Sunteți pe pagina 1din 342

-

ing. GRIGORE ARSENIE prof. dr. ing, M|HAI votcuLEscu

ing. MARIUS lONAgcU

SOLUTII DE CONSOLIDARE A

CONSTRUCTIILOR AVARIATE

DE CUTREMURE

TEHNOLOGII DE E)(ECUTIE

EDITURA renrurcA

Bucuregti, lgg7

Copyright @ 1997 Editura Tehnicl

Toate drepturile asupra acestei edifii sunt rezervate editurii.

Adresa: EDITURA TEHNICA Pia[a Presei Libere, 1 33 Bucuregti, Rominia

coci 71341

Redactor: ing. ADINA NEGOITA Tehnoredactor: N ICOLETA NEGOITA Coperta: SIMONA DUMITRESCU Machetare ilustrafii: CRISTINA BACIU

Bun de tipar: 26.02.1997; Coli de tipar: 21,5

C.Z.:624.059

ISBN: 973-31-0808-1

I

Autoriidoresc sd mu$umeascd anticipat

celor ie vor studia Ei aplica

sotuliile gi tehnalogiile de consalidare

gi retrafitare ale sisfeme/or

I

{

constructive ale clddirilar avariate de cutremure, fasdn efc. 9i var trcnsmite obserualii gi propuneri de perfec{ionare a/e acesfona gi de care se va fine

searna la redactarea eCiliei urmdtoare a acestei lucrdri.

Menliondm cd autoii au elaborat, intr-o fcrmd avansaffi, lucrarea

,,pR)tECre,nea CONSOLTDARII $/ RFIROF|TARII

srRUcruRArE

SIST€MELQR

$/

A|€STRUCTLJRALE ALE

CanmlLOR AVARIATE DE

reglementate de norme

CUTREMIJRE, IASAR/ etc." utilizdnd metode

tehnice in vigoare ?n

Mexic).

tara noastrt cil gi in alte tdri (S.U.A., Japonia,

AUTORII

fruvAt\rr iruruNTE

Cutremurele tectonice ce

se declangeazl cu frecvenle rioir,ate pe intreg

td'rii, tasf,rile mari gi inegale ce se produc pe terenurite cu pdm5nturi

teritoriul

sensibile la

tenen de pe versanti gi taiuzuri, prdbugirile de halde, inundafiite catastrofale etc. au produs degradiri golstructiilor afectate de astfel de fenomene, uneori deosebit de

umezire sau cu caracteristici fizico-mecanice reduse, alunecdrile de

Etravs, mai ales cAnd aceste obieetiv'e nu au fost consolidate la

tinrp"

$-a ajuns-astfel Tn situafia de azi, cAnd peste 4Aolo din construcliile existente

(locuin!e, clSdiri social-culturale, clddiri agrozootehnice, constr.uc!!i industriale,

construclii. ingineregti etc.) aL! capacitdfi de rezistenld

diminuate gi nu ar mai putea

aparilia unor fenomene

fgce_ fafd la eventuale noi solicitdri ce s-ar produce prin

similare cu cele menlionate, in special la cele seismice cu inteniitdfi ridicate.

Pentru a reduce riscul pierderilor materiale

gi de vieli omenegti, considerdm

este prba t6rziu, la refacerea

degradate, pentru a le pune in

necesar sd se treacd in mod hotdrdt, p6ni nu

capacit5fii de rezistenlI gi a stabilitdlii construcfirlor

situalia de a face fa!5 la noi solicitdri exterioare, accidentale sau extraordinare.

