Sunteți pe pagina 1din 4

Studentul ar trebui sa aiba cunostinte despre urmatoarele elemente:atomi ,izotopi,formule;unitati chimice cum ar fi : masa atomului ,masa moleculara,atom-gram si molecula

gram. In SI molul (mol),unitatea de masura a cantitatii de substanta,a inlocuit atomgramul, molecula-gram si echivalentul gram etc.

Legile Fundamentale ale Chimie


Se presupune ca exista deja o familiarizare cu legile fundamentale ale chimiei de aceea,tinind cont de importanta lor ,sunt mentionate numai doua. 1.Legea conservarii masei Masa atomica nu poate fi modificata.Aceasta inseamna ca intro reactie chimica,exista acelasi numar de atomi la fiecare element atit la produsi cit si la reactanti. 2. Legea compozitiei con stante Un compus chimic dat, indiferent de modul de preparare, contine intotdeauna cantitati ale acelorasi elemente im aceleasi proportii. Multi compusi nu se supun acestor legi ,de exemplu sulfatul feros are o compozitie variabila si rar prezinta formula FeS. Asemenea compusi sunt numiti nonstoichiometrici sau Berthollide.

Legile Gazelor
Desi gazul ideal este pur ipotetic, se folosesc legile gazelor deoarece acestea se comporta la fel ca alte gaze in conditii normale. Legea Boyle La o temperatura constanta volumul unei mase de gaz date este invers propotionala cu presiunea sa; astfel: pv = k unde p este presiunea iar v volumul unei cantitati fixe de gaz la o temperatura constanta ; k este o constanta.

Legea Charles La o presiune constanta , volumul unei mase cunoscute de gaz este proportional cu temperatura absoluta. Daca t este temperatura exprimata in grade Celsius (centigrade) ,atunci temperatura absoluta T (K) este egala cu t+273. De aceea legea lui Charls poate fi exprimata ca: v=k (t+273) v=kT Legile Boile si Charles pot fi combinate rezultand urmatoarea relatie: pv=kT sau pv!T=k Temperatura absoluta ,asa cum este mentionat mai sus, se obtine prin adunarea lui 273 la tempratura exprimata in grade Celsius. De exemplu : 20oC = (20 + 273) = 293K -100C = (-10 + 273)=263K Legile Boyle si Charles pot fi elucidate mai bime prin urmatoarea preoblema : Un gaz ocupa un volum de 250ml la 30oCsi la o presiune de 730mmHg.Calculati volumul de gaz la 760mmHg si 0oC. p1v1 /T2 =p2v2/T2 p1 = 730mm v1 =250ml T1 = (273+30) = 303K p2=760mm T2 =273 v2=730x250x273 ! 303x760 =216ml Legea lui Avogadro Volume egale din orice gaz , la aceiasi presiune si temperatura, comtin un numar egal de molecule.O molecula gram ,din orice gaz ,la o temperatura si presiune data ,deci va ocupa un volum definit ,acelasi pentru toate gazele.De aceea valoarea lui k din ecuatia pv =kT va fi intotdeauna aceeacsi pentru toate gazele.Aceasta valoare standard ,k ,este de obicei indicata printr-un simbol special , R ,si este numita constanta gazelor. Ecuatia Generala a Gazelor Combinind cele trei legi ale gazelor rezulta ecuatia: pv = nRT unde p = presiunea gazelor, v = volumul de gaz ,n = numarul de molecule de gaz ; R = constanta gazelor iar T = temperatura absoluta. Valoarea lui R depinde de p si v :

R = pv ! nT Valoarea numerica a constantei gazelor Experimental volumul unui mol de gaz perfect sau ideal ,ocupa 22,4 l la 0oC si o atmosfera (temperatura si presiunea standard , STP ).Valoarea constanteiugazelor,R,este atunci data de : R = 1x22,4 ! 1x273 =0.082 l/atm/grad/mol Calculati volumul a 3,2g de O2 la 0oC si 100 atm. : Un mol de oxigen cantareste 32g. Deci, numarul de moli de oxigen = 3,2 ! 32 = 0.10 v= nRT ! p =0.10x0.082x273 ! 100 v= 0.0224 l sau 22.4ml

Acizi si Baze
Exista cateva definitii ale acizilor si bazelor, dar cea care este cel mai des folosita este aceea a lui Bronstead-Lowry,care defineste acizii si bazele in functie de schimbul de protoni. Un acid este o substanta ,ce poate contine molecule sau ioni ,care pot dona un proton,numit proton donor; o baza este o molecula sau un ion care poate accepta un proton ,numit proton acceptor; astfel: acid baza + proton

Unde este semnul reactiei reversibile In plus ,acestea pot fi exemplificate prin reactia dintre acidul acetic si apa :

CH3COOH +H 2O acid baza

+ CH3COO+H 3O baza acid

Acidul acetic este un proton donor iar apa desi este o baza ,joaca rolul de proton acceptor.Totusi ,ionul de hidroniu (H3O+) este de asemenea un proton donor iar ,in acest caz ,protonul acceptor este ionul acetat. Alte exemple sunt : HCl +H 2O acid baze
+

Cl + H 3O baze acid NO 3 +H 3O+ baza acid


-

(1)

HNO 3 + H 2O acid baza H2SO4 + H 2O acid baza

HSO4 +H 3O+ baza acid