Sunteți pe pagina 1din 12

Manevre obligatorii Anul III

1. Semnul Chewostek Semnul Chewostek (cunoscut si ca Semnul Weiss sau ChewostekWeiss) reprezinta o reactie anormala (spasm si/sau contractura) a muschilor fetei, ca raspuns la stimularea nervului facial, si rata o iritabilitate crescuta a acestuia. Sunt descrise 2 zone in care se poate stimula nervul facial: a. In apropierea zonei glandei parotide (la 0.5-1 cm sub apofiza zigomatica si 2 cm aterior de lobul urechii) b. La treimea dinspre gura a liniei care uneste osul zigomatic cu comisura bucala (coltul gurii) Pozitivitatea acestui semn indica, in cele mai multe cazuri, hipocalcemie, fara a indica insa o cauza specifica a acesteia (de exemplu avitaminoza D sau hipoparatioroidism). Insa poate fi determinata si de alte cauze, fara legatura cu calciul, cum ar fi cazurile de difterie, rujeola, mixedem, hipomagnezemie sau alcaloza respiratorie. De asemenea, semnul Chvostek e pozitiv la aproape 25% dintre persoanele sanatoase. Chiar mai mult decat atat, in jur de 30% dintre cei cu hipocalcemie dovedita prin teste de laborator au semnul Chvostek negativ. In concluzie, acest semn, desi inca utilizat in clinica (datorita rapiditatii si manierei non-invazive prin care se efectueaza) pentru a evidentia o eventuala lipsa de calciu, nu este un test foarte relevant; el poate, in cel mai bun caz, sa ofere doar o suspiciune de diagnostic, dar care trebuie analizata si prin alte metode, mai specifice.

2. Manevra Romberg Proba Romberg exploreaza integritatea sistemului motor si cerebelos cat si integritatea sensibilitatii profunde sau altfel spus pentru examinarea echilibrului static la bolnavul in pozitie verticala intr-un sindrom vestibular. Pacientului i se cere sa stea in picioare cu ochii inchisi si calcaiele lipite. Manevra se considera pozitiva in cazul in care

pacientul se balanseaza. Vertijul = senzatie eronata de deplasare a corpului n raport cu mediul si invers -poate fi nsotit de tulburari de echilibru,de auz,neurovegetative,psihice -este un simptom si are rol de semnal de alarma -vertij periferic->bolnavul cade pe partea urechii afectate -vertij central->cade anarhic

3. Proba indice-nas Proba indice - nas : cerem bolnavului sa duca varful indicelui la nas. Din cauza hipermetriei se depaseste tinta, miscarea realizandu-se cu amplitudine mai mare.

4. Examinarea sanilor Se cere pacientului sa stea in pozitie sezanda si mainile de o parte si de alta a corpului. Marimea si forma sanilor normali sunt rezultatul ereditatii, varstei, regim alimentar, activitatii endocrine, lactatiei si graviditatii. In urma inspectiei se urmareste orice fel de schimbare aparuta in forma sau dimensiunea sanilor, daca un san este neobisnuit de lasat fata de celalalt, daca un san este neobisnuit de mare fata de celalalt, o excrescenta pe san, schimbari aparute in aspectul pieli de pe san - incretitura, gropita, roseata, aspect de "coaja de portocala", retractia ("infundarea") mamelonului. Cerem pacientului sa ridice ambele maini pentru a observa mai bine conturul sanilor. Este normal ca sanul sa aiba mici umflaturi sau unul dintre ei sa fie un pic mai mare sau un pic mai lasat decat celalalt. Nu exisat o simetrie perfecta a sanilor, cum nu exista simetrie perfecta cu nici o parte din organismul nostru. Pentru palpare se folosesc varfurile degetelor, tinand degetele intinse. Nu trebuie apasat prea tare insa suficient de puternic pentru a simti si

zonele profunde. Miscarile trebuie sa fie cat mai diverse: in cercuri concentrice, radial si de sus in jos. Pentru a usura alunecarea degetelor pe pielea sanului se poate folosi o crema obisnuita pentru piele.

5. Proba adiadocokineziei Pacientul este pus sa stea cu bratele intinse si sa efectueze miscari de rasucire a mainilor, cu palmele in sus si in jos, intai cu ochii inchisi apoi cu ochii deschisi. Aparitia unei diferente in miscarea uneia din maini poate indica o leziune cerebeloasa. 6. Manevra Lasegue Pacientul este pus sa ridicemembrul inferior in extensie de pe planul patului, iar in cazul in care apare durere la un unghi de peste 30 de grade manevra se considera pozitiva. In herniile foarte dureroase, manevra Lasegue poate fi pozitiva bilateral.

7. Reflexele osteotendinoase Sunt actiuni motorii, vasomotorii sau secretorii produse prin medierea sistemului nervos, ca raspuns la stimuli din mediul extern sau intern (actul reflex). Substratul anatomic este constituit de arcul reflex: receptor->cale aferenta (centripeta)->centru->cale eferenta (centrifuga)->efector. Reflexele sunt neconditionate (innascute, prezente la toti membrii speciei) sau conditionate, achizitionate de fiecare individ sub influenta mediului. Functie de arcul reflex, exista reflexe: 1. Somato-somatice (aferente si eferente somatice) 2. Somato-viscerale (aferente somatice,eferente vegetative) 3. Viscero-somatice (aferente vegetative,eferente somatice) 4. Viscero-viscerale (aferente si eferente vegetative) Functie de substratul morfo-functional, se disting:

I) Reflexe osteotendinoase (miotatice, profunde; abr. ROT): Arc reflex: fus neuromuscular, receptori Golgi -;> fibre groase proprioceptive,colaterale -;> neuroni somatomotori-;> axoni -;>sinapsa neuromusculara -;> contractie. -pragul de stimulare al fusurilor neuromusculare este coborat->o intindere mai mica de 0.25 mm declanseaza reflexul -percutarea tendonului muschiului determina intinderea fibrelor musculare->ROT -orice lezare duce la modificarea pana la abolire a reflexului ce poate indica localizarea procesului patologic Influente: - spinale - supraspinale: Piramidale: efect inhibitor pe motoneuronul spinal (periferic), deci ROT sunt exagerate, vii, in afectiunile sistemului piramidal. ROT pot fi inhibate voluntar, pe aceasta cale. Cerebeloase: efect facilitator pe motoneuronul periferic a mic si arc reflex tonigen; leziunile determina hipotonie musculara, iar ROT devin pendulare. -tehnica de examinare: temperatura camerei de aprox.20 grade bolnav linistit iar segmentul examinat relaxat zona percutata trebuie sa aiba integritate anatomica a tesuturilor examinare simetrica si sistematica manevre de facilitare ce urmaresc distragerea atentiei bolnavului si inlaturarea unor influente exercitate de la nivele superioare manevra Jendrassik->bolnavul isi inclesteaza mainile,trage cu putere in momentul percutiei strangerea pumnului

tuse Exemple de ROT: A) Bicipital (C5-C6): percutarea tendonului distal al bicepsului determina flexia antebratului, precum si o usoara supinatie. B) Tricipital (C6-C8): percutarea tendonului distal al tricepsului determina extensia antebratului. C) Deltoid (C5-C6): percutia laterala a tendonului deltoidului (pe fata laterala a bratului) determina abductia bratului. D) Patelar (rotulian, L2-L4): percutarea tendonului cvadricepsului determina extensia gambei pe coapsa E) Achilean (L5-S2): percutia tendonului achilean determina flexia plantara a piciorului prin contractia tricepsului sural F) Medioplantar (L5-S2): percutarea regiunii medioplantare determina flexia plantara a piciorului. G) Mandibular (maseterin; este trigemino-trigeminal): pacientul tine gura usor intredeschisa; percutia metonului (eventual indirecta, prin aplicarea prealabila a unui deget la acest nivel) determina o miscare rapida de ridicare a mandibulei.

8. Examenul articulatiilor prin ispectie si palpare Examenul sistemului osteo-articular trebuie fcut n mod sistematic. Indiferent de ordinea examinrii articulaiilor (extremitatea cefalic, coloana vertebral, membrele superioare i apoi cele inferioare) important este s se examineze toate articulaiile accesibile examenului clinic. Examenul minii Examenul minii din punct de vedere osteoarticular trebuie s vizeze cercetarea:aponevrozei palmare, articulaiilor metacarpo-falangiene, radio-carpiene i degetele.Modificri: -retracia aponevrozei palmare(boala Dupuytren) - a fost descris mai sus;

-degetele hipocratice: aspectul extremitii distale a degetelor se schimblund aspectul de bee de toboar. Sub denumirea de degete hipocratice distingem trei tipuri de modificri: - modificarea unghiilor ce cuprinde accentuarea curburilor longitudinale itransversale, unghiile aprnd convexe (unghii n sticl de ceasornicar); - modificarea prilor moi ale falangelor distale: ngroarea tegumentelor, ngroareaprilor moi, edem elastic, temperatur local crescut; - modificarea prilor osoase: modificri de periostoz. Denumit iniial degete hipocratice, acest tip de modificri ale degetelor au primit ulterior denumiri diferite. n urm cu aproape 100 de ani, Pierre Marie defineteaceast modificare digital ca osteoartropatie hipertrofic pneumic, definiie caresugereaz i cea mai frecvent cauz. Tot n acelai timp, Bamberger descrie aceastmodificare n cursul afeciunilor pulmonare i cardiace.Condiii patologice care pot induce hipocratism digital: tumori pulmonare maligne (2/3 din cazuri); afeciuni bronho-pulmonare cronice: tuberculoza pulmonar, emfizemulpulmonar, supuraiile bronhopulmonare, broniectaziile; boli cardio-vasculare: cardiopatiile congenitale cu unt dreapta-stnga,(cardiopatiile congenitale cianogene), valvulopatiile congenitale (cele dobnditenu produc astfel de modificri), anevrismele aortei, endocardita bacteriansubacut; hepatopatiile cronice (ciroz hepatic); degete hipocratice congenitale (apar fr alt substrat patologic) Cotul La nivelul articulaiei cotului pot fi depistate suferine degenerative de tip artroz,determinate n special de poziiile vicioase (de ex. la oferi), sau procese inflamatorii(artrite) ca n cazul reumatismului articular acut.De altfel termenul de anchiloz provine din punct de vedere etimologic din limbagreac, unde ankilos semnific cotul. De aici termenul s-a generalizat, fiind folositpentru a defini suprimarea micrilor oricrei articulaii. Umrul

Procesele inflamatorii sau degenerative la acest nivel produc durere datoritcontracturii musculare (ex. Periartrita scapulo-humeral). Examenul coloanei vertebrale Examenul coloanei vertebrale se face prin inspecie, palpare i percuie. Bolnavulse examineaz n poziie ortostatic. Putem depista astfel accentuarea curburilorfiziologice sau tergerea lor. 1.cifoza dorsal: deformarea coloanei n plan sagital cu concavitatea anterioar.Se disting dou tipuri de cifoz: cifoza angular (Gibus) cu deformarea n unghi acoloanei dorsale cu raz mic de curbur i cifoza arcuat care are o raz mare decurbur. Cifozele angulare apar n afeciunile care produc o distrucie vertebral cutasarea corpurilor vertebrale, cum se ntlnete n fracturi vertebrale, morbul Pott,osteomielit, metastaze vertebrale. Cifoza arcuat se ntlnete n afeciunile ceintereseaz coloana vertebral pe o ntindere mai mare, ca n osteoporozele senile,spondilita anchilozant, rahitism. 2.scolioza: este o deviere lateral a coloanei vertebrale n plan frontal. Denumireascoliozei se face n funcie de partea convexitii (ex. dextro-convex) i de Semiologia general 83localizarea ei. Scoliozele pot avea diferite etiologii: congenitale, traumatice (fracturi,hernie de disc), infecioase (spondilit, afeciuni toracopulmonare), careniale(rahitism), posturale (poziii vicioase profesionale, colare).3. lordoza este o deviaie n plan sagital a coloanei, cu accentuarea flexieidorsale fiziologice a coloanei cervicale sau lombare. Cauzele lor pot fi multiple:compensatorii (pantofi cu tocuri nalte, luxaii congenitale bilaterale de old),afectri osoase: spondilolistez.4. torticolis este o deviaie a coloanei cervicale caracterizat prin nclinarea de oparte a capului. Poate fi de natur osoas congenital, discopatie cervical (cnd se nsoete de contractura musculaturii paravertebrale cervicale foarte dureroas).

Articulaia coxo-femural Examinarea acestei articulaii se face n repaus (bolnavul n poziie ortostatic), npicioare i n timpul mersului.La nivelul acestei articulaii exist leziuni degenerative (coxartrozele, necroza de capfemural) i leziuni inflamatorii (n reumatismul articular acut). Articulaia genunchiului Genunchiul n general este sediul a numeroase traumatisme, procese degenerativesau inflamatorii.Acumularea de lichid n sinoviala genunchiului = hidartroza.Aceasta duce la mrirea articulaiei i apariia ocului rotulian (apsarea cu degetul arotulei n masa de lichid, cu afundarea rotulei i revenirea ei dup aceea). Modificri ale axului gambei genu valgum: picioare n X; genu varum: picioare n O (apropierea de axul median); genu recurvatum: curbarea napoi a gambei; Articulaia tibio-tarsian Este sediul unor leziuni traumatice (luxaii articulare) i inflamatorii. Piciorul ndeplinete dou funcii: de susinere i de locomoie. Modificri patologice: picior scobit(picior cav): caracterizat prin exagerarea bolii plantare. Apare ncaz de paralizie a membrelor inferioare, urmarea atrofiilor musculare, dar i lapersoane sntoase. picior ecvin: accentuarea flexiei plantare a antepiciorului, ceea ce conducela deformarea piciorului, astfel c persoana respectiv calc pe pmnt cuarticulaiile metatarso-falangiene. picior plat (platfus): prbuirea bolii plantare.

9. Tehnica injectiilor intramusculare si intravenoase

Injectia intramusculara

Injectia musculara introduce substanta medicamentoasa adanc in tesutul muscular. Aceasta cale de administrare permite o actiune rapida prin absorbtia in circulatia sistemica. Administrarea intramusculara este aleasa atunci cand pacientul nu poate inghiti medicatie orala, cand este prea iritanta gastric. se confirma identitatea pacientului se explica procedura pacientului se asigura intimitate se spala mainile, se pun manusile

se va avea in vedere sa se roteasca locul de injectare daca pacientul a mai facut recent injectii intramusculare la adulti deltoidul se foloseste pentru injectare de cantitati mici, locul de administrare uzula fiind fata superoexterna a fesei, iar la copil fata antero laterala a coapsei se pozitioneaza pacientul si se descopera zona aleasa pentru injectare se stimuleaza zona de injectare prin tapotari usoare se sterge cu un pad alcoolizat prin miscari circulare se lasa pielea sa se usuce se fixeaza si se intinde pielea cu ajutorul mainii nedominante

se pozitioneaza seringa cu acul la 90 de grade, se atentioneaza pacientul ca urmeaza sa simta o intepatura, se recomanda sa nu isi incordeze muschiul se introduce printr-o singura miscare, repede , acul prin piele , tesut subcutanat, pana in muschi se sustine seringa seringa cu cealalta mana, se aspira pentru a verifica daca nu vine sange. Daca apare sange, se va retrage acul si se va relua tehnica daca la aspirare nu apare sange, se va injecta substanta lent pentru a permite muschiului sa se destinda si sa absoarga gradat medicatia dupa injectare se retrage acul ptrintr-o singura miscare, brusca, sub acelasi unghi sub care a fost introdus se acopera locul punctionarii cu un pad alcoolizat si se maseaza usor

pentru a ajuta distribuirea medicamentului ( masajul nu se va efectua atunci cand este contraindicat, cum ar fi la administrarea de fier) se indeparteaza padul cu alcool si se inspecteaza locul punctionarii pentru a observa eventualele sangerari sau reactii locale daca sangerarea continua se va aplica compresie locala sau gheata in caz de echimoze se va reveni si inspecta locul injectiei la 10 minute si la 30 de minute de ora administrarii nu se va recapa acul se vor arunca materialele folosite in recipientele specfice de colectare

Injectia intravenoasa Injectiea intravenoasa = introducerea unei solutii medicamentoase in ciculatia venoasa. Pe aceasta cale se introduc solutii izotermice si hipertronice care nu sunt caustice pentru testul muscular sau subcutanat. Nu se introduc solutii uleioase - produc embolii grasoase si consecutiv moartea. Injectia intravenoasa se efectueaza prin punctia venoasa si injectarea medicamentului intravenos. Locul de electie - venele de la plica cotului se aseaza bolnavul in decubit dorsal, cu bratul in extensie, pe o mica perna se alege locul punctiei se dezinfecteaza locul punctiei se leaga garoul se leaga punctia venoasa se controleaza daca acul este in vena se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea usoara a garoului

se injecteaza lent, tinand seringa in mana stanga, iar cu policele mainii drepte se apasa pe piston

se verifica, periodic, daca acul este in vena

se retrage brusc acul, cand injectia s-a terminat, la locul punctiei se aplica tamponul imbibat in alcool, compresiv se mentine compresiunea la locul punctiei cateva minute se supravegheaza in continuare starea generala .

10. Testul garoului Testul garoului sau proba Rumpell-Leede cerceteaza fragilitatea capilara prin aplicarea mansetei tensiometrului la nivelul bratului si realizarea unei presiuni in manseta de 100mm Hg timp de 10 minute. In mod normal, pe o suprafata circulara cu diametrul de 5 cm, apar cel mult 10 petesii. Daca petesiile apar mai devreme sau in numar mai mare, inseamna ca rezistenta vasculara este scazuta. Aceasta se intalneste in trombocitopenii, trombastenii, purpura alergica sau avitaminoza C.

11. Proba celor 3 pahare Se pune bolnavul s urineze n trei pahare diferite. n primul pahar se colecteaz urina de la nceputul miciunii, n cel de-al doilea aceea de la mijlocul ei, iar n cel de-al treilea urina de la sfritul miciunii. Se presupune c este vorba de o hemoragie reno-uretral cnd hematuria este prezent n toate cele trei pahare (hematurie total). Hematurie prezent numai n ultimul pahar (hematurie terminal) sugereaz o hemoragie vezical. Hematurie prezent numai n primul pahar (hematurie iniial) presupune o hemoragie de origine prostatic sau uretral. 12. Manevra Lapinski-Javorski Bolnavului aflat n decubit dorsal i se cere s ridice membrul inferior drept ntins spre zenit, n timp ce palma stng a exploratorului i apas fosa iliac dreapt; zona ceco-apendicular este comprimat ntre mna examinatorului i psoasul pus n tensiune, genernd durere.

13. Manevra Giordano

Reprezinta lovirea lombara bilaterala cu marginea cubitala a mainii. Percutia se realizeaza descendent din regiunea toracica inferioara spre regiunea sacrata, lateral de coloana vertebrala. Manevra este prezenta atunci cand percutia declaseaza durere (litiaza renala, glomerulonefrita acuta, abces renal, colica renala, infarct renal), altfel se considera a fi negativa.