P. 1
Clasificare Joc

Clasificare Joc

|Views: 1,228|Likes:
Published by Stefanescu Eugen
clasificare
clasificare

More info:

Categories:Types, Research
Published by: Stefanescu Eugen on Apr 10, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/26/2014

pdf

text

original

TIPOLOGIA JOCURILOR DIN GRĂDINIŢA DE COPII

Educatoare:Cornescu Alina Oana

Varietatea foarte mare a jocurilor cât şi optica curentelor şi a scolilor care au dezbătut natura ludică,a dus la o mare diversitate de clasificări a jocurilor,mai simple sau mai complexe,după un criteriu sau după mai multe,având la bază scheme de sondaj longitudinal sau transversal.Cu toate acestea,nici până astăzi nu s-a ajuns la o clasificare standard,datorită abordărilor deosebite şi mai ales criteriilor diferite folosite pentru diferenţierea lor. Decrat împarte jocurile în: -jocuri ereditare-de luptă,de vânătoare,de urmărire; -jocuri de imitaţie-jocuri cu arc,cu prăştii, -jocuri de imaginaţie-în care se mimează şi se metamorfozează funcţii,obiecte. Jean Piaget grupează jocurile în trei categorii. -jocuri-exerciţiu; -jocuri simbolice; -jocuri cu reguli. Sub o formă sau alta jocul se regăseşte la copiii tuturor popoarelor din cele mai vechi timpuri.H.Wallon consideră jocul ca o activitate prin care acţionând asupra obiectelor şi fiinţelor din jur,copiii cunosc treptat lumea,îşi

satisfac nevoia de mişcare şi de înţelegere,au încredere în forţele proprii şi se definesc pe sine ca personalitate. Spre exemplificare eu am optat pentru o clasificare ce are drept criteriu aspectul formativ al jocurilor asupra dezvoltării psihice a copilului ,vizând şi dezvoltarea intelectuală a acestora pe de o parte,iar pe de altă parte,vizând dezvoltarea morală,estetică şi fizică a copiilor. Astfel am diferenţiat: -jocuri de creaţie sau jocuri simbolice; -jocuri de mişcare; -jocuri didactice; Jocurile de creaţie sau simbolice În această categorie sunt incluse acele jocuri prin care copilul şi formulează regulile jocului.Copiii folosindu-se de anumite obiecte sau jucării sau prin intermediul gesturilor şi cuvintelor,redau un aspect al realităţii.După vârsta de 4 ani jocurile simbolice se transformă în joc cu reguli. J. Piaget considera că jocul simbolic realizează un echilibru afectiv raportat la complexitatea stimulilor,a cerinţelor şi a regulilor lumii înconjurătoare.Chiar dacă reprezintă o trăire interioară a realităţilor descoperite de către fiecare copil în parte şi chiar intervenţia adultului nu schimbă conţinutul acestuia,jocul are o forţă polivalentă pentru formarea întregii personalităţi. În jocurile de creaţie,esenţa o constituie însuşi procesul de creaţie ca urmare a reflectării realităţii în care copilul trăieşte.Prin jocurile de creaţie copilul redă impresiile proprii despre realitatea înconjurătoare şi putem astfel descifra în jocurile lui calitatea şi intensitatea trăirilor.Jucând diferite

etc Jocurile de construcţie sunt des întâlnite în grădiniţă şi prezintă o mare atractivitate pentru copii.”Greierele şi furnica”.”Turtiţa”.Aceste jocuri se desfăşoară în jurul unor teme propuse de educatoare sau au teme alese de copii.în care copiii îndeplinesc anumite roluri sociale.metal. ei putând să elaboreze o construcţie absolut nouă sau să construiască un obiect prezentat anterior.Jocurile de construcţie implică acţiunea de construire.. -jocuri de construcţie.”Cenuşăreasa”. Jocurile de construcţie se restrâng la reflectarea obiectelor din mediul înconjurător.”De-a familia”.”Fata babei şi fata moşneagului”.roluri.”De-a gospodinele”. etc. Jocurile de creaţie se desfăşoară sub două forme: -jocuri cu rol. .în care copiii având la îndemână materiale speciale din lemn.”De-a vânzătorul”.copilul redă modele de conduită pe care şi le-a asimilat în propria comportare.reale sau imaginare.pot să redea cu ajutorul lor configuraţia aproximativă a unor modele reale sau pot să realizeze îmbinări fanteziste. deci prezintă elemente evidente de construcţie asemănătoare muncii.”De-a capra cu trei iezi”.mase plastice.”Carnavalul poveştilor”.”Căsuţa din oală”. Jocurile cu rol pot fi: -cu subiecte din viaţa cotidiană:”De-a grădiniţa”. -cu subiecte din poveşti: „De-a Scufiţa Roşie”. -dramatizăririle:”Coliba iepuraşului”. dar şi unele cunoştinţe şi abilităţi tehnice.etc.

cu material din natură copiii pot confecţiona păsări. tuneluri. frunze. Ei pornesc de la a construi turnuri.învăţând să clasifice sau să sorteze.într-un efort de cooperare. parcuri.Pentru desfăşurarea jocului cu subiect din viaţa cotidiană” De-a şoferii”. materiale din material mărunt: seminţe. palate. De asemenea.el se vede mic de tot.lungimea lăţimea. copiii au construit singuri garajul şi parcarea.Cu aceste jucării ei se joacă .grosimea.Copilul poate compara asemănările şi diferenţele.copilul poate înţelege mai uşor conceptele de echilibru.iar bucuria lor este cu atât mai mare cu cât ştiu că sunt făcute de ei.ş.Materialele folosite în aceste jocuri sunt forme geometrice de lemn. poduri şi ajung la orăşele.În activitatea cu cuburile.a.ori le poate împărţi cu unul sau mai mulţi parteneri de joacă.Imaginaţia lor creatoare este în plină ascensiune.Cu ele un copil se poate juca singur şi totuşi să se găsească în apropierea celorlalţi de vârsta sa.Cuburile se numără printre materialele ce dau copiilor mari satisfacţii.Studiază cuburile şi le .volum.d. iar pentru jocul „De-a vânzătorul” şi-au construit magazinul cu rafturile pe care se află marfa.în viaţa reală.greutatea. case. roboţi. avione. ei realizând construcţii tot mai îndrăzneţe şi mai complexe. în special cu structurile mari. submarine. străzi.mărimea.Prin intermediul cuburilor copilul află proprietăţi precum felul şi materialului. pieţe. Jocurile de construcţie ale preşcolarilor au o întindere tematică remarcabilă pe măsură ce copiii înaintează în vârstă.m.dimensiunile. scoici.Cuburile dau copilului un puternic sentiment de împlinire şi de control.animale.în faţa cărora .obiecte de mobilă sau veselă. rachete.Ele îi pot oferi o modalitate de relaţionare cu mediul.spaţiu.suprafaţă. Preşcolarii îşi pot construi singuri jucăriile necesare în desfăşurarea unui joc.

