TIPOLOGIA JOCURILOR DIN GRĂDINIŢA DE COPII

Educatoare:Cornescu Alina Oana

Varietatea foarte mare a jocurilor cât şi optica curentelor şi a scolilor care au dezbătut natura ludică,a dus la o mare diversitate de clasificări a jocurilor,mai simple sau mai complexe,după un criteriu sau după mai multe,având la bază scheme de sondaj longitudinal sau transversal.Cu toate acestea,nici până astăzi nu s-a ajuns la o clasificare standard,datorită abordărilor deosebite şi mai ales criteriilor diferite folosite pentru diferenţierea lor. Decrat împarte jocurile în: -jocuri ereditare-de luptă,de vânătoare,de urmărire; -jocuri de imitaţie-jocuri cu arc,cu prăştii, -jocuri de imaginaţie-în care se mimează şi se metamorfozează funcţii,obiecte. Jean Piaget grupează jocurile în trei categorii. -jocuri-exerciţiu; -jocuri simbolice; -jocuri cu reguli. Sub o formă sau alta jocul se regăseşte la copiii tuturor popoarelor din cele mai vechi timpuri.H.Wallon consideră jocul ca o activitate prin care acţionând asupra obiectelor şi fiinţelor din jur,copiii cunosc treptat lumea,îşi

satisfac nevoia de mişcare şi de înţelegere,au încredere în forţele proprii şi se definesc pe sine ca personalitate. Spre exemplificare eu am optat pentru o clasificare ce are drept criteriu aspectul formativ al jocurilor asupra dezvoltării psihice a copilului ,vizând şi dezvoltarea intelectuală a acestora pe de o parte,iar pe de altă parte,vizând dezvoltarea morală,estetică şi fizică a copiilor. Astfel am diferenţiat: -jocuri de creaţie sau jocuri simbolice; -jocuri de mişcare; -jocuri didactice; Jocurile de creaţie sau simbolice În această categorie sunt incluse acele jocuri prin care copilul şi formulează regulile jocului.Copiii folosindu-se de anumite obiecte sau jucării sau prin intermediul gesturilor şi cuvintelor,redau un aspect al realităţii.După vârsta de 4 ani jocurile simbolice se transformă în joc cu reguli. J. Piaget considera că jocul simbolic realizează un echilibru afectiv raportat la complexitatea stimulilor,a cerinţelor şi a regulilor lumii înconjurătoare.Chiar dacă reprezintă o trăire interioară a realităţilor descoperite de către fiecare copil în parte şi chiar intervenţia adultului nu schimbă conţinutul acestuia,jocul are o forţă polivalentă pentru formarea întregii personalităţi. În jocurile de creaţie,esenţa o constituie însuşi procesul de creaţie ca urmare a reflectării realităţii în care copilul trăieşte.Prin jocurile de creaţie copilul redă impresiile proprii despre realitatea înconjurătoare şi putem astfel descifra în jocurile lui calitatea şi intensitatea trăirilor.Jucând diferite

-jocuri de construcţie.”Fata babei şi fata moşneagului”..”Carnavalul poveştilor”.Jocurile de construcţie implică acţiunea de construire.”De-a familia”.în care copiii îndeplinesc anumite roluri sociale. -cu subiecte din poveşti: „De-a Scufiţa Roşie”. Jocurile de construcţie se restrâng la reflectarea obiectelor din mediul înconjurător.în care copiii având la îndemână materiale speciale din lemn. etc.reale sau imaginare.”De-a vânzătorul”. -dramatizăririle:”Coliba iepuraşului”. ei putând să elaboreze o construcţie absolut nouă sau să construiască un obiect prezentat anterior.pot să redea cu ajutorul lor configuraţia aproximativă a unor modele reale sau pot să realizeze îmbinări fanteziste.mase plastice.metal.copilul redă modele de conduită pe care şi le-a asimilat în propria comportare. deci prezintă elemente evidente de construcţie asemănătoare muncii.”De-a capra cu trei iezi”.”Greierele şi furnica”. dar şi unele cunoştinţe şi abilităţi tehnice.”Turtiţa”.Aceste jocuri se desfăşoară în jurul unor teme propuse de educatoare sau au teme alese de copii.”Căsuţa din oală”. etc Jocurile de construcţie sunt des întâlnite în grădiniţă şi prezintă o mare atractivitate pentru copii. Jocurile de creaţie se desfăşoară sub două forme: -jocuri cu rol. Jocurile cu rol pot fi: -cu subiecte din viaţa cotidiană:”De-a grădiniţa”.etc.roluri. .”Cenuşăreasa”.”De-a gospodinele”.

Ele îi pot oferi o modalitate de relaţionare cu mediul.ori le poate împărţi cu unul sau mai mulţi parteneri de joacă.În activitatea cu cuburile.lungimea lăţimea.iar bucuria lor este cu atât mai mare cu cât ştiu că sunt făcute de ei.învăţând să clasifice sau să sorteze.mărimea.copilul poate înţelege mai uşor conceptele de echilibru.d.grosimea.el se vede mic de tot. tuneluri.spaţiu.Pentru desfăşurarea jocului cu subiect din viaţa cotidiană” De-a şoferii”.suprafaţă. Preşcolarii îşi pot construi singuri jucăriile necesare în desfăşurarea unui joc. rachete. submarine.Cuburile dau copilului un puternic sentiment de împlinire şi de control.Cuburile se numără printre materialele ce dau copiilor mari satisfacţii. frunze.dimensiunile.volum.Copilul poate compara asemănările şi diferenţele.Studiază cuburile şi le .a. pieţe. materiale din material mărunt: seminţe. scoici.obiecte de mobilă sau veselă. parcuri. palate. iar pentru jocul „De-a vânzătorul” şi-au construit magazinul cu rafturile pe care se află marfa.în viaţa reală. în special cu structurile mari.Prin intermediul cuburilor copilul află proprietăţi precum felul şi materialului. roboţi.cu material din natură copiii pot confecţiona păsări. case.Materialele folosite în aceste jocuri sunt forme geometrice de lemn.ş.Cu aceste jucării ei se joacă . copiii au construit singuri garajul şi parcarea.greutatea. Jocurile de construcţie ale preşcolarilor au o întindere tematică remarcabilă pe măsură ce copiii înaintează în vârstă. poduri şi ajung la orăşele.Cu ele un copil se poate juca singur şi totuşi să se găsească în apropierea celorlalţi de vârsta sa. ei realizând construcţii tot mai îndrăzneţe şi mai complexe.în faţa cărora . De asemenea. străzi.m.într-un efort de cooperare.Imaginaţia lor creatoare este în plină ascensiune. avione. Ei pornesc de la a construi turnuri.animale.

