Piata specifica tipului de tranzactie ales a.

Scurt istoric
Primele atestari in ceea ce priveste consumul de droguri au aparut in 450 i.d.Hr. cand istoricul grec Herodot descrie practica unor triburi mongoleze de a arunca seminte de canepa pe o plita incinsa. `Dupa ce se aprind, aceastea scot un fum al carui miros ii imbata, asemenea vinului` descrie Herodot ceea ce pare a fi un fel de Bonnaroo precrestin. `Cu cat sunt aruncate mai multe fructe, cu atat devin mai intoxicati si incep sa topaie, sa cante si sa danseze`.
1928 Louis Armstrong lanseaza `Muggles`, al carui nume este de fapt termenul folosit de artist pentru marijuana. Asa se explica poate de ce a vazut lumea `atat de frumoasa`. 1937 Harry Anslinger, primul comisar al Biroului de Narcotice atentioneaza Congresul American asupra `coloratilor cu buze mari` care `ametesc femeile cu jazz si marijuana`. El numeste `iarba` cel mai violent drog din istoria omenirii`. Acesta a fost primul pas spre scoaterea marijuanei in afara legii. 1943 Omul de stiinta Albert Hoffman creaza LSD-ul. Dupa prima `proba`, acesta mentioneaza: `Am fost fortat sa ma intind si sa ma scufund intr-o stare placuta de intoxicatie caracterizata de o stimulare extrema a imaginatiei`. 1943 Se naste Keith Richards. 1954 Autorul Aldous Huxley publica `The Doors of Perception` - lucrare in care descrie experienta sa legata de consumul de mescalina. Jim Morrison isi va boteza trupa in onoarea prietenului sau. 1958 Solista jazz, dependenta de alcool si droguri Billie Holiday este internata din cauza unor probleme cu inima si ficatul. In timpul tratamentului, este arestata dupa ce o anumita cantitate de cocaina este descoperita in cutia pentru medicamente. La doua luni dupa eveniment, artista moare. 1964 Bob Dylan le face cunostiinta Beatles-ilor cu marijuana. `A deschis o altfel de sensibilitate` isi aminteste Paul

McCartney. `In loc de Scotch, cola si tigari am trecut la `iarba` si vin.` 1965 Geniul Beach Boys, Brian Wilson consuma LSD pentru prima data nu si ultima, dupa ce un prieten ii spune ca ii va largi orizonturile. Artistul s-a holbat la o lampa timp de ora, dupa care a cantat aceiasi nota la pian pentru alte 30 de minute. 1965 George Harrison si John Lennon participa la un dineu unde consuma cafea ce continea LSD. Harrison si-a amintit de eveniment ca fiind `un cosmar care nu se mai oprea. Nici unul dintre noi nu si-a revenit in urmatoarele 3 zile`. 1966 Brian Jones de la Rolling Stones incepe sa aibe halucinatii din cauza consumului de LSD. Rautaciosul Keith Richards agrava lucrurile intrebandu-l tot timpul: `Iar au venit serpii aia nenorociti, Brian?` 1967 Velvet Underground si Nico lanseaza albumul lor de debut, care continea o piesa despre dealer-ul lor de droguri - ` Im Waiting for the Man` si una despre droguri - `Heroin`. 1969 La Festivalul de la Woodstock, Carlos Santana consuma mescalina, crezand ca va avea suficient timp sa isi revina pana sa urce pe scena. `A fost infricosator, mai ales cand chitara dansa ca un sarpe` a povestit chitaristul. 1970 Jimi Hendrix consuma un cocktail de alcool, amfetamina, tranchilizante si Vesparax. Moare, innecat cu propria voma. 1973 Dependentul de cocaina Neil Bogart infiinteaza casa de discuri Casablanca. `Daca aveai probleme cu drogurile, aici era raiul` mentioneaza un angajat. In fiecare dupa-amiaza, un asistent ii vizita pe sefi si prelua comanda de droguri. Compania se va bucura de un succes urias cu KISS. 1976 Neil Young canta in cadrul show-ului istoric al trupei `The Band` - `Last Waltz` cu urme de cocaina pe nas. 1977 Elvis Presley moare in urma unui stop cardiac. In urma autopsiei s-au descoperit in sangele `Regelui` urme de codeina, Valium, Valmid, Placidyl si fenobarbital. 1978

La hotelul Chelsea din New York, Sid Vicious (Sex Pistols) se trezeste alaturi de cadavrul prietenei sale Nancy Spungen, decedata in urma unei rani de cutit. `Am facut-o pentru ca sunt un caine jegos` a spus artistul, cu toate ca exista dubii cu privire la identitatea criminalului. Nu a apucat sa auda un verdict, pentru ca a murit cateva luni mai tarziu din cauza unei supradoze. 1984 Ozzy Osbourne, aflat in turneu alaturi de Motley Crue, prizeaza o linie de furnici, dupa ce ramane fara cocaina. 1990 Pentru a-si calma durerile de stomac, viitoare legenda grunge Kurt Cobain prizeaza heroina pentru prima data. Solistul Nirvana si-a notat chiar in jurnalul sau ca intentioneaza sa devina un `drogat`. 1991 Redman lanseaza `Cum sa impaturesti un joint`. 1999 Ol Dirty Bastard este arestat de politie dupa ce este gasit cu 20 de pungi de cocaina. Distrat, rapper-ul incearca sa ii convinga pe politisti ca poate reusesc sa faca disparute drogurile. Nu au reusit. 2001 Afroman lanseaza hitul `Because I Got High`:`I`m gonna stop singing this song, because I`m high/I`m singing this whole thing wrong, because I`m high/And if I don`t sell one copy I know why, (why man)/ `cuz I`m high,because I`m high, because I`m high`. 2002 La `Primetime Live`, Whitney Houston recunoaste ca a consumat droguri, insa neaga ca ar fi dependenta de cocaina spunand ca este prea bogata pentru consuma drogul. 2002 Vita de Vie include pe albumul `Doi` piesa `Varza` - al carui subiect este binenteles - legalizarea `ierbii`. Videoclipul a fost filmat in cel mai potrivit loc din lume - Amsterdam: `Mai am o dorinta, e una normala/Dacai cu putinta as vrea sa fie o varza legala/Lumea se schimba si ea, e mai pasnica asa/Daca soldatii ar vedea n-ar mai bombarda si masacra.` 2004 La aproape 40 de ani de la lansare, Paul McCartney recunoaste in cele din urma ca piesa `Lucy in the Sky With Diamonds` este intr-adevar despre LSD.

Tentatia de a ajunge la stari de euforie isi are radacina in timpuri de mult apuse, chiar pe vremea dacilor si a romanilor se fumau anumite ierburi cu efecte afrodisiace si halucinogene (canepa indiana).

Drogurile sunt substante artificiale create de oamenii de stiinta in anumite situatii limita. Cauzele au fost de regula razboaiele. Efectele drogurilor erau "benefice" pentru armatele diverselor popoare care trebuiau sa reziste in regim de razboi, de multe ori fara hrana si fara apa. Asa au luat nastere substantele excitante - droguri in forma primara. Tot razboaiele au dus la dezastre umane. Astfel, in secolul al XVII-lea s-a descoperit morfina, un medicament care calma durerile provocate de rani. Cu timpul s-a realizat ca morfina administrata in mod repetat duce foarte repede la dependenta fizica si psihica. S-a cautat un inlocuitor si prin derivarea morfinei cu opium-ul s-a descoperit heroina, care intial se credea ca nu da dependenta asa de mare ca morfina. In realitate, dependenta de heroina este de sapte ori mai mare decat cea de morfina. Dupa primul razboi mondial, aceste substante au inceput sa fie consumate in toata lumea. Pana la sfarsitul anilor '30, ele erau legale. Comercializarea lor, in timp, a dus la profituri enorme scoase in afara legii, drogurile au devenit o sursa inestimabila pentru piata neagra. Flagelul comertului ilicit de stupefiante pornit din America de Sud si Orientul Mijlociu a cuprins intreaga planeta. Pe de alt parte, dramaticele transformri politice i sociale care au avut loc n ara noastr dup decembrie 1989 au determinat, mai ales n rndul tinerilor, o cretere impresionant a cazurilor de toxicodependen. Astfel, dac n anii 1980 n Bucureti se semnalau n medie 4 cazuri de morfinodependeni la 100.000 de locuitori, astzi se apreciaz c n Bucureti ar exista aproximativ 30.000 de cazuri de dependeni de opiacee la 100.000 de locuitori. Ca urmare a rzboiului din fosta Iugoslavie, care a ntrerupt ruta tradiional a traficului de stupefiante, Romnia a devenit o plac turnant a comerului internaional de droguri, constituind, totodat, i o potenial pia de desfacere. Dac aminitim faptul c n ultimii zece ani n Romnia au fost capturate peste 31 de tone de droguri (aceasta reprezentnd de fapt un procent destul de mic din totalul drogurilor tranzitate), ne dm seama de gravitatea problemei i de necesitatea de a lupta cu toate mijloacele pentru stoparea acestui periculos fenomen. b. Volumul, dinamica si structura tranzactiei Romania, prin asezarea sa geografica este tara de tranzit dinspre Orientul Mijlociu catre Europa de Vest. Ca orice tara de tranzit, in timp, a devenit si

consumatoare.Vanzatorii de iluzii au dus standardul mortii albe si prin baruri, discoteci, case de tigani si chiar la colt de strada. Traficul de stupefiante a devenit cea mai rentabila afacere din Romania, castigandu-se astfel sume fabuloase. Potrivit unor estimri ale Organizaiei Naiunilor Unite, ale Interpol i Europol, piaa drogurilor ocup locul secund, dup cea a armamentului, cu o cifr de afaceri de sute de miliarde de dolari anual. Dac la nceputul anilor 90 Romnia se afla n situaia unei ri de tranzit al drogurilor, prefigurndu-se ruta balcanic de trafic al substanelor stupefiante, avnd ca destinaie state vest-europene, n prezent s-a ajuns la situaia ca i teritoriul nostru naional s devin o pia profitabil de desfacere a drogurilor. Problema drogurilor este n atenia tuturor organizaiilor i naiunilor, motiv pentru care instituiile guvernamentale i ONG-urile specializate din ar noastr acord o importan deosebit modalitilor prin care se poate diminua acest fenomen. Evoluia traficului ilicit de droguri din Romnia dup 1996 reflect o tendin ascendent evideniat prin nivelul crescut al confiscrilor de droguri chiar dac n perioada 19972000 s-a nregistrat o relativ constan sub aspectul capturilor realizate. n intervalul 2001- septembrie 2002 aceast tendin a fost confirmat de cele peste 68.934 Kg. droguri descoperite, fapt ce a reprezentat o lovitur serioas dat reelelor de traficani. Studiile efectuate asupra fenomenului au evideniat urmtoarele tendine: traficul de droguri n Sud-Estul Europei, scoate n eviden faptul c Romnia, dintr-o ar de tranzit a ajuns n prezent i teritoriu de depozitare, unde drogurile sunt introduse, n special, prin frontiera de sud, sunt stocate pentru diferite perioade de timp, iar n final, redistribuite spre rile cu consum ridicat, o mic parte rmnnd i pentru consumul de la noi din ar. Cantitile de heroin, care ajung spre comercializare n ara noastr sau se afl n tranzit spre rile Europei de Vest sunt transportate i traficate n special de ceteni turci i iranieni. n unele situaii, heroina este preluat de pe teritoriul rii noastre n camioane romneti sau din alte ri i transportat spre Germania, Olanda, Marea Britanie. Informaiile primite de la autoritile israeliene arat c pe teritoriul Romniei i-au stabilit reedina mai muli ceteni israelieni care fie coordoneaz reele de traficare

a drogurilor sintetice dinspre Europa Central i de Vest, ctre America i Australia, fie spal importante sume de bani provenite din traficul de droguri, prin jocuri de noroc n cazinourile din Bucureti. Numrul consumatorilor i, implicit, a dealerilor, n mod deosebit de heroin, cocain i droguri sintetice sunt n continu cretere. n primele 9 luni din anul 2002, cadrele specializate din structura antidrog au constatat 1046 infraciuni de trafic i consum ilicit de droguri, cu 463 mai multe dect n aceeai perioad a anului 2001 (+80% ) i cu 886 fa de perioada similar a anului 2000 (+553%). Dintre infraciunile constatate, 615 au fost constatate n flagrant. Media de infraciuni constatate la nivel naional n 9 luni 2002, a fost de 3,8/zi i 116/lun, fa de 2/zi i respectiv 64/lun n perioada similar din anul 2001 i de 0.6/zi i respectiv 17/lun n perioada similar din anul 2000. Pentru infraciunile constatate, au fost cercetate un numr de 1206 persoane, cu 387 (+47,2%) mai multe dect n aceeai perioad a anului 2001, i cu 964(+398%) fa de perioada similar a anului 2000. Dintre acestea 507 au fost reinute sau arestate (cu 170 mai multe dect n aceeai perioad a anului 2001). Media persoanelor cercetate la nivel naional n perioada de referin a fost de 4,6/zi i 134/lun, din acestea fiind reinute sau arestate 2/zi i 56/lun, comparativ cu aceeai perioad din anul 2001, cnd erau cercetate 3 pers./zi i 91/lun din care reinute/arestate, 1/zi i respectiv 37/ lun. Din totalul persoanelor cercetate 600 au fost consumatori, 49 minori, iar 252 erau deja cunoscute cu antecedente penale. De asemenea, 118 persoane erau organizatori sau finanatori, ai unor reele de traficani (88 din ar i 33 din strintate), 410 erau distribuitori sau intermediari, 526 fr ocupaie, 180 elevi i studeni, 55 transportatori, 39 depozitari ori tinuitori, 53 cultivatori i preparatori, iar 23 erau supuse curei de dezintoxicare sau supravegherii medicale. Trebuie menionat c, numai la nivelul Capitalei, Serviciul antidrog a constatat 237 infraciuni, (22,6% din cele constatate la nivel naional) toate flagrante, pentru care au fost nvinuite 312 persoane(+86 fa de aceeai perioad a anului 2001), din care 232 n stare de reinere sau arest preventiv. Din acestea, 171 erau consumatori, 12 strini, 27 minori i 118 cunoscui cu antecedente penale.

