Efectuiaz un clic.

Ele sunt:
Tipuri de date tablou(array) Tiputi de date ir de caractere Tipuri de date articol(record)

Tipul SET (multime) O multime (SET) PASCAL este o implementare limitata a conceptului matematic de multime. In cele ce urmeaza noi vom ncerca s demonstrm teoreme despre proprietaile muimilor .

Diagrama de sintax a tipului SET

set of Tip ordinal

<constanta SET>
[ constant .. constant ]

<Tip ordinal> este fie numele unui tip ordinal declarat anterior sau un tip ordinal (nou) declarat la locul respectiv (ca n SET OF [0..9]). PASCAL 7.0 limiteaza numarul de elemente ale unei multimi la 256. Din acest motiv tipul de baza al unei multimi nu poate fi tipul integer, ci numai un subdomeniu al acestui tip, cu cardinal cel mult 256.

Pentru variabilele i constantele de tip mulime sunt definite toate operaiile ntlnite n teoria mulimilor: reuniune, intersecie, diferena

Matematica c=a b c=a b c=a-b; d=b-a; e a {da sau nu}

PASCAL c:=a+b c:=a*b c:=a-b; d:=b-a e in a {true sau false}

 Programul ce urmeaz afieaza pe ecran rezultatele operaiilor +,* i -, efectuate asupra valorilor de tip Mulime.

type Indice=1..10; MultimeIndicii=set of Indice; var A, B, C :MultimeIndicii; i :integer; begin A:=[1..5, 8]; B:=[1..3, 9, 10]; C:=[ ]; C:=A+B; writeln (Reuniune); for i:=1 to 10 do if i in C then write(i:3); writeln; C:=A*B; writeln (Intersectie); for i :=1 to 10 do if i in C then write(i:3); writeln; C:=A-B; writeln (Diferenta); for i:=1 to 10 do if i in C then write (i:3); writeln; readln; end.

Analiza programului:

var A, B ,C :MultimeIndicii; i:integer;

1 A

10

La mulimi pentru fiecare element i se atribuie cte un BIT. 1 B Astfel este si in cazul lui B... 2 3 4 5 6 7 8 9 10

begin
A:=[ 1..5, 8]; B:=[ 1..3, 9, 10]; C:=[ ]; A

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 1 1 1 1 1 1 0 1 0 0 0 0 1 0 0 1 1 0 0

Deci rezulta ca
{A contine 1, 2, 3, 4, 5, 8} {B contine 1, 2, 3, 9, 10} iar {C este o multime vida}

2.

C=A*B;
Pentru mulirea a dou mulimi folosim operaia logica A and B

1 2 1 1

3 4 1 1

5 1

6 7 0 0

8 9 10 1 0 0

1 1 1 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0

A B

Se vede c
C conine 1, 2, 3

C:=A-B;

1 1

2 3 4 1 1 1

5 1

6 7 0 0

8 1

9 10 0 0

1 1 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0 1 1 0 0 1 0 0

A B

De unde rezult c:
C conine 4, 5, 8