Experienfa de p6nd acum, de la noi cdt

gi din aite {dri, a ardtat cE

construcliilor

noi,

proiectarea Si execufia lucrdrilor care urmdresc recondilionarea

avariate prezintd difi.cultdli deosebite in

necesitind ingineri de conceplie cu o inaltS

constructori CIu un lnalt grad de congtiinclozitate

comparalie cu a unor construclii

prejdtlre profesionald gi toiodatd

?n respectarea solufiilor gi

tehnologiilor de execu{ie date ?n proiectele de consoliddri. Lucrarea ,,soLUTll DE coNsoL.tDARE A cCIri$TRUCTiH-OR AVARTATE

DE CUTREMI'.,,RE" elaboratd de

ing. Grigore Arsenie,

prof . dr. ing. Mihai Voiculescu

gi

tehnologii Ce execufie

gi din beton armit,

gi ing. lt"larius lonagcu cuprinde cele mai uzuale solufii

pentru consoliddri ale elementelor structurale din zid5rie

utilizate !a noi dupd cutremurul

din 4 martie 1977, cu rezultate satisfdcdtoare,

confirmate de cutremurele ulterioare. Aceasti lucrare are un pronunfat caracter

solulii de consolidare gi tehnologii de execufie pentru recondilionarea construcfiilor avariate, la nivelul prevdzut de normativele iehnice actuale.

proiectan{ilor, constructoritor de pe

responsabililor tehnici

gantiere, speciali$tilor experli tehnici, verificator! de proiecte, cu exesufia lucrdrilor gi studenlilor din facultdlile de construciii

aplicativ gi reugegte sd grupeze

Considerdm cI lucrarea este foarte utll5

gi arhitecturd.

In aceste condilii, o recomanddm categoriilor de constructori menfionate

mai sus.

Mullumind

autorilor pentru strddania depusd la elaborarea lur 'drii, facem

are gi agrementul Colegiului Centrai al Asocialiei lnginerilor

precizarea cd aceasta

Constructori din Rcmdnia"

Profesor universitar emerit ing. PANAITE MAZILU Membru de Onoare al

A.cademiei Rc'mAne

soLUTll DE GONSOLIDARE A CONSTRUCTIILOR AVARIATE DE CUTREMURE

RE"T'ROFf; TTIT$G SOLLJTION FOR EARTFIQUAKE DAMAGED BUILDIJIIGS. CONSTRUCTION TECHNOLOGIES

The book presents the most usual solutions and construction technologiee of stuctural

elements retrofitting far buildings having bearing mason!-y or reinforced concrete sFuctures, used in Romania with satisfactory results especially after the 4-th of March 1977 earthquake and confirmed in further +ccasions.

The book has e pronounced

applicable character, reuniting retrofitting solutione and

the modern.,-trachnicd

;

!;

s5,steme

construction technologies for earthquake damaged buildings, respecting

provisions. lt is divided in 3 important

parts:

The introduction part deals with the Romanian building stock, devided in constructive

and seisnric zones, as well as a number of seismic

surface is a seismic area, which leads to the idea

measures in order to mitigate human and material

The firs part contains of normal or higher importance,

maps showing that, in fact, the entire B*manian

that the building ovvners should take ft{fcrtting

losses.

.:nfi1.;

retroffiting solutions and constuction technologies applied to iirjitdings

retrofitting solution for buildings having

masonry structurqggq:r:Tong

beams, caiing with'ffi''sp*6

these being: the use of reinforced concrete posts, tensioned tie

concrete elements. Several retrofitting solutlon for concrete

i"einfcr"eed concrete strucfu ral walls, are fu rther presented.

sFuctures as: reinforced concrete frame "frt *."",

The second q3rt contain solutions for stucfural and non sfucfural elements

repeir and

retrofih'ing,

importance

together with construction technologies applicable to civil and industrial buildinge.* lqrer

general measures concerning

earthquake damaged

refofitting togetier with some

,r

'buildings

provisions

included in Romanian codes (ex. P-100-92) regarding the avaluation of the protection level bf cxisting

The book also. contains

propping-up, some solutions for wood constructions

buildings.

This book is useful for design engineers, site engineers, technical experF, as well as for CMI

students'

Engineering and Architecture

THE AurHoRs

SOLUTION DE CONSOLIDATION DES CONSTRUCTIONS ENDOMMAGEES PAR LES sEtsMEs. TEcHNoLoctEs o;exEculoru

L'ouvrage contient les solution et les

technologies d'ex6cution les plus usuelles

consclidation des 6l6ments structuraux des bitiments ayant une structrire de r6sistance en

magonnerie portante ou en b6ton arme. Ces solutions ei ces

le s6isme de 4 Mars 1977, avec des r6sultats satisfaiiants confirm6s par les

technologies ont 6t6 utilisds en

pour la

Roumanie aprds

s6ismes suivants. L'ouvrage a.un fact caract6re

applicatif et, est constifu6 de

trois parties importantes:

'des

La

partie introductive pr6sente une classification actuelle

bAtiinents existant en

sismiques, les cartes des zones sismeues

Jol,r fa

_ Roumanie, selon les systdmes contructifs et tes zones

constructions afin

includes dans cette.partie attestent l'existence de ta sismicit6surtout le territoire roumain,

n6cessite. pour

lous les propri6taires des bitiments, de promowoir des mesures de consolidation des

de r6duire le risque des pertes humaines.

-!"

premidre partie contient des solutions de consolidation et de

r6trofibge (r6sistnnoe +

d'ex6cution appliqu6es Atous les bitiments quelie {ue scrit tour

ductilitd) et des - technologies

.

impo-rtance. Ainsi, sont pr6sent6es des

solution's de consolidation pour les'bitiments

magonnerie:

avec tes

systdmes structuraux de r6sistance r6alis6s en

par tissage, par gainage avec des El6ments en b6ton arm6 eic.

pottelets eir b6ton arm6, cenfuire-tirants,

Suivent de diff6rentes solutions

de consolidation pour

les bitiments avec la strucfure de

rdsistance en b6ton arm6: cadres en b6ton arme, murs structuraux en b6ton arm6 etc.

La deuxidme partie contient des solutions de

r6paration

et de consolidation, des 6l6ments

appliqu6es aux bdii"rents ct eux

structuraux et non-structuraux et des technologies d'exdcution

constructions

industrielles de faible importance- qui pewent 6tre' i6aiis6es avec des unit6s po.r

nombreuses d'ouvriers.

Dans l'ouvrage sont mentionn6es les mesures gdn6rates

certaines solutions de consolidation pour

les normes roumaines (par'

concemant l'dtayement dcs

les constructiori en boie at,

constructions endommag6es,

aussi, certains a.spects pr6vus par

exemple: le normatif plg6"g2;

concernant la protection parasismique des

constuctions endommag6es).

. L'ouvrage Tj utile aux ingdnieurs de conceptionr aux maitres d'ouvrages, aux experts

techniques, aux v6rificateurs des projetrs, aussi qu'aux €fudiants des facult6s dJ constructions et

d'architecfure.

LES AUTEURS

I

E,

fi

ti

n

u

t:

u
It

H

I

u

t

t;

i

I

PARTEA I

Solufii de consolidare pentru construcfiile din clasele de importan[e l-lll (P1 00-92) 1. Avarii ale elementelor de zid5rie Tipuri de avarii Y2. Releveul avariilor

+({.T

1.3. Procedee gitehnologii de refacere (consolidare) a zid6riilor

2. Consolidarea perefilor portanfi gi neportanfi din

zidirie de c6rimide

2.1. Consolidarea perefilor portanli din zidlrie de cErdmide

CUPRINS

13

31

32

32

35

35

38

38

l

I

I

I

 

2.2. Consolidarea zid6riilor neportante

44

3.

Consolidarea perefilor din ziddrie de cf,rdmidi cu pilagtri de beton armat

46

3.1.

Consolidarea cu pilagtri de beton armat

46

3.2. Consolidarea perefilor din zidirie de c6rdmidi cu pilagtri

.

de beton armat gi tiranfi.centuri

;

4. Consolidarea pere{ilor din zidSrie de cdrdmidd cu tiranfi-centurE 4. 1. Alcdtuirea sistemelor tiranfi-centurd

4.2. Tehnologia de execufie gi succesiunea opera[iilor de realizare

a tiranfilor-centuri

5. Consolidarea perefilor din zidirie de cdrdmidi prin

fesere

5.1. Asigurarea continuitd[ii perefilor din zidirie de cirimidi prin feserea lor pe toatd grosimea; tehnologia de execufie

5.2. Modul de asigurare a continuitd[ii ziddriilor de grosime foarte mare, prin leserea lor pa(iald gi injectarea fisurilor

6. Consolidarea perefilor din ziddrie de cirdmidd,

55

56

63

63

66

66

68

prin c6miguire din beton armat

70

6.1.

Asigurarea conlucrdrii intre ziddria de cdrdmid6 gi

betonul de cimdguire

79

6.2.Tratarea zonelor degradate gi injectarea fisurilor

80

6.3. Asigurarea continuiti[ii pe verticali a cimEguirii din beton armat

6.4. Tehnologia executirii lucr6rilor de consolidare prin cdmEguire.

- Succesiunea operaliilor

81

81

7. Refacerea construcfiilor vechi cu structura de rezistenld

din zidirie portant5 gi plangee de lemn

7.1. Solufii de remedierea a avarillor clddiri]or vechi

.84

avdnd structura de rezistenfd din ziddrie portantd

84

7,2. Refacerea calcanelor la cl6dirile avariate de cutremure

88

8. Consoli{glgegla-dld!-or sus-t6lpi-gi

_prin aA-Sugarea de perefi de

grinzi (cadre de beto-n arpat).

cdrimidd specializali (diafragme moi).

:11

'(9y'varii ale elementelor structurale din beton armat

)A----' 9.1. Tipuri de avarii

9.2. Releyeul avariilor

9.3. Procedee dd refacere (reconstruire)

91

95

95

101

101

107

-,\'

11.3.

fi7

116

119

119

123

126

127

127

133

133

134

136

142

144

146

147

1 5, R eco m a n d i ri p rivrc_inieclelgg_gg-GilJ_94.9Xldi9.9-

a fisurilor din elementele

de beton armat

15.1 . Operafii pregititoare

15.2.Materialepentruopera|ii|epreg6titoare.Modu|depreparare

15.3. Int:glgr*Ji:gdJor

15.4. Comrol[Icttitifii inject6rii

15.5. Mdsuri de protecfia

fisuritor

muncii

150

150

151.

152

153

153

154

155

155

1Sl

$T

161

163

164

PARTEA a ll-a

Solu[ii de reparafii 9i consolid5ri ale elementelor structurale gi nestructurale ce se pot aplica clidirilor din clasa de importEnfn lV. Note de caz

16. Instrucliuni pentru transpunerea in practici a detariiror tip cuprinse in notele de caz pentru repararea gi consolidarea construc{iilor afectate de cutremure

16.1. Confinutul notelor de caz

16.2. Modul de utilizare a notelor de caz

16s

166

: 167

17. Detalii tip (note de caz) pentru repararea gi consolidarea nestructurali din cirdmidd normald sau cu goluri gi f6gii

NOTA 1. Fisuri inclinate sau

NorA 2. Una sau mai multe fisuri in grosimea perete1ui

perefilor.

armatedin B.C.A

orizontale ?n tencuialf,

h|oTA3.Fisurigizidiriedis]ocatisauc5zute

'.'

'

168

169

169

NOTA 4. Perete cu zond intens fisuratfi 9i avdnd cfirimizi sparte NOTA 5. Pereli din f6gii de B.C.A., cu fisuri Tn toate direc[iile

gi cripituri sau chiar dislociri

18. Detaliitip (note de caz) pentru repararea gi consolidarea perefilor portan$ din cir6midi normale (plinn)

NOTA 6. Fisuri [n tencuiali.,.-

NOTA 7. Zideri€ separati de plangeu

.NoTA8.Fisur6izolat6(variantaA}

:

,

;

:i

:

--

'

'

'-'.'.

172

173

177

t77

178

179

NIOTA 9. Fisurd izolatE (varianta B)

NOTA 10. Una sau mai rnulte fisuri NOTA 11. Fisuri paralele

NOTA 12. Doud fisuri incrucigate

NOTA 13. Fisuri orizontale NOTA 14. Perete cu fisuri multiple 9i in toate direcfiile

NOTA 15. Fisuri oblice incrucigate

.;

:

NOTA 16. Fisuri verticale la intersecfia pere[i|or NOTA 17. Fisuri oblice in ziddria dintre golurile ferestrelor

t'-;,--_---

(MOfe

----\_,/

18)Fisurile oblice deasupra ugilor sau ferestrelor'

'

f

NOTA i9. Fisuri verticale la intersec[ia pere[i1or NOTA2O. Ziddria peretelui de capit (timpanului) deterioratE

./----

f fq'Ofn 21)Perefi dislocafi

.-

:

142

185

187

189

191

194

197

198

201

 

203

:

206

'.

209

212

tglOetafii tip (note de caz) pentru repararea gi consolidarea perefilor

din ziddrie de cdrdmidi cu

goluri

NOTA22. Fisuri

gi cr6pdturi in pere[i

NOTA 23. Fisuri gi crdpituri in perete

NOTA 24. Fisuri oblice incrucigate gi cirdmizi sparte

NOTAZS. Fisuri gi cr6pituri

NOTA 26.

NOTA 27. Fisuri verticale gi orizontale

NOTA 28. Fisuri oblice ?n spaletul de ziddrie dintre ferestre NOTA 29. Fisuri oblice deasupra golurilor de ugi sau de ferestre

20. Detalii tip (note de caz) pentru repararea din piatrf, cioplitd gi din blocuri de beton

NOTA 30. Fisuri 9i crdpEturi in pereli din piatrd ciopliti

Fisuri orizontale

consolidarea zidiriilor

gi

cu goluri

NOTA 31.

NOTA 32. Perete dislocat din piatrd cioplitd.

NOTA 33. Fisuri gi crdpituri in perefi portanfi din blocuri din beton

21.Deta|iitip(notedecaz)pentrurepararea9iconso|idareap|an9eelor''

NOTA 34. Tencuiali desprinsd de pe tavan pentru un plangeu cu grinzi de lemn NOTA 35. Fisuri in plangee cu grinzi prefabricate din beton armat

Fisuri gi crdpituri in pereli portan[i din piatrd cioplitd

gi corpuri de umpluturd

NOTA 36. Fisuri gi crdpdturi

tn zidiria bolfilor plangeelor de cirdmidd

rezemate pe grinzi metalice.

218

218

. 220

.

'.

' '

222

224

225

228

229

231

235

235

236

238

238

242

.243

244

\

NOTA 37. Refea densi de fisuri gi cripituri la plangee din bolfi de cdrimidi

22. Detalii tip (note de caz) pentru

sau zoni de ziddrie degradat6

rezemate pe grinzi metalice

245

Z4T

Z4T

ZS0

252

repararea gi consolidarea

teraselor, garpantelor,

invelitorilor

NOTA 38. Fisuri in straturile terasei.

NOTA 39.

NOTA 40. Cedarea c6priorilor p6nd la ruperea 1or NOTA 41. Diverse avarii ale garpantelor de |emn

NOTA 42. Deplasarea garpantei (legarea garpantei de structura de rezistenfi) NOTA 43. lnvelitori avariate

Zidirie deterioratE a peretelui de cap5t (catcan)

,

: 2Sg

'e

.

254

256

259

2Sg

260

262

Z7O

generale privind sprijinirea clddirilor avariate de

Indicafiitehnice pentru executarea

sprijinirilor

a elementelor structurale

;

r

cutremur

[231 ]desuri

U:/23.1.

23.2. Alte misuri

23.3. Exemple de sprijinire

24. Consolidarea construcfiilor cu caracter rural

24.1. Solufii de consolidare

a construcfiilor cu caracter rural,

avariate de cutremure

.

216

?4.1.1. Construcfii din chirpici

sau din pEmAnt bfrtut turnat

in cofraje de lemn (ceamur).

24.1.2. Construcfii din paiantd (schelet

u$oare in perefi) gi din bdrne

de lemn cu umpluturi

24 13 H:',1ffir5ir.1'*:l::::::::i:::: ::i:::::i:l:':

24.2. Tehnologia de execufie a lucririlor de consolidare

I

|

I

|

4v.4.

t. \rvttuvltuatEGt

EtEttlettIEIOl

lIlGOVAlatg

25.2.2. Consolidarea elementelor tensionate

25 2.3. Consolidarea elementelor comprimate

25.2.4. consolidarea unor tipuri de elemente

de construcfie

125.3. Solufii de consolidare a subansamblurilor structurale

I

\-

gi a construcfiilor din lemn analizate prin studii de caz

25.3.1. Structuri de rezisten{i tip arc

realizate din lemn masiv

ZTT

ZTg

282

zg4 -

288

288

289

289

292

2gz

296

301

301

303

304

1

il

tl

I

'',1'-- -

# t 26.3.

ANEXA l. Diverse detalii de principiu de execufie privind consolidarea

' construc{iilor avariate de cutremure

1.1. Detalii de execufie

privind

consolidarea perefilo'portanfi

de ziddrie de cdrf,mide

1.2. Detalii de execufie privind consolidarea elementelor de beton armat

310

310

311

314

315

317

321

924'

.924

A28

,sA

GRABIM coNSoLIDAREA $l

MODERN IZAREA CONSTRUCTI I LOR

DE LOCUINTE $l

SOCIAL-CULTURALE,

pAtrtA tuu eSrE PREA TARzlu'

A.l.c.R.

INTRODUCERE

\

Pe parcursul utitizdrii fondului de construclii existent in RomAnia (loqltinle,

clddiri social-culturale, industriale, ingineregti, agrozootehnice etc.), au apdrut o

serie de deficienle,

datoritd acliunii unor factori nocivi de mediu, tasdri, explozii,

alunecdri de

ter6n, prdbugiri de galerii de mind gi taluzuri de halde etc. gi in

special datoritd acfiunii solicitf,rilor din cutremure. Ca urmare, numeroase construclii nu mai au capacitatea portantd iniliald

pentru^a mai putea

in aceste

prelua noi solicitdri ale unor factori de degradare.

condilii, punerea Tn siguranfi a fondului de construclii care

prezintd ' avarii se impune ca o necesitate de primd urgentfl.

in perioada de dupd

1850, gi in special dupi cel de-al doilea rdzboi mondial,

Tn Romdnia s-a realizat

poatd acoperi necesitdlile sporului

un volum mare de construclii de locuinle, cu care sd se

de natalitate, ale procesului de industrializare gi

programele de modernizare ale perioadelor

urbanizaie,

respective. S-au construit numeroase capacit5fide produclie pentru industriile extractivd,

energetic5, prelucrEtoare, materiale de construclii etc., care au necesitat un volum

volum impus prin

important

De

de construclii industriale, agricole, hidrotehnice, ingineregti. asemenea, a fost construit un volum important de clf,diri social-culturale,

administrative, de s6ndtate gi ocrotire socialf,, turistice, de cult etc. Fondul de locuinle eiistent la 31 decembrie 1992, defalcat dupd structura

constructivS, perioada'in care au fost realizate construcliile, pe categorii de

localitSfi, este cel prezentat in tabelul l.

pe zone seismice, locuinfele, care cuprind volumul cel mai mare de

construclii, se distribuie, aproximativ, ca in tabelul ll. Oih Oatete de mai sus constatdm cd 63,8 7o din construcliile de locuinle sunt situatein zone cu intensitdti seismice ridicate, din care 35,2olo in zonele seismice cu aceleralii de peste 2,0 m/s2. in aceste zone se situeazi foarte multe municipii Ei

ora$e cu densitSli mari de construclii (Bucuregti, Ploiegti, Buzdu, Pitegti, Craiova,

Slaiina, T6rgovigie,

Galali, Briila, lagi, Vaslui etc.), fapt

ce justificd constatarea cE

in aceste zone

4 martie 1977,30 august 1986 gi 30 gi 31 mai 1990), volumul cel mai mare de

s-a produs, la uttimele cinci

cutremure (10 noiembrie 1940,

avarii gi colapsuri.

Fara sE gregim, putem.afirma, din dbtete de care dispunem, ci peste 400/o

din numirut apbrtimentelor

situate in fostete zone de grad 7-9 au degraddri mari, (stat sau particulari) sd ia m5suri de consolidare gi de

pentru a se putea evita, la un eventual cutremur sever, pierderi mari de

care obligd pe proprietari

retrofitare,

vieli omenegti gi de bunuri materiale.

r

I

Introdtrcerc

14

Tabelul I

DIN CARE, PE STRUCTURI CONSTRUCTIVE

CATEGORII DE

LOCALITATI

TOTAL ROMANIA din acestea in:

e MUNlClPll 9l ORA$E

o

COMUNE

TOTAL

APT.

SCHELET

DIN

BETON

7 828 171

2 164 053

4 054 362

2 134 246

3 773 809

29 807

ZIDARIE

ZIDARIE

9l Pt-A0{-

9r PLAN-

$EE DrN

$EE DrN

BETON

LEMN

1 135 945

1 708 800

880 278

s90 016

255 667

1 118 784

DlN CARE REALIZATE IN PERIOADA: 1977.1992

TOTAL ROMANIA din acestea ln:

o MUNlClPll 9l ORA$E

r COMUNE

1 628

855

1 393 155

1 454

670 1 370 000

174 185

23 155

129 941

73 152

56 789

79 465

I 800

70 665

LEMN

$l

BILE

808

106

681

551

PAANTA

gl

cHtRPtcl

2 010 692

343 271

702 130

1 667 421

11 218

15 076

1 218

1 500

10 000

13 576

TOTAL ROMANIA din acestea in:

. MUNlClPll 9f ORA$E

o COMUNE

TOTAL ROMANIA din acestea in:

o MUNlClPll 9l ORA$E

o

COMUNE

TOTAL ROMANIA din acestea in:

r MUNlClPll gl oRAgE

o COMUNE

3 800 001

1 723 383

2 076 618

2 038 574

629 817

1 408757

360 741

246 492

114 249

1950-1976

756 864

750 307

6 557

752 848

917 262

472 376

584 530

219

184

47 003

168 318

728 078

395 373

1921-1949

900 651

112 359

778 292

14 034

186 589

387 899

13 939

161 862

176 274

95

24 727

211 625

Itt*trurg DE 1g2r

 

68 567

294 174

60 734

185 758

5 833

108 416

355 087 1 094 965

58 330

it *1

219 412

875 553

1

lntroducere

NR. APARTAMENTE

7 828 171

1OO o/o

15

Tabelul ll

zoNE sElsMrcE cu AOCELERATII DE:

0,8 m/s2

6

1,2 - 1,6 m/sa

7-7H

2,0 - 2,5 m/s2

8-8/,

3,2 m/s2

I

2 833 798

2238 857

2 692 891

62 625

36,2 0h

28,6 0/o

34,4 0/o

0,8 0/6

La acest volum de locuinle cu degradiri deosebite se mai adaugd gi un

volum important de clddiri avariate din categoria celor social-culturale, industriale, agrozootehnice etc. Sunt numeroase constructii degradate in zonele cu pdmdnturi de fundare sensibile la umezire, pdmfinturi care se intind pe o suprafaf6 de peste 20 olo din suprafala fdrii, in: Moldova, Dobrogea, Oltenia, Muntenia, care sunt gi zone cu intensitlli seismice ridicate.

De asemenea, se prezintd cu avarii gi un mare volum de construclii in

regiunile miniere, cele cu halde de steril, precum gi in regiunile cu masive de sare,

alunecSri de teren etc.

Mentiondm cd pot produce mari degraddri, construcliilor de orice fel, gi

cutremurele de pdmAnt cu focare de micd adincime, aga cum au fost cele din

Moldova Veche gi Herculane, care au

regiunea Banatului, la Banloc-Buziag,

reactivat in perioada 12-16 iulie

depdgit 5,4 grade pe scara Richter, dar care au avariat peste 2500 locuinle gi

cl5diri sociat-culturale din zonele respective, neconformate 9i nedimensionate in mod corespuhzdtor.

finAnd seama de volumul foarte mare de construclii cu avarii, existent in

fondul construit al fdrii, care trebuie reparat, consolidat 9i chiar retrofitat,

considerdm cd este necesar sd se ia m5suri tehnice gi organizatorice de urgen!5,

in . proiectare 9i execufie, care sd grdbeascd reducerea riscului de colapsuri

1991, cu magnitudini care in general nu au

parliale sau totale, sub acfiunea unor factori de risc de natura celor menlionali.

Este de relinut faptul cd acliunea de consolidare a construcfiilor pune probleme deosebit de oomplexe, cu mult mai dificile dec6t se pun cAnd se

proiecteazf, gi se executi construclii noi. Pentru elaborarea proiectelor gi execu{ia

lucrf,rilor de consolirJare se impune folosirea unor cadre tehnice cu pregdtire

special5 gi cu un inalt grad de congtiinciozitate.

Pentru a atrage atenlia proprietarilor de construclii gi constructorilor din Romdnia asupra necesitat5lii consoliddrii gi retrofitdrii construcliilor degradate,

***

ffi

in cele ce urmeazd vom da El datele Recesare, din care rezuttd ci ?ntreg teritoriul

!6rii este seismic.

ACESTC dAtE SE CONStitUiE CA

.ELEMENTE DE

CARACTERIZARE

pe

A ZONELOR SEISMICE DIN ROMANIA" gi consider5m

cf, dau imaginea

reald a potenlialului pericol ce-l constituie multitudinea focarelor distribuite

intreg teritoriul 9i a liniilor de culminafie seismicf, ce impdnzesc toate zonele

tdrii.

Cutremurele de pdmAnt sunt fenomene geologice

naturate, cu caracter

distructiv, de naturS variatE, dintre care prezintd o importan!6 deosebitd pentru

tectonicd, atf,t din punct de vedere seismologic,

c6t gi al efectelor asupra construc[iilor.

{ara noastrd cutremurele de origine

Dacd acceptdm teoria tectonicii

pldcilor gi subplScilor

rigide, separate prin

profunzime la

falii (Si in deplasare continud pe mantaua groasd a1atd in

temperaturi gi presiuni enorme), acestea dezvoltf, la contactul dintre ele

frecare gi tensiuni interioare in masa materialului, acumulandu-se astfel in zonele de margine ale acestora uriage cantitdfi de energie de deformare.

for{e de

CSnd echilibrul se rupe, se produce o

alunecarc bruscd a pl6cilor in lungul

?n interiorul masivelor scoarfei,

faliilor, uneori cu tendin{e de suprapunere gi ruperi

degajtndu-se ?n timp scurt, cu viteze foarte mari,

enorme cantitd{i de energie,

care produc cutremurele de plmant cu caracter distructiv.

Fenomenul se diminueazf, pe mdsurd ce

se stabilegte

noul echilibru ?ntre

suprafelele laterale ale pl5cilor, dupd care urmeazi acumuleri de noi

energii, care

suprafald.

in sistemut structural 9i seismotectonic european, Romdnia constitue o zond

determinatd Tn special de prezenla spectaculoasei curburi a

prin descdrcare sd producd noi cutremure in focare de adtncime sau de

cu o tectonicd variat6,

lan[ului Munlilor Carpali, unde

sunt grupate cele mai multe focare, care produc

aleatoriu evenimente seismice mari.

Din punct de vedere al tectonicii pldcitor, platforma

esticf, Moldova

reprezinti

constituie o

Mdrii Negre.

marginea est-european5 a pllcii euro-asiatice, iar platforma moezicd subplacd intre Munfii Carpafi gi Baleani, continudnd ?n est gi in bazinul

Depresiunea Transilvaniei este un sector al unei

subplaci intraalpine ce

apare ca un

continud pe

echilibru structural