Din infraciunile de trafic de droguri soluionate n primele 9 luni ale anului 2002 care au fost n numr de 864, peste 82% (714) dintre acestea au fost finalizate de Direcia General i Centrele Zonale de Combatere a Crimei Organizate. n aceste cauze au fost nvinuite 1.100 de persoane din care 579 au fost reinute sau arestate. Trebuie precizat c 80 din persoanele nvinuite sunt ceteni strini, iar 71 sunt minori . Pentru a avea o imagine ct mai exact a volumului de munc depus, vom face apel la statistica situaiei confiscrilor, care reprezint un instrument obiectiv de evaluare. Dac n ultimii 11 ani (1991-2001) s-au confiscat 47.227,98 kg droguri, numai n 9 luni ale acestui an s-au confiscat 43.715,04 kg droguri, ceea ce reprezint 92,5% din totalul drogurilor capturate n Romnia dup anul 1990. Un simplu calcul aritmetic evideniaz faptul c n perioada analizat media lunar de capturi a fost de 4857,2 kg droguri, iar cea zilnic de 161,9 kg.(fa de 51,7 kg/zi n 9 luni 2001). Cu ocazia constatrii infraciunilor, cadrele antidrog au procedat la ridicarea n vederea confiscrii a 33.848 dolari SUA, 18.655 EURO, 887.554.000 lei, 568 gr. aur i bunuri n valoare de 5758,7 milioane lei, rezultate sau dobndite n urma tranzaciilor cu droguri. Valoarea total, pe piaa ilicit a drogurilor din Romnia, a cantitii de heroin depistat, respectiv 1,015 Kg, ce urma s fie vndut sub form de doze, este de 3 miliarde 400 milioane lei, dispunndu-se totodat i ridicarea n vederea confiscrii a sumelor de 5050 USD, 8.800.000 lei i 60 EURO, rezultate din comercializarea drogurilor. Turcia a raportat capturi de circa 20 de milioane de tablete de amfetamin cu sigla Captagon. Producia de amfetamin n aceast form este raportat n Bulgaria i Turcia i se consider c aceasta este n mare parte destinat exportului n rile consumatoare din Orientul Apropiat i Mijlociu. Spre exemplu, in 2006, n Europa s-au fcut aproximativ 38 000 de capturi, nsumnd 6,2 tone de praf de amfetamina. n timp ce cifrele provizorii pentru 2006 sugereaz un declin fa de nivelurile mai ridicate raportate n 2004 i 2005, att capturile, ct i cantitile de amfetamine interceptate au crescut n perioada de cinci ani 20012006 (63). Cu toate acestea, aceast concluzie este provizorie, ntruct cele mai

recente date din Regatul Unit, ara din Europa care n mod tipic raporteaz cele mai multe capturi, nu sunt nc disponibile. Capturile de tablete de amfetamine, spre deosebire de praf, sunt raportate din ce n ce mai mult de cteva ri, cu un total de 390 000 de tablete capturate n Uniunea European (n cea mai mare parte n Spania) n 2006. Producia global de ecstasy a fost raportat de ONUDC (2007a) ca fiind n scdere, la circa 102 tone n 2006. Producia pare s fi devenit mai difuz din punct de vedere geografic, producia pentru consumul local fiind mult mai frecvent n prezent n America de Nord i Asia de Est i Sud-Est. n ciuda acestui lucru, Europa rmne principala zon de producie de ecstasy, producia fiind concentrat n rile de Jos (unde, dup civa ani de declin, este posibil ca producia s fi crescut din nou n 2006), Belgia i, ntr-o mai mic msur, Polonia i Regatul Unit. Importana relativ a Europei, att ca consumator, ct i ca productor de ecstasy poate fi vzut din datele privind capturile de droguri. Europa a raportat peste 20 000 de capturi, acestea conducnd la interceptarea a 14 milioane de tablete de ecstasy n 2006. rile de Jos au nregistrat cea mai mare cantitate de ecstasy capturat (4,1 milioane de tablete), fiind urmate de Regatul Unit, Turcia, Frana i Germania. n ansamblu, numrul de capturi de ecstasy a sczut n perioada 20012006, iar cantitatea capturat a sczut la rndul su, dup un vrf n 2002 (64). Din cele 4,5 tone de ecstasy capturate la nivel global n 2006, Europa de Vest i Central a nregistrat 43% din aceste capturi; n comparaie, America de Nord a nregistrat 34% (ONUDC, 2008). n Europa, majoritatea tabletelor de ecstasy analizate n 2006 conineau MDMA sau alt substan de tipul ecstasy (MDEA, MDA), ca singur substan psihoactiv prezent, 17 ri raportnd c aceasta era situaia n peste 70% din numrul total de tablete analizate. Spania i Polonia au fcut excepie, raportnd c analiza tabletelor comercializate ca ecstasy a stabilit n mod frecvent prezena amfetaminei sau a metamfetaminei, deseori n combinaie cu MDMA sau una din substanele similare acesteia. n Letonia i Malta, cele mai multe tablete analizate nu conineau vreo substan controlat. Cele mai multe ri au raportat un coninut tipic de MDMA al tabletelor de ecstasy undeva ntre 25 i 65 mg dei existau variaii considerabile n eantioanele analizate

