1

Asamblari nedemontabile
Din categoria asamblarilor nedemontabile cele mai uzuale sunt asamblarile nituite,asamblarile sudate,asamblarile prin lipire si incleire.

1.Asamblari prin nituire

In functie de tipul productiei, nituirea poate fi executata manual sau mechanic, iar in funcite de diametrul tijei nitului, ea se poate executa la cald ori la rece. In general, la otel, cand tija nitului are un diametru sub 6 mm, nituirea se poate face la rece, iar cand are un diametru mai mare, la cald. Nituirea manuala in general este o operatie costisitoare care cere un volum mare de munca avandtotodata productivitate mica. Nituirea continua sa ramana un procede destul de raspandit pentru realizarea imbinarilor supuse unor eforturi dinamice mari, precum si acolo unde nu se poate aplica sudura datorita dificultatilor ce o insotesc. Astfel, nituirea ramane inca principalul procedeu in constructia de avioane precum si in unele constructii mecanice.

1.1.Tipuri de nituri
Imbinarile nituite se pot imparti in mai multe categorii dupa diferite criterii si anume: -dupa modul de executie -manuala -mecanizata -la cald -la rece -pe o singura parte -pe ambele parti

-dupa starea tijei nitului

-prin suprapunere -dupa modul de asezare a tablelor -cu eclise(cap la cap)

-dupa numarul ridurilor

de nituri

-cu un singur rand -paralele -cu mai multe randuri -in zigzag -cu o singura sectiune -cu mai multe sectiuni

-dupa nr. sectiunilor de forfecare

-dupa destinatia asambalrii -dupa modul de formare a capului nitului

-de rezistenta -de etansare -de rezistenta-etansare -directa -indirecta

-Niturile de rezistenta se aplica la constructiile metalice, unde conditia principala care se cere este transmiterea fortelor intre elementele respective.

-Nituirea de etansare se aplica la construcita bazinelor, rezervoarelor sau diferitelor alte asemenea constructii, care nu sunt supuse unor eforturi deosebite.Avnad in vedere scopul acestei nituiri, ea se poate executa cu nituiri mai subtiri decat cele folosite la nituirea de rezistenta insa ele trebuie dispuse mai des.

-Nituirea de rezistenta-etansare trebuie sa corespunda ambelor conditii. Asa cum sa aratat si anterior insa, indifferent de tipul nituirii, este recomandabil ca nituirea sa fie inlocuita prin sudura ori de cate ori este posibil.

2.Asambalrea generala a constructiilor sudate

Inainte de a se trece la asamblare, asa cum s-a aratat, piesele trebuie curatate de bacuri, de impuritati, de pete de grasime si de vopsea. Asamblarea propriu-zisa necesita un volum mare de munca si este o operatie de raspundere, deoarece in acst caz lipsesc gaurile de nit care sa ajute la prinderea pieselor unele de altele. Pentru aceastaeste necesar sa se foloseasca dispozitivele de prindere, de strangere, opritoarele precum si gabaritele de asamblare. Aplicarea sudarii automate, desi prezinta avantaje importante din punctual de veder al productivitatii si al calitatii este inca limitata, deoarece nu se poate suda in orice pozitie, iar sudarea cordoanelor scurte si raspandite nu este rezolvata pana in present sub aspectul prezentarii rentabile.

Din cele de mai sus rezulta ca dispozitivele de sudare in majoritatea lor sunt destinate executarii pieselor similare. Din aceasta cauza trebuie combatuta tendinta utilizarii numai a aparatelor manuale care au ca rezultat o productivitate redusa si necesita un personal cu calificare superioara.

2.1. Controlul si receptia asamblarilor sudate

La contructiile metalice sudate se fac urmatoarele operatii de verificre si de control: -verificarea dimensiunilor fiecarei piese sudate si a pozitiei ei relative in asamblul inbinarii; -examinarea si verificarea cordoanelor de sudura; -verificarea calitatii sudurii; Dimensiunile si pozitia relative se verifica prin masurari,verificari cu sabloane si examinarea exterioara. Cordoanele de sudura se verifica prin masurari cu sabloane de control si se examineaza la exterior cu ochiul liber si cu lupa. Calitatea sudurii se verifica prin incercarea epruvetelor prin guri de control si prin examinarea cu raze Roentgen, raze gama sau cu unde ultrasonice.

Concluzii destul de sigure in ce priveste calitatea unei suduri se pot trage pe baza incercarilor efectuate asupra epruvetelor de sudura,executate o data cu imbinarea respective. Aceste epruvete se executa fie in prelungirea cordoanelor de sudura,ele fiind fixate prin suduri usoare de piesele imbinate prin sudura, fie separat.

3.Lipirea metalelor (asambalare prin sudare)

Lipirea este un procedeu de imbinare, nedemontabila a pieselor metalice in stare solida cu ajutorul unui aliaj topit numit aliaj de lipit,avand temperature de topire mai joasa decat a metalului de baza. Aliajul pentru lipit trebuie sa faca o priza buna cu metalul de baza, sa se raspandeasca usor pe suprafata lui, sa fie ieftin si nedeficitar. Inbinarea prin lipire pe prezinta unele avantaje, si anume: -la lipire nu este necesara topirea materialelor de baza ; -tensiunile, deformatiile si modificarile care apar in componetele imbinate prin lipire sunt mai mici ca la sudare; -tehnologia lipirii este mai simpla decat tehnologia sudarii. Lipirea se poate efectua cu material de adios metallic sau cu material de adios nemetalic (lipire cu adezivi). Aliajele nemetalice pentru lipit au in compozitia lori in general metale nferoase (Sn,Pb,Cu,Ag, etc). Proportia acestora determina atat temepratura de topire cat si

5 rezistenta mecanica a aliajelor de lipit. In functie de aceste cosiderente aliajele de lipit se clasifica in aliaje mosi si aliaje tari.

4.Asamblarile prin incleiere

Asamblarile prin incleiere se realizaeaza cu ajutorul unui strat foarte subtire de 0,01 0.1 mm de adeziv interpus intre suprafetele pieselor. Stratul de adeziv (cleiul) adera puternic la suprafata pieselor pe baza absortiei si orientarii moleculelor, realizandu-se in acest fel legatura.

Incleierea se utilizeaza de regula acolo unde metodele mecanice de asamblat nu sunt de dorit sau nu sunt posibile. Acantajele acestui procedeu sunt: este universal, in sensul ca poate asambla materiale diferite (metale , sticla , materiale ceramice , materiale plastice , lemn , carton , piele) sau combinatii de astfel de materiale: temperature la care se efectueaza legatura este foarte mica in comparative cu sudarea si lipirea. Adezivul este format dintr-un liant, ca material de baza, solventi , material de umplutura si catalizatori. Aceste substante concura fie la asigurarea mai rapida a legaturii fie la marirea rezistentei asambalrii. Adezivii (cleiurile) pot fi reci sau calzi dupa cum se realizeaza la temperature mediului incojurator sau la 100200 C.

Rezistenta asamblarilor prin incleiere depinde de o serie de factori: proprietatile fizico-chimico-mecanice ale adezivului (componenta adezivului, modul de elasticitate,

6 stabilirea chimica) si a materialelor pieselor de asamblat : modul in care se realizeaza operatiile pentru efectuarea imbinarii : temperature , presiunea, si umiditatea mediului in care lucreaza asamblarea ; natura fortelor care actioneaza asupra asamblarii ; grosimea pieselor , grosimea astratului de clei , lungimea de suprapunere. Incleierea se poate folosi si la asamblarea astivlei pentru lentile sau sisteme optice.