adverbe (sus.Cu toate că aceste sunt obligatorii pentru toţi copiii.scurt. Copiii trebuie încurajaţi să vorbească despre construcţiile lor pe măsură ce le ridică.gros.moale.în spate).Vocabularul creşte şi se flexibilizează pe măsură ce copiii învaţă să utilizeze prepoziţii. Acest tip de joc ocupă o poziţie intermediară între cele de creaţie şi sportive. să-i ducă la limitarea iniţiativei şi a plăcerii de a se juca.adjective (lung.Aceste reguli pot fi grupate.dinamismul său şi nevoia de activitate şi explorare a noului.Regulile prescriu copilului normele de comportare în timpul jocului.jos.Jocul este un stimul important în cultivarea receptivităţii şi sensibilităţii.măsoară ca să vadă care este mai lung şi care este mai scurt. bazându-se pe diferite mişcări şi reguli.ascuţit drept.Trebuie ca regula să decurgă din însuşi conţinutul intern al jocului.în funcţie de regulile lor în: . ele nu trebuie să-i încătuşeze. Regulile jocurilor de mişcare sunt prezentate copiilor înainte de începerea activităţii.curb) şi substantive (nume date construcţiilor de cuburi.nume de figuri geometrice) În toate jocurile de construcţie iniţiativa şi fantezia creatoare a fiecărui copil sunt indispensabile în atingerea scopurilor propuse.mai mare sau mai mic sau egal.În activităţile de construcţie. Jocurile de mişcare Aceste jocuri satisfac în cea mai mare măsură nevoia de mişcare a copiilor.peste.limbajul şi acţiunea fuzionează.nume ale obiectelor folosite în jocul cu cuburi.El sporeşte vigoarea acţională.de imaginaţie şi elaborare.sub.înalt. apropiindu-se de primele prin trăiri afective puternice pe care le generează şi cele sportive prin regulile bine fixate.a mobilităţii activităţii psihice. prin formularea de comenzi şi prin spiritul de competiţie pe care le cuprind.

Ex.putem distinge următoarele categorii de jocuri de mişcare: -jocuri de mişcare cu subiect.ca procedeu metodic de realizare optimă a sarcinilor pe care şi le .în care mişcările şi regulile se îmbină cu un conţinut imaginativ:întruchiparea personajelor şi a acţiunilor acestora.rolul activ avându-l unul sau mai mulţi copii.”Lupul şi vânătorii’. Jocurile fără subiect se întemeiază pe îndeplinirea unor cerinţe. -reguli care îndeplinesc funcţii frenatorii.”Rândunică mută-ţi cuibul”.Ex:”Gâştele şi vulpea”.”Găseşte şi taci”.de a se întrece în viteză.pe respectarea anumitor reguli.La baza acestor jocuri stau diferite mişcări executate cu diferite obiecte:mingea sau cercul.sunt extrem de variate.”Nimerşte la ţintă”.etc -jocuri hazlii care îi atrag pe copii prin umorul şi simplitatea acţiunii.”Ciuprecuţa”. -reguli care disciplinează comportarea copiilor.”Cine aruncă mai departe” Jocurile didactice Jocul didactic stă la baza conceperii întregii activităţi instructiv – educative din grădiniţă.Acestea se se desfăşoară în cerc.-reguli care precizează grupările şi acţiunile copiilor.’Bate vântul frunzele”.de a sări.prin conţinutul lor.Ex.Textul cântecului şi ritmul acestuia îl ajută pe copil să execute mişcările ce trebuie făcute în mod corect. -jocuri cu text şi cânt.ex:”Cine l-a strigat pe ursuleţ”.în horă. Jocurile de mişcare.Astfel .etc.’Vrăbiile şi pisica”.El este conceput ca un mijloc de instruire şi de educare a copiilor.în care mişcările sunt însoţite de texte şi de cântece.le formează dibăcia de a arunca.”Bat din palme”.în sensul că îi opresc pe copii de la anumite mişcări şi acţiuni în joc.Ele îi entrenează pe copii în exersarea mişcărilor şi pentru înfrângerea obstacolelor.”Fluierul”.

Valoarea practică a jocului didactic constă în faptul că în procesul desfăşurării lui copilul are posibilitatea de a-şi aplica cunoştinţele. Jocul didactic îmbină în mod armonios elementul instructiv şi educativ cu elementul distractiv. Jocul didactic îmbină într-un mod armonios atât sarcini specifice jocului cu sarcini şi funcţii specifice învăţării.Jocul este tot atât de necesar dezvoltării copilului ca şi lumina soarelui.Pentru un copil sănătos.dar şi sporirea interesului pentru activitatea respectivă prin folosirea unor elemente distractive.Jocul copilului trebuie îndrumat de către adult .chiar dacă exerciţiul apare ca element constructiv. În cadrul literaturii de specialitate. Jocul didactic rămâne joc didactic doar dacă conţine elemente de aşteptare.jocul didactic este desemnat ca fiind cel mai eficient mijloc de instruire şi educare.trebuie să rămână totuşi joc. Îmbinarea în jocul didactic a elementului distractiv cu cel instructiv duce la apariţia unor stări emotive complexe.propune procesul de învăţământ şi ca formă de cunoaştere şi de dezvoltare a capacităţilor psihofizice pe toate planurile.priceperi sau deprinderi.de surpriză.de comunicare reciprocă între copii.ce facilitează atingerea scopului formativ-educativ.Jocul didactic are drept scop instruirea copiilor într-un domeniu de cunoaştere.nimic nu este mai improriu decât starea de apatie şi nemişcare. Jocul este principala formă de activitate în grădiniţa de copii.Jocul didactic nu trebuie să fie un simplu exerciţiu.fără ca spontaneitatea copilului să fie stingherită.care stimulează şi intensifică procesele de reflectare directă şi mijlocită a realităţii şi de fixare a cunoştinţelor.Este tipul de joc prin care educatorul .fiind folosit pentru a forma sau consolida anumite cunoştinţe.activitatea pe care o desfăşoară copilul trebuie să trezească dorinţa vie de a se juca.