(990 mg). n plus, anumite ri (Belgia, Danemarca, Germania, Frana, rile de Jos, Norvegia) au raportat tablete de ecstasy cu doze mari, coninnd peste 130 mg de MDMA, iar MDMA sub form de praf a devenit n prezent disponibil n anumite piee. Nu se poate observa o tendin clar pe termen mediu n privina coninutului de MDMA al tabletelor de ecstasy. Este totui clar c, n comparaie cu perioada n care drogul a devenit pentru prima dat disponibil pe scar larg n Europa, la nceputul anilor '90, ecstasy s-a ieftinit considerabil. Dei exist anumite rapoarte privind tablete vndute chiar la un pre de 1 EUR, cele mai multe ri raporteaz n prezent preuri ntre 3 i 9 EUR pe tablet, iar datele disponibile pentru 20012006 sugereaz c preul de vnzare cu amnuntul (ajustat pentru inflaie) a continuat s scad. Marje romanesti Raportul anual al Agentiei Nationale Antidrog pare sa infirme ideea ca Romania se integreaza in Uniunea Europeana mai ales cu preturile: Comparativ cu preturile practicate in statele central si est-europene, preturile de pe piata ilicita a drogurilor din Romania se situeaza sub media europeana. Nu stim insa daca aceia care au facut calculele s-au referit la pretul angro - pe kilogram -, la care atat vesticii, cat si esticii se gasesc mult peste nivelurile noastre, sau la pretul en detail - pe gram. Potrivit World Drug Report 2007, gramul de heroina in Europa Occidentala (UE-15, la care se adauga Norvegia, Elvetia si Islanda) este mai ieftin decat la noi. Adica, desi heroina se vinde cu 300 de euro/gram in Islanda ori cu 200 in Irlanda, media ponderata releva un pret de 56 euro/gram, sub cel de 60 din Romania. Iar daca privim spre Europa Centrala si de Est, se gasesc suficiente exemple de tari unde preturile cu amanuntul sunt mai mici (Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia). De aici se vede ca inclusiv pe piata drogurilor - nu doar pe cea bancara, farmaceutica sau in comertul cu marfuri alimentare - antreprenorii opereaza cu marje mari de profit.

Astfel, ntr-un studiu efectuat n Uniunea European la sfritul anului2006 asupra a 16.335 persoane, de ctre J.J. van Dijk i L.G. Toorniviiet i prezentat la seminarul privind prevenirea delincvenei urbane legat de toxicomanie, la Bruxelles, sau tras urmtoarele concluzii: 14% din cetenii Uniunii Europene s-au confruntat personal cu probleme legate de droguri (au vzut persoane care vindeau sau cumprau droguri, consumau asemenea substane n locuri publice sau au gsit seringi care au fost folosite la administrarea drogurilor) n propriul cartier, n mod frecvent ori ocazional n ultimele 12 luni. Cele mai mari procente s-au nregistrat n Spania (24%), Portugalia (19%), Olanda (17%) i Irlanda (16%), iar cele mai mici n Germania (4%), rile scandinave (Finlanada i Suedia cu cte 7%, iar Danemarca cu 8% i Luxemburg 8%) Procente repartizate pe sex, vrst i gradul de aglomerare: Sex: Brbai = 15% Femei = 13% Vrst 15-24 ani = 25% 25-39 ani = 15% 40-54 ani = 12% peste 55 ani = 8% Grad de aglomerare: localiti rurale = 9% orae mici i mijlocii = 14% orae mari (peste 500.000 locuitori = 20% Din aceste date se constat c ponderea o reprezint tinerii i adulii tineri, precum i localitile cu un grad mare de aglomerare, n timp ce ntre sexe nu exist o diferen semnificativ. Astfel, ca urmare a supradozelor, n Frana au murit n 2006 peste 595 persoane, n Polonia n perioada 2000-2006, cifra decedailor a fost de 725 toxicomani, iar n Bulgaria n 2006 25 persoane.

Romnia este una dintre rile care nu deine o statistic referitoare la consumul de droguri. Pe site-ul Ageniei Naionale Antidrog figureaz constant faptul c, n ar, ar fi 40.000 de consumatori, de patru ani, a spus Lazr. Acesta a mai afirmat c, pe acest segment, al combaterii consumului de droguri, partea de bani alocat Romniei se ridic la 7-9 milioane de euro pentru 4 ani. n Uniunea European, ntre 7.000 i 8.000 de decese se datoreaz anual consumului de droguri. 40% din consumatorii de droguri care folosesc siringile sunt infectai cu hepatita C, i tot consumul de droguri cauzeaz n fiecare an 3.000 de infecii cu HIV. Acestea sunt doar cteva statistici prezentate n raportul anual pentru 2008 privind drogurile - raport prezentat pe 5 noiembrie, n cadrul Comisiei pentru Liberti civile, de ctre Observatorul European pentru Droguri i Toxicomanie. Raportul de astzi arat c, dei consumul de droguri rmne ridicat, intrm aparent ntro faz mai stabil, a spus Wolfgang Gtz, directorul Observatorului European pentru Droguri i Toxicomanie, adugnd ns c n fiecare or, un cetean european moare din cauza consumului de droguri. Salvarea oamenilor trebuie s fie o prioritate, a spus tot n cadrul reuniunii deputatul european Marco Cappato (Grupul Alianei Liberalilor i Democrailor pentru Europa, Italia). Trebuie s implicm Afganistanul - cel mai mare productor de opiu din lume Cele mai consumate droguri n Uniunea European sunt canabisul (aproximativ patru milioane de europeni consum canabis n fiecare zi, sau aproape n fiecare zi), cocaina (consumat cel puin o dat de 12 milioane de europeni), amfetaminele (consumate cel puin o dat de 11 milioane de europeni), ecstasy (consumat cel puin o dat de 11 milioane de europeni) i LSD. Numrul consumatorilor de heroin este n cretere n ri precum Estonia, Lituania, Austria i Romnia, 40% dintre cei care i injecteaz acest drog avnd vrste sub 25 de ani. Trebuie s implicm Afganistanul, cel mai mare productor de opiu din lume, a spus n cadrul reuniunii de la Comisia pentru Liberti civile deputatul european Giusto Catania (Grupul Uniunea pentru Europa Naiunilor, Italia). ntr-o rezoluie a Parlamentului European din 8 iulie 2008, deputaii europeni i exprim profunda ngrijorare fa de cultivarea i traficul de opiu n continu cretere,

care prezint serioase implicaii legate de securitatea naional i politic n Afganistan i n rile nvecinate.

c.Caracterizarea ofertei Caracterizare a drogurilor Droguri legale: -nicotina

Exist dou interpretri ale acestei legende: 1. tutunul a fost un dar pentru minte, asa cum cartofii si porumbul au fost pentru stomac ; 2. tutunul a fost un mesaj (sau un blestem), ce arat ca darurile zeilor nu sunt nelipsite de pret. Oricare ar fi insa adevarul, cert este ca tutunul si implicit fumatul este daunator sanatatii. Tutunul ptrunde in snge la cteva secunde de la inhalarea fumului, unde nicotina are efect imediat asupra strii de anxietate, de plictiseal sau asupra stresului. Cnd nicotina este inhalat in plmni, fluxul sangvin arterial preia aceast substant si o transport ctre creier intr-un interval de zece secunde. Este evident faptul c fumtorii folosesc tutunul pentru a-si controla strile si emotiile. Este doar o aparent faptul c efectele fumatului sunt variate si c efectele pe termen scurt sunt benefice. Pe termen lung fumatul este nociv pentru sntate si scurteaz sansele de viat. Aproximativ 129.000 de oameni mor in fiecare an din cauza cancerului provocat de fumat.

- alcoolul
Buturile alcoolice au fost folosite aproape in intreaga lume, inc din timpuri strvechi. Alcoolul afecteaz corpul in dou feluri: 1. intr in contact cu gura, esofagul, stomacul si intestinele unde are o actiune iritant si anesteziant (cauznd lipsa senzatiei de durere cu sau fr pierderea constiintei),

2. doar 20 din cantitatea de alcool ingerat este absorbit in stomac, restul de 80 este absorbit prin peretii intestinali direct in snge, ajungnd in fiecare celul a corpului. Fiecare ratie de alcool va produce o intoxicare. Ceea ce face alcoolul este s incetineasc functionarea celulelor si a organelor pn cnd ajung s isi desfsoare activitatea cu mult mai putin eficient. El afecteaz creierul intervenind in activitatea centrilor care coordoneaz echilibrul, perceptia, vorbirea si gndirea. Produce dificultati in vorbire si erori in procesul de gndire. Mai sunt afectati centrii coordonrii, aprnd astfel simptomele clasice: mersul impleticit, czturile, ajungndu-se pana la imposibilitatea de a mai tine un chibrit aprins in mn. In mod paradoxal, desi incetineste functiile organismului, alcoolul duce la disparitia inhibitiilor. Dac consum indeajuns de mult alcool, o persoan va adormi sau, in cazuri extreme, va intra in com.

-cofeina
Cofeina este cel mai popular drog din lume. Desi cofeina este o substant chimic ce poate fi folosit si in scopuri medicale, ea este folosit mai adesea fr prescriptie medical, pentru efectele sale asupra strii si comportamentului. Drogurile consumate in acest scop sunt cunoscute sub numele de droguri psihoactive. Afirmatiile conform crora cofeina stimuleaz activitatea sistemului nervos central - creierul si mduva spinrii se bazeaz pe foarte putine informatii ale sistemului in sine. Existenta acestui stimul se bazeaz mai mult pe aparitia efectelelor drogului asupra strii si comportamentului si se presupune c activitatea creierului este afectat intr-o anumit msur. Observatiile fcute asupra creierului animalelor arat c prezenta cofeinei intensific activitatea celulelor de la suprafata creierului (ceea ce se asociaz unui complex de senzatii si unui anumit comportament) si a structurilor mai adnci (asociate instinctului si emotiei).

In plus, este evident faptul c butul a cteva cesti de cafea nu il poate face pe un individ sub influenta alcoolului sa fie apt s conduc o masin. De fapt, cofeina il poate face cu att mai periculos, deoarece adncirea simturilor il poate face pe acest potential sofer s cread c poate face lucruri crora reactiile si perspicacitatea lui slbite nu le poate face fat. In loc s fie somnoros si inofensiv, el este vigilent si periculos.

Cele mai folosite droguri Marijuana

Consta in frunze, flori, tulpine sau semin- te de cannabis tocate marunt. De asemenea mai poate fi gasita ca Sinsemilla, varful floral al plantei feminine de marijuana.

Hashisul sau HASH

Cum mai este cunoscut este un extract de marijuana sub forma de substanta gumoasa avand culori de la maro-auriu-deschis pana la negru.Datorita concentratiei mai mari de THC este mult mai puternic decat marihuana. Se vinde in cantitati mici ambalate in folie de aluminiu(pudra) sau mici fiole(uleiul).

Cocaina
Se produce sub forma de pudra alba foarte fina care apoi este ambalata in folie de aluminiu, pachete de hartie, plastic sau mici fiole.

Heroina
Cel mai periculos dintre droguri este HEROINA. Acest drog creaza o dependenta totala impingand consumatorul la gesturi disperate ca furturi, jafuri, talharii, prostitutie si, de multe ori, crime. Heroina este un derivat obtinut din opium-ul de mac. Din acelasi grup de droguri mai fac parte si morfina sau codeina dar acestea sunt mult mai slabe

decat heroina. In forma de pudra poate avea culori de la alb la maro inchis. In cele mai multe cazuri consumatorul isi injecteaza drogul dar sunt cazuri cand heroina este si inhalata. Referitor la reducerea ofertei, putem concluziona c n ciuda eforturilor notabile i adeseori ncununate de succes att la nivel naional ct i la nivel UE, traficul de droguri rmne unul dintre cele mai profitabile tipuri de comer pentru grupurile de criminalitate organizat din cadrul UE. Aceste aspecte subliniaz necesitatea unei poziii active pe droguri n anii urmtori. Producatorii de droguri inventeaza pe banda rulanta noi varietati de amfetamine de tipul ecstasy. Pana la depistarea lor de catre autoritati si includerea pe lista substantelor interzise, fac ravagii printre consumatorii de droguri Recent, dealerii au scos la vanzare, "drug-designer"-ele, substante cu acelasi calitati ca ale drogurilor "usoare", dar care, pana una-alta, nu sunt interzise detinerii. "Au aparut pe piata, cam de un an, asa-numitele 'drug-designer>> care au acelasi efect terapeutic ca si drogurile, dar care nu sunt supuse controlului. Adica nu sunt interzise la detinere", spune comisarul-sef Marioara Marian, sefa Laboratorului Central de Analiza si Profil al Drogurilor, Precursori din cadrul Directiei Antidrog (DA) a IGP. "In special e vorba de substante care inlocuiesc pastilele de tip ecstasy, adica toti derivatii de amfetamina, care este un stimulent al sistemului nervos central, iar zeci de derivati din categoria ecstasy au un efect halucinogen", explica Marioara Marin, chimista experta in droguri de mai bine de 20 de ani. Daca o vezi, ai crede mai degraba ca este specialista in retete culinare, nicidecum in cocktail-uri de droguri. Ritmul de innoire al drogurilor este in continua crestere in ceea ce priveste drogurile de tip amfetamina si relativ costant in ceea ce priveste celelalte tipuri de droguri.Se umareste din ce in ce mai mult legalizarea drogurilor prin crearea unor sortimente care nu sunt pe lista drogurilor ilegale.

In ceea ce priveste efectele europenizarii si globalizarii se poate observa o tendinta de implementare sau conformare cu cadrul legislativ european in ceea ce priveste consumul si comercializarea drogurilor. Lista principalelor locuri de producie i de tranzit a narcoticelor, ntocmit de Guvernul SUA pe baza datelor corespunztoare anului 2007. Afganistanul rmne ara unde se produce 93% din cantitatea global de opiu folosit pentru fabricarea heroinei, n timp ce Columbia, Peru i Bolivia rmn, n aceast ordine, principalele furnizoare de cocain. Afganistan - Aici au crescut 93% din macii pentru opiu n 2007, care a fost cel de-al doilea an-record al produciei de opiu. Valoarea de export a recoltei a fost de 4 miliarde de dolari, mai mult de o treime de PIB-ul rii. Columbia - Este furnizorul numrul unu de cocaine al lumii, dar i un furnizor principal de heroin i de substane pentru fabricarea acesteia. n 2007, guvernul columbian a confiscat 144 tone de cocaine i a distrus 240 de laboratoare de hidroclorur de cocaine i 2.875 de laboratoare pentru producia de cocain-baz. Bolivia - Este a treia pe lista celor mai mari productori de cocain ai lumii, fiind rspunztoare de o cantitate estimat la 127 de tone. Este i punct de tranzit al cocainei provenite din Peru, dar i o ar cultivatoare de marijuana, care este consumat n cea mai mare parte chiar pe plan intern. n Bolivia, cocaina poate fi cultivat legal pe o suprafa limitat de 12.000 de hectare, pentru utilizarea tradiional, ns guvernul intenioneaz s extind aceast limit. Paraguay - Este cel mai mare productor de heroin din America de Sud. n 2007, guvernul a capturat 100 de tone metrice de marijuana i 18 vehicule. ara este i nod de tranzit pentru cocaina produs n Anzi. Referitor la standardul de calitate, aceasta se apreciaza in functie de :

continutul de substanta pura durata efectului asupra omului efectele nocive pe care le are asupra organismului

Grad de organizare Ca mijlocitor si in unele cazuri chiar si facilitator de droguri putem vorbi despre carausii de droguri.Acestia sunt folositi pentru transportul stupefiantelor astfel evitanduse expunerea directa a traficantiilor de droguri. In momentul in care acestia sunt prinsi cu drogurile asupra lor, nu pot oferi prea multe informatii care sa ajute la anihilarea retelei, deoarece nu stiu mai nimic. Sunt cooptati prin intermediari. In momentul in care acestia sunt prinsi cu drogurile asupra lor, nu pot oferi prea multe informatii care sa ajute la anihilarea retelei, deoarece nu stiu mai nimic. Puterea unui ofertant Puterea unei intreprinderi pe o piata data. In termeni economici generali, puterea de piata desemneaza capacitatea intreprinderilor de a fixa preturi superioare costului marginal, intr-o asemenea maniera incat sa fie rentabile. In materie de concurenta, puterea de piata este determinata cu ajutorul unei analize structurale a pietei, in special prin calculul cotelor de piata, care necesita o examinare a disponibilitatii altor producatori ai acelorasi produse, ori ai produselor substituibile. Analiza puterii de piata necesita si o evaluare a barierelor la intrare sau a celor in calea dezvoltarii si a gradului de inovare. In plus, analiza poate sa implice criterii calitative, cum sunt resursele financiare, integrarea verticala sau gama de produse oferita de intreprinderea avuta in vedere.

c.Caracterizarea cererii
Volumul Volumul cererii de droguri este greu de determinat din moment ce nu exista statistici exacte privind consumul si comercializarea drogurilor. Singura cifra exacta la numarul persoannelor prinse in flagrant.Cantitatea de droguri este direct proportionala cu perioada in care consumul este prezent.Daca la inceput drogurile se consuma ocazional, treptat, devin o rutina de care lovesc zi de zi. Una dintre caracteristicile dependentei este cererea unei cantitati cat mai mari pentru a atinge starea de bine, de unde putem conchide ca cererea este in continua crestere si greu masurabila.De asemenea, sansele ca un consumator sa renunte, dar si procesul de detoxificare si consiliere sunt mult mai mici decat cel al aparitiei de noi consumatori. Procente repartizate pe sex, vrst i gradul de aglomerare: Sex: Brbai = 15% Femei = 13% Vrst 15-24 ani = 25% 25-39 ani = 15% 40-54 ani = 12% peste 55 ani = 8% Grad de aglomerare: localiti rurale = 9% orae mici i mijlocii = 14% orae mari (peste 500.000 locuitori = 20% Din aceste date se constat c ponderea o reprezint tinerii i adulii tineri, precum i localitile cu un grad mare de aglomerare, n timp ce ntre sexe nu exist o diferen semnificativ.

Gradul de informare

Avand in vedere ca este o activiatate ilegala nu exista publicitate la nivel de mass-media.Informatia este transmisa de la un consumator la altul sau de la ofertant spre consumator pe cale verbala, pentru a sustrage expunerii fata de autoritati.Din punct de vedere economic, drogurile reprezint o afacere profitabil care nu necesit cheltuieli publicitare. Puterea de piata este reprezentata in acest caz de consumatorii care sunt dispusi sa plateasca pretul cel mai ridicat pentru produsul oferit.Ei reprezinta piata calda pentru ofertanti deoarece le aduc cele mai mari profituri.Dependentii de stupefiante sunt dispusi sa recurga la orice modaliate si orice forma de plata(chiar in natura) pentru as procura doza necesara.In general, purtatorii cererii prefera sa procure droguri din locurile deja bine cunoscute.Si pe piata drogurilor exista sentimentul de fidelitate. Principalii purtatori ai cererii Factorii care concur la creterea cererii de droguri constau n disfuncionalitile sistemelor de informare i educare, controlul adecvat al fenomenului, meninerea nivelului sczut de trai din comunitile vulnerabile, nerezolvarea corespunztoare a unor situaii de criz n rndul adolescenilor, precum i n experiena relativ redus a autoritilor i a societii civile confruntate cu un fenomen nou. El semnifica o speranta sau o provocare pentru tineri, o problema serioasa pentru parinti si pedagogi si un semnal de alarma pentru societate. Dupa parerea mea, tinerii adolescenti sunt principalii purtatori ai cererii de droguri deoarece acestia sunt sunt mult mai vulnerabili si usor influentabili. Drogul are de multe ori forma unei astfel de experiente, care reuneste: curiozitatea, dorinta de a incerca ceva nou, de a experimenta totul, dorinta de a-si ridica performantele intelectuale si chiar dorinta de a fi modern pur si simplu. Un alt aspect deosebit este ca drogul incepe sa fie din ce in ce mai prezent in principalele grupuri in care se poate afla adolescentul la aceasta varsta: anturajul si scoala. Incercarea de a scapa de probleme zilnice(divortul parintilor,abuzu sau neglijarea in familie la scoala sau alte situatii ).Sentimentul de inutilitate, lipsa respectului de

sinesau a increderii in sine ;spirit de fronda.Adesea, ofertantii sau dealerii apeleaza la slogane de genul Daca iei si tu te va iubi si mai mult !, Vei avea o viata sexuala mai buna !, Vei fi cu adevarat parte din gasca !. O alta categorie de persoane care sunt considerati purtatori ai cererii este considerata de oameni care au suferit drame sau abuzuri emotionale sau fizice, pentru a-si alina durerea gasesc un refugiu in consumul de droguri care ii face sa uite pentru o perioada de timp durerea. Puini tiu c, potrivit statisticilor oficiale care nu reflect ntotdeauna realitatea 300.000 de romni au consumat cel puin o dat droguri. Lor li se adaug persoanele care folosesc tranchilizante aproximativ un milion. Canabisul, cu derivatele lui hai, marijuana. Denumirea de marijuana este dat frunzelor plantei canabis, iar haiul este rina acesteia. Profilul consumatorului romn de heroin ne face unici n Uniunea European. n principal sunt tineri n jur de 20 i ceva de ani. Cam ntre 25 i 27 de ani. Aceti tineri apar n serviciile de tratament dup cinci sau zece ani de consum, ceea ce spune foarte mult despre faptul c noi nu avem servicii care s fie accesibile pentru ei ct mai repede. Drogurile "de petrecere" sunt la mare cautare in cluburi si camine Canabisul, alaturi de ecstasy, face parte din categoria drogurilor de petrecere. Avand in vedere ca este relativ accesibil, usor de obtinut, tinerii il considera un "condiment" pentru petreceri. Dezinhibati de efectul drogului, acestia au o senzatie de control asupra propriei judecati si se urca chiar la volan. Costuri/Concurenta n medie, 500.000 de lei vechi. Gramul de canabis este 700.000 de lei vechi. Dintr-un gram poi face cam patru doze. n Olanda, o doz de heroin este 25 de euro, iar gramul de canabis este 5-10 euro. n momentul n care exist aceast diferen de pre, olandezii reuesc s-i orienteze pe consumatori spre droguri mai uoare.Ai notri, deseori ncep cu heroin. Adic nu mai trec prin faza consumului de canabis, nu mai beau

alcool... Ceea ce se ntmpl la noi este din cauza faptului c heroina este mult mai ieftin. Ritmul de innoire/innlocuire Potrivit datelor oficiale ale Guvernului, consumul de heroin a sczut deoarece au plecat muli consumatori din ar, dar a crescut piaa altor droguri. Sunt singurele date pe care le avem... Chiar dac ar fi doar 15.000 de consumatori n Bucureti, mai sunt afectate i alte persoane pe lng acetia prini, prieteni, angajatori etc. Plus, infracionalitatea! Campaniile proaste de prevenire cresc numrul dependenilor Celor 300.000 de consumatori nregistrai n statisticile Guvernului, ci li se mai

adaug ntr-un an? 30.000? Cel puin 30.000... Dar aici trebuie s vorbim despre activitatea de prevenire a

recrutrii unor noi consumatori. Din pcate, activitatea de prevenire a consumului de droguri n Romnia este un fel de vac de muls, la nivel instituional. Toat lumea, n Romnia, face prevenire. In ceea ce priveste ritmul de innoire, este posibil ca un consummator sa treaca in timp de droguri slabe la droguri puternice din diverse motive :fie pentru ce cele pe cele care le consuma nu mai sunt destul de puternice, fie doreste o experienta noua, fie datorita presiunii grupului. Efectele globalizarii si europenizarii au drept scop scaderea cererii de droguri.Acest lucru se urmareste prin mediatizarea unor campanii de combatere a traficului de droguri si printr-o puternica informare a populatiei.De asemenea, diversele institutii ale statului cum ar fi Guvernul, Agentia Nationala Antidrog, Brigada de combatere a criminalitatii organizate si antidrug urmaresc eradicarea traficului si consumului de stupefiante si implementarea normelor europene in acest domeniu.

e.Evenimente si cazuri deosebite

Cea mai mare captura de droguri din lume

Politia din Afganistan a anuntat ca a realizat cea mai mare captura de droguri din istorie, dupa ce a descoperit 260 de tone de hasis. Drogurile valorau peste 250 de milioane de euro, scrie Telegraph in editia electronica de joi. Drogurile, care cantareau cat 30 de autobuze, erau ascunse in transee, in provincia Kandahar din sudul tarii. Recordul precedent apartinea fortelor de securitate din Columbia care confiscasera 81 de tone de cocaina. Jumatate de tona - cea mai mare captura de heroina din istorie 05 Octombrie 2007 Daca ati avut impresia ca filmele in care politia confisca zeci de tone de stupefiante din depozite abandonate sau din laboratoarele de droguri din mijlocul junglei columbiene sunt pura fictiune, ei bine... va inselati! drog Filmele nu fac altceva decat sa transpuna in imagini o realitate crunta a vietii de zi cu zi. Carteluri de droguri, traficanti, dependenti de droguri, victime iata un fenomen care este foarte departe de a fi eradicat. In continuare va prezentam cele mai mari capturi de droguri din istorie: 1. In 1991, Politia din San Francisco a confiscat 59 de cutii continand 469 de kilograme de heroina, care odata puse in vanzare ar fi valorat aproape 4 miliarde de dolari. Si-a adjudecat titlul de cea mai mare captura de heroina din istorie.

