INTOXICATIA CU PESTICIDE, BOLI PROFESIONALE

Intoxicatia cu pesticide, simptome, boli profesionale Riscurile de intoxicare cu pesticide pot sa apara atat la fabricarea si ambalarea lor, cat si la aplicarea lor n agricultura, pentru combaterea daunatorilor. Dintre operatiile cu risc, mentionam n primul rand diluarea produselor concentrate, prin stropirea accidentala a hainelor si pielii cu solutiile concentrate, ca si mprastierea produselor pe pamant cu ajutorul pompelor de mana sau a motopompelor sau din avion. Cu acest prilej cei ce manipuleaza pesticidele sunt supusi riscului inhalarii si al impregnarii hainelor cu substanta toxica. Apar de asemenea riscuri la curatirea aparatelor de stropit cand muncitorii vin n contact direct cu resturile de pesticide din aparate. Alte riscuri apar la tratarea semintelor cu pesticide n silozuri si sere. Dintre multiplele pesticide folosite, mai importante pentru riscul de intoxicatie pe care-l prezinta sunt cele ce urmeaza : Esteri organofosforici, hidrocarburi clorate, piretru, nicotina, fosfura de zinc, arseniti si arseniati, acid cianhidric, sulfura de carbon, bioxidul de sulf ; derivati ai dinitrofenolului (DNOC) ; compusi organo-mercuriali, formol; Warfarina, ANTU, fluoroacetat de sodiu, trioxid de arsen etc.; cianamida calcica etc. 1. Intoxicatiile cu produsi organofosforici Dintre esterii organofosforici, cel mai raspndit si j toxic este parationul (ecatox, tiofos, folidol etc). Ca substanta pura, parationul este un lichid uleios, limpede, fara culoare, fara miros si solubil n apa. Patrunde n organism pe cale respiratorie si prin piele. Vara, intoxicatiile snt mai frecvente, deoarece toxicul se evapora mai repede, iar vasele de sange din piele sunt dilatate. Simptome in intoxicatia cu pesticide: Daca muncitorii sunt supusi la concentratii mari de toxic, dupa cateva minute, pana la o ora, apar semnele intoxicatiei. Ele se manifesta prin micsorarea pupilei ochiului, tulburari de acomodare, lacrimara salivatie, dureri n abdomen, varsaturi, diaree, pierderea urinei si a fecalelor, transpiratii abundente si alte semne puse n evidenta de medic. Alt grup de semne constau din slabiciune musculara, crampe n muschi, tremuraturi si paralizii ale muschilor, inclusiv ai celor respiratori. Atingerea sistemului nervos central se manifesta prin excitabilitate excesiva, neliniste, ameteli, dureri de cap, somnolenta sau insomnie, tulburari de echilibru, respiratie grea. Intoxicatiile pot fi de diverse grade, n functie de cantitatea de toxic patrunsa n organism, de starea de sanatate a muncitorilor si de particularitatile lor individuale. De aceea exista forme usoare, medii, grave, unele chiar mortale. Daca intoxicatiile mbraca forme usoare sau medii, semnele dispar dupa 648 de ore, ramanand nsa uneori unele semne pana la 23 saptamani. Chiar formele grave pot fi salvate daca se aplica la timp tratamentul corespunzator si de aceea este foarte important a se chema medicul nca de la primele semne de intoxicatie. Cazurile mortale apar de obicei dupa expuneri de scurta durata dar la concentratii mari care se datoresc unor accidente ale motopompelor, vehiculelor sau avioanelor utilizate. In formele de intoxicatii bine si la timp tratate, vindecarea este completa, fara urmari. Primul ajutor n intoxicatiile acute consta n ntreruperea imediata a expunerii la toxic, dezbracarea completa a bolnavului si spalarea sa pe tot corpul, inclusiv parul, cu apa din abundenta si sapun. Nu se va folosi alcoolul la spalare, deoarece acesta usureaza absorbtia toxicului prin piele. In scopul prevenirii contaminarii persoanei care acorda primul ajutor, acesta va folosi manusi de cauciuc. Decontaminarea ochiului se va face prin spalarea acestuia cu un jet de apa sau cu o solutie de bicarbonat de sodiu 3%, cel putin timp de o jumatate de minut. Apoi bolnavul va fi transportat la cea mai apropiata unitate sanitara. Inainte de aceasta, la nevoie se poate aplica respiratie artificiala. Masuri de prevenire In ntreprinderile n care se fabrica insecticide organofosforice se aplica masuri de mecanizare si automatizarea proceselor tehnologice, etanseizarea recipientelor si aparaturii, amenajarea instalatiilor de ventilatie mecanica generala si locala. Muncitorii vor purta echipament de protectie adecvat si vor pastra cu strictete igiena individuala. Pentru reducerea si chiar eliminarea intoxicatiilor cu pesticide la aplicarea acestora n agricultura n actiunea de combatere a daunatorilor, o masura radicala este nlocuirea parationului cu produse mult

mai putin toxice pentru om, cum este produsul ma-lation, fabricat la noi n tara. Depozitarea insecticidelor se va face n ncaperi speciale, racoroase, avnd pardoseala de ciment si bine ventilate, dotate cu tot ce este necesar pentru manipularea toxicelor, inclusiv echipamentul de protectie. El va fi amplasat departe de orice depozit de alimente. Echipamentul de protectie folosit de muncitori va trebui sa acopere ntreaga suprafata a corpului si de aceea va fi format din combinezon nchis la ncheietura mainii, glezne si gat, manusi si cizme impermeabile, sort, pelerina si gluga si o masca cu cartus filtrant. In caz de contaminare cu insecticid, hainele vor fi imediat spalate, iar corpul va fi spalat cu apa si sapun sau cu o solutie de carbonat de sodiu 10%. In timpul lucrului muncitorii se vor aseza n diagonala unul fata de altul pentru a nu stropi pe cel din fata. n cazul lucrului cu motopompa, cabina tractorului va fi prevazuta cu un sistem de ventilatie artificiala, iar la nevoie tractoristul va purta echipamentul de protectie a stropitorului, inclusiv masca cu filtru. Furtunul de stropit va avea lungimea necesara pentru ca norul de ceata format sa nu cuprinda stropitorul. Nu se va stropi contra vantului, durata stropitului va fi de 4 ore pe zi, dimineata si seara, n afara orelor foarte calduroase de la pranz. Curatirea aparatului de stropit se va face la locul de munca dupa terminarea activitatii, deseurile de solutii si ambalaje fiind ngropate cat mai departe de surse de apa potabila sau pentru animale. Muncitorii vor face dus cu apa si sapun. Se interzice consumul de alimente si fumatul n timpul lucrului, ca si nainte de spalarea mainilor si obrajilor dupa terminarea activitatii. Echipamentul de protectie se va decontamina zilnic prin spalare cu bioxid de sodiu 5% sau carbonat de sodiu 10%. Lenjeria de corp si ciorapii vor fi schimbate zilnic. Terenurile tratate vor fi marcate cu tablite avertizoare cu cap de mort, mentionandu-se interzicerea consumului de fructe stropite. Nu vor fi primiti sa lucreze cu aceste substante muncitorii avnd boli pulmonare sau care nu suporta masca pe figura, cei suferind de boli nervoase sau psihice, bolnavii de ficat si rinichi, persoanele grase, cele avand varsta sub 18 sau peste 50 de ani, precum si femeile gravide sau care alapteaza. 2. Intoxicatii cu hidrocarburi clorate Hidrocarburile clorate patrund n organism pe cale respiratorie, digestiva .si prin piele. Eliminarea se face prin urina, prin fecale si prin laptele de mama. D.D.T. poate provoca iritatii usoare ale ochilor si cailor respiratorii, precum si eczeme ale pielii. H.C.H. poate produce iritatii asemanatoare D.D.T.-ului. c)Aldrinul poate provoca intoxicatii cnd se ma nipuleaza pulberi n concentratii de 2,525%. In toxicatiile se manifesta prin tuse seaca, dureri de cap, greata, varsaturi si pierdere n greutate. d)Dieldrinul provoaca intoxicatii mai severe, care ncep prin ameteli, dureri de cap, tulburarea vede rii. Apoi, tabloul simptomatic, se complica prin apa ritia de transpiratii, contractii musculare involun tare, tulburari de somn si alte fenomene care pot duce si la pierderea cunostintei. Daca snt tratati la timp, bolnavii se vindeca repede si complet. e)Clordanul si Toxafenul nu produc intoxicatii profesionale. Primul ajutor n caz de intoxicatii cu hidrocarburi clorate consta n dezbracarea bolnavului si spalarea ntregului corp cu apa si sapun. Se va chema medicul. 3. Intoxicatii cu alte pesticide Piretrul poate provoca anestezia buzelor si limbii, stranut, greturi si eczeme. D.N.O.C. (Dinitroortocrezol). Patrunde n organism pe cale respiratorie si prin piele. Intoxicatia poate aparea la muncitorii fitosanitari, precum si la fabricarea si ambalarea substantei. Manifestarile intoxicatiei constau din dureri de cap, transpiratii abundente si sete puternica. Ulterior pot aparea greturi, varsaturi, insomnie, slabiciune, agitatie, pierdere n greutate. Daca nu se face tratamentul adecvat, bolnavul poate intra n coma, moartea producndu-se prin cresterea temperaturii corpului peste limitele suportate de om. Primul ajutor n cazul intoxicatiilor usoare consta n ndepartarea bolnavului din zona de munca respectiva, dezbracarea lui si spalarea corpului. Va fi tinut n repaus 23 zile, ntr-o camera racoroasa, se vor aplica comprese reci si i se vor da bauturi dulci si racoroase. In intoxicatiile grave, bolnavul va fi evacuat de la locul de munca, va fi spalat pe tot corpul si va fi pus pe o targa, nvelit n cearceafuri ude si reci. Se va chema de urgenta medicul.

Masurile de prevenire sunt aceleasi ca si la pesticidele organofosforice. c) Compusii organo-mercuriali formeaza un grup mare de substante care actioneaza n special asupra sistemului nervos central. Patrund n organism pe cale respiratorie (pulbere sau vapori), prin piele (sub forma lichida) si, uneori, pe cale digestiva n procesele tehnologice de fabricare si la operatiile de tratare a semintelor. Intoxicatia acuta se manifesta prin iritarea cailor respiratorii, greata, dureri abdominale, oboseala, dureri de cap, uneori febra si dureri musculare. Dupa tratamentul adecvat aplicat de medici, vindecarea este completa n 46 saptamani. In intoxicatiile cronice, bolnavii prezinta la nceput oboseala, dureri de cap, ameteala, scaderea memoriei. Apoi se pierde sensibilitatea limbii, a buzelor, apar tulburari de coordonare a miscarilor, de vorbire, ale auzului si vederii, precum si alte semne obiective ce pot fi puse n evidenta de medic, care aplica si tratamentul. Masurile de prevenire constau n mpiedicarea patrunderii toxicului n organism. In acest scop echipamentul de protectie va fi confectionat dintr-un combinezon complet nchis, care va fi spalat ct mai des, manusi si cizme de cauciuc, masti cu filtru. Se va pastra o stricta igiena individuala si se va face, n mod obligatoriu, dus la terminarea lucrului. d) Warfarina se foloseste la combaterea rozatoarelor. Patrunde n organism pe cale digestiva. Intoxicatia se manifesta prin scurgeri de sange din nas, sangerari ale gingiilor si n alte zone ale corpului. Nu se vor angaja, la astfel de munci, persoanele care sangereaza usor si cele care sufera de ulcer.
vizite: 213