Justitiei.

Mona Pivniceru a declarat miercuri ca dispozitiile din noul Cod de procedura civila privind inlaturarea clauzelor abuzive ale bancilor au fost prorogate pentru sase luni deoarece nu au avut un studiu de impact. Clauzele referitoare la banci exista si in prezent in sensul ca o persoana poate chema in judecata o banca creditoare pentru a dispune inlaturarea unei clauze abuzive sub sanctiunea unei amenzi. Diferenta fata de reglementarea propusa consta in faptul ca, efect al constatarii de catre instanta a unei clauze abuzive, acea hotarare permitea inlaturarea ei din toate cauzele de acelasi profil, din toate contractele existente cu aceeasi clauza, precum si din cele care urmau sa se incheie. Noi, sub recomandarea FMI, am prorogat intrarea in vigoare a acestei dispozitii cu sase luni pentru ca s-a spus, si pe buna dreptate, ca aceste dispozitii legale nu au avut un studiu de impact. (). Nu s-a facut o consultare larga si niciun studiu de impact anterior

adoptarii acestor texte, a explicat Pivniceru precizand ca sub rezerva studiului de impact dispozitiile au fost amanate pana la 1 iulie. Cu privire la mediere, ministrul a aratat ca sunt doua dispozitii din legea medierii amendate printr-o ordonanta ulterioara, care a starnit o surescitare publica.

Pivniceru a spus ca este vorba de dispozitia in materie de procedura civila, in sensul ca partea care nu merge la sedinta de informare recomandata de instanta i se va anula actiunea ca inadmisibila. Si asupra acestei dispozitii noi am optat, prin ordonanta de Guvern, prorogarea ei in termen de sase luni pana cumva, intr-un fel, va intra in procedura parlamentara si se va stabili daca in acest fel mai ramane in cadru legal institutie optionala pentru parte, a detaliat Pivniceru. Cu privire la dispozitiile penale supuse medierii, ea a precizat ca textul viza recomandarea sedintei de informare in cadrul unor infractiuni care erau puse in miscare la plangerea prealabila sau pentru care exista posibilitatea impacarii partilor, printre acestea inscriindu-se seductia, violul, vatamarile s.a.m.d. Pentru acest grup de infractiuni pentru care legea medierii prevedea obligatia de a se prezenta partile la sedinta de informare a fost suspendata, prorogata de la aplicare pana la intrarea in vigoare a Codului de procedura penala, ceea ce inseamna ca si acest grup de infractiuni care ar fi avut aptitudinea acum, la 1 februarie, de a fi supuse sedintei de informare in procedura medierii, vor fi prorogate si vor intra, si ele, in dezbatere parlamentara, a mai spus Pivniceru.

Putea fi completat art. 13 alin. 2 NCPC prin amendarea abia in Camera Decizionala a unei propuneri legislative care are ca obiect masuri tranzitorii de aplicare a NCPC, avand in vedere expunerea de motive (lipsa bani, timp pentru integrala punere in aplicare)? Definitia amendamentului in DEX, obiectul propunerii legislative in

contextul motivelor invocate de initiatori, jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie de bicameralism ne conduc spre un raspuns negativ. Am un continut juridic diferit care nici nu corespunde obiectivelor reglementarii astfel cum au fost propuse de initiatori si, evident, a ignorat ca Parlamentul este compus si din Senat.http://ioanacarp.wordpress.com/2012/11/09/tehnica-legislativa-studiu-de-caz/

Exercitarea corespunzatoare a atributiilor de mai sus presupune asigurarea fondurilor necesare, cerinta impusa atat de norme interne, cat si de o serie de documente internationale, cum ar fi, de exemplu, principiile de baza privind independenta justitiei adoptate de Organizatia Natiunilor Unite in 1985, Recomandarea privind independenta justitiei, eficienta si rolul judecatorului nr. 94/12 adoptata de Comitetul de Ministri al Consiliului Europei si de data mai recenta, dar nu in ultimul rand, Tratatul de aderare la Uniunea Europeana. Nu cerem Curtii Constitutionale sa influenteze optiunea legiuitorului, pentru ca nici nu poate, dar suntem indrituiti sa-i pretindem sa-si exercite rolul de garant al suprematiei Constitutiei in eficienta cuvenita principiului constitutional al independentei justitiei

Sub al doilea aspect, avizele Consiliului Superior al Magistraturii, referindu-ne la atributiile acestei institutii, amintim faptul ca in Constitutie ele sunt consacrate in doua moduri. Astfel, pe de o parte, sunt prevazute expres principalele jaloane care contureaza cariera magistratului, pe de alta parte, art. 134 alin. 4 contine urmatoarea dispozitie: CSM indeplineste si alte atributii stabilite prin legea sa organica in realizarea rolului sau de garant al independentei justitiei. Aceasta constituie o norma de trimitere cu suport constitutional. Ramane de identificat in legea organica, adica in Legea 317/2004, care sunt aceste alte atributii ce se circumscriu rolului de garant al independentei justitiei. Toate celelalte atributii sunt pure atributii legislative prevazute prin legea organica, la care se adauga atributiile stabilite prin alte legi ori chiar prin regulamente. Asadar, putem opera cu urmatoarea diferentiere in ceea ce priveste atributiile CSM: 1) atributiile prevazute expres in Constitutie, 2) atributii la care face referire norma de trimitere mentionata si care isi au sorgintea tot in Constitutie, 3) alte atributii legale ori regulamentare.

Acceptand aceasta clasificare, ramane de stabilit in care din atributii se incadreaza atributia de avizare a actelor normative de catre CSM. Avizele CSM sunt impartite prin lege in avize conforme si avize consultative. si unele, si celelalte trebuie in mod obligatoriu solicitate. Natura lor juridica diferita are consecinte doar in ceea ce priveste obligatia ori lipsa obligatiei de conformare la opinia exprimata in aviz. In legatura cu avizul conform, acesta este prevazut de art. 132 alin. 4 din Legea de organizare judiciara 304/2004 si de art. 32 alin. 1 din Legea nr. 317/2004 si vizeaza ipoteza in care CSM-ul, chemat sa avizeze bugetele elaborate de CA si PCA. Prin urmare institutiile solicitante, adica MJLC pentru instante si PICCJ pentru parchete si mai departe toate celelalte institutii implicate in procesul de elaborare a proiectului bugetului de stat, adica Ministerul Finantelor Publice si Guvernul, trebuie sa se conformeze acestei atributii conferite de legiuitor CSM-ului. Evident, in ultima instanta Parlamentul ia decizia de aprobare a proiectului de buget potrivit propriei sale optiuni. Faptul ca efectele avizului conform privesc inclusiv Guvernul poate fi dedus in opinia noastra din principiul consacrat art. 1 alin. 4 urmarind ca in cazul democratiei constitutionale sa se asigure echilibrul declarat intre cele trei autoritati statale. De altfel, dupa stiinta noastra, puterea legislativa transmite Guvernului propunerea pentru bugetul propriu nu pentru a fi cenzurat, ci pentru a fi integrat in proiectul bugetului de stat. Din cele de mai sus, se poate deduce ca atributia CSM de a emite avizul conform, fiind de esenta functionarii eficiente a sistemului judiciar, este menita sa realizeze rolul sau constitutional de garant al independentei justitiei. Pe cale de consecinta, ea constituie o atributie constitutionala. In legatura cu avizele consultative, potrivit art. 38 alin. 3 din Legea 317/2004: Plenul CSM avizeaza proiectele de acte normative ce privesc activitatea autoritatii judecatoresti Adica, spunem noi, chestiunile ce vizeaza organizarea si functionarea sistemului judiciar, cariera magistratilor si altele.

Constatam ca, si de aceasta data, in mod intrinsec suntem in prezenta unei atributii constitutionale, fiind vorba de independenta justitiei si cariera magistratilor. Conflictul nascut intre cele doua autoritati cu privire la avize se pune in urmatorii termeni: in fapt, Guvernul nu a solicitat avizul conform de la CSM pentru proiectul bugetelor instantelor pe anul 2008 si pentru niciun act de rectificare bugetara din anul 2005 la zi. Nu impartasim opinia ca rectificarile bugetare nu au nevoie de avizare intrucat legea nu distinge intre actele initiale si actele modificatoare. in acelasi timp, Guvernul a initiat sau adoptat peste 100 de acte normative, ultimul chiar duminica, 14 iunie 2009 este vorba de o OUG de esalonare a platilor restante pentru personalul din justitie care vizeaza drepturi ale magistratilor si personalului auxiliar fara a solicita avizul consultativ al CSM-ului. in drept, consideram ca, Guvernul a incalcat dispozitiile art. 108 raportat la art. 1 alin. 5 din Constitutie, care prevad adoptarea de hotarari si ordonante dar se subintelege in conditii de regularitate constitutionala si legala. De asemenea, a nesocotit art. 74, privind initiativa legislativa, si art. 76 alin. 3 referitor la adoptarea legilor la cererea guvernului, prin referire la aceeasi regularitate reclamata de art. 1 alin. 5 din Constitutia Romaniei. Consecinta atitudinii de mai sus a fost impiedicarea sub aceste aspecte a Consiliului Superior al Magistraturii de a-si indeplini rolul constitutional de garant al independentei justitiei. Sugestia Guvernului, de a ne plange pe calea contenciosului administrativ, credem ca, odata primita si exercitata, ar putea bulversa un intreg ansamblu normativ avand consecinte imprevizibile. Tocmai de aceea nu vrem satisfactie pentru trecut ci revenirea la ordinea constitutionala pentru viitor.

http://www.juridice.ro/148393/pozitia-csm-transmisa-camerei-deputatilor-ref-promovareamagistratilor-la-inalta-curte.html !!! http://www.mediafax.ro/politic/csm-a-sesizat-curtea-constitutionala-in-legatura-cu-cazulmircea-diaconu-10268570 http://193.226.121.81/default.aspx?page=publications/buletin/7/ionea http://193.226.121.81/default.aspx?page=publications/buletin/7/popa NICOLAE POPA!! http://193.226.121.81/default.aspx?page=publications/buletin/7/doldur DOLDUR!! http://193.226.121.81/default.aspx?page=publications/buletin/6/kozsokar http://193.226.121.81/default.aspx?page=publications/buletin/6/bulaic http://193.226.121.81/default.aspx?page=publications/buletin/5/popa !! http://193.226.121.81/default.aspx?page=publications/buletin/4/doldur !! http://193.226.121.81/default.aspx?page=publications/buletin/4/popa !! http://193.226.121.81/default.aspx?page=publications/buletin/3/miu jurisprud CCR! CONSTANTIN

!!!!! NR. 2 / 2000

Din agenda Curii Constituionale Cuvntul Preedintelui Romniei, Emil Constantinescu, cu ocazia ceremoniei acordrii ordinului Steaua Romniei n grad de Europene a Drepturilor Omului
Mare Cruce

domnului Luzius Wildhaber, Preedintele Curii

Alocuiunea Preedintelui Curii Europene a Drepturilor Omului, Luzius Wildhaber, cu ocazia decorrii sale de ctre Preedintele Romniei, Emil Constantinescu Alocuiunea Preedintelui Curii Europene a Drepturilor Omului, Luzius Wildhaber, cu ocazia conferirii titlului de Doctor Honoris Causa al Universitii Bucureti Florin Bucur Vasilescu - Independena justiiei, atribut esenial al statului de drept Romul Petru Vonica - Statul de drept n jurisprudena Gbor Kozsokr - Este oare Curtea Constituional unica autoritate de jurisdicie constituional n Romnia? Constantin Doldur - Efectele deciziilor Curii Constituionale i statul de drept Cristina Radu - Dreptul oricrei persoane arestate sau deinute de a introduce recurs n faa unui tribunal Radu Bobei - Nouti editoriale n biblioteca Curii Constituionale

http://193.226.121.81/default.aspx?page=publications/buletin/1/mihai http://193.226.121.81/default.aspx?page=publications/buletin/1/vasilescu nat jur a CSM http://studia.law.ubbcluj.ro/articol.php?articolId=292

http://www.google.ro/#q=decizia+curtii+constitutionale+consiliul+superior+al+magistratur ii&hl=ro&ei=kVNfUdjIFIXAtQbZ94HIAQ&start=20&sa=N&bav=on.2,or.r_qf.&fp=fd1af3671c 34477d&biw=1280&bih=535