P. 1
Caracteristicile sistemului bancar din România după 1990

Caracteristicile sistemului bancar din România după 1990

|Views: 38|Likes:
Published by Poleac Alexandra
sistemul bancar din romania dupa perioada 1990
sistemul bancar din romania dupa perioada 1990

More info:

Categories:Types, Business/Law
Published by: Poleac Alexandra on Apr 11, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial
List Price: $4.99 Buy Now

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
See more
See less

02/18/2014

$4.99

USD

pdf

text

original

Caracteristicile sistemului bancar

din România după 1990

Studenta:
Poleac Alexandra (grupa 2324)

2013

......................4 1.......................... Sistemului Bancar Românesc după 1990 ......................... 6 III...............5 II............................. 4 1..................... Efectele modificărilor legislative asupra pieței bancare românești ............. Procesul de integrare europeană a României ....................1.................................................. 3 I...................2..............................Cuprins Introducere ............................. Modul de organizare a sistemului bancar – organisme de reglementare și control ................ Schimbările survenite în structura și organizarea sistemului bancar românesc după 1990 ..................................... 8 2 ..........

etc. asigură efectuarea plăților și schimbul valutar. Sistemul bancar românesc dinainte de reformă consta din Banca Naţională a României. băncile de afaceri. de credit. toate băncile comerciale. Franco – Română . Banca este aceea care. Sistemul bancar din România s-a constituit odată cu înfiinţarea Băncii Naţionale a României (1880). 3 .R. Au apărut astfel Banca Italo . în anumite privinţe era mai rigidă şi a avut un rol pasiv în economie. agricultură şi economii. În perioada interbelică. industriale. de depozit. De aici derivă și funcțiile economice ale băncii. Sistemul bancar reprezintă ansamblul de bănci diferit organizat în jurul şi sub conducerea băncii centrale în vederea coordonării operaţiunilor de scont si re-scont de credite. ”cumpără” bani. atât de la B. suportând un cost sub forma dobânzii bonificate. ”vinde” banii acumulați. iar pe de altă parte. După al doilea război mondial au apărut bănci cu capital de stat care mobilizau mijloacele băneşti disponibile din economia naţională şi le dirijau sub formă de credite în sectoarele economiei la care erau arondate. sistemul bancar s-a dezvoltat ca urmare a pătrunderii capitalului străin. Acest sistem include banca centrală. Putem afirma că banca este ”actorul” principal pe piața capitalului. Se poate spune că acumularea resurselor de creditare și plasarea lor sunt ”cheia de boltă” a activității unei bănci. cât şi de la mari bănci din străinătate.N. diferenţiate prin atribuţiile şi particularităţile funcţionarii lor prin prerogativele conferite prin lege. agricole și alte instituţii de credit existente într-o ţară. Rolul băncii este de prim-plan în viața economic contemporană. căștigurile obținute regăsindu-se în dobânda percepută. totuşi. comerţ exterior. banca permite realizarea investițiilor fie participând direct la finanțarea acestora. Apoi au apărut bănci mari și mijlocii având capitaluri importante și posibilităţile de obţinere a creditelor. pe de o parte. Structura sistemului bancar românesc înainte de 1990 era în mare parte similar cu cea a celorlalte economii din Europa Centrală si de Est. fie prin plasamentul și gestiunea economiilor bănești. Anglo – Română. de plasamente si de administrare a depozitelor bancare. De asemenea. Ca atare banca se identifică în primul rând și în cea mai mare măsură cu activitatea de creditare.Română . care juca rolul atât de Bancă Centrală cât şi comercială şi din Băncile specializate pentru investiţii . Ea favorizează tranzacțiile commercial în interiorul și exteriorul unei țări.Introducere Activitatea principala a unei bănci constă în ”comerțul” cu banii.

