Sunteți pe pagina 1din 342

ing.

GRIGORE

ARSENIE

prof. dr. ing, M|HAI

votcuLEscu

ing. MARIUS lONAgcU

SOLUTII DE CONSOLIDARE A
CONSTRUCTIILOR AVARIATE

DE CUTREMURE
TEHNOLOGII DE E)(ECUTIE

EDITURA renrurcA

Bucuregti, lgg7

Copyright @ 1997 Editura Tehnicl


Toate drepturile asupra acestei edifii sunt rezervate editurii. Adresa: EDITURA TEHNICA Pia[a Presei Libere, 1 33 Bucuregti, Rominia
coci 71341

Redactor: ing. ADINA NEGOITA Tehnoredactor: N ICOLETA NEGOITA Coperta: SIMONA DUMITRESCU Machetare ilustrafii: CRISTINA BACIU Bun de tipar: 26.02.1997; Coli de tipar: 21,5 C.Z.:624.059

ISBN: 973-31-0808-1

I
I

constructive ale clddirilar avariate de cutremure, fasdn efc. 9i var trcnsmite obserualii gi propuneri de perfec{ionare a/e acesfona gi de care se va fine searna la redactarea eCiliei urmdtoare a acestei lucrdri. Menliondm cd autoii au elaborat, intr-o fcrmd avansaffi, lucrarea ,,pR)tECre,nea CONSOLTDARII $/ RFIROF|TARII SISTMELQR srRUcruRArE $/ A|STRUCTLJRALE ALE CanmlLOR AVARIATE DE CUTREMIJRE, IASAR/ etc." utilizdnd metode reglementate de norme tehnice in vigoare ?n tara noastrt cil gi in alte tdri (S.U.A., Japonia, Mexic). AUTORII

sotuliile gi tehnalogiile de consalidare gi retrafitare ale sisfeme/or

Autoriidoresc sd mu$umeascd anticipat celor

ie

vor studia Ei aplica

fruvAt\rr iruruNTE

Cutremurele tectonice ce se declangeazl cu frecvenle rioir,ate pe intreg teritoriul td'rii, tasf,rile mari gi inegale ce se produc pe terenurite cu pdm5nturi sensibile la umezire sau cu caracteristici fizico-mecanice reduse, alunecdrile de tenen de pe versanti gi taiuzuri, prdbugirile de halde, inundafiite catastrofale etc. au produs degradiri golstructiilor afectate de astfel de fenomene, uneori deosebit de Etravs, mai ales cAnd aceste obieetiv'e nu au fost consolidate la tinrp" $-a ajuns-astfel Tn situafia de azi, cAnd peste 4Aolo din construcliile existente (locuin!e, clSdiri social-culturale, clddiri agrozootehnice, constr.uc!!i industriale, construclii. ingineregti etc.) aL! capacitdfi de rezistenld diminuate gi nu ar mai putea fgce_ fafd la eventuale noi solicitdri ce s-ar produce prin aparilia unor fenomene similare cu cele menlionate, in special la cele seismice cu inteniitdfi ridicate. Pentru a reduce riscul pierderilor materiale gi de vieli omenegti, considerdm necesar sd se treacd in mod hotdrdt, p6ni nu este prba t6rziu, la refacerea capacit5fii de rezistenlI gi a stabilitdlii construcfirlor degradate, pentru a le pune in situalia de a face fa!5 la noi solicitdri exterioare, accidentale sau extraordinare. Experienfa de p6nd acum, de la noi cdt gi din aite {dri, a ardtat cE proiectarea Si execufia lucrdrilor care urmdresc recondilionarea construcliilor avariate prezintd difi.cultdli deosebite in comparalie cu a unor construclii noi, necesitind ingineri de conceplie cu o inaltS prejdtlre profesionald gi toiodatd constructori CIu un lnalt grad de congtiinclozitate ?n respectarea solufiilor gi tehnologiilor de execu{ie date ?n proiectele de consoliddri. Lucrarea ,,soLUTll DE coNsoL.tDARE A cCIri$TRUCTiH-OR AVARTATE DE CUTREMI'.,,RE" elaboratd de ing. Grigore Arsenie, prof . dr. ing. Mihai Voiculescu gi ing. lt"larius lonagcu cuprinde cele mai uzuale solufii gi tehnologii Ce execufie pentru consoliddri ale elementelor structurale din zid5rie gi din beton armit, utilizate !a noi dupd cutremurul din 4 martie 1977, cu rezultate satisfdcdtoare, confirmate de cutremurele ulterioare. Aceasti lucrare are un pronunfat caracter aplicativ gi reugegte sd grupeze solulii de consolidare gi tehnologii de execufie pentru recondilionarea construcfiilor avariate, la nivelul prevdzut de normativele iehnice actuale. Considerdm cI lucrarea este foarte utll5 proiectan{ilor, constructoritor de pe gantiere, speciali$tilor experli tehnici, verificator! de proiecte, responsabililor tehnici cu exesufia lucrdrilor gi studenlilor din facultdlile de construciii gi arhitecturd. In aceste condilii, o recomanddm categoriilor de constructori menfionate mai sus. Mullumind autorilor pentru strddania depusd la elaborarea lur 'drii, facem precizarea cd aceasta are gi agrementul Colegiului Centrai al Asocialiei lnginerilor Constructori din Rcmdnia" Profesor universitar emerit ing. PANAITE MAZILU Membru de Onoare al
A.cademiei Rc'mAne

soLUTll DE GONSOLIDARE
A CONSTRUCTIILOR AVARIATE DE CUTREMURE

RE"T'ROFf; TTIT$G SOLLJTION

FOR EARTFIQUAKE DAMAGED BUILDIJIIGS. CONSTRUCTION TECHNOLOGIES

The book presents the most usual solutions and construction technologiee of stuctural
elements retrofitting far buildings having bearing mason!-y or reinforced concrete sFuctures, used in Romania with satisfactory results especially after the 4-th of March 1977 earthquake and confirmed in further +ccasions. The book has e pronounced applicable character, reuniting retrofitting solutione and

construction technologies

these being: the use of reinforced concrete posts, tensioned tie beams, caiing

provisions. lt is divided in 3 important ; !; The introduction part deals with the Romanian building stock, devided in constructive s5,steme and seisnric zones, as well as a number of seismic maps showing that, in fact, the entire B*manian surface is a seismic area, which leads to the idea that the building ovvners should take ft{fcrtting measures in order to mitigate human and material .:nfi1.; The firs part contains retroffiting solutions and constuction technologies applied to iirjitdings of normal or higher importance, retrofitting solution for buildings having masonry structurqggq:r:Tong

for earthquake damaged buildings, respecting the

parts:

modern.,-trachnicd

losses.

concrete elements. Several retrofitting solutlon for concrete sFuctures as: reinforced concrete frame "frt i"einfcr"eed concrete strucfu ral walls, are fu rther presented.
retrofih'ing, together with construction technologies applicable to civil and industrial

with'ffi''sp*6

*."",

importance
buildings.

The second q3rt contain solutions for stucfural and non sfucfural elements repeir and buildinge.* lqrer
,r

The book also. contains general measures concerning earthquake damaged 'buildings propping-up, some solutions for wood constructions refofitting togetier with some provisions
included in Romanian codes (ex. P-100-92) regarding the avaluation of the protection level bf cxisting

This book is useful for design engineers, site engineers, technical experF, as well as for CMI Engineering and Architecture THE AurHoRs

students'

SOLUTION DE CONSOLIDATION DES CONSTRUCTIONS ENDOMMAGEES PAR LES sEtsMEs. TEcHNoLoctEs o;exEculoru
.. L'ouvrage contient les solution et les technologies d'ex6cution les plus usuelles pour la consclidation des 6l6ments structuraux des bitiments ayant une structrire de r6sistance en magonnerie portante ou en b6ton arme. Ces solutions ei ces technologies ont 6t6 utilisds en Roumanie aprds le s6isme de 4 Mars 1977, avec des r6sultats satisfaiiants confirm6s par les

constructions industrielles de faible importance- qui pewent 6tre' i6aiis6es avec des unit6s po.r
nombreuses d'ouvriers. constructions endommag6es, certaines solutions de consolidation pour les constructiori en boie at, aussi, certains a.spects pr6vus par les normes roumaines (par' exemple: le normatif plg6"g2; concernant la protection parasismique des constuctions endommag6es). L'ouvrage utile aux ingdnieurs de conceptionr aux maitres d'ouvrages, aux experts

s6ismes suivants. L'ouvrage a.un fact caract6re applicatif et, est constifu6 de trois parties importantes: La partie introductive pr6sente une classification actuelle 'des bAtiinents existant en Roumanie, selon les systdmes contructifs et tes zones sismiques, les cartes des zones sismeues includes dans cette.partie attestent l'existence de ta sismicit6surtout le territoire roumain, Jol,r fa n6cessite. pour lous les propri6taires des bitiments, de promowoir des mesures de consolidation des constructions afin de r6duire le risque des pertes humaines. premidre partie contient des solutions de consolidation et de r6trofibge (r6sistnnoe + ... ductilitd) et des technologies d'ex6cution appliqu6es Atous les bitiments quelie {ue scrit tour impo-rtance. Ainsi, sont pr6sent6es des solution's de consolidation pour les'bitiments avec tes systdmes structuraux de r6sistance r6alis6s en magonnerie: pottelets eir b6ton arm6, cenfuire-tirants, par tissage, par gainage avec des El6ments en b6ton arm6 eic. Suivent de diff6rentes solutions de consolidation pour les bitiments avec la strucfure de rdsistance en b6ton arm6: cadres en b6ton arme, murs structuraux en b6ton arm6 etc. La deuxidme partie contient des solutions de r6paration et de consolidation, des 6l6ments structuraux et non-structuraux et des technologies d'exdcution appliqu6es aux bdii"rents ct eux

_ .

-!"

Dans l'ouvrage sont mentionn6es les mesures gdn6rates concemant l'dtayement dcs
t;

techniques, aux v6rificateurs des projetrs, aussi qu'aux fudiants des facult6s dJ constructions et
d'architecfure. LES AUTEURS
u It
H

Tj

I
t:

n u

ti

fi

E,

I
u

I
CUPRINS

I
I

13 PARTEA
I

Solufii de consolidare pentru construcfiile din clasele de

importan[e l-lll (P1 00-92).............. 1. Avarii ale elementelor de zid5rie Tipuri de avarii.. +({.T Y2. Releveul avariilor............ 1.3. Procedee gitehnologii de refacere (consolidare) a zid6riilor 2. Consolidarea perefilor portanfi gi neportanfi din

31

32

32
35 35 38 38

zidirie de c6rimide...........
2.1. Consolidarea perefilor portanli din zidlrie de cErdmide............ 2.2. Consolidarea zid6riilor neportante............. 3. Consolidarea perefilor din ziddrie de cf,rdmidi cu pilagtri de beton armat 3.1. Consolidarea cu pilagtri de beton armat 3.2. Consolidarea perefilor din zidirie de c6rdmidi cu pilagtri de beton armat gi tiranfi.centuri ..........;.... 4. Consolidarea pere{ilor din zidSrie de cdrdmidd cu tiranfi-centurE......... 4. 1. Alcdtuirea sistemelor tiranfi-centurd 4.2. Tehnologia de execufie gi succesiunea opera[iilor de realizare
a tiranfilor-centuri

44 46 46
55 56

63 63 66 66 68
70 79 80
81 81

5. Consolidarea perefilor din zidirie de cdrdmidi prin fesere 5.1. Asigurarea continuitd[ii perefilor din zidirie de cirimidi prin feserea lor pe toatd grosimea; tehnologia de execufie ............ 5.2. Modul de asigurare a continuitd[ii ziddriilor de grosime foarte mare, prin leserea lor pa(iald gi injectarea fisurilor...........

6. Consolidarea perefilor din ziddrie de cirdmidd, prin c6miguire din beton armat 6.1. Asigurarea conlucrdrii intre ziddria de cdrdmid6 gi betonul de cimdguire ......... 6.2.Tratarea zonelor degradate gi injectarea fisurilor 6.3. Asigurarea continuiti[ii pe verticali a cimEguirii din beton armat...... 6.4. Tehnologia executirii lucr6rilor de consolidare prin cdmEguire. - Succesiunea operaliilor 7. Refacerea construcfiilor vechi cu structura de rezistenld din zidirie portant5 gi plangee de lemn... 7.1. Solufii de remedierea a avarillor clddiri]or vechi avdnd structura de rezistenfd din ziddrie portantd 7,2. Refacerea calcanelor la cl6dirile avariate de cutremure.......... 8. Consoli{glgegla-dld!-or sus-t6lpi-gi grinzi (cadre de beto-n arpat). _prin aA-Sugarea de perefi de cdrimidd specializali (diafragme moi).

.84
84 88
91

:11

)A----' 9.1. Tipuri

'(9y'varii ale elementelor structurale din beton armat


de avarii............. 9.2. Releyeul avariilor..... 9.3. Procedee dd refacere (reconstruire) ..... 9.4. Thnologii de consolidare .....

95 95
101

101

103

fi7
116 119 119

107

11.3.

123 126
127 127 133 133

134
136

142 144 146


147 150 150

151. 152
153 153
-,\'

154
155 155
1

5,

pregititoare 15.2.Materialepentruopera|ii|epreg6titoare.Modu|depreparare......... 15.3. Int:glgr*Ji:gdJor ........ 15.4. Comrol[Icttitifii inject6rii fisuritor........... 15.5. Mdsuri de protecfia muncii.....
15.1 .

eco m a n d i ri p rivrc_inieclelgg_gg-GilJ_94.9Xldi9.9a fisurilor din elementele de beton

Operafii

armat......

1Sl

$T
161

163 164

PARTEA a ll-a

Solu[ii de reparafii 9i consolid5ri ale elementelor structurale gi nestructurale ce se pot aplica clidirilor din clasa de importEnfn lV. Note de caz

.........

16s

16. Instrucliuni pentru transpunerea in

practici a detariiror tip


166

cuprinse in notele de caz pentru repararea gi consolidarea construc{iilor afectate de cutremure 16.1. Confinutul notelor de 16.2. Modul de utilizare a notelor de 17. Detalii tip (note de caz) pentru repararea gi consolidarea perefilor. nestructurali din cirdmidd normald sau cu goluri gi f6gii armatedin NOTA 1. Fisuri inclinate sau orizontale ?n NorA 2. Una sau mai multe fisuri in grosimea

caz

caz

......:............

167

B.C.A tencuialf, perete1ui..............

168 169

..

169

h|oTA3.Fisurigizidiriedis]ocatisauc5zute......'.'...'

\
NOTA 4. Perete cu zond intens fisuratfi 9i avdnd cfirimizi sparte...... NOTA 5. Pereli din f6gii de B.C.A., cu fisuri Tn toate direc[iile gi cripituri sau chiar dislociri.. 18. Detaliitip (note de caz) pentru repararea gi consolidarea perefilor portan$ din cir6midi normale (plinn) NOTA 6. Fisuri [n 172
173
177

tencuiali.,.-........

......;.....:i...'......'-'.'.
:.. --

t77
178 179

.NoTA8.Fisur6izolat6(variantaA}...........,...........'
NIOTA 9. Fisurd izolatE (varianta B)............. .... . .. .;

NOTA 7. Zideri separati de plangeu ............. :.........

142
.-.........:.... 185
187

NOTA 10. Una sau mai rnulte NOTA 11. Fisuri paralele

fisuri..........:....

NOTA 12. Doud fisuri incrucigate............. NOTA 13. Fisuri orizontale NOTA 14. Perete cu fisuri multiple 9i in toate direcfiile NOTA 15. Fisuri oblice incrucigate ............. NOTA 16. Fisuri verticale la intersecfia pere[i|or.............. NOTA 17. Fisuri oblice in ziddria dintre golurile ferestrelor

189
191

194
197

198

201
203 206

(MOfe 18)Fisurile oblice deasupra ugilor sau ferestrelor'....'.. ----\_,/ NOTA i9. Fisuri verticale la intersec[ia pere[i1or........................:....
NOTA2O. Ziddria peretelui de capit (timpanului) deterioratE .......'. ./---f fq'Ofn 21)Perefi dislocafi tglOetafii tip (note de caz) pentru repararea gi consolidarea perefilor din ziddrie de cdrdmidi cu goluri NOTA22. Fisuri gi cr6pdturi in pere[i ..........
f

t'-;,--_---

209

212
218

NOTA 23. Fisuri gi crdpituri in

perete......... NOTA 24. Fisuri oblice incrucigate gi cirdmizi sparte NOTAZS. Fisuri gi cr6pituri.......... NOTA 26. Fisuri orizontale NOTA 27. Fisuri verticale gi orizontale...... NOTA 28. Fisuri oblice ?n spaletul de ziddrie dintre ferestre NOTA 29. Fisuri oblice deasupra golurilor de ugi sau de ferestre
20. Detalii tip (note de caz) pentru repararea gi consolidarea zidiriilor din piatrf, cioplitd gi din blocuri de beton cu goluri NOTA 30. Fisuri 9i crdpEturi in pereli din piatrd ciopliti...

. .

218 220

222
224

225
228 229
231

235

'.

235 236 238 238

NOTA 31. Fisuri gi crdpituri in pereli portan[i din piatrd cioplitd NOTA 32. Perete dislocat din piatrd cioplitd. NOTA 33. Fisuri gi crdpituri in perefi portanfi din blocuri din beton

21.Deta|iitip(notedecaz)pentrurepararea9iconso|idareap|an9eelor''.. 242 NOTA 34. Tencuiali desprinsd de pe tavan pentru un plangeu cu grinzi de lemn NOTA 35. Fisuri in plangee cu grinzi prefabricate din beton armat ....'..'.. .243 gi corpuri de umpluturd.....
NOTA 36. Fisuri gi crdpdturi tn zidiria bolfilor plangeelor de cirdmidd rezemate pe grinzi metalice. 244

NOTA 37. Refea densi de fisuri gi cripituri sau zoni de ziddrie degradat6 la plangee din bolfi de cdrimidi rezemate pe grinzi 22. Detalii tip (note de caz) pentru repararea gi consolidarea teraselor, garpantelor, NOTA 38. Fisuri in straturile NOTA 39. Zidirie deterioratE a peretelui de cap5t NOTA 40. Cedarea c6priorilor p6nd la ruperea NOTA 41. Diverse avarii ale garpantelor de

metalice

245
Z4T Z4T
ZS0

invelitorilor........... terasei. (catcan) 1or.........,.. |emn........

252

NOTA 42. Deplasarea garpantei (legarea garpantei de structura de rezistenfi)....... . NOTA 43. lnvelitori generale privind sprijinirea clddirilor avariate de [231 ]desuri U:/23.1. Indicafiitehnice pentru executarea 'e 23.2. Alte 23.3. Exemple de sprijinire a elementelor 24. Consolidarea construcfiilor cu caracter rural 24.1. Solufii de consolidare a construcfiilor cu caracter rural, avariate de ?4.1.1. Construcfii din chirpici sau din pEmAnt bfrtut turnat in cofraje de lemn 24.1.2. Construcfii din paiantd (schelet de lemn cu umpluturi u$oare in perefi) gi din ......... 24 13

avariate............

......:........ ..

2Sg

254
256

cutremur............ 259 sprijinirilor........... 2Sg misuri............. 260 structurale . 262 .........;....r......... Z7O cutremure.......... . 216 (ceamur). ZTT bdrne....... ZTg H:',1ffir5ir.1'*:l::::::::i:::: 282 24.2. Tehnologia de execufie a lucririlor de consolidare ....... zg4 -

::i:::::i:l:':

288 288
I 4v.4. t. \rvttuvltuatEGt

25.2.2. Consolidarea elementelor tensionate.......... 25 2.3. Consolidarea elementelor comprimate ... 25.2.4. consolidarea unor tipuri de elemente de construcfie....... Solufii de consolidare a subansamblurilor structurale 125.3. gi a construcfiilor din lemn analizate prin studii de caz I \- 25.3.1. Structuri de rezisten{i tip arc realizate din lemn masiv......

EtEttlettIEIOl lIlGOVAlatg

289 289

| I |

292
2gz
296
301 301

303 304 310 310


311

I #

il tl

1 '',1'-- t
26.3.

314 315 317 321

ANEXA

l. Diverse

'

detalii de principiu de execufie privind consolidarea construc{iilor avariate de cutremure ....... 924' 1.1. Detalii de execufie privind consolidarea perefilo'portanfi de ziddrie de cdrf,mide........... .924 1.2. Detalii de execufie privind consolidarea elementelor de beton armat...... A28

\
,sA
GRABIM coNSoLIDAREA $l

MODERN IZAREA CONSTRUCTI I LOR DE LOCUINTE $l SOCIAL-CULTURALE, pAtrtA tuu eSrE PREA TARzlu'

A.l.c.R.

INTRODUCERE

Pe parcursul utitizdrii fondului de construclii existent in RomAnia (loqltinle, clddiri social-culturale, industriale, ingineregti, agrozootehnice etc.), au apdrut o serie de deficienle, datoritd acliunii unor factori nocivi de mediu, tasdri, explozii, alunecdri de ter6n, prdbugiri de galerii de mind gi taluzuri de halde etc. gi in special datoritd acfiunii solicitf,rilor din cutremure. Ca urmare, numeroase construclii nu mai au capacitatea portantd iniliald pentru^a mai putea prelua noi solicitdri ale unor factori de degradare. in aceste condilii, punerea Tn siguranfi a fondului de construclii care prezintd avarii se impune ca o necesitate de primd urgentfl. ' in perioada de dupd 1850, gi in special dupi cel de-al doilea rdzboi mondial, Tn Romdnia s-a realizat un volum mare de construclii de locuinle, cu care sd se poatd acoperi necesitdlile sporului de natalitate, ale procesului de industrializare gi urbanizaie, volum impus prin programele de modernizare ale perioadelor
respective. S-au construit numeroase capacit5fide produclie pentru industriile extractivd, energetic5, prelucrEtoare, materiale de construclii etc., care au necesitat un volum important de construclii industriale, agricole, hidrotehnice, ingineregti. De asemenea, a fost construit un volum important de clf,diri social-culturale, administrative, de s6ndtate gi ocrotire socialf,, turistice, de cult etc. Fondul de locuinle eiistent la 31 decembrie 1992, defalcat dupd structura constructivS, perioada'in care au fost realizate construcliile, pe categorii de localitSfi, este cel prezentat in tabelul l. pe zone seismice, locuinfele, care cuprind volumul cel mai mare de construclii, se distribuie, aproximativ, ca in tabelul ll. Oih Oatete de mai sus constatdm cd 63,8 7o din construcliile de locuinle sunt situatein zone cu intensitdti seismice ridicate, din care 35,2olo in zonele seismice cu aceleralii de peste 2,0 m/s2. in aceste zone se situeazi foarte multe municipii Ei ora$e cu densitSli mari de construclii (Bucuregti, Ploiegti, Buzdu, Pitegti, Craiova, Slaiina, T6rgovigie, Galali, Briila, lagi, Vaslui etc.), fapt ce justificd constatarea cE

in

aceste zone s-a produs, la uttimele cinci cutremure (10 noiembrie 1940, 4 martie 1977,30 august 1986 gi 30 gi 31 mai 1990), volumul cel mai mare de
avarii gi colapsuri. Fara sE gregim, putem.afirma, din dbtete de care dispunem, ci peste 400/o din numirut apbrtimentelor situate in fostete zone de grad 7-9 au degraddri mari, care obligd pe proprietari (stat sau particulari) sd ia m5suri de consolidare gi de retrofitare, pentru a se putea evita, la un eventual cutremur sever, pierderi mari de vieli omenegti gi de bunuri materiale.

r
I

Introdtrcerc

14
Tabelul DIN CARE, PE STRUCTURI CONSTRUCTIVE

CATEGORII DE LOCALITATI

TOTAL
APT.

SCHELET
DIN BETON

ZIDARIE

9l

Pt-A0{-

ZIDARIE 9r PLAN-

LEMN

PAANTA

$EE DrN
BETON

$EE DrN
LEMN

$l
BILE

gl cHtRPtcl

TOTAL ROMANIA din acestea in:


e

7 828 171 2 164 053 1 135 945 1 708 800 880 278 s90 016

808 681 2 010 692 106 551

MUNlClPll 9l ORA$E 4 054 362 2 134 246


3 773 809

343 271

o COMUNE

29 807

255 667 1 118 784

702 130 1 667 421

DlN CARE REALIZATE IN PERIOADA: 1977.1992 TOTAL ROMANIA din acestea ln:
o

1 628 855 1 393 155

129 941

79 465

11 218
1 218

15 076
1 500

MUNlClPll 9l ORA$E 1 454 670 1 370 000 174 185 23 155

73 152
56 789

800

r COMUNE

70 665

10 000

13 576

1950-1976

TOTAL ROMANIA din acestea in:

3 800 001
1 723 383

756 864 750 307

752 848 584 530


168 318

917 262

472 376

900 651 112 359

. MUNlClPll 9f ORA$E
o COMUNE

219 184 728 078

47 003
395 373

2 076 618

6 557

778 292

1921-1949

TOTAL ROMANIA din acestea in:


o

2 038 574
629 817 1 408757

14 034 13 939 95

186 589
161 862

387 899 176 274

355 087 1 094 965


58 330

MUNlClPll 9l ORA$E

219 412
875 553

o COMUNE

24 727

211 625

it *1

Itt*trurg DE 1g2r
TOTAL ROMANIA din acestea in: 360 741 68 567 60 734 5 833 294 174
185 758 108 416

r MUNlClPll gl oRAgE
o COMUNE

246 492
114 249

1
lntroducere

15

Tabelul

ll

zoNE sElsMrcE cu AOCELERATII


NR. APARTAMENTE

DE:

0,8 m/s2
6

1,2 - 1,6 m/sa

2,0 - 2,5 m/s2

3,2 m/s2

7-7H
2238 857
28,6
0/o

8-8/,
2 692 891 34,4
0/o

I
62 625 0,8
0/6

7 828 171
1OO
o/o

2 833 798
36,2
0h

La acest volum de locuinle cu degradiri deosebite se mai adaugd gi un volum important de clddiri avariate din categoria celor social-culturale, industriale, agrozootehnice etc. Sunt numeroase constructii degradate in zonele cu pdmdnturi de fundare sensibile la umezire, pdmfinturi care se intind pe o suprafaf6 de peste 20 olo din suprafala fdrii, in: Moldova, Dobrogea, Oltenia, Muntenia, care sunt gi zone cu intensitlli seismice ridicate. De asemenea, se prezintd cu avarii gi un mare volum de construclii in regiunile miniere, cele cu halde de steril, precum gi in regiunile cu masive de sare, alunecSri de teren etc. Mentiondm cd pot produce mari degraddri, construcliilor de orice fel, gi cutremurele de pdmAnt cu focare de micd adincime, aga cum au fost cele din regiunea Banatului, la Banloc-Buziag, Moldova Veche gi Herculane, care au reactivat in perioada 12-16 iulie 1991, cu magnitudini care in general nu au depdgit 5,4 grade pe scara Richter, dar care au avariat peste 2500 locuinle gi cl5diri sociat-culturale din zonele respective, neconformate 9i nedimensionate in mod corespuhzdtor. finAnd seama de volumul foarte mare de construclii cu avarii, existent in fondul construit al fdrii, care trebuie reparat, consolidat 9i chiar retrofitat, considerdm cd este necesar sd se ia m5suri tehnice gi organizatorice de urgen!5, in . proiectare 9i execufie, care sd grdbeascd reducerea riscului de colapsuri parliale sau totale, sub acfiunea unor factori de risc de natura celor menlionali. Este de relinut faptul cd acliunea de consolidare a construcfiilor pune probleme deosebit de oomplexe, cu mult mai dificile dec6t se pun cAnd se proiecteazf, gi se executi construclii noi. Pentru elaborarea proiectelor gi execu{ia lucrf,rilor de consolirJare se impune folosirea unor cadre tehnice cu pregdtire special5 gi cu un inalt grad de congtiinciozitate. Pentru a atrage atenlia proprietarilor de construclii gi constructorilor din Romdnia asupra necesitat5lii consoliddrii gi retrofitdrii construcliilor degradate,

***

ffi

in cele ce urmeazd vom da El datele Recesare, din care rezuttd ci ?ntreg teritoriul !6rii este seismic. ACESTC dAtE SE CONStitUiE CA .ELEMENTE DE CARACTERIZARE A ZONELOR SEISMICE DIN ROMANIA" gi consider5m cf, dau imaginea reald a potenlialului pericol ce-l constituie multitudinea focarelor distribuite pe intreg teritoriul 9i a liniilor de culminafie seismicf, ce impdnzesc toate zonele tdrii. Cutremurele de pdmAnt sunt fenomene geologice naturate, cu caracter distructiv, de naturS variatE, dintre care prezintd o importan!6 deosebitd pentru {ara noastrd cutremurele de origine tectonicd, atf,t din punct de vedere seismologic, c6t gi al efectelor asupra construc[iilor. Dacd acceptdm teoria tectonicii pldcilor gi subplScilor rigide, separate prin falii (Si in deplasare continud pe mantaua groasd a1atd in profunzime la temperaturi gi presiuni enorme), acestea dezvoltf, la contactul dintre ele for{e de frecare gi tensiuni interioare in masa materialului, acumulandu-se astfel in zonele de margine ale acestora uriage cantitdfi de energie de deformare. CSnd echilibrul se rupe, se produce o alunecarc bruscd a pl6cilor in lungul faliilor, uneori cu tendin{e de suprapunere gi ruperi ?n interiorul masivelor scoarfei, degajtndu-se ?n timp scurt, cu viteze foarte mari, enorme cantitd{i de energie, care produc cutremurele de plmant cu caracter distructiv. Fenomenul se diminueazf, pe mdsurd ce se stabilegte noul echilibru ?ntre suprafelele laterale ale pl5cilor, dupd care urmeazi acumuleri de noi energii, care prin descdrcare sd producd noi cutremure in focare de adtncime sau de suprafald. in sistemut structural 9i seismotectonic european, Romdnia constitue o zond cu o tectonicd variat6, determinatd Tn special de prezenla spectaculoasei curburi a lan[ului Munlilor Carpali, unde sunt grupate cele mai multe focare, care produc aleatoriu evenimente seismice mari. Din punct de vedere al tectonicii pldcitor, platforma esticf, Moldova reprezinti marginea est-european5 a pllcii euro-asiatice, iar platforma moezicd constituie o subplacd intre Munfii Carpafi gi Baleani, continudnd ?n est gi in bazinul
Mdrii Negre.

su

Depresiunea Transilvaniei este un sector al unei subplaci intraalpine ce continud pe marginea depresiunii Panonice, iar Onogenul Carpatic apare ca un echilibru structural ndscut prin strdngerea unor fose geosincfinare, intre pldcile gi
bpldcile men{ionate.

acfiune distrugdtoare, peste 400 de focare gi linii de sensibilitate seismicd,'ru precidere cele din zona Vrancea, care ocupa, de depart", pil'our" din numdrul total de cutremure ce se fac simlite pe teritoriul filrii, av6nd totodat5 gi cele mai mari intensitdfi, cu o periodlcitate de 30-40 ani a cutremurelor violente gi cu o tendinf5"'de apari$e a unor perecni, cu magnitudini din clasa 6 pe "utrrmor* scara Richter gi cu simetrii vizibile.

in condifiile existenfei pldcilor gl subpldcilor de pe teritoriul RomAniei, c6t gi a celor din afara tdrii, mai ales din Balcani, in decursul timpului s-au evidengat, eu

"""-rrir-*

'tl

17
:!5==

in afara cutremurelor din zona Vrancea, se mai produc cutremure locale, cu intensitdti mai mici, cu focare de ad6ncime redusi 9i in alte regiuni, ca de exemplu: Moldova, cu epicentrele gi liniile de sensibilitate seismicd la Mdrf,gegti (fig. l); Tudor Vladimirescu-Piscu (fig. ll); Btrlad-Zorleni-Tecuci (fig. lll), Dobrogea (fig. t\D; Fdgdrag (fig. V gi Vl); Oltenia (fig. Vll); Bazinul Transilvaniei (fig. Vlll); Regiunea Banatului (fig. lX); Regiunea Crigurilor (Oradea-Cefa gi Dealurile Barc5ului (fig. X gi Xl); Maramureg (fig. Xll).

CUTREMURE ALE EPICENTRULUI HARASESTI

.,

I
\ F] \ \'

SCARA l:500000

t''.-ti'.tt'r.

r\
t

. '\*i

\t,.

{-'-

-'- r.l )

it

l.il'rN -t'Nr) -,{ l \


\Bit 'r.:ii

i/ \./

LE6ENDA
26moi 191? th t'5m 27 noi 1912 7h 15m 27moi 1912 10 noiembrie 1940

11h

^,.^ 3-'ut'e Fig. l.

H5(ile men{ionate sunt preluate din lucrarea "Cutremurele de pdmAnt din Rom6nia', elaboratd de prof. lon Atanasiu gi apdrutd la Editura Academiei
RomAne.

Se menlioneazd ci liniile de sensibilitate seismicd a cutremurelor din Dobrogea se extind gi in afara zonei seismice din figura lV, atingAnd orage ca: Slatina, Rogiorii de Vede, Turnu Mdgurele, Craiova, Drobeta-Turnu Severin,
Din hd(ile expuse rezultf, cd intreg teritoriul Romflniei este seismic Ai, in consecinlE, toate construcliile, de orice fel, trebuie sf, aibd o conceplie de alcdtuire

TArgu Jiu etc.

r
lr{reduccrt

18

specificE gi o dimensionare a elementelor structurale corespunzdtoare prevederilor

normativelor tehnice, elaborate in funcfie de posibilitdfile economice ale fiecdrei etape gi de gradul de risc pe care il poate accepta societatea, stabilit prin normele tehnice elaborate in acest sens. Conform normativului P100-92, teritoriul prii noastre este imp5(it in gase zone seismice, cu urmltoarete accelerafii: Zona A - 3,2 m/s2; Zona B - 2,5 m/sz; Zona C 2,0 m/s2; Zona D 1,4 mls2; Zona E 1,2 mls2l Zona F 0,8 m/s2

(fis. Xlll).

CUTREMURE ALE E PICE TUDOR VUqDIMIR E SCU


sCARA l:750

NTREL0R QBer
SI

\3-

PISCU
.3-

m
iogl

i*\
\
I \

.t'-'-'\.

r3a

\.^

-.-\f
.\

;Bj
,

\l+ -'. tr r'\ c.\ tt \-'\.

\ ,'.

'\-\-\.

_.\

'-'-.j

a.t

LE6ENDA
mortle 189

llmortie

1913

- l0rniembrie 19tr0 -.--Fig. ll.

Ponderile pe zone

a < 0,8 m/s2-circa 57 %:cu0,8 < a< 1,2 m/s2 circa 11 olo gi cu 2,0 < a < 3,2 m/s2 - circa 1 %.

s#mice, din suprafala totald a filrii, se prezintf; astfel:

circa 31 %; cu 1,2< a < 2 m/s2

lntroducere

19

CUTREMURE ALE EPTCENTRELoR

B IRLAD,

ZoRLENI,TECUCI

scARA l:?50000

*t't'
l3

is,
t
a

lr.rz

LE6ENDA

----

)rr*iembrie

t8e6

) 2[ septembrie 190Ir

:;\

Snoiembrie 1905 '16octombrie 1908

5iunie

1910

---- -'

Tnoiembrie'1911
1

lDifurife cutremure mici


l0noiembrie
19r'0 3

@O.

Epirentre locole

--{ir
Fig. lll.

Frttos'lerc

'f' ,,.\
CUTREI.IUR

[.

DIT{ OOBROGgA

| ..,"

1:,

Scoro l:1m000

Izoseiste 'rpi1A;;; 'lI lgrlyt :t Q E;il;;;; rororeJ Prebottonice zoseisle 'l I 'E;'["''i; .{--F ICutremure -. o r E;il;;; rocorel chimerice

oo.

+-'+-

LT6TNDA lzoseiste I -Epiientri

Ebicentre tocoteJ Pontice

[(utr.emlre

-_'.

i'.
,t tl

ai

;i" auit-

a .,")-'"'--\.fritll
,,

a-" ,"

Llg

...-..-...-..]...

:.

Sfn'''

Turtucoio

6(*"",. \
i \"
h
6h.- Suiuoiuc
i
I

'fnlili,
i

lt--. ",* i* ^ .pr.ltou


"Pror

lntroducere r=

21
: l E :

RE6 nJNEA EPTCENTRALI A eUTREMURLon FASARASE HE


s cARA
1:

?s0 000

. 3) 3----::

lro$i3tclrcstr.rnerul$r C. lo lGisauori* l9l6'gh39m

AltG tinil seitmicc

ttrrn6rut ororim dc cstramufa lo 26ionuoric t9l6 +. ..4 Cutr.murr lo 17, 29 9i 30hruorir 1916 itu-4 curremur. h 29ionuori. lgrG,20h40m # Culramure to 2lcbruoric t9l6 .tnilrllt. Cutramur. ln hbruorie'nrsrtit lg16

? I llt 32c

tzo3.i3!. pi tlnii rcirmicl ls lonoicrnDfic. lg(0

Int.htlrot?o

dupd

tcoro Sicbcrg- y1l6elli

tntcoritetto dupo ;coro Rosli -Forll


Numdrul dl culrrrnurc EPic'ntre locolc

Fig. V.

lntroducere

22

IT, l-.-\

i +' Tl-i lr-r'l

| _'

CR
cUTREMUR'E raoAnAgeHe
SCARA l:2000000

Fig. Vl.

lntroducere

23

LfNnstsMtcE9l EPICEHTREIX0LTENIA
sc^aA

r-.zoom

| I
I

erQJ

,.

LGEHOA ---- tinit rirmicd OOn pier,atn

*$,'l;il'd h*qr"&
(v; |
C
,

..f'somoriprgti

(F.'tl'n *,i

o (n
n=

'
;

1u-,. T,L}'l/a"
Fig. Vll.

,|,.

Se observd cI zonele cu cea mai mare intensitate seismicd au o pondere de circa 43 a/o. De semnalat este faptul cd pe aceastd suprafa!5 au fost realizate in ultimele decenii construcfii civile, industriale gi ingineregti intr-un volum foarte mare, datoritl faptului c6 erau regiuni mai pulin dezvoltate fald de restul {drii (Oltenia, Muntenia, Moldova gi Dobrogea). Dupd cum se gtie, fenomenefe seismice prezint6 forme aleatoare deosebit de accentuate, atAt din punct de vedere al producerii acestora, c6t gi din punct de vedere al modului de manifestare. Din acest punct de vedere, rezultd cd perioadele de revenire a unor cutremure cu acceleralii ale terenului la limita producerii degraddrii construcliilor sunt relativ scurte. Aceastd constatare o demonstreazd, in mod cert, cele cinci cutremure produse pe teritoriul !drii noastre, intr-un interval de numai 15 ani. Din aceste cinci cutremure, a cdror magnitudine variazl intre 5,4 gi 7,2 grade pe scare Richter, deci deloc de neglijat, patru cutremure au fost de tip Vrancea gi unul de tip Banat.

Introducere

24

Fig. Vlll.

lntroducere

25

'h"
Fl

llc

ocuTnEuuRE DtN
SCARA I:Z

BANAT

ffiffi

T-:

fe'.i

-s
LE6ENOA
Culrernure donubiene

*>i

>{_

-t I -l @r 6+

Cuiremure bonotice

Linie seisrnico
Epicentre core nu ou slins

gdul

Epicentre corc oudepesit grodul5

t' 6 A R r;

Fig. lX.

ln aceste condilii, este imperios necesar sd se consolideze constructiile degradate de cutremure, Tn perioada dintre doufi seisme succesive, pentru a reduce astfel pierderile materiale gi de vie{i omenegti, {inf,nd seama cd nerealizarea acestor consolid6ri face ca un nou cutrernur sd gdseased construcliile ?ntr-o situalie necorespunzdtoare din punct de vedere al comportdrii la acfiunea
seisrnicd.

lntroducere

26
LEGENDA
1?

I{ARTA IZOSEISTEIOR
CUTREI.,IURULUI D LA ORADEA DIH 12oprilie1886

oPtitie lE66

2?h 20m {E.centr.l Linie setsmicd

q 0 g 5

EPicentru

l0

tskm

,"f,t

Fig. X.

tT
(ubulct

!\

r{l

HARTA IZOSETSTELOR CUTREMURI,LUI DE LA CUBULCUT OIN 29

dPriIiC I9O5

Fig. Xl.

Introducere

27

s'
.

lag6

Heresnite

Trebl

.rt

.r.*\.

r
\r\!

Teresv

-_ $ S[rds 6

\q
\
L EG EN DA
Teritorii zguduite

Linii

seismice

++ oO

Epicentre core ou otins grodut 5* Epicentre (ore nu ou otins grodut 5*

I
DIN
MARAMURE S

l0

15

20

km

ARIA MACROSEISMICA

CUTREMURELOR

Fig. Xll.

in domeniul asigurdrii antiseismice a construcliilor, in lara noastrf, s-au fdcut progrese remarcabile, in special dupd cutremurul din 10 noiembrie 1940, care a avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, cu epicentrul ?n comuna Ndruja, jude[ul Vrancea. Pe l5ngd ?mbun6tdlirea continuf, a concepliei construcfiilor gi a dispunerii rafionale a elementelor de rigidizare dinamicd in ansamblul clSdirilor, s-au imbundtdlit gi coeficienlii seismici globali, cu care sd se dimensioneze elementele de structur5. Evolufia acestora, pe tipuri de structuri gi zone seismice, ste prezentatd ?n tabelui lll.

lntroducere

28

= j5<

tll
v, x

Eq
EF =e= t4frl 7 Fca u

oH H- *

g
H

5 g 2 b
L,

eA
a\ gru IJ 9et o ('

=>
z.L
E,

=H - &t T+=
3
e.

r$H

(fo<

f=3
i
I

- gfl)
i:tr-

Lfl-i+
.F
tcr

s
D

I
i3r
*

"rqt\

5 g\ .l Frr-

.TF.ig_.

Fig. Xltt.

=
Q q)

o)

c!
o, I

o c{
o)

rr)

o
(o
(.-,

o
(o r
rr,

c-i

(o

c)

co

o
co

o-

o)

-f

o
(o
\r_

o r o

o o o
(o \f .f

(o

C\I

o r
(o

s -f
o_

@ I

o o r
TL

co

sr

(o
co
CO

o
C')

o,

o
lf

c',

r.-

rD

!c-

ro

ro

ro
lf

o)

s
(f)

c\

6 l*
I

o
$

\t:

t -t

o o
(L

6
.o
E
F-

@
c\I

o,
rir ro
(f) F

o
o,

o
!t ro
I

o}

= G
-o

ct,

o
ot

z (<
E

a '6 o

lf)
(o

IJ .E

o u

o T\
I CA

E
E
(E

o,
@

(\

o o
o)

ro g,

q
(o

,2
-9

ct

(L

CI

GI co

r.c)

d
cl",

o
co

o)

c
.E

(,

CD

c.l

o o (J
Gt

Cf) I (Y)

(o o-

o
(o

(o
co

s o d (\I o
c)
(o

rf,

(o
I

o!q c!

e.i

o
o o

oi
(o ro
rf}

o
(o

cf

5
lU

(ft I

o o
r{)

g(o e clt

(-f)-

3: 'co

lf)

q
tr)

o
ro

to

olf, o.o)

$
CO

ro
G'

ro
c\l

e\i
I

N
I

'E t= c,rl Lv
= O c') 'E(J N-

co

E Eq

Ea=
'6
o J o c o o

e.l

o
tft

o
rO

o
tr,

o
rct

R E .Ioo

-6

Effi
o

= B 8'a;

aEgi NR
F

.=.sS

a sE

c
'E
,(U

Es

-c cE 5

tr
j.P

o-

sHrg

'rt OE rdf,o o o +.: L.) u)-OE EHFE o*8. g=o:tol


CA

*:; E5 .:=(gg
-=# ::ttb-

EE

:fr8 E I aet

t-

6S c ur'6
Y'tr

foE -=o) :c"j $


s

z6

e' o
I .s

o c!
o,
@

ro
C.J

(o

o
(o
rl-

co

{r

s o

\ o a e

o o o
tf

o o
c)
(o
c\t

o o o
(o

o
@ @

$
@_

(\l

o
(o lf (o

(\I
c\l
I

o)

@_

(o (o

o
@
to_

rft

$ oo
(t,

co

t
m

ol

d
$
(o

G|

sl

GI
C.l

o_

(o

t*
q

o o o
@
ao

t\

o
(o

(o

rft

!f

()

o
(f}

(!

|ft
(o

'o
ct)

r()

(t,

(o

(t
ot

(q

c\i

o i
et

o
t
@

cf

{ {

e{GO

o
t(|-

N
(o

t r

o
rO

t
(o ro \f
GI
C.{

$ F-

c\i
@_

r
c.t

(ft

(t
I

ro
l{)

o
rO

o
r.r)

oi
I

ro

r{)

N
I

(f,

c\l

.cE

tE

;58 o

aE 5 3go u.x 6 H$E ?EE n N.=

,o- E

g)o o-o {}c


E()

fi ,98

o
E

GE rri6(U
LL

F o=

dsP
,\ #.-

-.30 froE
-

frES +EEE '(u CE F

ofr I
ro

LJ ul UF$ (o

o6gE

-=ct, 'E.i (s +i ots -(E i6 I.e E

t: r(E JC OE .EL

E-O

69 JO
o
o)

.Eo

ci(o
@

uxO

fg

PARTEA INTAI

soLUTil DE CONSOLTDARE PENTRU


CONSTRUCTIILE DIN CLASELE DE IMPORTANTA t-Iil (P 100-g2l

AVARII ALE ELEMENTELOR DE ADAruE

1.1. Tipuri de avarii


Principalele tipuri de avarii caracteristice pentru zidfirii gi pentru elementele

din ziddrie sunt urmdtoarele:

fisuri fine avdnd deschiderea A < 0,3 mm; -fisuri mijlocii 0,3 < A < 3 mm; -crdpdturi A > 3 mm; - dislocdri de blocuri din perete; - strivirea (zdrobirea) perefilor; slabfi a cdrdmizilor, a mortarului, punerea ziddrie, fie pereli nestructurali.

defecte..de execufie, puse Tn eviden{5 de ac{iunea seismicd (calitatea


?n oper6 etc.).

Se vor evidenlia Tn continuare principalele avarii ce pot apdrea Tn elementele de construc{ie realizate din ziddrie, fie ele elemente portante de

Avarii la perefii firi goruri (prini) pot constitui: - fisurile locale de separafie intre plangeu gi peretele portant sau peretele desp5(itor (fig. 1.1, a); - fisurile ?nclinate care traverseazd sau nu peretele gi care provin din eforturile principale de intindere (fig. 1.1, b): - strivirea peretelui datoritd eforturilor de compresiune, a unei calitd{i necorespunzdtoare a execufiei precum gi sub reazemele grinzilor pe perefi (fig. 1.1,c); - fisurarea sau dislocarea verticald, orizontall sau inclinatf, fa interseclia '--'---r' a doi pereli portanfi sau despd(itori (fig. 1 .1,d)i

fisurarea sub reazemul grinzilor puternic solicitate la cutremur.

Avarii in zonele buiandrugilor pot constitui: fisurile inclinate deasupra golurilor prevdzute ?n pere{i, care pot traversa sau nu grosimea peretelui gi care provin din efectul forfeloi tdietoare (fig. 1 .2, a); - fisurile inclinate deasupra buiandrugilor,.datorate descdrc5rii'di tip a ziddriei din zona respectiv5, cu sau fdrd fisurarea buiandrugului; "nolta" fisurile'pot sau nu traversa peretele in grosime (fig. 1.2, h). Avarii in zona spalefilor (intre goturi] pot constitui: - fisurile transversale, una sau mai multe pe nivel, datorate solicitSrii de Tncovoiere alternantd (fig. 1.3, a);

Avariiale elementelor de zidlrie

tdietoare gi al incovoierii (fig. 1.3, b).

fisurile inclinate, una sau mai multe pe nivel, datorate efectului fo4ei

/1

ll

/ il -/J
e

Fig. 1.1. Tipuri de avarii la perefii portanfi plini din

zidirie de cdrdmidS: fisuri locale de separa[ie Tntre plangeu gi peretele portant din zidirie: b fisuri inclinate in cdmpul
a
peretelui; c

de eforturile de strivire; d - fisuri (inclinate, verticale sau orizontale) la intersec{ia a doi pere[i portanfi inso[ite, in unele cazuri, de dislocarea (cripdturi) celor doi perefi; e - fisuri sub reazemul grinzilor (la

fisurarea sau dislocarea peretelui produsi

solicitdri mari); perete; 3 fisuri locale de separafie intre plangeu gi perete, 4 fisuri lnclinate in cdmpul

f-

plangeu: 2

peretelui; 5 a peretetui;

fisuri orizontale in zona de strivire

la intersecfia a doi pere{i portan[i; 9 - grindEi 10 sub reazemul grinzilor.

perete transversal:

7;

I -

fisuri
fisuri

constructiile din clasele | 9i ll

Fig:1.2. Avarii ln zona buiandrugilor (riglelor de cuplare), perefi portanfi din zidirie'db cirbmidA cu goluri: !-a a - fisuri inclinate provenite dln efectul fo(eloi tf,ietoare; .b : fisuri datoritt descircdrii,:pe baza efectuiui de,bolt6' a

'

de cuplare); 5

I - plangeu;_21perete;

de,bolt5': 7 - fisurl

- fisnrilnclinate; 6-fisuri

zid6riei de deasupra golurilor; 3 - gol de uqa: + - buiandrug

(11916

provenite din etictut ln buiandrug.

'a'-

rtg,1.3.Avariiinzonapliqgri|ordintrego|uri(9pa|e{l):.:'
.',fisuri' 'transversale

: .

: 1-;d*q.u,,e -f;*r5;,1utfr"5: illHHgk,te; 4 -parapet; 5 buiandrug; 6 gpalet;


,

alternantd; b :. :

tlJfle$rf ratgloare gl lRcovg|eru:


7

fisuri inclinate Oatorita efectului comninii-at

datoiite solicitalii

od-'tncivoiere ,'

,'

- fi suri tlranwersale; 8- fisuri incildte.

de rupere frecvenl apdrut in cazul pereliior de zi<lir,ie este prooo'cai


com presiunii excentrice.

Sub acfiunea ?ncdrcirilor laterale ac{ionAnd in planul peretelui, un,mecanism


Oel

Li*rtuf

Func$e de mArimea relativd a forfei axiale, ruperea peretelui poate incepe prin fisurarea zoneiintinse gi sE se termine prin zdrobirea zonei comprimate, sau se poate produce prin dep5girea rezistenfei la compresiune pe cea mai mare parte a secfiunii transversale. In general, mecanismele de cedare care produc diferitele tipuri de avarii depind de geometria perefilor, de nivelul incdrcf;riior axiale gi de calitatea ziddriei.

Avarii ale elementelor de ziddrie

ln funcfie de aceste caracteristici, mecanismul de rupere poate include combinafii ale celor descrise mai sus. in cazul ruperii la eforturi principale, aceasta se poate produce prin rosturi,
Tn scar5, la perefii realizafi din ziddrie cu mortare slabe, respectiv prin fisuri continue ?nclinate care traverseazd gi cdrdmizile (blocurile).

.2. Releveul avariilor


stabilirii efectelor provocate de acfiunea seismicf, gi'a solu{iilor

Tn vederea

de reparare sau consolidare, este necesard executarea unui bun releveu al

avariilor elementelor de ziddrie, atdt al celorstructurale, cdt gi al celor nestructurale. Se realizeaz5, in primul rAnd, un examen vizual al zonelor avariate, al fisurilor, crdpdturilor, dislocdrilor etc. Pentru a cunoagte dimensiunile gi poziliile exacte ale fisurilor (avariilor), se elimind straturile fisurate ale finisajului. Releveele trebuie sd figureze traseele fisurifor, cu ldlimea gi lungimea lor, ?ntinderea 9i forma zonei de ziddrie strivitd sau foarte fisuratd. Fisurile, ca gi zonele distruse vor fi desenate la o scard convenabil5. Releveele trebuie sd includS, de asemenea, geometria elementelor gi a ansamblului structural, cu toate dimensiunile gi pozilia golurilor; de asemenea, toate informaliile utile privind starea de avarie, de distrugere precum gi calitatea materialelor. in acetagi timp, este necesar sd se inventarieze gi dupd cutremur noile deformalii care apar, atdt pentru elementele structurale cdt gi pentru intreaga
structurS.

in general, releveele trebuie insolite gi de fotografii ale avariilor.

1.3. Procedee gi tehnologii de refacere (consolidare) a ziddriilor


in funclie de tipul de avarie, de ldlimea fisurilor, tipul de element, posibilitifile de execulie, urgenfa interven{iei, criteriile economice etc., se
stabilegte gi procedeul de consotidare. Dacd starea de avarie este avansatS, se pot cbmbina mai multe procedee. Se va analiza cu atenlie dacd solulia demol5rii gi executdrii din nou a elementului (de exemplu un perete) nu este mai economicd decdt consolidarea propriu-zis5. Cu titlu orientativ, in tabelul 1.1 se aratd posibilitilile de consolidare a unor elemente executate din ziddrie.

36

Soluliide consolidare pentru construcliile din clasele | 9i ll

Tabelul 1.1

Posibilitifile de consolidare a unor elemente executate din zidirie


Tipuri de
avarie (conform Ld[imea Tencuiald

Consolidiri metalice Consolidarea pere{ilor de ziddrie

lnjectare

fig. 1.1,
1 2 9i 1.3)

fisurii lmml

torcretatd (armatd)

Placarea Cu lapte Cu Cu Prin Cu mortar de profile crampoane cu plase de ciment [esere din o[elciment metalice metalice beton
PERETT PORTANTI

Vezi fig. 1.1, a Vezi

fig. 1.1, b
V.

a<3 a>3 a<3 a>3 a<3 a>3 a<3 a>3 a<3 a>3

+ +
CV

+ + +
EV
CV CV

+
EV EV
CV

+ +
+

+
+ +
EV EV

fig. 1.1, c striviri

+
EV +

EV

Vezi fig. 1.1, d Vezi


frg. 1.2, a, b

+
+

+
EV EV EV EV EV EV

+ + +
+ +

+
+
+
EV

EV
CV

Vezi flg. 1.3, 4 b

ev

ev

PERETI DE RIGIDL44RE (care participd la preluarea incdrcdrilor seismice) pERETt NESTRUCTURALT _ DESPART|TORI Vezi

A<3

+ + +
EV

+ + + +
EV

fig. 1.1, a
Vezi

fig. 1.1, b
Vezi fig. 1.1, c, d

Vezi
frg. 1.2, a, b Vezi frg. 1.3, a, b

a>3 a<3 a>3 a<3 a>3 a<3 a>3 a<3 a>3

+
+

+
+ + + EV +

+
+ + + +
+

+ +

+
+ + +

+ +

+ +

+ +

LEGENDA:

/NU ev / eventual

+ /DA

Avariiale elementelor de zidlrie

37

Fazele gi procesele tehnologice ale consolidf,rii zidiriilor sunt prezentate sinoptic in tabelu,1.2. Ele vor fi tratate in detaliu in capitolele urmf,toare.
Tabelul 1.2 Fazele gi procesele tehnologice ale Consolidare
metalicE Profile

consolidirii zidiriilor
Consolidarea perefilor de zidirie lnlocuire

Tencuiali
Fazele procesului

cu moftar
de ciment

lnjectare

tehnologic

(armatd) Se descarctr elementul ce va fi consolidat prin sus{inerea plangeelor adiacente


ev

Crampoane

metalice

fesere
EV

Se curifi suprafa{a

de perete avariat, indepirtfi ndu-se finisajul 9i tencuiala

Se demoleazd zona
zidirie dislocat6
teazd gtufuri ([evi)

de

Pentru injectare se mon-

Se executf, feserea zidlriei de completare Se introduc piesele metalice pentru consolidare gi se executd sudurile necesare
Se introduc armdturile care vor fi Tnglobate in tencuial6

Se execut6 golurile in perete care realizeazd legdtura lntre perete gi


tencuiala armatd
Se umezegte fa[a peretelui

+
+

Se aplici mortarul
torcretare (presiune)

prin

CV

Se aplicf, tencuiald normalS

+ +

Se intre[ine
necesari

umiditatea

CONSOLIDAREA PERETI LOR PORTANTI $r NEPORTANTT DIN ZIDARIE DE CARAMIDA

documentar.

consolidare a ansamblului clddirii, la intocmirea cdruia se va fine seama de prevederile din ,Normativul pentru proiectarea antiseismicl a construcliilor de locuinfe, social-culturale, agrozootehnice gi industriale", P100-92, precum gi de prescripliile din acest domeniu (ziddrii). in principiu, se {ine seama de avariile existente in toate elementele clddirii, de rezultatele incercdrilor de laborator asupra materialelor din clf,direa ce se consolideazd, de rezultatele verificdrii prin caicul al ansamblului structurii, precum gi de incdrcdrile suplimentare, conform noitor prevederi ale normativului p100-92 (capitolele 11 gi 12). Totodat5, la elaborarea proiectului de consolidare se va line seama gi de studiile prevdzute Tn lucrarea ,Metode de determinare a capacit5tilor portante ta solicitdri gravitafionale gi seismice a construcfiitor din fondul existent, cu propuneri de mdsuri pentru reducerea gradului de risc" elaboratl de Asociafia Inginerilor Constructori din Rom6nia (A.|.C.R.) - Colegiul Central, editatl ca material

Solufiile de consolidare vor fi aplicate de la caz la caz, lindnd seama de starea concretl a ziddriilor gi de particularit5[ile cl5dirilor respective. Lucrlrile de consolidare a ziddriilor se vor executa pe baza unui proiect de

2.1. consolidarea peretilor poftanti din zidirie de

cdrimidi

Consolidarea perefilor portanfi din zid5rie de cdrdmidd poate avea ca scop, Tntr-o m5surf, cit mai a capacitf,$i portante inifiale (consolidare), fie sporirea acesteia (retrofitare). fare In ambele cazuri, ?n scopul asigurdrii omogenitSfii dinamice a ansamblului gi pentru a nu exista concentrdri de eforturi, se va evita o rigidizare excesivd, la un acelagi nivel, a unor pereli fafd de alfii.

in funclie de solu{ia adoptatf, de proiectant, fie restabilirea

Consolidarea perelilor portanli gi neportanli din zidirie de

oirimidi

39

Execu{ia lucrErilor se

va

?ncepe numai dupd stabilizarea complete a

deformafiilor structurii, care se vor controla prin martori sau mdsurdtori executate la nivelul fisurilor respective. Avariile caracteristice ale elementelor portante din ziddrie pot fi: - fisurarea dup5 direcfia uneia sau a ambdlor diagonale; - fisuri orizontale in zona mediand pe indlfimea peretelui; - dislocarea gi sfdr6marea pa(ial5 a zidiriei; conlucrarea pereli lor; - striviri locale la nivelul reazemelor altor elemente; - forfecarea stAlpilor de ziddrie gi a plinurilor dintre golurile de ferestre; - fisuri oblice deasupra golurilor de ugi gi ferestre etc. Perelii de ziddrie pot prezenta concomitent mai multe avarii de tipul celor menlionate mai sus. in scopul asigurf,rii unei eficien{e c0t mai mari a mdsurilor ce se adoptf,, alegerea procedeului de consolidare se va face pe baza analizei cauzelor care au provocat avaria, a mecanismului care a dus la avarierea ziddriei respective, precum gi a caracterului avariei. Consolidarea pere{ilor portan{i din ziddrie care prezint6 fisuri importante izolate (dar care nu formeazd o relea generalf,) se poate face prin cdmdguirea intregului perete, prin tiranli metalici, consoliddri locale cu plase sudate aplicate in

aparifia fisurilor la interseclii, ramificafii gi colturi, care afecteazd

dreptul fisurii, prin injectarea cu mortar fluid de ciment, cusdturi cu gtrepi din beton, prindere cu scoabe etc. Cdmdguirea peretelui (fig. 2.1) se poate face prin aplicarea pe cele doud fele ale acestuia a doud plase sudate din S.T.M. de 0 min 5 mm cu ochiuri de 10 x 10 cm.

Fig.2.1. CdmSguirea

1 - plas6 sudati din STM minQ 5mm; 2-agralede 3


legitur6 din o{elbeton 06 mrn; - tencuiald din mortar de
ciment.

intregului perete:

40

Solugide consofidare pentru construcgile din clasele I gi ll

Plasele se leage intre ele cu agrafe din olel beton 6 mm prevdzute cu ciocuri, Gare se introduc prin gf,uri executate in acest scop in ziddrie, la intervale de 50-60 cm pe ambele direqii. Gdurile se vor executa cu o magind electricg de gf,urit gi vor avea diametrul de 25-30 mm, pentru a putea fi umplute cu mortar de

ciment.

fi o solufie pentru repararea fisurilor izolate, respectf,ndu-se aceeagi tehnologie ca gi in cazul placdrii totale a peretelui, plasele fiind legate intre ele tot cu agrafi din oiel-beton fl6 mm, conform figurii 2.2.

cu ochiuri de 10.x 10 cm, aplicate in lungul fisurii, poate

Cdmdguirea se va realiza cu mortar M50, aplicat cu pompa de mortar, cu cit gi golurile prin care s-au introdus agrafele. Operafia de cdmdguire va fi precedat5 de ind'epdrtarea cdrdmizilor sfdrdmate, a tencuielii gi de curdfilea rystrlilor pe o adancime de Z,O-Z,S cm, dupd care ziddria va fi periatr cu peria de sarmd gi spenta cu un jet de apd. ' Placarea pe ambete fele cu tencuialf, armat5 cu plase sudate de m6s mm Q
care se vor umple atAt crdpdturile din ziddrie,

Fig. 2.2. Repararea fisurilor

izolate:

perspectivf,

2 - fisuri; 3 - plasd sudatd din STM min @ 5 mm, cu ochiuri de 100 x 100 mm; 4 - tencuiald din
mortar de ciment.

1-

b - secfiune A-A: perete din zid5rie de cdramidd;

perete fisurat:

lniectarea in perete a unui mortar de ciment fluid min M50 (fig.2.3) poate fi o solulie de consolidare atdt pentr:u perefii cu fisuri izolate cdt gi care lentru'cei prezintd o relea dens6, neregulatd de flsuri. in acest scop, fisuriie se curdla O* F.rfJ cu un jet de..aer sub presiune, apoi se spal6 cu un;et oe ap6, dupg caii pe ziddria degradatd pe ambele fefe, se aplici un strat de mortar de'ciment de 3-4 cm grosime. Concomitent cu,tencuirea, in fisuri se introduc pe o addncime de circa 5 cm, Stufuri prin care urmeazd sd se facd injectarea. Ele se monteazd ca in ngura i.+, la intervale de 1,0-1,5 m in lungul fisuril gi se fixeazd cu mortar.

Consolidarea pere$lor portanti 9i neportan{i din zidtrie de cdrdmidd

41

Fig. 2.3. Consolidarea prin injectare cu mortar


1

de

Fig.2.4. Montarea gtu[urilor pentru


injectare:

perete 3 - zonere de "urrirtliff?ilrri' injectare cu mortar de ciment.

1 - fisuri strSpunsi Tn zid6rie;

gtufi 3

$tutului; 4

mortar pentru fixarea


mortar de ciment.

Presiunea de injectare nu va depdgi 3 atm. Injectarea se face inifial prin leava situatd la baza fisurii. Dupd ce mortarul a inceput sd se scurge in afar6 prin leava urmdtoare, primul gtu! se astupd cu un dop gi injectarea se continud prin gtuful urmetor. Operafia se repetE prin injectarea mortarului succesiv prin fiecare gtu!, pAnd la ultimul, pozilionat la partea cea mai de sus a fisurii.

Consolidarea legdturilor dintre perelii poftanli

gi cei de contravdntuire
min.60cn de zons degrodotd

(despdrfitori) se poate face conform figurii 2.5, prin aplicarea procedeului descris in figura 2.3.

Fig. 2.5. Consolidarea intersec[iei intre un


perete portant qi un perete de contravfintuire: perete de contravdn1 perete portant: 2 tuire; 3 plasd de armiturS; 4 agrafe metalice, 5 bare din o{el-beton 0 8-10 mm

legate cu agrafe metalice intre ele.

T,

in acest caz se cur6[5 de mortar doud rosturi orizontale, dintre cdrdmizile de la partea superioarS a ziddriei, in care se introduc doud bare de ofel beton, de o parte gi de alta a zid5riei, legate intre ele cu agrafe.

42

Solu$ide consolidare pentru construcgile din clasele I gi ll

La partea superioard a ziddriei (in contact cu plangeul) se injecteazd mortar de ciment fluid, conform procedeului aritat in figura 2.3. sudate ancorate ?ntre ele cu bare de olel-beton, introduse ?n rosturi orizontale prin gduri perforate, in trei secliuni pe ?n5[imea ziddriei. Procedeul este cel ardtat in figurile 2.6 gi 2.7.

La colluri gi intersec[ii, legdturile dintre pere[i se consolideazd cu plase

A-

o
aJ1

.5
E

Fig. 2.6. Detaliu de consolidare la intersecfie de perefi (ramifica[ie):


a

pere(i portanfi;

2-

- perspectivd - intersecfia

de pere[i; b _ sec{iune A-A: perete de contravdntuire; 3- plase de armitu rA; 4 -agrafe metalice.

ta intersecfie de perefi (colfuri, incrucig6ri): col[; 6 - incrucigare; 7 - perefi portanfi sau de contravintuire; 2 plase de armiturd (STNB) min S mm, avdnd ochiuri de 100 x 100 mm, L = 1,0 m; 3 agrafe metalice de legdtura introduse in gduri perforate in zidirie.

FiI.2.7. Detalii de consolidare

a-

Consolidarea pere$lor portan$ gi neportan[idin zidlrie de

cdrimidi

43

Cusdturi cu gtrepi din beton se pot efectua la peretii la care., din diferite motive, ftu pot fi aplicate procedeele
an{erioare. Consolidarea se poate face prin ?ndepdrtarea treptati, incepAnd de jos, a cdrdmizilor degradate din dreptul fisurilor gi rezidirea zonei respective. Se va acorda o atentie deosebitd asiguririi legdturilor dintre

ziddria existentd gi cea nou5, prin udarea c5r6mizitor, umplerea completl a rosturilor cu mortar etc. Consolidarea zidSriei fisurate, cu dislocdri ale c6r6mizilor numai la nivelul fisurii, se poate face cu 3-4 gtrepi de beton (fis.2.8). ln acest scop, incepAnd de jos, se Tndepdrteazd pe ?ndlfimea a 3-4 asize cdrSmizile degradate din dreptul fisurii gi se
inlocuiesc cu blocuri din beton de clasa Bc 7,5

(8100). Intervalele dintre gtrepi se zidesc din nou cu cir5midd, urmdrindu-se reali-

zarea unei leg6turi cdt mai bune cu gtrepii gi cu por{iunile nedegradate ale ziddriei. Legarea cu scoabe se practicd in cazul fisurilor izolate. Acestea se pot repara prin legarea po(iunilor de ziddrie, situate de o parte gi de alta a fisurii, cu scoabe din olel-beton {6 mm, avfind lungimea de 80-100 cm (fig.2.9).

Fi9.2.8. Cusituri cu gtrepi din beton: 7 - perete din zid6rie; 2 - fisuri in perete; 3 - gtrepi din beton.

ou
Fig.2.9. Legarea cu scoabe: gi pozifionarea scoabelor; b - secfiune prin perete gi traseul fisurii detaliu de consolidare; . 1-traseu fisurS; 2- peretedeziddrie; 3-scoabeS6 mm, L= 80-100 cm; 4 - giuri 0 25-30 mm previzute in peretele de zidErie gi ulterior umplute cu mortar de ciment; 5 - tencuial5 din mortar de ciment.
a

44

Solu$ide consolidare pentru construc[iile din clasele | 9i ll

Scoabele se vor fixa in zonele nedegradate ale zidAriei, in gduri executate cu o magine electricd de gdurit, care se vor umple ulterior"cu mortar de ciment (M50). Scoabele se monteazd perpendicular pe traseul fisurii, la intervale de circa 25 crn.
Consolidarea eu tiran{i metalicia porliunilor de zid6rii dislocate se va realiza prin pozitionarea acestora sub nivelul plangeelor curente, sau imediat deasupra plangeului de peste ultimul nivel.

Tiranlii se vor ancora de perefii portanli exteriori nedegradali, cu profile laminate, platbande agezate pe cant, sau pl6ci ranforsate cu platbande etc., astfel ca sl fie asiguratd repartizarea (c6t mai uniform6) eforturitor respective. in lungul peretelui incadrat de tiranli se prevdd gi mangoanele de intindere a'tiranfilor (fig. 2.1 0).

2.2. Consolidarea ziddriilor neportante


La consolidarea pere[ilor de umpluturd exteriori sau interiori, cu grosimea egald sau mai mare de 12,5 cm, se va line seama cd acegti perefi, in special atunci cdnd au fost bine Tmpdnali, participi intr-o anumiti mdsurd la rigidizarea structurii de rezistenfd. in consecin!fi, repararea lor prin intocuirea p-o4iunilor degradate se va face treptat, trecAnd de la' un perete la altut, evitdndu-se demolarea lor concomitentd la un acelaEi nivel. in generat, repararea perelilor neportanfi se va face dupf, inldturarea c6rdmizilor, blocurilor, plicilor degradate, precum gi a por{iunilor de ziddrie dislocatd, prin ?mpdnarea lor la partea superioard cu pene metalice gi ancorarea de structura de rezisten!fi conform normativului C 126. Este indicat ca atdt cei ce ?ntocmesc proiectele de consolidare c6t gi conducdtorii execuliei acestui gen de tucrdri sd cunoascd o serie de acte normative referitoare la domeniul ziddriilor.

Consolidarea pere$lor portan$ gi neportan$ din zidirie de

ctrimidi

45

o o r
I I e

rn

Fig.2.10. Detalii pentru tirantii metalici: firE mangon de strdngere; b - tiranti cu mangon de strdngere; 1-tirantmetalicO2A-25mm; 2-cordoanedesuduri; 3-otel lat50x&10mm; 4-traversi metalicd vertical6 din ofel lat 50 x10-12 mm; 5- hafturi de sudurd dupi baterea penei: 6 - pand de strdngere din ofel lat 30 x 10-12 mm tegit6 trapezoidal;7 - travers6 de ancorare di1 doud
a - tiranfi
piese metalice din olel lat 50 x 10 mm, indoit in formd de X 8- capetele tiran$lor ftletate invers: 9- mangon de stuAngere a tiran$lor; lO-haversi din profil U sau din placd de o[e|250 x250 x 10 mm. Nofd; Tn dreptulrezemdriiha/ercei rnetalice, profilului sau fldcii de rzem, tenculata se n trdepift pentru ca
acedea sd sprittre dircd Pezidide.

