TIPOLOGIA JOCURILOR DIN GRĂDINIŢA DE COPII

Educatoare:Cornescu Alina Oana

Varietatea foarte mare a jocurilor cât şi optica curentelor şi a scolilor care au dezbătut natura ludică,a dus la o mare diversitate de clasificări a jocurilor,mai simple sau mai complexe,după un criteriu sau după mai multe,având la bază scheme de sondaj longitudinal sau transversal.Cu toate acestea,nici până astăzi nu s-a ajuns la o clasificare standard,datorită abordărilor deosebite şi mai ales criteriilor diferite folosite pentru diferenţierea lor. Decrat împarte jocurile în: -jocuri ereditare-de luptă,de vânătoare,de urmărire; -jocuri de imitaţie-jocuri cu arc,cu prăştii, -jocuri de imaginaţie-în care se mimează şi se metamorfozează funcţii,obiecte. Jean Piaget grupează jocurile în trei categorii. -jocuri-exerciţiu; -jocuri simbolice; -jocuri cu reguli. Sub o formă sau alta jocul se regăseşte la copiii tuturor popoarelor din cele mai vechi timpuri.H.Wallon consideră jocul ca o activitate prin care acţionând asupra obiectelor şi fiinţelor din jur,copiii cunosc treptat lumea,îşi

satisfac nevoia de mişcare şi de înţelegere,au încredere în forţele proprii şi se definesc pe sine ca personalitate. Spre exemplificare eu am optat pentru o clasificare ce are drept criteriu aspectul formativ al jocurilor asupra dezvoltării psihice a copilului ,vizând şi dezvoltarea intelectuală a acestora pe de o parte,iar pe de altă parte,vizând dezvoltarea morală,estetică şi fizică a copiilor. Astfel am diferenţiat: -jocuri de creaţie sau jocuri simbolice; -jocuri de mişcare; -jocuri didactice; Jocurile de creaţie sau simbolice În această categorie sunt incluse acele jocuri prin care copilul şi formulează regulile jocului.Copiii folosindu-se de anumite obiecte sau jucării sau prin intermediul gesturilor şi cuvintelor,redau un aspect al realităţii.După vârsta de 4 ani jocurile simbolice se transformă în joc cu reguli. J. Piaget considera că jocul simbolic realizează un echilibru afectiv raportat la complexitatea stimulilor,a cerinţelor şi a regulilor lumii înconjurătoare.Chiar dacă reprezintă o trăire interioară a realităţilor descoperite de către fiecare copil în parte şi chiar intervenţia adultului nu schimbă conţinutul acestuia,jocul are o forţă polivalentă pentru formarea întregii personalităţi. În jocurile de creaţie,esenţa o constituie însuşi procesul de creaţie ca urmare a reflectării realităţii în care copilul trăieşte.Prin jocurile de creaţie copilul redă impresiile proprii despre realitatea înconjurătoare şi putem astfel descifra în jocurile lui calitatea şi intensitatea trăirilor.Jucând diferite

”De-a capra cu trei iezi”.”Turtiţa”.metal.”Cenuşăreasa”.în care copiii având la îndemână materiale speciale din lemn.reale sau imaginare.”Căsuţa din oală”. -dramatizăririle:”Coliba iepuraşului”..”De-a familia”. dar şi unele cunoştinţe şi abilităţi tehnice.”Fata babei şi fata moşneagului”. etc Jocurile de construcţie sunt des întâlnite în grădiniţă şi prezintă o mare atractivitate pentru copii.”De-a vânzătorul”. -cu subiecte din poveşti: „De-a Scufiţa Roşie”.”Carnavalul poveştilor”. Jocurile de construcţie se restrâng la reflectarea obiectelor din mediul înconjurător.Aceste jocuri se desfăşoară în jurul unor teme propuse de educatoare sau au teme alese de copii.”De-a gospodinele”.roluri.Jocurile de construcţie implică acţiunea de construire. .copilul redă modele de conduită pe care şi le-a asimilat în propria comportare.în care copiii îndeplinesc anumite roluri sociale.etc. -jocuri de construcţie. Jocurile cu rol pot fi: -cu subiecte din viaţa cotidiană:”De-a grădiniţa”. etc.mase plastice.pot să redea cu ajutorul lor configuraţia aproximativă a unor modele reale sau pot să realizeze îmbinări fanteziste. deci prezintă elemente evidente de construcţie asemănătoare muncii. Jocurile de creaţie se desfăşoară sub două forme: -jocuri cu rol.”Greierele şi furnica”. ei putând să elaboreze o construcţie absolut nouă sau să construiască un obiect prezentat anterior.

Prin intermediul cuburilor copilul află proprietăţi precum felul şi materialului.într-un efort de cooperare.dimensiunile.el se vede mic de tot.volum.Pentru desfăşurarea jocului cu subiect din viaţa cotidiană” De-a şoferii”.Cuburile se numără printre materialele ce dau copiilor mari satisfacţii.Studiază cuburile şi le .Materialele folosite în aceste jocuri sunt forme geometrice de lemn. în special cu structurile mari.Imaginaţia lor creatoare este în plină ascensiune. tuneluri.În activitatea cu cuburile.Ele îi pot oferi o modalitate de relaţionare cu mediul. pieţe.greutatea. Preşcolarii îşi pot construi singuri jucăriile necesare în desfăşurarea unui joc.ş. case.lungimea lăţimea. Ei pornesc de la a construi turnuri.în viaţa reală.a. străzi.Copilul poate compara asemănările şi diferenţele.copilul poate înţelege mai uşor conceptele de echilibru. rachete.d.ori le poate împărţi cu unul sau mai mulţi parteneri de joacă.cu material din natură copiii pot confecţiona păsări. poduri şi ajung la orăşele.Cu aceste jucării ei se joacă . avione. materiale din material mărunt: seminţe.Cu ele un copil se poate juca singur şi totuşi să se găsească în apropierea celorlalţi de vârsta sa.mărimea. frunze.spaţiu.animale.învăţând să clasifice sau să sorteze. parcuri. Jocurile de construcţie ale preşcolarilor au o întindere tematică remarcabilă pe măsură ce copiii înaintează în vârstă. copiii au construit singuri garajul şi parcarea.suprafaţă. scoici.iar bucuria lor este cu atât mai mare cu cât ştiu că sunt făcute de ei. submarine.m. ei realizând construcţii tot mai îndrăzneţe şi mai complexe. roboţi.Cuburile dau copilului un puternic sentiment de împlinire şi de control. De asemenea. palate.grosimea. iar pentru jocul „De-a vânzătorul” şi-au construit magazinul cu rafturile pe care se află marfa.obiecte de mobilă sau veselă.în faţa cărora .

a mobilităţii activităţii psihice.de imaginaţie şi elaborare.înalt.măsoară ca să vadă care este mai lung şi care este mai scurt. Copiii trebuie încurajaţi să vorbească despre construcţiile lor pe măsură ce le ridică.nume ale obiectelor folosite în jocul cu cuburi.adjective (lung. bazându-se pe diferite mişcări şi reguli. Jocurile de mişcare Aceste jocuri satisfac în cea mai mare măsură nevoia de mişcare a copiilor.limbajul şi acţiunea fuzionează. Acest tip de joc ocupă o poziţie intermediară între cele de creaţie şi sportive.În activităţile de construcţie.Cu toate că aceste sunt obligatorii pentru toţi copiii.în spate). să-i ducă la limitarea iniţiativei şi a plăcerii de a se juca. apropiindu-se de primele prin trăiri afective puternice pe care le generează şi cele sportive prin regulile bine fixate.curb) şi substantive (nume date construcţiilor de cuburi.ascuţit drept.gros.nume de figuri geometrice) În toate jocurile de construcţie iniţiativa şi fantezia creatoare a fiecărui copil sunt indispensabile în atingerea scopurilor propuse. Regulile jocurilor de mişcare sunt prezentate copiilor înainte de începerea activităţii.sub.jos.El sporeşte vigoarea acţională.adverbe (sus.peste.Regulile prescriu copilului normele de comportare în timpul jocului. ele nu trebuie să-i încătuşeze. prin formularea de comenzi şi prin spiritul de competiţie pe care le cuprind.scurt.Aceste reguli pot fi grupate.moale.în funcţie de regulile lor în: .dinamismul său şi nevoia de activitate şi explorare a noului.Vocabularul creşte şi se flexibilizează pe măsură ce copiii învaţă să utilizeze prepoziţii.mai mare sau mai mic sau egal.Trebuie ca regula să decurgă din însuşi conţinutul intern al jocului.Jocul este un stimul important în cultivarea receptivităţii şi sensibilităţii.

”Ciuprecuţa”.Ex.Astfel .La baza acestor jocuri stau diferite mişcări executate cu diferite obiecte:mingea sau cercul.”Nimerşte la ţintă”.”Bat din palme”.în care mişcările şi regulile se îmbină cu un conţinut imaginativ:întruchiparea personajelor şi a acţiunilor acestora.-reguli care precizează grupările şi acţiunile copiilor. -reguli care disciplinează comportarea copiilor.le formează dibăcia de a arunca.pe respectarea anumitor reguli.”Cine aruncă mai departe” Jocurile didactice Jocul didactic stă la baza conceperii întregii activităţi instructiv – educative din grădiniţă.în horă.ex:”Cine l-a strigat pe ursuleţ”.Textul cântecului şi ritmul acestuia îl ajută pe copil să execute mişcările ce trebuie făcute în mod corect.Ex.”Lupul şi vânătorii’.sunt extrem de variate.prin conţinutul lor.ca procedeu metodic de realizare optimă a sarcinilor pe care şi le .putem distinge următoarele categorii de jocuri de mişcare: -jocuri de mişcare cu subiect. Jocurile de mişcare.”Rândunică mută-ţi cuibul”.rolul activ avându-l unul sau mai mulţi copii.etc. -reguli care îndeplinesc funcţii frenatorii.Acestea se se desfăşoară în cerc.în care mişcările sunt însoţite de texte şi de cântece. -jocuri cu text şi cânt.de a se întrece în viteză.de a sări.El este conceput ca un mijloc de instruire şi de educare a copiilor.etc -jocuri hazlii care îi atrag pe copii prin umorul şi simplitatea acţiunii.”Găseşte şi taci”. Jocurile fără subiect se întemeiază pe îndeplinirea unor cerinţe.”Fluierul”.’Bate vântul frunzele”.Ele îi entrenează pe copii în exersarea mişcărilor şi pentru înfrângerea obstacolelor.’Vrăbiile şi pisica”.Ex:”Gâştele şi vulpea”.în sensul că îi opresc pe copii de la anumite mişcări şi acţiuni în joc.

Valoarea practică a jocului didactic constă în faptul că în procesul desfăşurării lui copilul are posibilitatea de a-şi aplica cunoştinţele.propune procesul de învăţământ şi ca formă de cunoaştere şi de dezvoltare a capacităţilor psihofizice pe toate planurile.de surpriză. Îmbinarea în jocul didactic a elementului distractiv cu cel instructiv duce la apariţia unor stări emotive complexe.chiar dacă exerciţiul apare ca element constructiv.Pentru un copil sănătos.care stimulează şi intensifică procesele de reflectare directă şi mijlocită a realităţii şi de fixare a cunoştinţelor.Jocul didactic are drept scop instruirea copiilor într-un domeniu de cunoaştere.dar şi sporirea interesului pentru activitatea respectivă prin folosirea unor elemente distractive.de comunicare reciprocă între copii. Jocul didactic îmbină în mod armonios elementul instructiv şi educativ cu elementul distractiv.Jocul este tot atât de necesar dezvoltării copilului ca şi lumina soarelui.nimic nu este mai improriu decât starea de apatie şi nemişcare.Jocul copilului trebuie îndrumat de către adult .priceperi sau deprinderi.activitatea pe care o desfăşoară copilul trebuie să trezească dorinţa vie de a se juca. Jocul didactic îmbină într-un mod armonios atât sarcini specifice jocului cu sarcini şi funcţii specifice învăţării. În cadrul literaturii de specialitate.Este tipul de joc prin care educatorul .jocul didactic este desemnat ca fiind cel mai eficient mijloc de instruire şi educare.ce facilitează atingerea scopului formativ-educativ. Jocul este principala formă de activitate în grădiniţa de copii.Jocul didactic nu trebuie să fie un simplu exerciţiu.fără ca spontaneitatea copilului să fie stingherită.fiind folosit pentru a forma sau consolida anumite cunoştinţe.trebuie să rămână totuşi joc. Jocul didactic rămâne joc didactic doar dacă conţine elemente de aşteptare.

joc(ghicire.mişcare. Conţinutul jocului didactic reprezintă cunoştinţele.cunoştinţe dimensionale. -lexic.în majoritate asimilate anterior.consolidează. Conţinutul jocului didactic are tematică diferită: -Omul şi viaţa socială-înfăţişare(corpul omenesc).etc.Există totuşi şi unele jocuri care permit achiziţionarea de noi cunoştinţe.relaţii . -Natura-anotimpuri. -obiecte de îmbrăcăminte. -plante. -mijloace de transport.la orientarea în spaţiu şi timp.sarcina acţiunile intelectuală).etc ) conferă jocului didactic un caracter specific.Conţinutul jocului. -obiecte de toaletă.înlesnind rezolvarea problemelor puse în joc.precizează îmbogăţeşte sfera didactică(problema şi de verifică cunoştinţele regulile şi predate copiilor.surpriză. -profesii. -animale. -jucării. -alimente. referitoare la culori. -Limbajul(jocuri de exersare a vorbirii) -aspect fonetic.le de cunoştinţe.în funcţie de acestea jocul având menirea de a le consolida şi verifica. -activitate în familie şi în societate. -comportamente. -fenomene ale naturii.în grade diferite.

jocuri didactice pentru însuşirea unor norme de circulaţie rutieră.jocuri didactice cu material ajutător: 1.cuburi. .jocuri didactice pentru educarea limbajului.jocuri de masă. După prezenţa sau absenţa materialului didactic: . lexical-semantice şi gramaticale ale limbii materne. . -memorie.C.-structură gramaticală.diafilme. . cu material ajutător-diferite obiecte şi jucării cu rol auxiliar.D-uri. cu material suport-imagini.jocuri didactice matematice. -devoltarea sensibilităţii gustativolfactive. . -dezvoltarea sensibilităţii tactilekinestezice. 2. Clasificarea jocurilor didactice se poate face după cum urmează: a. -gândire.diapozitivr.jocuri didactice pentru însuşirea normelor de comportare civilizată.jucării.etc.jocuri didactice orale. b. După conţinut: . -Exersarea capacităţilor şi proceselor psihice-atenţie. . 3. .După scopul urmărit: 1.jocuri senzoriale pentru-dezvotarea sensibilităţii vizuale.jocuri didactice pentru cunoaşterea mediului înconjurător. c. -dezvoltarea sensibilităţii auditive. cuprinde aspecte fonetice. cu material didactic-jetoane.

.pentru dezvoltarea imaginaţiei.în special la grupa mare şi pregătitoare.se poate conferi experienţă sporită jocului didactic de educarea limbajului şi exersare a vorbirii.la valorificarea potenţelor intelectuale ale copiilor.Deseori.menite să contribuie la optimizarea sarcinilor şi a obiectivelor programei. .educatoarea îşi propune să îmbogăţească conţinutul unor jocuri didactice de educarea vorbirii descrise în literatura de specialitate şi să creeze unele variante noi . în special a limbajului acestuia. care pot fi luate în acest sens.pentru dezvoltarea proceselor de inhibiţie voluntară şi a autocontrolului Pornindu-se de la cunoaşterea dezvolării psihofizice a copilului preşcolar.de analiză şi sinteză mentală.Dintre măsurile prealabile. amintesc pe cele mai importante. şi anume: -crearea unei atmosfere de lucru antrenante din partea educatoarei. . .jocuri intelectuale-de stimulare a comunicării orale: .pentru dezvoltarea perspicacităţii. . Jocul didactic trebuie pregătit din vreme şi cu multă atenţie.de exersare a pronunţiei corecte. pentru a asigura condiţiile bunei lui desfăşurări. .2. .de realizare a comparaţiei mentale.dacă se folosesc metodele activparticipative.de la cunoaşterea cerinţelor învăţământului primar şi a posibilităţilor de adaptare la fiecare dintre aceste cerinţe .de realizare a abstractizării şi generalizării.Obiectivele educării limbajului şi a comunicării orale se realizează la un nivel optim prin variante de jocuri didactice concepute sau adaptate scopului urmărit. .de atenţie şi orientare spaţială.

.El trebuie să fie clar şi precis. O mare parte din condiţiile de mai sus sunt comune tuturor categoriilor de activităţi obligatorii desfăşurate în grădiniţa de copii.Sarcina didactică se obiectivează pentru copii sub forma unor probleme pe care ei le vor rezolva în mod independent sau în echipe.situaţii. vizând esenţialul. -prezentarea cunoştinţelor în succesiune gradată. -asigurarea unui conţinut bogat. Scopul didactic al jocului reprezintă o finalitate educativă şi se formulează prin raportarea la obiectivele specifice. . -stabilirea unor sarcini cu grad diferit de dificultate. să le deştepte şi să le menţină viu interesul. -prezentarea sarcinii de rezolvat într-un mod accesibil copiilor.-conceperea jocului didactic astfel încât să corespundă particularităţilor de vîrstă ale copiilor.Problemele trebuie să fie accesibile copiilor şi în acelaşi timp să le solicite eforturi şi investigaţii noi.Ea reprezintă modul de instruire în jurul căruia sunt antrenate procesele gândirii. jocul didactic are o serie de caracteristici prin care se deosebeşte de celelalte forme de organizare a activităţilor comune. -stabilirea precisă a regulilor. pentru a asigura desfăşurarea corectă a activităţii.aprobarea în joc a unor cazuri. Indiferent de etapa de vârstă la care este utilizat. -îmbinarea corectă a activităţilor concret-operatorii cu cele abstracte. structurat în forme variate. prin cooperare. Sarcina didactică este formulată în funcţie de conţinutul activităţii şi de nivelul de cunoştinţe al copiilor.probleme similare celor întâlnite în viaţa practică.

Ele sunt condiţionate de conţinutul şi sarcinile didactice ale fiecărui joc. Conţinutul jocului reprezintă ansamblul cunoştinţelor. priceperilor. fructe. constituind elementele de realizare a sarcinii de învăţare.Sarcinile didactice trebuie să fie astfel concepute încât să reactiveze nu atât memoria reproductivă.Prima categorie reglementează repartizarea rolurilor între copii. capacitatea de asociere. neprevăzute şi de aceea. deprinderilor pe care le achiziţionează sau se consolidează copiii.Elementele de joc sunt din cele mai variate: întrecere.Rgulile sunt menite să arate copiilor cum să se joace. fie prin experienţa nemijlocită de viaţă.Alte reguli arată cum să rezolve problema intelectuală. Elementele de joc reprezintă mijloace de realizare a unei sarcini didactice. recompensă. datorită faptului că sarcinile pe care le au de rezolvat sunt diferite. legume.Aceste cunoştinţe se referă la plante.Preşcolarii îşi însuşesc aceste cunoştinţe fie prin activităţile comune. fluiditatea ei).altele se referă la . Alegerea lor se face în funcţie de conţinutul jocului.cum să rezolve problema respectivă şi îndeplinesc în joc o importantă funcţie reglatoare asupra acţiunilor şi relaţiilor reciproce dintre copii. etc. animale. Jocurile didactice pot avea acelaşi conţinut dar ele dobândesc mereu alt caracter. sunt interesante şi atractive.sunt numeroase şi de natură diferită. anotimpuri. de vârsta copiilor. aplauze. etc. O altă categorie de reguli se referă la succesiunea acţiunilor în joc (ordinea în care trebuie să răspundă copiii când se joacă).Deci jocul apare în forme noi. cât mai ales gândirea (operaţiile ei. Regulile jocului sunt prestabilite şi obligatorii pentru toţi copiii. flexibilitatea. Conţinutul jocului trebuie prezentat într-o manieră accesibilă şi plăcută copiilor.

atât de atractive pentru preşcolari. elementele de joc şi regulile jocului. Acţiunea de joc este componenta prin care se realizează sarcina de joc. surpriză. Jocul didactic ocupă un loc deosebit de important în dezvoltarea vorbirii copilului preşcolar. mişcare şi întrecere. jetoane. deosebindu-l de celelalte forme de activitate. etc.În stabilirea regulilor jocului se va ţine seama de principiul gradării şi al accesibilităţii. conferă jocului didactic o particularitate specific.Acţiunea de joc este latura care face ca rezolvarea sarcinii didactice să fie plăcută şi atractivă pentru copii şi cuprinde momente de aşteptarea. forma distractivă pe care o îmbracă şi o păstrează în mod permanent. Materialul didactic trebuie să fie adecvat conţinutului jocului şi vârstei copiilor.comportarea copiilor în joc care le indică ce este şi ce nu este permis în timpul jocului. deoarece forma de joc antrenează copilul în stimularea şi exersarea vorbirii în direcţia propusă în cadrul fiecărui joc în . Jocul didactic este o activitate care se deosebeşte prin structura sa specifică de celelalte activităţi cu conţinut asemănător. ghicire. conţinutul jocului. deoarece rezolvă într-o formă cu totul adecvată vârstei sarcini de instruire complexe. procesul de învăţare şi acţiunea şi atmosfera de joc.Poate conţine jucării. cartonaşe.Unitatea deplină dintre sarcina didactică şi acţiunea de joc. caracteristica jocului didactic.Eficienţa jocului didactic în raport cu celelalte mijloace de realizare a activităţilor din grădiniţa de copii este cu atât mai mare cu cât realizăm o concordanţă între procesul de cunoaştere a mediului înconjurător. medalioane. Jocul didactic este un mijloc valoros de instruire şi educare a copilului de vârstă preşcolară. Unitatea dintre sarcina didactică. fişe.

verificarea şi consolidarea cunoştinţelor despre lumea înconjurătoare.în general. a operaţiilor intelectuale: analiza. generalizarea. Jocul didactic are un rol important în dezvoltarea copiilor. fără ca el să conştientizeze acest efort. Câteva dintre manifestările psihice ale copiilor şi ale oamenilor.sunt capabile să explice jocul. -exersarea memoriei şi a atenţiei voluntare.autocontrolul.formarea percepţiei spaţiale şi temporale.să arate de ce şi în ce măsură acesta se prefigurează ca activitate dominantă în anii copilăriei: . clasificarea. -formarea percepţiilor despre obiecte şi fenomene.perseverenţa. comparaţia.cooperare şi ajutor reciproc. depunând acelaşi efort de gândire şi de exprimare. -exersarea şi activizarea vocabularului copiilor.parte. -asimilarea. -formarea unei atitudini pozitive a copilului în raport cu mediul înconjurător.prin colaborare.spiritul de independenţă. -dezvoltarea spiritului colectiv prin întreţinerea unor relaţii interpersonale corecte între copii. -educarea unor trăsături morale ca:stăpânirea de sine.Eficienţa jocului didactic faţă de alte activităţi frontale dirijate constă în faptul că desfăşurarea lor presupune participarea tuturor copiilor din grupă. iar în acest sens obiectivele urmărite vor fi: -dezvoltarea gândirii preşcolarilor prin intermediul jocului. sinteza. -educarea spiritului de observaţie. -exersarea imaginaţiei creatoare prin diverse elemente de joc.

care desemnează altceva decât sunt toate acestea în realitate.În crearea lumii imaginare.cum este şi firesc . după nevoi imediate şi posibilităţi proprii. c.Copiii se refugiază adeseori din lumea reală în una pe care şi-o creează singuri. .El nu este doar un simplu executant.El operează cu cuvinte.insusirea structurii gramaticale).după activităţile în care au fost predate cunoştinţele respective.ce le aparţine în exclusivitate.jocurile didactice”Săculeţul cu jucării” sau „Ce a găsit păpuşa?” trebuie planificate după o activitate de observare sau după ce s-a desfăşurat o convobire după imagini cu tema”Jucariile”.răspunzând astfel scopului urmărit prin aceste jocuri. obiecte şi imaginile lor. cărora le acordă o altă semnificaţie decât cea care le aparţine în exclusivitate.a.De reţinut este faptul că nimeni nu-l învaţă să-şi creeze o astfel de lume.unde restricţiile nu sunt aşa de severe.Bunăoară .Capacitatea copilului de a acţiona în spirit creativ în diferite situaţii concrete de viaţă.Copilul este înzestrat cu capacitatea de a opera frecvent cu simboluri accesibile. copilul se foloseşte de capacitatea de a transfigura realul în imaginar.Copilul preşcolar este creativ în adevăratul sens al cuvântului.verificarea sau predarea cunostintelor.Copilul poate face dovada că este capabil să-şi creeze o astfel de lume începând cu vârsta de 3 ani.şi anume precizarea şi activizarea cuvintelor care desemnează diferite jucării.corectarea pronuntiei. b. acţiunilor şi faptelor.o lume fără griji. Înscrierea jocurilor didactice în planificările anuale şi calendaristice trebuie să se facă în funcţie de scopul acestora (precizarea.o lume imaginară. d.Jocurile didactice care urmăresc fixarea de cunoştinţe trebuie planificate . Capacitatea de a transfigura realul în imaginar este suficient de perantă la copiii ce depăşesc vârsta de 3 ani. adică cu semne atribuite obiectelor.

Jocurile didactice care au ca scop corectarea defectelor de pronunţie ale copiilor sau însuşirea structurii gramaticale a limbii trebuie să fie planificate şi ele cu multă atenţie . educatoarea trebuie să se orienteze întotdeauna după sarcina didactică pe care jocurile le cuprind şi să ţină întotdeauna seama de legătura lor cu celelalte activităţi care se desfăşoară în grădiniţa de copii. În planificarea jocurilor didactice.De exemplu.Nerspectarea uneia dintre componentele jocului . Având o structură complexă.acţiunea lui şi regulile după care se desfăşoară .cunoaşterea .avându-se în vedere creşterea treptată a cerinţelor adresate copiilor.jocul didactic.Aceeaşi grijă trebuie avută şi în planificarea jocurilor didactice care urmăresc verificarea şi sistematizarea cunoştinţelor copiilor.astfel încât să-l poată preda corect în activitatea pe care o desfăşoară cu copiii. jocul didactic „Magazinul cu jucării”de la grupa mică prin care se urmăreşte verificarea cunoştinţelor trebuie să fie plasat după toate activităţile în care se precizează cunoştinţele despre culoare.Asemenea jocuri trebuie planificate în raport cu celelalte activităţi comune de predare astfel încât să se asigure transmiterea gradată a cunoştinţelor. însuşiri spaţiale.Educatoarea trebuie să cunoască bine sarcina urmărită în joc. trebuie studiat cu multă atenţie înainte de a fi executat cu copiii. etc. Alte jocuri didactice au drept scop predarea unor cunoştinţe noi şi lărgirea vocabularului copiilor cu o serie de cuvinte. mărime.jocurile didactice care presupun completarea unor propoziţii eliptice de subiect vor fi organizate înaintea celor care presupun completarea unor propoziţii eliptice de predicat sau jocurile didactice care presupun pronunţia unor sunete mai dificile pentru copii trebuie să preceadă jocurile care cer pronunţia unor grupuri de sunete mai greu de articulat.Astfel.

la adaptarea lui la particularităţile de vârstă ale copiilor cu care lucrează.imaginile au fost prezentate pe o bandă care se derula în faţa copiilor pe un ecran.elementul de joc.ca atare.denumirea şi descoperirea acţiunilor prezentate în ilustraţii.El trebuie procurat din timp şi selecţionat potrivit jocurilor care se organizează.apoi o descrie.pe măsură ce are mai multă experienţă.Jocul .Regulile jocului precizează că plicul în care este câte o ilustraţie.Copilul la care s-a oprit plicul.să contribuie activ la îmbogăţirea şi îmbunătăţirea structurii acestuia.Astfel.însă au schimbat acţiunea lui.care înfăţişează diferite ocupaţii ale mamei.arată celorlalţi ilustraţia găsită în plic.este dat din mână în mână de la un copil la altul până ce se aude semnalul:Stop”.insuficientă a acţiunii sau a regulilor de joc.în momentul semnalului.afectează buna îndeplinire a sarcinii didactice sau chiar duce la schimbarea profilului activităţii.În felul acesta ei nu au mai fost solicitaţi să aştepte până ce plicul s-ar fi oprit la ei.îl deschide.Analizând jocul am intervenit cu o serie de modificări care nu au modificat cu nimic sarcina didactică.să aplice în mod creator diversele recomandări cu privire la jocul didactic.Educatoarea trebuie să .Este indicat ca educatoarea .În cadrul jocurilor didactice am folosit şi diferite jucării sau obiecte special cofecţionate.trecerea plicului din mână în mână nu are darul să-i mobilizeze în vederea realizării sarcinii didactice.S-au creat condiţii favorabile pentru perceperea clară a imaginilor de către toţi copiii pentru rezolvarea optimă a sarcinii didactice incluse în joc.nu reclamă o participare suficient de activă din partea copiilor.şi cu atât mai mult să creeze noi jocuri cu care să rezolve sarcina didactică prevăzută în programa activităţilor desfăşurate în grădiniţa de copii.Jocul didactic”Ce face mama?”are ca sarcină didactică recunoaşterea. O mare parte din materialul didactic necesar desfăşurării jocurilor didactice este tipărit.

Astfel de jucării sunt: -păpuşi cu trusa lor de îmbrăcăminte pentru toate anotimpurile şi din materiale de diferite culori. -animale domestice şi sălbatice din material plastic. proporţionat ca mărime şi corespunzător din punct de vedere al coloritului. acesta trebuie să întrunească şi unele cerinţe ca: accesibilitate. obiecte de uz individual. Pregătirea copiilor pentru un joc didactic se poate face în cadrul activităţilor alese de dimineaţă sau prin exerciţii cu material intuitiv. greoaie din punct de vedere al compoziţiei. În afară de grija pe care trebuie să o aibă în selecţionarea sau confecţionarea materialului didactic necesar desfăşurării jocului didactic. Materialele didactice trebuie să fie de dimensiuni mai mari pentru a fi bine perceput de copii.păstreze şi jucării didactice special pentru această categorie de jucării. deoarece ar împiedeca copiii să rezolve corect sarcina didactică. -casa păpuşii –cu mobilierul necesar. aspect estetic.Reuşita unui joc didactic depinde organizarea jocului care presupune un complex de . etc. materiale care contribuie prin culoare. nu trebuie să fie încărcate. iar cel distributiv trebuie să aibă dimensiuni mai mici. cu diverse truse de obiecte: veselă. Indiferent de provenienţa materialului didactic folosit în cadrul jocului didactic. la precizarea unor cunoştinţe ale copiilor. -diferite mijloace de locomoţie. Sunt jocuri didactice care presupun folosirea unor materiale ca deşeuri. obiecte mărunte. –săculeţul”fermecat”. jucării în miniatură. este bine a se găsi şi soluţii interesante de prezentare a acestuia. ci şi pentru jocul în sine. grosime. astfel încât să trezească nu numai interesul pentru material. lăţime. mărime.

Jocul “ Ce a gasit ursuletul?” contribuie la dezvoltarea sensibilităţii vizuale şi tactile. Jocul didactic se poate desfăşura atât sub conducerea directă a educatoarei cu întreaga grupă. imaginaţia sunt stimulate intens prin jocurile care pun în faţa copiilor sarcina de a compune o ghicitoare. Sfera de utilizare a jocului didactic este foarte largă . Jocul didactic este creat de adulţi.El are o largă contribuţie mai cu seamă în stimularea şi dezvoltarea tuturor proceselor psihice. Valoarea jocului didactic nu se restrânge însă numai la atât. de a plăsmui o poveste. prin jocul didactic „Cu ce construim „de la aceeaşi grupă se reactualizează denumirile uneltelor şi materialelor folosite la construcţia unei case. prin jocul didactic “Găseşte aceeaşi culoare “ de la grupa mare se precizează şi se verifică denumirea diferitelor culori învăţate anterior.planificarea lui judicioasă. sistematizând şi verificând cunoştinţele. consolidând.măsuri:înţelegerea esenţei jocului. Spiritul cerator. Jocurile didactice ca “Spune cum face”. Marea parte a jocurilor didactice cuprind valoroase exerciţii senzoriale. cât şi atunci când este repetat de copii.”Cine face?’ contribuie la dezvoltarea sensibilităţii auditive şi în mod special a auzului fonematic. specificul lui constând în faptul că rezolvă prin conţinutul lui o mare parte din problemele educaţiei intelectuale. slab dezvoltat la preşcolarul mic.etc. putând fi extins chiar şi în viaţa de familie a copilului. se reactualizează noţiunile de formă.pregătirea copiilor pentru activitate. De exemplu. la iniţiativa unuia dintre ei sau la sugestia educatoarei. . se activizează unele cuvinte care denumesc jucării.deoarece acesta poate fi practicat în diferite momente ale zilei. influenţând în mod nemijlocit activitatea tuturor analizatorilor.

lipsita de importanta deoarece pentru copil jocul este o activitate dominanta prin care el construieste lumea.Prin jocul didactic nu trebuie să înţelegem simpla alăturare a unor acţiuni ludice cu acţiuni instructive. Prin atingerea unui asemenea scop. dar continua in toate mediile sociale in care se formeaza. Astfel jocul il introduce pe cel care-l practica in specificitatea lumii imaginare create de jucatorul respectiv. prin care actioneaza si scoate la lumina sentimente si idei interiorizate.1 DEFINIREA SI CARACTERIZAREA JOCULUI "Omul este un om intreg numai atunci cand se joaca" (Fr. Este necesara dezvoltarea laturii ludice a personalitatii pentru a pute privi solutiile cu fantezie si inventivitate. JOCUL . Jocul alaturi de invatare. sau desfăşurarea lor prin alternare. . unitară în care aceste elemente sunt structurate organic. motivele jocului conducând la rezolvarea sarcinilor didactice.FORMA DE ACTIVITATE INSTRUCTIV-EDUCATIVA 2. pe baza unor reguli. Schiller) Jocul este forma de activitate dominanta in copilarie. S-a constatat ca efortul depus de copil in joc este la fel cu cel depus de adult in munca. ci o formă de joc închegată. dar nu trebuie sa lipseasca de-a lungul intregii vieti. Normele didactice impun respectarea principiului adaptarii continuturilor invatarii la particularitatile de varsta ale celui educat. Scopul jocului este actiunea insasi. Jocul este o activitate constientizata de copil si tratata ca atare neputand sa o confunde cu celelalte activitati umane. Nu trebuie perceput jocul ca o activitate neserioasa. capabila sa-i satisfaca jucatorului imediat dorintele sau aspiratiile proprii. se restabileste echilibrul vietii psihice si se stimuleaza functionalitatea de ansamblu a cesteia. Jocul este prezent in mediul institutional al gradinitei. o apropie. munca si creatie este una dintre activitatile umane fundamentale. o analizeaza si cauta sa o inteleaga.

Jocul are o semnificatie functionala esentiala si nu este un simplu amuzament. cinstea. este o activitate prin care continutul. avand functia de mare si complexa scoala a vietii" Jocul este o scoala deschisa. El formeaza. trebuie sa cunoastem si celelalte sensuri ce i se atribuie jocului. prin care omul isi satisface nevoile imediat. factor hotarator in viata copilului prescolar. dominata in copilarie. creativitatea. precum si gravitatea cu care el urmareste respectarea unor reguli sau lupta in care se angajeaza pentru a castiga. Este determinat de . Se apreciaza chiar ca jocul indeplineste in viata copilului de 3-7 ani acelasi rol ca munca la adulti. Copiii se joaca pentru a se juca. Prin joc. cum ar fi: activitate specific umana. dupa propriile dorinte. cu un program tot atat de bogat precum este viata. actionand constient si liber in lumea imaginara ce si-o crease. Tot prin joc sunt modelate trasaturile de personalitate:respectul fata de altii. Este forma specifica in care copilul isi asimileaza munca si se dezvolta. organizand tensiunea proprie actiunilor cu finalitate realizata. fie aportul jocului in procesul educatiei. isi amplifica posibilitatile memoriei. forma si functionalitatea sa specifica nu se confunda cu nici o alta forma de activitate instructiv-educativa.Jocul este o activitatea specific umana. curajul. dezvolta si restructureaza intr 949b14j eaga viata psihica a copilului. Prin joc copiii isi dezvolta perceptiile. responsabilitatea. necesara si indispensabila procesului educatiei. motiv pentru care nu poate fi suplinita si nici nu este in masura sa suplineasca pe una din ele. isi formeaza insusirile vointei. activitate dominanta la varsta prescolara. Este una dintre variatele activitati desfasurate de om. viitorul este anticipat si pregatit. perseverenta. Aceste sensuri indica. stapanirea de sine. Jocul este o activitate specific umana pentru ca numai oamenii il practica in adevaratul sens al cuvantului. rabdarea. Astfel psihologul Ursula Schiopu considera faptul ca "jocul stimuleaza cresterea capacitatii de a trai din plin cu pasiune fiecare moment. Pentru a intelege specificul jocului ca forma de activitate instructiveducativa. Este suficient sa amintim concentrarea copilului prins in joc. fie pozitia jocului in raport didactic cu celelalte forme de activitate specifice omului. Jocul este o forma de activitate bine gandita. fiind in stransa legatura cu acestea. reprezentarile.

2. dar si de durata si ponderea sa. dupa cum afirma Claparede "jocul este munca. fapt demonstrat de modul in care polarizeaza asupra celorlalte activitati din viata copilului. . IMPORTANTA SI FUNCTIILE JOCULUI Sub influenta jocului se formeaza. e) intre ceea ce este partial cunoscut si ceea ce se cunoaste bine.activitate dominanta la varsta prescolara . c) intre repetitie si variabilitate. Activitate dominanta. dar in acelasi timp este puternic implicat in acestea.celelalte activitati . "Copilul traieste in lumina fericita a jocului. este binele. includ elemente de joc si in acelasi timp jocul este purtatorul unor importante elemente psihologice de esenta neludica ale celorlalte activitati specific umane. Jocul este elementul care face trecerea de la gradinita la scoala sa nu fie perceputa de fiinta umana ca un "soc" ci ca o continuare fireasca a activitatilor desfasurate in cadrul gradinitei numai cu un grad de dificultate mai ridicat. Invatarea. in consecinta. munca.invatarea. prin crearea si rezolvarea progresiva a diverse feluri de contradictii: a) intre libertatea de actiune si conformarea la schema de joc. Prin joc se dezvolta personalitatea copilului. La varsta prescolara jocul este o activitate cu caracter dominant. spiridus ce preface zilele in sarbatoare si viata in minune" (S. aproape orice activitate este joc sau. jocul reprezinta o forta cu caracter propulsor in procesul dezvoltarii copilului. se dezvolta si se restructureaza intr 949b14j eaga activitate psihica a copilului. creatia. Aceasta idee este sustinuta si de rolul pe care-l are pe planul dezvoltarii copilului. Chateau. Jocul . Pentru copil. b) intre invitatie si initiativa. este datoria. sporindu-ti totodata intregul potential de care dispune. este idealul vietiieste singura atmosfera in care fiinta sa psihologica poate sa respire si. munca. fundamentala la varsta prescolaritatii. evidentiaza J. d) intre dorinta de joc si pregatirea prealabila necesara. are rol hotarator in evolutia copilului.2. Modul serios si pasiunea cu care se joaca copiii constituie indicatori ai dezvoltarii si perfectionarii proceselor de cunoastere. poate sa actioneze". permitandu-i acestuia sa patrunda in realitatea pe care o cunoaste activ. favorizand trecerea sa pe o treapta superioara de dezvoltare. Bivolaru).

Solutiile adoptate in joc. disciplinei constiente. g) intre operarea cu obiecte reale si efectuarea de actiuni simbolice. Important este ca jocul le ofera copiilor posibilitatea dezvaluirii naturii autentice a copilului. cu atat se joaca mai mult. denota arta interogarii in colectivitate si in viata sociala. autocontrolului. Jocul contribuie la dezvoltarea intelectuala a copiilor. contribuind la dezvoltarea stapanirii de sine. Putem afirma ca. h) intre emotiile dictate de rolul indeplinit si emotia pozitiva provocata de participarea la joc. marime. se remarca a fi un veritabil creator si initiator de actiuni. observandu-se o ultima cerinta spre afirmare. dezinvolt. mai putin activi. jocul propulseaza copilul pe traiectoria progresului in dezvoltarea sa. la varsta prescolaritatii. iar ceilalti exprima mai mascat trasaturile lor interne. inventivitatea si capacitatea de a gasi strategiile cele mai nimerite pentru reusita actiunii odata cu corelarea cu partenerii de joc. clar. Unii copii se exprima deschis. a fortelor sale. Se poate afirma ca. iar "moralitatea ludica" contribuie la geneza comportamentului socio-moral. Cu cat un prescolar este mai dezvoltat din punct de vedere psihologic. jocurile satisfac o anumita cerinta implacabila care il stimuleaza pe copil la o activitate permanenta. a imaginatiei creatoare. Este suficient sa privesti copiii in timpul jocului pentru a-ti face o impresie referitoare la conduita acestora si la particularitatile lor psihologice. la formarea perceptiilor de forma. Tot jocul este un mijloc eficient si suficient pentru realizarea sarcinilor educatiei morale a copilului. spatiu. perseverentei. cu semnificatii multiple pentru evolutia ulterioara. precum si a multor altor calitati de vointa si trasaturi de .f) intre absenta vreunui rezultat material util si bucuria jocului. spiritului de independenta. jocul ofera cadrul pentru efort si depasire a unor obstacole. timp. Primii sunt mai usor de cunoscut deoarece manifestarile lor sunt spontane. la educarea spiritului de observatie. Valorificand disponibilitatile interne. a gandirii si nu in ultimul rand la dezvoltarea limbajului. la asimilarea unor elemente de disciplina in ansamblul expresiilor comportamentale ale copiilor. mai bine si mai frumos. in timp ce altii sunt mai retinuti.

prescolarul este initiat in tainele frumosului si invata sa-l creeze. sa-si manifeste personalitatea. cu efecte benefice pe planul dezvoltarii. Analiza jocului pune in evidenta (oglindeste) statutul mintal. Jocul isi are importanta sa in formarea colectivului de copii. In concluzie. Prin joc copilul dobandeste deprinderi de autoservire.caracter. Este bine cunoscut ca acel copil care nu se joaca ramane sarac din punct de vedere cognitiv. realizandu-se astfel si sarcini de educatie estetice. ca pe un adevarat fundament. dorinte care se manifesta direct in conduita si reprezinta latura proiectiva a personalitatii. conturarea de aspiratii. cel de sanatate al copilului. al intregii dezvoltari a personalitatii. de interiorizare si de creatie. in formarea spiritului de independenta. in scopul satisfacerii trebuintelor proprii si odata formate acestea permit ca jocul sa devina mai complex cu o valoare formativa sporita. Prin toate jocurile. se creeaza posibilitati multiple de dezvoltare armonioasa a organismului. Valoarea jocului se observa si in dezvoltarea sociabilitatii. jocul determina o stare de veselie. In plus. Toate aceste efecte educative se sprijina. sa urmeze. in formarea atitudinii pozitive fata de munca. . cel afectiv. realizandu-se o absorbtie uriasa de experienta si traire de viata. de buna dispozitie. Jocul raspunde trebuintei de creatie a personalitatii. dar si structura experientei si a mediului de cultura. pe influenta pe care jocul o exercita asupra dezvoltarii psihice a copilului. se poate spune ca prin joc are loc o larga expansiune a personalitatii copilului. afectiv. asupra personalitatii lui. a spiritului de colectivitate. dar si a sinelui in raport cu viata si ipostazele ei fericite. a relatiilor reciproce intre copii. Jocul ii permite individului sa-si realizeze "eu-l". atunci cand nu o face prin alte activitati. in corectarea unor abateri sesizate in comportamentul unor copii. dar mai ales prin cele de miscare. pentru un moment. Prin jocurile de miscare se realizeaza numeroase din sarcinile educatiei fizice. linia interesului sau major. Participand la joc.

de a avea o pozitie in grup. de competitie si ca functie secundara in jocurile simple de manuire. transformarea "eu-lui" in functie de modelele exterioare. jocul face apel la optimismul specific varstei. proprii copiilor mici. a conduitei. 4. In perioada copilariei si tineretii este o functie principala. secundare si marginale. sociabilitatea. trasaturi legate de atitudinea fata de colectiv (corectitudinea. Psihologul Ursula Schiopu in lucrarea "Probleme psihologice ale jocului si distractiilor" stabileste functiile jocului precizand ca acestea se pot grupa in functii esentiale. jocurile sportive.  functia formativ-educativa exprimata in faptul ca jocul constituie o scoala a energiei. modeleaza dimensiunile etice ale conduitei. stimulativa a miscarilor (pusa in evidenta mai ales de Gross si Carr) concretizata in contributia activa pe care jocul o are la cresterea si dezvoltarea complexa. Piaget stabileste urmatoarele functii ale jocului: 1. . functia de adoptare realizata pe cele doua coordonate: asimilarea realului la "eu" si acomodarea. functia de extindere a "eu-lui". promptitudinea. constand in acomodarea copilului la ceilalti. de la trebuintele perceptive si motorii la cele de autoexprimare in plan comportamental.Ca scoala a vietii sociale. a imaginatiei. abilitatile si capacitatile fizice. s. asimilarea relatiilor cu cei din jur la propriul "eu". devenind ulterior marginala. de descarcare energetica si rezolvare a conflictelor. trasaturile de caracter (perseverenta. de a se afirma si de a-si face datoria. a gesturilor. spiritul de competitie. de dreptate.a). Diferite studii si observatii efectuate asupra jocului au evidentiat faptul ca acesta indeplineste multiple functii. de la trebuintele cognitive de explorare a mediului la cele de valorificare a potentialului de care dispune. J. functia catarctica. de a indeplini o functie. Jocul educa atentia. functia de socializare. la dorinta copilului de a avea un rol. de satisfacere a multiplelor trebuinte ale copilului. 3. 2. spiritul de ordine). Aceasta apare ca functie principala in jocurile de miscare.  functia de exercitare complexa. Functiile esentiale ale jocului sunt urmatoarele:  functia de cunoastere care se exprima in asimilarea practica si mentala a caracteristicilor lumii si vietii. a educatiei.

ghid pentru perfectionarea activitatii educatoarelor si invatatorilor". autoarea. Piaget abordeaza evolutia jocului la copil si realizeaza o interesanta clasificare a jocurilor. motorii. 2. s. Printre functiile secundare ale jocului se inscriu urmatoarele:  functia de echilibru si tonificare prin caracterul activ si compensator pe care-l intretine jocul fata de activitatile cu caracter tensional. Bucuresti 1999. forma.   jocuri care exerseaza relatiile sociale (de familie. . cum ar fi: continutul. Editura All. intelectuale).a. astfel. cu toate acestea. nu s-a ajuns la o clasificare unanim acceptata. In lucrarea "Probleme ale adaptarii scolare . de grup scolar). S-a operat. date fiind perspectiva din care au fost investigate si criteriile diferite care au stat la baza diferentierii jocurilor. prezenta in etapa inteligentei senzorio-motorii si consta in repetarea unei activitati insusite anterior pe alte cai pentru placerea activitatii. scoala). mestesugaresti. materialele folosite.forma cea mai elementara a jocului.  functia catarctica si proiectiva.)  J. jocuri artistice (desen. arte plastice.  Ca functie marginala este precizata functia terapeutica ce se manifesta cu succes in cazuri maladive. muzica. s.a. concludenta pentru buna intelegere a functiilor sale:  jocul exercitiu . CLASIFICAREA JOCURILOR Clasificarea jocurilor a constituit si constituie in continuare o preocupare pentru multi specialisti.  functia distractiva. Elvira Cretu realizeaza urmatoarea clasificare a jocurilor:  jocuri in care sunt solicitate functiile psihofiziologice (senzoriale.3. sarcina urmarita cu prioritate. cu criterii multiple de clasificare. motricitatea si care dezvaluie medii de viata (agricole. memoria. industriale.  jocuri tehnice (productive) care solicita fondul de reprezentari.

 jocul cu reguli apare in stadiul gandirii preoperatorii (2-7 ani). deoarece realizeaza intelegerea reciproca prin intermediul cuvantului si disciplinei. jocul simbolic (de imaginatie) indeplineste in cea mai mare masura functia de adaptare. . Manual pentru scolile normale". Are un rol deosebit in socializarea copilului.N. care reprezinta de fapt o functie sociala generalizata a adultului. includ o anumita sarcina. asigura retrairea unor realitati transformate dupa propriile trebuinte. stabilind urmatoarele tipuri:  jocurile cu rol in care prim plan apare rolul asumat de copil. Permite asimilarea realului la "eu-l" copilului fara constrangeri si sanctiuni. rezolvari de probleme. creatii inteligente Clasificare a jocurilor realizeaza si A. jocurile sportive. Clasificare mai complexa si mai nuantata. jocurile didactice. realizeaza autoarele lucrarii "Activitati de joc si recreativ-distractie. incep sa substituie procesul de joc cu invatarea. luand in considerare mai multe criterii ce opereaza succesiv. Leontiev . dramatizarile. Din aceasta categorie fac parte: jocurile distractive.  jocurile de tranzitie spre activitatea de invatare ("jocurile de granita"). au un mare rol in structurarea personalitatii si in socializarea copilului. Jocurile de constructie apar ca jocuri integrate in simbolismul ludic pentru ca mai tarziu sa devina autentice adaptari.  jocurile cu rol si subiect in care copilul isi asuma o functie sociala anume pe care o realizeaza prin actiunile sale. Acestea pregatesc invatarea.  jocurile cu reguli care apar mai tarziu. in cadrul lor copilul subordoneazaunei ordini fixe si raporturi intre participanti.  jocul de constructie care se dezvolta pe baza jocului simbolic dupa varsta de 5-6 ani.

"Activitati de joc si recreativ-distractive. Bucuresti 1993) .Ele impart jocurile in doua mari categorii dupa schema de mai jos: (Barbu H. Edit. . Popescu E.... Serban F. Didactica si Pedagogica. Manual pentru scolile normale".

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful