Poezia modernist Poezia epic

Riga Crypto si lapona Enigel de Ion Barbu

Scris in 1924 si publicat in primul numar din Revista Romn, din aceeasi var, Riga Crypto si lapona Enigel este o balad, un cantec batrnesc de nunt, o poveste de iubire din lumea vegetal. Autorul insusi a afirmat ca poezia este de fapt un Luceafar ntors, n care lapona Enigel aspir la caldur si iubire, n vreme ce riga Crypto aspir la ntuneric si umezeal. Titlul trimite cu gndulla marile poveti de dragoste din literatura universal, cum ar fi Romeo i Julieta, Tristan i Isolda etc. ns la Barbu, cele dou fiine fac parte din regnuri diferite. Rig rege Crypto ascuns Lapon persoan din regiunile nordice, polare, din Laponia Enigel nger (din latinescul angelus) Tema : ilustreaz dragostea nemplinit dintre dou fiinte apartinnd unor lumi diferite. Structura : Balada este compusadin doua parti distincte: un prolog si povestea lui Crypto. Tehnicafolosit de poet este cea a povestirii n ram sau a povestirii n povestire. Povestea de dragoste nemplinit a celor dou personaje este inserat n cadrul povetii de iubire mplinite. Sunt dou poveti de iubire. Menestrelul (trubadurul) este rugat s cnte o poveste de iubire, celebr. Primele dou catrene reprezint rama. Spunerea cntecului presupune un anumit ritual, un spaiu izolat. Poezia se nscrie n lirismul obiectiv , prin absentamarcilor eului liric. Poetuli exprim sentimentele prin intermediul unor mti sau al unor personaje lirice (lirismul mtilor).Barbu vorbete i sub masca laponei Enigel i sub cea a lui Riga Crypto; eroii sunt voci ale poetului). I. Prologul transpune in cateva imagini atmosfera de la sfrsitul unei nunti, cnd un trist si ndaratnic menestrel este rugat s zic din nou un cantec larg.

Cntec larg presupune o larg arie de cunoatere, greu descifrabil printr-o sg spunere, de aceea e nevoie mai nti de zicerea cu foc, nlocuit apoi cu cea stins, care decanteaz (clarific) sensurile. II. Cea de-a doua partecuprinde povestea propriu-zis, cntecul menestrelului, structurat la rndul ei, n mai multe secvene. - Potretul lui Crypto, regele ciupercilor, o inima ascunsa,un insinguratic retras, tronnd in lumea sa vegetal (aadar, o lume material). Spatiul lui Crypto este un spatiu al umbrei si somnului, al umezelii i rcorii, spaiu impur care se definete prin amestecul elem. primordiale, apa i pmntul. Des cercetat de pdurei n pat de ru i-n hum uns, mprea peste burei Crai Crypto, inim ascuns. Nu-si gaseste locul in lumea pe care o guverneaza pentru ca nu si-a intalnit inca perechea : Ghioceii si toporasiiil acuza ca nu vrea sa-si perpetueze specia : i ri ghioci i toporai Din gropi ieeau s-l ocrasc, Sterp l fceau i nrva, C nu voia s nfloreasc. -portretul laponei, reprezentatn a regnului uman. Din tari de gheata urgisitporneste catre sud s-si duc renii la psunat, motivul transhumanei fiind un simbol al idealului laponei . Cltoria de la polul nghetat devine simbolul cunoaterii aflate sub semnul rece al intelectului, iar sudul- cun. aflata sub semnul soarelui. De la iernat, la punat, n noul an, s-i duc renii, Prin aer ud, tot mai la sud, Ea poposi pe muchiul crud La Crypto, mirele poienii. -Intalnirea cu riga C care are loc primvara, anotimp de tranziie i metamorfoz a naturii. Comunicarea este indirect, prin intermediul somnului. Ritualul cererii se repet de 3 ori, cifr cu valoare simbolic. Mai nti i ofer lui Enigel fragi ,dar ea i refuz. A doua oara i cere sa-l culeag, sa-l rup pentru totdeauna din locul statornicit. Pentru Enigel aceast dorint exprim infantilism si de aceea il sftuieste s astepte: asteapt de te coace. A treia oar ii cere s renunte la lumea sa si s rmn cu el. Refuzul lui Enigel este ns categoric. Lapona i vorbeste despre idealul ei de a se nchina Soarelui intelept, la care viseaz toti locuitorii tinutului nordic. Crypto iese din umbra pdurii, vrea s evadeze, ns razele soarelui il prjolesc.

Rnit, cu alta fata, i accept destinul - nunta cu mslarita (o plant toxic). Poezia se ncheie cu un comentariu ironic al instanei auctoriale la adresa destinului nefericit al regelui-ciupearca. Cele dou personaje sunt, de fapt, dou simboluri, reprezentnd lumina i ntunericul din fiecare dintre noi. Lapona Enigel reprezintApolinicul-partea solar, luminoas, spiritual, care tinde spre absolut, tendina spre raiune, echilibru, ordine, calm, armonie Riga Crypto reprezint dionisiacul lipsa echilibrului, desctuarea instinctelor, ntunericul, partea iraional, instinctual din om. Soarelesimbolizeaz viaa raional, contient, stpnit de un ideal nalt. Setea dup soare a laponei Enigel nu este altceva dect setea dup ideal a omului. Umbrasimbolizeaz instinctul, obscuritatea din om. Cele dou personaje pot reprezenta dualitatea uman, o jumtate apolinic i una dionisiac. Limbajul poetic La nivel stilistic : -folosirea epitetelor pt portretizarea celor doi : sterp i nrva, rig spn, mic, linitit, prea cuminte ; -enumeraii : pungi, panglici, beteli cu fund; -repetiii: culegi.. - apar vocative, inversiuni mult indaratnic, zice-l-a- stilul oralitii -abundena metaforelor fntn, "fiar btrn", "gndul pahar cu otrav",. La nivel fonetic asonane sau aliteratii : Eu m duc s culeg/ Fragii fragezi mai la vale. La nivel lexical- fol cuv populare-oralitate La nivel morfo-sintactic frecvena verbelor sustine caracterul narativ. Este o poezie modernist deoarece neag o ntreg tradiie literar, nlocuind ideea impus n litaratur c dragostea e un miracol. Autorul prezint drama incompatibilitii i legea nemiloas a iubirii : supravieuiete cel puternic, iar cel slab este eliminat. Coninutul este ncifrat, deci este nevoie de un cititor iniiat pt a-i descifra sensurile, ambiguitatea interpretrilor, imaginile oximoronice (lmpi de ghea desemneaz cei doi poli ai fiinei, afectul i intelectul).

Apollo zeul gr si roman al zilei, al luminii si al artelor

Dionis (Dionysos) zeul gr al vinului si al extazului. Detectiv al naraiunii;

- mesajul educativ al operei. Trsturi realiste: - tehnica detaliului semnificativ (descrierea minuioas a decorului, a vestimentaiei etc); - observaia psihologic i social; - nararea obiectiv i impersonal.