Patrunjelul (Petroselinum) este o planta bianuala care face parte din familia Apiaceae.

Patrunjelul este intens folosit in arta culinara si totodata este o buna planta medicinala . Acesta este comun in Europa, America si Orientul Mijlociu. Descriere Patrunjelul creste in tufe de dimensiuni mici. Tulpinile acestuia sunt subtiri si inalte de culoare verde deschis. Doua specii diferite de patrunjel sunt folosite in scop culinar: P. Cispum, care are frunzele ondulate si P. Neapolitanum, o specie provenita din Italia, care are frunzele drepte. P. Cispum este folosit in special perntru ornarea mancarurilor, datorita aspectului placut. O alta parte comestibila a patunjelului este radacina. Petroselinum crispum var. tuberosum este o specie de patrunjel plantat special pentru radacina sa, care este mult mai voluminoasa decat cea a speciilor de patrunjel enumerate mai sus. Radacina patrunjelului este alba si asemanatoare ca aspect cu cea a pastarnacului. Florile cresc in buchetele, sunt mici si au petale de culoare alba. Cultivare Cutivarea se poate realiza in camp prin semanat toamna sau primavara, pe brazde de 104 cm, la adancimea de 1,5-2 cm, folosind 4,5-5 kg samanta pe ha. Deoarece semintele germineaza greu (25-30 zile) se recomanda ca inaintea semanatului sa fie umectate timp de 24 de ore in apa calda (30-35oC), reducind astfel timpul de germinare la jumatate. Lucrarile de ingrijire constau in raritul pantelor (cel pentru radacini), combaterea bolilor si daunatorilor, irigarea (mai rar, doar in veri secetoase si mai ales in partea a doua a vegetatiei. In cazul celui pentru frunze, irigarea se efectueaza numai pe rigole. Recoltarea frunzelor se efectueaza numai pe timp uscat, prin taierea rozetei de 2-3 ori in cursul vegetatiei (faravatamarea mugurelui terminal), pe masura ce frunzele ajug la marimea naturala. In cazul radacinilor, recoltarea poate incepe cind acestea au la colet un diametru de circa 1,5 cm, prin smulgerea plantelor. In vederea pastrarii est iarna, frunzele se cosesc, se valorifica separat in legaturi sau snopi, iar radacinile se recolteaza semimecanizat, mecanizat sau manual. Se poate practica si cultura fortata si protejata, in sere, solarii si rasadnite, prin semanat direct sau prin plantarea radacinilor. In vederea producerii semintelor, se efectueaza in primul an semanatul cat mai timpuriu, in martie, nu se mai recolteaza frunze pentru consum, iar cu plantele obtinute de pe un hectar (200-400 mii radacini plante-mama) se pot infiinta 6-8 hectare de cultura semincera. Se obtin 600-800 kg samanta la hectar. Patrunjelul prefera solurile umede si bine drenate. Acesta trebuie sa fie pozitionat intr-un loc insorit. Pentru a se dezvolta corespunzator patrunjelul are nevoie de o temperatura de aproximativ 22-30oC.

Daca frunzele acestuia sunt culese, patrunjelul se regenereaza pe toata perioada calda a anului. In schimb, daca acesta nu este cules, va foma o tufa bogata si va inflori. Patrunjelul este plantat de unii gradinari alaturi de alte plante leguminoase pentru a le proteja de anumiti daunatori. Patrunjelul atrage anumite insecte precum fluturi, viespi si muste de gradina. De exemplu, acesta este util pentru a proteja rosiile de viespi si de anumiti fluturi care isi lasa larvele pe planta de rosii. Utilizare Patrunjelul este intens folosit in scop culinar. In Europa Centrala, Europa de Est si Vestul Asiei, multe feluri de mancare sunt servite cu funze de patrunjel tocate fin si presarate peste mancare. Patrunjelul verde mai este folosit adesea pentru garnisirea preparatelor servite la restaurant. Aroma proaspata si unica a patrunjelului se potriveste foarte bine impreuna cu orez, cartofii fierti, peste, pui, miel si gasca. In Sudul si Centrul Europei patrunjelul poate fi gasit in buchet impreuna cu alte plante aromate. Astfel patrunjelul verde poate fi gasit alaturi de busuioc, sorbestrea, asmatui, rozmarin, boabe de piper, cimbru si tarhon. Radacina de patrunjel poate fi gasita impreuna cu morcov, telina (atat frunze cat si radacina), praz, ceapa, pastarnac (radacina). Aceste buchete sunt folosite in special pentru a da aroma supelor, sosurilor si bulionurilor. Radacina de patrunjel este foarte apreciata in Europa Centrala si Europa de Est. In aceste zone este folosita intens la prepararea diverselor supe, fripturilor si salatelor. Radacina proaspata de patrunjel, tocata , este folosita la prepararea supelor de pui, salatelor, sandvisurilor cu pateu sau cu diverse carnuri. Medicina Ceaiul din frunze de patrunjel poate fi folosit pentru clisma.

Chinezii si germanii recomanda ceaiul de patrunjel pentru a controla greutatea corporala si presiunea arteriala. Pentru a reduce mancarimile provocate de muscaturile de tantari, striveste 2-3 frunze si aplica zeama obtinuta pe rana. Pentru a combate respiratia urat mirositoare poti manca cateva frunze proasete de patrunjel. Se spune ca acesta poate elimina pana si respiratia urat mirositoare in urma consumarii usturoiului. De asemenea, s-a demostrat ca patrunjelul ajuta la intarirea sitemului imunitar si are proprietati antialergice. Persoanelor care vor sa acumuleze cateva kilograme in plus li se recomanda sa manance cu 30 de minute inainte de ora mesei cateva frunze de patrunjel, acesta avand rolul de a creste pofta de mancare. Zeama obtinuta din fierberea radacinei de patrunjel este benefica pentru eliminarea nisipului de la rinichi. De asemenea, uleiurile esentiale extrase din patrunjel sunt benefice pentru buna functionare a rinichilor.