TIPOLOGIA JOCURILOR DIN GRĂDINIŢA DE COPII

Educatoare:Cornescu Alina Oana

Varietatea foarte mare a jocurilor cât şi optica curentelor şi a scolilor care au dezbătut natura ludică,a dus la o mare diversitate de clasificări a jocurilor,mai simple sau mai complexe,după un criteriu sau după mai multe,având la bază scheme de sondaj longitudinal sau transversal.Cu toate acestea,nici până astăzi nu s-a ajuns la o clasificare standard,datorită abordărilor deosebite şi mai ales criteriilor diferite folosite pentru diferenţierea lor. Decrat împarte jocurile în: -jocuri ereditare-de luptă,de vânătoare,de urmărire; -jocuri de imitaţie-jocuri cu arc,cu prăştii, -jocuri de imaginaţie-în care se mimează şi se metamorfozează funcţii,obiecte. Jean Piaget grupează jocurile în trei categorii. -jocuri-exerciţiu; -jocuri simbolice; -jocuri cu reguli. Sub o formă sau alta jocul se regăseşte la copiii tuturor popoarelor din cele mai vechi timpuri.H.Wallon consideră jocul ca o activitate prin care acţionând asupra obiectelor şi fiinţelor din jur,copiii cunosc treptat lumea,îşi

satisfac nevoia de mişcare şi de înţelegere,au încredere în forţele proprii şi se definesc pe sine ca personalitate. Spre exemplificare eu am optat pentru o clasificare ce are drept criteriu aspectul formativ al jocurilor asupra dezvoltării psihice a copilului ,vizând şi dezvoltarea intelectuală a acestora pe de o parte,iar pe de altă parte,vizând dezvoltarea morală,estetică şi fizică a copiilor. Astfel am diferenţiat: -jocuri de creaţie sau jocuri simbolice; -jocuri de mişcare; -jocuri didactice; Jocurile de creaţie sau simbolice În această categorie sunt incluse acele jocuri prin care copilul şi formulează regulile jocului.Copiii folosindu-se de anumite obiecte sau jucării sau prin intermediul gesturilor şi cuvintelor,redau un aspect al realităţii.După vârsta de 4 ani jocurile simbolice se transformă în joc cu reguli. J. Piaget considera că jocul simbolic realizează un echilibru afectiv raportat la complexitatea stimulilor,a cerinţelor şi a regulilor lumii înconjurătoare.Chiar dacă reprezintă o trăire interioară a realităţilor descoperite de către fiecare copil în parte şi chiar intervenţia adultului nu schimbă conţinutul acestuia,jocul are o forţă polivalentă pentru formarea întregii personalităţi. În jocurile de creaţie,esenţa o constituie însuşi procesul de creaţie ca urmare a reflectării realităţii în care copilul trăieşte.Prin jocurile de creaţie copilul redă impresiile proprii despre realitatea înconjurătoare şi putem astfel descifra în jocurile lui calitatea şi intensitatea trăirilor.Jucând diferite

”De-a vânzătorul”.”Carnavalul poveştilor”.Jocurile de construcţie implică acţiunea de construire. Jocurile de creaţie se desfăşoară sub două forme: -jocuri cu rol.”Turtiţa”. etc Jocurile de construcţie sunt des întâlnite în grădiniţă şi prezintă o mare atractivitate pentru copii.pot să redea cu ajutorul lor configuraţia aproximativă a unor modele reale sau pot să realizeze îmbinări fanteziste.”De-a capra cu trei iezi”.reale sau imaginare. -dramatizăririle:”Coliba iepuraşului”. deci prezintă elemente evidente de construcţie asemănătoare muncii..în care copiii îndeplinesc anumite roluri sociale. .”Căsuţa din oală”. Jocurile de construcţie se restrâng la reflectarea obiectelor din mediul înconjurător.”Greierele şi furnica”. ei putând să elaboreze o construcţie absolut nouă sau să construiască un obiect prezentat anterior.etc.copilul redă modele de conduită pe care şi le-a asimilat în propria comportare.”Fata babei şi fata moşneagului”.în care copiii având la îndemână materiale speciale din lemn.mase plastice. -jocuri de construcţie.metal.roluri.Aceste jocuri se desfăşoară în jurul unor teme propuse de educatoare sau au teme alese de copii. Jocurile cu rol pot fi: -cu subiecte din viaţa cotidiană:”De-a grădiniţa”. etc.”De-a familia”. dar şi unele cunoştinţe şi abilităţi tehnice.”De-a gospodinele”. -cu subiecte din poveşti: „De-a Scufiţa Roşie”.”Cenuşăreasa”.

materiale din material mărunt: seminţe.lungimea lăţimea.animale. poduri şi ajung la orăşele.învăţând să clasifice sau să sorteze.iar bucuria lor este cu atât mai mare cu cât ştiu că sunt făcute de ei.cu material din natură copiii pot confecţiona păsări. submarine. Preşcolarii îşi pot construi singuri jucăriile necesare în desfăşurarea unui joc.dimensiunile.Imaginaţia lor creatoare este în plină ascensiune. roboţi. parcuri.Cuburile se numără printre materialele ce dau copiilor mari satisfacţii.Cuburile dau copilului un puternic sentiment de împlinire şi de control.Cu aceste jucării ei se joacă .În activitatea cu cuburile. avione.Materialele folosite în aceste jocuri sunt forme geometrice de lemn. scoici.copilul poate înţelege mai uşor conceptele de echilibru.obiecte de mobilă sau veselă. pieţe. copiii au construit singuri garajul şi parcarea.Studiază cuburile şi le .volum.în faţa cărora . Jocurile de construcţie ale preşcolarilor au o întindere tematică remarcabilă pe măsură ce copiii înaintează în vârstă.spaţiu. străzi.Ele îi pot oferi o modalitate de relaţionare cu mediul.în viaţa reală.mărimea.d. De asemenea.Copilul poate compara asemănările şi diferenţele. case. iar pentru jocul „De-a vânzătorul” şi-au construit magazinul cu rafturile pe care se află marfa. Ei pornesc de la a construi turnuri. tuneluri.a. palate.Pentru desfăşurarea jocului cu subiect din viaţa cotidiană” De-a şoferii”.într-un efort de cooperare. frunze. rachete. ei realizând construcţii tot mai îndrăzneţe şi mai complexe. în special cu structurile mari.suprafaţă.greutatea.grosimea.el se vede mic de tot.Prin intermediul cuburilor copilul află proprietăţi precum felul şi materialului.ori le poate împărţi cu unul sau mai mulţi parteneri de joacă.Cu ele un copil se poate juca singur şi totuşi să se găsească în apropierea celorlalţi de vârsta sa.ş.m.

prin formularea de comenzi şi prin spiritul de competiţie pe care le cuprind. apropiindu-se de primele prin trăiri afective puternice pe care le generează şi cele sportive prin regulile bine fixate.În activităţile de construcţie. bazându-se pe diferite mişcări şi reguli.adverbe (sus.gros.peste.în funcţie de regulile lor în: .adjective (lung.mai mare sau mai mic sau egal.în spate).jos.Jocul este un stimul important în cultivarea receptivităţii şi sensibilităţii.limbajul şi acţiunea fuzionează.moale. Regulile jocurilor de mişcare sunt prezentate copiilor înainte de începerea activităţii. Copiii trebuie încurajaţi să vorbească despre construcţiile lor pe măsură ce le ridică.de imaginaţie şi elaborare.scurt.El sporeşte vigoarea acţională. ele nu trebuie să-i încătuşeze.înalt.ascuţit drept.curb) şi substantive (nume date construcţiilor de cuburi.Vocabularul creşte şi se flexibilizează pe măsură ce copiii învaţă să utilizeze prepoziţii.Cu toate că aceste sunt obligatorii pentru toţi copiii.măsoară ca să vadă care este mai lung şi care este mai scurt.dinamismul său şi nevoia de activitate şi explorare a noului. să-i ducă la limitarea iniţiativei şi a plăcerii de a se juca. Jocurile de mişcare Aceste jocuri satisfac în cea mai mare măsură nevoia de mişcare a copiilor.nume de figuri geometrice) În toate jocurile de construcţie iniţiativa şi fantezia creatoare a fiecărui copil sunt indispensabile în atingerea scopurilor propuse.sub.Aceste reguli pot fi grupate.a mobilităţii activităţii psihice. Acest tip de joc ocupă o poziţie intermediară între cele de creaţie şi sportive.Regulile prescriu copilului normele de comportare în timpul jocului.Trebuie ca regula să decurgă din însuşi conţinutul intern al jocului.nume ale obiectelor folosite în jocul cu cuburi.

în care mişcările şi regulile se îmbină cu un conţinut imaginativ:întruchiparea personajelor şi a acţiunilor acestora.”Ciuprecuţa”.”Cine aruncă mai departe” Jocurile didactice Jocul didactic stă la baza conceperii întregii activităţi instructiv – educative din grădiniţă.de a sări.”Nimerşte la ţintă”.”Lupul şi vânătorii’.’Bate vântul frunzele”. -reguli care disciplinează comportarea copiilor.El este conceput ca un mijloc de instruire şi de educare a copiilor.ca procedeu metodic de realizare optimă a sarcinilor pe care şi le .în sensul că îi opresc pe copii de la anumite mişcări şi acţiuni în joc.putem distinge următoarele categorii de jocuri de mişcare: -jocuri de mişcare cu subiect.Ex.Textul cântecului şi ritmul acestuia îl ajută pe copil să execute mişcările ce trebuie făcute în mod corect.etc -jocuri hazlii care îi atrag pe copii prin umorul şi simplitatea acţiunii. -reguli care îndeplinesc funcţii frenatorii.ex:”Cine l-a strigat pe ursuleţ”.în horă.în care mişcările sunt însoţite de texte şi de cântece. Jocurile fără subiect se întemeiază pe îndeplinirea unor cerinţe.-reguli care precizează grupările şi acţiunile copiilor.pe respectarea anumitor reguli.de a se întrece în viteză.rolul activ avându-l unul sau mai mulţi copii.le formează dibăcia de a arunca.Ex:”Gâştele şi vulpea”.Acestea se se desfăşoară în cerc.”Rândunică mută-ţi cuibul”.etc.”Fluierul”. -jocuri cu text şi cânt.’Vrăbiile şi pisica”.Ex. Jocurile de mişcare.sunt extrem de variate.Ele îi entrenează pe copii în exersarea mişcărilor şi pentru înfrângerea obstacolelor.prin conţinutul lor.”Găseşte şi taci”.La baza acestor jocuri stau diferite mişcări executate cu diferite obiecte:mingea sau cercul.Astfel .”Bat din palme”.

Jocul este principala formă de activitate în grădiniţa de copii.ce facilitează atingerea scopului formativ-educativ.propune procesul de învăţământ şi ca formă de cunoaştere şi de dezvoltare a capacităţilor psihofizice pe toate planurile.nimic nu este mai improriu decât starea de apatie şi nemişcare.trebuie să rămână totuşi joc.fără ca spontaneitatea copilului să fie stingherită.Este tipul de joc prin care educatorul .Jocul este tot atât de necesar dezvoltării copilului ca şi lumina soarelui. În cadrul literaturii de specialitate. Jocul didactic îmbină în mod armonios elementul instructiv şi educativ cu elementul distractiv.priceperi sau deprinderi.de surpriză.de comunicare reciprocă între copii.Jocul didactic are drept scop instruirea copiilor într-un domeniu de cunoaştere.jocul didactic este desemnat ca fiind cel mai eficient mijloc de instruire şi educare.Pentru un copil sănătos. Jocul didactic rămâne joc didactic doar dacă conţine elemente de aşteptare.Jocul didactic nu trebuie să fie un simplu exerciţiu.Jocul copilului trebuie îndrumat de către adult .Valoarea practică a jocului didactic constă în faptul că în procesul desfăşurării lui copilul are posibilitatea de a-şi aplica cunoştinţele.dar şi sporirea interesului pentru activitatea respectivă prin folosirea unor elemente distractive.activitatea pe care o desfăşoară copilul trebuie să trezească dorinţa vie de a se juca. Jocul didactic îmbină într-un mod armonios atât sarcini specifice jocului cu sarcini şi funcţii specifice învăţării.chiar dacă exerciţiul apare ca element constructiv. Îmbinarea în jocul didactic a elementului distractiv cu cel instructiv duce la apariţia unor stări emotive complexe.fiind folosit pentru a forma sau consolida anumite cunoştinţe.care stimulează şi intensifică procesele de reflectare directă şi mijlocită a realităţii şi de fixare a cunoştinţelor.