cu capital de stat și autohton privat. și cu noi statute de organizare și funcționare. Societățile bancare din România se încadrează în categoria băncilor comerciale de tip universal ce efectuează toată gama de operațiuni bancare și operează pe întreg teritoriul țării.  diversificarea produselor și serviciilor bancare. Odată cu începerea perioadei de tranziție în 1990 și cu restructurarea economiei românești. imediat după anul 1989. pentru a crește rolul băncilor în economia de piață.1. Sistemul bancar românesc. Schimbările survenite în structura și organizarea sistemului bancar românesc după 1990 Din dorința de a crea un sistem bancar modern. printre primele sectoare restructurate s-a numărat cel bancar.I. în sensul că resimte cel mai puternic şocurile induse în economie. la începutul perioadei de tranziție. prestaţia Băncii Naţionale influenţând hotărâtor atât băncile comerciale cât şi evoluţia economiei în ansamblu. precum și sucursale ale unor bănci străine.  desfășurarea activității bancare după strategii și statute proprii fiecărei bănci. participativ si eficient. Pentru a se dezvolta cât mai mult fiecare bancă urmărește să-și extindă o rețea de unități proprii pe întreg teritoriul României.  inființarea unui număr foarte mare de bănci.  reorganizarea băncilor de stat ca societăți pe acțiuni.  fostele bănci de stat pe bază de hotărâre a Guvernului au fost transformate în bănci comerciale.  extinderea rețelei teritoriale. 4 .  s-au înființat bănci cu capital privat autohton și străin. în activitatea bancară din România s-au produs căteva modificări esențiale:  BNR a fost reorganizată și și-a asumat sarcinile sale de Bancă Centrală. Sistemului Bancar Românesc după 1990 După 1990 sistemul bancar este considerat ca fiind cel mai fragil mecanism al unei economii. deşi afectat de falimentul câtorva bănci private.  privatizarea băncilor de stat sau cu capital majoritar de stat.  diversificarea tipurilor de bănci.  capitalizarea băncilor. Această restructurare a vizat următoarele aspecte:  desființarea monopolului statului asupra sectorului bancar.  realizarea unui management performant. 1. s-a dovedit a avea cea mai bună evoluţie.

„când a fost achitată de către BERD şi CFI suma de 222 de milioane de euro în urma vânzării pachetului de 25 % plus două acţiuni. etc ) sunt de părere că rolul sectorului bancar va fi hotărâtor pentru intrarea în economia de piaţă. 83/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale bancare la care statul este acţionar. perfecționarea relațiilor cu clienții. procesul de privatizare a început la data de 3 iunie 2004. sprijinirea activității de investiții și de creditare.64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului.” Un prim pas în reformarea și restructurarea pieței bancare este reprezentat de definitivarea legislației în domeniul activității bancare. Primele două bănci privatizate au fost Banca Română de Dezvoltare şi BancPost. Pentru cea mai mare bancă din România. Legea nr.  reglementările specializate: Legea bancară nr. Unele din aceste obiective nu au fost realizate în totalitate. Banca Naţională a instituit Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare. adrese și curiculare. taxe și alte vărsăminte. Efectele modificărilor legislative asupra pieței bancare românești Ca urmare a şocului resimţit de industria bancară românească în urma dificultăţilor majore întâmpinate de unele bănci cauzate şi de retragerile masive ale depozitelor populaţiei.33/1991 privind activitatea bancară. în cursul primului semestru al anului 1999.58/1998. În România activitatea bancară se desfășoară ținând cont de:  reglementările din dreptul comun: Legea nr. Legea nr. prin preluarea de la Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului a peste 98. apariţia Legii nr. OG nr.    informatizarea bancară.31/1990 privind societățile comerciale. Legea nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României. deschiderea către colaborarea cu băncile străine. Legea nr. economici. specialişti.  reglementările emise de Banca Națională a Romaniei sub formă de norme. 1.84% din acţiuni de către Raiffeisen Bank-Austria şi Fondul Româno-American de Investiţii. Cadrul legislativ de după 1990 reglementează și supervizează activitatea bancară.  reglementările în materie de impozite.26/1990 privind Registrul Comerțului. dar au fost făcute unele progrese şi toţi factorii de răspundere (politici. Banca Agricolă. Banca Comercială Română. În iulie 2001 a fost privatizată cea de-a treia bancă românească.10/2004 privind falimentul instituțiilor de credit.2. 5 .

 creditele neperformante şi legislaţia în curs de formare. După crearea sistemului pe două nivele şi deschiderea domeniului noilor operatori. Sistemul bancar actual este organizat în formă piramidală. însă toate aveau același capital.II. băncile specializate rămase nu au fost reconfigurate. ca bancă centrală a statului român. Evoluţia de ansamblu a sistemului bancar nu poate fi detaşată de situaţia generală a economiei naţionale care s-a confruntat cu disfuncţionalităţi majore atât la nivel microeconomic. Începând cu anul 2000 apar primele realizări în sistemul bancar:  continuarea procesului de restructurare şi privatizare. Banca pentru Agricultură și Industria Alimentară (BAIA) – viitoarea Bancă Agricolă. BCR – banca nou înființată și care prelua activitățile comerciale ale Băncii Naționale. cât şi macroeconomic. noua instituţie a băncii centrale urma să funcţioneze după principiile economiei de piaţă. a fost creat un sistem bancar pe două nivele. Toate activitățile specific unei bănci centale au fost preluate de o altă entitate nou creată – Banca Comercială Română. cu rol de autoritate de reglementare și monitorizare. iar sistemul bancar românesc a fost dominat până în 1999 de cele cinci bănci de stat care iniţial aveau o poziţie de monopol în sectoarele respective (Banca de Investiții – viitoarea BRD. Modul de organizare a sistemului bancar – organisme de reglementare și control Odată cu înlăturarea regimului comunist. mai existau două. Astfel.  lipsa unui culturi adecvate în domeniu atât în rândul populaţiei cât şi a personalului bancar. în vârful acestuia situându-se Banca Națională a României. Procesul restructurării sistemului bancar din România a început la data de 1 decembrie 1990. Luând în considerare modelul structurii europene. în care Banca Naţională îşi pierde caracterul de bancă comercială. directivele planului unic fiind abandonate. procesul de tranziţie la economia de piaţă a presupus şi ample transformări la nivel instituţional. care a devenit ulterior Raiffeisen Bank.  conducerea corporatistă în formare la nivelul întregii economii. de stat – Banca Română de Comerț Exterior și CEC). Printre lipsurile sistemului bancar românesc se numărau :  restructurarea inadecvată a băncilor comerciale româneşti. considerate a fi organizații de tip bancare secundare. bănci universale care efectuează toate tipurile de operațiuni bancare. 6 . În afară de cele trei bănci.  creşterea calităţii serviciilor prestate şi educarea populaţiei. organ unic de emisiune. iar la bază. băncile comerciale.

aprobată prin Legea nr. fonduri de pensii. Cadrul legislativ care guvernează. dezvoltarea de instituţii financiare specializate pentru activităţi de leasing. 312/2004 privind statutul Băncii Naționale a Romîniei. 39/1996 privind organizarea și funcționarea Fondului de Garantare a Creditelor din Sistemul Bancar. aprobată prin Legea nr. aprobată prin Legea nr. 152/2007. 266/2006. asigurări. investment banking. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. modernizarea sistemului de plăţi prin dezvoltarea sistemului electronic de plată. 28/2006 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale. Ordonanța Guvernului nr. sistemul bancar romînesc cuprinde: Legea nr. brokeraj. 227/2007. cu modificările și completările ulterioare. a societăților de asigurare și/sau de reasigurare. 278/2004. 98/2006 privind supravegherea suplimentară a instituțiilor de credit. modificată și completată prin Legea nr. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.       7 . în prezent. intensificarea operaţiunilor de piaţă de capital. Ordonanța Guvernului nr. a societăților de investiții financiare și a societăților de administrare a investițiilor dintr-un conglomerate financiar.    stimularea atragerii economiilor agenţilor economici şi populaţiei în sistemul bancar. fonduri de investiţii. 10/2004 privind falimentul instituțiilor de credit. Ordonanța Guvernului nr. aprobată.

III. România a procedat la recunoașterea de facto a Comunității Economice Europene. restructurarea sistemului bancar este unul din elementele esenţiale ale strategiei naţionale de integrare. băncile româneşti trebuie să fie suficient de puternice pentru a susţine interesele capitalului autohton. concomitent. volumul şi preţul intermedierilor financiare depind de strategiile de politică monetară ale Băncii Naţionale a României şi de calitatea şi performanţele sistemului bancar românesc. respectiv nr. cât şi în restul Europei. după care a semnat o serie de acorduri cu CEE pentru facilitarea schimburilor comerciale. D. atât în zona de economie românească. Astfel. Stoica. Acordul european a intrat în funcțiune 1 O. Viteza. 33 8 . 2005. În 1980. Filipescu – Efecte ale integrării europene asupra sistemului bancar românesc .CEE. 45/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2006 privind accesul la activitate și desfășurarea activității de către instituțiile de credit și. prin preluarea legislaţiei europene specifice în domeniu. Iaşi. urmând ca în 1991 să fie semnat un Acord de Comerț și Cooperare. vom asista la o dezvoltare fără precedent a reţelei de unităţi bancare teritoriale. pag. Ea reprezintă cea mai avansată organizație de integrare multilaterală. o înțelegere a inclus România în Sistemul Generalizat de Preferințe al Comunității. Căpraru. prin angajamentele asumate în cadrul negocierilor cu UE s-au numărat și cel referitor la transpunerea în legislația națională a Directivelor nr. fiind semnat și Acordul asupra Produselor Industriale. prin semnarea Acordului privind crearea Comisiei mixte România . Uniunea Europeana este rezultatul eforturilor depuse începând din anii 1950 de către promotorii Europei Comunitare. În contextul aderării la Uniunea Europeană. având posibilitatea de acțiune atât în domeniul economic. Procesul de integrare europeană a României Sistemul bancar al unei ţări reprezintă coloana vertebrală financiară a economiei de piaţă1. Editura Universităţii Alexandru Ioan Cuza. de la entităţile economice ce au acces la resurse la un moment dat şi care le plasează la bănci sub formă de depozite bancare la entităţile economice aflate în deficit de resurse şi care apelează la credite bancare pentru finanţarea acestui deficit. social și politic. Procesul integrării României în Uniunea Europeană a presupus armonizarea legislației naționale la dispozițiile legislației comunitare. Relațiile diplomatice ale României cu Uniunea Europeană datează din 1990. În ianuarie 1974. Prin intermediul băncilor sunt redirecţionate fluxurile monetare în economie. 49/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2006 privind adecvarea capitalului firmelor de investiții și instituțiilor de credit (directive aferente Acordului Basel II)/ Deciziile privind reformarea sistemul bancar din România vor avea ca punct de reper dorinţa de integrare în Uniunea Europeană şi se vor concretiza în schimbarea radicală a sistemului legislativ specific sistemului financiar-bancar. România a fost prima țară din Europa centrală și de est care a avut relații oficiale cu Comunitatea Europeană. deoarece în cadrul unei pieţe financiare europene deschise. cât și în domeniul drepturilor omului și al relațiilor externe ale statelor membre. B.

După decizia Consiliului European de la Helsinki din decembrie 1999. negocierile de aderare cu România au început la 15 februarie 2000. Comisia și-a publicat "Opinia asupra Solicitării României de a Deveni Membră a Uniunii Europene". 9 . Obiectivul României a fost de a obține statutul de membru cu drepturi depline în 2007.în februarie1995. Tratatul de aderare a fost semnat pe 25 aprilie 2005 la Abația Neumünster din Luxemburg. urmând să adere la 1 ianuarie 2007. Prevederile comerciale au fost puse în aplicare începând din 1993 printr-un "Acord Interimar". a fost întocmit un "Raport privind Progresele României în Procesul de Aderare la Uniunea Europeană". La summit-ul de la Thessaloniki (Salonic) din 2004 s-a declarat că Uniunea Europeană sprijină acest obiectiv. România a încheiat negocierile de aderare în cadrul summit-ului UE de iarnă de la Bruxelles din 17 decembrie 2004. publicat în octombrie 1999. În următorul raport. un document semnat de toate cele paisprezece partide politice importante ale României. în care acestea își exprimau sprijin deplin pentru integrarea europeană. Comisia a recomandat începerea negocierilor de aderare cu România (cu condiția îmbunătățirii situației copiilor instituționalizați și pregătirea unei strategii economice pe termen mediu). În iulie 1997. România a trimis solicitarea de a deveni membru pe 22 iunie 1995. În anul următor. împreună cu Declarația de la Snagov.

3. Dan Chirleșan. 10 . Angela Roman.ro 2. Veleriu Dornescu. Vasile Cocriș. Iași. Ovidiu Stoica. Universității ”Alexandru Ioan Cuza”.bnro. Vasile Turliuc.Bibliografie 1. Ed. 2013. http://www. ”Monedă și credit”.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->