Sunteți pe pagina 1din 3

Organele de conducere ale uniunii a ) SFATUL CEL MARE Este un organ colectiv format din reprezentanti ai obstolr componente,

avand urmatoarele atributii : hotara in problemele patrimoniale comune solutiona litigiile dintre obsti stabilea contributiile fiecarei obsti la functionarea uniunii

b) JUPANUL (cnazi , voievod, duce) Devine treptat unicul detinator al puterii acesta avea atributii : militare, administrative si de conducere uniunii Fenomenul unificarii obstilor satesti Inceput in secolul 7-8 continua pana in sec 10 -13 cand apar voievodatele , cnazatele si tariile Toate acesta forme de organizare se vor concentra in contextul luptei de independenta fata de coroana maghiara in trei tari transilvania, tara romaneasca si tara moldovei In ceae ce priveste sistemul de drept din periodad cuprinsa intre retragerea auleriana si formarea statelor medievale romanesti , putem spune ca acesta este unul exclusiv cutumiar , bazat pe obiceiuri juridice diverse Sistemul de drept din aceasta perioada se concetrat pe reglementarea relatiilor de proprietate din cadrul obstilor satesti , dreptul fiind un drept agricol Organizarea de stat si dreptul in statele medievale romanesti Aparitia statelor medievale romanesti a reprezentat finalizarea a doua etape importante una de unificarea a obstilor satesti in grupari , forme de organizare , care sa raspunda noului context , iar a doua etapa este reprezentata de luptele pt castigarea independentei fata de ragat maghiara In perioada cuprinsa in sec 14-17 regimul in Tara Romaneasca si Moldova a fost unul diferit in sensul ca puterea apartin pe rand domnitorului sau boieriilor Raportul de forte in Tara Romanesca si Moldova a fost oscilant , si determinat de autoritatea exerciatata de domn un raport cu sfatul domnesc Tara Romanesca si Moldova au forme de organizare similare si distincte de cele existente in Transilvania

ORGANIZAREA DE STAT TARA ROMANESCA SI MOLDOVA a) Domnul, domnitorul Este desemnat pe baza criteriului electiv , ereditar , adica era ales de catre boieri din randul familiei domnesti Domnul avea putere absoluta de origine divina , indivizibila si netransmisibila Domnitorul exercita atrbutii legislative , militare , judecatoresc , executive si bisericesti

Atributiile executive ale domnitorului : asigura ordine interna numea dregatori in functie acorda privilegii stabileasca scutiri

Atributiile legislative , se refera la puterea de a reglementa pentru intreg cuprinsul tarii, initial actul domnesc (hrisov) avea un caracter individual si se referea la numiri in functie acordare de rangul boieresti mosii

Dar treptat actul domnesc a devenit un act cu caracter normativ menit sa reglementaze relatii sociale In materia bisericeasca domnitorul infiinta si desfiinta mitropolii, numea si revoca din functie episcopi si mitropoliti , stabilea competenta de judecata a organelor bisericesti

b) Sfatul domnesc Este organ colegial format din boieri detinator de pamanturi , organ ce reprezinta principale contrapondere fata de deciziile domnitorului Sfatul domnesc a jucat rolul de organ consultativ in toate domeniile de decizie al domnitorului c) Adunarea de stari(obsteasca ) este organul colectiv format din sfatul domnesc , reprezentanti al clerului, ai oraselor , un fel de sfat domnesc largit, acest organ se intruna foarte rar a avut urm atributie: atributiile principale : alegera si destituirea domnilor

d) Dregatoria este un alt functie in stat detinuta de boieri ce presupunea exercitarea unor atributii specifice unor domenii Caracterele dregatoriei: Confunzia de atributii Pana sec al 18 lea dregatorii nu au fost platiti cu salariu fiind recompensati pt munca depusa cu acordarea de pamanturi , scutiri de dari Existenta unei ierarchi intre dregatori Dregatorii erua numiti sau revocati din functie de domnitori Atata la numire cat si in fiecare an dregatorii erau obligati sa depuna un juramant de credinta fata de domn

Existau doua categorii de dregatori a) Dregatori in slujba statului b) Dregatori in slujba domnului a) Dregatori in slujba domnului