în majoritate asimilate anterior. -obiecte de toaletă. -plante.Conţinutul jocului. -alimente. -mijloace de transport.înlesnind rezolvarea problemelor puse în joc.le de cunoştinţe. -animale.etc ) conferă jocului didactic un caracter specific. -activitate în familie şi în societate.etc.la orientarea în spaţiu şi timp.sarcina acţiunile intelectuală). -obiecte de îmbrăcăminte.mişcare.relaţii . -lexic.precizează îmbogăţeşte sfera didactică(problema şi de verifică cunoştinţele regulile şi predate copiilor. referitoare la culori. -fenomene ale naturii. -Natura-anotimpuri. Conţinutul jocului didactic are tematică diferită: -Omul şi viaţa socială-înfăţişare(corpul omenesc).cunoştinţe dimensionale. -comportamente.în funcţie de acestea jocul având menirea de a le consolida şi verifica.surpriză. -Limbajul(jocuri de exersare a vorbirii) -aspect fonetic. joc(ghicire.consolidează. -jucării.în grade diferite. Conţinutul jocului didactic reprezintă cunoştinţele. -profesii.Există totuşi şi unele jocuri care permit achiziţionarea de noi cunoştinţe.

jocuri didactice pentru educarea limbajului. -gândire. cu material suport-imagini.jocuri senzoriale pentru-dezvotarea sensibilităţii vizuale. cuprinde aspecte fonetice.jocuri de masă. . -memorie. 2.jocuri didactice pentru însuşirea normelor de comportare civilizată. lexical-semantice şi gramaticale ale limbii materne.jocuri didactice orale. .jocuri didactice matematice. -Exersarea capacităţilor şi proceselor psihice-atenţie. . b.jocuri didactice pentru însuşirea unor norme de circulaţie rutieră.D-uri.-structură gramaticală. cu material ajutător-diferite obiecte şi jucării cu rol auxiliar. Clasificarea jocurilor didactice se poate face după cum urmează: a. .jocuri didactice pentru cunoaşterea mediului înconjurător. După prezenţa sau absenţa materialului didactic: . . cu material didactic-jetoane. c. -dezvoltarea sensibilităţii auditive. 3.jucării. După conţinut: .etc.jocuri didactice cu material ajutător: 1.După scopul urmărit: 1.C.diapozitivr. -devoltarea sensibilităţii gustativolfactive. -dezvoltarea sensibilităţii tactilekinestezice. .cuburi.diafilme.

. şi anume: -crearea unei atmosfere de lucru antrenante din partea educatoarei.de la cunoaşterea cerinţelor învăţământului primar şi a posibilităţilor de adaptare la fiecare dintre aceste cerinţe .în special la grupa mare şi pregătitoare.de realizare a comparaţiei mentale.pentru dezvoltarea proceselor de inhibiţie voluntară şi a autocontrolului Pornindu-se de la cunoaşterea dezvolării psihofizice a copilului preşcolar.Obiectivele educării limbajului şi a comunicării orale se realizează la un nivel optim prin variante de jocuri didactice concepute sau adaptate scopului urmărit. în special a limbajului acestuia.Deseori.de atenţie şi orientare spaţială.de exersare a pronunţiei corecte. pentru a asigura condiţiile bunei lui desfăşurări. . . Jocul didactic trebuie pregătit din vreme şi cu multă atenţie.jocuri intelectuale-de stimulare a comunicării orale: .dacă se folosesc metodele activparticipative. . .de analiză şi sinteză mentală.menite să contribuie la optimizarea sarcinilor şi a obiectivelor programei.Dintre măsurile prealabile. care pot fi luate în acest sens. amintesc pe cele mai importante. .se poate conferi experienţă sporită jocului didactic de educarea limbajului şi exersare a vorbirii. .de realizare a abstractizării şi generalizării.la valorificarea potenţelor intelectuale ale copiilor.educatoarea îşi propune să îmbogăţească conţinutul unor jocuri didactice de educarea vorbirii descrise în literatura de specialitate şi să creeze unele variante noi .pentru dezvoltarea perspicacităţii. .2.pentru dezvoltarea imaginaţiei.

. -îmbinarea corectă a activităţilor concret-operatorii cu cele abstracte. -stabilirea unor sarcini cu grad diferit de dificultate. pentru a asigura desfăşurarea corectă a activităţii. Sarcina didactică este formulată în funcţie de conţinutul activităţii şi de nivelul de cunoştinţe al copiilor.-conceperea jocului didactic astfel încât să corespundă particularităţilor de vîrstă ale copiilor. jocul didactic are o serie de caracteristici prin care se deosebeşte de celelalte forme de organizare a activităţilor comune.Problemele trebuie să fie accesibile copiilor şi în acelaşi timp să le solicite eforturi şi investigaţii noi. Scopul didactic al jocului reprezintă o finalitate educativă şi se formulează prin raportarea la obiectivele specifice.Sarcina didactică se obiectivează pentru copii sub forma unor probleme pe care ei le vor rezolva în mod independent sau în echipe. vizând esenţialul.probleme similare celor întâlnite în viaţa practică.situaţii.Ea reprezintă modul de instruire în jurul căruia sunt antrenate procesele gândirii. prin cooperare. -stabilirea precisă a regulilor. -prezentarea cunoştinţelor în succesiune gradată. structurat în forme variate.El trebuie să fie clar şi precis. -prezentarea sarcinii de rezolvat într-un mod accesibil copiilor. Indiferent de etapa de vârstă la care este utilizat. O mare parte din condiţiile de mai sus sunt comune tuturor categoriilor de activităţi obligatorii desfăşurate în grădiniţa de copii. -asigurarea unui conţinut bogat.aprobarea în joc a unor cazuri. să le deştepte şi să le menţină viu interesul. .

