TIPOLOGIA JOCURILOR DIN GRĂDINIŢA DE COPII

Educatoare:Cornescu Alina Oana

Varietatea foarte mare a jocurilor cât şi optica curentelor şi a scolilor care au dezbătut natura ludică,a dus la o mare diversitate de clasificări a jocurilor,mai simple sau mai complexe,după un criteriu sau după mai multe,având la bază scheme de sondaj longitudinal sau transversal.Cu toate acestea,nici până astăzi nu s-a ajuns la o clasificare standard,datorită abordărilor deosebite şi mai ales criteriilor diferite folosite pentru diferenţierea lor. Decrat împarte jocurile în: -jocuri ereditare-de luptă,de vânătoare,de urmărire; -jocuri de imitaţie-jocuri cu arc,cu prăştii, -jocuri de imaginaţie-în care se mimează şi se metamorfozează funcţii,obiecte. Jean Piaget grupează jocurile în trei categorii. -jocuri-exerciţiu; -jocuri simbolice; -jocuri cu reguli. Sub o formă sau alta jocul se regăseşte la copiii tuturor popoarelor din cele mai vechi timpuri.H.Wallon consideră jocul ca o activitate prin care acţionând asupra obiectelor şi fiinţelor din jur,copiii cunosc treptat lumea,îşi

satisfac nevoia de mişcare şi de înţelegere,au încredere în forţele proprii şi se definesc pe sine ca personalitate. Spre exemplificare eu am optat pentru o clasificare ce are drept criteriu aspectul formativ al jocurilor asupra dezvoltării psihice a copilului ,vizând şi dezvoltarea intelectuală a acestora pe de o parte,iar pe de altă parte,vizând dezvoltarea morală,estetică şi fizică a copiilor. Astfel am diferenţiat: -jocuri de creaţie sau jocuri simbolice; -jocuri de mişcare; -jocuri didactice; Jocurile de creaţie sau simbolice În această categorie sunt incluse acele jocuri prin care copilul şi formulează regulile jocului.Copiii folosindu-se de anumite obiecte sau jucării sau prin intermediul gesturilor şi cuvintelor,redau un aspect al realităţii.După vârsta de 4 ani jocurile simbolice se transformă în joc cu reguli. J. Piaget considera că jocul simbolic realizează un echilibru afectiv raportat la complexitatea stimulilor,a cerinţelor şi a regulilor lumii înconjurătoare.Chiar dacă reprezintă o trăire interioară a realităţilor descoperite de către fiecare copil în parte şi chiar intervenţia adultului nu schimbă conţinutul acestuia,jocul are o forţă polivalentă pentru formarea întregii personalităţi. În jocurile de creaţie,esenţa o constituie însuşi procesul de creaţie ca urmare a reflectării realităţii în care copilul trăieşte.Prin jocurile de creaţie copilul redă impresiile proprii despre realitatea înconjurătoare şi putem astfel descifra în jocurile lui calitatea şi intensitatea trăirilor.Jucând diferite

-jocuri de construcţie.reale sau imaginare.roluri. . deci prezintă elemente evidente de construcţie asemănătoare muncii. ei putând să elaboreze o construcţie absolut nouă sau să construiască un obiect prezentat anterior.”De-a familia”..”Carnavalul poveştilor”. Jocurile de construcţie se restrâng la reflectarea obiectelor din mediul înconjurător.Jocurile de construcţie implică acţiunea de construire. etc.”Fata babei şi fata moşneagului”. dar şi unele cunoştinţe şi abilităţi tehnice.”De-a gospodinele”.metal.etc.”Căsuţa din oală”. Jocurile cu rol pot fi: -cu subiecte din viaţa cotidiană:”De-a grădiniţa”.”De-a vânzătorul”.mase plastice.în care copiii având la îndemână materiale speciale din lemn. -cu subiecte din poveşti: „De-a Scufiţa Roşie”.”Turtiţa”.”Greierele şi furnica”.Aceste jocuri se desfăşoară în jurul unor teme propuse de educatoare sau au teme alese de copii.pot să redea cu ajutorul lor configuraţia aproximativă a unor modele reale sau pot să realizeze îmbinări fanteziste.”De-a capra cu trei iezi”. etc Jocurile de construcţie sunt des întâlnite în grădiniţă şi prezintă o mare atractivitate pentru copii. -dramatizăririle:”Coliba iepuraşului”.”Cenuşăreasa”.copilul redă modele de conduită pe care şi le-a asimilat în propria comportare.în care copiii îndeplinesc anumite roluri sociale. Jocurile de creaţie se desfăşoară sub două forme: -jocuri cu rol.

lungimea lăţimea.el se vede mic de tot.ori le poate împărţi cu unul sau mai mulţi parteneri de joacă.Materialele folosite în aceste jocuri sunt forme geometrice de lemn.În activitatea cu cuburile. ei realizând construcţii tot mai îndrăzneţe şi mai complexe.Prin intermediul cuburilor copilul află proprietăţi precum felul şi materialului.iar bucuria lor este cu atât mai mare cu cât ştiu că sunt făcute de ei.Ele îi pot oferi o modalitate de relaţionare cu mediul.volum. copiii au construit singuri garajul şi parcarea.Copilul poate compara asemănările şi diferenţele. poduri şi ajung la orăşele. străzi. case.Pentru desfăşurarea jocului cu subiect din viaţa cotidiană” De-a şoferii”.copilul poate înţelege mai uşor conceptele de echilibru.greutatea. iar pentru jocul „De-a vânzătorul” şi-au construit magazinul cu rafturile pe care se află marfa.Cu aceste jucării ei se joacă .în faţa cărora . Preşcolarii îşi pot construi singuri jucăriile necesare în desfăşurarea unui joc.d.spaţiu.grosimea. materiale din material mărunt: seminţe.Cuburile se numără printre materialele ce dau copiilor mari satisfacţii. pieţe.Imaginaţia lor creatoare este în plină ascensiune. palate.cu material din natură copiii pot confecţiona păsări. rachete.m.într-un efort de cooperare.dimensiunile. De asemenea. avione.învăţând să clasifice sau să sorteze. roboţi. frunze.mărimea.suprafaţă.Studiază cuburile şi le . Jocurile de construcţie ale preşcolarilor au o întindere tematică remarcabilă pe măsură ce copiii înaintează în vârstă. submarine. în special cu structurile mari. parcuri.a. Ei pornesc de la a construi turnuri.Cu ele un copil se poate juca singur şi totuşi să se găsească în apropierea celorlalţi de vârsta sa. scoici. tuneluri.obiecte de mobilă sau veselă.animale.ş.Cuburile dau copilului un puternic sentiment de împlinire şi de control.în viaţa reală.

El sporeşte vigoarea acţională.În activităţile de construcţie.nume ale obiectelor folosite în jocul cu cuburi.jos. Copiii trebuie încurajaţi să vorbească despre construcţiile lor pe măsură ce le ridică.adverbe (sus.Regulile prescriu copilului normele de comportare în timpul jocului.măsoară ca să vadă care este mai lung şi care este mai scurt.nume de figuri geometrice) În toate jocurile de construcţie iniţiativa şi fantezia creatoare a fiecărui copil sunt indispensabile în atingerea scopurilor propuse.Jocul este un stimul important în cultivarea receptivităţii şi sensibilităţii.în funcţie de regulile lor în: .gros.a mobilităţii activităţii psihice. să-i ducă la limitarea iniţiativei şi a plăcerii de a se juca. apropiindu-se de primele prin trăiri afective puternice pe care le generează şi cele sportive prin regulile bine fixate.limbajul şi acţiunea fuzionează. prin formularea de comenzi şi prin spiritul de competiţie pe care le cuprind.înalt.Trebuie ca regula să decurgă din însuşi conţinutul intern al jocului.scurt.dinamismul său şi nevoia de activitate şi explorare a noului.curb) şi substantive (nume date construcţiilor de cuburi.peste.moale.adjective (lung.Aceste reguli pot fi grupate. ele nu trebuie să-i încătuşeze. Acest tip de joc ocupă o poziţie intermediară între cele de creaţie şi sportive.de imaginaţie şi elaborare.Cu toate că aceste sunt obligatorii pentru toţi copiii.sub.Vocabularul creşte şi se flexibilizează pe măsură ce copiii învaţă să utilizeze prepoziţii. Jocurile de mişcare Aceste jocuri satisfac în cea mai mare măsură nevoia de mişcare a copiilor.ascuţit drept. Regulile jocurilor de mişcare sunt prezentate copiilor înainte de începerea activităţii. bazându-se pe diferite mişcări şi reguli.în spate).mai mare sau mai mic sau egal.

’Bate vântul frunzele”.Acestea se se desfăşoară în cerc.ca procedeu metodic de realizare optimă a sarcinilor pe care şi le .în sensul că îi opresc pe copii de la anumite mişcări şi acţiuni în joc.”Rândunică mută-ţi cuibul”.etc.de a se întrece în viteză.’Vrăbiile şi pisica”.Ele îi entrenează pe copii în exersarea mişcărilor şi pentru înfrângerea obstacolelor.ex:”Cine l-a strigat pe ursuleţ”.rolul activ avându-l unul sau mai mulţi copii.”Nimerşte la ţintă”.prin conţinutul lor. Jocurile fără subiect se întemeiază pe îndeplinirea unor cerinţe.”Bat din palme”. -jocuri cu text şi cânt. -reguli care îndeplinesc funcţii frenatorii.etc -jocuri hazlii care îi atrag pe copii prin umorul şi simplitatea acţiunii.sunt extrem de variate.de a sări.”Fluierul”.în horă.Ex.Ex:”Gâştele şi vulpea”.Astfel .putem distinge următoarele categorii de jocuri de mişcare: -jocuri de mişcare cu subiect.La baza acestor jocuri stau diferite mişcări executate cu diferite obiecte:mingea sau cercul. Jocurile de mişcare. -reguli care disciplinează comportarea copiilor.pe respectarea anumitor reguli.Ex.”Ciuprecuţa”.El este conceput ca un mijloc de instruire şi de educare a copiilor.Textul cântecului şi ritmul acestuia îl ajută pe copil să execute mişcările ce trebuie făcute în mod corect.în care mişcările şi regulile se îmbină cu un conţinut imaginativ:întruchiparea personajelor şi a acţiunilor acestora.”Cine aruncă mai departe” Jocurile didactice Jocul didactic stă la baza conceperii întregii activităţi instructiv – educative din grădiniţă.le formează dibăcia de a arunca.”Găseşte şi taci”.în care mişcările sunt însoţite de texte şi de cântece.-reguli care precizează grupările şi acţiunile copiilor.”Lupul şi vânătorii’.

Pentru un copil sănătos. Jocul didactic rămâne joc didactic doar dacă conţine elemente de aşteptare. În cadrul literaturii de specialitate.dar şi sporirea interesului pentru activitatea respectivă prin folosirea unor elemente distractive.Valoarea practică a jocului didactic constă în faptul că în procesul desfăşurării lui copilul are posibilitatea de a-şi aplica cunoştinţele.ce facilitează atingerea scopului formativ-educativ.Este tipul de joc prin care educatorul .activitatea pe care o desfăşoară copilul trebuie să trezească dorinţa vie de a se juca.care stimulează şi intensifică procesele de reflectare directă şi mijlocită a realităţii şi de fixare a cunoştinţelor.Jocul didactic nu trebuie să fie un simplu exerciţiu.de comunicare reciprocă între copii. Jocul este principala formă de activitate în grădiniţa de copii.Jocul didactic are drept scop instruirea copiilor într-un domeniu de cunoaştere.priceperi sau deprinderi.Jocul copilului trebuie îndrumat de către adult .Jocul este tot atât de necesar dezvoltării copilului ca şi lumina soarelui.propune procesul de învăţământ şi ca formă de cunoaştere şi de dezvoltare a capacităţilor psihofizice pe toate planurile.trebuie să rămână totuşi joc.jocul didactic este desemnat ca fiind cel mai eficient mijloc de instruire şi educare. Îmbinarea în jocul didactic a elementului distractiv cu cel instructiv duce la apariţia unor stări emotive complexe.de surpriză.nimic nu este mai improriu decât starea de apatie şi nemişcare.fiind folosit pentru a forma sau consolida anumite cunoştinţe.fără ca spontaneitatea copilului să fie stingherită. Jocul didactic îmbină în mod armonios elementul instructiv şi educativ cu elementul distractiv.chiar dacă exerciţiul apare ca element constructiv. Jocul didactic îmbină într-un mod armonios atât sarcini specifice jocului cu sarcini şi funcţii specifice învăţării.

Conţinutul jocului didactic reprezintă cunoştinţele.consolidează.în grade diferite.etc ) conferă jocului didactic un caracter specific. -obiecte de îmbrăcăminte. -plante.le de cunoştinţe. joc(ghicire.la orientarea în spaţiu şi timp. -jucării.relaţii .surpriză.Conţinutul jocului.în funcţie de acestea jocul având menirea de a le consolida şi verifica. -lexic.etc.precizează îmbogăţeşte sfera didactică(problema şi de verifică cunoştinţele regulile şi predate copiilor. -obiecte de toaletă.în majoritate asimilate anterior. -alimente. -animale. -fenomene ale naturii. -activitate în familie şi în societate.sarcina acţiunile intelectuală). -mijloace de transport. -Limbajul(jocuri de exersare a vorbirii) -aspect fonetic.înlesnind rezolvarea problemelor puse în joc. referitoare la culori.cunoştinţe dimensionale. Conţinutul jocului didactic are tematică diferită: -Omul şi viaţa socială-înfăţişare(corpul omenesc). -comportamente.mişcare. -Natura-anotimpuri.Există totuşi şi unele jocuri care permit achiziţionarea de noi cunoştinţe. -profesii.

diapozitivr. -gândire.D-uri. c.etc. După prezenţa sau absenţa materialului didactic: . .C.jocuri senzoriale pentru-dezvotarea sensibilităţii vizuale. -dezvoltarea sensibilităţii auditive. -devoltarea sensibilităţii gustativolfactive. -memorie. .jocuri de masă.jocuri didactice pentru educarea limbajului. -dezvoltarea sensibilităţii tactilekinestezice. lexical-semantice şi gramaticale ale limbii materne. -Exersarea capacităţilor şi proceselor psihice-atenţie. cu material suport-imagini. După conţinut: .-structură gramaticală. 3.jocuri didactice pentru însuşirea unor norme de circulaţie rutieră. .După scopul urmărit: 1.jocuri didactice matematice. cu material didactic-jetoane.cuburi. cu material ajutător-diferite obiecte şi jucării cu rol auxiliar. .diafilme.jocuri didactice cu material ajutător: 1. b.jocuri didactice pentru cunoaşterea mediului înconjurător. Clasificarea jocurilor didactice se poate face după cum urmează: a.jucării. .jocuri didactice orale. . 2.jocuri didactice pentru însuşirea normelor de comportare civilizată. cuprinde aspecte fonetice.

Dintre măsurile prealabile.de analiză şi sinteză mentală. care pot fi luate în acest sens.dacă se folosesc metodele activparticipative. .de realizare a abstractizării şi generalizării.pentru dezvoltarea imaginaţiei. pentru a asigura condiţiile bunei lui desfăşurări. . Jocul didactic trebuie pregătit din vreme şi cu multă atenţie. . .de exersare a pronunţiei corecte. .Obiectivele educării limbajului şi a comunicării orale se realizează la un nivel optim prin variante de jocuri didactice concepute sau adaptate scopului urmărit.2.jocuri intelectuale-de stimulare a comunicării orale: . .de la cunoaşterea cerinţelor învăţământului primar şi a posibilităţilor de adaptare la fiecare dintre aceste cerinţe . în special a limbajului acestuia.pentru dezvoltarea proceselor de inhibiţie voluntară şi a autocontrolului Pornindu-se de la cunoaşterea dezvolării psihofizice a copilului preşcolar. amintesc pe cele mai importante.se poate conferi experienţă sporită jocului didactic de educarea limbajului şi exersare a vorbirii.pentru dezvoltarea perspicacităţii. .menite să contribuie la optimizarea sarcinilor şi a obiectivelor programei.de realizare a comparaţiei mentale.educatoarea îşi propune să îmbogăţească conţinutul unor jocuri didactice de educarea vorbirii descrise în literatura de specialitate şi să creeze unele variante noi . şi anume: -crearea unei atmosfere de lucru antrenante din partea educatoarei.la valorificarea potenţelor intelectuale ale copiilor.în special la grupa mare şi pregătitoare.de atenţie şi orientare spaţială. .Deseori.

Sarcina didactică se obiectivează pentru copii sub forma unor probleme pe care ei le vor rezolva în mod independent sau în echipe. . -prezentarea cunoştinţelor în succesiune gradată. -prezentarea sarcinii de rezolvat într-un mod accesibil copiilor. structurat în forme variate.Ea reprezintă modul de instruire în jurul căruia sunt antrenate procesele gândirii. . -stabilirea precisă a regulilor. Scopul didactic al jocului reprezintă o finalitate educativă şi se formulează prin raportarea la obiectivele specifice. Indiferent de etapa de vârstă la care este utilizat. jocul didactic are o serie de caracteristici prin care se deosebeşte de celelalte forme de organizare a activităţilor comune.aprobarea în joc a unor cazuri. vizând esenţialul. -îmbinarea corectă a activităţilor concret-operatorii cu cele abstracte. O mare parte din condiţiile de mai sus sunt comune tuturor categoriilor de activităţi obligatorii desfăşurate în grădiniţa de copii. prin cooperare. -asigurarea unui conţinut bogat. -stabilirea unor sarcini cu grad diferit de dificultate.-conceperea jocului didactic astfel încât să corespundă particularităţilor de vîrstă ale copiilor. pentru a asigura desfăşurarea corectă a activităţii. Sarcina didactică este formulată în funcţie de conţinutul activităţii şi de nivelul de cunoştinţe al copiilor.El trebuie să fie clar şi precis.Problemele trebuie să fie accesibile copiilor şi în acelaşi timp să le solicite eforturi şi investigaţii noi. să le deştepte şi să le menţină viu interesul.situaţii.probleme similare celor întâlnite în viaţa practică.

neprevăzute şi de aceea. fie prin experienţa nemijlocită de viaţă. Elementele de joc reprezintă mijloace de realizare a unei sarcini didactice.altele se referă la . O altă categorie de reguli se referă la succesiunea acţiunilor în joc (ordinea în care trebuie să răspundă copiii când se joacă).Prima categorie reglementează repartizarea rolurilor între copii. deprinderilor pe care le achiziţionează sau se consolidează copiii. etc. Jocurile didactice pot avea acelaşi conţinut dar ele dobândesc mereu alt caracter.sunt numeroase şi de natură diferită. recompensă.Alte reguli arată cum să rezolve problema intelectuală.Preşcolarii îşi însuşesc aceste cunoştinţe fie prin activităţile comune. Alegerea lor se face în funcţie de conţinutul jocului.Deci jocul apare în forme noi. Conţinutul jocului trebuie prezentat într-o manieră accesibilă şi plăcută copiilor. Regulile jocului sunt prestabilite şi obligatorii pentru toţi copiii. animale.Rgulile sunt menite să arate copiilor cum să se joace. aplauze. flexibilitatea. fluiditatea ei). sunt interesante şi atractive.Elementele de joc sunt din cele mai variate: întrecere. anotimpuri. constituind elementele de realizare a sarcinii de învăţare. legume. de vârsta copiilor.Ele sunt condiţionate de conţinutul şi sarcinile didactice ale fiecărui joc. fructe.Sarcinile didactice trebuie să fie astfel concepute încât să reactiveze nu atât memoria reproductivă. priceperilor.Aceste cunoştinţe se referă la plante. capacitatea de asociere. Conţinutul jocului reprezintă ansamblul cunoştinţelor. etc. cât mai ales gândirea (operaţiile ei.cum să rezolve problema respectivă şi îndeplinesc în joc o importantă funcţie reglatoare asupra acţiunilor şi relaţiilor reciproce dintre copii. datorită faptului că sarcinile pe care le au de rezolvat sunt diferite.

jetoane. Jocul didactic ocupă un loc deosebit de important în dezvoltarea vorbirii copilului preşcolar. etc. Jocul didactic este un mijloc valoros de instruire şi educare a copilului de vârstă preşcolară. procesul de învăţare şi acţiunea şi atmosfera de joc. deoarece rezolvă într-o formă cu totul adecvată vârstei sarcini de instruire complexe. fişe.Unitatea deplină dintre sarcina didactică şi acţiunea de joc. ghicire. caracteristica jocului didactic. medalioane.Acţiunea de joc este latura care face ca rezolvarea sarcinii didactice să fie plăcută şi atractivă pentru copii şi cuprinde momente de aşteptarea. Acţiunea de joc este componenta prin care se realizează sarcina de joc. conţinutul jocului.Poate conţine jucării. conferă jocului didactic o particularitate specific.Eficienţa jocului didactic în raport cu celelalte mijloace de realizare a activităţilor din grădiniţa de copii este cu atât mai mare cu cât realizăm o concordanţă între procesul de cunoaştere a mediului înconjurător. mişcare şi întrecere. surpriză. elementele de joc şi regulile jocului. Unitatea dintre sarcina didactică. forma distractivă pe care o îmbracă şi o păstrează în mod permanent. deoarece forma de joc antrenează copilul în stimularea şi exersarea vorbirii în direcţia propusă în cadrul fiecărui joc în . deosebindu-l de celelalte forme de activitate. cartonaşe. Materialul didactic trebuie să fie adecvat conţinutului jocului şi vârstei copiilor.În stabilirea regulilor jocului se va ţine seama de principiul gradării şi al accesibilităţii.comportarea copiilor în joc care le indică ce este şi ce nu este permis în timpul jocului. Jocul didactic este o activitate care se deosebeşte prin structura sa specifică de celelalte activităţi cu conţinut asemănător.atât de atractive pentru preşcolari.

să arate de ce şi în ce măsură acesta se prefigurează ca activitate dominantă în anii copilăriei: . verificarea şi consolidarea cunoştinţelor despre lumea înconjurătoare. clasificarea.spiritul de independenţă. -dezvoltarea spiritului colectiv prin întreţinerea unor relaţii interpersonale corecte între copii. comparaţia. sinteza. fără ca el să conştientizeze acest efort.cooperare şi ajutor reciproc.sunt capabile să explice jocul. iar în acest sens obiectivele urmărite vor fi: -dezvoltarea gândirii preşcolarilor prin intermediul jocului.formarea percepţiei spaţiale şi temporale. -exersarea şi activizarea vocabularului copiilor.prin colaborare. -educarea unor trăsături morale ca:stăpânirea de sine. -asimilarea. -formarea percepţiilor despre obiecte şi fenomene.autocontrolul.Eficienţa jocului didactic faţă de alte activităţi frontale dirijate constă în faptul că desfăşurarea lor presupune participarea tuturor copiilor din grupă. depunând acelaşi efort de gândire şi de exprimare.parte. Jocul didactic are un rol important în dezvoltarea copiilor. -exersarea memoriei şi a atenţiei voluntare.în general. a operaţiilor intelectuale: analiza. Câteva dintre manifestările psihice ale copiilor şi ale oamenilor. generalizarea. -exersarea imaginaţiei creatoare prin diverse elemente de joc. -formarea unei atitudini pozitive a copilului în raport cu mediul înconjurător.perseverenţa. -educarea spiritului de observaţie.

care desemnează altceva decât sunt toate acestea în realitate. d. Capacitatea de a transfigura realul în imaginar este suficient de perantă la copiii ce depăşesc vârsta de 3 ani.Capacitatea copilului de a acţiona în spirit creativ în diferite situaţii concrete de viaţă.De reţinut este faptul că nimeni nu-l învaţă să-şi creeze o astfel de lume.o lume imaginară.Copilul este înzestrat cu capacitatea de a opera frecvent cu simboluri accesibile.ce le aparţine în exclusivitate.cum este şi firesc .a.Copiii se refugiază adeseori din lumea reală în una pe care şi-o creează singuri.şi anume precizarea şi activizarea cuvintelor care desemnează diferite jucării. obiecte şi imaginile lor.Jocurile didactice care urmăresc fixarea de cunoştinţe trebuie planificate .răspunzând astfel scopului urmărit prin aceste jocuri.verificarea sau predarea cunostintelor. cărora le acordă o altă semnificaţie decât cea care le aparţine în exclusivitate.insusirea structurii gramaticale). adică cu semne atribuite obiectelor. după nevoi imediate şi posibilităţi proprii. acţiunilor şi faptelor.jocurile didactice”Săculeţul cu jucării” sau „Ce a găsit păpuşa?” trebuie planificate după o activitate de observare sau după ce s-a desfăşurat o convobire după imagini cu tema”Jucariile”.Bunăoară .Copilul preşcolar este creativ în adevăratul sens al cuvântului.Copilul poate face dovada că este capabil să-şi creeze o astfel de lume începând cu vârsta de 3 ani. .El operează cu cuvinte. Înscrierea jocurilor didactice în planificările anuale şi calendaristice trebuie să se facă în funcţie de scopul acestora (precizarea. b.corectarea pronuntiei.o lume fără griji.El nu este doar un simplu executant. copilul se foloseşte de capacitatea de a transfigura realul în imaginar.În crearea lumii imaginare.unde restricţiile nu sunt aşa de severe. c.după activităţile în care au fost predate cunoştinţele respective.

însuşiri spaţiale.jocul didactic. Alte jocuri didactice au drept scop predarea unor cunoştinţe noi şi lărgirea vocabularului copiilor cu o serie de cuvinte.De exemplu. etc. În planificarea jocurilor didactice.astfel încât să-l poată preda corect în activitatea pe care o desfăşoară cu copiii. Jocurile didactice care au ca scop corectarea defectelor de pronunţie ale copiilor sau însuşirea structurii gramaticale a limbii trebuie să fie planificate şi ele cu multă atenţie .Educatoarea trebuie să cunoască bine sarcina urmărită în joc.acţiunea lui şi regulile după care se desfăşoară .jocurile didactice care presupun completarea unor propoziţii eliptice de subiect vor fi organizate înaintea celor care presupun completarea unor propoziţii eliptice de predicat sau jocurile didactice care presupun pronunţia unor sunete mai dificile pentru copii trebuie să preceadă jocurile care cer pronunţia unor grupuri de sunete mai greu de articulat. Având o structură complexă.Nerspectarea uneia dintre componentele jocului .Astfel. mărime. jocul didactic „Magazinul cu jucării”de la grupa mică prin care se urmăreşte verificarea cunoştinţelor trebuie să fie plasat după toate activităţile în care se precizează cunoştinţele despre culoare.Asemenea jocuri trebuie planificate în raport cu celelalte activităţi comune de predare astfel încât să se asigure transmiterea gradată a cunoştinţelor.avându-se în vedere creşterea treptată a cerinţelor adresate copiilor. trebuie studiat cu multă atenţie înainte de a fi executat cu copiii.cunoaşterea . educatoarea trebuie să se orienteze întotdeauna după sarcina didactică pe care jocurile le cuprind şi să ţină întotdeauna seama de legătura lor cu celelalte activităţi care se desfăşoară în grădiniţa de copii.Aceeaşi grijă trebuie avută şi în planificarea jocurilor didactice care urmăresc verificarea şi sistematizarea cunoştinţelor copiilor.

apoi o descrie.El trebuie procurat din timp şi selecţionat potrivit jocurilor care se organizează.În felul acesta ei nu au mai fost solicitaţi să aştepte până ce plicul s-ar fi oprit la ei.Jocul .ca atare.Analizând jocul am intervenit cu o serie de modificări care nu au modificat cu nimic sarcina didactică.pe măsură ce are mai multă experienţă.În cadrul jocurilor didactice am folosit şi diferite jucării sau obiecte special cofecţionate.Este indicat ca educatoarea .elementul de joc.îl deschide.afectează buna îndeplinire a sarcinii didactice sau chiar duce la schimbarea profilului activităţii.să contribuie activ la îmbogăţirea şi îmbunătăţirea structurii acestuia.Copilul la care s-a oprit plicul.denumirea şi descoperirea acţiunilor prezentate în ilustraţii.Educatoarea trebuie să .trecerea plicului din mână în mână nu are darul să-i mobilizeze în vederea realizării sarcinii didactice.nu reclamă o participare suficient de activă din partea copiilor.Jocul didactic”Ce face mama?”are ca sarcină didactică recunoaşterea.insuficientă a acţiunii sau a regulilor de joc.este dat din mână în mână de la un copil la altul până ce se aude semnalul:Stop”.să aplice în mod creator diversele recomandări cu privire la jocul didactic.însă au schimbat acţiunea lui.imaginile au fost prezentate pe o bandă care se derula în faţa copiilor pe un ecran.la adaptarea lui la particularităţile de vârstă ale copiilor cu care lucrează.Astfel.Regulile jocului precizează că plicul în care este câte o ilustraţie.şi cu atât mai mult să creeze noi jocuri cu care să rezolve sarcina didactică prevăzută în programa activităţilor desfăşurate în grădiniţa de copii.S-au creat condiţii favorabile pentru perceperea clară a imaginilor de către toţi copiii pentru rezolvarea optimă a sarcinii didactice incluse în joc.arată celorlalţi ilustraţia găsită în plic. O mare parte din materialul didactic necesar desfăşurării jocurilor didactice este tipărit.în momentul semnalului.care înfăţişează diferite ocupaţii ale mamei.

Materialele didactice trebuie să fie de dimensiuni mai mari pentru a fi bine perceput de copii. –săculeţul”fermecat”.păstreze şi jucării didactice special pentru această categorie de jucării. deoarece ar împiedeca copiii să rezolve corect sarcina didactică. obiecte de uz individual. acesta trebuie să întrunească şi unele cerinţe ca: accesibilitate. obiecte mărunte. Sunt jocuri didactice care presupun folosirea unor materiale ca deşeuri. ci şi pentru jocul în sine. jucării în miniatură.Reuşita unui joc didactic depinde organizarea jocului care presupune un complex de . grosime. -diferite mijloace de locomoţie. nu trebuie să fie încărcate. materiale care contribuie prin culoare. lăţime. greoaie din punct de vedere al compoziţiei. -casa păpuşii –cu mobilierul necesar. este bine a se găsi şi soluţii interesante de prezentare a acestuia. astfel încât să trezească nu numai interesul pentru material. -animale domestice şi sălbatice din material plastic. proporţionat ca mărime şi corespunzător din punct de vedere al coloritului. aspect estetic. Indiferent de provenienţa materialului didactic folosit în cadrul jocului didactic. mărime. la precizarea unor cunoştinţe ale copiilor.Astfel de jucării sunt: -păpuşi cu trusa lor de îmbrăcăminte pentru toate anotimpurile şi din materiale de diferite culori. În afară de grija pe care trebuie să o aibă în selecţionarea sau confecţionarea materialului didactic necesar desfăşurării jocului didactic. Pregătirea copiilor pentru un joc didactic se poate face în cadrul activităţilor alese de dimineaţă sau prin exerciţii cu material intuitiv. etc. iar cel distributiv trebuie să aibă dimensiuni mai mici. cu diverse truse de obiecte: veselă.

influenţând în mod nemijlocit activitatea tuturor analizatorilor. Spiritul cerator.planificarea lui judicioasă. de a plăsmui o poveste. consolidând. prin jocul didactic „Cu ce construim „de la aceeaşi grupă se reactualizează denumirile uneltelor şi materialelor folosite la construcţia unei case.Jocul “ Ce a gasit ursuletul?” contribuie la dezvoltarea sensibilităţii vizuale şi tactile.deoarece acesta poate fi practicat în diferite momente ale zilei. slab dezvoltat la preşcolarul mic.El are o largă contribuţie mai cu seamă în stimularea şi dezvoltarea tuturor proceselor psihice. imaginaţia sunt stimulate intens prin jocurile care pun în faţa copiilor sarcina de a compune o ghicitoare.măsuri:înţelegerea esenţei jocului. putând fi extins chiar şi în viaţa de familie a copilului. Jocul didactic este creat de adulţi. se reactualizează noţiunile de formă. Marea parte a jocurilor didactice cuprind valoroase exerciţii senzoriale.pregătirea copiilor pentru activitate. Jocul didactic se poate desfăşura atât sub conducerea directă a educatoarei cu întreaga grupă. la iniţiativa unuia dintre ei sau la sugestia educatoarei. De exemplu. se activizează unele cuvinte care denumesc jucării. . specificul lui constând în faptul că rezolvă prin conţinutul lui o mare parte din problemele educaţiei intelectuale. sistematizând şi verificând cunoştinţele.etc. Sfera de utilizare a jocului didactic este foarte largă . Valoarea jocului didactic nu se restrânge însă numai la atât. cât şi atunci când este repetat de copii. prin jocul didactic “Găseşte aceeaşi culoare “ de la grupa mare se precizează şi se verifică denumirea diferitelor culori învăţate anterior. Jocurile didactice ca “Spune cum face”.”Cine face?’ contribuie la dezvoltarea sensibilităţii auditive şi în mod special a auzului fonematic.

Scopul jocului este actiunea insasi. sau desfăşurarea lor prin alternare. o apropie. Jocul este o activitate constientizata de copil si tratata ca atare neputand sa o confunde cu celelalte activitati umane. Nu trebuie perceput jocul ca o activitate neserioasa. Prin atingerea unui asemenea scop. Astfel jocul il introduce pe cel care-l practica in specificitatea lumii imaginare create de jucatorul respectiv. Este necesara dezvoltarea laturii ludice a personalitatii pentru a pute privi solutiile cu fantezie si inventivitate. dar continua in toate mediile sociale in care se formeaza. ci o formă de joc închegată.1 DEFINIREA SI CARACTERIZAREA JOCULUI "Omul este un om intreg numai atunci cand se joaca" (Fr. pe baza unor reguli. o analizeaza si cauta sa o inteleaga. capabila sa-i satisfaca jucatorului imediat dorintele sau aspiratiile proprii. dar nu trebuie sa lipseasca de-a lungul intregii vieti. JOCUL . . Schiller) Jocul este forma de activitate dominanta in copilarie. S-a constatat ca efortul depus de copil in joc este la fel cu cel depus de adult in munca. munca si creatie este una dintre activitatile umane fundamentale. Normele didactice impun respectarea principiului adaptarii continuturilor invatarii la particularitatile de varsta ale celui educat. se restabileste echilibrul vietii psihice si se stimuleaza functionalitatea de ansamblu a cesteia. Jocul alaturi de invatare. motivele jocului conducând la rezolvarea sarcinilor didactice. Jocul este prezent in mediul institutional al gradinitei.FORMA DE ACTIVITATE INSTRUCTIV-EDUCATIVA 2. prin care actioneaza si scoate la lumina sentimente si idei interiorizate. lipsita de importanta deoarece pentru copil jocul este o activitate dominanta prin care el construieste lumea.Prin jocul didactic nu trebuie să înţelegem simpla alăturare a unor acţiuni ludice cu acţiuni instructive. unitară în care aceste elemente sunt structurate organic.

cinstea. este o activitate prin care continutul. Se apreciaza chiar ca jocul indeplineste in viata copilului de 3-7 ani acelasi rol ca munca la adulti. Este una dintre variatele activitati desfasurate de om. isi amplifica posibilitatile memoriei. Prin joc. activitate dominanta la varsta prescolara. dominata in copilarie. Tot prin joc sunt modelate trasaturile de personalitate:respectul fata de altii. Este suficient sa amintim concentrarea copilului prins in joc. Aceste sensuri indica. Jocul are o semnificatie functionala esentiala si nu este un simplu amuzament. stapanirea de sine. actionand constient si liber in lumea imaginara ce si-o crease. curajul. necesara si indispensabila procesului educatiei. organizand tensiunea proprie actiunilor cu finalitate realizata. factor hotarator in viata copilului prescolar. Astfel psihologul Ursula Schiopu considera faptul ca "jocul stimuleaza cresterea capacitatii de a trai din plin cu pasiune fiecare moment. creativitatea. responsabilitatea. isi formeaza insusirile vointei. cum ar fi: activitate specific umana. Prin joc copiii isi dezvolta perceptiile. cu un program tot atat de bogat precum este viata. fiind in stransa legatura cu acestea. viitorul este anticipat si pregatit. fie aportul jocului in procesul educatiei. Este forma specifica in care copilul isi asimileaza munca si se dezvolta. reprezentarile. prin care omul isi satisface nevoile imediat. El formeaza. Copiii se joaca pentru a se juca. dezvolta si restructureaza intr 949b14j eaga viata psihica a copilului. avand functia de mare si complexa scoala a vietii" Jocul este o scoala deschisa. Jocul este o activitate specific umana pentru ca numai oamenii il practica in adevaratul sens al cuvantului. motiv pentru care nu poate fi suplinita si nici nu este in masura sa suplineasca pe una din ele. fie pozitia jocului in raport didactic cu celelalte forme de activitate specifice omului. dupa propriile dorinte. forma si functionalitatea sa specifica nu se confunda cu nici o alta forma de activitate instructiv-educativa. Jocul este o forma de activitate bine gandita.Jocul este o activitatea specific umana. perseverenta. trebuie sa cunoastem si celelalte sensuri ce i se atribuie jocului. rabdarea. Este determinat de . Pentru a intelege specificul jocului ca forma de activitate instructiveducativa. precum si gravitatea cu care el urmareste respectarea unor reguli sau lupta in care se angajeaza pentru a castiga.

se dezvolta si se restructureaza intr 949b14j eaga activitate psihica a copilului. Jocul este elementul care face trecerea de la gradinita la scoala sa nu fie perceputa de fiinta umana ca un "soc" ci ca o continuare fireasca a activitatilor desfasurate in cadrul gradinitei numai cu un grad de dificultate mai ridicat. favorizand trecerea sa pe o treapta superioara de dezvoltare. munca. Pentru copil. dar si de durata si ponderea sa. in consecinta. creatia.celelalte activitati . dupa cum afirma Claparede "jocul este munca. 2. este binele. permitandu-i acestuia sa patrunda in realitatea pe care o cunoaste activ. Jocul .activitate dominanta la varsta prescolara .invatarea. Aceasta idee este sustinuta si de rolul pe care-l are pe planul dezvoltarii copilului. Prin joc se dezvolta personalitatea copilului. evidentiaza J. dar in acelasi timp este puternic implicat in acestea. Bivolaru). are rol hotarator in evolutia copilului. IMPORTANTA SI FUNCTIILE JOCULUI Sub influenta jocului se formeaza. este datoria. spiridus ce preface zilele in sarbatoare si viata in minune" (S. Invatarea. "Copilul traieste in lumina fericita a jocului. munca. Chateau. b) intre invitatie si initiativa. includ elemente de joc si in acelasi timp jocul este purtatorul unor importante elemente psihologice de esenta neludica ale celorlalte activitati specific umane. . Modul serios si pasiunea cu care se joaca copiii constituie indicatori ai dezvoltarii si perfectionarii proceselor de cunoastere. prin crearea si rezolvarea progresiva a diverse feluri de contradictii: a) intre libertatea de actiune si conformarea la schema de joc. Activitate dominanta. poate sa actioneze". sporindu-ti totodata intregul potential de care dispune. este idealul vietiieste singura atmosfera in care fiinta sa psihologica poate sa respire si. jocul reprezinta o forta cu caracter propulsor in procesul dezvoltarii copilului. c) intre repetitie si variabilitate. e) intre ceea ce este partial cunoscut si ceea ce se cunoaste bine. La varsta prescolara jocul este o activitate cu caracter dominant. fundamentala la varsta prescolaritatii. d) intre dorinta de joc si pregatirea prealabila necesara. fapt demonstrat de modul in care polarizeaza asupra celorlalte activitati din viata copilului.2. aproape orice activitate este joc sau.

Valorificand disponibilitatile interne. mai putin activi. jocurile satisfac o anumita cerinta implacabila care il stimuleaza pe copil la o activitate permanenta. perseverentei. Solutiile adoptate in joc. Se poate afirma ca. g) intre operarea cu obiecte reale si efectuarea de actiuni simbolice. dezinvolt. Tot jocul este un mijloc eficient si suficient pentru realizarea sarcinilor educatiei morale a copilului. se remarca a fi un veritabil creator si initiator de actiuni. Primii sunt mai usor de cunoscut deoarece manifestarile lor sunt spontane. disciplinei constiente. in timp ce altii sunt mai retinuti. a gandirii si nu in ultimul rand la dezvoltarea limbajului. autocontrolului. Important este ca jocul le ofera copiilor posibilitatea dezvaluirii naturii autentice a copilului. Putem afirma ca. contribuind la dezvoltarea stapanirii de sine. iar ceilalti exprima mai mascat trasaturile lor interne. spatiu. jocul propulseaza copilul pe traiectoria progresului in dezvoltarea sa. la formarea perceptiilor de forma. iar "moralitatea ludica" contribuie la geneza comportamentului socio-moral. Cu cat un prescolar este mai dezvoltat din punct de vedere psihologic. Unii copii se exprima deschis.f) intre absenta vreunui rezultat material util si bucuria jocului. observandu-se o ultima cerinta spre afirmare. clar. la asimilarea unor elemente de disciplina in ansamblul expresiilor comportamentale ale copiilor. inventivitatea si capacitatea de a gasi strategiile cele mai nimerite pentru reusita actiunii odata cu corelarea cu partenerii de joc. timp. h) intre emotiile dictate de rolul indeplinit si emotia pozitiva provocata de participarea la joc. mai bine si mai frumos. la educarea spiritului de observatie. jocul ofera cadrul pentru efort si depasire a unor obstacole. Jocul contribuie la dezvoltarea intelectuala a copiilor. cu semnificatii multiple pentru evolutia ulterioara. spiritului de independenta. denota arta interogarii in colectivitate si in viata sociala. a imaginatiei creatoare. Este suficient sa privesti copiii in timpul jocului pentru a-ti face o impresie referitoare la conduita acestora si la particularitatile lor psihologice. a fortelor sale. la varsta prescolaritatii. cu atat se joaca mai mult. precum si a multor altor calitati de vointa si trasaturi de . marime.

Prin toate jocurile. realizandu-se astfel si sarcini de educatie estetice. Valoarea jocului se observa si in dezvoltarea sociabilitatii. Toate aceste efecte educative se sprijina. pe influenta pe care jocul o exercita asupra dezvoltarii psihice a copilului. Jocul ii permite individului sa-si realizeze "eu-l". . dar mai ales prin cele de miscare. prescolarul este initiat in tainele frumosului si invata sa-l creeze. dar si a sinelui in raport cu viata si ipostazele ei fericite. In concluzie. In plus. conturarea de aspiratii. in scopul satisfacerii trebuintelor proprii si odata formate acestea permit ca jocul sa devina mai complex cu o valoare formativa sporita. dorinte care se manifesta direct in conduita si reprezinta latura proiectiva a personalitatii. afectiv. cu efecte benefice pe planul dezvoltarii. in formarea spiritului de independenta. Jocul raspunde trebuintei de creatie a personalitatii. linia interesului sau major. sa urmeze. cel afectiv. Este bine cunoscut ca acel copil care nu se joaca ramane sarac din punct de vedere cognitiv. asupra personalitatii lui. pentru un moment. Analiza jocului pune in evidenta (oglindeste) statutul mintal. cel de sanatate al copilului. in corectarea unor abateri sesizate in comportamentul unor copii. a spiritului de colectivitate.caracter. se creeaza posibilitati multiple de dezvoltare armonioasa a organismului. ca pe un adevarat fundament. atunci cand nu o face prin alte activitati. al intregii dezvoltari a personalitatii. realizandu-se o absorbtie uriasa de experienta si traire de viata. dar si structura experientei si a mediului de cultura. de interiorizare si de creatie. jocul determina o stare de veselie. Prin joc copilul dobandeste deprinderi de autoservire. a relatiilor reciproce intre copii. sa-si manifeste personalitatea. Prin jocurile de miscare se realizeaza numeroase din sarcinile educatiei fizice. de buna dispozitie. in formarea atitudinii pozitive fata de munca. Jocul isi are importanta sa in formarea colectivului de copii. Participand la joc. se poate spune ca prin joc are loc o larga expansiune a personalitatii copilului.

de a avea o pozitie in grup. de a se afirma si de a-si face datoria. 2. J. Jocul educa atentia.  functia formativ-educativa exprimata in faptul ca jocul constituie o scoala a energiei. spiritul de competitie.Ca scoala a vietii sociale. Diferite studii si observatii efectuate asupra jocului au evidentiat faptul ca acesta indeplineste multiple functii. trasaturile de caracter (perseverenta. a conduitei. a gesturilor. constand in acomodarea copilului la ceilalti. spiritul de ordine).a). de la trebuintele cognitive de explorare a mediului la cele de valorificare a potentialului de care dispune. a imaginatiei. Piaget stabileste urmatoarele functii ale jocului: 1. de dreptate. stimulativa a miscarilor (pusa in evidenta mai ales de Gross si Carr) concretizata in contributia activa pe care jocul o are la cresterea si dezvoltarea complexa. a educatiei. s. asimilarea relatiilor cu cei din jur la propriul "eu". de descarcare energetica si rezolvare a conflictelor. secundare si marginale. . de a indeplini o functie.  functia de exercitare complexa. devenind ulterior marginala. jocul face apel la optimismul specific varstei. de la trebuintele perceptive si motorii la cele de autoexprimare in plan comportamental. la dorinta copilului de a avea un rol. de satisfacere a multiplelor trebuinte ale copilului. proprii copiilor mici. transformarea "eu-lui" in functie de modelele exterioare. promptitudinea. abilitatile si capacitatile fizice. functia catarctica. functia de adoptare realizata pe cele doua coordonate: asimilarea realului la "eu" si acomodarea. 4. modeleaza dimensiunile etice ale conduitei. Aceasta apare ca functie principala in jocurile de miscare. functia de extindere a "eu-lui". 3. sociabilitatea. Psihologul Ursula Schiopu in lucrarea "Probleme psihologice ale jocului si distractiilor" stabileste functiile jocului precizand ca acestea se pot grupa in functii esentiale. functia de socializare. jocurile sportive. de competitie si ca functie secundara in jocurile simple de manuire. In perioada copilariei si tineretii este o functie principala. Functiile esentiale ale jocului sunt urmatoarele:  functia de cunoastere care se exprima in asimilarea practica si mentala a caracteristicilor lumii si vietii. trasaturi legate de atitudinea fata de colectiv (corectitudinea.

ghid pentru perfectionarea activitatii educatoarelor si invatatorilor".forma cea mai elementara a jocului. In lucrarea "Probleme ale adaptarii scolare .  Ca functie marginala este precizata functia terapeutica ce se manifesta cu succes in cazuri maladive. Bucuresti 1999. materialele folosite. mestesugaresti. date fiind perspectiva din care au fost investigate si criteriile diferite care au stat la baza diferentierii jocurilor. motorii. Piaget abordeaza evolutia jocului la copil si realizeaza o interesanta clasificare a jocurilor. Printre functiile secundare ale jocului se inscriu urmatoarele:  functia de echilibru si tonificare prin caracterul activ si compensator pe care-l intretine jocul fata de activitatile cu caracter tensional. cu toate acestea. nu s-a ajuns la o clasificare unanim acceptata. forma.a. prezenta in etapa inteligentei senzorio-motorii si consta in repetarea unei activitati insusite anterior pe alte cai pentru placerea activitatii.  functia distractiva. concludenta pentru buna intelegere a functiilor sale:  jocul exercitiu . arte plastice.  functia catarctica si proiectiva. industriale. scoala). cum ar fi: continutul. motricitatea si care dezvaluie medii de viata (agricole. S-a operat. memoria. 2. s.a. sarcina urmarita cu prioritate. .   jocuri care exerseaza relatiile sociale (de familie. Editura All. astfel.3. jocuri artistice (desen. muzica.  jocuri tehnice (productive) care solicita fondul de reprezentari. s. de grup scolar).)  J. autoarea. cu criterii multiple de clasificare. CLASIFICAREA JOCURILOR Clasificarea jocurilor a constituit si constituie in continuare o preocupare pentru multi specialisti. intelectuale). Elvira Cretu realizeaza urmatoarea clasificare a jocurilor:  jocuri in care sunt solicitate functiile psihofiziologice (senzoriale.

dramatizarile. includ o anumita sarcina. care reprezinta de fapt o functie sociala generalizata a adultului. Acestea pregatesc invatarea. rezolvari de probleme. Leontiev . jocurile sportive. Are un rol deosebit in socializarea copilului.  jocul de constructie care se dezvolta pe baza jocului simbolic dupa varsta de 5-6 ani. incep sa substituie procesul de joc cu invatarea.  jocul cu reguli apare in stadiul gandirii preoperatorii (2-7 ani). Din aceasta categorie fac parte: jocurile distractive.  jocurile de tranzitie spre activitatea de invatare ("jocurile de granita"). creatii inteligente Clasificare a jocurilor realizeaza si A. realizeaza autoarele lucrarii "Activitati de joc si recreativ-distractie.  jocurile cu reguli care apar mai tarziu. deoarece realizeaza intelegerea reciproca prin intermediul cuvantului si disciplinei. jocurile didactice.N. jocul simbolic (de imaginatie) indeplineste in cea mai mare masura functia de adaptare. asigura retrairea unor realitati transformate dupa propriile trebuinte. luand in considerare mai multe criterii ce opereaza succesiv. stabilind urmatoarele tipuri:  jocurile cu rol in care prim plan apare rolul asumat de copil. Jocurile de constructie apar ca jocuri integrate in simbolismul ludic pentru ca mai tarziu sa devina autentice adaptari. . au un mare rol in structurarea personalitatii si in socializarea copilului. in cadrul lor copilul subordoneazaunei ordini fixe si raporturi intre participanti.  jocurile cu rol si subiect in care copilul isi asuma o functie sociala anume pe care o realizeaza prin actiunile sale. Manual pentru scolile normale". Clasificare mai complexa si mai nuantata. Permite asimilarea realului la "eu-l" copilului fara constrangeri si sanctiuni.

. Bucuresti 1993) . Serban F... Popescu E. Didactica si Pedagogica."Activitati de joc si recreativ-distractive. Manual pentru scolile normale".. Edit.Ele impart jocurile in doua mari categorii dupa schema de mai jos: (Barbu H.