Sunteți pe pagina 1din 3

Revisiting the Revisionists: The Rise and Fall of the Japanese Economic Model By Brink Lindsey and Aaron

Lukas July 31, 1998 Dupa colapsul Uniunii Sovietice modelul japonez parea a fi singura alternativa pentru capitalismul de piata de vest. Suporterii americani cunoscuti ca revizionisti au considerat ca singura modalitate de a nu deveni o colonie a economiei japoneze a fost sa abandoneze pietele libere in favoarea comertului gestionat. Concluzia din ziua de azi este ca revizionistii au gresit atat in recomandarile lor cat si in faptul ca au vazut o amenintare in Japonia care a suferit o stagare economica. Iar prosperitatea Americana se datoreaza in opinia autorului, ignorarii sfaturilor revizionitilor. Pentru a ii rezolva probleme deja evidente japonia trebuie sa abandoneze elementele sistemului su care au fost vzute de ctre revizioniti ca nite puncte tari ( viziunea conform creia o mn de planificatori guvernamentali pot lua milioane de decizii , sau ca pot alege industrii strategice, s aloce capitalul in ciuda semnalelor pieei). INTRODUCERE n introducere autorii descriu relatia dificila dintre USA i Japonia i faptul c majoritatea industriilor americane cdeau n minile Japoniei , motiv pentru care se prevestea ridicarea Japoniei si declinul US. Cei care au condus vocea declinului a fost un grup de comentatori proecliti de Bob Neff revizioniti i anume: Chalmers Johnson, Clyde Prestowitz, James Fallows, Karel van Wolferen. Acetia au presupus c n contrast cu piaa deschis a modelului anglo-american , Japonia practica o forma unic de de stat-regizat n interiorul capitalismul. Practic prin alocarea capitalului printr-un sistem bancar puternic controlat Japonia ar fi condus competitorii strini afar din fiecare sector pe rnd ducnd in final la dominaia mondiala japonez. Revizionitii afirmau de asemenea faptul c Japonia nu juca pe regulile normale ale capitalismului de vest, prin urmare era inefficient sa se apeleze la negoicerea bazat pe aceste reguli pentru a deschide piaa japonez. In final s-a ajuns la conluzia c aceti revizioniti au greit att in presupunerea c Japonia reprezint o ameninare ct i n recomandrile privind politica US. Japans Troubled Economy n cartea sa Trading Places, Clyde Prestowitz susinea faptul c americanii nu i pot imagina puterea mainrii japoneze. Acesta fcea referire la creterea valorilor bursiere i a imobiliarelor de la sfritul anilor 1980 al cror decline a dus la schilodirea sistemului economic japonez. Acest efect economic a fost cunoscut sub numele de buble economy.

Magnitudinea acestei decderi a fost incredibil: piaa de valori din Tokyo este oprit la 60% i valoarea imobiliarelor a sczut cu 80 %. Prbuirea valorii activelor a lsat bncile japoneze cu datorii incredibile. Efectul datoriilor a fost de a paraliza sistemul financiar al Japoniei i totdeodat cu acesta ntreaga economie. Abia n anii 1992-1997 economia a crescut cu 1% pe an n comparaie cu creterea de 2.9% in US. Alte statistici vopseau o imagine la fel de sumbr, falimentele companiilor au crescut cu 37,5% in mai 1998 fa de aceeai luna din anul precedent i falimentul personal a depsit 100.000 comparativ cu 70000 din anii trecui. Alte probleme ntmpinate de economia japonez au fost legate de cderea yenului, de somaj, de fiscalitate ( cum ar fi apropierea deficitului bugetar la 7% din PIB si datoria bugetar ce a urcat la 100% din PIB. Aceast decdere economic a dus de asemenea i la schimbri politice, populaia a respins prin urmare partidul liberal democratic lucru ce a dus la demisia lui HashimotoThe Boys Who Cried Wolf Problema curenta a economiei Japoniei intr in contrast cu viziunea revizionarilor din timpul anilor 1980-1990 care a fost popularizat de Michael Crichton n nuvela sa Rising Sun. Eecul US a fost evideniat n numeroase cri, articole, comentarii i de asemenea n viziunea lui Prestowitz i a lui Chalmers Johnson. Revizionitii au considerat ca inima sistemului japonez a fost concentrarea lor pe termen lung, cum ar fi alocarea capitalului nu pe profit pe termen scurt ci pe ctigarea cotei pe piaa n industriile strategice. Japonezii au realizat faptul ca daca ofera managerilor acces la capitalul rbdtor le ofera un avantaj, situaie care nca st n picioare: creditele bancare sunt egale cu 150% din PIB n timp ce piaa de obligaiuni se ridic doar la 75% n timp ce n US situaia este diferit: piaa de obligaiuni este egala cu 150% din PIB in timp ce creditele bancare ajung doar la 50 %. Dominana bncilor a permis capitalului s fie alocat n concordan cu politica guvernului sau relaiile de lunga durat corporative i nu n concordan cu criteriile stricte ale pieei. Accesul la capitalul rbdator a luat presiunea de pe umerii managerilor de a atinge profitabilitatea pe termen scurt si le-a oferit libertatea de a se concentra pe cota de pia. Din punctual de vedere al revizionitilor cota de pia reprezint rzboiul economic: cine controleaz ctig rzboiul, motiv pentru care avantajul japonezilor s-a datorat ridicrii peste cota de pia. Revizionitii au fost att de impresionai de sistemul japonez nct au vzut bula de stoc i imobiliare nu n exces speculative ci ca o ncrcare deliberat a mainriei de export Japonia i n vederea lor creterea valorii activelor a dat companiilor japoneze posibilitatea de a atinge cantiti apparent nelimitate de capital. Deficienele modelului capital rbdator au fost puse in lumin att de problemele persistente ale sectorului financiar japonez pe parcursul acestui deceniu ct i de alte crize ale economiilor din Asia de Est. Dup prerea lui Robert Denham riscul pe termen lung este o scuz pentru a evita concentrarea pe profit, lucru care n cazul Japoniei a dus la colaps economic.

n anul 1992 Robert Kearns a prevzut cu ncredere faptul c Tokyo va deveni centrul financiar al lumii datorit urmtoarelor motive: deinea apte dintre cele mai puternice bnci din lume, avea cea mai mare pia de capital i cele mai bogate firme de securitate din lume. Aceasta prere a lui Robert a fost contrazis ntr-un articol din New York Times care descria o realitate cu totul diferit. Picking WinnersAnd Losers In ceea ce privete creterea implacabil a Japoniei revizionitii au avut in vedere nu numai capitalul rbdtor ci i promovarea statului a anumitor industrii specifice aveau rolul de a ameliora competitivitatea internaional. Filozofia lui Phillip Mitsis a fost descris de ctre Prestowitz care a sugerat c un obiectiv cheie n orice economie este crearea unei industrii care produce produse sofisticate din punct de vedere tehnologic i care prezint o elasticitate a veniturilor ridicate plus o rata a creterii rapida, obiectiv care nu poate fi atins fr intervenia guvernamental. In afara anumitor proiecte mici US nu a promovat industriile strategice, implicit a evitat s asculte sfaturile revizionitiilor, motic pentru care performana economic a Americii a fost excepional n timpul anilor 90. America a rmas puternic n sectoarele de nalt tehnologie i Internet n timp ce progresul Japoniei a stagnat. Companiile japoneze au euat n sectoarele n care America era o adevrata for, un exemplu fiind televiziunea HD care a fost surclasat de competiorii americani care au creat o versiune mult mai avansat din punct de vedere ethnic.