Conţinutul jocului reprezintă ansamblul cunoştinţelor. Elementele de joc reprezintă mijloace de realizare a unei sarcini didactice.Alte reguli arată cum să rezolve problema intelectuală.cum să rezolve problema respectivă şi îndeplinesc în joc o importantă funcţie reglatoare asupra acţiunilor şi relaţiilor reciproce dintre copii.Ele sunt condiţionate de conţinutul şi sarcinile didactice ale fiecărui joc. fluiditatea ei). capacitatea de asociere. sunt interesante şi atractive.Aceste cunoştinţe se referă la plante. Jocurile didactice pot avea acelaşi conţinut dar ele dobândesc mereu alt caracter. Conţinutul jocului trebuie prezentat într-o manieră accesibilă şi plăcută copiilor.Prima categorie reglementează repartizarea rolurilor între copii.Preşcolarii îşi însuşesc aceste cunoştinţe fie prin activităţile comune. O altă categorie de reguli se referă la succesiunea acţiunilor în joc (ordinea în care trebuie să răspundă copiii când se joacă). Alegerea lor se face în funcţie de conţinutul jocului. fructe. anotimpuri. legume. etc. flexibilitatea. constituind elementele de realizare a sarcinii de învăţare. priceperilor.Elementele de joc sunt din cele mai variate: întrecere. Regulile jocului sunt prestabilite şi obligatorii pentru toţi copiii.Deci jocul apare în forme noi. recompensă. neprevăzute şi de aceea. datorită faptului că sarcinile pe care le au de rezolvat sunt diferite. fie prin experienţa nemijlocită de viaţă.Sarcinile didactice trebuie să fie astfel concepute încât să reactiveze nu atât memoria reproductivă.sunt numeroase şi de natură diferită. deprinderilor pe care le achiziţionează sau se consolidează copiii. animale. cât mai ales gândirea (operaţiile ei.Rgulile sunt menite să arate copiilor cum să se joace.altele se referă la . de vârsta copiilor. aplauze. etc.

Unitatea deplină dintre sarcina didactică şi acţiunea de joc. procesul de învăţare şi acţiunea şi atmosfera de joc. forma distractivă pe care o îmbracă şi o păstrează în mod permanent. medalioane.În stabilirea regulilor jocului se va ţine seama de principiul gradării şi al accesibilităţii. deoarece rezolvă într-o formă cu totul adecvată vârstei sarcini de instruire complexe. Jocul didactic este o activitate care se deosebeşte prin structura sa specifică de celelalte activităţi cu conţinut asemănător. etc. conţinutul jocului. Acţiunea de joc este componenta prin care se realizează sarcina de joc. Unitatea dintre sarcina didactică. Jocul didactic este un mijloc valoros de instruire şi educare a copilului de vârstă preşcolară. surpriză. elementele de joc şi regulile jocului. caracteristica jocului didactic.atât de atractive pentru preşcolari.Acţiunea de joc este latura care face ca rezolvarea sarcinii didactice să fie plăcută şi atractivă pentru copii şi cuprinde momente de aşteptarea. deosebindu-l de celelalte forme de activitate.comportarea copiilor în joc care le indică ce este şi ce nu este permis în timpul jocului. Jocul didactic ocupă un loc deosebit de important în dezvoltarea vorbirii copilului preşcolar. conferă jocului didactic o particularitate specific. cartonaşe.Eficienţa jocului didactic în raport cu celelalte mijloace de realizare a activităţilor din grădiniţa de copii este cu atât mai mare cu cât realizăm o concordanţă între procesul de cunoaştere a mediului înconjurător. jetoane. ghicire. mişcare şi întrecere.Poate conţine jucării. Materialul didactic trebuie să fie adecvat conţinutului jocului şi vârstei copiilor. fişe. deoarece forma de joc antrenează copilul în stimularea şi exersarea vorbirii în direcţia propusă în cadrul fiecărui joc în .

-asimilarea.autocontrolul. generalizarea.Eficienţa jocului didactic faţă de alte activităţi frontale dirijate constă în faptul că desfăşurarea lor presupune participarea tuturor copiilor din grupă.să arate de ce şi în ce măsură acesta se prefigurează ca activitate dominantă în anii copilăriei: . -exersarea imaginaţiei creatoare prin diverse elemente de joc. iar în acest sens obiectivele urmărite vor fi: -dezvoltarea gândirii preşcolarilor prin intermediul jocului.prin colaborare. -exersarea memoriei şi a atenţiei voluntare. Jocul didactic are un rol important în dezvoltarea copiilor. -formarea percepţiilor despre obiecte şi fenomene. clasificarea. -formarea unei atitudini pozitive a copilului în raport cu mediul înconjurător. verificarea şi consolidarea cunoştinţelor despre lumea înconjurătoare. a operaţiilor intelectuale: analiza. -exersarea şi activizarea vocabularului copiilor. comparaţia.în general. Câteva dintre manifestările psihice ale copiilor şi ale oamenilor. depunând acelaşi efort de gândire şi de exprimare.cooperare şi ajutor reciproc. sinteza. -dezvoltarea spiritului colectiv prin întreţinerea unor relaţii interpersonale corecte între copii.spiritul de independenţă. -educarea spiritului de observaţie.formarea percepţiei spaţiale şi temporale. -educarea unor trăsături morale ca:stăpânirea de sine.parte.sunt capabile să explice jocul.perseverenţa. fără ca el să conştientizeze acest efort.

d.El nu este doar un simplu executant.Jocurile didactice care urmăresc fixarea de cunoştinţe trebuie planificate .a.Capacitatea copilului de a acţiona în spirit creativ în diferite situaţii concrete de viaţă.Copilul este înzestrat cu capacitatea de a opera frecvent cu simboluri accesibile. Capacitatea de a transfigura realul în imaginar este suficient de perantă la copiii ce depăşesc vârsta de 3 ani.insusirea structurii gramaticale). care desemnează altceva decât sunt toate acestea în realitate.după activităţile în care au fost predate cunoştinţele respective.El operează cu cuvinte.unde restricţiile nu sunt aşa de severe. adică cu semne atribuite obiectelor. Înscrierea jocurilor didactice în planificările anuale şi calendaristice trebuie să se facă în funcţie de scopul acestora (precizarea. obiecte şi imaginile lor. după nevoi imediate şi posibilităţi proprii.o lume fără griji.şi anume precizarea şi activizarea cuvintelor care desemnează diferite jucării.verificarea sau predarea cunostintelor.Copiii se refugiază adeseori din lumea reală în una pe care şi-o creează singuri.De reţinut este faptul că nimeni nu-l învaţă să-şi creeze o astfel de lume.ce le aparţine în exclusivitate. acţiunilor şi faptelor. c. .Copilul preşcolar este creativ în adevăratul sens al cuvântului.În crearea lumii imaginare.o lume imaginară.jocurile didactice”Săculeţul cu jucării” sau „Ce a găsit păpuşa?” trebuie planificate după o activitate de observare sau după ce s-a desfăşurat o convobire după imagini cu tema”Jucariile”. copilul se foloseşte de capacitatea de a transfigura realul în imaginar.Copilul poate face dovada că este capabil să-şi creeze o astfel de lume începând cu vârsta de 3 ani.corectarea pronuntiei.Bunăoară .cum este şi firesc .răspunzând astfel scopului urmărit prin aceste jocuri. cărora le acordă o altă semnificaţie decât cea care le aparţine în exclusivitate. b.

Educatoarea trebuie să cunoască bine sarcina urmărită în joc. jocul didactic „Magazinul cu jucării”de la grupa mică prin care se urmăreşte verificarea cunoştinţelor trebuie să fie plasat după toate activităţile în care se precizează cunoştinţele despre culoare.cunoaşterea . etc. Alte jocuri didactice au drept scop predarea unor cunoştinţe noi şi lărgirea vocabularului copiilor cu o serie de cuvinte.acţiunea lui şi regulile după care se desfăşoară . educatoarea trebuie să se orienteze întotdeauna după sarcina didactică pe care jocurile le cuprind şi să ţină întotdeauna seama de legătura lor cu celelalte activităţi care se desfăşoară în grădiniţa de copii.Asemenea jocuri trebuie planificate în raport cu celelalte activităţi comune de predare astfel încât să se asigure transmiterea gradată a cunoştinţelor. trebuie studiat cu multă atenţie înainte de a fi executat cu copiii.Aceeaşi grijă trebuie avută şi în planificarea jocurilor didactice care urmăresc verificarea şi sistematizarea cunoştinţelor copiilor. mărime.jocul didactic.Nerspectarea uneia dintre componentele jocului .avându-se în vedere creşterea treptată a cerinţelor adresate copiilor. Având o structură complexă.Astfel. În planificarea jocurilor didactice. Jocurile didactice care au ca scop corectarea defectelor de pronunţie ale copiilor sau însuşirea structurii gramaticale a limbii trebuie să fie planificate şi ele cu multă atenţie .De exemplu.jocurile didactice care presupun completarea unor propoziţii eliptice de subiect vor fi organizate înaintea celor care presupun completarea unor propoziţii eliptice de predicat sau jocurile didactice care presupun pronunţia unor sunete mai dificile pentru copii trebuie să preceadă jocurile care cer pronunţia unor grupuri de sunete mai greu de articulat. însuşiri spaţiale.astfel încât să-l poată preda corect în activitatea pe care o desfăşoară cu copiii.

Regulile jocului precizează că plicul în care este câte o ilustraţie.arată celorlalţi ilustraţia găsită în plic.în momentul semnalului.să contribuie activ la îmbogăţirea şi îmbunătăţirea structurii acestuia.trecerea plicului din mână în mână nu are darul să-i mobilizeze în vederea realizării sarcinii didactice.pe măsură ce are mai multă experienţă.şi cu atât mai mult să creeze noi jocuri cu care să rezolve sarcina didactică prevăzută în programa activităţilor desfăşurate în grădiniţa de copii.insuficientă a acţiunii sau a regulilor de joc.nu reclamă o participare suficient de activă din partea copiilor.ca atare.El trebuie procurat din timp şi selecţionat potrivit jocurilor care se organizează.elementul de joc.să aplice în mod creator diversele recomandări cu privire la jocul didactic.S-au creat condiţii favorabile pentru perceperea clară a imaginilor de către toţi copiii pentru rezolvarea optimă a sarcinii didactice incluse în joc.apoi o descrie.În felul acesta ei nu au mai fost solicitaţi să aştepte până ce plicul s-ar fi oprit la ei.însă au schimbat acţiunea lui.Jocul .Analizând jocul am intervenit cu o serie de modificări care nu au modificat cu nimic sarcina didactică.Copilul la care s-a oprit plicul.denumirea şi descoperirea acţiunilor prezentate în ilustraţii.Educatoarea trebuie să .la adaptarea lui la particularităţile de vârstă ale copiilor cu care lucrează. O mare parte din materialul didactic necesar desfăşurării jocurilor didactice este tipărit.îl deschide.afectează buna îndeplinire a sarcinii didactice sau chiar duce la schimbarea profilului activităţii.imaginile au fost prezentate pe o bandă care se derula în faţa copiilor pe un ecran.Este indicat ca educatoarea .Jocul didactic”Ce face mama?”are ca sarcină didactică recunoaşterea.este dat din mână în mână de la un copil la altul până ce se aude semnalul:Stop”.În cadrul jocurilor didactice am folosit şi diferite jucării sau obiecte special cofecţionate.care înfăţişează diferite ocupaţii ale mamei.Astfel.

aspect estetic. proporţionat ca mărime şi corespunzător din punct de vedere al coloritului. materiale care contribuie prin culoare. În afară de grija pe care trebuie să o aibă în selecţionarea sau confecţionarea materialului didactic necesar desfăşurării jocului didactic. –săculeţul”fermecat”.Reuşita unui joc didactic depinde organizarea jocului care presupune un complex de . iar cel distributiv trebuie să aibă dimensiuni mai mici. este bine a se găsi şi soluţii interesante de prezentare a acestuia. -diferite mijloace de locomoţie. deoarece ar împiedeca copiii să rezolve corect sarcina didactică. lăţime. jucării în miniatură. mărime. Pregătirea copiilor pentru un joc didactic se poate face în cadrul activităţilor alese de dimineaţă sau prin exerciţii cu material intuitiv. Materialele didactice trebuie să fie de dimensiuni mai mari pentru a fi bine perceput de copii. astfel încât să trezească nu numai interesul pentru material. grosime. -animale domestice şi sălbatice din material plastic.păstreze şi jucării didactice special pentru această categorie de jucării. Indiferent de provenienţa materialului didactic folosit în cadrul jocului didactic. Sunt jocuri didactice care presupun folosirea unor materiale ca deşeuri. ci şi pentru jocul în sine. la precizarea unor cunoştinţe ale copiilor. cu diverse truse de obiecte: veselă.Astfel de jucării sunt: -păpuşi cu trusa lor de îmbrăcăminte pentru toate anotimpurile şi din materiale de diferite culori. nu trebuie să fie încărcate. obiecte mărunte. etc. greoaie din punct de vedere al compoziţiei. -casa păpuşii –cu mobilierul necesar. obiecte de uz individual. acesta trebuie să întrunească şi unele cerinţe ca: accesibilitate.

Valoarea jocului didactic nu se restrânge însă numai la atât. Marea parte a jocurilor didactice cuprind valoroase exerciţii senzoriale. imaginaţia sunt stimulate intens prin jocurile care pun în faţa copiilor sarcina de a compune o ghicitoare. la iniţiativa unuia dintre ei sau la sugestia educatoarei. Jocul didactic se poate desfăşura atât sub conducerea directă a educatoarei cu întreaga grupă. se reactualizează noţiunile de formă.etc.Jocul “ Ce a gasit ursuletul?” contribuie la dezvoltarea sensibilităţii vizuale şi tactile. influenţând în mod nemijlocit activitatea tuturor analizatorilor.El are o largă contribuţie mai cu seamă în stimularea şi dezvoltarea tuturor proceselor psihice. Spiritul cerator.măsuri:înţelegerea esenţei jocului.”Cine face?’ contribuie la dezvoltarea sensibilităţii auditive şi în mod special a auzului fonematic.deoarece acesta poate fi practicat în diferite momente ale zilei. specificul lui constând în faptul că rezolvă prin conţinutul lui o mare parte din problemele educaţiei intelectuale. se activizează unele cuvinte care denumesc jucării. cât şi atunci când este repetat de copii. .pregătirea copiilor pentru activitate. Jocurile didactice ca “Spune cum face”. De exemplu. putând fi extins chiar şi în viaţa de familie a copilului. Jocul didactic este creat de adulţi. sistematizând şi verificând cunoştinţele. prin jocul didactic “Găseşte aceeaşi culoare “ de la grupa mare se precizează şi se verifică denumirea diferitelor culori învăţate anterior. slab dezvoltat la preşcolarul mic. de a plăsmui o poveste. consolidând.planificarea lui judicioasă. prin jocul didactic „Cu ce construim „de la aceeaşi grupă se reactualizează denumirile uneltelor şi materialelor folosite la construcţia unei case. Sfera de utilizare a jocului didactic este foarte largă .

Normele didactice impun respectarea principiului adaptarii continuturilor invatarii la particularitatile de varsta ale celui educat. dar continua in toate mediile sociale in care se formeaza. JOCUL . Scopul jocului este actiunea insasi.FORMA DE ACTIVITATE INSTRUCTIV-EDUCATIVA 2. Jocul alaturi de invatare. Este necesara dezvoltarea laturii ludice a personalitatii pentru a pute privi solutiile cu fantezie si inventivitate. unitară în care aceste elemente sunt structurate organic. prin care actioneaza si scoate la lumina sentimente si idei interiorizate. Jocul este prezent in mediul institutional al gradinitei. S-a constatat ca efortul depus de copil in joc este la fel cu cel depus de adult in munca. se restabileste echilibrul vietii psihice si se stimuleaza functionalitatea de ansamblu a cesteia. motivele jocului conducând la rezolvarea sarcinilor didactice. Jocul este o activitate constientizata de copil si tratata ca atare neputand sa o confunde cu celelalte activitati umane. o apropie. Schiller) Jocul este forma de activitate dominanta in copilarie. pe baza unor reguli. lipsita de importanta deoarece pentru copil jocul este o activitate dominanta prin care el construieste lumea. sau desfăşurarea lor prin alternare.Prin jocul didactic nu trebuie să înţelegem simpla alăturare a unor acţiuni ludice cu acţiuni instructive. dar nu trebuie sa lipseasca de-a lungul intregii vieti. munca si creatie este una dintre activitatile umane fundamentale. Prin atingerea unui asemenea scop. Nu trebuie perceput jocul ca o activitate neserioasa. ci o formă de joc închegată.1 DEFINIREA SI CARACTERIZAREA JOCULUI "Omul este un om intreg numai atunci cand se joaca" (Fr. o analizeaza si cauta sa o inteleaga. capabila sa-i satisfaca jucatorului imediat dorintele sau aspiratiile proprii. Astfel jocul il introduce pe cel care-l practica in specificitatea lumii imaginare create de jucatorul respectiv. .

cu un program tot atat de bogat precum este viata. El formeaza. rabdarea. Prin joc. organizand tensiunea proprie actiunilor cu finalitate realizata. Este forma specifica in care copilul isi asimileaza munca si se dezvolta. responsabilitatea. prin care omul isi satisface nevoile imediat. Astfel psihologul Ursula Schiopu considera faptul ca "jocul stimuleaza cresterea capacitatii de a trai din plin cu pasiune fiecare moment. actionand constient si liber in lumea imaginara ce si-o crease. reprezentarile. viitorul este anticipat si pregatit. Jocul este o forma de activitate bine gandita.Jocul este o activitatea specific umana. stapanirea de sine. isi amplifica posibilitatile memoriei. Este determinat de . precum si gravitatea cu care el urmareste respectarea unor reguli sau lupta in care se angajeaza pentru a castiga. isi formeaza insusirile vointei. Este una dintre variatele activitati desfasurate de om. avand functia de mare si complexa scoala a vietii" Jocul este o scoala deschisa. motiv pentru care nu poate fi suplinita si nici nu este in masura sa suplineasca pe una din ele. Tot prin joc sunt modelate trasaturile de personalitate:respectul fata de altii. activitate dominanta la varsta prescolara. Prin joc copiii isi dezvolta perceptiile. trebuie sa cunoastem si celelalte sensuri ce i se atribuie jocului. Pentru a intelege specificul jocului ca forma de activitate instructiveducativa. Jocul este o activitate specific umana pentru ca numai oamenii il practica in adevaratul sens al cuvantului. este o activitate prin care continutul. fie pozitia jocului in raport didactic cu celelalte forme de activitate specifice omului. fie aportul jocului in procesul educatiei. creativitatea. Aceste sensuri indica. factor hotarator in viata copilului prescolar. Jocul are o semnificatie functionala esentiala si nu este un simplu amuzament. Este suficient sa amintim concentrarea copilului prins in joc. cum ar fi: activitate specific umana. dezvolta si restructureaza intr 949b14j eaga viata psihica a copilului. dominata in copilarie. fiind in stransa legatura cu acestea. forma si functionalitatea sa specifica nu se confunda cu nici o alta forma de activitate instructiv-educativa. Se apreciaza chiar ca jocul indeplineste in viata copilului de 3-7 ani acelasi rol ca munca la adulti. cinstea. Copiii se joaca pentru a se juca. dupa propriile dorinte. curajul. perseverenta. necesara si indispensabila procesului educatiei.

Prin joc se dezvolta personalitatea copilului. dupa cum afirma Claparede "jocul este munca. munca.invatarea. includ elemente de joc si in acelasi timp jocul este purtatorul unor importante elemente psihologice de esenta neludica ale celorlalte activitati specific umane. fundamentala la varsta prescolaritatii. aproape orice activitate este joc sau. Bivolaru). creatia. jocul reprezinta o forta cu caracter propulsor in procesul dezvoltarii copilului. favorizand trecerea sa pe o treapta superioara de dezvoltare. prin crearea si rezolvarea progresiva a diverse feluri de contradictii: a) intre libertatea de actiune si conformarea la schema de joc. munca. Pentru copil. Chateau. Activitate dominanta. . d) intre dorinta de joc si pregatirea prealabila necesara. La varsta prescolara jocul este o activitate cu caracter dominant. este binele. sporindu-ti totodata intregul potential de care dispune. Aceasta idee este sustinuta si de rolul pe care-l are pe planul dezvoltarii copilului. dar in acelasi timp este puternic implicat in acestea. Invatarea. in consecinta. Modul serios si pasiunea cu care se joaca copiii constituie indicatori ai dezvoltarii si perfectionarii proceselor de cunoastere. se dezvolta si se restructureaza intr 949b14j eaga activitate psihica a copilului. "Copilul traieste in lumina fericita a jocului. este datoria. are rol hotarator in evolutia copilului. b) intre invitatie si initiativa. fapt demonstrat de modul in care polarizeaza asupra celorlalte activitati din viata copilului. spiridus ce preface zilele in sarbatoare si viata in minune" (S. Jocul este elementul care face trecerea de la gradinita la scoala sa nu fie perceputa de fiinta umana ca un "soc" ci ca o continuare fireasca a activitatilor desfasurate in cadrul gradinitei numai cu un grad de dificultate mai ridicat. este idealul vietiieste singura atmosfera in care fiinta sa psihologica poate sa respire si. IMPORTANTA SI FUNCTIILE JOCULUI Sub influenta jocului se formeaza. permitandu-i acestuia sa patrunda in realitatea pe care o cunoaste activ. 2.2. c) intre repetitie si variabilitate.celelalte activitati . Jocul .activitate dominanta la varsta prescolara . dar si de durata si ponderea sa. evidentiaza J. e) intre ceea ce este partial cunoscut si ceea ce se cunoaste bine. poate sa actioneze".

Unii copii se exprima deschis. a imaginatiei creatoare. la asimilarea unor elemente de disciplina in ansamblul expresiilor comportamentale ale copiilor. jocul propulseaza copilul pe traiectoria progresului in dezvoltarea sa. clar. denota arta interogarii in colectivitate si in viata sociala. Tot jocul este un mijloc eficient si suficient pentru realizarea sarcinilor educatiei morale a copilului. spatiu. Primii sunt mai usor de cunoscut deoarece manifestarile lor sunt spontane. iar "moralitatea ludica" contribuie la geneza comportamentului socio-moral. g) intre operarea cu obiecte reale si efectuarea de actiuni simbolice. disciplinei constiente. perseverentei. la formarea perceptiilor de forma. mai putin activi. Putem afirma ca. Valorificand disponibilitatile interne. precum si a multor altor calitati de vointa si trasaturi de . in timp ce altii sunt mai retinuti. Cu cat un prescolar este mai dezvoltat din punct de vedere psihologic. jocul ofera cadrul pentru efort si depasire a unor obstacole. inventivitatea si capacitatea de a gasi strategiile cele mai nimerite pentru reusita actiunii odata cu corelarea cu partenerii de joc. spiritului de independenta. la educarea spiritului de observatie. iar ceilalti exprima mai mascat trasaturile lor interne.f) intre absenta vreunui rezultat material util si bucuria jocului. la varsta prescolaritatii. a fortelor sale. cu atat se joaca mai mult. mai bine si mai frumos. autocontrolului. cu semnificatii multiple pentru evolutia ulterioara. se remarca a fi un veritabil creator si initiator de actiuni. dezinvolt. Important este ca jocul le ofera copiilor posibilitatea dezvaluirii naturii autentice a copilului. a gandirii si nu in ultimul rand la dezvoltarea limbajului. observandu-se o ultima cerinta spre afirmare. jocurile satisfac o anumita cerinta implacabila care il stimuleaza pe copil la o activitate permanenta. timp. Solutiile adoptate in joc. Este suficient sa privesti copiii in timpul jocului pentru a-ti face o impresie referitoare la conduita acestora si la particularitatile lor psihologice. h) intre emotiile dictate de rolul indeplinit si emotia pozitiva provocata de participarea la joc. contribuind la dezvoltarea stapanirii de sine. Jocul contribuie la dezvoltarea intelectuala a copiilor. Se poate afirma ca. marime.

de interiorizare si de creatie. in formarea spiritului de independenta. prescolarul este initiat in tainele frumosului si invata sa-l creeze. Analiza jocului pune in evidenta (oglindeste) statutul mintal. dar si structura experientei si a mediului de cultura. afectiv. sa-si manifeste personalitatea. se creeaza posibilitati multiple de dezvoltare armonioasa a organismului. Prin joc copilul dobandeste deprinderi de autoservire. in scopul satisfacerii trebuintelor proprii si odata formate acestea permit ca jocul sa devina mai complex cu o valoare formativa sporita. pe influenta pe care jocul o exercita asupra dezvoltarii psihice a copilului. Prin toate jocurile. sa urmeze. Toate aceste efecte educative se sprijina. Prin jocurile de miscare se realizeaza numeroase din sarcinile educatiei fizice. a relatiilor reciproce intre copii. Jocul raspunde trebuintei de creatie a personalitatii. conturarea de aspiratii. . cu efecte benefice pe planul dezvoltarii. al intregii dezvoltari a personalitatii. In plus. pentru un moment. de buna dispozitie. Este bine cunoscut ca acel copil care nu se joaca ramane sarac din punct de vedere cognitiv. Participand la joc. Jocul isi are importanta sa in formarea colectivului de copii. atunci cand nu o face prin alte activitati. dar mai ales prin cele de miscare. Jocul ii permite individului sa-si realizeze "eu-l". cel de sanatate al copilului. cel afectiv. in corectarea unor abateri sesizate in comportamentul unor copii.caracter. a spiritului de colectivitate. dorinte care se manifesta direct in conduita si reprezinta latura proiectiva a personalitatii. asupra personalitatii lui. in formarea atitudinii pozitive fata de munca. dar si a sinelui in raport cu viata si ipostazele ei fericite. realizandu-se astfel si sarcini de educatie estetice. Valoarea jocului se observa si in dezvoltarea sociabilitatii. linia interesului sau major. se poate spune ca prin joc are loc o larga expansiune a personalitatii copilului. ca pe un adevarat fundament. realizandu-se o absorbtie uriasa de experienta si traire de viata. jocul determina o stare de veselie. In concluzie.

Diferite studii si observatii efectuate asupra jocului au evidentiat faptul ca acesta indeplineste multiple functii. sociabilitatea. . 4. de a indeplini o functie. secundare si marginale.a). asimilarea relatiilor cu cei din jur la propriul "eu". modeleaza dimensiunile etice ale conduitei. trasaturile de caracter (perseverenta. devenind ulterior marginala. promptitudinea. J. Jocul educa atentia. la dorinta copilului de a avea un rol.  functia formativ-educativa exprimata in faptul ca jocul constituie o scoala a energiei. spiritul de ordine). Aceasta apare ca functie principala in jocurile de miscare. constand in acomodarea copilului la ceilalti. de descarcare energetica si rezolvare a conflictelor. de competitie si ca functie secundara in jocurile simple de manuire. stimulativa a miscarilor (pusa in evidenta mai ales de Gross si Carr) concretizata in contributia activa pe care jocul o are la cresterea si dezvoltarea complexa.  functia de exercitare complexa. 3. trasaturi legate de atitudinea fata de colectiv (corectitudinea. Psihologul Ursula Schiopu in lucrarea "Probleme psihologice ale jocului si distractiilor" stabileste functiile jocului precizand ca acestea se pot grupa in functii esentiale. de la trebuintele perceptive si motorii la cele de autoexprimare in plan comportamental. functia de extindere a "eu-lui". functia de adoptare realizata pe cele doua coordonate: asimilarea realului la "eu" si acomodarea. abilitatile si capacitatile fizice. Piaget stabileste urmatoarele functii ale jocului: 1. Functiile esentiale ale jocului sunt urmatoarele:  functia de cunoastere care se exprima in asimilarea practica si mentala a caracteristicilor lumii si vietii. 2. a educatiei. spiritul de competitie. In perioada copilariei si tineretii este o functie principala.Ca scoala a vietii sociale. jocurile sportive. functia de socializare. a conduitei. proprii copiilor mici. de dreptate. jocul face apel la optimismul specific varstei. de la trebuintele cognitive de explorare a mediului la cele de valorificare a potentialului de care dispune. de a avea o pozitie in grup. functia catarctica. de a se afirma si de a-si face datoria. de satisfacere a multiplelor trebuinte ale copilului. a gesturilor. s. a imaginatiei. transformarea "eu-lui" in functie de modelele exterioare.

memoria. arte plastice. motricitatea si care dezvaluie medii de viata (agricole. scoala).  Ca functie marginala este precizata functia terapeutica ce se manifesta cu succes in cazuri maladive. cu criterii multiple de clasificare. sarcina urmarita cu prioritate. motorii. astfel. 2. cum ar fi: continutul. date fiind perspectiva din care au fost investigate si criteriile diferite care au stat la baza diferentierii jocurilor.forma cea mai elementara a jocului. materialele folosite. CLASIFICAREA JOCURILOR Clasificarea jocurilor a constituit si constituie in continuare o preocupare pentru multi specialisti. . Bucuresti 1999. forma. autoarea. Editura All. S-a operat. cu toate acestea. muzica. Elvira Cretu realizeaza urmatoarea clasificare a jocurilor:  jocuri in care sunt solicitate functiile psihofiziologice (senzoriale. mestesugaresti.3. intelectuale).ghid pentru perfectionarea activitatii educatoarelor si invatatorilor". s. Printre functiile secundare ale jocului se inscriu urmatoarele:  functia de echilibru si tonificare prin caracterul activ si compensator pe care-l intretine jocul fata de activitatile cu caracter tensional. nu s-a ajuns la o clasificare unanim acceptata. de grup scolar). industriale. In lucrarea "Probleme ale adaptarii scolare . prezenta in etapa inteligentei senzorio-motorii si consta in repetarea unei activitati insusite anterior pe alte cai pentru placerea activitatii.)  J. Piaget abordeaza evolutia jocului la copil si realizeaza o interesanta clasificare a jocurilor. jocuri artistice (desen.   jocuri care exerseaza relatiile sociale (de familie. concludenta pentru buna intelegere a functiilor sale:  jocul exercitiu .  jocuri tehnice (productive) care solicita fondul de reprezentari. s.  functia catarctica si proiectiva.a.a.  functia distractiva.

 jocurile cu rol si subiect in care copilul isi asuma o functie sociala anume pe care o realizeaza prin actiunile sale. includ o anumita sarcina. creatii inteligente Clasificare a jocurilor realizeaza si A. Din aceasta categorie fac parte: jocurile distractive.  jocurile de tranzitie spre activitatea de invatare ("jocurile de granita").  jocul de constructie care se dezvolta pe baza jocului simbolic dupa varsta de 5-6 ani. Permite asimilarea realului la "eu-l" copilului fara constrangeri si sanctiuni. Are un rol deosebit in socializarea copilului. Acestea pregatesc invatarea. jocurile didactice. care reprezinta de fapt o functie sociala generalizata a adultului. deoarece realizeaza intelegerea reciproca prin intermediul cuvantului si disciplinei.  jocul cu reguli apare in stadiul gandirii preoperatorii (2-7 ani). dramatizarile. jocurile sportive. Clasificare mai complexa si mai nuantata. Jocurile de constructie apar ca jocuri integrate in simbolismul ludic pentru ca mai tarziu sa devina autentice adaptari. Leontiev . . realizeaza autoarele lucrarii "Activitati de joc si recreativ-distractie. incep sa substituie procesul de joc cu invatarea. stabilind urmatoarele tipuri:  jocurile cu rol in care prim plan apare rolul asumat de copil. luand in considerare mai multe criterii ce opereaza succesiv.N. jocul simbolic (de imaginatie) indeplineste in cea mai mare masura functia de adaptare. au un mare rol in structurarea personalitatii si in socializarea copilului. in cadrul lor copilul subordoneazaunei ordini fixe si raporturi intre participanti. Manual pentru scolile normale". asigura retrairea unor realitati transformate dupa propriile trebuinte. rezolvari de probleme.  jocurile cu reguli care apar mai tarziu.

Ele impart jocurile in doua mari categorii dupa schema de mai jos: (Barbu H. Didactica si Pedagogica. Manual pentru scolile normale"..."Activitati de joc si recreativ-distractive. . Bucuresti 1993) .. Serban F. Popescu E. Edit.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->