TIPOLOGIA JOCURILOR DIN GRĂDINIŢA DE COPII

Educatoare:Cornescu Alina Oana

Varietatea foarte mare a jocurilor cât şi optica curentelor şi a scolilor care au dezbătut natura ludică,a dus la o mare diversitate de clasificări a jocurilor,mai simple sau mai complexe,după un criteriu sau după mai multe,având la bază scheme de sondaj longitudinal sau transversal.Cu toate acestea,nici până astăzi nu s-a ajuns la o clasificare standard,datorită abordărilor deosebite şi mai ales criteriilor diferite folosite pentru diferenţierea lor. Decrat împarte jocurile în: -jocuri ereditare-de luptă,de vânătoare,de urmărire; -jocuri de imitaţie-jocuri cu arc,cu prăştii, -jocuri de imaginaţie-în care se mimează şi se metamorfozează funcţii,obiecte. Jean Piaget grupează jocurile în trei categorii. -jocuri-exerciţiu; -jocuri simbolice; -jocuri cu reguli. Sub o formă sau alta jocul se regăseşte la copiii tuturor popoarelor din cele mai vechi timpuri.H.Wallon consideră jocul ca o activitate prin care acţionând asupra obiectelor şi fiinţelor din jur,copiii cunosc treptat lumea,îşi

satisfac nevoia de mişcare şi de înţelegere,au încredere în forţele proprii şi se definesc pe sine ca personalitate. Spre exemplificare eu am optat pentru o clasificare ce are drept criteriu aspectul formativ al jocurilor asupra dezvoltării psihice a copilului ,vizând şi dezvoltarea intelectuală a acestora pe de o parte,iar pe de altă parte,vizând dezvoltarea morală,estetică şi fizică a copiilor. Astfel am diferenţiat: -jocuri de creaţie sau jocuri simbolice; -jocuri de mişcare; -jocuri didactice; Jocurile de creaţie sau simbolice În această categorie sunt incluse acele jocuri prin care copilul şi formulează regulile jocului.Copiii folosindu-se de anumite obiecte sau jucării sau prin intermediul gesturilor şi cuvintelor,redau un aspect al realităţii.După vârsta de 4 ani jocurile simbolice se transformă în joc cu reguli. J. Piaget considera că jocul simbolic realizează un echilibru afectiv raportat la complexitatea stimulilor,a cerinţelor şi a regulilor lumii înconjurătoare.Chiar dacă reprezintă o trăire interioară a realităţilor descoperite de către fiecare copil în parte şi chiar intervenţia adultului nu schimbă conţinutul acestuia,jocul are o forţă polivalentă pentru formarea întregii personalităţi. În jocurile de creaţie,esenţa o constituie însuşi procesul de creaţie ca urmare a reflectării realităţii în care copilul trăieşte.Prin jocurile de creaţie copilul redă impresiile proprii despre realitatea înconjurătoare şi putem astfel descifra în jocurile lui calitatea şi intensitatea trăirilor.Jucând diferite

Aceste jocuri se desfăşoară în jurul unor teme propuse de educatoare sau au teme alese de copii.”Cenuşăreasa”.etc. .”De-a familia”.”De-a gospodinele”. -dramatizăririle:”Coliba iepuraşului”.în care copiii îndeplinesc anumite roluri sociale.”Carnavalul poveştilor”.”Turtiţa”.mase plastice.copilul redă modele de conduită pe care şi le-a asimilat în propria comportare.”De-a capra cu trei iezi”. etc. Jocurile de construcţie se restrâng la reflectarea obiectelor din mediul înconjurător. Jocurile cu rol pot fi: -cu subiecte din viaţa cotidiană:”De-a grădiniţa”.”Fata babei şi fata moşneagului”.reale sau imaginare. -jocuri de construcţie.”De-a vânzătorul”. etc Jocurile de construcţie sunt des întâlnite în grădiniţă şi prezintă o mare atractivitate pentru copii.”Căsuţa din oală”.roluri. deci prezintă elemente evidente de construcţie asemănătoare muncii. -cu subiecte din poveşti: „De-a Scufiţa Roşie”.. ei putând să elaboreze o construcţie absolut nouă sau să construiască un obiect prezentat anterior.Jocurile de construcţie implică acţiunea de construire.în care copiii având la îndemână materiale speciale din lemn.”Greierele şi furnica”.metal. Jocurile de creaţie se desfăşoară sub două forme: -jocuri cu rol. dar şi unele cunoştinţe şi abilităţi tehnice.pot să redea cu ajutorul lor configuraţia aproximativă a unor modele reale sau pot să realizeze îmbinări fanteziste.

scoici. materiale din material mărunt: seminţe.grosimea. palate. iar pentru jocul „De-a vânzătorul” şi-au construit magazinul cu rafturile pe care se află marfa.dimensiunile.iar bucuria lor este cu atât mai mare cu cât ştiu că sunt făcute de ei. copiii au construit singuri garajul şi parcarea.obiecte de mobilă sau veselă.învăţând să clasifice sau să sorteze. roboţi.Prin intermediul cuburilor copilul află proprietăţi precum felul şi materialului. case.Pentru desfăşurarea jocului cu subiect din viaţa cotidiană” De-a şoferii”.volum.animale.el se vede mic de tot.Ele îi pot oferi o modalitate de relaţionare cu mediul.Cu aceste jucării ei se joacă . străzi.m. Preşcolarii îşi pot construi singuri jucăriile necesare în desfăşurarea unui joc. poduri şi ajung la orăşele.copilul poate înţelege mai uşor conceptele de echilibru.suprafaţă.Imaginaţia lor creatoare este în plină ascensiune. rachete. Jocurile de construcţie ale preşcolarilor au o întindere tematică remarcabilă pe măsură ce copiii înaintează în vârstă.a.greutatea. De asemenea.Studiază cuburile şi le .ori le poate împărţi cu unul sau mai mulţi parteneri de joacă.lungimea lăţimea. submarine.în faţa cărora .ş.Cuburile se numără printre materialele ce dau copiilor mari satisfacţii.În activitatea cu cuburile.mărimea. tuneluri. în special cu structurile mari.Cu ele un copil se poate juca singur şi totuşi să se găsească în apropierea celorlalţi de vârsta sa. frunze.cu material din natură copiii pot confecţiona păsări. avione. ei realizând construcţii tot mai îndrăzneţe şi mai complexe. pieţe.Cuburile dau copilului un puternic sentiment de împlinire şi de control. parcuri.d.spaţiu.Materialele folosite în aceste jocuri sunt forme geometrice de lemn. Ei pornesc de la a construi turnuri.Copilul poate compara asemănările şi diferenţele.într-un efort de cooperare.în viaţa reală.

