Legende despre floarea de Nu ma uita 1.

Se spune ca, atunci cand Dumnezeu a creat lumea si a ajuns la numele date florilor, a uitat de una singura. Planta aceea mica, cu floricele albastre, a strigat atunci "Nu ma uita!" si asa i-a ramas numele. 2. De-a lungul timpului, insa, au aparut numeroase alte legende legate de numele acestei flori. Alta legenda leaga originea flori de Nu ma uita de Adam si Eva. Se spune ca ea a strigat "Nu ma uita!" catre Adam si Eva, atunci cand acestia au iesit pe poarta Raiului. 3. Mai tarziu, semnificatia flori de Nu ma uita a fost legata inevitabil de multe povesti de dragoste. Una dintre ele spune ca un cavaler imbracat in armura i-a cules un buchet de flori de Nu ma uita iubitei sale si a cazut in apa, inecandu-se din cauza greutatii armurii. In ultimele clipe de viata, cavalerul i-a aruncat buchetul iubitei sale, trasmitandu-i mesajul "Nu ma uita!". De atunci, s-a lansat ideea ca cei care poarta la piept o floare de Nu ma uita, nu vor fi uitati niciodata de iubitele lor.

Legenda musetelului Tria odata, la marginea unei pduri, o biat femeie vduv. Brbatul i murise n pdure. Se dusese s taie un stejar gros, dar trunchiul copacului a czut peste el, peste cru i peste cai. Biata femeie a rmas srac lipit pmntului i cu un copil de crescut. Muncea de diminea pn seara cu ziua pe la oamenii din sat i abia i ducea traiul de pe o zi pe alta. Singura ei raz de soare era Muat, biatul ei, un copil harnic, cuminte i bun la suflet de pus la ran. Cnd mama lui se ntorcea de la munc, el i nclzea mncarea, i punea masa iar apoi cu minile lui mici ncerca s-i ia durerea din oase, oblojind-o cu frunze i flori de plante culese din pdure, doar de el tiute. Nu se tie dac puterea plantelor sau dragostea de fiu i lua durerile bietei femei, drept este c a doua zi se trezea proaspt i nviorat. Dar intr-o zi femeia se mbolnvi ru de tot. Biatul se nvrtea pe lng ea i ncerca s-i fac toate poftele, doar-doar s-o ridica din pat. Dar nici supa gustoas i nici ierburile culese din locuri ascunse nu au avut putere. Vznd asta, biatul plec ntr-o diminea la pdure cu gnd c poate va gsi o plant miraculoas, care s o salveze pe mama lui. i a mers, a mers, pn s-a rtcit. Se uita n dreapta, se uita n stnga, dar nu a mai recunoscut locurile acelea. Cu toate acestea nu s-a descurajat. A mers mai departe cu sperana n suflet. i iat c, deodat, a ajuns ntr-un loc cum nici nu-i nchipuise vreodat. O poian plin de flori, care mai de care mai frumoase i mai mirositoare. Iar n mijlocul poienii se afla o floare mai frumoas i mai mirositoare dect toate celelalte. Biatul se ndrept spre acea floare i vru s o rup. Atunci floarea gri cu glas omenesc: - Nu m rupe, pmnteanule! Eu sunt Zna Florilor! Ce te aduce pe trmul meu? Biatul rmase uimit, dar rspunse: - Ce s m aduc, necazurile! Micua e tare bolnav i am plecat s-i caut un leac. Zna sttu puin pe gnduri, apoi i rspunse: - Ai nimerit bine, te pot ajuta, numai c...va trebui s-mi dai un lucru tare preios. - Orice, rspunse biatul. - Nu te grbi s-mi rspunzi, stai i ascult: singura cale e s te prefac ntr-o floare cu puteri miraculoase. Vei crete n grdinile oamenilor, le vei alina suferinele, dar nu vei mai putea vorbi cu 1

mama ta dect prin glasul vntului. - Aa s fie, zise biatul, fr s stea prea mult pe gnduri. Zna fcu nite semne magice, doar de ea tiute. Si iata ca mionunata mica plata...aparu! Legenda Nufarului, Floare de lotus Lotusul s-ar putea spune ca e prima floare, si care se deschide pe apele statatoare si tulburi cu o perfectiune atat de senzuala si de suverana incat ti-o poti lesne imagina, in illo tempore, drept aparitia primordiala a vietii pe imensitatea neutra a apelor primordiale. In acest fel apare lotusul in iconografia egipteana, el cel dintai, iar mai apoi demiurgul si soarele tasnesc din inima sa deschisa. Floarea de lotus este deci mai inainte de orice sexul, vulva arhetipala, chezasie a nasterilor si a renasterilor. De la Mediterana si pana in India si China, importanta ei simbolica avand manifestari atat de variate provine, atat in ceea ce priveste profanul cat si sacrul, de la aceasta imagine fundamentala. Lotusul albastru, considerat drept cel mai sfant in tara faraonilor, oferea o mireasma de viata divina: pe peretii hipogeelor tebane se poate vedea o adunare de familie in care viii si mortii aspira cu gravitate mirosul florii viorii, in gestul lor desfatarea amestecindu-se cu magia renasterii. Lotusul in civilizatia chineza Literatura galanta chineza -in care, ocupa cum se stie, gustul pentru metafora se amesteca si cu un profund realism foloseste cuvantul lotus pentru vulva, si numele cel mai ravnit dat unei curtezane este Lotus de Aur. Spiritualitatea indiana sau budista da totusi o interpretare in sens moral culorii imaculate a lotusului, care isi desface intacta corola peste murdaria lumii. Ca un lotus curat si minunat neintinat de ape, nici eu nu sunt intinata de lume. Zhou Duanyi, intr-o conotatie care pare bisexuala si deci totalizanta, reia notiunea de puritate, i le adauga pe cele de sobrietate si de rectitudine, facand din ele emblema inteleptului. In mod mai general, ideea de puritate ramanand constanta, i se adauga: fermitate (rigiditatea tulpinii), prosperitate (luxurianta plantei), descendenta numeroasa (abundenta semintelor), armonie conjugala (doua flori cresc pe aceeasi tulpina), timpul prezent, trecut si viitor (coexista simultan cele trei stari ale plantei boboc, floare, seminte). Lotusul in civilizatia indiana Marile carti indiene fac din lotusul iesit din intunecime si care infloreste in plina lumina, simbolul dezvoltarii spirituale. Apele fiind imaginea nediferentierii primordiale, lotusul apare drept manifestarea care emana din ele, care se iveste involt la suprafata acestora, precum Oul lumii. De altminteri bobocul inchis este echivalentul exact al acestui ou, iar ruptura sa corespunde deschiderii florii: este realizarea posibilitatilor continute in germenele initial, a posibilitatilor fiintei, intrucAt inima este si ea un lotus inchis. Si deoarece lotusul traditional are opt petale dupa cum spatiul are opt directii, el este si simbolul armoniei cosmice. El este utilizatin acest sens pe traseul a numeroase mandala si yantra. Iconografia hindusa il reprezinta pe Vishnu dormind pe suprafata oceanului cauzal. Din ombilicul lui Vishnu se inalta un lotus a carui corola deschisa il contine pe Brahma, principiu al tendintei expansive (rajas). De altfel trebuie adaugat ca bobocul lotusului, ca origine a manifestarii, este si un simbol egiptean. Atribut al lui Vishnu, lotusul este inlocuit in iconografia himera prin pamant, pe care il reprezinta ca aspect pasiv al manifestarii. Pentru a fi mai precisi, trebuie spus ca iconografia Indiei distinge lotusul roz (sau padina), cel pe care l-am luat in considerare, emblema solara si simbol al prosperitatii, de lotusul albastru (sau uipala), emblema lunara si sivaita. 2

Lotusul budhist Din punctul de vedere budist, lotusul peste care troneaza Shakyamuni este natura lui Buddha neatinsa de mediul inconjurator noroios al lui samsara. Giuvaierul in lotus (mani padme) este universul receptacul al legii (dharma), iluzia formala sau Maya, din care apare nirvana. Pe de alta parte, Buddha din mijlocul lotusului (cu opt petale) se stabileste pe butucul rotii (cu opt raze al carei echivalent este padma); astfel se exprima functia sa de Chakravar, asa cum se poate interpreta la templul Bayon din Angkor-Thom. Centrul lotusului este, in alte circumstante, ocupat de muntele Meru, axa a lumii. Lotusul in alte mituri In mitul visnuit, insasi tulpina lotusului este identificata cu acest ax, care fiind, dupa cum se stie, falusul, intareste ipoteza unui simbolism bisexual sau sexual totalizator. In simbolismul tantric, cele sapte centre subtile ale fiintei care traverseaza axul vertebral, cel al asa-zisei sushumna, sunt figurate ca niste flori de lotus cu 4, 6, 10, 12, 20 si 1000 de petale. Lotusul cu ornic de petale inseamna totalitatea revelatiei. Intr-o interpretare mai banalizanta, literatura japoneza face adesea din aceasta floare atat de pura in mijlocul apelor murdare, o imagine a moralitatii care se poate pastra pura si intacta in mijlocul societatii si a rautatilor acesteia, fara sa fie necesar sa se retraga intr-un loc pustiu. In sfarsit, s-ar parea ca lotusul a avut in Extremul Orient o semnificatie alchimica. Intr-adevar mai multe organizatii chinezesti si-au luat drept emblema lotusul (alb), precum si o comunitate amidista, intemeiata in secolul al IV-lea, pe muntele Lu, si o importanta societate secreta taoista, careia simbolismul budist poate sa-i serveasca de acoperire, dar care ar putea sa se refere de asemenea la simbolismul alchimiei interne, deoarece floarea de aur este alba. Floarea de lotus este un simbol unic si uimitor al naturii. Aceasta floare creste in ape tulburi si apoi se ridica la suprafata. Odata ajunsa aici infloreste cu o gratie si o frumusete spectaculoasa. La caderea noptii se scufunda din nou pentru a demonstra si mai bine miracolul naturii. Cand rasare soarele floarea reapare pastrandu-si culoarea intacta. Ea reprezinta sanatatea, onoarea si norocul. Exista mai multe feluri de flori de lotus, fiecare cu semnificatia ei speciala. Legenda ppdiei (dup o legend popular romneasc) Dumnezeu a chemat toate florile s-i aleag formele i culorile. Trandafirul s-a vrut ghioc de petale rsfrnte i foc. Laleaua,cup s-a deschis, mireas era floarea de cais. Cicoarea un strop de cer a furat, mbujorat era bujorul cel parfumat. Macul dansa pe cmpie, flacr sprinar i vie. Crinul cel alb a-ntruchipat al puritii vis curat. Dalia mndr s-a nlat, ghiocelul cporul umil i-a plecat. Ppdia n cumpn sttea : s semene ar fi vrut cu soarele, la nceput. Ba nu, mai bine cu luna, sau, i mai bine, cu vreo stea... Vznd-o aa, Dumnezeu i-a druit, cnd nflorete, strai de soare-aurit. Cnd se scutur, o lun mic pare, apoi stelue trimite-n deprtare. Legenda vulturului A fost odata un imparat si o imparateasa, care aveau un baiat. Imparatul acela imparatea peste o sumedenie de slugi. Printre aceste slugi, s-a nimerit sa aiba una rea din cale afara. Aceasta era gainareasa palatului. Cum s-a intamplat ca si gainareasca sa aiba un fecior

Baiatul gainaresei se certa deseori cu feciorul imparatului. Intr-una din zile, imparateasa trimise pe feciorul ei sa aduca niste oua. Dar, gainareasa care era vestita vrajitoare, dadu fiului de imparat niste otravuri si frumosul print muri pe loc. Dupa oarecare asteptare, vazand imparatul si imparateasa ca baiatul lor nu mai vine, plecara ei sa vada ce s-a intamplat cu el. Vazandu-i gainareasa ca vin si temandu-se de pedeapsa imparatului, arunca fara veste inaintea lor niste farmece, zicand: -Vulturi sa va faceti si imparati ai vazduhului sa fiti, nu ai acestui palat! Sa va hraniti cu prada si mortaciuni. Si din clipa aceea, imparatul si imparateasa s-au prefacut in doi vulturi, care zburdau rotindu-se pe deasupra castelului, ca si cand cautau ceva. In zborul lor scoteau srigate de jale. Apoi s-au indreptat spre munti, pe varfurile carora fac si astazi cuiburi din careprivesc ca niste imparati ai vazduhului. De atunci sunt vulturii pe pamant.

Bucatica de foc, Langa peste ia loc. Pe urs la pacalit, Si la si jefuit! (vulpea) Primavara o vesteste Vara te umbreste Iarna te-ncalzeste

Poftim de ghiceste (copacul)

Floricele care zboar, n mister se nconjoar, Pe-a lor aripi minunate Mii de culori sunt turnate. (Fluturii)
Bilisoare rosioare, Stralucesc frumos la soare, Cu coditele perechi, Sa le pui dupa urechi. (cirese) Casa mare-si duce-n spate, Pe talpici adevarate, Iar pe unde trece lasa Fir de-argint si de matase. (melcul) E rotund i-i mare, mare! Miezu-i galben la culoare, Iar n mijloc are multe, Dulci i albe semincioare. Semincioarele-s de leac , ghici ce-i ? - dovleac