Trebuie ca regula să decurgă din însuşi conţinutul intern al jocului.El sporeşte vigoarea acţională.înalt.sub.adverbe (sus.jos.mai mare sau mai mic sau egal.nume de figuri geometrice) În toate jocurile de construcţie iniţiativa şi fantezia creatoare a fiecărui copil sunt indispensabile în atingerea scopurilor propuse. prin formularea de comenzi şi prin spiritul de competiţie pe care le cuprind.Jocul este un stimul important în cultivarea receptivităţii şi sensibilităţii.a mobilităţii activităţii psihice. apropiindu-se de primele prin trăiri afective puternice pe care le generează şi cele sportive prin regulile bine fixate.limbajul şi acţiunea fuzionează.nume ale obiectelor folosite în jocul cu cuburi. bazându-se pe diferite mişcări şi reguli. să-i ducă la limitarea iniţiativei şi a plăcerii de a se juca.În activităţile de construcţie.peste.Aceste reguli pot fi grupate.Cu toate că aceste sunt obligatorii pentru toţi copiii.gros. ele nu trebuie să-i încătuşeze.Vocabularul creşte şi se flexibilizează pe măsură ce copiii învaţă să utilizeze prepoziţii.în spate).de imaginaţie şi elaborare.dinamismul său şi nevoia de activitate şi explorare a noului. Copiii trebuie încurajaţi să vorbească despre construcţiile lor pe măsură ce le ridică.adjective (lung.moale.scurt.în funcţie de regulile lor în: .ascuţit drept.măsoară ca să vadă care este mai lung şi care este mai scurt.Regulile prescriu copilului normele de comportare în timpul jocului. Jocurile de mişcare Aceste jocuri satisfac în cea mai mare măsură nevoia de mişcare a copiilor. Acest tip de joc ocupă o poziţie intermediară între cele de creaţie şi sportive.curb) şi substantive (nume date construcţiilor de cuburi. Regulile jocurilor de mişcare sunt prezentate copiilor înainte de începerea activităţii.

Textul cântecului şi ritmul acestuia îl ajută pe copil să execute mişcările ce trebuie făcute în mod corect.”Cine aruncă mai departe” Jocurile didactice Jocul didactic stă la baza conceperii întregii activităţi instructiv – educative din grădiniţă.-reguli care precizează grupările şi acţiunile copiilor.La baza acestor jocuri stau diferite mişcări executate cu diferite obiecte:mingea sau cercul.pe respectarea anumitor reguli.ex:”Cine l-a strigat pe ursuleţ”.etc -jocuri hazlii care îi atrag pe copii prin umorul şi simplitatea acţiunii.etc.rolul activ avându-l unul sau mai mulţi copii.”Nimerşte la ţintă”.El este conceput ca un mijloc de instruire şi de educare a copiilor.în care mişcările şi regulile se îmbină cu un conţinut imaginativ:întruchiparea personajelor şi a acţiunilor acestora.”Bat din palme”.sunt extrem de variate. -reguli care disciplinează comportarea copiilor.Ele îi entrenează pe copii în exersarea mişcărilor şi pentru înfrângerea obstacolelor.Ex.Ex:”Gâştele şi vulpea”. Jocurile fără subiect se întemeiază pe îndeplinirea unor cerinţe. -jocuri cu text şi cânt.le formează dibăcia de a arunca.Acestea se se desfăşoară în cerc.în horă.prin conţinutul lor.Ex.”Fluierul”.’Bate vântul frunzele”.Astfel .”Rândunică mută-ţi cuibul”.”Lupul şi vânătorii’.”Găseşte şi taci”.putem distinge următoarele categorii de jocuri de mişcare: -jocuri de mişcare cu subiect.în care mişcările sunt însoţite de texte şi de cântece.de a se întrece în viteză. -reguli care îndeplinesc funcţii frenatorii.în sensul că îi opresc pe copii de la anumite mişcări şi acţiuni în joc. Jocurile de mişcare.ca procedeu metodic de realizare optimă a sarcinilor pe care şi le .de a sări.’Vrăbiile şi pisica”.”Ciuprecuţa”.

În cadrul literaturii de specialitate.ce facilitează atingerea scopului formativ-educativ.fără ca spontaneitatea copilului să fie stingherită.trebuie să rămână totuşi joc.jocul didactic este desemnat ca fiind cel mai eficient mijloc de instruire şi educare.Jocul copilului trebuie îndrumat de către adult .chiar dacă exerciţiul apare ca element constructiv.Jocul didactic are drept scop instruirea copiilor într-un domeniu de cunoaştere.Jocul didactic nu trebuie să fie un simplu exerciţiu. Jocul didactic îmbină în mod armonios elementul instructiv şi educativ cu elementul distractiv.nimic nu este mai improriu decât starea de apatie şi nemişcare.de comunicare reciprocă între copii.activitatea pe care o desfăşoară copilul trebuie să trezească dorinţa vie de a se juca. Jocul didactic îmbină într-un mod armonios atât sarcini specifice jocului cu sarcini şi funcţii specifice învăţării. Jocul este principala formă de activitate în grădiniţa de copii.Este tipul de joc prin care educatorul . Jocul didactic rămâne joc didactic doar dacă conţine elemente de aşteptare.de surpriză.fiind folosit pentru a forma sau consolida anumite cunoştinţe.Jocul este tot atât de necesar dezvoltării copilului ca şi lumina soarelui. Îmbinarea în jocul didactic a elementului distractiv cu cel instructiv duce la apariţia unor stări emotive complexe.dar şi sporirea interesului pentru activitatea respectivă prin folosirea unor elemente distractive.Valoarea practică a jocului didactic constă în faptul că în procesul desfăşurării lui copilul are posibilitatea de a-şi aplica cunoştinţele.care stimulează şi intensifică procesele de reflectare directă şi mijlocită a realităţii şi de fixare a cunoştinţelor.propune procesul de învăţământ şi ca formă de cunoaştere şi de dezvoltare a capacităţilor psihofizice pe toate planurile.Pentru un copil sănătos.priceperi sau deprinderi.

etc.sarcina acţiunile intelectuală). referitoare la culori.în grade diferite.în majoritate asimilate anterior. -Limbajul(jocuri de exersare a vorbirii) -aspect fonetic. -alimente. -activitate în familie şi în societate.Conţinutul jocului. Conţinutul jocului didactic are tematică diferită: -Omul şi viaţa socială-înfăţişare(corpul omenesc). joc(ghicire. -plante. Conţinutul jocului didactic reprezintă cunoştinţele.la orientarea în spaţiu şi timp. -jucării.le de cunoştinţe. -animale.consolidează. -mijloace de transport.mişcare.relaţii . -lexic. -obiecte de toaletă. -comportamente.înlesnind rezolvarea problemelor puse în joc.etc ) conferă jocului didactic un caracter specific.Există totuşi şi unele jocuri care permit achiziţionarea de noi cunoştinţe. -Natura-anotimpuri. -fenomene ale naturii.surpriză. -profesii. -obiecte de îmbrăcăminte.precizează îmbogăţeşte sfera didactică(problema şi de verifică cunoştinţele regulile şi predate copiilor.în funcţie de acestea jocul având menirea de a le consolida şi verifica.cunoştinţe dimensionale.

jocuri de masă.jucării. cuprinde aspecte fonetice.jocuri didactice pentru educarea limbajului. După prezenţa sau absenţa materialului didactic: . b. După conţinut: .diafilme.jocuri senzoriale pentru-dezvotarea sensibilităţii vizuale. c. -Exersarea capacităţilor şi proceselor psihice-atenţie. . lexical-semantice şi gramaticale ale limbii materne.jocuri didactice matematice. . 3.-structură gramaticală. cu material didactic-jetoane.etc.jocuri didactice orale. -dezvoltarea sensibilităţii auditive.cuburi.După scopul urmărit: 1. . Clasificarea jocurilor didactice se poate face după cum urmează: a. 2.jocuri didactice pentru însuşirea normelor de comportare civilizată. cu material ajutător-diferite obiecte şi jucării cu rol auxiliar. -memorie. -devoltarea sensibilităţii gustativolfactive.diapozitivr. .jocuri didactice cu material ajutător: 1. . -gândire.jocuri didactice pentru cunoaşterea mediului înconjurător.D-uri. . -dezvoltarea sensibilităţii tactilekinestezice.C.jocuri didactice pentru însuşirea unor norme de circulaţie rutieră. cu material suport-imagini.

de la cunoaşterea cerinţelor învăţământului primar şi a posibilităţilor de adaptare la fiecare dintre aceste cerinţe .se poate conferi experienţă sporită jocului didactic de educarea limbajului şi exersare a vorbirii. în special a limbajului acestuia.pentru dezvoltarea perspicacităţii.de exersare a pronunţiei corecte.2. Jocul didactic trebuie pregătit din vreme şi cu multă atenţie.jocuri intelectuale-de stimulare a comunicării orale: . . şi anume: -crearea unei atmosfere de lucru antrenante din partea educatoarei.Deseori.la valorificarea potenţelor intelectuale ale copiilor.educatoarea îşi propune să îmbogăţească conţinutul unor jocuri didactice de educarea vorbirii descrise în literatura de specialitate şi să creeze unele variante noi .menite să contribuie la optimizarea sarcinilor şi a obiectivelor programei. . . .Obiectivele educării limbajului şi a comunicării orale se realizează la un nivel optim prin variante de jocuri didactice concepute sau adaptate scopului urmărit. .dacă se folosesc metodele activparticipative.pentru dezvoltarea imaginaţiei. . .de realizare a abstractizării şi generalizării.în special la grupa mare şi pregătitoare.de atenţie şi orientare spaţială. amintesc pe cele mai importante.Dintre măsurile prealabile. .de realizare a comparaţiei mentale. pentru a asigura condiţiile bunei lui desfăşurări.de analiză şi sinteză mentală.pentru dezvoltarea proceselor de inhibiţie voluntară şi a autocontrolului Pornindu-se de la cunoaşterea dezvolării psihofizice a copilului preşcolar. care pot fi luate în acest sens.

Problemele trebuie să fie accesibile copiilor şi în acelaşi timp să le solicite eforturi şi investigaţii noi. Indiferent de etapa de vârstă la care este utilizat. structurat în forme variate.-conceperea jocului didactic astfel încât să corespundă particularităţilor de vîrstă ale copiilor. -îmbinarea corectă a activităţilor concret-operatorii cu cele abstracte. -asigurarea unui conţinut bogat. vizând esenţialul. jocul didactic are o serie de caracteristici prin care se deosebeşte de celelalte forme de organizare a activităţilor comune. -prezentarea cunoştinţelor în succesiune gradată.probleme similare celor întâlnite în viaţa practică.aprobarea în joc a unor cazuri.El trebuie să fie clar şi precis. prin cooperare. -stabilirea precisă a regulilor. . să le deştepte şi să le menţină viu interesul. Scopul didactic al jocului reprezintă o finalitate educativă şi se formulează prin raportarea la obiectivele specifice. -stabilirea unor sarcini cu grad diferit de dificultate.Ea reprezintă modul de instruire în jurul căruia sunt antrenate procesele gândirii. Sarcina didactică este formulată în funcţie de conţinutul activităţii şi de nivelul de cunoştinţe al copiilor. pentru a asigura desfăşurarea corectă a activităţii. -prezentarea sarcinii de rezolvat într-un mod accesibil copiilor. O mare parte din condiţiile de mai sus sunt comune tuturor categoriilor de activităţi obligatorii desfăşurate în grădiniţa de copii.situaţii. .Sarcina didactică se obiectivează pentru copii sub forma unor probleme pe care ei le vor rezolva în mod independent sau în echipe.

Ele sunt condiţionate de conţinutul şi sarcinile didactice ale fiecărui joc.Sarcinile didactice trebuie să fie astfel concepute încât să reactiveze nu atât memoria reproductivă. Elementele de joc reprezintă mijloace de realizare a unei sarcini didactice. Conţinutul jocului trebuie prezentat într-o manieră accesibilă şi plăcută copiilor.Elementele de joc sunt din cele mai variate: întrecere. deprinderilor pe care le achiziţionează sau se consolidează copiii.altele se referă la . Conţinutul jocului reprezintă ansamblul cunoştinţelor.Prima categorie reglementează repartizarea rolurilor între copii. Regulile jocului sunt prestabilite şi obligatorii pentru toţi copiii. recompensă. Alegerea lor se face în funcţie de conţinutul jocului. priceperilor. fructe. constituind elementele de realizare a sarcinii de învăţare. etc.sunt numeroase şi de natură diferită. anotimpuri. O altă categorie de reguli se referă la succesiunea acţiunilor în joc (ordinea în care trebuie să răspundă copiii când se joacă).Aceste cunoştinţe se referă la plante.cum să rezolve problema respectivă şi îndeplinesc în joc o importantă funcţie reglatoare asupra acţiunilor şi relaţiilor reciproce dintre copii. fie prin experienţa nemijlocită de viaţă. capacitatea de asociere. fluiditatea ei). neprevăzute şi de aceea. datorită faptului că sarcinile pe care le au de rezolvat sunt diferite.Deci jocul apare în forme noi. cât mai ales gândirea (operaţiile ei. animale. Jocurile didactice pot avea acelaşi conţinut dar ele dobândesc mereu alt caracter. etc. de vârsta copiilor.Rgulile sunt menite să arate copiilor cum să se joace. aplauze. flexibilitatea. legume. sunt interesante şi atractive.Alte reguli arată cum să rezolve problema intelectuală.Preşcolarii îşi însuşesc aceste cunoştinţe fie prin activităţile comune.

Eficienţa jocului didactic în raport cu celelalte mijloace de realizare a activităţilor din grădiniţa de copii este cu atât mai mare cu cât realizăm o concordanţă între procesul de cunoaştere a mediului înconjurător. caracteristica jocului didactic. jetoane. forma distractivă pe care o îmbracă şi o păstrează în mod permanent. etc. mişcare şi întrecere. fişe. deoarece forma de joc antrenează copilul în stimularea şi exersarea vorbirii în direcţia propusă în cadrul fiecărui joc în . Jocul didactic este un mijloc valoros de instruire şi educare a copilului de vârstă preşcolară.Poate conţine jucării. ghicire. elementele de joc şi regulile jocului. Unitatea dintre sarcina didactică. procesul de învăţare şi acţiunea şi atmosfera de joc. conferă jocului didactic o particularitate specific. Jocul didactic ocupă un loc deosebit de important în dezvoltarea vorbirii copilului preşcolar.comportarea copiilor în joc care le indică ce este şi ce nu este permis în timpul jocului. conţinutul jocului.atât de atractive pentru preşcolari. Acţiunea de joc este componenta prin care se realizează sarcina de joc. deoarece rezolvă într-o formă cu totul adecvată vârstei sarcini de instruire complexe.Unitatea deplină dintre sarcina didactică şi acţiunea de joc. surpriză.În stabilirea regulilor jocului se va ţine seama de principiul gradării şi al accesibilităţii. Materialul didactic trebuie să fie adecvat conţinutului jocului şi vârstei copiilor. deosebindu-l de celelalte forme de activitate. cartonaşe. medalioane.Acţiunea de joc este latura care face ca rezolvarea sarcinii didactice să fie plăcută şi atractivă pentru copii şi cuprinde momente de aşteptarea. Jocul didactic este o activitate care se deosebeşte prin structura sa specifică de celelalte activităţi cu conţinut asemănător.

fără ca el să conştientizeze acest efort.sunt capabile să explice jocul. clasificarea. depunând acelaşi efort de gândire şi de exprimare. verificarea şi consolidarea cunoştinţelor despre lumea înconjurătoare. Câteva dintre manifestările psihice ale copiilor şi ale oamenilor.formarea percepţiei spaţiale şi temporale. -exersarea memoriei şi a atenţiei voluntare. -dezvoltarea spiritului colectiv prin întreţinerea unor relaţii interpersonale corecte între copii. -exersarea imaginaţiei creatoare prin diverse elemente de joc. -educarea spiritului de observaţie. a operaţiilor intelectuale: analiza.cooperare şi ajutor reciproc.în general.spiritul de independenţă. iar în acest sens obiectivele urmărite vor fi: -dezvoltarea gândirii preşcolarilor prin intermediul jocului. generalizarea. -exersarea şi activizarea vocabularului copiilor.parte. Jocul didactic are un rol important în dezvoltarea copiilor.perseverenţa. sinteza.autocontrolul. -asimilarea.Eficienţa jocului didactic faţă de alte activităţi frontale dirijate constă în faptul că desfăşurarea lor presupune participarea tuturor copiilor din grupă.să arate de ce şi în ce măsură acesta se prefigurează ca activitate dominantă în anii copilăriei: . -educarea unor trăsături morale ca:stăpânirea de sine. comparaţia. -formarea percepţiilor despre obiecte şi fenomene. -formarea unei atitudini pozitive a copilului în raport cu mediul înconjurător.prin colaborare.

jocurile didactice”Săculeţul cu jucării” sau „Ce a găsit păpuşa?” trebuie planificate după o activitate de observare sau după ce s-a desfăşurat o convobire după imagini cu tema”Jucariile”. Înscrierea jocurilor didactice în planificările anuale şi calendaristice trebuie să se facă în funcţie de scopul acestora (precizarea.cum este şi firesc . obiecte şi imaginile lor.ce le aparţine în exclusivitate. după nevoi imediate şi posibilităţi proprii. Capacitatea de a transfigura realul în imaginar este suficient de perantă la copiii ce depăşesc vârsta de 3 ani.Copiii se refugiază adeseori din lumea reală în una pe care şi-o creează singuri.o lume imaginară.De reţinut este faptul că nimeni nu-l învaţă să-şi creeze o astfel de lume.Copilul poate face dovada că este capabil să-şi creeze o astfel de lume începând cu vârsta de 3 ani.verificarea sau predarea cunostintelor.Jocurile didactice care urmăresc fixarea de cunoştinţe trebuie planificate .corectarea pronuntiei.Capacitatea copilului de a acţiona în spirit creativ în diferite situaţii concrete de viaţă.Copilul preşcolar este creativ în adevăratul sens al cuvântului. care desemnează altceva decât sunt toate acestea în realitate.În crearea lumii imaginare. .insusirea structurii gramaticale). copilul se foloseşte de capacitatea de a transfigura realul în imaginar.Copilul este înzestrat cu capacitatea de a opera frecvent cu simboluri accesibile.o lume fără griji. b.după activităţile în care au fost predate cunoştinţele respective.El operează cu cuvinte.Bunăoară . d. c.şi anume precizarea şi activizarea cuvintelor care desemnează diferite jucării. acţiunilor şi faptelor.El nu este doar un simplu executant.unde restricţiile nu sunt aşa de severe.răspunzând astfel scopului urmărit prin aceste jocuri. adică cu semne atribuite obiectelor.a. cărora le acordă o altă semnificaţie decât cea care le aparţine în exclusivitate.

jocul didactic „Magazinul cu jucării”de la grupa mică prin care se urmăreşte verificarea cunoştinţelor trebuie să fie plasat după toate activităţile în care se precizează cunoştinţele despre culoare. însuşiri spaţiale. În planificarea jocurilor didactice. trebuie studiat cu multă atenţie înainte de a fi executat cu copiii. Jocurile didactice care au ca scop corectarea defectelor de pronunţie ale copiilor sau însuşirea structurii gramaticale a limbii trebuie să fie planificate şi ele cu multă atenţie . Alte jocuri didactice au drept scop predarea unor cunoştinţe noi şi lărgirea vocabularului copiilor cu o serie de cuvinte.jocul didactic.Astfel.jocurile didactice care presupun completarea unor propoziţii eliptice de subiect vor fi organizate înaintea celor care presupun completarea unor propoziţii eliptice de predicat sau jocurile didactice care presupun pronunţia unor sunete mai dificile pentru copii trebuie să preceadă jocurile care cer pronunţia unor grupuri de sunete mai greu de articulat.Asemenea jocuri trebuie planificate în raport cu celelalte activităţi comune de predare astfel încât să se asigure transmiterea gradată a cunoştinţelor.Nerspectarea uneia dintre componentele jocului . mărime.De exemplu.Educatoarea trebuie să cunoască bine sarcina urmărită în joc.avându-se în vedere creşterea treptată a cerinţelor adresate copiilor. Având o structură complexă. etc.cunoaşterea .Aceeaşi grijă trebuie avută şi în planificarea jocurilor didactice care urmăresc verificarea şi sistematizarea cunoştinţelor copiilor. educatoarea trebuie să se orienteze întotdeauna după sarcina didactică pe care jocurile le cuprind şi să ţină întotdeauna seama de legătura lor cu celelalte activităţi care se desfăşoară în grădiniţa de copii.acţiunea lui şi regulile după care se desfăşoară .astfel încât să-l poată preda corect în activitatea pe care o desfăşoară cu copiii.

denumirea şi descoperirea acţiunilor prezentate în ilustraţii.la adaptarea lui la particularităţile de vârstă ale copiilor cu care lucrează.apoi o descrie.pe măsură ce are mai multă experienţă.În cadrul jocurilor didactice am folosit şi diferite jucării sau obiecte special cofecţionate.Copilul la care s-a oprit plicul.nu reclamă o participare suficient de activă din partea copiilor.El trebuie procurat din timp şi selecţionat potrivit jocurilor care se organizează.care înfăţişează diferite ocupaţii ale mamei.insuficientă a acţiunii sau a regulilor de joc.imaginile au fost prezentate pe o bandă care se derula în faţa copiilor pe un ecran. O mare parte din materialul didactic necesar desfăşurării jocurilor didactice este tipărit.Jocul .îl deschide.Este indicat ca educatoarea .să aplice în mod creator diversele recomandări cu privire la jocul didactic.să contribuie activ la îmbogăţirea şi îmbunătăţirea structurii acestuia.trecerea plicului din mână în mână nu are darul să-i mobilizeze în vederea realizării sarcinii didactice.elementul de joc.Analizând jocul am intervenit cu o serie de modificări care nu au modificat cu nimic sarcina didactică.ca atare.este dat din mână în mână de la un copil la altul până ce se aude semnalul:Stop”.însă au schimbat acţiunea lui.şi cu atât mai mult să creeze noi jocuri cu care să rezolve sarcina didactică prevăzută în programa activităţilor desfăşurate în grădiniţa de copii.în momentul semnalului.S-au creat condiţii favorabile pentru perceperea clară a imaginilor de către toţi copiii pentru rezolvarea optimă a sarcinii didactice incluse în joc.arată celorlalţi ilustraţia găsită în plic.Jocul didactic”Ce face mama?”are ca sarcină didactică recunoaşterea.Regulile jocului precizează că plicul în care este câte o ilustraţie.Astfel.Educatoarea trebuie să .În felul acesta ei nu au mai fost solicitaţi să aştepte până ce plicul s-ar fi oprit la ei.afectează buna îndeplinire a sarcinii didactice sau chiar duce la schimbarea profilului activităţii.

obiecte mărunte. obiecte de uz individual. etc. iar cel distributiv trebuie să aibă dimensiuni mai mici.Astfel de jucării sunt: -păpuşi cu trusa lor de îmbrăcăminte pentru toate anotimpurile şi din materiale de diferite culori. materiale care contribuie prin culoare. aspect estetic. proporţionat ca mărime şi corespunzător din punct de vedere al coloritului. acesta trebuie să întrunească şi unele cerinţe ca: accesibilitate. lăţime. Pregătirea copiilor pentru un joc didactic se poate face în cadrul activităţilor alese de dimineaţă sau prin exerciţii cu material intuitiv. astfel încât să trezească nu numai interesul pentru material. nu trebuie să fie încărcate. grosime. -animale domestice şi sălbatice din material plastic. ci şi pentru jocul în sine. Indiferent de provenienţa materialului didactic folosit în cadrul jocului didactic. În afară de grija pe care trebuie să o aibă în selecţionarea sau confecţionarea materialului didactic necesar desfăşurării jocului didactic. deoarece ar împiedeca copiii să rezolve corect sarcina didactică. la precizarea unor cunoştinţe ale copiilor. este bine a se găsi şi soluţii interesante de prezentare a acestuia.Reuşita unui joc didactic depinde organizarea jocului care presupune un complex de . cu diverse truse de obiecte: veselă. -diferite mijloace de locomoţie. –săculeţul”fermecat”. jucării în miniatură. Sunt jocuri didactice care presupun folosirea unor materiale ca deşeuri. greoaie din punct de vedere al compoziţiei. mărime. -casa păpuşii –cu mobilierul necesar. Materialele didactice trebuie să fie de dimensiuni mai mari pentru a fi bine perceput de copii.păstreze şi jucării didactice special pentru această categorie de jucării.

prin jocul didactic “Găseşte aceeaşi culoare “ de la grupa mare se precizează şi se verifică denumirea diferitelor culori învăţate anterior.pregătirea copiilor pentru activitate. slab dezvoltat la preşcolarul mic. Jocurile didactice ca “Spune cum face”. cât şi atunci când este repetat de copii. Sfera de utilizare a jocului didactic este foarte largă .măsuri:înţelegerea esenţei jocului.planificarea lui judicioasă. specificul lui constând în faptul că rezolvă prin conţinutul lui o mare parte din problemele educaţiei intelectuale. de a plăsmui o poveste.etc. sistematizând şi verificând cunoştinţele. Jocul didactic este creat de adulţi. consolidând. putând fi extins chiar şi în viaţa de familie a copilului. Marea parte a jocurilor didactice cuprind valoroase exerciţii senzoriale. influenţând în mod nemijlocit activitatea tuturor analizatorilor. imaginaţia sunt stimulate intens prin jocurile care pun în faţa copiilor sarcina de a compune o ghicitoare. . Spiritul cerator.deoarece acesta poate fi practicat în diferite momente ale zilei.”Cine face?’ contribuie la dezvoltarea sensibilităţii auditive şi în mod special a auzului fonematic. prin jocul didactic „Cu ce construim „de la aceeaşi grupă se reactualizează denumirile uneltelor şi materialelor folosite la construcţia unei case.El are o largă contribuţie mai cu seamă în stimularea şi dezvoltarea tuturor proceselor psihice. la iniţiativa unuia dintre ei sau la sugestia educatoarei. Jocul didactic se poate desfăşura atât sub conducerea directă a educatoarei cu întreaga grupă.Jocul “ Ce a gasit ursuletul?” contribuie la dezvoltarea sensibilităţii vizuale şi tactile. De exemplu. se activizează unele cuvinte care denumesc jucării. se reactualizează noţiunile de formă. Valoarea jocului didactic nu se restrânge însă numai la atât.

prin care actioneaza si scoate la lumina sentimente si idei interiorizate. Astfel jocul il introduce pe cel care-l practica in specificitatea lumii imaginare create de jucatorul respectiv. . o apropie. Jocul este o activitate constientizata de copil si tratata ca atare neputand sa o confunde cu celelalte activitati umane. Jocul alaturi de invatare. motivele jocului conducând la rezolvarea sarcinilor didactice. unitară în care aceste elemente sunt structurate organic. Jocul este prezent in mediul institutional al gradinitei. dar nu trebuie sa lipseasca de-a lungul intregii vieti. lipsita de importanta deoarece pentru copil jocul este o activitate dominanta prin care el construieste lumea. Prin atingerea unui asemenea scop. o analizeaza si cauta sa o inteleaga. pe baza unor reguli.FORMA DE ACTIVITATE INSTRUCTIV-EDUCATIVA 2. JOCUL . ci o formă de joc închegată. se restabileste echilibrul vietii psihice si se stimuleaza functionalitatea de ansamblu a cesteia. dar continua in toate mediile sociale in care se formeaza. sau desfăşurarea lor prin alternare. munca si creatie este una dintre activitatile umane fundamentale. Schiller) Jocul este forma de activitate dominanta in copilarie. Nu trebuie perceput jocul ca o activitate neserioasa. capabila sa-i satisfaca jucatorului imediat dorintele sau aspiratiile proprii. Normele didactice impun respectarea principiului adaptarii continuturilor invatarii la particularitatile de varsta ale celui educat. S-a constatat ca efortul depus de copil in joc este la fel cu cel depus de adult in munca.Prin jocul didactic nu trebuie să înţelegem simpla alăturare a unor acţiuni ludice cu acţiuni instructive. Este necesara dezvoltarea laturii ludice a personalitatii pentru a pute privi solutiile cu fantezie si inventivitate. Scopul jocului este actiunea insasi.1 DEFINIREA SI CARACTERIZAREA JOCULUI "Omul este un om intreg numai atunci cand se joaca" (Fr.

responsabilitatea. Pentru a intelege specificul jocului ca forma de activitate instructiveducativa. fie pozitia jocului in raport didactic cu celelalte forme de activitate specifice omului. cinstea. Prin joc copiii isi dezvolta perceptiile. dupa propriile dorinte. motiv pentru care nu poate fi suplinita si nici nu este in masura sa suplineasca pe una din ele. creativitatea. Tot prin joc sunt modelate trasaturile de personalitate:respectul fata de altii. fie aportul jocului in procesul educatiei. rabdarea. Jocul este o forma de activitate bine gandita. Jocul este o activitate specific umana pentru ca numai oamenii il practica in adevaratul sens al cuvantului. Este suficient sa amintim concentrarea copilului prins in joc. stapanirea de sine. reprezentarile. activitate dominanta la varsta prescolara. isi amplifica posibilitatile memoriei. fiind in stransa legatura cu acestea. cu un program tot atat de bogat precum este viata. Este determinat de . Prin joc. Jocul are o semnificatie functionala esentiala si nu este un simplu amuzament. prin care omul isi satisface nevoile imediat. cum ar fi: activitate specific umana. viitorul este anticipat si pregatit. necesara si indispensabila procesului educatiei. Astfel psihologul Ursula Schiopu considera faptul ca "jocul stimuleaza cresterea capacitatii de a trai din plin cu pasiune fiecare moment. este o activitate prin care continutul. trebuie sa cunoastem si celelalte sensuri ce i se atribuie jocului. perseverenta. dezvolta si restructureaza intr 949b14j eaga viata psihica a copilului.Jocul este o activitatea specific umana. organizand tensiunea proprie actiunilor cu finalitate realizata. Copiii se joaca pentru a se juca. forma si functionalitatea sa specifica nu se confunda cu nici o alta forma de activitate instructiv-educativa. El formeaza. dominata in copilarie. Se apreciaza chiar ca jocul indeplineste in viata copilului de 3-7 ani acelasi rol ca munca la adulti. factor hotarator in viata copilului prescolar. isi formeaza insusirile vointei. Este forma specifica in care copilul isi asimileaza munca si se dezvolta. Este una dintre variatele activitati desfasurate de om. Aceste sensuri indica. curajul. precum si gravitatea cu care el urmareste respectarea unor reguli sau lupta in care se angajeaza pentru a castiga. actionand constient si liber in lumea imaginara ce si-o crease. avand functia de mare si complexa scoala a vietii" Jocul este o scoala deschisa.

Aceasta idee este sustinuta si de rolul pe care-l are pe planul dezvoltarii copilului. se dezvolta si se restructureaza intr 949b14j eaga activitate psihica a copilului. Jocul . . "Copilul traieste in lumina fericita a jocului. e) intre ceea ce este partial cunoscut si ceea ce se cunoaste bine. 2. este datoria. dar si de durata si ponderea sa. dupa cum afirma Claparede "jocul este munca. Modul serios si pasiunea cu care se joaca copiii constituie indicatori ai dezvoltarii si perfectionarii proceselor de cunoastere. aproape orice activitate este joc sau.activitate dominanta la varsta prescolara . este binele.celelalte activitati . spiridus ce preface zilele in sarbatoare si viata in minune" (S. c) intre repetitie si variabilitate. creatia. Pentru copil. jocul reprezinta o forta cu caracter propulsor in procesul dezvoltarii copilului. d) intre dorinta de joc si pregatirea prealabila necesara. Bivolaru). evidentiaza J. includ elemente de joc si in acelasi timp jocul este purtatorul unor importante elemente psihologice de esenta neludica ale celorlalte activitati specific umane. Activitate dominanta. dar in acelasi timp este puternic implicat in acestea. in consecinta. La varsta prescolara jocul este o activitate cu caracter dominant. are rol hotarator in evolutia copilului. Prin joc se dezvolta personalitatea copilului. fapt demonstrat de modul in care polarizeaza asupra celorlalte activitati din viata copilului. favorizand trecerea sa pe o treapta superioara de dezvoltare. sporindu-ti totodata intregul potential de care dispune. Invatarea. Jocul este elementul care face trecerea de la gradinita la scoala sa nu fie perceputa de fiinta umana ca un "soc" ci ca o continuare fireasca a activitatilor desfasurate in cadrul gradinitei numai cu un grad de dificultate mai ridicat. prin crearea si rezolvarea progresiva a diverse feluri de contradictii: a) intre libertatea de actiune si conformarea la schema de joc. b) intre invitatie si initiativa. Chateau. munca. poate sa actioneze". este idealul vietiieste singura atmosfera in care fiinta sa psihologica poate sa respire si. IMPORTANTA SI FUNCTIILE JOCULUI Sub influenta jocului se formeaza. munca. fundamentala la varsta prescolaritatii.2.invatarea. permitandu-i acestuia sa patrunda in realitatea pe care o cunoaste activ.

Primii sunt mai usor de cunoscut deoarece manifestarile lor sunt spontane. iar "moralitatea ludica" contribuie la geneza comportamentului socio-moral. a gandirii si nu in ultimul rand la dezvoltarea limbajului. denota arta interogarii in colectivitate si in viata sociala. marime. Jocul contribuie la dezvoltarea intelectuala a copiilor. Solutiile adoptate in joc. spatiu. Cu cat un prescolar este mai dezvoltat din punct de vedere psihologic.f) intre absenta vreunui rezultat material util si bucuria jocului. la educarea spiritului de observatie. mai putin activi. Se poate afirma ca. spiritului de independenta. Important este ca jocul le ofera copiilor posibilitatea dezvaluirii naturii autentice a copilului. la asimilarea unor elemente de disciplina in ansamblul expresiilor comportamentale ale copiilor. jocul propulseaza copilul pe traiectoria progresului in dezvoltarea sa. la varsta prescolaritatii. perseverentei. cu atat se joaca mai mult. inventivitatea si capacitatea de a gasi strategiile cele mai nimerite pentru reusita actiunii odata cu corelarea cu partenerii de joc. Unii copii se exprima deschis. contribuind la dezvoltarea stapanirii de sine. dezinvolt. clar. a imaginatiei creatoare. Valorificand disponibilitatile interne. jocul ofera cadrul pentru efort si depasire a unor obstacole. la formarea perceptiilor de forma. observandu-se o ultima cerinta spre afirmare. jocurile satisfac o anumita cerinta implacabila care il stimuleaza pe copil la o activitate permanenta. h) intre emotiile dictate de rolul indeplinit si emotia pozitiva provocata de participarea la joc. a fortelor sale. Putem afirma ca. Tot jocul este un mijloc eficient si suficient pentru realizarea sarcinilor educatiei morale a copilului. precum si a multor altor calitati de vointa si trasaturi de . g) intre operarea cu obiecte reale si efectuarea de actiuni simbolice. autocontrolului. se remarca a fi un veritabil creator si initiator de actiuni. cu semnificatii multiple pentru evolutia ulterioara. Este suficient sa privesti copiii in timpul jocului pentru a-ti face o impresie referitoare la conduita acestora si la particularitatile lor psihologice. in timp ce altii sunt mai retinuti. disciplinei constiente. iar ceilalti exprima mai mascat trasaturile lor interne. timp. mai bine si mai frumos.

se creeaza posibilitati multiple de dezvoltare armonioasa a organismului. de buna dispozitie. cu efecte benefice pe planul dezvoltarii. dar si a sinelui in raport cu viata si ipostazele ei fericite. dar si structura experientei si a mediului de cultura. dar mai ales prin cele de miscare. Prin joc copilul dobandeste deprinderi de autoservire. ca pe un adevarat fundament. In plus. de interiorizare si de creatie. Prin toate jocurile. atunci cand nu o face prin alte activitati. in scopul satisfacerii trebuintelor proprii si odata formate acestea permit ca jocul sa devina mai complex cu o valoare formativa sporita. al intregii dezvoltari a personalitatii. pentru un moment. Jocul raspunde trebuintei de creatie a personalitatii. realizandu-se astfel si sarcini de educatie estetice. realizandu-se o absorbtie uriasa de experienta si traire de viata. dorinte care se manifesta direct in conduita si reprezinta latura proiectiva a personalitatii. Analiza jocului pune in evidenta (oglindeste) statutul mintal. pe influenta pe care jocul o exercita asupra dezvoltarii psihice a copilului. cel afectiv. jocul determina o stare de veselie. Prin jocurile de miscare se realizeaza numeroase din sarcinile educatiei fizice. Este bine cunoscut ca acel copil care nu se joaca ramane sarac din punct de vedere cognitiv. se poate spune ca prin joc are loc o larga expansiune a personalitatii copilului. in formarea spiritului de independenta.caracter. a relatiilor reciproce intre copii. Valoarea jocului se observa si in dezvoltarea sociabilitatii. sa-si manifeste personalitatea. Toate aceste efecte educative se sprijina. asupra personalitatii lui. a spiritului de colectivitate. . afectiv. linia interesului sau major. In concluzie. prescolarul este initiat in tainele frumosului si invata sa-l creeze. in formarea atitudinii pozitive fata de munca. Jocul isi are importanta sa in formarea colectivului de copii. conturarea de aspiratii. sa urmeze. Participand la joc. Jocul ii permite individului sa-si realizeze "eu-l". in corectarea unor abateri sesizate in comportamentul unor copii. cel de sanatate al copilului.

3. Aceasta apare ca functie principala in jocurile de miscare. Psihologul Ursula Schiopu in lucrarea "Probleme psihologice ale jocului si distractiilor" stabileste functiile jocului precizand ca acestea se pot grupa in functii esentiale.  functia de exercitare complexa. a conduitei. 4. devenind ulterior marginala. functia de adoptare realizata pe cele doua coordonate: asimilarea realului la "eu" si acomodarea. spiritul de ordine). Piaget stabileste urmatoarele functii ale jocului: 1. proprii copiilor mici. In perioada copilariei si tineretii este o functie principala. a gesturilor. Functiile esentiale ale jocului sunt urmatoarele:  functia de cunoastere care se exprima in asimilarea practica si mentala a caracteristicilor lumii si vietii. de competitie si ca functie secundara in jocurile simple de manuire. de la trebuintele cognitive de explorare a mediului la cele de valorificare a potentialului de care dispune. abilitatile si capacitatile fizice.Ca scoala a vietii sociale. de satisfacere a multiplelor trebuinte ale copilului. secundare si marginale. asimilarea relatiilor cu cei din jur la propriul "eu". . trasaturile de caracter (perseverenta. jocurile sportive.a). a imaginatiei. de a avea o pozitie in grup. de a se afirma si de a-si face datoria. de a indeplini o functie. transformarea "eu-lui" in functie de modelele exterioare. de dreptate. trasaturi legate de atitudinea fata de colectiv (corectitudinea. stimulativa a miscarilor (pusa in evidenta mai ales de Gross si Carr) concretizata in contributia activa pe care jocul o are la cresterea si dezvoltarea complexa. constand in acomodarea copilului la ceilalti. modeleaza dimensiunile etice ale conduitei. spiritul de competitie. jocul face apel la optimismul specific varstei. de la trebuintele perceptive si motorii la cele de autoexprimare in plan comportamental. sociabilitatea. la dorinta copilului de a avea un rol. a educatiei. Diferite studii si observatii efectuate asupra jocului au evidentiat faptul ca acesta indeplineste multiple functii.  functia formativ-educativa exprimata in faptul ca jocul constituie o scoala a energiei. Jocul educa atentia. functia de socializare. functia de extindere a "eu-lui". functia catarctica. J. s. promptitudinea. 2. de descarcare energetica si rezolvare a conflictelor.

a. motorii. arte plastice.)  J. concludenta pentru buna intelegere a functiilor sale:  jocul exercitiu . S-a operat. date fiind perspectiva din care au fost investigate si criteriile diferite care au stat la baza diferentierii jocurilor.  functia distractiva.3. Printre functiile secundare ale jocului se inscriu urmatoarele:  functia de echilibru si tonificare prin caracterul activ si compensator pe care-l intretine jocul fata de activitatile cu caracter tensional. jocuri artistice (desen.  functia catarctica si proiectiva.ghid pentru perfectionarea activitatii educatoarelor si invatatorilor".   jocuri care exerseaza relatiile sociale (de familie.forma cea mai elementara a jocului. materialele folosite. sarcina urmarita cu prioritate. In lucrarea "Probleme ale adaptarii scolare .a. Editura All.  jocuri tehnice (productive) care solicita fondul de reprezentari. industriale. memoria. s. CLASIFICAREA JOCURILOR Clasificarea jocurilor a constituit si constituie in continuare o preocupare pentru multi specialisti. Piaget abordeaza evolutia jocului la copil si realizeaza o interesanta clasificare a jocurilor. motricitatea si care dezvaluie medii de viata (agricole. s. cu criterii multiple de clasificare. 2. cu toate acestea. nu s-a ajuns la o clasificare unanim acceptata. mestesugaresti. de grup scolar).  Ca functie marginala este precizata functia terapeutica ce se manifesta cu succes in cazuri maladive. Elvira Cretu realizeaza urmatoarea clasificare a jocurilor:  jocuri in care sunt solicitate functiile psihofiziologice (senzoriale. intelectuale). scoala). prezenta in etapa inteligentei senzorio-motorii si consta in repetarea unei activitati insusite anterior pe alte cai pentru placerea activitatii. . muzica. Bucuresti 1999. autoarea. forma. astfel. cum ar fi: continutul.

stabilind urmatoarele tipuri:  jocurile cu rol in care prim plan apare rolul asumat de copil. Clasificare mai complexa si mai nuantata. jocurile didactice. jocul simbolic (de imaginatie) indeplineste in cea mai mare masura functia de adaptare. rezolvari de probleme. includ o anumita sarcina. care reprezinta de fapt o functie sociala generalizata a adultului. Jocurile de constructie apar ca jocuri integrate in simbolismul ludic pentru ca mai tarziu sa devina autentice adaptari.  jocurile de tranzitie spre activitatea de invatare ("jocurile de granita").  jocul cu reguli apare in stadiul gandirii preoperatorii (2-7 ani). Din aceasta categorie fac parte: jocurile distractive. in cadrul lor copilul subordoneazaunei ordini fixe si raporturi intre participanti. Permite asimilarea realului la "eu-l" copilului fara constrangeri si sanctiuni. luand in considerare mai multe criterii ce opereaza succesiv.  jocurile cu reguli care apar mai tarziu.N. . deoarece realizeaza intelegerea reciproca prin intermediul cuvantului si disciplinei. Manual pentru scolile normale". asigura retrairea unor realitati transformate dupa propriile trebuinte. jocurile sportive. realizeaza autoarele lucrarii "Activitati de joc si recreativ-distractie. incep sa substituie procesul de joc cu invatarea. creatii inteligente Clasificare a jocurilor realizeaza si A. dramatizarile. Acestea pregatesc invatarea. au un mare rol in structurarea personalitatii si in socializarea copilului.  jocurile cu rol si subiect in care copilul isi asuma o functie sociala anume pe care o realizeaza prin actiunile sale. Are un rol deosebit in socializarea copilului. Leontiev .  jocul de constructie care se dezvolta pe baza jocului simbolic dupa varsta de 5-6 ani.

Serban F. . Manual pentru scolile normale"."Activitati de joc si recreativ-distractive.. Popescu E.. Bucuresti 1993) . Didactica si Pedagogica.Ele impart jocurile in doua mari categorii dupa schema de mai jos: (Barbu H. Edit..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful