TIPOLOGIA JOCURILOR DIN GRĂDINIŢA DE COPII

Educatoare:Cornescu Alina Oana

Varietatea foarte mare a jocurilor cât şi optica curentelor şi a scolilor care au dezbătut natura ludică,a dus la o mare diversitate de clasificări a jocurilor,mai simple sau mai complexe,după un criteriu sau după mai multe,având la bază scheme de sondaj longitudinal sau transversal.Cu toate acestea,nici până astăzi nu s-a ajuns la o clasificare standard,datorită abordărilor deosebite şi mai ales criteriilor diferite folosite pentru diferenţierea lor. Decrat împarte jocurile în: -jocuri ereditare-de luptă,de vânătoare,de urmărire; -jocuri de imitaţie-jocuri cu arc,cu prăştii, -jocuri de imaginaţie-în care se mimează şi se metamorfozează funcţii,obiecte. Jean Piaget grupează jocurile în trei categorii. -jocuri-exerciţiu; -jocuri simbolice; -jocuri cu reguli. Sub o formă sau alta jocul se regăseşte la copiii tuturor popoarelor din cele mai vechi timpuri.H.Wallon consideră jocul ca o activitate prin care acţionând asupra obiectelor şi fiinţelor din jur,copiii cunosc treptat lumea,îşi

satisfac nevoia de mişcare şi de înţelegere,au încredere în forţele proprii şi se definesc pe sine ca personalitate. Spre exemplificare eu am optat pentru o clasificare ce are drept criteriu aspectul formativ al jocurilor asupra dezvoltării psihice a copilului ,vizând şi dezvoltarea intelectuală a acestora pe de o parte,iar pe de altă parte,vizând dezvoltarea morală,estetică şi fizică a copiilor. Astfel am diferenţiat: -jocuri de creaţie sau jocuri simbolice; -jocuri de mişcare; -jocuri didactice; Jocurile de creaţie sau simbolice În această categorie sunt incluse acele jocuri prin care copilul şi formulează regulile jocului.Copiii folosindu-se de anumite obiecte sau jucării sau prin intermediul gesturilor şi cuvintelor,redau un aspect al realităţii.După vârsta de 4 ani jocurile simbolice se transformă în joc cu reguli. J. Piaget considera că jocul simbolic realizează un echilibru afectiv raportat la complexitatea stimulilor,a cerinţelor şi a regulilor lumii înconjurătoare.Chiar dacă reprezintă o trăire interioară a realităţilor descoperite de către fiecare copil în parte şi chiar intervenţia adultului nu schimbă conţinutul acestuia,jocul are o forţă polivalentă pentru formarea întregii personalităţi. În jocurile de creaţie,esenţa o constituie însuşi procesul de creaţie ca urmare a reflectării realităţii în care copilul trăieşte.Prin jocurile de creaţie copilul redă impresiile proprii despre realitatea înconjurătoare şi putem astfel descifra în jocurile lui calitatea şi intensitatea trăirilor.Jucând diferite

”De-a familia”. ei putând să elaboreze o construcţie absolut nouă sau să construiască un obiect prezentat anterior.”Cenuşăreasa”.”Turtiţa”.roluri. Jocurile cu rol pot fi: -cu subiecte din viaţa cotidiană:”De-a grădiniţa”. -jocuri de construcţie. Jocurile de construcţie se restrâng la reflectarea obiectelor din mediul înconjurător.în care copiii îndeplinesc anumite roluri sociale.”De-a vânzătorul”. Jocurile de creaţie se desfăşoară sub două forme: -jocuri cu rol.etc.”De-a capra cu trei iezi”.”De-a gospodinele”.copilul redă modele de conduită pe care şi le-a asimilat în propria comportare.Jocurile de construcţie implică acţiunea de construire..în care copiii având la îndemână materiale speciale din lemn.”Carnavalul poveştilor”. -dramatizăririle:”Coliba iepuraşului”.”Căsuţa din oală”. dar şi unele cunoştinţe şi abilităţi tehnice.mase plastice.metal. etc.pot să redea cu ajutorul lor configuraţia aproximativă a unor modele reale sau pot să realizeze îmbinări fanteziste.”Greierele şi furnica”. . etc Jocurile de construcţie sunt des întâlnite în grădiniţă şi prezintă o mare atractivitate pentru copii. -cu subiecte din poveşti: „De-a Scufiţa Roşie”.”Fata babei şi fata moşneagului”. deci prezintă elemente evidente de construcţie asemănătoare muncii.Aceste jocuri se desfăşoară în jurul unor teme propuse de educatoare sau au teme alese de copii.reale sau imaginare.

mărimea. iar pentru jocul „De-a vânzătorul” şi-au construit magazinul cu rafturile pe care se află marfa. în special cu structurile mari.d. submarine.copilul poate înţelege mai uşor conceptele de echilibru.suprafaţă.Prin intermediul cuburilor copilul află proprietăţi precum felul şi materialului. De asemenea.iar bucuria lor este cu atât mai mare cu cât ştiu că sunt făcute de ei.în faţa cărora .Cu aceste jucării ei se joacă .Cuburile dau copilului un puternic sentiment de împlinire şi de control.Materialele folosite în aceste jocuri sunt forme geometrice de lemn.obiecte de mobilă sau veselă. rachete.cu material din natură copiii pot confecţiona păsări.Imaginaţia lor creatoare este în plină ascensiune.el se vede mic de tot. Preşcolarii îşi pot construi singuri jucăriile necesare în desfăşurarea unui joc.Cuburile se numără printre materialele ce dau copiilor mari satisfacţii. roboţi.m. copiii au construit singuri garajul şi parcarea.ş. scoici.Copilul poate compara asemănările şi diferenţele.Studiază cuburile şi le . Jocurile de construcţie ale preşcolarilor au o întindere tematică remarcabilă pe măsură ce copiii înaintează în vârstă.animale. frunze.într-un efort de cooperare. case.spaţiu.Cu ele un copil se poate juca singur şi totuşi să se găsească în apropierea celorlalţi de vârsta sa. parcuri. poduri şi ajung la orăşele. materiale din material mărunt: seminţe. ei realizând construcţii tot mai îndrăzneţe şi mai complexe.Ele îi pot oferi o modalitate de relaţionare cu mediul.grosimea.a. tuneluri.dimensiunile.lungimea lăţimea. avione. străzi.În activitatea cu cuburile.în viaţa reală.volum. pieţe. Ei pornesc de la a construi turnuri. palate.ori le poate împărţi cu unul sau mai mulţi parteneri de joacă.greutatea.Pentru desfăşurarea jocului cu subiect din viaţa cotidiană” De-a şoferii”.învăţând să clasifice sau să sorteze.

ele nu trebuie să-i încătuşeze. Acest tip de joc ocupă o poziţie intermediară între cele de creaţie şi sportive. să-i ducă la limitarea iniţiativei şi a plăcerii de a se juca.moale.sub.scurt.Regulile prescriu copilului normele de comportare în timpul jocului.în funcţie de regulile lor în: .Jocul este un stimul important în cultivarea receptivităţii şi sensibilităţii.În activităţile de construcţie.dinamismul său şi nevoia de activitate şi explorare a noului.a mobilităţii activităţii psihice. Copiii trebuie încurajaţi să vorbească despre construcţiile lor pe măsură ce le ridică.Trebuie ca regula să decurgă din însuşi conţinutul intern al jocului.Aceste reguli pot fi grupate.peste.curb) şi substantive (nume date construcţiilor de cuburi.Vocabularul creşte şi se flexibilizează pe măsură ce copiii învaţă să utilizeze prepoziţii.în spate).El sporeşte vigoarea acţională.nume ale obiectelor folosite în jocul cu cuburi. Regulile jocurilor de mişcare sunt prezentate copiilor înainte de începerea activităţii.măsoară ca să vadă care este mai lung şi care este mai scurt.ascuţit drept. prin formularea de comenzi şi prin spiritul de competiţie pe care le cuprind.Cu toate că aceste sunt obligatorii pentru toţi copiii. bazându-se pe diferite mişcări şi reguli.nume de figuri geometrice) În toate jocurile de construcţie iniţiativa şi fantezia creatoare a fiecărui copil sunt indispensabile în atingerea scopurilor propuse.adjective (lung.de imaginaţie şi elaborare.mai mare sau mai mic sau egal. Jocurile de mişcare Aceste jocuri satisfac în cea mai mare măsură nevoia de mişcare a copiilor.limbajul şi acţiunea fuzionează.înalt.gros.adverbe (sus. apropiindu-se de primele prin trăiri afective puternice pe care le generează şi cele sportive prin regulile bine fixate.jos.

El este conceput ca un mijloc de instruire şi de educare a copiilor.”Cine aruncă mai departe” Jocurile didactice Jocul didactic stă la baza conceperii întregii activităţi instructiv – educative din grădiniţă. -reguli care îndeplinesc funcţii frenatorii.sunt extrem de variate.Acestea se se desfăşoară în cerc.de a sări.etc -jocuri hazlii care îi atrag pe copii prin umorul şi simplitatea acţiunii.le formează dibăcia de a arunca.-reguli care precizează grupările şi acţiunile copiilor.”Ciuprecuţa”.în care mişcările sunt însoţite de texte şi de cântece.ca procedeu metodic de realizare optimă a sarcinilor pe care şi le .”Lupul şi vânătorii’.Ex:”Gâştele şi vulpea”.”Bat din palme”.în care mişcările şi regulile se îmbină cu un conţinut imaginativ:întruchiparea personajelor şi a acţiunilor acestora.în horă.’Bate vântul frunzele”.”Fluierul”. Jocurile fără subiect se întemeiază pe îndeplinirea unor cerinţe. Jocurile de mişcare.”Nimerşte la ţintă”.de a se întrece în viteză.Textul cântecului şi ritmul acestuia îl ajută pe copil să execute mişcările ce trebuie făcute în mod corect. -reguli care disciplinează comportarea copiilor.Astfel .pe respectarea anumitor reguli.putem distinge următoarele categorii de jocuri de mişcare: -jocuri de mişcare cu subiect.’Vrăbiile şi pisica”.”Rândunică mută-ţi cuibul”.Ex.La baza acestor jocuri stau diferite mişcări executate cu diferite obiecte:mingea sau cercul.rolul activ avându-l unul sau mai mulţi copii.în sensul că îi opresc pe copii de la anumite mişcări şi acţiuni în joc.Ex.Ele îi entrenează pe copii în exersarea mişcărilor şi pentru înfrângerea obstacolelor.etc. -jocuri cu text şi cânt.”Găseşte şi taci”.ex:”Cine l-a strigat pe ursuleţ”.prin conţinutul lor.

fără ca spontaneitatea copilului să fie stingherită.priceperi sau deprinderi.de surpriză.Este tipul de joc prin care educatorul .Jocul este tot atât de necesar dezvoltării copilului ca şi lumina soarelui.dar şi sporirea interesului pentru activitatea respectivă prin folosirea unor elemente distractive.care stimulează şi intensifică procesele de reflectare directă şi mijlocită a realităţii şi de fixare a cunoştinţelor.nimic nu este mai improriu decât starea de apatie şi nemişcare.activitatea pe care o desfăşoară copilul trebuie să trezească dorinţa vie de a se juca.Jocul didactic nu trebuie să fie un simplu exerciţiu.fiind folosit pentru a forma sau consolida anumite cunoştinţe.Jocul copilului trebuie îndrumat de către adult .Pentru un copil sănătos.jocul didactic este desemnat ca fiind cel mai eficient mijloc de instruire şi educare. Jocul este principala formă de activitate în grădiniţa de copii.Jocul didactic are drept scop instruirea copiilor într-un domeniu de cunoaştere. Jocul didactic îmbină într-un mod armonios atât sarcini specifice jocului cu sarcini şi funcţii specifice învăţării.ce facilitează atingerea scopului formativ-educativ. Jocul didactic îmbină în mod armonios elementul instructiv şi educativ cu elementul distractiv. Jocul didactic rămâne joc didactic doar dacă conţine elemente de aşteptare.de comunicare reciprocă între copii.trebuie să rămână totuşi joc.propune procesul de învăţământ şi ca formă de cunoaştere şi de dezvoltare a capacităţilor psihofizice pe toate planurile.Valoarea practică a jocului didactic constă în faptul că în procesul desfăşurării lui copilul are posibilitatea de a-şi aplica cunoştinţele. În cadrul literaturii de specialitate.chiar dacă exerciţiul apare ca element constructiv. Îmbinarea în jocul didactic a elementului distractiv cu cel instructiv duce la apariţia unor stări emotive complexe.

sarcina acţiunile intelectuală). -jucării.etc. joc(ghicire. -animale. -alimente.relaţii .surpriză. -mijloace de transport. -plante. -Natura-anotimpuri. -profesii. -comportamente. -Limbajul(jocuri de exersare a vorbirii) -aspect fonetic. Conţinutul jocului didactic reprezintă cunoştinţele.Există totuşi şi unele jocuri care permit achiziţionarea de noi cunoştinţe. -obiecte de îmbrăcăminte.Conţinutul jocului. -activitate în familie şi în societate. referitoare la culori.cunoştinţe dimensionale.în funcţie de acestea jocul având menirea de a le consolida şi verifica.etc ) conferă jocului didactic un caracter specific. -obiecte de toaletă.la orientarea în spaţiu şi timp. -lexic.înlesnind rezolvarea problemelor puse în joc.precizează îmbogăţeşte sfera didactică(problema şi de verifică cunoştinţele regulile şi predate copiilor.mişcare.în majoritate asimilate anterior.în grade diferite.le de cunoştinţe. -fenomene ale naturii. Conţinutul jocului didactic are tematică diferită: -Omul şi viaţa socială-înfăţişare(corpul omenesc).consolidează.

-dezvoltarea sensibilităţii tactilekinestezice.jucării.diafilme.D-uri. După prezenţa sau absenţa materialului didactic: . b.jocuri de masă.-structură gramaticală. cu material didactic-jetoane.etc.jocuri didactice pentru cunoaşterea mediului înconjurător. -Exersarea capacităţilor şi proceselor psihice-atenţie. lexical-semantice şi gramaticale ale limbii materne.jocuri didactice pentru însuşirea unor norme de circulaţie rutieră. cu material suport-imagini. . .După scopul urmărit: 1.jocuri didactice pentru educarea limbajului. cu material ajutător-diferite obiecte şi jucării cu rol auxiliar. După conţinut: . . . Clasificarea jocurilor didactice se poate face după cum urmează: a.cuburi. -dezvoltarea sensibilităţii auditive. -devoltarea sensibilităţii gustativolfactive. -memorie.jocuri didactice orale. -gândire. 3. c.jocuri didactice pentru însuşirea normelor de comportare civilizată.jocuri didactice matematice. . .jocuri didactice cu material ajutător: 1.diapozitivr. cuprinde aspecte fonetice. 2.jocuri senzoriale pentru-dezvotarea sensibilităţii vizuale.C.

. . .pentru dezvoltarea proceselor de inhibiţie voluntară şi a autocontrolului Pornindu-se de la cunoaşterea dezvolării psihofizice a copilului preşcolar.Dintre măsurile prealabile.de la cunoaşterea cerinţelor învăţământului primar şi a posibilităţilor de adaptare la fiecare dintre aceste cerinţe .pentru dezvoltarea perspicacităţii.de atenţie şi orientare spaţială. .de analiză şi sinteză mentală. şi anume: -crearea unei atmosfere de lucru antrenante din partea educatoarei.la valorificarea potenţelor intelectuale ale copiilor.de exersare a pronunţiei corecte.educatoarea îşi propune să îmbogăţească conţinutul unor jocuri didactice de educarea vorbirii descrise în literatura de specialitate şi să creeze unele variante noi . Jocul didactic trebuie pregătit din vreme şi cu multă atenţie. .se poate conferi experienţă sporită jocului didactic de educarea limbajului şi exersare a vorbirii.2.de realizare a abstractizării şi generalizării. pentru a asigura condiţiile bunei lui desfăşurări.Deseori. amintesc pe cele mai importante. .pentru dezvoltarea imaginaţiei.menite să contribuie la optimizarea sarcinilor şi a obiectivelor programei.dacă se folosesc metodele activparticipative.Obiectivele educării limbajului şi a comunicării orale se realizează la un nivel optim prin variante de jocuri didactice concepute sau adaptate scopului urmărit. .de realizare a comparaţiei mentale.în special la grupa mare şi pregătitoare.jocuri intelectuale-de stimulare a comunicării orale: . în special a limbajului acestuia. . care pot fi luate în acest sens.

Ea reprezintă modul de instruire în jurul căruia sunt antrenate procesele gândirii. -prezentarea cunoştinţelor în succesiune gradată. pentru a asigura desfăşurarea corectă a activităţii. .-conceperea jocului didactic astfel încât să corespundă particularităţilor de vîrstă ale copiilor. Scopul didactic al jocului reprezintă o finalitate educativă şi se formulează prin raportarea la obiectivele specifice. vizând esenţialul.probleme similare celor întâlnite în viaţa practică. structurat în forme variate. O mare parte din condiţiile de mai sus sunt comune tuturor categoriilor de activităţi obligatorii desfăşurate în grădiniţa de copii. -prezentarea sarcinii de rezolvat într-un mod accesibil copiilor. -stabilirea unor sarcini cu grad diferit de dificultate. prin cooperare. să le deştepte şi să le menţină viu interesul. .situaţii. Indiferent de etapa de vârstă la care este utilizat.aprobarea în joc a unor cazuri.Problemele trebuie să fie accesibile copiilor şi în acelaşi timp să le solicite eforturi şi investigaţii noi. -îmbinarea corectă a activităţilor concret-operatorii cu cele abstracte.Sarcina didactică se obiectivează pentru copii sub forma unor probleme pe care ei le vor rezolva în mod independent sau în echipe.El trebuie să fie clar şi precis. -asigurarea unui conţinut bogat. Sarcina didactică este formulată în funcţie de conţinutul activităţii şi de nivelul de cunoştinţe al copiilor. -stabilirea precisă a regulilor. jocul didactic are o serie de caracteristici prin care se deosebeşte de celelalte forme de organizare a activităţilor comune.

Deci jocul apare în forme noi. Conţinutul jocului trebuie prezentat într-o manieră accesibilă şi plăcută copiilor.Elementele de joc sunt din cele mai variate: întrecere. Elementele de joc reprezintă mijloace de realizare a unei sarcini didactice. capacitatea de asociere.Preşcolarii îşi însuşesc aceste cunoştinţe fie prin activităţile comune. Conţinutul jocului reprezintă ansamblul cunoştinţelor.altele se referă la . etc. anotimpuri. Jocurile didactice pot avea acelaşi conţinut dar ele dobândesc mereu alt caracter.Aceste cunoştinţe se referă la plante. priceperilor. animale.Sarcinile didactice trebuie să fie astfel concepute încât să reactiveze nu atât memoria reproductivă. Alegerea lor se face în funcţie de conţinutul jocului. fructe.cum să rezolve problema respectivă şi îndeplinesc în joc o importantă funcţie reglatoare asupra acţiunilor şi relaţiilor reciproce dintre copii. constituind elementele de realizare a sarcinii de învăţare. sunt interesante şi atractive. O altă categorie de reguli se referă la succesiunea acţiunilor în joc (ordinea în care trebuie să răspundă copiii când se joacă). etc.Prima categorie reglementează repartizarea rolurilor între copii. Regulile jocului sunt prestabilite şi obligatorii pentru toţi copiii. neprevăzute şi de aceea. deprinderilor pe care le achiziţionează sau se consolidează copiii. aplauze. legume. cât mai ales gândirea (operaţiile ei. fluiditatea ei).Alte reguli arată cum să rezolve problema intelectuală. datorită faptului că sarcinile pe care le au de rezolvat sunt diferite. flexibilitatea.Rgulile sunt menite să arate copiilor cum să se joace. fie prin experienţa nemijlocită de viaţă. de vârsta copiilor.Ele sunt condiţionate de conţinutul şi sarcinile didactice ale fiecărui joc. recompensă.sunt numeroase şi de natură diferită.

Acţiunea de joc este latura care face ca rezolvarea sarcinii didactice să fie plăcută şi atractivă pentru copii şi cuprinde momente de aşteptarea. medalioane. cartonaşe. Jocul didactic este un mijloc valoros de instruire şi educare a copilului de vârstă preşcolară.Poate conţine jucării. forma distractivă pe care o îmbracă şi o păstrează în mod permanent. elementele de joc şi regulile jocului. mişcare şi întrecere. surpriză. conţinutul jocului.comportarea copiilor în joc care le indică ce este şi ce nu este permis în timpul jocului. conferă jocului didactic o particularitate specific.Unitatea deplină dintre sarcina didactică şi acţiunea de joc. Acţiunea de joc este componenta prin care se realizează sarcina de joc.atât de atractive pentru preşcolari. Materialul didactic trebuie să fie adecvat conţinutului jocului şi vârstei copiilor. fişe. procesul de învăţare şi acţiunea şi atmosfera de joc. Unitatea dintre sarcina didactică. deoarece rezolvă într-o formă cu totul adecvată vârstei sarcini de instruire complexe. Jocul didactic ocupă un loc deosebit de important în dezvoltarea vorbirii copilului preşcolar.Eficienţa jocului didactic în raport cu celelalte mijloace de realizare a activităţilor din grădiniţa de copii este cu atât mai mare cu cât realizăm o concordanţă între procesul de cunoaştere a mediului înconjurător.În stabilirea regulilor jocului se va ţine seama de principiul gradării şi al accesibilităţii. deoarece forma de joc antrenează copilul în stimularea şi exersarea vorbirii în direcţia propusă în cadrul fiecărui joc în . Jocul didactic este o activitate care se deosebeşte prin structura sa specifică de celelalte activităţi cu conţinut asemănător. ghicire. deosebindu-l de celelalte forme de activitate. caracteristica jocului didactic. jetoane. etc.

-asimilarea. iar în acest sens obiectivele urmărite vor fi: -dezvoltarea gândirii preşcolarilor prin intermediul jocului.Eficienţa jocului didactic faţă de alte activităţi frontale dirijate constă în faptul că desfăşurarea lor presupune participarea tuturor copiilor din grupă. comparaţia. a operaţiilor intelectuale: analiza. depunând acelaşi efort de gândire şi de exprimare. fără ca el să conştientizeze acest efort.parte. -exersarea memoriei şi a atenţiei voluntare.sunt capabile să explice jocul. -formarea unei atitudini pozitive a copilului în raport cu mediul înconjurător. -exersarea şi activizarea vocabularului copiilor.perseverenţa.spiritul de independenţă.în general. -formarea percepţiilor despre obiecte şi fenomene.cooperare şi ajutor reciproc.să arate de ce şi în ce măsură acesta se prefigurează ca activitate dominantă în anii copilăriei: . -dezvoltarea spiritului colectiv prin întreţinerea unor relaţii interpersonale corecte între copii. clasificarea. Câteva dintre manifestările psihice ale copiilor şi ale oamenilor. sinteza. verificarea şi consolidarea cunoştinţelor despre lumea înconjurătoare.formarea percepţiei spaţiale şi temporale.autocontrolul.prin colaborare. -exersarea imaginaţiei creatoare prin diverse elemente de joc. -educarea unor trăsături morale ca:stăpânirea de sine. -educarea spiritului de observaţie. Jocul didactic are un rol important în dezvoltarea copiilor. generalizarea.

obiecte şi imaginile lor.Jocurile didactice care urmăresc fixarea de cunoştinţe trebuie planificate .Copilul este înzestrat cu capacitatea de a opera frecvent cu simboluri accesibile. care desemnează altceva decât sunt toate acestea în realitate.corectarea pronuntiei. d. . copilul se foloseşte de capacitatea de a transfigura realul în imaginar.răspunzând astfel scopului urmărit prin aceste jocuri.o lume imaginară.Copilul preşcolar este creativ în adevăratul sens al cuvântului.El operează cu cuvinte.Capacitatea copilului de a acţiona în spirit creativ în diferite situaţii concrete de viaţă.o lume fără griji.după activităţile în care au fost predate cunoştinţele respective. Înscrierea jocurilor didactice în planificările anuale şi calendaristice trebuie să se facă în funcţie de scopul acestora (precizarea. b. acţiunilor şi faptelor.De reţinut este faptul că nimeni nu-l învaţă să-şi creeze o astfel de lume. Capacitatea de a transfigura realul în imaginar este suficient de perantă la copiii ce depăşesc vârsta de 3 ani.Copilul poate face dovada că este capabil să-şi creeze o astfel de lume începând cu vârsta de 3 ani.În crearea lumii imaginare.a.jocurile didactice”Săculeţul cu jucării” sau „Ce a găsit păpuşa?” trebuie planificate după o activitate de observare sau după ce s-a desfăşurat o convobire după imagini cu tema”Jucariile”.cum este şi firesc .Copiii se refugiază adeseori din lumea reală în una pe care şi-o creează singuri.insusirea structurii gramaticale).unde restricţiile nu sunt aşa de severe. cărora le acordă o altă semnificaţie decât cea care le aparţine în exclusivitate. c. după nevoi imediate şi posibilităţi proprii. adică cu semne atribuite obiectelor.Bunăoară .ce le aparţine în exclusivitate.şi anume precizarea şi activizarea cuvintelor care desemnează diferite jucării.verificarea sau predarea cunostintelor.El nu este doar un simplu executant.

Jocurile didactice care au ca scop corectarea defectelor de pronunţie ale copiilor sau însuşirea structurii gramaticale a limbii trebuie să fie planificate şi ele cu multă atenţie .jocul didactic. etc.Nerspectarea uneia dintre componentele jocului .De exemplu.cunoaşterea . În planificarea jocurilor didactice.Educatoarea trebuie să cunoască bine sarcina urmărită în joc.Astfel. Alte jocuri didactice au drept scop predarea unor cunoştinţe noi şi lărgirea vocabularului copiilor cu o serie de cuvinte. Având o structură complexă.jocurile didactice care presupun completarea unor propoziţii eliptice de subiect vor fi organizate înaintea celor care presupun completarea unor propoziţii eliptice de predicat sau jocurile didactice care presupun pronunţia unor sunete mai dificile pentru copii trebuie să preceadă jocurile care cer pronunţia unor grupuri de sunete mai greu de articulat. jocul didactic „Magazinul cu jucării”de la grupa mică prin care se urmăreşte verificarea cunoştinţelor trebuie să fie plasat după toate activităţile în care se precizează cunoştinţele despre culoare. însuşiri spaţiale. educatoarea trebuie să se orienteze întotdeauna după sarcina didactică pe care jocurile le cuprind şi să ţină întotdeauna seama de legătura lor cu celelalte activităţi care se desfăşoară în grădiniţa de copii.avându-se în vedere creşterea treptată a cerinţelor adresate copiilor. mărime.acţiunea lui şi regulile după care se desfăşoară .Aceeaşi grijă trebuie avută şi în planificarea jocurilor didactice care urmăresc verificarea şi sistematizarea cunoştinţelor copiilor.astfel încât să-l poată preda corect în activitatea pe care o desfăşoară cu copiii. trebuie studiat cu multă atenţie înainte de a fi executat cu copiii.Asemenea jocuri trebuie planificate în raport cu celelalte activităţi comune de predare astfel încât să se asigure transmiterea gradată a cunoştinţelor.

şi cu atât mai mult să creeze noi jocuri cu care să rezolve sarcina didactică prevăzută în programa activităţilor desfăşurate în grădiniţa de copii.ca atare.elementul de joc.Jocul .nu reclamă o participare suficient de activă din partea copiilor.care înfăţişează diferite ocupaţii ale mamei.pe măsură ce are mai multă experienţă.la adaptarea lui la particularităţile de vârstă ale copiilor cu care lucrează.S-au creat condiţii favorabile pentru perceperea clară a imaginilor de către toţi copiii pentru rezolvarea optimă a sarcinii didactice incluse în joc.Educatoarea trebuie să .insuficientă a acţiunii sau a regulilor de joc.denumirea şi descoperirea acţiunilor prezentate în ilustraţii.imaginile au fost prezentate pe o bandă care se derula în faţa copiilor pe un ecran.să contribuie activ la îmbogăţirea şi îmbunătăţirea structurii acestuia.Astfel.Este indicat ca educatoarea .El trebuie procurat din timp şi selecţionat potrivit jocurilor care se organizează.trecerea plicului din mână în mână nu are darul să-i mobilizeze în vederea realizării sarcinii didactice.este dat din mână în mână de la un copil la altul până ce se aude semnalul:Stop”.În felul acesta ei nu au mai fost solicitaţi să aştepte până ce plicul s-ar fi oprit la ei.Copilul la care s-a oprit plicul.În cadrul jocurilor didactice am folosit şi diferite jucării sau obiecte special cofecţionate.afectează buna îndeplinire a sarcinii didactice sau chiar duce la schimbarea profilului activităţii.însă au schimbat acţiunea lui.să aplice în mod creator diversele recomandări cu privire la jocul didactic. O mare parte din materialul didactic necesar desfăşurării jocurilor didactice este tipărit.în momentul semnalului.Regulile jocului precizează că plicul în care este câte o ilustraţie.arată celorlalţi ilustraţia găsită în plic.apoi o descrie.Jocul didactic”Ce face mama?”are ca sarcină didactică recunoaşterea.Analizând jocul am intervenit cu o serie de modificări care nu au modificat cu nimic sarcina didactică.îl deschide.

-animale domestice şi sălbatice din material plastic. obiecte mărunte.păstreze şi jucării didactice special pentru această categorie de jucării. greoaie din punct de vedere al compoziţiei. Sunt jocuri didactice care presupun folosirea unor materiale ca deşeuri. ci şi pentru jocul în sine. jucării în miniatură. aspect estetic. deoarece ar împiedeca copiii să rezolve corect sarcina didactică. –săculeţul”fermecat”. materiale care contribuie prin culoare. este bine a se găsi şi soluţii interesante de prezentare a acestuia. În afară de grija pe care trebuie să o aibă în selecţionarea sau confecţionarea materialului didactic necesar desfăşurării jocului didactic. -diferite mijloace de locomoţie. mărime. obiecte de uz individual. astfel încât să trezească nu numai interesul pentru material.Astfel de jucării sunt: -păpuşi cu trusa lor de îmbrăcăminte pentru toate anotimpurile şi din materiale de diferite culori. proporţionat ca mărime şi corespunzător din punct de vedere al coloritului. Materialele didactice trebuie să fie de dimensiuni mai mari pentru a fi bine perceput de copii. grosime. -casa păpuşii –cu mobilierul necesar. cu diverse truse de obiecte: veselă.Reuşita unui joc didactic depinde organizarea jocului care presupune un complex de . acesta trebuie să întrunească şi unele cerinţe ca: accesibilitate. lăţime. etc. nu trebuie să fie încărcate. iar cel distributiv trebuie să aibă dimensiuni mai mici. la precizarea unor cunoştinţe ale copiilor. Pregătirea copiilor pentru un joc didactic se poate face în cadrul activităţilor alese de dimineaţă sau prin exerciţii cu material intuitiv. Indiferent de provenienţa materialului didactic folosit în cadrul jocului didactic.

planificarea lui judicioasă.”Cine face?’ contribuie la dezvoltarea sensibilităţii auditive şi în mod special a auzului fonematic. slab dezvoltat la preşcolarul mic. la iniţiativa unuia dintre ei sau la sugestia educatoarei. Marea parte a jocurilor didactice cuprind valoroase exerciţii senzoriale. imaginaţia sunt stimulate intens prin jocurile care pun în faţa copiilor sarcina de a compune o ghicitoare. se activizează unele cuvinte care denumesc jucării. Sfera de utilizare a jocului didactic este foarte largă .măsuri:înţelegerea esenţei jocului. de a plăsmui o poveste. specificul lui constând în faptul că rezolvă prin conţinutul lui o mare parte din problemele educaţiei intelectuale. influenţând în mod nemijlocit activitatea tuturor analizatorilor. . cât şi atunci când este repetat de copii. Spiritul cerator. consolidând. Jocul didactic este creat de adulţi. prin jocul didactic „Cu ce construim „de la aceeaşi grupă se reactualizează denumirile uneltelor şi materialelor folosite la construcţia unei case.etc.El are o largă contribuţie mai cu seamă în stimularea şi dezvoltarea tuturor proceselor psihice. De exemplu. Jocul didactic se poate desfăşura atât sub conducerea directă a educatoarei cu întreaga grupă.Jocul “ Ce a gasit ursuletul?” contribuie la dezvoltarea sensibilităţii vizuale şi tactile. Valoarea jocului didactic nu se restrânge însă numai la atât. Jocurile didactice ca “Spune cum face”. sistematizând şi verificând cunoştinţele. putând fi extins chiar şi în viaţa de familie a copilului.deoarece acesta poate fi practicat în diferite momente ale zilei. prin jocul didactic “Găseşte aceeaşi culoare “ de la grupa mare se precizează şi se verifică denumirea diferitelor culori învăţate anterior. se reactualizează noţiunile de formă.pregătirea copiilor pentru activitate.

pe baza unor reguli. o apropie. unitară în care aceste elemente sunt structurate organic. Astfel jocul il introduce pe cel care-l practica in specificitatea lumii imaginare create de jucatorul respectiv. . motivele jocului conducând la rezolvarea sarcinilor didactice. Prin atingerea unui asemenea scop. lipsita de importanta deoarece pentru copil jocul este o activitate dominanta prin care el construieste lumea. Scopul jocului este actiunea insasi. Jocul alaturi de invatare. ci o formă de joc închegată. Este necesara dezvoltarea laturii ludice a personalitatii pentru a pute privi solutiile cu fantezie si inventivitate. dar continua in toate mediile sociale in care se formeaza. S-a constatat ca efortul depus de copil in joc este la fel cu cel depus de adult in munca. JOCUL . o analizeaza si cauta sa o inteleaga. Jocul este prezent in mediul institutional al gradinitei. Schiller) Jocul este forma de activitate dominanta in copilarie. dar nu trebuie sa lipseasca de-a lungul intregii vieti.1 DEFINIREA SI CARACTERIZAREA JOCULUI "Omul este un om intreg numai atunci cand se joaca" (Fr. Jocul este o activitate constientizata de copil si tratata ca atare neputand sa o confunde cu celelalte activitati umane. se restabileste echilibrul vietii psihice si se stimuleaza functionalitatea de ansamblu a cesteia.Prin jocul didactic nu trebuie să înţelegem simpla alăturare a unor acţiuni ludice cu acţiuni instructive. prin care actioneaza si scoate la lumina sentimente si idei interiorizate. Normele didactice impun respectarea principiului adaptarii continuturilor invatarii la particularitatile de varsta ale celui educat.FORMA DE ACTIVITATE INSTRUCTIV-EDUCATIVA 2. capabila sa-i satisfaca jucatorului imediat dorintele sau aspiratiile proprii. sau desfăşurarea lor prin alternare. munca si creatie este una dintre activitatile umane fundamentale. Nu trebuie perceput jocul ca o activitate neserioasa.

prin care omul isi satisface nevoile imediat. dezvolta si restructureaza intr 949b14j eaga viata psihica a copilului. Pentru a intelege specificul jocului ca forma de activitate instructiveducativa. cum ar fi: activitate specific umana. isi formeaza insusirile vointei. dupa propriile dorinte. organizand tensiunea proprie actiunilor cu finalitate realizata. Astfel psihologul Ursula Schiopu considera faptul ca "jocul stimuleaza cresterea capacitatii de a trai din plin cu pasiune fiecare moment. responsabilitatea. cu un program tot atat de bogat precum este viata. reprezentarile. stapanirea de sine. necesara si indispensabila procesului educatiei. perseverenta. cinstea. factor hotarator in viata copilului prescolar. Jocul are o semnificatie functionala esentiala si nu este un simplu amuzament. Este determinat de .Jocul este o activitatea specific umana. actionand constient si liber in lumea imaginara ce si-o crease. avand functia de mare si complexa scoala a vietii" Jocul este o scoala deschisa. Jocul este o activitate specific umana pentru ca numai oamenii il practica in adevaratul sens al cuvantului. curajul. Aceste sensuri indica. dominata in copilarie. precum si gravitatea cu care el urmareste respectarea unor reguli sau lupta in care se angajeaza pentru a castiga. fie aportul jocului in procesul educatiei. Copiii se joaca pentru a se juca. Prin joc. motiv pentru care nu poate fi suplinita si nici nu este in masura sa suplineasca pe una din ele. forma si functionalitatea sa specifica nu se confunda cu nici o alta forma de activitate instructiv-educativa. Tot prin joc sunt modelate trasaturile de personalitate:respectul fata de altii. activitate dominanta la varsta prescolara. creativitatea. Prin joc copiii isi dezvolta perceptiile. este o activitate prin care continutul. Se apreciaza chiar ca jocul indeplineste in viata copilului de 3-7 ani acelasi rol ca munca la adulti. rabdarea. fie pozitia jocului in raport didactic cu celelalte forme de activitate specifice omului. Este suficient sa amintim concentrarea copilului prins in joc. Este forma specifica in care copilul isi asimileaza munca si se dezvolta. isi amplifica posibilitatile memoriei. fiind in stransa legatura cu acestea. Este una dintre variatele activitati desfasurate de om. trebuie sa cunoastem si celelalte sensuri ce i se atribuie jocului. El formeaza. Jocul este o forma de activitate bine gandita. viitorul este anticipat si pregatit.

munca. Jocul . Invatarea. este binele. Bivolaru). La varsta prescolara jocul este o activitate cu caracter dominant. fapt demonstrat de modul in care polarizeaza asupra celorlalte activitati din viata copilului. sporindu-ti totodata intregul potential de care dispune. e) intre ceea ce este partial cunoscut si ceea ce se cunoaste bine. evidentiaza J. Pentru copil. poate sa actioneze". este idealul vietiieste singura atmosfera in care fiinta sa psihologica poate sa respire si. jocul reprezinta o forta cu caracter propulsor in procesul dezvoltarii copilului.celelalte activitati . . aproape orice activitate este joc sau. IMPORTANTA SI FUNCTIILE JOCULUI Sub influenta jocului se formeaza. prin crearea si rezolvarea progresiva a diverse feluri de contradictii: a) intre libertatea de actiune si conformarea la schema de joc. Jocul este elementul care face trecerea de la gradinita la scoala sa nu fie perceputa de fiinta umana ca un "soc" ci ca o continuare fireasca a activitatilor desfasurate in cadrul gradinitei numai cu un grad de dificultate mai ridicat. este datoria. dar in acelasi timp este puternic implicat in acestea. Activitate dominanta. in consecinta. fundamentala la varsta prescolaritatii. Prin joc se dezvolta personalitatea copilului. "Copilul traieste in lumina fericita a jocului. c) intre repetitie si variabilitate. Aceasta idee este sustinuta si de rolul pe care-l are pe planul dezvoltarii copilului.invatarea. Modul serios si pasiunea cu care se joaca copiii constituie indicatori ai dezvoltarii si perfectionarii proceselor de cunoastere. b) intre invitatie si initiativa. spiridus ce preface zilele in sarbatoare si viata in minune" (S. d) intre dorinta de joc si pregatirea prealabila necesara.2. munca. dupa cum afirma Claparede "jocul este munca.activitate dominanta la varsta prescolara . se dezvolta si se restructureaza intr 949b14j eaga activitate psihica a copilului. creatia. are rol hotarator in evolutia copilului. dar si de durata si ponderea sa. Chateau. 2. permitandu-i acestuia sa patrunda in realitatea pe care o cunoaste activ. includ elemente de joc si in acelasi timp jocul este purtatorul unor importante elemente psihologice de esenta neludica ale celorlalte activitati specific umane. favorizand trecerea sa pe o treapta superioara de dezvoltare.

la educarea spiritului de observatie. mai bine si mai frumos. in timp ce altii sunt mai retinuti. Tot jocul este un mijloc eficient si suficient pentru realizarea sarcinilor educatiei morale a copilului. disciplinei constiente. cu semnificatii multiple pentru evolutia ulterioara. jocurile satisfac o anumita cerinta implacabila care il stimuleaza pe copil la o activitate permanenta. g) intre operarea cu obiecte reale si efectuarea de actiuni simbolice. Important este ca jocul le ofera copiilor posibilitatea dezvaluirii naturii autentice a copilului. Putem afirma ca. dezinvolt. spiritului de independenta. mai putin activi. Se poate afirma ca. Valorificand disponibilitatile interne. h) intre emotiile dictate de rolul indeplinit si emotia pozitiva provocata de participarea la joc. Cu cat un prescolar este mai dezvoltat din punct de vedere psihologic. spatiu. la varsta prescolaritatii. jocul propulseaza copilul pe traiectoria progresului in dezvoltarea sa. la formarea perceptiilor de forma. jocul ofera cadrul pentru efort si depasire a unor obstacole. inventivitatea si capacitatea de a gasi strategiile cele mai nimerite pentru reusita actiunii odata cu corelarea cu partenerii de joc. precum si a multor altor calitati de vointa si trasaturi de . perseverentei. denota arta interogarii in colectivitate si in viata sociala. marime. iar ceilalti exprima mai mascat trasaturile lor interne. Este suficient sa privesti copiii in timpul jocului pentru a-ti face o impresie referitoare la conduita acestora si la particularitatile lor psihologice. cu atat se joaca mai mult. autocontrolului. a fortelor sale.f) intre absenta vreunui rezultat material util si bucuria jocului. Primii sunt mai usor de cunoscut deoarece manifestarile lor sunt spontane. iar "moralitatea ludica" contribuie la geneza comportamentului socio-moral. a gandirii si nu in ultimul rand la dezvoltarea limbajului. contribuind la dezvoltarea stapanirii de sine. Unii copii se exprima deschis. Solutiile adoptate in joc. timp. clar. a imaginatiei creatoare. se remarca a fi un veritabil creator si initiator de actiuni. observandu-se o ultima cerinta spre afirmare. la asimilarea unor elemente de disciplina in ansamblul expresiilor comportamentale ale copiilor. Jocul contribuie la dezvoltarea intelectuala a copiilor.

caracter. dorinte care se manifesta direct in conduita si reprezinta latura proiectiva a personalitatii. prescolarul este initiat in tainele frumosului si invata sa-l creeze. . sa-si manifeste personalitatea. cu efecte benefice pe planul dezvoltarii. dar mai ales prin cele de miscare. In concluzie. in corectarea unor abateri sesizate in comportamentul unor copii. se poate spune ca prin joc are loc o larga expansiune a personalitatii copilului. Jocul ii permite individului sa-si realizeze "eu-l". in formarea atitudinii pozitive fata de munca. cel afectiv. atunci cand nu o face prin alte activitati. Jocul isi are importanta sa in formarea colectivului de copii. al intregii dezvoltari a personalitatii. cel de sanatate al copilului. Valoarea jocului se observa si in dezvoltarea sociabilitatii. de buna dispozitie. conturarea de aspiratii. pentru un moment. pe influenta pe care jocul o exercita asupra dezvoltarii psihice a copilului. In plus. Participand la joc. jocul determina o stare de veselie. afectiv. Este bine cunoscut ca acel copil care nu se joaca ramane sarac din punct de vedere cognitiv. linia interesului sau major. asupra personalitatii lui. sa urmeze. de interiorizare si de creatie. in formarea spiritului de independenta. ca pe un adevarat fundament. dar si structura experientei si a mediului de cultura. in scopul satisfacerii trebuintelor proprii si odata formate acestea permit ca jocul sa devina mai complex cu o valoare formativa sporita. Jocul raspunde trebuintei de creatie a personalitatii. Analiza jocului pune in evidenta (oglindeste) statutul mintal. dar si a sinelui in raport cu viata si ipostazele ei fericite. se creeaza posibilitati multiple de dezvoltare armonioasa a organismului. Prin jocurile de miscare se realizeaza numeroase din sarcinile educatiei fizice. a relatiilor reciproce intre copii. Prin joc copilul dobandeste deprinderi de autoservire. Toate aceste efecte educative se sprijina. realizandu-se o absorbtie uriasa de experienta si traire de viata. realizandu-se astfel si sarcini de educatie estetice. a spiritului de colectivitate. Prin toate jocurile.

devenind ulterior marginala. constand in acomodarea copilului la ceilalti. Aceasta apare ca functie principala in jocurile de miscare. transformarea "eu-lui" in functie de modelele exterioare. abilitatile si capacitatile fizice. de a avea o pozitie in grup. 2. functia de adoptare realizata pe cele doua coordonate: asimilarea realului la "eu" si acomodarea. Functiile esentiale ale jocului sunt urmatoarele:  functia de cunoastere care se exprima in asimilarea practica si mentala a caracteristicilor lumii si vietii.  functia de exercitare complexa. spiritul de ordine). de satisfacere a multiplelor trebuinte ale copilului. a gesturilor. de la trebuintele perceptive si motorii la cele de autoexprimare in plan comportamental. 3. proprii copiilor mici. . de a indeplini o functie. de competitie si ca functie secundara in jocurile simple de manuire. spiritul de competitie.Ca scoala a vietii sociale. de a se afirma si de a-si face datoria. de dreptate. a educatiei. functia catarctica. Piaget stabileste urmatoarele functii ale jocului: 1. Diferite studii si observatii efectuate asupra jocului au evidentiat faptul ca acesta indeplineste multiple functii. trasaturile de caracter (perseverenta. In perioada copilariei si tineretii este o functie principala.  functia formativ-educativa exprimata in faptul ca jocul constituie o scoala a energiei. jocurile sportive. trasaturi legate de atitudinea fata de colectiv (corectitudinea. sociabilitatea. a conduitei. J. secundare si marginale. functia de socializare. asimilarea relatiilor cu cei din jur la propriul "eu". promptitudinea. 4. jocul face apel la optimismul specific varstei. s. functia de extindere a "eu-lui". la dorinta copilului de a avea un rol. de descarcare energetica si rezolvare a conflictelor.a). Psihologul Ursula Schiopu in lucrarea "Probleme psihologice ale jocului si distractiilor" stabileste functiile jocului precizand ca acestea se pot grupa in functii esentiale. a imaginatiei. stimulativa a miscarilor (pusa in evidenta mai ales de Gross si Carr) concretizata in contributia activa pe care jocul o are la cresterea si dezvoltarea complexa. Jocul educa atentia. modeleaza dimensiunile etice ale conduitei. de la trebuintele cognitive de explorare a mediului la cele de valorificare a potentialului de care dispune.

s. Editura All. motorii. autoarea. arte plastice. muzica. memoria. cu toate acestea. prezenta in etapa inteligentei senzorio-motorii si consta in repetarea unei activitati insusite anterior pe alte cai pentru placerea activitatii. Elvira Cretu realizeaza urmatoarea clasificare a jocurilor:  jocuri in care sunt solicitate functiile psihofiziologice (senzoriale. S-a operat. astfel. mestesugaresti.  Ca functie marginala este precizata functia terapeutica ce se manifesta cu succes in cazuri maladive.  functia catarctica si proiectiva. motricitatea si care dezvaluie medii de viata (agricole. concludenta pentru buna intelegere a functiilor sale:  jocul exercitiu . de grup scolar). CLASIFICAREA JOCURILOR Clasificarea jocurilor a constituit si constituie in continuare o preocupare pentru multi specialisti. 2. scoala). jocuri artistice (desen.3.forma cea mai elementara a jocului. Bucuresti 1999. materialele folosite.   jocuri care exerseaza relatiile sociale (de familie. cum ar fi: continutul. Printre functiile secundare ale jocului se inscriu urmatoarele:  functia de echilibru si tonificare prin caracterul activ si compensator pe care-l intretine jocul fata de activitatile cu caracter tensional.  jocuri tehnice (productive) care solicita fondul de reprezentari. s. forma. intelectuale). industriale. sarcina urmarita cu prioritate.a.  functia distractiva. date fiind perspectiva din care au fost investigate si criteriile diferite care au stat la baza diferentierii jocurilor.ghid pentru perfectionarea activitatii educatoarelor si invatatorilor". Piaget abordeaza evolutia jocului la copil si realizeaza o interesanta clasificare a jocurilor.a. nu s-a ajuns la o clasificare unanim acceptata.)  J. cu criterii multiple de clasificare. In lucrarea "Probleme ale adaptarii scolare . .

in cadrul lor copilul subordoneazaunei ordini fixe si raporturi intre participanti. rezolvari de probleme. Acestea pregatesc invatarea. incep sa substituie procesul de joc cu invatarea.  jocurile cu rol si subiect in care copilul isi asuma o functie sociala anume pe care o realizeaza prin actiunile sale. stabilind urmatoarele tipuri:  jocurile cu rol in care prim plan apare rolul asumat de copil. jocurile didactice. luand in considerare mai multe criterii ce opereaza succesiv. Leontiev . dramatizarile. Din aceasta categorie fac parte: jocurile distractive. deoarece realizeaza intelegerea reciproca prin intermediul cuvantului si disciplinei. au un mare rol in structurarea personalitatii si in socializarea copilului. includ o anumita sarcina.  jocurile cu reguli care apar mai tarziu. Are un rol deosebit in socializarea copilului.  jocurile de tranzitie spre activitatea de invatare ("jocurile de granita"). jocul simbolic (de imaginatie) indeplineste in cea mai mare masura functia de adaptare. care reprezinta de fapt o functie sociala generalizata a adultului.N. Clasificare mai complexa si mai nuantata. Jocurile de constructie apar ca jocuri integrate in simbolismul ludic pentru ca mai tarziu sa devina autentice adaptari. Manual pentru scolile normale". .  jocul de constructie care se dezvolta pe baza jocului simbolic dupa varsta de 5-6 ani. asigura retrairea unor realitati transformate dupa propriile trebuinte.  jocul cu reguli apare in stadiul gandirii preoperatorii (2-7 ani). jocurile sportive. Permite asimilarea realului la "eu-l" copilului fara constrangeri si sanctiuni. creatii inteligente Clasificare a jocurilor realizeaza si A. realizeaza autoarele lucrarii "Activitati de joc si recreativ-distractie.

. Edit...Ele impart jocurile in doua mari categorii dupa schema de mai jos: (Barbu H. Manual pentru scolile normale". . Popescu E."Activitati de joc si recreativ-distractive. Bucuresti 1993) . Didactica si Pedagogica. Serban F.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful