Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. NOU-NSCUTUL ASPECTE GENERALE Primul ipt al copilului se datoreaz umplerii brute a plmnilor i excitrii concomitente a cilor laringo-faringiene. Stimuli multipli (lumin, zgomot) care excit organele de sim ale copilului, schimbarea brusc a temperaturii pot constitui de asemenea cauze ale acestui prim comportament. Nou-nscutul ncepe s se echilibreze activi imediat condiiilor mediului extrauterin. Echilibrrile cele mai importante se fac n primele ore dup natere i se continu n primele sptmni, respectiv echilibrarea termic, organizarea respiraiei, hrnirea activ, asimila- rea independent. 2. NFIAREA NOU-NSCUTULUI LA NATERE Pielea prezint o coloraie rou intens i este acoperit cu un strat gros de grsime (vernix caseroa). Nou-nscuii dup termen pot prezenta o piele lucioas sau uscat, descuamat, iar palmelei tlpile pot fi ncreite ca minile de spltoreas. Prul este in general de culoare nchis sau lipsete, capul fiind complet chel, alteori prul poate fi prezent din abunden i chiar s acopere poriuni ale spatelui i umerilor, ochii prezinto u oar tumefiere a ploapelor. Nounscutuline ochii mai mult nchii, iar culoarea lor este indecis, cu o nuan de cenuiu nchis. Nasul este uneori turtiti poate prezenta puncte alb-glbui, acestea fiind glande care secret grsimei al cror canal excretor este astupat (milium). Corpul este pliat cu tendina de a pstra poziia embrionar. Gtul este scurt, pieptul este bombati din momentul naterii abdo- menul este uor scobit, iar ulterior se destinde. Capul i ochii sunt disproporionai ca mrime fa de corp (capul avnd 1/4 din lungimea corpului). Capul poate prezenta o uoar sau mai accentuat deformare, mai ales pentru copiii cu greutate mare la naterei n funcie de poziia craniului pe perioada traversrii canalului naterii. 3. TREBUINTELE DE BAZA Trebuintele de aparare (supravietuire) devin active si incep sa se exprime prin miscare si tipat in cazuri de dioconfort si prin somn in caz de oboseala. Trebuinta de miscare se intentioneaza primar, fiind legata de explorari ala mediului. Se constituie, de asemenea, treptat, trebuinte psihologice cum ar fi aceea de a forta prezenta adultilor si relationarea cu acestia. La acestea se adauga trebuinta de a simti, auzi, vedea etc., trebuinta ce va reactiva reflexul de orientare si forma sa proprie, curiozitatea. Evident, exista o evolutie a trebuintelor. Trebunita de hrana, aer, temperatura echilibrata, somn, vocalizare, comunicare si de relationare sunt cele mai importante si implicate in crestere si dezvoltare . Ele se vor socializa treptat. SOMNUL. Cam 80% din timp, copilul doarme pana la 1 an cu o descrestere in ultimul trimestru spre 50%. Se modifica pe acest interval ritmul si calitatea (adancimea) somnului. In primele 3-4 saptamani copilul are cam 7-8 somnuri scurte pe zi - numarul lor se reduce la 4, dar mai lungi, dupa 6 saptamani si de la 3-4 treziri pe noapte, la o data (la 3-4 luni).
TREBUINTA DE ELIMINARE Este reflexa la copilul mic si este relativ densa. La 8 saptamani copilul are cam 2 scaune pe zi si cam 1 dupa ce incepe sa mearga. Devine evident controlul excretiei, conditionarea se relativa intr-un ritm biologic stabilizat (ciclu biologic). Mai dificil este controlul mictiunii. Obisnuinta cu curatenia si cu olita, inainte de culcare, face ca in final copii sa ajunga dupa primul an sensibili pe acest plan. Dar copilul simte ssi un evident disconfort in caz de accidente de acest fel. FOAMEA SI SETEA In ontogeneza timpurie foamea provoaca o stare generala de agitatie si tensiune, tipete, crispari etc. Aceste trebuinte sunt implicate in invatarea si comunicarea timpurie. In primele 10-12 zile sunt necesare cam 6-8 alimentari in 24 de ore (lactatie naturala). Dupa 4 saptamani, acestea se pot reduce la 5-6 . Alimentele se introduc cam la 3 luni, in societatea noastra, cu tendinta de a cobori aceasta limita. Prin intermediul alimnetatiei se produc si numeroase conditionari, foame de relationari dintre copil si mama sa, ca si intre copil si conditiile mai generale ale ambiantei. Setea copilului se satisface prin apa, de preferinta fiarta si racita, si prin ceaiuri (chimen, de anason), sucuri de fructe. Pana la sfarsitul primului an se creeaza unele preferinte alimentare. Dulciurile incep sa capete functii de recompensa si sunt implicate in alimentatie ca desert. 4. DEZVOLTAREA PSIHOMATICA in primul an de viata este foarte intensa. Se poate imparti in cateva substadii cu aspecte de crestere si caracteristici specifice.