GoNSoLIDAREA PERETTLOR DtN zlDARlE DE CARAMIDA CU PILA$TRI DE


BETON ARMAT

3.{. consolidarea cu pilagtri de beton armat


Din analiza fdcutd la unele construcfii avAnd structura de rezistenfd din zid6rie de cdrdmidl, ?n special la acelea la care lipsesc sdmburii gi centurile de beton armat, cu plangee din lemn gi uneori gi din beton armat, din acfiunea cutremurului s-a constaj$t cd au apf,rut fisuri ce au deteriorat sistemul constructiv, datoritd lipsei unor leg5turi spafiale ale perefilor. . Cdnd fisurile sunt locale, iar ziddria nu este deterioratd in ansamblul ei, ci doar ?n anumite zone, in special Tn zonete de col!, la legdtura cu perefi transversali

-cu pilagtri cit gi eclisarea cu tiranfi-centurf, sd fie astfel realizate incdt sd se obtind o foarte bund conlucrare cu zidiria existentd
?n final, o structurd spafiald de tip Vierlender, elimindnd astfel posibilitatea de dislocare a zidurilor. inainte de a fi inceputd consolidarea cu pilagtri gi centuri, ziddiiile distruse sau fisurate se refac prin {esere. Consolidarea cu pilagtri de eclisare gi centuritiranfi de eclisare se prezint6 in figurile 3.1-3.8, aplicarea acestei solu{ii fdc6ndu-se prin procedeele indicate la leserea zidiriilor gi la cdmf,guirea perelilor cu beton armat. ?n afara cazurilor in care sistemul de consotidare se referl la intreaga structurd, solufia poate fi rafionat aplicatii numai pe o anum1l zond a constructiei, la nivelurile inferioare, atunci cind nivelurile superioare pot fi consolidate numai

sau longitudinali etc., in afara consoliddrii prin centuri-tiranli (vaiabile pentru anumite clddiri) se poate aplica o solufie care asigurd o bund legdiurd a elementelor structurale pe orizontald gi verticalfi, prin utilizarea unor pilagtri de eclisare a perelilor, in asociere cu tiranfii-centurfi. lmportant este ca at6i r"liurr"a
Sistemul, prin concepfia so, urmdregte sd ?nrdmeze intreg ansamblul,

realizdnd,

cu tiranfi-centurd.

consolidarea etajelor superioare poate fi folositd solufia datd.

in cazul cdmdguirii generale a perefilor la nivelurile inferioare,

pentru

Consolidarera pere$lor din zidirie de c{rdmidi cu pilagtride beton armat

47

ET.3

'r

1-'l
o

2-?
b

-3
c

Fig. 3.1. Consolidarea unui perete exterior din ziddrie de cirdmidd cu ajutorul
a
7

pilagtrilor din beton armat: sec[iune in zona pilagtrilor din beton armat; b - secfiune prin tiran{ii-centuri din beton armat; c - secfiune prin bridele de legdturd ale tiranfilor-centurd; perete exterior din zidSrie de cdrdmid6; 2 - pilastru din beton armat; 3 - tiranficenturS; 4 - bridele cie legiturd ale tiranfilor-centuri.

48

Solu[iide consolidare pentru construc[ii]e din clasele I gi ll

Fig. 3.2. Consolidarea unui perete interior din ziddrie de cdrimidi cu pilagtri din beton armat: a - secfiune prin pilagtrii de beton armat b - sec[iune prin tiranfii-centurd din bet6n armat; c - secfiune prin bridele de legfituri ale tiranfilor-centuri; 1 - perete interior din zidf,rie de cir6mid6, 2 - piragtri din beton armat; 3 - tiranfi-centur6; 4 - bride de legdturi ale tiranfilor-centuri.

Consolidarera pere{ilor din zidirie de

cirimidt cu pilagtride

beton armal

49

I-

Fig. 3.3. Secfiuni prin elementele consolidate cu pilagtri din beton armat: a - secfiune l-l; b - secfiune ll-ll;

perete exterior de zid6rie; 2 - perete interior de zid6rie; 3 - tiranti-centurd; 4 - pilagtri din beton armat.

50

Solu{iide consolidare pentru construc{iile din clasele I $i ll

Fig. 3.4. Detalii pentru elementele consolidate cu pilagtri diir beton armat (detaliul A):
7

- perete Ce ziddrie; 2 - pilagtri

din beton armat.

Consolidarera pere$lor din zid{rie de cdr{midi cu pilagtride beton


.

armat

_51

0 10- 016

-+
*Jl

-1

ol

il

--:+

Fig. 3.5. Detalii pentru elementeie eonsoll(:ate cu pilagtri din betcn armat.

detaiiut B; b * Ceialiui C; -. perete de ziddrre; 2 - pilagiri Cin beton arrnat.


a

52

Solu$i de consolidare pentru construcliile din clasele I gi ll

25

25

Fig. 3.6. Detalii pentru elementele consolidate cu pilagtri din beton

I-

perete de zid6rie; 2

armat (detaliul D): - pilagtri din beton armat.

Consolidarera perelilor drn zid{rie de cdrdmidd cu pilagtri de beton armat

53

I I

T--

',0

=',u

Fig. 3.7. Detalii pentru eiementele consolidate cu pilagtri din beton armat.
a

f-

perete de zidSrie;

-'detaliul E: b - detaliul

E";

2.- pilagtri din beton armat.

54

lgluliide consolidare pentru construcgile din clasele I gi ll

25:

40

Fig. 3.8. Detalii pentru elementefe consolidate cu pilagtri din beton armat: a - detaliul E'; b - detaliul F;
7

- perete de zidirie; 2 - pilagtri din beton armat.

Consolidarera pere[ilor din zidArie de

cdrimidi cu pilagtride

beton armat

3.2. Consolidarea peretilor din ziddrie de cdrf,mide cu pilagtri de beton armat gi tiranfi-centure
Dupd cum s-a arEtat, folosind o combinafie Tntre sistemul de consolidare tiranli-centurf, gi sistemul de cEmdguire pa(iald (care rezolvd legdturile pe verticald), se obfine o solidarizare a perefilor gi o bunf, legdtur5 a ansamblului structural alcdtuit din ziddrie de cdrimidd
Consolidarea poate incepe de la fundalii sau de la un nivel oarecare. Jiddria de cdrdmidd Tn dreptul colturilor gi in cAmp, pe o anumitd ld{ime, stabilitd de proiectant de la caz la caz, se imbracd cu douf, eclise din beton armat, qyAnd4rosimea de 10-14 cm fiecare. Aceste eclise se leagl cu ,,bride'din beton armat care pdtrund prin ziddrie, pentru care se realizeazd golurile necesare. CAnd se ajunge la nivelul plangeelor, se executd sistemul tirant-centurd. metalice de capdt, a$a cum se procedeazd in cazul tiranfilor din o{el, deoarece acegti tiranfi din beton armat pot fi ancora{i direct in pilagtri de beton armat de colf.
respectarea solu{iilor pentru asigurarea aderenlei betonului la ziddria de c6rdmidd (decaparea tencuielii, addncirea rosturilor, cur5firea cdrdmizilor cu peria de sf,rmfi,

in cazul acestui sistem nu este necesard ancorarea tiran{ilor cu

plEci

La executarea acestui sistem de consolidare se va avea in vedere

spdlarea cu jet de apd a ziddriei etc.), cdt gi asigurarea unor legdturi bune intre structura veche gi cea noud. Procedeul,este prezentat ?n figurile 3.1-3.8.

CONSOLIDAREA PERETILOR DIN ZIDAruE DE CARAMIDA CU TIRANTI.CENTURA

seismicd.

La clddirile cu structuri de rezistenfd din zidirie portantd fdrd centuri, av6nd plangee de lemn, sau cu bolfigoare de cdrdmidd rezemate pe grinzi metalice, din pldci monolite de beton armat rezemate direct pe ziduri sau din f69ii rezemate pe ziduri flrd subcentur5, legarea perelitor la nivelul plangeelor cu elemente suplimentare - tiran[i, tiranli-centurd sau alte sisteme (ca mdsuri antiseismice) - este uneori avantajoasl. Practic, la multe din astfel de cl5diri aceastf, solufie se impune, Tntrucdt lipsesc cu desdvgrgire leg5turi care sd confere intregului sistem de perefi o bun5 conlucrare la acfiunea

Acest lucru se int6lnegte in special la clddirile vechi de ziddrie. Astfel de consoliddri sunt intotdeauna eficiente din punct de vedere economic, in cornpara{ie cu alte sisteme, costul lor fiind relativ redus. Din analiza avariilor produse la o mare parte din clfidirile cu structurd de rezisten!5 de zid5rie portant5, avdnd tiran{i metalici, s-a constatat cd acegtia nu au prezentat suficientd rezistenfd gi au fost smulgi. Din acest motiv, pentru consoliddrile ce urmeazd s5 fie f6cute ?n ideea legdrii perefilor se recomandd utilizarea unor tipuri de tiran{i-centur5, care constau din armdturi ce sunt petrecute in afara zidurilor, de o parte gi de cealaltfi a lor) gi care sunt betonate dupd ancorarea sau chiar pretensionarea acestora. in acest mod, peretele este prins de o parte gi de alta de doud eclise cu funcliune de tiran{i gi de centurd (eclise jumelate). in scopul unei bune conlucrdri a acestor eclise cu ziddria, in afara mdsurilor impuse de realizarea unei cdt mai bune Aderente intre beton gi zidirie (indepdrtarea tencuielii, ad6ncirea rosturilor, curifirea cdrdmizilor cu peria de sflrm5, spdlarea ziddriei cu un jet de apd), ele trebuie legate din loc Tn loc cu bride (traverse) din,beton armat care le solidarizeaz1 de peretete ce se consolideazd ?n acest mod. Detaliile de realizare a acestor sisteme sunt prezentate in figurile 4.1-4.6.

din

zidirie de cirdmidd cu tiran$-centurl

Fig. 4.1. Consolidarea cu ajutorul tiranfilor-centurd la clEdirile avdnd plangee


1

- pere[i portanfi; 2- plangee; 3 - tiranfi-centurd.

din beton armat:

constructiile din clasele | 9i ll

Fig. 4.2. Detalii pentru consolidarea cu tiranfi-centuri (l); secfiunea 1-1; b - detaliu inainte de montarea tiranfilor: c - detaliu dupE montarea tiran[ilor gi turnarea betonului in centuri: 1 - plicufe metalice de ancoraj (in capete); 2 - tiran[i O 20-32 mm amplasafi in centuri; 3 bride (nervuri) de legf,turi din beton armat 4 goluri de turnare amplasate in plangee: 5 - tiran[i-centurd; 6 - perefi portan[i din ziddrie de c6r6mid6; 7; plangeu.
a

Consolidarea pere$lor din zldtrie de

cirimldi

cu tiran$+enturd

59

otrcA

o 6{81/ z0 cm

Fig. 4.3. Detalii pentru consolidarea cu tiranfi-centur6 (ll): a - detaliul A.1; b - detaliul A.2; c - detaliul A.3; pf angeui 2 - goluri pentru turnare prevdzute in plangee: 3 - tiranti metalici;
4

- centur6; 5 - perete portant.

60

lolglfl de consolldare pantru constrgcllltg {!n ctasete | 9t tl

l-1 i, Hll
rr

tt

HII

l:

)'

l-

- perete podant; 2 - tiranfi metalici; 3- goluri p.ntt, dt*..ira tirahtiror: 4 - plac6 de cap6t; 5 - plangeu; 6 - plasE de armdtuia: I - mortar de ciment care ingtobeazf,
Notr:praca de caprt (anco,-.D ,g ,u clment care are tngloba't o ptasi de armituri de

Flg. 4;4.,Detarii pentru consoridarea cu tiranfi-centurd (1r):

detariur 8.1; b

detariur 8.2; c

detailur pracf, oe

cipit;

,of,iltff;:S1lT:a 3/i00
@

rencufenr, pe un pat

de mortar de

x 100 mm.

Consolidarea pere$lor din zidirie de cdrimidd cu tiran$-centurl

61

Fig. 4.5. Consolidarea perefilor cu tiranfi-centuri la clddirile avand plangee cu

perete portant; 2
4

grinzi gi elemente din lemn: tiranfi metalici; 3 - centuri din beton inglobdnd tiranfii; goluri in plangeu pentru turnarea betonului; 5 - plangeu de lemn.

62

Solu$ide consolidare pentru construc{iile din clasele I Ei ll

SECTIUNA 1-1

Fig.4.6. Detalii pentru consolidarea pere[ilor cu tiranfi-centurd la clSdiri cu plangeu din lemn:

1-plangeudelemni2-pereteportant; 3-goluri inplangeu;4-gol inzidirie; 5-etrieri; - tiranfi: 7 - pAlnie pentru tumarea betonului; 8 - zona+enturd ce se betoneazi ulterior;

a - executarea golului pentru turnarea betonului; b - armarea traversei de legdturd; c introduc+ rea tiranfilor: d - betonarea traversei gi a centurii; e - elevafie (cu evidenfierea tiranfilor metalici);

9- mangoane de strdngere;

10-plac6 metalicd de capdt.

Consolidarea pere$lor din zidlrie de

cirimidt

cu tiran[i-centuri

63

4.1 .

Alcituirea sistemelor tiranfi-centure

mare la intindere, deci admit deformalii reduse in raport cu tiranlii obignui{i, metalici. Tiranlii-centuri se alc6tuiesc, de regul6, din patru bare rotunde cu diametrul de 20-32 mm, de preferat cu profil (PC 52), care se dispun dou6 cdte
doud de o parte gi de alta a peretelui.

Tiranlii-centurd sunt sisteme de consolidare a perelilor de cdrf,midf,, agezafi lateral fald de acegtia. Se executd din beton armat, avAnd astfel o rigiditate relativ

Acegti tiranfi se blocheazl in pl6ci metalice de cap5t, ranforsate, care se dispun la capdtul peretelui, fiind rezemate prin intermediul unui mortar de ciment armat. Dupd tensionare, tiranfii se imbracd in beton, formAnd douE eclise cu ?n5lfimea de 20-30 cm gi grosimea de 8-12 cm, care imbrSfigeazd peretele cu care conlucreazi prin intermediul unor bride de legdturd din beton armat, care se dispun la distanld de 1,5 m din ax ?n ax, gi prin insdgi aderenfa creatd ?ntre beton gi ziddria de cdrdmidd, pe toatd lungimea acestora. in afara functiei de legare a perelilor, tiranlii-centurd contribuie gi la sporirea ldlimii de rezemare a grinzilor gi plangeelor.

4.2. Tehnologia de execufie gi succesiunea operatiilor de realizare a tiranfilor-centurd


Peretele care urmeazl d'{i legat in imediata vecindtate a plangeului (sub acesta) se curSfd bine de tencuial5 pe ambele p5r[i. Rosturile se adAncesc, iar mortarul se indepdrteaz6 in totalitatea lui cu peria de s6rm5 gi cu un jet de aer comprimat gi apoi prin spdlare cu un jet de ap5. Ldlimea pe care se face aceastd operalie este egal6 cu indllimea tirantului centurd (20-30 cm). in continuare, se sparg goluri in perete, pe l5{imea a una sau doud c5rdmizi. Atunci cAnd perelii sunt grogi, in locul acestor spargeri se pot realiza goluri circulare practicate cu o mf,gini electricd de gdurit. Totodat5, in placa de beton armat, in plangeul din cSrdmidd sau in plangeul de lemn se realizeazd orificii (goluri), in scopul betondrii tiranlilor-centurd. ln golurile astfel realizate se introduce o carcas6 metalic5 alcdtuitd din patru bare 010-16 mm. La montarea carcaselor se va acorda o atenfie deosebitd pozitiondrii lor, Tn aga fel ca sd se asigure traseul rectiliniu al tiranfilor tensionafi. Tnainte de a introduce carcasa de arm5tur6, suprafala golului se trateazd cu lapte de ciment cu adaos de aracet E50, in propor[ie de 4A o/o fatd de cantitatea de ciment. Laptele de amorsaj trebuie sH conlind suficienti apd pentru ca peretele de cdrdmid6 sd poatd sd-l absoarb5 pdnE la saturare (60-80 06 fafd de cantitatea de ciment).

Solu$ide consolidare pentru construc{iile din clasele

lnainte de intdrirea stratului de amorsaj, acesta se freacd bine cu peria de s6rmd (pentru a asigura o foarte bund aderenld a betonului turnat la peretele de ziddrie). Tn golul astfel pregitit gi armat se toamd beton cu ajutorul a doud pAlnii care strdbat golurile din placa sau plangeul sub care se executd tirantul-centurd gi ajung la golul transversal. Betonul turnat nu trebuie sd depdgeascd fala perelilor dec6t cu un prag neinsemnat ca grosime, realizat la turnare. in continuare se trece la montarea tiran{ilor alcltuifi din cdte doud bare 20-32 mm) care se dispun lateral fald de perete, fiind rezemate in cdmp pe @ capetele armdturilor din bridele de beton armat deja executate. in unele cazuri, execufia se poate face gi fdrd a se executa brida transversal5 prin pere{ii de cdrdmidd in acest caz, tiranfii rdmAn suspendafi, fiind legafi numai de pl5cile metalice fixate la capdtul peretelui prin intermediul unui mortar armat cu plasd de s6rmd. Barele ce formeazd tiranlii metalici se ancoreaz5 de pldcile metalice cu ajutorul unor gaibe gi piulife simple sau duble. DupI montarea tiran[ilor, acegtia sunt tensionafi, tensionarea putfindu-se face cu piulilele de la capete, cu chei etc. in cazul tiranfitor lungi, tensionarea este ajutatd de mufe care se dispun ?n 9Amp. Deosebit de eficace apare pretensionarea tiran{ilor prin ?nc6lzirea lor. Tncdlzirea se reatizeazd prin procedeut electrotermic, fotosind unul sau doud transformatoare de sudurd legate in paratel, care cu ajutorut a doud cabluri conectate la capetele tiranfilor lasd sd treacd curentul electric prin acegtia, incdlzindu-i la temperaturi de 100...200"C. in timpul inc5lzirii, tiranlii se diiat5, lucru care permite fdrd efort sporit sd se acfioneze asupra piuli[elor de cap6t. Tn acest mod, in stare deformatd, dilatatd, tiranlii se blocheazd, iar dupd rdcire precomprimd ugor ziddria. intrucdt in prima tensionare apar pierderi mari de tensiuni, operalia poate fi repetatd a doua zi, obfin6ndu-se in acest mod o ugoard precomprimare a peretelui respectiv 9i, oricum, o bund ancorare a armdturilor ce alcdtuiesc tiran{ii. Dupd terminarea operafiei de intindere mecanicl sau electrotermic5 se dispun armdturile transversale. Se trateazd cu un strat de amorsaj zona peretelui curdlat, pentru sporirea aderen{ei betonului la ziddrie. Se monteazi cofr.ajul pregdtit anterior gi se toarnd betonul prin golurile realizate prin plangeu, astfet inc6t sd se ridice p6nd la nivelul plangeului gi s5 cuprindd capetele armdturilor rezultate de la betonarea bridelor armate. in continuare, dupi decofrare, toate suprafefele de contact se trateazd in doud rdnduri, la intervate de circa 47 ore, cu lapte de ciment cu adaos de aracet E50 in propor[ie de 40 o/o (fatd de cantitatea de ciment). in cazul ?n care tirantul-centurd se dispune sub nivelul bolfigoarelor de cdrlmidf, 9i trece perpendicular pe direcfia grinzigoarelor metalice, nara superioard poate fi inlocuitf, cu profil I sau U, avdnd sec{iunea echivatentf, cu aceea a unei bare de 0 30 mm. La marginea acestui profil se atag eaz| prin sudurd (pentru

Consolidarea pere{ilor din zid{rie de cf,rdmidi cu tiran[i-centurd

65

blocare) un capet de bar5 filetatd (care trece prin placa metalicd de ancoraj). Acest profil solidarizeazd prin suduri de pozifie grinzigoarele metalice, realizAnd in acest mod legarea lor. ln acest caz, numai bara inferioarf, se tensioneazd, profilul superior sudat fiind doar blocat ?n placa metalicf, de capdt. in continuare se executd aceleagi operalii de betonare a tirantului-centur5.

CONSOLIDAREA PERETILOR DI N aDAHE DE chRAMtDA PRIN TESERE

Recondi{ionarea unor pere{i fisurafi poate fi obfinutd prin feserea lor in zonele distruse sau in zonele fisurate cu ziddrie nou executat5. Prin recondi{ionare se urmdregte asigurarea continuit5fii peretilor. ln cazul in care fisurile sau zonele degradate sunt corespunzdtor, capacitatea de rezistenfl a diafragmei din "!esute" ziddrie este sporitd, datoritd realizdrii unei ziddrii de calitate superioard inir-o zon5 care s-a dovedit a fi fost slfibitd din diverse motive, sau care a fost mai puternic solicitatd din acfiunea seismului. |eserea poate fi asociatd gi cu alte procedee de consolidare a perelilor, cum ar fi bordarea golurilor cu rame din beton armat, cdmiguirea totald, pariiata sau localS etc. De asemenea, pentru perefi cu grosimi foarte mari, poate fi realizatd o lesere pe cele doud fe[e ale acestora, exterioarl gi interioard, gi apoi
prezentate grafic in figurile S.1 gi S.2.

injectarea fisurii sub protecfia celor doud cdmdguieli realiiate. Detaliile sunt

5.1. Asigurarea continuitafii peretilor din zidf,rie de cirdmidi prin feserea lor pe toatti grosimea; tehnologia de execufie
Zona fisuratd sau zona degradati a peretelui se desface treptat, de jos in sus, pe cdte trei asize $i pe toatd grosimea ei. Suprafelele cfirdmizilor din- golul creat se curSld cu dalta gi ciocanul gi cu peria de sdrmd, se curdfd de praf se ii spald. Se lasd sd se zvdnte gi apoi se trateazd suprafa[a de contact cu un strat de amorsaj, care se aplicd cu pensula. Stratul de amorsaj este alcdtuit din lapte de ciment cu adaos de aracet. in cazul in care se conslatf, cd absorbfia de apd este mare, se sporegte propo(ia de apf,. Laptele de ciment cu adaos de aracet E50 se prepar5 prin amestecarea in propo(ii de 60 olo apl cu 40 o/o sfscet E50 (fafd oe caniitatea de ciment care se ia 100 olo).Dupd omogenizare se adaugd cimentul, apoi se

Consolidarea perelilor din ziddrie de

cirdmidi prin {esere

67

amestece din nou. Amestecul folosit ca strat de amorsaj nu poate fi utilizat dec6t in cel mult 70 minute dupi preparare. in cazut in care in acest interval de timP nu a fost folosit, se aruncd gi se prepard altul.

-l --l
I

Lt*
I

l-l I
-l-

I
c

Fig. 5.1. Jeserea pere[ilor din ziddrie de cdrimidd pe toat5 grosimea zldf,riei:

I - eleva{ie perete cu evidenfierea fisurilor; b - demolarea zonei fisurate; c - refacerea zidiriei prin [esere; 1 - perete din zidirie de cirimidlt; 2 - fisur6; 3 - gol creat prin scoaterea cir5miziloti 4 - suprafa[E cur6latd cu peria de sdrm6; 5- gol tratat pentru a fi rezidit; 6 - zidirie nou executatd: 7 - sciri[e (pfase] amplasate in mortar
de ciment (M50);

I-

zone tratate prin pensulare cu amorsi.

Fe suprafala astfel cur5tat5, in zona de contact, se dE cu pensula din abundenld cu lapte de ciment cu adaos de aracet E50. lmediat dupi aplicare,
laptele de ciment este frecat cu peria de s6rm6, ?n scopl.tl ruperii peliculelor de apd

interpuse gi al sporirii numirutui de contacte dintre mortar gi

zidlria existentd.

68

Soluliide consolidare pentru construc[iile din clasele I gi ll

Dupd ce s-a efectuat operalia de frecare, se dd cu pensula din nou suprafafa de cirdrnidd gi apoi se agazd mortarul de ciment. in prima asizd se agaz5 gi o plasd (scdrifi) de armf,turf,. Scdri[a se ingfobeazd in stratul de mortar de ciment, apoi se realizeaz| ziddria. La fiecare trei rdnduri de c5rdmizi, asizele se armeaz6. Cf,rlmizile trebuie foarte bine cur5late. Ele vor fi de acelagi tip cu cele din ziddria care se fese, pentru a se putea obfine o lesere corectd a peretelui. Dupd un interval de circa 12-24 ore, suprafa{a de contact, in exterior, se pensuleazd pe ambele fefe ale peretelui, cu acelagi amestec, in doud reprize, a doua la un interval de 48 ore dupd prima. in acest mod se elimind efectul fenomenelor de contracfie in zonele de contact.

5.2. Modul de asigurare a continuitifii zidf,riitor de grosime foarte mare, prin feserea lor par{iald gi injectarea fisurilor
La perefii cu grosimi mari, ce depSgesc doud cdrdmizi, leserea lor pe toatd grosimea, Tn dreptul fisurilor sau in zonele degradate, este dificilg. ?n astfel de cazuri, continuitatea ziddriei se realizeazd in modul urmdtor (fig. s.2): Pe cele doud fele ale peretelui, ?n dreptul fisurii, a grupului de fisuri sau a zonei degradate, se elimin,d cu grijd cdte un rdnd de cdrfimizi (dinspre exterior). in continuare, aplic6nd tehnologia arf,tatd la punctul 5.1, se fes golurile create. Nu va fi omisd nici una- dintre operafiile ardtate, incepfind cu desfacerea a trei asize, curd[irea perfectd de mortar (intAi cu datta gi ciocanul gi apoi cu peria de s6rrnd) gi, Tn final, spdlarea cu apd. Se aplicd amorsajul cu lapte de ciment cu adaos de aracet in doud reprize, dupd primul strat aplicdnd perierea cu o perie de sf,rmii, dar de aceastd datd se amorseaz5 toatd suprafata realizat6 in urma creirii goluritor, deci gi pe cdr6mida ce rdmdne in interiorul zidului gi care urm eazd a fi injectatd. De asemenea, din trei ?n trei asize se vor monta, ca gi in situalia perelilor mai subfiri, ce se. desfac complet (pe toatd grosimea) pentru a fi 1esu1i, scd6iele ce se ?nglobeazd ?n mortarul de ciment, realizdndu-se astfel zonele cu rosturi

armate.

in tehnologia feserii acestor pere{i, aga cum este ar5tat ?n figura S.2, este si introducd in dreptul fisurii capete de fevi (gtufuri) pentru injectarea laptelui de ciment sau a
necesar ca in timpul executirii zonetor de exterior ale zidf,riei sd mortarului de ciment.

La circa 24 ore dupd executarea noii ziddrii de completare, prin gtufurile ldsate, cu ajutorul unor dispozitive speciale, folosinO pompele de iniectare, se introduce lapte de ciment cu presiune, cu sau f5rd adaos de araoet, iu sau fdri nisip., funcfie de deschiderea fisurii ce se injecteaz6. ln acest fel se realizeazd o buni conlucrare intre vechea gi noua ziddrie gi se consolideazd zona degradatd.

Consolidarea pere$lor din zidtrie de

cirimidi

prin lesere

69

Fig. 5.2. Jeserea zid6riei pa(ial in exterior gi in interior gi injectarea fisurilor.


a

pa(ial retugatd gi injectarea fisurilor;


1

d - secfiune transversald; - perete portant din zidirie de cdrdmidd; 2 - fisuri; 3 - zona afectatd de fisuri: 4 - gtufuri pentru executarea injectirii.

situa(ia inifial6 (cu fisuri) a peretelui; b - zon6 fisurati ce urmeazd a fi c - montarea gli[urilor pentru injectare;

CONSOLIDAREA PERETILOR DIN ZIOAN'= DE cAnnmlnA, pRtrrr cAtvrAgutRE DIN BETON ARMAT

ziddrie portantS, in special acelea la care lipsesc stAlpigorii gi centurile din beton armat, iar plangeele sunt realizate din f6gii cu goluri sau din lemn, s-a constatat cd au apdrut in perefi fisuri, in general dupd direc[ii inclinate, intr-un sens sau in doud sensuri, simple sau incrucigate.

Din analizele efectuate asupra clf,dirilor cu structura de rezistenfd din

Fisurile si degraddrile perefilor +au dezvoltat, in general, la nivelurile inferioare gi Tn mdsurd mai redusd la cele superioare. La unele clddiri av6nd P + 4E, cu o singurd diafragmfi central5, s-a constatat cd ziddria este de calitate foarte slabS; in aceste cazuri, fisurile au produs degradarea intregii structuri, fiind formate la toate nivelurile, cu precidere ?n diafragml centrald. in l""ut" ri'i*tii ," constatd, insd, aparifia unui important numdr di fisuri, in special inclinate gi in diafrag mele transversale. Una dintre solutiile care rezolvd satisfdcdtor probtema consoliddrii unor astfel de pere{i constd in cdmdguirea lor pe toati suprafafa, la nivelrrii" lni*riort" sau la toate nivelurite. in unele cazuri este indicat ca nivelurite superioare sE fie cdmdguite numai in dreptul col{urilor gi la nivelul ptangeelor, prin consolidarea
pere[ilor cu stdlpigori gi tiran{i-centurd.

cf,mdguire.

stAlpigorii care se realizeazd in dreptul perelilor transversali asigurd posibilitatea prinderii capetelor cdm5guelii cu care, eventual, se consolideazd pere{ii transversali. Deosebit de important este prin cdmdguirea realizatd din beton armat pe 9a un anumit numdr de.n,iveluri, stabilit de ta cai la caz, sd se obfind conlucrarea spafiala intre perefii longitudinali gi cei transversali. Este important sii se refind faptul cd transmiterea eforturitor Oe ta plangeele existente la toate nivelurile, cf,t gi greutatea proprie a perefilor, se realizeazi prin intermediul zidf,riei de caiamUg existente, care va transmite in timp, parir din eforturi, betonului armat de

La unele construc{ii, avdnd ?n vedere faptul fagiile de plangeu sau grinzife de lemn reazemd pe perefi transversali, peretele central poate fi reflcut din aproape in aproape, de jos in sus, pe ff,gii. in acest mr introduc, in acest perete, stAlpigori de beton armat gi centuri Tn dreptut plangeelor.

ci

ir

Consolidarea pere$lor din zidirie de cfirflmidi, prin cdmiguire din beton armat

71

Din acest motiv, cdmdguiala peretilor trebuie astfel concepute inc6t sE rezulte o bund conlucrare ?ntre ziddria de cdrdmidi existentd gi betonul arrnat
atagat.

Totodatd, rigiditatea pere{ilor dupd cdmSguire nu trebuie sd sporeascd prdb

mult, pentru a nu crea efecte nefavorabile asupra celorlalte diafragme, mai cu seamd asupra acelora de la nivelurile superioare, care se consolideazd doar
parfial.

Cdmdguiala din beton armat se va incepe de la fundalii gi se. va dezvolta


pf,nd la un anumit.nivel. Modul de alcdtuire al c5mdguielii gi legarea cu diafragma existentd (cu zid5ria) pentru conlucrare, sunt prezentate in figurile 6,1- 6.8.

;a

d:t:r, .,q

pentru leg6tura cdmSguielilor; 5 - gtut pentru injectare; 6 - cf,m6guials"din beton armat, pe ambele fefe ale peretelui.

Fig.6.1. Perefi consolidafi prin c5m6guiali din beton armat pe ambele fe[e: 1-fundafieexistentd:2-pere{i portanfi; 3-plangeui4-gf,uri lnpereteleexistent

Solu$ide consolidare pentru construcgile din clasele

Fig. 6.2. Secfiune prin perefii consolidafi prin cdmf,guiald din beton armat
(secfiunea A-A):
7

- perefi existenfi; 2 - goluri in plac6 pentru betonare; 3 - cdm6guial6


din beton armat (min 10 cm).

Consolidarea perelilor din ziddrie de

cirimidi,

prin clmiguire din beton armat

73

ETAJ

i*r'

PART

ER

Fig. 6.3. Detalii armare cdmiguiald: 1 fundatie; 2 perefi portan{i; 3 perete consolidat prin c6m6$uire: 4 plasd de armiturE (min Q 6120 cm) Tn cdmdguire; 5 bare pentru plangeu; asigurarea conlucrdrii cimdguirii pe vefticali (min 3 Q 12):6 7 - qoluri in nlaei

74

!9![de

consolidare pentru construcgile din ctasete I gi ll

/IX \-/ \IX \X I L ,/ lvt: \.r\

\./l^

\1

,/

Fig. 6.4. Asigurarea continuitdfii cdmiguielii la clddirile avdnd plangee realizate din fdgii
prefabricate din beton armat:
a

sec$une cu vedere longitudinali a diafragmei din ziddrie de cirEmid

Er;

b -detaliulAr;
pranseu din

f69ii prefabricate de beton armat; 4

perete portant din ziddrie

o. J;iiE:"i59il#":"! din beton armar 3 -

asiguririi continuitdfii c6m6guielii;


legdturii intre cimdguieli;

pentru fixarea gtufurilor; g _ gtuf pentru injectare; f - garri 9- mortar de ciment pentru fixarea gtufuiilor; 10- fisuri; prevezuia
1'1

5-

spargerea capetelor fdgiilor prefabricate in vederea gol in liCarie: O - traversb Oe neton pentru asigurarea -arm1ture
in c6mSguiatd.

Consolidarea perelilor din zidirie de cdrdmidi, prin cdmAguire din beton armat

75

Fig. 6.5. Detalii de consolidare a pere[ilor prin cim6guire: continuitdlii cdmiguielii la pere{ii firi centuri; b - asigurarea asigurarea continuitdfii cdmiguielii in dreptul diafragmelor transversale: 1 - perete din ziddrie de cirimidA; 2 - cdmdguialS din beton armat; 3 - pianqeu din fdgii prefabricate din beton armat; 4 goluri in plangeu pentru turnarea betonului din cdrimidS; 5- bare verticale (2-3 O 10-16 mm) prin golurile sparte Tn plangeu, 6 - armarea cimdguirii din beton armat (minim Q 8/20 cm).
a

Solu$ide consolidare pentru construcgile din clasele

,-

,1.

.';

(-l 2b12 J

n t

VAR IANTA

VARIAN

realizarea continuitigi cdptugelii etrieri b Olig cm; agrafe metalice; 7 realtzarea continuitdfii prin betonare sub bolta de zid6rie; g boltd Qde ziddrie; 9- realizarea continuitE[ii prin betonare sub buiandrugul exiitentt l0-buiandrug.

Fig. 6.6. intdrirea zonei golurilor prevazute in perefii de ziddrie (l) (detaliu I D a - varianta 1: b - varianta 2: c - varianta 3:

-v. fig. 6.3):

prin betonarea buiandrugului; 4

- perete portant;.2 -.gol de uga previzut fn perete; 3 -

zone de spargere a zidEriei: S

Consolidarea perelilor din zidlrie de

cirimidi,

prin cllrnlguire din beton

arrnat

77

I ELEVAT t

SECTIUNE TRANSVERSALf

Fig, 6.7. lntirirea golurilor prevf,zute fn perefii portanfi (ll)

- varianta 4 - spargerea golului (neregulat) in zid6rie; b - distribu[ia cuielor (bolfurilor) aplicate prin impugcare: I - perete de ziddrie: 2 - goluri de ugi; 3 - zona spartd gi betonati: 4 - arm6turi ln jurul golului (24 O 10-12 *r);
a 5

(detaliul D -vezi fig.6.3):

- bol[uri aplicate prin impuscare.

78

Solu$ide consolidare pentru construc{iile din clasele I gi ll

L.
.r .'-.
c

Fig. 6.8. Detalii de execufie a cdmiguielilor din beton armat: asigurarea continuite[ii realizate la nivelul pldcilor din beton armat monolit (detaliul - vezi fig. 6.2); b - legitura dintre c6mdguielile din beton armat c - injectarea fisurilor; { 7 placi din beton armat monolit; 2 gol realizat prin spargerea flecii; 3 beton turnat pe qantier, bine compactat; 4 - bare prevdzute in golurilasparte in plac5, pentru
a

asigurarea continuitifii. c6mdguielii; 5 - perefi portanti: 6 - gol in perete ientru realizarea traversei de beton ce asiguri legdtura intre cdmdguirel de pe ambetb fe[e; 7 - bare de legiturS: I - armdturi transversali; 9 - fisurE; i0 - gauri pentru fixarea gtuturilor: 17 gtufi 12 pentru
-

mortar

fixarea gtutului: 73- cimiguire din beton armat.

Consolidarea pere$lor din zidirie de cdrtmid{, prin cimlguire din beton armat

79

6.1. Asigurarea conlucrdrii intre zidiria de cdrdmide gi betonul de cf,mf,guire


Realizarea legdturii intre diafragma existentd din zid5rie de cdrdmidi gi
betonul armat din cdmfiguire se obfine prin urmitoarele mijloace:

cim6guiala;

strdbat grosimea peretelui existent, prin golurile oblinute prin scoaterea unor cdrdmizi din perete; - prin petrecerea cdmdguielii in dreptul golurilor ugilor gi ferestrelor, dupi
conturul acestora.

- prin aderenfd direct6 intre ziddria existentd gi betonul cu care se face - prin bride, realizate cu ajutorul unor fascicule de armdtur6, betonate, ce

Realizarea aderenfei directe dintre zidf,ria existentd gi betonul armat nou turnat se obline prin intermediul betonului pdtruns in rosturile dintre c$rdmizi (care se cur6!5 in acest scop), c6t gi prin aderen{a directd. Pentru a spori in ansamblu aderenla intre beton gi ziddria de c5rdmid5, se va utiliza, ca gi in cazul altor consoliddri, un strat de amorsaj realizat din lapte de ciment cu adaos de aracet E50, in propor[ii de 60 o/o apl, 4O o/o aracet E50 fafl de ciment 100 06. in cazul in care absorblia apei din stratul de amorsaj rezult5 foarte intens5, se sporegte raportul NC pentru 60 0/0. Laptele de ciment cu adaos de aracet E50 se aplicd cu pensula pe suprafala de ziddrie curdlatd de tencuial5, desprfifuitd gi spdlat6. ln stare proaspdtd, laptele de ciment cu adaos de aracet, dupd aplicare,

se freacd intens cu peria de s6rmd; in acest mod este sporitd Tn mare mdsurd aderenla. Totodatd, aderenfa intre beton gi ziddrie devine mai rezistentd in timp. PStrunderea betonului in rosturile dintre cdrdmizi asigurd in mare parte conlucrarea intre ziddrie gi betonul de cdmdguire. Stratul de amorsaj, Tn cazul executSrii betonului de cdmdguire cu gpri!-beton (torcret umed), se poate aplica direct cu aparatul de torcretal, care va arunca sub presiune laptele de ciment cu adaos de aracet gi il va fixa pe suprafala pregftitd ?n scopul consolid5rii perelilor. ln general, se men{ioneazd cd un spor important al aderentei gi o calitate superioard a betonului nou se oblin prin punerea in operd a betonului de cdm5guire cu ajutorul torcretului uscat sau umed. Rezultate superioare se obfin prin folosirea gpri{-betonului (torcret umed). Legdtura de so/idarizare intre straturile de cdmfiguire se realizeazl pnn bride armate ce strdpung diafragma existentd, la intervale de 1,00-1,5 m. Aceste legdturi preiau o mare parte din eforturile gi deforma{iile produse de efectul contracfiei betonului nou turnat pe suprafele ?ntinse. in scopul realizdrii legf,turilor intre cele d6ud cf,md$ din beton armat, in ziddria existenti se creeaz5, prin scoaterea unor cirdmizi, golurt de formd dreptunghiulard de 14 x 7 cm sau 14x29 cm. in cazurile in care ziddria este de calitate foarte bund gi are grosimea mai mare de o cdrimidE, golurile pot fi realizate de form5 rotundd, cu ajutorul perforatoarelor. Prin aceste goluri se petrec fascicule de armdturi care se desfac in rozetd gi se dispun peste plasa de arrn6turE a cdmdguirii. Barele dispuse in rozetd se leagf, cu armdturi f 6 mm, dispuse dupd doud inele concentrice circulare.

constructiile din clasele I gi ll

armdturi noi - cel pufin doud bare - care se leagd prin agrafe cu betonul ce pdtrunde ?n st6lpii formali in ziddrie. Pentru asigurarea unei bune aderenfe, este necesar ca intreaga suprafaft de contact a ziddriei sd fie tratatd cu un strat de amorsaj, dupd cum s-a arf,tat anterior. Ptasa generald cu care se armeazd c6m6guiala va fi legatf, de aceste armdturi prin petrecerea ei dintr-o cdmagf, in cealaltd. lmportant este ca turnarea sau aplicarea betonului nou s5 fie realizatd ?n aga nlod incAt sd dispard, practic, necesitatea aplicdrii unei tencuieli.

La betonare se va avea grijd ca aceaste suprafap si fie tratatd cu un strat de amorsaj. inainte de betonarea c5mdguielii, se executd betonarea golurilor, G?rB :vB cuprinde fasciculul de legdturd introdus Tn interiorul zid6riei de clrdmid5. in continuare, dupd ce se monteazi armdtura, se betoneazd cdmdguiala, din aproape in aproape, in straturi succesive, dupi procedeele tradifionale sau cu ajutorul torcretului umed sau uscat. Petrecerea betonului armat din cdmdEuire in dreptul golurilor de ugi gi ferestre, in sensul legdrii celor dou5 cdm5gi cu o ramd care imbracd golul, este de foarte Tare.important6. Aceasta se datoregte gi faptului cd in aceasti, zond, in cele fnai multe cazuri, fisurjle sunt mai frecvente. Pentru a nu reduce dimensiunile golurilor, spafiul creat pentru petrecerea cdmdgii poate fi realizat p6n eliminarea unui rAnd de cdrdmizi de pe contur. in jurul golului astfel pregdtit, se dispun

6.2. Tratarea zonelor degradate gi injectarea fisurilor


"

sd fie desfdcutd (pe por[iunea respectivi de perete) gi refdcutd prin procedeul


{eserii.

injectarea fisurilor pentru a restabili continuitatea ziddriei. Degrad5rile importante constau in fisurarea perefilor; din acest motiv, este important sA se facd injectarea fisurilor. Acoto unde zidiria este distrusd pe o anumitd zond, este necesar ca ea

l'in generat, este

necesar

a fi

executatd tratarea zonefor degradate gi

cdmSguirile rJe beton armat executate. Practic, se va proceda astfel: in dreptul fisurilor din ziddrie vor fi implfintate gtuluri din tabld sau din p.V.C.; aceste gtufu1 vor fi betonate de jur-impreiur cu betonul din care se realizeazd cdm5guiaia. La capete, ele se fixeazd in fisurd cu mortar de ciment. Dupi intdrirea betonului, p6n aceste Etufuri, cu ajutorul unor dispozitive speciale, se injecteaz5 laptele de ciment sau mortarul de Eflcien{a injectdrii se poate urmdri prin golurile realizate de celelalte gtuluri, care se inchid gi se deschid progresiv, cdt gi prin cantitatea de lapte de ciment sau mortar de ciment care intrf, in fisuri.

. Realizarea cu certitudine a injectdrii fisurilor se poate obline in condifii bune, ayef ca protecfie, pentru asigurarea realizdrii presiunii ne.*saru, insegi

ciment.

Consolidarea pere$lor din zidlrie de

cirtrnidt, prin clmlguire din belqr annat

lnjectarea fisurilor este de foarte mare importan!fi pentru asigurarea


continuitdfii in cadrul peretelui existent, fapt care conduce la sporirea esenfial6 a capacit5fii de rezistenle a intregului ansamblu.

6.3. Asigurarea continuite$i pe verticald a cimiguirii din beton armat


Cdm5guiala ziddriei va incepe, in general, de la fundalii. Atunci cdnd existd tdlpi de beton armat evazate in raport cu peretele, cdm5guirea ziddriei poate fi executatd de la nivelul pragului. Acest lucru este valabil dac6 talpa fundafiei admite suplimentul de incdrcare. CAmdguirea se va realiza pe un anumit numdr de niveluri. De la eaz la caz, fisurile la nivelurile superioare pot fi lesute dacd ele apar sporadic. in general este indicat, atunci cAnd nu existd st6lpigori, sf,mburi gi centuri sl se facd o cdmlguiald pa(iald gi la nivelurile superioare. Problemele cele mai dificile in solu{ia datd apar in zonele de'penetrare a cdm5guielii de beton armat prin plangee. in figurile 6.4 gi 6.5 sunt prezentate detaliile asupra modului in care se executd spargerile in fdgiile cu goluri, pentru cazul asigurdrii continuit5lii perelilor longitudinali gi transversali. Pentru perefii longitudinali se indepdrteazd, dacd nu exist6 spaliul respectiv, o nervurd a f6giei cu goluri. Pentru perelii transversali se fac spargeri Tn dreptul golurilor, dupE cum rezultl din detaliul (A) prezentat in figurile 6.3, 6.4 gi 6.5. ln cadrul aceloragi detalii se prezintd gi cazul in care placa este monolit5. Prin golurile realizate se petrec armdturile grupate (doui sau trei bare de diametru minim 1A-12 mm), care se innddesc prin sudur5 sau petrecere Betonul care va fi introdus ?n aceste goluri in faza final5 de betonare a cdmdguielii de la un nivel, trebuie sd asigure oblinerea aderenlei lui perfecte, at6t cu betonul din placa existentd cdt gi continuitatea cu betonul armat din cdmdguire.

6.4. Tehnologia executdrii lucririlor de consolidare prin cimiguire. Succesiunea operatiilor


Operafia de consolidare incepe cu inl6turarea tencuielii cu dalta gi ciocanul de pe toatd suprafala de cdrdmidd.

Se curif6 apoi de mortar rosturile dintre c5rdmizi, pe ambele fefe ale


zidului, pe o adAncime de 1-3 cm. in continuare, se elimind zonete de ziddrie distrus5, care se rezidesc, prin procedeele descrise anterior.

82

lqlftiide

consolidare pentru construcgite din clasele | 9i il

arm5tur5. Betonarea incepe de jos ?n sus, din aproape in aproape. Calitatea betonului trebuie sii fie deosebit de bun6; se utilizeazd beton minim clasa 8c 15, cu agregate sortate gi bine spdtate. lnainte de betonare, suprafafa de contact se trateazi cu lapte de ciment cu adaos de aracet E50 (60 olo'apd, 40 Vo aracet, fald de ciment 100 %), preparat astfel: se amestecd apa cu aracetul E50 in propo(ii de

Se trece apoi la extragerea, din loc in loc (la distanld de 1-1,5 m), de cdrf,mizi pentru crearea golurilor; ele pot fi realizate gi p1n perforare. Este indicat ca alegerea zonelor unde se vor realiza aceste goluri sE fie in dreptul armdturilor verticale de continuitate. Se sparg apoi golurile in pldcile plangeelor monolite sau in ffigiile cu goluri, necesare atAt tumlrii betonului cAt gi asigurdrii continuitdfii armdturifor cdm5guielii, de la un nivel la altul. La spargerea lor se va avea grijE sd nu se distrugd betonul din plangeu gi, in acest scop, ?n imediata apropiere a golului ce urmeazd a fi realizat (n marginea golului dinspre cdmpul plangeului sau al fAgiei cu goluri), placa sau fagia se sprijind prin intermediul unor popi sau a altor reazeme, pe capul cdrora se dispune un inel metalic. Apoi, in dreptul fisurilor se monteazl gtufurile care se fixeaz5 cu pasti de ciment sau cu mortar de ciment cu adaos de aracet E50, preparat ev+.ntual cu apd cald6, pentru a asigura o intf,rire mai rapidd. In continuare se monteazd armdtura cdmdguielii sub formd de plasd de

se aruncd.

respectiv 60 olo gi 40 06. Apoi se introduce cimentul gi se continud amestecarea pAnd la omogenizare. Acest amestec gata preparat se folosegte in interval de 70 de minute de la preparare. Dacd acest interval a fost depdgit, amestecul nu mai poate fi folosit gi

Aplicarea laptelui de ciment cu adaos de aracet E50, pe suprafa{a de ziddrie pregdtitd anterior, se face abundent, cu ajutorut unei pensule. in operalia de pregdtire a zidfiriei ie include, ca gi ta alte procedee ardtate anterior, dupd indepf,rtarea tencuielii 9l ad6ncirea rosturilor, gi perierea cu peria de sArm6, suflarea cu un jet de aer comprimat gi apoi spdlarea zid51ei cu un jet de ...'--

ap5.

Dupd aplicare, amestecul se freacd intens cu peria de sdrmd pe suprafala ziddriei. Prin aceasta se asigur6 o foarte buni aderen!5. Tratarea suprafelei de ziddrie se face numai pe zonele care urmeazd a fi beionate imediat. intrucat o parte din amestec cade ?n timpul frecdrii lui cu peria de sdrma, se mai poate aplica cu pensula incd un strat. PSnf, si se intdreascd laptele de ciment cu adaos de aracet E50, se toamd betonul, din aproape in aproape, gi se compacteaed. O atenlie deosebitd trebuie acordatd realiz5rii cofrajului, care va fi consolidat astfel incAt sd nu permitd ceddri, nici pe verticald gi nici pe orizontald. in acest sens, procedeul cel mai indicat este sprijinirea cofrajului pe moaze verticale, fixate sus gi jos intre cele doud plangee, moaze care insd trebuie dimensionate astfel inc6t, la impingerea betonului, s{ nu se deformeze. Acestea pot fi realizate gi sub forma unor grinzi cu zdbrele, astfel inc6t deforma{ia lor din incovoiere sd fie neglijatfi:

consolidarea perelilor din ziddrie de carimid{, prin c{miguire din beton armat

83

Cofrajul, pe structura acestor moaze verticale (stAlpigori), se poate realiza fie pe toatiinitiimea peretelui, caz in care se vor prevedea orificii de control, fie in sistemul unui cofraj p6gitor, care se poate ridica de pe o pozi[ie pe alta. Acest lucru este posibil prin'prbvederea intre moazele verticale fixe 9i panourile de cofraj, a unor distanlieri reglabili sau a unor pene, care s5 permitd indepfirtarea cofrajului de betonul armat gi ridicarea lui la noua pozifie. Acest sistem asiguri un control mutt mai bun al betonului turnat, ridicarea cofrajului de la o pozilie la alta f6cf,ndu-se in momentul termindrii prizei betonului. ' Compactarea betonului se face prin vibrarea lui cu vibratoare cu lance de diametru mic sau cu lame atagate. Dacf, lipsesc vibratoarele, compactarea se poate face prin baterea cu grijd i cofrajului cu ciocane de lemn. Trebuie avut grlje sA nu se pioduc6 ceddri ali tofrajelor gi sd se asigure prepararea betoanelor de consistenid corespunzitoare. De asemenea, deosebit de importantd apare la turnare indesarea betonului in cofraj cu gipca. Trecerea armflturilor prin goturlte create in pl6ci se face pe o lungime suficient6, pentru asigurarea ?nnddirii lor. Se men{ioneaid c5 golurile vor avea form5 tronconic6.
golurilor cu evazdrile realizate trebuie sd asigure o impdnare superioard a betonului n-ou tumat, fa{d de cel existent din placd DupI betonare gi decofrare, toate zonele de contact ce apar in exterior se trateaz6, ?n cel pulin doud reprize, aplicAnd cu pensula acelagi amestec pentru amorsaj (lapte de ciment cu adaos de aracet). lnliciarea fisurilor, dupi realizarea betonului armat de cdmdguire, se face pompa de presiune, laptele de ciment fiind preparat cu agitatoare de cu 1500,turalii/minut, pentru a nu Avea loc segregarea cimentului.

REFAGEREA coNSTRUcTHLoR vEc; CU STRUCTURA DE REZISTENTA DrN aDARtE poRTANTA $l PLAN$EE DE LEMN

7.1. solufii de remediere a avariilor clf,dirilor vechi av0nd structura de rezistenfi din

zidirie portanti

degraddri maxime la ultimul nivel al clddirii

nu a putut impiedica degradarea ziddriilor portante, fapt agravat gi de lipra centurilor de beton armat, in dreptul plangeelor. Fenomenul a produs ?n general
Refacerea construc{iilor de acest gen implicd luarea Tn considerare a

Modul 9i gradul de avariere a clddirilor cu structura de rezistenfd din zidf,rie portant5 9i plangee de lemn conduc la aprecierea cd lemnul, in solufia de plangeu,

in plan;

urmdtorilor factori: - numfirul de niveluri ale clddirii: - existenla plangeului de lemn la toate nivelurile sau par{ial, pe indl{ime sau

?n alcituirea plangeului de lemn; modificdri ale soluliei de rezistenld pentru ziddrie, pe in5lfime, prin supraetajdri sau aQugiri; - gradul de'tvariere a ziddriei portante gi a plangeului de lemn; - starea de uzurd a plangeelor de lemn; - importanfa, destinalia gi, in consecinfd, dimensiunile crddirii. Refacerea gi consolidarea ziddriei portante la categoria de cl5diri la care se referd prezentele principii de bazd fac obiectul unui ,CniC provizoriu privind refacerea ziddriilof gi care va cuprinde solufiile prevdzute in acest capitol. Constatarea naturii gi gradului de avariere gi, in consecinfd, alegerea solufiilor de remediere gi consolidare vor fi fdcute de specialigti prin diagnostiiarea simultand a stdrii zid5riei gi plangeului precum gi a conluCr5rii dintre ele la un eventual viitor cutremur.

soluliile constructive adoptate

Refacerea construc$ilor vechi cu structurd de rezistenli din zidlrie portant6 gi plangee de lemn

85

Din analiza clSdirii avariate pot rezulta urmdtoarele tipuri de degraddri specifice, pentru care se preved m5surile de remediere, astfel: - pentru fisuri gi crdpdturi in tencuiala tavanului, remedierea se va face prin reparalia localS a tencuielii; pentru cr5pdturi cu desprinderi de tencuiald, remedierea se va face prin desfacerea tuturor zonelor afectate, cu controlul zonelor adiacente eventual fisurate gi refacerea pd(ilor degradate; - pentru crdpdturi in tavan la racordare cu perefii pe care reazemd capetele grinzilor, remedierea se va trata astfel: . dacd perelii pe care reazemd grinzile nu s-au deplasat, se va reface local tencuiala;

. dacd perelii pe care reazemd grinzile sunt deplasali, se vor

aplica

remedierea se va trata prin sprijinirea locald sau generald a plangeului in funclie de gradul de avariere gi adoptarea uneia din urmf,toarele solufii: r sncorsra ziddriei portante prin tiranfi metalici(conform figurilor: 7.1-7.4); . in mdsura in care este posibil, desfacerea ziddriei p6nd la nivelul tElpii grinzilor de lemn gi turnarea unei centuri continue pe perefii portanfi, cu inglobarea capetelor grinzilor, dupd prealabila lor protejare gi realizare pe aceastd cale a unui cadru orizontal ?nchis; solu{ia este aplicabild mai ales la plangeele de pod; o refacerea pa(iald sau totald a ziddrieidegradate, cu realizarea de centuri de beton armat; solufia este aplicabild numai la plangeele de pod; . inlocuirea plangeului de lemn printr-un plangeu de beton armat monolit.
Fig. 7.1. Ancorarea grinzilor de lemn

- pentru avarierea ziddriei portante sub nivelul plangeului

mEsurile corespunzdtoare consoliddrii structurii ansamblului clf,dirii gi se va reasigura rezemarea corectd a grinzilor;

de lemn,

de pere$i portan[i exteriori cu pozifia tirantului in lungul peretelui:

trestie; 4

po(iune din pardoseal5 care se desface pentru montarea gi fixarea ancorelor (circa 50 cm); 5 poffune de tencuialS care se indepdileazi pentru montarea tirantului; 6 - gaurd in perete prin care se introduce ancora gi apoi se umple cu mortar de ciment 7 tirant metalic O 2A-25 mm, acoperit cu mortar de ciment; 8- brid6 de ancorare din ofeL lat 50 x mm; 9 guruburi pentru

2 - grind6 de lemn a plangeului; 3 - tencuiala tavanului pe gipci gi

1-

perete portant

din zid6rie:

o o
I

E E

\o

o o -t

ancorare din o{el lat 50 x 12 mm; panA de strdngere din o[el lat 11 30 x 10-12 mm, tegit6 trapezoidal (dupd baterea penei, se fixeazd atf,t pana, cAt gi traversa, cu hafturi de

lemn: 10 - travers6 verticali de

sudurE).

86

So!$LOe consolidare pentru construcgile din clasele

lgi

ll

t_ ----J r -----1 L - - ---{

1 - perete portant interior; 2 - grind{ de iemn a plangeului: 3 tencuiata tavanului pe gipci gi trestie; 4 - po(iune din pariose-ald care se desface pentru montarea gi fixarea ancorefor (circa' s0 cm); s po(iune de tencuiali care se indepErteaz6 pentru montarea tiraniului: 6'iauri in

Fig-7-2. Ancorarea grinzilor de lemn de perefiiportanfi interiori, cu pozifia tirantului ln lungul peretelui:

perete prin care se introduce ancora gi apoi se umple'cu m6rtar de ciment; z - tirant metalic O z}-zs mm, acoperit cu mortar de ciment;
8

bridd de ancorare din ofel lat s0 x g mm; g guruburi pentru lemn. -

| 60-100cm i.-*

Fig. 7.3. Rezemarea grinzitor de lemn pe perefii portanfi exteriori, in cazul


a

cazur srinziror

dispuse.p"'J:1ff:lL?i:11;"[ii

portanfii; b

cazur srinziror

doud straturi de carton bitumat; 4


6

t-

perete portant exrerior;

rt:t!ffifXE',:H,T:l"iidr

mortar de ciment cu adaos de aracet;

9ngora Oin
Z

- bridi (ancort)

o[el'lat 50 x 6 mm;

de rezemare din remn sau

_ gurub; din ofel lat, S0 x 6 (gi mm.'

plansee de lemn Refacerea construc$ilor vechicu structuri de rezistentd din z!q41e!94341-Fi

87

e E o o *o o o .J
I

o o t\
I

E E

o ,o

per4iior la pozi[ie: I - tirant metalic 820-25 mm; 2 - capetele tiran[ilor filetate invers; 3 - man$on de intindere a tirahtilor; 4 - traversd vertica{i din o{el lat 50 x 10 (12) mm; 5 - profil u sau placd
metalica 250 x 250
NotE. Tn

,r

Fig.7.4. Tiran[i metalici pentru ancorafea 9i readucerea

si

dreptultiranlilor se lndepArteazi tenquiala, pentru ca traversa se sprijine direct Pe zidirie.

?.1ffi f. d;ii..de

strdnsere din o{et

prezentele mdsuri sunt orientative. Se vor putea adopta orice alte solu[ii impuse de cazurile concrete, indicate de specialistul care a analizat situafia la fa{a locului, gi in conformitate cu regulile de protectie antiseisrnici a structurilor. pentru a se putea transmite in bune condilii incdrcdrile orizontale date de cutremure la peretii longitudinali gi transversali, propo4ional cu rigiditatea acestora, legdnd construclia pe ambele direclii, plangeele existente din lemn, formate din grinzi rezemate pe pereli gi scAnduri bitute pe acestea, trebuie consolidate astfel inc6t sd poatd lucra ca plangee-gaib5, legate rigid cu perefii de
zidErie.

pentru oblinerea acestor plangee-gaibd se recomandd solulia de realizare a unui plangeu-platelaj, format din grinzile de lemn existente, pe care se executE o placfl de iemn compus6 din doud rdnduri de sc6nduri de 2,5 cm grosime, agezate suprapus gi paralele cu diagonalele plangeului din grinzi; scdndurile se-vor prinde de grinzi, cu cel pulin doud cuie de 8-10 cm.

Solu$ide consolidare pentru construcgile din clasele

Pentru a lucra rigid cu peretii de ziddrie, grinzile de lemn se vor ancora cu cdte un fier lat de 400 x 50 x 5 mm, indoit in formd de L gi prins de grindd cu doud cuie de 10 cm gi cel5lalt capdt al acestui fier in centura de beton armat ce se executd in ziddrie Recomanddm ca aceastd solulie de consotidare a plangeetor de lemn, prin transformarea lor in plangee-gaibd, sd se aplice in cazul construcfiilor de locuinle

gi social-cultural cu S + P + 1...2 etaje, in zone seismice cu accelerafii' de


0,8-2,5 m/s2.

2,5 cm grosime.

La constructiile de. o importanfd deosebiti, amplasate in zone cu riscuri mari, cu grad de ocupare ridicat etc., se recomandl ca plangeete si fie consolidate prin realizarea unui plangeu din beton armat, executat astfel inc6t plangeul de lemn existent sd r5mtnd in continuare, servind drept cofraj; menliondm cd sunt solufii in care grinzile de beton armat ale ptangeului se executd ?rttre grinzile de lemn, in cofraje pierdute; atragem atenfia de a se tua mdsuri ca pldcile de beton armat sd nu transmitd incf,rcfirile grinzilor de lemn existente gi, in acest scop, sub acestea se va ageza un strat de vat6 mineral6 de

7.2. Refacerea calcanelor la crddirile avariate de cutremure


Tn

deasupra ultimului plangeu general) prdbugite parfial sau total din cauza
cutremurului.

practica curentd, apare uneori necesitatea refacerii calcanelor de pod (de

in cazul in care se constatd cd peretele care susfine calcanul, fie singur, fie ?mpreund cu mai mut{i pereli adiacenli tui, au suferit avarii, se intezice refacerea
refacerea elementelor de beton gi beton armat. Dacd situalia permite, se va modifica solulia inifial5 la garpantd, Tn sensut Tnlocuirii calcanului prin introducerea unei pante suplimentare la acoperig (fig. 7.S). Evacuarea apelor de ploaie se va face, pe cdt posibil, ?n incinta profriltafii din care face parte imobilul, prin jgheaburi gi burlane. DupS verificarea stdrii garpantei gi repararea acesteia, dac6 este necesar, se recomandd ?nchiderea podului la timpan pe un schelet din lemn, ancorat in
plangeu gi garpant6.

calcanului inainte de consolidarea ansamblului clddirii (sau zidariei portante), care se va face in conformitate cu normele provizorii privind refacerea zidfiriilor gi

Se va prefera inchiderea timpanului cu aceleagi mate6ale din care este confec{ionatd invelitoarea clSdirii, cu exceplia materialelor ceramice. Se pot utiliza: tabla pe astereal5, pl5cile de azbociment, P.A.L. vopsit, scdnduri bf,tute ?n caplama gi vopsite etc.

Refacerea construc$ilor vechi cu structurd de rezisten$ din

zidirie portantl gi plangee de lemn

lnchiderea calcanului cu ziderie se admite dacd structura de rezistentd a

clddirii gi garpanta sunt neafectate de cutremur sau de alte cauze gi Tn urrnAtoarele situatii: clderea parfialS a calcanului gi necesitdfi de ordin
arhilectural.

*)

*r300 i
b

Flg. 7.$. Amplaearea punc'telor de ancorare in func{ie de,forma gi


dimensiunile calcanului de pod:
a

secfiune 6i vedere in plan a qarpantei de lemni b - amplasarea punctelor de ancorare a calcanului de garpanta de lemn: f - garpanta; 2 - calcanul.

Refacerea cu ziderie a calcanului se va executa numai cu asistenff, tehnicl de specialitate, care sd garanteze siguranla ancorerii acesteia. Ancorarea ziddriei de garpantE se va face la distanfd de maximum 3 m pe orizontald gi 1,5 m pe

verticald. Ancorarea calcanului se poate face gi prin tiran{i metalici, fixafi pe zidurile portante perpendiculare (fig. 7.6). Grosimea ziddriei calcanelor va fi de min 25 crn sau jum6tate de cdrdmidd Tntdritd cu pilagtri de o cdrdmidd, la disian[a de 1,5 m. Se utilizeazd mortar M50, iar ziddria se armeazd cu 1 0 6 mm la trei r6nduri (asize).

90

Solu{iide consolidare pentru construcliile din clasele I gi ll

i;

1f rib
b

_t+
!lt

Ir tl

f-

dreptunghiufari; perete de calcan avand grosimea de 25 cm sau de 12,s cm cu pilastru; garpanta de lemn; 3- ancoraje metalice; 4 - contravdntuire suplimentard;
zidiria

Fig. 7.6. Pozi[ia ancorajelor peretelui de calcan faf6 de garpanti: cazultimpanelor de formd triunghiularE: b - cazul timpanelor de formi

A/ord: In zona ancorajeror,

-i

;':f;f

ff Jff

,??}

rosturi succesive.

CONSOLIDAREA CLADIRILOR CU STALPI gr GRrNzr (GAPRE DrN BETON ARMAT) PF.IN ADAUGFRE4 DE PERETI DE GARAMIDA SPECIALIZATI
(DTAFRAGME MOI)

O mare parte dintre construcfiile inalte, construite inainte de anul 1940, cu structura de rezistenld realizatf, din schelet de beton armat, sunt dimensionate strict la acliunea incdreirilor gravitafionale; btocurile etajate cu structura in cadre de beton armat, executate dupd anul 1950, dispundnd gi de o anumitf, concep[ie privind proteclia antiseismicf;, au peretii de compartimentare gi de inchidere din ziddrie de cHrdmidfi sau din blocuri de beton celular autoclavizat, care, in general, sunt purtafi, rezemind pe plangee. La cutremurele din 1983 din Skoplye-Macedonia gi la cutremurele din 1977,

1986 gi 1990 din Romfinia, s-au produs numeroase avarii in acegti pereli desp6(itori, purtafi de plangee, provoc6nd desprinderea acestora de plangee pe contur, la partea superioarfi, gi de st8lpii laterali, formdndu-se crdpituri inclinate g! in ,,X', p6nd la dislocdri gi chiar cAderi de pereli ?ntregi (fi9. 8.1 gi 8.2).

Fig. 8.1. Perete lnrf,mat degradat,ln wma cutremuruluidin 4 martie 1977: f - plangeu din betsn a,rmat monolit,2- sttfpi din beton armat 3; Fprete de zid*rie Tnr6mat: 4 - fisurf, po diagonald; 5 - fisur6 pe contur;
(degradarea incepe cu fisurarea pe contur).

Fig.8,2. Mecanismul de deformare

I2

a peretelui inrdmat: plan$eu din beton armat monolit;


Pere-

- stdlpi din beton armat: 3 tele,de zid6rie.

92

Soluliide consolidare pentru construcgile din clasele lU gi ll

prelua gi Tncdrcdrile seismice orizontale la nivelul cerut de normativele in vigoare, s-a elaborat conceptul de moale', din ziddrie armat6.

Pentru consolidarea structurii de rezistenle, cu sporirea capacitefii de a

"diafragmd Diafragma moale este formatd dintr-un perete de zidirie din cdrimidd de

marca C150, executati cu mortar de marca M50 sau M100, armatd din 3 ?n 3
asize cu c6te 3

Peretele este inrdmat intre stAlpi gi plangeele superioare gi inferioare. Dimensionarea acestuia este ficutf, pe criteriut de amortizare a rezistenlei locale laterale gi de ansamblu gi este conceput sd modifice rigiditatea construcfiei, iar in unele cazuri sd constituie zone localizate de absorbfie a energiei. Grosimea peretelui se stabilegte pentru fiecare caz in parte, ca gi tipul materialelor de alc5tuire, ca marca mortarului, a cirdmizii, sau secfiunea barelor de armare, solufiile de impilnare cu stf,rpii gi grinzile etc. (fig. g.g).

08 mm.

orizontalei 4

- plangeu din beton armat monolit; e - italpi din beton armat: 3 - panou din zid6rie armati cu 2 S I mm la fiecare trei rdnduri
7

Fig. 8.3. Realizarea unei diafragme,,moin:

- zona de matare a peretblui; 5 - armEturi ln rosturile


orizontale (2 0 8) la trei asize.

dupd cutremurul din san ,Fernando din 1974, au fost atribuite ancorajului neadecvat ?ntrQ perete si plangeul de deasupra, sau in sistemul de pardosealS
(partea inferioarQ.o

Froprietdfi deosebite de absorb$e a energiei se pot atribui perefilor inrf,mali prin turnarea intre perefii gi stfilpii construcfiei a unor sdmb1rri de beton armat, local, pe etaj, sau cu continuit5fi pe mai multe niveluri (ng. 9.4). Folosind cercetdrile gi rezultatele. ob$nute pdn6 acum, s-au realizat perefi structurafi din ziddrie de cdrdmidd cu'inimd (miez) din betan armat, solufie care s-a folosit atdt la structurile in cadre realizate,dupd 1977, cdt gi in anumite situafii de consolidare. Acese "panouri inrdmate special, alcf,tuite dimensionate corespu nzdtor, suhtp_ rezentate in figura g. 5. Multe avarii observate la perefii din beton armat sau la perefii din ziddrie,

gi

\:

addugarea de pere$ de Consolidarea clidirilor cu stdlpigi grinziprin r-,!'':-

clrlmidi

sPecializa$_93

Fig. 8.4. Pere[i din zidirie de cdr6mid6 inrdmat6 fn cadrul de beton armat:
a

plangeu din beton armat; 2 - stAtpi din beton armat; 3 - panouri din zidirie armati 3 0I mm/3 asize: 4 - stAlpigor (sdmbure) din beten armat.

elevafie; b

secfiune orizontalS;

o
Fig. 8.5. Panou de ziddrie cu miez din beton armat:
a

beton armat; 4 - zidirie de cdrf,midfr cu miez (inimd) din beton armat"

- grindi din beton armat; 2 - stdtp din beton armati 3 - stAlpigor din

eleva[ie; b - secfiune orizontalE;

DupE cutremurul din RomAnia din 4 martie 1977,la construc[ii de locuinle sau birouri cu p6nf, la 13 etaje, cu structura din cadre de beton armat, s-au Tnlocuit perefii degradafi cu pereli noi, din ziddrie de cdrdmidd armate, cu capacitAfi calibrate Tn planul lor gi perpendicular pe ace$tia (fig. 8.6).

Sdu$ide consolidarc Fer$u eon*ucgib din clasele lU

Fig. 8.6. Perete de 25 cm grosime, avlnd sdmburi din beton armat, lnrimat in structura existenti: 7 grindd din beton armat (sau plact groasi): st6rp din beton armat; 3-ziddrie armati cu 2 f I mm la trei r6nduri; 4 - slmburi din

t-

beton armat.

AVARII ALE ELEMENTELOR STRUCTURALE DIN BETON ARMAT

9.1. Tipuri de avarii


Urmare a solicitirilor seismice se pot ?ntAlni frecvent urm6toarele tipuri de
avarii:

- fisuri mici, avAnd deschiderea 0,3 mm < grosimea elementului;


-macrofisuri A>2mm;

L < 2 ffiffi, pa(iale sau ?n toatfi

- beton zdrobit;
-

armdturfi ajunsd la curgere; flambarea armAturii; smulgerea armdturii: defecte de executie puse in evidentd prin acliunea seismicd; rosturi de turnare puse in eviden{d prin acliunea seismicd; cojirea betonului (desprinderea stratului de acoperire); rosturi deschise intre elementele prefabricate.

Avarii ale stdlpilor din beton armat pot constitui:

incovoiere alternantd (fig. 9.1, b); aceste fisuri apar, de reguld, in zonele extreme
ale stAlpilor;

- fisurile inclinate la interseclia grinzilor cu stAlpii (zonele nodale) (fig. 9.1, a); - fisurile transversale, una sau mai multe pe nivel, datorate solicitdrii de - fisurile

inclinate, una sau mai multe pe nivel, datorate efectului fo(elor

tdietoare gi Tncovoierii (fig. 9.1, g);

- articulafiile plastice, cu ruperea betonului 9i eventual deformarea (flambarea) armdturilor, cauzate de eforturile axiald gi de incovoiere alternativd (fig. 9.2, a); - ruperea (desprinderea) stratului de acoperire a armdturilor de" colt (fi9. 9.2, b);

96

Solu$ide consolidare pentru construcgile din clasele | 9i ll

printr-o rupere locald (fig. 9.2, c);

- segregarea betonului datoritd unei execufii defectuoase, pus6 in evidenld

longitudinal6 din beton arrnat, 4

Fig. 9.1. Avarii ale stAlpilor din beton armat (l): fisuri inclinate la intersec[ia grinzilor cu stAlpii; b - fisuri transversale; c - fisuri inclinate in c6mp curent; plac6 de beton armat 2 grind6 transversalS din beton armat S grindi

intersec[ia grinzilor, 6 - fisuri transversale; 7 - fisuri inclinate in cAmp curent.

stf,lp din beton armat 5

fisuri inclinate

la

Fig. 9.2..Avarii ale stdlpilor din beton armat (ll): articulafii plastice cu rupeiea betonului gi eventual flambarea armdturilor; b - ruperea (desprinderea) stratului de acoperire a armf,turilor de colg c segregarea betonului;

a-

grindi transversali din beton armat J - grindi longitudinali din beton armat; 4 - st6lp din beton armat; 5-zona de rupere a betonului;
6

I-

placi de beton armat; 2

strat de acoperire a armdturilor (zonE de rupere)i 7

zondde segregare a betonului.

Avariiale elementelor structurale din beton armat

s7

- fisurile longitudinale datoritd eforturilor de intindere in stratul de acoperire a barelor intermediare; fisurile pot fi superficiale sau pot ajunge pAnd la armdturd (fig. 9.3. a); t * ruperea betonului, cu sau fdrd flambajul afindturii, datoritd eforturilor axiale de compresiune; in general, o astfel de rupere este asociatd cu un rost de turnale a betonului (fig. 9.3, b).

Fig. 9.3. Avarii ale stdlpilor din beton armat"(il1):

fisuri longitudinale; b - ruperea betonului in zona me<liani a stilpului; I - placd de beton armat; 2 - grindd transversalS din beton armat; 3 - grindd longitudinald din beton armat; 4 - stdlp din beton armat;
a

fisuri longitudinale; 6 - zona mediani de rupere a betonului.

Avarii ale grinzilor de beton armat pot constitui: - fisurile verticale cauzate de eforturile de intindere provenind din releaua
triunghiulard formatd de stdlpi, grinzi gi ziddrie de umpluturd (fig. 9.4, a);

- fisurile inclinate datorate efectelor fo(elor tdietoare gi solicitdrile de


Tncovoiere (fig. 9.4, b):

- fisurile

verticale urmare

efectelor momentelor incovoietoare

si ale

eforturilor axiale de Tntindere (fig. 9.4, c); - fisurile verticale cauzate de snlulgerea armdturilor ancorate in stAlpi sub efectul eforturilor de intindere ale solicitdrilor de incovoiere (fig. 9.5, a);

- articula{ia plasticd,

cu ruperea betonului gi flambarea eventuald a

armdturilor, datoritd eforturilor axiale gi ale incovoierii alternante (fig. 9.5, b).

98

Solutii de consoliciare pentru constructiile din clasele I gi ll

a
7

din beton armat; 4

Fig. 9.4. Avarii ale grinzilor din beton armat (l): fisuri verticale in grindi la partea inferioard gi superioard; b - fisuri inclinate: c fisuri verticale in cdmp gi pe reazem; placd de beton armat; 2 - grindd transversalS din beton armat: 3 grind6 longitudinald -

inferioarS; 6 - ziddrie de umpluturfi; / - re[eaua triunghiulari (st6lp-grindd-diagonal6 prin panoul de ziddrie): e - fisuri inclinate; 9 - fisuri inclinate in cdmp gi pe reazem.

stdlp din beton armat; 5

fisuri verticale la partea supJrioard

gi

Fig. 9.5. Avarii ale grinzilcr de beton arnrat (ll): fisuri verticale datoritd smulgerii armdturilor ancorate in strilpi; b - articula{ie plasticd cu ruperea betonului;

longitudinald din beton armat; 4 - stdlp din beton armat; articula(ie plasticS.

placd de beton armat; 2

grindd transversald din beton armat;


S

fisuri verticale; 6 - zona de

3-

grindd

Avarii ale elementelor structuraie din beton arrnat

Avarii ale plangeelor de beton armat (pldci din beton armat monolit sau elemente prefabrieate) pot constitui: - fisurile paralele sau inclinate in raport cu laturile de reazem ale pl5cii, cauz-ate de efectul for[elor tdietoare gi ale incovoierii care solicitd dlafragma or^izontalS (plangeul) in planul sdu rrig. 9.6, a); - fisurile paralele cu grinzrie prefabricate (de exemplu pentru plangee cu grinz.i prefabricate gi corpuri de umpluturd sau din f6gii prefabricate); asemenea fisulr pot exisra chiar inainte de un cutremur, efectul acestuia punAndu-le gi mai
ruruli rn evidenid (fig. 9.6, b).

Fig. 9.6 Fisuri ale pldcilor din beton armat:

fisuri ia o placd din beton armat "i rnonclit; t' fisuri la un plangeu prefabricat
reairzat din grinzi prefabricate gi corpuri de umpluturS; i - rrlacd Cin beton armat; 2 - reazemele

nlrrcii, ; * plangeu prefabricat; 4 - fisuri Tn placa nn beton armat monolit, 5 - fisuri in oiangeui orefabricat (intre grinzile prefabricaie gi corpurile de umpluturd; in corpurile
de umpiuturS).

Avarii ale perefilor portanfi din beton armat rnonolit se pot constata gi la
uerelir plini gi ia perelii cu goluri. Fere{ii plini (fdrit goluri) pot prezenta urmdtoarele avarii: -. fisuri inclinate cauzate de efectele for[elor tdietoare, ale solicitdrii de incovoiere gi eforturilon axiale (fig. 9.7, a); -. fisuri verticale in stratul de acoperire a barelor de armdturd (fig. 9.7, b); - fisuri orizontale la rnarginea (capdtul) liberd a peretelui, datorate eforturilor din solicitarea de incovoiere (fig. 9.7, c); - ruperea betonului in rostul tehnologic de reprizd de betonaj (fig. 9.8, a); segregarea betonului, pusd in evidenld printr-o rupere local5 (fig. 9.8, b); Pere{ii cu goluripot prezenta urmdtoarele avarii:

fisuri la rnarginea superioard golului, datorate smulgerii lrarelor longiturlinale prevdzute Tn buiandrug (rigla de cuplare) (fig. 9.9, a); - fisuri inclinate ?n buiandrug cauzate cle for{a tdietoare gi de solicitarea de ?neovoiere (fig. 9.9, b); - fisuri verticale in bi;iandrug datorate solicitdrii de incovoieni alternante (fig.
9"9, c);

- iisuri orizontale datorate ancordrii defectuoase a armdturii gi reprizei de betonaj inccrect realizate (fig. 9.9, d.).

100

$olu(iide consolidare pentru construcliile din clasele | 9i ll

fi fr
o

Fig. 9.7. Avarii la pere{ii plini din beton armat monolit (diafragme) (l): fisuri inclinate in cdmpul peretelui; b - fisuri verticale; c - fisuri orizontale; 1 - diafragmi din beton armat monolit; 2 - plangeu; 3 - fisuri inclinate; 4 - fisuri verticale: 5 - fisuri orizontale.

Fig. 9.8. Avarii la pere[ii plini din beton armat

l
7

a
7

monolit (diafragme) (l l): ruperea betonului in rostul de turnare a betonului (reprizd de betonaj); O - segregarea
betonului;

3- linia de rupere (urmirind


4

plangeu; 2

diafragmi din beton armat;


rostul de turnare);

zona segregatd (rupere local6).

ffi

a - fisuri la col{urile superioare


golurilc,r; b _. fisuri inclinate

Fig. 9.9. Avarii la pere[i din beton armat - diafragme - avdnd goluri.

ale

in buian-

drug (ngld de cuplare), c - fisuri verticale in buiarrdrugi; d - fisuri orizontale deasupra golului; 1 - perete din beton armat monolit; 2 -- plangeu; 3 - gol in diafragme; 4 * fisui'i la colturile superiobre ale golurilor; 5 - fisuri inclinate Tn buiandrug: 6 - fisuri verticale in buiandrug; 7 - fisuri orizontale deasupra golului.

Avarii ale elernentelor structurale din beton armat

10{

9.2. Releveul avariilor


in vederea realizdrii proiectului de consolidare, este necesar sd se dispund
de un bun releveu al avariilor elementelor structurale.

Releveul va fi precedat de un examen vizual al fisurilor gi al zonelor avariate Pentru a le studia rnai bine, uneori se elirnind (indepdrteazd) straturile de finisaj (tencuiald. tapet, pardoseald etc.) care acoperd suprafefele zonelor fisurate; aceasta nermite gi observarea fisurilor fine. in afara examenului vizual trebuie cunoscute caracteristicile fizico-mecanice ale betoanelor gi armdturilor. Dacd nu existd proiect al construcliei, inginerul trebuie sd aprecieze elementele structurale sau sE facE apel la metode nedistructive. Releveele trebuie sH cuprindd: -- traseul fisurilor, ld{imea gi lungimea acesiora; -* intinderea si forma zonei de beton strivite sau foarte fisurate" zonele de
segregatie;

- zonele ce urmeazd a fi examinate prin metode nedistructive; * caracteristicile mecanice ale armlturilor, dimensiunile, numdrul gi
pozitiile lor.

Fisurile, ca gi zonele avariate, vor fi desenate la o scard convenabil5. sd includd de asemenea geometria elementelor structura!e, confornnaren intregului ansamblu structural, cu toate dimensiunile

Releveele trebuie

acestuia.

Se vor strAnge toate informaliile utile privind istoricul construcliei, avariile gi stricdciunile pe care le-a suferit in timp, precum gi calitatea
materialelor. Este necesar sd se supravegheze construc{ia gi dupd cutremurul ce a provocat avariile respective; se vor obserua noile deformafii ale structurii gi ale
elementelor structu rale. in general, releveele vor fi ?nso{ite de fotografii ale avariilor.

9.3. Procedee de refacere (reconstruire)


in func{ie de tipul de avarie, mlrimea fisurilor, tipul de element structural etc. se stabilesc diferite procedee de refacere gi consolidare a elernentelor structurale din beton armat. Acestea sunt indicate, cu caracter orientativ, Tn
tabelul 9.1.

Solulii de consolidare pentru construcliile din clasele I 9i ll

Tabelul 9.1

Procedee de consolidare gi refacere a elementelor de beton armat

Tipuri
de

Cim6guire din
Ld[imea fisurii (A)

avarie
(conform

beton armat (sau mortare)

Umplere

lncorsetare Beton a fisurilor cu profile injectat') cu pastd *)


rn_etalice

Injectare

lmml

Turnati Proiectatd
pe loc

figurii)

florcretat)

epoxidicd Cu rSgini Cu mortan epoxidice epoxidice


+

STALPI DE BETON ARMAT 9.1, a A<0,3mm 9.1, b 0,3<A mn 9.1, c A>2mm


9.2, a 9.2, b 9.2, c 9.3, a 9.3. b 9.4, a A<0,3mm 9.4, b 0,3<4<2 mr 9.4, c A>2mm
)ooo( + + + +
+ + + + +

po(
+ +
+

+
+

+ + + +

T
+ )oo( +

)0(

GRINZI DE BETON ARMAT


+

9.5, a
9.5. b 9.6, a 9.6, b 9.7, a A<0,3mm 9.7, c 0,3<A mn

+ + +
+

+ + +

+
+

rcc(

+ +

Y
)oo(

PLACI DE BETON \RMAT


+ +

PERET] DE BETON ARMAT MONOLIT


+

+
+

+ +

A>2mm
9.7, b

rco(
)oo(

9.8, a
9.8, b

+
+ 0,3<A<2 mm

+ +
+ +

+ + )oo(

+ +
+

9.9, a A<0,3mm
+
+

+
)00(

9.9, b 9.9, c

A>2mm A<0,3mm
0,3<A mm

)coc(

)cc( + )co(

9.9. d

A>2mm
>x) >oa) noc<)

+ +

rcoc( )ooc(

)ofr

LEGENDA:

-t

+l

x) Necesiti o firmd specializatd. Numai.pentru.segregare de profunzime redusS, in zonele puternii solicitate. Opera[ii auxiliare pentru injectare. Numai in zonele foarte fisurate.
DA; NU.

Avariiale elementelor structurale din bpJon arrnat

{03

Alegerea procedeelor de reeonstrulre pentru elementele izolate


avariate. De exernplu, in cazul unui stAlp avariat, fSrE ca grinzile adiacente sf, fie avariate, procedeui de consoli0are va fi ales in funclie de: - tipul de avarie a elementului; - recomandfirile din tabelul 9.1: - importan{a avariei gi natura solicitdrilcr care au produs avariile; -" caracterul de ui-genfd a intervenliei: * criteriile econuffrice etc. in general, fisurile vor fi toate injer:tate, fie cu lapte sau mortar de ciment, fie cu rfigini sau rnortare epoxidice. Consolidarea prin cdmdquire trebuie sd se realizeze astfel ?ncAt sd se depSgeascd, lindnd seama de extindere, zona avariatd, in toate direcfiile. Alegerea procedeelor de consolidare pentru mai multe elemente legate intre ele. De exemplu, in cazul unor st8lpi cu grinzr aferente avariate, fdri a avea i.rn (.:araoter obligatoriu, se fac unele ob.serva{ii cu titiu cle recomandare: -'rlacfi se alege pentru stAlpi un trp de consolidare care modificd mult i'rgiditatea acestora (de ex.: cdmdguire cu blon armat sau su profile metalice), pentru Erinzi se va alege un astfel de tip de ccnsolidare, incAt sE nu modifice prea mult ngirJitatea lor (de ex.: injectdri cu r5gini, umplerea fisurilor etc., sau, Tn unele oazuri, cdmdguire cu beton torcretat): - dac6 se alege peintru stdlpr un tip de refaceie care rru modificd practic rigidrtat;:a ror {de ex.. injecfii cu rf,gini. umplerea rostunior cu pastd de mortar etc.), Fieri{.ru grinzi se pioete alege orice tip de consoli'dare care poate, sau nu, mdri rigiditatea lor: * se poate alege, at&t pentru st0lpi i,At gi pentru grinri, acelagi tip de corisolidare, astfel inc6t rigiditatea intregii zone reparate sd creascd in limite admisibile, care sH nu modifice substan[ial repartizanea gi prel uarea incdrcdrilor seismice in cadrul ?ntregului sistem struclural.

9.4. Tehnologii de consolidare


Llrmare a experientei acumulate in RonrAnia din anul 1977 p6nd ?n prezent fi sintetizate in tabelul 9.2.

gi !inAnd csnt de reafizdrile din alte !5ri, tehnologiile de consolidare pot

Detaliile gi opera{iile tehnologice pentr^u fiecare tip de consolidare sunt prezentate in capitolele urm5toare. Pentrir faz-ele ciescrise in tabelul 9.2 se fac urmdtoarele observafii generale:
O0sr,.n'afie (vez! faza 1). Hxeculia uriei sus{ineri cu pcpi de lemn sau metalici a zc'nelor de pian$e{i aterente elementuiul avariat, la toate niveluriie (in generat), are ca sc,,.?p s6 asi*;.re o transmitei"s srtplinnentar5 de Tncdrcdri 9i de e
?m

piq'dica deform a{ia aierrenir:!oi"

Solu$ide consolidare pentru construcgile din clasele

Tabelul 9.2

Tehnologii de consolidare

Cimdguire prin:
Fazele procesului tehnologic
Beton armat

Beton

Pastd
epoxidicd de

Injectare

armat
injectat

Profile (Prepakt) umplere R69ini Mortar epoxidice epoxidic Turnat Proiectat metalice
1

I
EV

1. Elementul ce urmeazd a fi consolidat este delestat Ei se susfin plangeele adiacente cu popi


de lemn sau metalici 2. Se indepirteazi finisa jul gi tencuiala, ajungdn du-se la suprafafa beto nului avariat

CV

EV

EV

CV

ev

3. Se degajeazd zonele de beton dezagregat sau


distrus 4. Se cur6[5 armdtura des-

coperitd Si ruginitd cu
peria de sdrmd

5.

Barele de arm6turd existente care su nt


sunt corijate gi completate

la pozifia ini[ial5,

strflmbate, deviate de

6. Se curi{d suprafafa de

beton, prin: buciardare

manualS sau cu peria mecanicS; sablare, suflare cu aer sub presiune

7. Se pregdtesc toate fisurile in vederea inject6rii

8. Fisurile din st6lpi care se afli p6n6 la O0 cm

sub nod, vor fi lirgite cca. 2 cm gi apoi umplute cu mortar presat

9. Se fixeazd pe suprafa{a
betonului dibluri (martori)

CV

EV

Avariiale elementelor structurale din beton armat

105
Tabelul 9.2 (continuare)

2
+

4
+

7
+

I
+

10. Fisurile sunt injectate prin orificii plasate in


AVANS

11.

Se executi goluri in plSci,pentruafiintroduse bare de continuitate

ev

EV

EV

12. Se

aplici un strat

de

mortar 13. Se introduc barele de armdturi gi se executd sudurile necesare


14. Se executd cofrajul 15.
+ +

+ +

Se executi un cofraj
ment

redus pentru a indica conturul viitorului ele16. Betonul existent este urnidificat 17. Se Tmbun6tifegte ade+

renta vechiului beton,


acoperindu-l cu un stral adeziv (adaus special)

18. Betonul
operd

este pus

Tn

+ +

19. Se tencuiegte cu mortar de ciment


20. Se intrefine umiditatea betonului necesari gi a tencuielii

LEGENDA; + / DA;

-/NU,

ev = eventual.

Sprijinirea trebuie sd Tndeplineascd urmdtoarele condilii: - sd aib5 rezistenla gi stabilitatea necesare pentru a asigura descdrcarea elementului avariat gi transmiterea incdrcdrilor p6nd la terenul de fundafie, fdrfi a supra?ncdrca alte elemente ale structurii; .- s5 asigure spa[iile necesare pentru execulia consoliddrii; '' '"'r''" - sd fie u$or demontabile.

,'

in general, este indicat sd se elaboreze un proiect pentru

realizarea

egafodajului.

106

Solu{ii de consolidare pentru construc$ile din

chsdc I gi ll

Obserualia 2 (vezi faza 3). Pentru eliminarea betonului degradat din zone, in primul rind se marcheazd pe element toate avariile gi zonele de beton inadecvat a fi utilizat in continuare (spart, crdpat, fisurat, av6nd caracteristici mecanice reduse).

Se marcheazd aceste zone pe fiecare fald a elementului, prin contururi poligonale inchise, av6nd laturile paralele sau perpendiculare pe axul piesei

respective.

t'

Betonul spart este eliminat, inaintdnd 2-3 cm in betonul nealterat, in cadrul conturului marcat gi ?n ad6ncimea consideratd necesard. Spargerile se vor realiza cu panta 1/4. Sunt preferate utilaje de spart silentioase, care sE nu conducf, la deteriorarea restului structurii. Observa{ia 3 (vezi faza 5). Elementele pentru care armdtura a fost deviatf, de la pozifia inifial5 (prin flambarea armiturii), vor fi reparate prin cdmSguire cu beton armat sau metalicd, sau prin beton injectat. Observalia 4 (vezi faza 6). Suprafafa betonului trebuie sd fie corect tratatf,, in scopul de a obfine cea mai bund aderenfE posibild intre noul gi vechiul beton. Operafia poate fi executatd manual (buciardare) sau mecanic (cu perie metalicf,), chimic sau prin sablare. Trebuie sd se obfind o suprafa[d rugoasd, care va fi apoi curSfatd cu un jet de aer prin a elimina praful. Obserua{ia 5 (vezi faza 6). Sablarea este necesard in cazul betonului proiectat (torcretat). Observa(ia 6 (vezi faza 9). Ameliorarea aderenfei cu ajutorul bollurilor fixate cu pistoletul cu aer.comprimat in betonul existent se face pentru suprafele mari (de ex. pereli); bollurile se dispun la distanle de 25-40 cm. Qbservai(ia 7 (vezi faza 16, 17). Se iau mdsuri pentru cregterea aderentei betoanelor vechi gi noi, la fafa de contact. in general, sunt doud.metode pentru a cregte aderenla noului beton la cel vechi; udarea vechiului beton, plus un strat de lapte de ciment gi folosirea unor
rdgini sintetice;

- udarea vechiului beton se va realiza cu multl ape, timp de 2-3 zile inaintea betonfirii gi niciodatd chiar inaintea turndrii noului beton. Zonete udate vor fi protejate contra cdldurii solare' - se aplic5 un strat de amorsaj pe suprafafa vechiului beton, executat dintr-o pastd de ciment gi rdgini epoxidice (40 0/o). Observa{ia 8. Injectarea fisurilor se va face astfel: - dacd A < 2 ffiffi, vor fi injectate cu lapte de ciment; - c6nd A > 2 mm - cu mortar de ciment; - presiunea minimd pentru injectare este de 3 daN/cm2.

rNDrcATil GENERALE PRIVIND


CONSOLI DAREA ELEM ENTELOR

il0

DE BETON ARMAT

10.{. Recomandiri privind consolidarea elementelor de beton armat


Consolidarea structurilor de beton armat necesitd in prealabil o analizd amdnunlitd a deteriordrilor, a cauzelor acestora gi a comportErii de ansamblu a
construcliei.

Totodatd, la aprecierea proiectantului se va proceda la determinarea, prin metode nedistructive, a calitd{ii betonului, atAt pentru elementele deteriorate cAt gi pentru cele aldturate acestora. Proiectantul va cere, ori de cdte ori va considera necesar, identificarea armdturii cu ajutorul pahometrului (numdr de bare, diametre, distanla intre etrieri etc.). ln funcfie de constatdrile gi concluziile acestor analize gi determindri, se stabilegte solufia de consolidare a construcfiei.

in
cd

continuare se prezint5 solulii orientative, care permit

fie

restabilirea

pacit5lii porta nte i ni{i al e, fie spori rea acesteia (retrofita re). Se reamintegte insd faptul c5 prin remedierea elementelor care au suferit avarii nu se asigurd, in cele mai multe cazuri, consolidarea structurii construcliei, astfel incf,t sE suporte in bune condi{ii o altd solicitare similar5. De aceea, se

impune analizarea comport5rii

in ansamblu a structurii gi adoptarea misurilor

specifice, de la cazla caz, necesare cre$terii gradului de asigurare a acesteia. Reducerea ?ncdr:cdrii se poate realiza prin dezafectarea unor instalalii grele

situate la etajele superioare, sau alte mdsuri. in cazul btocurilor vechi de locuinle, grav avariate, la care s-au executat supraetajdri, se poate lua in considerare renunlarea la etajele superioare. Depistarea unei avarii la unul din elementele de rezistenld ale structurii nu

exclude posibilitatea prezentei aceloragi defecte (lipqa etrierilor, armdturi


deancorate etc.) gi la alte elemente similare. Ca urmare, proiectantul este obligat
s5 cerceteze intreaga structurd de rezistenld.

La cercetarea elembntelor de structurd de rezistenfd este indicat sd

se

dsigure colaborarea unit5fii executante, pentru inlSturarea tencuielilor, a mdgtilor de rabi!, a pardoselilor gi pentru orice alte operalii solicitate de cdtre proiectant,

108

Solu$i de consolidare pentru construcliile din clasele I

gill

in general s-au observat avarii de trei tipuri: a) fisuri cu deschideri pdnl la 2 mm, care nu sectioneaz5 in intregime elementul de beton armat; in cadrul defectelor de acest tip pot fi considerate gi fisurile pdtrunse a c5ror deschidere nu dep5gegte 1 mm pentru stAlpi gi, respectiv, 2 mm pentru celelalte elemente (diafragme, grinzi, pl5ci); b) fisuri pdtrunse, cu deschideri mari, cu dislocarea betonului, cu sau fdrd flambarea armEturii; c) ruperi ale secfiunii de beton armat, produse in special, la capetele stdlpilorde la partersau la etajele 1-2. Defectele de tip ,,a" se pot remedia prin injectEri cu rSgini epoxidice, in conformitate cu prevederile din "lnstrucfiuni tehnice privind folosirea pastei de ciment gi a amestecurilor pe bazd de polimeri, la remedieri de defecte ale lucrdrilor de constructii gi la lucrlri speciale". Remedierea acestor defecte prin injectarea cu rdgind epoxidicd se poate executa numai de cdtre echipe instruite in mod special Ei sub supravegherea unui inginer pregdtit in acest sens. Se recomandd ca instruirea oamenilor care urmeazl sd execute asemenea lucrdri sH se facd gi in prezenla unui delegat al unui institut de specialitate. pot fi remediate prin: Tndepdrtarea in totalitate a betonului Defectele de tip "b" degradat, introducerea de armdturi suplimentare gi cSmdguirea elementului, sau prin consolidare cu profile metalice. Defectele de tip ,,c" trebuie sd fie analizate gi rezolvate ?n detaliu, prin proiectul de consolidare, solufiile prezenttnd particulanitdti de la eazla caz. Consolidarea se va prevedea a fi executatd incepAnd de la partea inferioard a structurii (subsol sau parter) gi se va continua pentru num5rul de etaje pe care proiectantul il va aprecia ca necesar. ln cadrul solufiilor de consolidare se pot introduce elemente suptimentare (diafragme, stAlpi sau grinzi) pentru Tmbundt5firea comportfirii structurii. Ori de cdte ori este posibil, se va urmdri reducerea inc5rcirilor prin eventuala renunlare la etajele superioare sau alte mdsuri. Se atrage insd atenlia asupra necesitS{ii unei analizdri amdnunfite a comportdrii structurii in ansamblu, ca urmare a modificdrilor introduse prin soluliile de consolidare adoptate, in special prin modificarea rigiditSlii elementelor. Prin proiect trebuie sd se precizeze ordinea de execufie a lucrdrilor de consolidare, Tn aga fel incfit sd nu se pericliteze stabilitatea de ansamblu sau locald a construc{iei avariate. Pentru stabilirea in detaliu a modului de consolidare, se vor avea in vedere mai multe recomanddri.

Recomandiri privind consolidarea diafragmelor. Diafragmele


prezintd fisuri inclinate sau verticale gi orizontale se vor consolida, de c5mdguirea pe ambele fefe. Cdm5guirea se recomandd a fi executatd prin torcretare, intr-o minimum 5-6 cm. in cazul ?n care proiectantul apreciazd cd aceastd este suficient6, cdmdguirea se va realiza prin betonare gi va avea o minimum 10 cm.

care

regul6, prin grosime de grosime nu grosime de

Indica$igenerale privind consolidarea elementelor de beton armat

109

Detalii privind consolidarea prin cdm6guire a diafragmelor sunt aretate in


figurile 10.1 gi 10.2.

SECTIUN EA

B-B

sEcIrUNEA C-t

sl

++---+ f

\ffi'

+ + +
"
,vBO

SlqO IgO r-

,.r80

, oB0 r. ru80

Fig. 10.1. Detaliu de consolidare a unei diafragme din beton armat monolit: diafragma existenti ce urmeazd a fi consolidatS; 2 - zona torcretata 5 cm grosime minimi; 3 - goluri 0 25-30 mm, forate in diafiagme; 4 - giluri practicate in plac6 (15 x 10 x hy'cm); g- plas5 de armiturd Q6110 cm Tn cEmsguiald torcretatd: 6 - bare de legituri a cdmEguielilor (4 Q 6 mm pentru fiecare gol); 7 - scdri[d 1

elevafie: b

secfiune orizontald B-B; c

secfiune verticali C-C;

realizat5 din 3 @ 10 vertical + 0 6/10 cm orizontal. Nofd: Dacd este.necesard o cfimdguire mai groasd, aceasta se executd prin betonare. lnainte de torcretare (betonare), eventualele fisuri se vor injecta cu rigini epoxidici.

in funcJie de deschiderea fisurilor, de num5rul de elemente afeclate gi de modul de aledtuire a structurii, proiectanlul va aprecia dacd consolid-area diafragmelor se poate face numai prin injectarea fisurilor cu rdgini epoxidice. Aceastfi solu[ie se recomand5, Tn special, in cazul diafragmelor care prezintd fisuri
locale sau fisuri nepdtrunse. Se poate adopta solu{ia de injectare cu rdgind epoxidicd gi in cazul fisurilor pdtrunse, cu deschidere de maximum 2 mm.

1,|0

Solutide consolidare pelilru constructlb din clasele | 9l ll

SE CTIUNE

A B.B

Bt-

nlI
l$

sEcIruN

EA

T l8l

Fig. 10.2. Detaliu de consolidare a diafragmei gi a bulbului:


a - elevafie bulb; b - secfiunea &Bi c - secfiunea C-C: 1-diafragmiexistentl;2-bulbexistent; 3-c6mSguialibulb: 4-plangeu; 5-grinzi de fa[ad6; 6 - gduri (2 020 mm) in grindd.

ln cazul elementelor care prezintd fisuri cu deschideri sub 0,3' fiun, la distanfe mici intre ele sau intersec{ate, se recomand6 a se analiza dacf, zona respectiv5 nu este afectatf, in mdsurd sd impuni rebetonarea ei. Buiandrugii care prezint{ deteriorf,ri se vor remedia prin cdmdguire, rebetonare sau injectare cu riginf, epoxidicfi. Alegerea solufiei de remediere se va

Remedierea fisurilor cu deschideri mai mici de 0,3 mm se poate face prin chituirea cu mortar de ciment cu aracet, dacil avaria nu prezintd importanle.

lndica{iigenerale privind consolidarea elementelor de beton armat

111

face in funclie de tipul de structurd (celular sau fagurg), de gradul de deteriorare gi de numdrul de elemente afectate. Se recomandd ca in cazul structurilor sistem fagure, la care nu se cdmdguiesc diafragmele, remedierea buiandrugilor sd se fac6 numai prin injectare cu rdgind epoxidicS.

Recomandiri privind consolidarea grinzilor. Grinzile care au cedat

la

nod, cu strivirea betonului in zona comprimatS, se vor consolida prin cSmdguirea capdtului de grindd gi a nodului. De la caz la caz, proiectantul va analiza, funclie de gradul de degradare, dacd este posibil sd se facd consolidarea numai prin

cdmdguirea capitului de grind5. Detalii privind alcdtuirea cdmdguielilor sunt ar6tate in figurile 10.3 gi 10.4. Grinzile fisurate in cdmp (zona centrali), avAnd deschiderea fisurilor de maximum 2 mm, se vor consolida prin injectare cu rdgini epoxidicd. ln cazul unor fisuri cu deschideri mai mari, se va adopta solulia de cf,mEguire. Consolidarea prin cdmdguire se poate adopta gi in cazul fisurilor cu deschideri sub 2 mm, dacd este necesard sporirea capacitdfii portante. Grinzile care prezintd fisuri ?nclinate datorate efectului forfei tlietoare, se vor consolida la aprecierea proiectantului, prin: - cdmdguirea local5 a grinzii cu beton armat; - mangonare cu profile meta;ice; - injectare cu rdginl epoxidicd.

Recomandiri privind consolidarea stilpilor. Stdlpii deteriorati


consolideazd, de la caz la caz, prin:

se

Cdm5guir,ea stAlpilor se ardtate in figurile 10.5 gi 10.6.

- cdmdguire cu beton armat; - consolidare cu profile metalice; - mansondri locale.

va alc5tui lindnd seama de solufiile de principiu

In cazul in care proiectantul apreciazd cd remedierea stfilpului poate fi opritd la un etaj intermediar, c5mdguirea va fi continuatd cu cel pufin un metru deasupra plangeului ultimului etaj consolidat. La extremitatea inferioard a cdmdguielii precum gi la extremitatea superioar5, armdturile suplimentare de rezistenfd, introduse Tn cdmdguiald, se vor suda de armEturile existente ale stAlpului. Pe zona de legSturd cu grinzite se ilot practica 1-2 gEuri pe indlfimea grinzii, prin care sd se introducd etrieri cu diametrul minim de 10 ffiffi, care se vor petrece gi suda la capete Etrierii suplimentari, introdugi prin gEurile practicate in grinzi, se pot adopta numai in cazurile in care se apreciazd de citre proiectant ca fiind strict necesari. Gdurirea se va face cu magina electricd de gdurit rotopercutantd, dup5 verificarea prin metode nedistructive a poziliei armiturilor din grindd, pentru a se evita tdierea acestora. Se recomandd ca ziddria din vecindtatea stfilpului sl fie inglobatd la
betonarea cdm5guielii.

112

Solu$ide consolidare pentru construcliile din clasele I gi ll

srcTruNEA

A-A

ruL-

ETR. O 6

/10-

sEcIruNEA 1-1
r#-.L-i::Et--I l----------\ Y//f-,
lt D1 tt{l

,/t 5, + b'Scm l jgl- L " "j

/N,/,rfr
t \.r t-.Iu I. -rr-F
.5

,/J
d

armat; 4

f-

6-

armdturi de rezisten[i (bare longitudinale); 5 - platband6 metalici; bare montaj (2 Q10115); 7- etrieri O6-0 10 mm in grinda existentd: 8- etrieri
014-020150 cm in cdmdguirea grinzii.

Fig. 10.3. Detaliu de consolidare grindd de beton armat: vedere in plan; b - secfiunea &B; c - secfiunea A-Aid- secfiunea 1-1i stdlp de beton armat; z - grindf, de beton armat; 3 plangeu (placd) de beton
a

Indica[ii generale privind consolidarea elementelor de beton armat

1{3

sEcTruNEA A-A

tI

^l

ffi
o
S ECTIUN

'6

EA

-1

n
c

lJ

SECTIUNEA 2-2

Ll-'
Fig. 10.4. Detalii de consolidare grind6:, plan; vedere in b - sec[iunea A-A, c - secfiune 1-1; d- secfiune 2-2; I - stAlp de beton armat 2 grind5 de beton armat; 3 goluri prev6zute in grind5; 4-armdturl de rezisten[5: 5- bare de montaj, 6-armiturS 3 f 10 mm montate la partea superioarS; 7- goluri in placa de beton; 8- etrieri inchigi in dreptul golurilor din grinzi (0 10-0 14/1A cm); 9 - etrieri deschigi intre golurile previzute in grinzi (0 8-0 10/10 cm).
a

114

Solu$ide consolidare pentru construcgile din clasele I gi ll

sEcItuNEA B-B

(\a LA

rl

7B :j/2
1

o-t

ti

I o
@

01

n*

'beton armat; 3 - lrindd transversald din - grindi de beton armat; 4-cilmdguire din beton armat (10 cm minima-l); S-zona [n care se indepdrteazi acoperirea de beton; 6 - gduri practicate in planieu; Z _ bare verticate in cdmdguire(marca 1:21;8-etrieri 4 tO mml15 cm pozigonag petoatd indlfimea

stdlp de beton_armat; 2

sec[iune verticard; b

Fig. 10.5. Consolidarea unui st6lp central;

- sec{iunea A-A; c-

secfiunea B-B;

A/ord; Materiare: beton B.2s;

Pentru dispunerea etrierilor


rotopercutanti.

,FfJji:X

In oreftut grinzilor,'se pot practica goluri cu

F3; il#',9;i3.,$gJ3riT;*r.

magina

- Turnarea

seva face pe ultima po4iune a stilpului, pe la partea superioara, prin practicarea de gluriln placi. Etrierii se dispun la 10-15 cm; diametrul 1o-12mm; etrierii se vor suda pe tungimea de 1S S diametre (f).

Indicalii generale privind consolidarea elementelor de beton armat

fi5

|"

24

st6Ip existent; 2 - grinzi de beton armat; 3 - cdm5$uiali de beton armat 10 cm: 4-zond de decopertare a armiturii; 5-cornier60 x60xO petoati inSl[imea nivelului: 6 - platbandd (60 x I mm in rost); 7 - etrieri pe toatd indlfimea grinzii: 8 - gaurd practicati Tn plac6; 9- etrieri 2 Q12 mm local - deasupra pl6cii: f0- etrieri f 12 mm sub placdt 11 - etrieri f 10 mm/20 cm: 13-cordon sudur6: 14 -bare verticale marca f
@

f-

Fig. 10.6. Consolidare st6lp de rost: sec{iune orizontali (cu vedere); b - pozi{ionarea platbandelor; c cadru; d - detalii: etrieri; prindere platbandd;

detaliu nod de

fVofd: Materiale: beton 8"25;

12 mm; 15 - bare verticale marca 2 f 20 mm. olel- beton PC 52 - bare verticale; OB 37 - etrieri.

116

Soluliide consolidare pentru construcliile din clasele | 9i ll

pot remedia prin injectare cu rilgind epoxidicd. Acest lucru este valabil numai ?n cazuri ?n care armdtura longitudinald nu este deformatd sau corodati. in caz contrar, se recomandfi clmdguirea. Tn caztrl consoliddrii prin cdmdguire se va proceda in prealabil la injectarea fisurilor cu rdgind epoxidicd.

Prin inglobarea ziddriei de umpluturd in cdmdguiala stdlpului, se ?nfelege: - desfacerea ziddriei pe grosimea cdm5guielii; - curdfirea cu peria de s6rmd a fefei acesteia; - curS[irea rosturilor dintre clrdmizi pe o adAncime de circa 3 cm; - betonarea cdmlguielii in contact direct cu fafa astfel pregdtitE a ziddriei. in cazuri particulare, ?n care este suficientd numai o mangonare local5, aceasta se va realiza pe o porfiune care depdgegte zona deteriorati cu cel pu[in dimensiunea maximd a secfiunii stAlpului, dar nu mai pufin de 50 cm. StAlpii care prezintd fisuri nepdtrunse, cu deschideri de maximum 1 mm, se

Recomandiri privind consolidarea plangeelor. ln funcfie de mdrimea gi importanla avariei, plicile de beton armat se vor remedia prin: rebetonare, ?n cazul in care betonul prezint6 fisuri puternic deschise sau
dislocdri;

- injectare cu r5gind epoxidicd, in cazul fisurilor cu deschidere de maximum 3 mm, pdtrunse pe intreaga grosime a pldcii; - chituire cu pastd de ciment gi aracet, ?n cazul fisurilor nepdtrunse gi av6nd deschiderea de maximum 1 mm.
caz la caz, procedeele care pot fi luate in considerare fiind: rebetonarea, torcretarea, refacerea gi consolidarea rezemdrii la podest, introducerea unor stAlpi etc.

Recomandiri privind consolidarea scirilor. Scdrile se vor analiza de la

10.2. Tehnologii privind executarea cdmdguielilor

din beton armat


Lucrdrile de consolidare gi remediere a elementelor de beton armat trebuie sd se facd cu o rigurozitate deosebitd gi cu respectarea tuturor regulilor privind asigurarea calitdfii lucrdrilor gi a tehnicii securitdfii muncii. inainte de Tnceperea lucrdrilor de consolidare sau remediere, se vor tua mdsuri de suslinere gi desclrcare a elementelor avariate. De ta caz la caz, proiectantul va putea renunta la sprijinirea elementului, dacd acest lucru nu afecteazd comportarea structurii (in speciar ra diafragme). Zonele de beton deteriorate se indepdrteazf, complet, pdnd la adancimea la care acesta nu se mai sfdrdmd gi se produce un sunet clar la lovirea cu
ciocanul.

Indica$igenerale privind consolidarea elementelor de beton armat

117

inlSturarea betonului deteriorat se face cu dalta sau gpitul bine ascutit. Aceastd operafie se va face'cu grijd deosebite, astfel incdt sf, nu se produc5 gocuri putemice in element 9i sl nu se deterioreze por[iunile invecinate care nu au suferit degraddri. Pe Tntreaga zonl de cdmdguire se va prelucra suprafa[a betonului vechi, in

- suprafe[ele de beton care nu prezintd deterior5ri se curdffi complet de tencuiald, resturi de mortar etc. gi se cresteaz5 cu dalta sau gpilul pentru a se asigura o bund aderen{d a betonului nou. Barele de armdturd dezgolite vor fi cur5fite bine de impuritdli, rugind sau scorii, cu perii de s6rmd sau prin alte metode. Dacd barele de armHturd sunt deteriorate destul de serios datoritd coroziunii, pojghila deterioratd se indepdrteazd cu dalta sau ciocanul, iar dupd aceea se curdld cu perii de sf,rmd. Locurile de aplicare a cordoanelor de suduri trebuie sE se curele cu cea mai mare grijd. Montarea armdturilor se va face numai dupf, prelucrarea suprafefelor de contact a betonului vechi cu cel nou. Armdturile suplimentare de rezisten!5 prevdzute in cdmdguialf, se vor suda de armdtura existentd in locurile indicate in proiect. Sudarea se va realiza prin intermediul unei eclise de o{el beton cu d = 16-25 mm. Etrierii se vor fixa de armdtura longitudinald prin sudurd. Dupd montarea armdturii, suprafala betonului se spalf, cu apd sub presiune gi apoi se menline in stare umed6, pAnd in momentul aplicdrii stratului de beton nou (minimum 24 ore). Strict Tnainte de turnare, se va indepdrta apa rf,masfi in
exces.

modul urmdtor: - se sparg muchiile st6lpului p6ni la fafa arm6turii longitudinale;

Cofrajele se vor alcdtui din panouri de maximum 1 m indllime. O deosebitd atenfie se va da asigurdrii etangeitttii cofrajelor pe contur.

in cazul in care betonut pentru cdmdguiald este din clasa 8c25, compozifia
sa va fi urmf,toarea: - ciment: 370 daN/m3, PZ-400 sau 340 daN/m3, RIM-200; 185 l/m3 (orientativ); - agregate: 0-16 ffiffi, alc5tuite din sorturile: 0-3 mm, 630 daN/m3; 3-7 mm, 480 daN/m3; 7-16 ffiffi, 730 daN/m3.

apd:

astfel inc.it consisten[a betonului proaspdt sE corespundd unei tasdri de t 2 cfi. Turnarea betonului se va face Tn straturi de 10-20 cm grosime. Compactarea se va face prin ciocdnirea cofrajelor gi indesare cu vergele sau gipci. La partea superioard a stAlpilor, betonarea se va face prin gdurile practicate in plangeu gi se vor lua toate mdsurile pentru umplerea completd a cfimdguielii. Decofrarea nu se va face inainte de trei zile de la turnare. Betonul se va menfine umed, minimum 14 zile.

Cantitatea de apd de amestecare se va stabili prin incerclri preliminare,

118

Soluliide consolidare pentru construc[iile din clasele lgi ll

In ceea ce privegte remedierea ziddriilor de umpluturd dintre stdtpi, la blocurile vechi, cu structura de rezistenf5 din schelet de beton armat, aceastd ziddrie, fiindtangentd cu st6lpii ce urmeazdafi consolidafi, se va pregdti in modul
urmdtor: se desfac cu grijd cdrdmizile pe grosimea cdmSguielii, conform proiectului. Se vor utiliza dalta gi ciocanul de 0,5 kg; se vor curdfa cirdmizile cu peria de s6rmd gi se va sufla un jet de aer; se vor curdla gi ad3nci rosturile dintre cdrdmizi.

La remedierea perelilor de umplutur5 exteriori sau interiori - fisurali sau crdpa{i - avAnd grosimea egald sau mai mare de 12,5 cffi, indiferent dacd elementele de rezistenfd adiacente se consolideazd sau nu, se va proceda ?n felul
urmdtor:

atenlie deosebit5 la impdnarea lor in elementele de beton armat; - la refacerea ziddriilor se va utiliza mortar de var-ciment M25, cu umplerea obligatorie a tuturor rosturilor verticale gi orizontafe; - pere{ii de umpluturd executafi cu cdrdmidd pe muchie se vor remedia in func[ie de natura avariei.

se demoleazd gi se refac cu respectarea STAS 10109/0-75. Se va acorda

perefii de umpluturd dislocali, crdpali sau fisurafi ca urmare a cutremurului,


o

CONSOLIDAREA STALPILOR DE BETON ARMAT DIN DREPTUL ROSTULUI

ilil

11.1. Principii gi recomandiri Din analiza st6lpilor cadrelor care s-au degradat datoritf, acfiunii
cutremurului, se constatd cE mulli dintre ei sunt distrugi. Unul dintre rnotive este aceta cd st6lpii de rost s-au executiat cu sectiunea pe jumdtate, iar eforturile in ei au fost de mdrimi sporite, datoritd pozifibi defavorabile a acestora. La consolidarea stAlpilor de rost fisura{i sau degrada{i, nu este posibil a se face o cdmdguire de jur-imprejurul secfiunii transversale, din cauza celor doi stdlpi aldturafi. Din acest motiv, pdstr6nd o serie de principii ardtate ?n indicafiile privind consolidarea stAlpilor prin cimdguire, Tn cele ce urmeazd se prezint6 particularitd{ile ce caracterizeazd consolidarea st6lpilor. de rost. Ele sunt

principiu, consolidarea prin cf,mdguire a stdlpilor de rost constd Tn imbrdcarea lor intr-o cdmagd pe trei laturi, cu secfiunea in formd de U (fig. 11.1; 11.2;11.3; 11.4 varianta l). Ceea ce diferenliazd esen[ial acest mod de cSmdguire de cel al imbr6c5rii de jur-imprejur a secliunii transversale, constd ?n faptul cd etrierii, nefiind inchigi, au un rol secundar in asigurarea preludrii gi transmiterii eforturilor. De asemenea, apari{ia unor degraddri ale betonului dinspre latura de rost, necdptugitd, trebuie eliminatd prin alte asigurdri. Acolo unde rostul permite introducerea a doud corniere pe collurile sec{iunii stAlpului, in dreptul rostului, gi legarea lor printr-un mijloc oarecare - platbande sudate ?n diagonald - sub formd de zdbrele, acestea pot Tmbundtd[i simlitor legdtura stAlpului. in zona distrus5, oricum aceastd mdsurd apare foarte eficientd (fig. 11.7). in figurile 11.5 gi 11.6 se prezintd o a doua solu{ie, care const6, practic, Tn dublarea celor doi stdlpi existenfi Tn dreptul rostului, cu alli doi stdlpi, executali din nou, tn interiorul incdperii. Deosebit de importanti este legarea acestora cu grinzile; totodatS, alcdtuirea st0lpilor nou executa{i urmeazd a fi realizatl astfel inc6t capacitatea de rezisten!5 la acliunea seismului gi ductibilitatea ins5gi a stdlpului atagat sd rezulte la valori acceptabile. Atdt in varianta intdi de consolidare a stilpilor de rost cdt $i in cea de a doua, ca gi in cazul consoliddrii stfilpilor curenfi prin cdmdguire, este necesar a se

prezentate in figurile 11.1-11.7.

in

120

Solu$ide consolidare pentru construc{iile din clasele | 9i ll

realiza

manierd incAt transmiterea eforturilor de la etajele superioare la cele inferioare si se facd prin betonul existent, care sd transfere parte din ele, sau, ?n anumite zone, totalitatea lor, betonului armat nou tumat atagat.

o bund conlucrare intre elementele existente gi cele nou create, de

aga

('

lzs
I

t-

Fig. 11;1. Consolidarea stAlpilor de rost. Prezentarea degraddrilor: st6lp de beton armat monolit 2 - grindd de beton armat monolit 3 - zona degradatd; 4 - placd de beton armat; 5 - cimiguiali din beton armat.

Consolidarea stdlpilor de beton armat din dreptul rosturilor

121

SECTI UN

EA 1 -

Fig. 11.2. Cdmiguiala stdlpilor de rost (varianta


a

l):

I-

secfiunea 1-li st6lp de rost existent, 2 - grindi de beton armat, 3 - placd de beton armat monolit; 4 - cdmSguiald din beton armat.

vedere generald; b

Consolidarea prin cdmdguire sau prin atagarea stElpilor Tn interiorul cadrului trebuie concepulS Tn aga rnod, incAt prezenla lor s5 nu conducd la un spor prea mare al rigiditSlii st6lpului. Totodatd, pe inSllimea clSdirii rigiditatea st6lpilor trebuie sd scadd progresiv, pdstr6ndu-se principiul ardtat la solu{ia de cfimdguire a st6lpilor curenfi. Cim5guirea pe trei laturi sau executarea unui alt st6lp in dreptul unei laturi, va depSgi cel pu[in un nivel peste nivelul ?n care apare por[iunea degradatd a
st6lpului.

Modul de alc5tuire a clmdguielii, inclusiv legarea cu grinzile gi, o datd cu aceasta, gi consolidarea capetelor grinzilor, se face folosind detaliile de la st6lpii curenfi impreund cu detaliile prezentate ?n flgurile 11.1-11.4, iar pentru varianta cu strilpi ?n interiorul cadrului, figurile 11.5 gi 11.6.

122

,='

Solulii'de consolidare pentru construc$ile din clasele t gi ll

rl

SECTIUNEA

a - secfiunea longitudinald; b - secfiunea 2-2; stdlp de rost existent; 2 - grindd de beton armat, 3 - placd de beton armat: 4 - goluri In placa plangeului; S - c6mdguiali.
1

Fig. 11.3. CfimSguiala grinzilor gi stdlpului de rost:

sEcIruNEA

1',-1'

Fig. 11.4. Consolidarea grinzilor rezemate pe stdlpi de rost: a - sec{iune 1'-1'; b - sec{iune 2'-2': 7 - st6lp de rost; 2 - grindd existenti; 3 - c5mdguiald grindd.

Consolidarea stilpilor de beton armat din dre$ul rosturilor

123

Fig. 11.5. Consolidarea stdlpitor de rsst (varlenta a ll-a]:


a

I - stdlp existent: 2 - sttlp nou ttrrRat

elevatie; b

sectiune 1-1;
3

grind&.

Detaliile sunt suficiente pentru a rezolva, ln prtncipiu, consolidarea cu bcton armat a st0lpilor de rost.

Detalierea executiei, ca de altfel 9i optiunea asupra uneia din cele doul variantei revin Tn exclusivitate proiectantuJui, cere va aveil in: vedere comporteree structurii in ansamblul ei.

11.2. Asigurarea contrucririi intre stf,lpul existent

gi betonul armat nou turnat


in prima variantd, realizarea legdturii dintre stAlpul existent $i cdlqPuire se va obfine aplicind aceleagi mijloace Ca pentru st6lpii curenti, cu particularitatea cf, betonul de consolidare nu se Tnchide de jur-imprejurul stdlpului, ceea ce face ca

124

Soluliide consolidare pentru construc$ile din clasele | 9i ll

realizarea legdturilor sd se bazeze in special pe solidarizarea prin sudure a armeturilor longitudinale existente de cele nou dispuse, atit prin intermediul bridelor de legiturd ct gi prin aderenta intre betonul vechi gi cel nou. Etrierii nou dispugi Tn cimdguiala armat6 vor fi sudafi de barele descoperite din st6lpul existent, dupd cum rezultd gi din figura 11.2; din acest motiv, in scopul imbun6tf,firii conlucrf,rii este necesard impugcarea bolfurilor. Introducerea unor comiere pe col[uri poate fi o altd variant6 rafionald. Pentru varianta a cioua, asigurarea legdturii care se face printr-o singurd laturd a betonului nou cu st6lpul vechi este de o importan[5 gi mai mare. in acest caz apare necesarf, realizarea legdrii stdlpilor nou executa{i atagati de grinzile cadrelor, cu evazarea stf,lpului, dupd cum este arf,tat in figura 11.6.

SEITIUNEA

I-1

Fig. 11'6. Consolidarea stdlpilor de rost cu ajutoru! unor stdlpi suplimentari cu vute:

f-stAlpexistent; 2-st6lpnouturnatS-vutidebetonarmat; 4-armituri invut6.

sec[iune longitudinald; b

secfiune 1-7;

Consolidarea stilpilor de beton armat din dregul rosturilor

125

Fig. 11.7. Consolidarea localf, a zonei degradate cu

a - defecte in stAlpii de rost; b - consolidare secfiune transversalE: c - consolidare - secfiune


1

platbande metalice:

longitudinal6; stAlpi de rost 2 - fisurd (cr6pdturd); g - ruperea betonului gi exfolierea armiturii; 4 beton existent; 5 beton nou turnat (cim6guiale): 0 platbande

metalice.

126

Solu[iide consolidare pientru construc$ile din clasele lgi ll

11.3. Tratarea zonelor degradate


in cazul stfilpilor de rost epare necesard, inainte de a incepe cdm5guirea in interiorul cadrelor, refacerea defectului

stAlpilor sau atagarea slilpilor dispugi


produs.

Recondilionarea stAlpului Tn zona distrusf, sau fisuratd se va face dupd detaliul ardtat in figura 11.1 gi detaliile prezentate la solu[ia de cdmdguire a stilpilor curenfi (detaliul de recondifionare a zonelor degradate, etapa l). In acest caz, eliminarea betonului degradat gi tratarea suprafefei de contact trebuie sd se facd cu o deosebit5 grijf,. Armarea noud a zonei degradate cAt gi betonarea trebuie sd fie executate cu foarte mare acuratefe. De asemenea, o mare importanfd poate avea injectarea fisurilor ce au rdmas in miezul stdlpului consolidat. in cadrul lucrdrilor de consolidare locall a zonei degradate, pot fi introduse gi c6te doud comiere de coll, sau in alte cazuri patru comiere, care vor spori capacitatea de rezistenp a acesteia gi vor asigura o mai bun5 transmitere a eforturilorin aceastd porfiune a stdlpului (fig. fi.n. Consolidarea stAlpilor de rost pune probleme mai deosebite in realizarea lucr5rilor din punct de vedere tehnologic, indiferent de varianta adoptati, datorit5 in special lipsei spa{iului de inchidere a cfimdguielii. Realizarea repara{iei locale este, de asemenea, mai greoaie, tot datoritd spafiului necesar. Tratarea a trei fete ale st6lpului intr-o anumit5 solu{ie, iar a celei de a patra in altf, solu[ie, creeaz5 complicafii din punct de ved'ere al tehnologiei de execulie. De aceea se impune, in special pe timpul execu[iei, o exigenld deosebitl in realizarea fiecf,rei opera$i in parte gi respedarea cu rigurozitate a succesiunii operaliilor.

CONSOLIDAREA STALPILOR DE BETON ARMAT PRIN cAMA$ulRE (fN AFARA GELOR DE ROST)

ilz

C6mf,guirea este una dintre cele mai bune solufii de consolidare a stAlpilor din beton armat fisurafi sau degradafi. Deosebit de important este ca aceast5 cfimiguire, care se realizeazl pe un anumit numlr de niveluri, stabilite de la caz
la caz, sd conlucreze cu betonul armat existent. in acest caz, transmiterea eforturilor de la etajele superioare gi de la grinzile nivelului inferior se face prin betonul existent, care transfer5 parte din ele, sau, in

anumite zone, totalitatea lor, betonului armat din cdm6guial6. Direct, transmiterea eforturilor la funda{ii prin elementele noi care se dispun nu se poate face, in afard de unele cazuri, cu totul speciale, la care consolidarea face ca sistemul actual sf, nu fie antrenat (sd rezulte independent). Cdm5guirea trebuie conceputd in aga fel inc6t sd nu conducd la o cregtere prea mare a rigidit5{ii stdlpilor. TotodatS, pe indllimea clddirii, rigiditatea stAlpilor trebuie sd scadS progresiv spre etajele superioare. Cdmdguirea se va face de la fundafii gi va depfigi cel pufin un nivel dupd zona degradatd a stAlpului (fig. 12.1). Modul de alcdtuire a cdm5guielii gi legarea ei cu stAlpul existent sunt prezentate in figurile 12.1-12.4.

12.1. Asigurara conlucrerii fntre stf,lpul existent

gi cimdguire
Realizarea legSturii dintre stAlpul existent gi cdmdguire se obline: suplimentare din zona de cdm5guire; - prin aderen[a directd dintre betonul existent gi cel nou;

prin legarea prin sudurf, a armdturilor longitudinale existente de cele

prin insegi pragurile rezultate din eliminarea betonului degradat gi

spargerilor care se fac pentru innf,direa armdturilor" - prin bolluri metalice impugcate cu pistolul, in betonul existent; - prin inconjurarea stf,lpilor cu etrieri inchigi sudali;

-caurmareafenomenu|uidecontractieabetonului.

128

Solu$i de consolidare pentru construcliile din clasele I gi ll

rf4

Tlr
SUBSOL

a-.'i,i3t'J1'li,?,li3iTffi i,?f 1i:?$lii8i?1'J3$',1?';.,-,, f-uldafie existentd, 2 - consolidare fundafie; 3 - stfrlp existent 4 - cimiquialf, /.; (10-14 plangeu:
8

armilturd ldngitudinalS tn st6lpll existeni; armEturd longitudinali din cim6guial6; 9 - bride metalice'de tegituri; 7O- etrieri din stdlpul existenti 11 - etrieri in cdmiguiala de beton.

9F); s

- grind6; 7 a betonului

stdlp

Consolidarea stdlpilor de beton armat prin cimdguire sEcTruNEA

(Tn

afara celor de

rost)

129

2-2

sEcTruNEA 1-1

zoNA I ZONA

ZoNA

II

ZoNA ZONA

III III

ZoNA ZONA

II

Fig.12.2. Detalii de legEturi (solidarizare\ a armeturilor existente de cele noi


a

1 - st6lp existent; 2 - cimiguire st6lp; 3 - grind6; 4 - zone de spargere a betonului existent care se realizeazd numai in zona de sudurA a armiturilor; 5 - suprafafa ce se amorseazd;6 - vut6; 7 - armiturE longitudinali in stfilpul eiistenl: 8 - arm6tur6 longitudinald in cimiguiali; 9 - bride de legdturE.

amplasate in cdmiguialS: sec[iune 1-1 (vezi fig. 12.1); b - sec[iune L2 (v. fig. 12.1); c - diferite zone de execu[ie a cfimdguirii de beton armat;

130

Soluliide consolidare pentru construcgile din clasele I gi ll

.4"1 ir'

a.-etapal-consolidarealaprofilul exteriorlzonei degradate; -b-etafaall-a-aplicarea


vezi fig. 12.1): o datd cu executarea cEm6guielii:

Fig. 12.3. Consolidarea zonei degradate (detaliul B

cim6guielii pe zona consolidatd in etapa l; c - etapa a t-tl-a consolid arca zonei degradate -

| - stalp existent; 2 -zona avariatd; J - beton care se ind6perte azd 4 _ armdturi flambati, 5 - tub d9 Plastic pentru injectare (eventual6); O cdmaguiila: 7-li'm6turi longitudinati Tn stAlpul existent I - armdturd tongitudinali in cimdguiala; g bride de ljgitura. -

Consolidarea stf,lpilor de beton armat prin cimiguire (ln afara celor de rost)

131

Fig. 12.4. Continuitatea cdm6quielii stdlpului prin placi, la nivelul plangeului: secfiunea 1-1 (vezi fig. 12.1); b - sec{iunea 3-3 (vezi fig. 12.1), spargerea pl5cii ?n dreptul stdlpilor: c - sec[iunea 3-3 - dupd turnare; 7 stdlp; 2 cdmisuial5; 3 grind6; 4 gol in placa plangeului1, 5 armdturi longitudinale in stAlpul existent; 6 - etrieri in stAlpul existent; 7 - armf,turi longitudinale in cimdguiald; 8 - placd de beton armat.
a

Solidarizarea armdturiilangitudinale existente in stdlpulde beton cu armf,tura longitudinald din cdm5guire se realizeazd cu ajutorul unor bare - bride de forma cefor din detaliile prezentate in figurile 12.1 gi 12.2 (detaliile At, Az, A3). Cele doui cordoane de sudurd se executd cu grije, cu amperaj moderat, pentru a nu degrada betonul din stAlpul existent, datoriti incdlzirii armdturilor. Solidarizarea armdturilor ftambate Tn zona distrusi a stAlpilor se realizeazd cu capete de arm5turd care

qqlrUide consolidare pentru construcgile din clasele

reconstituie liniaritatea armdturilor din stAlpul existent gi care se sudeaz6 de armdtura existentd (fig. 12.3). Armdtura flambatd din st6lpul existent se solidarizeazl direct prin sudurd de armdtura longitudinald din betonul de
cdmdguire, sau prin intermediul bridetor.

necesitatea realizdrii cordoanelor de sudurf, . Realizarea aderen(ei directe dintre betonul existent gi cel nou turnat se obfine prin intermediul unui strat de amorsaj. Stratul de amorcaj se executii din lapte de ciment cu adaos de aracet E50 in propo(ie de 40 olo fn raport cu cantitatea de ciment). Acest lapte se aplicd prin pensulare, pe su.Prafafa de beton buciadatd. in star6 proaspdt6, acest strat de
amorcaj se freacil intens cu peria de s6rmI.

prin intermediul bridelor, se sparg din betonui existent fdgage limitate

in zonele in care betonul nu este degradat, pentru solidarizarea armdturilor


de

Frecarea cu peria de sdrml a stratului de amorsaj proasplt are rolul de a rupe pelicula de apd interpusf, in zona de contact, sporindu-se astfel, in mare mdsur5, numdrul contactelor, ceea ce rezolvd legdtura (aderenfa) celor dou5 betoane (cel nou de cel existent). Buciardarea suprafefelor se recomandd sd fie executatd pe toatf, suprafala, in scopul elimindrii cabonatului de calciu, a cflrui grosime variazi de la 1 6 4 mm. Peste stratul de amorsaj proaspat se aplicr betonul. Un spor important al aderenfei se obfine gi prin aplicarea betonului nou cu ajutorul torcretului sau prin procedeul gprif-beton itorcret umed realizat cu sistemul Lancy), irr mai multe straturi (dou6, trei). Prin pragurtb realizate o datd cu decopertarea barelor longitudinale in scopul solidariziirii armlturilor cu bride, prin neregufaritdlile realizate in urma buciarddrii betonului existent, a indepdrtehi eventualelor zone degradate, se poate realiza aderenfa betonului nou tumat la cet existent. lnctegtarea este alutaid Oe stratul de amorsaj cu care se pensuleazd toate zonele pragurilor create. burdfirea de betonul rupt a zonelor degradate gi amorsarea suprafefei constituie, de asemenea, praguri importante pentru obfinerea conlucrdrii in scopul transferului de efort (detaliul 83, fig. 12.3). Sporirea {9re1tei prin impugcarea unar bot{uri in betonul existent cu ajutorul pistolului de impldntat bolluri, este indicat a h executatd in speciat .gnO calitatea betonului existent este bund gi cdnd pragurite realizate, din diverse motive, sunt reduse. Bolfurile se dispun la distanf6'Oe-ZO-25 cm din ax in ax. Etrierii inchigi prin sudurd reduc deformatiile transversate, care asigurf, o bun5 comportare a betonului din miez (a betonului existent, care este mai mult sau mai pu{in degradat) Cregterea capacitdfii de rezistent5 a betonului vechi gi a celui n?u, precum -.u gi ductilizarea betonului de cf,mf,guire constituie funcfia principald, impiJu:na aceea a preluirii eforturilor transversale in cazul in card acestea apar. Etrierii trebuie sd preia fo(ele tdietoare din cutremur, ei fiind armdturi de foarte mare importanfd. se dispun la distan{e de 10-1s cm. Contrac{ia care apare in timp face ca betonul armat din cdmgguire sd acfioneze asupra betonului din stdipul existent. Penrru a nu se produ-ce insd eforturi mari de intindere, datoritd acestui fenomen, este necesar ca betonul nou turnat sd fie protejat, stropit sau umezit, timp de cdteva zile dupd tumare.

Cr"""lid.r"r

"talpl

12.2, Tratarea zonei degradate


Zonele degradate prezintd diverse aspecte - fisuri inclinate, distrugeri ale betonului in cAmpul st0lpului cu arm5turd flambatd mai mult sau mai putin, distrugeri prin strivire a capului stfilpului etc. Ca o mdsurl generalf, pentru a trata corespunzdtor zona degradat5, este necesar ca betonul distrus si fie eliminat, iar fisurile injectate. lnjectarea fisurilor poate fi ficutE dup5 ce se aplicf, cf,m5guiala care acoperd in exterior fisura gi asigur5 condifii ca prin injectare sE fie introdusi rdgina epoxidicd. in zona fisurii se introduc atufuri din feavd, prin care apoi se injecteazd rf,gina epoxidicd. Injectarea se realizeazd prin intermediul unui dispozitiv care se introduce in golul gtulului gi care, cu ajutorul garniturii de cauciuc, asigurd realizarea inchiderii spaliului gi, in acest mod, se poate asigura, cu ajutorul unei pompe, presiunea de injectare de 4-8 atmosfere. Zonele puternic degradate pot fi recondifionate inainte de cimlguire dup6 solutia prezentatd in figura 12.3, detaliul Br, co o etap5 a consoliddrii stdlputui. DupE aceastd etapd, zona recondilionatl este clptugit5 similar cu restul stAfpului - detaliul 8z - figura 12.3. Prin aceastd consolidare se reface, de fapt, stdlpul Tn zona distrus5. Aceastd zond se armeaz6 cu armf,turile de continuitate, care se sudeazd de armEturile longitudinale gi cu etrierii cu care se armeaz6 zona de recondifionare. Foarte important este ca suprafala betonului existent sd fie amorsatd cu lapte de ciment cu adaos de aracet E50. Turnarea betonului pentru a asigura umplerea in intregime a golului se face cu ajutorul cofrajului, la care se atageazd o pf,lnie jgheab dispusd in jurul st6lpului. Betonul Tn exces, [in6nd seama ci tumarea se face peste nivelul superior al defectului, se ?nl5turd dupd decofrare (detaliul B1). in cazul in care betonarea zonei degradate se realizeaz5 o datd cu cdmdguirea, turnarea betonului Tn zona degradatd se face fdrl p8lnie, punf,nd condilia continuit5lii turnirii, care sd asigure un beton proaspdt pe o zon6 ce ar depdgi nivelul superior al degraddrii - detaliul 83 - figura 12.9. Se vor lua mEsuri speciale in procesul de turnare in zona degradatd, in sensul asigurdrii pdtrunderii betonului ?n zona distrusd gi curdlatd.

12.3. Modul [n care se dispune cimf,guirea pe

inilfimea stalpului
Cdmdguirea incepe de la fgndafie; numai in cazuri excepfionale, atunci cdnd secliunea transversald a stdlpului de la subsol este evazatd suficient fafd de secliunea celui de la parter, cdm6guirea poate fi inceputd de la parter, asigurdndu-se o bund legdturl la baza cdmdguirii.

134

99lu!ilde consolidarelgq!ry construcliite din ctasete | 9i tl

Stdlpul se cdmf,guiegte pe ?ndlfimea necesare in unele cazuri, st6lpii vor fl cdm5guifi pe toati In5llimea lor. De obicei apare necesar6 cdm6guirea st6ipului la nivelurile inferioare. Oricum, intotdeauna cdmdguirea aplicati va Cepigi cu un nivel zona in care stAlpul a fost degradat. in ceea ce privegte grosimea betonului de cdmdguire, aceasta va varia pe inSllime, mic9or6ndu-se de ta nivelurile inferioare la cele superioare. in figura 12.1 sunt prezentate date asupra modului in care este indicat a se varia grosimea betonului nou turnat. Problemele cele mai dificile apar in zonele de plangeu, unde trebuie realizatd continuitatea stdlpului. ln figura ti.+ se prezintd o variantd care constl in spargerea pldcii la colfuri gi petricerea armiltu.rilor prin golurile asifel create. Betonul care va fi introdus trebuie sd asigure ob{inerea, atgt
st6lpului.

a continuitf,{ii betonului din placd cdt gi continuitatea betonului in

c5mdguiala

Tratarea gu grijd a suprafefelor de contact cu pelicuta de amorsare este absolut necesard gi de o foarte mare importanfd. Se va da o atenfie deoseb1f, execufiei ?n aceste zone. Gontinuitatea poate fi realizatfi gi prin cdmfiguirea grinzilor, executarea unor capiteluri sau realizarea unor diafragme in care ie ingloneazd st6lpii gi grinzile. Sunt date detalii in acest sens, in alte capitole privind consolidarea.'

12-4. Tehnologia executiei consoliderii gi


s

uccesiunea operatiilor

degradate;

avea grijd sd nu se distrugd la spargere betonul din placd. in icest i"op, se sprijind placa in zona de spargere prin intermediul unor popi sau at altor reazeme pe capul cdrora se dispune un inel metalic; - se rezolvf, leg6turile ?n dreptul zonei care a cedat (in dreptul armdturitor flambate); se sudeazd buclele de armdtura noud (fig. 12.3); - in unele cazuri se realizeazil betonarea pentru recondifionarea zonei

urmStor: - se buciardeazd suprafata exterioard a betonului, se sufld un jet de aer sub presiune, se spal6 apoi cu un jet de apd pentru ?ndepf,rtarea stratului de carbonat de calciu, operafie flrd de care nu se poate asigura aderenfa betonului proaspf,t turnat sau a aceluia aplicat prin torcretare (fig. li.t;12.2:.tz,.i); - se sparg din loc in loc zone pentru leg6tura prin sudurd a armiturilor vechi cu cele noi (fig. 12.1 Ei 12.2); - se sparg golurile Tn pl5ci pentru continuitatea stAlpului^(fig. 12.3). Se va

., Operafiile de consolidare a stAlpilor prin cdmdguire se succed ?n felul

-se executd sudurile de solidarizare, dupd montarua armdturilor longitudinale. Realizarea sudurilor se face cu un amperaj moderat, pentru a nu se disloca armdtura din betonul existent, datoritd Tncllzirii excesive a ei;

c"nTlid?r"as!3lpilo

-se dispun etrieri inchiEi @ 12 mm la 10 cm distan!f,, sau, dupd caz, ta alle distan{e mai reduse (5-10 cm), conform detaliilor din figurile tr2.1 Si 12.2; - in unele cazuri, pentru sporirea aderentei gi conlucrdrii betonului vechi cu cel nou, se impugcS bolluri cu pistolul in betonul vechi. Betonarea ?ncepe de jos ?n sus. Calitatea betonului trebuie si fie deosebit de bun6 betoane de marcd minim B3s0 (Bc 25), cu agregat sortat, bine sp6lat,
de dimensiuni de maximum 10-16 mm. inainte de betonare se trateazd suprafala de beton cu lapte de ciment cu aracet E50 (propo(ia 4A alv aracet, 40 0/6 ap6 - fa!f, de 100 0/o ciment), preparat astfel: se amestecd apa cu aracet E50, in propo(ii egale 40 7o din cantitatea de ciment (in volume). ln continuare se introduce cimentul, 100 %, gi se amestecd din nou, p6nd la omogenizare - se ob{ine astfel

un lapte ingrogat.

Tratarea se face prin pensularea in abundenld a laptelui de ciment pe suprafala de beton dezgolit5, proaspdt buciardat6, curfilatd, uscatd. Apoi se freacd cu peria de sArmS stratul de amorsaj (laptele de ciment cu adaos de aracet E50)

de pe suprafala betonului. Operafia se face pentru ruperea peliculei de


interpusd, ceea ce conduce la sporirea contactelor. special

apa

Cu toate cd aceastd opera{ie este destul de dificil5, ea trebuie fdcutd in Tn zonele de trecere a stalpului nou executat prin plac5. Laptele de ciment astfel preparat, dacd dupd 70 minute nu a fost folosit, se aruncd. in timpul folosirii se amestecd continuu. Dupd ce se freacd temeinic, cu peria de sdrmd, o cantitate apreciabilS de lapte de ciment cu adaos de aracet se pierde. ln acest caz, se mai pensuleazA o dat5. FErd a se agtepta intdrirea laptelui de ciment cu adaos de aracet E50, se toarnd betonu!, din aproape in aproape, realizdnd cdmdguiara. Compactarea betonului este indicat sd se facd prin vibrare, folosind vibratoare cu tije de diametru redus, sau lame atagate. Compac-tarea este ajutatf, de baterea cofrajului cu ciocane de lemn. Clnd lipsesc vibratoarele, compactarea se face numai prin baterea cofrajului. Atunci c$nd in dreptul grinzilor se realizeazd vute, cu imbrdcarea grinzilor in cdmagd cu secfiunea Tn U, sau chiar de formi inelar6, se folosesc alte Oetatii. Pentru oricare dintre legituri apare necesarl realizarea sudurii arm6turilor. Trecerea prin placd a armf,turiloi se face in colfur!, prin spsrgerea gi rebetonarea ei (fig. t 2.4). Golurile vor avea formd tronconicd sau tnapezoidal*. Suprafala de contact se trateaz6 cu lapte de ciment cu adaos de aracet. Dupd betonare, toate zonele de contact ce apar ?n exterior se trateaz6 in cel pu{in doud reprize cu lapte de ciment cu adaos de aracet E50, la intervale de 24-48 de ore. in toate zonele unde apar dificultdfi de turnare, in scopul pdtrunderii betonului pAnS la nivelul superior al golului, se fac evazdri, cu tumarea in cofraj cu jgheab sau pAlnie (v. fig. 12.3, detaliul 8r). Turnarea betonului se face la cota superioard a nivelului golului. Betonul in exces se indepf;rteaz5, dup6 decofrare. Injectarea fisurilor dupd realizarea betondrii cdm5guielii se face de la caz la caz (prin gtufuri de feav5 introduse), cu ajutorul utilajelor ardtate anterior.

CONSOLI DAREA DIAFRAGM ELOR DE BETON ARMAT PRIN cArvrAgutRE

il3

longitudinale, la construcfiile cu o singurd diafragmd central6, au fisuiat putemic (fis. 13.1 9i 13.2). Fisurile s-au format, Tn general, dupf, direcfii inclinate ?ntr-un sens sau in dou5 sensuri, simple sau incrucigate. Ele s-au dezvoltat Tn miisurd mai mare la nivelurile inferioare gi in mdsurd mai redusE la cele superioare. construcfiile cu P + 4 E cdt gi la construcliile P + 10 E). Astfel de fisuri au ap6rut, in general, la structurile realizate cu cofraje ptane, avdnd in general suprafefe mari. panouri prefabricate, rezemate direct pe diafragme, in diverse solulii constructive (dinfi' praguri etc.). ln astfel de cazuri, degraddrile in zona de rezemare s-au produs gi ca urmare a reducerii grosimii diafragmei in zona de continuitate. Una dintre solufiile care rezotvi satisfdcitor problema consoliddrii unor astfel de diafragme constd in cdmdguirea tor la niveturile inferioare sau pe toatd indffimea lor, de la caz la caz. Deosebit de important este ca aceastf, cdmSguire, care se realizeaz1 pe un anumit numdr de niveluri, stabilite de la eaz la caz de cf,tre proiectant, sd conlucreze unitar at6t cu diafragma existentd cit gi cu celetape diafiagme in zona de leg5turd. Se refine faptul cI transmiterea eforturilor de la plangeete existente

Din analizele fdcute se constatd ce unele diafragme, in spebial

cele

La unele blocuri, diafragmele sunt fisurate ta toate nivelurile (at6t la

in afara acestor fisuri se constati degraddri ifiportante in zonele de rezemare a plangeelor pe diafragme, in special la cele avflnd plangeut realizat din

de la toate nivelurile, cdt gi cele din greutatea proprie a diafragmelor se realiz eaz1 prin intermediul betonului armat din diafragmele existente care vor transfera parte din ele betonului de cdmdguire. Din aceste motive, cdmAguiala diafragmelor trebuie astfel conceputf, incdt sE rezulte o bund conlucrare intre betonul aimat existent gi betonut armat atagat. Totodatd, rigiditatea diafragmelor dupd cdmdguire nu trebuie s5 sporeascd prea mult, pentru a nu crea efecte nefavorabile asupra celorlalte diafr.agme, mai cu seamd asupra acelora de la nivelurile superioare, care nu se consolidiazi. In elaborarea proiectului, la stabilirea sotuliei de consolidare a ansamblului, se va fine seama de modificarea rigidlt5{ii etementelor prin sporirea grosimii unor diafragme, ?n cazul in care se aptici solufia de con$otidare prin c6mdguirea diafragmelor.

Gonsolidarea diafragmelor de beton armat prin

cimiguire

137

Fig, 13.1. Exemplu de releveu de fisuri pentru o diafragmd longitudinali de

f - diafragmd de beton armat;

beton armat monolit la o clidire avdnd S + P + 4E: 2 - gol de ugd: 3 - diverse tipuri de fisuri: 4 - plangeu.

Solu{ii de consolidare pentru construcgile din clasele

{l
4

Fig. 13.2. Exemplu de releveu de fisuri pentru o diafragml longitudinal6 de beton armat monolit, la o clddire avnd S + p + 10 E: 1 - diatragma longitudinal5: 2 _ plangeu; 3 _ diafragme transversale;

diverse tipuri de fisuri.

. Cdmdguiala din beton armat, ?ndeobgte, se va ?ncepe de la fundafii gi se va dezvolta pdnf, la un anumit nivel.

Consolidarea diafragmelor de beton armat prin clmdguire

{39

Modui de alcdtuire.a cdmdguielii gi legarea ei cu diafragma existentf; pentru conlucrare sunt prezentate in figurile 13.3 - 13.7.

30'10=1?

10

)C[;r(
xtlr
11

ffi
#

PARTIR

cdmdguielir.T-armdturi decontinuitate(mrn3610-12mm): 8-fisuri; 9:gtufuri pentru inieetare; 10-fascicuf de armdturi (4-6 d,6-8 mm) dispuse in rozetE; f 7 -'inele circulare (2-3 0) care leagd barele tip 10.

Fig. 13.3. Consolidarea unei diafragme longitudinale de beton armat (eleva[ie]: diafraEmd longitudinal6; 2 diatragme transversale; 3 plangeu de beton armat monolit; 4 goluri in plangeu; 5 gol de ug6: 6 plasd de armitur6 din cadru!
?

MA

Solufiide consolidare pentru construc{iile din clasele I gi ll

Fig. 13.4. Secfiuni prin diafragmele cimdquite:


a - secfiunea 1-1; b - secfiunea 2-2; diafragma longitudinald: 2 diafragme transversale: 3- plangeui 4 - goluri in placa pfangeului; 5 - cdmiguiala de beton armat: 6 - armdturi de continuitate: T fascicul de arm6turi in elementele de legf,turd ale cimdguirilor de pe cele dou5 fe[e.
7

Consolidarea diafragmelor de beton armat prin cimdguire

141

DETALIUL

C'

Fig. 13.5. Secfiune prin diafragma consolidatd: funda(ie consolidati (in general se continud betonarea pind la funda[ii); Z diafragma avariati; 3 plangeu de beton armat monolit 4 goluri in diafragmd ce se vor betona dupi armare: 5 - cimiquial5 (5-8 cm).

I-

142

Solu[iide consolidare pentru construc$ile din clasele I gi ll

13.1. Asigurarea conlucrdrii dintre betonul armat din diafragrna existenti gi cel din cdmdguire
Realizarea legf,turii dintre diafragma existent5 gi cdm5guire se obline prin urmdtoarele mijloace: - prin aderenfd direct6 ?ntre betonul existent gi cel nou;
strdbat grosimea diafragmei existentf (detaliul 8); - prin sudarea arm5turilor lonflitudinale (detaliul

prin bride realizate cu ajut$ru| unor fascicule de arm6turi betonate ce


impugcate

obline prin intermediul unor pelicule cu rol de strat de amorsaj. Amorsajul se realizeaz5 din lapte de ciment cu adaos de aracet E50, in propor[ie de 4A o/o (fatd de cantitatea de ciment) cu un raport NC = 0,4. Laptele de ciment cu adaos de aracet se aplicd prin pensulare, pe suprafala buciardatd, desprdfuitd gi spdlat5 a betonului pregitit pentru consolidare. in stare proaspdtd, laptele de ciment cu adaos de aracet aplicat pe suprafali se freaci intens cu peria de s6rmd. ln acest mod, este rupti pelibula de apd interpusd intre betonul nou gi vechi, fiind astfel sporite in mare mdsurd contactele dintre cele douf, betoane. Stratul de amorsaj poate fi aplicat in cazul executdrii betonului cu torcret uscat sau umed (gprit-beton), cu insugi aparatul de torcretat care va putveriza sub presiune laptele de ciment cu adaos de aracet ES0. Aderenfa celor doud betoane, cel existent gi cel nou, are toc numai in cazul Tn care carbonatul de calciu (CO3Ca), format la suprafala de contact, este eliminat
prin buciardare. cazul unor betoan_e de rezistenfd satisfdcdtoare. Peste stratul de amorsaj proaspdt, neintdrit, se toarnd betonul. Un aport important al aderenfei gi o calitate superioard a betonului nou se

din diafragma existentd (detaliul D; - prin petrecerea cdmf,guielii ih dreptul golurilor, dup$ conturul acestora. Realizarea aderen(ei directe dintre betonul existent gi cel nou turnat se

- prin bolfuri sau cuie met{lice

cu pistolul in betonul

D);

Se menlioneazd cf, grosimea zonei carbonatate nu depdgegte 4 mm, in

In scopul realizdrii leglturilor intre cele doud cdmigi din beton armat, ?n diafragma existentll se creeazi, prin spargere, goluri cu diametrul redus, de 5-12 cm. In cazul in care existfi posibilitatea, golurile pot fi realizate gi cu ajutorul perforatoarelor, utilizate in practica lucrdrilor de consiruclii. Prin aceste goiuri se petrece un fascicul de armdturi de 4-6 bare de 6-8 mm, care se desfac in rozet6 0 !i sq. suprapun peste plasa de armdturf, a cdm5guirii. Barele astfel realizate se leagd ?ntre ele prin intermediul a doud sau trei inele circulare.

insemnate eforturi gi deformafii produse de efectul contrac{iei betonului nou turnat aplicat pe o suprafafd foarte intins6. Aeeste efecte sunt amplificate gi de varialiile de temperaturd, de efectul trepidaliilor etc.

Aceste legituri sunt deosebit de importante, deoarece prin ele se iransmit

gpri{-beton (intr-un strat sau doul straturi). Prin bride armate ce strdpung diafragma existentd se realizeazd legf,tura de solidarizare intre straturile de beton armat de cdmdguire (detaliul B, fig. 13.6).

obtin prin punerea Tn operd a acestuia cu ajutorul torcretului sau prin procedeul

Consolidarea diafragmelor de beton armat prin cimdguire

{43

SECIIUNEA

2.?

1 - diatragma de beron armat #ffili:ilTEllli'lloti*,on armat monotir 3 - gol realizat in plangeu: 4 - armdturi de continuitate; 5 - zona ce se umple cu beton BA5 foarte bine compactat: 6 - fascicul de armdturi dispuse ?n formd dd rozet6; 7 - inele circulare.care leagi barele

F!9. 13.6. Detalii pentru diafragma consolidati (l) {vezi fig. 13.5): detaliul A: asigurarea continuit5[ii cdmdguielii diafragmelor prln brmf,turi amplasate in goluri prevdzute in placa plangeului de beton armat monolit.b - detaliul 8: legitura intre cdmSSuieli, prin bride armate gi betonate; c detaliul C: fixarea, gtufurilor in
a

tip 6; I - bridi betonatd; 9 - fisuri: 10 - gduri pentru fixarea gtufului; 17 - gtuf pentru efectuarea injectfirii: 12- martar pentru-fixarda gtufului.

144

Solu$ide consolidare pentru construcliile din clasele I gi ll

La betonare se va avea grij5 ca suprafala de contact sE fie tratatd cu strat de amorsaj. Tnainte de betonarea cdmlguirii se executd betonarea golutui care cuprinde fasciculul de legdtur6 introdus in interiorul diafragmei existente. in continuare se betoneazl cdmdguirea, din aproape in aproape, sau cu ajutortrl torcretului. Cea mai indicatd solufie de execulie este aceea de folosire a gpri,t-

in diafragme, atunci cdnd ele descoperite, se realizeazd prin sudarea lor cu armdturile verticale nou dispuse, cu care se armeazd cdmiguirea. Legdtura se face cu bride, dupd cum rezultd din detaliul D, figura 13.7. Sudarea se va face numai de barele at c6ror diametru este de cel pufin I mm. Dupii cum rezulti din figura 13.3, solidarizarea armdturilor existente urmeazl a fi realizatil numai la armdturile verticale, care trec prin placd (fig. 13.3, detaliul A), asigurAnd continuitatea propriu-zis5 a
pot

betonului (torcretului umed) de tip sistem Lancy. Solidarizarea armdturilor verticale existente

fi

cdmdguirii.

Sporirea aderen(ei prtn lmpugcarea cu pistolul a unor botluri in betonul existent este o mf,surd aplicabilS in cazul cAmpurilor mari, pe suprafafa c5rora trebuie realizatd conlucrarea dintre betonul existent gi betonul nou (detaliut F). Bollurile se dispun la distanfa de 25-40 cm, din ax in ax. Petrecerea cdm5guirii in dreptul golurilor de ugi gi ferestre, in sensul legdrii celor doud cdm5gi cu o ramd care imbracf, golul, este de foarte mare importinfd (detaliul E, fig. 13.7). Aceasta gi datoritd faptului cd in aceste zone, in cele mai multe cazuri, fisurile sunt mai frecvente. Pentru a nu reduce dimensiunea golurilor, spafiul necesar pentru petrecerea c5mdgii poate fi realizat prin spargerea betonului gi dezvelirea parfialfi a armdturilor cu care este bordat golul in diafragma existenti. in jurul golului astfel pregdtr:t, se dispun armlturi noi - cel pufin doud bare, care se solidarizeazd cu bride de armfiturile existente. Pentru asigurarea unei conlucr5ri corecte, este necesar sd se trateze suprafafa de contacl, dupd cum s-a ardtat, cu aplicarea stratului de amorcaj cu lapte de ciment cu adaos de aracet E5. Plasa general5 de armare a cdmdguielii va fi legatd de aceste noi armdturi prin petrecerea ei dintr-o cdmagd in ceataltd. lmportant este ca turnarea sau apticarea betonului nou sd fie realizatd astfel incat sd dispard practic nevoia aplicdrii unor tencuieli.

13.2. Tratarea zonelor degradate


Tratarea zonelor degradate (injectarea fisurilor) se face de la caz la caz, de obicei la diafragme la care nu au apdrut zone de beton distruse, care ar urma si fie eliminate. Degraddrile importante constau in fisurarea betonului.

Consolidarea diafragmelor de beton armat prin cimlguire

145

SECTIUNIA

+ryr
x

7b
a
1

b-

Fig. 13.7. Detalii pentru diafragma consolidate (ll) (vezi fig.13.5): detaliul D: realizarea legiturii intre armdtura existentd gi cea din cdmdguial5; detaliul E detaliul de continuitate a cimdguielii pentru intdrirea (ranforsarea
golurilor); c - detaliul F: distribufia bolfurilor amplasate prin impugcare,

- dialragme; 2 - plangeu (placi); ,3 - gol in placi; 4 - armdturi longitudinalfi in diafragma existent5; 5 - bare de continuitate: 6 - bride din o[el beton de legiturd; 7 - gol Tn diafragmd, 8 - cdmSguiali; 9 - elemente de intirire a golurilor pe contur +
(stalpigor buiandrug);
1O

bol[uri.

Din acest motiv, deosebit de important in aceste cazuri apare injectarea fisurilor (detaliul C). Acolo unde, totugi, betonul diafragmei este distrus sau se constatd cd el este puternic segregat sau rupt, incd de la execufie, consolidarea se incepe cu eliminarea acestuia prin spargere cu ciocanul gi dalta. Dupd ce se elimind betonul, se indreapti armdtura in interiorul golului, se completeaz5 uneori gi se pregdtegte suprafafa pentru turnare. Astfel de zone tratate pot inlocui, cu succes, bridele de legdturd. Cazul curent il constituie injectarea fisurilor, care se poate realiza deosebit de bine,

Solu$ide consolidare pentru construcliile din clasele

avend ca proteclie pentru asigurarea realizdrii presiunii necesare insegi cf,mdguielile de beton armat executate, Practic, se va proceda astfel: Tn dreptul fisurii vor fi impldntate gtufuri din tabld sau din P.V.C., care vor fi betonate de jur-imprejur cu betonul dih care se
realizeazd cdm5guia la.

(fig. 13.4), care se_ inchid gi deschid progresiv, cdt gi prin cantitatea Ce iagina epoxidicd care intrd in fisuri. Dupd cdteva incercdri de iealizare a injectdrii Oirijlte, echipa de lucru se specializeazd fErS dificultSfi, fiind necesar doar ca ex'ecu1i-a sd se facd cu multf, congtiinciozitate. Injectarea fisurilor este de foarte mare importanfd pentru asigurarea continuitdlii betonului din diafragmele existente, fapt care conduce la iporirea capacitdlii de rezistenlfi a intregului ansamblu.

Dupd intdrirea betonului, prin aceste gtufuri, cu ajutorul unor dispozitive speciale, se injecteaz5 rSgina epoxidicd (detaliul c, fig. 1g.61. Eficienfa injectdrii se poate urmdri prin golurile realizate de celelalte gtufuri

13.3. Asigurarea continuitegi pe verticald a diafragmelor


Cdmdguirea diafragmelor, in general, se incepe de ta funda{ii. Atunci c6nd talpa fundaliilor este suficient dimensionatd sau cAnd existd radier general, iar pere[ii subsolului sunt de grosime mai mare fafd de oiarragma cdmdglita ia,i cer
?nceput5 de la.parter, asigurdndu-se insd o legdturd suficientd "Amaiuii""-pori" prin spargerea din lo9 in loc a pldcii de peste subsol gi introducerea grupuritor de arm5turi verticale (din stAlpigori) in aceste goluri. Toate aceste armdturi, dupd solidarizare, vor fi betonate; ?nainte de betonare, suprafa{a acestor goluri create se va amorsa.

pufin de aceeagi dimensiune {pereli evaza{i la subsoli

fi

cdmdguirea se va reatiza, ?n continuare, pe un anumit numdr de niveluri. De fa caz la caz, c6nd densitatea fisurilor scade, fisurile de la etajele superioare pot fi tratate numai prin injectare sau in alt mod, iar consotidarea phn cgmdguirea diafragmelor se opri la primele dou6 sau trei niveluri. Hotdrgrea asupra .va numdrului nivelurilor ce se c6m5guiesc ca a celor ce se consotideazd numai prin 9i injectare, precum gi nivelul oe ta care se pornegte cdmdguirea, aparfin in exclusivitate proiectantului. .. La etajele superioare, grosimea cdmdguirii (atunci c6nd cdmaga se realizeazd cu ajutorul torcretului) poate fi redusd rs ta minimum r--'"'r!'r'I's'It '5 cm, obfinu6 prin apficarea unui singurstrat. ' Problemele cele mai difictlt datd apar in zonele de plangee, unde il soluli.a trebuie realizat5 continuitatea cdmdguirii. in figurile 13.3; 13.4 gi 13.6 este ardtat modul de realizare a acestei continuii5fii. Solu{L constd in spargerea loc ?n loc a pldcii, credndu-se_ fe-restre (detaliul 4) prin care trec grupuri dedin armdturi de diametru superior fa{d de cele preveiuie pentru armirea generald. Aceste

Consolidarea diafragmelor de beton armat prin cimdguire

147

arm5turi,

in

numer de dou6 sau trei bare, corespunzitor fiecdrui fascicul, se

solidarizeaz6 cu cele din arm5tura existent5. Pozitia lor este bine a fi aleasd in locurile in care gi in diafragma veche sunt prevdzute grupuri de bare de diametru superior, de forma unor stAlpigori. innddirea armdturilor, dupd petrecerea tor prin gol, cu cele de la nivelul superior, se va realiza prin sudarea lor. in cazul in care aceasta nu este posibit, innddirea poate fi realizati gi prin petrecere. Dupd betonarea csmIguielilor, care

se face lateral pdnd la un anumit nivel, se trece la turnarea betonului pentru betonarea p5(ii superioare a cimdguielii. Aceasta se obfine prin utilizarea ferestrelor realizate prin spargerea pldcii (detaliul A), prin care se introduce betonul. Golurile create in placd vor fi realizate Tntotdeauna de dimensiuni mai mari fa!5 de grosimea c6mdguielii. lmportant este ca betonarea goturilor in zona de trecere sd fie realizatd in bune conditiuni, fiind obligatorie tratarea zonelor de contact cu pelicula de amorsare. Betonul care va fi introdus ?n aceste goluri, ?n faza flnald de betonare a cf,mf,guielii de la un nivel, trebuie sE asigure oblinerea aderentei lui perfecte atdt cu betonul din placa existent5, c6t gi continultatea cu
betonul armat din cdm5guire.

La execufia acestei zone de continuitate a diafragmelor, se va da o atentie deosebitd execuliei turndrii betonului

13.4. Tehnologia executdrii consolidirii. S uccesi u nea operati i lor


Succesiunea operaliilor privind consolidarea diafragmelor de beton armat, din punct de vedere tehnologic, este urmdtoarea: - se inl5turd tencuiala gi se buciardeazd intreaga suprafa!5 a diafragmei existente fn scopul elimin6rii carbonatului de calciu). Se spald apoi suprafala gi se desprdfuiegte. Se elimind zonele de beton distrus, segregat sau rupt (de cutremur
sau din timpul execu{iei); - se sparg, din loc in loc, la distanla de 1,0-1,5 rr], golurile pentru bridele de legdturd, prin diafragma existentd. Este indicat ca locul lor sd fie ales in zonele de beton cu rezistenfe mai reduse, degradat, segregat, cdt gi ?n locul in care se realizeazd stAlpigorii (armarea cu bare de dimensiuni sporite);

- se sparg golurile in plScile plangeelor pentru asigurarea continuitd{ii diafragmelor. La spargerea pldcilor se va avea grijd sd nu se degradeze betonul din placd. in acest scop, placa se spr'rjind in zoneie Oe spargere prin intermediut unor popi sau al altui reazem, pe capul ciruia se dispune un inel metalic; - in unele cazuri, ?nainte de c6mdguire se plombeazd golurile de dimensiuni mari, create prin eliminarea betonului la nivelul diafragmei existente. Se va avea in vedere ca plombarea si fle fdcutd cu respectarea urm5toarelor reguli: tratarea

suprafefelor de contact cu pelicula de amorsaj; betonarea p5(ii superioare a

Soluliide consolidare pentru construcfiile din clasele

dupd decofrare.

cavernei cu ajutorul pAlniei sau al jgheabului, indepfirtarea excesului de beton

in general, este indicat ca betonarea golurilor sd se realizeze cu foade gnj5, multd o datd cu realizarea cf,m5guielii; - se sparge pe zone restrAnse betonul pentru deccipertarea armdturilor verticale (pe po(iuni necesare realizdrii sudurii detaliul D), in scopul suddrii bridelor de legdturd cu armdturile speciare (din pentru fixarea plaselor cu care se - se impugcd bol{urile, care servesc Ai "st6lpigori,); armeazd cdmlguirea; - se monteazl gtufurile in beton, in zona fisurilor, fix6ndu-se cu. pastd de ciment sau mortar, preparat cu adaos de aracet, eventual cu apd caldl, pentru intdrirea rapidi a acestuia; - se monteazd restul armiturilor (plasele);

betonului trebuie sd fie deosebit de bund beton de marcl cel pulin B3ss (8625), cu agregate sortate, bine spdlate; - inainte de betonare, suprafala de contact se trateazd cu lapte de ciment cu adaos de aracet E50 (4a o/o ap5, 40 7o facet Eso faf6 de ciment 100 7o), preparat asfel: se amestecd apa cu aracetul E50 in propo(ii egale (in volume); apoi se introduce cimentul 9i se amestecd pAnd la omogenizare.-Rezuna un lapte smAnt0nos, care trebuie folosit in cel mult 70 minute Oe ta preparare. Dacd acest trimp a fost dep5git, laptele de ciment nefolosit se aruncS. Traiarea suprafelei se face prin pensularea ?n abundenld a laptelui de ciment cu adaos de aracet ES0, pe suprafafa de beton pregdtitl anterior. Suprafata astfet tratatd se freacd apoi intens

betonarea incepe de jos

in sus, din

aproape ?n aproape. Calitatea

turnat.

interpune, fapt care conduce la sporirea contactelor. Cu toate cd aceasti operalie este destul de dificild, ea trebuie ficutd cu congtiinciozitate, ?n special in zonele golurilor de trecere a diafragmelor, a celor de iegdturi, a clmdguirii, a bord5rii golurilor etc. Prin aceasta se asigurd tegarea intimd a betonului existent cu cel nou

cu peria de s6rmd. operafia se face pentru ruperea peliculei de apd ce

se

Compactarea betonului este ajutat5 de baterea cu grijd a cofrajului cu cioiane. Cdnd lipsesc vibratoarele, compactarea betonului se-poate faie gi numai prin baterea cofrajului, avdnd grijd sd nu se producd ceddri aie cofrajului gi asigur6nduse la prepararea betoanelor consistenfa potrivit5. De asem.nea,- deoiebit de importantd apare indesarea betonului cu gipca la turnarea ?n cofraj. Atunci cind in dreptul rezemirii pldcilor pe diafragmele existente apar necesare inject6ri sau subbetondri, se vor lua m5suri speciale, in sensul prevederii gtufurilor pentru injectare, c6t gi realizarea unei betondri de iiput celor folosite la impdnlri, in cazul subzidirilor. Aceasta este obligatoriu sd fie fdcutd, c6nd se constatE discontinuitdfi sub pldci etc.

Tratarea suprafelei se face numai pe zona care urm eazd imediat sd fie betonatd. intruc6t o parte din amestec cade in timpul frecdrii lui cu peria de s6rmd, este indicat a se face inc5 o pensulare, ?nainte de turnarea betonului. PAnd a se int6ri laptele de ciment cu adaos de aracet ESo, se toarnd betonul, din aproape in aproape, gi se compacteazd. Compactarea betonului se face prin vibrarea lui cu vibratoare cu diametrul tijei mic, sau cu lame atagate.

Consolidarea diafragmelor de beton armat prin cimiguire

149

Trecerea armdturilor prin golurile create in pl6ci se face pe o lungime suficientd pentru asigurarea innidirii lor. Se menlioneazi cd golurile vor avea formd tronconic5, dupf, cum rezult6 din detaliul D. Se va da o atenlie deosebitd betondrii acestor goluri gi tratErii lor. Forma golului cu evazdrile realizate trebuie sd asigure o impinare superioard a betonului nou turnat fatd de cel existent in placd. Dupd betonare, toate zonele de contact ce apar in exterior (de exemplu conturul golurilor) se trateazd ?n cel pulin dou6 reprize, prin pensulare, cu acelagi amestec pentru amorsaj (lapte de ciment cu adaos de aracet). Tn toate zonele unde apar dificultd{i de turnare, in scopul. pdtrunderii gi ridicdrii betonului pdnd la nivetul superior al golului, turnarea se realizeazf, cu evazEri oblinute cu cofr{e cu jgheab sau pf,lnie. Betonarea ?n acest caz se face la cota superioari a nivelului cel mai ridicat al golului. Betonul in exces se indepdrteazd. Injectarea fisurilor, dupE realizarea betonului de cdmdguire, se face cu pompa de presiune.

REMEDIEREA ELEMENTELOR DE BETON ARMAT FISURATE, PRIN PLACARE CU DIN FIBRE DE STICLA TESATURA -:--A IrucloeerA iru nn$tNt EpoxtDtcE

fr+

14.1. Domeniu de utilizare. condifii generale


Placarea cu {esdturd din fibr5 de sticlfi Tnglobat5 in r5gind epoxidicf, poate fi

Tntrebuinlatfi:

- la remedierea unor zone de grinzi care prezintd deteriordri ca urmatre a unor solicit5ri predominante de fo(5 t5ietoare ffisuri Tnclinate cu deschideri de 0,5 - 5 mm (fig. 1a.1)l; - la etan$area unor zone fisurate la fafa inferioard a unor pl6ci, Tn vederea unor injectdri ulterioare de jos ?n sus, cu rdgini epoxidicd (fig. 14.2); - la etangarea unor zone fisurate la podeste gi ramp-e de scdri, in vederea unor injectdri ulterioare cu rdgind epoxidicd

Fig. 14.1. Remedierea unei grinzi av6nd fisuri:


1

pracd praneeu;

jffl?lf;jt;';',.?HnH;,,,;
placat5; 5 - fisuri.

3-

st6rp

;4

-zona

Placarea grinzilor cu fesdturd din fibre de sticl5 inglobati in rdgind epoxidicd gstg menit5, in principal, sd restabileasci posibilitatea preluirii eforturitor piin"ipale de ?ntindere, remediind ripsa sau iegirea oin lucru a unor etrieri. Nu se va utiliza placarea cu fesStur5 din fibre de sticlS ?nglobatd in rdgin5 epoxidicf, pentru remedierea deteriordritor apdrute din alte cauze: striviri ale

Remedierea elementelor de beton armat fisurate, prin placare cu

lesituri din fibre de sticli

15{

curgere a

betonului comprimat, intrarea in

unor

armdturi

longitudinale de rezistent5 (eventual cu flambf,ri ale barelor sub efectul

compresiu-nilor), lunecdri ale armdturilor longi-tudinale datoritd


ceddrii ancorajelor.

De

asemenea,

nu se

vor

executa placdri pe zone de beton de calitate necorespunz5toare (avdnd rezistenfa compresiune sub 100 daN/cm', beton segregat, deniveldri pronunlate ale suprafelei etc.).

Ar
SECTIUNEA

-ll

la

In toate cazurile, placarea cu lesdtur6 din fibrd de sticld inglobat6 ?n r5gind epoxidic6 va fi asociatd cu injectarea fisurilor cu r5gin5 epoxi- Fig. 14.2. Detaliu de execufie (vederea plEcii de jos in sus): dic5, dupi cum urmeazd: placat6; 3-fisuri. f 2-zona -placi: - la grinzi, se va efectua gi controla injectarea, dupd care se va face placarea; - la pldci podeste gi rampe de scdri, se va face placarea pe o fa!5, dupd care se va efectua injectarea.

14,2. Gondifii de proiectare


stabilirii posibilitdlii utilizdrii solu{iei gi a condifiitor concrete de (m5rimea gi pozifia zonelor ce urmeazd a fi placate, numdr de straturi), folosire proiectantul va analiza, in fiecare caz, natura deteriordrilor gi cauzele care le-au produs, verific6nd incadrarea Tn condifiile de la subcapitolul 14.1. Efectul calitativ al placdrii cu lesEtur5 din fibrd de sticl5 Tnglobatd in rigind epoxidicd este funclie de condiliile concrete de lucru ale elementului ce se reparl gi de caracteristicile fizico-mecanice ale materialelor utilizate. Pentru tesdtura de sticld cu fire roving gi masa minimd de 300 g/m2, se poate lua Tn considerare pentru fiecare strat de fesdturd inglobatd in rdgind epoxidicd, o rezistenfd de calcul a intindere pdnd la Ra = 25 daN/cm'. Pentru analiza condifiilor de remediere a grinzilor deteriorate de acliunea fo(elor tdietoare, valoarea fo(ei tiietoare de calcul capabile, preluati de etrieri, lesf,tura ?nglobatd gi betonul zonei comprimate poate fi stabilitd cu rela{ia: (14.1) Qeo = 1,5 (n*1 . ho .R"r + tl" . A". Rsr)
Tn vederea
f

in care:

rs

este numdrul de straturi (pe ambele fefe ale grinzii) de lesdturd din fibre Ce sticld;

152
hs
Rst ne

Soluliide consolidare pentru construcliile din clasele | 9i ll

indlfimea util6 a secfiunii de beton armat, Tn cm; rezistenfa unui strat de sticlS inglobatS Tn rSgind epoxidicd, in daN/cm; numdrul de ramuri de etrieri care se afld pe o lungime egald cu hs 9i care gi-au pdstrat capacitatea de rezistenfd (au in continuare ancorajul necesar gi o capacitate corespunzdtoare de alungire la
rupere); aria secliunii unei ramuri de etrieri; rezistenfa de calcul a armdturii transversale.

Ae

R"r

Coeficientul 1,5 reprezintd luarea Tn considerare a aportului betonului din zona comprimatd.

14.3. Conditii tehnice de aplicare


Operafia de placare constd ?n aplicarea unor straturi alternative de chit fibrl de sticl5 pe suprafelele elementelor de beton armat

epoxidic Ai [esdturd din


avariate.

in funcfie de prevederile proiecturui, bazate pe analiza ardtatd ?n subcapitolul 14.2, numdrul de straturi de lesdturd din fibrd de sticld poate varia intre 1^gi 3, la care corespund z-4 straturi de chit epoxidic. in proiect se va stabili pozilia gi mdrirnea suprafetelor ce urmeazd a fi
placate.

Pentru pl5ci, placarea se va face cu f6gii depSgind lateral fisura cu circa in cazul unor fisuri apropiate, se vor folosi f6gii mai late, acoperind intreaga zond fisurati, cu dep5giri de circa 15 cm pe fiecare laturd a
15 cm de fiecare parte. zonei.

Procedeul de placare nu se va aplica ?n cazul elementelor care in condilii de exploatare sunt supuse curent la temperaturi tehnologice mai mari de +50.C. Lucrdrile de placare se vor executa la temperaturi ale mediului ambiant cuprinse
Tntre 15"C gi 30"C.

epoxidicd vor fi tencuite. Aplicarea acestui procedeu se va face numai de cdtre echipe specializate in asemenea operafii gi sub supravegherea permanentd a unui inginer, in-struit ?n prealabil in cadrul unui institut de specialitate.

Elementele placate cu lesdturd din fibrd de sticl5 inglobate

in

rdgind

Unitatea executantd va tine eviden{a lucrdrilor de placare, ?nscriindu-se intr-un registru special: numele gefului de echipd, numdrul 9i dispozilia fisurilor (eventual schife, iar pentru unele cazuri deosebite gi fotografii), dimensiunile elementului placat,' pozitia, m5rimea suprafelelor placate (in m'), ngmdrul de straturi de {esdturd din fibrd de sticld, precum gi viza inginerului specialist care a verificat operafia.

Remedierea elementelor de beton armat fisurate, prin placare cu

lesiturt din fibre de sticli

153

14.4. Operafii pregititoare


Se inldturd tencuiala de pe elementul de construcfie ce urmeazd a pe suprafata fixatd de proiectant.

fi placat,

fnjectarea fisurilor cu rigind epoxidicd se realizeazd in conformitate cu prevederile ,lnstrucfiunilor tehnice privind injectarea fisurilor din elementele de beton armat, cu rdgini epoxidice", indicativ C 183-77. La pl5ci, podeste gi rampe de scdri, in locul operaliei de chituire se va realiza placarea cu 1-2 straturi de lesdturd din fibre de sticld, inglobate in 2-3 straturi de rSgind epoxidicS. La grinzi, dupd injectare, suprafala ce urmeazd a fi placatS se curd!5 cu o perie de s6rmd gi se indepdrteazd praful rezultat, prin suflare cu aer comprimat. in cazul in care chitul de acoperire a fisurilor injectate a fost aplicat Tn exces (grosimea chitului depdgegte 2-3 mm) se desprinde shitul cu dalta gi ciocanul. Se intezice placarea pe suprafele umede.

14.5. Operafia de placare


Pentru operafia de placare cu produse realizate ?n RomAnia, se va folosi fesdtura din fibre de sticl5 gi rSgind epoxidici tip DINOX 10 L, cu intdritorul trietilen tetramin5 C[ETA), la care se adaugd filer cu cuarf m5cinat sau ciment. Succesiunea operatiilor este urmfitoarea: - se aplicd prin pensulare primul strat de chit epoxidic, pe suprafala elementului ce urmeazd a se placa; dimenslunile corespunzitoare; cu ajutorul unei role metalice se preseazd lesdtura din fibre de sticl5 cu migcdri pe cele doud direcfii ale fibrelor ce alc5tuiesc lesdtura, in vederea pdtrunderii chitului epoxidic in fesdtur5. inainte de aplicarea celui de al doilea strat de chit epoxidic, fesdtura din fibre de sticl5 trebuie sd fie complet imbibatd in chitul epoxidic Tmbibat anterior; - se .aplicd cu pensula al doilea strat de chit epoxidic ai apoi se agazd al doilea strat de lesdturd din fibre de sticlS, proceddnd ca la primul strat.

- se apticd peste chit {esdtura de fibre de sticl5, tdiatd in

prealabil la

Se repetd operafiile p6ni la aplicarea numdrului de straturi indicat de


lndiferent de numdrul de straturi ce se aplicS, ultimul strat va

proiectantul lucrdrii de consolidare.

fi un strat

de

acoperire de chit epoxidic, care se compacteazd de asemenea cu rola metalic5.

in cazul placdrii unor po(iuni de pl6ci din beton armat, in vederea injectdrii dupi ce se fixeazf, cu chit epoxidic, pe traseul fisurilor, gtufurile prin care se va face injectarea cu rdgind epoxidicd. tnjectarea fisurilor, Tn aceste cazuri, se face dupd minimum 24 de ore
ulterioare a fisurilor, lesdtura din fibre de sticld se aplic5 de la terminarea operaliei de placare.

154

Solulii de consolidare pentru construc$ile din clasele I gi ll

14.6. Materiale utilizate pentru placare. Modul de preparare


Materialele utilizate pentru placare sunt: lesdturd din fibre de sticlS cu fire roving sau lesdtur5 din fibre de sticl5 ancolatd cu acronal, conform STAS 9693-75; - rdgind epoxidicd, de provenienld indigen5, DINOX 10 L, conform normei interne 5.127-73, care a fost produsd de citi'e S.C. Policolor-Bucuregti; - ?ntdritor trietilen tetramind C|ETA), produc{ie indigend, care se livreazd in

bidoane;

filer de cuar{; solvent acetond

tehnic*'
Taberut 14.1

Compozifia chitului epoxidic


Componente
Dozare volumetricS, cm3
L

Dozare gravita[iona16, g 500 55 250

R5gini DINOX 10 lntiritor TETA

500 65 200

Filer de cua( sau ciment

Prepararea chitului epoxidic se face astfel: se introduc ?ntr-o capsulS emailatd rdgina epoxidici gi intdritorul, cAntdrite sau mdsurate volumetric Ai se amestecd circa 5 minute cu o mistrie sau o spatuld metalic5, dupf, care se adaugd treptat filerul de cua(. c6ntdrit in prealabil; se continud amestecarea pdni la omogenizarea completd a componentelor. Operafia de amestecare a componentelor se va face foarte lent, evit6ndu-se scoaterea mistriei din amestec in toatd perioada de omogenizare, pentru a nu antrena aerul Tn amestec. Toate vasele gi uneltele folosite trebuie sd fie perfect uscate, spdlarea lor fdcdndu-se numai cu acetond tehnicd, imediat dup6 folosirea lor. Timpul de prelucralrilitate a chitului epoxidic depinde de temperatura de lucru gi de cantitatea amestecului.
Tabelul 14.2

Timpul de prelucrabilitate pentru 0,s kg de chit epoxidic


Tipul de
rSgind

Temperatura mediului

+20C..:25C
Timpul

+26"C...+30"C

DINOX 1O L

12-15 minute

8-10 minute

nbre de s Remedierea elementelor de beton armat fisurate' prin ptacare cu leseture din

155

LJnettete gi dispozifivele de lucru, sunt urmdtoarele:

- perii de sArm5; cm); - capsufe metalice emailate (pantentule cu Q24 - misuri metalice emailate de 500 cITl3, sau cantar; - cilindru gradat de 100 cm3; - mistrii; - pensule (dup6 o zi de lucru se inlocuiesc); 6 atm. - electrocompresor de pentru materiale sunt:

diferite consumurile speciftce de sticl5: fibr5 de de consumul les6turd 1 m2 lesdturd'l 1 m2 suprafald de beton: 10 L (inclusiv int6ritorul): - consumul de rf,gint DlNox 0,g kg/1 m'supiafald placat6 pentru un strat de {esdturi din fibrd de sticlE.'

14.7. Mdsuri de Protecfia muncii


Materialele utilizate fiind toxice gi inflamabile, se vor lua urmf,toarele mdsuri proteclia muncii: de - se va lucra ?n incdperi bine ventilate; oricdrei surse de aPrindere; - se vor folosi materiate de protecfie, ca: halat, mdnugi de cauciuc, ochelari protec{ie; de - se va evita contactul amestecurilor epoxidlce cu pielea sau imbrdcdmintea gi se va urmfiri menlinerea lor sub nivelul ochilor. in cazul contactului cu pielea, se va proceda la spdtarea cu apd cald6 gi sipun de toalet6 (nu cu solvent); se va efectua instructajul sdptEmAnal cu lucritorii din echipa de placare.

- se vor lua mdsuri de prevenire a incendiilor,

intenic6ndu-se prezenla

14.8. Exemple de calcul


Exemplul nr.1 (fig. 14.3) intr-o zond dinspre reazem a unei grinzi, s-au produs douf crdplturi inclinate. Distanla dintre etrieri in aceastd zond ajunge la
40 cm. For[a tdietoare de calcul este de 12 100 daN; ho = 55 cm. Placarea se face cu lesdtur5 Rs = 25 daN/cm. in situalia datd, nu se mai poate conta pe etrierii existenli. NumErul de straturi este:

nsr=Gfu.ron-;=#t%=5,86'

156

potu{!geqryolldare pentru construcflile dln claeele tgl ll

sunt

2 etrieri:

Exemplul nr.2 (fig. 14.4). Fo(a tf,ietoare de calcul este 10,2 daN. Etrierii f 6 dispugi le25 cm. Placarea se face cu lesAturl Rsr = 25 daN/cm. ln situafla detl, se poate conta, pe o lunglme egali cu io = 51 cm, pe

Se vor dispune cdte trei straturi de fesdturd, de fiecare parte a grinzii.

Asr'&r

2.0,57.0,8.2100 = 1915 daN,

Numf, rul straturilor este:

ry-1e1s Dsr=*TEt-=3,83'
Se vor dispune cdte douf, straturi de lesfituril, de fiecare parte a grinzii.

t\ l-tt,

Flg. 14.3. Grindd avdnd dou6 fisuri

f-

(exemplul nr.1 de calcul): grind6; 2- fisuri: 3 - etriEri.

Flg. 14.4. Grindf, av6nd o singurd fisurfl

I - grind6; 2- fisur6; 3 -

(exemplul nr.2 de calcul):


etrieri.

RECOMANDARI PRIVIND INJECTAREA CU RA$lNl EPOXIDIGE A FISURILOR DIN ELEMENTELE DE BETON ARMAT

Elementele de beton gi beton armat fisurate, av6nd deschiderea fisurilor de 0,3-5 mm, se pot remedia prin injectarea cu rdgini epoxidice. Tn acest caz, lucrdrile de injectare se executd numai de echipe specializate ?n asemenea operafii gi sub supravegherea permanentd a unui inginer specializat in acest domeniu. Procedeul de remediere prin injectare cu rdgind epoxidicd nu se aplicd Tn cazul elementelor care in condilii de exploatare sunt supuse permanent la ternperaturi mai mari de +50"C.

Lucrf,rile de injectare a fisurilor din elementele de beton armat se vor

executa in doud taze de lucru: - operalii pregdtitoare; - operalii de injectare propriu-zisd. Pentru operafiile pregdtiteare se va folosi rSgind epoxidicd DINOX 10 L, sub formd de chit, sau produse similare.

Pentru operalia de injectare a flsurilor se va folosi rdgina epoxidicd

DINOX C, care'permite injectarea fisurilor cu deschideri de 0,5-5 mm. [n cazul fisurilor cu deschideri de 2-5 mm se recomandi injectarea cu chit epoxidic pe baz5 de rdgind DINOX C (raport rigini lfiler = 111 Tn greutate). Lucrdrile de injectare se vor executa la temperaturi ale mediului ambiant cuprinse Tntre +15"C Ai 30"C. Este necesar ca unitatea executantd sd {ind zilnic evidenla activitd{ii cie injectare pe obiect gi echipd de lucru, inscriind intr-un registru special: numele gefului de echipd, schi{a elementului gi a fisurilor injectate (inclusiv deschiderea gi iungimea acestora) g! viza inginerului specialist care a verificat operalia. in acest registru se vo!^ nota gi constat6rile fdcute cu ocazia controlului calitd{ii injectdrii.

5.1. Operafii pregdtitoare


Tn

Se pot aplica doud procedee de pregltire a fisurilor,


gi anume:

vederea injectdrii lor,

- cu orificii de injectare, realizate prin perforarea betonului de-a lungul fisurii, la anumite distanle, in care caz in.lectarea fisurilor se poate face at6t cu pistolul c6t gi cu pompa manual6 de injectat r6gini;

158

Soluliide consolidare pentru construcgile din ctasete I gi ll

distan[e,

cu gtuturi metalice de injectare, aplicate direct pe traseul fisurii, la anumite Tn care caz injectarea fisurilor se poate face numai cu pistolul (fig. f S.1).
36 29
7

a,)

Gr

7 - diafrasmi; 2 - nrilg; 5 - gtut metalic: 6 - chit pentru fixarea gtulului;

Jtj;'!ffifil,tlH['.ffij]'l
7

sarnitura din tub pVC; s-uprafafi striat6.

orificii perforate. Se indepiirteaz5 tencuiata de pe suprafala "u o ldtime de 5-8 cm de o parte gi de alta a fisurii. Se execui5 de beton fisuratd pe in continlare (c^u loqagina sau cu magina rotopercutanti) orificii pe intregul traseu al fisurii. ofificiile vor avea adflncimea de circa z cm. , Se indepdrteazd praful rezuttat pr.in perforare, cu un jet de aer comprimat, aplicat gi ?n interiorul fisurii. Amplasarea orificiilor se va face astfel: - Tn cazul elementelor cu grosimi de maximum 20 cffi, orificiile se vor plasa pe o singurd s fatd a elementului, iar distan[a dintre ele va R de (1,2-1,5) x Dircc tio de inj ec tore "{,

Procede{l

..u"-s4tt

V) -t-+ ,ff'
' b i2ocm
a

+r 'b k

20cm

Fig. 15.2. Amplasarea.gtufurilor gi direc{ia de

. 1

-diatragmi: ?.-placa; 3 -fisuri; 4 -gttifuri; 5 -chitepoxidic; 6 -grindi.

- pentru oiarrag#*T:a["*on armat monorit; b..--pentru grindi de beton armat monolit;

grosimi de peste 20 cm, orificiile se vor amplasa pe ambele fele ale elementului gi distanla dintre ele va fi de (0,5-0,7) x (grosimea elementului). Orificiile de pe cele doui fefe opuse vor fi decalate intre ele (fig. 15.2). ln continuare se introduce in fiecare orificiu un gtut din P.V.C. cu diametrul interior de 6 sau I mm gi 3 cm lungime,

(grosimea elementului) (fi9. 1 5.2); - ?n cazul elementelor cu

lSsdnd in afara orificiului o po(iune de circa 1 cm.

Recomanderi privind injectarea cu rdginiepoxidice a fisurilor din elementele de beton armat

159

Se inchide la exterior fisura gi se fixeazd cu grije gtulurile din P.V.C., prin aplicarea cu $paclul, de-a lungul traseului fisurii, pe o l5lime de circa 3 cm a unui strat de chit epoxidic de 1-2 mm grosime. in cazul injectdrii de pe o singurd fald, fisura va fi acoperiti cu chit pe fa{a opusd, lssAndu-se intreruperi de control de circa 3 mm la 50 cm distan!5, dar minimum una pe fisurd. Se verificd apoi comunicarea dintre orificiile de injectare, astfel: se introduce aer comprimat pe r6nd in fiecare gtu! din P.V.C. gi se urmdregte refularea aerului prin cele doud gtuturi invecinate. Orificiile prin care nu refuleazi aerul, indicd o intrerupere a fisurii in zona respectivd.

Procedeul cu gtuluri metalice aplicate. Se ?ndepdrteazd tencuiala ca gi la


procedeul descris anterior.

Se perie zona descoperit5 cu o perie de sdrmd, pentru a indepdrta laptele ciment de pe suprafala de beton. de Se stabilesc punctele de aplicare a gtulurilor metalice, pe traseul fisurii, conform metodologiei descrise anterior. gtulurile se pot confecfiona din olel
(fi9. 15.1). Apoi se fixeazf, gtulurile pe traseul fisurii, pe rind, Tn punctele stabilite, dupd cum urmeaz6: - pe suprafafa gtutului prevdzutd cu striuri se aplicd cu gpaclul sau cu mistria un stratde chit epoxidic, preparatdin r5gine DTNOX 10 L, sau un strat de
plastilinS; de fisuri;

- partea chituitd a gtu{ului se agazd pe zona de beton fisuratS, simetric fafd


- fiecare gtuf se flixeazl provizoriu pe contur, in dou5, trei puncte, cu

plastilind sau ipsos Apoi se inchide fisura la exterior, prin aplicarea de-a lungul acesteia a unui strat de chit epoxidic de 1-2 mm grosime, pe o ldlime de circa 3 cm. Cu acelagi chit se vor fixa definitiv gi gtulurile metalice. Aplicarea chitului se face cu gpaclul sau mistria, prin apisare puternicd. in cazul injectErii de pe o singurd faf5, fa{a opus5 va fi chituitd pe toatd lungimea fisurii, lSsdndu-se Tntreruperi pentru control de circa 3 mm, la 50 cm distan!5, sau minimum una pe fisurd. Apoi se verificd comunicarea dintre gtu{urile de injectare, aga cum s-a ardtat mai sus, la subcapitolul 15.2.1

15.2. Materiale pentru operatiile pregititoare. Modul

de preparare
Materialele ce vor fi utilizate Tn cadrul operaliilor preg5titoare vor fi: - r5gina epoxidicd tip DINOX 10 L; - ?ntdrltor trietilen tetramind (|'ETA), livrabil in bidoane; - filer de cua(; - solvent acetond tehnic6; - plastilind.

160

Sotuu oe coflsondare pentru constructrte ctin clasele I St ll

Tabelul 15.1

Compozifia chitului epoxidic


Cantit6fi pentru un amestec de lucru Componen[i
Dozare volumetric6,
Doza re gravitafiona16,

cmt

Rigin6 DINOX 10
int6ritor (TETA)

200 25 150 - 200

200
2A

Filer cua( sau ciment

200 - 250

Prepararea chitului epoxidic se face astfel: - se introduc intr-o capsuld emailatd rdgina epoxidicd gi intdritorul, cAntdrite sau mdsurate volumetric, gi se amestecd timp de 5 minute cu o rnistrie, dupd care se adaugd treptat filerul de cua( sau cimentul, cAntirit in prealabil; se continud

amestecarea p6nd la omogenizarea completd a componentelor. Operalia de omogenizare a componentelor se va face foarte lent, evitAndu-se scoaterea mistriei din rdginf, in toatd perioada de amestecare, pentru a nu antrena aerul ?n
arnestec. lucru gi d.e cantitatea amestecului.

Tirnpul de prelucrabilitate a chitului epoxidic depinde de temperatura de

,
Tirnpul de prelucrabilitate pentru 0,S kg chit epoxidic

Tabelul 15.2

Temperatura mediului Tipul de rdgini

20'c...25"C
Timpul

26"C...30'C

DINOX 10 L

15 minute

10 minute

De menlionat este faptul cd intotdeauna curdfirea vaselor gi a uneltelor se va face numai cu aceton5 tehnicd, imediat dupd folosirea lor.

Uneltele

pregdtitoare, sunt: - bormagin5 sau magind rotopercutantd cu burghie cu cap Vidia, de 0 6 mm sau @ 8 mm; - tub P-V.C. (gtuO cu diametrul interior de 6 sau mm (diametrut exterior I sau 10 mm); - gtu{uri din ofel;

9i

dispozitivele

de lucru, necesare realizdrii acestor

lucriri

injectarea cu riginiepoxidice a fisurilor din elementele de beton armat

- lupf, micrometricd de mdsurat fisuri; - mdsuri metalice emailate de 250 gi s00 cffi3, sau c6ntar; - capsuf e metalice emailate (patentule cu Q 24 cm); - mistrii, gpacluri; - compresor 6 atrnosfere; - termometru de carnerS.

5.3. Injectaro?r,f,isuri lor


:

lnjectarea fisurilor se efectueazd la minimum G ore de la executarea operaliilor pregdtitoare, dacd temperatura mediului ambiant este mai mare de +20'C Ai, respectiv, minimum 12 ore, dacS temperatura mediului ambiani esle sub +20'C. Pentru injectare se poate fotosi pistotul de injectare sau pompa de injectat rigini epoxidice. ln cazul ?n care in construc[ia ale c6rei elemente fisurate se injecteazd existd elemente situate la distanle apropiate intre ele gi care prezintg un numdr mare de fisuri, cu lungimi ce depdgesc 1 m, se recomandd utilizarea pompei manuale de injectare, In celelalte cazuri, este de preferat sd se foloseasc5 pistolul de injectare. Pot fi de asemenea utilizate gi alte dispozitive de'injectare, verificate ?n prea|abi|dec5treuninstitutdecercetaresaulaboratordespetia|itate. in cazul folosirii pistolului de injectat rdgini epoxidice, injectarea se face cu pistolul incdrcat cu amestecul de injectare gi pus ?n legdtur6 cu o sursd de aer comprimat, p6n6 la 6 atmosfere. Injectarea se incepe de la una din extremitd{ile fisurii. La fisurile verticale sau ?nclinate, injectarea se ?ncepe de la capdtul inferior (vezi.fiO. t5:2). in timpul injectdrii se 1in oeschise dou5'gtuluri din p.V.C. sau metal' Tnvecinate, celelalte fiind astupate cu dopuri de plastiiin6 sau ou Se fixeazd pistolul in primul gtu{ din P.V.C. sau metal, r" O.irnioJ"tent "rrlir.. robinetul de aer comprimat al pistolului gi se menline pistolul 'in aceasij pozitie pand se observ5 aparilia r5ginii ?n gtulul ?nvecinat. Se inchide robinetul de aer comprimat, se depresurizeazd Ei se mutf, pistoful Tn gtu{ul invecinat. Se astupd primul $tu{ 9i se destupd al treilea gtu{ de injectare. Se-procedeazd astfel, p*g r, injectarea completd a fisurii. La sfdrgitul injectdrii, toate gtufurile treuuiJ,g' n. astupate. $tu{urile rnetalice se vor astupa cu dopuri de cauclu.'g, plastilind. DupS 24 de ore se scot toate gtufurile gi se astupd -.F - cu -- chit -' epoxidic o'ficiile rdmase dupd scoaterea gtu[urilor din p.V.C. $tulurile metalice se refolosesc dupd ?ndepdrtarea chitului epoxidic prin ardere Ei spdlarea for cu acetond. Se va asigura elementelor injectate o temperaturd a mediului de minimum +15'C, timp de gapte z-ile.

162

Solu[ii de consolidare pentru construcliile din clasele | ll 9i

in cazul folosirii pompei manuale de injectat r5gini epoxidice, se pot reallza presiuni ridicate. Dupd prepararea amestecului de injectare (minimum 1 kg) intr-o cutie metalicd de circa 2 kg gi introdueerea tubulli de abiorb[ie al pompei in amestec, se fixeazd duza metalicd (prevdzutd cu o gamiturd) de la cap5tul furtunului pompei, in primul gtuf din P.V.C. gi se incepe aclionarea manuald apompei, avdnd grijd ca in preafabil si se deschidd robinetul de acces al rSginei ?n fr,rrtun. Prin aclionarea pistonului mare, se poate realiza un debit mare de rlgind gi o presiune mai redusS. Prin blocarea pistonului mare gi aclionarea pistonului mic, se pot realiza presiuni ridicate. Se urmdregte manometrul pompei, care indicd presiunea realizata. Se opregte aclionarea pompei la o anumitd treaptd de presiune gi, Tn cazul in care
presiunea scade, injectarea decurge
acfionarea pompei pant la aparifia rdginii in gtuful Tnvecinat. in acel moment, se inchide robinetul de acces al r5ginii gi se mut6 duza metalici a furtunului in gtulul P.V.C. urmltor, astupdndu-se gtulul injectat cu plastilind

in

bune condifii Si atunci se continu6

Se procedeazd la fel

p6_nd

injectdrii, toate gtufurile trebuie sd fie astupate. Se recomandd lucrul la presiuni de peste 20 daN lcmz numai Tn cazul fisurilor fin$, cu deschideri sub 0,5 mm. DacA dupd atingerea unei anumite presiuni gi oprirea func{iondrii pompei nu se inregistreazd sc5derea presiunii ta manometru, timp de 5 minute, se inchide rob,inetul de acces al rdginii gi se mutd injectarea la gtu[ul invecinat. Dupd 24 de ore, se scot toate gtufurite P.V.C. gi se astup5 orificiite rdmase cu chit epoxidic.

la

injectarea tuturor gtufurilor. La sf6rgitul

i'

'

urmEtoarele:

Materialele necesare pentru injectare

gi modul lor de preparare sunt

geam.

depoziteazd Tn incinte uscate, in absenla oricdror surse de aprindere, neexpusd razelor solare, la temperaturi intre +10'C gi +25"C. Cantitatea de r69ind DINOX C dinti-un bidon, neconsumatd timp de 24 de ore, se va transvazain bidoane de 1-5 l, cu inchidere etangd; - int5ritorul trietilen tetramini cfETA) sau simitar; - solvent acetoni iehnicd; - plastilinf,, dopuri de cauciuc cu diametru de minimum 10 mm sau chit de

rdgina epoxidicd DINOX

c,

livrabild

in

bidoane. Aceastl rdgind se

cilindricd metalicd. .de 2 litri (fa injeciarea cu pompa), dupi care se amestecd incet, cu mistria, timp de 5-7 minute, av6nd giije ia'prin amestecare sd nu se antreneze
aer.

Amestecul de injectare se pfepard din: 100 pd(i rEgind gi 11 pe4i intdritor 0ETA) in greutate, sau 100 pd(i iasina gi 12,5 p,54i inieritdr, in vorume. Pentru un amestec de lucru, rezulti cantitf,filb din tabeful 1s.g. Prepararea amestecului de injectare se face astfel: se mdsoard volumetric sau gravimetric rdgina epoxidicd gi intdritorul ?n propor[iile corespunzitoare gi se introduc intr-o capsulf, emailat6 (la injectarea-cu- pistolul), sau ?ntr-o cutie

Recornandiri privind injectarea cu rtginiepoxidice a fisurilor din elementele de beton armat

163
Tabelul 15.3

Centililfi pentru un amastac dc lucru


Cu pistotul: Componen[i in volutnc, cmCu pompa:

in greutrte,
g

in volume,
cm3

ln greutate,
g

R69ini DINOX C

4m
50

400

800 100

'800
90

intiritor (TETA)

/t5

Intervalul m$xim de tirry Tn care trebuie consumat materialul preparat denumit timp de prelucr*t*l*teb - sc $tetrik"te pe baza timpului de gelifiere inscris pe bidon, din crre se sced 10 minde. Acest timp variazf, intre 20 Ei 40 minute, reducf,ndu-sc cu cre$terer temperdwfi $ major6ndu-se cu scHderea acesteia. in cazul folosirii pompsi dc ir$ectere in perioade calde, cu temperaturi de +20"C ... + 30"C, se recommdil luares urmltoarelor m6suri, in scopul majorf,rii timpului de prelucrebilitate gi, respectiv, a evitilrii accidentelor care pot conduce la blocarea pompei sau deteriorarea furtunului, datoriti intdririi rEginii in'timpul
lucrului:

- introducerea vasului cu rEgina de injectare intr-o glleatd din material plastic, cu apd la temperatrsa de circa +20oC, avdndu-se grijd ca nivelul apei din gdleatf, si depdgeescd cu pusn nivelul rIginii din vas; - amestecaree lentl gi continui a rdginii din vas, cu o vergea sau cu tubul de absorbtie al pompei. Dacd se intt+rqC{ ca in amestecul" de r6gin6 sd pdtrundd apf,, amestecul respectiv nu se va fofissi la iqpdare. Uneltele gi dispozitivefe de lucnr pentru injectare, de provenienlE indigend, sunt: pistolul de injectat rIglni sru pompa manuald de injectat r5gini epoxidice, electrocornpresor 6 atmosfere, rnilsuri, capsule, mistrii etc.

5.4. Gor*b$

c*tr

hrilc$rii fisurilor

Verifrceril ilScl* orrtb e fffia*ui dc injectare se va face dupi 24-38 ore dc la intso*o. La fiecare a c*lccrt fuud n$cd*f sG va desprinde cu dalta gi ciocanul
stratul de chit epoxklic aplicd pentru indriderer anterioaril a fisurii, pe o lungime de circa 15 cm, la extrcmitetea la care s-e incheiat opera[ia de injectare. in cazul injectdrii de Be o faf6 a eleinentului, se va desprinde chitul de pe fafa opusd injectdrii.

164

Solulii de consolidare pentru construcliile din clasele I gi ll

ln cazul unei injectdri corecte, se va constata prezenta rdginii in

fisurd

(culoarea rdginii este mai inchisE dec6t a betonului). Dacd nu se constatd prezen{a rf,ginii din fisur6, rezultd ci injectarea nu a fost executatd corespunzdtor. in aceastE situa{ie, se va proceda ia desfacerea completd a chitului de pe fala respectivd a elementului gi se vor stabili zonele
neinjectate.

in fiecare din asemenea zone se va monta un gtuf gi se va acoperi fisura cu chit epoxidic, l5sAndu-se cAte o intrerupere de control de 2-3 mm, la extremitatea zonei de injectat gi se va proceda la reinjectare. intruc6t in acest caz existi dubii 9i in ceea ce privegte calitatea injectdrii celorlalte patru fisuri injectate anterior, se va trece la verificarea prin desfacerea chitului acestora. Separat de verificarea efectuatl prin desfacerea chitului de acoperire, la fiecare 100 m de fisuri injectate, dar cel putin o datd la fiecare construclie remediatfi, se va proceda la extragerea unei carote care sI intersecteze o fisurd
injectatd.

Extragerea carotei se va face dupd minimum 24 de ore de fisurii respective. umplut

la injectarea

Dacd din examinarea carotei extrase se constatd cd rdgina injectatd a Tn totalitate fisura, rezuttd cd operafia de remediere este corect executatd. in caz contrar, injectarea fiind necorespunzfitoare, se va proceda la desfacerea chitului de acoperire, la toate fisurile injectate anterior, 9i la reinjectarea zonelor
defecte, conform metologiei ar5tate mai sus.

15.5. Mdsuri de protecfia muncii


Materialele utilizate fiind toxice

urmdtoarele mdsuri de protec{ie a muncii: - se va lucra ?n ?ncdperi bine ventilate;

gi inflamabile, este

necesar

sd se

ia

- se vor lua mdsuri de prevenire a protec[ie;

incendiilor, intezic6ndu-se prezenla oricdrei surse de aprindere; se vor folosi materiale de protecfie, halat, mdnugi de cauciuc, ochetari de

- se va evita contactul amestecurilor epoxidice cu pielea sau imbrdcdmintea


gi se va urmdri men{inerea lor sub nivetul ochilor.
?n cazul contactului

cu pielea, se va proceda la spSlarea cu apd caldd gi

sdpun de toalet6 (nu cu solvent); se va efectua sdptdmAnal instructajut cu lucrdtorii din echipa de injectare.

PARTEA A DOUA

soLUTfl DE REPARATII $l
CONSOLIDARI ALE ELEMENTELOR STRUGTURALE $I NESTRUCTURALE CE SE POT APLICA CIADIRILOR DIN cLAsA DE lMPoRTAtttA M
NOTE DE CAZ.

il6
INSTRUCTIUNI PENTRU TRANSPUNEREA iru pnncricAA DETALIILoR TIP cUPRINSE Itt luorELE DE cAzpENTRU REpARAREA $t coNSoLtDAREA CONSTRUCTilLOR AFECTATE DE CUTREMURE

16.1. Cotinutul notelor de caz


Acest material conline, sub forma unor note, detaliile de execu{ie a mai multor moduri de reparalii, la construcliile care au fost avariate de cutremure, tasdri etc. Prin acesle reparafii se urmdregte sA se asigure elementelor constructiei, ' rezistenla gi protecfia antiseismicd anterioare seismului. Lucrf,rile de reparafii stabilite prin notete prezentate se referi la: construc{ii cu parter sau cu parter gi un etaj, la care unele elemente structurale sau nestructurale au fost avariate; construclii cu pereli portanti din zidd6e de c5rdrnid5 normald, cdrdmiddj! Ogluri, pigjrd cioplitd sau blbcuri de beton cu goluri pentru ziddrie; pereli despi(itori din ziddrie de-cdrdmidd normag, Caramidd 6, goluri i"u fagii din beton celular autoclavizat armat. Cazurile de avarii prezentate in note, finind seama atAt de rolul elementului cat gi de solufia de remediere a avariei, sunt'grupate astfel: - pereli despfi(itori nestructurali, din cdrdmidd cu goluri sau normald gi f6gii din b.c.a. armat' - pere[! portanfi din cir5rnidd normat6 (plind); - pere{i portanfi din cdrdmidi cu goturi; - zid5rii din piatr5 ciopritd sau din blocuri de beton cu goluri; - plangee: din lemn, din grin-zi prefabricate de beton armat gi corpuri de beton cu goluri, din bolfi de cdrErnidd rezemate pe grinzi metalice; - terase, garpante, ?nvelitori din figld. Aceastd clasificare nu este rigidd, utilizatorul insd poate sd se informeze coryct asupra diverselor solulii posibile, in vederea ludrii unei decizii convenabile,

{in6nd seama de: - tipul construcfiei;

materialele

tipul elementului avariat gi materialul din care este fdcut;

$ mtni de lucnr necesarc gi disponibile pentru executia remedierilor.

repararea 9i consolidarea construc[iilor afectate de cutremure

Capitolele notelor de caz sunt:

- tipul avariei (descriptiv gi grafic); - solulia de remediere a avariei (descriptiv 9i grafic);

materialele necesare; uneltele necesare; tehnologia de execulie.

16.2. Modul de utilizare a notelor de caz


Pentru a gdsi cea mai bund solulie tehnic6 referitoare la repararea construcliei avariate, ca urmare a cutremurelor de pdm6nt, este necesar ca aceasta,'indiferent dacd are numai parter sau parter gi un etaj, si fie examinati de un inginer specialist in domeniu. Inginerul consultat va examina avariile gi va estima gravitatea situaliei 9i oportunit-atea intervenfiei privind remedierea, ?n acelagi timp stabilind gi lucrf,rile necesare pentru asigurarea protecliei antiseismice a construcliei, in conformitate cu normeie ?n vigoare astdzi in lara noastrd. Astfel, se va stabili dacd este necesard o simpld reparalie sau dac6 este nevoie de refacerea sau ?nlocuirea complet6 a unor elemente Pentru construcliile cu mai puline avarii, care reclamd numai lucrdri de reparalii sau refaceri locale, acestea se pot realiza in conformitate cu soluliile date prin aceste note. Aprecierea gravitd$i avariei c6t gi stabilirea posibilitSlii remedierii de cdtre locatar sau de cdtre o unitate de construclii specializatd se va face de cdtre un specialist competent. Tn cazul constructiilor din beton armat cu mai multe etaje, situalie ce nu este tratat5 in notele prezentate, este necesari expertizarea tehnicd de cdtre un specialist sau un birou de specialitate, care va stabili, funclie de conformarea structurii gi a avariilor relevate ca urmare a expertizei, gradul de asigurare seismicd a construcliei gi mEsurile ce trebuie luate pentru remediere. in cazul acestor construc{ii, la noi in fard, s-a utilizat sistemul de realizare a unor pereli despdr{itori de 7 cm grosime, din f6gii din beton celular autoclavizat armat, agezate vertical, pereli care in urma seismelor inregistrate la noi, in foarte multe cazuri, prezintd degraddri. Cazul acestor pereli a fost tratat in una din notele prezentate, av6nd Tn vedere c5 acest gen de Pereti nu au contribu{ii semnificative in asigurarea structurilor de rezistenff, ale construcfiei. Lucrdrile necesare remedierii avariilor ar5tate in aceste note reclam6, ?n general, o manoperf, de tehnicitate medie gi materiale care se gdsesc in mod obignuit pe pia!5, excepfie ff,c6nd unele utilaje specifice, pe care le de{in de obicei numai societ5lile de specialitate, cum sunt: - magini electric6 de gdurit rotopercutant5; - electrocompresor de aer; - pomp5 manualS de injectat lapte de ciment sau mortar de ciment.

DETALil TtP (NOTE DE CAZ) PENTRU REPARAREA $t CONSOLTDAREA PERETI LOR N ESTRUCTU RALI DIN cARAMIDA NoRMnIA sAU cu GoLURt gt rAgll ARMATE DIN B.C.A.

f7

NorA

Fisuri tnclinate sau orizontale in tencuiali

Tipul avariei (fig. 17.1)

Fisuri oblice sau orizontale

in

situa{ie se poate ?ntAlni gi la perefi de protecfie termici gi la pere{iportanli.

tencuiala peretelui despdrfitor. Aceastf,

Fig. 17.1. Fisuri lnclinate sau

I-

orizontale in tencuial6:

perete nestructural din cErEmidd cu goluri; 2 - fisuri ln tencuiali.

Solu{ia de remediere a avariei


tencuiald.

Se indepdrteazii tencuiala fisurat6 p6nd la cdrdmidd gi se aplicd o nou6

Materialc nece$are
Mortar de ciment-var, al cdrui dozaj - ciment (clasa 300) : 1
?n

volume este:

Detalii tip pentru consolidarea pereglor nestructurali din

cirlmidt

gi

figii armate din

B.G.A.

169

- pastd de var: - nisip:


Unelte necesare

0,2 - 0,3
3

Uneltele necesare sunt cele specifice meseriei de zidar, cum sunt: - ciocan de zidar; - daltd; - cancioc;

- mistrie; - drigc5; - dreptar; - fir cu plumb, boloboc; - targd de mortar; - sape de amestecat mortar.
ATENTTE:

in cazul in care lucrarea se executd de o societate specializat5,

indepdrtarea tencuielii fisurate se poate face cu pistoale pneumatice, cu dispozitiv daltd, adecvate acestei operalii.

Tehnologia de execufie
Se indepdrteazd tencuiata fisurat5, de pe intreaga suprafald a peretelui. Se indepdrteaz6 mortarul din rosturile zidiriei pe o adAncime de 1,5-2,0 cm. Se curdld zidiria cu ajutorul unei perii de sdrmd, indepdrtdndu-se resturile de mortar de pe cdrf,mid6 Se spai6 cu un jet de apd suprafala peretelui astfel curdlat de tencuiald. Se aplicd noua tencuiald pe suprafala peretelui astfel umezit. Se recomandd ca aplicarea grundului de tencuial5 sd se fac6 cu ajutorul unei pompe de mortar. Dupd tencuire, aceasta va fi protejatd Tmpotriva razelor solare sau a cSldurii excesive.

NOTA 2 - Una sau mai multe fisuri in grosimea peretelui


Tipul avariei (fig. 17.2)

Una sau mai multe treazd sau nu toatd

fisuri

orizontale sau oblice, care penegrosimea

peretelui, trec6nd prin rosturi. Nu se semnaleazd cdrdmizi sparte gi nici ziddrie dislocat5.

Flg. 17.2. Fisuri in grosimea peretelui: I perete nestructural din cirdmidi cu gofuri; 2 gol de ugi in perete;

-3

fisuri.

170Wiricesepotap|icaconstructiilordinclasadeimportan[dlV
Solufia de remediere a avariei
injec{ii cu mortar de ciment ?n rosturile fisurate, pdnd la umplerea lor completd, dupd care se retencuiegte peretele pe arnbele fefe.

Se indepdrteazd tencuiala gi mortarul din rosturile fisurate. Se executi

Materiale necesare
Mortar de ciment pentru injectarea fisurilor, al cdrui dozaj in volume este:

Mortar de ciment-var, pentru tencuieli, al cdrui dozaj in volume este: 1 - ciment (clasa 300): pastd de var: 0,3 -

- ciment (clasa 300): I - nisip granulafie 0-1 mm: 3

- nisap:

Unelte necesare
Uneltele necesare sunt cele specifice meseriei de zidar, ardtate la care se adaugd pompa manual5 de injectat mortar de ciment.

in NOTA

1,

Pentru Tndepdrtarea mortarului din rosturile fisurate se vor utiliza de[i subfiri, confecfionate din olel rotund 0 6 - Q S mm gi un electrocompresor, care sd asigure jetul de aer necesar unei curlfiri perfecte. Uneltele folosite gi, ?n special, pompe de injecfie pentru mortarul de cimenl, se vor cur5fa gi sp5la dupd fiecare utilizare. Tehnologia de execufie
indepdrteazd tencuiala de pe intreaga suprafafd a peretelui, apoi se curdfd de mortar rosturile dintre c5rdmizi, in care s-au constatat fisuri. La rosturile fdrd fisuri, se Tndepdrteazd mortarul pe o addncime de 1,S-2 cm. Se cur5[d zidiria cu ajutorul unei perii de sf,rmd, indepdrtdndu-se resturile de mortar de pe cdrdmidd. CurSfirea rosturilor cu fisuri, in care mortarul a fost comptet Tndepdrtat, se face cu un jet de aer provenit de la un electrocompresor. Apoi se spalS suprafafa peretelui gi rosturite astfel curdlate, cu un jet de apd. Rosturile ce urmeazd a fi injectate se mateazd ta exterior cu mortar de ciment, pe ambele fele, mortar in care se planteazd gtufurile de injeclie gi control al umplerii rostului. Dupd intdrirea acestui mortar de matare se incepe'op-eralia de injectare. Refularea mortarului de injeclie prin gtu{urile de control atestS'umplerea perfecti a rostului, dupd care aceste gtufuri se ?nchid. Injectarea fiind terminat5, se mai aplicd o umezire a peretelui, dupd care se trece la tencuirea lui pe ambele fele. Pentru a nu impiedica realizarea unei tencuieli perfect plane, dupi ce mortarul de injecfie gi-a realizat priza, gtu{urile de control gi de injectare se taie la fafa peretelui. Este indicat ca realizarea grundului de tencuiald sd se facd cu o pompd de mortar.

Detaliitip pentru consolidarea pere[ilor nestructurati din cirlmidd 9i fAgiiarmate din

B.C.A.

171

Dupd tencuire, peretele va fi protejat impotriva razelor de soare, a c6ldurii excesive sau a vAntului, chiar prin montarea Tn fala peretelui proaspet tencuit a unei panze umede.

ATENflE: Pentru realizarea injectlrii, este indicatd colaborarea cu

un

specialist autorizat.

NOTA 3

- Fisuri gi zidirie dislocati

sau cdzutd

Tipul avariei (fig. 17.3)


Una sau mai multe fisuri in rosturi gi in cdrdmizi, pe toat5 grosimea zidului sau numai par[ial. Zone cu cdrimidd spartd gi ziddrie in parte c6zut5.

Solulia de remediere a avariei


Se demoleazd Tntregul perete gi se reface (fig. 17.4).

Fig. 17.3. Fisuri gizone de ziddrie dislocatd: I perete nestructural (despi(itor) din cirdmidd cu goluri; 2 - gol de ugi; 3 fisuri; 4 - zonl de ziddrie dislocatd.

Fig. 17.4. Remedierea avariei prezentate in figura 17.3:


1

perete nou executat; 2

gol de ugd.

Materiale necesare
CErdmid5. Mortar pentru ziddrie gi tencuiald, al c5rui dozaj in volume este:

Lemn rotund 0 16 - 18 cm. Cuie, scoabe.

- nisip:

ciment (clasa 300): 1 pastd de var: 0,3


4

Unelte necesare
Uneltele necesare sunt cele specifice meseriei de zidar (vezi NOTA 1) gi de dulgher, pentru eventuala sprijinire a plangeului, in zona zidului care se desface,

tZZ

s"trtiog

*p.rti

Tehnologia de execufie

ln primul rAnd se execut6 un egafodaj de sprijinire a plangeului, pe ambete fe{e ale zidului care se demoleazd. Apoi se trece la demolarea peretelui. Se cur5fd fefele de contact ale peretelui demolat cu grinda sau plangeul de beton gi stAlpii adiacen[i ziddriei, cu ajutorul unei perii de s6rm5 gi al unui jet de ap6, obfinf,ndu-se o suprafatd de beton perfect curatf,. Aceeagi opera{ie se aplicd gi plangeului sau fundafiei care sus$ne noua zid5rie. Apoi se trece la executarea noului perete, care se tencuiegte pe ambele fefe. Peretele astfel realizat va fi protejat impotriva vAntului gi a razelor solare. ATEN|IE: Se apeleazd obligatoriu la un specialist care va indica locul gi sistemul de sufinere a plangeului in zona in care peretele va fi desfdcut.

NOTA 4

- Perete cu zone intens fisurati 9i avAnd cirimizi


sparte

Tipul avariei (fig. 17.5)


Perete cu o zonil intens fisuratl, avdnd gi cErlmizi sparte.

Solufia de remediere a avariei


Se demoleazd intreaga

zonl a ziddriei afectate gi apoi se reface (fig. 17.6).

Fig. 17.5. Perete (pa(ial) intens fisurat gi

Fig. 17.6. Remedierea avariei prezentate in


figura 17.5:

31

avdnd cdrimizi sparte: perete nestructural: 2 - cdr6mizi spafte; sdmbure de beton armat; 4 - centuri de beton armat.

- perete nestructural; 2 - zidirie ref6cut6; 3 - sdmbure de beton armat; 4 - centurd de


1

beton armat.

Materiale necesare

Clrimidii de aceleagi dimensiuni cu cete ale zidilriei existente. Se pot folosi gi cirf,mizi ce rezult6 la desfacerea peretelui, cu condifia sd nu fie fisurate, sii aibd dimensiunile integrale gi sd fie bine cur5fite de resturile de mortar.

Drt.liitlgqettt t"tTlid Mortar pentru ziddrie, al cdr ui dozaj in volume este: - ciment (clasa 300): 1 0,3 - pastii de Lemn rotund 0 16 - 18 cm.
Cuie, scoabe.

- nisip:

var:

Unelte necesare
Unettele necesare sunt cele specifice meseriei de zidar (vezi NOTA 1) gi de dulgher, pentru sprijinirea plangeului in zona peretelui ce se desface.

Tehnologia de execufie lnainte de a ?ncepe desfacerea ziddriei afectate se va reatiza pe ambele p5(i ale peretelui un egafodaj din lemn, pentru sustinerea plangeului. Apoi se desface zidlria deterioratf,, realizAnd la fiecare r6nd asizele
necesare pentru realizarea'legdturii cu noua ziddrie.

Se curdfl fetefe cdrlmizilor cars urmeazf, sf, vinf; in contact cu clrdmida zid5riei noi, cu ajutorul unei perii de sdrmd gi cu un jet de apd. Se va realiza o bunf, legf,turd intre zid[ria veche gi cea noud, atf,t Tn rosturile orizontale c6t gi in cele verticale Dupd rellizarea ziddriei, partea nouf, se tencuiegte pe ambele fe!e. ATENTIE Se apeleazl obligatoriu la un specialist care va indica locul gi sistemul de susfinere a plangeului in zona in care peretele va fi desfdcut.

NOTA 5 - Perefi din fdgii de b.c.a., cu fisuri in toate direcfiile gi crf,pituri sau chiar dislocf,ri
Tipul avariei (fig. 17.7)
Fisuri verticale intre fdgiile din beton celular autoclavizat (b.c.a.) cgt gi fisuri oblice sau orizontale. Zone cu disloc5ri ale unor bucf,{i din fAEiile de b.c.a.

Sistemul de remediere a avariei (fig. 17.8; 17.9; 17.10)


Se repozifioneazl Tn plan vertical intregul perete, se mateazfi cu mortar de ciment rupturile, se reface impdnarea, dupd care se imbracd pe ambele fefe cu plas5 sudatil, peste care se aplicd o tencuialf, de 2,5-3 cm grosime.

Materiale necesare
Pfasil sudatil, din sirmd de min 3-4 ffiffi, cu ochiuri de 10 x 10 cm. Ofel beton 06 mm. Pene metatice cu grosimea de ptnd la 6-8 mm.

174

Solu[iide repara[iigiconsolidirice se pot aplica construc$ilor din clasa de importantil lV

Pene din lemn de stejar cu grosimea peste 10 mm. Mortar de ciment pentru matdri gi impinare, al cf,rui dozaj in volume este:

Mortar de ciment-var pentru tencuieli, al cdrui dozaj in volume este: 1 - ciment (clasa - 0,3 0,2 var -

- ciment (clasa 300): - nisip granulafie 0-1 mm: 3


1

past6: nisip: -

300):

Fig. 17.7. Fisuri la pere[i nestructurali din

27

f69ii de B.C.A.: perefi nestructurali din f6gii de B.C.A.; fisuri 9i crip6turi in rosturile verticale gi transversale ale fdgiilor.

Fig. 17.8. Remedierea avariei prezentate ln 1


3

(min

figura 17.7:

perete nestructural; 2

Q 3 mm) avdnd ochiuri 100 x 100 mm; gduri pentru ancorajele celor doui plase

plasd sudatd

sudate.

Fig. 17.9. Detalii pentru remedierea avariilor la pereti nestructurali din

- f6gie de B.c.A. , 2 - zonE de rupturd matatd cu mortar de ciment: 3 - gauri foratE Q 254a mm (dupi introducerea ancorei 0 6 mm, se completeazE cu mortar de ciment); + - ancoraj din o{el beton 0 6 mm; 5 - plase sudate din sdrmi f 3 mm, cu ochiuri.de 100 x 100 mm;
7
6

B.C.A.

secfiunea A-A:

tencuiald din mortar de ciment de 2,5-3,0 cm grosime.

Detaliitip pentru consolidarea peretilor nestructurali din clrimidt gi figiiarmate din B,C.A.

175

STCTIUII EA B-B

Fig. 17.10. Detalii pentru remedierea avariilor la pere[i nestructuralidin


B,C.A.
7

rupturi matatd cu mortar de ciment: 4 - ancoraj 0 6 mm; 5 - panE metalicd sau, la deschideri mai mari, din stejar: 6 - gauri pentru ancoraj { 25-30 mm; 7 - plase sudate din @ 3 mm cu ochiuri de 10 x 10 cm; 8 - tencuialS cu modar de ciment de 2,5 - 3,0 cm. Unelte necesare Uneltele necesare sunt cele specifice meseriei de zidar (vezi NOTA 1), la
care se adauga:

- plangeu

de beton armat: 2

- secliunea B-B: - figie din B.C.A., armatS; 3 -

zond de

piatrd).

- foarfecd de t5iat ofel-beton; - cheie de indoit otel-beton; - clegte de legat; - ma$in5 de g6urit rotopercutantd cu burghie de 0 25-30 mm; - ragchetd danturati (similard cu cea folositd la Tndepdrtarea
Tehnologia de execu(ie

prafului de

Cu ajutorul dreptarelor, zonele sau unele f6Sii care au iegit din planul vertical al peretelui se vor readuce ln pozifie inilialE, dupd care, prin utilizarea acestora ?n sistem de moaze (aplicate pe o fald gi pe alta gi legate intre ele cu sArm6 de min Q 3 mm), se va menline peretele intr-un plan verticat corect. In aceastd situalie, cu ajutorul unei magini de gdurit rotopercutante se foreazd giurile de ancoraj, cu burghie de 0 25-30 mm, pozi{ionate conform cetor ardtate in figura 17.9.

1?5

solutii ge repa

Dupd terminarea tuturor g6urilor forate se verificd din nou pozilia in plan vertical a peretelui gi se fac eventualele corecfii. Apoi se trece la repararea prin matare a zonelor avdnd rupturi, cu mortar de ciment, gi la refacerea impdndrii la partea superioard a figiilor, unde, dupi introducerea mortarului de ciment, se vor bate pene, altemativ din ambele fefe. Penele vor fi confec[ionate din platbandS metalic6, in cazul in care distan{a de imp6nare nu este mai mare de 6-8 ffiffi, sau din lemn de stejar, Tn cazul in care aceastd distanfd este mai mare. Ele vor fi imbr6cate complet in mortar de ciment. in continubre, cu ragcheta danturatd, se vor indepf,rta zugrlveala gi gletul

existent pe suprafala fdgiilor de b.c.a., pentru a se obfine o aderenld bund a mortarului de tencuial5. Se croiesc plasele sudate, 'cu petrecerea de circa 40 cm pe zidurile adiacente, zond in care gi de pe aceste ziduri a fost indepirtatd tencuiala (conform fi9. 17.8). Dupd ce mortarul de matare gi de la impdniri s-a intdrit, se demonteazd dreptarele care au asigurat, in sistem de moaze, verticalitatea peretelui, gi se trece la montarea pe pozitie a plaselor sudate. Acestea vor fi solidarizate intre ele prin ancorajele 0 6 mm introduse prin gdurile forate de 0 25-30 ffiffi, aga cum este ardtat Tn secfiunile A-A gi B-8. Giurile vor fi umplute cu mortar, fie la tencuire, fie ?nainte de aceasta, pentru ?mbrdcarea in mortar a ancorelor, pe toatd lungimea lor. Tntre barele Smin 3 mm ale plaselorsudate gi suprafala fdgiilorde b.c.a. se vor monta distanlieri de plastic sau o{el, care sd menfind plasele la distanla de 6-8 mm de b.c.a. DupE fixarea in toate punctele a plaselor sudate, se trece la tencuirea fefelor peretelui cu mortar de ciment-var, in grosime medie de 2,5-3,0 cm.

DErALlt

REPARAREA gt CONSOLIDAREA PERETILOR PORTANTI DIN CARAMIDA NORMALA (PLINA)


-l-vya

ilP (NOrE DE cAz) PENTRU il

NOTA 6 - Fisrrri in tencuiali


Tipul avariei
Una sau mai multe fisuri in tencuiald (fig. 19.1).

Fig. 18.1. Fisuri in tencuial6:


1

c6rimidi normal6; 2 - fisuri in


tencuialE.

- perete portant din zidfirie de

Solufia de rernediere a avariei


Se reface tencuiala in zona avariatd.

Materiale necesare
Mortar de ciment-var, al cdrui dozaj - ciment (clasa 300): I
?n

volume este:

- past6 de var: - nisip:

0,3 4

tZa

srtyUid"

"p.*

Unelte necesare
Uneltele necesare sunt cele specifice meseriei de zidar (vezi NOTA 1).

Tehnologia de execufie

Se indepirteazf, tencuiala in zona avariat5. Se adAncesc rosturile


curdlatd de mortar cu un jet de ap5. Se reface tencuala pe ziddria umed5, la nivelul tencuielii existente.

in

aceastd zond cu 1,5-2 cm. Se cur5!6 ziddria cu o perie de sflrm5. Se spalS ziddria

NOTA 7

-Zidirie separati de plangeu

Tipul avariei (fig. 18.2) Fisuri orizontalE de separafie a ziddriei de plangeu.

io

Fig. 18.2. Fisuri intre perete gi planqeu: elevafia peretelui fisurat; b - sec[iunea A-A perete portant din zid6rie de cirimidd normald; 2 - fisuri orizontald de separafie a ziddriei de plangeu: 3 - plangeu de beton armat.
a

Solufia de remediere a avariei (fig. 18.3)


umplerea rostului cu mortar de ciment bine matat gi pene metalice. Materiale necesare
Mortar de ciment, al cdrui dozaj in volume este: 1 - ciment (clasa granulalie nisip 0-1 mm: 3 Pene metalice.

300):

Detaliitip pentru repararea giconsolidarea perelilor portan$ din cirlmidl normall (p[ne)

179

Fig. 18.3. Solufia de remediere a avariei prezentate in figura 18.2:

a - elevafie; b - detaliu de execu[ie; perete portant; 2 - mortar de ciment 3 - plangeu de beton armat; 4 - pene metalice dispuse la interval de 40 cm.

Unelte neceiare
Uneltele necesare sunt cele specifice meseriile de zidar (vezi NOTA 1).

Tehnologia de execulie
Mortarul din rostul deschis va
rostul va fi spdlat cu un jet de apd.

fi curelat pe toate adfincimea

ziddriei. Apoi,

Se introduc prin batere penele metalice, in acelagi timp cu mortarul de ciment, matarea fdc6ndu-se prin Tndesarea mortarului cu ajutoul unei piese specifice (vezi fig. 1S.3). O dat{ umplerea rostului terminatd, imbinarea dintre perete gi plangeu se corecteazd cu mortar la suprafald, pentru a da incdperii aspectul dorit.

NOTA

I - Fisuri izolati

(varianta A)

Tipul avariei (fig. 18.4)


Fisurd care penetreazd, sau nu, toatd grosimea peretelui.

Solufia de remediere a avariei (fig. 18.5)


Placarea cu mortar de ciment gi plasd de armEturd a zonei fisurate.

Materiate necesare
Pfase sudate din sarmdde min 03-4 mm cu ochiuri de 10 x 10 cm. Ofel-beton 0 6 mm.

EO

gi consolidiri ce se pot aplica construcliilor din clasa de inrpstanfl lV Solu[ii de reparalii ru ,.,
.!, i

f-

Fig. 18.4. Diferite tipuri de figuri izolate (varianta A): elevafie perete fisurat b - fisuri prin rosturi; c - fisurf, care traverseazd intreaga grosime a peretelui: d - lisuri in rosturi gi prin cirimizi; perete; 2 fisurd; 3 - fisuri prin rosturi: 4 - fisuri care traverseazd grosimea peretelui; 5 - fisuri in rosturi gi prin cirfimizi.

Sirmi

neagre de legat de 0,8-1 mm. Mortar de ciment, al c5rui dozaj in volume este:

- ciment (clasa300): - nisip cu granulafie 0-1 mm: 3


1

Mortar de ciment-var, al c6rui dozaj in volume este: 1 - ciment (clasa 300): past6 de var: 0,2-0,3 3 - nisip:

Detalii

tiplgnqu

repararea gi consolidarea pere$lor portanli din clr6midfi normali

(pline)

181

Unelte necesare

Uneltele necesare sunt cele specifice meseriei de zidar (vezi


NOTA 1), la care se adaug6: - foarfeci de tdiat olel-beton; - cheie de indoit ofel-beton; - clegte de legat; - magind electr:icd de gdurit
rotopercutantd cu burghie de

(Ec-10).

electrocompresor de aer

@30

mm;

Tehnologie de execufie

Mai Tnt6i se indepdrteazd tencuiala de pe ambele fete ale peretelui, de-a lungul fisurii, pe o l5{ime de circa 40 cm de o parte gi de alta a fisurii. Apoi, pe toatd zona se curf,!f, rosturile dintre cErdmizi,
pe o adflncime de 2-2,5 cm. Se trece apoi la forarea gdurilor Q 30 mm cu magina electricd de

gdurit rotopercutantd, gduri care se vor face in rosturile dintre cdrdmizi, pentru a nu fisura cErdmizile. Se cur5l6 toatd zona decopertatd care urmeazd a fi imbr5catd cu plasd sudatd, mai ?ntdi cu un jet de aer, dupd care se spalf, cu un jet de apd (inclusiv gdurile forate).

pe cele doud fe{e ale peretelui gi, prin gdurile forate, se trec barele de @ 6 mm pentru ancorarea acestora, care se indoaie la capete peste plase gi se leagd cu s6rm6 neagrd

Se monteazd apoi plasele sudate

.matd
O

de legat ofel-beton de

0,8-1 mm.

in continuare se introduce in gf,urile forate, p6nd la umplerea completd, mortarul de ciment. Cu acelagi mortar de ciment se va acoperi gi plasa sudat5, pe ambele
fele.

Fig. 18.5. Remedierea avariilor de tiput celor prezentate in figura 18.4: a - elevage; b - detaliul A; c- secfiunea *B; perete portant; 2 plase sudate aplicate in 1 lungulfisurii, pe ambele fefe ale peretelui (@4 mm cu ochiuri 100 x 100 mm); 3 giuri forate in ziddrie de 4 30 mm; care dupi introducerea ancorajelor 0 6 mm, se mateazd cu moftar de

- ancoraje de legdturi din ofel-beton 6 mm pentru legarea plaselor sudate agezate pe cele doud fefe ale peretelui; 5 : gauri 0 30 mm; 6 - bar6 de ancoraj 0 6 mm:
ciment; 4
@

Z-tencuialE de mortar de ciment (2,5-3 cm).

182

Solu$i de repara$igi consolidtri ce se pot aplica construc$ilor din clasa de importanS lV

DupI ce mortarul de ciment s-a intdrit, se trece la tencuirea peretelui astfel tratat, cu mortar de ciment-var, pAnI la fafa tencuielii rimase, dtnd peretelui aspectul inifirl.

NOTA

I-

Fisurf, izolati (varianta B)

Tipul evarici (fig.1 8.6) Fisurl care pnetreazd, sau nu, toatd grosimea peretelui.

cd
a

I--

Fig. 18.6. Diferite tipuri de fisuri izolate (varianta B): elerafia peretelui fisurat: b - fisuri in rosturi: c - fisurE ce penetreaza
perete portant; 2

intreaga grosime a peretelui; d - fisurd in rosturi gi prin cirimizi; - fisur6; 3 - fisurd ln rosturi: 4 - fisurfi prin intreaga grosime a peretelui: 5 - fisuri ln rosturi gi prin c6r6mizi.

Detaliitip pentru repararea 9i consolidarea pere$lor portan$ din cirlmid{ normal6

(pline)

183

Solu{ia de remediere a avariei (fig. 18.7)

Fig. 18.7. Remedierea avariilor prezentate ln figura 18.6: - perete fisurat; b - detaliu de consolidare; c ;'secfiunea A-A; 1 -perete portant; 2 -fisurd in rosturi gi in c6rdmizi: 3-scoabedeofel06mm montate alternant pe cele doud fefe ale peretelui; 4 - zond de tencuiala ce se indepirteazi de pe perete; 5 - giuri 0 25-30 mm care se mateaz6 utterior cu
a

elevafie

mortar de ciment;

6 - tencuialE de mortar ciment-val{' 7 - mortar

de ciment.

$igiconsofidetg

lor din clasa de impartanfd tV

Tencuial5 noud, armatd cu scoabe implantate in ziddrie gi injectarea fisurii cu lapte de ciment sau mortar de ciment.

Materiafe necesare
O{el-beton 0 6 mm. Mortar ciment-var; af cdrui dozaj in volume este: - ciment (dasa 300): 1 pasti de 0,2-0,9 Mortar de ciment; al cdrui dozaj in votume este: - ciment (clasa.300): 1 - nisip granulafie 0-1: 3

- nisip:

vac

Unelte necesare
care se adaugS:

uneltele necesare,sunt cele specifice meseriei de zidar (vezi NoTA 1), la


cu burghie de
@

- maginajg gTrit.rotopercutantd, - foarfec5 de tdiat olel-beton; chei de ?ndoit o{el-beton; perie de sdrm6

25 sau

f 30 mm;

Tehnologia de execufie a fisurii. Apoi, pe toatd aceastf, suprafa[5, pe ambele fe{e ale peretelui, se curd{E de modar rosturile dintre cirdmizi, pe o addncime de 2-2,5 cm.

se indep5rteazf, mai intdi tencuiala de pe ambele fe{e peretetui, pe toati lungimea fisurii, pe o l5lime de circa 60 cm, de o parte giale de alta in continuare

Pdni la intdrirea mortarufui de ciment in gdurile Tn care au fost introduse capetele scoabelor, acestea se vor fixa provizoriu, pentru a sta la pozi{ie, prin unul sau doud cuie cu cioc bdtute in rosturire zidlriei. Fisura u" fj apoi injectatd, func{ie de desclridere, cu lapte de ciment sau cu modar de ciment. Apoi se trece la reiencuirea, in zona i; s-a intervenit, pe ambele fe{e ale peretelui, cu mortar de cirnenhvar. Peretele astfel tencuit va fi protejat pdnd la uscare impotriva vdntului sau a razelor de soare. Pe cdldurd excesivE, prin intermediul unei p6nze urnezite Tn permanenfd, se menfine umiditatea necesard.

se foreazd gduril*-pu o'rddncime de circa 15 cm, pentru ancorarea scoabelor de 0 25-30 mm. Aceste gduri se vor finand seama de o pozifionare a scoabelor perpendiculard pr fisurd giexecuta plasate ?n mod vor obligatoriu in zonele ?n care ziddria nu este dejradatd. se curd!5 suprafa{a ziddriei de resturile ig mortar cu o perie de sdrmd, apoi se spald ziddria gi gdurile forate cu un jet de ' Func{ie de pozjlia gi distantele djntre gduri, se trece la fasonarea scoabelor. Acestea se montetlq pozi{ie 9i se fixeaz"S frin introducerea ?n gdurile forate a mortarufui de ciment bine matat.

fi

apd.

jt

d;;

Detaliitip pentru repararea gi consolidarea perelilor portan$ din cdr{midf, normali (pline)

185

NOTA 10 - Una sau mai multe fisuri


Tipul avariei (fig.1 8.8)
Una sau mai mutte fisuri, izolate sau in retea, penetrAnd sau nu grosimea peretelui, fisurile fiind plasate in rosturi sau gi prin c6rdmizi.

Fig. 18.8. Cazul pere[ilor portan[i din zidirie de c6rdmid6 normal6, avdnd una sau mai
multe fisuri: plin; eleva[ie-perete b - elevafie-perete eu goluri; c - detaliu] A: 1-pereteplin; 2-fisuri incdmpul peretelui; 3-peretecugol; 4-fisurddeasupragolului; 5 - zond de tencuiali indepirtati,de-a lungul fisurii pe o l6fime de circa 70-80 cm.
a

Solufia de remediere a avariei (fig.18.9)


Injectarea cu lapte de ciment in fisurile a cdror deschidere este sub 3 mm gi cu mortar de ciment dozaj 1:3, in fisurile mai largi

Materiale necesare $tufuri de leavd

{ 10 mm pentru injectii.

186

Solu$i de repara$i gi consolidtri ce se pot aplica construcgilor din clasa de importanp

lV

J+F'
tt
Tn

Fig. 18.9. Remedierea fisurilor prezentate


a

figura 18.8:

1-pereteportant2-fisur5; 3-gtufpentruinjectare,4-mortarpentrufixareala
pozi{ie a gtu[ului de injectare; 5

eleva{ie: b

sec(iunea A-A;

- tencuiald de mortar de ciment.

Moilar de ciment-var pentru tencuieli, al cdrui dozaj in volume este: 1 - ciment (clasa 300): 0,2-0,3 - var pastd:
Mortar de ciment pentru injectare, al cdrui dozaj ciment (clasa 1 - nisip granula{ie 0-1 mm: 3

- nisip:

300):

Tn

volume este:

Unelte necesare
Uneltele necesare sunt cele specifice meseriei de zidar, la care se adaugd: cu burghiu de @ 14 mm;

- magine electricd de gdurit, rotopercutantS, - pompe manual{ de injectat mortar; - electrocompresor de aer.
Tehnologia de execulie

in primul rdnd se desface tencuiala de-a lungul fisurilor ce urmeazd a fi


injectate, depdgindu-le pe ambele pdr[i gi la capete cu minimum 20 cm. Aceastd
opera{ie se face pe ambele fefe ale zidf,riei.

Detaliitip pentru

r.

Apoi se cur5t5 rosturile ziddriei astfel decopertate pe

addncime de

2-2,5 cm. in continuare se curd!6 clrdmida cu o perie de sdrm5, pentru Tndepdrtarea resturilor de mortar. Se executd apoi, cu magina electricd de giurit, giurile pentru introducerea gtulurilor de O 10 mm, prin care se va executa injectarea laptelui de ciment sau a mortarului de ciment. Pentru aceste gduri, a cdror ad6ncime nu trebuie sd fie mai mare de 5 cm, se vor utiliza burghie de 014 mm. intreaga zon6 de lucru, inclusiv fisurile gi gdurile practicate, va fi curdlatd cu unjet de aer sub presiune, dupd care se spalS cu un jet de ap5. Se monteazd apoi gtulurile de injectare, ce se fixeazd cu mortar de ciment, in acelagi timp cu executarea unei noitencuielide mortarcu ciment-varde ?,5-3 cm grosime, pe ambele fefe ale peretelui. $tulurile de injectare nu se introduc in ziO6rie Sn gdurile practicate) decdt pe o adfincime de maximum 5 cm. S-e va injecia lapte de ciment, dac5 fisurile au o deschidere mai mis6 de 3 mm, iar pentru deschideri mai mari, mortar de ciment. Injectarea se va face cu o presiune de maximum 3 atmosfere. Injectarea ?ncepe cu gtutul plasat la partea de jos a zonei. CAnd mortarul de ciment a inceput sd curgi pe gtulul imediat superior, injectarea pe primul tub se opregte, se inchide $u{ul cu un dop bine fixat gi injectarea se continud pe gtuful superior. Se continufi in acest fel ptnf, la ultimul tub, plasat la partea cea mai de sus a zonei tratate. Dupd circa 4-5 ore de la terminarea injectdrii, gtu{urile de injectare se scot, golurile respective matfindu-se cu mortar de ciment.

Suprafa{a nou tencuitfi va

fi protejati de v6nt gi de razele de soare,

asigurAndu-i-se astfel un proces normal de priz6 9i intdrire.

NOTA 11 - Fisuri paralele


Tipul avariei (fig. 18.10)
Doud sau mai multe fisuri paralele apropiate, care penetreaz5, sau f,u,
grosimea peretelui. Fisuri in rosturi sau gi in cdrdmizi.

Solufia de remediere a avariei (fig. 18.11)


Injeclii cu pasti de ciment in fisuri, scoabe implantate paralel cu rosturile orizontale, pe ambele fefe ale ziddriei, peste care se aplic5 noua tencuiald. Unelte necesare
Uneltele necesare sunt cele specifice meseriei de zidar (vezi NOTA 1), la care se adaugS: - magina electricl de g5urit rotopercutantd, cu burghiu de P 30 mm; - foarfecd de t5iat olel-beton; - cheie de ?ndoit olel-beton; - perie de sdrmd; - electrocompresor de aer; - pompi manuald de injectat mortar.

t8B

Solu[ii de reparalii gi consoliddrice se pot aplica construc{iilor din clasa de impofianli i\l

Fig. 18.10. Perete portant din zidirie de clrimidd normalS, avdnd fisuri paralele:
1

a - eleva[ie: b - detaliul A; - perete portant; 2 - fisuri paralele; 3 - distan[a maximd intre fisuri (30 cm).

Tehnologia de execu{ie

Gdurile vor fi plasate in rosturi, pentru a se evita fisurarea unor cdrdmizi, la distanfa de 30-40 cm de fisura marginal5, de o parte gi de alta a pachetului de fisuri paralele. Gdurile practicate vor avea @ 30 mm; dupd pozi{ionarea scoabelor, se vor mata cu mortar de ciment-var (specificat in lista materialelor necesare). Gdurile se foreaz6 din 3 in 3 r6nduri de cdrdmidd. Se curifd fala ziddriei, fisurile gi gdurile de ancoraj a scoabelor cu un jet de aer, apoi cu un jet de apd sub presiune, care, Tn afara sp5ldrii, va da zidului gi um iditatea necesard lucrdrilor ulterioare. Tn continuare se trece la pregdtirea gi apoi executarea injectdrii in fisuri, fie cu lapte de ciment, cdnd deschiderea fisurii este sub 3 mm, fie cu mortar de ciment, dacf, deschiderea fisurii este mai mare. Tehnologia de execulie a injectdrii fisurilor este aceeagi cu cea descrisd in NOTA 10. Dupd terminarea injectdrii se trece la montarea scoabelor de o{el { 8 mm, care pot fi fixate provizoriu la pozifie, pdnd ce mortarul din gdurile de ancoraj se ?ntdregte suficient, cu cuie cu cioc, bdtute ?n rosturi. in final, se poate trece la tencuirea peretelui, pe ambele fe!e, cu mortar de ciment-var, Tn grosime de 2,5-3,0 crn.

Se indepdrteazd tencuiala in zona fisurilor, pe toatd lungimea lor, iar transversal, de la fisurile marginale cu incd circa 50 cm. Apoi se curdfd rosturile dintre cdr5mizi, Tn aceastd zond, pe o addncime de 2-2,5 cm. Gu ajutorul unei perii de sdrmd se curS{5 gi cdrdmizile de resturile de mortar. Se foreazd gdurile de ancorare a scoabelor, pe o addncime de circa 10 cm.

Detaliitip pentru repararea giconsolidarea pere$lor podan$ din clrlrnidfr normali (p[na)

189

Fig. 18.11. Solufia de remediere pentru fisuri paralele in peretii portanfi: - elevatie perete; b - perete avdnd fisuri paralele p6trunzind in acesta:
c - secfiunea B-B; zonA de tencuiald care se indepdrteazS; 3

p 4

- perete portant 2 -

I -

mm, pozate orizontal de-a lungul fisurilor, din trei in trei rosturi orizontale; giuri 0 30 mrn pentru ancorarea scoabelor matate cu mortar de ciment:
5

- scoabe din ofel

- tencuiald perete.

NOTA 12 - Douf, fisuri tncrucigate


Tipul avariei (fig. 18.12) Fisuri inclinate, incrucigate, care penetreazd pa(iat sau peretelui, cu sau fErI spargerea cdr5mizilor in intersectia fisurilor. Sotufia de remediere a avariei (fig. 18.13)
Tencuial5 noud peste scoabe din o{el f 60 mm pozilionate perpendicufar pe fisuri, sau scoabe 0I mm pozilionate in rosturile orizontale gi injeclarea fisurilor cu lapte de ciment sau mortar de ciment.

total grosimea

1g0

Solugi de repara[ii 9i consoliddri ce se pot aplica construcliiior*din clasa de

impgtan!! lV

x
a

Fig. 18.12. Cazut pere[ilor portan{i av6nd


1

fisuri incrucigate: perete pcrtant; 2 - fisuri incrucigate.

Fig. 18.13. Remedierea fisurilor incrucigate la un perete poi"tant avdnd fisuri incrucigate

cu scoabe pozi[ionate perpendicular pe fisuri: b


orizontale:

cu scoabe pozilionate in rr.rsturile

I - perete portant; 2 - fisuri; 3 - scoabe.


Materiale necesare

O[el-beton069i @8mm.
Mortar de ciment-var pentru ziddrie gi matdri la ancorarea scoabelor, al cdrui dozaj in volume este:

Mortar de ciment pentru injectare, al c5rui dozaj in voiurne este:

past5: nisip: *

ciment (clasa var

300):

A,2 3
1

Mortar de ciment-var pentru tencuieli, al cdrui dozaj ?n volume este: 'lt - ciment (clasa 300); 0,3 - var pastd: 4 nisip: -

- ciment (clasa 300): - nisip granula{ie 0-1 mm: 3

perelilor portan! din cdrdmidd normali Detalii tip pentru repararea gi consolidarea .r''|
F

(p|ina)

t 91

Unelte necesare
Uneltele necesare sunt cele enumerate in NOTA 11.

Tehnologia de execulie
Pentru montarea scoabelor pozi{ionate perpendicular pe fisuri 9i acoperirea
cu tencuiald, se va aplica tehnologia de execulie descrisd in NOTA 9.

Pentru montarea scsabelol pozilionate orizontal Tn rosturi, se va aplica tehnologia de execulie cJescrisd in NOTA 11. Pentru injectarea cu lapte de ciment sau mortar de ciment se va aplica tehnologia de execulie descrisd in NOTA 10.

NOTA 13

- Flsuri orizontale

Tipul avariei (fig. 18.14)


Una sau mai multe fisuri orizontale in rosturi apropiate.

Fig. 18.14. Cazul perelilor portan[i avdnd


1

fisuri orizontale: perete portant; 2 - fisuri orizontale.

Solulia de remediere a avariei (fig. 18.15)


rosturi gi legarea la partea superioard a zidului cu centuri din olel rotund, pe ambele fele ale pei'etelui. Montarea scoabelor perpendicular pe rosturi cdt gi acoperirea cu noua tencuial5 se vor executa conform indicaliilor din NOTA 9. Montarea barelor de legare a zidului este indicatd in figura 18.16. Materiale necesare
Ofel-beton 06 gi +B mm. Mortar de ciment-var, al cdrui dozaj in volume este: ciment (clasa 300): 0,2-0,3 - var pastd: Tencuiald,noud cu scoabe de o{el inglobate, pozilionate perpendicular pe

- nisip:

192

Sotu$lde repara$igiconsoliddrice se pot aptica colglrqcgitor din clasa de importanp lV

le
B

'l/X

3 0cm

Fig. 18.15. Solu{ia de remediere a fisuritor prezentate ln figura 18.14:

1-

perete;

2-fisuri: 3-scoabe

elevafie perete; de o[el;

b-

secfiuni A-A;

g;

4-plangeu; 5-centuri din ofel-beton

(@g).

Unelte necesare
Uneltele necesare sunt cere specifice meseriei de zidar (vezi NOTA 1), la care se adaug5: - magine electricf, de gdurit rotopercutantf,, cu burghie de 0 25-90 mm; - perie de sirmd; - foarfecd de tiiat ofel-beton; - cheie de indoit o{el-beton.

Tehnologia de execufie
o[e-l

o l5rgime de 40-50 cm,. de o parte gi de alta a fisurilor, pe toitg tungimea lor. Apoi se cur5fd toat5 aceastd zond de mortarul de rosturi, pe o addncime de 2-Z,S cm, cu o perie de s6rmd. Se executd apoi gdurile de ancoraj ale scoabelor (O 2S-g0 mm). Aceste gduri vor fi plasate in zona de ziddrie cire nu este OegraOati gi la o distanfd minimd de fisurd de 30 cm.

Executarea injectirii fisurilor gi incorsetarea acestora cu scoabe de acoperite Gu o noui tencuiali. ln primul rind, se indepdrteaze tencuiala pe

gaurile forate cu un jet de aer sub presiune, apoi se spald cu un jet de apd atAt pentru a curdfa toati zona cdt gi pentru a crea'umiditatea necesar! ptoceieioi r.
urmeazd.

se trece apoi la fasonarea gi montarea scoabelor gi matarea cu mortar de ciment-var a gdurilor de ancoraj a scoabelor. In continuare se iau mSsurile necesare pentru injectarea fisurilor cu lapte de ciment sau cu morlar de ciment, Tn conformitaie cu tehnologia datd in rvorn

io.

Detaliitip pentru repararea giconsolidarea pere$lor portang din ctrtmidi normald (p[na)

193

*4:_

ri:\ --'-\\
l--l

Fig. 18.16. Montarea barelor la partea superioard a peretelui:

I-

a - elevafie perete; b - secfiune orizontald; perete fisurat; 2 * bare de ofel-beton (0 g mm); 3 - gaur6 pentru ancoraje (0 25-30 4 - ancord metalici f 6 mm.

*r):

ciment-var. Peretele astfel tencuit va fi protejat impotriva vAntului, c5ldurii excesive gi a razelor de soare.

Se completeazfi apoi tencuiala de acoperire a peretetui cu mortar

de

aceastd zond pe o adAnclme de 2-2,5 cm.

Montajul armtrturij: pentru crearea centririi la partea superioari a peretelui. Se ?ndepirteazf;'tencuiala pe lungimile Lr g! tz (vezi fig. 1g.15), pe ldfimea a patru rdnduri de edrdmidd sub plangeu. Apoi be cur5fd rosturile de pe

194

solutii d" *p"rati

Se foreaz6 gfiurile de ancoraj (conform fig. 18.16, a).

ln continuare se cur6[5 fata cdrdmizilor dezvelite de mortar, cu o perie de sArmd. Se spal6 cu un jet de apd zona fdri tencuiald. Se introduc barele a gi b in
rosturile orizontale (conform fi9. 18.16, b), apoi se introduc ancorajele. Se mateazi cu mortar de ciment gdurile de ancoraj. Se reface apoi tencuiala in toatd zona in care aceasta a fost desfdcutf,. Peretele astfel tencuit va fi protejat impotriva razelor de soare, a v0ntului sau a cdldurii excesive.

NOTA 14

- Perete cu fisuri multiple gi in toate direcfiile

Tipul avariei (fig. 18.17)


Peretele prezintd mai multe fisur:i oblice, verticale sau orizontale, care penetreazd sau nu zidlria in toatd grosimea peretelui, prin rosturi sau prin
cdrdmizi.

Fig. 18.17. Perete cu fisuri multiple gi ln


1

toate direcfiile: perete portant fisurat 2

fisuri.

Solufia de remediere a avariei (fig. 18.18)


cn

60

1",60 cm

ob
Fig' 18'18 d'b' sorurie

'

f-

perete

'J1ti:l'r?,:$ry;*:ffi5"t[lj:il,?l''*$ire portant fisurat e - ptaba sudati (min Q 3 mm cu ochiuri 100 x 100 mm); 3 - gf,uri pentru ancoraje practicate in rosturi (0 25-30 mm).

o'

ra

un perete portant:

Detaliitip pentru repararea giconsolidarea perefilor portanli din cirimidi normali (plind)

195

J
\

Fig. 18.18 , c, d. Solu$e de remediere a fisurilor multiple gi in toate directiile la un perete podant: de pozitionare a plaselor sudate la intersectia Tntre oereti fisurati (avariati) si - scheme pereti avarii (coliuri, ramificafii, incrucigiri); d - seitiune orizoniali; 1 perete portant fisurat; 2 plasd sudatd (min Q 3 mm cu ochiuri 100 x 100 mm); 3 gduri pentru ancoraje practicate in rosturi (0 25-30 mm): 4 perete fdrd avarii;

firi 5 - bare din o{el-beton @ 6 mm pentru ancorarea plaselor gduri (0 previzute


25-30 mm)

de armdturd, introduse ln

in zidirie.

196Wricesepotap|icaconstruc$i|ordinc|asadeimportans|V
imbrdcarea peretelui pe ambele fele cu mortar de ciment armat cu plasd
sudatS.

Materiale necesare
Pfasd sudat5, din sarmdde min 3-4 mm, cu ochiuri de 10 x 10 cm;

O(el-beton06sauf8mm.
Sdrmd neagrd de legat. Mortar de ciment-var pentru tencuirea ziddriei, al cdrui dozaj in volume este: 1 - ciment (clasa 300): 0,2-0,3 - var pastS: Mortar de ciment pentru umplerea gdurilor de ancoraj gi acoperirea plasei
sudate:

nisip:

- ciment (clasa 300): - nisip granulafie 0-1 mm: 3


1

Unelte necesare
care se adaug6:

Uneltele necesare sunt cele specifice meseriei de zidar (vezi NOTA 1), la

- foarfecd de tf,iat ofel-beton; - cheie de indoit ofel-beton;


magind electricf, de perie de sArm5.

glurit rotopercutant6 cu burghiu de f 25-90 mm;

Tehnologia de execufie
Opera{ia de remediere incepe prin indepdrtarea tencuielii de pe ambele fele ale peretelui, iar Tn cazul in care sunt gi zone fdrf, fisuri, decopertarea se va face pe o zon6 de minimum 80 cm de la uttima fisurd marginald. Dupd indepdrtarea tencuielii de pe toatd zona, rosturile dintre cdrdmizi se vor cur5la de mortar pe o ad6ncime de 1-1,5 cm. Se vor inlocui apoi c6rdmizile

crdpate sau deteriorate. in continuare se vorfora gdurile 025-30 mm necesare introducerii ancorajelor ce vor lega cele doui plase sudate. Cu ajutorul unei perii de sArm5, cdrEmizile de pe ambele fe{e ale peretelui vor fi curdfate de resturile de mortar. Apoi, cu un jet de apd se spald ziddiia astfel curf,latd, inclusiv gdurile pentru ancoraj. Se trece la montajul plaselor sudate pe ambele fefe ale peretetui. lmediat dupfi aceastd opera{ie se introduc ancorele de G mm sau 8 mm @ f prin gdurile forate, a cdror pozilionare este datd ?n figura 18.18, gi se teagfi plasele sudate de acestea cu sdrmd neagrd de legat. Apoi, cu mortar de ciment, se mateazd gdurile de ancomj gi cu acelagi mortar se aplici o tencuiald sub(ire de acoperire a plaselor sudate.

Dd.liitip

pr.t^ r+.

in continuare se trece la tencuirea peretelui cu mortar de ciment-var. Se va avea grijd ca peretele astfel tencuit si fie protejat ?mpotriva razelor de soare, a vdntului gi cdldurii excesive.

NOTA 15

Fisuri oblice incrucigate

Tipul avariei (fig. 18.19)


Fisuri oblice pe un perete gi fisuri verticale gi orizontale pe perefii alStu.rafi,

Solufia de remediere a avariei (fig. 1g.20)


peretelui.

imbricarea cu mortar de ciment armat cu plase sudate pe ambele fele ale

Fig. 16.19. Pere[i portan[i cu fisuri fisuri l. 18.19.


1

oblice Tncrucigate: Tncrucigate: perete portant fisurat; nsurat; 2 _ - fisuri.

fisuri.

oblice incrucigate la un perete portant din

Fig. 18.20. Solufie de remediere a fisurilor

r _ p.,*tlTJt1*: :u:rHl?,T,fi:lt
3 100 x 100 mm).

- plasd sudatd (min Q 3 mm cu ochiuri de

,r,

Materiale necesare
Pfasd sudat5 din strmdde min 3-4 mm, cu ochiuri de 10 x 10 cm. Sdrmd neagrd de legat o[el-beton @ 0,9-1 mm. Ofel-beton 06 mm sau 0B mm. Mortar de ciment, al cdrui dozaj ?n volume este: 1 - ciment (clasa - nisip granulatie 0-1 mm: 3 Mortar de tencuieli din ciment-var, at cdrui dozaj in volume este: 1 - ciment (clasa 0,2-0,3 - var past5:

300):

300):

nisip:

gg

Srlrtii d"

*p."ti

Unelte necesare
Uneltele necesare sunt aceleagi ca cele inscrise in NOTA 14.

Tehnologia de executie
Tehnologia de execulie este aceeagi cu cea descrisd in NOTA 14. De addugat cE gi pe perefii alSturafi, tratarea fisurilor se face ?n mod similar cu tratarea peretelui cu fisuri incrucigate, plasele sudate fiind astfel croite incdt sd se realizeze continuitatea acestora de pe un perete pe celSlalt (adicd la colturi, plasele vor fi ?ndoite gi nu tdiate).

NOTA 16 - Fisuri verticate la intersecfia peretilor


Tipul avariei (fi9. 18.21)

Fisuri verticale la intersecfia peretelui portant cu peretele despdrfitor nestructural, acesta avtnd sau nu, gi el, tisuri oblice sau verticale. Fisurile din intersecfie penetreazd peretele in toat6 grosimea lui.
Solufia de remediere a avariei (fig. 18.22 gi 18.23)
imbrdcarea cu plase sudate gi cu mortar de ciment.

Fig. 18.21. Cazul fisurilor verticale la

I-

intersecfia pere[ilor: pere{i portanfi; 2 - fisuri verticale.

Fig. 18.22. Solufie de remediere pentru cazul prezentat in figura 18.21: 1 - perete portant; 2 - gduri { 25-30 mm pentru ancorele metalice; 3 - plasd sudatd (@ 3 mm cu ochiuri de 100 x 100 mm).

Materiale necesare

Pfasi sudatr din sf,rmdde min 3-4 mm, cu ochiuri de 10 x 10 cm.

Detaliitip pentru repararea giconsolidarea pere$lor portan[idin cdrimidtotryq!1jqfinfl

199

S6rmd neagr5 de legat ofel-beton 0 0,8-1 mm. Olel-beton 06 sau I mm. Mortar de ciment, al c5rui dozaj in volume este: 1 - ciment (clasa granula{ie 0-1 mm: 3 nisip Mortar de ciment-var, al cErui dozaj Tn volume este: 1 - ciment (clasa 0,2-0,3 - var past5:

300):

300):

- nisip:

66uri pentru
on(ofoje,
de
O

25-30mm

Ldtimeo zmeiornriste

tus 80-100cm

13

Fig. 18.23 , d, h. Detalii de execulie: intersecfie tip col[; b - intersec{ie tip ramificatie: plasf, sudatd (min Q 3 mm cu ochiuri 100 x 100 mm); pere[i portanti: bare de o{el 6 mm pentru ancorarea plaselor sudate; 4 - tencuialS cu mortar de ciment (2,5-3 cm grosime).
a

2-

200

Solu$ide reparatiigiconsoliddrice se pot aplica construcgilor din clasa de importanli lV

- perefi portan{i; 2 - plas6 sudat6 (min Q 3 mm cu ochiuri 100 x 100 mm); - bare de ofel 0 6 mm pentru ancorarea plaselor sudate; 4 - tencuiala cu
mortar de ciment (2,S-3 cm grosime).

Fig. 18.23, c. Detalii de execu[ie: c - intersecfie tip incrucigare;

Unelte necesare
care se adaugf,: - magina electricd de gdurit rotopercutantd, cu burghie de - electrocompresorul de aer; - perie de sArmd; - cheie de indoit ofel-beton; - foarfeci de tdiat ofel-beton.

Uneltele necesare sunt cele specifice meseriei de zidar (vezi NOTA 1), la

f ZS-30 mm;

Tehnologia de execufie
Operafia de remediere incepe cu indep5rtarea tencuielii de pe ambele fele ale peretelui avariat gi a zonelor avariate de pe pere{ii cu care se intersecteazd. Pe toate aceste zone in care a fost decopertatd tencuiala, se cur5fd de mortar rosturile dintre cdrdmizi, pe o addncime de 2-2,5 cm. in continuare, cu ajutorul maginii elecir,ice de gdurit, se foreazg gdurile pentru introducerea ancor{elor care vor lega plasa sudali de pe o fafd a per"tetui cu plasa sudatd de pe cealaltd fatd. Se cur5fd de resturi de mortar toatd zona, cu o perie de s6rm5, apoi, cu ajutorul unuijet de aer sub presiune, suflAndu-se cu aten{ie, gi gdurile forate'pentru ancoraje. in continuare, se spal6 peretele astfel curdlai gi- giurile forate pentru

Drtaliitip

p"ntrrjt

ancoraje cu un jet de apd, ddnd in acelagi timp gi umiditatea necesar6 peretelui, pentru executarea operaliilor urmdtoare. Se monteazd apoi plasele sudate, pe ambele fefe ale pere{ilor, fixAndu-se cu barele de ancoraj S 6 mm sau mm. Dupl fixare, acestea se acoperd cu mortar de ciment, iar giurile de ancoraj se mateazd. Dupd aceea se executd tencuiala cu mortar de ciment-var, d6nd peretetui aspectul inifial. Se va avea in vedere ca dupf, terminarea opera{iei de tencuire, peretele s5 fie protejat impotriva razelor de soare, a c5ldurii excesive g! a vfintului.

fI

NOTA 17

* Fisuri oblice in ziddria dintre golurile ferestrelor

Tipul avariei (fi9. 18.24)


Fisuri oblice ?n ziddria dintre ferestre, care penetreazE sau nu toatd grosimea peretelui, prin rosturi sau gi prin c6r6mizi.

Fig. 18.24. Fisuri oblice in ziddria dintre


golurile ferestrelor:
1

- perete portant; 2 - goluri ln zidirie:


3

fisuri oblice.

Solufia de remediere a avariei (fig. 1S.2S)


imbrdcarea cu plase de armdturil gi mortar de ciment, pe ambele fele ale peretelui, 9i injectarea cu lapte de ciment sau mortar de ciment a fisuritor.

Materiale necesare
Ofel-beton 0 6 mm gi
@ 10 mm. Pfasd sudati diin sarmdde min 3-4 mm, cu ochiuri.de 10x 10 cm. Mortar pentru injectarea fisuriror, ar cdrui dozaj in volume este:,

Mortar pentru tencuieli gi matarea g5urilor de ancoraj, al cf,rui dozaj in


volume este: - ciment (clasa 300): - var pastd:
1

- ciment (clasa 300): - nisip granulage 0-1 mm: S


1

0,2-0,3
3

nisip:

202

Solu$ide repara$igiconsolid{ri ce se pot aplica construc$ilor din clasa de importan$ lV

Sdrmd de legat ofel-beton 0 0,8-1 mm. $tuluri de feavd f 10 mm, cu L = 15 cm.

ffil

A-A

-Lt
I

Fig. 18.25. Solufie de remediere a fisurilor in zidiria dintre golurile ferestrelor:


a

perete; 2 - gol in perete; 3 - plasd de armlturd (min { 4 mm cu ochiuri de 100 x 100 4 gduri 0 25-30 mm practicate prin rosturi: 5 bare verticale @ 10 mm; 6-etrieri 06 (S) mm: Z-ancore @6 mm.

I-

elevafie perete; b

secfiune A-A:

tt); -

Unelte necesare
care se adaugd:

Uneltele necesare sunt cele specifice meseriei de zidar (vezi NOTA 1),

Q 12-14 mm; - perie de s6rm5;

- magina electricd de gEurit rotopercutanti, cu buryhie de { 25-30 mm

- foarfecd de tf,iat ofel-beton; - cheie de indoit ofel-beton; - clegte de legat.


Tehnologia de execu[ie

- electrocompresor de aer; - pompd manuald pentru injectat;

toatd inSlfimea lui, din plangeu pdnd la podea. in toaid aceastd zond,' se indepirteazd mortarul din rosturile cdrdmizilor, pe o adAncime de 1,S-2,S cm.

zid5rie avariat. Apoi se indepdrteazi de pe ambele fefe ale pereteluiiencuiali, pe

Se demonteazd tdmpldria ferestrelor adiacente stdlpului (gpaletului)

de

Detaliitip pentru repararea gi consolidarea peretilor portan$ din cdrdmida

!gq4i{dine}

293

in continuare, se foreazd gdurile pentru ancoraje de 0 25-30 mm 9i gdurile pentru gtulurile de injectare de Q 12-14 mm. G5urile de injectare se vor da conform metodologiei descrise in NOTA 10. Se curd!6 apoi zid6ria de resturile de mortar cu o perie de sArmd. Apoi, cu ajutorul unui electrocompresor, cu un jet de aer se cur6!5 bine zona fisuratd, gdurile forate pentru injectare cit gi cele pentru ancoraje gi intreaga ziddrie decopertatd. Acelagi lucru se face apoi cu un jet de apd, pentru a spEla bine toatd zona tratatd cAt gi pentru a-i da umiditatea necesar5. Se fason eazil apoi 9i se monteaz6 barele verticale de ofel @ 10 mm gi se leagd apoi cu etrierl O 6 mm, conform desenului din figura 18.25, dupd care se monteazd plasele sudate, de asemeni pe ambele fele ale peretelui. ' Plasele sudate se leagd intre ele prin ancorajele de olel-beton 0 6 filffi, care trec prin gdurile de ancoraj de 0 25-30 mm. in punctele de intersec{ie ele se vor lega de barele verticale S 10 mm gi de etrierii @ 6 mm, cu sArmd neagrd de legat otel-beton { 0,8-1 mm. in continuare se trece la acoperirea etrierilor f 6 mm din rosturile orizontale gi a gdurilor de ancoraj, cu mortar de ciment bine matat. ?n acelagi timp, se ptanteazd tuburile (gtulurile) de injectare a fisurilor gi se inchid fisurile la suprafat5. Se trece apoi la operalia de injectare, fie cu lapte de ciment, pentru fisuri sub 3 mm deschidere, fie cu mortar de ciment, la deschideri peste 3 mm. Apoi se trece la retencuirea peretelui cu mortar de ciment-var, sco{Andu-se tuburile (gtulurile) de injectare. Dupd termirrarea tencuirii, se vor lua m5suri de protecfie a peretelui impotriva razelor de soare, a cdldurii excesive gi a vAntului.

NOTA 18

Fisuri oblice deasupra ugilor sau ferestrelor

Tipul avariei (fi9. 18.26)


Fisuri oblice deasupra golurilor de ugi gi ferestre, penetrAnd sau nu zidf,ria in toatd grosimea peretelui, trecdnd prin rosturi sau/gi prin cdrdmizi.

ob
1

- perete cu fereastrd; b - elevafie - perete avdnd uS6: - perete portant de zid6rie cu gol de fereastrl; 2 - perete portant de zidirie cu
a

Fig. {8.26. Fisuri inclinate deasupra golurilor:


gol de ugA; 3 - fisuri inclinate.

elevafie

204

Solutiide repara$igi consolidlri ce se pot aplica construcliilor din clasa de importanft lV

Solufia de remediere a avariei (fig. 18.27 gi 18.28)


imbrdcarea cu mortar de ciment-var, pe ambele fefe, a peretelui armat cu plase sudate, Tnsofitd sau nu de injectarea fisurilor cu lapte de ciment sau mortar de ciment. Gdurile 0 25-30 mm pentru ancoraje se vor practica prin rosturi, pentru a evita spargerea cdrdmizilor.

- perete cu gol de fereastrl:2-

Fig. 18.27. Solu[ie de remediere a fisurilor inclinate situate deagupra golurilor: a - perete cu gol de fereastri; b - perete cu gol de ug6;

perete cu gol de ug6; 3- plasd sudatd (min Q4 mm cu ochiuri de 15 x 50 mm); 4 - giuri @ 25-30 mm.

Fig. 18.28, a. Detalii de execu[ie pentru solufia de remediere a fisurilor oblice deasupra go-

de uge sau fereastrd;


buiandrug;

perete portant avdnd gol

lurilor. secfiunea A-A;

de 75 x 50 rr); 6 - g5uri @ 25-30 mm pentru ancoraje practicate ln rosturi; 7 - ancoraje g 6 mm.

plangeu de beton armat; 4 - tencuiali din mortar de ciment; 5- plasi sudati (min q 4 mm cu ochiuri

Detaliitip pentru repararea giconsolidarea perefilor portanli din cirf,midl normalf,

(plini)

205

J
incrucigare;
1

Fig. 18.28, b, c. Detalii de execufie pentru solufia de remediere a

- perete portant avdnd gol de ugi sau fereastrE,'2 - buiandrug; 3 - plangeu de beton armat; 4 - tencuiali din mortar de ciment; 5 - plac6 sudat6 (min Q 4 mm cu ochiuri de 75 x 50 mm); O - gduri
1
0 25-30 mm pentru ancoraje practicate in rosturi; Z- ancoraje S 6 mm.

fisurilor oblice deasupra golurilor. secfiunea B-B - rarnificafie; c - secfiunea *B

Materiale necesare
Pfasd sudatd din sArmdde min O3-4 mm, cu ochiuri de 10 x 10 cm. Sdrmd neagrd de legat 0 0,8-1,0 mm. Olel-beton 0 6 mm sau S 8 mm. Mortar de ciment-var pentru tencuieli, al cdrui dozaj in volume este:

- ciment (clasa 300):

206

Solu$i de repara{ii 9i consolidtri ce se pot aplica consirucliilor din clasa de importanp lV

dozaj
Tn

Morter de ciment pentru urnplerea gfiurilor forate sau injectate, al cdrui volume este: * ciment (clasa 300): 1 - nisip granulalie 0-1 mm: 3 Unclte necesrre Uneltele necesare remedierii acestui tip de avarie sunt aceleagi cu cele

- nisip:

var

past5:

0,2-0,3 3

enurnerate in NOTA 17.

Tehnologia dc cxecu{ie
Remedierea acestui tip de avarie pdstreazd succesiunea opera{iilor descrise in NOTA 17, cu excep{ia montajului barelorverticale {10 mm 9i a etrierilor p6 mm. Aga cum este ar6tat in figura 18.27, zona asupra cdreia se acfioneaz& Tn aceste situafii este amplasatf, deasupra golurilor de ugd sau fereastr5, de la gol gi odnd in tavan gi pe toatd lungimea peretelui. Pe toati aceasti zon6 se decoperteazE, pe ambele fe{e ale peretelui, tencuiala, se addncesc rosturile, se executd gdurile pentru ancoraje, se sufld inclusiv fisurile cu un jet de aer sub presiune, se spald apoi cu apI, se pregdtegte sau nu injectarea, se monteazii plasele sudate gi se leagd prin intermediul ancorai.'lor, apoi se acoperd cu
tencuialS.

ATENIIE: Este necesar ca oportunitatea realizdrii injectdrii sE fie stabititd de un specialist competent.

NOTA 19

Fisuri verticale la intersecfia perefilor

Tipul avariei (fi9. 18.29)


perefilor, din ce in ce mai deschise spre partea superioard, gi, eventual, deplasare& zidAriei.

Fisuri sau crf,pdturi verticale care penetreazd ?n profunzime intersec{ia

Solu{ia de renrcdiere a avariei (fig. 1g.30 gi 18.31)


Ancorarea pere{ilor portan{i cu tiran{i metalici; dacf, perelii au gi alte avarii,
acestea se vor remedia conform notelor anterioare, funclie de tipul avariei.

Materialc necesare
Platbandd de ofel 250 x 15 mm sau profil Np 200 (U). Bare de o{el-beton S 2O-ZS mm - filetate la capete. Piuli{e pentru bare Q2O-ZS ffiffi, in care s-a tdiat filet. Mangoane intermediare de intindere pentru bare filetate din 6 2A-25 mm.

q9qliitip pentru

repararea giconsolidarea pere{ilor portanlidin

cirimidi

normald (plind)

207

Minium de plumb. Mortar de ciment-var pentru tencuieli, al cdrui dozaj - ciment (cfasa 300): 1 0,2-0,3 - var past5:

Tn

volume este:

- nisip:

perete portanf 2 - plangeu cu grinzi de lemn sau metalice: 3 - fisuri verticald intre pere[i (mai mare la partea superioard);
4

Fig. 18.29. Fisuriverticale la intersec{ia pere{ilor:

f-

Fig. 18.30. Pozifiile tiranfilor gi ale ancorelor (se vor indica obligatoriu de citre
specialigti):
1

fisur5 intre plangeu gi perete.

pere[i portanfi;

2-tiranli.

Unelte necesare
Magind electricd de gdurit rotopercutantf,, cu burghiu de intermediare de ?ntindere. Unelte de zidar. Pensule de vopsit.

Set de chei fixe pentru strdngere piuli{e gi acfionarea mangoanelor

25-30 mm.

Tehnologia de execufie De menfionat, in primul r6nd, cd materialele gi uneltele necesare inscrise


mai sus se referd la pere{ii la care nu se mai fac gi alte reparalii.

Tehnologic, deci, numai pentru ancorarea perefilor cu tiranfi, se procedeazd


astfel:

- tiranlii se asigur5, la locul de lucru, la lungimile stabilite prin mdsurdtori anterioare, gata filetati la capete gi in zonele unde se prevdd mangoane de
?ntindere;

- se decoperteazi tencuiala in zonele de reazem a pldcitor de cap5t gi se realizeazd Tn aceste zone un pat de mortar de ciment armat cu plasd sudatd min q 3-4 mm, cu ochiuri de 75 x 50 mm; - se foreazd gdurile de trecere a tiranlilor;

Solu$ide repara$igiconsoliddri ce se pot aplica construc$ilor din clasa de importan[i lV

I
ot ol

cl

il

,c
a

1
-

Fig. 1E.31. Detalii de execu{ie: perspectiv5; b - secfiune orizontal6: c- secfiune C-C; 1, 2- perefi portanfi; 3-tiranfidin ofel-beton S20-25 mm: 4-placd de ?nc9lq din profil d.e ofel taminat (200 sau tabli de ofet 250 x 1s mm, I = 500 - 7CI0 **): 5 fisurd; 6 .. strat de mortar de ciment armat cu o plasi de armdturf, (f 34 Z - piulifi; I - gaibi"

r*);

Detaliitip pentru repararea giconsolidarea pere{ilor portanlidin cArtmidi normall (plinl)

209

maximi;

se monteaz6 tiranlii, apoi man$oanele de intindere, pe pozitia de extensie

- se monteazd pldcile de capet gi apoi, cu ajutorul piulifelor, se intind tiranlii, operalie dupd care se ac[ioneazd gi asupra mangoanefor de intindere, introducfindu-se Tn tiranfi eforturi suplimentare; - in final, toate piesele metalice se protejeazf, cu minium de plumb.
NOTA 20

-Zidiria peretelui de capet (timpanufui)


deteriorate

Tipul avariei (fig. 18.32)


Fisuri, rupturi gi dislocdri in zidf,ria peretelui de capdt (timpan).

Fig. 18.32. Avarierea peretelui de cap6t (timpan):

- perspectivi clddire: b - secfiune longitudinaliTrin acoperiq; 1 - perete de capit (timpan); 2 - pere[i structurali; 3 - acoperi$; 4 - garpanta
a

acoperigului: 5 - zona deteriorati.

$olulia de remediere a avariei (fig. 18.33; 18.34 gi 18.35)


Refacerea completd a timpanului gi ancorarea lui de garpant5.

Materiale necesare
Cdrdmizi.

Otel-beton 0 6 mm. Platbandd de ofel 3 x 25 mm. Buloane @ 12 mm.

210

Solutiide repara$igiconsolidlrice se pot aplica construc[iilor din clasa de importanp lV

Mortar pentru ziddrie gi tencuieli, al cdrui dozaj in volume este: - ciment (clasa 300): 1 0,3 - pastd de

- nisip:
c

var:

I-

- contravAntuire suplimentari (clegti realizafi din doi dulapi 38 x 100 **); 3 - ancoraje (puncte de ancoraje).

perete nou de 25 cm grosime sau de 12,5 cm intdritd cu stfilpigori;

Fig. 18.33. Remedierea peretelui de timpan: sec[iune longitudinalS; b - sec[iune (vedere) C-C:

Unelte necesare Uneltele necesare sunt cele specifice meseriei de zidar (vezi NOTA 1), la
care se adaugd: - magind electricd de gdurit, cu burghiu de f 14 mm; - foarfec6 de tdiat o{el-beton; - cheie de Tndoit ofel-beton; - chei fixe pentru str6ngerea piulifelor buloanelor.

Tehnologia de execufie
Se demoleazd intreaga ziddrie a peretelui de capdt (timpanului). Tn continuare se rnonteazd pe elementele garpantei piesele (platbandele cu cioc). se executd apoi noua ziddrie a timpanului.

de

ancoraj

$e executd legdtura ?nvelitorii cu peretele nou realizat. in timpul executf,rii ziddriei, se armeazE rosturile din dreptul ancorajelor cu otet-beton 6 6 mm (vezi figura 18.35), inglob6ndu-se in rostul armat din mijloc $i platbandete de ancoraj.
Dupd terminarea ziddriei, peretele se tencuiegte pe ambele fe!e.

Este absolut obligatoriu a se verifica, in prealabil, stabilitatea gi eventualele deformafii ale garpantei. Se vor lua mdsuri specifice pentru rezolvarea oricf,rui
neajuns.

Detaliitip pentru repararea qiconsolidarea pereglor portan$ din cirimidi normall (p[na)

211

I I I I I I I I I I
I

Perete de Zpttn grosine sou de 12,5cm c.u'st6tPiqori de

Poiilio popitor

de {emn

Fig. 18.34. Detalii de execufie pentru


repararea timpanului:

Perete din cortrnidd nonnot6 sou cu Pturi

c-

sectiune; b vedere in plan; detaliu de ancoraj a peretelui de

12

perete

de cap6t (timpan);

capet:

garpanta;

contraventuire

suplimentarf, (clegti realiza[i din doi dulapi); 4 - ancoraje; 5 - plangeu;

6 - tencuialA; 7 - platbandd de o{el (3 x25*r): 8- buloane (minimum 2).

212

Solu$ide repara$igiconsolidirice se pot aplica construcgilor din clasa de importanp lV


o

rn

v
o
aj-r

\1

<

300

<

300

),
r
300
100

u1

,Y
(
300

rn rl

e ar1

<3m

Fig. 18.35. Pozifia punctelor de ancoraj, findnd seama de forma gi dimensiunile


1

garpant{;

peretelui de cap6t (timpan): 2- punct de ancoraj.

NOTA 21

Perefi dislocafi
Tipul avariei (fig. 18.36)

Fisuri gi cripSturi verticale Si oblice la intersecliile zidurilor Si in


cAmp, inso{ite de fisuri orizontale.

\
l---b t I \4, a+r

Fig. 18.36. Cazul perefilor dislocafi: perete fisurat din ziddrie de cirimidd; plangcu (beton armat monolit; elemente prefabricate, de lemn, cu grinzi

2
1

metalice 9i bolfigoare de zidSrie); 3 - fisuri.

Detaliitip pentru repqratelg cgnsglidarea pereglor portang din cirimida normati

(ptini)

213

Solu{ia de remediere a avariei (fig. 19,37; 19.3g; 19.39 gi 1g.aO)


lncorsetarea ansamblului de pere[i cu centuri orizontale sub pfangeu. Perefii fisurali se vor remedia dupd modelele indicate in notele corespunz6nd tipului de
avarie.

Fig. 18.37. Introducerea de centuri de beton armat la nivelul plangeului:


1

perefi portanfi; 2

centuri.

Materiale necesare
Ofel-beton 0 6, 0 10, Q 12, f 16 mm. O{el-beton Q2A sau @ 30 mm pentru tiranli. Tabld de ofel de 15 mm grosime. PlasI din s6rmf, de 2 mm, cu ochiuri de 2 x Z cm. Sc6ndurd sau panouri tego pentru cofraj. Sdmd de legat ofel-beton. Beton B 300. Mortar de ciment-var, al cf,rui dozaj in votume este: - ciment (clasa 300): 1 .Cuie.

pastd de

nisip:

var:

0,3
3

Mortar epoxidic (releta se va da de cdtre furnizorul r5ginii epoxidice).

Unelte necesare
care se adaug5:

Uneltele necesare sunt cele specifice meseriei de zidar (vezi NOTA 1), la

- magind electricd de g5urit rotopercutantd,

- foarfecl de tiiat ofel-beton; - cheie de tndoit ofel-beton; - clegte de legat olel-beton; - feristrfiu; - tesl5; - popi metalici sau de lemn;

cu burghie de 0 25-30 mm;

214spotapticaconstruc$i|ordinclasadeimportantA|V

- p6lnii speciale pentru tumat beton; - chei fixe pentru strangerea piuriferor din capetele -A

tiran{ifor.

sec[iunea E-E c - detaliu de montaj al tiranfilor; ? - fundafie; 2 perefi portan{i; 3 plangeu; 4 - centuri; S oriRcii pentru turnarea betonului; O- gduri 025-30 mm: Z-tirang {120-30 mm.

Fig. 18.38. Detalii de execufie


secfiunea A-A; b

(t):

Detaliitip peniru repararea giconsolidarea peretilor portantidin c{rdrnid{ normalf,

(plini) .-.'_

215

I -12cm DETALIUL A1

0ETALIUL

A3

OETALIUL A4

OETALIUL 81

OETALIUL

'82

rEVAT I E

vAIr

ld.'!5mml

1 - pere{i portanti; 2 - plangeu; 3 - orificii ln placa plangeului pentru turnarea betonului; 4 - tiran[i 0 20-30 mm lnglobafi in beton; 5 - g6uri pentru trecerea tirantilor; 6 - placd metalici (montatd pe un strat de mortar de ciment armat cu plas6 O 34 mm).

Fig. 18.39. Detalii de execufie (ll): detalii Ar...Aqi b - detalii 919i 8e (plan gi elevafie);.

216

Solu$ide rePan$igiconsoliddri ce T pot aplica construcgilor din clasa de importanp lV

beton

t-1

placi; 5-etrieri

gol pentru bulb de legdturS; b - armare bulb de l6gdtur6 transversata; - pozifionare tiran[i gi armare bulb de legiturS; d - turnarea betonului; e - jonc[iunea tiran[ilor in mangoane de intindere, 1 - perete portant; 2- plangeu de beton armat, 3- gol in perete; 4- gol in.

8-

@6 mm; 6-cofraj; 7-pdlnie pentruturnarea betonului; placf, metalicd de ancoraj: g - mangoane de intinderei 1A- tiran[i.

Tehnologia de executie
Operafia de remediere incepe prin efectuarea mlsurdtorilor necesare pentru stabilirea dimensiunilor tiranfilor, a mangoanelor de intindere gi a pldciior de ancoraj, care vor fi aduse la locul de montaj gata confeclionate intr-un atelier specializat.

D"taliitip pentrr

"p

Apoi se trece la indepdrtarea tencuielii de pe felele peretelui, pe zonele viitoarelor centuri. Pe aceste zone, cdrdmida va fi curilatd ou o perie de sArmd, iar rosturile vor fi addncite cu 1,5-2,0 cm. Pere{ii astfel curdla{i se vor sp5la cu un
jet de ap5. Se foreazl apoi gdurile 0 25-30 mm pentru leg6turile dintre tiranfi, la o distan{d de 1,5-2,0 m in cazul perelilor mai grogi de 25 cm. ln cazul Tn care se executf, legdturi prin traversarea peretelui, atunci c6nd grosimea acestuia este de 25 cm, sau mai micd, aceasta se face prin scoaterea din zid a uneia sau a doud cdrdmizi. Se executd apoi gdurile in plangeu pentru turnarea betonului in tiranli. Se spald din nou, de aceastd datd gi toate gdurile date, cu un jet de apd. Pe zona de reazem a pl5cilor se creeazfi un pat din mortar epoxidic (reteta acestui mortar se ob{ine de la furnizorul r5ginii epoxidice). Apoi se monteazi arm6tura de traversare gi legdtura intre tiranfi, acordAnd o atentie deosebitd pozifionfirii acesteia, pentru ca tiranfii sI fie rectilinii. Se toarnd betonul ?n aceste elemente de leg5tur6. ln continuare se monteazi tiran[ii, care vor fi sus{inufi de armdtura din elementele de legdturd, opera{ie care inseamnd gi montarea plficilor de cap6t gi a mangoanelor de intindere. Urmeazd operafia de intindere a tiranlilor cu ajutorul piulifelor de capdt. Tirantii mai lungi au nevoie pentru intindere gi de mansoane de Tntindere. Se monteazd apoi agrafele de legdturd dintre tiranfi (fig. 18.39), dupd care se executS cofrajul de inchidere. Apoi, prin gdurile practicate in plangeu, se toarnd betonul in centuri, asigur6ndu-i o bund vibrare. inainte de turnare, zidiria ce urmeazi sd vini in contact cu betonul, va fi bine umezit5. Betonul turnat va fi protejat ?mpotriva razelor de soare gi a vdntului. Dupd decofrare, toatd suprafafa de beton se tencuiegte. ATENTIE: Pentru execufia, acestei,: reparafii este obligatorie consultarea gi asigurarea asistenfei unui specialist competent.

DETALil TtP (NOTE DE CAZ) PENTRU

il9

REPARAREA gt CONSOL| DAREA PERETILoR DtN zloAntE DE

cAnnmrpA cu coLURl

NOTA 22 - Fisuri gi crf,pf,turi in perefi


'

Tipul avariei (fig.1 9.1)

Peretele portant prezintfi fisuri gi crdpdturi care penetreazd toatf, grosimea peretelui, prin rosturi sau crdpf,turi. Peretele {e protectie termicd are fisuri gi crdpdturi in rosturi gi c6rdmizi. Tn unele locuri, cSrdmizile sunt sparte Ei zidiria compromisi.

Fig. 19.1. Fisuri gi cripituri ln perefi portan[i qi neportan[i realizafi din

abI

zidfirie de cdrimidd cu goluri:

elevalie perete dinspre interior; elevafie perete dinspre exterior;


c

beton armat
armat; 4

- perete portant fisurat; 2 - stdlp de


3

secfiune orizontalE;

perete neportant.

grindE

de

beton

Detaliitip pentru repararea giconsolidarea pere$lor din zidilrie de cirlmidi cu golu1i

219

Solulia de remediere a avariei (fi9.19.2)


Peretele portant va fl imbrdcat cu un strat de teneuial6 9i o plas5 de arm6turl la fafa interioar6 gi reparat printr-o cusdturfi cu scoabe acoperite cu tencuialS de-a lungul fisurii, la fata exterioar5. Fiecare pdrete fisurat va fi tratat
independent.

A.A

Fig. 19.2. Solufie de remediere a avariei prezentate ih figura 19.1:


a

detaliulX e - detaliul Y; f - sectiunea B-B: 1 - perete fisurat: 2 - plasd sudati (min S 4 mm cu ochiuri de 100 x 100 tt): 3 - gduri { 15 mm prevdzute Tn perete; 4 - ancore f 6 mm; 5 - fisur6; 6 -tencuiald (3-3,5 cm): 7- mortar de ciment.

vedere dinspre interior; b

d-

vedere dinspre exteriofi c

secfiune A-A;

,r0 ,

-"'rftt"

"*"f

Materiale necesare C6rdmizi cu goluri de aceteagi dimensiuni cu cete existente in peretele respectiv, sau se va reutiliza cdrimida veche. Ofel-beton 0 6 mm. Plas5 sudata din sarmd de mrn 3-4 mm, cu ochiuri de 10 x 10 cm. Mortar pentru tencuieli gi umplerea golurilor forate, al cdrui dozaj in volume

este:

- nisip:

- ciment (clasa 300): 0,2-0,3 - pastii de var:


1

Unelte necesare uneltele necesare sunt aceleagi cu cele enumerate in NoTA 12 gi NoTA 14. Tehnologia de execufie

in cazul perefilor portanti. Se indepdrteazd tencuiala de pe partea interioard a peretelui, iar la exterior, pe toatd lungimea fisurii, pe 50 cm de o parte gi de alta
a fisurii.
Tn continuare, pe ambele fele astfel decopertate, rosturile dintre cdrdmizi se ad6ncesc cu 1,5-2 cm. Apoi se foreazd gf,urile pentru ancorajele plasei sudate, iar

pentru scoabe de 0 15 mm. Gdurile vor

fi practicate in rosturi, pentru a se evita

spargerea cdrimizilor. apd, se spal6 zid5ria, rosturile gi gdurile de ancoraj.

Cu o perie de strm5 se vor curdfa rosturile gi c5rSmida, apoi, cu un jet de

Se fasoneazf ancorajele din ofel


scoabele, ancorele gi plasa sudatd.

f 6 mm gi scoabete. Apoi se fixeazd

peste scoabe, la exterior. DupI tencuire, peretele se protejeaz| impotriva ac{iunii vantului gi a soarelui, prin intermediur unei perdele umezite. Este indicat sr se vadil gi NorA 12, pentru scoabe, gi NorA 14, pentru plase sudate.

Se trece apoi la executarea tencuielii, gi peste plasa sudatS, la interior, gi

in cazul perefilor de protec[ie termici. Tehnologic, peretele se trateazd ca un perete portant. Dupd cazul avariei, se va aplica solutia de remediere
adecvatE.

NOTA 23 - Fisuri gi
Tipul avariei (fi9. 19.3)

cripituri in perete
toati grosimea

Fisuri gi crdpdturi oblice Tncrucigate, penetrAnd sau nu pe peretelui, prin rosturi sau cdrdmizi. Nu sunt cdrdmizi sparte.

Detaliitip pentru repararea giconsolidarea perelilor din zirJlrie de ctrtmidt cu

goluri
@

221

Solufia de remediere a avariei (fig. 19.4)

Fig. 19.3. Fisuri gi cripdturi in pei'efi portanfi din ziddrie de c6r6mid6 cu goluri: a eleva{ie peretq b secfiunea A-A (la un perete cu grosime de 15-20 cm);

secfiunea A-A
7

(la un

perete cu

Fig. 19.4. Solutie de remediere a fisurilor gi crdpdturilor la perefi portanfi din ziddrie de cdrdmid6 cu goluri: a cazul ,cus5turii" fisurilor cu ancore (scoabe) perpendiculare pe fisurE; b cazul

grosime de 25-30 cm); perete poftant fisurat: 2 - perete neportant; 3 - stilp de beton armat.

"

tru injectarea mortarului de ciment in fisuri gi cripdturi; 4 - ancore (scoabe) 0 6 mm;


5

cusdtu ri i" fi su ril or cu ancore (scoa be) am pf asate in rosturi orizontale; c- sec{iuniverticale: perete portant; 2 - fisuri; 3 gtufuri pen1

tencui

all 2-2,5 cm grosime.

222

Solu$ide reparaliigiconsolidf,rice se pot aplica construcliitor din clasa de importanp lV


I

Gusdturf; cu scoabe perpendiculare pe fisurd sau orizontale in rosturi, pe cele doud fele ale peretelui gi o treime din cdrdmizile din traiectoria fisurii, injectate cu mortar de ciment.

Matcriab necesarc
Olel-beton e 6 mm. $tufuri de leavi f 10 mm. Mortar pcrf,ru tencuieli gi umplerea golurilor de ancoreje, al cf,rui dozaj in

vohme este: - ciment (clasr 300): - var pestl:

I
0,2 - 0,3
1

Morter-ciment pentru injectare, al clrui dozaj in volume este: 1 - ciment (olasa granulafie nisip 0-1 mrn: 3 -

- nisip

300):
',

Uneltc

nccctlrt ,

Uneltele neeesare sunt aceleagi cu cele arltate in i.lOTA 12 $ I{OTA 10.


'

Tehnologia dc rxccufie
Tehnologia este .lceea cu cea prezerilatl

in NOTA 12. ln pfus, apare in

acest caz operalia de injectare cu mortar de ciment, din trei ?n trei cirdmizi, de-a lungul fisurii, a golurilor cdrdmizilor. AceastE opera{ie se va face concomitent cu injectarea fisurii, dacl se folose$e mortar cu ciment, sau Tnaintea injectlrii fisurii, dac5 pentru injectar:ea fisurii se folosegte lapte de ciment.

NOTA 24 - Fisuri obtice tncrucigate gi


Tipul avariei (fig. 19.5)
Fisuri gi cripf,turi penetrante, cu c*rdmizi sparte.

cirimizi sparte

Fig. 19.5. Fisuri inclinate gi c$rdmizi sparte


la un perete pcrtant din

clrimizi cu goluri:

I-

perete portant 2 - fisuri; 3 sparte.

cdrimizi

Detaliitip pentru repararea gjconsolidarea perelilor din zidirie de cdrdmidi cu

goluri

223

Solu{ia de remediere a avariei (fi9. 19.6)


Cusdturd cu scoabe orizontale sau perpendiculare pe fisur6. O treime din cdrdmizile fisurate vor fi injectate in goluri cu mortar de ciment. CArdmizite sparte vor fi Tnlocuite. Pentru cusdtura cu scoabe, a se vedea NOTA 12. Pentru injectare, a se vedea NOTA 10.

Fig. 19.6. solufie de remediere a avariilor prezentate in figura 1g.s: 7 - perete portant; 2 - fisuri: 3 - cirEmidd ce se injecteazd cu mortar; 4 cEllmEi spafte care se inlocuiesc: ancore (scoabe) metalice @ 6-8 mm.

f-

Materiale necesare cdrdmizi de acelagi tip gi dimensiuni pentru inlocuirea celor sparte. $tu{uri din feav5 f 10 mm pentru injectare. Ofel-beton46sau@8mm. Mortar pentru tencuieli, al cdrui dozaj in volume este: 1 - ciment (clasa 300): 0,3 - var pastd:
Mortar pentru injectare, din ciment-nisip, al c6rui dozaj in volume este: ciment (clasa 1 - nisip granulafie 0-1 mm: 3

- nisip:

300):

Unelte necesare
uneltele necesare sunt cele menfionate
?n

NorA

12 gi

NorA

10.

Tehnologia de execu{ie Execufia incepe cu inlocuirea cdrdmizilor sparte gi curdlarea rosturilor


acestora, proced6ndu-se cu multd atenfie, pentru a nu provoca alte deteriordri ale peretelui.

224

Solu$ide replll$i giconsolidf,rice se pot aplica construcgilor din clasa de importang lV

Apoi se procedeazd conform tehnologiei descrise in NOTA 12 gi NOTA 10, cu mentiunea c5 gi in acest caz, a$a cum este menfionat gi la NOTA 23, de-a lungul fisurii, din trei in trei cdrdmizi fisurate, golurile acestora se injecteazd cu
mortar de ciment.

NOTA 25 - Fisuri gi crdpituri


Tipul avariei (fig. 19.7)
Fisuri gi crdpdturi oblice, verticale gi orizontale, penetrdnd toat5 grosimea peretelui prin rosturi gi cfirdmizi.

Fig. 19.7. Perete portant din ziddrie de cdrimidd cu goluriavind fisuriqi crip6turi

penetrAnd toatd grosimea peretelui: perete portant fisurat: 2 - fisuri gi cr6pituri oblice, verticale gi orizontale.

f-

Solufia de remediere a avariei (fig. 19.8)


Peretele portant va fi ?mbrdcat cu mortar gi plase sudate, pe ambele fefe.

grosimea peretelui portant: elevafie perete; b - secfiunea orizontall B-B: f perete portant; 2 stdlp de beton armat; 3 plase sudate (min Q4 mm cu ochiuri de 100 x 100 4 - giuri Tn perete O 25-30 mm: 5 - ancore metalice @ 6 mm amplasate in giuri; d - tencuiald 2,S-3 cm.

Fig. 19.8. Solufie de remediere a fisurilor gi crSpdturilor penetr6nd toati


a

r*);

Detaliitip pentru repararea giconsolidarea pereglor din ziddrie de cdrimidd cu

goluri

225

Materiale necesare
Olel-beton 0 6 mm. Plasd sudatd din s6rml Q min 3-4 mm, cu ochiuri de 1'0 x 10 cm. Mortar de ciment pentru matarea gdurilor de ancoraj gi acoperirea plaselor sudate, al cdrui dozaj in volume este: 1 - ciment (clasa granulalie 0-1 3 mm: nisip Mortar pentru tencuieli gi zid6rie, al c6rui dozaj in volume este: 1 - ciment (clasa past6: var 0,3 -

300):

300):

- nisip:

Unelte necesare
Uneltele necesare sunt cele specifice meseriei de zidar (vezi NOTA 1), la
care se adaugd:

- foarfecd de tdiat olel-beton; - cheie de indoit otel-beton;

magind electric6 de gdurit rotopercutant6, cu burghiu de 0 25-30 mm.

Tehnologia de execulie
Se incepe cu indepf,rtarea tencuielii de pe ambele fefe ale peretelui, apoi se

curdli rosturile dintre cirdmizi pe adindmea de 1,5-2,5 cm; se executd in


continuare gdurile forate 0 25-30 mm, ancorajele care leagd plasele sudate intre spSlarea cu un jet de apd, matarea golurilor de ancoraj gi acoperirea plaselor sudate cu mortar de ciment gi, in final, retencuirea peretelui; sunt opera{ii similare cu cele descrise ?n NOTA 15.

ele, montajul acestora dupd o cur5lare a ziddriei cu o perie de sdrmd gi apoi

NOTA 26 - Fisuri orizontale


Tipul avariei (fig. 19.9) Fisuri orizontale intre centurile orizontale gi zid5rie gi fisuri
penetr6nd in toatd grosimea prin unul sau doud rosturi apropiate.

in

ziddrie

Solufia de rernediere a avariei (fig. 19.10)


impdnarea cu pene metalice gi matarea cu mortar Materiale necesare
Olel-beton 0 6 mm. Pene metalice de diferite grosimi.

ile ciment a

rostului

dintre centur6 gi ziddrie gi cusdtur6 cu scoabe pe ambele pd(i ale zonei fisurate.

226

Solugi de reparagl gi consoliddri ce se pot aplica construc$ilor din clasa de importanF lV

Mortar de ciment pentru Tmp6narea gi matarea gdurilor de ancoraj scoabelor, al cdrui dozaj in volume este:
1 ciment (clasa nisip granulafie 0-1 mm: 3 Mortar de ciment-var pentru tencuieli, al cdrui dozaj in volume este: 1 - ciment (clasa 0,2 - 0,3 - var past6:

300):

300):

- nisip:

l^

-t^

_J_

Fig. 19.9. Fisuri orizontale in pere[i portanfi din zid6rie de cdr6midd cu goluri:
a
1

perete portant fisurat;

elevafie perete, b - sec[iunea A-Ai 2- plangeu; 3- centur6 de beton armat, 4

orizontale pitrunse.

fisuri

Unelte necesare
Uneltele necesare sunt cele specifice meseriei de zidar (vezi NOTA 1), la care se adaugd: - foarfec5 de tdiat otel-beton; - cheia de indoit otel-beton; - magina electric6 de gdurit rotopercutantd, cu burghie de f 20 mm;

- perie de sdrmd.

Tehnologia de execulie
Execulia se incepe cu decaparea tencuielii ?n zona avariat5, pe ambele fefe ale ziddriei gi adAncirea rosturilor prin indepdrtarea mortarului de rosturi pe o addncime de 1,5-2 cm. De asemenea, se indepdrteazd mortarul din rostul dintre centura de beton gi ziddrie. Se foreazS apoi in zid6rie gdurile + 20 mm pentru ancorarea scoabelor, dupd care se curdli zidEria gi rosturile, pe toati zona, cu o perie de sArm6, apoi se spal6 cu un jet de ap5.

D:taliitip pent-

"pat

Se trece la confeclionarea gi montarea scoabelor, conform figurii 19.10.

Se mateazf apoi gdurile in care au fost ancorate scoabele cu mortar de ciment, dupd care se mateazd cu mortar de ciment gi se fixeazd penele metalice in rostul orizontal dintre centurd (grindd) gi ziddrie. Se trece la tencuirea peretelui pe ambele fe{e, dAndu-i aspectul inifial. Tencuiala proaspdt executatd se va proteja impotriva vdntului gi a razelor de soare.

Pond meioticd

I-

Fig. 19.10. Solu[ie de remediere a avariei prezentate in figura 1g.g: sec[iune verticali prin peretele portant: b - sec(iunea &B; c - detaliulX perete portant; 2 plangeu: 3 fisuri; 4 ancore (scoabe) 6 mm;

tencuiald 2,5-3,5 cm; 6 - mortar de impdnare; 7 - pene metalice introduse din 60 in 60 cm, pe ambele fete ale peretelui.

228

Solu$i de repara$i gi consolidlri ce se pot aplica construcgilor din clasa de importanp

lV

NOTA 27 - Fisuri verticale gi orizontale


Tipul avariei (fi9. 1 9.1 1)
Fisuri orizontale gi verticate de-a lungul centurii (grinzii) gi stAlpilor de beton armat gi una sau mai multe fisuri orizontale care penetreazf, in toat6 grosimea zidlriei.

in toati
1

Fig. 19.11. Fisuri verticale gi orizontale


grosimea peretelui portant din

c6rdmizi cu goluri: perete portant fisurat 2 - fisuri verticale gi orizontale.

Solufia de remediere a avariei (fig. 19.12)


Rostul orizontal dintre centurd (grindd) 9i zidf,rie se va mata cu mortar de ciment gi se va ?mpina cu pene metalice. Ziddria fisuratd va fi reparatd printr-o cusdturd cu scoabe (vezi NOTA 26). Rosturile verticale dintre stdlpii de beton armat gi ziddrie se vor mata cu mortar de ciment gi impdna cu pene metalice.

+,

Fig. i9.12. Solu[ie pentru remedierea fisurilor verticale gi orizontale (sec[iunea A-A]: I - perete portant; 2 - stdlp de beton armat; 3- pene metalice.

Materiale necesare
Olel-beton 0 6 mm. Pene metalice de diferite grosimi. Mortar ciment-var, al cdrui dozaj in volume este: 1 - ciment (clasa

300):

- nisip:

var past5:

0,2-0,3
4

Mortar de ciment, al c5rui dozaj 1 - ciment (clasa granulafie 0-1 mm: 3 nisip -

300):

?n

volume este:

Unelte necesare
Uneltele necesare sunt cele inscrise
?n NOTA 26.

Tehnologia de executie
Se indepdrteazd tencuiala in zona avariati gi se curdld rosturile de mortar
pe o adAncime de 1,5-2 cm. De asemenea, se curfitd mortarul din rosturile dintre centura de beton gi ziddrie gi dintre stdlpii de beton gi zidfirie. La rosturile orizontale din cAmpul peretelui, tencuiala se va ?ndepdrta pe circa 50 cm, de o parte gi de alta a fisurilor, pe toat[ lungimea acestora. Se foreaz5 apoi gdurile O 2A mm pentru ancorarea scoabelor, dupd care intreaga zond se cur5ld cu o perie de sArmd gi in continuare se spald cu un jet de apd, inclusiv rosturile eliberate dintre beton gi ziddrie Se fasoneazd gi se monteazd scoabele (conform NOTA 26), dupfi care se mateazd bine gdurile de ancoraj a scoabelor, cu mortar de ciment. Apoi se mateazfi rosturile orizontale gi verticale cu mortar de ciment 9i se impdneazd cu penele metalice Dup6 aceastd operafie, se trece la retencuirea peretelui, pe ambele fe!e. Tencuiala va fi protejatd impotriva vAntului 9i razelor de soare.

NOTA 28 - Fisuri oblice in gpaletul de zidirie dintre

ferestre

Tipul avariei (fig. 19.13)

Fig. 19.13. Fisuri oblice in gpaletul de zidirie dintre ferestre:


1

a - eleva{ie perete; b - secfiunea A-A; perete portant cu goluri de ferestre; 2 - gpalet 3 - fisuri lnclinate in gpalet; 4 - stdlpigor de beton armat.

230

Solu$i de repara$i

giconsolidlrice se pot aplica construc$ilor din clasa de importanp lV

Fisuri oblice in ziddria $paletului dintre ferestre, care penetreazd sau nu toat6 grosimea zidului, prin rosturi sau/gi prin cdrdmizi.

Solu{ia de remediere a avariei (fig. 19.14)


imbrdcarea cu mortar gi cu plase sudate pe cele doud fefe ale peretelui gi injectarea cu mortar de ciment in cErdmizile fisurate gi in fisuri.

Fig. 19.14. Solu{ie de remediere a fisurilor inclinate amplasate in qpalefii de ziddrie:


a 1

- perete portant cu goluri de ferestre: 2 - plasd sudati (f 4 mm cu ochiuri de 100 x 100 mm) amplasati in dreptul gpalefilor; 3 - gduri 0 25-30 mm forate in rosturi; 4 - ancoraj metalic 6 mm amplasat in giuri forate in perete; 5 - bare
@

elevafie pere[i; b

sec[iunea

&8;

verticale

A/ofd: Rosturile orizontale se vor

{ 10 mm; 6 - etrieri @6 mm. curdp pe 2,5 cm addrrime.

Materiale necesare
Ofel-beton 4 6 mm gi f 10 mm. Plasd sudatd din s6rm5, de min Q 3-4 mm, cu ochiuri de 10 x 10 cm. Mortar de ciment pentru injectare, al cdrui dozaj in volume este: 1 - ciment (cfasa - nisip granulafie 0-1 mm: 3 Mortar pentru tencuieli gi umplerea golurilor de ancoraj a plaselor sudate, al cdrui dozaj in volume este: 1 - ciment (clasa pastd - 0,3 de 0,2 -

300):

- nisip:

300): var:

Detalii tie eentru reparc

Unelte necesare
Uneltele necesare remedierii acestui tip de avarie sunt aceleagi cu cele din NOTA 17.

Tehnologia de execu{ie
Tehnologia de execufie pentru remedierea acestui tip de avarie este aceeagi cu cea descrisd in NOTA 17, la care se adaugd injectarea goturilor Tn cirdmizile traversate de fisuri, avAnd in vedere cd zidf,ria gpaletului dintre ferestre, in acest caz, este executatd din c6rdmizi cu goluri. lnjectarea acestor cdrdmizi se face tot cu mortar de ciment, prin gtufuri de teav5 f 10 mm, conform procedeelor descrise anterior, in NorA 23.

NorA 29 - Fisuri oblice deasupra goruriror de ugi sau


de ferestre
Tipul avariei (fig. 19.15)
Fisuri oblice deasupra golurilor de ugi sau de ferestre, penetr6nd sau nu ?n toat6 grosimea peretelui, trec6nd prin rosturi sau/gi prin cdr5mizi.

zidEria

a
1

Fig. 19.15. Fisuri inclinate deasupra golurilor de ugi sau ferestre:

fisuri inclinate deasupra golurilor de ugi: b - fisuri fnclinate deasupra golurilor de ferestre: perete portant din ziddrie de cdr6mid6 cu goluri; 2 gol de ug6; 3 gol -

defereast16;4-fisuri.

Solufia de remediere a avariei (fig. 19.I6 gi 19.17)


75 x 50 mm, pe cele dou5 fefe ale peretelui. B. Refacerea peretelui distrus.

A. imbrdcarea cu mortarde ciment gi plase sudate Q3-4 ffiffi, cu ochiuri de

Solulii de repara$i gi consoliddri ce se pot aplica construc$ilor din clasa de importanfi lV

min .15 30 30 cm

Fig. 19.16. Solufie de remediere a fisurilor inclinate situate deasupra golurilor:


a
1

imbr6carea cu plase de armf,turi gitencuiald de mortar de ciment; b - refacerea peretelui distrus; perete av6nd fisuri deasupra golurilor; 2 - gduri forate; 3 - plas6 de armEturS; 4 -zoni de ziddrie refScuti.

Cazul ,,A"
Materiale necesare
Ofel-beton 0 6 mm. Plasfi sudatd din sArmd de 4 3-4 mm, cu ochiuri de 75 x 50 mm. Mortar de ciment, al c5rui dozaj ?n volume este: 1 - ciment (clasa - nisip granulafie 0-1 mm: 3 Mortar de ciment-var, pentru tencuieli gi umplerea gdurilor de ancoraj, al cdrui dozaj in volume este: 1 - ciment (clasa 0,2 - pastd de

300):

- nisip:

300): var:

Unelte necesare
Uneltele necesare sunt cele enumerate in NOTA 17.

Tehnologia de execu{ie
Se ?ndepdrteazd tencuiala pe cele doud fele ale peretelui, in zona avariati, pe toatd lungimea zidului. Apoi se curSfd de mortar rosturile, pe o adAncime de 1,5-2 cm.

Se foreazd g6urile de ancoraj 0 15 mm prin rosturi, pentru a nu deteriora cdrdmida. Apoi se curdfd cu o perie de sdrm5 gi cdrdmida gi rosturile, pe toati suprafata de pe care tencuiala a fost indepdrtatd, dupd care se spal5 cu un jet de
apd, inclusiv gdurile forate.

Detaliitip pentru repararea qiconsolidarea pereglor din zidtrie de cirimidd cu

goluri

233

RAt.I IFICATIE

Fig. 19.17. Detalii de execufie:


plase 1 sudate q3-4 mm la 75 x 50 mm; 6 - gduri f 15 mm forate in rosturi; 7- ancoraje 0 6 mm; 8 - tencuiald (3 cm grosime); 9 - stdlp de beton armat.
NofS: lnaintea placdrii pereteluicu plase sudite solidarizate prin ancoraje, se inlecteazf, fisurile.

X-X b - secfiunea Y-Y (rarnificafie, lncruciqare); perete portant; 2 - gol in zidirie: 3 - plangeu; 4 - buiandrug; 5
a

secfiunea

gS4

J"lrtiid" *p

Se fasoneazd ancorele a plaselor sudate.

6 mm, dupf, care se trece la montarea acestora gi

in continuare se mateazl cu mortar de ciment gdurile forate gi se injecteazd golurile din cdrdmizile fisurate. Se tencuiegte intreaga zond astfel tratatd, cu mortar de ciment-var de 3,5-4 cm grosime, gi se protejeazl cu o perdea umedf, Tmpotriva vAntului gi a razelor de soare.

Cazul ,,8"
Materiale necesare
Cdr5mizi de aceleagi dimensiuni cu cele ale ziddriei existente. Mortar pentru zidiirie gi tencuiald, al cirui dozaj in volume este: - ciment (clasa 300): 1 Bile, manele.

- var pastd: - nisip:

0,3
3

Cuie. Scoabe. Pene de lemn.

Unette necesare Uneltete necesare sunt cele specifice meseriei de zidar (vezi NOTA 1), ta
care se adaugd, pentru egafodajul de susfinere a plangeului, unelte pentru dulgheri (tesl5, ferdstrfiu, levier, clegte, daltd).

Tehnologia de execufie
Prima opera{ie care se executd in mod obligatoriu este realizarea unui egafodaj din lemn pentru susfinerea plangeului, deasupra ferestrei sau a ugii, egafodaj bine impinat; operafia se va face numai la indicaliile gi sub supravegherea unui specialist competent. Numai dupd executarea egafodajului se va trece la desfacerea ziddriei avariate. Se vor curdfa de mortar rosturile libere ale ziddriei rf,mase cu o perie de sArmd gi apoi se vor spf,la cu un jet de ap5. Se va reface apoi zidiria, av6nd in atenlie, in permanenfd, realizarea foarte bunl a legdturii dintre zidfiria veche gi cea noud. Apoi ziddria se tencuiegte pe ambele fe!e, cu acelagi mortar de ciment-var. Numai dup5 ?ntdrirea mortarului egafodajul de susfinerea va putea fi scos.

DETALil TIP (NOTE DE GAz) PENTRU REPARAREA $r CONSOLTDAREA aDAnlILOR oiru PnTRA CrcPuTA $r DrN BLOCURT DE BETON
CU GOLURI

20

NOTA 30 - Fisuri gi

ciopliti

crtpituri in perefi portanfi din piatrt

Tipul avariei (fig. 20.1)


Fisuri gi crdpdturi care trec prin rosturile zidlriei de piatril

Solufia de remediere a avariei (fig. 20.2)

Fig. 20.1. Fisuri gi cr6p6turi in pere{i protan[i din piatrl naturali:

1-perete: 2-fisuri.

Fig. 20.2. Solufie de remediere a fisurilor gi cr6pdturilor din pere$ portanfi din piatrd naturali: 1 - perete; 2 - giuri forate f 20 mm practicate in rosturi pentru pozi$onarea barelor de ancoraj a plaselor sudate, cE se aplicd pe ambele fefe ale peretelui.

Injec$i cu lapte de ciment sau mortar de ciment in fisuri gi in crfiplturi. Apoi, pere{ii avaria{i se vor tencui cu mortar de ciment, armat cu plase sudate pe

236

Soluliide reparatii 9i consolidirice se pot aplica construcliilor din clasa de importanS lV

ambele fe!e, in zona ABGD gi de asemeni Tn zonele ADEF gi BCHG, dacd gi in aceste zone se constat5 existenfa unor fisuri.

Materiale necesare
Ofel-beton 0 6 mm. Plase sudate din sdrm5 din min g 3-4 mrn, cu ochiuri de 10 x 10 cm. $tuluri de feavd { 10 mm, cu L = 15 cm. Mortar de ciment pentru injectare, al c6rui dozaj in volume este: 1 - ciment (clasa - nisip granulafie 0-1 mm: 3 Mortar de ciment-var pentru tencuieli, al cdrui dozaj in volume este: 1 - ciment (clasa 0,2 - pasti de var:

300):

300):

- nisip:

Unelte necesare
Uneltele necesare sunt cele specifice meseriei de zidar (vezi NOTA 1), la
care se adaugd:

- foarfec5 de tdiat olel-beton; - cheie de indoit olel-beton; - ma$nd electricE de gdurit rotopercutant5,
perie de s6rmS; pompd manuald pentru injectat mortar.

cu burghie de p 14 mm gi @20 mm;

Tehnologia de execufie Se Tndepdrteazd tencuiala de pe peretele avariat, pe ambele fele. De asemenea, se ad6ncesc rosturile cu 1,5-2 cm. Se foreazd apoi gdurile pentru ancoraje (vezi fig. 20.2) gi gdurile pentru injectare, de-a lungul fisurii. In continuare se curd!5 bine ziddria gi rosturile cu o perie de sArm5, indepdrtfindu-se gi ultimele resturi de mortar, apoi cu un jet de apd se spalS tot peretele, inclusiv gdurile forate gi fisur:ile. Se monteazd $ulurile pentru injectare gi, concomitent, ancorele gi plasele sudate. Se tencuiegte apoi ziddria pe ambele fefe, dupd care se injecteazd fisurile. Apoi se demonteazd gtufurile de injectare, locul lor fiind acoperit cu mortar. Pentru tehnologia detaliatd de injectare a se vedea NorA 10.
consulta gi tehnologia expusd la NOTA 14 gi NOTA 16.

Pentru detalii privind realizarea tencuielii armate cu plase sudate se va

NorA

31

- Fisuri 9i crdpituri in perefi portanfi


cioplitd

din piatri

Tipul avariei (fig. 20.3)


Fisuri gi cr5pdturi in diferite direcfii, prin rosturile zidiriei de piatrd cu mortar de slabd rezistenti.

Detaliitip pentru repararea giconsolidarea ziddriilor din piatrd gidin blocuride beton cu
t.

goluri

237

Solu{ia de remediere a avariei (fi9. 20.4) Dupd execulia unui egafodaj de suslinere a plangeului se demoleazfi in primul rdnd ziddria degradati din cauza mortarului de slabS rezistentd Ei se reface. Dacd fisurile sunt de mai micd important6, peretele va fi reparat conform
NOTEI 30.

y;
Fig.20.3. Fisuri gi crdpdturi prin rosturile
ziddriei de piatr6 cioplitS:

Fig.20.4. Solufie de remediere pentru


1

1-perete; 2-fisuri. Materiale necesare


Bile, manele pentru egafodaj.
Cuie, scoabe.

- zonl de perete
2

cazul din figura 20.3: din zidirie refdcuti;

ztdd'rie reparatd.

Olel-beton 0 6 mm. Plasd sudatd din sf,rmlde min Q3-4 mm, cu ochiuri de 10 x 10 cm. Mortar pentru ziddrie gi tencuial5, al cdrui dozaj in volume este: - ciment (clasa 300): 1 0,2 - var pastS:
Mortar de ciment pentru injectare, dac6 este cazul (vezi NOTA 30).

- nisip:

Unelte necesare Uneltele necesare sunt aceleagi din NOTA 30, la care se adaugd cele
specifice meseriei de dulgher (ferdstrEu, tesld, levier, clegte).

Tehnologia de execu{ie

Execulia remedierii acestui tip de avarie, in care se pune problema desfacerii, cel pufin par[ial, a ziddriei de piatr6, incepe in mod obligatoriu cu executarea unui egafodaj din lemn pentru suslinerea plangeului care se descarcd pe acest perete. Aceastf, operatie se va face ins5 numai la indicafiile gi sub

238

Solutii de repara[ii gi consoliddrice se pot aplica construc[iilor din clasa de importan$ lV

supravegherea unui specialist competent. Abia dupd realizarea acestei operatii se poate trece la desfacerea peretelui avariat gi peste tot unde se constatd o slabl rezistenld a mortarului din rosturi.

in zonele in care se constatd cd mortarul este de bund calitate, pentru remediere se va aplica tehnologia descrisd in NOTA 30. Aceasta, dupd ce por[iunea de perete demolat a fost refdcutd. Apoi, intregul perete se tencuiegte pe ambele fefe gi se protejeaz5 impotriva vAntului gi a razelor soarelui. Egafodajul de susfinere a plangeului va fi demontat numai dupd ?ntlrirea mortarului.
NOTA 32 - Perete distocat din
Tipul avariei (fi9. 20.5)
Fisuri gi crdpdturi verticale gi oblice Tn intersecfiile perefilor gi in c6mp, unde sunt de asemeni gi fisuri orizontale.

piatri cioptiti

Fig.20.5. Perete poilant din piatrd


1

cioplitd avAnd zone dislocate: - perete: 2 - fisuri, crdpituri.

Solufia de remediere a avariei


lncorsetarea perelilor in ansambtu cu centuri din beton armat, pozilionate sub plangeu. Descrierea solutiei gi tehnologia de execu[ie pentru aceastd opera{ie sunt redate in NOTA 21. Pentru fisurile din cdmpul pere[ilor, metoda de remediere va fi una din cele descrise in NOTA 30 sau in NOTA 31.

NOTA 33 - Fisuri gi cripituri fn pere{i portanfi din blocuri din beton


Tipul avariei (fig. 20.6)

A. Fisuri gi crdp5turi in blocurile de ziddrie din beton sau in rosturi, fdr5 spargerea blocurilor de ziddrie din beton. B. Fisuri gi crf,pdturi numeroase gi cu blocuri de ziddrie din beton sparte.

Detaliitip pentru reparareq Si consolklarea zidlriilor din piatrt gi din blocuri de beton cu

goluri

239

Fig. 20.6. Perete portant de zidf,rie din blocuri de beton: fisuri gi cripituri in blocuri sau rosturi, flri spargerea blocurilor; b - fieuri gi crdpituri gi blocuri de zidirie sparte; 1 - perete: 2 - fisuri gi crEpituri; 3 - blocuri de zidirie din beton sparte.

Solulii de remediere a avariitor (fig. 20.7 $i 20.8)

Fig.2O.7. Solufia de remediere pentru cazul din figura 20.6, a: perete din blocuri de beton:2-bar6 de o[el-beton 010-12 mm;
3

beton (mortar de ciment).

A. Coaserea fisurilor cu ancoraje din beton armat pozitionate in golurile blocurilor de zidlrie din beton, Se toamd betonul in coloanele a$ezate vertical ale blocurilor de ziddrie din beton, care traverseazd fisurile la intervale de maximum
60 cm.

240

Solugide repara$igi consoliddrice se pot aplica construc$ilor din clasa de impodan$ lV

B. Se scot blocurile de beton sparte gi se inlocuiesc cu altele noi, dupd care se toarn5 beton in zonele avariate cu fisuri sau crdpdturi, reparatia fdc6ndu-se conform metodologiei de mai sus.

Fig.20.8. Solulie de remediere


pentru cazul din figura 2Q.6, b:

(mortar de ciment); A - blocuri distruse


inlocuite.

f -blocuri de beton; 2-fisuri; 3-beton

Materiale necesare
Olel-beton 0 10 sau f 12 mm. Blocuri de ziddrie cu goluri din beton, de tipul ziddriei existente. Mortar de ciment, al cdrui dozaj Tn volume este: - ciment (clasa 300): 1 Mortar de ciment-var pentru tencuieli, al c6rui dozaj in volume este: - ciment (clasa 300): 1 0,2 - var pastE:

- nisip:

- nisip:

Unette necesare Uneltele necesare sunt cele specifice meseriei de zidar (vezi NOTA 1), la
care se adaug6:

- foarfeci de tdiat olel-beton; - gpit ascutit sau daltd;


Tehnologia de execulie
Gazul ,,A"

- pAlnie pentru turnat beton Tn gol lateral.

Se inl5turd tencuiala de pe perete, pe o fdgie orizontalS de circa 15-20 cm,


plasafi*,la'.50-60 cm sub nivelul plangeului.
. s*''i$abilesc pozi[iile gdurilor in perelii blocurilor de ziddrie din beton, apoi, funclie de pozilia fisurilor, coloanele verticale de goluri ale ziddriei din blocuri de beton, prin care urmeazd sd se facd remedierea prin armare gi turnare de mortar de ciment.

Drt.m tip

p-rtr:

"p

Apoi, la baza fAgiei decopertate de tencuial5 se vor practica, la fiecare coloand stabilitd, golurile de introducere a armdturii gi de turnare a mortarului de ciment. La baza fiecdrei coloane se va practica un orificiu de control de 0 20-30 mm. Dupd efectuarea acestor opera{ii se spal5 fiecare coloani de goluri astfeN pregdtitd cu un jet de apd. Funclie de lungimea coloanelor create, se taie armdtura 0 10 mm sau Q 12 mm, introduc6ndu-se ?n fiecare coloani cAte o bard, prin orificiul fdcut la partea superioarS. DacA este necesar, oriflciul de la partea superioard poate sE fie ldrgit pentru a se introduce bara de ofel. Se inchid cu mortar de ciment fisurile aferente coloanelor ce urmeazfi a fi umplute cu mortar, pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment prin aceste fisuri. Se inchide apoi orificiul de la baza coloanelor. Tn continuare se toarnd mortarul de ciment in coloanele astfel preg5tite, cu ajutorul unei pdlnii special confeclionate, pAnd ce coloanele sunt umplute complet. Se fac apoi reparafiile necesare cu mortar la orificiile practicate,gi peretele se retencuiegte in zona in care a fost decapatd tencuiala
Cazul ,,B"
Tn primul rSnd se va susline ptangeul care sprijind pe zidul avariat, operalie ce in mod obligatoriu se va face dupd indicafiile gi sub asistenfa unui specialist

competent.

de ace^lagi tip. cazul


,,A".

Apoi se scot blocurile de ziddrie din beton sparte Ei se inlocuiesc cu altele

In continuare se vor executa toate opera{iile descrise mai sus pentru


Sus{inerea plangeului se va scoate numai dupd intdrirea mortarului de
ciment din coloanele umplute.

DETALI| TrP (NOTE DE CAZI PENTRU REPARAREA $t CONSOLTDAREA PLAN$EELOR

zfr

NOTA 34 - Tencuiali desprinsi de pe tavan pentru un plangeu cu grinzi de lemn


Tipul avariei (ng. 21.1)
Tencuiala tavanului fisuratd gi pa(ial desprinsd

-2
.-1

Fdg" 21.'1. Cazul --

tencuia!fi desprinsd de

- perete; 2-

pe tavan:

planqeu.

3-zolre

de

tencuial,l desprinse.

Solufia de remediere a avariei Se Tndepdrteazd tencuiala in zonele afeotate qi fisurate, se reface stratui suport gi apoi se aplicd o noud tencuialS.
Materiale necesare
Mortar de tencuial5.

Mrteriale pentru refacerea stratului suport, func{ie de cel existent. Materiale pentru confecfionarea schelei de lucru necesare. Unelte necesare
Uneltele necesare sunt cele specifice meseriei de aidar (vezi NOTA 1).

Detalii tip pentru repararea gi consolldarea plangeelor

243

Tehnologia de executie
Se executd schela cu podina de lucru. Apoi se desface tencuiala tavanului in toate zonele afectate, dup5 care se trece la repararea eventuald a stratului suport al tencuielii. in final se executd noua tencuiald Tn toate zonele in care s-a intervenit, astfel ?nc6t sd se obfind o singurd suprafafd plani pe intreg tavanul.

NOTA 35 - Fisuri in plangee cu grinzi prefabricate din beton armat gi corpuri de umpluturf,
Tipul avariei (fig. 21.2)
Fisuri Tntre grinzile prefabricate din beton armat gi corpurile sau intre corpurile de umpluturd.

de umpluturd

\\-ll_//*/:=
Flg. 21.2. Fisuri cu gi'inzi prefabricate
de beton armat gicorpuride umpluturd:

1-

perete; 2-planqeu:

3-fisuri.

Solulia de remediere a avariei


Se reface tencuiala plangeului.

Materiale necesare
Material de schelS. Mortar pentru tencuieli, al cdrui dozaj in volume este: - ciment (clasa 300) 1

- var past5: - nisip:

0,3

Unelte necesare
Uneltele necesare sunt cele specifice meseriei de zidar (vezi NOTA 1).

Solu$i de repara$i giconsoliddrice se pot aplica construc$ilor din clasa de importanti lV

Tehnologia de executie
acestora, ca gi rosturile dintre corpurile de umpluturd, dupd care se indepdrteazA tencuiala plangeului de pe grinzi. Se curd!5 tavanul pe toatE suprafafa gi rosturile astfef deschise, cu o perie de sdrm5, apoi se spal5 bine cu un jet de ap6. Se mateazd rosturile cu mortar de ciment gi apoi se trece la tencuirea cu

Se curdte rosturile dintre grinzi $i corpurile de umpluturS, prin

lSrgirea

mortar de ciment-var, a intregului tavan. Tencuiala se va proteja impotriva


curentului de aer gi a soarelui.

NOTA 36

- Fisuri gi cripituri in ziddria bolfilor

plangeelor de cirimide rezemate pe grinzi metalice

Tipul avariei (fi9. 21.3)


Fisuri sau crdpdturi in rosturile sau/gi in cdrimizile bol{ilor.

Fig. 21.3. Fisuri gi crdpdturi in ziddria boltilor de cirdmid6:

-- pereli portanti; 2

cdrimidd,

fisuri in bolfi.

- bol{i de

Solu[ia de remediere a avariei


Injectarea cu lapte de ciment sau cu mortar de cirnent a fisurilor, conform lndica{iilor date in NOTA 10.

Materiale necesare
Aceleagi ca cele enumerate ?n NOTA 10, la mre se adaugd materialui de
schelS.

Unelte necesare
Aceleagi cu cele enumerate
Tn

NOTA 10.

Detalii tip pentru repararea gi consolidarea plangeelor

Tehnologia de execu{ie
Se desface plangeul de deasupra bot{ilor $i se indepdrteazd materialul de umpfuturd de peste bolli. Se curS{5 bine fisurile, se spald, se mateazd apoi la partea inferioard cu mortar de ciment, pozdndu-se gtu{uri de control. Injectarea se executd de sus in jos, cu respectarea tehnologiei indicate in NOTA 10. Dupd terminarea injectdrii, se reface tencuiala gi zonele desfdcute.

NOTA 37 - Refea

densi de fisuri gi cripituri sau zoni de ziddrie degradati la plangee din bolfi de
cdrdmidd rezemate pe grinzi metalice

Tipul avariei (fig. 21.4) Zond densd de fisuri gi crdpdturi


plangeului.

in bolli, care diminueazd

rezistenfa

cdrdmid5: 3

1 - pere[i portanfi; 2

Fi1.21.4. Re[ea densi de fisuri crdpituri in bol[i de cirdmidd:

qi

bol[i

de

- zoni densd de fisuri gi cripituri; 4 - ziddrie degradatd.

Solulia de remediere a avariei (fig. 21.5)


Se desface zid6ria din zona distrusd gi se reface bolta cu cSrdmidd nou5.

Fig.?1.5. Solufie de remediere a fisu- 1rilor din boltile de cdrdmide - vedere

in plan a bol[ilor de ziddrie:

ta noud din cdrdmidd; 3 grinzi metalice; 4 - rost intre bolta veche gi


bolta noui, care se va umple cu
mortar de ciment.

-zidlrte veche in stare bund: 2- bol-

246

Solu$ide reprytii 9i consolidiri ce se pot aplica construcgilor din clasa de importan$ lV

Materiale necesare Cdrdmidd plind normale. Nisip de umpluturd deasupra bollilor refficute. Mortar pentru zid6rie, al cdrui dozaj in volume este: - ciment (clasa 300): 1 0,2-0,3 - var past5: Material de schel5.

- nisip:

Unelte necesare
Uneltele necesare sunt cele specifice meseriei de zidar (vezi NOTA 1), la
care se adaugd uneltele specifice realizf,rii schelei.

Tehnologia de execufie
Operafia de remediere incepe prin realizarea schelei gi a podinei de tucru de sub plangeu. Apoi se desface pardoseala de deasupra bol{ilor, ?n zonele avariate, gi se indepdrteaz5 materialul de umplutur5. Tn continuare se desface ziddria bolfii din zona avariatS, intre doud grinzi
metalice.

Se curdtd cu o perie de sdrm6 grinzile metalice gi ziddria care se men{ine, care vor veni in contact cu noua ziddrie, gi apoi se spal6 cu un jet de apd. Se executd apoi cofrajul (romanatul) necesar execuliei noii nolg de ziddrie, caie va fi suslinut cu popi de lemn. Apoi se executd ziddria nou5, folosindu-se cdrdmidd plind (normalS), dacd este posibil de aceleagi dirnensiuni cu cele din bolta

forml ca gi bolta care se menfine. Dupd intdrirea mortarului din zidlria bollii se desface cofiajul, iar bolta se tencuiegte la fala interioard. in continuare se trece la refacerea pardoselii de deasupra 'bol1ii, inclusiv umplutura cu nisip.

men[inutd. Curbura cofrajului va avea aceeagi

DETALil TrP (NOTE DE CAZ) PENTRU


REPARAREA $l CONSOLTDAREA TERAS ELOq, $ARPANTELOR, INVELITORILOR

22

NOTA 38 - Fisuri in straturile terasei


Tipul avariei (frg. 22.1)
Fisuri gi crdpdturi in straturile terasei, care eventual se pnelungesc
parapetul de ziddrie.
l+

Ai

Ftg.22.1. Fisuri in straturile terasei.


1

plangeu: 2

terasei;

strat de izola[ie din cadrul


4

3-fisuri;

gap5.

Solulia de remediere a avariei


Procedeul 1 (fig. 22.2) Se desfac straturile de protecfie ale terasei in zonele avariate gi se refac.

- in acelagi timp, dacd gi parapetul


Procedeul 2 (fig. 22.3)

este avariat (fisuri sau crdpdturi), se

desface zi<ldria afectatd in zona avariatd gi se reface.

- Se desface stratul de circulalie, pe intreaga suprafa!5 a terasei,


executd o noud izolalie hidrofug5, apoi se apiicd noul strat de circula{ie.

se

fisuratd gi se reface.

- Se injecteazd ziddria fisurati a parapetului

sau se demoleazl in zona

248

Sob$ide repara$igiconsoliddrice se pot aplica construcgilor din clasa de importanp tV

t
o

termic6; 4-gapt de egalizare; 5- izolafie hidrofuge; 6 - strat de nisip; 7 - strat de protecfie (circulafie) din dale de beton mozaicate; 8- parapet 9- fisuri.
Nofd: Se va asigura aderenp stratului de izola{ie
nou

a - secfiunea A-A; b - vedere in plan a modului in care se desfac straturile de izola{ie a terasei, in zona fisurati: 1 - plangeu de beton armat 2 - strat de egalizare gi barierd de vapori; 3 - izolafie

Fig.22.2 Solulie de remediere (procedeui

1):

fap de vechiul strat de izolage.

tI I

plangeu de beton armat; 2 - strat de egalizare + barieri de vapori; 3 - izola{ie termic6; 4 - gapd de egalizare; 5 - izolafie hidrofugi; 6 - strat de nisip; 7 - strat de circulafie.

f-

Fig.22.3. Solu{ie de remediere (procedeul

2}:

Materiale necesare
Pentru procedeul 1: Material de izola{ie termicS, acelagi cu cel existent"

Detalii tip pentru repararea 9i consolidarea teraselor, garpantelor, lnvelitorilor

249

Materiale de izolalie hidrofugi, aceleagi straturi cu cele existente (bitum, impAsliturd, p6nzd bitumat5 etc.). Dale mozaicate. Mortar de ciment pentru montajul dalelor (Sapd). C6r5midd pentru refacerea parapetului. Pentru procedeul 2: Materiale de izolatie hidrofugd (bitum, imp6sliturd, p6nzi asfaltatd etc.). Dale mozaicate. Cdrimidd pentru refacerea parapetului. Mortar de ciment pentru montajul dalelor (Eapd). Mortar pentru ziddrie, al clrui dozaj in volume este: - ciment (clasa 300): 1 0,2-0,3 - vas pastd:

nisip:

Unelte necesare
Uneltele necesare sunt cele specifice meseriei de zidar (vezi NOTA 1) gi a celei de izolator, cum sunt: eazan de topit bitum;

- gdleti; - canciocuri;

- minugi, go(uri gi cizme de protec{ie; - electrocompresor de aer.


Tehnologia de execu[ie

eTEUye: inaintea inceperii lucrdrilor de remediere se va verifica, prin


inundarei'dacd stratul de izolafie hidrofugd este crdpat (fisurat) sau rupt.

Procedeul {

Se desfac Tn trepte straturile terasei. Se curdtd plangeul de resturile de beton cu ajutorul unei perii de s6rm5, apoi cu un jet de aer sub presiune. in cazul in care fisurile traverseazf, gi plangeul de beton armat, acestea vor fi tratate prin injectare cu rdgini epoxldicd Se reface in zond bariera de vapori gi apoi izolafia termicl, la aceeagi grosime gi cu acelagi material cu cel din zona neafectatfi, de care se leagd.
Se reface izola{ia hidrofugd cu aceleagi straturi ca cele din zona existentd, acordAnd o mare atenfie zonei de continuitate gi legdturii dintre izolafia veche gi cea nou5 lnainte Tnsd de execu[ia. izolafiei hidrofuge, se va rezolva zona parapetului fisurat, fie prin injectarea acestuia, fie prin refacerea ziddriei in zona afectatd, deoarece izolafia hidrofugl va trebui ridicatd vertical gi pe parapet, pe o scafd suport de racordare. Apoi se va trece la montarea stratului de circulafie, care se va face prin agezarea unor dale prefabricate mozaicate, pe mortar de ciment (Eapi).

250 ,

s"lrtridg

"p.t

in zona izolafiei verticale se va reface scafa de proteclie a hidroizolafiei cu o tencuiald din mortar de ciment, pe plasl de rabif.
Procedeul 2
Se desface stratul de circulafie pe intreaga terasf,.

Se curf,ld suprafafa hidroizola$ei existente cu o perie de s6rmE gi apoi cu un jet de aer sub presiune. Se intervine prin injectare sau refacere asupra eventualului parapet, in zona fisuratd, dupd care se aplicd pe toat5 suprafala noua hidroizola{ie (inclusiv cea vertical5, in zonele de intervenfie a parapetului). Apoi se executi stratul de circulafie din dale prefabricate mozaicate, pe intreaga suprafat6, gi se completeazd scafele de protecfie a hidroizolafiei verticale, in zonele in care s-a intervenit pentru remedierea fisurilor ?n parapetele de zid5rie.

NOTA 39 - Zidiria deteriorate a peretelui de capf,t (calcan)


Tipul avariei (fig. 22.4)
Ziddria peretelui de capdt (calcanului) fisuratd, cu crlpdturi, c6rdmizi sparte
gi par[ial cizute.

1-

Fig.22.4. Zidtrria peretelui de cap5t (calcan) deterioratS: a - perspectiv6 acoperiq; b - sec{iune longitudinali;
4

acoperig: 2- perefi portan$; 3- perete de capdt (calcan); - zond deterioratd; 5 - garpanti de lemn: 6 - plangeu.

Solufia de remediere a avariei (fig. 22.5] Renunfarea

la

calcan

gi

modificarea garpantei. Modificarea

pantelor

acoperigului, in vederea eliminf,rii peretelui de capdt (a calcanului).

Ddaliitrp pentru repararea gi c-onsdidarea teraselor, garpaffilor, Irwelltorib

251

Materiale necesare

Elemente de lemn pentru garpanti, in general de aceleagi dimensiuni cu ce!: existente, dar de lungimi specifice zonei ce se
modificd.
Buloane.

,' ii
il

i><.

Scoabe
Cuie

Tabld zincat6, cositor.

Unelte necesare Uneltele necesare sunt cele specifice meseriilor de dulgher gi de tinichigiu, cum sunt: - fer5str5u; - tesld; - dalt5; - magind manuald de gdurit lemn (coatud); - foarfecd de tiiat tabl6; - ciocan de lipit cu cositor; - ciocan;

clegte.

Tehnologia de execulie
Se executd demontarea para fiald invelitorii gi apoi a garpantei de sus{inere. Se demoleazd apoi zidul de

<-

capdt (calcanul), operalie

ce

trebuie fdcutd cu grijd, cdrdmidd


cu cf,rdmidf,, incepdnd de la partea superioarI, evacu6nd treptat de pe plangeu cdrdmida demontatf,, pentru a evita inclrcar:ea suplirnentar5, peste cea de caicul. Se reface garpanta, pe conturul modificat, gi apoi invelitoarea, cu gor[urile, jgheaburile gi burlanele de tabl6 aferente.

cl
Fig.22.8. Solufie de remediEre a calcanului a
avariat: modlficarea pantei.tnvelitorii in vederea eliminf,rii peretelui de cap*t (calcanul); b - secfiune longitudinalf,; c - vedere in plan. f perefi portan$; 2 plangeu de beton armat;

acoperigului; 5

garpantE,

de lemn: 4

conturul rnodificat 6

conturul inigat al

acoperigului.

- pantele

252

Solu$l de repara$i gi consolidilri ce se

pd aplica construc$ilor din clasa de importan$ lV

NOTA 40

- Cedarea cipriorilor: pini

la ruperea lor

Tipul avariei (fig. 22.6)


O parte din cEpriorii garpantei au cedat sub greutatea Tnvelitorii gi unii deja rup{i.

Flg. 22.8. Cedarea cilpriorilor pdni la rupere:


1

perete;
4

2-

plangeu; 3- $arpantd: cEprior deformat.

Solu{ia de remediere a avariei (fr1.22.7} Se inlocuiesc clpriorii rupti gi ceea ce ei susfin pe pozilia inifiali, cu noi
elemente de scaun

Cdpriorii, popii, t5lpile gi grinzile (panele) de susfinere suplimentar5 vor


avea minimum aceleagi dimensiuni cu cele existente in structura garpantei.

Fig.22.7. Solu{ie de remediere

pani nou executat5; 6 - cEprior adus la pozi{ie; 7 - invelitoare refdcutS.


5

cdpriorilor deforma[i: I - perete; 2- plangeu: 3 - cosoroabd nou executatd; 4 pop nou executat;

Materiale necesare Elemente de garpantd din lemn, de aceleagl dimensiuni cu acelea ale
garpantei existente.

Cuie, scoabe, buloane. Material pentru invelitoare, acelagi cu cel existent. Material pentru jgheaburi, burlane (eventual gata confecfionate),

Unelte necesare Uneltele necesare sunt cele specifice meseriilor de dulgher gi tinichigiu,
ardtate in NOTA 39.

Detaliitip pentru repararea giconsolidarea teraselor, garpantelor,

Tnvelitorilor

253

Tehnologia de executie
Se demonteazd invelitoarea aferentd zonei deformate. Apoi se scot toate elementele rupte, curbate, crdpate sau degradate ale structurii garpantei.

Se introduc elementele noi ale structurii, Tn locul celor indepdrtate. Se introduc apoi scai;nele suplimentare, care, la aproximativ mijlocul deschiderii cf,priorilor, preiau greutatea invelitorii gi a Tnc5rcdrilor temporare tare pot interveni (vAnt, zdpadd). Scaunele suplimentare (vezi fig. 22.7) cuprind t5lpile, popii gi panele pe care se reazem5 cf,priorii. Apoi se reface invelitoarea, cu toate accesoriile sale. NOTA 41

: Diverse avarii ale garpantelor de lemn

Tipul avariei
Crf,pdturi, deforma[ii sau rupturi ale pieselor garpantei sau deformalii ale garpantei prin deplasarea reazemelor, deplasarea popilorsau lipsa contravdntuirilor. ATENflE: ln toate aceste cazuri, deoarece se pune problema conlucr6rii mai rnultor elemente in cadrul unui ansamblu spafial, este necesard consultarea unui specialist competent, atflt pentru stabilirea solufiilor c6t gi pentru asistenla tehnicd necesarS execufiei remedierii.

Solufia de remediere a avariilor

Se verificd toate elementele acoper:igului (pane, cdpriori, popi etc.) gi ?mbinirile dintre acestea, pentru a constata dacd sunt avariate ca-urmare a
seismului sau din alte cauze.

Dupf, aceasta, se vor readuce reazemele gi popii la pozi{ia lor inifial5, impreunf; cu toate elementele (c6priori, pane etc.). ln aceasti pozifie se vor 'perpendiculare, executa contrav6ntuiri pe doud'direcfii pentru toate iermele gi
popii.

Elementele la care se constatf, crdpf,turi, rupturi, incovoieri pronunfate etc. sau imbindrile la care se conslatd desprinderi, deplasiri, ceddri etc., se vor inlocui

gi reface, utilizdnd piese de aceleagi dimensiuni gi Tn aceeagi manierd


asamblare.

de

Contravdntuirile garpantei se vor redliza fie din elemente singulare, care la imbinarea cu popul sau cu pana vor rezema prin chertare gi fixare cu cuie sau scoabe, fie din dou5 elemente (sednduri, dulapl) sub formd de clegte, care ?mbrac6 de o parte gi de alta popul gi pana gi care'se fixeazd cu buloane. . Este obliQatorie introducerea tiranfilor transvercali la nivelul plangeului, ?ntre popii sau reazemele garpantei. Ace$i tiranfi vor realiza legdtu_ra dintre plangeu gi Popii garpantei, de care se vor prinde cu buloane sau cuie. in acelagi'tim[, vor impiedica deplasarea punctelor extreme de la baza gar.pantei. ln cazul acoperigurilor cu perete de capdt (calcan) avariat, se poate schimba forma acoperigurui conform solufiifor oatd in nlorn zb. Observapr In toate cazurile ln care se constatf, avarii la elementele garpantei, operafia de remediere. va incepe prin desfacerea invelitorii (tablf, cu asterealfi, {igld, pane etc,}, pentru a descdria garpanta de incf,rcdrile care, in afara solicitf,rilor din seisrn sau,alte cauze, i-au provdcat avarierea.

254

Solu$ide repara$igiconsolidiri ce se pot aphca construc$ilor din clasa de lmportan$ lV

Avflnd in vedere lucrul la in6llime gi in pozitii incomode, in afara asigurdrii existenfei unui specialist competent, la operafia de remediere a avariilor se vor folosi numai muncitori calificafi ?n acest gen Je lucr6ri. Dupd terminarea lucrf,rilor de refacere a garpantei, prin metodele descrise $nlocuiri, contravf,ntuiri, tiranfi etc.), se va trece la refacerea invelitorii.

NOTA 42

- Deplasarea garpantei

(legarea $arpantei de structura de rezisten[f,]

Tipul avariei
in timpul cutremurului, garpanta s-a deptasat pe plangeul care o sus[ine.

Solufia de remediere a avariei (tr1.22.8

Si 22.9)
B

d-

,l -FF
I

^l_

lr
-..rJ
.l
I

rl

----j-1

:Jr lB

Fig.22.8. Deplasarea garpantei. $olufie de remediere.

armat 2 - cosoroab6 de lemn; 3 - element de beton armat; 4 - praznuri @ 16 mm: 5 - buloane f 16 mm; 6 - platband5 Pb 80 x I mm, L = 700 mm: 7- buloane {20 mm; 8- gilur! forate 025-30 mm: 9 - agrafe 0O rnm;
7 plangeu de beton
?0

vedere ln plan; b

- secfiunea

A-A;

etrieri p 8 rnm; 11 - bare verticale 0 10 mm;

Detaliitip pentru repararea giconsolidarea teraselor, garpantelor, lnvelitorilor

i- ----7
i
EF= =

r/ ,:=
I

! ==/:

/1

L-_

f - plangeu: 2 - pere[i transversali interiori: 3 - praznuri de ancoraj 0 16 mm; 4 - platbandd Pb 80 x 8 mm, t = 700 mm; 5- buloane 0 16 mm: 6 - g6uri forate (0 25-30 **); 7 - buloane 920 mm; 8 - pozifia punctelor de fixare (vezi fig. 22.7).
Se aduce toatd garpanta ultimului etaj. Materiale necesare Beton, Bc 25. Olel-beton 0 6, 0 8, 0 10 gi @ 20 mm Buloane { 16 mm gi f 20 mm.
?n

Fig. 22.9. Detalii de execulie:

pozifia initiald, dupd care se fixeazd de plangeul

PlatbanddE0xBmm.
SeAndu16.

Cuie.

256

Soluliide reparagigiconsolidlrice se pot aplica construc$ilor din clasa de impodan[i lV

Unelte necesare
Uneltele necesare sunt cele specifice meseriilor de dulgher $i de tinichigiu, cum sunt: foarfecd de tiiat otel-beton; - cheie de ?ndoit otel-beton; - chei fixe pentru strdngerea buloanelor.; - ma$ne eiectricd de gdurit;

- ferdstrdu; - tesl6; - cancioc, mistrie, g5leat5.


Tehnologia de execulie

Se stabilesc punctele de fixare ale garpantei, dupd ce ?n prealabil garpanta


a fost adusd la pozilia ei inifial5.

Se foreazd gdurile Q 25-30 mm in plangeu, deasupra zidurilor transversale. Apoi se curdtd plangeul de beton, in zona in care urmeazl si se realizeze punctele de fixare, cu o perie de sdrmd, pentru a asigura o bunl aderenfd a betonului plangeului cu cel din punctul de fixare, apoi suprafata se spal6 cu un jet de ap5. Se introduc buloanele { 20 mm in gdurile din plangeu gi se mateazd aceste gduri cu mortar de ciment. Concornitent, se fixeazd in buloane @ 16 mm platbanda cu praznuri de cosoroaba garpantei, dupd care se monteazi armdtura @ 6, O I 9i f t0 mm in Iocagul punctului de fixare, armdturd ce va fi inchisd in cofrajul din scdndurd. Se toarnd apoi betonul. Aceste puncte de fixare se vor plasa minimum doud pe o laturf, a garpantei, distanlele dintre ele fiind de la circa 4 m pfln5 la maximum I m.

NOTA 43

- invelitori

avariate

Tipul avariei
invelitoarea din {igl5-solzi sau profitati, deterioratd ca urmare a unui seism.

Solu{ia de remediere a avariei (fig.22. tO gi ZZ.1i}


Refacerea ?nvelitorii, inlocuindu-se [iglele sparte.

Materiale necesare

figl5 de acelagi tip cu cea existentS.


Carton bitumat.
Cuie.

Lemn de garpantE, in special din piesele care susfin ligla.

Detaliitip pentru rpararea gi eonsolidarea teraselor, garpantelor,lnvelitorilor

257

Mortar de ciment-var, al cdrui dozaj - ciment (clasa 300): 1 0,2 - var past6:

Tn

volume este:

- nisip:

5-

t-

c6

p ri o

r; z

:':;r3?;: [,

i5"j''::ffi

[igli-solzi;

6-

coame;

7-

tl,lfl il;T':' rl;:i';f L, n 3 x s c m ; gortdin tablf, galvanizatf,: B- jgheab din

tabl6 galvanizat6.

Unelte necesare
Uneltele necesare sunt cele specifice meseriilor de dulgher gi tinichigiu, cum
sunt:

- ferdstrdu; - ciocan: - culit pentru tdiat cartonul asfaltat; - cancioc' - mistrie; - g5leat5.
Tehnologia de execufie

Operalia de remediere incepe cu ?ndepdrtarea elementelor de sustinere a {iglei care prezintd avarii.

ligtei deteriorate gi

aceleagi dimensiuni cu ale celor existente in final se monteazd noua figld, pe toatd zona in care s-a intervenit.

Se reface apoi structura de suslinere a liglei cu elemente de lemn de

25E

Solulii de reparalii gi consolidlri ce se pot aplica construc$ilor din clasa de importanli lV

f.4

cdpiiori; 2
coame;

Fig. 22.11- invelitoare din figti profilati avariatS:

5- pazie ,,ff::iffi:,i:;;1cm

gipci de lemn 3 x 5 cm; 3

[igl6 profilat5; srosime; 6 - jgheab

MASURI GENERALE PRIVIND sPRrJtN I REA ct-AotRtLoR AVARIATE DE CUTREMURE

23

gravitafionale. Inginerul responsabil cu stabilirea solufiei de sprijinire va aplica, de la caz la caz, aceste mdsuri, care nu sunt limitative, findnd seama de situa{ia concretl de la fa[a locului gi de toate particularitdfile clddirii. Indicafiile se refer5, in principal, la clddirile cu mai multe niveturi.

Aceste mdsuri au caracter orientativ gi vor fi luate pentru efectuarea sprijinirii imediate a cl6dirilor avariate, in vederea asigur6rii lor la incdrcdrile

Stabilirea soluliilor de sprijinire gi a mdsurilor ce se impun precum gi concretizarea acestora in schife gi dispozi{ii de gantier, se vor face de c5tre inginerul proiectant desemnat in acest scop. Este important ca acesta sd urmdreascd efectuarea tuturor operatiilor de sprijinire indicate cf,t gi comportarea ulterioard a construcliei (timp de 30 de zile).

23.1. Indicatii tehnice pentru executarea sprijinirilor


',

. Sprijinirea construcfiilor avariate se va faee de jos in sus, Tncep6nd cu subsolul, gi se va executa cu popi (bile) cu diametrul minim de ZO cm. La
montarea ?n subsol sau pe trotuar (in exterior), popii se vor fixa pe un element de repartitie a sarcinii pe teren alcdtuit dintr-o grind6 sau traversi de cale feratd (din stejar, fag sau beton armat). Traversele se vor ageza, de regutd, prin intermediul unui strat de nisip de 1-2 cm grosime, sau direct pe pdmdnt. Elementele se vor cafcula astfel ca presiunea pe teren sd nu depdgeasi 3-s daN/cm2. . Se atrage atenfia cfi la blocurile vechi (executate inainte de 1940), subsolurile sunt prevdzute cu perefi de contur (eventual gi unii interiori) din beton, beton armat sau ziddrie gi cuzinefi sau centuri din beton armat din care pornesc st6lpii structurii de rezisten[l la nivelul parterului; in cazurile in care

existd asemenea perefi in subsol, sprijinirea stf,lpilor se va face de la nivelul parterului.

,60

t"'rt,,.-

"p.

r Popii de sprijinire se vor dispune sub elementele de rezistenfi, de regulfi sub grinzile care pornesc din stdlpul degradat. in cazul ?n care nu sunt suficiente grinzi pentru preluarea ?ncf,rcdrilor prin montarea popilor sub acestea, se vor putea face sprijiniri gi pe placa de beton armat, prin intermediul unor t6lpi de fag sau stejar, pentru repartizarea Tncdrcdrilor pe o suprafafd mai mare. in acest caz, se va urmdri continuitatea sprijinirilor, pdstr6nd verticalitatea popilor de rezemare. Popii se vor ageza la o distanfd de minimum 2A-25 cm de la marginea stAlpului, pentru a permite consolidarea ulterioari prin cdmSguire. in cazul grinzilor fisurate in imediata apropiere a st6lpului, popii se vor dispune pe cele doud laturi ale grinzii 9i'vor sprijini grinda prin intermediul unei traverse metalice sau din
stejar.

. Numdrul necesar de popi de siguranfd se va calcula in funclie de mdrimea inc5rcdrii stAlpului la nivelul respectiv gi de sec[iunea grinzilor sprijinite pe stdlpi. De reguld, secfiunea popilor din lemn folosifi la sprijinire va fi de cel pufin 0,6 din secfiunea stdlpului din beton armat care trebuie consolidat, pentru inf,llimi curente pdnd la 3 m. Pentru nivele mai mari de 3 m, se va reduce capacitaiea popilor, fin6nd seama de efectul de flambaj. Popii se vor impdna la partea inferioarf, cu pene de fag sau stejar. o Se va acorda o atenlie deosebitd ca popii si rezeme pe elementele de rezistenld, indepdrtdndu-se rabi[urile sau alte elemente ce acoperf, grinzile, sau pldcile din beton armat (tencuieli, ornamente, alte finisaje) sau pardoselile din lemn. . Popii aldturali se vor solidariza intre ei cu scoabe metalice cu diametrul mai mare de 12 cm, iar cei depdrtafi se vor lega cu clegti gi se vor contravdntui cu sc6nduri sau dulapi fixa{i pe ambele direcfii. . in cazul ?n care zidiria de umpluturi impiedicd a$ezarea popilor sub grinzi, se pot utiliza traverse metalice cu secfiunea in I sau profile Tn gind, ffiFe strdpung local zidul la partea superioarf, 9i se sprijinfi pe cdie Ooi popi pe cele doud laturi ale zidului. in general nu se admite desfacerea nici unei ziOarii (chiar pereli neportanfi, desp6(itori). La trecerea traverselor metalice se vor practica gduri locale, avAnd dimensiuni minime.
armdturilor etc., se vor lua, in caz de necesitate, mdsurisuplimentare, mont6ndu-se local mangoane metalice executate din patru corniere sotidarizate cu pl6cufe. in aceste zone, dupd montarea mangoanelor metalice se va curdta gi indepf,rta betonul degradat, se vor introduce etrieri suplimentari gi se va betona zona cu beton fluid cu agregat mdrunt.

. La porfiunile de stAlpi grav avariate prin ruperea betonutui, flambarea

23.2. Alte mf,suri


?n special ziddriile necontrav6ntuite din poduri, degradate, care ameninfE cu prdbugirea lor, se vor sprijini, ancora sau desiace pe

r Calcanele cl5dirilor,

Misuri generale privind sprijinirea cltdirilor arrariate de cutremur

261

porfiunile care prezinte pericol de prdbugire. Pe zonele demolate, calcanele se vor


Tnchide provizoriu cu panouri ugoare, pentru protectia podurilor impotriva vf,ntului

gi ploilor.

r Aticurile, cornigele, ancadramentele ferestrelor gi alte ornamente de pe fafadd, degradate, care ameninfd cu cdderea, se vor desface gi indepdrta cu grijd, asigur6nd protecfia muncitorilor ce lucreazd gi a pietonilor. e Pentru cogurile degradate, at8t exterioare, cAt gi din podurile cl6dirilor:, care ameninf5 sd cad5, se vor lua urm6toarele m6suri: - se vor ancora sau sprijini de elementele de rezistenfd cele mai apropiate de cog; dup{ caz, se va trece la consolidarea provizorie a co$ului cu mortar de ciment, pene etc. in zona forfecatd; - dupd consolidarea provizorie indicati mai sus se va trece cu atenfie la demolarea cogului 9i evacuarea molozului rezultat din demolare. r Se vor verifica acoperigurile clddirilor gi se vor indep6rta toate elementele (figle, olane, jgheaburi etc.) care prezintd pericol de cidere.

. La scfirile grav avariate se vor lua mdsuri de sprijinire cu popi sau cu

grinzi metalice rezemate Tn ziddriile adiacente casei scfirii. Sprijinirile se vsr face in special in zona de rezemare ramp5-podest r Ziddriile exterioare grav dislocate, care ameninfd'sd se prlbugeasc5, se vor sprijini, ancora sau se vor desface. in cazul desfacerilor, se vor reface imediat, pentru a se asigura ?nchiderea apartamentelor. r La perefii despd(itori interiori grav dislocati gi care amenintfi cu prEbugirea in apartamente, se vor lua mdsuri de desfacere numai a zonelor respective, evacufl ndu-se molozul rezultat. . Solutiile de sprijinire a clddirilor avariate trebuie stabilite de persoane sprijinirilor sd se faci de aceeagi persoand. Dupd terminarea lucrdrilor de sprijinire se vor monta martori de ipsos in zonele degradate ale structurii. Periodic, la 3, la 5 zile gi apoi sdptdmAnal dup6 terminarea sprijinirilor, se vor controla Ei Tnt5ri penele din lemn de sub popi gi se vor examina martorii din ipsos (verificarea se va face timp de 30 de zile). . La lucrdrile de desfacere a perefilor sau a altor elemente ale construcfiei

competente. Este foarte important ca operaliile de verificare gi urmf,rire a

al5turate, respectiv, oprirea eventualelor utilaje care produc vibrafii.

nu se vor folosi ciocane pneumatice, baroase, rdngi etc. care pot produce vibrafii gi degradEri ale clSdirii. Aceste operalii se vor face cu gpifuri ascufite, fdrS lovituri brutale. De asemenea, demolarea pere{ilor interiori sau exteiiori dislocali nu se va face prin impingerea sau prdbugirea lor, ci prin dislocarea bucat6 cu bucat5. Atdt pentru perioada de executare a lucrdrilor de consolidare (sprijinire) cdt gi ulterior, pentru protecfia locatarilor sau pietonilor se vor lua' mfisuri corespunzdtoare de protecfia muncii. De asemenea, in cazurile in care se va considera necesar, se vor stabili zone intezise pentru circulafia pietonilor gi - de fa caz la caz - se vor face propuneri pentru interzicerea traficului greu pe strdzile

262

Solugide repara$igiconsolidtrice se pot aplica construc$ilor din clasa de importan{i lV

23.3. Exemple de sprijinire a elementelor

structurale
Sprijinirea in jurul unui stdlp de margine degradat (fig. 23.1): - peretele de ziddrie de 14 cm grosime amplasat sub grinda transversald
este neavariat;

- se indepdrteazd tencuiala de pe perete cu pene metalice.

Tn

dreptul grinzii gi se imp6neaz5

Fig. 23.1. Sprijinirea in jurul unui st6lp de margine degradat:


a
7

- vederea peretelui interior transversal; b - vedere in plan; stdlp de beton armat: 2 - perete exterior; 3 - perete transversal interior: 4 - plangeu; 5- pene metalice.

Sprijinirea peretelui exterior, inclusiv grinda de deasupra acestuia: - dacA peretele nu are nigd de calorifer, se poate scoate tocul ferestrei. in golul ferestrei se prevdd popi de sprijinire, orientativ respectdndu-se urm5toarele: 1 poB f 25 cm pentru a transmite circa 10 kN inc6rcare sau 1 pop O 20 cm pentru circa 6 kN (fig. 23.2).

- stdlpi de coff Ei - prin golul ferestrei: a - perete firi nig6 de calorifer, la care
F\g.23.2, a. Sprijiniri
marginali

] .r

I - stdlp

se poate scoate tocul de beton armat; 2 - perete exterior; 3 - fereastrl; 4 - popi de lemn.

ferestrei:

Mlsuri generale prMnd spr.ijinirea clddirilor avariate de

cutremur

263

in cazul in care nu este posibile scoaterea tocului, se previd popi de sprijinire montati in golul ferestrei, dar fdrd mai introduce dulapul de repartizare a incdrcdrilor la partea de

jos a golului; - Tn cazul in care peretele are prev5zute nige de calor:ifer. (deci secliunea este redusi), nu se'ddmite amplasarea popilor in gfilui de fereastrd. in acest caz, se iiitroduc popi de sprijinire a pl5cilor plangeelor, adiacen[i perefilor respectivi (fig. 23.3;
23.4 9i 23.5).

Sprijinirea unei grinzi sub care

nu se aflf, un perete, sau existd un perete de 7 cm grosime, in stare avansatI de degradare: \ b - se monteaz5 sub grinda Ftg.23.2, b. Sprijiniri - stdlpi de colf gi transversald doi popi Q 20-25 cffi, marginali- prin golul ferestrei: intre care se executd contravAntuiri b - perete f5rd nig6 de calorifer, la care nu se (fis. 23.6); poate scoate tocul ferestrei; - in cazul unor stfilpi fisurafi, 1 - st6lp de beton armat 2 - perete exterior; 3 - fereastrd: 4 - popi de lemn. avAnd deschiderea fisurilor mai micd de 1-Z mm gi cu dislocf,ri par{iale de beton, se vor prevedea popi de lemn sau metalici, a cdror secfiune totald reprezintd 50 o/o din capacitatea portantf, la Tncdrcdrile verticale a stdlpilor avariafi (fi9.23.7); - cazul st8lpilor forfecali sau $riviti, cu armEtura deformatd gi scoasf, din secfiunea stAlpului. Se vor prevedea sprijiniri cu popi de lemn, a c5ror secfiune totalf, este echivalentd cu secfiunea stfilpilor avariafi (fig. 23.8). popii se vor contravdntui in mod obligatoriu; - cazul grinzilor cu arrndtura dezveliti la partea inferioard, avdnd fisuri mai mari de 0,5 mm (fig. 23.9). in cazut in care pe aceeagi verticalfi sunt fisurate sau rupte mai multe grinzi, sprijinirea lor cu popi incepe de la bazf, gi se continud in sus, etaj cu etaj. Dacd sunt afectate mai mult de trei niveluri suprapuse, sprijinirea grinzilor interioare se va face pe toatd deschiderea. Se indep5rteazd pardoseala din lemn la partea inferioard gi tencuiala sau rabiful la partea superioard, pentru a permite popilor de temn sf, fie in contac{ direct cu plangeul.

Eg
E
o->
e(U

E
HF
I So cLo .=G: p o'E 6 o.9 E o.9 >co

=9
-ol

c?,8

BE o-:=

sT c
9*o c o-= 9 *'H
E 0) r-

6#

E E gJ. i5 -9.-

{6 t_[

E.Hfr

fret
6b = =F?
.E (J C=

e;

r;'3I

R ol = ii'a,E-

Fi

O(E ao r'E N3-

id'|/, rct $

oot=5s'l oor-sr

f[f oor:v

o)(U

=
-*o

'o-

5
!t

o )(g
ll

f,f,
t01)

Misurigenerale privind sprijinirea clidirilor avariate de cutremur

265

pozitio

pozif io

pozifio

Frffi

E,

Oetoliut ,,A"

f-grindidebetonarmat; 2-plangeu; 3-popdesprijinire; 4-dulapdefagsaustejar;


5

Fig.23.4. Detalii de execufie

(t):

pene.

266

Solugide repara$igiconsolidlrice se pot aplica construc$ilor din clasa de impodanp lV

A-A

B-B

Fig. 23.5. Detalii de execufie (ll):

1-plangeu',2-perete; 3-popi desprijinirei4-dulapdelemn; 5-profil l; 6-element


de rigidizarei
7

scoabe;

8-

scdnduri (contrav6ntuire).

Mdsurigenerale privind sprijinirea clIdirilor avariate de cutremur

267

Fig' 23'6' cazur in care

Tglli.l!?;:"tTlf ,"lJs,Jli":'3;?[,1" a - secfiune orizontale; b - elevatie; f - st6lp de beton armat; 2- grindi transversalE; 3- grindt de fatad6; 4 - popi de sprijinire; 5-contravdntuiri; 6- pene de stejar.

dedesubt un perete de

_-:_-_--_-L_-#JF -Qa
1

_.__-g;W

T-il-i ? lr(/|-l

Fig. 23.7. Cazul unor stAlpi fisurafi, cu deschidere fisuri mai mici de 1-2 mm gi cu dislocdri pa(iale de beton:

stAlp de beton armat;

elevafie: b - secfiune orizontald; 2- grind6; 3- popi de sprijinire; 4 -contravdnturi.

258

lolu$icle repan$igiconsolidtri ce se pot aplica construcliilor din clasa de importan[i lV

3'l

rl

'r"r"jl

Fig. 23.8. Cazul st6lpilor forfecafi sau strivi{i, cu armdtura deformatd gi iegitd din
sec{iunea stiilpului:

- eleva{ie: b - sec{iune orizontald: 7 - st6lp; 2- grind6; 3- popi de sprijinire;4 - contravdntuire; f a solidarizare.

scoabe pentru

Mdsurigenerale privind sprijinirea clddirilor avariate de

cutremur

269

elEvstie

dercti.rl A (voriontel

Fig. 23.9. Cazul grinzilor cu armitura dezvelita ta partea inferioard gi cu fisuri


5

|-

sJatp; 2

- snndd; 3 - ptanse, T$[3il li'f;? TTlontrrvantuiri (24 x1s0-200 mm): fisuri; 6 - pene din doui direcfii; 7 - pene din dou5 direciii, de esentd tar6
(fag, stejar).

CONSO LI DAREA CONSTRUCTI I LOR CU CARACTER NURAL

2+

Politica gi strategia regimului din perioada 1944-1989 au impus restriclii deosebite in dezvoltarea localitSlilor rurale, care au culminat cu adoptarea, in 1986, a programului de ,,sistematizare a satelof', acfiune ce urm5rea dezafectarea pa(ial5 sau totald a circa 8000 de localit5{i rurale precum gi stabilirea de condilii pentru construirea de locuinfe, neconforme cu modul de viafd al {dranului rom6n. Ca urmare a acestei politici, localitSfile rurale au Tnregistrat o dezvoltare lentd, comparativ cu cefe urbane, construindu-se in aceste zone, in perioada lgTT-1g8g, numai 250 mii locuinle, ceea ce reprezintd circa 15 o/o din numdrul apartamentelor realizate in aceeagi perioadd, in cele doud medii intrunite. Dintre aceste locuinfe, circa 130 mii au fost individuale gi 120 mii in clddiri colective, care, in general, nu sunt apreciate de locuitorii satelor, care au simlul proprietSfii deosebit de dezvoltat.

imbunitSlirea condiliilor de locuire constituie o preocupare continud a omului gi realizarea acesteia depinde de puterea economicd de care dispune gospoddria respectivd gi societatea din care face parte. Din datele de care dispunem pani in prezent, rezultd cd in zonele rurale sunt peste 10 milioane de locuitori, ceea ce reprezintd circa 46,Q o/o din ?ntreaga populalie a ldrii. Acegtia ocupd circa 3,5 milioane gospoddrii, revenind astfel 3 locuitori pentru fiecare locuin!5. Gospoddriile respective sunt grupate in circa 27OO comune gi 13 718 sate. Pe jude{e, situalia aproximativd se prezintd in tabelul 24.1. Analiz6nd datele din tabel, rezultd cd 26 de judefe au peste 50 % din popula{ia lor in zone rurale gi numai 7 judele au o populalie ruralS cuprinsd intre 26,0 % li 34,0 o/o (Bragov, Brdila, Cluj, Constanla, Hunedoara, Neam!, Sibiu), acestea fiind gi judele cu un grad de urbanizare mai ridicat. Se menlioneazd cd numdrul locuitorilor din mediul rural urmeazd sd creasc5, datoritd faptului cd prin Legea Funciard au primit titluri de proprietate asupra pdm6ntului peste doud milioane de cetdleni, care ?n momentul de fafd locuiesc ?n localitSli urbane gi care, ?n cea mai mare parte, vor putea sd se stabileascd in zonele rurale. in consecin!5, populafia satelor se va situa la un nivel de peste 12 milioane de locuitori, ceea ce reprezintd circa 54,8 o/o din poputa[ia fdrii, deci, problemele ce se ridici in satele romAnegti trebuie considerate ca probleme majore care trehuie rezolvate cu prioritate.

Consolidarea constructiilor cu caracter rural

271 Tabelul24.l

Situa[ia gospodiriilor $rinegti gi a localitlfilor rurale, pe judefe


Nr. crt. 0
1

Judeful

Populafie ruralS

% Populafie

Numdr

NumEr

rurali fafi de
totaljudef
3

gospodirii

localiti{i
rurale
5

mii loc.
1

-mii 4

2
197

Alba Arad
Argeg Bacdu

46,1

60,2
84,1

274
347 684 582 535
301

2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.

245 420
394 359 211 297 166 155

48,3 62,3 54,5


54,4 65,1 64,4

136,3 122,0 136,7 58,4 106,8

Bihor
Bistrifa-NSsdud Botogani Bragov BrEila Buzdu Carag-Severin

465 198 183 568 377

23,8
34,0

62,9
53,9 124,6 54,2 75,2 88,4 59,0 37,3 158,5 136,5 90,0 5,5 81,5 62,2
69,1

344 173 244


263

65,5
42,5

12.
13.

C6liragi
Cluj Constan[a Covasna Ddmbovifa
Dolj

70,0
33,0

214 492
250
167

14.
15. 16.

224
110 395 414

26,0
47,0

69,0 53,6 43,3 70,0


62,7 52,9 27,1 62,7

451 409

17.
18. 19.

Gala[i Giurgiu Gorj Harghita


Hunedoara

276 255 240


191

238
16

20. 21. 22. 23.

509 304 563 184

153

lalomi[a

192

61,1

Solu$ide reparaliigiconsoliddrice se pot aplica construc$ilor din clasa de impoilanfi lV

Tabelul 24.1 (continuare)

5 511

24. 25. 26.


27.

lagi Maramureg Mehedinfi Mureg

411 272
183

51,5

118,6 77,7 65,2


144,1 112,8

62,0
55,8 51,8

315 427
601

320 357 356 430

28. 29.
30. 31.

Neamf

23,3
66,8
49,4

429 483 530 291


346

ott
Prahova

119,0
138,1 74,8

Satu Mare
S6laj Sibiu Suceava

226
170
195

54,6 63,4 32,0 64,0

32.
33. 34. 35.

60,3 56,5
138,7

248
495 315 399 179
538

460 348

Teleorman
.

66,0
40,2
54,1

114,8 108,5 48,8 93,3 128,5 88,5 78,7

36. 37.
38. 39.

Timig
Tulcea

294
146

Vaslui
Vdlcea Vrancea

278 273 249 264

60,4 63,6

693
407

40. 41.

63,7
93,3

Sectorul Agricol llfov

142

Din statisticele existente rezultl cd gradul de dotare cu lucrSri hidroedilitare a comunelor gi satelor romene$ti este foarte scdzut, dispundnd de alimentare cu ap6 de la relele sau puncte de ap6 individuale numai 1834 mii gospoddrii, ceea ce reprezintf, circa 5 0/o din total 9i 110 mii (2,5 Yo) de racorduri la canalizare. Mdrimea locuinfelor (numdr de camere) din localitSlile fdrdnegti din RomAnia este destul de redus5, fiind 22 % cu apartamente de o camerd, 45 olo cu doud camefe, 24 olo cu 3 camere, 7 7o cu 4 camere gi 2 o/o cu 5 gi 6 camere. ,,'Cele 3,773 mil. de locuinle din mediul rural cuprind 8,4 milioane de camere, ceea ce revine la 2,2 camere pe locuin{d, indicator destul de redus ?n comparafie cu alte !5ri, ca de exemplu: Belgia - 4,3, suedia - 4,2, Germania - 3,g, Fran{a - 3,9.

Consolidarea construcgilor cu caracter

rural

ZTg

Dupd cum s-a aretat mai sus, ponderea locuinfelor cu una gi 2 camere este foarte ridicatd, fiind de 66,0 o/o, iar numdrul locuinfe cu 3 camere este relativ redus, de numai 24 o/0, degi acest tip de locuinfA este optim, fiind cel mai apropiat de numdrul de 3 persoane pe locuinfd, dacd se respectd principiul $i camera". Densitatea medie de locuire in gospod5riile rurale este"omul pufin mai ridicatd, fiind de 3 persoane pe gospoddrie, fafd de alte fdri (Belgia cu 2,gS persoane, Fran[a cu 2,88 locuitori etc.).

Fondul de locuinle din rocalitdfile rurale, dupi structura constructivd gi perioadele in care au fost realizate, la finele anului l ggg se prezenta ca in tabelul24.2.
Tabelul 24.2

Fondul de locuinfe din localitifile rurale


Din care pe structuri constructive: )erioada Total
locuinte Beton

Procente

96

ZidErie gi Zid6rie gi
plangee din B.A.
plangee din lemn

Bdrne bile, Ceamur,

armat
Comune, 3773809 sate, cdtune <1921
114 249

vSl6tuci (vSloage)

chirpici lut

col. 5 col.
1

col. 6

col.

29 807

255 667

118784

702130 1ffi7 421

18,6

44,2

5 833

108 416

r921-194 1 408757
1950-197 1977-199C

95 6 557

2 472
168 318

211 625 728 078


70 665

2W5757

875 553

21,1 19,0 5,4

62,2

2076618
174 185
100

395 373
10 000

778292
13 57

37,5
7,9

23 155 0,7

56 784

Procente

6,7

29,6

18,6

44,2

Analiz6nd datele din tabel se pot trage urmdtoarele concluzii: ?n localitdtile din mediul rural sunt peste 1.667 000 locuinfe (44 %) din paiantd, chirpici gi iut, locuind ?n acestea circa 4 926 000 fdrani, la care, dacd mai ad5uggm ?ncd 343 200 locuinle din paiantd 9i chirpici existente Tn localit6lile urbane, iezultd ce peste 6 milioane de locuitori din Romnia trdiesc ?n case din paiantd, chirpici, lut, I '. v6l5tuci etc. Aceste locuinfe le putem considera ca necorespunzf,toare normelor actuate de locuire civilizat5, neasigur6ndu-se locatarilor un conf6rt cAt de cdt decent; situafia locuin[elor din mediul rural o putem considera ca total nesatisfacdtoare, in comparafie cu locuinlele l6ranilor din fdrile occidentale gi, intr-o oarecare mf,sur6, chiar gi cu locuinlele din unefe ff,ri vecine noui (Refublicile Ceh{ gi Stovacd, Polonia, lugoslavia etc.).

274

Solutiide reparalii gi consolidiri ce se pot aplica construc[iilor din clasa de importanF lV

Locuinlele din paiantd au chirpici, ca gi cele din bile-manele gi vdlfituci tencuite cu mortar de lut, prezintd urmdtoarele dezavantaje mai importante:

rezistenlele la transfer termic sunt de cel mult 0,15-0,35 mzh'C/kcal, fa{5 de minim 1,35 m'h'c/kcal, ceea ce justific6 concluzia cd aceste case sunt reci gi consumd mult combustibilsolid pentru incdlzirea, de regul5, a unei singure camere in care se retrag toli locatarii pe timp de iarn5. - NeavAnd fundalii gi socluri, casele sunt sensibite la umeziri locale (ploi, inundafii), putdndu-se produce prdbugiri ale acestora, aga cum s-a constatat la ploile torenliale gi inundafiile produse ?n 1991 in judefele BacIu, Neam! gi Suceava. cutremure cu focare de suprafa{d. Astfel de construcfii sunt realizate, in general, in Oltenia, Muntenia, Dobrogea gi Moldova gi mai pulin in vestul tirii. - Rezistenle reduse la solicitdri din cutremure, in special la cele cu focare de tip nBanat", au 9i construcfiile ldrf,negti din ziddrie de cdrfimid5 gi plangee din lemn, firf, centuri, care s-au realizat cu mortar de lut cu var sau fdrd-var, aga cum s-a putut constata la clddirile fdrdnegti din zona Banloc-Buziag-Deta, din Banat, ta cutremurele din 1991 Falq..f" cele expuse mai sus, rezult5 cf, circa 63 7o din locuinfele fdrdnegti din paiantd, chirpici gi vdldtuci au un confort de locuire redus, nu au asigurate rezistenfa 9i stabilitatea necesare la eventuale catastrofe naturale (cutremure, inunda{ii etc.), sunt executate din materiale neadecvate condiliilor de climd, seismicitate gi de teren existente in Romdnia; dacd mai considerdm pe cele din $i ziddrie, fdrd centuri, cu plangee din lemn, ponderea acestora dep5gegte g0 % din totalul locui nlelor !drd negti. Pentru a ridica nivelul de locuire al ldranilor, considerdm necesar ca forurile de decizie sd examineze gi sd ridice probtemele dezvoltdrii localitdlilor rurale la rang de probleme nafionale de primd urgen[d. Facem unele recomandf,ri, cu caracter generat: condiliile unor case reatizate din materiate nedurabile, locuinfe neconforlabile, care nu au asigurate stabilitatea gi rezistenla necesare la actiunea unor catastrofe naturale gi pe mdsura sporirii puterii economice a {Sranului, este necesar sd se inlocuiascl treptat aceste construclii cu altete, cu caracteristici de confort, izolare termicd gi durabilitate ridicate. Va trebui sd se inlocuiascd, treptat, un numdr de peste 2,5 milioane locuinle rurate. Prin inlocuire - ca necesitate obiectivd - trebuie sd se asigure ldranutui o locuinfd care sd corespundd modului sdu de via!fi; sd nu se altereze arhitectura satelor romdnegti, care trebuie sd urmeze calea tradifionalfi de alcdtuire, pentru a putea prelua de la genera[iile trecute gi a preda celor viitoare, sdmburii de autentic gi de originalitate ale caselor respective. Va trebui sd se realizeze case cu confort ridicat, din materiale durabile, avdnd la bazd o concepfie de agezare gi arhitecturf, cu, elemente de specific Ei de

Cu toate cd au perelii cu grosimi uneori apreciabile, de 40-60 cffi,

- Nu pot prelua solicitfiri din cutremure, in general,

gi, in special,

din

in

tradi{ional.

Considerdm. cd locuin{a {drdneascd trebuie sd fie individualfi gi sd se dezvolte, de regul5, pe parter, sau parter + etsj, pe terenuri orizontale gi parter gi

Consolidarea construc$ilor cu caracter

runl

275

1-2 etaje par[iale pe terenurile in pante, cu minimum trei camere gi sf, cuprinda toate dotdrile unui apartament confortabil (bucdtdrie mare, baie, debara, cdmard etc.). - in condiliile de climd din fara noastrd, cu resurse energetice reduse, considerdm necesar sE se asigure locuin{elor o rezistentd la transfer termic, la pe.reti, de cel putin 1,35 m'h"C/kcal, la ferestre de 0,15 m'h"C/kcal, la pod 1,8 mth'C/kcal, iar la plangeul de peste pivni{d de 1,5 m2h"C/kcal. - pentru a ridica gradul de civilizalie al localitdfilor rurale din fara noastrd la nivelul localitifilor urbane, trebuie sd se organizeze modemizarea gi dezvoltarea refelelor de drumuri, refelelor edilitar-gospoddregti (?n primul r6nd refelele' de ap5, de iluminat etc.) pentru care sf, se apeleze la administraliile locale, care sd prevadd Tn bugetele respective fondurile necesare; sd se acorde credite de cdtre bdncile agricole sdtegti, care urmdresc dezvoltarea rural6 etc. - Construcliile de locuinfe 9i anexele gospodiregti sd fie realizate de proprietarii respectivi fie in regie proprie, fie prin unitdti locale de construcfii. Consider5m cd in comune gi sate trebuie sd se organizeze de cdtre primdrii, cu sprijinul prefecturilor judefene, unitdti de producfie de materiale de construcfii, cum ar fi: unitd{i de produc{ie de var, de balast, nisip, piatrd de r6u pentru pavaje, piatrd spartd pentru macadamul drumurilor, blosuri din materiale ugoare (diatomit, tufuri, zgurd de termocentrale) gi chiar cdrimidi arsi in cuptoare de cdmp. Pentru clddirile de locuinfe, considerdm ca indicat sE fie aplicat, de reguld, sistemul constructiv cu zidSrie gi centuri de perefi portanfi din cdrdmidd, blocuri din materiale ugoare, blocuri din beton celular autoclacizat, blocuri din tufuri vulcanice, calcare cochilifere etc., materiale de construclii care trebuie sd fie produse de unitdli locale, pe baza unor cercetdri elaborate de institute de specialitate. Considerdm cE nu este economic ca pentru aceste constructii sf, se agtepte totul de la industrie, care are de fdcut fafi la alte sarcini, deosebit de mari. - Plangeele din beton armat se recomandd s5 fie realizate, de regul5, din corpuri ceramice gi nervuri dese, din grinzi ugoare gi corpuri de umplutur.d cu suprabetonare, din fAgii cu goluri rotunde etc. - Pentru prefabricatele de plangee se recomandd sd se reactiveze fostele poligoane de prefabricate judetene gi si se organizeze baze de producfie in comunele depdrtate de poligoanele respective. Menfiondm cI multe jude{e au cdte 2-3 poligoane de prefabricate, care pot fi reorganizate pentru a produce prefabricate ugoare pentru plangeele locuinfelor rurale. - $arpantele sd fie din lemn rural, cu Tnvelitori din tigld, olane, ardezie, pldci din azbociment, gi{6 sau alte materiale modeme. - Acliunea reconstrucliei rurale fiind o problemd nafional5, consider5m necesar ca aceasta sd fie dirijat6 de c6tre prefecturi gi primdriile comunale, pe baza unor recomanddri generale privind ,dezvoltarea localitdfilor sub toate aspectele (administrativ, dezvoltare teritoriald gi edilitare etc.)'. - Considerdm indicat s5 se elaboreze de cdtre unitl{ile de proiectare judelene o serie de proiecte tehnice de locuinte rurale, cu detalii constructive (specifice zonei sdismice), care sd fie considerate de referinld", pe baza cirora fdranii proprietari sf,-gi poatd atege partiurile "proiecte de locuinfe adaptate la nevoile proprii, la lotul de cas5 de care dispun, la condifiile de amplasament, la puterea lor economic5 etc.

276
;iii;j-1,.:'r

Solu$i de repara$i gi consolidiri ce se pot aplica construc$ilor din clasa de importanfi lV

#"

,ifii;.,1,., -Pentru indrumarea tehnicd a acfiunii de inlocuire a caselor !5rf,negti cu altele durabile gi confortabile, se considerd util ca in mdsura posibilitdfilor si se .i;''organizeze Tn comune sau pe grupe de comune, birouri tehnice conduse de ' conductori arhitecfi gi subingineri, care sd rf,spundd de respectarea condifiilor cuprinse Tn autorizaliile de construclii; sd Tndrume executarea corectd a detaliilor constructive specifice conditiilor din amplasamente (teren, seismicitate, zond climatici etc.); sd asigure organizarea unor unit5{i locale de execufie etc. - finAnd seama cd acfiunea de inlocuire a caselor tdrdnegti ridicd numeroase probleme legate de dezvoltarea localitf,fii, de construirea re{elelor tehnico-edilitare, de reconstruirea caselor gi a gospoddriilor anexe acestora in concordan{fi cu puterea economicl a familiilor f[r5negti gi a menfinerii unei
dezvoltdri arhitecturale cu elemente de specific Ai de tradi[ional local, este necesar sd se elaboreze un cod al dezvoltdrii rurale, care sE stea la baza activitdtii in acest domeniu, al arhitecfilor gi inginerilor, care vor proiecta gi executa lucriri pentru localitdfile din mediul rural.

O importanld deosebitd trebuie acordat5 studiilor de urbanism pentru comune gi localitSfile mici, astfel incdt sd se asigure treptat trecerea la nivelul unor
localit5fi cu un grad ridicat de urbanism, cu toate dotfirile gi cerinfele impuse de normele actuale europene gi intemafionale.

24.1. Solutii de consolidare a construcfiilor cu caracter rural, avariate de cutremure


Aga cum rezultd din datele expuse anterior, in mediul rural dispunem de un important fond de construclii de locuinte, insd circa 80 7o din acesta este realizat fdrd mdsuri de proteclie la acfiunea unor catastrofe naturale (cutremure, alunec5ri de teren, tasdri, inundafii etc.). inlocuirea acestor construclii cu altele, care sd corespund5 actualelor norme tehnice de siguran[5 la dezastrele naturale, este o acliune cu o durati de timp mare, necesit6nd eforturi economice deosebit de mari. ln aceast5 situalie, este rafionat ca in paralel cu acliunea de inlocuire a

construcliilor cu caracter rural, care se face

in funclie de cregterea

puterii

economice a gospoddriilor {Srdnegti, sd se procedeze gi la realizarea de mdsuri care si conducd la reducerea riscului pr6bugirii acestor constructii, Tn speciat la cutremurele de suprafald, care au un caracter violent gi putere mare de distrugere. construc{iilor cu caracter rural se impun a fi pufin costisitoare, iar lucrdrile sd se poati executa tn regia proprie a locatarilor, eventual cu un sprijin redus din partea

Mdsurile care trebuie luate pentru punerea intr-o mai mare siguranld a

sisteme constructive ?n care sunt realizate constiuctiile cu caracter nrrar si

unor meseriagi. In cele ce urmeazf, se vor prezenta unete solu{ii de consolidare a diferitelor

Consolidarea constructiilor cu caracter rural

277

tehnologiile de executie a lucrdrilor, pentru a servi ca pentru cei care "ghid-carte" vor indruma aceastd ac{iune (conductori arhitecti, subingineri, ingineri etc).

24'1'f
i,?ffi

l";":l'1$"T5ijffi ?:.,:Hpmdntbitut

Cl5dirile de locuinfe din chirpici, ceamur etc., denumite gi s5racilof, sunt realizate pe teritoriul ldrii intr-un volum de peste 44 olo din "casele totalul locuintelor cu caracter rural gi sunt amplasate intr-o propo(ie mai mare in zonele din estul gi sudul Muntilor Carpati, care sunt gi zone cu mari intensitdti seismice gi cu terenuri cu caracteristici de fundare dificile. Aceste construcfii sunt gi cele mai sensibile la solicitdrile gi la modul de manifestare a cutremurelor, in special ale celor polichinetice. ln cele ce urmeazd se prezintd rezuttatele unor cercetdri reatizate la taqi, pe platforma seismicS de 140 tf, privind solufia necesarfi pentru consolidarea structurii avariate de cutremur, precum gi de sporire a capacitEfii de rezistenfd a caselor din chirpici gi ceamur la eventuale cutremure. Obiectivul principal al cercetdrii l-a constituit verificarea eficienfei unei solu[ii de consolidare a structurilor realizate din perefi din blocuri de argil5 nears6, zidite cu mortar de argild, puternic avariate de cutremure de suprafalf,. Cercetarea a fost impusd de necesitatea repunerii rapide Tn funcfiune a fsndului locativ grav avariat de cutremurele ce au avut loc Tn anul 1991 in tara

nottt?"'fllrT,lli,rrrea

acestui obiectiv s-a proiectat o structurd experimentatd ta scard natural5, reprezentfind o cl5dire de locuit compusd din doud'?nciiperi, una de 3,90 x 4,80 m gi alta de 2,70 x 4,80 m, fundatf, pe un strat de pf,mAnt bfitut. ClSdirea s-a realizat la scara 1:1 gi s-a experimentat in regim seismic, pflni la stadiul de precolaps, pe platforma vibrantd de 140 tf a Institutului de Cercet6ri in Constructii - INCERC, Filiala lagi. Pentru consolidarea structurii avariate s-a proiectat o solufie simpld gi eficientd, care a constat din: - introducerea la partea superioard a pere{ilor din blocuri de argilS nearsd (chirpici), zidite cu mortar de argil6, pe ambele direc{ii (transversalgi longitudinal), a unor tiranli metalici orizontali, slab pretensionali, avdnd diametrul de Q 12-14 mm, fixafi la capete cu piulile duble gi mangon gi rezemali in lungul perelilor pe bucdfi de olet-beton introduse in blocurile de argilfi prin batere cu ciocanul; - pretensionarea slabd a tiranfilor cu piulilele de la capetele acestora; - aplicarea pe ambele fefe ale perefilor avaria{i a unor plase metalice cu ochiuri pdtrate, avAnd latura de 50 mm, realizate din STNB de O 3-4 mm; aceste plase metalice sunt fixate la 10 mm de fafa perefilor din. blocuri de chirpici, cu ajutorul unor ancore metalice (din sdrmd) ce strdbat perelii la 500 mm unele de altele, avdnd o distribufie cvasiuniformd pe suprafafa peretilor; la intersec[ia perelilor, plasele metalice sudate sau legate s-au innddit prin suprapunere pe o distanfd de 3-4 ochiuri (150-200 mm), iar la nivelul funda{iei, plasele s-au racordat pe aceeagi distan!5 (3-4 ochiuri) ?n trotuarul de beton din jurul clddirii.

278

Solufii de repara{ii9i consolidirice se pot aplica construcliilor din clasa de importanfi lV

aplicarea manual5, pe ambele fefe ale perelilor, peste plasa metalicS, a unei tencuieli (strop gi tencuiald) din mortar M25T, in grosime de 3-4 cm. Experimentarea structurii, in stadiul ini{ial, neconsolidat5, gi apoi consotidat6, ?n regim seismic, s-a desfigurat utiliz6ndu-se seisme cu intensitd{i progresive gi frecvenfe variabile, specifice cutremurelor de suprafalf, (artificiale) gi reale in numeroase zone ale l6rii (Banat-Timigoara, Fdgdrag-Sibiu, Oradea-Marghita etc,). Parametrii maximi suportafi de structura de rezisten{5 a cl5dirii, in cele doud faze, sunt prezentati in tabelul24.3.

Tdbelul 24.3

Situalia parametrilor maximi suportati de structura de rezistenfi


Starea structurii

Nr. crt.

Parametrii maximi suporta[i de structuri Accelera[ia de bazd maximd Amplitudinea deplasErii orizontale la nivelul
plangeului

Structura neconsolidatd
ao =

Structura consolidati
o = 5,7 m/s2 k"= 0,58

1.

2,95 m/sz

ks = 0,30

2.

D"*- + 55 mm
L = 2,1oh
<3,54/0

Du= + 55 mm

(cota + 2,60 m) Coeficientul de amplificaie


3.

L=

2,14/o <3,5Vo

dinamici,

scade de la p = 1,65 la F = 0,8 pentru cregteri ale acceleratiei de la ao = 0,5d m/s2 ta o = 2,95 m/s a crescut de la Io = 0,25 s in faza
inifia16, la

scade de la B = 1,42 pentru o = 0,78 m/s'

la9=0,795pentru ao= 5,74lmls'

4.

Perioada proprie de oscila[ie in direc[ie transversal6 (sensul acfiunii seismice],

a crescut de la

Io=0,133smfaza
inifiald, la Ir = 0,192 s, in faza de cedare a crescut de la 5-5,80 la 8-8,44 o/o
o/o

Ir = 0,285 s ln faza de cedare


a crescut de la 3-3,55
0/6

5.

Procentul de amortizare criticS, v

la 5,91

o/o

Conlucrarea intre ziddria

de chirpici gi tencuiala armatd pusd

pentru

consolidare a fost bun6, pdnd in vecindtatea receddrii structurii in zona de colaps. Pe baza datelor experimentale mentionate in tabelul 24.3, coroborate cu

investigaliile teoretice, s poate afirma cd solufia de consolidare propuse reprezintd un ghid practic utilizabil, ?n condifii economice, la nivelul gospoddriilor rurale, putdndu-se executa in regia proprie a acestora.

Consolidarea construc$ilor cu cardcter rural

279

Solufia de consolidare

tehnologia de execulie a acestora se pot utiliza 9i turnat gi bdtut in cofraje de lemn (ceamur).

caselor din chirpici avariate de cutremure gi in cazul caselor din p5mAnt

24.1.2. Constructii din paianti (schelet de lemn cu umpluturi ugoare in pereti) gi din bfir:ne
Casele cu caracter rural din
schelet de lemn, av6nd st6lpii Tnfipfi in pdmdnt sau pringi in t6lpi din butuci din lemn ?ngropafi Tn pdm6nt, la peste 1,0 m ad6ncime. Perelii acestor case cu stAlpi din lemn sunt formafi din contrav6ntuiri legate de stdlpi gi de grinzile de capdt cu scoabe. StAlpii vor fi pringi in tf,lpi 9i grinda de
cap cu cep gi scobituri,

"paiant6'

au sistemul constructiv format din

Acoperigul este legat cu scoabe de cosoroabe care stau pe capul stdlpilor;


cf,prior:ii sunt lega{i de grinda de pe coamii, sprijinitd pe scaune sau ferme, iar la partea de jos se agazi pe cosoroabe; legdturile Tntre aceste elemente se fac cu scoabe, buloane gi cuie ?n num5r suficient.

Perefii exteriori se executd, de reguld, din blocuri de cirdmidd ars6, zidite cu mortar de var gras; sunt unele construclii care in loc de mortar de var gras sunt executate cu mortar de lut cu pleav5 sau bElegar; perelii interiori se execurd de

cele mai multe ori din blocuri de chirpici uscate la soare; aceste blocuri sunt executate manual, dintr-un amestec de lut cu paie tocate sau pleavd gi, uneori, gi
cu bdlegar de vacd sau cal.

stdlpilor grinzile de lemn pe care reazemd podul. Din datele pe care le avem gi din studiile gi cercetdrile efectuate !a noi Ei in atte f6ri (Japonia, Mexic etc.), rezultd cd sistemul constructiv cu schelet de lemn poate prelua solicitlrile din cutremurele cu intensitdfi seismice mari 9i repetate, numai Tn condifiile in care el este bine contravdntuit cu de contravf,ntuire", "panouri cu diagonale in to{i pere{ii longitudinali gi transversali, astfel incAt acesta s5 se transforme intr-un schelet care sd lucreze spa{ial. De men{ionat cd panourile de contrav6ntuire trebuie sd fie agezate la cel mult 3,0 m unul de altul. Se recomandd sd fie executate panouri de contravdntuire 5i in pdr{ile superioare ale golurilor de ugi gi ferestre (buiandrugi), pentru a asigura o continuitate Tn transmiterea eforturilor pe cele doud direclii. in categoria acestor construclii cu caracter rural, in zonele colinare gi de munte din lara noastrd, s-au dezvoltat gospodf,rii {drdnegti cu case din birne de lemn de foioase gi invelitori din gil6, gindrild etc., care, aga cum se imbind bArnele de pe cele doud direclii, ?n jumdtatea lemnului, sunt bine contravdntuite gi pot prelua Tn bune condi{ii eforturile din cutremure mari gi repetate. Clddirile cu caracter rural din vfiloage sau paiantd sau cele din bArne de foioase, reprezintd un volum de 18,6 % din totalul locuinfelor din mediul sdtesc Ai se caracterizeazd prin aceea cE folosesc ca material pentru structuri gi acoperiguri importante cantit5li de lemn, de diferite esenfe.

in cele mai multe cazuri, necontrav6ntuit, doar pentru a putea rezema pe capul

In unele cazuri, gi la casele de chirpici se executd un schelet de lemn,

Tns5,

280

Solu$i de repara$igiconsolidiri ce se pot aplica construc$ilor din clasa de importanS lV

Acest material local de constructie, care poate fi procurat cu ugurintd gi ?ntr-un timp scurt, cu un consum minim de energie necesar transportului, prezintd

atit avantaje cdt gi dezavantaje.


Avantajele folosirii lemnului : - greutatea volumetricd redus5 fafd de rezisten{a relativ mare a acestuia, fiind de 3,5-16,0 ori mai ugor decdt celelalte materiale de construcfie (ziddrie de cirdmidi - 3,6, beton armat - 4,8, otel - 15,6); are rezisten[e la compresiune gi intindere superioare betonului armat gi ziddriei de cdrf,midd; - asiguri posibilitatea asamblfirii, mutdrii, refacerii, consoliddrii construcfiilor, fie total, fie pa(ial (practici folosite in mod curent Tn Japonia gi Statele Unite ale Americii); - are un coeficient de conductibilitate termicd de 0,3 kcal h/mz.grad, fafE de 50 al ofelului-beton gi de 0,7 al ziddriei de c6rdmid5, ceea ce face ca lemnul sd permitd folosirea lui, ca material termoizolant, cu o mare eficacitate, in special la casele asamblabile 9i demontabile; - durabilitatea sporitl a lemnului de construcfii, dacd se creeazd un regim optim de exploatare a acestora; se cunosc cazuri de construcfii din lemn cu durate de peste 200 ani. Dezavantajele folosirii lem nu u i : - din cauza neomogenitdfii structurii lemnului, rezistenfa lui depinde foarte mult de unghiul format de direcfia fibrelor gi direclia efortului care il aclioneaz5, de umiditate, de esenla lemnului etc.;

dintre inconvenientele cele mai serioase ale acestui material, d'eoarece in timpul exploatf,rii se produc crlpdturi gi deci modificdri in rigiditatea gi caracteristicile fizico-mecanice ale elementelor; contracfia lemnului datoritd use6rii, umflarea lui datoritl absorbfiei de umiditate din mediul inconjuritor impun luarea unor mdsuri pentru reducerea efectelor acestora in ansamblul constructiei; lemnului este rezultatul procesului biologic de dezvoltare a unor ciuperci, cum ar ft: ciuperca de pddure, care se dezvoltfi pe arborii vii gi nu prezint5 nici un pericol pentru construc{iile din lemn; ciuperca de depozit de cheresfea, care se dezvoltd pe arborii doborAfi in pddure sau Tn depozite; unele ciuperci din aceastd categorie atac5 lemnul neprotejat din construcfii (acoperiguri cu invelitoridin scAnduri, tribune,

- varialia volumului lemnului o datd cu varialia umiditdtii reprezintd unul

putrezirea lemnului, datoritl ac[iunii unor factori de mediu: putrezirea

sttlpi de telegraf etc.; dintre aceste ciuperci menfiondm Lenzifes gi Sepiaria; ciuperca de casd atac5, de preferin[5, lemnul de construclie protejat contra
acfiunilor atmosferice gi reprezintE pericolul cel mai mare, at6t din cauza rapiditdlii cu care distruge lemnul cdt gi a volumului distrugerilor; unele ciuperci de casd distrug, de preferin{d, lignina 9i alte substanfe din lemn, produc6nd putregaiut de coroziune.

Pericolul cel mai mare il reprezintd insd ciupercite de casi care distrug celuloza, produc6nd putregaiul distructiv, care se manifestd prin prezenfa in lemnul atacat a crdpdturilor situate nu numai Tn lungul fibrelor, ci gi transversal pe acestea. Ciupercile de casd cele mai periculoase sunt; Merulius lacrymans (ciuperca de casi), Poria vaporaria (ciuperca albA de cas6), Caniophora cerebella (ciuperca de casi cu pojghil6), Paxillus acherunfus (ciuperca de mind).

Consolidarea construc$ilor cu caracter rural

28.|

Putregaiul distructiv in constructiile din lemn se produce astfel: dac5 Tn masa lemnoasS existd porfiuni complet saturate cu ap6 (chiar porfiuni mici) Ei dacd temperatura mediului ambiant este peste 0'C (3...4"C), sporul de ciupercfi, venind in contact cu lemnul, incolfegte; firele de ciuperci, foarte subfiri, numite hife miceliene, pdtrund addnc Tn masa lemnoas5, strdb5tind-o in toate direc{iile, ramificAndu-se gi impletindu-se pe un spafiu mare; firele formeazA miceliul interlor, care asigurf, funcliile de alimenta{ie; aglomerdrile pufoase de fibre pe suprafala lemnului formeaz5 miceliul exterior sau miceliul aerian, care asigurd funcliile schimbului de gaze. Sub influenta'fermenfilor acizi ce eman5 de la hifele miceliului interior gi care joacf, rolul principal de catalizator, in prezenfa apei coloidale gi a temperaturii de peste 0oC, are loc prima fazd de putrezire, care este hidroliza celulozei gi transformarea acesteia in glucozd, care este solubil6 in ap5, dup5 formula chimicf,: n (CoHroOs) + n (HzO) -+ n (CoH,1Ou) .
exterior, are loc oxidarea glucozei pAnE la descompunerea ei
celulelor de ciuperci), dupd relafia chimicS:
CoHreOo + 6Oz = 6COz + 6HzO
.

'

Dupd aceasta, sub influenfa oxigenului care se introduce prin miceliul in acid carbonic Ai apd (faza a doua de putrezire, adic5 procesul biochimic de descompunere a

cdrfimizi arse in cuptoare de c6mp, cdrdmizi normale, ceamur etc.), precum gi casele din bdrne trebuie examinate, pentru ca prin mdsurile ce se vor tua sfi se asigure rezistenfa, stabilitatea gi durabilitatea lor, astfel: sd se verifice, element cu element de lemn (grogii de fundalii, bdrnele, stf,lpii, panouri'le de contravdntuire, grinzile, cdpriorii, contrafigele etc.), pentru a se stabili care dintre acestea prezintd degradf,ri biologice prin putregai, Tmbdtr6nire, atac de insecte, atac de ciuperci xilofage etc.; ?n aceste cazuri se pot constata cazuri de elemente degradate pa(ial sau total, prin crdpdturi longitudinale gi transvercale, zone casante, sfdr6micioase, colorate intens in brun-rogcat pe lungimi diferite gi altele; - elementele cu degraddri importante se Tnlocuiesc cu alte elemente de lemn sdndtoase gi bine uscate, care sd corespundd normelor tehnice in vigoare; elementele care trebuie sd se inlocuiasc5 cu altele se stabilesc de cf,tre specialistul care expertizeazd construcfia ?mpreund ca proprietarul clddirii;

Acidul carbonic rezultat din putrezire gi o parte din apd trec in aer prin miceliul exterlor; restul apei contribuie la sporirea umiditfitii necesare in porliunile de lemn vecine cu cea atacatf,, pentru asigurarea lor cu apd coloidalfi, necesard continudrii hidrolizei celulozei. Din cele expuse mai sus, se constati cd pentru asigurarea procesului de putrezire este necesard coexistenfa unei serii de factori fizici, gi anume: existen{a sporilor de ciuperci care pot distruge lemnul; prezenta oxigenului; temperaturi cuprinse intre 0" gi 50"C; prezenla unei umiditdli favorabile. Pentru a impiedica putrezirea lemnului, mijloacele actuale cele mai eficiente sunt cele ce conduc la ?nldturarea umezirii ?n masa lemnului, deci ?nldturarea apei coloidale, fdri de care micelele interioare nu se pot dezvolta. Constructiile din gospoddriile fdrdnegti, gi in special casele de locuit executate cu schelet de lemn gi vdloage sau alte materiale de umpluturd (chirpici,

282

Solu$ide repara[iigiconsoliddrice se pot aplica construc$ilor din clasa de importanp lV

- ?naintea inlocuirii elementelor de lemn care au degraddrii se vor lua mdsuri de descdrcare a acestora pe elemente de sprijinire, ddnd o mare atentie mdsurilor de securitate a muncii, schimbarea lor fdcdndu-se numai in prezenfa unui cadru tehnic calificat, lucrdrile urm6nd a se face numai de muncitori dulgheri bine pregdtifi profesional gi meticulogi in execu[ie; - la construc{iile in schelet de lemn cu umpluturi, se vor verifica starea gi numdrul panourilor de contrav6ntuire care sd asigure o comportare spaliald a acestora la solicitdrile pe care le imprimE un cutremur; se vor verifica imbin5rile st6lpilor cu panourile de contravfintuire 9i cele cu cep dintre acestea gi grinzile de la partea inferioard, precum gi cu cele de pe capul acestora, pe care le-am denumit babe; pentru rigidizare se pot folosi scoabe metalice; - sunt ?nsd gi construcfii din stdlpi gi vdloage Tn care stdlpii sunt infipfi in pdmAnt la circa 80 cm de la suprafala terenului; la aceste construcfii este necesar sd se verifice cu atenlie gi starea stAlpului pe po(iunea de sub cota trotuarului (por[iunea din pdmdnt), pentru cd s-ar putea sd existe po(iuni putrezite.
24,.1.3. Constructii din

zidirie de cirimidi gi plangee din lemn sau din beton armat

principale de Tntindere; fo(ei axiale, ruperea poate incepe prin fisurarea zonei intinse gi sd se termine prin zdrobirea zonei comprimate, sau se poate produce prin depdgirea rezistenfei la compresiune pe
compresiune excentricd

fisuri diagonale

localit5lile rurale sunt circa 36,3 06 ctddiri de locuit realizate din zidf,rie de c5rdmidd, cu plangee de lemn (29,6 0/o), sau cu plangee de beton armat (numai 6,7 a/o din totalul locuinlelor rurale). Din datele pe care le de{inem, peste 30 0/o din acestea sunt cu degradiri importante in perefii portanli gi ar trebui consolidafi. O metodS de consolidare eficient5, reiegitd din cercetarea INCERC, este aceea de consolidare a perefilor de ziddrie prin cimdguire cu straturi de mortar armat (tencuieli armate). Aceastd solufie de consolidare se aplicd perefilor structurali fdrd goluri, din ziddrie simpl5, realizatd din cdrdmidd ceramicd plin5, avariafi din ro(ete tdietoare generate de acfiuni seismice. Acest tip de consolidare prin tencuieli armate nu se recomandt sd se aplice la consolidarea perelilor structurali cu goluri, la cei solicitali preponderent la compresiune excentric5, sau la cei realiza[i din corpuri de ziddrie cu goluri. Mecanisme de rupere in perefii de ziddrie. La un perete de ziddrie simpl5, sub ac{iunea incdrcdrilor laterale aclionAnd planul peretetui, se disting urmltoarele mecanisme principale de rupere: tunecare Tn rostut orizontal, caracterizatd prin forfecarea peretelui Tntr-un rost orizontal de mortar; rupere prin
Tn

in

in perete, provocate de eforturile


funcfie de m6rimea relativ6 a

cea mai mare parte a sec{iunii transversale.

Mecanismele de cedare depind de geometria perefilor, dB nivelul incdrcf,rilor axiale gi de calitatea ziddriei. in funcfie de aceste caracteristici, mecanismul de rupere poate include combina{ii ale celor de mai sus. in cazul

Consolidarea construc$ilor cu caracter rural

283

ruperii la eforturi principale, aceasta se poate produce prin rosturi, in scar5, la pere{ii realizafi din zidirie cu mortare slabe, respectiv prin fisuri continue inclinate care traverseazd gi cdrdmizile, in cazul in care eforturile sunt mari gi mortarul este de bund calitate. Solufii de consolidare prin cdmSgure cu tencuieli armate. Cdm5guirea este procedeul de consolidare care constd in aplicarea pe fefele perefilor structurali a unui strat aderent de mortar, armat pe ambele direclii, astfel ?ncdt sd conlucreze cu ziddria la preluarea acliunilor seismice. Pentru consolidarea prin cfimdguire a perefilor structurali plini din ziddrie, avariati din acfiunea for{ei tdietoare, se recomandd utilizarea urmdtoarelor solufii: - cdm5guirea pere{ilor structurali, pe ambele fe[e, cu straturi de mortar Ml00T aplicat manual, prin aruncare cu mistria, armate cu plase din STNB sau 0837, cu injectarea prealabild a fisurilor existente in perefi; - cdmdguirea pe ambele fefe ale peretilor cu straturi de mortar M1007

aplicat cu pompa de mortar (turbosol), armate cu plase STNB sau OB37 fdrd injectarea prealabil5 a fisurilor existente in pereti; -cdmdguirea pe o singurd fafi a perelilor cu un strat de mortar M1007 aplicat manual prin aruncare cu mistria, armat cu plase din STNB sau OB37, cu injectarea prealabil5 a fisurilor existente in pere{i. in urma experimentdrilor efectuate, s-a constatat c5: - injectarea fisurilor cu pastd de cirnent reface capacitatea portantd a perefilor la ?ncdrcdri orizontale; - nu existd diferenfe de comportare intre peretii consolidali cu cdmdguiald armatd cu plase din STNB, respectiv Ots37, intrucdt clmdguirea modificA mecanismul de cedare a perefilor; - comportarea pere{ilor cdmf,guifi cu mortar aplicat cu pompa, fhrd injectarea prealabild a fisurilor, este similard cu a celor cdm5guifi cu mortar aplicat prin aruncare cu mistria, la care fisurile au fost injectate in prealabil;- grosimea minimi a cdm5guielii de mortar armat este de 30-40 mm; - armdturile vor fi sub forml de plase sudate sau legate. in acest din urmd caz, barele orizontale se dispun spre fafa peretilor; - diametrul minim al barelor de armdturd va fi de 4 mm pentru STNB, respectiv 6 mm pentru OB 37, distanfa maximd dintre barele de armdturd, pe ambele direclii, va fi de 200 mm pentru plasele din STNB, respectiv 250 mm pentru plasele din 0837. Cdnd peretele structural avariat se ?mbind cu alfi perefi, plini la col{uri, interseclii sau ramificatii, cdmdguirea se aplicd pe inima peretelui avariat $i pe ,,zona activS" a tdlpilor respective, pentru a impiedica desfacerea legdturilor intre pereli in aceste zone. Nu este necesar ca plasele de armdturd sd se ancoreze ?ntre ele cu agrafe. Ele se fixeazd de ziddrie cu scoabe (cuie) bdtute Tn rosturile de mortar, numai pentru menlinerea pozifiei pe durata executdrii consolidf,rii. Se va asigura dispunerea plaselor in mijlocul straturilor de moftar, prin prevederea de distanfieri intre barele acestora gi fafa peretelui de ziddrie. Conlucrarea dintre peretele de ziddrie gi straturite de c6mEguials se asigurd prin aderenfa dintre aceste doui materiale

284

Solu$ide repara$igiconsolidtrice se pot aplica construcgitor din clasa de importan$ lV

deosebitd aten[ie.

Este necesar ca lucrdrile s5 se execute corect $i se fie urmdrite cu

24.2. Tehnologia de execufie a lucrdrilor de

consolidare
l-ucriri de injectare a fisurilor. Injectarea fisurilor poate fi aplicatd numai ta fisurile a cdror deschidere depdgegte 1,0 mm; experimentf,rile efectuate au ardtat cd injectarea fisurilor sub 1,0 mm prezintf, dificult5fi datoritd obturlrilor, la scurt timp dupi inceperea acestei opera{ii. Injectarea fisurilor existente ?n perefii de ziddrie se face cu pastd de ciment. La prepararea pastei de ciment se va folosi ciment Pa35 sau ciment p40. Compozifiile orientative pentru pasta de ciment de injectare vorfi: 0,45-0,40 | de apd la 1,0 kg de ciment in cazul malaxdrii mecanice; 0,50 - 0,44 | de api la
1,0 kg de cirnent,
fluiditatea determinatd cu pdlnia etalon, de 13-15 s, iar sedimentarea sub 1S ml. Pentru fisuri cu deschiderea de peste 5,0 mm, fluiditatea pastei de ciment poate sd ajungd pEnE la 25 s. Prepararea amestecului se face prin introducerea in malaxor a intregii cantitdfi de ap5, la care se adaugf, treptat, pe mdsura malaxdrii, cimentul. Durata minimd a malaxirii este de 7,0 min. Amestecul se prepari Tn cantitdfi care pot fi consumate in maximum o orl ?n cazul malaxdrii mecanice gi, respectiv, 4,0 min, in cazul malaxdrii manuale. in intervalul de timp de la prepirarea amestecului gi

in cazul malaxdrii manuale. Amestecurile trebuie sd aibd

pdnf, la punerea in operd, la intervale de 10-15 min, pasta de injectare se amestecl pentru a se asigura omogenitatea ei. Cu prima garje se face injectarea de probii, pe o suprafafd limitatd, corect6ndu-se dac6 este nevoie cantitatea de ap5. La fiecare garji se verificd fluiditatea pastei de injectare. Instalafia de injectare se compune din: compresor de aer (cu membrand sau tip AC 2a4; pompd de injectare acfionatd mecanic sau manual; rezervor pentru
pastd de ciment.

distanla de circa 300 mm in cazul fisuritor cu deschidere micd gi de 500-600 ffiffi, in cazul fisurilor cu deschidere mare. gtufurile se pozifioneazd pe amnele fele ale ziddriei. Cele amplasate pe fafa opusi celei pe caie se face injictarea sunt gtu{uri

exterior de 10-12 mm gi cel interior de g-11 mm. gtufurile se amplaseazi la

identificarea traseului fisurilor gi a particularitd{ilor lor; indepirtarea tencuielii gi a mortarului de ziddrie desprins, pe tot traseul fisurilor $i pe ambele fele ale ziOdiiei; curifarea gi addncirea, pe fungimea fisurifor, a rosturilor dintre cf,rdmizi, pe o adAncime de 30-40 ffiffi, in scopul de a elimina mortarul miicinat gi piaful; curdfarea cu jet de aer a fisurifor gi a suprafefei adiacente acestora; introducerea pe traseul fisurilor de gtufuri (tuburi din PVC) de circa 70 mm lungime, cu diametrul

Succesiunea operafiilor pentru injectarea fisurilor este urmdtoarea:

C*""lid.r.? r"rtt pentru controlul p5trunderii pastei de ciment in fisuri; etangarea-matarea fisurilor cu modar de ciment-nisip, av6nd raportul ciment: nisip 0-3 mrn de 1:3. Matarea tisurilor se face cu deosebit6 atentie, pentru a evita pltrunderea mortarului de etangare ?n fisuri pe o addncime mare gi a permite umplerea cdt mai completg a fisurilor cu pastd de ciment. Grosimea mortarului de etangare pe traseul fisuritor este de minimum 15 mm. in jurul gtulurilorgrosimea moilarului se mf,rege, pentru a asigura fixarea for; injectarea fisurilor se face dupi minimum 3 zile de la etangarea lor; cu circa 30 de minute inainte de efectuarea injectf,rii pastei de ciment se injecteazd apd, pentru curS{area traseului flsurilor, umezirea ziddriei, verificarea calitdfii etangdrii gi continuitifii traseului fisurii. Injectarea .se face plecindu-se de la un gtuf inferior gi astup6ndu-se succesiv gtulurile de pe ambele fefe ale zidEriei prin care apa deverseaz5, cu cepuri din lemn; ?nainte de inceperea injectdrii cu pastf, de ciment, se scot cepurile de lemn de pe tot traseul fisurii; se umple rezervorul pompei de injectare cu pasta de ciment, trecand-o printr-o sitf, cu ochiuri de 1-2 mm, pentru a refine impurit5file; se pune in func{iune pompa de injectare, cresc0nd treptat presiunea, pAnd cAnd la capltul lancei apare pasta de ciment de consistenla proiectatd; se opregte pompa; se introduce lancea in gtu[ul cel mai de jos, se strdnge piulila de etangare gi se repune pompa ?n func[iune; se pompeazd intermitent, la intervale scurte de timp, mdrind presiunea pfln5 la 3-4 atmosfere: cdnd pasta de ciment incepe sf, deverseze prin gtufut urmdtor se opregte pompa, lancea se retrage, iar gtu[urile prin care s-a produs deversarea pastei (pe ambele fele ale ziddriei) se astupd cu cepuri de lemn; se mut5 lancea la alt gtu[ gi se repetd operafia in mod analog, pAnd la injectarea intregului traseu al fisurilor. C6nd injectarea se face pe ambele fe{e ale ziddriei, se lucreaz6 cu dou6 pompe ?n paralel, pompd, alternativ, pe cele doul fefe, pentru ca 9au cg, o s.ingurd injectarea pastei si fie fdcutd aproximativ concomitent in aceeagi zond. Pentru a reduce la minimum efectele contracfiei pastei de ciment, zona injectatd se menline umedi pAnE la efectuarea cdmdguirii, sau circa 7 zile, prin stropire cu ap5, protejare impotriva radialiei directe a razelor sotare gi a vdntului; lucririle de injectare se efectueazd numai c6nd temperatura ambiani5 este peste
+5"C.

"

lnjectarea cu pompe manuale se efectueaz6 numai

importan!5, cu fisuri izolate, care necesitd injectarea unui volum redus Oe padte Oe ciment. Lucrdrile de injectare se efectueazd numai cu personal specializat ?n acest tip de lucrdri.

la

construcfii de

Gdmiguire executati prin procedee manuate. C5msguirea pere[ilor de zidirie prin procedeul manual (aplicarea mortarului prin aruncare cu misiria) se M100T, a cdrui compozilie se stabilegte conform prevederilor ,lnstrucliunilor tehnice privind compozilia gi prepararea mortarelor de ziddrie gi tencuiald'
astfel incdt sd se ob[ind o consistenld de aproximativ g.

face dup5 injectarea fisurilor cu pastd de ciment; cdm5$uirea se execut5 cu mortar

' c17-82,

Pregdtirea perefilor pentru aplicarea straturilor de cdmiguial5 constA din urmdtoarele opera{ii: ?ndepdrtarea tencuielilor pe toatd suprafafa de cdm6gu1; cur5larea rosturilor dintre cf;rdmizi cu gpilul gi ciocanul gi a suprafelei ziddriei prin frecare cu perii de sdrmE, pentru a asigura o bund aderenld ?ntre ziddrie sistraturife

Soluliide reparafiigiconsolidirice se pot aplica construc$ilor din clasa de importan{i lV

noi de mortar: spdlarea cu jet de apd 9i men{inerea umed5 a suprafetelor timp de cdteva ore. Succesiunea operafiilor pentru lucrarea de cdmSguire prin procedee manuale este urmdtoarea: se pozifioneazd plasele de armf,turE; plasele de armdturd se fixeaz5 de zid5rie cu scoabe (cuie) bdtute Tn rosturile de motar, dupd ce in prealabil s-au montat distanfieri pentru a asigura centrarea plaselor ?n grosimea stratului de mortar; se aplicd un gpri{ din mortarul ce urmeazd a fi folosit la cdmdguire, dar Tn consistenfd mai fluid5; dupd zvdntarea gprilului, mortarul se aplicd prin'arunoare cu mistria, l5s6nd un interval de timp necesar ca sd inceap5 Tntdrirea primului strat. Pentru a asigura intdrirea c5mdguielii gi reducerea efectelor contracliei, suprafe{ele cdmdguite vor fi menlinute in stare umedd prin stropire cu apd timp de minimum 7 zile gi vor fi protejate impotriva insoleierii gi a vAntului; lucririle de cdmSguire se vor realiza la temperaturi mai mari de +5'C. Cdmiguire cu mortar aplicat cu pompa. in cazul consolid5rii perefilor de ziddrie prin cf,mdguire cu straturi de mortar aplicat cu pompa de mortar, nu este necesard injectarea prealabild a fisurilor existente Tn perefi. Cdmf,guirea se executf, cu mortar M100T, cu compozifia stabilitd conform normativului C17-82 pentru o consisten{5 de 9-11 cm; la executarea mortarului cu pompa se pot folosi diferite magini de tencuit: pompa de mortar tip ,Progresul" Br5ila, magina de tencuit M.T.1, Turbosol tip B-30, ATL-152 ZRSMB, Putzmeister tip M1; pregdtirea suprafelelor pentru aplicarea clmEguielii se face ca gi Tn cazul cdm5guirii cu mortar aplicat manual. Succesiunea opera[iilor pentru realizarea cdmdguielii cu mortar aplicat cu pompa este urmdtoarea: se monteazd plasele de arm5tur6, care se prind de ziddrie cu scoabe sau cuie bdtute ?n rosturile de mortar; se aplicd manual sau mecanizat, un gprit din mortar Mt00T de consistenl5 12-13 mm; se aplici mortarul cu pompa la presiunea de 3,5-5 atmosfere, in straturi succesive de circa 5-6 mm, pdnd la ob[inerea grosimii.stabilite de proiectant; intre aplicarea straturilor se las6 un interval de timp pentru zv6ntarea stratului precedent; dupS aplicarea fiecdrui strat se curS[d fagiile de trasare a grosimii tencuielii de mortarul c5zut pe ele, pentru ca acesta sd nu se Tntdreascd gi sd mdreasc5 astfef grosimea stratului de grund; dupd oblinerea grosimii necesare, suprafala cdmdguielii se netezegte cu drigca gi se Tndreaptd cu dreptarul; po(iunile in care cdmSguiala nu a ajuns la grosimea doritl se completeazd manual. Suprafeteie cdmdguite se vor proteja de razele solare gi de curenli de aer
sau v6nt.

Lucrdrile de executare a cimSguielilor cu pompa de modar se vor face de cdtre un personal calificat Tn acest gen de lucrdri.

La realizarea lucrf,rilor de consolidare se vor respecta urmitoarele prescriplii tehnice: norme republicane de proteclie a muncii, aprobate de
Consolidarea prin c5mSguire cu straturi de mortar armat a pere{ilor structurali de ziddrie simpld va fi verificatd printr-un calcul de ansamblu al construcfiei, urmdrind modul de preluare gi transmitere la teren a incdrcdrilor de
Ministerul Muncii gi Ministerul Sdndtdfii cu ordinele nr.34t1979 gi 60/1975; norme de protecfie a muncii, aprobate de MClnd cu ordinul nr.I 293n.1980.

Consolidarea construcgilor cu caracter rural

287

citre sistemul structural consolidat. Determinarea stdrii de eforturi gi deforma{ii in sistemul structural consolidat se va face prin metodele prevdzute in normativele P100-92 gi P2-85, pentru construcfii noi, cu luarea in considerare a propr:ietd{ilor de rezistenf5 gi rigiditate ale elementelor consolidate gi a conlucr5rii cu structura inifiald pentru preluarea Tnclrcdrilor seismice. La perefii de zidfirie consolidali se considerd cd incdrc6rile verticale sunt preluate numai de zidirie, iar cele orizontale de c5tre zid5rie gi cdmdguiala armatd. Capacitatea de rezistentd la incdrcf,ri orizontale f a peretelui consolidat se determind cu o relalie de forma: T = T, + %, in care 7, este forfa tfiietoare capabif5 a peretelui de zid5rie simplH, determinatf, conform normativului P2-85; T, este forfa tf,ietoare capabil5 a cdm6guielii din mortar, determinatf, cu relafia: T"=
dar nu mai mult de
T" = 1,5 b. h" Rr", brhrRr"

0,8 Aa6Ra,

in care b" este grosimea cim5guielii, hc este lungimea peretelui c5m5guit, R1" stg rezistenla la Tntindere a mortarului din c5mdguiald, iar A", este suma secfiunilor armdturilor orizontale intersectate de o fisur6 la 45'. Capacitatea de rezisten{E la Tncdrcdri orizontale (fo(a tdietoare capabild) a secliunii cdm5guite se va limita la capacitatea de rezistenld la compresiune excentricd a sec{iunii initiale.

CONSOLI DAREA ELEMENTELOR

25

STRUCTURALE gr A
CoNSTRUCTIILOR DIN LEMN

La proiectarea gi executarea consoliddrilor elementelor structurale ale


construcfiilor din lemn, trebuie respectate urmdtoarele principii: - av6nd in vedere cf, elementele de constructie sunt sub incdrcare, cf, in imbinf,rile acestora de la noduri gi la imbindrile de Tnnddire s-au produs o serie de

deplasdri gi cd au apf,rut deformafii sub incdrcf,ri, toate elementele utilizate la consolidare trebuie sd intre in lucru imediat dupd montare gi trebuie sd fie prevdzute cu dispozitive de strfingere; - se recomand5 ca execufia consolid6rii (montarea elementelor suplimentare de consolidare gi strfingerea acestora) sd se facd, pe c6t posibil, la elemente de construclie care au fost parfial sau total descdrcate; - desc6rcarea elementelor de construclie care se consolideazd se va face prin sprijinirea acestora cu popi, egafodaje, turnuri, prevdzute cu pene sau cricuri; - in cazul imposibiliteili sprijinirii elementelor de construclie, acestea se vor consolida in perioade cf,nd nu sunt incdrcdri din zdpadd sau v6nt; - detaliile de consolidare vor fi astfel proiectate inc6t elementele din lemn gi asamblajele metalice care se introduc suplimentar sd poatf, fi confeclionate in prealabil, montajul acestora fdcdndu-se cu un minimum de opera{ii gi ?ntr-un timp
redus.

25.1. Sprijinirea elementelor de constructie in

vederea consolidirii
Rezemarea suplimentard a elementelor de construcfie care se consolideazfi, descdrcdrii acestora, se proiecteazd astfel incdt si se asigure rezisten{a

?n vederea

gi rigiditatea elementelor in timpul execuliei:

din placaj, reazemele provizorii se amplaseazd sub talpa inferioard, in dreptut

la grinzile, arcele sau cadrele cu inimd plind din sc6nduri incrucigate sau

Consolidarea elementelor structurale gi a construc[iilor din lemn

289

nervurilor de rigidizare (fig. 25.1, a) gi se concep astfel inc6t si se asigure in timpul execufiei stabilitatea transversale a elementului care se consolideaz$; - la grinzile cu z5brele se recomandl ca stAlpii sd fie montati sub talpa superioarfi, in dreptul nodurilor fermei (fig. 25.2, a). - in cazul in care din anumite motive, sprijinirile nu se pot monta sub talpa superioarf, a grinzii cu zdbrele, stilpii de reazem provizoriu se pot monta sub nodurile tdlpii inferioare (fig. 25.1, b gi 25.2, b); in aceste condifii, este obligatorie consolidarea construcfiei in direc[ie perpendiculard pe planul ei, prin rigidizarea cu eclise care ajung pf,nd la pane sau prin executarea unor contravAntuiri provizorii, care sofidarizeazd ferma sprijinitd -de cu cele invecinate;

pentiu elementele obligatorie verificarea valorii

construcfie care se sprijind provizoriu, este gi sensului eforturilor datorit6 introducerii unor

reazeme noi, suplimentare; stf,lpii utilizafi pentru sprijinirile provizorii pot fi executafi simpli sau sub formd de turn, care nu necesitd consoliddri in direcfie transversald gi care se folosesc ?n special la sprijinirea constructiilor situate la in5lfime mare;

- ?n toate cazurile, la sprijinirea elementelor de construcfie care se consolideaz5 trebuie sd fie asiguratA transmiterea reald a inc5rcdrilor de la acestea la stAlpi, ceea ce se realizeazd prin Tmpdnare; in cazul stf,lpilor realizali sub formf, de turn, penele se pun intre partea superioar6 a st6lpului gi elementul care se consolideazf,, iar la stfllpii simpli este mai ugor ca impdnarea sd se facd in partea de jos.

2s.2. Solutii de consolidare a elementelor de

constructie
Solutiile de consolidare depind de tipul de solicitare elementul de construclie.

la care este supus

25.2,1. Consolidarea elementelor incovoiate


La elementele Tncovoiate, degraddrite frecvent intAlnite pot fi: acoperig;

putrezirea capetelor grinzilor de lerhn ale plangeelor sau ale panelor de

aparilia unor defecte sau cr6pEturi Tn cdmpul grinzilor; aparifia unor deformafii mari datorit5 modificdrii inc5rcf,rilor. Ca9etele putrezite ale grinzilor se indepdrteazE gi se inlosuiesc cu altele noi, adoptfindu-se una dintre variantele propuse in continuare: - dispunerea unor grinzi de lemn la partea superioard (fig. 25.3, a) sau inferioard (fig.25.3, b) a grinzii care se consolideazd, dupd indepf,rtarea cap5tului putrezit. Solu{ia poate fi utilizatd numai Tn cazurile Tn care funcfionalitatea ctddirii in aceastd zond permite amplasarea acestor elemente de consotidare, care rndresc gabaritul grinzilor;

(u

(U

x.E 6g 5.3 -Nl


Llb

*E

E:

=N

ot(g

EE .tr ED.:
A--

g|'tr F o

.st-E G.',(DIEV v?i 6,


(U

o
(U

EEI od
.-

tlJ

C E'E ';s R
?.-

oo E E 8..
r

g EE H F'= o't E
9qu = g

(, c';

ai
I

(u

F.
(u

clo -9 N.{ 'F,UE

f$E hE
o'o F oF= o cEE E (Ur
sr6..g

tt1

i;s
.(u

o
(U

FF Ue (r$

riJ

qE
ll r-

IE
ol

.t(E

'6
E
.E
(u
r(EI

.u'6

o o

E 'gs 5o E3
:-l OQ N.'>6

#o=o

^o =o U,V

gE

Eo
oo 0('c .0)
No

rE

S'E $(s

s!+
ut6-

o-g iIs
{u f

o o

o,o

292

So!!' l9

reparafiigiconsoliddrice se pot aplica construcgilor din clasa de importan{i lV

Fig. 25.3. Consolidarea capetelor putrezite

deasupra (a) sau dedesubtul elementului consolidat (b); 1 - bulon de rezisten[i intins.

ale grinzilor cu grinzi din lemn dispuse

- dispunerea unor eclise laterale din dulapi de lemn, antiseptizate, care se solidarizeazl de grindd cu ajutorul cuielor (fig. 25.4, a); - prevederea unor reazeme din profile U, solidarizate de grindd cu buloane (fig. 25.4,'b); - realizarea unuielement special, din ofel, de tip grindd cu zdbrele, care ?nlocuiegte capltul putrezit (fig.25.4, c). Consolidarea in cemp a grinzilor incovoiate se poate realiza prin: - dispunerea unor eclise din lemn agezate lateral sau deasupra grinzii care se consolideazd, in zona cu degraddri (fig.25.5), a cdror lungime se stabilegte din condi{ia de ampfasare a tijelor necesare pentru transmiterea eforturilor din incovoiere ; - transformarea grinzii care urmeazd a se consolida Tntr-o grindd cu tirant (fig. 25.6).

25.2.2. consolidarea elementelor tensionate


Consolidarea elementelor Tntinse (de exemplu a tdlpilor inferioare ale grinzilor cu zdbrele, a grinzilor cu inimd din scdnduri incrucigate etc.), care

prezintd defecte locale, trebuie sd se execute, de obicei, cu ajutorul unor elemente metalice prevdzute cu dispozitive de str6ngere (fig. 25.7, a). in acest caz, poate sd nu fie executatd descdrcarea speciald a elementetor Tntinse. Pentru solicitdri mai reduse, consolidarea elementelor tensionate se poate reafiza cu eclise gi fururi din lemn, sotidarizate cu tije (fig.25.7,b), caz in care elementul intins trebuie descdrcat pentru ca sd se asiguie introducerea in lucru a elementelor nou montate.

25.2.3. Go nsol i darea

el

ementelor connpri mate

constructiei.

flambarea acestora. Fenomenul are implicatii deosebit de grave, intrucdt etementul ci;lculat la compresiune centricd se transformd in cazui deformdrii sale intr-un element comprimat 9i incovoiat, ?n care apar eforturi unitare suplimentare, neprevdzute in calcul, care cresc ?n timp gi pot conduce la distrugerea totalf, a

Degradarea elementelor comprimate se produce

in

mod frecvent

prin

Consolidarea elementelor structurale gi a construc$ilor din lemn

293

Elevo tie

Ele

votie

Etevofie

reazem provizoriu; 2
4

- eclise noi antiseptizate; 3 - bulon de montaj; - buloane de rezistent6 lntinse; 5 - profile metalice U.

Fig. 25.4. lnlocuirea capetelor putrezite ale grinzilor:

294

Solulii de reparalii gi consoliddri ce se pot aplica construcfiilor din clasa de importanli lV

,b
Fig. 25.5. Consolidarea grinzilor din lemn solicitate la incovoiere:
a
1

- cu eclise laterale; b - cu eclisi dispusi la partea superioarS: - zona degradatd; 2 - eclise din lemn dispuse lateral; 3 - eclisd
din lemn dispusi deasupra grinzii degradate.

*Ti !u1 , ^=+_ 4l


Detoliul
i

Deioliut

-iYi

-r

,Bt

-EiF==-=-

Fig.25.6. Consolidarea grinzilor principale prin transfo;"marea in gririzi cu tirant: 1 - grindd consolidatfi.

Consolidarea elementelor structurale gi a construc$ilor din lemrt

ZUb

Fig. 25.7. Consolidarea t6lpilor inferioare degradate ale grinzilor cu zibrele: a - cu tiran[i metalici; b - cu eclise gi fururi din lemn; I -zond degradatd; 2-tiran{i metalici; 3- profiletip cornier,4 - eclise din
lemn suplimentare.

Acelagi fenomen poate se apard

in

planul incovoierii

la

elementele

comprimate gi incovoiate, de exemplu la tdlpile superioare ale fermelor curbe, la arce etc.

Consolidarea unui element flarnbat constd in readucerea lui totald sau pa(iald in pozi{ia inilial5 gi sporirea rigidit5fii lui Tn planul incovoierii. Elementele cu sec[iunea plind (stAlpi, tdlpi superioare la grinzi cu zdbrele, montanli) se pot consolida cu eclise din grinzi de lemn, prinse cu buloane (fig.25.8, a). Elementul c,omprimat trebuie sd fie descdrcat gi, prin strAngerea buloanelor, adus in pozifia inilial5. Elementele cu secliune compus5, executate din scAnduri sau dulapi, se pot consolida cu eclise gi fururi fixate cu cuie sau buioane (fig. 25.8, c). Dacd elementul care se consolideazd are fururi scurte, acestea se scot gi se inlocuiesc cu fururi continue, pe Tntreaga lungirne a barei.

296

Solu[iide repara$igiconsolidirice se pot aplica construcliilor din c]asa de importanld lV


I

Vr'A

WA u/l

I vA
I

WW

mwu

^l^

un au

wm
a

ww WW

- la bare alcdtuite din grinzi de lemn; b - tipuri de secfiuni transversale la bare comprimate; c - solulii de consolidare cu eclise gi fururi.

Fig. 25.8. Solu[ii de consolidare a barelor comprimate:

Stoparea flambdrii in continuare a unui element comprimat-incovoiat, de exemplu a tdlpii superioare la o fermd in segment de cerc, se poate realiza prin elemente care rigidizeazd talpa de diagonale gi montanfi, care la r6ndul loi se consolideazi (fig. 25.9, a).

Talpa superioar5 comprimatd sau comprimat-incovoiatd

zdbrele, care a flambat intre noduri, se poate indrepta gi consolida p6n fixarea cu buloane (care se strAng) a unor eclise rigide de temn sau metalice, pozifionate la partea-inferioarf, a tdtpii (fig. 2S.9, b).

grinzitor cu

indreptarea unor elemente mari, comprimate, poate


ajutorul unor dispozitive speciale cu cricuri (fig. 25.10).

executatd

gi

cu

25.2.4. Consolidarea unor tipuri de elemente de construc{ie


in cazurile in care elementele de construcfie se gdsesc ?ntr-o stare in care consolidarea lor pe po(iuni devine nera{ional5, se impune schimbarea schemei statice a subansamblului din lemn gi consotidarea acestuia in intregime, prin
exemplu:

introducerea unor elemente de consolidare avdnd dimensiuni mJri, ca'de

H^ pb
E'E

Eh

i;
Efi$ trrO
-01 c

HgF

F=:
o.u,

EE+

fisg
EilE
EET
oEl

sH; *E*
s
*-E EET

E:$ oEP

?:

E6 ta 3^8

;sg

E6q

[3s fifrf
.9 *HE
E-.gt {!o 8r g$
to

l
_ct

o
J

o
()

E
b
(E

:'

oE
=g,
v ^LE

co '- o'1"at

!tc

"gu a 9i
y

sfr

F69
OQr* (tt.-.-

;sE tl
(l,o() :to c) rts

66F
E
r

AE

.=ft8
I

ar O(5 #tt.(U .-'.=F CLC

o-# 5t

6q (I)c. 69 (!H
dEt\ o c o
C)

E2
#

Q.i; OG
L

E-g 8 rc\

g)lg Fo El

o
lO

(Y
LL

.d,

consolidarea elementelor structurale gia construcliifor dln

temn

2gg

- consolidarea.bolfilor sau arcelor pentru mdrirea rigiditf,fii acestora in cazul aparifiei unor degraddri, a unor deformafii excesive sau a unor incdrcdri majorate, se poate realiza utilizdnd arce cu trei articulafii, confecfionate cu zHbrele sau cu inj$. dile (fi9.25.11) sau prin transformarea arcului cu tirant intr-o grindl cu zdbrele (fig. 25.12);

Fi9.25.11. Solufie de consolidare a arcelor sau bolfilor cu arce cu trei articulafii:


1

- pene; 2 - bolt6 sau arc; J -arce noi cu coard6.

Fig.25-12. Solu{ie de consolidare a unui arc cu tirant prin transformarea

- arccare se .i:ff:H#l!'-TgXffH:i#l3i

r-

eremente noi.

300

Solu[ii de reparaliiEiconsolid6rice se pot aplica construc$ilor din clasa de impoftanp lV

acestora intr-un arc cu trei articula{ii, executat din doud semiarce in segment de cerc (cu zdbrele sau cu inim5 plinS) gi previzut cu tirant (fig. 25.13);

consolidarea fermelor segment se poate realiza prin transformarea

- consolidarea fermelor triunghiulare sau trapezoidale cu zdbrele, cu imbindri prin chertare sau cu tije, se realizeazd prin mdrirea rigiditifii tdlpii superioare gi transformarea fermei existente intr-una cu consum mare de metal, cu talpa inferioar5 gi diagonalele tensionate, din metal (fig.25.14 Ei 25.15).

tii-:ffi
- Ei:n:ll
exisrent

Fig. 25.13. Consolidarea fermelor segment prin transformarea acestora intr-un arc cu trei articulalii gi tirant.

I r/

\l

Fig.25.14. Consolidarea unei ferme triunghiulare dulgheregti prin transformarea intr-o fermi cu consum mare de metal.

Consolidarea elementelor structurale gi a construcliilor din

lemn

301

l.''\l

t/

?',\ ri

_- -

Etenent exislent
Element

ru:

Fig. 25.15. Consolidarea unei ferme trapezoidale dulgheregti prin transformarea intr-o fermd cu consum mare de metal.

25.3. Solutii de consolidare a subansamblurilor structurale gi a construcfiilor din lemn analizate prin studii de caz
25.3.1. Structuri de rezistenfi tip arc realizate din lemn masiv
intr-un studiu de caz ?ntreprins pentru Sala de sport Floreasca, s-au ff,cut urmdtoarele observafii gi constatdri: - la garpanta din lemn a acoperigului precum gi la reazemele arcelor nu s-au constatat degraddri datorate migc5rilor seismice; - neintrefinerea curentd a invelitorii acoperigului gi exploatarea deficitard a elementelor de construclie din lemn au condus la biodegradarea asterelei pe o zonl a acoperigului gi a nodului de reazem al arcului;

- eforturile care apar in elementele de construclie din combina{iile de incirciri in care sunt incluse gi acliunea seismicd, av6nd in vedere reducerea

insdrcdrii din zdpadd cu 60 0/0, sunt inferioare celor rezultate din combinalia de incdrcdri fundamentale (incdrcdri permanente + incircarea din zdpadd); - combina{ia de ?nc6rcdri in care se include acfiunea din zdpadd asimetric distribuiti pe jumdtate din deschiderea arcului, conduce la aparifia unor eforturi unitare efective, cu valori aproape duble fafd de sele rezultate din combinafia de Tncdrcdri cu zdpadd uniform distribuitd. Solulia propusd pentru consolidarea arcelor const5 in (fig. 25.16): - suplimentarea tSlpilor (superioard gi inferioard) cu cAte doi dulapi de 3,6 cm grosime gi indllimea de 20 cm, similari celor existenfi;

302

Soluliide repara$igiconsolidirice se pot aplica construc$ilor din clasa de importanp lV

fa45'; 7-montanti; 8-4dulapi (3,5x20):

3,5x20); 6- {qlapi (4 x 3,5 x 20): S-dulapi suplimentari(2x g-scdnduri2,4cm

astereard dub-r6

eX't'rtt;tf

rt:'i:i"**""",1i'$'1':'01fi:'i.13'-

14 sau xZ,sx 14); scnduri 2,5 cm montat-e

montatelnXsuplimentar.

consolidarea elementelor structurale gia constructiilor din

lemn

303

suplimentarea inimii cu cete doui r'6nduri de scdnduri de 2,4 em grosime,


bdtute in sistem de zdbrele, similar inimii existente, pe cele doud fele ale arcului.

mai micd de 15 %.

S-a folosit la consolidare lemn de rdginoase, calitatea l, avdnd umiditatea

Din investigaliile efectuate ?n zona de reazem, s-a constatat o puternicf, degradare, prin putrezire, a tilpii inferioare a arcului gi a inimii acestuia pe ?ndl{imea tdlpii, pe o lungime de 1,00-1,20 m, fenomen datorat umezirii repetate din cauza apelor din precipitaliile pdtrunse prin invelitoarea degradatd, care a distrus in totalitate materialul lemnos; in aceastE zona nu se mai poate conta, din punctul de vedere mecanic, pe rezistenta elementului structural. Solulia propusd pentru consolidarea reazemului const5 in inlocuirea totalf, a arcului pe zona degradatd (fig. 25.17), dupi descdrcarea prin sprijinire a acestuia. Tilpile se inlocuiesc in trepte, avAnd lungimea de 50 cm, decalate la fiecare dulap in parte. Zibrelele inimii, distruse prin biddegradare, se inlocuiesc.

Fig- 25.17. Solufie de inlocuire a arcului in zona reazemului degradat: diagonale care se inlocuiesc; 2 - zona de arc degradata care se scoate gi se inlocuie$te; 3 - innddire in trepte a tElpilor; 4 -iond de arc nedegradati.

25.3.2. structuri de rezistenfi cu grinzi din lemn lameldt tncleiat


La investigarea unei hale de produc[ie din cadrul Combinatului de Prelucrarea Lemnului Focgani s-au fdcut urmdtoarele obseryalii gi constatdri: - construcfia Tn ansamblu nu prezintd urme de degradare datoritd acfiunilor

seismice;

nesemnalAndu-se fenomene de dezlipire aparifia unor deformafii mari;

- grinzile din lemn lamelat ?ncleiat s-au comporlat foarte bine

?n timp,

a tamelelor de pelicuta de adeziv, sau

304
-

t",rfi,t. t.p.t prin exploatarea deficitarf, a acoperigului ca element de inchidere in

grinzii (aproximativ 10,00 m), eforturile unitare efective dep5gesc rezistenfele admisibile, iar s6geata grinzilor ?n condiliile incdrcdrii cu zIpadf, avdnd intensitatea
maximS, depdgegte sdgeata admisibilS.

astereald, se observd fenomene incipiente prin umezire repetatd; - in urma verificdrii efectuate pentru grinzile acoperigului realizate din lemn famelat Tncleiat, ludnd Tn considerafie prevederile din STAS 10101121-92 in ceea ce privegte incdrcarea cu zdpad6, a rezultat cd pe o zonf, extinsd din deschiderea

Solu{ia propusd pentru consolidarea grinzilor din lemn lamelat ?ncleiat, in vederea satisfacerii condifiilor de siguranf6 structura16 in conformitate cu prescripfiile tehnice actuale, constf, in suplimentarea in zona centralil a grinzitor, a secfiunii transversale, cu doud grinzi din lemn lamelat Tncleiat, care au lungimea
de 12,00 m gi ldlimea de 5 cm (fig. 25.18). Conlucrarea elementelor de consolidare cu grinzile inifiale se asigurf, prin buloanele de legdturd amplasate la distan{e de 2,20 m, care preiau eforturite de lunecare dintre elemente.
Etevolie 6rindd

di;l
-+-

-1

Fig. 25.18. Solufie de consolidare a unei grinzi de lemn.

- zoni de grindd consolidata; 2 - elemente suplimentare de consolidare; 3 - cadru interior; 4 - elementele grinzii initiale; 5 - rigidiziri. 25.3.3. Misuri de consolidare a fermelor din lemn

in vederea asigurdrii capacitdlii de rezistenfd a fermelor din lemn pentru preluarea ?ncdrcdrilor permanente, a incircdrilor datorate procesului de exploatare

consolidarea elementelor structurale gia construcgilor din

6mn

305

gi a incfircdrilor climatice, fermele din lemn gi construcfia acoperigului in ansamblu se vor consolida astfel:

talpa superioard a fermelor, cu c6te doud sc0nduri de 2,8 x 12 cm, dispuse pe cele doud fele ale t5lpii existente gi fixate cu cuie, conform detaliilor din figura 25.19. Consolidarea se va realiza prin desfacerea invelitoril gi a asterelei in zonele respective. Fermele de timpan se vor consolida numai cu c6te un dulap 2,8 x 12 cm, dipus pe fala inferioari a fermei;

3-eclise (Pt)2 buc.2,8 x12, L=275i 4-elementedeconsolidare; 5-talpf,existentd.

i - zon6 ,.,'" ,.113;33;[?;?f*il'[l;-':l;:l',::8,';T:,:,::i]f'-'ir,

100 (pz):

aceasta, fixate cu cuie, calculate astfel incAt s5 preia tunecarea dintre ttlpi (scdndurile de pardoseald gi de tavan) gi inimd (ialpa inferioarf, a fermelor, respectiv grinda intermediard de tavan), conform detaliului din figura ZS.Z1. - nodurile de reazem ale fermei gi montantul de reazem se vor consolida cu dufapi 2,8 x 14 cm, dispugi conform detaliitor din figura zs.zz.

- talpa inferioard a fermelor se va consolida cu c6te doi dulapi 2,8 x 14 cm dispugi pe cele doud fele ale tdlpii existente gi fixali cu cuie, conform detaliului din figura 25.2A. Consolidarea se va realiza desficdnd pardoseala din zona mansardei, inainte de a fixa astereala de acoperig in zona de consolidare a t5lpii superioare. O variantd de consolidare a tSlpii inferioare constd ?n realizarea unei grinzi cheson prin asigurarea conlucrlrii scAnduritor de pardoseald gi de tavan cu

r(u
(U
L

o
(u

Rl
I

xx
aa ata

.g

t ol c{l

{ ol C\ti

xx c{l xx
c..t

-L OI
I

I
'o

(E (E

r(tt

OI
I

i-

-t xx ol c'r
aa aa

o p

N (g

Txx ol C\t
I

o c o o

xx
aa

J- bgrl gE-'.o'= o F =o .=E(O

ht E(o

cl' oro

xx
aa

r
o i'rrn

xx
oo

'=.F

rr

fr-3-r - os

xx
oa

xx
lo

oNr-(l)^ * cLC! b"o=

xx
at

J-1 x

R,'t5-

---

xx
ta

x?

Oi=^ o.E ns I9E ol ? .= rd (E o-

93x E 9c-l

xx

E5S L.l N:=


oro Nc\.|
.d,.9
.r()
I

xx
Oj

R'g-t
ll bT
.!rn

XX

I
I

xx
ol

xx
o

ff.e +:=
6{J o
'fro",
0t g

fle

xx
aa

xx
fa

6 o
c o
C'

xx

tn (l)

o
(U

xx

o
r((t

xx

o
N
I

Consolidarea elementelor structurale gia construcgilor din lemn

307

Fig. 25.21. Consolidarea tilpii


inferioare prin grinda cheson:
1

2 - talp6 inferioari fermi gi grindd intermediari; 3 - cuie care preiau lunecarea inim6-tdlpi; 4 legdturi
rigide talp5-inim5.

- scdnduri tavan gi de pardoseald;

r_?

-+-'

*E

- stabilitatea longitudinald a fermelor de acoperig se va asigura prin dispunerea unor contraventuiri longitudinate, verticale in cruce, conform detaliilor din figura 25.23.

rz[l

J 'L 't[
|

R+ i -$+ e{+ +
I I

qat

E
N
G

o !t

g0' 5(U c!t:= tE +,-o

F6 -(, (UO
c$

bP

-l (\

Fc{ x llx c\ -J

AE v-cEl

(\
c!

1E E.o
'do
o$l E.='
:L

E.E

El

e ol
TE

E
.=

rn
GI

6 o d sl

.s,

l!

Consolidarea elementelor structurale gia construc[iilor din lemn

309

fongitudinale (scdnduri2,4 x 12 cm amplasate in cruce pe cele doud fefe ale montanfilor).

I-

zone de dispunere a 'contravAntuirilor verticale,

Fig. 25.23. Amplasarea contravdntuirilor:

MASURILE DE INTERVENTIE ASUPRA GoNSTRUCTI ILOR EXISTENTE. EVALUAREA NIVELULUI DE PROTECTIE A

26

coNsrRucTllLoR
EXISTENTE

26.1. Prevederi referitoare la misurile de interuentie asupra construcfiilor existente


Mdsurile de intervenfie se iau in scopul asigurdrii unor niveluri de proteclie antiseismici adecvate (acceptabile din punct de vedere al riscurilor sociale gi economice) pentru construcliile existente care prezintd: - degraddri gi avarii in urma unor acfiuni seismice; - niveluri de proteclie la acliuni seismice insuficiente in raport cu nivelurile de protecfie prevdzute pentru construcliile noi gi cu durata de exploatare anticipatd pentru construclia respectivd. Mdsurile de intervenlie au ca scop principal reducerea globafd (?n sens statistic) a riscurilor de producere (prin prdbugiri totale sau pa(iale) de pierderi de vieli omenegti, de rdnire a oamenilor, precum gi de degradare sau distrugere a unor bunuri materiale, culturale gi artistice de mare valoare, dar nu exclud producerea, in cazuri izolate, a unor astfel de efecte. Se recomandd ca proiectele pentru lucrdrile de intervenlie asupra cl5dirilor sd fie intocmite gi verificate de personal tehnic cu experienfd Tn proiectarea lucrdrilor de acest tip. Lucrdrile de intervenlie vor executate obligatoriu de cdtre unitdli economice atestate conform prevederilor legale, pentru categoria de lucrdri pe care le execut6. Proiectarea lucrdrilor de intervenlie se va face ?n corelare cu legislalia in vigoare privind: - condi[iile generale de proiectare, execufie gi exploatare a construcfiilor, inclusiv condifiile specifice de proteclie antiseismictr; - exploatarea, intrelinerea gi condifiile de intervenlie a$upra construcliilor existente;

fi

Misuri de inteven[ie asupra construcliilor existente. Evaluarea nivelului de protectie

311

proiectarea gi executarea diferitelor procedee de reparare/consolidare a elementelor de construcli i.

26'.1.1: Stabilirea deciziei de interventie


Mdsurile de intervenlie se stabilesc in funclie de: ' - gradul-de asigurare:la acliuni seismice, R; natura gi gravitatea degrad6rilor gi avariilor produse de" aefiunile-'care au solicitat construcfia respectivd in exploatare: acliuni seismice, tasdri ale-.terenului

'-

'

"

defundare,varia|il'detemperatur5,coroziune,condensetc';
lucrf,rilor de intervenfie gi acceptatd de beneficiar/proprietar; - clasa de importanfd a construcliei; - rezultatete analizei economice;

mdsurilor de interventie preconizate asupra confortului 9i funclionalitdlii construcfiei, precum $i asupra modului ei de incadrare in mediul ambiant; - schimbarea pa(iale sau totald a func[iunii, retehnologizarea gi reechiparea proceselor de.producfie. La adoptarea deciziei de intervenlie se'vor lua in considerare mai multe posibilitd!i. Menlinerea configurafiei gi func{iunii exr'sfenfe ale construc(iei, cu urmf,toarele mdsuri aplicabile: - repararea elementelor' structurale - constd Tn remedierea degrad5rilor, astfel inc6t elementele,sd fie aduse c6t mai aproape de starea lor inifiald (inaintea producerii cutremurului sau seriei de cutremure). Prin lucriri de reparare nu se modificd semnificativ proprietdtile de rezistenf6, rigiditate gi ductilitate ale structurii. in cadrul lucrdrilor de reparare, se recomandd gi prevederea de mdsuri pentru sporirea siguranlei elementelor nestructurale interisare gi este, obligatorie a legerea ele mentelor nestructu ra e elte rioare ; consolidarea elementetor structurale gi/sau a ansamblului structural, prin sporirea rezistenfei, tigiditdfii: gi ductititEfii,elementelor structurale gi prin introducerea. unor elemente structurale spplimentare. Concomitent, este obligatol-ie prevederea:rde mdsuri pentr*'sporirea siguran{ei elementelor nestructurale interioare gi exterioare. M odificare a co nfigurqlie i Ei fu nc(i u nii' exi ste nte ale con strucfii, cu u rm dtoa re le mdsuri aplicabile:

- implicafiile

modificarea func{iunii construcliei, astfel incAt'sE se realizeze trecerea acesteia ta


o clasd inferioard de importantS;

- demolarea parfiald - reducerea numdrului de niveluri gi/sau inlf,turarea unor porfiuni de construclie, inclusiv elemente de faladd, cu comportare
defavorabild la acfiuni seismice sau care prezintd un risc ridicat de dislocare gi
prEbugire;

312

Solu{i de reparalii 9i consotidiri ce se pot aplica construc[iilor din clasa de importanp tV

sunt obligatorii mdsuri pentru mentinerea capacit5lii de rezistentd a p5(ii

de structurd care se pfistreazd. Demolarea totald.a construc(iei, atunci c6nd aceasta estegrav avariatf, gi nu mai poate fi ,salvate".

Criteriul cantitd{ii pentru stabilirea deciziei de interven{ie este valoarea R a gradufui'de asigurare la acliuni seismice, rezultat4din relatia (26.2).

Prioritatea realizdrii ansarnbtului lucrdrilor de intervenlie (proiectare

gi

execufie definitivd prin categoriile de urgen{d) se stabilegte in funcfie de clasa de impoilanff, 9i.de valoarea gradului de asigurare la acfiuni seisqice ale construcfiei respective (v.tabelul 26. 1 ).
t

Tabetut 26.I

Prioritatea realizirii ansamblului lucririlor de intervenfie


Clasa de importan[5 Valoarea gradului de asigurare la acfiuni R Categoria de
urgen[6

1l

ill

< 0,70

s 0,30

0,30-0,60

0,15

0,15-0,25

0,251-0,35

Ur

Ur

Ua

Ur

Uz

Ug

Durata maximd de timp admisd pentru reatizarea ansamblului mf,surilor de interven{ie se stabilegte conform prevederilor din tabelul 26.2.
Tabelul 26.2

Duratele maxime de timp pentru realizarea misurilor de intervenfie

Durata de timp
Ur

Categoria de urgenfd
Uz Us

Totali
din care: 'Pentru intocmirea expertizei gi formularea de intervenfie

2 ani

5 ani

10 ani

1an

2 ani

5 ani

tabelul 26.3.

Prin lucrdrile de interven{ie se va urrndri ridicarea gradului de asigurare la acfiuni seisrnice al constructiei analizate, cel pu{in pAnd la velorile R ,., din

Misuri de intevenlie asupra construcliilor existente. Evaluarea nivelului de protecge

313

Tabelul 26.3

Valorile minime pentru gradele de asigurare la acfiuni seismice Rnrn ale csnstrucfiilor existente
Clasa de importanfi a construcfiei
Rmin

tl

ill
0,50

0,70

0,60

Decizia privind amploarea lucrerilor de intervenlie, prin care se urmiire$te mdrirea gradului de asigurare la ac{iuni seismice, se va baza pe exigenfele tehnico-functionale ale construcliei respective gi pe criterii economice. In situafiile in care, prin mdsuri de interventie rafionale din punct de vedere tehnic Ai economic, nu este posibild ridicarea gradului de asigurare ta valorile minime prevdzute ?n tabelul 26.3, se va proceda dup6 cum unneaz6: Pentru construcfiile din clasele de importanff, I gi tl, beneficiarul va aplica, in termen de 2 ani gi, respectiv, 5 ani, una din urmitoarele mdsuri: schimbarea destinafiei construcfiei; - demolarea pa(ia15 a construcfiei; - demolarea totalS a construcfiei. Gonstruc{iile din clasa de importanfd lll pot fi menlinute ?n exploatare un interval de timp care sd nu dep5geascd valoarea

T&;r

-1oo#,

(inani)

(26.1)

dupd care se vor aplica mSsurile prevdzute pentru construcliile din clasele de importanld I gi ll. Construcfiile din clasa de importan!5 lll, cu grade R de asigurare la acfiuni seismice avAnd valori cuprinse intre 0,351 gi 0,50, se pot men{ine Tn exptoatare un interval maxim de timp rezultat prin utilizarea relafiei'26.1, dupd care urmeazd a se aplica mdsurile de interven[ie. La fundamentarea gi definitivarea deciziei de intervenfie se vor examina mai multe variante, urmdrindu-se asigurarea criteriului Rmn. Se vor avea in vedere posibilit5[ile reale de execu{ie gi costul estimat al fiecdrei variante. Pentru estimarea costurilor lucrdrilor de intervenfie in diversele variante examinate, se vor considera urmdtoarele cheltuieli: - costul lucrdrilor de reparare/consolidare a elementelor structurale, respectiv a ansamblului structural: costu I re pa rd ri i/in locu i ri i e e m e ntelor n estructura te dete riorate ; costul desfacerii gi refacerii instalaliilor, echipamentelor, pardoselilor, finisajelor etc,, in vederea execufiei intervenliei asupra elementelor
I

structu rale gi nestructurale;

costurile implicate de intreruperea funcfiunii pe durata executf,rii lucrHrilor de interventie.

'1iii 3f 4

S.olu$i.de repara[ii

giconsolidiri ce se pot aplica construcgilor din clasa de irnportan$ lV

26,1.2. Proiectarea

lucririlor de interventie

elemente noi, vor fi verificate prin calcule de ansamblu ale construcfiei, urmdrind modul de prelucrare gi transmitere la teren a incdrcdrilor de cdtre sistemul structural rezultat Se vor analiza condi{iile de compatibilitate ale eforturilor asociate (momentfo(d axiald, moment-fo(d tdietoare). Dispunerea mdsurilor de consolidare gi a introducerii elementelor structurale noi se va face in aga fel incdt sd se evite crearea unor sensibilit5{i structurate (distribulii neuniforme de rigiditate in plan gi pe vertica16, suprasolicitarea
plangeelor etc.).

gi rigidit5{ilor unor elemente structurale, sau care prevdd introducerea unor

Mf,surile de reparare a elementelor structurale deteriorate se vor stabili in functie de: - tipul gi nivelul de degradare a elementului; - rolul elementului in asigurarea rezistenfei, rigidit6fii gi ductilitdfii sistemului structural din care face parte. Mdsurile de consolidare care implic6 modificdri importante ale rezistenfelor

- constatdrile gi concluziile raportului - decizia de interven{ie stabilitd.

Proiectarea lucrdrilor de intervenlie se va face in concordan{5 cu: de expertiz6;

Determinarea stdrii de eforturi gi deformafii din sistemul structural rezultat ln urma adoptdrii mdsurilor de intervenlie se va face cu urmdtoarele comptetdri: - se vor lua Tn considerare proprietdfile de rezistenf6 9i de rigiditate ale

temperaturd);

elementelor, modificate ca unnare a: suprasolicitiirilor seismice anterioare; modificdrilor in timp ale rezistenfei gi deformabilite1;i materialelor; efectelor altor acfiuni (depdgirea inc6rcdrilor de exploatare, ?nghe{-dezghef, tas5ri ale terenului de fundare, coroziune, difeienle de

multe ipoteze de conlucrare, in scopul evidenlierii cetor mai defavorabile stdri de eforturi gi de deformalii ale construcliei consolidate. Detaliile constructive vor fi alcituite pe baza aceloragi principii ca gi detatiile prevdzute pentru constrircliile noi, cu adaptdri specifice. Realizarea mdsurilor de consolldare trebuie sd afecteze cAt rnai pu{in structura existentd. Se vor evita: strdpungeri ale grinzilor gi ale stf,lpilor., inldtuiarea slratului de acoperire cu beton, sudarea de barele de armltura existente etc. Se vor evita modificdrile brugte de secfiune in lungul elementelor structurale, care pot conduce la concentrdri sau stdridezavantajoase de eforturi, ca de exemplu schimbilri defavorabile ale rapoartelor nmoment incovoietor/for!f, tgietoare' efecte de "sttlp scurt'in structura de beton armat.

se va line seama de modul in care elementele nou introduse (cdm5guieli, placaje, elemente de contravAntuire etc.) se ?ncarc6 gi conlucreaia cu structura inifiald pentru preluarea incdrcErilor gravitafionale gi seismice; pentru solufiile la care gradul de contucrare dintre elementetele structurale reparate/consolidate gi/sau cele nou introduse cu structura existenta este incert, se recomandd verificarea structurii, in ansamblu in detaliu, ?n mai 9i

*u

Misuride intevenlie asupra construc[iilol existente. Elaluarea niveluluide protecge

315

Se va urmdri, in mdsura posibilului, utilizarea unor detalii constructive gi procedee tehnologice cu caracter repetitiv, in vederea reducerii pericolului gregelilor de execu{ie. in desenele de execu{ie se va preciza, prin note, succesiunea opera[iilor ce trebuie respectat6 la execulia lucr5rilor de intervenfie. Cotele cu caracter informativ, ca!'e trebuie definitivate la execulie prin sondaje, decopertdri gi alte operalii similare, vor avea in proiect reprezentf,ri speciale. Proiectantul va stabili, prin proiect, mdsurile de asigurare gi de control ah calitlfii lucr{ri}or de execulie, cu atentle specirld pentnr verificarea lucrdrilor
escunsG.

26.2. Evaluarea nivelului de protec$e a constructii lor existente


Evrhnreg nivelului de protecfie a construcfiitor cxistcnte, in vodcrer reducerii riscului seismic, trebuie sd constituie o prcocupare sistematicl gi pennanGnt{ r tr{uror defindtorilor de clldirl. Construrc$ile din fondul existent sc $upun expertizlrli, drpd caz, obhgatorii sau condifionatc (tabelul 26.4), ?n vederea evaludrii nivelului de protecfie antiseismicf,, in funcfie de clasa de importan!f, a consilrudiei 9i de zona seismic5
de calcul.
Tabelul 26.4

Tipul expertizelor pentru construcfii exictente


Zonele seismice de calcul
(k"

Clasa de impodan[6

0,20)

(ft, < 0,20)

o
il

o
c
c

o
c

ill

S-au folosit notafiile: O - expertizare obligatorie; C - expertizare condl{ionatd de: - avarii 5le sistemului structural provocate de cutremure anterioare, incendii, explozii, tasiri ale terenului de fundare, coroziune etc.; transformdri func[ionale sau ale arhitecturii exterioare ale clddirii, care au condus sau conduc la modifictri ale sistemului structural.

316

Solugide reparalii 9i consolidiri ce se pot aplica construc$ilor din clasa de importanp lV

Evaluarea nivelului de protectie a construcfiilor existente se face cu nivelul de protecfie prevdzut pentru construcliile noi.

in

raport

in funclie de nivelul de proteclie estimat, beneficiarul, la

propunerea

proiectantului, urmeazd sd adopte mdsuri de interventie pentru reducerea riscului. Expertizarea construcliilor existente are ca scop: - evaluarea nivelului de protecfie la ?ncdrcdri gravitalionale, la acliuni seismice gi la alte acliuni cu intensitdfi semnificative; gi propunerea deciziei de interventie. fundamentarea Expertizele vor fi intocmite de personal tehnic de specialitate cu experien[d corespunzdtoare, atestat pentru astfel de lucrdri Tn conformitate cu prevedcrile
legale. Metodele de investigare pentru evaluarea nivelului de proteclie antiseismicd a constructiilor existente vor fi utilizate diferenfiat, ?n funcfie de urmdtoarele criterii: - perioada in care a fost proiectatd clddirea; - numdrul de niveluri, sau, dupi caz, indlfimea totall a construcliei; - sistemul structural; - clasa de importan{5 a construcfiei; - zona seismicd de calcul in care este amplasatd construcfia. in funcfie de primele doud criterii, construcfiile se incadreazd in grupe, conform tabelului 26.5.
Tabelul26.5 Grupe de conetrucfii Grupa construcfiei Caracteristicile constructiei Perioada in care a fost proiectati construc[ia

pdni in 1940

1941-1963

1964-1981

dupi

1981

P-P+4
Construcfii
curente P+5

A.1 8.1

A:2 8,2

4.3
8.3

4.4 8.4

P+12

> P+13 Construc{ii ingineregti, hale industriale, clEdiri de tip,sal5"

c.1
D.1

c.2
D.2

c.3
D.3

c.4
D.4

in funclie de sistemut structural, construcfiile din grupele A, B, C, D definite in tabelul 26.5 se clasific5 in urmdtoarele categorii: - construcfii cu pereli structurali din zid$rie de cirdmid5; -construclii'.cu.stdlpi gi grinzi de beton armat, proiectate numai pentru
incdrcdri verticale;

- construcfii Tn cadre de beton armat; - construc{ii cu pereli structurali de beton armat prefabricat (panouri mari); construc[ii cu schelet metalic.

executa[i monolit sau

Me?yrid.

i"tr""t

Observa{iei construc{iile cu sisteme struclurale mixte (de exemplu construcfii cu pereti structurali din zidErie, conlucr8nd cu stAlpi gi grinzi de beton armat) vor fi incadrate, prin rafionamente ingineregti, in categoria cea mai adecvatfi din punct de vedere al comporterii lor de ansamblu la acfiuni seismice. Expertizarea unei construc{ii existente se finalizeazf; printr-un raport de expertizd, alcdtuit din urmdtoarele piese:

memoriul tehnic, caFe trebuie sd cuprindd: rnativul efedudrii expertizei; in grupe gi categorii; descrierea construc.tiei din punct de vedere arhitectural, func{ional gi structural, precurn $i din cel al condiliilor de amplasare (topografia gi condiliile geotehnice ale terenului, relafiile cu mediul construit); descrierea degraddrilor gi avariilor construcfiei, analiza gi explicarea cauzelor probabile ale acestora; rezultatele aplicirii metodei de evaluare catitativd E1l propuRerea deciziei de intervenfie gi fundamentarea acesteia din punct de vedere tehnic, economic, tehnologic, funcfional, alincadrf,riiin mediul construit etc. - breviarul de calcul gi/sau justificdrile tehnice, economice, tehnologice gi funcfionale, privind constat5rile gi propunerile formulate in raport; - planurile principale de rezisten{d gi arhitecturd din proiectul construcliei; - releveele de arhitecturd gi structurd, precum gidatele oblinute prin sondaje, decopertdri etc., in cazul construcliilor pentru care nu se dispune de proiect, sau ta care s-au efectuat modificdri fa!6 de proiectul inilial gi care nu au avut la bazd documenta{ii tehnice Tntocmite in acest scop; - releveele degraddrilor gi avariilor; - buletinele de analiz6 con[in6nd rezultatele eventualelor ?ncercdri nedistructive efectuate asupra elementelor sau constructiei; - copia dupd actul de atestare a inginerului expert.
?ncadrarea construcliei

26.2.1. Metode de investigare pentru evaluarea nivelului de protecfie a construcfiilor existente


Metodele de investigare pentru evaluarea nivelului de protecfie
e

construc{iiloi existente se clasificf,, in fu+rc[ie de gra&rl lor de complexitate, dupfi cum urmeaz5: Er - evaluare catitativS; Fz - Tncercdri nedistructive: Ea' incerc5ri nedistructive pentru determinarea rezistenfelor materialelor gi incercdri de defectoscopie;

E2o -

incercdri pentru determinarea caracteristicilor dinamice ale

E3 Ea

comportarea postelasticf, a materialelor (de exemplu metoda de calcul biografic); E5 - metoda de calcul dinamic neliniar. Se recomand5, do la caz la caz, utilizarea combinatd a dou5 sau mai multe dintre metodele Er-Es.

ansam blului construc{iei ; metode de calcul simplificat pentru evaluarea capacitdtii de rezistenfd;

metode de calcul de complexitate medie

in care se considerf,

318

Sotulii de reparalii 9i consoliddri ce se pot aphca construc$ilor din clasa de importanp lV

La expertizarea construcliilor curente (grupele A, B $i C), metodele de


investigare Er-Es se vor utiliza conform tabelului 26.6.
Tabelul 26.6 Metode de investigare pentru evaluarea nivelului de protecfie a

construcfii lor existente


Metoda de investigare Grupa construc[iei Categoria construc[iei

Obligatorie

RecomandabilE

Zona seismicd de calcul A-E


F

A-E

A't, Az, As, Aa

a b

Et, Es

Et Et Et Et, Ez Et, Es
Ea Ea

At, Az, As

Fr,

Eg

At,

Az, Ag

c,d,e
b

Er, Es
E,t, Eg

Bt, Bz

Eg

Bt,

Bz, Bg
Ba

c,d,e c,d,e
b

Et
Ez
En

Er, Fg
Et, Ez, Eg
E,t, Ez, Es,, Ea

Ct, Cz Ct, C2, Cs,


Cq

c,d,e

Es

Eq

Observa{ii: Tn mdsura Tn care considerd necesar, expertul va utiliza Ei alte metode de investigare fa{E de cele previzute ?n tabelul 26.6 pentru constructia respectivE. De exemplu: pentru construcliile din clasele de importanld gi se recomandd, in principiu, utilizarea metodelor de rang superior (Ea, Es); metodele de incerc6ri nedistructive Ez" gi E26 sB recomandd a fi utilizate gi in alte cazuri, Ga metode complementare. - Pentru construcliile din grupele D.1-D.4, metodele de investigare utilizate se vor stabili, de la caz la caz, de cdtre expert. Se recomandd ca aceste construcfii sd fie expertizate numai de cf,tre exper[i cu experienli in proiectarea structurilor de aceste tipuri.

ll

Evaluarea calitativi - E1 urmdregte sd stabileascd: - dacd gi in ce mdsurd proiectul construcfiei respectd prevederile prescripfiilor in vigoare referitoare la alc5tuirea construc{iilor amplasate in zone seismice;
construcfiei corespund proiectului gi caietelor de sarcini funcfionale;

dacd gi

in ce mdsuri condiliile de execulie gi cele de exploatare

ale

Misuride inteven[ie asupra construc$ilor existente. Evaluarea nivelului de prcfieclie

3{9

modul de comportare a construc{iei la cutremurele anterioare, precum gi

la celelalte actiuni care au survenit pe durata ei de exploatare (tncdrcdri gr:avitafionale,

tasfiri ale terenului de fundare, coroziune, diferenfe de temperaturi etc.); - dac5, in vederea fundamentdrii intervenfiei, este necesar5 investigarea gi prin alte metode de calcul care ?n tabelul 24.6 nu sunt specificate ca obligatorii pentru construclia respectivd. Evaluarea calitativi se face pe baza examindrii: - proiectului de rezistenli gi arhitecturd al consfrrucliei; - releveelor construcliei, elernentelor gi detaliilor considerate importante

pentru aprecierea nivelului de proteclie, in cazurile in care nu se dispune de proiect, realizarea construcfiei nu este confonnd cu proiectul sau construcfia a suferit transformdri structurale, in decursul perioadei ei de exploatare, care nu au avut la bazl documentafii tehnice intocmite in acest scop; - releveelor de degraddri gi avarii; - construcfiei, in ansamblu gi Tn detaliu. Evaluarea calitativd se va face pentru sistemul structural, precum gi pentru elementele nestructurale interioarb gi exterioare care pot produce accidente in caz de cutremur (perefi desp6r[itori, parapete, ornamente, calcane etc.); se va analiza dacd, Tn caz de cutremur, fluxul de evacuare (sc6ri, culoare, lifturi) este corespunzdtor gi dacd existd pericolul de producere de explozii, incendii gi/sau degaj5ri de noxe.

lncercirile nedistructive E2 folosite pentru evaluarea nivelului

de

proteclie a construcliilor existente sunt: Ez" - incercdri pe materiale pentru evaluarea caracteristicilor de rezistenl5

ale acestora (beton, rnortar, ziddrie) gi incercdri de defectoscoBte


(g a m
i

agrafiere, rad iog rafiere, defectoscopie u ltrason cf, ) ; mdsurdtori dinamice pe ansamblut construc{iei. incercdrile nedistructive pe materiale (Eaa) se vor efectua in zonele gi pentru elementele considerate de cltre expert ca fiind necesare gi concludente pentru
Ezo

evaluarea capacitdlii de rezistenff, a structurii. Se recomandd utilizarea concomitentd a cel pulin dou6 procedee (sderometrie, m5surdtori cu ultrasunete,
incercdri pe carote etc.).

Prin mSsurdtorile dinamice (E26) se va urmdri determinarea, pentru construc[ia in ansamblu gi/sau: peritru pe{i ale aeesteia, a caracteristicilor
dinamice:

perioadele proprii de oscila{ie, de transla{ie gi:de torsiune; propril de oscila{ie, de transfafie g ds torsiune, = formele lncerc5rile nedistructive 6e vor executa d cf,tre unitf,fi,autorizate corfornr prevederilor legale. Rezultatele Tncercilrtlorse includ,intr-un rnemoriu tefinic, care trebuie sd cuprindfi: - descrierea incercfirii ; - rezultatele ob[inute;

Memoriul va
efectuate.

fi insofit de buletinele

analizelor gi/sau ale inregistrilrilor

'

3A0'

Solultide repara$i Ei consolidtri cc ee pd a$ica construc$ilor din clasa de importanfi lV

Expertul va interpreta constatdrile gi conduziile rezultate in urma incerc{rilor Ez efectuate $i le va corela cu rezultatele celorlalte metode de investigare utilizate (evaluarea calitativE, procedee analitice etc.).

$cap I construcliei analizate. Evaluarea incf,rcdrii seismice conven$onale capabile S"p (forta tdietoare seismicd de bazd) urmire$e, in principiu, metodologia de calcul a structurilor noi pe baza incdrcdrilor seismice convenfionale. lnclrcarea seisrnicf, convenlionald capabilS S"", se considerd ca fiind acea valoare a inc5rclrii seismibe care, impreuni cu incdrcdrile gravita{ionale, conduce la atingerea capacitdfii de rezistenfd in secfiunile (zonele) critice ale sistemului structural. In sensul prezentului paragraf, se considerd secfiuni (zone) doar cele ale elementelor care condilioneazd rezistenla gi stabilitatea sistemului structurA!. Secliunile (zonele) critice se selecteazd de cdtre expert gi se justifici prin ralionamente ingineregti. incdrcdrile gravita[ionale, masele de nivel gi dimensiunile geometrice ale ansamblului structural gi ale elementelor structurale componente se vor considera Tn calcul in conformitate cu situalia existentd la data efectudrii expertizei. Pentru rezisten[ele materialelor se vor adopta urmdtoarele valori: - valorile de calcul determinate conform normativelor ?n vigoare - in situaliile Tn care se cunosc datele din proiecte gi dac se apreciazii cd la execulia lucrdrii s-au respectat prevederile proiectului inifial, iar structura nu a suferit degraddri semnificative Tn timp; - valorile obfinute pe baza seriilor de rezultate ale ?ncilrclritor nedistructive E2", prelucrate conforn metodologiei in vigoare pentru determinarea rezistenfelor de calcul ale materialelor - in celelalte situafii. in situaliile in care se constatd abateri mari de la valorile medii ale rezistenfelor materialelor sau ale modulilor de elasticitate, calculul structurii se va efectua cu mai multe serii de valori ate acestei mdrimi. incdrcarea seismicd eonven{ionald capabilE S""o servegte pentru: - determinarea valorii gradului de asigurare la ac{iuni seismice R, curela{ia:

capabile

Metodele de calcul simplificat pentru evaluarea capacitif ii de rezistenfil - Eg se aBlicil in scopul evaluf,rii inc{rcilrii seismice conven{ionale

R= sol
Srrccsar
Tn

(26.2)

care:
S""o este incdrcarea seismicd convenfional* capabilii.
Sn"ou*,

a construcliei (fo(a

incdrcarea seismicd convenfionalE (forfa tlietoare seismici de bazd), deterrninati considerand construc{ia existentd respectivi ca o construcfie noud. - verificarea m5surii in care sistemul structural existent indeplinegte cerinle^le de rigiditate pentru construcfiile noi. ln toate situaliile, expertul va efectua verificdri ale unor elemente structurale, pdr[i ale acestora gi/sau zone mai extinse cuprinz6nd gi ?mbindri Tntre elemente (de exemplu, verificdri ale stSlpilor gi grinzilor la fo(e tdietoare asociate

tdietoare seismicd de baz5), determinatf, conform prevederilor;

Misuride intevenfie asupra constructiilor existente. Evaluarea niveluluide protectie

321

ordinii probabile de aparifie a articulaliilor plastice in jurul nodurilor ,,grind5-st5lp" etc.), pentru identificarea eventualelor posibilitdli de producere a unor ruperi
casante.

Metoda de calcul de complexitate medie - Ea se referd la metodele de calcul static neliniar pentru care se vor preciza condiliile de utilizare gi performan{ele lor (stabilirea succesiunii dezvoltdrii articulaliilor plastice, a capacitdlilor globale de deplasare gi de ductilitate a structurii gi for[ele orizontate
asociate
Tn

condiliile ipotezelor specifice de aplicare a incfircdrii seismice.

Metoda de calcul dinamic - Es urmdregte identificarea, cu un grad ridicat de credibilitate, a mecanismului structural de disipare a energiei pentru un cutremur definit prin accelerograma sa precum gi evatuarea cerinlelor de
deplasare gi de ductilitate in articulafiile plastice.

Prin compararea cerin{elor de ductilitate cu capacitSlile respective ale


elementelor structurale, se pot face estimdri ale degraddrilor produse de un anumit structurale ?n raport cu stadiul de prdbugire. Se recomandd (ca gi in cazul metodelor de comptexitate medie) utilizarea mai multor ipoteze privind caracteristicile de rigiditate ate elementelor structurale corespunzdtoare diferitelor niveluri de degradare rezultate ca efect al cutremuretor pe care le-a suportat structura.

cutremur (raportate, eventual, la degraddrile efectiv Tnregistr.ate), ale siguranfei

26.3. condi{ii privind executarea lucririror


Executarea lucrdrilor de construc{ii se va face cu o gnid deosebitd, respectOndu-se intocmai prevederile din proiecte gi normete tehnice in vigoare. Se intezice unitd[ilor din construclii-montaj sd efectueze modificdri ale solutiilor tehnice din proiectele de execu{ie care ar putea sd afecteze rezistenfa,

stabilitatea sau siguranfa in exploatare, f5rd a se obline acordul prealabil scris al proiectantului.

Executan[ii vor verifica calitatea materialelor, elementetor de construcfii, fundaliilor, structurii de rezisten!5 etc. pe intreg parcursut realizdrii lucrdrilor, intocmind procese verbale pentru lucrdrile ascunse. O atenfie speclald se va acorda calitdfi betoanelor puse in operd, asigur6ndu-se realizarea mdrcii de beton prevdzute in proiect gi obfinerea elementelor de beton fdrd defecfiuni din turnare (goluri, segieglri eti.). Controtul executdrii betoanelor Tn ceea ce privegte incercdrile gi frecvenfa lor se va face cu respectarea strictd a prevederilor STAS 17gg-73. Se vor utiliza numai materialele, semifabricatete gi prefabricatele-care corespund proiectelor gi normelor tehnice in vigoare (standarde, norme de fabrica{ie, caidte de sarcini etc.).

322

Solutiide repara$igi consolidiri ce se pot aplica construcliilor din clasa de importan$ lV

Se va efectua receplia distinctd a terenului de fundare, a fundaliilor gi a structurii de rezisten!5. Lucrdrile de funda{ie vor fi incepute numai dup{ verificarea 9i receplionarea naturii terenului, a siB5turilor gi clup{ resasaree elennente{or geometrice ale tuturor funda{iilor, retpeettrdu-se abat'erile,ndanisitrile pugvSlute-ln anexa 2.1 la ,Normstivul pentru verificsrea calit$$i lucdribr :de corffiilructii $i de instalafii aferente" (irdicativ C'56-75). Betonarea.chrnerselor de conshrcfii se va laen numai u,rb supravegherea conducfitsftd{d tehnic at lucrfirii,'care .va lconstrrrila firefsul lucriribr in condica betoanelor O atentie speciell sc va acorda cdftSlti betsanefor in zonelc cu importanl5 decisivS pentru rezistenfa conslrucfiei {bulbii perctitor structurali, st6pii, zonele de reazem afe grinzilor etc,). $e vor evita, pe eat posibil, rosturile de lucru, organizAndu-se execulia astfel incit betonarea s{ se fac{ fIrI Tntrerupare, pe lrffeg nivelul respectiv, pAni la roslurile de dilatare. Ctnd rosturile de lucnr nu pot fi evitate, ele vor fi prevdzute in zonele ln care sollcitdrib sunt rninime. La construcliilc importante (elemente de mare cleschidere, construdii masive, bo{i, fezervoefe, bunclre etc.), pozi[ia rssturilor de lucru se va indica prin prolect. in tot timpulturndrii betonului se va supreveghea cornportarea gi menfinerea in pozitia inilial5 a susfinerilor cofrajelor 9i arrndturllor gi se vor lua mlsuri operative de remediere a oricdror deficienle constatate, eventual intrerupAnd betonarea. Pentru a se asigura condifii favorabile de Tntlrire gi a se reduce deformaliile de contraclie, se va asigura plstrarea umiditf,[ii betonului Tn primele zile dupd turnare, prin pmtejarea suprafefebr libere gi menfinerea betonului in stare umedd timp de circa 7 zile. Decofrarea elementelor de beton se va face numai atunci cdnd rezistenla betonului a atins, fafd de marcd, procentele stabilite pr,in proiect, sau la termenele prev5zute Tn ,Normativ pentru executarea lucrdrilor de beton armat" (indicativ

40-86).

Dupd decofrarea oricdrei pdrti de construclie se va proceda la o examinare amdnun{it5 a tuturor elemente}or de rezistentl ale structnrii, incheindu-se procesul

veftal de lucrdri ascunse. in cazul unor defecte importante (goluri, zone segregate sau necompactate etc.), remedierea acestora se va face numai pe baza sofufiilor tehnice aeceptate
de proiectant. La executarea gi verificarea lucririlor de beton arnat monolit se vor respecta abaterile maxime admise prevdzute in pentru execularea lucrdrilor de "Normativul beton armat'(indicativ C 140-86). La imbindrile la care rezemarea gi transmiterea eforturilor se fac prin piese metalice, este obligatoriu a se asigura planeitatea gi paralelismul felelor prevdzute a veni in contact, astfel incAt contactul se realizeze pe toatfi suprafala de rezemare.

si

Pentru lungimea de rezemare gi lfifimea minim6 a rostului la imbindrile cu rol de rezemare gi transmitere de eforturi, se vor respecta dimensiunile minime admise prevdzute in Normativul C 140-86.

Merrd

d"irt"*.U-

Montarea elementelor prefabricate se va face ?n:ordinea gi in pozitiile prevdzute in proiect, ludndu-se misuri ca in orice mornent toate elementele montate sd se gdseasc6 ?n situatia de a respecta condi{iile de stabilitate prevdzute in proiect. Compactarea betonului din irnbindri se va face cu o gr'rji deosebit5, de regulS prin vibrare. Dupd betonarea imbindrilor se vor aplica, obtigatoriu, mdsuri speciale de protejare a betonului impotriva uscdrii, inghe{ulul, sp5ldrii de ploaie etc. La executarea ziddriilor din cdrdmizi, blocuri ceramice sau blocuri mici din beton ugor, se va da o atenfie deosebitfi umplerii cu mortar a rosturilor orizontale, verticale gi transversale precum gi realizdrii legiturilor intre ziduri la col{uri, intersectii gi ramificalii. Coqurile gi canalele de fum vor f! executate gi ancorate in mod corespunzdtor, conform ,Normativului privind alcdtuirea gi calculul structurilor din
ziddrie".

structura de rezisten{[ a clddirii, conform prevederilor din Brescripliile tehnice gi din proiect" Se interzice ca executan[ii sf, procedeze la executarea de lucrdri care sd lnglobeze sau sd asaund5 defecte ale structurilor de rezistenfd, sau care sd Tmpiedice accesul gi repararea corectd a acestora conform solu{iilor ce se vor da de proiectant. Montajul construcfiilor metalice se va face numai pe baza proiectu!ui de montaj intocmit de intreprinderea de montaj, in care se vor indica: cotele principate ale construc{iei (cotele de control), ordinea in care se face montajul gi se executd inrbin5rile, dispozitivele gi utilajete folosite etc. Tehnologia de executie a lucrdrilor se va stabili pe categorii de opera{ii. Montarea diferitelor pdr[i ale construc{iei se va face introdusAnd, pe mdsura montdrii elementelor de legdturd, contrav6ntuiri!e prevdzute Tn proiect, astfel ca partea ridicatd sd aibd asiguratd stalrilitatea gi rezistenla necesare pentru a prelua Tncdrcdrile ce pot surveni in timpul montajulu!. Fixarea construcfiei gi executarea imbindrilor definitive de montaj se vor face dupf, verificarea pozi{iilor in plan gi elevafie a elementelor construcliei gi a coresponden{ei lor cu cotele din pnoiect. In timpul montajului provizoriu gi la definitivarea pozifiei construcliei se va urmdri evitarea insumdrilor de abateri, astfel ?ncdt sd nu se depdgeascd tolenan[ele admise de STAS 7671A-77 ,,Construcfii de o!el. Condilii tehnice generale de
calitate". presare, ?ndoire sau lovire, evitdndu-se astfel deforrnarea pieselor gi/sau aparl{ia Tn acestea a unor eforturi suplimentare" Definitivarea Tmbin6rilor se va face ?n ordinea prev5zutd ?n proiectul de montaj.

La ziddria de umpluturl se va asigura corecta ancorare a acesteia de

$e interzice for[area construcfiei (sau a unor elemente componente)

prin

ANE)(AI

DIVERSE DETALII DE PRINCIPIU DE EXECUTIE pRtvlil*D CQ}NSOLIDAREA CONSTRUCTIILOR AVARIATE DE CUTREMURE

1.1.

Detalii de execufie privind consolidarea perefilor portanfi de zidirie de cirimidi

@@

.t '

rt

se

Pfe

Fg.E E

's .g

'{d

(E

a U

{>(
f @l gtF

--=4
0Lo

--8 0t0
0r0

/fiAr

e\l

E b* ; $ eE E *q .i}-6 rf = E E g'o:g
E

,g A.E F

.sE'-

G'

t#
t-

@6

uJ

oo * F'9 c" gs-E ET

$ r d F E'q

--

?w+
@

il@ sE Nf-/@

gs E;e r;e Y*
E
':-'=r

uiSEGe r= fr EE 'ftte " ffE b H'= go tts or'lE


Y

O.r-- O._<tt

:-s:

-=96

(\
F
lrj

Er:'e'eH 6o'E,E5q
-t-\trc

<\,

.t F

bJ

(]

HE 99'*r.;-dEs r{- =^t,ile8 fit._ul_ -F 8-:3; E I #* ' ei e

Efi"Hg! g

If}8fil ,9* i r $t
u;EtoSr._

J H ;.Ef;: gEH*E g 8.. aB o.I o trl ff

r:

F c a? ;t 'q E$

f,,,.,
cD

65

il
J

=;

i', s

T-@'* B.: fe gf I e e

TFFEE
g
=.Fft IFE* ._ r fi-r
G

\o

oil

a
x o (> -t

rJ.|

SF

GI

F[B
$E s (E t! alr)
FE

#e E;
\o

cf

+-' 6,

;(u
Cf

:E,

EET#

E E.EgE c FiE Es -g= erS I

EEgffi
E$gEEi $:gs E F*
EE HFf; g

;ll
{

TFiEFg

iEEIEE
UESEEF
u'r

t*.
+-'
(U

(3

(U

Et
o
(u

E
H=

FE

CJ.OJ

*g
A
6l o'(o

?'-,-

u)o ='6

?E

-il

: *E 6P
EE

sEgE E 'qtEEEg
g
. o@c\ E G''= ll E= 6f*r=
L Ad =v, Vw L

aE

. -g8.9-

f,I v.-

v
oc,
(u
CJ

:fir;E
Eff$f,sEsEE' $$?ttExoor!
o t-g'N a'F

iE , 'TJ

-+j

o
o

(U

;(u o

d,

.=
(u

vt

o\
@

(U

o
(U

o,

328

Soluliide reparaliiqiconsoliddri ce se pot aplica construc$ilor din clasa de importanfd tV

Det.12

Fig. t.4. Consolidarea ziddriilor prin injectarea


fisurilor:
a
7

- fisuri penetrate; 2 - mortar de ciment; 3 - tub de injectare; 4 - mortar de fixare gi umplere intre tubul
de injectare gi fisur6.

elevafie; b

secfiune:

1.2.

Detalii de execufie privind consolidarea elementelor de beton armat

E
v

L-JE
t-:\.llk\\ ll
^ lLrJf, II A\S ttt\\! II I A

658
/a = {7

{lrL E: qlr(l LFO

,o.! x
o,

c o,

E
E

o-. y 'E6

$eJ

I NVtr tN

J\ "e

,\

\,/

6lc, @
ffssr

*gF

t\\.1

N\\

Eas

b(''g

FEgg

g$E*
g
-e E Olr(U (E

3g,s

6u

s ;: o-t'EIE

e.=.9

e-.1 ffi-o
9loPou

=r-

A o@

"il

F
@

t-aj t]

fi

Ee;gH ;E E

h g:i A$
pe
fle
:E.!sEE

EeAEe

!FE5
=A \ o F,
CL:-'{U O,A

1-

flIfi FE .g.E b a

;.8-T g B = S*r*

fiEE

$E

$grg
*
g$-E

#$

:g

E 3 ; ! !
o--

,e

EA
q1 r(U

9iu G.:

otr

o-

(\l

N:3
r-t-t

E Eg E

o= P

o5 E E:.,.'.8 g 5 r F.sl
|

:o-7 o =

i -o !Q'= to (r=

f n AI

ii rl

E; - -#
-.

*-1 b or I' o_'()

=: og P
E EE

E'6

h +;o HEEE

Er [? I E 9O
AE frE

--E _---

q -" ;F,

s=-8: u, o c.=

@.o

Bc;rE
/n \(-/ t

il* F'

*n

al ll 1ilF

@,@

x xtrtru, 6*t(I' PE NE

3tr

EFsF 66
F
H

co 6

*-7i:s\tv

ff
H

Jo

flo

USro

=f;; E:gF 6ts,c\

:ssE t6o i .tloc fls:E \:1..


a Io
irji

E SEH

ot(o* c ot" )t'(E oN c ol . -'c @E sr lol


Tt

ds E?
tu*
ll

F_a

f*
N
o

EE og
io
f-b

'58 = 5o

EE E 8.E

s@

E 5F
E- Ffi

g"
ro -t

it *H
'-=tg
L F{-' I

6SEv
S

F ? TE

\__f3@
.E

" s E=t o ooE


E c (Ee

@
a
TF'I

-oEH* gEs

s 'i

t'-C

tf l Iv I F=.s fs,

gFgE
Uh 6).r glrtU r i f

o.9 =-
tg

B
I

,F ,i,'g'E

l, o
LL

clt

F H

-"? E

(E j-iE (gE

N-

rS

E'5

l= r-.

t:

t\

lIF

$?
.9
IL
't-

:= E-t O

o co o 96 -80
e'

6=

6-s
#

.$t

332 _.

Solulii de reparagi gl consoliddri ce se pot aplica construc$ilor din clasa de importanti lV

-'

II
o<

u{3

Ji *L

,r{

\lq
ffi*tn
existent
012

:16

Fig.
7

principiu privind zona de consolidare la baza stdlpilor de beton armat (interior sau de margine): stdlp de beton armat cdmEguit (variantd beton armat turnat); 2 - funda[ie existentd; cuzinet de beton armat nou executat; 4 - zonE in fundafia existenti care se curi!6 (degajeazd) pe 2-3 cm.
1.8. Detalii de

EF El I fr't
tr0) ri Ut

oE

Eb-

g:I

EO .='5tg'8
c -lU C' Ut

EE G o? EEb #t" 5EQ!

Er EUS Et'6'
E

fi-.D P

id

sg

sE

oooH

E.-(E E tJs r,'.= '= tts t(S 6


-E.1=

Hgs pg c)Crrt E Ef 5
=tr
c(U
CL r--

.t,'g
c,

:48 (J+q} t! Eg

(go =.9 6-o

oi-e
ED

trt

g'

334

Solutiide reparagigiconsolidirice se pot aplica construcliilor din clasa de importanli lV

fiff
a
1

W;
l_t
I-I

T*T

II-II

N,,
-4 Ir
Sudurd

1,,,,,

rt -lo |
I

W
ir

'@

'''! 6

Fig. 1.10. Detalii de execu{ie (de principiu) privind consolidarea prin cdmEquire a st6lpilor
de beton armat avdnd armdtur6 flambatd: situafia ini[ialf,; b - refacerea armdturii flambate gi returnarea zonei degradate; c - cdmdguirea intregului st6lp; stAlp de beton armat avariat; 2 - armdtur6 flambatd; 3 - rebetonarea zonei avariate; 4 - cdmiguire din beton armat; 5 - grindi de beton armat.

$ilJr [l -

+-

.E N .c .E
CD

J|[#

#ild
JruIJ
$qJI U'
c (l,
Q .E

trtr
EE FE

Jru

G'

E: NO
.F6
a-o

st

(u rEt

EU

Es gH
OCL

:4t
o16 g6

o._ lgE .=tr >= 'E6 cc ao

Et o(v)

Ee cL o-

gc\

Etr .tr
iFE

q(o
Eirg iit
E
r(EI

.tt E

gt
I

c .E
Ctr

rO

Ltt

-tl o. E' (ll .; 'o=t


CE t'u

--3 d+ E5 o

e,F*

s^
$ g
rU

6 -ct
E

c o
o

g
c .E E)
-g
*t
I -t

ro

.g

r(U

vr.

T/

E r$ (, E

c
CL

t+

V
c g x o, c c,

.E

;l ctl
:+ -+

L.t -:
6.i
F

6 o

-s,

IL

.9

etJil
grl

o,

E$J

Anexa L Diverse deialii de principiu privind consolidarea construc$flor avariate de cutremure

min 2plcse 0 6/1Ocm

Fig. t.13. Detalii privind remedierea buiandrugilor de beton armat prin


1

returnarea betonului: placd de beton armat; 2 - cofr:aj; 3 - doui plase de armaturd (min $ 6 I 10 cm); 4 - zone pentru returnare.

Fig.
7 4

Remedierea Ciafragmelor de beton imat prin ,,plombarea" acestora cu zone de beton mrn 8300 (zone cu beton segregat sau caverne): a - cazul diafragmei interioare: b - cazul diafragmei exterioare. beton nedeteriorat: 2 - diafragrni (perete) de beton armat; 3 - beton nou turnat; cotraj; 5 - nervuri (coaste); 6 - beton ?n exces (se indepdrteazi dupd priza betonului nou turnat); 7 - sprijiniri; 8 - gnur de etangare; 9 - zid5rie pentru izola{ia termicS.
1.14.

el

*l :E:n
(Or (>t

rr=

Fl"r

\d

tu
\ol

xl

EP UUcol dl

El^-

'i o G o

El

3-

turyI 4"
gl,^
tJ

v6

HE

Pfi

,8gg
_ 5l (ot
JI a-

cuoc coo FEE E Ee

;# E :o(Ll E'B
'a=c)

5l col

?FE oE o
-QJ! c
=l-Cl Eoo gaE

E{
o<i
ct
|

IF }'(E

lg"5.= o 6<\ .9 3r t',.|


1F
'E 1tl
(|)l

EfE '5E o
.3,i -e '= g-o {g

o.: ut ti,
LL
I

:ll f,Ll
*--* r

q -rr olll =[Il I


a

att'

I sl

3
E E
G

:=(E

c, q,

.g x o, c
o, 6

'EE -o9 8o c= -o OE
TIE
c.ct
OCU

6F
EE 66

{WJ ffJ

t\f

O.r
E.=

9o o!t
o9 h5

=Gr cLl Scn att.-

m Ire-]

E-l tl tl

1=A

g'F
oC

r-o-l

tl EI

\.?d \ro \-/


\L ,J

-9 frrtE

E.q

$6 oo

oS

Ee E6
,Ro -i'6
grl :l o61 (E,. =E

E t/1

sF trc
E-e

:5s
Cf

,=9 6? 6lti

_d

IL

g ii.q E'iu - H dE EHE .lt c.+'tr


.:a

H*gg'o *c:ce-E o.= h=

lr).= or N ts cL._ r N
=,

gg;*f,gc
g;.l,Epre
& $HEF;Ei

E EEfi* fiF

5 f;

sE* :E gF .I-E3{ NH
E

rti*FE

" _E

3E

8---

rO c'

{s
$
(g

3d
NN

z .Et

oo EE xo a)

.-o FN rl 9w

-|(u

lu 6p
(nx

.E

:E'
ltTll

;((U

.o 6. 'ct ._

oP

'I=

(l,

at

cL Iutl

gE .es co
{It r- (E
at>.

(u

5
E .g
tl, o cl
(u o)

=9t oE

EE

E.E. (!'-

(U

c'
(u

oot tr oo-o rct=


Eol
OJ

cP OE
ol

f{

o
I

Bo
66 9o (E tt
19.c

t(\t

.g;
l-'.c, E.-

cr(u

5ht Eh

T.o.

.qi; c(E 'o-

()

r(E

Er
:N
:= (!

o-9
(S

o.

rd
rJ1

E.q o.c

i:)

IE
ci

6i

-o)o'

E'5
|(u
I

g)

342

S9g!I dejgp?ragigiconsotiddrice se pot aptiea construcgitor din ctasa de importanli tV

tA

+
A

A-A

b
fisurilor la elemente de beton armat: a - pentru pldci; b - pentru grinzi; PrPs = injectare cu rdgini epoxidice + placarea cu 1-3 straturi de {esEturi din fibr6 de sticl6; pfacE de beton armat; Z zona placati; 3 gtufuri 7 pentru injectare; 4 orificii pentru verificarea injectdrii; 5 suprafafa pe care se face placarea cu fesEturd din fibrd de stictd (1-3 straturi).

Fig. 1.19,

4 b. Remedierea

__-..!-

Anexa L Diverse detaliidt

princi!'ull"Id.ry

Fig.

exterioare: C = chituire cu chit epoxidic in gli{uri de 2 cm profunzime; / = injectare cu r69ini ePoxidice; pe care se 2 zona placat5; 3 - gtufuri pentru injectare;. 5 - sup.rafa[a 6 - g-li! care (1-3 straturi); sticli de fibri din cu placarea face tesdturS care se remediaza prin chituire sau fisurii

i - pentru diafragme (pere[i) interioare; d - pentru diafragme

1"19,

c, d. Remedierea fisurilor la elemente de beton armat:

se creeazS in dreptul

rEgind epoxidicd; 7 - chit epoxidic'

9i

ar-'
344
so!!Ld*

t"P==T3tii$i-.o . se pot apli". constructiilor

din clasa de importans tV

Fig. 1.19, e. Remedierea fisurilor la elemente de beton armat:


e

PrPs = iniectare cu rdgini epoxidice + placaiea


7

pentru_buiandrugi (rigle de cuplare);

de iesdturi din fibr6 de sticld; pf ac5 de beton armat;.2 - zona pracaH; g (buiandrugi).

.ii t-s straturi


rigr6 de cuptare