prin formularea de comenzi şi prin spiritul de competiţie pe care le cuprind. Jocurile de mişcare Aceste jocuri satisfac în cea mai mare măsură nevoia de mişcare a copiilor.a mobilităţii activităţii psihice. să-i ducă la limitarea iniţiativei şi a plăcerii de a se juca. Regulile jocurilor de mişcare sunt prezentate copiilor înainte de începerea activităţii.adverbe (sus.Cu toate că aceste sunt obligatorii pentru toţi copiii. Copiii trebuie încurajaţi să vorbească despre construcţiile lor pe măsură ce le ridică.peste.nume ale obiectelor folosite în jocul cu cuburi.nume de figuri geometrice) În toate jocurile de construcţie iniţiativa şi fantezia creatoare a fiecărui copil sunt indispensabile în atingerea scopurilor propuse.Aceste reguli pot fi grupate. bazându-se pe diferite mişcări şi reguli.moale. apropiindu-se de primele prin trăiri afective puternice pe care le generează şi cele sportive prin regulile bine fixate.mai mare sau mai mic sau egal.măsoară ca să vadă care este mai lung şi care este mai scurt.dinamismul său şi nevoia de activitate şi explorare a noului.jos.adjective (lung. Acest tip de joc ocupă o poziţie intermediară între cele de creaţie şi sportive. ele nu trebuie să-i încătuşeze.Trebuie ca regula să decurgă din însuşi conţinutul intern al jocului.curb) şi substantive (nume date construcţiilor de cuburi.Regulile prescriu copilului normele de comportare în timpul jocului.scurt.El sporeşte vigoarea acţională.în spate).gros.Jocul este un stimul important în cultivarea receptivităţii şi sensibilităţii.ascuţit drept.în funcţie de regulile lor în: .sub.În activităţile de construcţie.de imaginaţie şi elaborare.înalt.limbajul şi acţiunea fuzionează.Vocabularul creşte şi se flexibilizează pe măsură ce copiii învaţă să utilizeze prepoziţii.

Ex.”Cine aruncă mai departe” Jocurile didactice Jocul didactic stă la baza conceperii întregii activităţi instructiv – educative din grădiniţă.le formează dibăcia de a arunca.Ex.”Rândunică mută-ţi cuibul”.-reguli care precizează grupările şi acţiunile copiilor.ca procedeu metodic de realizare optimă a sarcinilor pe care şi le .Astfel .etc -jocuri hazlii care îi atrag pe copii prin umorul şi simplitatea acţiunii.prin conţinutul lor.de a se întrece în viteză.pe respectarea anumitor reguli. Jocurile fără subiect se întemeiază pe îndeplinirea unor cerinţe.în care mişcările şi regulile se îmbină cu un conţinut imaginativ:întruchiparea personajelor şi a acţiunilor acestora.în sensul că îi opresc pe copii de la anumite mişcări şi acţiuni în joc.’Vrăbiile şi pisica”. Jocurile de mişcare.”Fluierul”. -reguli care îndeplinesc funcţii frenatorii.Textul cântecului şi ritmul acestuia îl ajută pe copil să execute mişcările ce trebuie făcute în mod corect.Acestea se se desfăşoară în cerc.”Găseşte şi taci”.’Bate vântul frunzele”.putem distinge următoarele categorii de jocuri de mişcare: -jocuri de mişcare cu subiect.Ele îi entrenează pe copii în exersarea mişcărilor şi pentru înfrângerea obstacolelor. -jocuri cu text şi cânt.La baza acestor jocuri stau diferite mişcări executate cu diferite obiecte:mingea sau cercul.în care mişcările sunt însoţite de texte şi de cântece.”Ciuprecuţa”.în horă.El este conceput ca un mijloc de instruire şi de educare a copiilor.”Lupul şi vânătorii’.”Bat din palme”.sunt extrem de variate.etc.”Nimerşte la ţintă”.de a sări. -reguli care disciplinează comportarea copiilor.rolul activ avându-l unul sau mai mulţi copii.ex:”Cine l-a strigat pe ursuleţ”.Ex:”Gâştele şi vulpea”.

propune procesul de învăţământ şi ca formă de cunoaştere şi de dezvoltare a capacităţilor psihofizice pe toate planurile.priceperi sau deprinderi. În cadrul literaturii de specialitate.Jocul didactic nu trebuie să fie un simplu exerciţiu.Jocul didactic are drept scop instruirea copiilor într-un domeniu de cunoaştere.chiar dacă exerciţiul apare ca element constructiv.Jocul copilului trebuie îndrumat de către adult . Îmbinarea în jocul didactic a elementului distractiv cu cel instructiv duce la apariţia unor stări emotive complexe.nimic nu este mai improriu decât starea de apatie şi nemişcare.Valoarea practică a jocului didactic constă în faptul că în procesul desfăşurării lui copilul are posibilitatea de a-şi aplica cunoştinţele.fără ca spontaneitatea copilului să fie stingherită. Jocul didactic rămâne joc didactic doar dacă conţine elemente de aşteptare.trebuie să rămână totuşi joc. Jocul didactic îmbină în mod armonios elementul instructiv şi educativ cu elementul distractiv.jocul didactic este desemnat ca fiind cel mai eficient mijloc de instruire şi educare. Jocul didactic îmbină într-un mod armonios atât sarcini specifice jocului cu sarcini şi funcţii specifice învăţării.activitatea pe care o desfăşoară copilul trebuie să trezească dorinţa vie de a se juca.ce facilitează atingerea scopului formativ-educativ.Jocul este tot atât de necesar dezvoltării copilului ca şi lumina soarelui.Este tipul de joc prin care educatorul . Jocul este principala formă de activitate în grădiniţa de copii.care stimulează şi intensifică procesele de reflectare directă şi mijlocită a realităţii şi de fixare a cunoştinţelor.de surpriză.dar şi sporirea interesului pentru activitatea respectivă prin folosirea unor elemente distractive.Pentru un copil sănătos.de comunicare reciprocă între copii.fiind folosit pentru a forma sau consolida anumite cunoştinţe.

la orientarea în spaţiu şi timp. -fenomene ale naturii. -Natura-anotimpuri. -obiecte de îmbrăcăminte. -lexic. -obiecte de toaletă.etc. Conţinutul jocului didactic reprezintă cunoştinţele. -activitate în familie şi în societate.cunoştinţe dimensionale.relaţii .în grade diferite.etc ) conferă jocului didactic un caracter specific.înlesnind rezolvarea problemelor puse în joc. referitoare la culori.le de cunoştinţe.Există totuşi şi unele jocuri care permit achiziţionarea de noi cunoştinţe. -profesii. -plante.sarcina acţiunile intelectuală). -Limbajul(jocuri de exersare a vorbirii) -aspect fonetic. -animale. -mijloace de transport.surpriză. -alimente. -jucării.consolidează.mişcare.în funcţie de acestea jocul având menirea de a le consolida şi verifica.precizează îmbogăţeşte sfera didactică(problema şi de verifică cunoştinţele regulile şi predate copiilor.în majoritate asimilate anterior. Conţinutul jocului didactic are tematică diferită: -Omul şi viaţa socială-înfăţişare(corpul omenesc). joc(ghicire.Conţinutul jocului. -comportamente.

. -dezvoltarea sensibilităţii tactilekinestezice. lexical-semantice şi gramaticale ale limbii materne. . . Clasificarea jocurilor didactice se poate face după cum urmează: a. cu material didactic-jetoane. cu material ajutător-diferite obiecte şi jucării cu rol auxiliar. 2. După prezenţa sau absenţa materialului didactic: . După conţinut: .-structură gramaticală.etc. . cu material suport-imagini.cuburi. b.D-uri.jocuri didactice pentru însuşirea normelor de comportare civilizată. . 3.jocuri didactice matematice.După scopul urmărit: 1.diapozitivr.jocuri didactice cu material ajutător: 1.C.jocuri senzoriale pentru-dezvotarea sensibilităţii vizuale.jucării. cuprinde aspecte fonetice.jocuri didactice orale. -dezvoltarea sensibilităţii auditive.diafilme. -memorie.jocuri didactice pentru cunoaşterea mediului înconjurător.jocuri didactice pentru educarea limbajului.jocuri didactice pentru însuşirea unor norme de circulaţie rutieră. -Exersarea capacităţilor şi proceselor psihice-atenţie. -devoltarea sensibilităţii gustativolfactive.jocuri de masă. -gândire. c. .

. .educatoarea îşi propune să îmbogăţească conţinutul unor jocuri didactice de educarea vorbirii descrise în literatura de specialitate şi să creeze unele variante noi .la valorificarea potenţelor intelectuale ale copiilor.pentru dezvoltarea perspicacităţii.de exersare a pronunţiei corecte. . pentru a asigura condiţiile bunei lui desfăşurări. amintesc pe cele mai importante. .în special la grupa mare şi pregătitoare.de atenţie şi orientare spaţială.jocuri intelectuale-de stimulare a comunicării orale: .de realizare a comparaţiei mentale.pentru dezvoltarea proceselor de inhibiţie voluntară şi a autocontrolului Pornindu-se de la cunoaşterea dezvolării psihofizice a copilului preşcolar.dacă se folosesc metodele activparticipative.se poate conferi experienţă sporită jocului didactic de educarea limbajului şi exersare a vorbirii.pentru dezvoltarea imaginaţiei.menite să contribuie la optimizarea sarcinilor şi a obiectivelor programei. care pot fi luate în acest sens. .Obiectivele educării limbajului şi a comunicării orale se realizează la un nivel optim prin variante de jocuri didactice concepute sau adaptate scopului urmărit. . .2.de realizare a abstractizării şi generalizării.Deseori. în special a limbajului acestuia.de la cunoaşterea cerinţelor învăţământului primar şi a posibilităţilor de adaptare la fiecare dintre aceste cerinţe . Jocul didactic trebuie pregătit din vreme şi cu multă atenţie.de analiză şi sinteză mentală.Dintre măsurile prealabile. şi anume: -crearea unei atmosfere de lucru antrenante din partea educatoarei. .

Indiferent de etapa de vârstă la care este utilizat. .Sarcina didactică se obiectivează pentru copii sub forma unor probleme pe care ei le vor rezolva în mod independent sau în echipe.probleme similare celor întâlnite în viaţa practică. pentru a asigura desfăşurarea corectă a activităţii. -prezentarea cunoştinţelor în succesiune gradată.-conceperea jocului didactic astfel încât să corespundă particularităţilor de vîrstă ale copiilor. vizând esenţialul. să le deştepte şi să le menţină viu interesul. prin cooperare. -asigurarea unui conţinut bogat. -stabilirea precisă a regulilor. -îmbinarea corectă a activităţilor concret-operatorii cu cele abstracte. -prezentarea sarcinii de rezolvat într-un mod accesibil copiilor.El trebuie să fie clar şi precis.Ea reprezintă modul de instruire în jurul căruia sunt antrenate procesele gândirii. . O mare parte din condiţiile de mai sus sunt comune tuturor categoriilor de activităţi obligatorii desfăşurate în grădiniţa de copii.aprobarea în joc a unor cazuri.Problemele trebuie să fie accesibile copiilor şi în acelaşi timp să le solicite eforturi şi investigaţii noi. structurat în forme variate. Sarcina didactică este formulată în funcţie de conţinutul activităţii şi de nivelul de cunoştinţe al copiilor. -stabilirea unor sarcini cu grad diferit de dificultate.situaţii. jocul didactic are o serie de caracteristici prin care se deosebeşte de celelalte forme de organizare a activităţilor comune. Scopul didactic al jocului reprezintă o finalitate educativă şi se formulează prin raportarea la obiectivele specifice.

Rgulile sunt menite să arate copiilor cum să se joace.Aceste cunoştinţe se referă la plante.Alte reguli arată cum să rezolve problema intelectuală.Sarcinile didactice trebuie să fie astfel concepute încât să reactiveze nu atât memoria reproductivă. etc. Regulile jocului sunt prestabilite şi obligatorii pentru toţi copiii. sunt interesante şi atractive. cât mai ales gândirea (operaţiile ei. datorită faptului că sarcinile pe care le au de rezolvat sunt diferite.sunt numeroase şi de natură diferită. fie prin experienţa nemijlocită de viaţă.Preşcolarii îşi însuşesc aceste cunoştinţe fie prin activităţile comune. legume.Prima categorie reglementează repartizarea rolurilor între copii. etc. fructe.Deci jocul apare în forme noi. recompensă.altele se referă la . Jocurile didactice pot avea acelaşi conţinut dar ele dobândesc mereu alt caracter. Conţinutul jocului trebuie prezentat într-o manieră accesibilă şi plăcută copiilor. fluiditatea ei). Conţinutul jocului reprezintă ansamblul cunoştinţelor. de vârsta copiilor. Elementele de joc reprezintă mijloace de realizare a unei sarcini didactice. O altă categorie de reguli se referă la succesiunea acţiunilor în joc (ordinea în care trebuie să răspundă copiii când se joacă). anotimpuri.cum să rezolve problema respectivă şi îndeplinesc în joc o importantă funcţie reglatoare asupra acţiunilor şi relaţiilor reciproce dintre copii.Ele sunt condiţionate de conţinutul şi sarcinile didactice ale fiecărui joc. neprevăzute şi de aceea. aplauze. animale. constituind elementele de realizare a sarcinii de învăţare. Alegerea lor se face în funcţie de conţinutul jocului. flexibilitatea.Elementele de joc sunt din cele mai variate: întrecere. deprinderilor pe care le achiziţionează sau se consolidează copiii. capacitatea de asociere. priceperilor.

elementele de joc şi regulile jocului. medalioane. conferă jocului didactic o particularitate specific.Poate conţine jucării. mişcare şi întrecere.Unitatea deplină dintre sarcina didactică şi acţiunea de joc.comportarea copiilor în joc care le indică ce este şi ce nu este permis în timpul jocului.Acţiunea de joc este latura care face ca rezolvarea sarcinii didactice să fie plăcută şi atractivă pentru copii şi cuprinde momente de aşteptarea. Jocul didactic este un mijloc valoros de instruire şi educare a copilului de vârstă preşcolară. caracteristica jocului didactic. jetoane. deoarece rezolvă într-o formă cu totul adecvată vârstei sarcini de instruire complexe. conţinutul jocului. procesul de învăţare şi acţiunea şi atmosfera de joc. deoarece forma de joc antrenează copilul în stimularea şi exersarea vorbirii în direcţia propusă în cadrul fiecărui joc în .În stabilirea regulilor jocului se va ţine seama de principiul gradării şi al accesibilităţii. etc. Unitatea dintre sarcina didactică. deosebindu-l de celelalte forme de activitate. cartonaşe. fişe. Acţiunea de joc este componenta prin care se realizează sarcina de joc. Materialul didactic trebuie să fie adecvat conţinutului jocului şi vârstei copiilor. forma distractivă pe care o îmbracă şi o păstrează în mod permanent.atât de atractive pentru preşcolari. Jocul didactic ocupă un loc deosebit de important în dezvoltarea vorbirii copilului preşcolar.Eficienţa jocului didactic în raport cu celelalte mijloace de realizare a activităţilor din grădiniţa de copii este cu atât mai mare cu cât realizăm o concordanţă între procesul de cunoaştere a mediului înconjurător. Jocul didactic este o activitate care se deosebeşte prin structura sa specifică de celelalte activităţi cu conţinut asemănător. surpriză. ghicire.

depunând acelaşi efort de gândire şi de exprimare. -educarea spiritului de observaţie.autocontrolul. generalizarea.parte.formarea percepţiei spaţiale şi temporale.prin colaborare. clasificarea.perseverenţa. -exersarea imaginaţiei creatoare prin diverse elemente de joc. -exersarea şi activizarea vocabularului copiilor. Jocul didactic are un rol important în dezvoltarea copiilor. a operaţiilor intelectuale: analiza. comparaţia. -exersarea memoriei şi a atenţiei voluntare.în general. verificarea şi consolidarea cunoştinţelor despre lumea înconjurătoare. -formarea percepţiilor despre obiecte şi fenomene.Eficienţa jocului didactic faţă de alte activităţi frontale dirijate constă în faptul că desfăşurarea lor presupune participarea tuturor copiilor din grupă. fără ca el să conştientizeze acest efort.cooperare şi ajutor reciproc. -educarea unor trăsături morale ca:stăpânirea de sine. -asimilarea. -dezvoltarea spiritului colectiv prin întreţinerea unor relaţii interpersonale corecte între copii. Câteva dintre manifestările psihice ale copiilor şi ale oamenilor.să arate de ce şi în ce măsură acesta se prefigurează ca activitate dominantă în anii copilăriei: .spiritul de independenţă. -formarea unei atitudini pozitive a copilului în raport cu mediul înconjurător. iar în acest sens obiectivele urmărite vor fi: -dezvoltarea gândirii preşcolarilor prin intermediul jocului.sunt capabile să explice jocul. sinteza.

b.Capacitatea copilului de a acţiona în spirit creativ în diferite situaţii concrete de viaţă.cum este şi firesc . . copilul se foloseşte de capacitatea de a transfigura realul în imaginar. acţiunilor şi faptelor.Copilul este înzestrat cu capacitatea de a opera frecvent cu simboluri accesibile. care desemnează altceva decât sunt toate acestea în realitate. Capacitatea de a transfigura realul în imaginar este suficient de perantă la copiii ce depăşesc vârsta de 3 ani.jocurile didactice”Săculeţul cu jucării” sau „Ce a găsit păpuşa?” trebuie planificate după o activitate de observare sau după ce s-a desfăşurat o convobire după imagini cu tema”Jucariile”.El operează cu cuvinte.Bunăoară .a.El nu este doar un simplu executant.Copiii se refugiază adeseori din lumea reală în una pe care şi-o creează singuri. d.Jocurile didactice care urmăresc fixarea de cunoştinţe trebuie planificate .corectarea pronuntiei. după nevoi imediate şi posibilităţi proprii.o lume fără griji. adică cu semne atribuite obiectelor.verificarea sau predarea cunostintelor. cărora le acordă o altă semnificaţie decât cea care le aparţine în exclusivitate.ce le aparţine în exclusivitate.În crearea lumii imaginare.Copilul poate face dovada că este capabil să-şi creeze o astfel de lume începând cu vârsta de 3 ani.unde restricţiile nu sunt aşa de severe. Înscrierea jocurilor didactice în planificările anuale şi calendaristice trebuie să se facă în funcţie de scopul acestora (precizarea.răspunzând astfel scopului urmărit prin aceste jocuri. c.şi anume precizarea şi activizarea cuvintelor care desemnează diferite jucării.Copilul preşcolar este creativ în adevăratul sens al cuvântului. obiecte şi imaginile lor.o lume imaginară.după activităţile în care au fost predate cunoştinţele respective.De reţinut este faptul că nimeni nu-l învaţă să-şi creeze o astfel de lume.insusirea structurii gramaticale).

astfel încât să-l poată preda corect în activitatea pe care o desfăşoară cu copiii. jocul didactic „Magazinul cu jucării”de la grupa mică prin care se urmăreşte verificarea cunoştinţelor trebuie să fie plasat după toate activităţile în care se precizează cunoştinţele despre culoare. Jocurile didactice care au ca scop corectarea defectelor de pronunţie ale copiilor sau însuşirea structurii gramaticale a limbii trebuie să fie planificate şi ele cu multă atenţie .acţiunea lui şi regulile după care se desfăşoară . însuşiri spaţiale.De exemplu. etc.Aceeaşi grijă trebuie avută şi în planificarea jocurilor didactice care urmăresc verificarea şi sistematizarea cunoştinţelor copiilor. mărime.Astfel.avându-se în vedere creşterea treptată a cerinţelor adresate copiilor. Având o structură complexă.jocurile didactice care presupun completarea unor propoziţii eliptice de subiect vor fi organizate înaintea celor care presupun completarea unor propoziţii eliptice de predicat sau jocurile didactice care presupun pronunţia unor sunete mai dificile pentru copii trebuie să preceadă jocurile care cer pronunţia unor grupuri de sunete mai greu de articulat.Nerspectarea uneia dintre componentele jocului . educatoarea trebuie să se orienteze întotdeauna după sarcina didactică pe care jocurile le cuprind şi să ţină întotdeauna seama de legătura lor cu celelalte activităţi care se desfăşoară în grădiniţa de copii.jocul didactic. trebuie studiat cu multă atenţie înainte de a fi executat cu copiii.Educatoarea trebuie să cunoască bine sarcina urmărită în joc.Asemenea jocuri trebuie planificate în raport cu celelalte activităţi comune de predare astfel încât să se asigure transmiterea gradată a cunoştinţelor.cunoaşterea . În planificarea jocurilor didactice. Alte jocuri didactice au drept scop predarea unor cunoştinţe noi şi lărgirea vocabularului copiilor cu o serie de cuvinte.

apoi o descrie.Jocul .Regulile jocului precizează că plicul în care este câte o ilustraţie.denumirea şi descoperirea acţiunilor prezentate în ilustraţii.să contribuie activ la îmbogăţirea şi îmbunătăţirea structurii acestuia.elementul de joc.În felul acesta ei nu au mai fost solicitaţi să aştepte până ce plicul s-ar fi oprit la ei.Copilul la care s-a oprit plicul.În cadrul jocurilor didactice am folosit şi diferite jucării sau obiecte special cofecţionate.ca atare.care înfăţişează diferite ocupaţii ale mamei.pe măsură ce are mai multă experienţă.nu reclamă o participare suficient de activă din partea copiilor.S-au creat condiţii favorabile pentru perceperea clară a imaginilor de către toţi copiii pentru rezolvarea optimă a sarcinii didactice incluse în joc.insuficientă a acţiunii sau a regulilor de joc.însă au schimbat acţiunea lui.să aplice în mod creator diversele recomandări cu privire la jocul didactic.Educatoarea trebuie să .afectează buna îndeplinire a sarcinii didactice sau chiar duce la schimbarea profilului activităţii.trecerea plicului din mână în mână nu are darul să-i mobilizeze în vederea realizării sarcinii didactice.Analizând jocul am intervenit cu o serie de modificări care nu au modificat cu nimic sarcina didactică.Jocul didactic”Ce face mama?”are ca sarcină didactică recunoaşterea.este dat din mână în mână de la un copil la altul până ce se aude semnalul:Stop”.arată celorlalţi ilustraţia găsită în plic.îl deschide.Este indicat ca educatoarea .imaginile au fost prezentate pe o bandă care se derula în faţa copiilor pe un ecran.şi cu atât mai mult să creeze noi jocuri cu care să rezolve sarcina didactică prevăzută în programa activităţilor desfăşurate în grădiniţa de copii.la adaptarea lui la particularităţile de vârstă ale copiilor cu care lucrează.Astfel.în momentul semnalului.El trebuie procurat din timp şi selecţionat potrivit jocurilor care se organizează. O mare parte din materialul didactic necesar desfăşurării jocurilor didactice este tipărit.

păstreze şi jucării didactice special pentru această categorie de jucării. ci şi pentru jocul în sine. acesta trebuie să întrunească şi unele cerinţe ca: accesibilitate. Materialele didactice trebuie să fie de dimensiuni mai mari pentru a fi bine perceput de copii. proporţionat ca mărime şi corespunzător din punct de vedere al coloritului. la precizarea unor cunoştinţe ale copiilor. –săculeţul”fermecat”. astfel încât să trezească nu numai interesul pentru material. mărime. obiecte de uz individual. materiale care contribuie prin culoare. lăţime. cu diverse truse de obiecte: veselă. jucării în miniatură. iar cel distributiv trebuie să aibă dimensiuni mai mici. aspect estetic.Astfel de jucării sunt: -păpuşi cu trusa lor de îmbrăcăminte pentru toate anotimpurile şi din materiale de diferite culori. -diferite mijloace de locomoţie. grosime. Indiferent de provenienţa materialului didactic folosit în cadrul jocului didactic. Sunt jocuri didactice care presupun folosirea unor materiale ca deşeuri. greoaie din punct de vedere al compoziţiei. În afară de grija pe care trebuie să o aibă în selecţionarea sau confecţionarea materialului didactic necesar desfăşurării jocului didactic. etc. -casa păpuşii –cu mobilierul necesar. Pregătirea copiilor pentru un joc didactic se poate face în cadrul activităţilor alese de dimineaţă sau prin exerciţii cu material intuitiv.Reuşita unui joc didactic depinde organizarea jocului care presupune un complex de . este bine a se găsi şi soluţii interesante de prezentare a acestuia. -animale domestice şi sălbatice din material plastic. deoarece ar împiedeca copiii să rezolve corect sarcina didactică. nu trebuie să fie încărcate. obiecte mărunte.

. imaginaţia sunt stimulate intens prin jocurile care pun în faţa copiilor sarcina de a compune o ghicitoare.măsuri:înţelegerea esenţei jocului. Marea parte a jocurilor didactice cuprind valoroase exerciţii senzoriale.deoarece acesta poate fi practicat în diferite momente ale zilei. Jocul didactic este creat de adulţi. prin jocul didactic „Cu ce construim „de la aceeaşi grupă se reactualizează denumirile uneltelor şi materialelor folosite la construcţia unei case. de a plăsmui o poveste. Sfera de utilizare a jocului didactic este foarte largă . Jocul didactic se poate desfăşura atât sub conducerea directă a educatoarei cu întreaga grupă.El are o largă contribuţie mai cu seamă în stimularea şi dezvoltarea tuturor proceselor psihice.”Cine face?’ contribuie la dezvoltarea sensibilităţii auditive şi în mod special a auzului fonematic. putând fi extins chiar şi în viaţa de familie a copilului. influenţând în mod nemijlocit activitatea tuturor analizatorilor. cât şi atunci când este repetat de copii. specificul lui constând în faptul că rezolvă prin conţinutul lui o mare parte din problemele educaţiei intelectuale. la iniţiativa unuia dintre ei sau la sugestia educatoarei. Jocurile didactice ca “Spune cum face”. slab dezvoltat la preşcolarul mic. sistematizând şi verificând cunoştinţele. se reactualizează noţiunile de formă.etc. Spiritul cerator. Valoarea jocului didactic nu se restrânge însă numai la atât. consolidând. prin jocul didactic “Găseşte aceeaşi culoare “ de la grupa mare se precizează şi se verifică denumirea diferitelor culori învăţate anterior.Jocul “ Ce a gasit ursuletul?” contribuie la dezvoltarea sensibilităţii vizuale şi tactile. se activizează unele cuvinte care denumesc jucării. De exemplu.pregătirea copiilor pentru activitate.planificarea lui judicioasă.

ci o formă de joc închegată. Prin atingerea unui asemenea scop. pe baza unor reguli. Nu trebuie perceput jocul ca o activitate neserioasa. Este necesara dezvoltarea laturii ludice a personalitatii pentru a pute privi solutiile cu fantezie si inventivitate.FORMA DE ACTIVITATE INSTRUCTIV-EDUCATIVA 2. se restabileste echilibrul vietii psihice si se stimuleaza functionalitatea de ansamblu a cesteia. Scopul jocului este actiunea insasi.Prin jocul didactic nu trebuie să înţelegem simpla alăturare a unor acţiuni ludice cu acţiuni instructive. munca si creatie este una dintre activitatile umane fundamentale. . motivele jocului conducând la rezolvarea sarcinilor didactice. Astfel jocul il introduce pe cel care-l practica in specificitatea lumii imaginare create de jucatorul respectiv. sau desfăşurarea lor prin alternare. prin care actioneaza si scoate la lumina sentimente si idei interiorizate. dar continua in toate mediile sociale in care se formeaza. Normele didactice impun respectarea principiului adaptarii continuturilor invatarii la particularitatile de varsta ale celui educat. S-a constatat ca efortul depus de copil in joc este la fel cu cel depus de adult in munca. Jocul alaturi de invatare. dar nu trebuie sa lipseasca de-a lungul intregii vieti. o apropie. capabila sa-i satisfaca jucatorului imediat dorintele sau aspiratiile proprii. lipsita de importanta deoarece pentru copil jocul este o activitate dominanta prin care el construieste lumea. o analizeaza si cauta sa o inteleaga. Jocul este prezent in mediul institutional al gradinitei. Schiller) Jocul este forma de activitate dominanta in copilarie. Jocul este o activitate constientizata de copil si tratata ca atare neputand sa o confunde cu celelalte activitati umane. unitară în care aceste elemente sunt structurate organic. JOCUL .1 DEFINIREA SI CARACTERIZAREA JOCULUI "Omul este un om intreg numai atunci cand se joaca" (Fr.

factor hotarator in viata copilului prescolar. avand functia de mare si complexa scoala a vietii" Jocul este o scoala deschisa. rabdarea. Jocul are o semnificatie functionala esentiala si nu este un simplu amuzament. creativitatea. Astfel psihologul Ursula Schiopu considera faptul ca "jocul stimuleaza cresterea capacitatii de a trai din plin cu pasiune fiecare moment. cinstea. curajul. Prin joc. isi amplifica posibilitatile memoriei. Este suficient sa amintim concentrarea copilului prins in joc. Este forma specifica in care copilul isi asimileaza munca si se dezvolta. fie aportul jocului in procesul educatiei. cum ar fi: activitate specific umana. stapanirea de sine. Prin joc copiii isi dezvolta perceptiile. fie pozitia jocului in raport didactic cu celelalte forme de activitate specifice omului. perseverenta. responsabilitatea. actionand constient si liber in lumea imaginara ce si-o crease. este o activitate prin care continutul. Se apreciaza chiar ca jocul indeplineste in viata copilului de 3-7 ani acelasi rol ca munca la adulti. El formeaza. prin care omul isi satisface nevoile imediat.Jocul este o activitatea specific umana. Pentru a intelege specificul jocului ca forma de activitate instructiveducativa. necesara si indispensabila procesului educatiei. dezvolta si restructureaza intr 949b14j eaga viata psihica a copilului. Este una dintre variatele activitati desfasurate de om. dupa propriile dorinte. activitate dominanta la varsta prescolara. isi formeaza insusirile vointei. Este determinat de . dominata in copilarie. organizand tensiunea proprie actiunilor cu finalitate realizata. fiind in stransa legatura cu acestea. Jocul este o forma de activitate bine gandita. Jocul este o activitate specific umana pentru ca numai oamenii il practica in adevaratul sens al cuvantului. Tot prin joc sunt modelate trasaturile de personalitate:respectul fata de altii. trebuie sa cunoastem si celelalte sensuri ce i se atribuie jocului. viitorul este anticipat si pregatit. precum si gravitatea cu care el urmareste respectarea unor reguli sau lupta in care se angajeaza pentru a castiga. reprezentarile. cu un program tot atat de bogat precum este viata. forma si functionalitatea sa specifica nu se confunda cu nici o alta forma de activitate instructiv-educativa. Aceste sensuri indica. Copiii se joaca pentru a se juca. motiv pentru care nu poate fi suplinita si nici nu este in masura sa suplineasca pe una din ele.

IMPORTANTA SI FUNCTIILE JOCULUI Sub influenta jocului se formeaza. Pentru copil. are rol hotarator in evolutia copilului. d) intre dorinta de joc si pregatirea prealabila necesara. prin crearea si rezolvarea progresiva a diverse feluri de contradictii: a) intre libertatea de actiune si conformarea la schema de joc.activitate dominanta la varsta prescolara . se dezvolta si se restructureaza intr 949b14j eaga activitate psihica a copilului. Jocul este elementul care face trecerea de la gradinita la scoala sa nu fie perceputa de fiinta umana ca un "soc" ci ca o continuare fireasca a activitatilor desfasurate in cadrul gradinitei numai cu un grad de dificultate mai ridicat. permitandu-i acestuia sa patrunda in realitatea pe care o cunoaste activ. b) intre invitatie si initiativa. in consecinta. Modul serios si pasiunea cu care se joaca copiii constituie indicatori ai dezvoltarii si perfectionarii proceselor de cunoastere. dupa cum afirma Claparede "jocul este munca. 2. dar in acelasi timp este puternic implicat in acestea. includ elemente de joc si in acelasi timp jocul este purtatorul unor importante elemente psihologice de esenta neludica ale celorlalte activitati specific umane. Jocul . munca. evidentiaza J. fapt demonstrat de modul in care polarizeaza asupra celorlalte activitati din viata copilului.celelalte activitati . c) intre repetitie si variabilitate. .2. favorizand trecerea sa pe o treapta superioara de dezvoltare. sporindu-ti totodata intregul potential de care dispune. munca. e) intre ceea ce este partial cunoscut si ceea ce se cunoaste bine. jocul reprezinta o forta cu caracter propulsor in procesul dezvoltarii copilului. Bivolaru). poate sa actioneze". Aceasta idee este sustinuta si de rolul pe care-l are pe planul dezvoltarii copilului. dar si de durata si ponderea sa. Chateau. fundamentala la varsta prescolaritatii. aproape orice activitate este joc sau. Invatarea. este datoria. spiridus ce preface zilele in sarbatoare si viata in minune" (S. Prin joc se dezvolta personalitatea copilului. Activitate dominanta. este binele. La varsta prescolara jocul este o activitate cu caracter dominant.invatarea. "Copilul traieste in lumina fericita a jocului. este idealul vietiieste singura atmosfera in care fiinta sa psihologica poate sa respire si. creatia.

Este suficient sa privesti copiii in timpul jocului pentru a-ti face o impresie referitoare la conduita acestora si la particularitatile lor psihologice. iar "moralitatea ludica" contribuie la geneza comportamentului socio-moral. spatiu. Putem afirma ca. Tot jocul este un mijloc eficient si suficient pentru realizarea sarcinilor educatiei morale a copilului. cu semnificatii multiple pentru evolutia ulterioara. clar. spiritului de independenta. Jocul contribuie la dezvoltarea intelectuala a copiilor. marime. disciplinei constiente. la asimilarea unor elemente de disciplina in ansamblul expresiilor comportamentale ale copiilor. h) intre emotiile dictate de rolul indeplinit si emotia pozitiva provocata de participarea la joc. timp. Cu cat un prescolar este mai dezvoltat din punct de vedere psihologic. se remarca a fi un veritabil creator si initiator de actiuni. la educarea spiritului de observatie. inventivitatea si capacitatea de a gasi strategiile cele mai nimerite pentru reusita actiunii odata cu corelarea cu partenerii de joc. iar ceilalti exprima mai mascat trasaturile lor interne. dezinvolt. Unii copii se exprima deschis. mai bine si mai frumos. cu atat se joaca mai mult. la varsta prescolaritatii. jocul ofera cadrul pentru efort si depasire a unor obstacole. a fortelor sale. g) intre operarea cu obiecte reale si efectuarea de actiuni simbolice. Primii sunt mai usor de cunoscut deoarece manifestarile lor sunt spontane. autocontrolului. in timp ce altii sunt mai retinuti. Valorificand disponibilitatile interne.f) intre absenta vreunui rezultat material util si bucuria jocului. mai putin activi. denota arta interogarii in colectivitate si in viata sociala. a gandirii si nu in ultimul rand la dezvoltarea limbajului. a imaginatiei creatoare. Important este ca jocul le ofera copiilor posibilitatea dezvaluirii naturii autentice a copilului. la formarea perceptiilor de forma. precum si a multor altor calitati de vointa si trasaturi de . observandu-se o ultima cerinta spre afirmare. jocurile satisfac o anumita cerinta implacabila care il stimuleaza pe copil la o activitate permanenta. perseverentei. jocul propulseaza copilul pe traiectoria progresului in dezvoltarea sa. contribuind la dezvoltarea stapanirii de sine. Solutiile adoptate in joc. Se poate afirma ca.

ca pe un adevarat fundament. Jocul ii permite individului sa-si realizeze "eu-l". Este bine cunoscut ca acel copil care nu se joaca ramane sarac din punct de vedere cognitiv. Toate aceste efecte educative se sprijina. sa-si manifeste personalitatea. atunci cand nu o face prin alte activitati. realizandu-se o absorbtie uriasa de experienta si traire de viata. dar si structura experientei si a mediului de cultura. In concluzie. Valoarea jocului se observa si in dezvoltarea sociabilitatii. cu efecte benefice pe planul dezvoltarii. in corectarea unor abateri sesizate in comportamentul unor copii. in scopul satisfacerii trebuintelor proprii si odata formate acestea permit ca jocul sa devina mai complex cu o valoare formativa sporita. in formarea atitudinii pozitive fata de munca. jocul determina o stare de veselie. conturarea de aspiratii. se creeaza posibilitati multiple de dezvoltare armonioasa a organismului. linia interesului sau major. sa urmeze. Prin jocurile de miscare se realizeaza numeroase din sarcinile educatiei fizice. Jocul isi are importanta sa in formarea colectivului de copii. Analiza jocului pune in evidenta (oglindeste) statutul mintal. Participand la joc. se poate spune ca prin joc are loc o larga expansiune a personalitatii copilului. dar si a sinelui in raport cu viata si ipostazele ei fericite. de interiorizare si de creatie.caracter. Jocul raspunde trebuintei de creatie a personalitatii. al intregii dezvoltari a personalitatii. a spiritului de colectivitate. . afectiv. asupra personalitatii lui. cel afectiv. In plus. dar mai ales prin cele de miscare. cel de sanatate al copilului. pe influenta pe care jocul o exercita asupra dezvoltarii psihice a copilului. pentru un moment. a relatiilor reciproce intre copii. de buna dispozitie. Prin toate jocurile. in formarea spiritului de independenta. Prin joc copilul dobandeste deprinderi de autoservire. prescolarul este initiat in tainele frumosului si invata sa-l creeze. realizandu-se astfel si sarcini de educatie estetice. dorinte care se manifesta direct in conduita si reprezinta latura proiectiva a personalitatii.