-alimente. -mijloace de transport.sarcina acţiunile intelectuală). -jucării.Conţinutul jocului. -plante. -animale. -obiecte de îmbrăcăminte.mişcare.etc ) conferă jocului didactic un caracter specific.surpriză. referitoare la culori.precizează îmbogăţeşte sfera didactică(problema şi de verifică cunoştinţele regulile şi predate copiilor. -activitate în familie şi în societate. -fenomene ale naturii. -Natura-anotimpuri. -profesii. -comportamente.Există totuşi şi unele jocuri care permit achiziţionarea de noi cunoştinţe.etc.înlesnind rezolvarea problemelor puse în joc. joc(ghicire.în grade diferite.relaţii .în funcţie de acestea jocul având menirea de a le consolida şi verifica. Conţinutul jocului didactic are tematică diferită: -Omul şi viaţa socială-înfăţişare(corpul omenesc).cunoştinţe dimensionale.consolidează. -Limbajul(jocuri de exersare a vorbirii) -aspect fonetic.la orientarea în spaţiu şi timp. -lexic.le de cunoştinţe.în majoritate asimilate anterior. Conţinutul jocului didactic reprezintă cunoştinţele. -obiecte de toaletă.

După conţinut: .D-uri. 2. 3. cu material ajutător-diferite obiecte şi jucării cu rol auxiliar. b. -dezvoltarea sensibilităţii auditive. -devoltarea sensibilităţii gustativolfactive. lexical-semantice şi gramaticale ale limbii materne. . . După prezenţa sau absenţa materialului didactic: . c.jocuri didactice pentru însuşirea normelor de comportare civilizată.jocuri de masă. . . -Exersarea capacităţilor şi proceselor psihice-atenţie.C. cu material didactic-jetoane. cu material suport-imagini.jocuri didactice matematice.-structură gramaticală. Clasificarea jocurilor didactice se poate face după cum urmează: a.jucării.cuburi.etc.După scopul urmărit: 1. .jocuri didactice pentru educarea limbajului.jocuri didactice pentru cunoaşterea mediului înconjurător. -memorie. -gândire.jocuri didactice orale. -dezvoltarea sensibilităţii tactilekinestezice. cuprinde aspecte fonetice. .jocuri senzoriale pentru-dezvotarea sensibilităţii vizuale.diafilme.jocuri didactice cu material ajutător: 1.jocuri didactice pentru însuşirea unor norme de circulaţie rutieră.diapozitivr.

educatoarea îşi propune să îmbogăţească conţinutul unor jocuri didactice de educarea vorbirii descrise în literatura de specialitate şi să creeze unele variante noi .2.menite să contribuie la optimizarea sarcinilor şi a obiectivelor programei. . care pot fi luate în acest sens. .de atenţie şi orientare spaţială.de realizare a comparaţiei mentale.jocuri intelectuale-de stimulare a comunicării orale: .Dintre măsurile prealabile.în special la grupa mare şi pregătitoare.de exersare a pronunţiei corecte. .de realizare a abstractizării şi generalizării.de analiză şi sinteză mentală. şi anume: -crearea unei atmosfere de lucru antrenante din partea educatoarei. amintesc pe cele mai importante.se poate conferi experienţă sporită jocului didactic de educarea limbajului şi exersare a vorbirii. .pentru dezvoltarea perspicacităţii.Obiectivele educării limbajului şi a comunicării orale se realizează la un nivel optim prin variante de jocuri didactice concepute sau adaptate scopului urmărit. Jocul didactic trebuie pregătit din vreme şi cu multă atenţie. în special a limbajului acestuia. . .de la cunoaşterea cerinţelor învăţământului primar şi a posibilităţilor de adaptare la fiecare dintre aceste cerinţe .dacă se folosesc metodele activparticipative. .pentru dezvoltarea proceselor de inhibiţie voluntară şi a autocontrolului Pornindu-se de la cunoaşterea dezvolării psihofizice a copilului preşcolar.pentru dezvoltarea imaginaţiei. pentru a asigura condiţiile bunei lui desfăşurări.la valorificarea potenţelor intelectuale ale copiilor. .Deseori.

El trebuie să fie clar şi precis.Sarcina didactică se obiectivează pentru copii sub forma unor probleme pe care ei le vor rezolva în mod independent sau în echipe. pentru a asigura desfăşurarea corectă a activităţii.Problemele trebuie să fie accesibile copiilor şi în acelaşi timp să le solicite eforturi şi investigaţii noi. -stabilirea precisă a regulilor. Scopul didactic al jocului reprezintă o finalitate educativă şi se formulează prin raportarea la obiectivele specifice.-conceperea jocului didactic astfel încât să corespundă particularităţilor de vîrstă ale copiilor. Sarcina didactică este formulată în funcţie de conţinutul activităţii şi de nivelul de cunoştinţe al copiilor. structurat în forme variate. . -prezentarea cunoştinţelor în succesiune gradată. -stabilirea unor sarcini cu grad diferit de dificultate.situaţii. -îmbinarea corectă a activităţilor concret-operatorii cu cele abstracte. jocul didactic are o serie de caracteristici prin care se deosebeşte de celelalte forme de organizare a activităţilor comune. prin cooperare. vizând esenţialul. . să le deştepte şi să le menţină viu interesul. -asigurarea unui conţinut bogat. Indiferent de etapa de vârstă la care este utilizat. -prezentarea sarcinii de rezolvat într-un mod accesibil copiilor.aprobarea în joc a unor cazuri.probleme similare celor întâlnite în viaţa practică. O mare parte din condiţiile de mai sus sunt comune tuturor categoriilor de activităţi obligatorii desfăşurate în grădiniţa de copii.Ea reprezintă modul de instruire în jurul căruia sunt antrenate procesele gândirii.

legume.sunt numeroase şi de natură diferită. cât mai ales gândirea (operaţiile ei. etc. etc. Elementele de joc reprezintă mijloace de realizare a unei sarcini didactice.cum să rezolve problema respectivă şi îndeplinesc în joc o importantă funcţie reglatoare asupra acţiunilor şi relaţiilor reciproce dintre copii. constituind elementele de realizare a sarcinii de învăţare.Prima categorie reglementează repartizarea rolurilor între copii. datorită faptului că sarcinile pe care le au de rezolvat sunt diferite. Alegerea lor se face în funcţie de conţinutul jocului.Sarcinile didactice trebuie să fie astfel concepute încât să reactiveze nu atât memoria reproductivă. deprinderilor pe care le achiziţionează sau se consolidează copiii.Aceste cunoştinţe se referă la plante.Alte reguli arată cum să rezolve problema intelectuală. fie prin experienţa nemijlocită de viaţă. anotimpuri. Conţinutul jocului reprezintă ansamblul cunoştinţelor. de vârsta copiilor. sunt interesante şi atractive.Preşcolarii îşi însuşesc aceste cunoştinţe fie prin activităţile comune. aplauze. capacitatea de asociere.Elementele de joc sunt din cele mai variate: întrecere.Deci jocul apare în forme noi. recompensă. Regulile jocului sunt prestabilite şi obligatorii pentru toţi copiii. flexibilitatea.Rgulile sunt menite să arate copiilor cum să se joace.Ele sunt condiţionate de conţinutul şi sarcinile didactice ale fiecărui joc. animale.altele se referă la . O altă categorie de reguli se referă la succesiunea acţiunilor în joc (ordinea în care trebuie să răspundă copiii când se joacă). fructe. fluiditatea ei). Conţinutul jocului trebuie prezentat într-o manieră accesibilă şi plăcută copiilor. priceperilor. neprevăzute şi de aceea. Jocurile didactice pot avea acelaşi conţinut dar ele dobândesc mereu alt caracter.

În stabilirea regulilor jocului se va ţine seama de principiul gradării şi al accesibilităţii. conţinutul jocului. surpriză. conferă jocului didactic o particularitate specific. fişe. mişcare şi întrecere. jetoane. deoarece rezolvă într-o formă cu totul adecvată vârstei sarcini de instruire complexe. Jocul didactic este o activitate care se deosebeşte prin structura sa specifică de celelalte activităţi cu conţinut asemănător.atât de atractive pentru preşcolari. Jocul didactic este un mijloc valoros de instruire şi educare a copilului de vârstă preşcolară.Acţiunea de joc este latura care face ca rezolvarea sarcinii didactice să fie plăcută şi atractivă pentru copii şi cuprinde momente de aşteptarea.Poate conţine jucării. deosebindu-l de celelalte forme de activitate. ghicire. elementele de joc şi regulile jocului. Acţiunea de joc este componenta prin care se realizează sarcina de joc. procesul de învăţare şi acţiunea şi atmosfera de joc. cartonaşe.comportarea copiilor în joc care le indică ce este şi ce nu este permis în timpul jocului.Eficienţa jocului didactic în raport cu celelalte mijloace de realizare a activităţilor din grădiniţa de copii este cu atât mai mare cu cât realizăm o concordanţă între procesul de cunoaştere a mediului înconjurător. deoarece forma de joc antrenează copilul în stimularea şi exersarea vorbirii în direcţia propusă în cadrul fiecărui joc în .Unitatea deplină dintre sarcina didactică şi acţiunea de joc. Materialul didactic trebuie să fie adecvat conţinutului jocului şi vârstei copiilor. etc. forma distractivă pe care o îmbracă şi o păstrează în mod permanent. Jocul didactic ocupă un loc deosebit de important în dezvoltarea vorbirii copilului preşcolar. medalioane. Unitatea dintre sarcina didactică. caracteristica jocului didactic.

în general.prin colaborare. -formarea percepţiilor despre obiecte şi fenomene. -dezvoltarea spiritului colectiv prin întreţinerea unor relaţii interpersonale corecte între copii.cooperare şi ajutor reciproc. generalizarea.să arate de ce şi în ce măsură acesta se prefigurează ca activitate dominantă în anii copilăriei: . iar în acest sens obiectivele urmărite vor fi: -dezvoltarea gândirii preşcolarilor prin intermediul jocului. -formarea unei atitudini pozitive a copilului în raport cu mediul înconjurător. Jocul didactic are un rol important în dezvoltarea copiilor. comparaţia.autocontrolul.spiritul de independenţă. sinteza. -exersarea imaginaţiei creatoare prin diverse elemente de joc. -exersarea memoriei şi a atenţiei voluntare. Câteva dintre manifestările psihice ale copiilor şi ale oamenilor. a operaţiilor intelectuale: analiza. verificarea şi consolidarea cunoştinţelor despre lumea înconjurătoare.perseverenţa.Eficienţa jocului didactic faţă de alte activităţi frontale dirijate constă în faptul că desfăşurarea lor presupune participarea tuturor copiilor din grupă. depunând acelaşi efort de gândire şi de exprimare.formarea percepţiei spaţiale şi temporale. -exersarea şi activizarea vocabularului copiilor. -educarea unor trăsături morale ca:stăpânirea de sine. fără ca el să conştientizeze acest efort. -educarea spiritului de observaţie.sunt capabile să explice jocul. -asimilarea.parte. clasificarea.

d. copilul se foloseşte de capacitatea de a transfigura realul în imaginar.a. acţiunilor şi faptelor.după activităţile în care au fost predate cunoştinţele respective.insusirea structurii gramaticale).corectarea pronuntiei.cum este şi firesc .răspunzând astfel scopului urmărit prin aceste jocuri.o lume imaginară.În crearea lumii imaginare. Capacitatea de a transfigura realul în imaginar este suficient de perantă la copiii ce depăşesc vârsta de 3 ani.Bunăoară . obiecte şi imaginile lor. cărora le acordă o altă semnificaţie decât cea care le aparţine în exclusivitate. adică cu semne atribuite obiectelor.şi anume precizarea şi activizarea cuvintelor care desemnează diferite jucării. care desemnează altceva decât sunt toate acestea în realitate.Capacitatea copilului de a acţiona în spirit creativ în diferite situaţii concrete de viaţă.Copilul este înzestrat cu capacitatea de a opera frecvent cu simboluri accesibile. Înscrierea jocurilor didactice în planificările anuale şi calendaristice trebuie să se facă în funcţie de scopul acestora (precizarea.Copilul preşcolar este creativ în adevăratul sens al cuvântului.Jocurile didactice care urmăresc fixarea de cunoştinţe trebuie planificate .El nu este doar un simplu executant. .El operează cu cuvinte.Copilul poate face dovada că este capabil să-şi creeze o astfel de lume începând cu vârsta de 3 ani. b.o lume fără griji.De reţinut este faptul că nimeni nu-l învaţă să-şi creeze o astfel de lume.unde restricţiile nu sunt aşa de severe.verificarea sau predarea cunostintelor.jocurile didactice”Săculeţul cu jucării” sau „Ce a găsit păpuşa?” trebuie planificate după o activitate de observare sau după ce s-a desfăşurat o convobire după imagini cu tema”Jucariile”. după nevoi imediate şi posibilităţi proprii.Copiii se refugiază adeseori din lumea reală în una pe care şi-o creează singuri. c.ce le aparţine în exclusivitate.

Alte jocuri didactice au drept scop predarea unor cunoştinţe noi şi lărgirea vocabularului copiilor cu o serie de cuvinte.jocurile didactice care presupun completarea unor propoziţii eliptice de subiect vor fi organizate înaintea celor care presupun completarea unor propoziţii eliptice de predicat sau jocurile didactice care presupun pronunţia unor sunete mai dificile pentru copii trebuie să preceadă jocurile care cer pronunţia unor grupuri de sunete mai greu de articulat. trebuie studiat cu multă atenţie înainte de a fi executat cu copiii. educatoarea trebuie să se orienteze întotdeauna după sarcina didactică pe care jocurile le cuprind şi să ţină întotdeauna seama de legătura lor cu celelalte activităţi care se desfăşoară în grădiniţa de copii.cunoaşterea .Aceeaşi grijă trebuie avută şi în planificarea jocurilor didactice care urmăresc verificarea şi sistematizarea cunoştinţelor copiilor.Asemenea jocuri trebuie planificate în raport cu celelalte activităţi comune de predare astfel încât să se asigure transmiterea gradată a cunoştinţelor. mărime.Educatoarea trebuie să cunoască bine sarcina urmărită în joc.De exemplu.acţiunea lui şi regulile după care se desfăşoară . Având o structură complexă. jocul didactic „Magazinul cu jucării”de la grupa mică prin care se urmăreşte verificarea cunoştinţelor trebuie să fie plasat după toate activităţile în care se precizează cunoştinţele despre culoare. În planificarea jocurilor didactice. însuşiri spaţiale.Astfel.Nerspectarea uneia dintre componentele jocului . Jocurile didactice care au ca scop corectarea defectelor de pronunţie ale copiilor sau însuşirea structurii gramaticale a limbii trebuie să fie planificate şi ele cu multă atenţie .astfel încât să-l poată preda corect în activitatea pe care o desfăşoară cu copiii.jocul didactic.avându-se în vedere creşterea treptată a cerinţelor adresate copiilor. etc.

şi cu atât mai mult să creeze noi jocuri cu care să rezolve sarcina didactică prevăzută în programa activităţilor desfăşurate în grădiniţa de copii.imaginile au fost prezentate pe o bandă care se derula în faţa copiilor pe un ecran.să contribuie activ la îmbogăţirea şi îmbunătăţirea structurii acestuia.îl deschide.afectează buna îndeplinire a sarcinii didactice sau chiar duce la schimbarea profilului activităţii.Analizând jocul am intervenit cu o serie de modificări care nu au modificat cu nimic sarcina didactică.Educatoarea trebuie să .Copilul la care s-a oprit plicul.În felul acesta ei nu au mai fost solicitaţi să aştepte până ce plicul s-ar fi oprit la ei.trecerea plicului din mână în mână nu are darul să-i mobilizeze în vederea realizării sarcinii didactice.Jocul .Astfel.să aplice în mod creator diversele recomandări cu privire la jocul didactic.El trebuie procurat din timp şi selecţionat potrivit jocurilor care se organizează.Regulile jocului precizează că plicul în care este câte o ilustraţie.elementul de joc.Jocul didactic”Ce face mama?”are ca sarcină didactică recunoaşterea.S-au creat condiţii favorabile pentru perceperea clară a imaginilor de către toţi copiii pentru rezolvarea optimă a sarcinii didactice incluse în joc.arată celorlalţi ilustraţia găsită în plic.denumirea şi descoperirea acţiunilor prezentate în ilustraţii.la adaptarea lui la particularităţile de vârstă ale copiilor cu care lucrează.nu reclamă o participare suficient de activă din partea copiilor.este dat din mână în mână de la un copil la altul până ce se aude semnalul:Stop”.ca atare.În cadrul jocurilor didactice am folosit şi diferite jucării sau obiecte special cofecţionate.apoi o descrie.care înfăţişează diferite ocupaţii ale mamei.Este indicat ca educatoarea .insuficientă a acţiunii sau a regulilor de joc.pe măsură ce are mai multă experienţă.în momentul semnalului. O mare parte din materialul didactic necesar desfăşurării jocurilor didactice este tipărit.însă au schimbat acţiunea lui.

–săculeţul”fermecat”. la precizarea unor cunoştinţe ale copiilor.păstreze şi jucării didactice special pentru această categorie de jucării. acesta trebuie să întrunească şi unele cerinţe ca: accesibilitate. lăţime. este bine a se găsi şi soluţii interesante de prezentare a acestuia. cu diverse truse de obiecte: veselă. obiecte mărunte. materiale care contribuie prin culoare. -diferite mijloace de locomoţie. nu trebuie să fie încărcate. Materialele didactice trebuie să fie de dimensiuni mai mari pentru a fi bine perceput de copii.Astfel de jucării sunt: -păpuşi cu trusa lor de îmbrăcăminte pentru toate anotimpurile şi din materiale de diferite culori. ci şi pentru jocul în sine. iar cel distributiv trebuie să aibă dimensiuni mai mici. Pregătirea copiilor pentru un joc didactic se poate face în cadrul activităţilor alese de dimineaţă sau prin exerciţii cu material intuitiv. jucării în miniatură.Reuşita unui joc didactic depinde organizarea jocului care presupune un complex de . astfel încât să trezească nu numai interesul pentru material. grosime. obiecte de uz individual. aspect estetic. Sunt jocuri didactice care presupun folosirea unor materiale ca deşeuri. Indiferent de provenienţa materialului didactic folosit în cadrul jocului didactic. În afară de grija pe care trebuie să o aibă în selecţionarea sau confecţionarea materialului didactic necesar desfăşurării jocului didactic. greoaie din punct de vedere al compoziţiei. -casa păpuşii –cu mobilierul necesar. deoarece ar împiedeca copiii să rezolve corect sarcina didactică. mărime. proporţionat ca mărime şi corespunzător din punct de vedere al coloritului. etc. -animale domestice şi sălbatice din material plastic.

Marea parte a jocurilor didactice cuprind valoroase exerciţii senzoriale.”Cine face?’ contribuie la dezvoltarea sensibilităţii auditive şi în mod special a auzului fonematic. prin jocul didactic „Cu ce construim „de la aceeaşi grupă se reactualizează denumirile uneltelor şi materialelor folosite la construcţia unei case. .măsuri:înţelegerea esenţei jocului. putând fi extins chiar şi în viaţa de familie a copilului.deoarece acesta poate fi practicat în diferite momente ale zilei.planificarea lui judicioasă. Jocul didactic este creat de adulţi. la iniţiativa unuia dintre ei sau la sugestia educatoarei. specificul lui constând în faptul că rezolvă prin conţinutul lui o mare parte din problemele educaţiei intelectuale.pregătirea copiilor pentru activitate. consolidând. Valoarea jocului didactic nu se restrânge însă numai la atât. sistematizând şi verificând cunoştinţele. influenţând în mod nemijlocit activitatea tuturor analizatorilor. Sfera de utilizare a jocului didactic este foarte largă . slab dezvoltat la preşcolarul mic.Jocul “ Ce a gasit ursuletul?” contribuie la dezvoltarea sensibilităţii vizuale şi tactile. imaginaţia sunt stimulate intens prin jocurile care pun în faţa copiilor sarcina de a compune o ghicitoare. cât şi atunci când este repetat de copii.etc. prin jocul didactic “Găseşte aceeaşi culoare “ de la grupa mare se precizează şi se verifică denumirea diferitelor culori învăţate anterior. se reactualizează noţiunile de formă. Jocurile didactice ca “Spune cum face”. Jocul didactic se poate desfăşura atât sub conducerea directă a educatoarei cu întreaga grupă.El are o largă contribuţie mai cu seamă în stimularea şi dezvoltarea tuturor proceselor psihice. De exemplu. se activizează unele cuvinte care denumesc jucării. de a plăsmui o poveste. Spiritul cerator.

o analizeaza si cauta sa o inteleaga. Scopul jocului este actiunea insasi. Jocul este prezent in mediul institutional al gradinitei.FORMA DE ACTIVITATE INSTRUCTIV-EDUCATIVA 2. Schiller) Jocul este forma de activitate dominanta in copilarie. ci o formă de joc închegată. S-a constatat ca efortul depus de copil in joc este la fel cu cel depus de adult in munca. unitară în care aceste elemente sunt structurate organic. . pe baza unor reguli.1 DEFINIREA SI CARACTERIZAREA JOCULUI "Omul este un om intreg numai atunci cand se joaca" (Fr. motivele jocului conducând la rezolvarea sarcinilor didactice. capabila sa-i satisfaca jucatorului imediat dorintele sau aspiratiile proprii. se restabileste echilibrul vietii psihice si se stimuleaza functionalitatea de ansamblu a cesteia. o apropie. Jocul alaturi de invatare. Astfel jocul il introduce pe cel care-l practica in specificitatea lumii imaginare create de jucatorul respectiv. munca si creatie este una dintre activitatile umane fundamentale. lipsita de importanta deoarece pentru copil jocul este o activitate dominanta prin care el construieste lumea. JOCUL . dar continua in toate mediile sociale in care se formeaza. sau desfăşurarea lor prin alternare. Este necesara dezvoltarea laturii ludice a personalitatii pentru a pute privi solutiile cu fantezie si inventivitate. prin care actioneaza si scoate la lumina sentimente si idei interiorizate.Prin jocul didactic nu trebuie să înţelegem simpla alăturare a unor acţiuni ludice cu acţiuni instructive. Nu trebuie perceput jocul ca o activitate neserioasa. dar nu trebuie sa lipseasca de-a lungul intregii vieti. Jocul este o activitate constientizata de copil si tratata ca atare neputand sa o confunde cu celelalte activitati umane. Prin atingerea unui asemenea scop. Normele didactice impun respectarea principiului adaptarii continuturilor invatarii la particularitatile de varsta ale celui educat.

rabdarea. fiind in stransa legatura cu acestea. cinstea. dezvolta si restructureaza intr 949b14j eaga viata psihica a copilului. Aceste sensuri indica. cum ar fi: activitate specific umana. necesara si indispensabila procesului educatiei. dupa propriile dorinte. activitate dominanta la varsta prescolara. organizand tensiunea proprie actiunilor cu finalitate realizata. perseverenta. viitorul este anticipat si pregatit. precum si gravitatea cu care el urmareste respectarea unor reguli sau lupta in care se angajeaza pentru a castiga. trebuie sa cunoastem si celelalte sensuri ce i se atribuie jocului. Este forma specifica in care copilul isi asimileaza munca si se dezvolta. Astfel psihologul Ursula Schiopu considera faptul ca "jocul stimuleaza cresterea capacitatii de a trai din plin cu pasiune fiecare moment. Jocul este o activitate specific umana pentru ca numai oamenii il practica in adevaratul sens al cuvantului. creativitatea. Prin joc copiii isi dezvolta perceptiile. avand functia de mare si complexa scoala a vietii" Jocul este o scoala deschisa.Jocul este o activitatea specific umana. este o activitate prin care continutul. isi amplifica posibilitatile memoriei. Tot prin joc sunt modelate trasaturile de personalitate:respectul fata de altii. Este determinat de . isi formeaza insusirile vointei. Pentru a intelege specificul jocului ca forma de activitate instructiveducativa. fie aportul jocului in procesul educatiei. reprezentarile. Jocul este o forma de activitate bine gandita. stapanirea de sine. Prin joc. Este una dintre variatele activitati desfasurate de om. cu un program tot atat de bogat precum este viata. fie pozitia jocului in raport didactic cu celelalte forme de activitate specifice omului. forma si functionalitatea sa specifica nu se confunda cu nici o alta forma de activitate instructiv-educativa. prin care omul isi satisface nevoile imediat. Se apreciaza chiar ca jocul indeplineste in viata copilului de 3-7 ani acelasi rol ca munca la adulti. dominata in copilarie. factor hotarator in viata copilului prescolar. motiv pentru care nu poate fi suplinita si nici nu este in masura sa suplineasca pe una din ele. El formeaza. Copiii se joaca pentru a se juca. Este suficient sa amintim concentrarea copilului prins in joc. curajul. Jocul are o semnificatie functionala esentiala si nu este un simplu amuzament. actionand constient si liber in lumea imaginara ce si-o crease. responsabilitatea.

d) intre dorinta de joc si pregatirea prealabila necesara. permitandu-i acestuia sa patrunda in realitatea pe care o cunoaste activ. se dezvolta si se restructureaza intr 949b14j eaga activitate psihica a copilului. evidentiaza J. in consecinta.2. dar si de durata si ponderea sa. favorizand trecerea sa pe o treapta superioara de dezvoltare. spiridus ce preface zilele in sarbatoare si viata in minune" (S. sporindu-ti totodata intregul potential de care dispune. munca. dar in acelasi timp este puternic implicat in acestea. La varsta prescolara jocul este o activitate cu caracter dominant. Bivolaru). Activitate dominanta. includ elemente de joc si in acelasi timp jocul este purtatorul unor importante elemente psihologice de esenta neludica ale celorlalte activitati specific umane. Pentru copil. "Copilul traieste in lumina fericita a jocului. Jocul este elementul care face trecerea de la gradinita la scoala sa nu fie perceputa de fiinta umana ca un "soc" ci ca o continuare fireasca a activitatilor desfasurate in cadrul gradinitei numai cu un grad de dificultate mai ridicat. este binele. e) intre ceea ce este partial cunoscut si ceea ce se cunoaste bine. prin crearea si rezolvarea progresiva a diverse feluri de contradictii: a) intre libertatea de actiune si conformarea la schema de joc. jocul reprezinta o forta cu caracter propulsor in procesul dezvoltarii copilului. dupa cum afirma Claparede "jocul este munca.activitate dominanta la varsta prescolara . Prin joc se dezvolta personalitatea copilului. c) intre repetitie si variabilitate. b) intre invitatie si initiativa. IMPORTANTA SI FUNCTIILE JOCULUI Sub influenta jocului se formeaza. poate sa actioneze". creatia. Chateau. aproape orice activitate este joc sau. . Invatarea. fundamentala la varsta prescolaritatii. 2. Aceasta idee este sustinuta si de rolul pe care-l are pe planul dezvoltarii copilului.invatarea. munca. Jocul .celelalte activitati . este datoria. fapt demonstrat de modul in care polarizeaza asupra celorlalte activitati din viata copilului. are rol hotarator in evolutia copilului. este idealul vietiieste singura atmosfera in care fiinta sa psihologica poate sa respire si. Modul serios si pasiunea cu care se joaca copiii constituie indicatori ai dezvoltarii si perfectionarii proceselor de cunoastere.

precum si a multor altor calitati de vointa si trasaturi de . la asimilarea unor elemente de disciplina in ansamblul expresiilor comportamentale ale copiilor. dezinvolt. h) intre emotiile dictate de rolul indeplinit si emotia pozitiva provocata de participarea la joc. Cu cat un prescolar este mai dezvoltat din punct de vedere psihologic. jocul propulseaza copilul pe traiectoria progresului in dezvoltarea sa. contribuind la dezvoltarea stapanirii de sine. jocurile satisfac o anumita cerinta implacabila care il stimuleaza pe copil la o activitate permanenta. marime. denota arta interogarii in colectivitate si in viata sociala. Tot jocul este un mijloc eficient si suficient pentru realizarea sarcinilor educatiei morale a copilului. timp. Se poate afirma ca. inventivitatea si capacitatea de a gasi strategiile cele mai nimerite pentru reusita actiunii odata cu corelarea cu partenerii de joc. Important este ca jocul le ofera copiilor posibilitatea dezvaluirii naturii autentice a copilului. mai putin activi.f) intre absenta vreunui rezultat material util si bucuria jocului. perseverentei. cu atat se joaca mai mult. Solutiile adoptate in joc. in timp ce altii sunt mai retinuti. Este suficient sa privesti copiii in timpul jocului pentru a-ti face o impresie referitoare la conduita acestora si la particularitatile lor psihologice. observandu-se o ultima cerinta spre afirmare. spatiu. disciplinei constiente. spiritului de independenta. Primii sunt mai usor de cunoscut deoarece manifestarile lor sunt spontane. iar "moralitatea ludica" contribuie la geneza comportamentului socio-moral. clar. la educarea spiritului de observatie. mai bine si mai frumos. la formarea perceptiilor de forma. a imaginatiei creatoare. a gandirii si nu in ultimul rand la dezvoltarea limbajului. la varsta prescolaritatii. Valorificand disponibilitatile interne. Jocul contribuie la dezvoltarea intelectuala a copiilor. autocontrolului. a fortelor sale. iar ceilalti exprima mai mascat trasaturile lor interne. g) intre operarea cu obiecte reale si efectuarea de actiuni simbolice. cu semnificatii multiple pentru evolutia ulterioara. Putem afirma ca. se remarca a fi un veritabil creator si initiator de actiuni. Unii copii se exprima deschis. jocul ofera cadrul pentru efort si depasire a unor obstacole.

dar si structura experientei si a mediului de cultura. cu efecte benefice pe planul dezvoltarii. prescolarul este initiat in tainele frumosului si invata sa-l creeze. Jocul isi are importanta sa in formarea colectivului de copii. in formarea spiritului de independenta. de interiorizare si de creatie. In plus. Prin joc copilul dobandeste deprinderi de autoservire. Este bine cunoscut ca acel copil care nu se joaca ramane sarac din punct de vedere cognitiv. In concluzie. sa-si manifeste personalitatea. pe influenta pe care jocul o exercita asupra dezvoltarii psihice a copilului. dorinte care se manifesta direct in conduita si reprezinta latura proiectiva a personalitatii.caracter. Analiza jocului pune in evidenta (oglindeste) statutul mintal. dar mai ales prin cele de miscare. se creeaza posibilitati multiple de dezvoltare armonioasa a organismului. Jocul raspunde trebuintei de creatie a personalitatii. sa urmeze. afectiv. cel afectiv. Toate aceste efecte educative se sprijina. al intregii dezvoltari a personalitatii. de buna dispozitie. a relatiilor reciproce intre copii. dar si a sinelui in raport cu viata si ipostazele ei fericite. Prin toate jocurile. asupra personalitatii lui. realizandu-se o absorbtie uriasa de experienta si traire de viata. linia interesului sau major. ca pe un adevarat fundament. atunci cand nu o face prin alte activitati. cel de sanatate al copilului. realizandu-se astfel si sarcini de educatie estetice. Jocul ii permite individului sa-si realizeze "eu-l". in corectarea unor abateri sesizate in comportamentul unor copii. in formarea atitudinii pozitive fata de munca. conturarea de aspiratii. Participand la joc. in scopul satisfacerii trebuintelor proprii si odata formate acestea permit ca jocul sa devina mai complex cu o valoare formativa sporita. se poate spune ca prin joc are loc o larga expansiune a personalitatii copilului. Valoarea jocului se observa si in dezvoltarea sociabilitatii. jocul determina o stare de veselie. . Prin jocurile de miscare se realizeaza numeroase din sarcinile educatiei fizice. pentru un moment. a spiritului de colectivitate.

stimulativa a miscarilor (pusa in evidenta mai ales de Gross si Carr) concretizata in contributia activa pe care jocul o are la cresterea si dezvoltarea complexa. . transformarea "eu-lui" in functie de modelele exterioare. 4. promptitudinea.Ca scoala a vietii sociale. Psihologul Ursula Schiopu in lucrarea "Probleme psihologice ale jocului si distractiilor" stabileste functiile jocului precizand ca acestea se pot grupa in functii esentiale. proprii copiilor mici. secundare si marginale. de la trebuintele cognitive de explorare a mediului la cele de valorificare a potentialului de care dispune. trasaturile de caracter (perseverenta. trasaturi legate de atitudinea fata de colectiv (corectitudinea.  functia formativ-educativa exprimata in faptul ca jocul constituie o scoala a energiei. s. In perioada copilariei si tineretii este o functie principala. Piaget stabileste urmatoarele functii ale jocului: 1. constand in acomodarea copilului la ceilalti. de a indeplini o functie.a). devenind ulterior marginala. sociabilitatea. jocurile sportive. spiritul de ordine). la dorinta copilului de a avea un rol. functia de socializare. de a avea o pozitie in grup. modeleaza dimensiunile etice ale conduitei. Diferite studii si observatii efectuate asupra jocului au evidentiat faptul ca acesta indeplineste multiple functii. Aceasta apare ca functie principala in jocurile de miscare. de competitie si ca functie secundara in jocurile simple de manuire. 2. Functiile esentiale ale jocului sunt urmatoarele:  functia de cunoastere care se exprima in asimilarea practica si mentala a caracteristicilor lumii si vietii. jocul face apel la optimismul specific varstei. functia de extindere a "eu-lui". de descarcare energetica si rezolvare a conflictelor. J. de la trebuintele perceptive si motorii la cele de autoexprimare in plan comportamental. a educatiei. functia catarctica. abilitatile si capacitatile fizice. a conduitei. de a se afirma si de a-si face datoria. 3. de dreptate. functia de adoptare realizata pe cele doua coordonate: asimilarea realului la "eu" si acomodarea. Jocul educa atentia. de satisfacere a multiplelor trebuinte ale copilului. a gesturilor. spiritul de competitie. asimilarea relatiilor cu cei din jur la propriul "eu". a imaginatiei.  functia de exercitare complexa.

ghid pentru perfectionarea activitatii educatoarelor si invatatorilor".   jocuri care exerseaza relatiile sociale (de familie. Printre functiile secundare ale jocului se inscriu urmatoarele:  functia de echilibru si tonificare prin caracterul activ si compensator pe care-l intretine jocul fata de activitatile cu caracter tensional. cu toate acestea. nu s-a ajuns la o clasificare unanim acceptata.forma cea mai elementara a jocului. S-a operat. prezenta in etapa inteligentei senzorio-motorii si consta in repetarea unei activitati insusite anterior pe alte cai pentru placerea activitatii. motorii. date fiind perspectiva din care au fost investigate si criteriile diferite care au stat la baza diferentierii jocurilor. autoarea.  Ca functie marginala este precizata functia terapeutica ce se manifesta cu succes in cazuri maladive. memoria. 2. s.  functia catarctica si proiectiva. Piaget abordeaza evolutia jocului la copil si realizeaza o interesanta clasificare a jocurilor. de grup scolar). scoala). cum ar fi: continutul. muzica. Editura All. concludenta pentru buna intelegere a functiilor sale:  jocul exercitiu . astfel. sarcina urmarita cu prioritate. forma. intelectuale).3.  jocuri tehnice (productive) care solicita fondul de reprezentari. cu criterii multiple de clasificare.a. s. industriale. motricitatea si care dezvaluie medii de viata (agricole. Elvira Cretu realizeaza urmatoarea clasificare a jocurilor:  jocuri in care sunt solicitate functiile psihofiziologice (senzoriale. mestesugaresti. materialele folosite. In lucrarea "Probleme ale adaptarii scolare . arte plastice. CLASIFICAREA JOCURILOR Clasificarea jocurilor a constituit si constituie in continuare o preocupare pentru multi specialisti. .)  J. jocuri artistice (desen.  functia distractiva.a. Bucuresti 1999.

Manual pentru scolile normale". creatii inteligente Clasificare a jocurilor realizeaza si A. stabilind urmatoarele tipuri:  jocurile cu rol in care prim plan apare rolul asumat de copil.  jocul de constructie care se dezvolta pe baza jocului simbolic dupa varsta de 5-6 ani.  jocurile cu rol si subiect in care copilul isi asuma o functie sociala anume pe care o realizeaza prin actiunile sale. au un mare rol in structurarea personalitatii si in socializarea copilului. jocul simbolic (de imaginatie) indeplineste in cea mai mare masura functia de adaptare.  jocul cu reguli apare in stadiul gandirii preoperatorii (2-7 ani). incep sa substituie procesul de joc cu invatarea.N. Acestea pregatesc invatarea. in cadrul lor copilul subordoneazaunei ordini fixe si raporturi intre participanti. includ o anumita sarcina. care reprezinta de fapt o functie sociala generalizata a adultului. jocurile didactice. Leontiev . asigura retrairea unor realitati transformate dupa propriile trebuinte. Are un rol deosebit in socializarea copilului. deoarece realizeaza intelegerea reciproca prin intermediul cuvantului si disciplinei. Permite asimilarea realului la "eu-l" copilului fara constrangeri si sanctiuni.  jocurile cu reguli care apar mai tarziu. jocurile sportive. rezolvari de probleme. . luand in considerare mai multe criterii ce opereaza succesiv. Clasificare mai complexa si mai nuantata. realizeaza autoarele lucrarii "Activitati de joc si recreativ-distractie. Jocurile de constructie apar ca jocuri integrate in simbolismul ludic pentru ca mai tarziu sa devina autentice adaptari. dramatizarile. Din aceasta categorie fac parte: jocurile distractive.  jocurile de tranzitie spre activitatea de invatare ("jocurile de granita").

"Activitati de joc si recreativ-distractive. Manual pentru scolile normale". Popescu E. Edit. ...Ele impart jocurile in doua mari categorii dupa schema de mai jos: (Barbu H. Bucuresti 1993) .. Serban F. Didactica si Pedagogica.