cu
mediul
90-180 zile Formarea perceptiei; (la 3 luni la 6 luni) Emotionalitatea se incarca de afectiuni, de dependenta inclusiv ras cu hohot gelozie, manie, antipatie, simpatie, cu mimici corespunzatoare. 180- 270 zile (6 luni la 9 luni) Manifestari de inteligenta adaptativa practica; Imitatia este activa.
270- 360 zile Intelege interdictia, mustrarea, apelul, rugamintea, spune cateva (9 luni la 12 luni) cuvinte.
5. SENSIBILITATEA NOU-NSCUTULUI Gradul de dezvoltare al analizatorilor nou-nscutului prezint o importan major, pe aceasta bazndu-se procesul echilibrriii adaptrii organismului la condiiile noului mediu. GUSTUL Este bine dezvoltat la nou-nscut, avnd n vedere faptul c structural s-a maturat mult nainte de natere i foarte multe studii au pus n eviden faptul c nou-nscuii pot discrimina ntre gusturile de baz (dulce, amar, srat, acru). Unele studii au artat c nou-nscutul suge continuu, cu pauze mai puine, sau, din contr, suptul ncetinete, iar cercettorii au relaionat ritmul suptului cu plcerea sau neplcerea produs de gustul mncrii. Alte cercetri au pus n eviden schimbri n expresia feei, care indic faptul c imediat dup natere nou-nscuii pot diferenia gusturile de baz. Expresiile faciale ca forme bazale ale comunicrii umane par s fie un echipament deja compus la natere, astfel nct abilitatea non- verbal implicat i face pe nou-nscui s-i poat comunica preferinele celorlali MIROSUL Analizatorul olfactiv este la natere la fel de bine dezvoltat cai analizatorul gustativ, astfel nct nou-nscutul este capabil s fac diferena ntre mirosuri. La stimuli olfactivi puternici, chiari prematurii sunt capabili de rspuns la mirosurile neplcute prin creterea parametrilor de
activitatei a ritmului respirator. Mirosurile neplcute sunt nsoitei de expresiile faciale distincte foarte asem- ntoare expresiilor manifestate de adult, fapt ce arat cel puin cteva preferine n ce privete mirosurile, acestea fiind nnscute. Experimente realizate cu nou-nscui expui simultan mirosului snului materni mirosului unei mame strine au artat c nc din a asea zi de la natere ei ntorc capul semnificativ de mai multe ori ctre snul propriei mame Recunoaterea olfactiv apare la copiii hrnii la sn care au experiena contactului cu pielea mamei. Copiii hrnii doar cu biberonul nu sunt capabili s diferenieze mirosul mamei de cel al unei persoane strine (Cernochi Porter, 1985). Toate cercetrile indic faptul c mirosul este printre primele simuri prin care copiii recunosc i i exprimpreferina pentru mam sau persoana care-i ngrijete n mod constant. AUZUL Dezvoltarea anatomic a aparatului auditiv ncepe de timpuriu n stadiul embrionari este aproape complet la natere. Urechea nou-ns- cutului este invadat la natere de lichid amniotic, care se resoarbe din 68 urechea medie abia dup dou sptmni de la natere. Lichidul amniotic obtureaz transmiterea sunetelor, acionnd ca un izolator fonic, dar experienele au artat c la trei sptmni copilul rotete capul spre sursa sunetului. Vocea uman este un stimul mai important pentru copilul nou nscut, astfel c la 2-3 luni este capabil s diferenieze intonaia vocii i se linitete cnd i vorbete mama. Preferina nou-nscutului pentru vocea mamei a fost pus n eviden nc de la 3 zile de la natere .Reprezentativitatea la vocea mamei a copilului nou-nscut st la baza recomandrilor fcute de a vorbi copilului chiar de la natere. Acest tip de interaciune mam-copil stimuleaz, pe de o parte, achiziia limbajului, iar pe de alt parte, crete legtura emoional-afectiv ntre cei doi. VEDEREA Aparatul vizual este mai puin dezvoltat dect celelalte sisteme senzoriale. Retina,esutul nervos al ochiului, responsabil de captarea luminiii transformarea ei n semnale nervoase pe care le transmite creierului, nu este complet dezvoltat la natere. Celulele conicei celulele bastonae (responsabile pentru vederea colorat, respectiv vederea monocrom) sunt celulele prin care se constitue vederea. Corneea (aria din centrul retinei unde imaginile sunt focalizate) are celule conice mai puine, conducnd la o acuitate vizual mai redus. Vederea funcioneaz nc din prima zi de la natere, dar distanai dimensiunile sunt treptat apreciate. Aparatul vizual se maturizeaz rapid n primele luni de la natere, astfel c la trei luni de la natere capacitatea de focalizare pe obiecte aflate la variate distane devine apropiat de cea a adultului .Acuitatea vizual se dezvolt ns pe o perioad mai lung de timp. 6. DEZVOLTAREA MISCARILOR ECHILIBRUL VERTICAL(motricitate generala) La nastere, membrele sugarului sunt hipertonice. In timpul primului an, membrele copilului trec printr-o faza de relaxare/slabire a tonusului muscular, de hipotonie. Apoi, se instaleaza un echilibru care ii permite micutului sa stea in fundulet, in picioare, sa mearga. Aceasta evolutie a tonusului muscular conditioneaza progresele copilului. Pe la 2-3 luni, copilul isi tine bine capul cand este tinut in pozitie verticala. Pe la 4 luni, bebelusul poate sta in fundulet, fara sprijin, cu spatele rotunjit. Intre 6 si 10 luni, sta in fundulet, fara sprijin, cu spatele drept. Intre 6 si 12 luni, se ridica in picioare, sprijinindu-se. Intre 12 si 15 luni, merge singur.
APUCAREA SI MANEVRAREA (motricitate fina) Este interesant de urmarit progresele abilitatii mainii. Pe la 4 luni, sugarul apuca cu toata mana un obiect care i se ofera. Pe la 6-7 luni, el apuca cu precizie obiecte mici, intre extremitatea degetului mare si cea a degetului aratator. Intre 1 an si 2 ani, copilul face gesturi din ce in ce mai complexe si poate, deja, sa faca constructii simple. In cursul anilor urmatori, gestul devine si mai precis. Nu mai este insotit de miscari parazite ale restului corpului. La 2 ani, copilul poate sa deseneze o linie pe pamant cu un bat sau pe o hartie cu creionul. Pe la 3 ani, poate trasa un cerc. Iar, la 4-5 ani, un patrat.
7. COMUNICAREA
Comunicarea adaptiv-afectiv. Comunicarea constituie unul din aspectele fundamentale ale adaptrii. Poate fi abordat ca factor de echilibru al copilului cu mediul nconjurtor i este ncrcat de foarte dense potene formative. Comunicarea se realizeaz prin vorbire (limbaj) i prin reacii nonvebale (C.N.V.) n care se includ gestica, mimica, inuta-poziie a capului, postura i paralimbajul. Comunicarea este extrem de important ca factor de echilibrare n familie, deoarece membrii familiei i petrec aproximativ jumtate din timpul vieii mpreun. La 3-4 saptamani se manifesta zambetul ca expresie a C.N.V spre deosebire de zambetul rictus fiziologic, zambetul C.N.V. are o adresare clara si un continut ce este accentuat de contactul visual, o forma de privire intense iradiant luminoasa. Debutul de comunicare aduce dup sine o adevrat explozie de reacii C.N.V., ceea ce va lrgi comunicarea copilului sugar cu cei din jur, dar mai ales cu mama. La 2 luni se contureaz destule momente n care copilul i ntrerupe suptul pentru a zmbi ca rspuns la discursul afectiv al mamei. La 2,5 luni vocea mamei va produce mai puine zmbete din partea copilului, dar sunt mai frecvente reaciile de vocalizare sau gngurit ca un fel de schem de comunicare. La 3-4 luni zmbetul devine mai mult reacie la sursul mamei i mai ales reacie la contactul vizual. Dup vrsta de 4-5 luni, copilul decodific numeroase aspecte din mimica adultului. Pe locul al doilea n contextul C.N.V. se afl gestica minilor. La copilul mic, gestica minilor este mai dens dup 6-7 luni n intenii afective sau refuz. Dup 4 luni, fac parte din C.N.V. ntinderea minilor i a corpului de ctre copil pentru a fi luat n brae, forme variate de mimic
pentru stri de disconfort (cnd copilul e ud, murdar i i este foame etc.), agarea de mam pentru a fi luat n brae etc. Distana intim este distana marilor preferine n copilria timpurie. Nu se poate ignora nici problema atingerii. Atingerea este distana maximei iubiri i afeciuni (a iubirii de mam, a intimitii, a dansului, a contactului de cuplu), dar i a maximei agresiuni (lupta). Copilul utilizeaz atingerea ca form de comunicare (se cere n brae), dar utilizeaz i respingerea atingerii, cnd se supr sau vrea s fie lsat s se trasc singur ntr-o direcie oarecare. Distana intim i atingerea sunt preferate pn la un an.Tot pn la 1 an se contureaz i experiena distanei oficiale, fa de persoanele strine de familie. Gestica minilor se dezvolt de asemenea foarte de timpuriu ca form de C.N.V. Comportamentul se ncarc de mici gesturi de afeciune sau de respingere dup 6 luni. Gnguritul constituie materia prim a vorbirii. El cuprinde nti vocale neclare apoi acestea devin clare (a, e, o, i, u). Dup 4 luni se produc articulri de vocale cu consoane i difereniere a consoanelor (a se articuleaz cu m, n, p, b, t, d), apoi se face diferenierea dintre siflante i uiertoare. Urmeaz diferenierea celorlalte consoane, ctigarea tonalitii de pronunie. Ultimul care se poate pronuna este sunetul r. n jurul vrstei de 5 luni ncepe procesul de lalaiune ca faz superioar a gnguritului. Lalaiunea este o expresie articulat i const dintr-o intens emisie de repetiii de silabe (reacie circular). Spre sfritul lunii a 10-a, atenia copilului este evident ndreptat spre cuvinte care devin elementele cele mai importante ale adaptrii. Primele cuvinte pot fi considerate ca un fel de molecule ale vocabularului. Copilul face rapid progrese de nelegere a vorbirii ce i se adreseaz i a folosirii mai circumscrise a holofrazelor la 11-12 luni. De altfel, aceste prime cuvinte cuprind numeroase imitri de 43sunete (pisica este numit miau, cinii ham-ham, ceasul tic-tac, focul fu-fu). Comunicarea verbal se ncarc afectiv, ceea ce contureaz numeroase conduite noi. Dintre acestea enumerm simpatia i antipatia, gelozia, timiditatea, simularea i imitaia la cerere, dar i cearta (duumelei n locul n care copilul a czut).
8. BOLI LA SUGAR Bebelusii sugari sunt susceptibili la diverse boli si afectiuni, insa pentru ca nu pot comunica suficient de bine incat sa spuna tot ce ii doare, parintii au datoria de a supraveghea sugarul si de a observa orice simptom sau comportament neobisnuit - febra, diaree, voma, constipatie, dureri de urechi, congestie nazala, urticarie, tuse, dezvoltare insuficienta, lipsa somnului sau a apetitului, somnolenta neobisnuita, inactivitate - care poate fi un semn de boala. Acest rol este esential si pentru medicii pediatri, care se bazeaza pe relatarile parintilor in stabilirea unui diagnostic corect la sugar. Cel mai des intalnite boli la sugar sunt racelile, infectia urechii, boala de reflux
gastroesofagian, constipatia, alergiile alimentare, virusul sinctial respirator, colici, paralizie cerebrala,fibroza.chistica,celiachie,printre.multealtele. De obicei, primul semn de alerta este plansul - cu timpul parintii diferentiaza intre plansul de foame, plansul care cere atentie, sau plansul pentru schimbarea scutecului, astfel incat isi dau seama imediat ce aud un plans neobisnuit, care poate anunta prezenta unei boli la sugar. Cateodata este mai important ceea ce nu face bebelusul, decat ceea ce face. De exemplu, lipsa apetitului sau a activitatii poate indica faptul ca bebelusul nu se simte bine, fie ca este vorba de febra, nas infundat, sau ceva mai grav. Alimentatia insuficienta duce la deshidratare, care se manifesta prin scaderea numarului de scutece ude, precum si la uscarea si racirea pielii. Alte mijloace prin care sugarul se deshidrateaza sunt starile diareice si de voma. Pentru a impiedica deshidratarea cauzata de diaree, alaptati sugarul mai des, insa mentineti legatura cu medicul pediatru, pentru a elimina afectiunile mai grave. Sugarii scuipa destul de des dupa alaptare, insa voma este cu totul altceva. Un semnal serios de alerta este prezenta sangelui sau a lichidelor.verzui.in.voma. Felul in care arata si se comporta bebelusul sunt indicii foarte importante in aprecierea starii de sanatate. Un sugar bolnav este prea obosit sau somnoros ca sa manance si este inactiv, nu zambeste si nu gangureste. Cu cat este mai bolnav, cu atat sugarul va fi mai inactiv si letargic. Alt semnal de alarma foarte important este prezenta febrei. Temperatura de peste 38C, masurata rectal, poate fi un indiciu de infectie grava, mai ales la sugarii de pana in 3 luni. Desi febra nu indica de fiecare data prezenta unei infectii deosebit de grave, la sugari este foarte greu de stabilit daca infectia este serioasa sau una obisnuita la aceasta varsta. Observarea si tratarea simptomelor la sugar nu reprezinta niciodata un substitut pentru diagnosticarea medicala, iar parintii au indatorirea de a anunta medicul de fiecare data cand bebelusul nu se simte bine.
9. STADIALITATEA
STADIALITATEA COGNITIVA: PIAGET Intai, acest proces se realizeaza prin reactii senzorio-motorii ( reactii simple conditionate si circulare la semnale - primare, secundare si tertiale ) si cu deschidere spre semne si simboluri verbale. In aceasta perioada, copiii descopera relatiile dintre ceea ce percep si propriile actiuni ( de obicei motorii ). Ei sunt foarte interesati de tot ceea ce le ofera sunete sau imagini interesante, iar in primul an de viata invata sa puna ceea ce fac in legatura cu oamenii sau obiectele din jur. In principiu, ei cauta sa invete cum sa reactioneze la schimbarile mediului si cum sa il controleze.
DEZV OLTAREA AFECTIV H. Wallon mparte intervalul de la 0 la 3 ani n dou mari etape: mai nti centripet , centrat pe sine,i apoi centrifug , orientat ctre lumea exterioar s i ctre construirea intelectual Perioada centripet cuprinde dou momente ale dezvoltrii: impulsiv i emoional. Stadiul impulsivitii motrice prezint un apogeu ctre vrsta de 3 lunii poate ajunge pn la 6 luni. Satisfacerea nevoilor este total dependent de mediu i diferena fa de perioada anterioar este aceea c satisfacerea nu se mai realizeaz automat, ca n perioada intrauterin. Agitaia motric a copilului devine un mijolc de exprimare a strii sale de tensiune, care va diferenia din ce n ce mai pregnant n mimic i atitudini. STADIILE DEZVOLTRII PSIHOSEXUALE (SIGMUND FREUD) Stadiul oral. P r i m u l s t a d i u s e d e s f a o a r n p r i m u l a n d e v i a , s u r s a p r i n c i p a l d e plcere a copilului fiind gura. Copilul gasete o plcere deosebit n activitio r a l e , p r e c u m s u p t u l i a p u c a r e a c u g u r a , l u c r u i m p o r t a n t , d u p a F r e u d , n definirea tipului de personalitate care se dezvolt. STADIALITATEA PSIHOSOCIALA E. ERIKSON Primul stadiu n teoria lui Erikson are la baz conflictul ncredere-nencredere( d e l a n a t e r e p n l a a p r o x i m a t i v u n a n i j u m t a t e ) . C o p i l u l trebuie s-i stabileasc atitudinea de baz fa de lumea din jurul su. Dac na c e s t s t a d i u b e n e f i c i a z d e s a t i s f a c i e i c o n f o r t , a c e s t lucru l va ajuta s-idezvolte o atitudine mai ncreztoare. Dac n g r i j i r i l e n u s u n t c o n s i s t e n t e , rezult nencredere fa de cei de care depinde copilul, apoi fa de toi indivizii.