modeleaza dimensiunile etice ale conduitei. functia de socializare. Functiile esentiale ale jocului sunt urmatoarele:  functia de cunoastere care se exprima in asimilarea practica si mentala a caracteristicilor lumii si vietii. de a se afirma si de a-si face datoria. Piaget stabileste urmatoarele functii ale jocului: 1. promptitudinea. 2. de dreptate. s.  functia de exercitare complexa. constand in acomodarea copilului la ceilalti. J. secundare si marginale. . de la trebuintele cognitive de explorare a mediului la cele de valorificare a potentialului de care dispune. a educatiei. 3. de a avea o pozitie in grup. trasaturile de caracter (perseverenta. Jocul educa atentia. spiritul de competitie. a imaginatiei. functia de extindere a "eu-lui". functia de adoptare realizata pe cele doua coordonate: asimilarea realului la "eu" si acomodarea. proprii copiilor mici. Diferite studii si observatii efectuate asupra jocului au evidentiat faptul ca acesta indeplineste multiple functii. Psihologul Ursula Schiopu in lucrarea "Probleme psihologice ale jocului si distractiilor" stabileste functiile jocului precizand ca acestea se pot grupa in functii esentiale. Aceasta apare ca functie principala in jocurile de miscare. 4. In perioada copilariei si tineretii este o functie principala. spiritul de ordine). de a indeplini o functie. stimulativa a miscarilor (pusa in evidenta mai ales de Gross si Carr) concretizata in contributia activa pe care jocul o are la cresterea si dezvoltarea complexa. jocul face apel la optimismul specific varstei. a gesturilor. de satisfacere a multiplelor trebuinte ale copilului.  functia formativ-educativa exprimata in faptul ca jocul constituie o scoala a energiei. la dorinta copilului de a avea un rol. de competitie si ca functie secundara in jocurile simple de manuire. sociabilitatea. functia catarctica. de la trebuintele perceptive si motorii la cele de autoexprimare in plan comportamental. devenind ulterior marginala. abilitatile si capacitatile fizice. transformarea "eu-lui" in functie de modelele exterioare.Ca scoala a vietii sociale. de descarcare energetica si rezolvare a conflictelor. jocurile sportive. trasaturi legate de atitudinea fata de colectiv (corectitudinea. a conduitei.a). asimilarea relatiilor cu cei din jur la propriul "eu".

prezenta in etapa inteligentei senzorio-motorii si consta in repetarea unei activitati insusite anterior pe alte cai pentru placerea activitatii.  functia distractiva. astfel.3. Bucuresti 1999. In lucrarea "Probleme ale adaptarii scolare .  functia catarctica si proiectiva.  jocuri tehnice (productive) care solicita fondul de reprezentari. de grup scolar). 2. industriale. s.   jocuri care exerseaza relatiile sociale (de familie.forma cea mai elementara a jocului. cu toate acestea.a. scoala).  Ca functie marginala este precizata functia terapeutica ce se manifesta cu succes in cazuri maladive. Piaget abordeaza evolutia jocului la copil si realizeaza o interesanta clasificare a jocurilor. motorii. autoarea. cum ar fi: continutul.)  J. arte plastice. muzica.ghid pentru perfectionarea activitatii educatoarelor si invatatorilor". date fiind perspectiva din care au fost investigate si criteriile diferite care au stat la baza diferentierii jocurilor. motricitatea si care dezvaluie medii de viata (agricole. s. intelectuale). Elvira Cretu realizeaza urmatoarea clasificare a jocurilor:  jocuri in care sunt solicitate functiile psihofiziologice (senzoriale. Editura All. forma. S-a operat. materialele folosite.a. jocuri artistice (desen. . Printre functiile secundare ale jocului se inscriu urmatoarele:  functia de echilibru si tonificare prin caracterul activ si compensator pe care-l intretine jocul fata de activitatile cu caracter tensional. CLASIFICAREA JOCURILOR Clasificarea jocurilor a constituit si constituie in continuare o preocupare pentru multi specialisti. mestesugaresti. sarcina urmarita cu prioritate. concludenta pentru buna intelegere a functiilor sale:  jocul exercitiu . nu s-a ajuns la o clasificare unanim acceptata. memoria. cu criterii multiple de clasificare.

 jocurile cu rol si subiect in care copilul isi asuma o functie sociala anume pe care o realizeaza prin actiunile sale. dramatizarile.  jocul de constructie care se dezvolta pe baza jocului simbolic dupa varsta de 5-6 ani. care reprezinta de fapt o functie sociala generalizata a adultului. jocurile didactice. in cadrul lor copilul subordoneazaunei ordini fixe si raporturi intre participanti. realizeaza autoarele lucrarii "Activitati de joc si recreativ-distractie. Manual pentru scolile normale". jocul simbolic (de imaginatie) indeplineste in cea mai mare masura functia de adaptare. Leontiev . Are un rol deosebit in socializarea copilului.N. Clasificare mai complexa si mai nuantata. au un mare rol in structurarea personalitatii si in socializarea copilului. creatii inteligente Clasificare a jocurilor realizeaza si A. stabilind urmatoarele tipuri:  jocurile cu rol in care prim plan apare rolul asumat de copil. Acestea pregatesc invatarea. incep sa substituie procesul de joc cu invatarea. includ o anumita sarcina. Permite asimilarea realului la "eu-l" copilului fara constrangeri si sanctiuni. . Jocurile de constructie apar ca jocuri integrate in simbolismul ludic pentru ca mai tarziu sa devina autentice adaptari. rezolvari de probleme. asigura retrairea unor realitati transformate dupa propriile trebuinte. luand in considerare mai multe criterii ce opereaza succesiv.  jocurile de tranzitie spre activitatea de invatare ("jocurile de granita"). deoarece realizeaza intelegerea reciproca prin intermediul cuvantului si disciplinei. Din aceasta categorie fac parte: jocurile distractive. jocurile sportive.  jocul cu reguli apare in stadiul gandirii preoperatorii (2-7 ani).  jocurile cu reguli care apar mai tarziu.

."Activitati de joc si recreativ-distractive.Ele impart jocurile in doua mari categorii dupa schema de mai jos: (Barbu H.. Manual pentru scolile normale". Edit... Popescu E. Bucuresti 1993) . Didactica si Pedagogica. Serban F.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful