine sau nu, vinova^

intre

consuM,

**f ^J
.

ca

si

pedeapsa

ce-i asteapta.
si

Dumnezeu Cuvintul mtrupindu-se

nu lucreaza prin contact

direct, ci

obligat de puterea magiei a formulei lor, substantelor otravitoare cu care se prepara, si a feluritelor obiecte care insotesc farmecele. In pregatirea farmecelor se intrebuin^eazS otravuri din toate regnu-

ne-a dat porunci de mintuire si Lui, a cura^at lupe unde a patruns adinc Lumina Evangheliei mtre care si de superstar!, mea de idoli, de puterile diavolilor, de lui Dumnezeu, A-tot-puternicia farmece. Ei a facut cunoscuta
la

lumea aceasta, idoWor Un ratacurea din scos ne-a

vietumd
in

.*.

vremun Care trebuie sa alerge Crestinii in orice

si in

on ce

loc,

IW.

V.inva a 19-a

A Lumina
lui

desclntecelor, fhlcitoriilor

?i

a farmeeelor

653

cind se vSd in nevoi. Sa ne folosim pururea de care Iumineaza tuturor.

Hristos

Unde -urSu^aTul " mblariIe Pe dniniuri dupa vrajitoare, pierdea mult tirnp in paguba muncii de la cimp, incit intr-o buna zi Mitruta se vazu intr-o stare vecina cu disperarea. Din om cu stare aiunsese in sarScie, si cum un rau cbeamS pe altul a sUn 5 boala, dm care nu s-a mai ridicat duc tde 'desarte si incapatinarea de a nu le parasif
-

Sr f*S l^^Z^C^S^ dea^t ^

22a

Mitruja Ciobotaru era fruntas in satul lui, muncea si Se "U e t0ate Un 1UCIU fl Cam St * ca era WerT^Tos din f? rt G necaz sau i se intimpla fa vite sau in pasan dadea vina pe dusmani, care-1 pismuian si-i aruncau far niece, facatiin. Era o mare scadere pentru el, ca nu cauta sa afle ts a h e a putea iua masuri Bl atl fmnta?i * Satului ameni mai dez?, PJ ? isi mjectau gSmile contra holerii, porcii contra brincii P 8 ?i tar murea vreo Pentru Qobotaru toate acestea erau prostii. El stia una si buna -dusmami nu-1 lasau sa traiasca. Din aceasta pricina mereu il me nd duP* cu sticle prVbuzunare ca sa- ?1 mtoarca si sS-sr , faca de norocire. Cum auzea de-o vrautoare ?1 ^ ricit de deP-te ar fi '? aceasta truda, norocul lui incepuse sa-1 pSraseasca dea binelea Pnmavara one altul cara gainile moarte cu sacul, decit el Pordi 1

cu ZILE. LL

m^ iVlf
IT
-

AlTJRA L "A BAGAT !N PA MINT

il sleies^te. de aseintrebuinteaza cositorul, pe care descintindu-1, foarte activ menea ? i mercurul, supranumit in poporargint viu

si

2& ^"
'-

11

P^bS

P"W,

St^Shlf ^;

S7

wtnir

Tr^T
'

S^L
5SS

>

Wia

piaintrebuinteaza si anumite substante chimice si frati, s.a. noua singe de tra vinata, piatra acra, cirmizul, sasul, aceasta amelioran, Daca uneori s-au Obtinut unele leacuri sau unora din buruieni, on pnn s-a facut fie in puterea vindecatoarg a vremurilor pnn descintece sugestie sau autosugestie. In cursul convmgerea ca se va i se da bolnavului in lipsa de doctor Cu toate face sa^tos vindeca, se incura]a, il incredinta ca se -in loc de a alerga acestea multi din cei ce s-au dus la descintece se. descinta de buba, s-au omorit cu zile.
:

buca^ia. Descmtatoarele foarte otravitor, pe care-1 da pe cale

f armaceutice

mai

la doctori invatati bolnavul de dalac, eel

5rf^23

"**

fcrtTgfe

^^

cW

Am
vecfa.

crezut in descintece? (r>

vri? Ek ?^

CA UL DESClNTECELOR. T o superstitk in legator* sint

-

Descintecele

sint

foarte

cu magia alba deoarSe

de guser, eel cu pneumocu anghinl punerea cutitului la ermpel, de nie sau apendicitS, de junghi sau a-1 obtoj^cu .faka de brinca, la tetanos, a-1 descinta de fgfcfttyl V Bolile felunte, mai zile. cu cal fierbinte... inseamna a,l omori cunoscaton nu doctorilor aratate ales cele microbiene, trebuiesc invata ca, la ne Scriptura babelor descintatoare. Dumnezeiasca Dumnez cu la alergam sa suferintek sau bolile noastre trupesti T$25 4p|^4 102 3-4, Biserica Lui si la doctori (Es. 15 26 23 Is. Sir. 12-14, 1465; 4 Imp 5; Is. 38; 39 1 ;Lc. 5 U; 17 pe Israeliti desavirsire Dumnezeu, prin alesli Sai, a opnt cu (Lev. spruce 19 37 se a merge la vrajitori si descintatori, ca S a nu smt descintatoare, Num 23 23). Cei ce se due la vrajitoare sau 20 -rtea ^ , cu pieixe ^ev omoare se vraii sau descinta, sa lui Dumnezeu (2 Lege inaintea uriciune sint si altek de felul lor, mvatavoieste ca poporul Sau sa ramma 1 8 77-72). Dumnezeu de mollpseasca deci S a nu se tura Dumnezeiasca a Mmtuitorului Israeht Poporul 18 19). superstitule neamurilor idolatre (2 Lege desemtecele vraptosuperstitule, a du P este sfatuit sa nu se dea
difterica,
. .

&-*&

***** L

(^

^B^! g.U**^
^
m
;

riile,

ghicirik, credint ele

dr^ti

!'

Peiltni a Vindeca uneIe

boK sau allunga

fir

inaintea lui
spiritele

Dumnezeu

(2

smt uriciune Lege 18 P-73; comp. Dan. 11 35-38,

ale idolatrilor, care
:

APC

leaculm, se

adusa de la 3 7, 9 izvoare, care se mesteca cu un on cu un fir de matum, cu fusul, cu cu itul,

de busuioc

pun uneori
bub
(

miere, sare

Jda isdat)
?I

panaiau V^ior (pentru buba cea Vea' P S) antTl^i COatra urechelnita ?ft ZthfS^%Tf ^P.^ d^re de stomac,
CT

S .aentxu t in apa ce se descfata: dCrbum a^rfa^on usturoi, faina sau alte diferite buruieni p

oJgS
;

r odolean odSf,

patlagina

/ (pentru epilepsie, boala copiilor), sapunul calulu (buruieni de brinca)... Din metale

101 )'

^ ^
<

descintecele si feluritele superstitn tolice si patristice, a osmdit descintatori si pentru aceia cu kgaturi, canoane si pedepse pentru Descintatori! si cei ce merg la ei care alearga la descintecele lor. apeleaza la^ puterea lui sa se descLe, desi uneori aceia a la Sfin^i desigur, pentru la Maica Domnului, la Sfinta Cruce,

vechi aposBfefrica^oSra Crestina Ortodoxa din vremurik

D^

frigurilor),

intestine,

Cuvmtul lui insela si a se insela), totusi, nesocotind niste rSduielik Bisericii Lui, devin si sint

deStatoarek

rmduit in Biserica Dumnezeu, pentru kcuirea feluritejor boll, a ImparDumnezeiestei a si SdTaina Sfintului Maslu,Taina Pocaintei

-^W^^S

Dumnezeu

si

^
654
tSsanii,
Bisericii

Varna a 15-a

farmpcelor desclntecelor, ghicitorlilor tf a

655

anumite

ectenii, rugaciuni i

anumite persoane
vrSjitoarele,

Preo{ii

(lac.

74-75)

deci,

descintatoaiolc

(fiindca sustin o superstitie si impietate fa{a de Dumnezeu prin nesocotirea rinduielilor puse de El in Cretinism) ilu trebuie a fi

nicidecum intre

crestini.

pu

mAtusa credulA in descIntAtori. Mo?

era

Ghiti Schio-

un batrin

sarac, dar siret nevoie mare.

Matusa Maria, ne-

dat sfir^itul pe cind h S il ^treba boxeru Ghita" GMa. Cum merg* lucrurile parca se mai uta mare boierule, cind dete cu ochii e el. De, de-abia stapimndu-si nsuL Pomi dumnezeu raspunse mos Ghita, pesta porcina nu se vmdeca cu !Sa au munt pina la 3ml; caci
re

in carta boierului^i do la vrajitoare, intra tantos stropeste cu apa care-i pe drentul la oborul porcilor;
toarefi

*Wj dm
sticla

aceau

lat 1;

citiva

/an

ropea mos

\^^

vasta lui, o fire bolnavicioasS, se topea din picioare. Siretul de unchia, care simtise ca" baba are ceva argint in fundul l&zii, prefacindu-se ca-i vrea binele, o convinse sa-i descinte, adica sa-i

dea

ce se poate trage

GniSpSerea S?^ i^ea^ dm

ele
!

descintecelor ? i folosul

(*)

doua bancute ca sa meargS la vrajitqare. Pe vremea aceea cu doiiS. bancute de argint faceai lucru mare. Luind o sticla" de-o litra, mos Ghi^a o intinse la vrajitoare, dar, dupa cum ii fusese gindul, nimerf
la circiuma.

Am

(s) crezut in amulete, talismane?

luati pentru descintat, pina catre seara, cind se trase spre casa. Dadu

Cu banii

mos Ghita
pe

tuicani

la cis'mea.

si-i puse un fir de busuioc in gura. Ajunse acasa, dar prefacindu-se oarecum ca-i tare obosit de drum, mai ales ca* se ametise binisor de bautura. Tine, bre matusS striga el intinzind sticla. Auzi, sa te inchini diminea^a la Icoana de trei ori si sa gusti apoi pe nemincate din sticla tot de trei ori.-. Asa facu biata femeie. Peste citeva zile, mos Ghita ciipind siret, intreba: Ei, cum merge treaba matusa?" De, ma omule, sS. nu zic intr-un ceas ran, parca mie mai

umplu

unde

"TsUPERSTITIA AMULE JELOR, TALISMANELOR, corespunde UN FEL DE IDOLATRIZARE. Numireaamuletului obiecte mici
latinului

ESTE

sticla

cu apa

amuletum. Amuletele turnate pe care se afla gravate

nuri Steffi

sint niste figuri ale planetelor si

;&m^

a altor cor

pe care se afla Asiiderea sunt si niste pietre scumpe semne anumite feluri, cu ?"p ate und, Htere aranjate in ia margelele sau salbele, le atnna ca ata pe Toate acelea insirate de. bucati si erau 50). Amuletele mai rft ve Z1 Die! Encic. Fc. Pde felurite plante, nervi ? i oa e radacini perilm nt piele de vitel, gindul oamendor ^Ubh litere rinduite dupa

cabato

bine!

Te
leacul!!!

prSp&deai cu

zile,

dac& nu

ma g&seam

eu

sS-ti

aduc

BOIERUL* SARACIT PRIN DESCINTATORI.

Boierul

Du-

mitru Lascu, om cu dare de minS, avea crescatorie de porci. In toiul verii o boal& cumplitS se incinta intre porci, care mureau pe capete. Mos GhitS chiopu, mirosind c este rost de invirteala, apare inaintea boierului si avind aerul ca-i poarta interes, il ia la rost: Bine, hoierule, ce stai si te uiji cu ochii cum $i se prapadeste averea?"

Dar ce fac GM^? Auzi verba pe dumneata,

$$.

ce sS fact? Trimite

cum face lumea, s&-$i mai descinte, sa-ti nu Vim cS nu este bine la casa dumitale? Se oferi apoi chiar el si piece indatS, dupa ce mai intii lua de la slugi o sticlS goala, iar boierul ii de-te un pol. Pe vremea aceia cu un pol Cttmpgrai un juncan> asa cfi mos Ghh;a 6 nimerise. Merse pint In satul vecin, se indestula de bautura, si cu restul isi cumpara tutun pentru mult titnp, doar nu era sa faca niscaiva averi, cum nici n*t fSeut. A doua zi a potrivit timpul cind trebuia sa se inla vrajitoare,

dumneata mai intoarca,

si

ele, dupa anumite litere si cuvmte sense in de plumb, cositor scumpe obiec te, placi de metate norme. Ele mai eonstau din miei ae oase soare, luna\ planete, constelatii, De care Sint imprimate: P teifm de inimioare, :dolasi pasari, diferite figuri: ade vere? te ca amulete. crestina, Tatian Askianul, in scrierea sa cum gresit se creae extraordmare, nu'sint forte sau puteri active, demonilor. ale perversitatn, ale 3e unh: ei'sint niste unelte pagmu idosus, de mai Prin obiectele acelea superstitioase chiar boll ?i nevindeca eu ele felurite latri aveau pretentia ca dragoste vrajmasn, ca servesc bunia ca evita felurite primejdii si convmgen superstitioase, felurite azi si Exista in ura' in rahdare. ele anumite puteri rn^e "in ino"se, ea amuletele acelea au in Parta fen persoane e care sTranaturate sau extraordinary de a ba pnmejdn, farme.ee, accidente, boh, de Murite rde, vrajitorii, mmemoasa, credinta foarte rea, foarte chiar ? idemoarte. Aceia e o primeidioasa si pierzatoare de Suflete.
=

SeVntecu

S,

^ze

dupa unii Talismanul. Numirea Talisman", ji tetesma grecescul la de deriva in hmbile orientate. sau de piatra niste fragmente de sigur idoiatru. Talismanele erau corpun mSal pe care erau sapate unde plante, superstitiosii mai Acelora, magice. figuri cabalistice si caractere
isi
. .

are

ongmea

c****

65(5

Varna a 15-a

desclntecelor, ghlcltoriilor

?1

a farmecelor

657

din toate paturile omenirei, Ie atribuie pe nedrept anumite puted magice, supranaturale. Multi cugetind gresit ca ar avea in ele proprietatea de a apara pe oricine de felurite rele si a-i inzestra cu puteri miraculoase, supranaturale si izgonitoare feluritelor boli, le purtau la git. Unele talismane erau formate din pulbere marunta de oase de animate, pastrata in cutiute si purtate la git de superstitiosi; In vechime erau niste talismane formate din anumite cuvinte evanghelice, Numele lui Dumnezeu. .. pe care le purtau boierii Romani, chiar si unii voievozi, cu credinta ca-i apara de loviturile sabiilor, sulitelor, topoarelor, ghioagelor', de raniri, infla;

man supranumit

prosteste al norocului" pe care il intrebumteaza frunzisoare, pe care-1 femeile si fetele. este trifoiul cu patru sau cinci si alte tiganci Badanaresele poarta in buzunar sau alt-undeva, ca talismane: neintelepte vrajitoare, aduc i dau femeilor si fetelor de vita plesos cue cap de felurite ietburi, radacini de buruieni, de aparatoare smt ca lor si alte nimicuri, eu balmajelile nita
.

i multe prostanace le cumpara cu de vra]ma?i, de rele. _^ bani grei, haine si alte lucruri de pre^. acelea inerte (neCredinta desarta ca talismanele, lucrunle ele ca 1 idolii fara ratiune, fara puteri
boli,
.

matii, ulcere, friguri, s.a. Talismanele cu planete, constela^ii, inimioare, foi de trifoi si alte felurite figuri, se poarta la git cu lantisoare si snururi fine. Altii le poarta in buzunarele de la piept, in carnete sau in cutiute; sau infasurate inpinza ori hirtie. Talismanul eel mai bine cunoscut
si intrebuintat de toate clasele sociale, de femei, fete si copile, este martisorul de 1 Martie. Acesta a cucerit aproape toate inimile, dar nu ca protector; ci mai mult ca podoaba, fantezie. Unele femei si fete, il poarta cu credinta desarta din popor, ca va fi alba si rumena in toate zilele anului. Martisorul este un fel de talisman pagin, reamintind planeta si zeul idolul Marte, zeul razboiului. Poporul de la sate, neavind cu ce-si cumpara talismane pretioase le inlocuiesc cu cite ceva mai ieftin, pe care le are la indemina. Asa, un fel de talisman este firul rosu sau panglica rosie, pe care o leaga in jural motului copilului, cu credinta desarta, ca sa nu se deoache! Asijderea se mai atirna copiilor de git: un snur rosu, o banciita de argint, un bob de tamiie neagra. cu credinta superstitioasa, ca: are sa le mearga bine". In unele parti se pune la gitul copiilor o aluna cu argint viu turnat in ea prin orificiusi astupat bine, cu credinta desarta, ca sa-l fereasca de boli". Unii cretini si crestine isi alegeau ca talismane: Epistolia si Visul Maicii Domnului, pe care le purtau la sine ca sa fie feriti de rele, si femeile irisarcinate ca sa nasca usor pruncul. Dar si aceia-i o superstitie, pentru ca numai adevarata credinta in Dumnezeu, insotita de fapte bune, ne scapa cu adevarat de multe rele i nevoi.' Alte feluri de talismane la sate, sint: pelinul pus si purtat in briu la Rusalii, cu desarta credinta ca sa nu-1 piste Rusaliile, sa nu-1 ia Rusaliile! Asijderea, unii poarta usturOi la briu, ung cu usturoi: usile, ferestrele $i alte lucrari, cu credinta dearta ca asa facind: fereste casa de a intra in ea strigoii! Fereste oamenii de strigoi". Talismanul femeilor supersti^ioase este planta Navalnic", pe care fetele o poarta in sin, cu credinta desarta ca ar avea puterea de a face s5 navaleasca la ele pe^itori din toate partile; iar femeile cu superstitia ca ar avea noroc in dragoste". Un alt talis:

care nu erau decit niste paeinilor (Ps. 113 72-76; 134 75-75), actiyi prin zeitatea ce^si-o statui nemiscatoare, desi erau socotiti mselatoare. Cred ca nu inchipuiau ca locuieste in ele), este foarte idoli in mmiatura. exageram cind socotim ca talismanele sint niste mtr-o oareapostati niste Cei ce intrebuinteaza talismanele sint obiecatnbue adevarat, nu care masura, deoarece fiecare crestii rnsanavmdecare, ajutorare, telor neinsufletite puteri de: aparare, le are si le foloseste cum Dumnezeu Singur tosire, pe care numai cred in talismane, smt un fel de stie El mai bine. Talismanii, care Africa, salbaticilor idolatri fetisisti de prm
intr-insii anumite spirite care cred ca idolii lor groslani au Asadar, fiecare crestm, in feluritele trate cu puteri supranaturale. lui Dumnezeu, prm rugacmni, sale trebuinte, sa se adreseze numai Sf. Maslu, felurite molitfe. .. talismane este o Nadaiduirea in minciuno-puterile feluritelor si A-toateCreatoruL Dumnezeu de boala rea a necredintei fata sau Talismaneie vesmce. si vremelnice Tiitorul, care atrage pedepse Dumnelui ajutoral in necredintei amuletele, sint semnul vazut al deochi la copn 1 aniCine poarta farmece si ierburi (rosu de zeu de junghi) la grubaere brinca, pelin la Rusalii, tiduli de male lepada de dmsul, va se de iar mazii lui, are parte de slujirea bozilor, acestea dupa purta tot le va sa se primeasca la Precistanie iar de le lepede de sa vrea invatatura dintii si dupa a doua, si de nu va (P.B.G. afunseasca) (sa se la dinsul, sa se desparta de Biserica"
.
.
>

trebnice, nedestoinice,

idolatri

cam asemenea

mzes-

.-; \... si mfiereaza cu toata aspriinfierat a CrestinS noastra Biserica deoarece pagumea practicarea aceea pagineasca a talismanelor, Parinti ai Bisencu si Smoabeste si primejduieste Sufletele. Sfintii afurisame si anatema dele primelor veacuri au aruncat: Western, talismane (*), asupra celor care faceau si fac uz de asemenea

o.

116 (132).

'

Am
)

crezut In spiritism? (s)

SPIRrriSMUL, NECROMANTIA SAU VORBIREA CU obicei paMORTII. Vorbirea cu mor^ii sau necromantia, este un

658

Vamn

A
a 15-a bit

dcsclntecelor, ghicitorlilor $i

a farmecelor

659

catos, vechi si stravechi. Asa, cu vreo 13 secole inaintea erei crestine omnul Dumnezeu ii porunceste lui Moisi Vorbeste intregii adunari a lui Israil: Sa nu alergati la cei ce eheama mortii. ca daca vreun Suflet va alerga la cei ce eheama mortii, il voi pierdo
'

din poporul Meu" (Lev. 19 31 20 6). De aici reiese ca superstitia sau pacatul yorbirii cu morrii era obisnuinta veche la popoarele pagine de pe atunci, care se ocupau si cu vraptoria aceia. Sint vreo 114 ani (1846), cind in America s-a ivit spiritisrnul, doctrina oculta, dupa care se zice ca Sufletele mortilor, prin anu;

mite operatii, apar si stau de vorba cu cei vii, prin mijlocirea unor persoane, numite: mediumuri. Spiritele acestea isi manifests prezenta prin:
a)

Alji Sfin^i Pannti, ea in numele lui Samuil, inselind pe Saul. ca Dumnezeu, sustin Mediolanului, Intre care si Sf. Ambrosie al pe Saul, apedepsi spre independent de arta magica a necromania, si IUe Moisi facuf a cum d.p. asa face sa apara figura lui Samuil, facui or a El aici dar Fata, la deasupra Taborului la Schimbarea adeinnd adevarata, mai pare ininune. Aceasta este parerea care lui Sirah, care vorbmd de verita si de Intelepciunea lui Isus fiul a proorocit Si a aratat adormit, Samuil, in sfirsit zice: Dupa ce a pammt mtru proodin sau glasul imparatului sfirsitul lui, a inaltat Sir. 46 23). Asa dar, (Is. poporului" rocie, ca sa piarda faradelegea necromanopera o e nu refera, acesta, la care spiritistii se
_

faptul

lovituri,
-

b) miscarea fara contact a obiectelor, c) ridicarea in aer a persoanelor si obiectelor,

d)
e)
f)

descopera lucruri din trecut, prezent

si viitor,

comunica prin

scriere directa,

prin mijlocirea medium-urilor.

mantica; ci o minune. Lei mai La noi Romanii spiritisrnul nu are multi membn. Istrate, dr. si Hasdeu multi cerceteaza sedintele lor din curiozitate. asemenea Spiritisrnul, au facut parte din membrii spiritismului. creste, alte on descreste. noptilor intunecoase de peste an, uneori spiritisrnul mai spnPe ling& multe devieri de la dreapta credinta, scripturistice rastalmacite de ei jineste si reincarnarea" pe baze
. .

America, intre care si celebrul Edison, s.a.; dar,s-au ridicat si multi impotriva lui, unii cu prestigiu stiintific. Acestia de la inceput au emis parerea ca spiritisrnul este o inselatorie, o superstitie, si au dreptate. Precum am vazut si vom vedea si mai la urma, vorbirea cu mortii este interzisa in Vechiul Testament cu cea mai mare asprime. Tovremurilor noastre, care sint mostenitori directi pentru a-si legitima activitatea si existenta, cauti sa-si afle sprijin pe Saul la vrajitoarea din En-Dor (1 Imp. 28 7 19). Dupa ce imparatul Saul departase din Israil pe cei ce vorbeau cu mortii si pe ghicitori, vazindu-se intr-o mare strimtorare, alergS la o vorbitoare cu mortii in En-Dor. Prin acea v^ajitoare, Saul chema Sufletul marelui Prooroc Samuil, ca sa-1 consulte cu privire la soarta armelor ca era in razboi cu Filistenii. Spiritul chemat apare, vesteste sfirsitul trist al lui Saul si invingerea A ? tirilor Israelite de catre Filisteni. Dumnezeiasca Scriptura istorisind aceasta, arata simplu ca este vorba de aratarea reala a lui Samuil. Sfintii Parinti combatind faptul acesta, nu sint de o singura parere. Astfel: Iustin Martirul, Origen, Atanasie din Antochia, s.a., cred ca Samuil a aparut in adevar, insa prin puterea diavolului, care mai inainte de pogorirea Mintuitorului in iad, avea putere si asupra Sfintilor cazuti acolo in stapinirea sa. Apologetul Tertulian, Sf. Vasile eel Mare, Grigore de Nisa, s.a., cred ca diavolul a luat infatisarea lui Samuil, si astfel a vorbit cu Saul. Sf. Eustatiu al Antiohiei, Ciril al Alexandriei, s.a., -cred ca vrajitoarea graitoare cu morrii n-a vazut nimic, dar a vortusi,
spiritistii

Spiritisrnul a facut citeva milioane de adepti in

cit

ai acelei superstitii, poate

_+:; mortii Dumnezeiasca Scriptura osindeste aspru,, grairea cu paginii in practicarea superiesita din magia neagra, stiind ca infernului, nu ale cerului, deci pe tiei aceleia, invocau zeitatile desavirsire spintismuL Astfel, draci Pentru aceea si interzice cu ghicirea sau vorbirea cu Insusi Dumnezeu opreste cu porunca Sa alergati la cei ce eheama mortii" prin trimisii Sai, hotarind: Sa nu sisanu'vaintinaticuei" (Lev. 19 57). Ghicirea cu mortn, mortii
.

se poate

de

gresit.

ca

descintecele, ghicirea dupa celelalte practici superstitioase cositor varsat, papagal, soarece, stele in carti, ghioc, bobi, cafea, maruntae, dimpreuna cu cei ce le felurite pas&ri, animale dupa uriciune inaintea lui Dumnezeu fac si cei ce alearga la aceia, sint
si
:

de vor chema mortii jvor 2 Lege 18 77-72). Barbatul si femeia, moara neaparat cu pietre sa fie ghici cu mortii) sau vor vraji, sa Asijderea 51 cei ce alearga lor. ucisi. ca singele lor este asupra Isaia osindeste pe cei ce Prooroc la aceia" (Lev 20 27, 6). Marele pe cei vu, zicmd: intereseaza intreaba mortii despre lucruri care Dumnezeu sau? Domnul la Nu se cuvine oare poporului sa alerge (Is. 8 19). lot vn? celor Sa intrebe oare pe morti pentru soarta sau in morminte pe dorm Proorocul Isaia este impotriva celor ce 77-72). Lege 18 pesteri ca sa viseze (Is. 65 4; comp. 2 Lazar (Lc. lb IV saracul si nemilostiv bogatului Din pilda aceea mare si neputmta (oprelistea) 31), intelegem ca: prapastia de a trece unn la aljU Sufletelor mortilor, fericiti si nefericiti, spre a se arata celor vn aici pe le este si mai imposibil de a veni mivrea sa faca pamint. Asta s-ar putea numai cind Dumnezeu
(
;
. . ,

A
660

dctal*lor.

ghlcttoHnc^^nneco^
cu o afaccre stralucita, coprin pectiilor inS
favorabila, spiritismul. chiar dezastrosi, ca
1

Vama

a 15-a

mine, cum a facut cu Sufletul Sf. Prooroc Samuil, cum zice Sf. Ambrosie. Dupa invatatura generalS. a Bisericii, cunoastem ca pina la Judecata universala, Sufletele mor|ilor se bucura de o fericire sau osinda provizorie. In Dumnezeiasca Scriptura nu se aila vreun loc In care sa se spuna ca Sufletele cu de la sine putere si libertate, si-ar putea parasi locurile lor in care s-au asezat de Dumnezeu-Omul. Biserica primara a aruncat blestem, canonisiri si excomunicare asupra acelora care se ocupa cu: ghicirea sau vorbirea cu mortii; asijderea si asupra acelora care alergau de se serveau de ei. Pe paginii molipsiti de acea superstitie, nu-i primea la catehizare si Botez, pina nu fagSduiau in public ca renun^a la asa ceva pentru totdeauna. Sf. imparat Constantin eel Mare a oprit cu desavirsire ghicirea cu mortii", ca si pe magia neagra. La Pasti obisnuia a elibera pe unii din inchisoare, insa pe ghicitorii cu mortii" nu-i elibera nicidecum. Fiul sau Constantin venind
la tron,
ii

toat* arenda inainte. care se lauda in fat a

si

*L <?**&^ deda cind mune WgJ^ fc& bmisor Primul an &%%%& niO nu economiile
Era
la

~,,r r* ca fa ruse sigur

se

fu

scoase asa lui de medic. Si

J"P^S m P
bietul

strinse

ban cu

eTmo^^binltrTS^ Mmatene
seama de aceasta
zicala

de spintism s-ar rine

jura de aco o

pedepsea

si

mai aspru,

S
m ai

1"^ '' duur pr ajutorul nne. Te'^Srifc^Sus asa murdar* ca am aruncat

cum au
ile

in

Dm

cele "ar&tate

vedem

la moarte chiar. ca: spiritismul grairea cu mortii",

ii

condamna

a fost alungata din poporul lui Dumnezeu Israelit si Crestin, a fost aspru pedepsita de Dumnezeu Insusi, de Dumnezeiasca Scriptura si de impararii credinciosi (1 Imp. 28 3, 9 4 Imp. 23 24 comp. Es. 22 78; Ley. 19 37; 20 27; 2 Lege 18 70-77). Trebuie deci, ca fiecare sa se pazeasca de acea superstitie, ca sa nu se prime] duiasca
;
;

dupa credin,a sa si nujlocul^^scrismu lumea duhurdor pnn mul e de lor, si a a afh

sub imboldirea
prin
5

<*%%&*&. r? p
la
.

fac'sa

scrii

ete 51

nu
.

temporal
-.

si

etern.

SPIRITISMUL A SARACIT PE

UN DOCTOR.

Doctorul

Vladutescu era medic de plasa la una din circumscriptiile rurale. Om solid in mestesugul sau, constient si la datorie, pe care bolnav punea mina ca sa-1 examineze, punea si Dumnezeu mila. O singura pasiune avea doctorul, care-1 stapinea pina la obsesie era spiritist. Dupa terminarea inspectiilor si consultarea bolnavilor, se retragea la un prieten, si gata paharul incepea sa se miste pe cadranul mesii. EvOca de obicei spiritele oamenilor distinsi, personalitati de seama, dintre care mai niciodata nu lipsea imparatul Napoleon. Parca II aud cum se adresa acestuia: Ecoutez Napoleon. ..". Doctorul Vladutescu nu era casatorit, si econom cum era din fire, dispunea de o frumusica suma de bani, careia nu-i prea gasea ce intrebuintare sa-i dea, ca s-o fructifice. Prilejul nu intirzie sa se arate. persoana de seama cautind sa piece in strainatate, voia sa-si arendeze proprietatea pentru timpul absentei sale. Nu era departe resedinta plasii, iar condiriile erau cit se poa'te

sasedepene **^^t5rf^riS* - inirideiu. -^ -P sass " tm r rn^u'ririrrifaTa w^-,

ati

este acela care a spus:

vrei,
ir ecu
f

mai cu seama care

***&*%%& *puna mgc unduhbu^ne0n^^^

sa

Pentru ^nt a avea imparta-

m a

treaga".

Dar daca
1

este

f 5* (d^S^s&uli).
Un gEcaci
giiat.

^'^ ^

mai Ja Q s&pta mina, atunci (G.M. D^ca-L pe pustii,

pe care o ^"^uf^ii murise nevasta sa recurga a

prieten
il

sfatui

Dar in loc sa se mingue, La o sedintA omul a intrebat

caci cu cit sta de -verba

Ve

^Xasolia lSfmafS^f ^^?Sg5 ..^ul

g*

ijg^^A WgJ' ^
cu ea

de cohvenabile.

Dupa
si

ce consults prin spiritism pe

mai multi gos-

podari de seama
sigur ca

agronomi cunoscuti,

tori trecuri la cele vesnice,

pe

trei

va avea ani buni, doctorul VISdufescu arendeaza mosia ani si, spre a obtine condifii si mai avantajoase, plateste

ii spus sa se pierderea pentru durerea neV asta dintii. La oara doua a insoare zicind ca nu face sacn^jSototat, apr ^tes sj bietu vorbe, acestor fBtran auzul spintul i-a spus. legiul acesta. Atunci

^ ^g'^^S ^^^^

pierduta. consola, re s5 f aC a spre c sa P a se te sa uite

A
662
Varna a 15-a
1)

desclntecclor, shicitorillor

<j\

a farmacelor_

de constiinta, chiar cu femeia medium, cu care se faceau $edin|elc va fi mingiiat, caci ea este un inger si nu o femeie, si repede o sa uite nevesta dintii". Omul a facut dupa sfatul spiritului" si s-a insurat cu femeia indicata de spirit. Dar in loc de inger, a vazut ca este un diavol;si in loc de mingiiere, omul a recurs la streang, curmindu-si viata. Fapta aceasta si altele, arata ca nu era Sufletul nevestei lui care i-a dat sfatul sa se insoare cu femeia aceia, ci diavolul, spre a4 duce la sinucidere, ca sa-si piarda Sufletul (A.D.). Inaintea razboiului acestuia am citit in ziare, cum un predicator din Polonia, facind spiritism cu ai sai, in timpul sedintei au innebunit si unii s-au aruncat de la etaj jos, pierzindu-se astfel cu o infioratoare si cumplita moarte ...
spiritiste, si
.

SemeLk
femeii
'

sau strix", buha, un vampir, Strigoii (din latinul striga" fiinte omenesti, parte barbasuperstitiosii cred a fi niste

care vin pe lume forma de coada, nu prea lunga avind sira spinarii prelungita in cormte in cap, pe sub par. Acestia coperita cu par, chiar si doua lor oameni; iar noaptea pe cind trupul

^^^^S'
.

Stereazaxa

aduna pe la Tarme sXteletor merg prin lume si se special se crede, ca striIn rautati. afdstrtoF ioaca si fac f Smite neintrecuta si neinchipuita ucid eopii s infde o rautate saracesc

si ceilafti

raspmtn cu

de

avortoarele), strica casatonile ?! Te sug sTngele (cam ca la semanatun. Dupa moartea oamenn i-au mana de la vaci si de lor ies din mormmte, prelor, se credea ca sufletefe

sfSSoparea
mintind
si si

acS oameni chinuind oamenn pe

din ceilalti oameni
rai,

fiorosi si in felurite

animale:

care-i

un popor pe Dumnezeul sau? Va

vii?"
si rai:
(Is.

Spiritismul este o nascocire diavoleasca, care inseala mintile ceie necredincioase si nesupuse poruncilor lui Dumnezeu. Oare Sufletele oamenilor le-a lasat Dumnezeu sa umble fara de nici un rost? Numai diavolului i-a ingaduit Dumnezeu sa umble ca un leu racnind, cautind pe cine sa inghita. sa cutreiere pamintul in lung si in lat (1 Petru 5 8; Iov 2 7 70). Pentru aceasta Dumnezeu a poruncit: Numai Eu sint Domnul Sa nu va duceti la cei ce chiama Sufletele mortilor, nici la vrajitori, ca sa-i intrebati si sa fiti partasi cu ei, fiindca numai Eu sint Domnul Dumnezeul vostru" (Lev. 19 31). Daca vi se va spune zice Isaia Intrebati pe cei ce cheama mortii si pe cei ce spun viitorul si bolborosesc, raspundeti: Nu va intreba oare
.

CANONISIRILE SPIRITISTILOR.

sau care

au munt

^g^fe**** ^^"e

lepada^i din Bisenca,

^
=

56

^Ciumrholera,

difteria, scarlatina si

alteboli molipsitoare,
toti ai casei. Cei ce ra-

aproape pe dobora rind pe rind f amilia sau

intreba

el

pe

cei

morti pentru cei

..'

79).

nu este de jnici o trebuinta pentru cei necredinciosi Daca nu asculta de Moisi si de Prooroci, nu vor crede nici chiar dacaar invia cineva dintre cei morti" (Lc. 16 31 1 Paral.
Spiritismul
;

acea cadere s, moarte in groaza lor socoteau ca mteau in facut sau unul dm cei rn^i s-a este isprava strigoilor. Primul li se stapmea, ce-i cimitir. In groaza strieoi si-i cara pe toti la a, scar pe curte, prm gradini; Sr!a ca vad noaptea umblind prin mfatisare o cineva, venind chiar si la fereastra ^prispa P P casei, gheare, parul asa cu unghii lungi ca niste dravo-lul Mose? te de unn, crede mai Se mai credea, ba se si care fac multe rautSt^cetavu. cadavrele celor ce devin strigoi, cu zicea ca smt strigoi se duceau Unele din rudele acelora care se cadavrele cele banuite strigoi, noaptea in cimitir, descopereau cu un tarus on piron mare de u impungeau cu facile de fier, sau mult si aceea stropeau cadavrul cu gaz

v*

nk

l^^T
m
groapa

erTept le dadeL
f

in inima.

Dupa

le aruncau foe pina ce ardeau. Ramasitele

si

10 13). Spiritismul este o amagire diavoleasca: Nu este de mirare caci chiar Satana se preface in inger de lumina. iar slujitorii lui
. .

UOn

se prefac in slugi ale vietii cuvioase. Sfirsitul lor (2 Cor. 11 14); Efs. 6 12).

va

fi

pierzarea ..."

Cei ce
la
o.c.

nu

se leapada de aceasta inselaciune,

si

nu poate
1

fi

primit

Sfintele Taine,

se carioniseste ca si vrajitoria

(P.B.

Sache,
7,

sau altl cau, a, se credea celor se servesc de el si face rSu ca mortul era strigoi, ca diavolii credeauca strigoilor aratarile vU s^nguruT mijloc de a scapa de bucainima si a o taia Ste TdezgropaVortii aceia, a le smulge rudele cara isi stngon ca mid, sau a arde cadavrul. Credinte dat nastere zicalei. Stnera asa de inradicinata, incit a

S^^ bSncinare
(moroiul)
isi

sicriiilui

Se

297-8; Lev. 20 27;*19 31; 2 Lege 18 70-77; 8-25; 1 Paral. 10 13).

la cimitir,

Imp. 28

eoiul g
tusi

Am
t)

crezut in: strigoi, moroi, vircolaci, pricolici, stafii? (t)

SoUor?

STRIGOII, MQROII, VIRCOLACII, PRICOLICII, STA-

nu treaca peste mort sau peste sicuul prin Moldova se ale tarii. UU ci se face strigoi. In unele parti si fac multe Andrei in noaptea Sf. c^ede cfstrigoii iesdin morminte
feresc pisica sa
.
.

aceea s-a imputmattoIn vremurile noastre, desi supersti^ia i-au mSsun contra facer si in aceste vr-emuri,

maninca mai

intii

pe

ai

lui

multi oameni

664
rautati, atacind cu furie

Vama pe

a 15-a

A
pacatul,

desdnlowlor. ghicltorlllor

c farmccelor

ooa

Superstitia sileste pe cci vii sa ia masurile de aparare, ungind cu usturoi clantele usilor, pe la usori, ferestre, scara, cos (horn)... si toate deschizaturile prin
cei vii
.

nu s-au

facut roade vrednice luat canonul cuvenit, n-au

^Tvkilacsaubmcolac, ^ai^pirjup
care maninca soarele

care ar putea Sa intre strigoii. Seara, de Sf. Andrei, toti ai casei trebuie numaidecit sa manince mujdei (usturoi pisat si amestecat cu putina apa) si daca strigoiul ii provoaca sa vorbeasca, ei sa nu raspunda. de loc. In noaptea aceea, superstitiosii cred ca strigoii se aduna in intunericul nop^ii prin cimitir, prin paduri, locuri retrase de unde pornesc spre sate, joaca pe la rascruci de drum, se bat cu cutitele de la melite ... Pravila mare bisericeasca (a 1652) glava 378, arata intre altele, ca. Unii oameni nepriceputi graiesc cum de multe ori mor oamenii,
. .
:

Se

Alti sunerstitiosi, ca si

davrercl^excomunLati

S mm
pe
cei vii.

si

V de^ Bisenca,
-

luna, cind in realita e ele ca vircolacn ar unii greci moderni, cred tori Alti greci credea u f

mj^. ^, j*"**^**

.'

diavoli oentru a infricosa ?i

%$^1**&X*
zeste

chmui pe cei smulgeau

^M^ UgM
-

vii.

Pentru

ca multi dintr-acei morti se scoala de Se fac strigoi de omoara pe cei vii. iar aceia ard pe frazil lor crestini, savirsind atita pacat de mare, ingrozeste-te soare, acopere-i intunericule i tu pamintule
. .

decit superstitia aceasta nu-i altceva bucati, orile ardeau trupul. Si o nalucire diavoleasca. care se crede gresit tricolici, este o superstitie 4) Pricolici sau ingrochip de lup, ciine monstruos, si ca unii morti ies din groapa in

T $*
** V?^e

jg aceia unu

,i

II II

'

gemi si-i inghite nu numai pe dinsii, ci si pe cei care-i indeamna Nimeni din cre^tinii morti nu se fac strigoi, ci aceia-i nahicire dia. .

ipo" dl!
rile

care se crede o superstitie mai mult la orase, 5) Stafiile este grele, pacate din persoanele moarte in ca- sint aparitii ale unora acetor ale. sa^ morminV necanonisite, ce n-au odihna in
;

m
,

voleasca ... Deci, cei ce dezgroapa mortii si-i ard, comit un mare pacat. Unii ca aceia, de sint clerici, sa. se cateriseasca, si sa. nu fie Impartasiti decit in ceasul mortii iar de vor fi mireni 20 de ani sa se canoniseasca. La cadavrele acelea, socotite din nalucirea diavoleasca strigoi, sa cheme Preoti, sa citeasca Paraclisul Precestei, sa faca Agheazma mica, sa. slujeasca LitUrghie, sa ridice panahida in ajutorul tuturor, sa faca pomeni cu coliva, sa citeasca molitfele de blesteme si cele doua de blesteme de la Botez, stropeste cu aghiazma pe oamenii aflati acolo, aghiazma ramasa o, toarna pe trupul
;

napraznice, morti prin asasinare, sau alte tnr|i

Z^iZ^
sint niste-

mde

spre a atrage atentia celor i-au prins moartea, si

a vu ^?Ste^Ta
|i

napraznicuLi

lor sfirsit.

parute, nalucin draceti, vedenii miricinoase, fantome este indatorat a se curati, p^eri bolnave, de care tot crestinul de ele pururea. in viitor si a se lepada a se care sa arate loc Dumnezeiasca Scriptura nu are nici un gajppu^rde vircolaci, pricolici, stafo cu ca ar acea prrvmta. lului in ele si lucratoare in

J^Wg^gf
m
U

pM

Sa sWi, &#

Hristos va fugi dracul de acolo...". Si de aici vedem clar ca Biserica a fost si este si in aceasta chestiune pe linia adevarului, pe calea vietii. Progresele stiintei medicale rarind mortalitatea, a slabit mult %l credinta in strigoi. In unele localitati n-a ramas din superstitia aceia decit un vis urit, inspaimintator. Strigoii nu sint o realitate, ci o superstitie, o parere mincinoasa, o halucinatie, o nalucire diavoleasca, cazuta. peste niste crestini de forma, necunoscatori ai dreptei credinte crestinesti, intunecati la minte, bintuiti de spiritele rele, de diavolii cu care s-au inrudit prin clevetirea aproapelui, prin
aceia, si

cu Darul

lui

ghelie (Mt. 14 26-27; Mc. 6 vazmd pe Domnul Hristos venina din n corabie au strigat speriati, (fantoma), nu ne atetearde ei, crelindu'-L nkluca p Persoana, Lare Insusi deoarece cu adevarat era El

^f^.^^di S ^^
,

ap?SSe

asa ceva

jocuri
2)

si

cintece curveti, prin betii

si felurite

blestema^ii.
(in

Moroii este o cumplitS. superstitie demonica

fel

limba

sir-

beasca mora, inseamna un

de

demon

rati facator)

strigoi mic,

provenit din copil nebotezat, care vine noaptea la mama sa cerind sa suga. Si superstitia asta este o minciuna a diavolului (loan 8

demomzatul dm Nu va temeti! Eu sint!" Asijderea nici sounea umbla delpuiat si locuia prin de^raci) s, chinuit de un legheon (6 000 ci om cu trap ? i Suflet, (Mc. 5 1-18 Le. 8 26 39}. vindecat de Mintuitorul Hristos in stng^ I Din cele aratate vedem ca: credinta ratacitoare draceasca (1 Tim. 4 1), rea, nrirolici stafii este o credinta xmpxetate o in trupurile mortilor ?u privkf la putSile diavolului paminte^ti ale repausatilor o tulbu-(neSiuke) fa?t de ramasitele mdrtn au trebumta. rarel linitei si odihnei, de care ^ barbatuLdupa o indelunga

S, cS

^g^ffSJ^gi
.

^
;

,i

44;

loan 3 8). Asta poate fi mai degraba pacatul nebotezarii copiiului, o mustrare a con?tiintei pentru ca parintii n-au spovedit
1

call

mare jale, dar^si muta grel zaceVe lasind in urma lui era nemmguata, ****** Vaduva indurerata pina la disperare, in citeva sen pnn amurg, el, la gindul mereu
^averei

STRIGOIUL FURATOR.
mai
rar.

Murise

Cu

"

686

Varna n 15-a

farmecelor deselntecolor, ghlcltortilor ^1 a

667

era-imbracat mort. Faptul, incepu sa aiba teama. Hotaril lucru, barbatul se facuse strigoi si ratacea noaptea imprejurul casei. Nu mai avea curaj sa ramina noaptea singura in casa si a chemat o nidenie, care sa-i tina de urit, dar si aceasta, la vremea sti'uta, a incepu t sa vada pe raposat, intocmai ca si gazda. Vestea se duse repede, si in scurt timp, nu numai cei din sat, dar si satele deprin prejur, pina departe, stiura ca N. s-a facut strigoi si vine noaptea acasa. Tot felul de povesti se'. scOrnisera pe baza raposatului. Unii spuneau ca el facuse mari nedreptati in viata lui, altii caomorise in ascuns pe tatal sau, etc. fapte care nu-i dadeau odihna in mOrmint. De cum se insera, nimeni nu mai avea curajul sa treaca pe linga casa celui ce se facuse strigoi. Vecinii inchideau cu grija. portile si le incuiau ca de frica hotilor. Nevasta, inso^ita de citiva oameni cu curaj, s-a*dus la cimitir si au examinat cu atentie mormintul. Nici eel mai mic indiciu nu arata ca s-ar fi miscat ceva, nici urma nu se cunostea ca pamintul de deasupra ar fi fost umblat. Nu stiau ce sa mai creadS, caci misterul acesta le zapacise mingle.
i

s-a

parut ca-1 vede aevea, chiar asa

cum

s-a repetat seri de-arindul, incit sotia

cum

ar

fi

nf

sint a-tot-stiutori ca si nebuneste viitorul pentru ca p eSelertat c^iva a lasa sa i se prezica pacatului acelui Relator felul acesta se face partas aspru pe cex ce cauta vntoru foarte Dumnezeu pedepseste unii ca acestia sa fie lepadati In cartea Leviticului a poruncit ca a trimis mste slujiton dm popor. lmpatul Ohozia, fimd bolnav, pe Baal-Zebub, daca se at |l la Acaron sa intrebe imparatulm si orocul Hie intilni pe acei trimisi ai vostru care v-a trim s, si du-le: lntorceti-va la imparatul Israil, de vaducet nu este Dumnezeu

pot sti viitorul, presupun (Evr. 4 13). Deci, cei ce zic ca Dumnezeu. Astfel, nici in gluma.

**** kpram^,
JTOfe
,

lata ce zice asa zice Domnul Pentru aceasta sa intrebati pe Baal-Zebub? patul tau, ci vei muri te vei mai scula din Dumnezeu scurta vreme, dupa cuvmtul aceasta Ohozia a si murit in

Domnul: Oare

-nu

Dup^

Domnului,
SI

rostit prin Hie (4

Imp.

1;

D.C. ox, 68-70).

In cele din uima lucrurile s-au lamurit singure, cind vaduva, voind sa vinda griul, a observat la masura o lipsa importanta, prin nimic justificata. Un vecin viclean si fara constiin|:a, jucind el insusi rolul strigoiului, imitind imbracamintea si mersul raposatului, reusi sa vire spaima in intreg satul. Profitind de timpul cind lumea stitea sechestrata in casS. de teama strigoiului, lucra in voie cu chei potrivite pe incuietorile de la magazia mortului. lata, cum unii oameni abuzeaza de-o credin^a desarta pentru asi fface interesul lor... si cite crime i nelegiuri nu se savirsesc sub masca stafiilof si a strigo5

Scotiei Iacob 1, Gauter, ruda de aproape cu regele Acela denoroc. care cauta merse odata sS-si afle viitorul la unul ca va fi in fata poporuluL El crezu

CU CREDINTA IN VRAJITORI

SI-A

PIERDUT VIAJA

SUFLETUL.

ca sa omoare pe mcununat ca rege, de aceea a fScat conspire (D.C. o.c. 70). Dar a fost descoperit si osihdit la moarte.
. .

i-a prezis

cava

fi

incununat

rege.

Am
u)

psaltirea, cheia Bisericii?(u). crezut in ghlcirea cu: pravila,

ilor!!! *

UN GHICIREA CU OBIECTELE BISERICII ESTE amesteca in ghiciPACAT MONSTRUOS. Ghicitorii acestia care

Am
t)

crezut in ghlcirea cu: papagalul, foarecul alb ori negro? (f)

chiar si rugaciuni, Semnul Sfintei toriile lor si obiectele Bisericii, Precistei si al Sfmtilor, pacaCruci Numele lui Dumnezeu,al Maicii

PREZICERI 1nELATOARE CU PAPAGAEUL, OARE-'

.:

CELE

Nenumarate

sint f elurile prezicerilor mincinoase, cauta-

tul norocului, virstei... in care unii inseala lumea, spunind cSei pot ghici viitorul, sfirsitul sau norocul omului. "Tigancile ghicesc cu bobii, cu cardie, cu ghiocul, in palma. Al^ii ghicesc cu planeta, zodia, psaltirea, pravila. Alti vicleni cu papagalul, cu soarecii. care sint invataf i sa traga cite un bilet, mai mare sau mai mic, dupa punga omului prost. Privitor la acestea put em spune, fSr5 nici o sfiala, ca. cei ce cred ca pSsarile sau soarecii pot af la si spune viitorul omului, n-au,mai mintedecit acele vieta^i. In adev&r, cine poate cunoa|te viitorul omului afara de singur Dumnezeu? Nimeni. Numai El este Acela Care vede si cunoaste toate: cele din trecut, din prezent si din viitor, si chiamS pe cele ce nu sint ca si
.
. .

pentru ca ce legatura poate sa le ghiceasca 6 ani se canonisesc. Sau ce impartasire are lumma sa -aiba dreptatea cu fSradelegea? cu Veliar? Sau ce tovarasie cu intunericul? Sau ce unire are Hristos necredincios? Sau ce legatura poate fi intre un credincios si un
.
.

20 de ani; iar cei ce alearga la ei xuiesc foarte greu. Se canonisesc

poate

comp. Lev. 19 26, 31; 20

muM

4 Imp 21 6) aceia care indmznesc sa ghiceasca Astfel, pacatuiesc groaznic to^i cU alte obiecte Sfinte, ca mste cu cheia Bisericii, cu Psaltirea si pot sa- bea totose inseala amarnic, crezind ca

fi

intre Biserica lui

Dumrezeu

si

idoh?" (2 Cor. 6
18

74-70

2,6-2 Lege

10-11

necredinciosi. Aceia

data
la

si

Paharul Domnului
si la

si

paharul dracilor, ca pot lua parte si

dracilor! (1 Cor. 10 21).

Masa Domnului

masa

c,i,r,

Varna a 15-a

A
plumb, cositor, lejjarea barba pentru a nu se fmpreuna cu * femeile lor, Tnr il lemcue In legarea guru ? lupilor? (v)
tilor

desrfntwelor, ghicltorlilor

a larmecelor

669

Am

crczut in ghicirea cu: ceara,

nu

Canonul 65 al Marelui Vasile porunceste ca- vraiiton,! eel ce varsa ceara, plumb, ? cositor, sau care sa nu se impreune, sau va * face alt fel de acela 2n ani Sa nu se Cuminece (P.M.B. gl 328)

v)

iSbarbatuTSS S TT
>

izbavxreadm contra deochiului, de desfacerea farmecelor, pentru orice boalS sau rau. loc sa prescne Spune-mi te rog: Daca ar veni doctorul, si Nicxdecum, doctor? numi dectorii el ar descinta, oare 1-am mai

Fa Semnul urn este aceasta numai, am o arma Sfintei Cruci si zi: Aceasta molrtfele cu Agbiazmi rugaciuni, doctoria, altceva nu tiu!" Fa
credincioasa ? sint decit idolatrie. Esti crestina si

1iduul7z)

CreZUt !n f0?U dC de Chi PUS la coPU

animaI *

in "baeri,

^ in de ele TdifctJ^ sidmcalea ?, " z vxetuinprapastiilepierzarii.

Jungh?fwlfrnl ^^CAR r cate ereie E \P? Se V

"

XW ^
Ace
'

DE DE0CHI BA ERi de
-

credinte desarte sint pZ-

pentru ca nu vedem doctoriile cele obinuite in ale Crestmismuhn. Altele si in cazul de fata, cind nu vedem cele riun, si in fine, cuteaza iarasi adauga in descintecele lor nume de iata o spun ?i va prevm a face multe mselaciuni de acestea. Ei bine, de acestea, lie pe toate, ca daca se va mai descoperi cineva facind la copn, deocbi de bomavului, punind (rosu
ca ar lega hirtiuti la gitul
fie

medicma. Tot asa

Sf.

de Ia dreaptacredinta loan Hrisostom inn,

pisici, catei, purcei, miei, oi iezi,

nu

'T? 1 multumesti lui Dumnezeu, te-ai invrednicit h7., ! de cununa muCemciei. Copilul tau este bolnav poa te sTmJtumitt trU aCCaSta? Ei bine to ace -S' muTtuSSl sta ta c^unTr cununa. Ce durere poate fi mai mare decit aceasta?

'sitotm

mina a

sacrificat, eel

putin
06

tZf^J*

tu nu i-ai atirnat la git birtiuti babestx" Va caku a jertfa, clci ai Sfit copflul ! fL 2 "t? Umnezeu ^sanatoase. Ca ce este daca toate SSfi LP lmiC ) Slnt b e nUmai de ^elaciune si ridi-? cul > ac^tea au fost si sint inca femei, care dau creSmintt crezamxnt la semenea ninuctiri, zicind ca folosesc vraiile si desST tece e x poate mai degraM ar prefera ca P iedicata de la aceastS idolatrie.
si

ia^sSSnfeJ* s- a xmbolnavxt,
grasx

S SLTiSS
V&JEX

1 Ce

I^^SS ****' ^ f >***. "''/?"

JSMfeSS
EI nu

ca ar'descinta, fie, ^voi cruta de loc. ., 1VI n a Daca el traieste sa-mi moara copilul? Dar ce -zici tu daca insa fSra acele desemtece in urma acestora, atunci a murit; vezi pe fml tau duemdu-se a murit, atunci traieste. Acum cind tu pammtul de viu, si zici: Ce iolos la curve, doresti ca sa-1 inghita in mmtmrea iui, dacaHraieste?"Si cind il vezi ca se primejduieste Hristos, Care zice Cme-si voiesti sa-1 vezi inca viu? N-auzi pe afla pe el; si one va va pierde Sufletul sau pentru Mine. .il va (Mt. 16 25). Crezi tu celor vrea sa-1 mintuiasca, pierde-1-va pe el"? Spune-mi (nimicuri) ? mituri zise aid, sau poate ca le consider! de

.), capre, vitei, vaci, boi, cai murdar, acesta in fine, orice din mestesugul

s-atrLatluTnsi

te rog:

Daca cineva
va
trai"
;

ti-ar zice:

Du

copilul (bolnav)

Poate ca

copilul

idolilor, si

ca acolo

- zici tu - U vor siU sa se idolatrizeze, pe cind aici nu este

un simplu
satamceasca,
,

oare ai p^imi?

Nu"

- zici tu. De ce?

templul Pentru

SC

idolatrie, ci

S&S

tTtn?

Lk

saJv^iZmZTt

^Trf"^- oric?
de zicSd cl

descintec". Aceasta este judecata sa astiipe ratacirea si docaceasta este mestesugire diavoleasca, ca Fundca diavolulnu poate toria cea ostravitoare sa o deie in miere. calea aceasta a descintecelor sa momeasca pe alta cale, a apucat pe chipul acesta Crucea se necinsteste, si a atisoarelor la grumaz. Cu Hristos este defaimat, lar iar zgardele si descintecele sint cinstite; beata si neroada. Tama noastra in locul Lui este introdusa o baba ratacirea si mselacmnea crestineasca este calcata in picioare, iar

tma

Z^mt * m
mult
ar

Sa

xreouia^sl sa jertfeasca,

iertW?

^
si

diavolului dantuiesc.

5 ea jertfit idolilor, daca chiar a facut cele premereatoare f-rifoi

1

P entru ca

hlrtiUte atimate de filozofacei ce profita din aceste nimicuri mvoc * P e Dtunnezeu, si nimic alta nu sx credxnexoasa acea baba, si altele de acest e

^ bXvSu

Si pentru ce

- zici

tu

nu cearta Dumnezeu pe

cei ce
si

cauta

ori te-a certat ajutor in as'emenea lucruri?" De multe ratacire, dupa te-a convins, iar la urmS te-a lasat in
fericitul

totusi

nu

cum

zice si

fc^KcffoS'
-nTmicaRa

Pavel: I-a dat pe

se cade"

ei

Dumnezeu

cele ce

nu

nici chiar

un

elin,

(Rom. 1 26). de va avea minte.

minte neiscusita, a face Asemenea fapte nu le-ar putea suferi

in

070

Varna a 15-a

desctnu-coior, ghtcltorittor

ft

terraecelpr

671

Se spune ca odatS. era in Atena un demagog, care purta la git dascalul asemenea zgarde. Intr-una din zile, vazindu-1 un filozof sau 1-a infruntat in drumul mare, 1-a dojenit, 1-a muscat cii vorbele si 1-a ridiculizat. Asa de prost ne gasim si noi fa^a de morala si credinta noastra crestina, incit am ajuns a crede si in asemenea de cei ce vindeca boazici tu nimicuri De cenu sint si astazi lele si inviaza mortii?" Insa te intreb si eu: De ce nu mai sint si azi de cei ce dispre^uiesc viata prezenta? Ce? Oare noi slujim lui Dumnezeu cu leafa? Cind natura omeneasca se gasea mai slaba si mai neputincioasa, cind trebuia a se sadi credinta, erau multi si de acestia astazi insa Dumnezeu nu mai voieste ca noi sa depindem de asemenea minuni; ci sa fim gata spre moarte. De ce te increzi in viata prezenta ? De ce nu le vezi pe cele viitoare ? Pentru cele din viata prezenta primesti sa faci chiar si idolatrie, iar pentru cele din

5,

draceasca, prosteasca! asta-i o credinfa de ? arta,

casei cu usturoi Am purtat pelin la Rusalii Am uns intrarile
?

(y)

viata viitoare

nu poti

suferi nici

macar

o'

intristare?

De

aceia

nu

din aceasta, carte).

2A9)

mai sint astazi care sa facl minuni, pentru ca viata viitoare nu are nici o valoare inaintea noastra, pentru ea nu facem nimic, pe cind pentru via^a de fata nu ne dam in laturi de a suferi orice. Ce voi zice apoi si de alt rizilic, gind asemenea babe aduc ca leac spuza, funinginea si sarea? Iarasi aduc pe baba vrajitoare zici tu. Cu adevarat ca este la mijloc. CopiM a fost deochiat" de ris si rusinos acest lucru. Dar pina cind oare asemenea copilarii? Pina cind cu asemenea dracii? Cum sa nu rida de noi elinii? Cum sa nu ne ia in bataie de joe, cind le spunem, ca puterea Crucii este mare? Cum au sa creada ei, cind ne vad intrebuintind asemenea mijloace de care si dinsii rid? Pentru aceia Dumnezeu a Sa las copilul sa lasat doctori si doctorii? Dar ce? zici tu

Am

citit

si

in carti de tin in casa si cred

samca, Sisoe

lega

250)M-am dus
251)

ghicitori, la desdntatori,

fermecatori?

Am

fermecat? descintat, ghicit, vrajit (w),

"^He^ria
felor

vraptone, a

cu diavolAl, este foarte

duce copilul tau, nefericitule (nef ericit-o) ? La ce tiran se duce? Spre care demoni pleaca de aici? Oare nu se duce la cer? Oare nu se duce la Stapinul sau? De ce plingi? De ce te vaiti? De ce te jelesti? De ce iubesti pe copilul tau mai mult ca pe Stapinul? Oare nu de la El ai copilul? De ce esti nemultumitpr? Iubesti darul mai mult decit pe eel ce zici tu si mi se zguduie cele {i 1-a daruit? Da'r sint prea slab acestor contrarietati frica fata in dinauntru ale mele". Pune insa de Dumnezeu, pentru ca daca in relele corporale, ceea ce este mai puternic, scoate si astupa ceea ce este mai slab, ca de ex.: antidotul

moara

daca. ei nu-1 pot vindeca?"

Dar unde

se

to|l dracii ca: intre vrtjitofi si fel un aHanta, se fncheie o a s-a care Diavolul,

^^f^^^^ig^iuMfA^ ^U otont Te vei inchina

.^^^^Wl, J
;

co^^vra|^
dm
lad
ca^care se

s^^
e

f^^Z&

volShii cu sufMul spre dracesti, de care ele se dispozitie putenle lm laco mx a torn, ambi* blestemat. Rautatea, vrap fac alte patimi rele, a

^^^^^^ ^
,

vanitatea

si

vrajitorilor.

Din

cirdasia vrajitonlor

ispravi infernale:
selor
(casniciilor),

schimonosuea, poorea

care astupS. efectele otravii,

frica

cu

atit
si

mai mult in

relele spiritului,

dragostelor copiilorr provocarea

de Dumnezeu alunga

frica

supararea ..."

(Om. VHI-a

luarea rodulm ho de&

oamenilor, ciderea in

fetatepnnpto,

^g^fS ^ n^ ^
e

P^|^ *%* J^J*^ Zcz^diavolul curg^ beste matele

ge t zav z J vistia; g lozia,

.

^dftig

bo^ jrU
.

put erii P

pr aznice

c. Cols.).

purtat cercei, inele... cu credinfa desarta ca orice vorbe rele, blesteme a zice, cad pe ele ? (x)

Am

A
672
Varna a 15-a

desclntecclcr, ghicltorlUor

a larmecelor

673

virsire vrajitoria si alergarea la mestesugirile ei satanice.

.

Dumneze;

Testament cum

lasca Scrrptura opreste categoric orice fel de vrajitorie. Sa nu alergati la vrajitori. Sa nu va intinati cu ei" (Lev. 19 31 Num. 23 23). Sa nu vrajiti, nici sa ghiciti" (Lev. 19 26; 2 Lege 18 10-13; 2 Paral. 33 5). Daca vreun Suflet va alerga la... vrajitori... Eu zice Domnul voi intoarce Fata Mea impotriva Sufletului aceluia, si-1 voi pierde din poporul sau. Barbatul sau femeia care vor merge. de vor vraji, sa moara neaparat, cu pietre sa fie ucisi, ca singele lor este asupra lor" (Lev. 20 6, 27). Vrajitorii vor fi batjocoriti" (Mih. 3 38). In Biserica crestina ni se arata in mai multe locuri ale Noului
.

'

vrajitorii sint pedepsiti si vrajitoria a fost para-

barbatului va fi fadreptat spre din nastere sau la nastere, iar gindul a '' raS dezbracata si cu parul despletit, Tr ei nopti la rind, baba Floarea gaVL lui biciul in mina si pomea spre ,lupa ce s" potolea lumea, isi voce cu cu biciul. rostea A unsa aki intra sub pod si batfad apa toata michiduta, cu nCtoare' ?Tu scaraoschi, tu aghiuta, tu in lung si-n latsi tara sa.cautati plecati, eaTa sfv adunati si sa P imbolnaviti s-o gasiti ;i s-o pociti, s-o id fa sat P e Ghlorghita ." Rostind aceste vorbe, i se parea babei Floarea s s-o omoriri. de diavoh, si dfa ea ie eau multime <4 ana facepe sa clocoteasca adunau pe pod porneau pTcatul si carbunele. Dupa ce se ne Gheorghita fu apucat^de durenle ne^tern "pre saL In acele nopti se copil mort. Durenle in oc sa
.

Jca

sita de buna. voie.

TdW& P

niscu un multa patimt P

Simon Magul,

gm

vrajitorul, botezindu-se dar

in popor, e infruntat

de Apostoli

si

8 9-24).

umblind tot cu amachemat la v pocainta v (F. An p

.

aine maTmari

Baar-Isus sau Elima, Iudeu vrajitor, intilnind pe Apostoli in insula Pafos, voia sa retina pe proconsulul Serghie-Pavel de a se converti la Cretinism. Sf. Ap. Pavel observind, il mustra aspru, nummdu-1: Fiul diavolului, plin de toata viclenia", si-1 pedepseste cu orbirea (F. Ap. 13 612). Murfi din cei ce se indeletniceau cu vrajitoria, auzind propovaduirea Apostolilor si minunile care se faceau, credeau, se marturiseau, isi descopereau faptele lor, si aducindu-si cartile de vrajitorii (care probabil contineau formule de chemarea' dracilor si ritualul vrajitoresc), le ardeau inaintea multimei noroadelor. Cartile acelea vrajitoresti, trebuie sa fie fost multe sau voluminoase, c'aci costul lor se urea la suma colosala de 50 000 de bani de argint (F. Ap. 19 7^ 7P). Oamenii aceia, cufundati in vrajitorii, intelegind ca vrajitoriile sint o piedica si prime jduire si numai in Hristos este mintuirea, au suferit de bun& voie si din convingrere acea mare paguba.

mare, iar fata i s-a rosit ca stecla. a fost apucata.de ferbinteala cu coarne care cautau De la un timp a inceput sa vadS niste.tapi nestire, repeada la ea. Vorbmd parca sa intre pe usa si sa se mte tjudl. me-te striga" Nu ma lasa taica t

s-au facut ? i pintecele

*^f!&$?
m

GheorghS

speritta,

necuratii se reped sa

?i

impunga". Bietul tata-sau mdureratsx vede nimic, dar ea contmua sa stnge,. neputincios, ii spunea ca nu se intreaga a dus-o astfel, gesturi de aparare. O saptamfaa

ma

sa faca

luptindu-se cu moartea
tul.

Dupa

dat sfirs* cu duhurile rele, pma ce si-a ajunsese ajuns nevasta lui Nicolae. Isi trei luni, Frusina a
si
si

superstitioase .potrivit mentalitatii ca Frusina sa-i ia locul numai diavoli. N-a fost mar, greutate

^s-a cu moasa empirica, Gheorghita md t In timpu! caldurilor mari,^afar infectat de febra puerperala. aceste ha^cinati a. satelor,

' P

Nascind in necuratenie

vedea

ramas

liber

iar

parerea generala

a fost

ca ea

i-a

UCIGASA PRIN VRAJITORIE. Nu

Frusina,
fata"

stiu

cum

se facuse, ca

cu oarecare avere, ramasese nemaritata. Pierzind nadejdea ca o va mai lua vreun flacau, ca sa nu imbatrineasca deabinelea, puse ochii pe Nicolae Dosanu, barbat insurat,
si

chipesa

VIATA

pe drum. Pentru aducerea la indeplinire a acestei puse toata. nadejdea in baba Floarea, vrajitoare vestita. prin prejur, care lucra cu necuratul si izbutea in toate. Ori ce si ori cit va cere, ii va da, numai sa-si ajungS scopul. S-a dus la vrajitoare, pe care i gasit-o tare ocupata cu o multime de oale si cratiti, care
si altul

cu un copil
dorinte,
isi

caz foarte In anul 1617 s-a intimplat un dusmart foarte bogat, care avea un infiokto;. Traia in Belgia un om putea nu sau, dar sa-si razbune pe dusmanul in tara vecina. El voia vrajitor si-1 ruga sa-i stea in,a]utor merge la el. Atunci se duse la un se invo* din departare prin farmece. Acela ca stsi omoare vrajmasul unde Astfel, il duse intr-o padure, pentru o suma mare de bani. pamint si-1 puse sa se vrajitorul fScu un cere pe Cmd total ?i oehii ca sa nu vada. dupa ce mai intii ii legase naifaile acea chpa! (D.C, mcit muri SI

4NCREZ1NDU-SE |N VRAJITOR,
SUFLETUL.

S-A

^rtea PIERDUT: BANIL

pncmuit

^.^.^^J

ferbeau fafundate pe vatra. Tocmela a fost scurta, tot astfel si'planul de lucra. Gheorghita, cSci asa se numea nevasta lui Dosanu, va muri

fugata, lua securea

o.c.

? i-l

lovi in cap,

70-1).

874

Vama
252) Sint superstitios
?

A
a 19-a

desdntccelor. uhlcltorlUor

ti

lannww

(k)

c*. Vai
ploaie
si

de innecun;

^^^girir^^^
Si

de lucrezi ^unea

nu

lucrez iLunea ?

cultura

popoarele, indiferent de gradul de practica superstitiile, care in genere sint cam aceleasi. Deosebirile reprezinta nota specified a regiunilor si popoarelor, iar asemanarea genetica, indica. o origine comuna ' paginismul. Noi Romanii, ca urmasi ai unor popoare pagine, pastram din politeismul lor, ca* mostenire stramoseasca, credinta in iele, smei,
k)
si civilizatie,

SUPERSTITIILE. Toate

eSte

^Martea

r^fb ne de plecat

la

dmm.

mei sa tei

la

cmp.

vireolaci, vintoase, rusalii,

muma

padurii,

muma

ploii.

GRUPAREA SUPERSTITIILOR.
dinte desarte, cu

Ca manifested

ale

unor crese

P u 5 t,a .u^ RasaS,e~. oloaga. Bata-te Sr'brteTJ.^ * gaica, ba te urn sa n al cama sa ta

.

mare

inriurire in viata

pot'grupa dupa

diferltele relatii ale

omeneasca, superstitiile omului cu:

Dumnezeu

d'estinul,

Sanatatea sa
Spiritul rau

descintecele,

norocul, aflarea viitorului. talismanele (amuletele).

diavolului, invocarea si colaborarea

veiierarea
.

cu

el in vraji,

Mortii

invocarea

farmece, animarea strigoilor. si consultarea spiritelor celor morti (necroV

'

mantia, spiritismul).
Cultul religios
."':
.

anumite abuzuri cu Sfintele Taine si rituri nejustificate in cult, d.p.: camasi de bolnavi ori crestine. Practici bagate in .St Altar, puse p'e sub poalele Sfintei pentru" noroc Mese.ori pe Sf. Proscomidie !< asa cum sint ele! Cind mirenilor le este interzis a intra in Sf Altar. Asijderea si altele. Felurite intim!.'!
.

MrSA SS& es^bt SfSt* ^

dm albie,
a* x

cmci

u iraumiu.^u
s-o nui
.

^locri fa<;nle

s hiinele namut, nici sa la foe, nici sa spell

1

MefiSef Jei sa ban po n*

m^

mtmzi
saci

pmza

la bU

e ;

ioSe asa
..

ti se

ffi

d
?

cip= in.tapla _cm 1c ? porumbul { in bezn ^ ca

scoti

semnul

'r

nScaCzok/in miini sa
c?ma ? a uda
-

murdana

dm

ea.

plari si acte

stranutat, sughitat, clatirea ochiului on a altor parti ale irupului, rasturnarea solnitei sting sau drept cu sare sau piper, varsarea uitfului de lemn din ean'dela, calcarea cu stingul. felurite intilniri in cale cu: Preot, iepure, cu vase goale,

independentc
. .

Stum sCi
h
4)

te-or stoarce du P a ce o invirtesti sul. a,a

'

'
'

Si alteie;-.

face lesie Joia ori Joi este satul o culbar> vai de ea si de ia ouale cine pune clo ? ca sat peste etaturi; iar aauce jui^iuuii 9 s rlg & f rirP 'boala Ca neste capul ei e vor
i

"chlffS'cama,! on ^fm SIS! ^W*^g dm on

Femei'ur lesne crezatoare

si

mai

ales celor lenese, atita le trebuie:

,aL

Sa auda ca in cutarc sat a orbit eutare Sanda ori Manda, pentru ca a prms <"u a( ill intr o Vineri o ipartura sau un nasture la camasa copilulm on a barbatului. Ca Sitei i-a cazut vitelul in put, pentru ca n-a tiriut Joile Atit le tretiuie ta sa se jure pe Sfintul Haxalampuna, mina bie, marele Mucenic Trcfim, blestemind tea n-au'sa. mai
!

I'iXS n sa dpa ?
'

tfe^r^r^vis^rrp^;^ D^Intdfc^ospetele
ca dc ob.ee,,

ea nU -,

5)

nu
t

'

pe'lucru in anumite; zile lucratoaxe cite zile Dumnezeu de round Nu poji tu crestine nici cu gindul sa gindesti, cita pacoste este pe o'lemeiel/Ar; vrea sa rnunceasca. si n-are cind, ca in fiecare zi'.'este Iegat' .c'ite Un lucru .cu legatura mate" iar cu legatura mica, sint legate aproape foate. zic superstibine 1) Lunea este capul sapiaminii. Nu este dai saptasa tot ai pocinog, si ..este sa dai nimic din casa, ca tiosii casa. N-ai afara. din nimic lucrezi inina intreaga. Nu e bine nici sa
!
!

vor mai

trai.

Bat-o

S^
fS
"CcTrmte
ne

e te

bme

lume ca toate re ele d i sllucrez, nimic pe Sfinta lume, coase gura. une toaice mini Sfintei Vineri. Cine coase, Isi singur ochii pe caa lume c ne tese isi scoate
P
sint

Toirnarita peste el r sfinta sfmtelor ? i cl-a oi Vmerea,

ma lununilor
.

vinprpi V noea

ninucuril Cme-,i

ffl^.***^
.

':

;;

couva, i pe mum n-are parte ae fierbe ea sub cazanul in care va cuminte, sa lucrezi Vinerea

m lad.
;

Mai poitim, aaca

&

sa sapi, n-ai

sa seceri,
'

nici' sa.

aduni

fin, nici.

macar sa

culegi sur-

X^*%&*^&2eA *

^kirS vmn easa

cine asterle stal

fi78

Varna a 15-a

desclntecelor, Khicitoriilor

$i

a farmecelor

677

pm

si-i alungi si ca nu le dai voie sa se odihneascii patul tau. Sa nu te puie Dumnezeu sa pleci la drum bimMta, ca si Martea, caci in aceste doua zile a fost urzeala lumii Mar^ea s-a pornit lumea si Simbata s-a incheiat si este rau de

cu matura de paza,
Mi casa ta
?1 in

cu Dumnezeu

te

la intrecere.
!

Moarte napraznica

iti

te apuci sa cosi

vine daca

camasa Simbata De

cinstit este bine sa te cinstesti

Simbata, eg de bei ceva, bei pentru Sufletul mortilor, ca este ziua pomenilor; incolo,

(Ape. 12; 13) prin magia neagra si felurite mijloace ateizarea, abrolucrat si lucreaza tacit si camuflat la descrestinarea, stupide garea prin felurite rituri, la aparenta neinsemnate, marunte, lata pricina slabirii simtay pline de otrava ucigatoare Sufletelor. de unde vine ca Preotn iata si Romanii; noi la Jnintului religios mult, tot prin evrei, mai ba ceva seama, in bagati nostri nu sint falsa ca: de-ti iese crednta pbpor in virit s-a superstitiosi,'
pagini, Popa inainte, n'u-ti
cidresa Preotilor,.

infernale,

.,;

Simbata de-o lucra moasa, Oi lucra si eu si nasa.

'

mai merge bine deloc", si cite pe cind pentru rabinii si hahamii

-

alte

ponoase

la

evreilor.se zice
'

7) Singura biata Duminica este zi cu ingaduiala. Vineri n-ai putut cirpi ceva la haine si camasi, ca este cu primejdie. Simbata n-ai putut sa te speli si sa te lai pe cap, ca scormonestimortii".

de

Duminica de!... mai cosi ici-colea, ca doar Dumnezeu stie ca ai copii si trebuie sa le cirpesti peticele, si te iarta. Si sa te speli pe cap este bme dar cind ofi Preotul in Biserica-dar cind vrei? Ca dupa Sfmta Slujba sa fii si tu gata de circiuma, ca se aduna crestinii (de lOrma goala) si incepe si hora, s-apoi, trebuie sa fii si tu acolo
;

la

mceput.
zile, ai

Si asa, cu poznasele astea de

cmd!

mai lucra

cite

ceva
.

si

n-ai

Am

crezut ca-i

semn rau cind imi

(a)

iese inainte:

un

sau cineva cu vasul gol?

Preot, iepure

ca este mare pacat a-i vorbi de rau! Adeseori s-a observat de multi, cum unii crestmi si crestme, isi manifesta. cruzi la minte, la aparenta oameni in toata firea, se intilnesc cind satanice ciudatenii felurite superstitiile lor si prin femei in toata si oameni vezi uimit cind Ramii cu Preotii in calea lor. credinta invatatura, lor de inlauntrul goi firea, crestini botezati (dar si nucile seci) ca-si pierd cumi vietuirea crestineasca, ca si cucuta Preot Crestin. Unii se strimba de un patulcind in cal'ea lor dau cu ochii tiganeste, scirbos. Unii blesinjura si-1 bodoganesc, Altii dracuie si teama, ocarasc si scuipa, ori isi fac fel de fel de noduri la fulare, la sa crezi batiste, bomban'irid cu nervozitate si infrigurare de te face spaneted intorc neciopliti, ca nu sint in toate mintile. Altii mai dipe repede tree tele Preotilor, sfidindu-i cu felurite maimutareli, de degetele naintea Preotilor intilniti, taindu-le calea, ori se tin cu rusinoase. nasture de la haina' .altii mai intunecati de partile

un

LE. Aceasta-i o credinta desarta. primejdioasa, care pericliteaza mmtuirea Sufletelor. Credinta unora ca le merge rau daca le iese un Preot in cale, este o manifestare a vrajmasiei paginilor si mai cu seama a evreilor fanatici, care pentru talmiid au nesocotit
tul lui Dumnezeu si mintuirea lor. F-vrr.-i Wiffail vremilor, au persecutat si omorit pe trimisii lui Dumnezeu pentru ca lup'tau sa-i scoata dm intuneric la lumina, din capcanele diavolului in libertatea
;

a) SUPERSTITIOSII CRED CA ESTE SEMN RAU ee iese Inainte preot, iepure, sau cu vasele CIND goa-

reazima Unii, la intilnirea cu Preot dau doi -trei pasi inapoi, ori se sinchiside de zid sau de gard, altii si mai neciopliti, fara a se mai obraznicie privirile lumii mai luminate si cu bun simt, se dedau cu cuvintul inf ernala la unele miscari spurcate, despre care, dupa de catre fac. se ce Cele spune: le a numai rusine este Apostolului,
.
.

Cuvin-

dinsii, rusine este a le si grai" (Efs. 5 12 comp. 2 Petru 2). S-au vazut uneori scolari si scolarite ce veneau galagiosi pe doua taberi,. strada, si la intilnirea cu Preotul, despartindu-se in
;

Aceasta au facut-o ei si cu Mintuitorul Hristos Fiul lui Dumcu Sfintii Apostoli. Asa au facut ^i fp d d cu Biserica lui Dumnezeu in toate vremile. Multe curse si eresuri de pierzare au clocit si clocesc ei, mai ales prin acele hrube francmasonice. Una dm ramurile activitatii lor infernale, este magia neagra,din care izbucnesc si se alimenteaza feluritele manifestari jignitoare prestigmlui Preotilor, defaimarea Bisericii strabune Ortodoxe, nesoeotirea si abandonarea Divinelor invataturi existente in Tezaurul Ortodoxiei, profanarea celor Sfinte, etc. Fiara aceasta apocaliptica
sfinta.

nezeu

si

hohot. .. 1-au ocolit de departe, dupa care reunindu-se, rideau cu Elisei, Preotul asemenea copiilor din Betel care batjecoreau pe si sfizincindu-i: Sus chelule sus", pentru care au fost blestema-ti intoarce se de doi ursi (4 Imp. 2 23-24). Dispretul dat Preotilor
siati

asupra acelor nesocotiti crestini in blestem, fara sa

si

stie:

cum, unde

cind.

Crestinilor! Crestinelor, care

mai aveti minte

;

in cap si Suflet

intilnirea viu in corpul vostru, luati seama bine de voi insiva, ca nu cu pacaintilnirea ci cu Preotii Bisericii este piaza rea sau semn rau porniti petrecerea in pacate. Asa dar, cind iesiti din casa si
tele,

in cale, sa

va paziti nu de a va

intilni

cu Preotul

lui

Dumnezeu

ci

^
'

'

678

Varna a 15-a
intilni cu vreun pacat, ori de a savirsi vreun pacat. 1,1, ce trebuie sa va. paziti si ce trebuie sa ocoliti Ace5 ti imbatati de magia neagra sint vrajmasii
lui

(Icsdntecelor, Rhicitoriilor

$\

a farmeeelor

679

de a va
<Ie

<loctori fara a se folosi,

3 18-19). In loc de a se mgAdicrestlnes timpul ragaciunilor cu Semnul Sfintei Cruci, dupa rinduiala Ortodoxiei noastre (Vezi M.O. o.c. p. I-a intreb. 51), ei matahalesci' .batjoconnd Semnul Sfintei Cfuci. Unii din acedia dreapta pe piepron pe pmtece, de parca s-ar aparade muste sau ar umta pe tigann care cinta cu cobza. Altii, dupa ce pogoara mina

~ Cracn

Hnstos

si

profanatoril
'

(Filip.

ca s-a tamaduit de .boala (scurgerea singede marginea vesmintelor Mintuiforului. lui) ei numai prin atingerea 24-34; Lc. 8 43-48). cind mergea pe cale (Mt. 9 20-22; Mc. 5 si alti bolnavi. Umbra Prin atingerea de hainele Lui s-au vindecat peste care umbrea, Sfintului Apostol Petru tamaduia pe bolnavii boll Sfintului Apostol Pavel tamaduiau de felunte
si

miscfS

stergarele

S^S **.*&& T^ZnrrrT ?*? P%iniSme

'

e apta ?1 in stinga PUn aCOl j S SnttS Eu pintecelui F ma "I gmdesc cum or;fi privind adevarat i Crestini lummati de sus, si mai ales Domnul Hristos eel rastignk ace e Pre ntie ? Aee ? tia Ce -riclturizea.a 'semnurSfint r Pe etek l0r ign0reazS ade ^rata credinta', mlocuina-o cu fe unte superstitn, idolatrii sistematizate si ntur zdo?i, incurajeaS

6P

St

'

^r

77-72). Si pe aceia deasupra carora se puneau (F. Ap. 5 15; 19 se atmg de vesmmtele astazi multi crestini lummati de Dumnezeu, Liturghn, la Heruyic, Sfintei timpul in iar sfintitilor Liturghisitori, pe cap; iar altn se Daruri Sfmtele cu atinge unii' vin pentru a se cu Sfmtele Darun Preotiil trece a pentru culea cu fata la piimint binecuvintan cerestilor bogatia din ceva ei, ca" sa primeasca
peste Acesta-i'un

Sl^r
_

^ 9?T

bun
!

si

foarte folositor obicei crestinesc,

;

'

LcTiSndor
O!

?1

i ^ Fama

^ e ^ idomor &
5*

o fata bisenceasca (Preot, Calugar, etc.), un lepure sau cu gol, este semn rau si din contra, este bine daca le iese inainte un lup un tigan etc este o credinta boinava, desarta, pagubztoare de Suflet si vredmca de tot risul (Vezi Teolgia Morala" de Dr. Arn. Atanasie Mironescu, pg. 475). Dumnezeiasca Evanghelie ne spune despre o femeie ce suferea cumpht de o boala grea de 12 ani, pentru care cheltuise averea
;

atunci cmd se mtilneau cu Mintuitorul si-L apostrofau cu cuvmtele: Ce este noua si Tie, lisuse Fiul lm Dumnezeu Ce? Ai vemt aicea sa ne muncesti mai ininte de vreme? Ce este mie si lie lisuse Fiul lui Dumnezeu Celui Prea Inalt? Juru-Te pe Tine cu JJumnezeu, sa nu ma muncesti pe mine!" 8 29-Lc 8 28) (1ft Credinta aceea, a?a de suchiata a unora, ca la plecarea'in cale daca le
.

n u? 0are nd cumva vfi tulb vs ?! chtS chinmesc si pe voi i diavolu end va intilniti cu Preotu Bisericii asa cam i chmuiau pe mdraeitii despre care ne vorbesc Sfmtele Evangneln

de Pr -t" trrmi^aTmi r r n ^ *"** co PStimirea, mihnirea sisuferinta Prent^W K S V' a 6 Umi n din Cre?tlni Ca Se ln dfe astfel de sata^ ; de H strada ale P magiei negre mce rit ritun F a miml (din bak B teztilui ? ?* Im P^ tS sirea cu i ne) rGme V_a amagit P e voi a va razvrSti contra" + tmeSC a cre de ca v * merge rau cind va intilniti . .^ nntr ; Si Prlotn n ?' C1I insul v4 vine sfintenia, iertarea pacP telnr ,f fencirea a D z

nZ."

Git de mari si camuflate sint mestesugurile diavolului OSt n e?te ZllmC a d6parta lumea

departati de Darul lui Dumnezeu ci oricind aminte de va va trimite El inainte un slujitor al Sau, aduceti-va in nume de (Preot), Prooroc cuvintele Lui: Cel ce primeste un Drept primeste Cel ce lua. Prooroc (Preot), plata Proorocului va voi adapape va va ce Cel va lua. in nume de Drept, plata Dreptului ucenici de nume rece in Mei) numai cu un pahar cu apa.
Crestinilor

Nu va

?^

^
-

TdZZu

SW T^u
R^
1

Si ori ce ati f acut unuia dm acesti va pierde plata sa va mai mici ai Mei, Mie ati facut" (Mt. 10 40-42; 25 40). Cel ce voi, de de leapada asculta pe voi, pe Mine Ma asculta, si cel-ee se Mine,se leapada de Cel ce Mirie se leapada. Iar cel- ce se leapada de veti M-a trimis pe Mine" (L.c 10 16). Ori in care cetate sau ora?
ai Mei' nu-si
. . .

(trimisii

'

ramineti pina cind intra, cercetati cine este acolo vrednic, si la el sa. Pace casei acesteiai graind: urati, sa-i casa, in intrind veti iesi. Si, peste dinsa veni va voastra. pacea vrednica, aceea Side va f'i casa
iar

oricine de nu va fi vrednica, pacea voastra se va intorce la voi. Si lesind dirt voastre, cuvintele asculta nici va voi, nu va va pfimi pe voastre. picioarele pe praful de scuturati aceia, casa sau din cetatea Amin graiesc voua, ca. mai usor va f i pamintului Sodomei si Gomorei (Mt. 10 1115). in ziua Judecatii, decit cetatii aceleia..."
(1 Tim. 4 Superstitiile sint 18-19). 7; Dan. 7 Dumnezeu. Ele sint niste credinte de prisos, prin care se defaima poporul nestiutor. de pastrat s-au mostenite de la stramosii pagini si

SUPERSTITI1LE SINT CREDINTE DRACESTI

25; l'loan 2 75-79; luda
1

lese

mamte

falsified AdeCine crede in ele, savirseste un pacat, caci prin ele se zisele CaAsa vrajitoria. si varul Dumne^eiesc si se canonisesc ca prima zi in savirseste se lende, Bota, Brumalia si praznuirea care Mai, s.a.), hotarim^ea a lui Martie (azi pacaleala de la 1 Aprilie, 1

lepadam indata sa inceieze din auzul credinciosilor. De asemenea, ca. fiind necu viincioase, pot aduce si dansurile publice ale femeiloi,
multa stricaciune
(in

la

poporul cre?tinesc)

si

pierzare.

La

fel

lepadam

2
em
Varna a 15-a

desclntecelor, ghicltorlilor

?i

a farmecelor

681

m chxp
.

dansunle

?i ceremoniile executate de barbati sau de femei dun* obicei vechi p strain de viata crestinilor, in cinstea cetor ce mmcinos.se numesc zei de catre pagini (Sin. V? ec can 62) Superstitnle sint credinte demonice, sustinind cum am
. . .

- duS

Irus ei sxnguri cart;ile vrajxtore^ti. Prin raspindirea Crestinismului imputinat, au ^x intemeierea Bisericix Cretins, superstitiile s-au de ce? Intrebati j)ierdut din intensitate, dar n-au disparut cu totul.
I^entru ca in aceasta lume biruinta binelui asupra rauhii nu este complecta. Ori cita silinta i?i da agricultorul ca sa curate semanaturile sale de neghina si buruieni, ele tot se strecoara intr-o micS.

Nu Wne a da ^ul in cup or! n nicva d a coase coal Vxnerea. Vi E bme a pune potcoave de cai la usa pravali pentru a aduce chenti. A se tine Joile de dupa Pasti, a purta in port n a ar CU Credin ^ a P^easca ca ie Luce no^oc ? i >' parale pLle A purta ntt a 7f K dxferxte obxecte ca talismane. A taia drumul PreotiCare dau d vada de necredinta ia a cex ^g? cei'cet ce le txn /P I o.c. (P.B. Sache. 3045).

^T^^ ^
St
-

^
6

masura, de unde vine i zicatoarea:Iarbarea nu se prapadeste". Cu toata supravegherea Bisericii i silinta slujitorilor ei, ceremoniile religioase si actele de-cult, nu sint lipsite de elemente strairxe si pagubitoare, introduse pe nesimt;ite de popor dupa sugestii pagine
si

socotite proprii (Mt. 13

24-30, 37-43).

O
St

LA IAD PRIN SUPERSTITII k^-V0LUL A TRAS BABA imb lnSvi greU a a ca

si

^P" 6 ^T^" De insa muri chiar ^ zma Sra acda^S aceia, fara a pnmi Sfinta Impartasanie inSpirS adeSe 0amen"or o purtare nebuna si P r^SSf* e mel ica Ve?nicS Vezi /-Privelisti Apocl F tlptice toZTcLTr*7 ? cap. 5 6, vxrtutea Credintei).
ri
1

cu staint^ sa se Impartaseasca ! TotL Totusx, M?rf batrxna nu vox nxcx sa auda de Preot, zicind ca putin mai inaC ntlnd g dinS dC dou -P re -ce ori si ca aceaia uiseamna ca ea ar max avea de trait inca doisprezece ani, tocmai
'

ceTdiX?^ ^^ mden nau

10

'

atit

'

***

Dupa mentalitatea poporuiui, justificarea superstitiilor marunte, cum sint si cele in legatura cu cultul, este sumara. si categoric^. Se fringe miresei o turta de piine ps cap fiindca asa este bine", zxce superstitia. Nu trebuie sa se mature in casa cind este un mort
in apropiere! fiindca

SLmnT ,T

adauga iarasi superstitia. O justxficare foarte deasa sint si cuvintele: Asa am pomenit". Nu trebuie dat gunoiul Vinerea afara, fiindca asa am pomenit" cuvinte care ne indca originea pagina a superstitxei mostenita. Lupta dusa de preotime contra superstitiilor, oricit de sus^inuta va f i fost, n-a reiisit decit sa innabuse vremelnic manifestarea lor si nicidecum

nu

este bine",

?i

<

nu
cu

Cred in diferite superstijii? (b)

^ur

le-a desradacinat. lata unele din aceste supersti|ii, in legStur^ manifestarile religioase , care se observa in aceste parti, si desica ele sint multe si felurite dupa regiuni: In unele Biserici,
1

fxmd mfluente pagine. Poporul Evreu, prin asezarea neamurxlor pagine, a alunecat in idolatrie,
ticde superstxtioase in legatuni eu ea.

assess n#

dxta m lume de Apostoli, partea sau lucrarile cele mai convfngSe smt mrnumle. Fa a de ac superstxtiile apar ca niste lucr/ri e P FaP teIe ApastoS" -cum S a Ir?tatT fira aratat la a
si

nezeu nezehillllZunT? a Apostolxlor Sax, precum

^ ^^
fl

? i7-a molipsTt 5 S nrac blmneze^^ Mofs S

lui in miilocui

** *

a*1^
Fiului lui

aCtivita

si

invatatura data de El

Dum-

raspxn-

spre rusinea multora, este patima de a pune pe fata Sfintelor Icoane ale Maicii Domnului cu Pruncul Iisus in brat:e zarzamuri: margele, salbe, lantisoare si alte zorzoane ale satanicestei trufii muiefesti. Aceia este o ramasita idolatra. Idolatrii puneau felurite zorzoane pe idolii lor si pe trupurile lor. Deci, si paginizarea aceia trebuie Cind unei femei nu-i scOasa din acele Biserici, pentru totdeauna. sau ii naste mor^i, nastere, traiesc copixi, care mor indata. dupa la tratamentul recurge de a se zice ca nu are parte de copii. In loc se serveste satelor lumea medical, foarte indicat in asemenea cazuri, daca repede, mai boteza cit de superstitii. In consecinta, cauta a grabit botez Acest; se poate ch'iar si in acea zi, pruncii nou dobxnditi. se chiama dupa pierit", adica consecutiv unor prunci mor^i curind dup^t nastere. Tot in acest scop, in unele pSrt;i se cere Preotului
.

f^?^ ^
S

locurxle respective

^
-

sa

boteze pruncul in pintece, rostind formula sacramentalS: BoteaMortalitatea infantila se impiedicS za-se robul lui Dumnezeu N.
.
.

se vorbeste despre vraiitori

'

si

ApOSt lil0r "-t Sasca " 1, Multx dm ex, recunoscxnd in lucrarea Apostolxlor puterea lux Dumnezeu, s-au lepadat de apucaturxle lor, iaV altii i-au

SSSifMiS^K?'

rCZ1Ste

dis-

pruncului botezat dupS pierit" i s*ar superstitiosii da Sfinta Impartasanie printre foarfecele deschise, sau se d de pomana pe fereastra Bisericii unei femei, careia ii trSiesc copiii si are primeste pruncul in brate!!! Nasa gravida hu poate asista

zic

daca

882

Varna a 15-a

A
nu
este bine.

desclntecelor. ghicitoriilor

^i

a farmecelor

683

pe

fini la

Botez

si

nici la cununie; fiindca

De

ce ?

Asa

porunceste superstitia. In timpul oficierii cununiei, unele mirese isi calca sotii.pe picior, fiindc.a asa este bine" zic ele ca sa asculte barb'atul de neyasta, deci, invars de cum este firesc, nesocotind si calcind porunca lui Dumnezeu, ca ingerii revoltati ce au cazut din cer, ca Eva si Adam in Rai, dupa care au fost canonisiti si izgoniti din locul fericirilor... cufundindu-se astfel si ele in neascultare si osinda! Femeia este indatOrata sa asculte de Dumnezeu/ de Sfintii Lui si de barbat, sa fie supusa barbatului ei (Fac. 3 76; 1 Cor. 14 34; Efs. 5 22-24; Cols. 3 18; 1 Tim. 2 77-74; 2 Tim. 2 5; 1 Petru 2 7).Asa zice Domnul, Apcstolul, Sfintii Parinti, Sfiritele Sinoade, Sfintele Pravili si dreapta ratiune, in tot ee-i bun si mintuitor de Suflet. Mireasa in loc de a face prostia aCeea, mai bine atunci sa se roage in gindul ei: Doamne, ajuta-mi sa devin, sa fiu si sa ramin pentru totdeauna: sot,ie buna, model, o mama, buna model, o adevarata crestina tuna model. Ajuta-mi Doamne sa cuget, sa vorbesc si sa fac cum va fi mai bine dupa buna Ta placere si binele sotului si
'

almeu.

.".

Luminarile de la cununie, rind nunta a venit de la Biserica, sint fixate intr-un vas cu griu, si, dupa ce ard citva timp, sint stinse in prag de un copil, caruia ii traiesc parintii. In unele parti se pretinde Preotilor sa citeasca Taina Cununiei linga sicriu, cind moartea a despartit perechea inainte de cununie. Superstitia aceasta poate fi o sugestie eretica, cind consideram faptul, ca Marcicnitii si Cerintienii, oficiau un botez simulat, introducind o persoana vie sub patulcelui mort nebotezat, si caruia ii puneau anumite intrebari, iar acela raspundea in numele mortului., Despre acest fapt face amintire si Sf. Ap. Pavel in epistola I-a catre Corinteni (cap. 15 29 vezi tilcul de Teofilact la acest loc, si pp. 592 594, din aceasta carte). Daca moartea desparte sotii curind dupa cununie, se rupe deasupra celui mort i pus in cosciug o cununa, fapt care semnifica desfacerea cununiei, pentru ca eel ramas in viata sa poata intra in o noua casatorie. Ca o marunta superstitie in legatura cu nunta, este si obiceiul de a consuma ce a ramas din paharul cu vinul si piinea din care au gustat mirii. Lucrul acesta il fac tinerii care doresc
;

casavedeau probabil este o influenta eretica a acelor secte care (Marlume raul perpetuieze torie un act condamnabil, menit sa de a contracta casatoObiceiul Valentinienii). Saturninii, cionitii, cu destula tane si mdaratniria prin rapirea. sotiei, care se mentirie izolat si de circumstanta, cie tenace pe la unele sate, nu este un fapt pacum s-ar crede, ci o adevarata superstitie cu radacim admci practid originea acestei ginism. Nu numai rapirea Sabinelor sta la casatonei la Romani. ritualul din episod nesocotite, ci chiar un tipete, si avea Tinarul se prefacea ca isi rapeste sotia, care scotea insotitoarele Sotiei. In cele loc o lupta simulata intre rapitori ^i locumta sa. Keaua din urma sotul invingea si ducea pe sus sotia la dispar (cu toate nu care concubinajele, deprindere a casatoriilor, ^de stat)^, aotuntatea cu intelegere masurile luate de Biserica in persista ca faptul Prin moral. sint un pacat din punct de vedere adesuit Bisencu, ale insemnate si cauta a inlatura una din Tainele casatoria lmga pe Romani, varate superstitii de origina pagina. La religioase, saracu jpleben) legala cu formalitati civile, si. ceremonii si bazata numai obisnuiau o casatorie fara nici una din aceste forme, Xa si la noi femeiasca. pe intelegerea intre partea barbateasca si nevalabila. si insa, acea casatorie era socotita nslegala abunda. Asa, banul care superstitiile inmormintarii prilejul Cu pe care apusenu obisse leaga la degetul sau mina raposatului si pe care butletele nuiesc a-1 pune in gura mortului, aminteste obolul le treaca trebuia sa-1 plateasca luntrasului Ilarion, ca sa

raposatilor

cu barca peste

riul

Steyx.

"..,.

proportu scanBocetele si cintecele de jale, care la sate atmg exprimarea durem, ci adedaloase, nu sint numai niste mijloace de

le aude stpoate varate superstitii, fiindca au convingerea ca mortul mesaje dm partea sa duca celor trecuti in cealalta lume adevarate luate cu plata de rudelor Practica aceasta aminteste de bocitoarele semn de durere mare; pagini, care obi?nuiau sa-si smulga parul in poporul cU> apa stropea pagin preot Dupa inmormintare un spala munile a-si obisnuiesc nostri satenii semn de curatire, iar

la cea

mai apropiata Tintina. legatura Ruperea legaturii de la picioarele mortului este in cu merge putea n-ar care mortului, cu viejuirea subpaminteana a
.

sa.

grabeasca. casatoria, mai ales fetele uitate. Nu este mult timp de cind tinerii, inainte de a merge la cununie, trebuiau sa ceara cu insist enta iertare parintilor, ca si cind prin casatorie savirseau un pacat, o fapta nelegiuita. Unii parinti,

si

stapiniti de prejudecati, se purtau vitreg cu copiii lor, incit ii chiar ii puneau in genunchi, ca pe scolarii neascultatori.

bniscau E bine
care

picioarele legate. . , i coscmgului, Banii ce se aruaca pe mort, inainte de mchiderea conceptie a judecatu P^rticusint o superstitie izvoritS din gresita satanicS) raposatul isi rassuperstitia lare Cu acesti bani (dicteaza ale vazduhului, care sint vami cumpara-trecerea prin cele 24 de tribunale de judecarea faptelor. .
"

'

ca a disparut acest obicei nesocotit, adevarata superstitie,

nascu^i in este obiceiul a scoate din fiare pe cei credmta pe bazata superstitie aceeasi luna sau zi cu raposatul,

Pe alocurea

684

Vama

a 15-a

A
.

desctntecelor, ghicitorlilor

?l

a farmecelor

685

departs ca cei lunatici sau zilatici sint predestinati a urma curind in mormint pe raposat. Prin scoaterea din fiare, cu rostirea unor anumite vorbe, se credea de superstitiosi ca s-ar^mlatura fatalitatea. In unele localitati se obisnuieste ca, la iesirea mortului din casa, un ppinte sau o ruda apropiata sa traga de sicriu de trei ori simulind ca vrea sa-1 retie. Cuvintele noi tinem de tine, tu sa nu tii de noi", rostite cu acest'prilej, au o indoita semnif icatie celor ramasi in urma mortului le pare rau de el, il regreta si ar'dori sa-1 impiedice a pleca. Mortul insa este rugat sa nu-i regrete si sa nu caute a-i chema dupa el, sa-i crute, in cazul ca s-ar face strigoi Spargerea unei bale sau a unui vas in urma mortului, este o superstitie, care simbolizeaza spargerea, nimicirea relelor, dintre care moartea este eel dintii. Aruncarea de pamint peste cosciug, cu rostirea. euvintelor sa-i fie tarina u$oara", dupa cum am vazut, este o mostenire stramoseasca. Romanii avind credinta ferma in subvietuirea raposatilor. Gonvingerea aceasta o scriau prescurtat pe mormintele funerare S.T.T.L. Cocosul cu gaina care se dau de pomana peste groapa, sint mostenire pagina, socotindu-se ca prin cintatul cocosului, care veste$t'e orele timpului, se izgonesc spiritele rele.
:

/.

Tot intre superstitiile rituale se poate numara si obiceiul de a cere Preotului sa citeasca in cimitir exorcismele Sfintului Vasile
asupra celor bolnavi de epilepsie. Poporul avind credinta ca cei ce sufera de aceasta boala sint bintuiti de duhurile rele, socotesc, probabil, ca in cimitir mai usor pot fi alungate, fiind ispitite sa intre in trupurile celor ce se f ac strigoi sau se face legatura cu cele expuse de Evanghelistul Luca (8 27), despre demonizatul din Gadara, care locuia prin morminte. In ce priveste Taina Sfintei Impartasiri, observam iarasi deprinderea superstitioasa a majoritatii crestinilor de a cere sa fie Impartasiti numai in ultimile momente ale vief ii. Ei pretexteaza, ca in timpul vietii nu se pot abtine de la rele si Impartasirea cu Sfintele Taine le-ar fi vatamatoare, sau mai de graba o ocolesc, spre a trai in -doia
;

tmparate Sfinte. .", se obisnuite a da bolnavului sa deschida Sfinta anumite carte .unde va voi el. In vechime cartile erau scrise si cu cartea la o deschidea bolnavul litere rosii pe unele pagini. Daca el; era pentru bun semn era rosii, asemenea pagina cu caractere litere cu numai scrisa pagina o insa semn rau, daca o deschiderea la concluziile se trag negre. De cind nu mai sint in uz asemenea carti, Aceasta Evanghelie. Sf. din interpretarea textului unde este deschisa Preocare pe prezicere, o este indiscutabil o practica superstitioasa, moradeprima ca faptul tii autoritari au reusit s-o Mature. Pe linga caruia ii prezice boala lunga, patima sau moarte lul bolnavului dmtimpunle aceasta superstitie aminteste de oanumita secta eretica deschiderea si primare, care ciuta sa. afle voia lui Dumnezeu, prin interpretarea unui anumit loc din Sfinta Scriptura. bolnavilorj Unii crestini obisnuiti a aduce uneori camasi de ale sa se unga parte barbateasca si femeiasca, unde se face Sf. Maslu ca on de ale cu untdelemn sfintit; aduc camasi de ale bolnavilor. superstitioasa de a le pune altora, cu felurite meniri, cu preteritia Asta-i un pacat mare Proscomidie Sf. la ori Preotul sub Sf. Masa nu-i era lertat nimanui Testament Vechiului Se stie ca in Biserica o data in an. Arhiereului, numai fara a intra in Sfinta Sfintelor, si mai mult mirenilor iertat nu-i In Biserica Noului Teatament sa le bagam vor superstitioasele Si femeilor a intra in Sf. Altar.
,
. . !

superstitios,

in Sf. Altar! !! Si unele din acelea spalate cum camasile, rochiile. murdare se intimpla, la un loc cu camasile femeilor sa mentionam felul nevoie In legatura cu viata religioasa, este si tin postul. La inteleg majoritatea crestinilor
.
. ! !

cum

este tinut riguros in ceia ce priveste abtice nerea de la mincarurile interzise, dar nu este nici o restrictie mmijloc de un este priveste bautura. Avind in vedere ca postul este anulat prm frinare, de spiritualizare, se intelege ca efectul lui

sate

mai cu seama, postul

abuzul de bautura. In ce priveste cercetarea Sfintei

derea ca, tineretul sa stea departe
si

Biserici, s-a

format deprm-

patimilor. Prin aceasta se ignoreaza cuvintele categorice ale MintUiAmin, amin graiesc voua, de nu veti minca Trupul FiuM Omului, si de nu veti bea Singele Lui, nu veti avea viata in voi"
torului:

sa se bucure din plin de viata, viata. nu mai iar la Biserica sa se duca. batrinii si aceia pentru care apuca calea Bisericii echivaleaza cu imbatrinirea-, prezinta iriteres. nesocotesc potrivit acestei socotinte superstitioase, prin care se Putem poruncile Bisericii si se neglijeaza mintuirea individuala.

(loan 6 53).

face aluzie
eel inclinat
stitii:

si la

unele capricii ale crestinilor, care in fond sint super-

Cind se da Sfinta Impartasanie bolnavilor, poporul

spre superstitii, crede ca din felul cum Sfintele Miride cad la fundul linguritei, trag spre virf sau spre coada, poate gasi un indiciu privitor la soarta bolnavului daca moare, ori se scoala.

Unii inteleg sa se duca numai la anumite Biserici, la anumite locul. Altii ore, ignorind ca Dumnezeu este pretutindeni si in tot au preferinte fata de unii Preoti, pe consideratii de rudenie, priete-

Cind se oficiaza Taina Sfintului Maslu, inainte de a se pune Sfinta Eyanghelie peste capul bolnavului spre a citi rugaciunea:

spune nie Sau destomicie. Sf Ap. Pavel dezaproba acest lucru cind Corintenilor (1 Cor. 1 12), ca Hristos este Unui si nu e bine sa se
.

<S8(i

Vnmrva

15-a

dcsctntecolor, ghlcltorlilor

a farmecclor

687

dezbine

sub cuvint ca unul este

(*).

al lui Pavel, altul al lui

altul al lui Petru

Apolo y

si 7
'

inCreZUt

!n

Sup

ianuM^c)
T LOIANUL.

"

sti ^ iile

P a P arudei '

fieraritului,

Caio-

nT&m

P RS 1TIiP:: PAPAR UDELE, FIERAriTUL ? ? In timp de seceta,,

SI CA-

dupa regmm,

reguini se numesc: paparuda, paparuga, papaluga, babaruea Paparudele smt de cbicei tiganci, sub virsta de 12 ani, in numar de trei, care timp de seceta cutreera satele si periferiile oraselor sub conducerea unei tiganci mai batrine. Dezbracate complect in jural mijlocului au corpul acoperit cu boji sau alte verdeturi Merged pe la casele locuitorilor, in timp ce sint udate cu apa cinta..Paparuda, rud vino de ma uda, cu galeata rasa, ploile se varsa" Ado Doamne ploile paparudele", etc. Cintecul paparudelor care vanaza dupa regiuni, este un fel de invocare a lui Dumnez'eu ca sa se dea ploaie.

dupa

ploilor si care a jung sa ia aspectul unei idolatrii. Paparudeh., Cel mai generalizat este jocul

cind se incuie izvoarele cerului se practica unele superstitii care au de seep pornirea

despnnde rugaimndatina superstifioasa, sint variate, |i din ele se Dumnezeu spre a ploua: tea ca acest Coloian sa mijloceasca catre ploua tot mereu . Coloene, Ene, du-te in cer la Dumnezeu ca sa isprayi.de In legatura cu pornirea ploilor se mai.fac si alte in fintiru, caramidarilor tiparele arunca Se dimensiuni mai mici. solomonu farmece prin caramidari, fiind credinta ca tiganii Se fura caramizi nqui opresc ploile spre a nu le strica caramida. teste furate in apa, arunca fintini. Se si se arunca noaptea prin
,

se

omoara broaste,
Analizind cele

etc.

paparudelor

care

trei superstitii

de mare rasunet

- paparudele,

in apa ce sau spirit alapelon Udarea Acu apa si diferitele aruncan ce jertlele semne, pe preinchipuie se observa in aceste superstitii, desert, in credeau paginii in care idolilor se aduceau zeitatilor ploile. In cintecele paparudelor distribuiau si apele stapineau ca-

indiscutabile de pagi(ieraritul si caloianul- gasim plon, pnn chipul muma si 'numit nism si chiar idolatrie. Caloianul, stie carui idol cine a reminiscenta de lui 'este un adevarat idol,
in ele

urme

fn partile Olteniei, pe linga paparade, tot in scopul care probabil isi cu care se produc zgote lo POtele Bisencu si .toaca, clopote de oi, clopote de acioaie -S etc. Hacau, legmdu-si clopote la picioare sau purtindu-le in mina' pleaca noaptea prin sat; sunind din clopote si udind cu apa din palette plme ce le poarta cu ei, pe oricine intilnesc, mai ales fetele In acest timp se trag cu furie clcpot'ele Bisericii, se bate toaca lar tlacau $1 ai cei ce 11 msotesc, striga dm toate puterile: Ploaie Doamne! Cu acest prilej ,prin partile undesmt inapropiere ape uneltele de munca: care, carafe, grape si altele, sint ridicate de proprietani lor si aruncate girla. Superstitia aceasta cu aspect Lie ,pagm, este j un prilej de distractie pentru tineri si de micYrazbunan, pnn excesele .si abuznrile care, au locCaloianul. Tot timp de seceta, prin unele parti ale Moldovei se practica superstitia nurnita ..Caloianul" sau ..Caluianul" 'Area superstitie mctenita de la slavi, ca numire, ne aminteste de'hnna/atul rcmano-bulgar Icnitu Caloianu.-Ea censta diitr-un chip de om, facut dm. hit, cu miinile pe piept, ca omul mort.. Acea inchipuire nurnita si rrmma ploii", este pusa pe o'blana. si purtata in procesiune de flacai, cu steag, luminari aprinse si fete bocitoare intocrnai ca un mort. La o fintina este udat cu apa si apoi i se pierde
Fierdritul.

pornmi

din formulele bocetele Caloianului, trebuie sa vedem rama ite barbare Zgomotele ploi. de invocare catre zeitatile bune ca sa aduca teronste mijloacele ce se produc cu ocazia'fieraritului, ne amintesc se socotea care paginii credeau ca alunga spiritele rele,' de la care
si

ploilor, se practica Jieraritul", numire, trage ongmea de la obiectele de fier si metal

cu mai sus, ne ammtesc ca provin calamitatile. Procedeele amintite Baal, ca sa pogoare foe peste de strigatele preotiior pagini catre ironiile Proorocului Ilie, ca sa jertfa, in vremuri'de seceta, si de sau este ocupat (3 Imp. -strige'mai tare, caci poate zeul lor doarme,
'
. .

';',!;'.. 18 26-29). ' cu ceSe legatura in facem sa trebuie durearpasa constatare f acute expuse mai inainte. La rugaciunile si procesiunile de ploaie, SfinMoastele Icoane si Sfintele scot se cind de slujitorii Bisericii, Dumlui Milostivirea de totdeauna aproape rugaciuni urmate

tilor,

decit la manifestanle nezeu, in unele parti ia parte mai putin popor Aceasta ne arata pe idolatre si barbare amintite, macar ca sint ale ramasitelor poporului Sufletul in deoparte radacinile adincite convmsuperficiahtatea parte alta superstitiilor pagine iar pe de multi si care bolesc de. superstitiile creatine *. Acestea sint
!

gerii

crestini

nelamuriti;

'

_.

RELIGIA CREDINTA, BISERICACRESTINA ORTODOXA E 1)1 VINA, NIC IDECUM SUPERSTITIE. Biserica Vechiului
Testament si mai mult Biserica Noului Testament Crestina Ortodoxa au lost atacate adeseori clin umbra i intuneric, de unii necredinciosi
si
fi

urma lasindu-1 uitat prin balarii. In alte parti acel in fmtma sau este ingropat. Bocetele cu care se

inlume

ar

de vrajmasi, ponegrindu-le ca prin introducerea lor dat na^tere in omenire ia unele superstitii si rataciri.
|i

idol este

arancat
Prel. spic.

insoteste aceasta

ad. d.S.o.c.

688

7
Vama
V
a 15 n
si

d
A
deacintecelor. ghldtorillor
1

a farmecelor

689

Cuvi^Uo^ ? -Drepglor dm tcate vremile ai Bisericii Noului Testament NCUlUl Testament es*e infiintata nu de camem, ci de t
ceremonnJe ei xehgica;e. Dumnezeu Insus a porunc it Mi Mb a spune tu uxor Israditilor S a : Mi faca Mie un Locas S int ? Eu vox
si
:

Wor.., ftcoroolor.

^ e d aiece Biserica hi Dumnezeu rilSrS Ncul T Testament, a luptat pururea pina la sacrificiu pentxu a distrvge tcate supexstitiile ratacirile diS lume vu^e stau namie multhrea Mucenicilcr Bisericii ment g peste unsprezece mihpane de ,Mucenici din cetele- Arcs

i n VecSl am Vecnml

'

VeSufSa.
o-

lk

l''.
,

Pallor,

Diaccnilor, Mucenicilor,

caeKf A Wi Dumnezeu cu tot cultul

locui in mijlocul lor"

ei

Divin, rinduielile
si

(Esf

Pr ' 1) Pe pSmint va fi le at 9i ceruri. Si orice g IJI J ^e i deslega pe pamint, va fi deslegat si in ceruri. Daca doi' din re SC Cere eV a le Va fi dat de Ta ^l Meu Care este in Sri C aC t ^unati in Numele Meu" sint sSTsi si Hu Eu in m rnirfl mijlocul lor". Mergeti in toata lumea si nredicati ? P Evan gheha t tf zidirea) bote c?ed: in Numee Tatalui si al Fiulm si al Sfintului Duh, invatindu-i pe dinsUsi pazeasca
i
'

tati apostolice:, ,Tu esti Petru + cu credinta tare ca piatra) si aceasta piatra (credinta puternica) voi zidi Biserica v n or vet,i lega (voi apostolii sf y

atTanolnl

T''

AP? sto

25-26-31 34^0) As Serea

;

Petru

si intregii

SmS

l&l
urmlS

J. leiei

O^e ^V ^ / ^'^ ff ^
.
' .

enhApostolice. Acolo este indicat actul suprem; Sacnficml nepe Tronul inalt al Slavei Sale, Dumnezeu, sftntrtu hturgrusxton, al Mielului lui netrSs ptxncxpale acte Wumfatoare si Luptatoare si cele max biecte ale cultului Dumnezeesc. tvangne Apocahpsulux, Sf Ap. si FvaneheIn aceasta carte profetica a o xnxnunata vedearata (in cap. 1, 10) ca a avut list loan du5 ce imparateasa ?x doamna a praze In ziufSomnulux, liumxnxca, apoi ae ^. a sarbatorxlor (Ps. 117), nicilor praznxc si sarbatoare i opt inclusiv, autoxul ne ^olul P irm-man cu cxte $ase mpx plme de un Tron format din Ingerii cex Ape. 4), pe care sta o -Persoana rhi multi (Is 6,73; Iez. 1; oStrShlSa,'Care revarsa cu mare
,

Apostol si Evanghelist loan 1n nrofetica carte a Sfintului Dumnezeesin oilSSv5edS descris minunat o schema a
simbolic:

Dumnezeu Tatal

ffi
,,

mSk

Lu

vorbgtej^t^j.

Ifg^^^
c

^
.

incununa, cu cununx strife Ko^i), ^P

.

^avmdm
?

toate cite

am

T-i?ftc S^!5;

poruncit voua. Si iata tul veacu1 ^- A in "

"

Eu

lxturgxce sx psalmodxerx mxini harpe te vorbeste capitolele ace tea In Sfintilor. adica rugaciunile z>)> 4 (Ape. , pmrp fron Scaunul de sus sau Sxntronul ,f-~3> Ape 5,6, eel Mare, Sfintul Presto! de Se Altar sau Jertfelnicul xn^nghiat,. patea Miel ce 1 7 8 3 9 13 14 18) despre

(^l^
,1
'

suit cu
>

16

**"

vo

in

JT5

fT ^Vc^si7McarJscele^
; 1

Vechiului Testament isi are I f**5 Dui nezeu Atoatecreatorul, Tiitorul si ? fromatorul. PronTaforul El FI a dat Legea veche poporului Sau Israil prin Moisi care a vegheat st^ruitor sa nu se strecoare niciodata intr-La sUper-' Stitn elemente pagme sau obiceiuri idolatre. In crestinism Biserica eiS SPlnt HzeaZa minUnat Le ea g P rin Moisi s a dTt iar'n r i si Adevarul iar Darul a venit prin lisus Hristos (loan 1 17) Care CT tmil r inChinare P ]aCUta Tatalui CeVescr! Dun si JJun sfAdevar ?T 4 2324). If (loan 4,

^aSSf
L

A *t ^
T

."^V'^

in tot pamxntul ^. ale lux Dumnezeu, trimise de domme cu Cel ce sta pe ii -fi- 1Q d\ Pe linga Inaltul Scaun foarte minunatx. Serafimn A 2 3- 5 6) sint 4 vietuitori

(Ape

^*^

\L
(

Tnuhri-&aunului-de

2 Z:

sus -stau albe preotestx Doxn~n e xmbraca?An haine aur phne mixni harpe ? x nastrapi de avind'

u dS"sas,

~^A VocWmulti

(Ape

.6-^). In jural 24 batrxm pe 24 Scaune de cu cununi de aur pe cape4,

6-9;

5,

t
^
27-

care-s rugaciunile

Ar

" ?1 mUltimea Stelel0r ^mnezeeaTca Liturghie, centrul de greutate, f capetenia tuturor laudelor, ierughiilor Tameior si rugacmmlor trebuincioase, care isi an si de in Dumnezeestile Scnpturi ale Vechiului si Noului Testament

Sit 5

sTluostXl rL P
?

SfSKM2S r V
:

A?adar, Biserica dreptcredineioasa crestina cu cultul monnle ei, nu este produsul intimplarii oarbe, cum

si

cere-

Selc
'

este

" gUlU 1

CrS

t !n

nunata creatura
aceasta Sfint5

^dT
unii

1 1Ca a 1U1

Dumne zeu,

Sobornica

EtoMe

c^ V^

strahiceste puturea
>

mai

'

1Un

ffi

5 >J* pe o carte scrxsa <iiU< 11, 7-tf), 7-5 (Ape. 5; cu 7 pecetx dinauntru si pe dinafara, pecetluita Iez 1 Es. 37, 23; 2 Para 4 20; 7 canSele (A^. 4, 5; comp. (Ape. 8, 35), un cadelmta , 25, 6 7; 3, Ape 1, 4; i. 7ah 4 care S xmboh Z ea,a: de apa Vxe datatoaxt de viata, noastre, sau cristdnita dxn bisencxle baptistierul din biserica veche 3-X a celor ce cred (loan 3 pentru nasterea din apa si din Duh apa 47 8, 26-39. .) sx Mt 28 19; Mc. 16, 76-20; F. Ap. 2, 5, vxetn a care-x o nemarginita mare vie a Cuvintulux lux Dumnezeu are ale A Dumnezeestxle imbdsugare de la ce curge cu foarte mare 4, ale lui Dumnezeu (loan Bisericilor crestine dreptcredxneioase
Sfxntilor

(Ape.

4 4-70;

77

76),In mxna Cdui ce sade pe tron

!

Lfrii

MO

Varna a 15-a

A
Ier. 2,

dWClntWlor, ghlcltorlllor

hrmwlor

Bill

6, ft; 7, 37-39; Iez. 47, 7-72; Ape. 22 7) In cintanle Bisericii si cintarile Liturgice se aminteste ca: inaintea Tronului malt al Dumnezeirei, in mijlocul Preotilor (Batrimlor) se afla un Miel junghiat, sacrificat, Caruia I se da cinste dumnezeeasca. Sub Altar ni se arata in Apocalips (Ape. 6 9 71) Sufletek Mucenicilor care cer cu glas tare sa fie razbunati. Biserica pnmara intemeiata pe acest loc Scripturistic, Savirse'a Dumnezeeasca Liturghie pe mormintele Sfimilor Mucenici. In vremile noastre se pun Sfinte Moaste in picioarul Sfintei Mese Dumnezeescul Jertfelnic-si se coase particele mici din Sfinte Moaste in biintek Antimise rinduite pentru a se I.iturghisi pe ele In sfirsit, cadelnita de aur din mina Ingtfrului, cu tamiie multa care ca si nastrapile de aur pline cu tamiie (Ape. 5, 8), simbohW rugacmnile dreptcredinciosilor Sfintilor rinduite .a se aduca pe Altarul Jertfelnicul de aur prea Sfint (Es 30 77029, 37; comp. Mt. 23, 7927); care este inaintea Scaunului de" -Uomme, adica a: Tronului Divin, Sintronului sau Scaunul de sus Mireasma fumul tamiiei s-a ridicat din mina Ingerului

?T 8; loan

/5;

P- Is

12
>

~6

>

44

>

^-^;

13; Zah. 13

7-

14

nu le-a putut elimma dm pbisUnele superstitii pe care Biserica crestmism, a fost sihta a k despuia nuintek pagihLr convertiti la bun, crestm. Asa superstitios, dindu-le un inteles

rSteksullor
dC

Tn^uaiul nlor mneLsi

de faina

fma
de

se

cite trei

duke mirehn si miresei a gusta da acea praiitura sau turta -cu intreaga sLnifkind unirea -in cultul crestm
on,
lui

era obieeiul catinecasatoriilor la romanii idolatri de o mireser, sa n se dea sa manince cres Biserica zei-idoh simbolizind unirea cu aceiasi
,

p m

*g
i

Bisedcfa

SS
oamenS

si cu lisus Hristos, cre re ct c a arunca tarma pe morjn lor de Obieeiul Romanilor eu pastrat mortii vietuiesc sub pammt, dinta superstitioasa ca imnonnonntualul in Sfe tenacitate, pina la noi, s-a incadratlopata o arunca crucis cu tarina luind tine in care Preotul Srilor hn, lumea phmrea este pamintul si le tr up zicind: ,A Domnului ca to i tin adevarul cres E ce??; kcuiesc intr-insa", evidentimd mult lupta Biserica a luptat si

Dumnezeu

Pg^

sint egali in fata mortii.

(sfin-

titului liturghisitcr) (Es. 23, 20-22; Mai. 2, 7; Ape. J ui Dumnezeu cu rugacmnile Sfintilor (Ape.
8,

1,

20) inaintea

34). mai

Din cele aratate pe scurt in' profetica carte a Apocalipsului reiese clar ca BiEerica lui Dumnezeu a Vechiului Testament si

mult, mai desavirsit Biserica Noului Testament cu Dumnezeeasca Liturghie, este o creatie a lui Dumnezeu, o conlucrare Dumnezeeasca
superstitie cum hulesc unii necredinciosi si potrivnici' care adue acele hule asupra Bisericii lui Dumnezeu si a supranaturalelor conlucrari sfintitoare, lirurgice, care se lucreaza intr-insa i?i atrag asupra-si proorocescul Western care zice: Vai celor care -zic raului (necredintei) bine si-binelui (dreptei credinte crestinesti) rau, celor ce numesc lumina intuneric si intunericul lumin'a celor e socotesc amarul duke si dulcele amar" (Is. 5, 20), comp 4 Imp 17, 9; Prov. Sol. 28, 4; Amos 6, 72). Mintuitorul, privitor la ascultatoni ? i semanatorn superstitiilor, hotaraste: De nu asculta de Biserica, sa-ti fie ca un pagin si vames" (Mt. 18, 77, 89) Asiiderea ?i Apostolul, zicind: Va rog pe voi, fratilor, sa va pazi'ti de cei ce lac imperecheri si sminteli impotriva invataturii (Bisericii) care voi v-ati invatat, si va feriti de ei" (Rom. 16, 77; comp,
t,ei
7

mcidecum

nimicirea superstitiilor in popor. nentru P Cicerone, desr pagm, se ndxca Odinioara, celebrul fflosof orator ..E impenos superstitiilor, zicmd: cu teatg puterea sa asupra noi pe Acest monstru, care se tme de a desradacma superstitia divinatione). Bisenca crestma a urmieste si ne chinuieste" (De cu Sfintn Apostoli. Totr adecontra superstitiilor mcepind desarte prm buna or credmte vTrat u luptatoricontra feluritelor smuls dm mtucrestineasca.au credmeio ?k si adevarata vietuire de Suflete sx multime idolatre din umbra superstitiilor neric ^mukime. Despre Minturtorului popoare, trecindu-k de partea anghelist E. si Apostol zice Sf. Solatrizatilor si superstitiosilor suit dede duhunk cercati Fiikr! Nu credetr tot duhul ci loan lume in ., lesit multi prooroci mincinosi au la Dumnezeu, pentru ca a (adevarata aceasta la voi si nu aduce invatatura

Sat

OrkinTvine
un

Apostolica a 1m Kserici Siintl, Sobornka si ziceti lui: bine ai vemt nu-i sa ne acela sa nu-1 primiti in casa si celor se face partas faptelor 1m f' cine irva zice lui bine ai venit", acera, si i-atr birmt pe, Fi lo r voi dela Dumnezeu- sintetr decit eel ce este in voi, intru mare este Cel ce este pentru ca cele dm lume si graxesc Aceia din lume sint, pentru aceia

P^^)?
I

Se

Ce

mi

315;

2 Cor'

11

Lmea

ii

ascult, pe ei

Gal.

1,

670).

Dunmeze^ smtem
loan 4

c ei

.cunos

pe

Biserica lui

Dumnezeu

a luptat pina la sacrificiu impotriva

superstitiilor, din care faceau parte si idolatria mate, infernale, salbatice, singeroase. Milioane

duhul inselaciunii sau

al rataciru"

(1

2 loan

1,

10

77

cu cultele ei blestede Martin din toate

IO

4
si

Rilo;!
vine

cttl

cetele Sfintilor sint marturii vesnic veritabile despre aceasta.

acum

ca Antihnst aceasta cunoastem mult! s-au facut Antihnsti. Dintru

eel

de apoi

este, si

precum

ati auzit

092

Vuma

a 15-a

desclntccelor, ghlcitoriilor

?i

a farmecelor

R93

m ca ae 3 dfar ar fi^ril^dintru ar
ti

tost

noi,

arate

canu

T
fi

B
ne Z eu

sint dintru noi (1 te mtitU e

n0i aU ie au dintru no,, ^' ci rarnas cu noi. Dar au iesit ca *S

loan 2

-pentru

cS

^"^asca -Biserica A
B

18-19)

lui

Dum-

Serafimii cu cite sase aripi,L_de,-a~dreapta, unul tine Sfinta iar C.ruce in brate, simbolul Jertfirii si Proslavirii Mintuitorului; si universale Stapinirei altul tine pamintul, simbolul Imparatiei
4)
el

&Sffi8ri*
o T2; Anc

ceea ce este afara de

'

erne a Mintuitorului nostra Hristos

Dumnezeu-Omul.
;

In' stinga

" 22j

Tatalui Ceresc doi Serafimi: unul tine o lenta cu cuvintele: Din pintece mai inainte de Luceafar Te-am Nascut" al doilea .tine o altS lenta cu cuvintele: Tu esti Preot in veac, dupa rinduiala lui
Melhisederc.

neadevar (loan 8 alfPcoiKf ci alte salbatacmni

1

^ w
'

(Is.

''

nU " S
q

0lle
1

35,5-9;

d-'X'i- xa

ion

YT lm Hri stos (loan 10, 26 20]Petru 5,8-9- Mt 7 75 w /5 lb

,

su P er stitie, suit in

*'

'

'

'

'

*ut in

W %&^*SS*2| ^1 if
r

la

d,,iLi

"

x" ti:

J^lrilora'

40

idolatrii

1107

mJ^^^^ztl^ r nlln B nT ^^sca"

feSe'vedeni
?

fP atele lui Uumnezeu si Bisericii Lui alereind d SC ntCCe ghidtorii vraji, farmece snge ea ' ' ! l ?i n tat ?i pe altii a alerga la aceIe ; afunsenie si anatema? cre-

Am

fo

la priveghiuri ia '

'

132- 269s

"^ 9^ 265 ~329; f^rf)

(

(VeH

bolob <>ace, hnun, vase mari, ca

Pp 505-533; 10651129-1138, de autor).

,
.

keffe^M^ ^ cLtS creS

de
si

111

CataStifele lor
'
-

*ul,

ksotit

C6Va Dar Vai

se

aracesti, dXest ca fa

aU UmWat iJ mSS?! mfncosate munci prSbusesc de

in Vla * a

Care

* amar de
la aceasta

SufI ^le

astfel de slujbe

W^^lA^
v-u

vama

A U LIT URGH15IT si PARTICIPAT suiSA PREGATIRE LA T A PUMNEZEIESTILE LITURGHII

^bine^v?^fStSp

'

5SSS

nezeilc^TiWhiet
ber

^ktorrp?ptr nca
aer

in cer: r i

Stind e Tronwl SlaVd SaIe de UV1 > T ngere?tl ? ofl -rea Dumneze-'

D -^ fd^^^

P?

dlaSpTSefE.

* S* ^
*
<**

^ m

"** *

H"

"

Omul, slujind Dum-

^^ *>

5)

-De-a dreapta

si

de-a stinga Tatalui Ceresc, rrrultimile

ostiri-

lor Ingeresti: Serafimi,

Heruvimi, Tronuri.

094

A
Varna a 15-a

dcscintecelor, ghicitoriilor

fi

a Urmfrcelor

B9f>

de-a astinga Mintuitorului imbracat Arhiere$te si Liturghisind, stau pe nori in slava: Maica Domnului cu Sfintii Apostoli, $i Sfintul loan Botez&torul cu Sfintii Prooroci. Imprejurul Sfintei Mese, linga Mintuitorul, stau: Arh'ierei, Preoti v '' ?i Diaconi, imbracati in sfintele vesminte. 7) In mijlocul Bisericii Triumfatoare, Sfintul Arhidiacdn Lavrentie citeste Apostolul.
6)
si

De-a dreapta

11)

coni in

Dumnezeiasca Liturghie slujita de Arhierei, Biserica Luptatoare de pe pamint.

:

Preoti

Dia-

VRA JIT PEDEPSELE CELOR CE AU DESClNTAT GHICIT DRACESTL SLUJBE ACELE FERMECAT SI PARTICIPAT LA

8) tn dreapta Bisericii Triumfatoare Heruvimi si Ingeri cinta armoniosul cor Ingeresc raspunsurile Liturgice. In Biserica Cereasca multime de Sfinti i Sfinte djri toate treptele omenirii, asista, ascultindcunesat Dumnezeiasca Liturghie oficiata de Insusi Mintuitorul nostra Iisus Hristos cu Sfintii Sai in ceruri.

in

9) Sfinti inaripati c'a si Si loan Botezatorul, arata trimiterea de Dumnezeu in lumea paminteasca, ca soli impaciuitori ai omenirii cu Dumnezeu, si r,epejunea cu care ei au semanat irivatatura Divina in toata lumea la care au fost trimi?i. Acestia, potrivit slujbei ce li s-a incredintat, poarta numirea dp: Trimisi, Soli si Ingeri ai lui Dumnezeu Savaot. Numirea de: lnger al Domnului" a purtat-b i Insusi Mintuitorul (Is. 9 5 Mai. 3 7 3) El, ca Inger al Domnului Dumnezeu Tatal, S-a aratat: lui Avraam (Fac. 12 7; 18 7-25), Agarei (Fac. 16 777), lui Lot (Fac. 19 1-23), lui Iacob (Fac. 32 24-30; 35 9-15), lui Moisi (Es. 3 2-6; 33 9-11; Num. 12 8), IsraelitHor (Es. 13 20-2214 19; 23 20-23; Jud. 2 7 Is. 63 9), lui Moisi, Aaron,' Nadab, Abiud i celor 70 de batrini (Es. 24 977), lui Isus Navi (Is. Navi 5 13-15), lui Ghedeon (Jud. 6 1124), lui Manoe si sotiei sale

lor

ale descintatonlor,. Chipul de fata ne aratH pedepsele in iad de care s-au Satana, fermecatorilor. ghicitorilor, vrajitoritor si a alergind sau. iarasi, inters lepadat la Sf Botez, dar la care s-au cum se vazmdu-i multumit, facind acele slujbe dracesti, ii priveste Dumnezeu* la spatelm iazariil de foe. Odata cu intoarcerea
.

muncesc
si

(Jud. 13 9-23), lui Samuil (1 Imp. 3 10-14,21), celor trei tineri (Dan. 3 25). Sf! loan Botezatorul (Mt. 3 7 Mt. 11 10; Mc. 1 2; Lc. 7 27). Apostolii (Gal. 4 14; 1 Tim. 3 16; comp. 1 Cor. 6 3). Episcopi (Ape. 2 7, 8, ,72, 18; 3 1, 7, 14). Preoti (Mai. 2 7).
;

acelea dracesti, crestmii. Biserica Lui, prin alergarea la slujbele Care se umserai prm fagaLsuratici s-au despartit de Hristos, cu s-au rapt cu trap si Suflet duinta data, s-au despuiat de Sf. Botez, sortit singuri osmdirei vesnice de Biserica Lui Dumnezeu si s-au
si din invatatura Sfintului loan Hrisostom sidrept bun, de Crestin ar fi asa a altor Sfinti Parinti. Daca un st chiar mvieze incit sa zic ei Sfint inaintea lui Dumnezeu duces-ar acela daca un mort de zeci ori de sute de ani inmormmtat, cu farmece. umbla ar sau sa se descinte, sa-i ghiceasca, vrajeasca,

in

copilandri, crestini si crestine intunecati la minte, cazuti din Dar, despuiati de haina de nunta primita la Sfintul Botez, in necazurile si bucuriila lor, intorc' spatele catre Sfinta Biserica si merg la descintatoare, ghicitoare,
si

10)

Oameni

si

femei, batrini

tineri,

'Vceasta

'

reiese'

?i

fermecatoare, lucratoare cu dracii. Acolo

cesc,

isi

descinta, vrajesc, ghi.

.

dau cu bobii, cu

carti,

cu papagalul, cu soared.

pentrucare
se

lucruri se afurisesc,

dupa

Sfintele Pravili, 6 ani sa

nu

Imparta-

20 de ani, ucigadi sint canonisifi. Vai si amar acelor suflete care abandoneaza dreapta credinta crestineasca si imbratiseaza credintele dracesti cu slujbele lor, de nu se vor indrepta si pocai de
;

easca

iar mesterii aceia care fac acele lucruri, se opresc

i

intocmai ca

cuvemt, muri fara a se spovedi si asi face canonul se due in iad ., dar frica mortii,' iad... -Multi se Impartasesc de ingereasca, s-au impotrivit LuDiavolii cazind, arancind vrednicia nealimentindu-se cu Cuvinminei acesteia, asa si crestinii usuratici,
se
in.

duce

ar

tul lui

Dumnezeu,
si

la trebuintele si nevoile lor,

intorc spatele lui

acele fapte anticrestinesti

Dumnezeu

descintece, ghicitoru,. Bisericii Lui, prin alergarea la:

696
vraji,

Varna a 13-a

farmece.. se leapada prin acestea de Dumnezeu: Tat&l, Fiul siDuhul Sfint, in Care s-au Botezat si imbracat. si se impreuna iarasi cu Satana, cu lucrafile, slujbele, ingerii si trufia lui, de care sint imbrinciti si dusi a se munci pururea, precum ni-i inf&tieaza chipul de fata, desigur, foarte pu^in i slab fata de realitate!
.

Acolo ei se mustra totdeauna pentru fagaduin^a data la Sf. Botez, pe care au nesocotit-o, rupt-o, aruncat-o si calcat-o in picioare. dar atunci e tirziu, tirziu, prea tirziu! Crestinilor! Nu mai dati blindul pe sp Q riat Tinefi-v5. cu sf interne de fagaduin^a data la Sf. Botez. Sta^i pururea in strinsa legatura cu Dulcele nostra Mintuitor Iisus Hristos Dumnezeu-Omul, cu Care v-ati unit atunci, si asa veti scapa de iadul vremelnic si vesnic, vietuind cu El in Impara^ia Sa, incepind chiar de aici de pe pamint!
.
,

VAMA

a 16-a,

A DESFRlNAWI

A NECURAjIILOR

burind Sfintii tngeri de: acolo cu mine, purtindu-md in mijlocul lor, am alergat mai departe pe calea vdzduhului si am ajuns la vama desfrindrii. Acolo se cerceteaza tot felul de desfrinare sau curvie, ndlucirea^ \pdcatului curviei cu mintea sau zdbovirea glndului
I

Plingi ca

Cea mai scumpfi-a

Nu

s-a stins odorul, ta comoara?,,.. uita ca tot ce naste,

\i

Jin

acel pdcat, invoirea

cu pdtimasele atingeri

si

spur-

persoanele, catele pipdiri, cdderile in desfrinare,

cat.

vremea

si locul

unde

Trebuie cindva sa moara...

suspini mereu, iar ochi-ti Plini de lacrimi, plingindu-1... be^ii,

si priviri cu gind spurs-a sdvirsit pdcatul, visuri necurate, porniri

.
.

Tu

Ca de-abea atunci

odorul-ti
/

Rasarise-n pragul vie|ii

Dumnezeu

a rupt o floare
Lui, acum,

Din gradina

rupi si tu laeramioara Slavitoare de parfum...

Deci, nu-$i plinge floarea rupta, ei s-a-ntors in tina, Pe cind Sufletul - parfumul

Cum

Tina

cu o haina Boierul acelei varni sedea pe scaunul sau imbracat murdard si necuratd. putrezita, rosie, stropitd 'cu spume de singe, strdlucit p tmf>oimbracat ar fost cum ca si fi Cu acea haina se fdlea cum graicm (dupd haina acea Si rosie. impdrdteascd dobit cu o haina luspurcata ct grozava din acuta era altul) f Sfintii tngeri unul cu in porcn ca tavdlesc se Dumnezeu de crare a acelora care fdrd fried 12-22luda Petru 2 2 4-S; 17 amestecare de curvie (Ape. 16-17;. 18-19, 22-23; comp. Lev. 19 29; 2 Lege 22 25, 29; Es. 22 Aceia^ drdcesc. boierului inaintea Multime de draci stdteau acolo pina ajuns am de cum mull mirai s-au vazindu-ma ajungind acolo, putut am de cum socohnd vreme, uimiti multd

\1

la dinsii. Si stateau
trece

Umple-a Raiului

gradina...

prin' atitea vami

si

am

ajuns pind la aceastal

catastifele lor lucrurile cele de desfrinare ale mele, scrise in

Apoi scofmd ma mus,

pdedtmsem in tmerehle trau aspru, ardtindu-mi persoanele cu care unde am facut palocul noaptea.si mele vremea cind gresisem, ziua, asa era, far a nuca raspund, catul acela cu cineva. Si n-aveam ce sd nu numat cele St rusme. de mai tremuram de fried si ma umpleam aducind acuzau, ma minciundni adevdrate mi le ziceau ; ei si cu multe Acelea zimei. ibovnicii spre mdriurie nume si nelegiuiri facute cu dtn rapeascd ma sd lor cindu-le, se repezeau 'asupra mea cu ghearele
'

a,cesta

adinc. miinile Sfinfilor tngeri si sd ma arunce jos inSufletul Atunci Sfinfii tngeri impoirivindu-se lor, ziceau: atunci a de si ant, multi de desfrindrii s-a pdrdsit de pdcatul

698

Vumu

rt

16-a

A
.

desftrnarilor

5I

a necuratUlor

699

Acestea auzindu-le eu, m-am umplut de groaza si tremuram de fried. Atunci Ingerii lui Dumnezeu dind in schimb din lucrurile mele cele bune si mat ales din darurile Cuviosului meu Pdrinte Vasile, abia ne-am 'izbavit de^ aceacumphta primejdie, si asa am piecat de acolo. Dracii acelei vamt, rat, tdvahtori in noroi, in felurite scirnavii, in grozave tmputictuntj% mtmah, scrisneau cu dintii asupra mea de ciuda ca am scdpat dm ghearele lor, mirindu-se de darurile minunate si de mare pret cu care m-a rascumpdrat Domnul meu, incit ei, cu toate cele scrise n-au putut sa-ma aibd in stdpinirea intunericului. In vremea amdnuntitelor cercetari acute de f arapii aceia spurcah si groazmc de scirbosi, imi apdreau inainte unele dupd allele cuvintele Dumnezeiestilor Scripturi: Sa nu fii desfrinat Cu sotul on cu soha aproapelui tdu sd nu te culci. Ati auzit cd s-a zts celor de demult: Sa nu preacurvesti ! ~Eu insa va zit voud: Tot eel ce cauta la femeie spre a o pqfti pe ea, iata a si preacurvit cu dinsa tn %n%ma sa... Si, daca ochiul tau eel drept te sminteste pe tine scoate-lpeel si-l leapdda de la line, cd-ti foloseste tie ca sdpiara uHul dm madularele tale, si nu tot trupul tdu sa se arunce in gheend Si daca mma la sau piciorul iau te sminteste pe tine,taie-le pe ele 'si le leapuda de la tine,;cd mai de folds iti este tie sa intri in viata schioj> saucmngdecit doua miini sau doudpicioare avind, si sa fii a'runcat focul eel vesnic \ Deci, sd nu faci desfrinare Bine este omului ztce Apostolul de femeie sa nu se atingd ; iar pentru curvie .Pecare sa-si aibdfemeia sa si 'fiecare femeie sa-si aibd barbatul sau Barbatul sa-i dea femen datornica dragosie, asijderea si femeia bdr'batulm Femeia nu-si stdpineste trupul sau, ci bdrbatul
.

petrecut in cut Saw fi in infrinare pustniceascd" Diavolh v&mn * leut au strigat: Stim si not ca de mult s-a pdrasit de pdcat, dar tax nele noastre cu pdcatele desfrinarii le-a avut intr-insa, pentru cd mt s-a martunsit cu adevarat inaintea duhovnicescului ei Pdrinte, nici n-aluat de la dinsul cuvenitul canon dupa Prdvila bisericeascd sprr a-si face pocdinta de pdcatele sdvirsite, pind la stergerea lor nici n-afost cununatdin Biserica cu barbatul ei, ca sa'fie scdfiata de catu desfrinarii (7 Cor. 7 2-9). Dar cine este acela care a dot acea stralucire asupra ei... ? Pentru aceea dar, Idsati-o noua si va duceti fara ea: on rascumpdrafi-o cu lucruri bune",
'

bine este lor^ de voir razic Celor necdsdtori\i si vdduvelor sd se edsdtoreased ; putea finea, vor se nu ni inea precum si eu. Iar de Celor casdtoriti ardd. sd decit edsdtoreased cd mai bine.le este lor sd se nu se despartd. sd bdrbat de poruncesc, nu eu ci Domnul; femeia cu barbatul impace se sa sau Iar de se va despdrti, sa nu se mdrite,
sdu,, si barbatul

M-

pe femeie sd nu olase.

Celorlalti eu zic,

nu Domnul;^

vietmascd de are vreun frate femeie necredincioasd si ea va voi sd necredincios, fi acela cu el, sdn-o lase pe ea. Si femeia de are bdrbat ca trustiti nu vd voi sdviefuiascd cu dinsa, sd nu-l lase pe el... madularele pe purile voastre sint madularele lui Eristos? Deci dar,

Au

lui Hristos
cd, eel

le

voi face

mddulare

ale curviei?

Sd nu

fie.

Au nu

stiti

Si ; curvd se face.un trup cu ea? Caci duh un vor fi amindoi un trup". Iar eel ce se lipeste de Domnul, este este afar a omul, va care-l face pdcatul tot Cd ! curvie de cu El ! Fugifi Au nu de trup ; iar eel ce curveste, intr-al sau sau trup pdedtuieste.
ce se lipeste de

s-a zis

stifi

voi, ca trupul vostru este locasul Duhului Sfint ce locuieste in sinte^i voi Caci vostri ai ? sintefi nu si cd Care-L avefi de la Dumnezeu, trupul in Dumnezeu pe prosldviti aceia cumparati' cu pref mare! De vostru si' in duhul vostru, care sint ale lui Dumnezeu. eddea Deci, nu te atinge, nu gusta, nici nu pipdi, pentru a nu
'

pe

'

si arde. Desfrinarii

nu

vor mosteni Imparafia lui

frinafii sint scosi afard din

tmpardtia lui se sdvirseste atunci ne invatd Sf. Biserica Ortodoxd adicd face desfriu cu o cind. cineva pdcatuind, nu jigneste pe altul, Cind cineva casdtorit. persoand necasdtoritd, cind si el insusi nu-i sa, este dorinfa arde de dorinta de a pdedtui, dar nu si-a infdptuit (Es. 20 14; invederat ca Harul Dumnezeesc l-a ajutat a nu eddea 34 Fac. 42-49; Lev. 18 20; Mt. 5 27-32; 18 7-9; comp. Mc. 9 Cor. 2; 2 Imp. 11 2; lov 31 \; Prov. Sol. 6 5; Is. Sir. 9 8; 41 25; 7 Ape. 7 1-11; 6 15-20; Gal. 5; 17-21; Efs. 4 17-19; 5 3-6;

te>Dumnezeu. Dumnezeu. Curvia simpld

. .

precum

21
zis:

8,

27; 22 15; Neocesaria, 4).

Mergind noi pe calea vdzduhului, Ingerii

rduta'tea ei

lui

Dumnezeu mi-au

barbatul nu-st stdpineste trupul sdu, ci femeia.

asijderea s%

Sa nu

oprifi datoria

fdrd numai din bundvointa, la o vreme, ca sd va indeletinrugdeiune; si apoi iardst sd va impreunafi, ca s# nu va ispiteascd pe voi Satana pentru neinfrmarea voastrd. Aceasta
altuia,
niciti in post si

unid

Vezi aceasta vamd? Putine Suflete pot sedpa nevdtamate def parte barbateasca ! Si stii de ce ? Pentru ca oamenii lumii, mincare, bduturd, si femeiascd, se inseala amarnic de: lume, multd rele... Da, mulfise 'chefmi, jocuri/ciniece lumesti, glume si cugete Scripturile' si cunosc nu care aceia' ales mai si acestea, cu inseala care greutatea pdcatului lor, judecata, osindirea si pedepsirea, pe
.

Dumnezeu
mai multe
i

le

da, oamenilor pentru pdcatul

acesta

De

aceia,

cele

o zic

dupa sfat, nu dupd porunca., Pentru cd voiesc ca tofi oamettii sa fie frecum sint si eu; insa fiecare are darul sau de la Dumnezeu / mul ~asa, iar aliul in alt chip.

Suflete, ingreuiate

acestia jos in iad,

unde

le

cu acest pdcat, se aruncd de dracii vdmii inchid ca intr-o temnita. Tu insd, cu rugdVasile, ai sedpat

ciunile

cmstitului Pdrinte

de boierul drucesc ai

acestei vami, care se laudd.tare, ziclnd: Eu'negresit, voi

umplea sub-

700

Vama

a 16-a

A
pe care hAtag
ii

desflrnfirilor

ijl

a necuratUlor

701

teranele iadului cu Sufletele ingreuiate de desfrinari,

jos in adinc pentru spurcatele imfiutitele placeri trupesti !"

si ftacatoasele

lor

bucurii lume$ti

Stapinirea gindurilor se face: a) printr-o continua ocupatie practical, b) prin cititul cartilor burie, &\ c) prin ragaciunea personala si obsteasca, care Se face la Sf. Biserica. Daca mintea s-a slobozit de orice nazuinta a lumii Vazute, aceasta este semnul ca Avva Isaia, a ucis in sine vijelia pacatului" (F.o.c. Vol. II, p. 34

8; Scara, cuv. XV; d. P.B. Sache. o.c. p. 148). Gindurile rele sint foarte primejdioase, cind sint lasate a pnnde radacini in fiinta noastra. Pentru a ne salva din primeiduirea lor, trebuie a lupta contra lor, a le smulge din fiinta noastra cit mai grab-, nic si a le arunca afara, ca pe burUienile netrebnice dintre legume prin adealtfel, ajungem la savifsirea pacatelor, care, necuratite Vrednice de poroadelor varata pocainta, Spoyedanie si facerea
cainta, ne cufunda in iad. Privitor la atacurile dikvolului prin ginduri'rele, Cuv. Filotie Sinaitul scrie asa: Cel ce s-a predat pe sine gindurilor rele, este cu neputintS a se curateasca de pacate dupa.

omul din afara. Si daca n-au fost smulse din inima gindurile rele, nu se poate sa nu fie scoase la aratare ,in fapte. Pricina privirii deslar frinate sta in desfrinarea si intunecarea ochiului din.untru. urechile pricina dorintii de a auzi lucruri de rusine, sta in aceea c& dracii nemsufletesti asculfa cele ce le soptesc impotriva noastra

curatun ^inati dinauntru. Astfel, sintem datori in Domnul, sa ne noastre simturile fiecare pazim sa afara, in si inlauntru pe n'oi insine greseh. de si pafimase lucrarile de parte ?i sa curatim pe fiecare in
Si,

petreceam in lume mintea si cu simtoata cu slujeam in desertaciunea mintii noastre,

precum

inainte, cind in nestiinta noastra

turile amagirii pacatului; tot asa trebuie

Chipul de fata ne arata pe tngeri cu Sufletul omenesc ajunsi la vama 16-a, a desfrinarii. Boieral dracesc al acestei vami sta pe
"

scaunul sau de serpi, imbracat in haina murdara, stropita. cu spume de singe. Multimea dracilor-vamesi se aduna din toate partite, cearca mimitios pe Suflet de feluritele chipuri ale desfrinarii si necuratiei, de vremea, ziua, ceasul, clipa, noaptea, locurile si persoanele cu care a paeatuit, de ex. de:
254)
a)

tat la viata cea* dupa Dumnezeu, si voiei simturile Dumnezeului Celui viu si adevarat si dreptatu ''"',,' \."' Lui. pe urma consimIntii este atacul (momeala), apoi insotirea, de obisimbibata patima tirea (invdirea), apoi robirea, pe urma. noastra. impotriva' nuinta si continuitate. lata biruinta luptei dusa
.'

acum, dupa ce ne-am musa slujim cu toata mintea si cu

Aa

stabilesc

i Sfintii

Parinti.

Am

avut

si

staruit
isi

in glnduri

necurate

(a)

a) in functiunile vietii, b) faptelor din viata sociala. influienta in poftele trupului, si c) in este cu totul necaginduri, Navalirea dulcetii in inirna prin

Gindurile rele

au originea:

ca un pacat nesavirsit" (Sf. loan Post. 2)'. lnvbirea (la pacat) se spala cu 12 metanii" (Sf. I. Post. 3). la masura in care omul se invoieste cu gindul eel rau al pacatului, in aceeasi masura este vinovat. Induplecarea este cauza si inceputul canonisirilor... caci lupta este vrednica sau de cununi satj de pedeapsa." (Sf I. Post. 5 4)
nonisita.,
.

Atacul spun ca este gindul simplu, sau chipul lucrului nascut convorbirea de curind in inima, ce se arata mintii. Insotirea sta. in Consimtirea cuceea ce s-a aratat, fie cu patima, fie fara patima.^ t>irea aratat. este invoirea bucuroasa a Sufletului cu ceea ce s-a hotarita este ducerea silnlca si fara voie a inimii, sau amestecarea respectiv. nimicitoare a celei maibune stari a noastre, cu lucrul

si

Jar patima este ceea ce se afla cuibarit de multa vreme cu doua, nu mire in Suflet. Dintre toate, cea dintii este fara pacat a
impati;

totdeauna; a treia, dupa cina sau de cununi sau de pedepse.

st area celui ce lupta; iar lupta este pri-

. :

IB
cind

Vama

a 16-a

desflrn&rilor

$i

a npcurSUilor

Robirea se face in alt chip in vremea rugSciunii, si in alt chip nu ne rugam. Iar patima e supusa, fara indoiala, sau pocailjii protivnice, sau niuncilor viitbare. Prin urmare, eel ce se impotriveste, sau nu se supune inceputului, adica atacului, a taiat dintr-o data toate relele ce urmeaza. Aceasta este lupta dracilor vicleni impotriva monahilor si a celof ce nu sint monahi. Aceasta este infringerea si biruinta, precum am zis. Si din biruinta vin: sau cununile, sau pedepsele pentru cei ce au gresit si nu s-au poca.it. SS luptam deci cu mintea impotriva lor, ca sa nu aducem la fapte sensibile, pScStoase, voile lor rele, ci, taind pacatul din inima, sa aflam inauntrul nostru fmparatia cerurilor. Sa pazim curatia inimii moastre si cain^a (strapungerea) statomica fata de Dumnezeu, prin aceasta prea frumoasa lucrare. Multi dintre monahi nu cunosc amagirea riiintii ce le vine de la draci. Se indeletnicesc cu fSptuirea, neavind grijS.de minte. Fiind
simpli si neforma^i, plutesc in via^a fara sa gust e socot curatenia inimii, ignorind cu totul intunericul patimilor diriauntru. Drept aceia, to^i ci$j nu cunosc lupta de care virbeste Pavel, si nu sint imbiba^i de bine prin cercare, socotesc caderi numai pacatele cu lucrul, neluind in seama infringerile si biruintele cu gindul. Deoarece nici privirea nu le poate vedea, fiind tainuite si cunoscute

Toti cei ce vor sa vietuiasca cu buna cinstire in Hristos Iisus, vor 1 Tim. 3 12) F. o.c. Vol. IV, 116-9). fi prigoniti" (2 Cor. 12 70;

Pe copil
De-1 vrei
'

sa-1 tii in frine

om

la toti

sa.

placa..

Nu-1 lasa orice sa-ngine, Nu-1 lasa orice sa faca. Nu-1 lasa dupa placerea-i

Unde

vrea

el

Din
Si

acelasi
si

lemn

sa se duca... se' face

Icoana

maciuca.

numai

lui

Dumnezeu, ConducStorul

luptei, i constiintei celui ce

.

lupta. Acestora socot ca li s-a spus cuvintul din Sf Scriptura Si au spus pace, dar nu era pace" (Iez. 13 10). Deci, sint intre fra^i, din simplitate, unii de felul acesta. Ei doresc si se silesc cit

pot sa se fereasca de faptele rele cu lucrul. Dar in cei ce au dorinta sa-si curete vederea Sufletului, este o alta lucrare a lui Hristos si o altS tainS. Pomenirea limpede a mortii cuprinde cu adevarat multe virtu|i. Ea naste plinsul, indeamna la infrinarea de la toate, aduce aminte de ghena, este maica rugSciunii si a lacrimilor, pazitoarea inimii, neimpatimirea de ^SrinS, tisnire de intelegere si dreapta. socoteala, ale cSrOr roade sint frica indoita de Dumnezeu si cura\ irea giudurilor patimase din inimS. Ea deci cuprinde multe porunci de ale Dommuui. Prin ea este vazut rSzboiul eel greu de fiecare ceas, care face grija multora dintre luptatorii lui Hristos. intimplare sau o suparare ce vine pe neasteptate, intineaza nu pu|in aten^ia cugetSrii. Sco|ind mintea din preocuparea cea inaltS, virtuoasS si bunS, ea o abate spre gilcevi si certuri. pacatoase. Iar pricina acestei pierderi a noastre, stS in aceea ca nu suntem cu grijS la cele tie ni se intiinpla. Nu ne va intina si nu ne va intrista nki una din supSrSrile ce ne vin in fiecare zi, odata ce vom cugeta aceasta totdeauna. De aceea Dumnezescul Apostol Pavel zice: Sint mul^umit in neputinte, in batjocori si in nevoi.
.

SI TE VOR PARASI. Un calugar se tot plingea staretului sau ca este foarte suparat de gindurile rele. Se jeluia mereu ca gindurile rele navalesc puhoi asupra lui ziua si noaptea. Staretul il asculta. lntr-o buna zi il chema sa vina. dupa. el imbracat si cu mantia calugareasca.. lesira. afara din incinta Manastirei, afara din tinutul ei. Ajungind pe un loc inalt, unde sufla vintul din toate partile, staretul ii porunci calugarului sa dezbrace mantia si sa opreasca vintul cu ea. Calugarul mirat de acea porunca, raspunse: Asta n-o pot face!" Staretul atunci ii zise: Precum nu poti opri vintul cu mantia; tot asa nu poti opri nici gindurile rele. Cind vezi ca vintul sufla tare, ca sa. nu te doboare, este destul sa te tii bine pe picioare. Tot asa, pentru a nu te clatina gindurile rele, a nu te duce in ispite, a nu te dobori in pacate, este destul daca lupti dupa lege impotriva

LUPTA CONTRA GlNDURILOR RELE

lor...".
la pacate, sau la

Oamenii, dupa felul cugetarii lor, isi indreapta mintea: sau oameni, sau la Iisus (P. o.c. p. 171 28; 86 5).
chiliilor,

PRIN LUPTA BUNA A BIRUIT GINDURILE RELE. Avva

a fost luptat spre curvie. Atunci cugetul femeie". El sculindu-se, a calcat lut si a facut un chip de femeie. Dupa aceea si-a zis lui insasi: Iata femeia ta, trebuie sa lucrezi mult acum ca s-o hranesti". Astfel s-a apucat sa iucreze, k ostenindu-se mai mult. Dupa o alta zi iarasi calcind lut, si-a facut si un fiu. Apoi zicea gindului sau: Femeia ta a nascut, ai mai multa trebuinta sa lucrezi, ca sa poti'sa hranesti si pe fiul tau si sa-1 imbraci". Asa tot facind el, s-a topit pe sine. Apoi a zis cugetului: Daca nu mai poti suferi osteneala, nici femeie sa nu cauti". Dumnezeu vazind osteneala lui, a ridicat de la el raz^ boiul, si asa s-a odihnit (P.o.c. pp. 1634).
i-a zis:

Olimpie, eel al

Du-te

si-ti ia

BIRUIND PE DIAVOLUL CURVIEI DE CINCI ORI, S-A iNCUNUNAT CU CINCI CUNUNI. Doi frati au fost trimisi din
Manastirea lor
la

un

sat.

Acolo s-a sculat diavolul cu razboiul aprin-

704

Vama

A
a 16-a

desflmflrllor

?!

a necurfitHlor

705

derei curviei de cinci ori asupraunuia din ei, silindu-1 sa pacatuAtunci el sculindu-se, de cinci ori a zabovit la rugaciune, rugindu-se in Duh si in Adevar. .Astfel nu s-a lasat biruit de ginduri, dar a fost suparat foarte tare. Dupa aceea intorcindu-se la Manastire, s-a dus la Parintele sau Duhovnic foarte intristat si cu fata
iasca.

rog pe crestini sa
1

le

citeasca cu luare aminte

si

sa le pazeasca spre
\

turburata. Intrebat fiind de cauza turburarii lui, fratele a pus metanie, zicind: Roata-te Parnate pentru mine ca am cazut in curvie''. Si asa, i-a povestit cu deamanuntul cUm a fost luptat de ginduri. Batrinul fiind vazator cu duhul, vedea pe capul lui cinci cununi ?i
i-a zis: ..Indrazneste.fiule,

ca

nu

te-ai biruit^ ci
.

mai
314

virtos ai biruit
47).

r loan Gura de Aur - care fuge de Lege, lui la Dumnezeiasca netrecerilelumesti pironindu-si mintea ...Fericit zicmd si Proorocul David, astfel Tl fericeste imparatul ca ea p&canecredinciosdoj j, Mrbatul care n-a umElat in sfatul Leg ea pierzatonlor n-a ez tosilor n-a statut si pe scaunul cugeta zma ^^aptea. ? Domnului voia lui si in Legea lux va se cele de afara de si cmdva Ps 1 ? __2- 111). Deci, in adunanle vorbeste unul daca abia multe rele fa grai ceva bun, dar intre cele
.

lor

mare folos sufletesc. ?e crestinul - zice Sf

m
,

cu aceasta,

ca.

n-ai savirsit pacatul.

."

(P.o.c.

Mamele cu

255) In Duminici si sarbatori m-am dus la circiumi, jocuri, baluri, serate, nunfi cu lautari, cumetrii, patroane, unde am mincat, grait si alte felurite petreceri anticrestinesti? baut, jucat. vorbe spurcate si glume pricinuitoare dobitocestei curvii si necredin.

copiii mici ^-1 mai maMintuitorul, care-i la vin risori, sfatum'ingi'ia binecuvinteaza ?i-i

Am

ie^te

tu
al

blindete.
tinerilor,

Mintuitorul este tipul de frumusete

bunatatea

si

ciosii?

dragostea prin excelenta a celor

ce

256)

Am facut cu ochiul Am privit desertaciuni cu ochii mei

?

(b)

umbla pe

caile Sale, ascultin-

Am

privjt

cu viclenie?

CREDINCIOSUL A PLATIT SI DISTRUS CHIPUL NECUVIINCIOS DIN VITRINA. In vitrina unei librarii unde se vind carti era pus un chip necuviincios. Un domn mergea cu
b)

crescut du-I cuvintul. In El a puterea toata cu tineresc avintul Sa de daruire pentru a arata mTatal, birea Sa desavirsita catre lumea de la care venise si catre orbita. si suf erinda

plimbare pe linga acea librarie. Vazind chipul acela, el intra si-1 cumpara. Apoi, in fata libraralui care-1 lauda, il sfarima, zicind, ca de acum va putea trece pe acolo cu copiii sai si nu va mai Aa ar trebui sa faca toti aceia care au fi prilej de sminteala.
copiii sai la
. .

un cuvint sanatos

chipuri rele, necuviincioase, in casa (D.C.o.c. 176).

257)

Am

privit felurite privelisti pacatoase, jocuri, risuri,

pe-

cuvint rau mciodata.nu vet Scnpturi cu totul impotriva urmeaza: de multa f Josofie. Asa si-plme auzfnli unul, ci toate de mintuire Iar pentru care Apostolului: smt si celd auzite de noi din citirea iar pentru femeie de atmga se sens, bine este omului sa nu rni-a aiba barsa-si femeie fiecare sa, si c^rvie, fiecare sa-si aiba femeia
;

iar la iar rele vorbesc cei multi;

Dumnezeiestile

facut nunta cu lautari, jocuri (c), cintece curvesti, chiuituri idolatre, hasmodii, fumat, vorbe putrede, convorbiri porcoase, be^ii si alte blestema^ii?
treceri anticrestinesti?

Am

jucat, dansat?

Am

c) SFINTII PARINTI NE SFATUIESC A FACE NUNTILE CRESTINESTE, NU PAGiNESTE, SATANICESTE CU LAUTARi SI JOCURI. Sfintul loan Gura de Aur, marele orator si

batul sau" (1 Cor. 7 72). se rusineaza, nici 1 se roPentru nunti' Pavel pune legi, si nu cmstit cuviinta. Ca daca Stapinul lai a seste fata 'Si foarte cu junj Damlj mergerea de fata ? i cu nunta si'nu s-a rusinat, ci si cu pre a mai mare decit al altera, nunta la adus dobit lucrul (ca dar a rusmat, fi robul cum s-ar fadnd firea apei in vin, loan 2 7-77), nunta nu este lucru rau, ci lucru rau

punind

zelos barbat aparator al invataturii Dumnezeiesti, in cuvintarile sale ne invata staruitor, ca: nuntile-sa nu le facem cu lautari, jocuri,

Se

cintece satanicesti. El propovaduieste ca nunta fara lautari este ospat duhovnicesc, si ramine sfinta; iar nunta cu lautari, jocuri, cintece de amor, vorbe putrede, betii si alte blestematii, este ospat paginesc, praznic dracesc si ramine batjocura. Spre o cit mai buna convingere, dam mai jos sf aturile
chiote,'

pocnete de arme

si

acestui

mare

Sfint Arhipastor, placut al lui

Dumnezeu, pentru care

nunta este doctona pe ea cu pompe Sonrtoare a curviei. De aceea sa n-o necinstim din Cana Gahlen, sa faca sx cei dfavolesri; ci, ceia ce au facut cei pe Hristos in mrjlocul lor 1 cum ce acum,iau femei, sa aiba adica ce aceasta? Prm msusi Preotu ,^a^ cd este cu putinta sa se faca daca De.ci, (loan 13 20, va primeste pe voi, pe Mine Ma pnmeste mvercele curvesti, versatile cele vei izgoni pe diavolul, cintarile ocara, de cele cuvmtele jocurile cele fara de rinduiala,
iar
.

pentru nunta? Ca preacurvia, lucru rau este curvia;

legi

unatLe,

706

Varna a 16-a

A
lor)

desflmarilor

?i

a necuratiilor

707

baga inauntru, si Hristos prmtr-msn cu adevarat va veni, impreuna eu Maica Sa si frajii (loan 2 2). Ca oricine va face zice Mintuitorul voia Tatalui Meu Celui din ceruri, acela este fratele Meu, sora si mama Mea'"
<Mt. 12 50).
.

poiftpa diavoleasca, turburarea, risul eel desfrinat si cealalta necuvnnta si ocara o vei lepada si le vei scoate afara, iar pe sfintitelr slug: ale luiHristos, pe Preotii Lui, ii vei

de nunti si mdragin faraiucind Si preacurvii multe si stricari paginatate si de rusme in zma aceia detege ?i alte multe cintece de public pe mio poarta cintl; si dupa betie si atita necuviinta, mfnnare si dinsa la de ceri dar reasa cu cuvinte de ocara. Cum dm zma nerusinare atita la pazire, spune-mi? Cind tu o povatuiesti graiasca se sa si faca se ei sa cea dintii, si ingadui ca inaintea ochilor

Mintuitorul sta la o masa cu cartea deschisa. El invata pe un flair baietan de tara sa mearga pe calea cea buna, a vietii si a mintuirii pentru a deveni fericit.

cu iteote Tinarul drept credincios cresiin citeste .pe umarul lui la o masa. Duhul Sfint odihneste citeasca cu atendrept, soptindu-i la ureche sa Divma si^ biinvatatura tie sa se adinceasca. in sa se s-o pazeasca. si implineasca, ca
sericeasca,
f ericeasca

de obicei nu pomeni. De sint rele'cele ce se fac, macar obicei vechi de ar fi, strica-1 pe el; iar de nu sint rele, macar de nu va fi obicei,
baga-1
si-1

Stm ca unora ma voi parea prea ingreuietor si insarcinator sfatuind acestea si taind obiceiul vechi; insa nimic din acestea nu grijesc. Ca nu-mi trebuieste harul eel de la voi, ci folosul vostru. Nu baterile din palme si laudele, ci cistigul si filosofia. Sa nu-mi zica mie cmeva ca este obicei. Unde se indrazneste si se face pacatul
sadeste pe

asezare.nu se cuvme sa le acestea care nici robilor celor cu buna cu mama pazind pe auda. Atita vreme s-a ostenit tata impreuna gramd ceva dm altul pe fecioara ca nici sa graiasca, nici sa auda de pazitoare de si femei de aceste cuvinte, si de camari si de case se arata nici nu a seara, si de usi si de zavoare si de iesirile afara osirdie purcu din prietem, si de multe allele ca acestea
la

vreunul

lost obicei vechi, ci

face acest fel de lucruri necuvioase n-a scornirea oarecarora sunt cele ce se fac.
el.

tind eriia
vblii

(Maioritatea parintilor de azi insa, suit

ei
si in

pentru ca
se citesc

cindu-i in Duminici

mai rai ca diaor, ducopnlor singuri se fac ucigasii Sufletelor locunle si sarbatori, nu la Sf. Bisenca

unde

ci la praznicile

Dumnezeu Sfintele Scripturi si se lauda Numele lui tu vemnd, dracesti unde se batjocoresc, n.n.). Si
;

intr-o zi

Tinarul binecredincios crestin praseste cu sapa, cugetind la cuvintele Mintuitorului.' Duhul Sfint in chip de porumbel, in plina lumina, Se lasa pe umarul lui drept.

luat Scriptura, ?i spune si cum s-au adus miresele lor la casele mirilor lor, insa de nimic de acest fel nu pomeneste, ci ospat si cina au facut, mai

Aduti aminte cum a luat femeie Isaac pe Rebeca?

si

Cum a

facob pe Rahila? Ca

de insasi nuntile lor pomeneste*

Sf.

de rusine prin acea , cuvinte stricate. dupa aceastar" Oare nu din acestea sint rautatile ce urmeaza si fisunle? Oare nu Oare nu din aceasta sint preacurviile, curviile * Si vaduviile si sarmaniile cele din aceasta sint lipsurile de copii? pe draci cu cintecele, cmd fara de vreme? Caci atunci cind chemi de ocara, cind bagi in implinesti pofta acelora cu cuvintele cele tot teatrul (dracesc), cind casa oameni mascarici si muieratici si mascaraie, acolo se adu na umpli casa de curve si ingadui ca sa faca
->

facindu-o pe ea tara toate, toate acestea le-ai rasturnat, miresei necmstita pompa si bagind in Sufletul

vesela decit cea obisnuita. Si pe rudenii le-au Iar fluiere, surle, chimvale, sariturile cele betive

chemat
si

la

nunti.

toate celelalte

mascaraie de acum, erau departe si nearatate. Iar cei de acum din vremea noastra, si laude cinta la Afrodita (idolul curvarilor si curve-

Suflete rcmanesti, m;anut In comuna Remetea Timisoara cu 1450 Nr. 15, 1929). Aici suit la ox. (L.S. nastere. 928 n-a lost nici o singura pintece, pacat stncopiildr uciderii miiloc avorturile, groaznicul pacat al pentru jocur, libere h a pentru care mamelor, Jlor la cer, care cere pedeaps^a (n.n.) $i petreceri, avorteaza
*
.

708

Varna a I6-a

A
Se poate inca
a-1

desftrnarilor

fi

a necuratiilor

709

toata ceata dracilor! Spune-mi, ce lucru sanatos nadajduiesti? Spune-mi, pentru care pricina mai bagi inca si Preoti inauntru, vrind ca a doua zi sa faci unele ca acestea? Voiesti sa ar'ati fericirea care are mare dobinda? Cheama cete de saraci. Ce, te rusinezi cii adevarat 51-ti roseste fata? Dar ce-i mai rau decit aceasta nesoco-

de mul e auzi si pe Sf. Ap. Pavel zicind, ca a Pent me de morti fara V' ori multimea pacatelor a facut dorm multi si bolnavi intre voi multi sint neputinciosi, zice hraninmsa Saracii loan 5 25-29; 8 34-35). 11 29-31 (1 Cor se va face intimple nimic de acest fel; ci si de se sa du-se nu lasa

Tinarul credincios se fereste

stncati,
care-1

de

prietenia

celor

chiama dupa ei. Duhul Sfint odihneste pe umarul drept al lul. Diavolii schimonositi, .soptesc

asculta sfaturile Tinarul cu Duhul Sfint pe umar bune ale Preotului si batrinilor satulu'.

ceva la urechile celor

rai.

mireasa. Precum cei ce gresesc sint ingroziti neincetat de Dumnezeu, zicmd: Feciorii vestri vor fi sarmani si femeile voastre vaduve (Ps. 108 8; Iov 20 10) asa si celor ce se-supun Lui in toate be fagaduieste ca le va da si batrinete fericite, si impreuna cu dinsele toate bunatatile, zicind: De veti vrea si Ma veti asculta, bunatatile pamintului veti minca" (Is. 1 19).
;

mceput, si aceasta ii va fi lui si lauda si dobinda. Ca de altn ispravmdu-se aceasta si punindu-se in lucru, tie, celui ce intii ai sadit-o, va aduce rasplatirea rodurilor acelora. Aceasta' pe tine te va face degrab si parinte nascator de fii, aceasta si pe cei ce se vor naste 11 va apara, si pe mire il va face sa imbatrineasca cu

muieratici si mascarici, sare inmijloc diavolul. Si din cheltuiala aceia (a praznicilor dracesti) nu numai ca nu este nici o dobinda, ci se face si multa vatamare (si-ti aduce pedeapsa Dumnezeiasca) mr din cheltuielile acestea (facute dupa voia lui Dumne^eu), vei lua degrab multa plata. Dar nimeni in cetate (sau in sat) vei zice tu nu a facut asa! Daca nu a facut nimeni, incepe tu, sileste-te si te fa incepator al acestui bun obicei, ca si cei de pe urma sa ia pilda buna Si de va rivm cmeya si va urma acest bun obicei, catre cei ce vor intreba vor avea a raspunde stranepotii cei din stranepoti cum ca cutare el a adus mtn aceasta buna lege. Caci daca la luptele cele cmd lac ospatun, cei ce au sees acele slujbe nefolositoarede afari se vestesc de multi mai cu fala; cu mult mai virtos la slujba tea duhovmceasca toti il vor lauda si-i vor multumi celui ce a adus intii acest
;

teala, cind pe diavohil tragindu-1 casa, nimic rau nu socotesti ca facx; lar pe Hristos vrind sa-L bagi inauntru, te rusinezi? Ca precum atunci cind intra saracii vine Hristos, asa cind ioaca acolo

ceva

oamenn

aduc ei mdreptare la aceea (F.Ap 9 36-42). lm P re vata-te de la fecioara aceea din Iopi hranxau stind saracii cei ce se acesteia ce zacea moart& oarecmd, de m Atrt viata. adus-o la de ea si lacramind, au inviat-o si au decit mult) mai (nemargmit rugaciunile vaduvelor si saracilor,

dm

cele nadajduite, indata

In

pot

folositoare tot risul si dantuirea, sint mai Socoacolo insa totdeauna folos. veselia, Aici intr-o zi este luind blagoslovenn este, ca atitea teste cu mintea cit de mare lucru C U multe si de cit ma > pe capul miresei, sa intre in casa mirelui, i pr p Precum mai folositoare bogatie cita De suit mai cmstite acestea? nem|eale sint ale nebumei si cele ce se fac acum (cu. jocuri, s.a.) pedeapsa, nici o de pe urma ca macar desi nici o

leptiei cei

mai

esculta Tinarul cu Duhul Sfint pe umarul drept,

mmunat

cu multa atentie

sfaturile

bune

ale

mamei

sale.

Asa

el se edifica zilnic,

crescind in

Domnul.

munca

n-ar

fi

urmat

teste cita

munca

public auzind toti nenumarate bu^tg binecuvinteaza, le cer de la Dumnezeu batjoco multa mincare, tot noroml de aceia dupa betie, dupa acea
,

de celor ce lac acest el de lucrun de ocar aces cu minji este a suferi a se minte. Saraai lumd de oamem beti si stncati la
.

m M *^g*>

710

Vnmn

n 16-a

A
si

desMrnfirllor

$i

a necuratfilor

711
in necuratn,

el

mai multe, graite si negraite, ocan pentru cei ce s-au insurat, si urasc pe cei impotnva. Pngomrea aceasta a lor intre dinsii face a se rusma cu covir-

toarna pe capul celor ce se insoara, avind intre din ? ii oarecare mtrecere diavoleasca, ca si cum ar fi fost vrajmasi cei ce s-au adunat asa rudemile lor se intrec intre dinsii, cine ar grai

nu ca sa petrecem ale iucausilor. Caci nunta s-a adus, in infrinare si curatie. nici ca sa curvim ci ca sa petrecem zicind: Pentru curvie, fiecare sa-si aiba le;

Asculta pe Pavel sau" (1 Cor. 7 2). Aceste meia sa si fiecare femeie sa-si aiba barbatul petrecem in mfrmare sa ca nunta, adus doua sint pentru care s-a aceste doua cea maj Din parinti. facem si curatenie, si ca sa ne fnndca amtiat Deci, eniei. curat a si este a infrinarii
intii

pricina

Tmarul
ii

este intre virtute

si

de bauturi betive incu un crm rasarit din ea. Moartea si diavolul insa il silesc cu paharul pirn de otrava - sarpele inveninator al betiei *encirea. 5 i nefericirea depinde de alegerea lui ill sta mmit, vazindu-se atras in doua parti opuse si potnvnice una alteia.

mdeamna la abstinenta mmmdu-i o inima curata

vitiu. Ingerul pazitor

ispitei Tinarul cu Duhul Sfint pe umar in fata jucatorilor de carti.

grSesc de

V m mai Cauta alt4 deoseblre CmeTfsf ^~T- J"" " "' Ca toate ace ^a
A

Spitae-mi

Sral
a

fJ?

dinsii

'>

,f draC "

Suteu2l

P ornl * d -^

raS P

1Me

sufletele

nu se fac smu se lor? Nlmenea cu ade?1

djavolului: ocSri, betie

eel peste masura si sa pofta, a intrat si nunta, ca sa taie obiceiul Din mfrmare si curatenie piece pe fiecare 'sa aiba numai o femeie. dragostea; iar din dragoste se nasc

nebunie

sejeapada ca de ceva ran a aduce in locul acestora pe *aVad ? tlCal ? iei Sa se vete /" ?r; C eact; ace^ta. ca nu n a hram pe saraci si pe vaduve (este ticalosiej

!!

f-^ ^

^^ ^

>

casatont sa socoteasca bunatatile cele nenumarate. Deci, fiecare ca dupa msurare macar pe celelalte femei ca sint de piatra, stiind te-ai facut vinofemeie. cu ocliii neinfrinati de vei cauta la alt a Aceste cuvmte provat sub invinuirile preacurvarilor (Mt. 5 28). tine potta toate zilele. Si, de vei vedea ca se ndica in citeste-le pare tie femeia ta nede o alta femeie, si ca ap'oi din aceasta ti se luind pe Maica aceasta, cartea placuta, intra in camara si deschizind
.

-zice

el

iarasi-se naste

Domnului

?i

pe

Sf.

Ap. Pavel mijlocitori

si

pe Dumnezeu ajutator.

lor stau diavohi, care-i invata si-i stapineste Dunul Stmt Se departeaza de tinar, pentru ca a inceput a inclina la rau.
I

Tmarul sta uimit intre patru viciosi: un luxos un tutunar, un betiv si un cartofo'r. In spatele

UrV aCeaS ' a Semn a t0ata Scirba Sen * a 6 multe n dm insS i ziua aceia dintre prie ? ? tpniki r blt Pe miTe S " a duS indr lrea cea rZ$ t reasa a stms-o, pkcarea cea buna catre ea a tras-o, dragostea, mai mamte de a se aprind- a potolit-o si seminte de preacurvie a sema-

?nSStlti 4

carti Tinarul dezgustat de Sf Scriptura. si de alte Bufnita Sfinte, citeste cu mare nesat romane. pe spate. Naluciri de joe de carti, moda, fumat, blestematii. . rautati, betii si alte multe feluri de
.

'

ii

apar inaintea ochilor sufletesti.

>

'

^rni-

? ae

at Ce

aCeia trefcuia
si

nimic,

opn

se teme parintii, desi nu de altceva venirile la nunti ale mascaricilor (lautarior)

macar a

vapaia Asa facind adeseori citeste cuvintele acestea si stinge nici o potta nedepartmd femeia ta va deveni tie iarasi mai iubita, ta va fi tie iubita, dragostea ta cea catre dinsa. Si nu numai femeia
ci si

tu te vei socoti ca esti mult

mai

fericit,

mai cmstit

si

cu

iiar

712

Varna a 16-a

desllrnfirilor ?l a necuratillor

713

NUNTILE CU LAUTARI, JOCURI SI ClNTECE LUMESTI SE DESPOAIE DE BINECUVINTARILE DOMNULUI, DEVENIND PRAZNICILE DIAVOLULUI. Sfintii Teologi adeveresc
ca nunta se numeste Taina Sfinta pentru trei izvoare binefacatoare 1) Pentru iubitoarea unire intr-un trup si Suflet, a barbatului cu femeia. Si vor fi zice amindoi un trup Deci, nu mai sint doi; ci un trup" (Mt. 19 56). 2) Pentru ca nunta este preinchipuitoarea duhovniCestei uniri a Domnului Hristos cu Biserica. Taina aceasta zice Apostolul este mare. Eu insa vorbesc de Hristos si de Biserica" (Efs. 5 23

curat.it mire la orice nunta: Hristos a sfintit si a pe sfinteasca o sa Pavel: Ca Biserica cu Sf. Botez, precum zice barbatul iar tu (Efs. 5 26) ; fa cuStindu-o cu baia apei prin cuvint" lasmd a se face nunta ta fluiere si trimbite,

Tu

oricare vei

fi

mire, chemind la jocuri si cintece din gurar la casa ta

in loc sa curatesti

si

sa stin^est!

32).
3)

Nunta

are in sine

Dumnezeescul Dar, asa cum

il

au

si

cele-

Tinarul, imbracat la moda, cu baston in In buzunar are isi aprinde tigara pusa in tigareta. buzunar. carti de joe si o sticla cu rachiu in alt merg, vicu acelor semnele Moartea si diavolul, cu
in

mina. El

lalte

Taine Sfinte.

urma

lui.

Acum, socotind bine, vedem ca lautarii, jocurile, cintarile curvesti, vorbele putrede, mascariciunile, miscarile, mladierile necuviincioase care se fac, despoaie pe mire si pe mireasa, socri si nuntasi de binecuvintare, si-i imbraca cu Western; iar petrecerea aceia anticrestineasca devine praznicul diavolulm a) Organele, lautarii, jocurile si cintecele din gura, vatama iubita unire intr-un Suflet a barbatului si a femeii. Mirele vazind alte femei acolo si jucind cu ele, se trage cu Sufletul si cu inima la dragostea si pofta acelora; mai cix seama cind acelea se intimpla
. . .

femeia

sa fie mai tinere si mai frumoase decit mireasa sa. Asemenea si mireasa vazind alti barbati, si jucind cu ei, se trage cu Sufletul si cu inima spre dragostea si pofta lor, cind acestia se intimpla sa fie mai tineri si mai frumosi decit mirele ei. Si asa, acolo unde nunta este spre unirea Sufletelor barbatului cu femeia sa, prin dracestile

la Suflet, ba mireasa ta, tu o intinezi si o faci necurata Hristos a necurat chiar si tu te intinezi si te faci asemenea J sa aiba fara Biserica, intemeiat in Sine prea slavita si frumoasa acest de altceva pata, ori vreo zbircitura ori intinaciune, s-au vreo cu barbate, (Efs. 5 27), si tu fel" ci sa fie sfinta si fara prihana" care pe cintecele curvesti, organele, dansarile, jocurile, horele si iramusetea si slaya podoaba, strici ta, nunta le lasi sa se faca la cu multe pete si mtifemeii taie, si o arati pe ea urita, neslavita, ea, urit si fara podoaba. naciuni ba chiar si tu te faci asemenea cu incit pentru dragostea Biserica, iubit a Hristos atit de mult striga Apostolul Barbatilor moarte. ei S-a dat pe Sine la
si
.

iubiti-va femeile voastre,

Tinarul e cazut jos ame^it de fumat si de ginduri rele. Diavolul cu o lenta in ghiare il ispiteste sa. lupte inainte pentru a se inva^a cu fumatul, zicindu-i: Fumeaza. inainte! Doar nu-i fi mai prejos ca femeile slabanoage care beau, fumeaza, danseaza, poarta lux si joaca carti!"

pe si Hristos *a iubit Biserica, si jubesto barbate iar tu tyi-fi 5 25) Sine S-a dat pentru o urasti, caci daca ai femeia ta cu aceiasi dragoste adevarata, ci satamcestipricim acele ta nunta iubi-o in adevar, n-ai aduce la

precum

dinsa" (Efs.

jocurile si cintecele vatamatoare Sufletului ei, Care sint: muzicile, tu nu te mbesti Chiar zic? Ce gura. lumesti, curvesti, murdare din pentru nepneeput, ca un vrajmas in adevar pe tine insuti ci iti esti vatama care-ti intilniri. prilejuri, ca lasi sa se faca la casa ta acele curvesti, chmitun, cite neormSufletul Cite betii, jocuri, cintece nunta ta omule, toate aeestea la duieli cite rautati lasi sa se faca a lui Hristos si a Bisencu, se abat si se due la duhovniceasca nunta zice Mata: ..Cinstea nunta a Carui nunta, chip si icoana este
;
. .
.

muzicisi jocuri, se face despartirea Sufletului acestei uniri a barTaatult/r i

^

rele Vasile
-p

sau necinstea Icoanei, trece la chipul

18),

a femeii.

b; Muzicele, jocurile si cintecele din gura, care se fac la nunta, se impotnvesc si vatama inchipuirea duhovnicestei uniri a lui Hristos cu Biserica Sa. Vrei sa stii cum se vatama aceasta ? Asculta

de nunta, rusmeaza-te pentru nunti, zicind: Daca nu te rusinezi este nunta, si nu aduce chip macar de Hristos si de Biserica, al Carui teatru? Tama este si este organe si danturi la aceasta. Nu cumva

Sf

Duh

cap

Aceasta o adevereste

si Sf.

dmtu (Cuv. loan Hnsostom

7! 4

Varna a

16

..

d'esfirnarllor 5I a

ecuratMor

715

inchipuire de mari lucruri (a lui Hristos si a Bisericii) si daca. nu te cucemicesti de aceasta Taina, macar cucerniceste-te 'de eel ce este chipul acesteia... la tainele elinilor jocurile sint evlavia si cucernicia acelora.
;

Mare Taina
pingariti.
. .

se savirseste aici! Afara de aici curvele, afara. cei Mir este nunta; deci, pentru ce bagi putoarea mocirlei

Tinarul nedumerit luptat de gindul bun si ram Gindul bun inaripat ca un inger lumiriat, ii pune inaintea ochilor Dumnezeeiasca Scriptura si alte carti sfinte, ca sa. le citeasca si sa fie virtuos, bun, credincios, cretin constient. Gindul rau din stinga, cu fata hazlie, caraghiorsa, cam intunecat, il imbie cu carti rele, romane, carti de joe, si alte desertaciuni, pentru a deveni om de lume, vicios si prapadit.
\

pnvesc preacurvesc cu mintea lor cei ce se aduna. la nunta si si ale lacailor f fetele femeile si cu iscodire fetele femeilor, sau fetele de sau brm de umar, de miini, barbatilor, cind se prind in joe de acestor cauza dm nunti la mijloc? Dar celelalte pacate care se fac nerusiorgane si a dansurilor, a necuviincioaselor cuvinte, a celor impodocurvestile nati glumeti, nerusinoasele cuvinte ale betivilor, si a parfumunlor biri ale hainelor, muiereasca ungere a mirurilor voi cmeva sa le scne cu ^i a celorlalte mii de neorinduieli ? De va ales cmd deamanuntul, poate sa umple o carte intreag&! Si mai si la opt zile, nuntile se intind nu numai intr-o zi sau doua, ci pina sa mai nulocuri si pina la 15 zile, atunci, cine poate

Nu

iar in

multe

mere

rautatile i pacatele care se fac? Milos, Milostiv

sa.

fli

noua Dum.

nezeule

Pentru aceea, ca

impreun intr-un cuvmt

pentru nepotrivitele

cele zise
si

mai

sus,

nuntile crestinilor de azi,

necuviincioasele

(adica in locul unde se savirseste nunta)? Toate trebuie sa fie pline de intreaga intelepciune, toate cu cucermcie, toate cu podoaba. Acum vad insa. din contra: sariti asemenea camilelor si cailor; pentru aceasta voiesc a curati nunta, incit s-o aduc la cinstea cea potrivita ei, si sa astup gurile ereticilor, fiindca
s-a ocarit
Cols.).

in alcatuirea mirului

DarulluiDumnezeu, radacina (Tainei) renasterii noastre Spune-mi mie, savirsesti Taina si chemi pe diavolul?" (Om. 12
. .
.

Tinarul cu o fetiscana vorbesc tainic in gradma. Serpii desfrinarii cu cite trei capete: mincmna, furtisagul si amorul, ii impleticesc pe amindoi din amindoua. par tile, apropiindu-i pentru a se
spurca.

c.

c) Organele, jocurile si cintecele din gura, care se fac la nunta, strica si se impotrivesc darului ce-1 are Taina nuntii, al carei scop este a dezlega si a departa de la pScatul curviei pe barba.t si pe femeie. Aceste dracesti organe, jocuri i cintece, silesc nunta sa se

f aca

nu dezlegare

a curviei

si

a pacatului,

ci

chiar inlesnire, pricina

sa nu mai fie Tama lucruri care se facia nunta, se primejduiesc cu adevarat cele sint cum cinstita Sfw ca, Taina plina de Dar. si ci o ceremoBisenci Sfintei fac crestineste dupa rinduiala ce

Tinarul

fumind,
si

biruit

romane
lucesc

alte carti rele.

de gindul rau, citeste In mintea lui i se nasi-1

chipuri de femei ce-1 imbata

tiraste

atrag la
si-1

si necmstita, nie pagineasca, idolatra, elineasca, necuviincioasa care aduna cu obste, de vrajmasului sau ca o mestesugire si mreaja a D 3 aceia, munceasca. sa se si p-> oameni spre a-i face sa pacatuiascu lumesti cintari jocuri, lac siasa cum la celelalte Sfinte Taine, mi Sfmta la nici face mai a se din gura si cu muzici, tot asa nu trebuie

viciu. arpele patimilor se

pe masa

musca de inima,

il

invenineaza.

altor pacate. Si apoi oare nu se fac din acestea la nunli, atitea curvii ascunse, atitea tainice preacurvii in inima? Nu curvesc cu pofta Sufletului, precum a zis Domnul, si cri ce cinta cu organe, si cei '".are joaca. si cinta. din gura?
si prilej
si

de curvie, preacurvie

Taina. a Nuntii. Cum pot oare Frati, parinti si crestini, ia socotiti-va bine: jocuri, cintece cu diavolului mirii si nimtasii 'adunati 'la praznicul si alte sudalme mascaricium, curvesti si chiuituri, vorbe putrede, bmej pnmi a pentru nebuneli, sa vina in Biserica lui Dumnezeu mcarca se asa viind, vor lua binecuvintare?

cuvintare? Oare Oare cu blestem?

. .
.

On

si
si

incununa dupa

un tinar sau o tinara, care se vor bmecuvmta rinduiala Sfintei Biserici (Vezi rinduiala logodnei

binecuvintanle lor a cununiei, invataturile, rugaciunile si

dm

'

716
Molitfelnic
lui,

Varna a I6-a

desflrnarilor

^1

a n<>curatUlor

717

Privelisti Apocaliptice" cap. 4 11, Explicarea Crezu-

10, Sfinta Taina a Nuntii; cap. 3 6, tot Sfinta Taina. a autor, si nota (g) din intrebarea 295, din aceasta carte), de Nuntii, sa cheme la nunta lor fluiere si muzici, sa intinda dreptul ei mai au
art.

se despoaie de bmecuvmtanle cununiile de pe cap (PL Ier. 5 76-77), afurisame s! urgie Divina. Sfmtn primite si se incarca cu Western, hotarit Preotilor si clencilor sa se Parinti cunoscind acestea, au si nuntile celor ce aduc muzicanti si scoale Si sa fuga de la mesele pacatului blestemului si afunsamei iocuri, ca sa nu se faca partasi maimtelegeti? Ah, crestmilor! acelora Ah, crestinilor Oare voi nu
!

Tinarul revenindu-si in sine prin citirea cartilor sfinte, sugruma balaurul cu trei capete. Sfintul Duh Se apropie iarasi de el.
'

''.:.

patimilor s-a Tinarul lasindu-se iarasi prada de impresurat e El cufundat in mocirla lor. zgirceniei, tapul necubroasca mindriei, paunul lacomiei, sarpele ratiilor, tigrul miniei, porcul
pismei, melcul lenevirilor

diavolui mmcmnaiadului eascS ameriilor si al viclesugurilor. Gura clipa ,m chpa. din inghiti nintindu-1 a-1
si

sa cinte din gura? Mai este cuviincios acestora, care au auzit atitea binecuvintari si atitea cuvinte sfinte, rostite de Preotii ce i-au cununat, sa-si spurce urechile lor iarasi cu necuratele si nerusinatele cintece? Ei, care au stat in Biserica lui Dumnezeu si si-au sfintit picioarele, se potriveste sa le mai spurce iarasi cu dracestile jocuri? Cu un cuvint, mai este cu dreptul, ca ei, care s-au fmpartasit in ziua aceia cu Prea Curatele Taine, sa nu-si pazeasca
jocuri
si

Intelegeti odata
fac la nunti

Sf

s'noS
S

aceasta porunceste si rele! Si pentru sint potrivnice P priveasca. De erau le stea^sa Pr'eotilor si clericilor sa nu
si ei

macar din acestea

ca, jocunle si cmtecele care se

bune

sa hotarasca sa stea acestea, se cadea ca Sinodul

sa le

PnV

toate simtirile trupului lor, si toate simtirile si puterile Sufletului pentru Darul, cinstea si sfintenia ce au primit? Este drept, zic, ca ei sa mai priveasca nerusinoasele privelisti: muzici, jocuri si alte neorinduieli, sau sa mai faca vreo f apta rusinoasa ? Eu sint incredintat, ca toti intr-un glas veti raspunde ca, nu este cuviincios; si asa si este. Acestea cunoscindu-le, sa faceti numai nunti crestinesti, dupa rindujala Sfintei Biserici, masa crestineasca, citiri din sfintele carti, rugaciuni, cintari duhovnicesti, si faptele milei sufletesti si

Dumneva lasa inima sa vedeti pe Preotii muzicantn lar yoastre de la nuntile zeului Celui'Prea Inalt, fugind Cum va rabda Sufletul sa p ece din acestea? la ?! jucatorii sa vina cei care va b-ec-mteaza si Siele voastre robii lui Dumnezeu, nunta si masa voastra lar m va sfintesc si care au binecuvintat care

V affratilor! Cum

Sufletele cu -necuviincioase?

sa seada ffif intre jocunle, cintanle

si

Nu

va ginditi

slugile Satanei? Cei curvesti, chiuiturile i saltanle ce le nepnceputilor, ca facmd asa, este
_

vj^g
po

Tinarul cu'Duhul Sfint pe umarul drept,

se roaga inaintea Iconostasului din casa parinteasca. El mai citeste: Dumnezeeiasca Scriptura, carti de ruga-

ciuni, si alte carti sfinte.

trupesti catre aproapele lipsit, pentru a ramine incununati pentru totdeauna cu cununiile si binecuvintarile Divine prin Biserica. Cei ce fac nunti anticrestine^ti cu jocuri si cintece curvesti, le cad

cei bmecuvmtati si sa pottiti ne pacatosi? Sa izgoniti pe cei cei pe chemati sa lumineaza blestemat? Sa izgoniti pe cei ce va f pe si in locul Lui sa chemati Hristos pe ce v^ntuneca. slizgoniti diavolui? a crestmilor de astazi Poate a Dumnezeu de netemerea Vai de mare decit aceasta? Mai -are defaimare fi vreo necredmta mai mai sus Sfint Smod, si" aceasta, ca eel de si rieomenie? Eu socotesc Preo^ Si c encn fuga ^isa pentru acest scop a hotarit sa se scoale pe ei ca crestmu ca vazmdu-i de la nunti, chad vin muzicantii, pe Preoopreasca sa muzicantn, pleacS, sa's; rusineze, si izgonind tii Domnului in casele lor. si mirese ? Ce zicetj Acum ce ziceti voi parinti ai tinerilor miri voiete sa vie Impreuna acum voi tinerilor' miri si mirese? Hristos
,
,
.

maTcTm

nuntile ati izgoni'pe Sfmti de la

-f ^fpe
.

re

7(8

Vama

a 16-

desflrnarilor

?i

a neciratiilor

719

voiti pe Hristos, este trebuinta sa nu mai aduceti in casele voastre muzici si hore, iar daca voiti muzicele si horele, Hristos nu Uf a *K ntT - Ca " a CU acestea ci indatS fu e l S ?i S e departeaza. l ! Departindu-Se El, se departeaza si Preotii Lui si clericii, precum si once alta tunatate. Si de la casa care pleaca Hristos si slujitorii

Uaca

alia a mmta voastra. Deci, ce hotariti? Voiti sa vie Hristos in casa voastra ca sa va daruiasca toate aceste binecuvintari si darurP

cu Ingern in casa voastra, ca sa binecuvinteze nunta, precum a binecuvmtat-o pe cea diri Cana; sa binecuvinteze masa voastra si sa preiaca apa in vm, adica sa pricinuiasca bucurie cu Sfinta Sa aratare si toata bunatatea in Sufletele voastre si a celor ce se vor

DIAVOLUL A INTRAT IN CRESTINA CARE JUCA.

tulian (sec. II) ne istoriseste despre o crestma care

Ter-

nu

se retinea

Odata, cu ocaziunea unui astfel de ea cazu jos, imboljoe, diavolul puse stapinire pe Sufletul ei, si a cunoscut navindu-se greu. Preotul chemat la capul munbundei, s-o scape. cauta indata ca diavolul o stapineste, si prin rugaciuni,
de
la cele

mai imorale

jocuri.

'

bai^cme ramine? Numai Satana

si

si

slujitorii

lui

toata rautatea, pacatul

rati

dracii

- si

nefericirea.

Daca

ucenici ai lui lisus Hristos, va aflati in mare nevoie Iratilor, sa alegeti de o mie de ori mai bine sa lipseasca muzicantii joeurile si cintecele curvesti de la casa voastra, decit sa fuga Hristos 1 slujitorii Sai Preotii si astfel sa va lipsiti, dimpreuna cu acestuv de once bunatate sufleteasca si trupeasca, paminteasca si cereasca^ vremelmca si vesnica. Asa zice si Dumnezeescul Hrisostotn_ ,,Daca pe acestea le vei alunga, va veni Hristos la nunti: iar Jdnstos fund de fata, si ceata Ingerilor va fi de fata si de voiesti si acum se lucreaza minuni, precum si atunci, si va preface apa in r vin (Om. 12 c. Cols.).
si

urmaton

sinteti crestini

adeva-

Remufcat de con^tiinta, tinarul pacato^it alearga la Scaunul Sfintei Spovedanii. Preotul Duhovnic prime^te pe tinar, ii da sfaturi bune si canonul binecuvintat pentru a merge pe calea
vietii si a mintuirii.

crestinii de Chipul de fata ne arata pe diavolul mergind dupa pierzarii, la: circaile in fac ce-i pasii forma goala, numarindu-ie scrinciob, chiuituri, curvesti, cintece jocuri, ciuma, betii, lux, fumat, patroane insotite de calusei, nunti cu lautari si jocuri, cumetrii,

idolatrizatoare, demonice sinpetrece'ri anticrestinesti, la praznuiri cu cita bucurie demonica lata drofii, hasmodii si alte blestematii. lata cu caile pierzarii in alearga diavolul dupa crestinul ce

vine
vai!

cita atentie

ii

numara

el pasii si

ii

scrie in catastiful pacatelor! St

vaifMulte sumedenii de crestini si crestine cu numele, il mai scrie in bucura pe dracul, multumindu-1 aproape zilnic, ca are ce demonicul sau catastif
!

Dumnezeu, Care din inceput a facut barbat si femeie... si femeia barbatuiui de la Dumnezeu se rinduieste (Fac. 1 26-28Mt. 19 56; Prov. Sol. 19 14), sa va lumineze pe toti i pe toate cu' intelepciune de sus, ca sa primiti si sa folositi binecuvintarea Lui (lac. 1 5; 3 77; Ps. 127), sa vietuiti cu buna credinciosie in casa, si asa El va fi in mijlocul familiilor si gospodarhlor voastre,
calauves-

Acei crestini care isi cheltuiesc agonisita lor in desertaciuni, ca si bogatul nemilostiv din Sf. Evanghelie, sint nemilostivi cu fata de ei cu darea cei saraci si eel mult daca isi curata urechea vreunui banut ori a vreunei cojite uscata de piine, turta orimamachiar si cu Sufletul liga. Ei sint groaznic de nemilostivi si nedrepti porancile Dumnezeesti lor, de care nu se grijesc niciodata dupa
si sfaturile Sfintei Biserici

a lui

Dumnezeu.

Ei, dupa. cuvintul psal-

zmdu-va pe
nice.

calea

vietii,.

a mintuirii

si

fericirii

vremelnice

si

mistului,
{Ps.

sint:
5).

Cei

ce

fac

nedreptate,

urindu-si

Sufletele
si

lor"

Amin

(Prel. si spic. d. H.o.c. pp.

6182).

10

Aceia grijindu-se numai de imbuib.arile

impopoto-

720

Vnma

a 16-a

A
zicind:

desflrnarilor

a necuratiilor

721

In decursul rugaciunii diavolul se

rasti la Preot,

ma" alungi? dreptul s-o stapineasc, pentru ca acest Suflel ifl ratacise pe pamintul imparatiei mele, si 1-am aflat in teritoriul

Am

Do

<

meu" (O.M.P.

barbat, fa^a bisericeasca, rudenu, fecioara, fecior, vaduva, femeie cu de alta lege?
"

259)

Am

privit (d) fe{e straine

cu ginduri necurate,

am

poftit:

448).

CRESTINA INDRACITA DE LA

JOC. In cetatea Mihlin.

;i

din tara Brabanitiei, o jupineasa crestina jucind intr-o Duminic s-a indracit. Duhul rau o muncea asa de groaznic, incit oamcnu adunati la casa ei, s-au vazut siliti s-o lege. A doua zi dimineal.i. au dus-o la Biserica Precistei, in care slujeau Preotii, pentru ca acolo se mai facusera multe minuni. Un copil mic, bun crestin, vazind cum se muncea jupineasa de duhul rau, a insemnat-o cu Semnul Sfintei Cruci. Atunci a iesit dintr-insa duhul eel rau in chip de vierme paros. Copilul vazind ca zabovea a iesi cu tot corpul, luind indrazneala, 1-a apucat cu mina si 1-a tras afara. Indata ce 1-a scos, uriciosul diavol in chipul viermelm paros, a pierit dinaintea tuturor. In momentul acela insa mina copilului care prinsese si scosese otravitul vierme, s-a innegrit. Toata lumea din Biserica vazind, s-a ingfozit. Atunci Preotii Bisericii stropindu-i mina cu apa sfintita de la spalatorul Dumnezeescului Altar, s-a curatit indata de acea negreala fioroasa, si a devenit alb&, curata ca si mai inainte... Cel ce slujeste pacatului zice -JMintuitorul este rob al pacatului. Robul nu ramine in casa in veac. .", iar Apostolul adevereste: Cel ce pacatuieste (staruieste a pacatui fara a se cai si indrepta) este de la diavolul, pentru ca diavolul din inceput pacatuieste" (loan 8 3435; 1 loan 3 5).

Nu
cu

iscodire formele trupunlor, se cade crestinilor a privi cu frumoase, se pricmuieste strechia din privirile iscoditoare ale fetelor ca curvesc ? i P re ^urv e sc amorului, apare pofta inimii, si nu numai a zis Domnul (Mt. 5 precum mintea cei se privesc cu iscodire,
1

d ) CEI

CE PRIVESC CU ISCODIRE, SE PERICLITEAZA. fnndca

sa curveasca ?i sa Preacurveasca 28); dar in cele din urmi ajung ochiul zis inteleptul Siralr: Intoarce si cu fapta. Pentru aceea a Cu straina la framuJe tau de la femeia frumoasa si nu te uita focul ca mbirea, ea la de frumusetea femeii multi s-au inselat, ca
se aprinde"
(Is.

Sir.

9 8-9). Dar
(ale lui

si

paremia adevereste aceasta

Din a vedea

se naste a pofti". Asa,

fill

mi Dumnezeu

(ai lui Sit)

:,

kzind pe
luat lor

fiicele

oamenilor

Cain) ca erau frumoase

? i-au

toate care au ales (Fac. 6 2). acele de alt neam, a iubit-o, si a pa imit femeie a vazut in Timna o a spalmdu-se, pe Versavia rautati (Jud. 14 7). A?a David, privind

femei

dm

Asa Samson,

cazut'in preacurvic si ucidere (2 Imp. 11 2). curvn care au cazut In scurte cuvinte, sint nenumarati aceia c aproape iscodirii ochilor. Asa si astazi, si preacurvii din pricina cauza cazut dm mai multi din cei ce cad in patimile trupului au

iscodirii privirii ochilor.

258) cariciuni?

Am cintat cintece curvesti Am grait glume, nebunii, masAm ris cu hohote, neoprit si fara socoteala.
?
. .

se zice Isidor Pilusiotul cu mdulceste se ce eel pe Hristos, naste indragirea. Pentru aceea ca este preacurvar, nu nefrinare din privirea fetelor, 1-a hotarit s-o imputmeze ... intelegerea ca sa opreasca fapta, ci si

Din

privire

numai

narile trUpului cu felurite mode si desertaciuni lumesti, tesc viermii patimilor, care ii vor roade si chinui vesnic.

isi

inmulSuflet

De

nici nu viseaza. Grija Sufletului o lasa pe seama copiilor, si aceia crescu^i rau, drept ca paduretii nealtoiti, sau pe seama prohodirei cu pompa, pe seama Preotilor... Vai, nefericitii de ei! Au ajuns bucuria Satanei! Crestine! Asculta glasul Ingerului tau pazitor, care ti-i dat spre paza ca sa te calauzeasca si povatuiasca in viata, spre "a ajunge sS mostenesti pamintul cu cei blinzi' (Evr. 174; Mt. 5 5). Acesta striga mereu la tine sa parasesti calea pierzarii! Asculta Cuvintul lui Dumnezeu si sfaturile Bisericii Lui, daca vrei sa scapi de iadul vremelnic si vesnic, caci: Cine cade si nu se mai scoala!? Cine rataceste drumul si nu se mai intoarce?" (Ier. 8 45). Opreste-te. i apuca pe calea vietii si a mintuirii, ca sa scapi de muncile iadului
.

strame, cu dreptate Neinfrmata privire ce se hraneste din frumuseti pe noi dm izbavmdu-ne Mintuitorul a infricosat ca o va munci frumuseintra va ce dupa lucrare si de multa necunostinta, ca nu Sufletului putenle si noastra tea prin ochi, sa robeasca mintea patimi, care fund gnut legindu-le, sa faca gindul a se pleca spre de vindecat" (Ep. 254; 2411, catre Pavel
;

r4ul.se face cu anevoie si Hie Diaconul).

deck

fost silit a zice: Cei ce privesc cu sa fi fost orbi desavirsit iscodire frumusetile femeilor, era mai bine (din Eclog.). bt. acestea ochii la unele ca

Dumnezeescul Hrisostom a
sa intrebuinteze

porunceste sa nu curvesti; Grigore Teologul sfatuieste: Legea patima din cautarea cu iscoiar tu nici sa nu poftesti, oprindu-ti dire si cu aprindere" (Cuv. la Pasti). Dumnezeu si mbesc Pentru aceasta, chu crestini se tern de
.

intreaga intelepciune si mmtuirea femeilor, cit si ale barbatilor intinde privirea lor la fete, atit ale sfatuiesc Dumnezestn macar de ar fi ele babe si batrini; precum
Sufletului lor,

nu

se

cade

a-si

722

Varna a 16-a

desfirnarilor

?i

a necuratiilor

723

p. 60).
-

absoluta trebuinta a vorbi cineva cu fesi a-i intoarce de la privire-i lor ? i a ? a sa vorbeasca cu ele. De vederea si vorbirea cu caWarite atita trebuie a sepazi' cineva, precum se pazeste de foe si de cursa diavolului. De vei fi silit a vorbi cu femei sfatuieste Sf Isaac intoarce-ti fata ta despre vederea lor, si asa vorbeste cu dinsele De^alugarite msa, departeaza-te ca de foe si de cursa diavolului de mtimirea, de vorbirea impreuna cu ele si de vederea lor" (Cnv l
fi

PSnnti. Daca

msa va

meile, se cade a cauta cu ochii in jos

scrie graiurile prostimei

mele pe inima

ta. Incinge-te

pe

sine-ti

cu

puternic pacredinta curata, cu nadqde si cu dragoste. Stai ca un Fa~te tot intmate. zind Biserica lui Dumnezeu de toate gindurile celui rau. ispititorn ochi, pindind neincetat si privind pe

pe

sine-ti

>

Ca
sa

ca sa afle vreun ingerii negri ispititori deapururea, navalesc, trupulm si trindav si raspindit cu mintea, ca sa-i strice Biserica

nu mai

de buna treaba Stapinului sau. tu primind la aminte de sine-ti, ca nu cumva sa te afli insuti
fie

intimpla sa vada cineva vreo femeie frumoasa si s-o pofteasca pentru a scapa de fapta coa rea, nu trebuie sa-mai priveasca a doua oara la acea femeie; ci sa-si intoarc& mintea sa la otirea cartilor folositoare de Suflet, la grijile cele trebuincioase la spinjmirea saracilor, ajutorarea nedreptatitilor, cercetarea bol' navilor si intemnitatilor, la rugaciuni, la cugetkrea mortii a Tude ^ j catu si a muncilor iadului.
, >

Dese

pe

rau. Pricepi frate care sint lspiticele intinate, poftele cele Gindurile aceia? torii celui rau, ucigasii robirile patimilor. prigonirile, si iutimile rele, miniile si turburarile, nu mceniciodata care rai, nerusinati, Acestia sint ispititorii cei deapururea ei biruiti, vazindu-se si teaza, nici se satura de rautate,
ispititorii

ingerii ' celui

Imparatul Alexandra Macedon biruind pe imparatul Darie si auzmd pe prietenii lui vorbind ca femeia lui Darie este mai fru moasa decit toate femeile Asiei, a poruncit sa n-o aduca inaintea lui s-o vada. Marele Vasile zice: Nici pe fiicele lui Darie cele frumoase Alexandra n-a voit sa le vada" (Cuv. catre tineri). B.atrinul Scipion n-a voit niciodata sa aduca inaintea lui vreo femeie dm cele roabe, pe care le prindeau soldatii in razboi. Tot pentru aceasta |l Kir imparatul Persilor, n-a voit sa vada pe Pantia femeia lui Avradat imparatul Susilor, care intrecea in frumusete pe celelalte femei. Tot pentru evitarea caderei, si Africanul, marele general
al

Romamlor, n-a primit

'

nici sa

vada

fetele Spaniolilor
'

spic. d.H.o.c. 140-3).

fPrel [

si

Daca se navalesc asupra noastra. Neru?inata este radacina poftei. ceas. fiecare in odrasleste zi, ea va taia si se va smulge in fiecare fieca nu ta, inima din O frate dezradacineaza radacina poftei on nenumarate de Macar care ceas sa sporeasca si sa odrasleasca. dezrava se nu daca de-ai taia-o, de doua ori pe atita odrasleste, e t ca sa _te dacina desavirsit din radacina. Nevoieste-te neincet Daca tu, prihana. de faci Biserica lui Dumnezeu neintinata si fara cu impodobi vei prin biruinta patimilor si a gindurilor intinate, Prea Cel Dumnezeul fapte bune' Biserica ta lui Dumnezeu, Insusi spre a ta odihna. Sfint iti va da tie ca rasplatire Raiul eel veselitor incuvnntata, bine Sirguie'ste-te de'ci a pazi Biserica ta, ca sa fie bine locul Stapiprimita lui Dumnezeu. I'a aminte de sine-ti, ca nu in pe vrajmasul cei nului Celui Sfint si neintinat, sa bagi in Biserica vrajmasului sa se strice Biserica ta prin nerusmarea

m-am

260) Tncrezindu-ma prea mult in puterea fent a cadea in felurite pofte josnice,
(e)

scmiave ?
S

si cinstea mea nu pacatoase, murdare '

pingarit si De multe or^ cercelui uritor de bine. Nerusinat este si obraznic. nerusinare sa intre lar tindu-1, alungindu-1 afara, el se lupta cu trupului tau, DumBiserica in acesta pe baga inlauntru. Daca il vei ta. Nujs-a pierzarea de nevinovat este Sfint nezeu Cel neintinat si

mt,4tt ^LZEU.
sa-si

NL PASTRAM CURA
t,
-

Fericit este

omul

eel ce are grija sa placa

^ BISERICI
!

ca sa nu se stnee Biserica pe care a-i zidit-o in' a ta stapinire Tu' msuti cu voirea si cu stapinirea ta te-ai facut Biserica a lui 'Dumnezeu srnu de^sila, ci cu osirdia ta. Stie si te-a luminat eel ce te-ai lacut Biserica a lui Dumnezeu Celui Prea Inalt, ca Duhul lui Dumnezeu locuieste in Biserica, dacS este curata, si o sfintestepe dinsa <^a sa fie de buna treaba Stapinului sau. Asculta
fratele

nemtmata a lui Hristos Imparatul Te-ai facut de buna voie rica lui Dumnezeu, omule? la aminte de sine-ti ziua si

pazeasca trupul sau curat, ca sa se faca Biserica Sfinta

VII LUI DUMDomnului si

si

Bise-

noaptea

departat El, ci tu L-ai izgonit. Ai bagat inauntru pe L-ai urit, si pe tiranul l-ai si ai pierdut pe Cel Sfint. Pe Imparatul noroiul te-ai impreunat. si cu departat, iubit. De Izvorul Vietii te-ai impartasit. Pentru te-ai intunericul De Lumina te-ai lipsit, si cu Dumnepingantului. si vrajmasului trindavia ta te-ai dat pe sine-ti tu ta.jiar Biserica in pururea dea zeu Cel Sfint a binevoit a Idcui de fara doreste Care Stapnul pe ai mihnit pe Dumnezeul Cel bun,
cel

pmgant

meu

si

itrupul locuieste satiu sa-ti dea tie Imparatia Sa. Dumnezeu curate^. si prihana de fara Biserici acelora care s-au'fScut Lui insasi Daca tu doresti si te lupti lupta cea buna ca Dumneizeu sa, vietii ta|e cite Ibcuiasca dea pururi in trupul tau in toate zilele odihni in Rami va te Sfint Cel vei trai pe pamint, Insusi Dumnezeu veacul moarte de fara viata Sau in Lumina neapropiata, si in

724

Vama

a 16-a

A
ca:

desfirnarilor

$i

a necuratiilor

725,

veacului, cu

mare bucurie... Auzit-ai ? Cunoscut-ai

'

Lumina aceea a Imparatiei lui Dumnezeu este ca o mie de ani in veacul acesta? (Ps. 89 4; 2 Petru 3 8). Deschide-ti asa dar inima ta frate, pnmeste si doreste pe Dumnezeu in toate zilele vietii tale. Indulcire, luminare si bucurie dea-pururea este dorirea lui Dumnezeu. Daca il doresti pe Dinsul de-a pururea, si El de-a pururea va locui in tine. Dumnezeu este rivnitor, neintinat si Sfint, va locui :n Sufletul celor ce se tem de El, si va face voia celor ce L-au iubit 'pe EL (Ps. 144 20).
Voiesti sa
fii

zi in

cirtit impotriva lui 269) razboiul curviei? (f)

Am

Dumnezeu, cerind a

ma

scuti de

f)

Dumnezeu

este A-tot-Bun.

El toate cite le-a facut

si

le

face, sint numai bune foarte, si numai in folosul nostra. De aceia cine cirteste impotriva Lui, pacatuieste groaznic si isi atrage groaznice pedepse. Dumnezeiasca Scriptura ne arata anumite exemple

de

Biserica lui

Dumnezeu

Sfinta

si

incununeaza* in viata. Fara nevointa, nimenea nu poate sa dobindeasca cununa nevesteiita si viata vesnica... (d. Sf. Efrem Sirul, Tom. Ill, pp. 49-50).

pnvegheri, pnn ispravi de fapte bune, prin infrinari, prin rugacmni, prin citirea cu osirdie si chibzuita a cartilor sfinte si a practical stralucitelor virtuti crestinesti se zugraveste curat in bullet totdeauna. Vopsele sau Culori vii ale Icoanei celei ceresti a stapmului, sint ispravile faptelor bune, gindurile curate, lepadarea de cete lumesti, pamintesti, cu blindete si viata cinstita de-a pururea. Fara nevomta, nimenea nu se
'

Ai icoana Sa in mima ta de-a pururea. Icoana a lui Dumnezeu zic nu pe mchipuirea cea cu vopsele pe lemn, sau pe altceva, ci pe Icoana aceea a lui Dumnezeu, care prin lucruri bune, prin posturi prin

fara prihana?

pedepse: Cain (Fac. 4 13-14), Moisi (Es. 5 22-23), Israelitii infricosati de Egipteni (Es. 14 11-12), Israelii cind cereau apa neamara (Es. 15 24), Israelitii cind cereau carne (Es. 16 28; Num. 11 46), Israelitii cind cereau apa (Es. 17 13; Num. 20 25), Israelitii care cirte'au de oboseala (Num. 11 7). Israelitii infricosati de Hananei (Num. 14 1-14; 2 Lege 1 2628), Israelitii nemultumiti cu mana (Num. 21 5), Aaron si Maria (Num. 12 12, Ilie (3 Imp. 19 4), 8), Core, Datan si Aviron (Num. 16 3), Proorocul (Iona Iona 4 8), ucenicii 14-18), 20 Ieremia (lei; (Iov 3 Iov 1), fariseii (Mc. 7 si carturarii 6 4-5; loan 14 (Mc. 61), Mintuitorului va zice Au creatura 43). (loan 6 41, Iudeii 19 7), 2; Lc. 5 30; 15 2; Creatorului, pentru ce m-ai facut asa?*!" (Rom* 9 2021). Asadar,
cirtiri si

ori ce

ispitesau razboaie din partea patimilor trupesti va trimii.e ori slobozi Dumnezeu, sa le rabdam, sa luptam asupra lor, asa fel, ca sa le biruim si sa ne incununam. Dumnezeu Cel nemarginit de
bogat, vrea ca noi luptind bine sa ne imbogatim si incununam, si careva cirteste? Vrea sa lincezeasca? Sa fie si sa ramina sarac? Saraci de tot binele sint dracii, noi trebuie sa ne imbogatim, luptind mereu, biruind raul si facind binele.

divortasem?

desfrinarii? 262) Nesocotind sfaturile bune ale parintilor, am umblat in cai rele, prabusindu-ma in prapastiile desfrinarilor? 263) rapit: a) fecioara, b) femeie casatorita, c) divortata d) necasatonta, e) vaduva. pacatuind cu ea mai inainte de a ma logodi si cununa cu dinsa, dupa rinduiala Sfintei Biserici? Pe unele le-am necinstit si le-am lasat? 264) M-am casatorit cu femeie (barbat) de alta lege? Nu m-am osten^ a salva pe cei cazuti in prapastia desfrinarilor? 2<?5) M-am casatorit in acelas timp cu doua femei? M-am casatorit cu alta femeie, pe cind traia sotia mea legitima, de care nu

Am

261) purtat corespondenta (scrisori) cu scopul desfrinarii? facut altor trupuri pricinuiri de pacatul

Am

Am

LUPTIND, ABIRUIT
aceasta carte.
.

SI S-A

ODIHNIT.

Vezi p.

703-704

din

BIRUITORII ISPITELOR DEVIN

MARL

Sfintii Parinti ai

Schitului, au proorocit pentru neamul eel de pe urma. Ei ziceau: Ce am lucrat noi?" Raspunzind unul din ei, mare cu viata si cu numele, Avva Ishirion, a zis: Noi poruncile lui Dumnezeu le-am facut!" Fratii au intrebat: Dar cei dupa noi, oare ce vor face?"

"

266) avut cugete si pofte trupesti necuviincioase ? stat citva tibip in acele cugete spurcate si nu le-am scos afara din inima imediat? pastrat in minte ginduri rele si necurate si mi-am desfataf mmtea cu ele? N-am vrut a savirsi pacatul, dar indulcindu-ma cu acele ginduri josnice, am pacatuit astfel prin ele? 267) cautat prilejul de a pacatui?

Am

Am

Am

El a raspuns: Vor sa vina la jumatatea lucrului nostra". Fratii au intrebat iarasi: Dar cei de dupa dinsii, ce vor mai face?" Avva Ishirion a raspuns: Cei ai neamului si rindului aceluia nu au nici de cum lucru, ci le va veni lor ispita. Si, cei ce se vor afla lamuriti in vremea aceea, mai mari si decit noi si decit parintii nostri se vor afla" (P.o.c. 121 7).

Am

ISPITA. Un frate oarecafe, curviei, a mers la un batrin pofta cele de fiind suparat de gindurile fa rugaciune lui DumParinte, Rogu-te, mare, si 1-a rugat, zicind:

TU ESTI VINA CADERII IN

26% Mi-am

afifat singur poftele, in loc de

le

stapini?

nezeu pentru mine, ca foarte mult

ma

supara razboiul cur\ iei

726

Varna a 16-a

A desHmarllor
sa so roage lui pe (are le avea
270)

a necuralni...

727

Poate pentru rugaciunea sfintiei tale ma va izbavi Dumnezeu de acea suparare. .". Batrinul i-a raspuns: Bine, fiule, voi face rugaciune. Si aa, batrinul a inceput a se ruga lui Dumnzeu pentru dinsul, iar fratele s-a dus la chilia sa.
.
. .

Dumnezeu
mai mainte

sa-i

vina iarSsi gindurile

si

smcrenia,

(P.o.c.
si

436

12).

Am Am

pipait trup strain

strins miinile

trupul
si

citeva zile fratele a venit iar la ace! batrin, jaluindu-se ca nu se poate izbavi de acea suparare a razboiului curviei, rugindu-1 ca sa se roage cu de T a dinsul lui Dumnezeu pentru dinsul.

Dupa

necurate?
271)

Mi-am

mele

propiu cu ginduri ale altor persoane cu gin-

meu

duri viclene, spurcate?

Batrinul iar a inceput a se ruga lui Dumnezeu pentru dinsul mai cu dinadinsul, zicind: Doamne, arata-mi fapta acestui frate si de unde este lui acea deznadaj duire si lucrare diavoleasca intr-insui, ca ra-am rugat Tie pentru dinsul si nu s-a izbavit de acea suparare". Atunci Dumnezeu i-a descoperit pentru acel frate, si 1-a vazut sezind si duhul curviei aproape de dinsul cu care glumea, ridea si se mingiia iar pe Ingerul lui il vedea stind departe de dinsul, miniindu-se pe el pentru ca nu alerga la ajutorul lui Dumnezeu, ci se indulcea cu necuvioasele sale ginduri si tot gindul lui il da spre mingiierea vrajmasului. Batrinul pricepu ca in partea fratelui este pricina razboiului sau, si chemindu-1, i-a zis Fiule, eu am cunoscut, ca pricina acelui razboi al tau esti tu insuti,. pentru ca te indulcesti, te mingii si te dezmerzi cu acele ginduri, spurcate pe care insuti de voia ta le gindesti si le primesti". Apoi 1-a invatat cum sa se impofriveasca si sa stea impotriva gindurilor sale iar fratele folosindu-se cu ragaciunea batrinului, a mers la chilia sa (P.o.c. 2889 4).
; :
;

avut visuri necurate care mi-au venit din pacatoasele ris nebuneste cu glas tare? amintiri, imbuibari, be^ie, etc.? Vezi nota intrebani 282, dm ? rudenii pacatuit cu 272) vorbit dezchipuri? felurite in curvit-.(g) aceasta carte. Sufletele? corupind viclene, matat, murdar, cu subin^elesuri

Am
. .

Am

Am

Am

STARUIA CA SA AIBA ISPITE CA SA SPOREASCA. Un

batrin oarecare, a vazut pe ucenicul sau ca este suparat si necajit de dracul curviei. Batrinul i-a zis Fiule, vrei sa rog pe Dumnezeu, ca sa se departeze de la tine si sa te paraseasca acel razboi?" Ucenicul insa a raspuns: Ba nu, Parinte, ca desi ma supara si ma necajeste acel razboi si ma ostenesc muncindu-ma, dar, din osteneala vad in mine roada rabdarii. Pentru aceasta mai virtos roaga-te pentru mine Parinte, ca Dumnezeu sa-mi dea rabdare sa pot purta cu multumire aceasta ispita". Atunci batrinul i-a zis: Acum, fiule, am cunoscut, ca esti in sporire si ca ma intreci pe mine"
:

Curvia.este o pofta far^ de rinduiala a trupului, impotriva poruncii lui Dumnezeu. Ea se savirseste in insusi trupul omului dupa cum zice Apostolul Tot pacatul, care-1 face omul, este afara. de trup, iar eel ce curveste, in al sau trup pacatuieste" (1 Cor. 6 18). Trebuie a se sti bine de fiecare din noi ca, orke crestin este o. parte a Trupului lui Hristos. Deci, eel ce vietuieste in desfrinari, se intineaza pe sine, si cum mai poate fi el o parte a Trupului lui Hristos? Apostolul ne invatS despre aceasta, zicind: Nu stiti ca trupurile voastre sint madularile lui Hristos? Deci dar, pe madularile lui Hristos le voi face madulari ale curviei? Sa nU fie. Fugiti de curvie!" (TCor. 6 75, 18). Impotriva acestui pacat sta fapta buna a infrinarii. Din acest pacat al curviei se nasc: timpirea mintii, ura contra celor Dumnezesti, necucernicia, zavistia, deznadaj duirea, dedarea la placeri, lenea, vrajmasia catre aproapele, si altele asemen'ea. Cine vqieste sa scape de astfel de pacat, sa aiba totdeauna in cugeg)
: . .
,

tul sau, ca

Dumnezeu nu

se salasluieste in alt loc, fara

numai

in

{P.o.c.

289

5).

ISPITELE NE SlNT DE FOLOS. Un

de gindurile
1-a
rele, se

frate fiind suparat

mihnea,

si

de multa smerenie zicea ca, acestea

el la

gindind, nu are masura de mintuire. Mergind

un mare

batrin,

rugat sa se roage pentru el.ca sa se usureze gindurile de la dinsul.

zis catre el: Fiule, nu-ti este

Batrinul a
silind

de folos!" El insa staruia,

pe batrinul a se ruga pentru el. Rugindu-se batrinul; Dumnezeu a ridicat razboiul de la fratele. Indata insa a cazut in inalta cugetare si in mindrie. Mergind iarasi la acel batrin, 1-a rugat ca

inima cea curata si infrinata. Pentru aceasta si pe Dumnezeu ca sa-i dea inima curata, zicind: deste in mine Dumnezeule, si duh drept innoieste in cele dinlauntru a-le mele..." (Ps. 50 12; M.O.o.c.p. Ill, rasp, in treb. 28-29). Dumnezeu Insusi, prin Proorocul Isaia, arata apropierea si unirea Sa cu cei ce-si curatesc inimile lor,' zicind: Eu salasluiesc intr-un loc inalt si Sfint, si sint cu cei smeriti si frinti, ca sa inviorez pe cei cu duhul umilit si sa. imbarbatez pe cei cu inima infrinta" (Is. 57 15). Mintuitorul ne indeamna. la curatie trupeasca si spirituala, zicind: Fericiti cei curati cu inima, ca aceia vor vedea pe Dumnezeu. ." (Mt. 5 5; comp 'Ps. 14 2; 23 4) si Apostolul: Urmati cu totii pacea, curatia si sfintenia, fara de care nimenea nu va putea sa'vada pe Dumnezeu., ."'(Evr. 12 14-24). Iubitilor, acum sintem ca fii ai lui Dumnezeu, si inca nu s-a aratat ce vom fi, insa stim vedea pe vom ca-L Lui, asemenea atunci cind Se va arata, vom fi
,,
.

psalmistul roaga Inima curata zi-

728

Vama
este.

a 16-a

desflrnarilor

s;t

a nocuratiilor

729

El precum

pe

sine,

precum

Tot eel ce are nadejdia aceasta in El, se curat este si El este curat" (1 loan 3 2-3).

'

De-ai pornit pe drurrral vie^ii, Tinere, o lege scrie

:

Navei tale PREVE'DEREA Pururi ancora sa-i fie.

Idealul tau cerindu-ti Sa straba^i al viefii larg,

BRATELE
Din

sa-ti fie visle,

CONSTIINTA-nalt

catarg.

NADEJDIE

si

CREDINTA

Pinze falnice sa faci

DATORIA
Zi
si

sa-ti slujeasca

vamesii diavolicu minie, zicind: A1 nostra este Sufletul acesta, fiind al nostra?" si cum ati indraznit vol a-1 duce pe alaturea, ziceti ca este al de lui, asupra aveti semn Ingerii au raspuns: Ce pacatuit, nu numai a moarte la Pina vostru?" Diavolii strigau: aproapele osindea pe aceasta, linga Pe dupa fire, ci si peste fire. fara pocaim;a. murit a ca este acestea sau, ?i ce este mai amar decit adevarat, nu raspuns: Cu Ingerii au Voi' ce ziceti de aceasta?'" vom pina cind diavolul, vostru tatal va credem nici pe voi, nici pe intreba pe Ingerul pazitor al acestui Suflet". Intrebind ei pe Ingerul pazitor, aceia a zis: Cu adevarat, Sufletul acesta a pacatuit mult, dar din ceasul de cind s-a imbolnavit, a inceput a plinge si iertat Duma-si marturisi pacatele sale lui Dumnezeu. Deci, de 1-a dreptei Judecati". Slava este nezeu, El stie. El are stapinire, si a Lui prin Sufletul intrat cu au Atunci Ingerii batjocorind pe diavoli,
portile ceresti ...

noapte drept cirmaci.

Iar daca

si-NTELEPCIUNEA

Va

veni sati fie far, Rasvratita MARE-a VIETII

'....'

N-b vei

trece in zadar...

nm

CASELE DE TOLERANTA SAU PROSTITUTII SA SE DESFIINTEZE, PENTRU A SE PAZI TINERETUL DE CUFUNDAREA IN NECURATTI SI IN BOLI LUMESTI. Hotaca,

aceia care, spre caderea

nu

mireni sa se afuriseasca" (Sin. VI ec. can. 86). Pentru aceia nu incape nici o ingadumta daca nu parasesc acea demonica meserie murdantoare de Suflete si nu se pocaiesc; darurile lor la Sf. Biserica
;

le hranesc,

daca

Sufletelor, sint clerici, sa se cateriseasca

aduna desfrinate
iar

si

daca

aceasta fericitul a vazut iarasi un Suflet dus de Ingeri, Ce duceti fara instiintare iar diavolii alergind catre ei, strigau si facator de razboaie?" desfrinat argint, iubitor de Sufletul acesta ca a facut acestea, dar a stim adevarat, Cu Ingerii au raspuns: milostenie, si pentru dind si marturisindu-se plins si a suspinat, Daca si acest suflet zis: au insa Diavolii iertat". aceia Domnul 1-a luati pe toti pacatosii apoi Dumnezeu, lui este vrednic de mila Ingerii au mai ostenim?" sa ne ce din toata luinea, si noi pentru pacatele marturisesc isi care pacatosii raspuns catre dinsii: Toti primi iervor Dumnezeu, Mila lui cu smerenie si cu lacrimi, dupa

Dupa

sirit

sint primite; si nici in cimitirul Bisericii lui

!

pot ingropa cind vor muri Pacatul curviei celor necasatoriti opreste de la Sf. Impartasanie 9, 7 ani iar cei ce se pocaiesc, canonisindu-se, Duhovnicul le va mai scurta vremea aceea un fel (cam o treime),' ca sa se zideasca Biserica, sau doi ani daca posteste mincind alimente uscate dupa ceasul al noualea si 250 metanii in zi (Sf Grigore Nisis, 4; Sf. Vasile, 59; Sf. I. Post. 12).
;

Dumnezeu nu

fara pocainta, pe aceia ii va judeca Dumnezeu". Asa rasinind Ingerii pe duhurile cele viclene, au trecut inainte.. A-poi Sfintul iarasi a vazut Sufletul unui barbat iubitor de Dumnezeu inaltindu-se la cer, fiind curat si milostiv. Pe aceia vatare; iar cei care

mor

zindu-1 diavolii', scrisneau cu dintii de (leparte. Ingerii lui Dumnezeu iesind din portile ceresti, intimpiu.m ^i sarutau pe acel Suca nu 1-ai dat in flet, zicind": Slava Tie Hristoase Dumm/eule, iadul eel mai de din dinsul izbavit pe miinile vrajmasilor; ci 1-ai
jos!" (V. Sf. 23 Dec. o.c. pp. 1184-7).

sus, a vazut Ingeri, intre care unii se pogorau pe pamint. iar altii se suiau in sus, inaltind Sufletele omenesti la cele ceresti. Privind el asa, iata doi Ingeri mergeau

Sfintul Arhiereu Nifon cu ochii sai inainte vazatori, vedea Sufletele omenesti iesind din trupuri la moartea lor. Odata stind in Biserica Sfintei Anastasia, rugindu-se si ridicindu-si ochii in

ALTE SUFLETE OPRITE LA VAMA DESFRINArIL

cazut in necuratie in timpul somnului? M-am intifrica, ori din mare dezmierdare, nat fiind treaz, din vedere suparare ? 274) Mi-am stricat fecioria cu malahia? Si acum o mai fac aceasta? (h)

273

Am

cerurile deschise si

multime de

la inaltime

du-

cind un Suflet.

Dupa

ce s-au apropiaf de

vama

desfrinarii,'

au

iesit

Cei ce a facut malahie, 40 de zile se canoniseste cu mincare uscata (adica piine si apa) petrecind, si in fiecare zi facind o suta de metanii. Pentru a vedea fiecare si mai bine greutatea acestui
h)

730

V. iin.i

.i

11,

,i

A desflrnikUor

?i

a necurfltiilor

731

pacaj: al necuratiei, ck, cei cazuti Bl-1 paraseasca, iar cei teferi se pazeasca ca de muscatura viperei de mrejile si intinaciunile lui,

dam

aici

mai
,

jos ac.este inva^aturi lamuritoare si fdlositoare mul-

tora.

Malahia este atit de urita lui Dumnezeu, incit pentru dinsa a omorit pe Onan, feciorul Iudei (care a fost fecior al lui Iacob), pentru ca el a aratat intii aceasta rautate pe pamint, si de la care' s-a numit si malahie onanism". Rau s-a aratat zice Scriptura Onan inaintea lui Dumnezeu ca a facut aceasta, si 1-a omorit pe el" (Fac. 38 10). Este socoteala unor dascali, ca Dumnezeu atit de mult urind pe acei mindri filosofiai Elinilor, i-a lasat sa se stiipineasca de acest pacat, spre pedeapsa inchinarii lor la, idoli, caci cunoscind pe Dumnezeu, nu L-au slavit ca pe un Dumnezeu Aceasta se semuieste din ceia ce zice Dumnezeescul Pavel pentru dinsii: Pentru aceia si Dumnezeu i-a dat pe ei in poftele inimii lor, spre necuratie, ca sa se necinsteasca trupurile lor in sine-si" (Rom. 1 24), unde, prin aceia ce zice trupurile lor in sine-si", a aratat pe malahie, in care acelasi trup lucreaza si patimeste singur in sine. Malahia zice loan al Scarii este curvie ce se face fara de alt trup, prin care a cazut acel mare Sihastru; pentru care a ""as Dumnezeescul Antonie, ca mare stilp a cazut. Tot acesta numeste malahia moarte si pierzare (cuv. 15), care totdeauna se afla la noi si se poarta impreuna cu noi, si mai virtos. invremea tineretilor. Pentru aceasta este, foarte greu sa se departeze de dinsa si sa se pocaiasca cei care s-au prins odata de dinsa. De aceia si un dascal o aseamana cu o mreaja mare .a diavolului si a iadului, cu care a tras lumea spre pierzare, si multi se prind intr-insa, dar putini scapa. Si se bucura. inima lui (a diavolului) pentru vinatul eel mult ce face cu aceasta, si o tamiiaza ca i-a prins multe bucate si multe suflete -precum zice Avacum: E1 ii scoate pe toti cu undita, ii trage in mreaja sa, si-i aduna pe toti in navodul sau. Pentru aceasta se bucura si se veseleste. Drept aceea, el aduce jertfa mfejei
'

care este eel mai onstit lucru al lumii, si care, de se va pierde o data, nu se mai dobindeste niciodata., si pentru ca. il face de aduce precum zice un Pajertfa. diavolului prin saminta trupului sau zic doctorii, precum rinte. Pricinuieste si vatamarea trupului, caci slabeste malahii: 1) Ingalbenesc. 2) Le slabeste stomacul. 3) Le ascutimea si vederea ochilor. 4) Pierd glasul. 5) Pierd istetimea oarecare vimintii. 6) Pierd tinerea de minte. 7) Pierd somnul cu trupului barbatia suri'tulburate. 8) Tremura trupul lor. 9) Pierd scurgerea urmeaza dambla. 11) Le si a Sufletului. 10) Li se intimpla sint destepti. 12) Imbatrinesc cind ori si multe de somn, prin cea
ria,

curind si mor rau si cu ticalosie. neamuAsadar, pacatul acesta este ca o ciuma si stricaciune a ticaloasa, aici o viata lui omenesc, si face pe malahii sa petreaca si
si

in

cealalta viata sa se

munceasca vesnic

in focul

muncn

(C.F.S. o.c. 91-4).'

cu

facut malahie, eu cu altul si altul cu mine? Barbat facut malahie femeie cu femeie ? (1) barbat, cu femeie, cu copii ?

275)

Am

Am

al indoitei malahii, despre care am cu optzeci de zile opnre de canoniseste aratat pe larg mai sus, se piine i apa odata in (mincind aspru post la Sf !mparta?anie, cu Post. 9). DumnezeI. (Sf. ani doi zi) si o suta de matanii, contrar, Onan, fml Patnarpe ucis a Dumnezeu iasc'a Scriptura ne spune ca
i)

Pacatul acesta necurat,

imprastimd sahului Iuda, care facuse acest pacat cu cumnata sa, ndice saminta nu sa adica copii, minta pe pamint ca sa nu faca Leere 35 5-70). eomp. 2 5-70; fratelui sau, dupa lege (Fac. 38
276)

Am

curvit

cu fecioara, cu vaduva?

(j)

sale i tamiieri

navodului sau, caci cu ajutorul

mai grasa $i mincarile lui mai ingrasate" (Avac. 1 15 16). Dar ce sa zic mai mult ? Malahia pricinuieste vatamare vesnica nu numai la Suflet, cj pricinuieste vatamare si la sanatatea trupulm. Vatamare la Suflet, caci il lipseste de Imparatia Cerurilor i-l osindesjte in munca' cea vesnica precum zice Sf. Ap. Pavel: Nu va inelati! Nici curvarii, nici preacurvarii, nici malahii, nici inchinatorii de idoli ... nu vor mosteni Imparatia lui Dumnezeu" (1 Cor. 6 9). Si macar ca Sf. loan Gura de Aur i Teofilact aicea pe
malahii i-au talcuit ca sint cei ce curvesc si patimesc cele lucrate de catre Sodomiteni, insa multi al^i dascali la aceasta socoteala an inteles pe malahii, pentru ca malahia face pe Suflet de pierde fecio-

lor partea lui este

Pacatul are sute de fete si de capete. Una din fetele^sau este necuratia capetele cele mai mirsave si scirnave ale pacatului, Pacatul curvia, preacurvia, sodomia si amestecarea singelm. a Sufletului. Paeste cea mai cump.ita loviturS. i rana de moarte turburat pacea in catul este mai rau si decit diavolul. Pacatul a luminati (revoltati dm ceruri, si a transformat o parte din Ingerii din inaltimea cerului, prabusindu-i intunecati, mindrie) in draci iadului. Pacatul prapastiile in si pamint jos: in vazduh. in ape, pe dimpreuna prabusit i-a i desfatarii Raiul ? a scos pe Adam si Eva din uricmPentru plingeru. a vale neamul omenesc, in aceasta
j)
. .
'

cu tot nea pacatului, Dumnezeu, pe

ci,

ingerii care

au

gresit,

nu

i-a

crutat

dat spre jude-, legindu-i cu lanturile intunericului in tartar, i-a pe Cain, a cata a se pazi" (2 Petru 2 4) a blestemat pamintul, cu foe Gomorei innecat pamintul cu apa, a ars cetatile Sodomei si
;

732

Varna a 16-a

A
afuriseasca chiar de ar
;

desfirnarilor

?i

a necuratiilor

733

si piatra pucioasa din cer, aadus felurite urgii Dumnezeesti, prin care a pierdut pe pacatosii indragitori de murdaria pacatelor in care se tavaleau.

jicneste

Pacatul curviei, sau simpla curvie, este atunci cind cineva nu pe altul, adica face desfriu cu o persoana necasatorita,
necasatorit.

el insusi fiind

si va incliha a se culca cu ea, dar dorinta sa, este invederat ca a fost ajutat de Harul lui Dumnezeu" (Neocez. 4). .Deci, canonul este acesta: cei intinati de curvie sint scosi ,,. de la rugaciuni trei ani, al^i trei sa se impartaseasca numai de ascultare; iar alti trei ani sa. se roage in pocainta impreuna. cu cei prosternati, si asa sa se Impartaseasca cu Sfintele Taine" (9 ani). Pentru cei sirguinciosi spre pocainta, iar viata lor inclina spre mai bine, sta in puterea celui ce aplica canonul, ca, pentru fblosul Bisericii sa scurteze timpul ascultarii si sa-1 aduca la intoarcere mai curind: tot acesta poate a prescurta timpul si a-1 Impartasi mai curind, tocmai cum ar judeca starea celui bolnav prin examinarea sa. Ca precum este oprit a arunca Margaritarul inaintea porcilor. tot' asa de necuviincios este a lipsi de Cinstitul Margaritar, pe omul eel de curind curatit, prin neimpartasire" (Sf. Grigore

Daca cineva dorind femeie

ingaduit a lua alta ci s-o tie pe cea' aleasa, fi saraca" (Apost. 67; comp. 2 Lege 22 2829). Fata cea complect siluita la inceput, se poate obisnui, si astfel i se aplicl un canon de un an, spre verificare (Sf. Grigore Neocez. d.P.B. Sache. ox. pp. 1*167; 290 1). Cei ce strica fecioarS mai mica de 12 ani, Matei ii canoniseste 12 ani, dupa Sf. I. Postnicul
sa nu-i
fie
;

nu

(Nomocanonul 27-37 din Trebnic

si

P.M.B.

gl.

11).

si-a infaptuit

SI-A MUSCAT LIMBA CA SA SCAPE DE CURVIE. In vremea imparitiei lui Dechie si Valerian, a fost prins de pagini un tinar crestin, pe care 1-au muncit mult. Dupa ce n-au putut sa-1 intoarca de la, credinta lui Hristos, mai pe urma 1-au pus intr-o gradina mult inflorita si frumos mirositoare, intinzindu-1 pe un pat frumos, cu fata in sus. Apoi i-au legat de pat miinile si picioarele cu
si ducindu-se toti, au trimis la dinsul o fecioara tinara, poata insela spre amestecare necurata. Nerusinata fecioara ca sa-1 cuprinzindu-1 si sarutindu-1, ba inca lucrul eel mai de rusine, ce mi-e greu a-1 spune, cautind partile cele rusinoase ale trupului sau, il indemna la pacatul eel necurat. Dar ce a facut viteazul patimitor, care suferise atitea munci? Vazlndu-se amagit de patima si simtind turburarea trupului in sine, a strins tare cu dintii limba sa, a taiat-o si a aruncat-o in obrazul desfrinatei. Indata cu durerea cea mare a biruit patima iar cu singele a umplut obrazul si hainele acelei femei fara de rusine. Astfel, cu Darul lui Hristos a biruit an. agirea

fringhii moi,

Nisis, 4).

Curvarul va

fi

neimpartasit cu Sfintele Taine sapte ani: doi

;,

ani tinguindu-se, doi ascultind, doi prosternindu-se, si numai unul stind impreuna; iar in al optulea -an va fi primit la Dumnezeasca

(V. Sf. 15 Ian. o.c. pp.

626 7).

Impartasanie (Sf. Vasile, 59). Cei ce a curvit cu logodnica sa mai inainte de nunta, cu care s-a cununat mai tirziu, se canoniseste 4 ani (Sf. Vasile, 22, 38,
42).

277) Ca fecioara, fata mare sau femeie, am intrat in Sf. Biserica atunci cind am avut scurgere de singe lunara ? (1) Ca barbat, fecior, am intrat in Sf. Biserica atunci cind am avut scurgere in
vis,

ori

treaz,

nespalat

si

murdar?

Rapitorii de femei sau fete pentru casatorie, se anatematisesc (Sin. IV ec. can: 27; VI ec. can. 92; Ancira 11; VI ec. can. 98;
.

Sf. Vasile, 25, 30).

Oricarui monah sau laic, care a curvit, ii interzicem ca (numai) doi ani sa nu se Impartaseasca, daca se va sirgui sa manince alimente uscate dupa ceasul al noualea, si face cite 250 metanii (pe zi) iar de se va lenevi, plineasca timpul eel rinduit de Parinti (Sf. I. Post. 12).
;

Stricarile cele facute prin silu'ire, sa fie fara vinovatie deci sclava, daca se va silui de stapinul sau, este nevinovata (Sf. Vasile, 4)). Dar sa se bage de seama ca nu cindva din siluire sa capete obiceiul desfrinarii (Sf. Grigore Neocez. 2). Siluirea poate fi cu voie si f&ra de voie. Siluirea cea de voie se socoteste curvie. Adevarata dezverginare este cea facuta cu sila.
;

si

Femeile cele cu scurgere de singe obisnuita lor, sa nu se diSpune canonul 2 al cele Sfinte pina la a saptea zi de atinga Aceasta porunceste Timotei. lui Dionisie, 7-lea al ca si Sfmtului al caci se intimpla barbatii, impreune cu veche, ba nici sa se si legea bolnavi. De slabi, nasca. ca zamisliti atunci sa se cei din aceasta lepros, celui copilului tatal aceia si Dumnezeescul Moisi a ucis pe f emeii. curatirea asteptat deoarece din cauza neinfrinarii lui n-a atinge va sale si se Iar ceia ce se va necinsti in timpul necuratiei de Dumnezeestile Taine, poruncesc a fi neimpartasita 40 de zile
1)

(Sf.
.

I.

Post.

17).

Muierea care

se afla intra muieria

ei,

dupa

obiceiul

firii

muie-

Daca

cinevg ar silui pe o fecioara nelogodita

ar avea-o, sa se

aceea nu se poate pricestui Dumnezeestilor Taine, pina. ce se va curati; nici a intra in Sf. Biserica pina in 7 zile, nici a se impreuna cu barbatul ei pina. ce se va curati.
resti,

734

Varna a 16-a

desflrnirilor

?i

a necurfltiilor

735

Iar de se va afla in Biserica, si-i va veni a se slobozi fires ij va pricepe (va baga de seama) si va iesi afara intr-acel ceas, atunci nu se canoniseste; iar de se va pricepe (va baga de seamS) si-i va fi rusine de nu va iesi afara, ci va lua Sf. Anafora, atunci canoniseste in 7 zile cu cite 1020 de "metanii (P.M.B. gl. dP.B. Sache. o.c. 288-9). Toata partea femeiasca femeile si fetele mari cind vor intra in Sf, Biserica si acolo vor simti tocmeala lor, de vorsti in
se
..

rio^ie

<hipa puterea sa. La sfintitul soarelui i-au cu toata buna credinSfinta Particica. Cind se ivesc stelele, maninca putin. Asa luind Sfintele Particele, i hranindu-si i Sufletul cu Cuvintul lui Dumnezeu, din Noul Testament, din Prooroci $i alte carti sfinte,

.'{.{

acel ceas si vor

iesi,

pacat nu au; iar de vor intelege

si

vor sta

trtaj

departe, pentru rusinea oamenilor, i vor lua si Sf. anafora sa se desparta de Biserica si de Sf. Precistanie sase luni si metanii 50
,

ili

zi.

vor scapa de multe rele si de felurite primejduin. Pacatuiesc groarnic aceia care, cu felurite meniri vrajitoresti, dau Sfintele Particele pe apa sau pe foe. Acele meniri demonice se intorc pe capetele lor, si se opresc 20 de ani de la Sf. Impartasanie, ca si ucigasii. Cei care iau Sf. Particele dupa. buna rinduiala, se folosesc minunat. Neputinciosii, suferinzii, cei care nu pot tine pina la asfintitul soarelui, fac rinduiala pina: la ora 3 d.m. si asa iau Sfintele Particele cu toata. credinciosia,' si se vor folosi mult.
279) Dupa nasterea pruncului am calcat Sf. Pravila, mergind la Sf. Biserica pentru molifta Inainte de 40 de zile ? 280) Ca tata, am calcat fetele marisoare cu mine in pat? Ca zis ca pacatul mama, am culcat baie^ii marisori cu mine in pat? ca si sufleteasca? curviei nu e asa mare; ci e o necesitate trupe

Femeile cind au la fire (scurgere de singe lunara) sa nu se impreune cu barbatii lor pina dupa a opta zi. Partea femeiasca, cind are la fire, sa stea afara din/Sf. Biserica 8 zile: 3 zile afara; iar dupa incetarea scurgerii, spalindu-se si premenindu-se curat, poate indrazni a sta afara din pronaosul Bisericii, adica in pridvor, ca s5 nu-i sminteasca dumnezeirea. Cele ce vor avea asa, si vor vrea sa intre in Sf Biserica, sau vor intra, ca aiba pocanie, traiani sa

Am

nu
de

se pricestuiasca. si metanii

100 in fiecare
.

zi

(PB.G.
.

p.

116).

au au de
de

pustnica povesteste ca Sf Marele Vasile si Sf loan (^ura Aur, au gasit o picatura de necuratie femeiasca in biserica. Unii zis sa scoata piatra. Altii au raspuns: Nu e de ajuns". Apoi zis sS. sfinteasca biserica. Insa li s-a raspuns: Nici asa nu e ajuns!" Atunci sa facem rugaciuni, ^i s-a f acut si dupa 40
: . . .

1545- 97; 2649-2888; 1624-1655; 1671-1698; 2678-2695; 1711- 714; 1715-1721; 942-945; 2017-2022, de autor).
(Vezi

Oglinda

Duhovniceasca",

pp.

Sufletul tremura de groaza

tot

aparind pe Suflet, dau mult mai sus in vazduh.

Ingerii discuta. aprins cu diavolii din sicriu si pleaca de acolo in zbor

. . .

zile

a ars biserica.

mat Sf. Anafora, Particele (m), Aghiazma 278) rutat si Sfintele Icoane cind trebuia sa ma ab^in?
m) Anafora

Am

si

am

sa-

FERICIREA IN RAIUL CERESC A CELOR CURATI LA SUFLET.

Ochiul lui Dumnezeu Tata.1 Ceresc. 2) Mintuitorul nostra Iisus Hristos Dumnezeu-Omul ArhiereuImparat universal si vesnic, stind pe Tronul Slavei Sale. 3) Duhul Sfint in chip de porumbel. cu cti cite patru aripi 4) Cei patru vietuitori inaripati chip de: om, leu, vitel si vultur, formind Tronul Dumnezeirei. 5) Preacurata Nascatoare de Dumnezeu si pururea Fecioara
1)

CUM SE IAU SFINTELE PARTICELE.

se

Precum

Si.

rinduiala (1 Cor. 14 40) numai dupa ascultarea Sfintelor Slujbe, adica dupa savirsirea Dumnezeestei Liturghii a?a si Sfintele Particele, asupra cirora s-au citit anumite rugaciuni pentru feluritele trebuinte, se iau cu o anumita rinduiala, citire sau ascultare de rugaciuni, cu
si
;

da credinciosilor dupa buna cuviinta

Maria.
6)

metanii. Sfintele Particele se iau in zile de post: Luni, Miefcuri, Vineri, in ajunuri sau si in alte zile de post. In acea zi cei ce vor a lua Sf. Particele, citesc ori asculta (de nu |ti sau nu pot
si

post

citi)

dimineata Acatistul Mintuitcrului,

la

amiaza acatistul Maicii

Sfint la
sfintita

Domnului si seara Acatistul Sfintului Nicolae ori a altui care au mai multa evlavie, cu candela aprinsa si tamiie

Serafimi cu cite sase aripi (Is. 6 2). cite patru aripi (lez. 16). 8) Celelalte sapte cete ingeresti. 9) Sfintul loan Botezatorul cu Sfintii Prooroci.
7)

Heruvimi cu

10)

Sfintii

Apostoli.

11) 12)

Sfintii lerarhi. Sfintii

Sfintii

de Preotul Bisericii. Dupa citirea ori ascultarea fiecarui Acat'ist, fac cite 50, 100, 200, 300 de metanii, cit poate mai imilte, fiecare

Mucenici
Cuviosi
si

si

13)

Mucenice. Cuvioase.

736
Sfintii

Vama
14)

A
a 16-a

desflmarllor

?1

a necuratiilor

737

Drepte. parte bar15) Dumnezeu este curat si vrea ca toti crestinii bateasca si femeiasca sa fie curati, pentru a f i cu El in ceruri deplin fericiti. Necurat este diavolul, si de aceia si lupta el groaznic pe toate caile pe crestini si crestine, ca sa-i umple cit mai mult
si

Drepti

vremelnic i vesnic, practiced vai vai' multi se mai sortesc iadului forma, dar neagra mtuaceasta urita 'patima. Lumea crestinata de Lautan muzican^i cu necata la Suflet, petrece anticrestineste. Sufletele la aprinzmau-le acordeoane... cinta cLitece curvesti, hiiihirjonesc si joaca se desfriu Femei tinere semi-despuiate, AfrodiBlestematule desfriu zindu-se cu tinerii aprinsi de betie si si pnn lumea urmate de prunc-uciderea lui Irod, haladuiesc
tei

crestinai
16)

(1

Cor. 6 910; Mt. 2 16 IS). parte mica de Crestini, ascultmd de

Sfintele Scripturi, Tradxtii, carti si spiritual i trupesc, se pazesc cit tea lui Dumnezeu, fug de desfriul cuvmtul Divin; Nu mai curati posibil la trup si la Suflet, dupa 27-32; Cols 2 21 ,2 Tim. Te atinge au gusta, nici pipai" (Mt. 5 si merg pe calea yietu. Aici 2 22), se grijesc cit mai des sufleteste a fost ispitrt Nt 16) ni se infatiseaza un irate calugar, care ios a cadea spre .noapte, ori intr-o de diavolul prin o femeie de cinci necedmd si sine Luptindu-se insa cu cu dinsa in pacatul curviei. ispititor, prin aceasta s-a ndicat diavol uriciosului -nici mtr-un chip indemnurile bune patimei aprinzatoare, biruitor, dupa

Bisenca citmd tree de parreligioase, reviste

Sf.

deasupra

astfel porunca lui Dumnezeu ale lugerului sau pazitor, pazind Minastire mihmt si turburat de 17) Intorcindu-se la Sfinta diabolice tentari la pacat, alearga ispita repetatS de cinci ori cu

Scaunul Sf. Spovedenn, martupacat, cu care se simtea vmoyat ?i riseste sincer aplecarile spre diamanuntul, s-a mcreimpovarat. Dubovnicul cercetindu-1 cu totodata deasupra fratelui 5 cudintat de nevinovatia lui, vazind (Vezi pp. 702-704 dm aceasta nunl, fiind stravazitor cu duhul
sail

acea la Parmtele

Dubovnic. Acolo,

la

'pprt'6'j

titi

biruitor, ca trecerea din viata paminteasca, fratele gripti diavolesti ispite feluritelor biruitorii si toti fecioremicii si bucura se unde pamintesc, Raiul bine sufleteste, se due de Ingeri in neperitoare. si veselesc de bunatatile lui curati sicuraPastori si pastonti crestini Adevaratii 19) in adincipastrate multe si stralucite biruinte,

18)

Dupa

de necuratie, spre a fi necurati ca si el, pentru a se munci cu dinsul p.e veci. Si, durere mare, caci o mare multime dintre crestini si crestine asculta pe diavolul, cad si se tavalesc in mocirla puturoasa a desfriului, pentru care se opresc de Sfintele Pravili a nu lua Sfinta Imparatasanie 7 ani cei necasatoriti si cei in stare de vaduvie, si 15 ani cei casatorrfi cazu^i in patima desfriului. Si, vai,
in iad

Raiului paminmile mtelepte'i lor smerenii, ridicindu-se deasupra uniti cu legatura curatei dratesc in Raiul Ceresc, cete, cete, strins ajutorul dat si putegoste sfinte, multumesc lui Dumnezeu. pentru au biruit si s-au incununat. rile biruitoare cu care i-a inzestrat de veselesc pururea de Acolo sus in Imparatia Luminei, acestia se pnvirea Fetn lui Dumneauzirea armonioaselor cintari ceresti si de Venititoti care ati crezut zeu, Care-i binecuvinteaza, zicindu-le: !" incununa si v'ietuit duhovniceste, si Eu va voi Sale inaltimi, Dumnezeu tnmite pnn Ingern
20)

imbogatiti de

Din

Sfintele

Sai, biruitorilor in bine,

cununi de biruinta, ca odinioara celor 40


v:!<

Vain.-i

ii,

,,

A
de Mucenici, care sufereau dezbracati printre sloii de apelor mghetate din lacul Sevastiei (Vezi pe larg
V.

desflrnarilor

a necurfitHlor

739

fWft

ai

Si.

I Mai tie)!

PEDEAPSA IN IAD A DESFRINATILOR

SI

NECURATILOR.

pant^:^^
om

urmatoare ne arata iadul vremelnic si ves mc; tar departe pe o colina indepartata, Sfinta Biserica Casa Ui Dumnezeu, Usa Cerului, Poarta Raiului SfnfS re, fencirei, paradtade majoritatea se vad trei fi o

Chipul din pagina

indata am fugit mtr-o Manastire din fundul pustiei, si am sezut pe o piatra, unde ma tot gindeam, pentru ca nil eram deprins in viata calugareasca. In acel timp mi-a venit un gind, zicindu-mi: Socoteste-te a fi in vremile Apostolilor! Cearca si vezi, ce invata si propovaduiesc Apostolii pentru mintuirea oame-

munU.

Eu

SfvST'a lunS
.

^ ^ - s*
e

^ssss?
.

Pantera simbolizeaza feluritele pacate trupesti care umnln ne de necuratn, insotite de infernale furii, mddii sau pTsmmri Parul alb ?1 negru, arata luptele din.tre drept: si pacTtosF bo* b ? supu?i care
-

Le ul simbolizeaza mindria sau bestialitatea cu care puternicii

- ^rnium

pe u

Zadarnic P^toare a numelui creftinesc ce-si cresunesc, ce "Serdf pierde vremea mmtuirii si luminarii vietuind anti

^
,

* dtitTa^t^ehf^ 'IT dm C eml PP 0rul ace^ ce tati cu J name cresting r * paZ6aSCa Sa fugS S re a in S^ P Am 2 ? ^ f Teel ?

i crestmeasca ifstaT s-a salasluit Sf. loan Gura de Aur dm partile de sus, ca sa petreaca acolo. Dumnezeu vrind a-1 mfotni

SLS
it
-

batrina carte bisericeasca ne istoriseste ca-

7??

credmta in mtr-o pestera a

Un "'- v^trs:

oarers re

^^
- nSe?te

^^
?i

'

'

foarte toarte

Tn 7 n mare Trapul
im
'

era gros

^ ~
si

fiara uria ? a ^ a un balaur

^iS ^
i

infocat.

Ea mconiura
?i
"

J.?. f tacium lumesti).

,

ir^ura u A Ace a c Ia

groaznic si am fugit din cetate Attd am vazut pe cmeva, z lc indu-mi: Bine vei face de vei fugi de aid te ve, so, la munte, ca acest drac nurnai aici are pute're nu
5

m-am mspaunintat

era dracul mbirei de dulceti. (placed Acea jivina monstruoasa si uriasa

. .

T*'

^ ^^^^
'

cetatea
a

"

nimeni
?

scaP

tat,

deservazinri

Acestea cugetindu-le eu, am intrat in Manastire, am cauam citit cele patru Sfinte Evanghelii. i mi-am intiparit in minte dintr-insele poruncile Domnului pe care le purtam la mine. Calauzindu-ma. dupa Cuvintul Dumnezeiesc, mi-am
nilor
. .

am

aflat si

impus mai
plarnt lui

intii
.

sa imbratisez cu toata. dragostea necistigarea

.".

apoi pustnicia.

Asa bine ostenindu-se acel staret, a devcnit Dumnezeu, a fost hranit de Dumnezeu, ca Hie si alfi

740
Sfinti,

Vama

a 16-a

desflrnarllor

$1

a necuratlilor

741

cu hrana cereasca prin Sfintii Ingeri, si alte Daruri minunate a luat de sus, despre care, precum zice si Apostolul, nu-i slobod a le grai. Asa a seapat el de diavolul dulcetilor (Mt. 4 8 11), care a inghitit si inghite sumedenii de usuratici crestini si crestine. Fiti treji, privegheati, pentru ca potrivnicul vostru diavolul umbl'a racnind ca un leu, cautind pe cine sa. inghita. Stati-i imp3t va cu credinta tare... si va fugi de la voi" (1 Petru 5 89; lac. 4 7; comp. F. Ap. 14 23; Efs. 4 27-31 6 11-20). Preotul batrin de pe coltul stincii privind indurerat la sumedeniile crestinilor ce cad in prapastiile iadului, ca fulgii de zapada pe pamint cind ninge invirtit, si la cei foarte putini care abia mai pot inainta pe calea Bisericii, vede cum sub ochii lui se implinesc cuvintele Mintuitorului Multi chemati dar pu tni alesi. Strimta este usa si ingusta calea, care duce la'viata, si putini sint cei ce o afla si merg pe ea Larga-i poarta, lata- calea care duce in pierzare, si multi sint care se ingramadesc \ ea" (Mt. 20 16; 7 14
;
: . . . .

clevetirei, ponegnrn, tului de tutun, al convorbirilor murdare, al aproapelui, al betnlor, iudecarii, osindirii, vatamarii si nedreptatirii
al avaritiei,

striga cu autoritate de stapin asupra veti merge si petrece celor robiti de ei: Ai nostri sinteti, cu noi impingindu-i pe calea piervesnic in iad!" Si inhatindu-i, ii duce venic. zarii in prapastia iadului vremelnic si pe rind, se privesc^zaparind fatala, lor Continuindu-si goana
al lenevirii.
.
.
'

citi si

mor^i naprazprapastuiti in felurite primejdii, nefericin, in pe care demonii, unde iad, in apoi nice, asasinari, sinucideri si imbrmcindu-i cumplit, bat ii paminteasca, i-au slugarit in viata infocate ale iadului.^ Acolo, tot mai in jos, in fundul subteranelor de limbile flacarilor impleticiti si despuiati de Darul lui Dumnezeu pacatelor, somnolenta din trezesc iadului ca de niste serpi fiorosi, se un strop cersmd Evanghelie, ca si bogatul nemilostiv din Sf. tirziu, prea este Atunci vai! de apa... ajutor... salvare... dar
tirziu
!

Prea tirziu

13).

Dupa. sfatul Preotului Bisericii, ajutatorii sai indeamna pe credstini a parasi calea pierzarii, credintele, obiceiurile si petreanticrestinesti, si a apuca pe calea vietii, adica a credina virtutii i a vietuirii crestinesti. Majoritatea crestinilor vremii^ acestia de apoi insa, nesocotind pe iluminatii sfatuitori de bine, ii califica. de nebuni.
ciosiei,

cerile

Inainte-ti stau deschise Doua cai sub largul hau Una duce catre bine,

Alta duce catre

rau...

grosolania mintii lor, socotesc ca pentru mintuire le este de ajuns numele de Crestin" si purtarea numelui cutarui Sfint Adevarul insa spune fiecaruia Nu tot eel ce-Mi zice Mie Doamne Doamne va intra in Impair.
. .

Oamenii lumesti,

trupesti, in orbirea lor,

Grea e pururea
Tot

si

suie

la deal, intiia cale;

Cea de-a doua e usoara. Merge pururea la vale.

Si-i de-ajuns,

ratia Cerurilor, ci, eel ce va face voia Tatalui Meu, Care este in ceruri Cei ce nu este cu Mine, impotriva Mea" este, si ce nu aduna. cu mine, risipeste ... Cei ce urmeaza poftelor trupesti, nu pot a fi placuti lui Dumnezeu. Cei ce nu au Duhul lui Hristos, aceia nu sint ai Lui" (Mt. 7 21 12 30; Rom. 8 8-9). Cit de placut este a zice: A1 Tau sint eu, mintuieste-ma!" (Ps. 118 insa
. .

putin s-aluneci Pe alunecosu-i prund,

sa cazi

Ca

pe vesnicie

In prapastii fara fund

94),

drept vorbind, ai lui Hristos sint numai aceia care-L asculta si urmeaza dupa pilda vie a Apostolilor, ucenicilor si a Sfintilor Lui. Oamenii lumesti, trupesti, desi sustin: Si noi sintem Crestini!" Si noi sintem. ai lui Hristos!" totusi, ei sint supusi la o sum'edenie

de stapini! Cite vicii au, atitea tirani aucare-i stapinesc! Cind ei sustin: ,,Sintem Crestini!" Sintem ai lui Hristos!" Diavolul mindriei striga cu tarie pentru unii: Ai mei sinteti!" Demonul necuratiei isi inalta fruntea cu obraznicie, zicind altora Ai mei sinteti, pentru ca mie mPati slujit!" Dracii jocurilor, cintecelor curvesti, chiuiturilor, modelMi ^uchiate, al slutirii fetelor si- portului' cresti:

nesc, al petrecerilor anticrestinesti, praznui'rilor dracesti, al

fuma-

preacurviei

$1

amestecSrii de singe

74

:j

cindu-le la mijloc, abea m-au rdscumpdrat, punind in cumpdna si din darurile Sfintului Vasile. Si asa cu greu scdpind, luminindu-ma,

ne-am dus si de acolo mai departe. In timpul acelor hartuieli ale arapilor vdmii
preacurvesti
. .
.

aceleia,

imi apa-

reau in minte hotdririle Divine, apostolestj si parintesti: Sa nu Cel ce preacurveste cu femeie mdritatd sau cu sotia aproapelui sau, omul si femeia aceia, preacurvari, sint hotdrifi mor\ii... Nimenea sd nu se apropie de nici o rudenie dupd trup, cu
. . .

VAMA

17-a,

A PREACURVIILOR

A AMESTECARII DE SlNGE

de la acea vama, am suit, mat in sus pe calea vdzduhului si am ajuns la vama preacurviei si a feluri\telor amestecdri nelegiuite cu rudenii. Acolo se cericeleaza pdcatele Celor cdsdtoripi, care nu-si pazesc
si
f I

u cu mare groazd scdpind

ajutaid de Sfintii Ingeri,

gindul rdu de a-i desenperi goliciunea. Sd nu descoperi goUciunea nici a femeii tatalui tdu, nici a sorei tatdlui tdu, ori a mama fate Goliciunea fratclui tatdlui tatdlui tdu, nici a sorei mamei tale tdu, sd nu o descoperi, si de femeia lui sd nu teapropii, ca sint mosul si mdtusa ta. Goliciunea nurorei tale sd n-o descoperi, nici a vrcimei femei si a fiicei ei, nici a surorii femeii tale. Goliciunea femeii (tale ) sd n-o descoperi in vremea regulei ei. Nimenea nu va trdi cu sotia
. .
.

tot

tatdlui

credinta si legdmintul fdcut la cununie, adicd nu-si pazesc patul lor curat, asijderea si siluirile la desfrinare, a acelora care rdpesc femei, fete, fortindu-le a curvi cu ei si viceversa.

Asijderea

sau si nu va descoperi ceia ce pudoarea trebuie sd acopere. Blestemat este acela care se euled cu femeia tatdlui sau si ridicd poala hainei tatdlui sau acoperdmintul tatdlui sau. Blestemat este acela care se euled cu soacra sa. Blestemat este acela care se euled cu sora Cel ce se euled cu vre una din sa, fiica tatalui sau a maicei sale. goliciunea si pdcatuieste cu ea, este blestemat si rudenii, ii descoperd pedepsit cu moartea" (Lev. 18 6-19; 2o'll-12, 14, 17, 19-21;
. .

si fefele bisericesli consacrate

sau curdtia lor lui Hristos, n-au pdzit-o de cdderile in groaznica desfrinare. Ndvdlind dracii fiorosi ai acdei vcjmi,^ mi-au cercetat lucrurile mele cu mare amdnunfime si cu multd
vazut cd eram mult datoare. Acolo am fost vdditd ca o preacurva la o mare desfrinare, cdci mai inainte de a ma^da pe mine slujnicd Parintelui Vasile, domnul care ma avea roabd, imi ddduse bdrbat. Si locuind eu cu sotul men, m-au inselat oarecare tineri ai casei, de am cdzut cu ei in desfrinare. Necuratele duhuri si nemilostivii cercelatori stiind asta, se
sirguinjd.

m s%-au fdgdduit fecioria

La
acea

sau

sfinfite lui

Dumnezeu, care dupd

2 Lege 27 20, 22-23).

Cel ce priveste la femeie strdind spre a o pofti pe ea, a si preacu dinsa in inima sa" zice Mintuitorul. Din inimd ies (neOricine isi va lasa curatiile ) preacurviile ca si celelalte pdcate femeia sa (afard de cuvint de curvie) si va lua alta, preacurveste ...".. Si Apostolul zice: Cel ce zici sd nu preacurveascd, preacurvesti ? Femeia, trdindu-i barbatul ei, preacurva se cheamd de va fi cu alt barbat : iar de-i va muri barbatul, este slobodd de lege a nu fi ea Preacurvarii nu preacurva, fiind cu un alt bdrbat ( casdtorita ) ." (Es. 20 14; Lev. 20 10; Mt. 5 vor mosteni Impdratia Cerurilor 27-28; 15 19; 199; Mc. 7 21; 10 11; Lc. 16 18; 18 20; Rom. 2 22; 7 3; comp. Rom. 13 9-10; Gal. 5 19-21; Ape. 21 8, 27; 22
curvit
, . . . .
.

vamd am

Dumnezeu al robului aceluia stapinul care l-a rdscumpdrat cu bani a Deci, si aceasta, dupd socoieala stdpinului ei, a luat pe acel bdrbat ca sop. Trebuie deci socotite greselile acestea ale ci preacurvie si nu numai curvie... ". Asa mult prkindu-se cu dinsii, Sfintii ingeri adunind toate osten elite si nevoinfele mele pc care le fdcusem, adu-

md rapeascd cu ghiarele lor din miinile Ingerilor arunce in fundul iadului. Ingerii pricindu-se mult cu dracii acelei vdmi, le ziceau: Acest Suflet a fost cumpdrat roabd in lume si Preot pe el nu l-a blagoslovit, nici l-a cununat in Bisericd cu bdrbatul, ca sd fie socotite cu totul preacurvie pdcatele ei, deci, pentru aceasta trpbuie a se numi mai curind numai curvie pdcatele ei '" Dracii insd impotrivindu-se, ziceau: Ba nu. Au nu
zeau^ la

repe-

mine ca sa

'

si sd

ma

15;

Cor. 6 9).
alte hotdriri sfinte

Acestea si

imi pdrea foarte rdu, imputindu-mi aspru, pentru cd si le calcasem in picioare ca o far a de minte
'

vdzindu-le eu puse inaintea mea, le nesocotisem

este al doilea

Ajuni la vama 17 a, a preacurviei i a amestecarilor de singe, abuzurile de patima desfriului in posturi, in sarfea?tori? in zilele ingrecarii si dupa nastere, pina la 40 de zile, mai inaintea imbiseriIngerii cu Sufletul omenesc sint opriti de vamesii cirii pruncului draci, care navalesc suflind cu furie infernala. Ei apar inaintea
;

744

Varna a 17-a

A
unui deal intr-o

preecurviel

si

amestecflril de singe

743

de greu, incit si-a rupt un picior. Niste oameni din apropiere vazindu-1 1-au scos din prapastie si 1-au dus Rana i s-a vindela spital. Acolo doctorii i-au taiat piciorul rupt. si pascat dar piciorul rupt si taiat a avut grija sa-1 imbalsameze on unde treze. Desi se purta pe un picior de cauciuc, Preotul pios, dorse ducea, isi lua cu el piciorul imbalsamat, si chiar si noaptea
ripa, asa
;

pe el din loc in loc, sfatuind lumea a merge f ericirii omenesti, Izvorul Dumnezeu, de apropia calea vietii si a se o femeie'ce traia in concubinaj cu barbatul ei, vine, i pe linga famihara. alte nevoi, isi marturisi Preotului si felul ei de viata Dumnezeu, lui Cuvintul si cu mina Preotul, cu Sf. Evanghelie in o sf atuieste pe f emeie sa se cunune grabnic cu omul ei cu care^ traia sanatoase in concubinaj de atita vreme. Sfaturile si indemnurile indupleca poate n-o ca Vazind ale Preotului ramineau zadarnice.

mea

in pat cu el alaturea.

Pe cind umbla

cu cuvintul, Preotul

ia piciorul

imbalsamat de linga

el si-1 da.

femeii

intr-o in miini, zicind: Vezi? Acesta-i piciorul meu natural, rupt in dorm eu care cadere a mea, taiat de doctori si imbalsamat, cu dormi sa si fiecare noapte. lata, ti-1 dau dumitale sa-1 iei acasa dete inapoi, el"'. Femeia infiorindu-se grozav, se

macar o noapte cu

Sufletului cu chipuri salbatice de ciini, de porci mistretj, de capre de tapi 1 de alte salbataciuni. Boierul dracesc se arata ca un balaur mare, transformindu-se si in alte chipuri monstruoase, si se repede cu cei peste o mie de vamesi ai sai asupra Sufletului, ca sa-1 apuce si arunce in osinda vesnica. Cu multe si minutioase cercetari aspre cearca: vremea, locul, ziua, noaptea, ceasul,' minutul si persoanele cu care a pacatuit, si si-a petrecut, de ex. de:

pot eu sa dorm cu stirvul sfmsi omul tiei tale?" Atunci Preotul i-a raspuns: Apoi tot un stirv este acela cu care d-ta traiesii de. atita vreme fara. cununie. El nu-i Nuntn sotul ci concubinul, amantul, ibovnicul d-tale. Prin Taina binecuvintat trup un amindoi devin i sfintesc omul si femeia, se de Dumnezeu ?i cinstit de oamenii cuminti iar fara cununie in,
zicind: Vai de mine> Parinte,

cum

281)
a)

Am

petrecut viafa traind in concubinaj? (a)

Celui ce traieste in concubinaj, necununat, nu se cuvine a-i la Biserica, ale carei legi le calca, birfeste si defaima cu faptele sale, nici poate a fi hirotonisit (Sf.

pnmi darunle

uricioase Biserica Domnului, barbatul si femeia sint doua stirvuri^ cununie Fara cumsecade. oamenilor i a inaintea lui Dumnezeu stirvun de adunatura o este omeneasca. dupa. Legea Divina, viata mor^n. a si pacatului duhoarea de si putregaiuri, care umplu lumea Biserica in pretios si viu madular Femeie Vrei sa fii un stirv ori un Femeia, rusinata de viesi Trupullui Hristos? Leghueste-te" Preotului, a alergat cuvintul tuirea ei pacatoasa, si infricosata de si s-au cununat formele scos acasa, si sfatuindu-se cu sotul, si-au
! . . .

Nichifor 33
'

gl.

208; 235; Apost. 17; 18;

MR

indata.
zile,

Sf. Vasile,

12).

'

vreo 30 de ani traia mtr-o tara, vecina cu a noastra, un Preot invatat si evlavios' El ducea o lupta plina de izbinda contra feluritelor invataturi desmatate a majoritatii parohienilor. De la un timp insa crestinii nu mai tmeau seama de invataturile si cuvintarile lui. Faceau care cum il ducea capul si cum apucasera si ei de la ati stricati inaintasi ai lor. Intimplarea a facut ca bietul Preot sa cada de pe cararea

VIETUIESTI CU

UN CADAVRU? Acum

In situatia femeii acestia, ce traia in concubinaj de am de Dumnezeestisint si majoritatea crestinilor care traiesc contra

lor invataturi, parasind pe

si facind poftele diavolului, adunatun de stirvun Niste traind necununati de Sf. Biserica. Domnului, sint si majoritatea crestinilor, care nesocotind Cuvintul pierzindu-si acestia, lumii se lipesc de bunatatile pieritoare ale

Dumnezeu

Dumnezeu. gustarelele diavolului, chiar si in Biserica lui cumplita mai cea merita. Aceasta-i o groaznica orbire sufleteasca si Sfmtei.Bise invataturilor bataie Dumnezeiasca, pentru nesocotirea

vremea cu

.) :

74 <i

Varna a 17-a

preacurviei

?l

amestecSrii de singe

747

rici.

ci

Voia lui Dumnezeu este ca nici unul din oameni sa nu se piarda sa se mintuiasca, venind la cunostinta adevarului.
282)

Am preacurvit cu alte femei

(ca femeie cu alfi barbafi)

(b)

b) Pacatul preacurviei se savirseste atunci, cind un sot lasa. pe tovarasul sau legitim prin curmnie si pacatuieste (impreunin'du-se) cu altul strain, adica cind unul sau amindoi cei ce pacatuiesc sint casatoriti. De asemenea preacurvesc si aceia care traiesc in concu-

binaj in fata lumii (necununati bisericeste), dind si altora sminteala (Mt. 18 7-9; Lc. 17 7-2; Mc. 9 42-49), si se canonisesc cu 15 ani oprire de la Impartasirea cu Sfintele Taine. Cel ce a preacurvit, va fi neimpartasit de Sfintenie 15 ani, care se va Irnparti astfel: patru ani va fi tinguindu-se (afara. din Biserica); cinci ani ascultind (in pridvorul Bisericii) patru stind in genunchi, si alti doi stind (cu credinciosii), fara a se Impartasi
'

care a fost adus aici ca sluga^ a intrat la mine si a cercat sa ma necinsteasca. Eu am strigat tare, si atunci lasindu-?i hainele la mine, a fugit ?i a iesit afara". Stapinul lui auzind cuvintele femeii sale, s-a aprins de minie. Indata luind pe Iosif, 1-a bagat in temnita, in locul unde erau tinuti legati cei inchisi de imparatul. Vedeti? Tinaru'l Iosif se pazea ca de foe a cadea in pacat cu inzorzonata Egipteanca ce-1 tragea in bratele eil^El prefera mai o bine temnita in locul caselor domne.sti, decit a pacatui. Iosif e pilda vie foarte graitoare pentru toti feqiorii si barbatii (Fac. 39).
.
.

preacurvit cu sofia mea cind era gravida (insarcinata) ?i pina in 40 de zile de la in timpul scurgerilor de singe lunare.. in zilele oprite: Simbata, Duminica, Luni nasterea pruncului. ajunurile Miercuri, Vineri, in sarbatori, in cele patru posturi si in din cursul anului? (c)
.

Am

(in acel

timp)"

(Sf. Vasile,

58;

Sf.

Grigore Nisis, 4; Vezi

si

Trebnic,

c)

Medicii binevoitori ai omenirii spun ca cei casatoriji tre-

edit. Kisinau, p. 519).

Preacurvarul se va invrednici de tmpartasirea cu Dumnezeestile Taine dupa trei ani, de nu se va impotrivi mincarii uscate dupa ora noua si de va face cite 250 metanii in fiecare zi iar petrecind cu lenevire, sa astepte implinirea timpului pe care 1-au
;

buie a se impreuna numai odata sau de doua ori pe saptamina, Martea si Joia dupa rinduiala crestineasca, cind nu-i sarbatoare sau post, ca sa aiba copii sanatosi, vioi ?i activi in via|a lor. Impreunarea se face numai in scopul facerei de^ copii. Priviti moravurile genezice ale animalelor. Ele se impreuna (gonesc, mirlesc
. . .

Post. 13). Muierea de va lasa pe barbatul ei si va lua altul. sa aiba pocanie in noua ani, si sa faca in toate zilele 36 metenii, mincind numai piine: Luni, Miercuri si Vineri. Barbatul care a luat-o, aceI.
.

hotarit Parintii" (Sf.

rare ori,

canon are" (P. B. G. p. 106 66); comp. Mt. 5 32; Mc. 10 77-72; Lc. 16 18; 1 Cor. 7 10, 27).
lasi

19

3-9-

IOSIF PILDA VIE FECIORILOR SI BARBATILOR. Iosif, pismuit si vindut de fratii sai Ismaelitenilor, ajunge in Egipt. Acolo a fost cumparat de Putifar, un barbat Egiptean, care era mai mare peste bucatarii lui Faraon. Domnul era cu Iosif. Fiind indeminatic la toate, stapinul sau vedea ca Domnul toate le sporeste in miinile Jul Iosif a placut lui Putifar, si 1-a pus peste toata casa sa. Toate cite avea el, le-a dat pe mina lui Iosif. Femeia stapinului sau, a pus ochii pe Iosif, si-i cerea sa pacatuiasca cu ea. El a zis femeii: Stapinul meu toate cite sint in casa lui, le-a dat in miinile mele, afara de tine, pentru ca esti femeia lui. Deci, cum voi face eu acea fapta rea, si sa pacatuiesc inaintea lui Dumnezeu?"
sale,

numai pentru inmultire. Dupa ce a zamislit nu se mai impreuna. Si omul, in loc de a fi superior animalelor, sa devina mai bestial' decit ele?! Legile indiene recomanda oamenilor a nu avea raporturi sexuale decit de 34 ori pe luna, ba in lunile de vara numai odata pe luna iar cei trecuti peste 50 de ani sa se astimpere. Gare crestinii sa. se pogoare tot mai jos, dedesuptul necre=,tinilor!? (Vezi Oglinda Duhovniceasca", pp. 1546-1736; 23092313, de autof, si nota intrebarii 172, pp. 446456 din aceasta
;

carte).

Cei casatorifi trebuie a se abtine de la impreunari trupesti Lunea, Miercurea, Vinerea, Simbata, Duminica, in sarbatori mari si in posturi, ca sa. se indeletniceasca cu postul ?i cu rugaciunea" (1 Cor. 15), pe cit este cu putinta, precum si in timpul scurgerilor lunare, al purtarii sarcinii $i pina dupa. 40 de zile de la nasterea

pruncului.

intr-o zi intrind Iosif in casa, ca sa-si faca lucrurile slujbei pe cind nimenea nu era inauntru, femeia 1-a apucat de haine, vrind sa-1. tie cu ea. El insa lasindu-si hainele sale in miinile ei, a

Cei casatoriti sint datori a-si fi lor insusi judecatori, adica, este cuviincios lucru a se departa unul de altul prin invoirea fiecaruia, cind se zabovesc in rugaciune, apoi sa se impreune iarasi, a spus Pavel Apostolul" (1 Cor. 7 5; Sf. Dionisie, 3).

Vazind ea ca si-a lasatljainde in miinile ei, a iesit afara din casa, strigind... Apoi il pirSste sotului ei, zicind: Acest Evreu,
fugit.

Femeia care va fugi de barbatul ei, urind impreunarea fjafbateasca, si va vrea sa umble asa (contra rinduielii), anatema
(sa fie)".

. ;

;;

748

Vama

a 17-a

A
groaznica
si

preacurviei

?i

amestecarii de singe

749

Femeia de nu se va pleca barbatului ei, si nu va petrece in voia lui, cum graieste Apostolul, ca barbatului ii este cap Hristos iar femeii ii este cap barbatul ei, de nu vor asculta, unele ca acelea sa fie anatema. Si iar graieste Apostolul: Cum este Hristos Cap, Bisericii; asa si barbatul este cap femeii lui". Deci, cele ce nu se vor pleca barbatilor lor, sa fie impreunate Dalilei si Iezabelei. Iar de va fi barbatul vre unei femei nebun, intors de minte, incit sfatul lui nu va fi de ajuns (in conducerea gospodariei si a familiei) si femeia lui va fi cu minte si inteleapta, sa nu-1 asculte pe dinsul intotdeauna la toate cuvintele; ci, uneori sa asculte acea femeie de barbatul ei, alte ori sa asculte barbatul de femeia lui" (P.B.G. p. 105 (63)). Cocostircul este o pasare care vietuieste in mare neprihanire. Cind are a se impreuna cu sotia sa, plinge 40 de zile. Dupa impreunare, plinge iarasi in alte 40 de zile. Cuibul si-1 aseaza sus in arbori, unde nu este umbrit de nimic; ci are aer curat. Prin aceasta ni se indica neprihanirea, care este deasupra tuturor virtutilor. Ea sta departe de cele ce cad sub simturi, nefiind umbrita. de nimic din cele vremelnice, caci numarul patruzeci cuprinde desavirsirea fiecaruia din cele patru elemente ale naturii (F.o.c. Vol. II, p. 223).
.

minioasa privind la mine, scrisnea asupra-mi cu dintii sai, si navalind fara de rusine, voia sa. ma rapeasca din miinile aceluia care ma ducea, si a racnit asa de tare, incit tot vazduhul se umpluse de glasul lui. El zicea racnind: Au doara. si pe aceasta voiesti s-o duci in Imparatia Cerului!? Atunci pentru ce mai sed eu aici pe pamint la vinatoare, si imi pierd osteneala in desert? Eu prin aceasta am intinat tot pamintul cu desfrinarea, si pe toti oamenii i-am vatamat cu uriciunea impreu-

am eu si cita putere, toata am savirsit-o la iubitorii de bun neam si bogati, mijlocit intr-insa. ce s-au cheltuit pentru dragostea bogatii caror a din foarte multi, a adunat, incit abia se afla argint si de aur de ei, atita multime laudam a o avea^ eu in aceasta Pe in vistieriile 'imparatesti.
narii sale. Cit meste'sug

Pentru ea

am

ma

DUMNEZEU AJUTA PE PAcATOSI SA.SE MINTUIASCA. Parinte Sfinte istoriseste Cuvioasa Maica Evdochia m-am
rugat sapte zile, asa cum m-ai invatat, iar in noaptea trecuta, cind asijderea ma rugam zacind cu fata la pamint in chipul Crucii si plingind pentru pacatele mele, a stralucit o lumina mare, mai mult decit razete soarelui. Socotind eu ca a rasarit soarele, m-am sculat de la pamint si am vazut un tinar foarte luminat si infricosat, ale carui haine erau mai albe decit zapada. Acela luindu-ma

si ca pe o arma nebica pe un cad de la Dumnezeu care oamenii la ruita, prin care ma laudam voiesti a te iuti asupra mult de atit si vin in cursele mele. Si acum sub picioarele incit puteri, Dumnezeestilor mea, o Arhanghele al' destule miniei sint Au mine? nu pe aceleia spre calcare sa ma arunci mi le inzilele toate in care pe tale asupra mea izbindirile acelea, aceasta pe mine, la scoti de doiesti cumplit? Ci chiar voiesti s-o

miini

semn purtator de biruinta,

de mina dreapta, m-a rapit in vazduh, si luindu-ma pe nor, m-a dus spre cer. Acolo era o lumina mare si minunata, si am vazut o

multime nenumarata de

cei

cu haine albe, bucurindu-se

si

zimbind

unul catre altul, veselindu-se negrait. Aceia vazindu-ma venind catre ei, ma intimpinau
cu bucurie mare
sora a
aceia,
lor.
si

ma

sarutau,

ca pe

eu inconjurata si petrecuta de vrut sa intru, fiind dusa in lumina aceea, care cu neasemanare covirsea razele soarelui, dar de indata s-a aratat in vazduh

Fiind

am

roaba cumparata cu un pret atit de scump. Acum nimic nu mai citi este al meu pe pamint si chiar ma tern ca nu cumva pe toti mele, sa-i vietuiesc pacatosi pina acum, smulgindu-i din miinile aduci lui Dumnezeu ca pe niste vrednici, si sa-i scrii in mostenirea Imparatiei Cerului O! Vai de grija si truda mea cea desarta! 01 Vai de osteneala mea cea zadarnica. Pentru ce sari asa de cumplit asupra mea? Lasa iutimea si slabeste-mi putin legaturile cu care sint kgat caci vei vedea, cum in clipeala ochiului voi pierde de pe pamint tot neamul omenesc, si nici mostenire nu-i voi mai lasa. Eu sint aruncat din cer pentru o mica nesupunere, iar tu pe pacatosii cei cumpliti, care au indraznit a-si batejoc de Dumnezeu, si atitea ani prea mult L-au miniat, ii duci in Imparatia Cereasca? Daca asa iti place pe to|i tie, apoi aduna intr-un ceas din toate marginile pamintului dobici omeneasca, viata au care nu oamenii vrednici de pierzare, voi ma eu iar Dumnezeu: adu-i la toti toceasca si de fiara, si pe munci, vesnicile in afunda voi ma ascunde in intuneric si in adinc, si
;
.
. .

ce-mi sint pregatite mie../".

Acestea, si mai multe decit acelea, zicindu-le el cu minie si cu mare iutime, eel ce ma ducea pe mine cauta groaznic asupra lui i-ar spre mine cauta zimbind cu dragoste. Atunci a venit un glas din lumina aceea, zicind: Asa este cu placere lui Dumnezeu Celui ce Se milostiveste spre fiii omenesti, ca, pacatosii cei ce sint intre dinsii, de vor face pocainta, sa fie primiti in sinul lui Avraam".

cineva, infricosat la chip, inegrit ca

neric, ca si funinginea,

un

intu-

ca niste carbuni, ca smoala si ca o grozavie ce covirseste toata negreala si intunecimea. Acela, cu o cautatura

700

Vnma

a 17-a

preacurviei

?i

amestecSrii de singe

751

$i iarfi>i se auzi glas catre eel ce ma ducea: Tie tfi graiesc Mihailc pazitorule al Legii Mele, du pe aceasta acolo de unde ai Iuat-o' ca sa-si savirseasca nevointa, pentru ca Eu voi fi cu dinsa in toate
zilele vietii sale".

Cine cu fina-sa ce a botezat-o, 12 ani si metanii 300" (P.B.G. pg. 110 (86). Cine va curvi cu mama nasa-si, 11 ani; iar cu nasa 20 de ani"
,

Dupa
in

cuvintul acesta, Arhanghelul

Eu sint incepatorul Ingerilor lui Dumnezeu, si mie imi este incredintata grija pentru pacatosii cei ce se pocaiesc, ca sa-i primescsi sa-i due in viata cea fericita si fara sfirsit, unde se face multa bucurie mij locul cetelor ingeresti in cer de cite ori vine vreun pacatos din intunericul pacatului in lumina cea curata a pocaintei! Da, asa este cu adevarat, pentru ca Dumnezeu, Care este Tata'al tutu-' ror, nu voieste sa piara Sulletul omenesc, pe care 1-a zidut din inceput cu preacuratele Sale miini dupa Asemanare.i Chipului Sau. De aceia El se bucura dimpreuna cu toti Ingerii cind vad vre-un Suflet omenesc infrumusetat cu dreptatea, inchinindu-se Tatalui Celui vesnic, si toti il saruta ca pe un frate al lor: de vreme ce lepadind intunericul pacatului, se intoarce la Dumnezeul Cel viu, Care este Tata de obste al tuturor fiilor lumii, si strins se lipeste de El "

si mi-a zis: Pace rie Imbarbateaza-te si intareste-te, acum este cu tine, si totdeauna va fi cu tine in tot locul". Luind indrazneala din cuvintele lui, am zis: Doamne al meu, cine esti tu, spune-mi ca sa inteleg cum voi crede in Dumnezeul Cel adevarat, si cum voi putea cistiga viata vesnica?" El mi-a raspuns:

camaruta mea,

chia!

Domnului indata m-a adus roaba lui Dumnezeu Evdocaci Darul lui Dumnezeu

(Vezi Molitfelnic). Iar cine cu fina-sa, care-i este fata sufleteasca, ani 20" (P.M.B.
gl.

330).

seste

De va cadea cineva cu fiica-sa cea de Botez odata, se canoni8 ani, iar de mai multe ori, 10 ani, mincind uscat dupa ora
si

facind cite 500 de metanii mari (pe zi)". cumatra:-sa, se canoniseste 8 ani, minsi facind in fiecare zi 300 de metanii mari" (Sf. I. Post. Supl. d. P.B. Saehe. o.c. pp. 119-120).

a noua

De va cadea cineva cu cind uscat dupa ora a noua

;
.

e)

CURVIA CU RUDENII DE SINGE,

este
si

un mare
vesnic.

pacat,

Amestecarea singelui este pacat greu, osindit in Vechiul Testament, prin uciderea cu pietre (Lev. 18 530; 20 10-21 2 Lege 27 2026). Intii, amestecarea singelui este mai grea, de se va intoarce fiul spre mama-sa, care sa fereasca Domnul Dumnezeu sa nu fie
caci poate duce la imoralitate si
;

prapad vremelnic

Acestea zicind, m-a insemnat cu Semnul Sfintei 'Cruci, iar eu m-am inchinat lui pina la pamint, si cind m-am inchinat, acela s-a (lus la cer. ." (Vezi pe larg V. Sf. 1 Martie, o.c. pp. 30-35; Tud 6 12-21; 13 3-20; 2 1-5).
.

preacurvit: cu femeie casatorita, cu rudenii spirituale (d) (e), cu fete bisericesti (f), cu femei (barbati) de alta lege? (g)

Am

cu rudemi de singe

d)

CURVIA CU RUDE SPIRITUALE.

mai mare
decit legatura cea

Pentru ca rudenia
trap, noi insa

mai mare ca aceasta, ce de nevoie este aceasta devine sminteala, iar de se va intimpla cumva a fi, ca vrajmasul nosti"u diavolul si delungat de Dumnezeu, neparasit se bate pururea de pieirea oamenilor, se nevoieste sa aduca rodul omenesc intru pieire; pentru ca invata Domnul Dumnezeu pe Moisi: Sa nu ucizi, sa nu furi, sa nu faci preacurvie, sa nu minti, cinsteste-fi pe fatal tau si pe mama ta si pe aproapele rau ca insuti pe tine". Al doilea singe amestecat este, de se va afla tatal cu fata lui, drept aceia, aceste doua amestecari de singe, sa se desparta si 20 de ani sa se pocaiasca si metanii in toate zilele cite 366. De va cadea cineva cu maica-sa odata, se canoniseste 7 ani, iar de mai multe ori, 12 ani, mincind uscat dupa ora a noua si facind 500 metanii mari (in zi). De va cadea cineva cu fiica-sa odata, se canoniseste 5 ani iar de va cadea de mai multe ori, 6 si 7 ani, mincind uscat dupa ora a noua, si in fiecare zi facind cate 500 metanii mari
aceia, ca se graieste si gresala
;
. .

spiritual^ este

dupa

mai intimple aceasta. Iar daca cineva s-ar printre facind aceasta, dupa acest canon, unii ca aceia intii sa se desparta" de insofrrea nelegiuita, iar apoi sa se supuna epitemiilor pentru curvie" (Sin. VI ec can. 53). " Cinc va g re $ cu nasa-sa, 9 ani sa se pocaiasca, metanii'in z\
se
-

nu

cunoscut ca in oarecare locuri, unii primind copii din Sfintul si mintuitorul Botez, si dupa aceasta, mamele acestora fiind vaduve, intra in legatura de casatorie cu ei, hotarim ca de acum inainte si

am

(Sf. I.

Post. Supl.).

Al treilea singe amestecat este cind pacatuieste fratele cu sora sa de un tata si de o mama. Acestia se canonisesc 20 de ani iar de vor face cite 300 metanii zilnic, ramin numai pe 15 ani... (Sf. Vasile, 67 75). Cel ce s-a spurcat cu sora sa de un tata, sau de o mama, n-are iertare sa intre in Biserica pina nu se va departa de neiertata
; ;

si

nelegiuita fapta. Iar

dupa ce va veni

in cunostinta infricosatului

pacat, sa se tinguiasca trei ani, stind inaintea usilor caselor de ruga-

pn 150
,

ciune

si

rugindu-se poporului care intra la rugaciune, ca fiecare sa

faca cu indurare rugaciuni pentru dinsul catre

Domnul. Dupa aceasta,

752
al^i trei ani sa se

Varna a 17-a

A
ora a noua
Supl,).
si

preacurviei

si

amestecarii de singe

753

primeasca spre ascultarea Sfintei mva|aturi 8 Scripturii, si de rugaciunea cea de iertare sa nu se invrednice;is< (sa nu i se dea dezlegare la Sf. Spovedanie). Apoi, daca a cerut aceasta cu lacrimi si a cazut inaintea Domnului cu zdrobire de inima si cu umilinta puternica, sa i se dea voie alti trei ani intre cei cazuti. Si asa, cind va arata" rezultate vrednice de pocainta, in al'zecelea an sa se primeasca la rugaciune -intre credinciosi, fara a se Impartasi, iar dupa doi ani (cu totul 12 ani), stind astfel cu credinciosii, sa se invredniceasca de Impartasirea Celui Bun (Sf. Vasile, 75). Cel ce s-a turbat asupra surorei sale, dispunem a se invrednici Cuminecarii dupa trei ani, daca va primi sa posteasca pina seara si sa manince alimente uscate si a face in fiecare zi cite 500 de meta;i

in fiecare zi facind cate 500 metanii

mari

(Sf. I.

Post.

nii (Sf.

I.

Port. 14).

Care se va impreuna cu sora sa in pacate, care vor fi de un tata si de o mama, 20 de ani sa nu se Cuminece (P.M.B. gl. 330). Cel ce va curvi cu sora sa, 15 ani sa nu se Impartaseasca, dupa Marele Vasile. Insa dupa noi, de se vadasa de pacat, va fi canonisit trei ani, mincind alimente uscate la ora a noua si facind cite 200 de mesa. respecte cei 15 ani (Sf. Teodor Studitul, S.C. 22). Tot sub acest canon cad si cei care pacatuiesc cu mamele lor vitregi: Cei ce se infurie asupra mamelor vitregi, se supun aceluiasi canon, ca si cei ce se pornesc asupra surorilor lor,

Al cincilea singe amestecat este pacatuirea varului primar cu nepoata de vara primara se canoniseste 1 1 ani si 100 metanii (pe zi). Al saselea singe amestecat este pacatuirea verilor al doilea, s-i metanii se curateste cu pocainta in noua la zece ani, si cite 150 Dumnezeu lui Fiul Hristoase Iisus in zi, qx rugaciunea: Doamne Celui viu, miluieste-ma. pe mine pacatosul". Al saptelea singe amestecat este pacatuirea varului al doilea zi. cu nepoata verei a doua, se canoniseste cu 9 ani si metanii 120 in treilea, al verilor pacatuirea A opta amestecare de singe este zi. si se canoniseste cu 8 ani si metanii 100 in Curvia cu soacra. De va curvi cineva cu mama logodmcei lui, sa nu se ani 14, si nunta aceia sa nu se faca, iar de s-a facut nunta, desparteasca" (Molitfelnic, vezi si P.M.B. gl. 238). De va cadea cineva cu maica si cu fiica, se canoniseste 4 am, mincind uscat dupa ora a noua, si in fiecare zi facind cite 300 de
;

tanii.

Daca

se arata nepasator,

12 ani"

(Sf. Vasile, .79;

75

si Molitfelnic).

Sa nescine va spurca muierea tatine-sau, ce este masteha-sa, sa se canoniseasca 9 ani, sa manince sec, iar Marti, Joi, Simbata si Duminica, sa manince untdelemn si sa bea vin, numai intr-acele* zile, si sa faca in toate zilele cite 36 metanii (P.B.G. pg. 91 (10). Iar de se va afla nestine cu masteha-sa, ani 12 (P.M.B. gl. 330; 2 Lege 27 20).
Cei care turbeaza

dupa mamele

lor vitregi, sa-si

aduca aminte

de pacatul printului Avesalom, care a intrat la sotiile tatalui sau David, imparatul lui Israil, dupa care a fost cumplit pedepsit cu moarte napraznica, foarte infricosata si torturatoare (2 Imp. 16 2023; 17; 18). Sf. Ap. Pavel, pe cel ce curvea cu femeiea tatSlui sau (mast e-sa, mama-sa vitrega), dimpreuna cu adunarea Bisericii din Corint, in Numele Domnului Iisus Hristos, 1-a dat Satanei, spre pieirea trupului, ca duhul lui sa se mintuiasca in ziua Domnului Iisus Hristos (1 Cor. 5; comp. 2 Cor. 2 577). Al patrulea singe amestecat este cind pacatuiesc verii primari.
!

metanii mari" (Sf. I. Post. Supl.). Iar de se va intoarce spre soacra-sa, sa se canoniseasca 15 ani r 91' (8). si in "toate zilele cite 160 de metanii" (P.B.G. pg. si dupa aceia dinsa zacea cu si va o muiere va lua nescine Sa calugareasca sa se iasa si soacra sa acea soacra-sa, si cu se va spurca Sufletul ei, pentru Dumnezeu lui slujeasca si sa intr-o Manastire, drept acele robeasca sa si lui muierea petreasca cu iar acel barbat sa Lege 27 23). 112 2 ^ (90) pacate in 15 ani" (P.B.G. pg. Curvia cu cumhata. Cel ce va curvi cu cumnata, ani 11" (Molitfelnic). Iar la muierea fratine-sau, ani 11" (P.M.B. gl. 330). Pe cel ce va pacatui cu cumnata sa, il scoatem de la Cuminecare doi ani de va minca alimente uscate dupa ora a noua si va face cite 300 de metanii in fiecare zi iar de se va supune lenevirii, plineasca anii cei hotariti de Parinti" (Sf. I. Post. 15). Curvia cu doi frati. Femeia cu doi frati, ani 11" (Molitfelnic ar cadea si P.M.B. gl. 330; Sf. Vasile, 78; 87). Iar daca vre-o femeie in curvie cu doi frati, se canoniseste 3 ani, mincind uscat dupa ora a noua si facind in fiecare zi cite 300 de metanii mari" (Sf. I. Post. Supl. 2 Lege 27 22). Daca vre-o femeie va cadea in pacat cu vre-un
; ; ;

famen,

trei ani se canoniseste,

facind in fiecare zi cite

pp. 120-3).
f)

mincind uscat dupa al 9-lea ceas si 309 de metanii mari (d. P.B. Sache. o.c.

Acestia se canonisesc 12 (10) ani si 170 metanii in zi. Cel ce va curvi cu vara sa primara, 10 ani, cu a doua vara, 9 ani, vor fi neimpartasiti.

Curvia cu fe^e

bisericesti, este

un pacat
;

groaznic, care deie

Iar la

varasa primara ani 10 (P.M.B.

gl.

330).

De va

cadea

nici sa nu se auda tuos, Sfint si placut lui Dumnezeu sa se si celor ce aud (Vezi Ieroselia in Oglinda

Dumnezeu

intre crestini

Duhovniceasca pp. 729

;

numai ce este bun, virvada la ei, ca sa dea Dar

ci

cineva cu vara sa primara, se canoniseste 2 ani mincind uscat dupa.

739, de autor).

754

Vama
g)

a 17-a

preacurviel

?i

amestecarii de singe

755

Curvia cu necrestinii este un pacat infricosat, pentru ca acel usuratic si ticalos crestin sau crestina, devine un corp cu persoana pagina sau anticrestina, cu care s-a impreunat. Dar nu sti^i striga Apostolul ca trupurile voastre sint madularile lui Hristos? Deci dar, pe madularile lui Hristos le voi face madulari ale curviei ? Sa nu fie! Au nu stiti, ca eel ce se lipeste de curva, un trup este? zice Dcmnul amindoi un trup. ." (1 Cor. 6 1516', Ca vor fi 3 1617; comp. 2 Cor. 6 1418). Dumnezeu a poruncit fjilor si fiicelor poporului Sau, sa nu se inrudeasca cu paginii (Es. 34 77 16; 2 Lege 7 3; Ezdra 9 12). Daca pe eel mai intelept, vestit si luminat imparat al lui Israil, pe Solomon, femeile de alt neam 1-au prostit, idolatrizindu-1 cu cit mai mult pe crestinii mai pu^in luminati ii vor prabusi acelea in intunecatele bezne ale feluritelor abated, departari de Dumnezeu si idolatrizari ? 2 (3 Imp. 12

(zbeara schimonosita de ingerul cazut, bea alcool din sticla S1 chmie o bita cu betiv Alt pumnii. cu bat ca vacile). Doi betivani se impelitat diavol monstruos Un disperata. in mina isi alungi sotia
.
.

1-10). De va cadea cineva cu femeie de alt neam, adica cu: evreica, turcoaica sau eretica, neavind femeie legitima, trei ani se canoniseste, mincind uscat dupa al 9-lea ceas si facind in fiecare zi cite 200 de metanii mari. Asemenea se canoniseste si femeia care nu are barbat legiuit, de va pacatui cu unii ca acestia. lar barbatul care are femeie legiuita, si femeia care are barbat legiuit, de vor cadea cu niste fete ca acestea, patru ani sau cinci ani se canonisesc, mincind uscat dupa al 9-lea ceas si facind cite 250 de metanii mari.
Paral.

pacatuit in conin^elegere cu soful (sofia mea) contra Iegii Dumnezeiesti, pentru a nu face copii? (Vezi ,-,Ogiinda Duhovniceasca", pp. 16581670, de autor).
Jngerii discutara aprins cu vamesii aceia, luara din sicriu si

Am

au dat mult pentru salvarea mai sus, la Ceruri.

Sufletului.

Apoi plecara

in zbor tot

FERICIREA IN RAIUL CERESC A CELOR CE S-AU PAZIT CURATI DE ORICE NECURAjII

Tatal, Fiul si Duhul Sfint, Treimea cea de o nedespartita. 2) Tronul Dumnezeirii, format din cei patru vie^uitori cu chip de: om, leu, vitel si vultur, inaripati cu cite sase aripi.
1)

Dumnezeu:

Fiinta

si

stind sus in copac,

in iadul vremelnic
t esc

ii

si

conduce pe calea mortn vesnic. Alt diavol, de la poarta, pe c are-1 insohartuieste pe toti
si-i

mai multi

ingeri cazuti din dar, insa nevazuti, privesc satisfa-

3)

De

jur imprejur stau Serafimii, Heruvimii

si

celelalte sapte

cut;i

sataniceste la acea petrecere anticrestineasca

sau praznicdra-

cete ingeresti.

Blestemata circiuma, un adevarat iad intunecator, torturainghititor a sumedenii de Suflete. Lautariicmta. Tinerii, batrinii i copilandrii, flacaii si fetele, joaca. Betivii imbratiati de diavolu
4)

tor

si

luminatila minte cesc. Casatoritii, barbati si femei, fecioare si feciori Pastori si pastoriti cugetind la cuvintele Dumnezeiesti: Sa

nu
si

curve,sti, nici sa

preacurvesti.

Cinstita este

beau mereu, cufundindu-se

astfel

de

vii in iad.

Alt betivan cu fafa

patul nespurcat, iar pe curvari

si

nunta intru toate pe preacurvari |i va judeca

756

Vama

a 17-a

A
tabilS.

preacurviei

amestecarii de singe

757

Pierde-vei de la Tine pe tot eel ce curveste si preacurveste" (Es. 20 74; Mt. 5 27-28; Efs. 2 76; Evr. 13 4; Ps. 72 2627), acedia zic, fug de pacat si-si indreapta pasii pe calea viefii la Sfinta Biserica, spre Imparatia Cerurilor. 5) Sfinta Cuvioasa Teodora, suferind multe necazuri, napastuiri si dispretuiri, in sfirsit repauseaza. dupa care i se recunoaste nevinoyatia, si se mintuieste.
. . . . .

Dumnezeu

Locul acela destinat osindirii acelor pacatosj, trupurile acelea pline de atitea grozave si imputite necuratii, mai ales dracii acelui loc de tortura, au o asa de cumplita putoare, incit pricinuiesc pacatosilor

o insuportabila nabuseala din acea nemasurata duhoare

si a martirizarii ei de buna se raspindeste fulgerator in tot personalul Sfintei Manastiri $i-n lumea dinafara.

6)
.

Vestea nevinovStiei, mortificarii

voie.

7) Sf.'Cuv. Teodora, dupa repausare, a fost vazuta de staret in Rai, veselindu-se in mare slava. Toti Crestinii Pastori si pSstoriti curati sau curatiti sufleteste prin pocainta adevara'ta, ca

Teodora, dupa trecerea din aceasta viata 'paminteasca, se in Raiul pamintesc, unde se yeseles'c pururea. 8) Adevaratii Crestini alesi din cler si popor care s-au imbogatit duhovniceste Vietuind in o curata credinciosie, si cei care gnjindu-se serios sufleteste, facind cit mai multe roade' vrednice de pocamta, imbogatitii acestia duhovniceste, se due de Ingeri sus, sus, deasupra Raiului pamintesc, in Raiul Ceresc, la Nunta, ospatul, prinzul si cina Mielului. Acolo stind la meseleduhovnicesti, se veselesc in slava cereasca, umplindu-se de bucurie la auzul armonioasi

Sf.

due de Ingeri

selor cintari slavoslovitoare, si se bucura vesnic de vederea Fetii Dumnezeu: Tatal, Fiul si Duhul Sfint, Care-I aproape de ei, chiar in mijlocul lor.
lui

PEDEAPSA IN IAD A PREACURVARILOR SI AMESTECATORILOR DE SINGE

Chipul de fata ne arata caderea in iad, asemenea fulgilor de invirtit, a Sufletelor curvarilor, preacurvanlor, si amestecatorilor de singe, de pe pamint in adincurile iadului, impingerea la judecata demonica inaintea boierului dracesc, torturarea si aruncarea lor in iazarul de foe. Grozava este indurerarea Sufletelor acelor pacatosi in caderea lor in iad Groaznica este frica si tremurarea lor cind se vad despuiati ,cercetati si osinditi cu o bruta tiranie inaintea despuiatului boier dracesc! Cumplita este tortura ce o simt in fiinta lor acele sumedenii de Suflete, cind se vad luate de intunecatele si puturoasele spirite ale iadului in furcile lor mfernale si azvirlite in flacarile iadului ce ard pururea cu foe si piatra pucioasa. Framintarile, zbuciumarile, fuga lor indureratoare din loc in loc prin acel iazar de foe si tipetele de durere, sint groaznic de infricosate. Putoarea din toate imputiciunile spurcaciunilor si necurStiilor adunate de peste tot pamintul si depozitate acolo, este insupor-

zapada larna cind ninge

<

a acelui loc puturos. Acea putoare din iad este asa de cumplita si nesuferita, incit daca ar fi cu putinta a veni unul din acei osinditi aici in lume, s-ar umplea aerul din acea cumplita putoare ce ar iesi din el, si ar muri multa lume de pe pamint. (Vezi despre insuportabila putoare a iadului pp. 112 si 299301, din aceasta carte). lata in ce putoare se due barbatii si f emeile acelea, care se parfumeaza. si tin in hainele lor: parfumuri, apa de colonie, mirodenii, etc. ca sa. miroase pe drumuri ori in adunari,fatarnicindu-se cu acestea ca acolo se vbr acoperi cu acele groaznice imputiciuni lata unde due patimile acelea ale necuratelor scirnavii! lata unde arunca. pe Sufletele necuratite spurcatele pacate ale curviei, preacurviei i amestecarilor de singe Toti crestinii dornici de a-si miiitui Sufletele lor din acele cumplite torturi si imputiciuni insuportabile ale infernului, sa se abtina
,

de la acele pacate spurcate, dupa. porunca Domnului: Nu te atinge, nu gusta, nici pipai! Nu pofti,, nici desfrina!" Iar cei cazuti in acele necuratii, sa. se os'eneasca cu buna, chibzuinta a-si spala haina de nunta, prin Sf. Spovedanie adevafeta, implinirea canonului cuvenit, cu facerea roadelor vrednice de pocainta si Impartasirea cu Dumne/oiestile Taine, irisotite de par asirea pacat elor, si facerea binelui. Asa facind, vom scapa de iad si vom dobindi Imparatia lui Dumrteieu cu Darul si S-lilostivirea Lui cea nemarginita.

prea spurcatelor amcstcari nelegiuite

75!)

pentru aceia si Dumnezeu i-n dat pe ei in patimi de ocard, cd si femeile lor s-au schimbat rtnduiala cea fireascd in ceea ce este impotrtva fim. Asijderea si bdrbatii, lasind rtnduiala cea dupa fire a pdrtii femeiesti, s-au aprins in pofta lor unul spre altul ; bdrbati cu barbati rusinea lucrind-o, si rdsplatirea ce li se eddea a rdtdcirii lor, in sinesi luind-o. Si, precum n-au cercat ei a avea pe Dumnezeu in cunostintd, asa i-a dat pe ei Dumnezeu in minte neiscusitd, a face cele ce nu se cade. Astfel, cele ce se fac de dinsii
fdsdrilor, patrupedelor si tiritoarelor
;
. .

in ascuns, este rusine a

le si

grdi.

Amestecdtorii acestia de singe,

.

VAMA

a 18-a,

A PEEA SPURCATELOR AMESTECARI NELEGIUITE

necurafii, sodomlenii.

vor fi scosi, piatrd pucio'asd

ci

Impdrdtia kii Dumnezeu nu o vor mosteni. aruncati afar a si trimisi in iazdrul arzdtor cu foe
.
.

si

." {Lev.
7

tot mai sus, am ajuns la vama ames sau nelegiuitelor impreundri bdrbdtesti si femeiesti peste fire, sodomii, amestecari cu dobiloace, cu pdsdri, cu diavoli. etc. Acolo se cerceteaza pdcatele

reCnd noi in zbor

1 23-28; Efs. 5 12; 21 8, 27; 22 15 J.

18 22, 24, 28-29; 20.13, 15-16; Rom. Cor. 6 9; Gal. 5 19-2i;^/'s. 5 5-6-;, Ape. cu Darul lui

tecdrilcr

Acei vamesi
afla acele pacate

uriciosi, fiinded

Dumnezeu n-au putui

Noi bu-

asupra mea

rdminind

deserfi, se rusinau.

acestea

-piste fire

barbatesti, femeiesti, si allele si

mai
le si

necurate,

facute

in taind, de care rusine este a

pomeni. Boierul dracesc al vanni aceleia era un balaur infricosat, cu o fata mirsavd si mai uricios decit toti ,dracii vdmilor prin care
balaur, cu coarne mari, alte ori se schimba ca un soarece urias si mcnstmos, ca un pore nedomestic sdlbdticindu-se, alte ori se ardta lung ca un peste sau ca alia fiard de

de acolo mingiiati, edei ne-am izbdvit de spurcdciunea, rdutatea si pulerea lor. Mergind mai inqinte, Sfintii Ingeri mi-au zis: ,,Ai vdzut Teodoro infricosatele vdmi ale vazduhului ? Sd stii cd mai nici un Suflet nu le trece pe acestea fdrd sup dr are,
curindu-ne,
deoarece toatd lumea zace in rdutatea sminielelor
sint xubitori de desfatari si de desfrinare
. . ,

am plecat

si

mai

toti

oamenn

trecusem.

Uneori

se arala ca

un

Gindunle omului

precum

lui

mare. In jurul lui era multa putodre amard, nesuferitd si ucigdtoare. Acolo era un mare pat plin cu felurite rcirbosenii, in care se aseza el si odihnea. Acesta deodald porunci unei mullimi (ca la o mie de draci foarte uriciosi, ca niste idoli sluti pusi in priveliste,infricosati, sdlbaiici si rdi, aprinsi de mare minie si cumplitd iutime. Aceia ie-> sind inaintea nGasird, indata ne-au impresural si ne-au cercetaf. Vdzind ca sint femeie si neaflind ceva, nu mi-au zis mmic de acelea. ruuiai m-au cercetat de am dormit cu did femeie ibovnicd a mea, sau le am pdedtuit cu ea ca bdrbatul cu femen,, si alte cite se inlrebau la acca vama. La vederea spurcatilor monstri infernali ai acelei vdmi, imi veneau in minte, uncle dupd allele, hotdririle Divine din Sfintele Scripturi : Sd nu te tuici cu bdrbat ca si cu o femeie, aceasta-i spurcdciune nici c u vreun dobiioc sd nu te culci, ca sd-ti' versi sdmin{a si sa te spurci cu el. Aceasta-i uriciune inaintea lui Dumnezeu. Sd
. .
.

spre cele rele din tmeretile abea se feresc de necurdtvde desfrindrii, dar pufim sint cei care isi omoard poftele trupesti. Putini sint aceia care tree vdmile acestea cu libertate. Cei mai multi venind pina aici, indata cad, pier, pentru cd cumpiitii cercetdtori aipdcatelor desfrindrii rapesc Sufletele celor desfrinati si le trag la iad, muncindu-le ingrozitor !" Si se laudau boierii de la vdmile desfyinarilor; zicind : ,,Noi singuri, mai mult decit toti din celelalte vdmi ale noastre, umpiem muncile din subteranele iadului cu Sufletele pacatosite I" Atunci Ingerii privindu-md cu blindete, mi-au zis: Tu, Teodora, multumeste
adevereste fhsusi

Dumnezeu

sint plecate

(Fac. 8

20 21 J. Unn

ca te-a invrednicit a trece peste acele asp're cercetari, cu rugdciunile Cuviosului Vasile, Pdrintele tdu Duhovnic, si de acum nu vei mai vedea nici o greutate sau fried. ."
lui
.

Dumnezeu

Inaltindu-se in zbor tot mai sus

in,

vazduh, Ingerii cu Sufletul

omenesc ajung
bindu-se
si

la

vama

18-a, a preaspurcatelor amestecari nelegiuite,

si

a pacatelor barbatesti

femeiesti peste fire (adica prea des, sla-

/nu

vdiflftinafi
.
.

cu nitnic din acestea, edei cu ioate acestea s-au intinat

distrugindu-si viata prin acest abuz, dind nastere unei

pdginii.

Cel ce va face ticdlosiile acestea, Sufleiul acela se va stirpi

generatii prapadite,
zile in

infirme

pacat greu, care-i prabuseste cu

din poporul sau

nestriedcios , in

Peniru ca au schimbat Slava Dumnezeului Celui asemdnarea chipului omului celui slricdcios, cu a
. . .

mormint

si

apoi in iad), impreunarea pe dinapoi ca dobitoacele,

a scarnavelor sodomii, a infernalelor amestecari

cu dobitoacele, cu

/!,()

Vama

a 18-a

A
cainta, n.n.) fara

prea spurcatelor amestcari nelegiuite

761

de cuvintul nimanui,

si sa-si ia

zestrea ei

si

darurile

averea lui cit va fi a treia parte peste darul nuntii dinainte, atita sa ia (dupa. o pravila. veche de la Ohrid). Care va face cu muierea lui afara. de fire, acela Preot sa. nu se faca ci numai sa se desparta de tot de dinsa si daca se va desparti> atunci sa se canoniseasca 15 ani sa nu se Cuminece (Postnicul si Grigore Soluneanul, P.M.B. gl. 231).
cele dinaintea nu'ntii, si din

pacatuit contra 284) ca dobitoacele ? (b)

Am

firii si

rinduielilor omenesti, pe dinapoi

Prin impreunarea pe dinapoi ca dobitoacele, oamenii se degradeaza, devin scirbosi, spurcati, decazuti de pe treapta demnitatii omenesti, departcaza de la ei pe Ingerii pazitori, miriie pe Dumnezeu, si apropie de ei pe necuratii draci. Omul in cinste fiind, n-a priceput, alaturatu-s-a cu dobitoacele cele fara de minte, si s-a asemanat lor" (Ps. 48 72, 21).
b)

nu
:

pacatuit cu femei, cu barbati, cu copii. 285) ne cade (pe sezut, sodomie) ? (c)

Am

pe unde

pasari, cu diavoli... pacate cumplit de spurcate si degradatoare pentru orice om, dar mai ales pentru un crestin, ce se fac de unii in ascuns, de care rusine este a le-grai, si cu atit mai greu ne eSte a le mai scri.aici. Ei sint opriti de boierul dracesc al acelei vami, in forma de balaur urias, cu chip infiorator, si de cei peste o mie de draci ai lui, care il cerceteaza cu deamanuntul pe fiecare suflet murdarit, de ex. de:

c) Pacatiil sodomitilor se numeste tot felul de desfrinare im-. potriva firii, precum si feluritele paziri sau impiedicari cu intentia de a nu face copii, in afara de rinduiala pazirii curatiei. Pacatul acesf a este in- strinsa legatura cu pacatul aruncarii pruncilor nascuti, ce domina in paginism (Rom. 1 2527). Desi in societatea salbaticilor, a paginilor sau idolatriilor, uciderea pruncilor gasea oarecare trecere sau simpatie in lumea aceea bestiala. si depravata ingrozitor,

insa in societatea noastra. crestina si civilizata, nu poate avea nici ingaduire, nici scuza. Biferitele specii ale acestui pacat uricios se
in mai multe locuri ale Dumnezeiestilor Scripturi si in canoanele Sfintilor Parinti (Pidalion, o.c. filele 465; 469; 470). Cei care fac sodomie cu barbati, sau cu femei, sau cu tineret, stricatorii
afla.

preacurvit peste fire cu sotia mea si cu alte femei 283) meu, cu alti barbati), primejduindu-ma vremelnic si ves(cu soful nic? (a)
a) CURVIA PESTE FIRE. Cel ce va umbla cu femeia lui peste fire, ani 5 si Preot sa nu se faca... Asa sa canonisesti si pe femeie, de va fi fost cu voia ei iar de-i va ft fost cu sila, s-o canonisesti mai usor, insa precum vei pricepe tu sila ei (Canon Molitfelnic). Cel ce va umba cu femeie straina peste fire, 15 ani. Barbatul de se va afla cu femeia afara. de fire, care lucru este afa a de fire omeneasca, acela sa se desparta din alesul si blagoslovitul neam al Crestinilor, ca o amestecare rea si lucru rusinat, si sa se despaftrl de dinsul muierea '(de nu-si revine, nici face roade vrednice de po;

Am

de parte barbateasca (sodomitenii)

gc.sii,

si stricatorii

de

vite,

ca

si

uci-

fermecatorii, preacurvarii, idolatrii, sint vrednic.i de aceia^i pedepasa, se canonisesc cu 1520 ani (Rom. 1 2632; Sf. Vasile,

7; 62;
i

Sf. I.

Post. 18; P.M.B.

gl.

231; vezi

si

nota intrebarii 151,

pp^

413414, din aceasta

286)

carte),

Am

pacatuit cu dobitoace, cu pasari? (d)

d) Pacatuirea cu dobitoacele, in Vechiul Testament a fost osindita prin uciderea cu pietre (Es. 22 19; Lev. 18 2324; 20 15; 16; 2 Lege 27 21). Cei care au pacatuit inainte de a fi implinit 20 de ani, atingindu-se de dobitoace, se canonisesc 15 ani, impartasi-

72

V;un.i

.1

III

.,

prea spurcatelor amestcari nelegiuite

76:!

ce nu se mamnca sa se pocaiasca trei ani si metanii 300 in zi; iar de va anii (a pacatui), acela 10, 12 ani si metanii 300; iar de va nacitui c dobrtoace ce se maninca, sa aiba pocanie 15 ani, metanii cite 500 iar acel dobitoc spurcat, sa se lepede ciinilor de mincare. Cine va
,

submsemnarea can. 36 Sf. I. Post., Pidalion, fila Sa nescme (daca cineva) va curvi cu dobitoc

l-se numai de rugacrtne. Cei in virsta de 20 de ani, de vor Ld, ru dobrtoace uneon se canonisesc cu 20 de ani depatare do I > U1 lasca Impartasame; lar de vor cadea de mai multe ori, sa s mseasca en 25 de am. Cei can dupa virsta de 20 avmd sj femei, au cazut in pacat c U dobitoace, de ani 25 s sa se inircdnic de impar asirea rugaciunii 25 de ani; la urma implinind c n de impartasirea rug&iunii Preotilor (en totul 30 de ani) an, ift ; P S mvredmceasca de Sfintele Taine. a S unii av femei 2U FScaiuit (cu dobitoace) peste virsl * S - In ed nic Impartasirii la iesirea^din vi r (AncL 16, Sf. Vasile, 7 (Ancira, 7; 63; Sf. Grigore Nisis, 4). Daca va cadea cineva in pacat cu dobitoc de multe ori avin.l ?i femei, opt am se canoniseste. Iar de nu are fernei, si odaS sau doua on, sau de trei ori eel mult de a cazut, trei ani se canonTseste mmcmd uscat dupa al noua-lea ceas si facind 300 de metam" mari Aceste canomsin sa le ia si femeia ce va pacatui cu dobrtcc" TvVA
,

savirsit curvii i preacurvii sufletesti, spirituale? (Vezi U^linda Duhovniceasca", pp. 1665; 1656-1658; 1630- 1632; 1722-

Am

1736, de autor).

'

^ m' S

Neaflind insa. nimic serfs in catastifele lor, Ingerii pleaca cu Sufletul si de acolo, fara. a mai da ceva. Cei vinovati, de au cu ce plati, se salveaza, altfel cad in muncile iadului.

>

^ca

IN

FERICIREA !N RAIUL CERESC A CELOR ADORMIJI DOMNUL CURAfl DE SPURCATELE AMESTECARI

1)

Dumnezeu:
si

Fiinta

Tatal, Fiul si Duhul Sfint,- Treimea cea de o nedespartita, sta pe tronul Slavei Sale.

470)

53
fi

^8^85;
i

.5
9

?
(3

L^T
2
x
si
'

1111

**

^ *"* ** ***
dupa Marele Vasile va
nezi

faCe curVie cu animale,

la ora

dupa amiaza)
a ra

nepSSat r

de va face cite 200 metanii pe

sTuVturs c S)

imP lineasc5

Daca

cei 15 a

fsf-

Tcodor

servit

A Y^DECAREA CELUI CE A CURVIT CU TUNTrF Vredmc V^ ?* de O JIjNICE. msemnare este mijlccul acela
un Duhoymc
iscusit,

ca sa indrepte pe

si neauzita, si te-ai facut necuvintator. Dcci, o luna deplin Seara ?i te inchizi 6Jdi tau.Acolo cfeffi la a pammt, pe nfrbrmci ca /! dobitoacele, sa-ti pui pe sDate sam-rnl magarului tau, si cu acest fel de chip sa cerfcu a Dumnezeu pentru acest infricosat pacat ce ai savirsit " Asa facmd ticalosul acela si venind in simtirea rautatii sale, s-a indrei a -pe care cei de mai inainte Duhovnici, cu felu rite chipuri i-'-au putut sa-1 indrepte (C.F.S. o.c.

acum

ce cadea cu o jumce. Int ii i-a zis o rudeme cu acea junice, noua

tu asemenea ca dmsa, dobitoc

de care s-a nesimtitor a? a: Tu pacatoase, ai dobindrt

un pacatos

si

'

ZZil^t

pg. 56).

Varna a

L8

.1

pica spurcntolor nmcstcfirl nelegiuite

765

21
1

fronul Dumnezeirei,

Heruvimi cu fata de:

6-8).'

vultiu
4)
5)

maripat

(lei.

5-70; Ape. 4

om

leu

'

viM

Serafimii.

grozav, incit din corpurile lor izbucnesc flacari de foe. Oamenii aceia in cinste fiind ziditi si reziditi de Dumnezeu, prin nepriceperea si neinfrinarea lor, alaturindu-se cu dobitoacele cele fara de minte

HerU'vimii.
Celelalte sapte cete ingere$ti.
Sf.

6)
7)

tata la circrumi, jocuri, lautari, cintece curvesti, din convorbirea mascariciumlor, dm petrecerile anticrestinesti si de la praznuirile
'

loan Botezatorul cu Proorocii. Apostoli si alti Sfinti. 9) Urmasii sodomlenilor si gomorenilor turbeaza de josnica patuna a desfrmarii spre amestecarea cu diferite animale: ciini, pisici 01 vite, pasari. pentru a se spurca groaznic, dupa soapta capa8)

Sfintii

Qr3.C6Stl.

10) Crestinii adevarati Pastori si .pastoriti se cutremura numai auzind de acest fel de groaznice si scirboas'e pacate, si indata mcep a lupta spre a-si muta gindurikf si mintea lor la: curatie, la

rugaciuni, la citirea cartilor sfinte'si la alte fapte bune, spre a fi ocupati. Acestia isi indreapta pasii spre Dumnezeu si Biserica Sa, la muntii faptelor bune. Ei fac tot ce le sta in putintS spre a se pastra si a ramine cit mai ciirati inaintea lui Dumnezeu s'i a Bisericii Sale. Astfel, ei cerceteaza des Sf. Biserica si asculta cu toata luarea aminte Slujbele Sfinte si Cuvintul lui Dumnezeu, care le invioreaza Sufletele.

$i

11)

Dupa repausare,
si

48
acestia bine pregatiti
si ifigrijiti

asemanindu-se 12, 21 comp.

;

lor,
Is. 1

uneori s-au pogorit mai jos

si

decit ele (Ps.

sufleteste,

se suie de Ingeri si se

due in Raiul pamintesc, unde impreuna' cu

cumplit,

li

se

221). Spiritele infernului, care-i tortureaza arata in monstruoase chipuri de feluritedobitoace,

Ingeni
lui

Sfintii se

Dumnezeu, si au'scapat de muncile ve'snice 12) Deasupra Raiului pamintesc, sus in Raiul Ceresc, in stralucita Impara^ie a lui Dumnezeu, ni se infatiseaza un mare Inger luminat, ocrotitdr al Sfintilor din cer si al credinciosilor de pe pammt. In stinga vedem multimea stramosilor, Patriarhilor si Proorocilor Bisericii Vechiului Testament, in frunte cu Moisi, Aaron, David, Solomon ... In dreapta, Apostoli, lerarhi, Preoti, Mucenici ?i Mucenite, Cuviosi si Cuvioase, Tamaduitori fara de a'rgint si alti
drepti, stind in
si

veselesc pururea, slavoslovind si cu ajutorul Caruia s-au curatit de pacate

multumind

de groaznic este chipul lor! Vai pacatosilor acelora care au decazut asa de groaznic, trecind peste rinduiala pusa de Dumnezeu, mai rau si decit dobitoacele i uricioasele jivini si salbaticiuni ale pamintului! Mai bine le-ar fi fost de nu s-ar fi nascut (Mt. 18 7; 26 24). Crestinilor dornici de mintuire Cercetati Cuvintul lui Dumnezeu, cugetati zilnic la Legea Domnului si conduceti-va numai dupa rinduiala Sfinta pusa de Dumnezeu in vietuirea omenirii, pentru a scapa de infricosatele munci ale infernului, si a dobindi tmparatia Cerurilor (loan 5 3d -46; Ps. 1 1-3; Lc. 11 28; 6 20-23; Ape. 21
jivini si pasari. Priviti si vedeti, cit
!

slava, ascultind slavosloviile corurilor e'eresti bucurindu-se pururea de vederea Fetii lui Dumnezeu.

mare

7)-

PEDEAPSA IN IAD A SODOMITENILOR SI A IMPREUNATORILOR CU FELURITE DOBITOACE,' PASARI.

Chipul de fata ne arata grozavele pedepse si torturi in iad a desfrmatilor peste fire, a sodomitilor si a celor care se impreuna cu dobitoace si cu pasari. Sufletele acelea, nemai pomenit de pacatoase si spurcate, anmcate in iazlrul de foe, se ard asa de

PoojII

767

TOMA
(omul credincios)

Vecinul sau de alaturi, Ascultind dracescul glas, A intrat cu aratura In ogorul lui, cu-n pas.

Toma
Dar

se mihni in sine zise-n gindul sau Nu-l mai dau in judecata...

isi
:

Las-ca vede Dumnezeu".

Oriclnd
ii

facea lui

Toma
:

Vecinul vazind ca

Toma

Cineva vr-un mare rau, El spunea cu bunatate ,,Las-ca vede Dumnezeu".

Multi rideau atunci de dinsul
Socotin'du-1 ca-i ticnit, Iara alti-n gura mare Nu-1 scoteau din pocait.

Nu

i-a zis nici-un cuvint,

Se gindi

Am

E buna treaba, de-acum mai mult pamint.

:

Daca toti ar fi ca Toma Lasa-ma ca sa te las, Hei... as mai intra cu plugul

Si la altii cu vre-un pas.

Tomo... ii ziceau adesea Dintre rude si vecini

Dar

ceilalti sint rai

ca ciuma

Greu Ca si

e sa

mai

traiesti astazi

cei dintii crestjni...

Si la ei dac-as intra, M-as certa, ba chiar m-as bate i ani multi m-as judeca.

Azi cuvint'ele Scripturii ,Cu privire la dusmani, Nici de loc nu-s respectate, CSci nu fac nici cit doi bani.

ca Toma nepasator, Si la anul... tot la dinsul O sa intru in ogor".

Deci,

ma multumesc

E un om

Cum ?

Cind unul te. loveste Sa-1 ier^i ? Sa nu te razbuni Si rabdind, tu pentru dinsul

Cam
?

asa i-a pus in minte Diavolul eel necurat,

Si

dupa un an de

zile

Sa mai

faci si rugaciuni ?

Crede^i oare c-a uitat ?

Cum
i

Te

? Cind unu-ti cere haina, camasa sa i-o dai ?

Apoi, cu invatatura asta lasi pagubas de Rai...".

ii

Nu, caci boala lacomiei Se vindeca foarte greu La acei crestini de nume Care n-au pe Dumnezeu.

Asti'el

spuneau

lui

Toma
,

Cind

sosi iar

primavara

Multi din cei fara Iisus, Dar el nu-si pierdea nadejdea In Stapinul Cei de Sus.
Zilnic avea bietul Toma Fel de fel de suparari, Dar le trimitea pe toate Colo sus, in alte zari.

Si veni din nou sa are, Intra in ogor la Toma

C-o bucata

si

mai mare.

Trase-o brazada, trase doua, Si-i parea ca-ntinereste, Vazind el singur cu ochii Cum ogoru-i se mareste.

Asa, intr-o

Cu

zi se duse boii sai la arat.

Apoi

isi

Hei... la

mai zise-n sine anul eu socot

Dar acolo cind ajunge Vede-un lucru necurat.

C-am sa capat de la Toma Poate chiar ogorul tot".

7G8

l'o.-7.ii

Insa ca si la >comanda Boii i s-a-mbolnavit

iSi-n aceiasi zi pe brazda Artiindoi au si murit.

PREGATIRE DE CRACIUN

Atunci a-nceput a plinge Blestemlndu-se pe el, Cunoscind ca-1 inselase Cornoratul eel misel.
Soarele era la toaca, Si plingea tot linga boi,

N-ar

fi

loc in lumea-ntreaga

Cum
Ca
.

Apostolii au spus

Cind deodata-apare Toma C-o caruta de gunoi.

Si acolo ce sa vada, lata pe ogorul lui

sa scrii cu deamanuntul Tot ce-a faptuit Iisus. Si de-atunci de-am scrie vrafuri $i volum dupa volum,

Unde-ar incapea in lume Ce-a lucrat El pin-acum.

Doi boi morti cazu^i pe brazda,

Sint boii vecinului.

Doamne... ce inseamna asta Se mira si el in girid, Dar il lamuri indata

numai o lucrare Undeva intr-un catun Intr^o sfinta Duminica

lata
:

Mai. aproape de Craciun

Vecinul sau suspinind

Tamo...

Cu

m-a pedepsit Domnul

Scriptura Sfinta-n mina In Biserica din sat,

Predica zelos un Preot

Pentru lacomia mea, Iata-acum deabia-mi dau seama

Cu Duh

Sfint

si

devotat,

C-am

facut o fapta rea.

Ia-ti, te rog,

pamintul care

Pe nedrept \i 1-am luat,' Ca sa nu ma pedepseasca Mai rau Cerescu-mparat.

i de azi voi #ne minte Ca e drept cuvintul tau, Ale noastre fapte toate

Despre vaduva sarrnana Care printre cei avu^i A adus si ea la Templu

Cei din

urma

doi banu^i;

Fratii mei...

spunea pastorul dat argin^i si aur, Vaduva, prin bunatate

Muiy au

A
Da'ca

adus un sfint

tezaur...

Ni

le

vede Dumnezeu.

dai... si

dai cu mila

Unui om flamind, stingher

Un
E

cit

banut din saracie o comoara-n cer.

Si cind rupi in doua piinea Pentru-n frate credincios, Tu sa stii ca eel ce-ti spune Multumesc... e chiar Hristos.

Astfel a vorbit pastorul

Si-au raspuns cu to^i Amin, Dar mai din adinc raspunse

:

Un

biet Suflet de crestin.

770

Poe*H

Poeiil

771

Si pornind el catre casa Se gindea... faeind pasi iu^i

Ce sarmani?"...

zise

bacanul

Doar

la

vaduva sarmana
banuti...

Care-a dat cei doi

Ia te rog sa iesi afar3 Cine n-are sa se-mbrace Sa munceasca, nu sa ceara".

Doamne... isi zicea stringindu-si Vechitura de cojoc Ea a dat ce-avea in punga Eu nici punga n-am de loc.

Omul

iar se-ntoarse-acasS

Plin de ginduri... Nu se poate Sa nu aiba el un mugur Cit de rriic, de bunatate...

Dar, cei drept,

picioare, grai ia stati sa merg din casa-n casa Si-am sa cer la cei boga^i.

Am Am

am

sanatate
:

N-am
Isi

vazut eu cum se roaga zicea zorind prin frig, Dar aici in pravalie Gindul lui e la ci^tig...

'

*
,

Ei

au

bani...

Si-astfel

Domnul
?i

eu Qim credin^a Care-I Bun,

sarmanii

Sa

ma

Ia stai sa-ncerc mai bine due cind st'au la masa.

Va-ngriji ca

Sa se-mbrace de Craciun:
Si a

Intre-ai sai acel mic mugur floare luminoasa...

doua

zi se

duse

La bacanul

eel falos,

Ce-n Biserica adesea Se-nchina catre Hristos.

Ma voi duce cu credinta S-astfel Domnul Care-I Bun Va-ngriji ca si saracii

Sa se-mbrace de Craciun.
Iar a doua zi, cind veseli To^i ai casei... la bacan

Pravalia era plina

Domnul
lata ce

Cum

catre Craciun se-ntimpla

Si printre client! crestinul Catre negustor se-nclina

:

Ospatau cu masa plina

In belsug de bogatan...

sa va aiba-n paza, voiam sa spun

:

Laudind
Cine

tortul eel strasnic i al vinului gust bun,

le rasare-n

Da$i si pentru cei in lipsa O nainu^a de Craciun".

usa

,1

crestinul din ajun.

Alta treaba n-ai mai frate

Cind

Eu am timp de

daruit ?" Dar, ierta^i-mi indrazneala" Zise omul umilit...

il vede iar in ua Negustorul ca strasnit, S-a facut negru la fata Si din scaun a sarit

Si iesind, isi zise-n sine Timpu-i scump la -negustori, I-a sa-ncerc eu inco-data

Imbrincindu-1 jos pe scara

Puse mina pe-un razlog, Na pomana, na pomana

Miine-n revarsat de
Si in zoti, cind pravalia Se vedea aproape goala, El intra, dadu binete Si cu vocea lui domoala,

zori.

Si-1 croi peste cojoc.

Pe cind omul prin zapada

Isi zicea...

stringind din coate, Cit doi bani cred ca ar face Vinataile din spate...

Incepu

Acum
dupa

desigur

Dar cind

sinteti grabit ca ieri, Pentru cei sarmani vin iaras

Nu

Ca

sa dati

puteri...".

se opri bacanul se scula de jos, Si cu plecaciune-i zise Eu va multumesc frumos...

Omul

772

IWzti

Dar

Pentru mine-atit mi-ajunge, sS nu va suparati Spuneti-mi acurtla tbitusi Pentru cei saraci ce da^i ?"
:

TABL4 DE MATERI1

Cind a auzit bacanul A incremenit pe loc, Parca 1-a strapuns deodata

Dumnezeu din
:

cer cu foe.

Am

Si-asezindu-se pe scaun Zise Vai, sint om smintit,

lovit

Galea Sufletului in vesnicie

sau cele 24
-

Vami ale Vazduhului

Din durerile Sufletului Precuvintare

catre cititori

la editia de fa^a

un

Sfint,

un Inger
lovit.

5 7
11

Chiar pe Hristos L-am

Frate, iarta-mi nebunia Vino-n casa mea acum, Si-am sa-mi indreptez de astazi

Pa$ii pe-al credintei drum...

Si de nu a dat atita Cit a daruit Zacheu, Dar a dat cu voie buna Cum e drag lui Dumnezeu...
Iar a

.'......; Bibliograf ie si prescurtari Via^a si petrecerea, cu citeva minuni ale cuviosului parintelui nostru Vasile eel Nou Aflarea Cuviosului in pustie Prinderea, legarea si ducerea Cuviosului Vasile la Constantinopol Cercetarea si torturarea Cuviosului Vasile Salvarea Cuviosului Vasile Cuv. Vasile vindeca un bolnav si gazduieste apoi in casa lui Cuv. Vasile inva^a, ajuta si folosea multa lume Cuvioasa Teodora serveste pe Sf Vasile Istorisirea lui Grigorie, ucenicul Sf. Vasile

'

16 16
17 17

20 20
21

doua

zi

crestinul

Repausarea Sfintei Teodora

Convorbirea Cuv. Grigore cu sufletul Sf Teodora
.
;

Vesel a pornit cu bine Dupa alti Zachei prin viscol Rostind astfel catre sine
:

Ei au bani, eu
Si-astfel

am

Domnul

credinta Care-I Bun,

Va-ngriji ca

si saracii

Sf Teodora istoriseste Cuviosului Grigore cele suf erite la moartea sa Faptele bune ajuta pe om dupa moarte Cuv. Vasile ajuta. mult sufletul ce-i slujise cu credinciosie Ce se face cu sufletul crestinesc din ziua despartirii lui de trup pina in a 40-a zi ? Cercetarea fiecarui suflet crestinesc in cele 24 infricosate vami ale
. . .
.

22 23 24 24 26 34 35
38

Sa se-mbrace de Amin.

Craciun...".

vazduhului

52

Vama
A
convorbirilor si risurilor pacatoase

52
. .

ca. este un Dumnezeu Numai anormalii zic ca nu este Dumnezeu Dumnezeu exists, pururea

Noi stim, credem sinlarturisim

54

Cauti pe ceasornicar in ceasul facut de el ? Noi stim, credem si marturisim ca f iecare om are suflet Sufletul studentului se arata. inspectorului academiei Uneori Sufletul ni-i mai cunoscut decit irupul Sufletul omenese poarta. in el ceva, care-1 arata mai cinstit
I

55 56 56
57 58

59
si

decit Ingerii

Sufletul exists, desinusevede Vederi adeveritoare existentei Sufletului Banul dar la jocuri e jertfa diavolului Cartile se vor deschide in ziua judecStii Vasele si gurile spurcate pina nu se curatesc bine,

62 62 65 69

nu se sfintesc

72

Dreapta si reaua intrebuintare a limbii Pdeapsa graitorilor de rele

Infrinatorii limbilor, curajosii in bine intra in viata vesnica

Pedeapsa in iad a graitorilor

in desert, a fricosilor si a sovaielnicilor ....

73 76 76 78

. .

'

'

^
775
128

Tabla de materli

774

Tabla de materli

Vama
A
Crestinii
-

a 2-a
80

Dumnezeu pedepseste aspru pe

minciunilor si pacatelor contra Duhului Sfint

Pastori
si!

pastoriti - sa nu se lase amagiri de ingerii cazuti .... Nu aminati pocainta (poezie) Sa ne ingrijim pentru via^a viitoare Nu sta impotriva adevarului, ca. te pagubesti va impotrviri tamaduirii sufletesti Graitorii adevarului ziditor, impaciuitor, se salasluiesc in locasurile
. . ;

86
87 88 91 91

Nu

f ericitilor

>

Pedeapsa in iad a mincinosilor Pedeapsa in iad a celor ce au pacatuit impotriva Duhului Sfint

92 94 95

Adevara^ii crestini opresc pe Episcopul impiedica. clevetirea Doua pilde pentru oprirea clevetirilor Buni, dar n-au usa la curtealor Nu descoperi taina f ratelui, nu osmdi, nici cleveti Sa facem o suta de rugaciuni pentru el si cu cealalta pe pint piritor pe ascult ureche o Cu Necuviin^a clevetirei infrinata la timp Clevetitoarea muncita de spiritul necurat
.

clevetitori clevetitori de a

mai cleveti

?
j

{
(

^
^

Pacatul semanarii clevetirilor eel Asocierea clevetitorilor asupra Sf Atanasie

:*
,

^^ -.
J*J 35
i

Mare

Vama
A
clevetirii,

a 3-a
.

juiecarii si osindirii aproapelui

96
99 99 100 100
100 102 103 103 104 105 105 106 109 109
1 1
1 1

Clevetirea e meseria diavolilor Clevetitorii sint leoparzisalbateci Pasari mai intelepte decit clevetitorii

neingadumdu-i a se apara Clevetitorii acuza pe Sf. Atanasie, .'"."-" ! V Clevetitoarea Sf Atanasie demascata f usoata f armece cu o mma si ucidere de Atanasie Clevetitorii acuza pe Sf nebun pentru Hristos Clevetitorul palmuit de Sf Simeon eel indrarire Clevetitorii pedepsiti de sus cu
'

'

'

w
-

*/

Clevetitorii sint pedepsitigroazmc.

^
13g

Dintr-o

asvirlitura. trei palite

Intoarce-ti desagii si vezi-ti pacatele Si clevetitorii sint niste ucigasi Au luat oamenii judecata Mea Pa-catuirea prin banuielile rautacioase Prin nejudecarea aproapelui, cu putina osteneala, a dobindit Raiul ...... Banuielile pripite au cufundat-o in pacate cumplite .....'
.

Vindecarea pacatelor clevetirii ba Albul repede se face negru, dar negrul alb, Clevetirea a pustiit Japonia de crestini ... mai pot aduna Fulgii se arunca usor in vint, dar nu se aduce siguranta, Cinstirea parintilor trupesti si spirituali rea lor aduce prapad
. . .

>:
>

'."J;'
'
-

HQ HO ..

lar defaima\

Banuiala pacatoasa Pacatuim greu prin grairea de rau

Infruntind slabiciunea f ratelui s-a desbracat de Dar Clevetitorii sint supranumiti diavoli de insusi Hristos si Sfintii Lui Clevetitorii vor pieri de sabia cerului Incotro alergam la Rai ori la iad ? La ceruri cu Sfintii, ori la iad cu clevetitorii Lasul osindit si silitorul mintuit Clevetitorii isi cauzeaza lor multe rele si sint asemenea salbaticiunilor Clevitorii devin antihristi Sf Imparat Constantin eel Mare si clevetitorii Clevetirea e oprita de Dumnezeu si prin Duriinezeiestile Scripturi Numai cu un uf " s-a despuiat de Dar. Abia dupa 7 ani de pocainta, 1-a recapatat Clevetitorii au pe diavolul pe limba, in urechi si in inimile lor
: . . :

;. Studentul saruta. mina ocnasului parmtn Pedeapsa fiilor care isi elevetese si amarasc lor ^ Sa ingrijim pe paring in slabiciunile murifoarte rau Fiul alungind pemama sa, ; Masura cu caremasori, tise vamasura iad ? clevetitor ... Cu tilharul pocait in Rai, ori cu tilharul lar clevetitorii altora temmta, din liberal, sale pacatelor Acuzatorul

^ H2 ^ ^
'.-

'

H3

retinuti

.*

-.',

112 112 112 115 115

1 16.

Cu ingerii luminal ori cu diavoln negn

Clevetitorii denatureaza adevarul

despuiati

diavoli Clevetitorii sint ceimai periculosi clevetitoare Fugiti delimbile

^ ^ H?
\A6 147

16

Clevetitorul infricosat
Clevetitorii Si. Mucenic Conon batuti de draci Crestinii sa nu se mai impotmoleasca in c'levetiri Paravanele clevetitorilor Scaietii clevetitorilor

117 118 119 119 120 121

.........:.... Vaduvaucisaprinclevetire ale diavoiului Clevetitorii sint un fel de cimpoaie oameni Serpi cu chipuri de Dumnezeu Clevetitorii n-au dragostea lui Ispita s-a pus pe apasator si pe aproapele Clevetitorii urasc si pe Dumnezeu lor ispravile Clevetitorii selauda cu Clevetitorii in loc de a salva, ei cufunda arda ele pe noi Sa ardem noi clevetirile, decit sa ne mine eu ispita dacit sa ma rastoarne ea pe
.

H9 H9

^
151 *
lg|

'

'

^
155
5

doctorirea lui ; J Clevetitorii umplu lumea de turburari si pe ei insisi de osinda. sufleteste si trupeste Limbutia celor mari a dus in pierzare pe copil

Pacatul

clevetirii

cu gura

si

'

'

"

"

.....

Pacatul ascultarii clevetirilor

Clericul clevetitor in iad Pacatul ducerii clevetirilor din om in om Vrei sa indreptezi pe fratele tau? Sfatuieste-1

125 125 126 126 127 128

Mai bine rastorn noastre decit a mai cleveti pe sl ne vedem mai intii pacatele - sufletele lor mortn neglijeaza Clevetitorii

;.'-
altii

gj 156

pierd imparatia Cerului Clevetitorii se despart de Hristos si parasesc pe Hristos Clevetitorii ca si tinarul bogat,
*

J
^

Safugimdeclevetire

Abia dupa

13 ani a aflat

un neclevetitor

J5g

..

776
S3,

Tabla de materll

Tabla de materii
Fericirea in Rai a celor ce n-au clevetit si osindit pe aproapele lor Pedeapsa in iad a clevetitorilor, judecatorilor, osinditorilor aproapelui lor

777

ne rugam pentru

ei

Diavolii adeseori inseala. pe clevetitori cu felurite naluciri Dracii ocrotesc pe clevetitori ca sa-i traga cu ei in iad Usa strimta si poarta larga Spre Ierusalimul ceresc Clevetirea, chiar si adevarata fiind, cufunda pe clevetitori, pe pacatosi si drepti in osinda. \ '. Cel mai bun sac al pocaintei Clevetitorii s-au primejduit pe ei, capeteniile lor si popoful lor Clevetitorul Episcopului pedepsit Vrind a decapita tofi preotii, s-a decapitat Necinstitorul preotului liturghisitor pedepsit cumoarte Si singura. clevetirea prabuseste suf letele in iad Proorocita Maria clevetind, s-a leprosat Dreprii nu clevetesc, nici nu vadesc pacatele semenilor lor Lua piatra in gura ca sa nu cleveteasca
.
.'

159 160 162 162 I65

223 224

Vama
A
lacomiei sau imbuibarii pintecelui

a 4-a

226
231

166 167 167 169 170 170

1

70

176 177 178

Postul si canonisirile celor ce nu-1 ^in Cei ce sparg postul de miercuri si vineri, cad in afuTisanie si anatema Posturile de bucate si de pacate sint ingerii crestinului Postul ca tipic anual Postul insanatoseaza si lungeste viata Adam si Eva, ca'lcind porunca postului, au fost izgoniti din rai Originea postului Trebuinta si f oloasele postului Postul es'te'tot asa de apreciat si practicat si in Biserica Noului Testament Cei ce nu postesc de buna voie, vor posti de nevoie
-

232 234
2.34

239 239 239

241

Spovedania clevetitorilor

ng
182
1

Gura

Trebuie a posti de bucate si de pacate .....' Postul cere indreptare

trebuie strajuita.

Spovedania falsa primejduieste Prin spovedaniile de forma goala se umple iadul In^eleptul placut lui Dumnezeu, ascuns sub forma nebuniei
Pedeapsa clevetitorilor
Alt clevetitor si-a sfisiat limba Limba clevetitoare o mincau viermii aprins aprins 5 Canonisi^va. fiecare limbile neinfrinate Luptind dupa lege, invingem groaznicul pacat al clevetirilor

82

183
.'

Si ursul posteste, si sarpele posteste, si dracii postesc Adevaratul post este trupesc si sufletesc Postul cu ochii, urechile, gura, miinile si picioarele, f oloseste foarte
:

mult

Am

Am

183 187 188 188 188 188 189

189
....

Postul pastreaza. sanatatea si prelungeste viata Betia primejduieste pe patimasi Popii de ce nu postesc ? Fericirea ih ceruri a postitorilor de pacate si de bucate nepostitorilor de pacate Pedeapsa in iad a lacomilor.
;

.~

si

de bucate

....

244 247 249 249 249 250 25 252 255 256 260 262

Vama
A Cum sa ne rugam
lenevieisi trindaviei

a 5-a
263

Crestinilor clevetiri Hai sa privim la Iisus eel clevetit Crestinii raniti de clevetiri, sa. priveasca la Iisus eel indurerat Sa privim si la indureratii sf in$i ai lui Dumnezeu... Materia clevetirii Plaga clevetirilor robeste si stapineste .,.'.. Pacatul clevetirilor ....,!

Autorul tuturor clevetirilor este diavolul Pedeapsa oamenilor care au primit clevetirea si s-au increzut in ea
Clevetitorii sint ucenicii diavolului

192 193 193 194 195

1

97

Treptele pacatului clevetirii .........:... Clevetitorii pacatelor aproapelui lor cad groaznic Clevetitorii sint pedepsiri groaznic de Dumnezeu inca din via^a aceasta Dumnezeu iarta pe idolatrizati, dar pe clevetitori nu Clevetitorii cad in judecata lui Dumnezeu Canonisirea clevetitirei
!

198 99
]

ca sa f im ascultati Picaturile de apa. scobesc piatra Prin staruinta in bine, ajungem sa vedem pe Fara lupta nu-i cununa Sa ne rugam inainte si dupa prinz si cina Sa. pastram buna cuviinta. si tacere la masa.
,

Dumnezeu

O pilda graitoare
Ingerii scriu pasii celor ce servesc pe aproapele lor Ingerul numara. pasii ostenitorilor in bine Ingerul numara pasii celor ce merg la Sf Biserica
.
.

...

200 203 204 206 207

2 10
21

.....*...
.

Clevetirii intelepti se folosesc

mult

Judecatorii aproapelui se incarca de grele pacate

Sf
.

Efrem

Sirul judeca gresit pe Sf. Vasile apoi caindu-se reveni

Judecatorii aproapelui se despoaie de

Dar si devin Antihristi

Pustnicul despuiat de Dar pentru judecarea aproapelui pacatosit Pustnicul judecat rabda si eel ce 1-a judecat se indracea ...
Falsitatea judecarilor omenesti

212 213 213 216 220

221

Mintuitorul Iisus Hristos, Sf Apostoli si urmasii lor, veneau la biserica. Lipsirea de la Sf Liturghie i-a primejduit Ascultarea Dumnezeiestii Liturghii 1-a scapat de moarte Pacatul dormitarii in Sf Biserica Diavolii zugravesc inaintea inchinatorilor usurateci felurite desertaciuni Trei cai de vietuire monahiceasca. Diavolul cara. stirvurile la iad Necurarii nu pot intra in Ierusalimul ceresc Numai prin dreapta credin^a si f apte bune intram in via^a vesnica Puterea dreptei credinte si a faptelor bune
.

'

268 277 277 277 279 282 284 285 285 287 287 288 288 289 289 294 294 295 297 299
30

Episcop judecat rau, pe nedrept, de rautatea lumii Fiecare om isi are pacatele sale. Acelea sa. si le judece si canoniseasca
Fiecare din noi vom
fi

Cu Nascatoare de Om'\ '.Hristos" ori cu Nascatoare de Dumnezeu ? ".. Biruirea ispitei intreruperii legaturii cu Dumnezeu in rugaciuni
;

302 303

222

S-a izbavit

de bintuielile dracilor prin facerea canonului dat dupa

judecari

dupa faptele noastre

222

Sfinta Pravila

..

778

Tabla de mated!

Tabla de materli

779

Numai spovedania

adevarata, insotita de canonisirea facerea roadelor vrednice de pocain^a, ne foloseste Sfintii se ingrijeau pina la sacrificiu pentru mintuirea hovnicesti.
.

pacatelpr
fiilor

si
'.

305
^

lor

duj2
..

Toata partea f emeiasca in Sf Biserica sa stea la locul ei, in pronaos Doi prieteni din Biserica unul a cazut in iad si altul s-a mintuit
:

Nu-i iertat crestinilor

313 315
317
3
1

Afurisitele jocuride noroc due in iadul vremelnic si vesnic 1 Capcanele sufletelor usuratice . Jucatorul de noroc sinucis in prapastie Via^a ni-i data pentru a dobindi cu ea cerul, nu iadul .......... Fericirea dreptilor in Impara^ialui Dumnezeu Pedepsele in iad a furilor, rapitorilor si a inselatorilor

.......
....;.

372 374 375 377 382 384

si

crestinelor

lipsi'

in

Duminici de sarbatori

dela Sf. Liturghie -. Diavolii scot af ara din Biserica pe unii crestini .... Vorbariile si risul in Sf Biserica atrag urgiile divine Cei ce fac yorbarie in Biserica minie pe Dumnezeu .......: Risetele din Sf Biserica sint uriciune inaintea lui Dumnezeu
. .' .

Vama
A
iubirii de avufie, zgirceniei ?i risipei

a 7-a
386
.

si neorinduielile trebuiesc scoase din Biserica tacere in Sfinta Biserica Bisericile moarte martifica sufletele iar cele vii le viaza ..;... Fa^arnicia. Inselind sau inselat Dreapta credinta ortodoxa si calendarul

Convorbirea, risul

...

Mare

319 320 321 322 324 325

331

................ ......:.... Boala iubirii de argint : Bogatul lacom s-a pierdut Tinarul bogat, periclitat, ramas afara din impara^ia lui Dumnezeu ...... Bogatul nemilos osindit in iad
Osindirea zgircitilor
si

salvarea milostivei

.....

Calendarul f acut de pagini f olosit

si

de crestini

Fericirea harnicilor crestini, pastori si pastoriti in imparatia lui Pedepselelenesilor, neglijentiloriniad ....,...'..
.

Dumnezeu

334 336 340

341

Osinda infioratoare a iubitorului de bani Dreptatea luiTepes Periclitarea monahului iubitor de argint
Veseliile luminatorilor
si luminatilor lumii in Rai Pedepsele in iad a zgircitilor si risipitorilor

.-.''

388 389 390 39 392 393 394 395 398 400

Vama
A furtisagurilor siinseldtoriilor
Furii se desleaga.

a 6-a
.

Vama
343
344 349 351 352 352 353 353
354**
.

a 8-a
>

A; cametei si a viclesugului

401

numai dupa ce au despagubit pe

...

cei jefuiti
si
.'

Nedespagubirea jefuitilor il tinea pe pacatos nedeslegat

Furii Bisericii s-au inecat in mare Canonisirea furilor

neiertat

Camatarul este un tilhar satanic Pedeapsa camatarului Camatarul este o cumplita f iara rea Camatarul dus in iad cu trupul

'

,-

Pe

apa. s-a luat,

pe apa s-a dus

.

.1

Aur ai poftit ? Satura-te de aur

Alta. povestire
;

Nemultumitorul... Nemultumitorul mul^umit

.....

Nemultumitorul sarac, bogat Ducindu-ne crucea greuta^ilor

Veseliile luminatorilor si luminatilor lumii in rai .....

,',

..

si

a suferintelor putem trece cu usurinta

355 35S 359 362 363 365 365 366 366 367 367 368 368 369

Munca in

iad a camatarilor

402 404 404 405 406 406 407 409

navalnicele valuri ale acestei vie|i ......'. Rapitorii, clevetitorii si asupritorii sint mai odiosi decit ucigasii .:...... Hot,ii rapitori ai vremii.sfinte din sarbatori, cad in iadul vrem'elnic si vesnic Sfinta Dumineca. si surorile ei
se pagubi, ci a se folosi ca si Cuviosul Areta Sihastrul ajuta pe ho^i a-1 fura :* Un pustnic a inlesnit ho|ul sa-i fure haina ....;.. Furul mintuit prin rabdarea pustnicului Pustnicul credincios cerceta pejefuitorul sau in temni|a Lepadarea de sine a dobindit sufletul ho^ului Vazindu-si greseala, a scos pe jefuitorii ski din temnita Fiilor lua^i-va sacule^ul Nu ascund nimic de voi Avva Macarie ajuta ho^ii sa-1 fure Sf Miron prinzind furii la griu, le-a ajutat si el, hotarindu-se a nu spune
,

Vama

a 9-a
411
'...'.

nedreptdfiisi apdcatelor strigdtoare lacer

Maica Duminica, de ce plingi ? .* Jefuiti sa multumeasca Domnului, spre a nu

. .

Datoriile parin^ilor catre copiii lor Datoriile copiilor catre parin^ii lor.

..............

nimanui
SpiridOn a platit ho^ilor osteneala de toata noaptea Da inapoi ce ai luat, inselat ori imprumutat Jocurile de noroc, de car^i. .trebuiesc desfiin^ate
Sf.
.

369 369 370 372

Ascultarea ne apropie si ne uneste cu Dumnezeu Ascultarea Mintuitorului Ascultarea urmasilor Mintuitorului) Ascultatorul e mai cinstit in cer decit ceilalti ostenitori Ascultatorul cu sapte cununi Ascultarea a f acut pe f ilosof ul mut, Inger Ascultarea este scara. cereasca Ucenicul ascultator si-a mintuit parintele be|iv ' Ucenicul bun si ascultator isi mintuieste batrinul Prin ascultare a scapat de cei doi draci Cuviosul Eufrosin slujind parin^ilor ca lui Hristos, a fost vazut in Rai O copila. scapa de moarte napraznica. prin ascultare Neascultarea de Dumnezeu i-a primejduit pe ingeri si pe oameni Neascultatorii de paring duhovnicefti se primejduiesc .. .'. Neascultatorul a ratacit si a flaminzit Neascultarea 1-a pagubit si ascultarea 1-a f olosit

>

415 417 417 420 420 422 423 424 424 425 425 426 429 430 431 433 434 435

'

'

'

780

Tabla de materll

Tabla de materll
calugari

781

Raspuns incept celor ce ponegresc pe Preofj Sf Efrem Sirul si Preqtul patimas

.

si

-137
(

Vlo zece seitafi egiptene

Agheazma a aratat credinta si Previa cea adevarata ............... Dumnezeu lucreaza si prin Preotii robi^i de patimi ,. Clevetitorii Preo^ilor, asemenea diavoluhii, cad din dar Preotul este ingerul ^trimisul Domnului
.

4 jN

Canonasul celor-ce clevetesc preotii

Irimultiti-va, creste-ti.
.

".
'

;'*['
.
.

stapinifi pamintul V... ........ .....[ Pacatul provocarilor reducerii nasterilor sau al nerodniciei de copiii Cumpatarea casatoritilor le conserva viafa u Abifcul sexual ruineaza si ucide pe tojfrcei necumpatati
.

.,..

.'

Abstinenta sexuala
Fericirea celor curati

......
."

"
.

cu inirna in vesnicie Pedeapsa in iad a nedreptatitorilor, tradatorilor

strigatoare la cer

439 440 442 442 443 446 447 452 454 456 457
459

probozeste pe niste crestine ce se p'urtau cuviincios I'Vricirca celor smeri^i in RaiulCeresc I'orturarile pacatosilor trufasi in iazarul de foe nestins
lei

icul (unit)

508 509 510 512

Vama
mtniei si iupimei

a 12-a 515
517 518 518
521 522
52^2
.

si
-

ingreuiatilor cu pacate
*

Minie pacatoasa Koaga-te cind esti minioasa. Miniati-va si nu pacatuiti Groaznicele pedepsiri ale pacatului injuraturilor de cele Sfinte, Copilul hulitor s-a rapit de draci
lnjura.torultra.snit

Vama^ a
A
zavistieisi a

10-a.
^g
1

dusmaniei
:.'..,.."....,.
.''."/*.'.*

Ce este zavistia ? Pacatul zavistiei

Injuratorul de Dumnezeu sa. putrezeasca in temnita * Hulitorul puscas trasnit De ce injuri pe Tatal nostru ?..... Tu iubesti banii mai mult decit pe Dumnezeu

Efectele zavistiei '.". Zavistia turbura. sufletul ; Zavistia slabeste sufletul ...............'. '.'.'.','.'.'.'.". Pacatele care senasc din zavistie Zavistia este mama judecatilor rau voitoare. ... .'.'.'.'..'.'.'. Clevetirile ... ..!... Faptele criminale de orice f el
.

.''"".

462 463
4fi g

'

466

466
466 4*7 467 467 467

de cele sfinte in vechime se canoniseau fnjuratorilor de cele sfinte li se ardeau buzele Injuraturile si dracuitul sint unditele diavolului O canonisire buna, a suduitorilor
Injurato'rii

523 523 523 523 524 524 524

.'

DVacuitorul jefuit de dracul Copilul e mic pentru rugaciuni Scoli de injuraturi Vorbesti cu limba iadului

'

si

pentru sudalme, nu ?

Remedii pentru vindecarea de zavistie Fericirea blinzilor, impaciuitori ai oamenilor Pedeapsa in iad a zavistnicilor si invrajbitorilor

'.'.'.'.'.'....,

'.

^
471

Tu

esti in iad

525 526 526 526 527 527

528 530 530
531

Sa nu cirtim in necazuri

si

suferinte, ci pentru toate sa

multumim

Domnului

Varna a 11 -a

Pedeapsa cu serpi veninosi a Israelitilor cirtitori impotriva manei . Multumirea in felurite rele si grele patimiri ne incununeaza. ca Mucenici
.

mindrieisi afiicelor ei

'_

474

Mindria a surpat din fericire o parte din ingeri, pe om si pe imparatul JNabucodonosor 476 '" j Pacatul satanic aliscodirii 479 Iscodirea creeaza antihristi si antihriste 479 Exemple de smerenie rodnica 4S1 Uniforrna clericala 485 Lepadati desertaciunile idolesti de pe sfintele Icoane 486 Uesertaciunile idolesti nu trebuiesc puse pe Sfintele Icoane Dumnezeescul ALTAR. Sfinta Sfintelor 49T lnsemnatatea Sf Altar si a celorlalte par|i ale '' Bisericii 492 JN01 preotn trebuie a invata pe eclesiarhi, clerul si poporul ce trebuie a face Sf Altar si in Sf Biserica ....... 496 Altarul e numai al preotHor liturghisitori ........'"" " 498 Altarul este numai al Preotilor " si sf inti^ilor liturghisitori 498
'
'.

Crestirml bucurindu-se in necazuri, inainteaza spre desavirsire Suferirea rapirei averilor fara cirtiri, cu mul^umita, e mai de ispraya decit milosteniile

Taoi,

nu

cirti

impotriva Domnului,

ci

proslaveste-L

Pilda Patriarhului Avraam

Slabanogul in iad Cirtirea asta e o fiica a disperarii si a satanei Nu cirti ca te incarci de pacate
Putredul de viu multumea lui Dumnezeu Toate uneltele ies din lovituri Necazul ne foloseste Fericirea celor buni in Raiul Ceresc
.'.

"

'

Pedepsele miniosilor, suduitorilor in iazarul de foe

532 533 537 537 540 540 540 541 541 542 544

Vama
A pomenirii de rau si a razbunarii

a 13-a
546

ZorTrln^
Icoane

AP ls 'Pe

499
feniei ?i fet e botezate si

pe Sfintele
504 505

Unica mea podoaM este numai Fiul meu'(po"eiieY idoln Brahmamlor inzorzonati cu salbe, margele. lan^ifoare,

Pomenirea de rau si razbunarea se vindeca. prin iubire . Safolosim dragostea intotdeauna Fericirea celor ce au biruit cu binele felurite rauta^i
Pedepsele in iad a pomenitorilor de rele
si

bra'tarL.'e'tc'.

a razbunatorilor

550 552 553 555

782

Tabla de materll

Tabla de matt-Hi

788

'

Vama

a 14-a
'..,...<.

ucideriisi sinuciderii
ii

557

Constanta

tortureaza groaznic pe ucigasi

.

Ucigasul n-a aflat pace nici mort Sinucigasul salvat de preot Saracul opreste pe ofi^er de a se sinucide. Preotul opreste o doamna dela sinueidere
!

-.

Oamenilqr Creste^i si va inmul|i^i Egipteanca roaba lui Avraam, isi ingrijeste copilul
tre
ii

559 559 560 560 560 562 564 565 567 571 573 575 578 582 587 589
591

si

crestinele noas-

omoara Maica Domnului cu Pruncul Iisus in bra{e e pilda vie a mamelor Lupta parintilordenaturati, contra pruncilor Mamele denaturate isi ingroapa pruncii avorta^i

creatine

Mama-prunc-iicigasa sta pe sicriile pruncilor ei Mama denaturata cu cu^itul in mina isi ucide copilul Mama denaturata cu pruncii avorta^i in jurul ei Pruncii avorta|i-striga in f afa lui Dumnezeu-asupra mamelor .......... Irod ucide pruncii Betleemului Adevarata mama inaintea Creatorului cu toti copii sai in f ericire Pruncii avortati si neboteza^i se afla dinafara Imparatiei lui Dumne-;
zeu, in neguri
,..
.

Pruncii morti nu se boteaza ..'. Prunc-ucigasa si-a cerut moartea la tribunal Ucigasa celor doi copii ai ei pedepsita. de sus Moartea pacatosului e cumplita Prin uciderea cinstei au ucis-o si trupeste Fericirea celor ce au inlocuit ura ucigasa cu dragostea de aproapele Pedeapsa in iad a ucigasilor, sinucigasilor si a avortoarelor
,

592 595 595 597 599 600 602

Preziceri neintemeiate Sjubrezenia credin^ei a slabit pe Alexandru Macedon Preziceri mincinoase dupa: stranut, sughrf, ^iuitul urechilor -a facut boala sa stranute cu noroc Supersti^ia numarului 13 Numarul 13 ii ingrrjora, dar pacatul nu Numarul 13 onorat in biserica crestina Supersti^ia cu paianjenul Harnicia paianjenului Staruinta paianjenului. Credinta desarta in zile bune si rele Asa-i nascut ? Asa-i sortit ? , Mincinoasele ghiciri prin pasari Supersti^ia 1-a facut a-si omori ciinele bun . Minciunariile ghicirijjn palrria I-a prezis iadul (poezie) Planeta 1-a saracit Credinta in farmece ucide sufletul Supersti^ia si f acatura 1-a bagart: in pamint cu zile Pacatul descintecelor v V Matusa credula in descintatori ,....' Boierul saracit prin descintatori Supersti^ia amuletelor, talismanelor este un fel de idolatiizare Spiritismul, necromania sau vorbirea cumor^ii Spiritismul a saracit pe un doctor Cei ce s-au increzut spiritismului, s-au ratacit si pierdut
' .

636 636 637 638 638 639 640 640

641

'.

...

'

642 642 644 645 646 646 650 650 652 652 654 654 655 657 660
()61

.-

Vama
.

a 15-a
............................

descintecelor, vrajitoriilor si farmecelor

606
611

Canonisirile spiritisfilor Strigoii, m^roii, vircolacii, pricolicii, stafiile , Strigoiul f urjtor Preziceri inselatoare cu: papagalul, soarecele Ghicirea cu obiectele bisericii este un pacat monstruos Idolatrizari cu rosu de deochi, baeri de junghi, ^iduli de brinca Ucigasa prin vrajitorie Increziridu-seinvrajitor, si-a pierdut banii, via^a si sufletul
'

'''..

...

. |.

662 '662 665 666 667 668 672

1

..

673-

Credin^a in vise este o desertaciune , Visul educativ la trezit la mintuire Increderea in visuri 1-a saracit groaznic Norocul era un idol la unele popoare idolatre Cu credinfa dupa comori s-a pierdut cu sotie si copii

614 615 616

6 18

Gruparea supersti^iilor Superstit,iile. Superstitiosii cred ca e semn rau cind le

. .

674
iese inainte preot,

iepure sau cu
'<-,

vasele goale
Superstitiile sint credint^e dricesti v s Diavolul a tras baba la iad prin super stit/ii Felurite supersti^ii strecurate in cultul si ceremoniile religioase Superstif iile, paparudele, f ieraritul si caloianul
.

Noroc" e salutare idolatra

Crestinii sa creada in Dumnezeu, nu in desertaciuni, in naluciri, in noroc Credin^a desarta in destin Credinf a desarta in destin 1-a prap^dit Vra j itoria sau magia neagra e oprita de Dumnezeu si de Biserica Lui Canonsirea vrajitorilor si a celor ce alearga la ei Mincinoasele ghiciri pe ursita Minciunaria ghicirei cu car^ile C&rturareasa mincinoasa Minciunariile ghicitului cu ghiocul Crezind in ghioc, s-a prabusit in moarte si in iad '. Minciunaria ghicirilor in cafea Boala ghicitoriilor stapineste si pe mul^i intelectuali Minciunaria ghicirii cu bobii Tu cu bobii tai spui minciuni
.

619 620 625 627 628 629 630 631 631 632 633

676 679 680 680 686

Religia, credinta, biserica crestina ortodoxa e Divina, nicidecum superstrjie

-,

687 692

Fericirea celor ce au liturghisit si participat cu buna pregatire la Dumnezeestile Liturghii Pedepsele in iad a celor ce au descintat, ghicit, vrajit, fermecat si participat la acele slujbe dracesti
, :

695

Vama
A
desjrinarii si necurafiilor

a 16-a

697 703 703 703

634 634 634 635

Lupta. contra gindurilor rele si te vor parasi Prin lupta buna a biruit gindurile rele Biruind pe diavolul curviei de cinci ori, s-a incununat cu cinci cununi

784

Tabla de materii

Credinciosul a platit si distrus chipul necuviincios din vitrina Sfintii Parinti ne sfatuiesc a face nuntile crestineste, nu pagineste, " sataniceste cii lautari si jocuri Nuntile cu lautari, jocuri si cintece lumesti, se despoaie de hinecuvintarile Domnului devenind praznicile diavolului :....... Diavolul a intrat in crestina care juca Crestina indrac-ita de la joe Cei ce privesc cu iscodire, se pericliteaza
.'

704 704

'.

712 719 720

721 722

Sa ne pastram curati, Biserici vii lui Dumnezeu Luptind a biruit si s-a odihnit Biruitorii ispitelor devin mari Tu esti vina c&derii in ispita
Staruia sa aiba ispite ca sa sporeasca Ispitele ne sint de folos Casele de toleranta sau prostitutie sa se desf iinteze pentru a se pazi tineretul'de cufundarea in necuratii si in boli lumesti Alte suflete oprite la vama desfrinarii $i-a muscat limba ca sa. scape de curvie

725 725 725 726 726

Cum se iau Sfintele Particele

Fericirea in Raiul Ceresc a celor curati la Suflete Pedeapsa in iad a desfrinatilor si necurarilor
,

728 728 733 734 735 738

Vama
A preacufvieisi a amestecdrii de singe

a 17-a
.....'....

742 744 746 748 750 751

754.

Vie^uiesti cu un cadavru? Iosif - pilda vie feciorilor si barbatilor ,................"....... Dumnezeu ajuta pe pacatosi sa. se mintuiasca Curvia cu rude spirituale Curvia cu rude de singe , *.,.... Fericirea in Raiul Ceresc a celor ce s-au pazit curati de orice necura^ie Pedeapsa in iad a preacurvarilor si amestecatorilof de singe
, .
.

756

Vama
A
spurcatelor amestecdri nelegiuite.
.
.

a 18-a
,

Sodomiei, gomoriei

758

Curvia peste fire Tratarea si vindecarea celui ce a curvit cu o junice Fericirea in Raiul Ceresc a celor adormiti in Domnul curati de spurcatele amestecari in iad a sodomitenilor bitoace, pasari Toma (omul credincios)

760 762 763

Pedeapsa

si

a impreunatorilor cu felurite do;

_.'
,

__

-.
_
_

__

764 766
769'

Pregatire de craciun

Tabla de materii

773

EDITURA

BUNAVESTIRE
BACAU

Str. lasilor Nr. 32,

Tel.

0931/30998