2. In 1989 au fost confiscat 21 de tone de cocaina dintr-un depozit din Los Angeles. Conform autoritatilor, proprietarul drogurilor era Rafael Muoz Talavera, unul dintre cei mai mari traficanti de droguri din Mexic. Tavalera facea parte din cel mai bogat cartel de droguri din Mexic cartelul Juarez. Politia nu a reusit sa-l prinda pe Muoz. In 1998 traficantul a fost impuscat mortal. 3. Pablo Escobar si-a construit in jungla din Columbia un laborator numit Tranquilandia, pentru producere in masa de cocaina. In 1984 guvernul columbian a organizat un raid in Tranquilandia, in urma caruia au fost capturate 14 tone de cocaina, in valoare de peste 1 miliard de dolari. 4. In luna martie a acestui an, paza de coasta americana a facut cea mai mare captura din istoria sa 17,4 tone de cocaina. Valoarea respectivei cantitati de droguri ar fi fost de 500 de milioane de dolari. 5. In mai 2005, autoritatile columbiene au capturat aproape 7 tone de cocaina, ascunse intr-o jungla din sudul Columbiei. Valoarea capturii se ridica la 350 de milioane de dolari. 6. In 1999, Paza de Coasta din America a confiscat dintr-un transport care ar fi avut ca destinatie orasul Houston, Texas 4 tone de cocaina. 7. Pe 1 noiembrie 1984, Paza de Coasta americana a confiscat 5,5 tone de marijuana, aflate la bordul unui iaht. Trei zile mai tarziu, alte 10 tone de marijuana aveau sa fie confiscate de catre Paza de Coasta.

Cea mai mare captur de droguri a secolului, n portul Amsterdam

Autoritile vamale olandeze au confiscat peste 19 tone de marijuana, descoperite la bordul unei nave aflate n portul Amsterdam, a anunat agenia ANP.

Potrivit autoritilor olandeze, aceasta este cea mai mare captur de droguri a secolului. Valoarea de pia a drogurilor confiscate se ridic la aproximativ 60 de milioane de euro. Poliitii au arestat patru persoane suspecte de trafic de droguri. Nava transporta containere cu nuci. Drogurile erau ascunse n saci de iut, ntr-un container.

A fost anihilata cea mai mare retea de droguri din Romania

2008 szeptember 25, cstrtk

Operatiunea Polar. Asa se numeste, cea mai grea lovitura data de politie, traficantilor de ecstasy din Romania. Nu mai putin de 20 de suspecti au fost retinuti si mii de comprimate confiscate. Politistii au descins la 15 adrese in cautarea suspectilor banuiti ca fac trafic cu droguri sintetice. Cei 20 de tineri, nici unul mai mare de 31 de ani, au fost retinuti iar in locuintele unora dintre ei s-au gasit 3000 de pastile de ecstasy si un sfert de kilogram de cocaina. Politistii au mai ridicat si 10.000 de euro, bani despre care ei cred ar proveni din vanzarea drogurilor. Suspectii sunt acuzati ca aduceau din Olanda si distibuiau in cluburile si discotecile din Bucuresti, Pitesti, Ramnicu Valcea si Buzau pastile ecstasy cu zece euro bucata. Politistii sunt siguri ca traficantii aveau o retea de distributie bine pusa la punct. 17 dintre ei au primit mandat de arestare.

Stiri albastre - S-a ales praful de cea mai mare retea de traficanti de heroina din lume. S-a ales praful de cea mai mare retea de traficanti de heroina din lume. Capul bandei, un iranian stabilit la Bucuresti, supranumit 'regele drogurilor', a fost capturat, in luna martie, la Viena. La prinderea narcotraficantilor au lucrat, timp de mai multi ani, politisti din sase state, pe teritoriul carora infractorii fabricau si vindeau marfa. Hossein Karimi, denumit 'regele drogurilor', in varsta de 59 de ani, era in vizorul politistilor antidrog de aproximativ doi ani. Stabilit la Bucuresti din 1992, individul nu a dat niciodata de inteles ca ar fi unul dintre cei mai periculosi oameni de pe planeta. In tot acest timp, iranianul a stat departe de ochii oamenilor legii, fiind implicat o singura data intr-o simpla tamponare cu masina personala. A traficat zeci de tone de heroina Povestea a inceput in 2005, cand politistii de frontiera romani au aflat ca individul ar fi capul unei retele internationale de trafic de heroina. Autoritatile turce capturasera nu mai putin de 167 de kilograme de heroina, droguri care erau transportate de reteaua lui Hossein. Dat fiind numarul mare de traficanti de diferite nationalitati, pe fir au intrat atat Serviciul de Informatii Externe, cat si structurile specializate din SUA, Olanda, Marea Britanie, Germania, Turcia. Reteaua, organizata pe celule specializate, a fost monitorizata luni in sir pentru ca anchetatorii sa puna mana pe traficantul nr. 1, Hossein Karimi. 15 narcotraficanti au cazut unul cate unul. Simtind ca e incoltit, iranianul, pe numele caruia americanii au emis un mandat de arestare international, a decis sa dispara o vreme. Numai ca ofiterii sub acoperire aflati pe urmele sale l-au retinut in Viena. Voia sa fuga in Afganistan. Reteaua condusa cu mana de fier de Hossein a traficat zeci de tone de heroina, din care a obtinut sute de milioane de dolari. Banii i-a investit in afaceri imobiliare in toata lumea.Hossein avea un apartament in centrul Bucurestiului.Liderul traficantilor de heroina din lume locuia in Romania alaturi de sotia sa de origine iraniana si de cei trei copii ai lor. Hossein cumparase un apartament cu trei camere in Piata Alba Iulia din Capitala, desi ar fi avut

posibilitatea sa traiasca pe picior mare intr-o vila din cartierele rezidentiale. Avea chiar si o amanta, undeva in judetul Teleorman. Se vorbeste ca traficantul ar avea si alti copii in alte tari. "Criza" drogurilor: Pretul heroinei s-a dublat in Capitala Pretul heroinei a crescut in Bucuresti, ajungand de la 30-40 de lei pe doza la 70-80 de lei, aspect constatat de politistii care in ultimele zile au organizat mai multe flagrante si care demonstreaza ca, in acest moment, pe piata exista o criza. Bilant 2008: 235 de dealeri si consumatori au fost prinsi in Capitala In 2008, 235 de dealeri stradali si consumatori de droguri au fost prinsi de politistii antidrog din Capitala in perimetrul unitatilor de invatamant, prilej cu care au fost confiscate peste patru kilograme de heroina. Dintre acestia, 21 erau elevi. Politistii au confiscate 4672,70 grame de heroina, 2721 comprimate ecstasy, 23 de grame de hasis, 32,5 grame de cannabis, 745 comprimate de metadona si 256 de medicamente cu continut stupefiant. Cazuistica demonstreaza faptul ca distribuitorii de droguri evita de regula efectuarea tranzactiilor in incinta unitatilor de invatamant, deoarece se expun pericolului de a fi surprinsi de camerele de luat vederi. Din punctul de vedere al tipurilor de droguri uzitate de catre minori, a rezultat ca produsele cannabice (marijuana, hasis, rezina) reprezinta o pondere de 85%.