CEN EALOCII ALE

POSTCOM UN ISMU LU

lN CHETELE COMUNISMULUI
Drspnr cRtlcA DrscuRSULUl posrcoMUNtsr* Boris Buden

nu se ;tie. Dar daci ar exista intr-adevdr ceva , ,rrc s5. se numeasci postcomunism, elementul siu esengial - de la care i se trage ',,r numele - ar fi raportarea sa la trecutul comunist. Prin urmare, primul Pas sPre r,r,,punsul la intrebarea: Ce este postcomunismul? ar fi inqelegerea acestei relaqii, ,lt'zvS.luirea caracterului ei istoric 9i in;elegerea semnifica;iei ei discursive. Nu existS, evident, un loc mai bun din care si abordim aceast; relatie decit lvlrrzeul Comunismului, o instituqie in care atitudinea postcomunistd faqi de trecutrrl t'omunist este construiti gi expusi in mod programatic. Si mergem deci la unul
Ce este postcomunismul?

inci

,llltreacestemuzeecare,inultimavreme,aParPrecumciuperciledupiploaiein
lr r',ts1l

rr6;oa estic".

lrr Muzeul Comunismului de la Var;ovia ne frapeazi un obiect ciudat: o pereche ,1,.r,hete pentru piciorul sting.l Legenda ne limure;te ci este vorba despre un fel ,lr "bonus" pe care l-ar fi primit, la mijlocul anilor cincizeci, muncitorii de la Oqeliria "V,rrsovia" pentru munca lor.2 l'lrre a fi absolut clar ce vor si ne spuni aceste ghete, in contextul muzeului, desl,r(, ( omunism: intregul sistem nu era decit o in;elitorie, ii lua pe oameni de progti, l r ()nstringea la o viagi iragionali, absurdi, ii fbcea se accePte lucruri insuporta-

l,rl,' ri si faci lucruri imposibile etc. ',i totusi, de;i credem cu adeverat toate acestea;i vedem realmente in perechea ,lr. 1,l1g5s simbolul autentic al totalitarismului comunist, dispregul pentru oameni ',r ,, ,rbsurditate, nu putem scipa de un anumit dubiu, Poate tocmai din pricina
d in B. Croys, A. v. d. H aiden, P. Weibel (ed.), Zuruck auf der Zukunft. Osteuropciilfulturen im Zeiwlter des Postkommunismus [intoarcerea din viitor. Culturile est-europene in epo, ,r l)()sr-comunismului], Frankfurt am Main, Suhrl<amp, 2005, pp. 339-354. (N. ed.)
I

i.\rr rl se preia aici

'., lt,

incilgiminte din Muzeul Comunismului de laVargoviaii mul{rrr('sc luiStefan Nowotny. Muzeul, carein toamna lui 2003 se aflainciin constructie, este cazat rrr l'.rlrrlul Cukurii 9i al $tiingei din Vargovia, un zgirie-nori gigantic (se pretinde a fi al patrulea ca lr,rlrrcinEuropa),careafostinilgatinlg5l cadaralUniuniisovieticepentrupoporul polonez ,r ,r l)rrrtrt inigial numele lui losif Stalin.
I'r.rrrrtr rrimiterea la acest exponat de

l,"rrrlirrlirrrtracrrglezisuniastfel:"Apairofleftshoes
rt'tl\\w(tsgjvcn in thc mid 50s"
rr

abonusthateachworkerofthe'Warszawa'Steelreche de ghete Pentru Piciorulsting- un premiu acordatfiecSlO rr rr u r( itor lt' l;r t)1t'liiliilc "Vlr rqovia" la nr ijlocrrl a nilor '50 l.
pe
c

lrr'prLrl provocatoare a unui astfel de simbolism: oare ne sPun aceste ghetc t lrr,tr ,r,1,'v,rrul despre comUniSm, oare ne arate ele cum era comuniSmul

banalitilii

t 1,, , r ,

iniealir,ll(,,,,rrrrr,prczinti,dimpotrivi,osimplificaregrosolaniatrecutuluicomunist? ( r,,rr lr,l,rt,i, irr loc si fie o mefturie a imposibilitigii sistemului comunist, elc irr rlr.rrr.r.,,,r,,lirnpotrivi, incapacitatea noastre postcomunistide a ne raPortir ( l rr,,tt,,.t f ,,rttnvllll ld.trecutul comunist? Ce-arfi, cu alte cuvinte' daci nu nurrr,

;i noi cei de astizi ne-am afla, in ciutarea adevirului t1r,.,1,;,' r rt't rrtul nostru (comunist), toc in doui ghete stingi? , ,, .,,, ,i,,ri,,. o iegire din aceasti dilemi, vom apela la o analogie din istoria cultu,r, l,r. r ,l (' sus-numita pereche de ghete ne-o evoce aProaPe inevitabil. ,,r. ,.,tr1 t.:i FredricJameson a incercat, la rfndul siu, si explice diferen;a dintre mo,l(.r r .,,r postmodern cu a.jutorul exemplului a doui perechi de incilgiminte: vestitele
ri

lrrl

r(.,

| ( ( )rrrr-rrristi

de ieri, ci

,lr,,tt't,rritne;tiale lui Van Cogh ;i Diamond DustshoeslPantofii cu pulbere de diamante] ,, lt rr AldyWarhol. Sprijinindu-se pe celebra interpretare a lui Martin Heidegger,Jame',,, r I susqi ne3 ci Chetele la rd nelti ale u i Van Gogh - u n tablou care rePrezinti pentru sPUne, ,,1 Lrla dintre operele canonice ale rnoderniti;ii eminente - ne deschid, cum s-ar
r
I

lor hermeneucice. EIe ne indeamni si reconstruim situagia iniqiali la care se referi si pe care o Prelucreazi ca operi de arCi. Jameson nume$te aceaste situagie "materia brut5" a operei. Astfel, in interpretarea hermeneutice, Chetele lardne$i ale lui Van Gogh apar ca un fel de cheie sau. simPtom Penrru o realitate mult mai largd., carese dovedegte a fi adevirul lor ultim. in cazul concret al tabloului luiVan Cogh, aceaste realitate este universul mizeriei agrare de odinioari, o lume redusi la existenqa tirineasci brutali, primitivi;i marginalizati. Dar aceaste lume girineasce mizerabili, obscuri ;i cenugie despre care "vorbesc" Chetele ldrane;ti ale lui Van Gogh se afli simultan intr-un contrast paradoxal cu stilul arcistului, cu universul pescriq;i luminos al culorilorsale. larin acestcontrastJameson vede climensiunea utopicS a operei de arti. Ca;i cum artaarfi creat, ca o comPensalie pentru mizeria realiti.gii, un imperiu nou, utoPic al simqurilor' Cu totul alta este situaqia de receptare create de Diamond DustShoes ai lui Warhol. Aproape ci nu-i mai lasi loc privitorului de interpretare. Ei par - subliniazi este c5- incS-l;irile lui Jameson explicit - ci n-ar avea nimic si ne spuni. Adevirul Warhol nu mai potfi ingelese dupi modelul hermeneutic. Ele nu sintin scare si reproduci acel univers obiectiv dispirut care a fost cindva contextul lorviu. pantofii luiWarhol, in careJameson a regisit exemplul paradigmatic al arcei postmoderne si al postmodernului in general, prezintd.inci trei deoseb,iri in raport cu modernul: in primul rind, un nou fel de platitudine sau suPerficialitate: lipsa oricirei profunzimi;in al doilea rfnd, lipsa unuigest utoPic. in loc s5 comPenseze vreo realitate cenu$ie cu universul pestrig al culorilor, Diamond Dustshoes se Prezin,.lc la sine posibilicatea lecturii
)

le-arfi ;ters toate culorile pentru a descoperi sub ele substranegativuluifotografic. larin al treilea rfnd, lipsa afectelor. Disinsi;i, adici premisa ei: acea scindare a subiectului incr-o fapt expresivitatea de ll,rre ,,rrrrqire liuntrici muti, pe de o parle, gi o expresie valabilS Pentru lumea exterioare, ,lt.scori catartice, pe de altS parte. Profunzimea modernisti, care Permitea acea rrrltafizici a interioritigii ;i exterioritiqii, 5i, odati ctt ea, modelul de interpretare lr,'r rneneutic, este definitiv nivelati in postmodernitate. Nu e greu de ghicit, evident, legitura dintre toate acestea 9i ghetele din Muzeul t t,rnunismului din Vargovia. Ele par a fi un hibrid ciudat din cele doui feluri de rrr, ,iltiminte analizate deJameson. insc"narea in care ne sint Prezentate urmeaze l,r 1,;jrpa vedere modelul hermeneutic tipic pentru modernitate. Sint aici, ca se ne rrrrlloceasci accesul la un adevir, la adevirul realit5;ii comuniste aPuse. Ca un fel ,1,. , lreie sau simptom, ele simbolizeazlrdul comunismului, cinismul Potentagilor ',,rr ,,i neputinga celorsupu;i lor, intreaga ira;ionalitate;i absurditate a universulrr ( omunisr al viegii [kommunistischen Lebenswelt] .in aceste doui ghete stingi privitorrrlri i se prezintd imposibilitatea comunismului, comunismul ca imposibilitatea rrr,,,rsi, intr-o formi directi. Dartocmai din pricina acestui caracter direct, nemijlor rt cici nu sint un obiect de arti - ghetele comunismului par si se sustrage modelrrlrri de interpretare hermeneutic tipic pentru modernitate. in realitate, ele nu-i r r( l(,.rmne pe vizitatorii muzeului se reconstruiascd in vreun fel acea lume despre ,,rrt' le "vorbesc". Trecutul comunisc, a cirui cheie pretind ce sint, nu pare si fie ,rr, r o materie brutd care si fi cerut o elaborare, respectiv o Prelucrare, Sau care Se rrr.l,rriasci si ajungd in final, prin interpretarea noastra, la vreun adevir: fie el istoric, r ,r,,tcntial sau moral. in adincul acestui adevir- al comunismului, pe care ghetele rrr.lrlie si ni-l transmiti - nu mai putem (;i nici nu mai trebuie) sd ne cufundim. I l. l,;rrci am avea aici de-a face cu o expresie puternicS, ce nu ajute totu;i niciunui r rrrt,irlLlt liuntric, fbri de glas in sine, si se exprime. De parcighetele comunismulrrr, rrlocmai caincdlgirile postmoderne ale luiAndyWarhol, arfi pe de-a-ntregul l,l,rtt', de parce nu aravea decit o singuri dimensiune manifesti, care nu ascunde rrrrrit latent.
r,r ca gi cum cineva rrrl alb-negru tern al

l,rrneson a subliniat in mod expres ci, in planul conginutului, ceea ce intilnim lt ttr,rmond Dustshoes este in realitate un fetig. $i totul indici, de fapt, ci ghetele , lrrr M r,rzeul Comunismului de la Vargovia prezinti gi ele un caracter similar de feti;. r )r ( (' inseamni si percepem aceste ghete ca pe un fetig? I rtud a descoperit, cum se stie, ridicinile fetigismului in percepqia diferenqei '., ", r, rlr.'1 El credea cd in copilirie noi percepem diferenqa sexuali anatomice fie ca
I'r{ .'('n\:l a penisului, fie ca absengi a lui. Conform teoriei sale, noi am Pune atunci

Lo-gtca . Frr:cl ric J arr e son, Postmodernism, or, The Cultu ral Loflc of Ldte capitdlism f Postm od e rn ism sau st1 6 1996, pp Verso' t rrltrrr,rl;i ;r crpitrlisn-rulr-ri tirziu l, I t:lndra-NewYorl<,

lrr.,rrrtliLrls:'irr "Fcrischisrn,,ri'.lino,-rul 1927.VeziSiqmund Freud,CesammelteWerke[Operecom1'l, rr.l, vol. XlV, pp. :J l0 .11 7.

lipsa feminini a penisului pe seama unei castrS.ri gi am dezvolta ca urmare o teami intensi legati de aceasta. Dar ce e cel mai important pentru dezvoltarea feti;ismului decurgind de aici - cit 9i pentru incercarea noastri de a ingelege caracterul fetigist al "ghetelorcomuniste" - este faptul ci reacgia la aceasti teamd de castrare era ambivalente: o recunoagtere ;i o tigiduire [Vedeugnung] concomitenti a castririi feminine ;i faptul ci aceasti ambivalentS., aceasc; discordie a subiectului a fosc pur si simplu perpetuat5.. Doui pozigii inconciliabile continue si coexiste alil# Obiectul-fetis - inventat inigial ca substicut pentru penisul lipsi al femeii it turate. este instauratin scopul unei normalizS.ri a acestei dezbindri, pentru un fel de fixare 9i stabilizare a coexistengei "pasnice" a celor doui fo4e care se exclud altminteri fl reciproc. Firegte, nu vrem si spunem prin aceasta ci ghetele comunismului trebuie infelese si ele ca obiect-fetig de perversiune sexual5. Ce ne intereseazi este mai degrabi ,relevanqa socialS. qi_isJorico-culturali a fabulei freudiene a fetipismulu.i. Or, aceasiu-u6it elaboratd ro*uiln Contextul dezbarerii Jirpr. colonElism, darin special in teoria posrcoloniali., si anume de unul dinrre cei mai proeminenqi reprezentanfi ai sii, Homi Bhabha. El a incercat s5. interpreteze stereotipul etnic si cultural tipic pentru discursul colonial (de ex.: asiaticii sint fh;arnici, negrii din Africa sint libertini sexual etc.) ca pe o formi de feti;ism.s : De ce prime;te deci stereotipulcolonialisttri"situri feti;iste? - Pentru cigi in discursul colonial perceperea diferenqei,coloniale gi etnice are un efect extrem de traumatic si provoacS. un amestec ciudat d9 qga-mi gi falc!na;ie; pentru ci;i aici

"o formi de reprezentare arestate, fetigiscd in cadrul cimpului discursiv de identificare"

.6

Ceea ce vrem si afirm5.rn aici este ci cele doui ghete stingi din Muzeul vargovian al Comunismului trebuie ingelese conform modelului unui astfel de stereotip leti;ist. Am subliniat deja ci ele nu funcgi oneazd,nemr.llocit ca o cheie care sd ne permiti - conform modelului hermeneutic de interpretare tipic pentru epoca moderni
. La aceasta trebuie sd adiugim acum continutului lor lacent, nu se epuizeazi in "a-nu-vrea-s5-spun5.-nimic" al artei gi culturii posrmoderne (ca in Pantofii cu pulbere de diamante ai lui Warhol din exemplul luiJameson), ci ea sceate la lumini o cd nici platitudinea lor postmodernS., vidul
nou

g-

feconstrucgie

a*reall

5 d im

e nsiu n e :

prygldSc!.ry4sfqg1g!

qa r:g

aI

ub

i-eclivari i p gsrco m u n i sre.

se reactioneazi la_aceasli

rguma !e! gu o anUU4""q?

lq-b_q_7-

a_c_q.qia srd

subiectului (colonial)se repeti permanent gi nu se linigte;te, stabilizsazd.;i normalizeazi. decit legind acea diferengi culturald, triiti traumatic, de ceva stabil: tocmai de obiectul-feti5. Pini si convingerile i"1" rnui diferite, .u." ," exclud reciproc intru totul,)crffiiinua si coexiste "pa;nic" in subiectul scindat. lati deci scenariul fetigist dupi care funcgioneazi - crede Bhabha - stereotipul colonial. Pebaza unui efect normativ politic prestabilit, imaginile stereotipe sint judecate si transate simplu ca pozitive sau negative. Nu este vorba insi numai despre o form5. simplificati de cunoa;tere, respectiv despre o falsi reprezentare a realitiqii. StereotiLul mai are in acest context ;i o alti funcgie, mult mai importanti, 9i anume ca m-ggfu al subiectivl[ . Franz Fanon a tematizat deja pozigionarea subiectului in discursul stereotip al colonialismului. $i pentru Bhabha acest discurs stereotip reprezintd,in primul rind o formi prescurtatS;i simplificatd de identificare. El definegte in ultimi instanqi stereotipul ca
gi
5. Vezi

;i pentru ci

@gmitea$e-d,rerrt4t1aici aceaste discordie a

in specia| cu|turale si etnice;

"Die Frage des Anderen. Scereotyp, Disl<riminierung und der Disl<urs des l(olonialismus" [intrebarea despre celdlalt. Stereotip, discriminare si discursul colonialismuluil,ln Homi Bhabha, Dle Ve rortungder Kultur lLocalizarea culturiil, TLibingen, StauFfenberg, 2000, pp. 97 125

Daci spunem deci ci ghecele comunismului sinipenrru noi ,n sit;;rip fetijiit, vrem si sPunem de fapt ci imaginea lor este inteleasi in primul rind dupi princiR1ul11_el pe1Ee-pfii prefabricate. Vorbim aici despre o cunoasrere pe care o aveam deja inainte de a intra in Muzeul Comunismului. Cici noi eram din capul locului convinsi - si asta in sensul efectului normativ al politicii in vigoare - ci, de fapt, comu, nismul este numai numele unui proiect utopic e;uatin realitate, care n-avea nicio gansd de a se realiza vreodatS; cd sistemul socialismului real, existent cindva, a fost de fapt o inselare a acelei clase muncitore;ti pentru a cirei eliberare fusese intemeiat; ci economia socialisti era organizati conform dogmelor ideologice, si nu conformlegilorfiresti alepielei libere;i deaceea caunanefireasci,iragionali;i anormali - era condamnati in mod necesar la esec; ci socialismul era un sistem social striin adeviratei naturi umane si, tocmai de aceea, in socialism nu se triia de bunS.voie, ci sub constringerea unei puteri totalitare etc. Toate acestea trebuiau gtiute dinainte, ca si. putem percepe cele douighete stingi din Muzeul varsovian al Comunismului ca autentice ghete ale .ornunL.rlui si sd Putem vedea in ele adevirul trecutului nostru comunist. Prin urmare, ele / au devenit totusi o cheie, un simptom sau simbol al comunisrrrului, insi. abia dupiL v.[ ce fuseserS. PercePute dinainte ca imaginea sa negacivi srereoripi. Numai ca ste-, - {/ reotip ele ne permit si le in;elegem hermeneutic ,,adevdrul?'. $i tot de aceea este incorect si credem ci ghetele comunismului n-au nimic sdl ne spuni., ca incdlqirile postmoderne ale luiAndyWarhol. Ele ne spun de fapt foarre\ \ mult, dar numai in misura in care ;tim cotul dinainte. Aceasti cunoaStere prefabricati ne explici inci o caracrerisricS. importanti a fl llr postcomunismului - caracterul siu anticomgnistlCici afirmaqia ci postcomunismul esce anricomuni;f?iil"ffi1ruHirir;'i;;; a" ra sine ingeles. o arare susrinere suni. de-a dreptul contradictoriu. Desigur, nu trebuie si confundim acest anticomunism, tipic postcomunist, cu o convingere politici propriu-zisi. O atare convingere se articuleazi intotdeauna in forma unei pozitii politice contingenre rstorii, gi
i

6. Ibid., p. 113.

in acest anume in situagia unei lupte politice concrete. A fi anticomunist inseamni, politici practica ideea cu antagonist autentic 9i caz, sete afli intr-un raport politic

este a comunismului. Dar ceea ce definegte postcomunismul, dindu;i 9i numele, politice rocmai disparigia comunismului de pe scena politici 9i din arena luptelor adver-reale. Or, aceasta implici si imposibilitatea structurali aintilnirii sale, ca

Daradevirul istoric nu este unul din obiectivele cunoa;terii pe carevorsl ne-o transmitS. cele doui ghete stingi din Muzeul vargovian al Comunismului. Funcqia ,' ,rcestei cunoa;teri este insi reglarea mecanismului subiectivirii postcomunisre. Ea ' ,la subiectului profund scindatin sine ai postcomunismului un Punct de identificare-i normalizeaza. ambivalenga, scutindu-l de confruntarea anevoioasi adesea dureroasi cu contradicqiile realit6;ii sale - cu PUterea Pe care nu o cont roleazi ;i cLr piedicil e din cauza cd-rora e;ueazi; cu dependen;a sa de autoritigile .,rrciale ;i de piaga capitalisti "liberi" -, care constituie de fapt acest subiect. Este
, rrre scabil,
',,i

,u.poliri. real, in arena poliricdaprezentului. in aceasti privinq5, anticomunismul postcomunist nu este, strictvorbind, un fenomen politic. El apa4ine deja universului postpoliticii, nemaiavind la ce ce se se refere in realitatea poiitici Postcomunisti. Asta nu inseamnS insS defel ci ar fi 9i irelevant. Ca formi de cunoastere arestata, rigidi, care nu mai poate fi activatS;i reprodusi decitin stereotiPUrile
mai imporfetigiste - .ui. urfi ghetele varsoviene -, acest anticomunism regleazd cele tante procese de subiectivare postcomunisti. E drept c5 el se Pretinde a fi o conpe Bhabha vingere autentic5, insi este de fapt un stereotiP care- casa-l citim din nou oformi de convingere multipli ;i contradictorie, permite o cunoattere a dife-

,r

,) cu19a*_g1-e=r-eftlfS-el1l1{tl*!1.urs

s,e

anung5 in fory141qui ptereotip_ ce

t,,nciioneaziconcomitent-i66ie;i

fetig 9i care ii conferi subiectului postcomu-

lsr

-,,7ru

renqei, pe care o

forma stereotilenga subiecgilor postcomunigti ca anticomunismul lor exprimat in puluiferigist. gh"bhuuorbe;te despre stereotiP ca (despre) un "obiect imposibil", unei deoarece.el cere de la noi imposibilul: si ne deducem identitatea din fantezia comunism, pentru loc existi origini ned.iferengiate, pure.B intr-o astfel de fantezie nu ,"rf,e.tiu pentru ambivalenga rraumatice pe care am mo;tenit-o de la el in experienga noastri istorici. lati de ce, in drama subiectivirii Postcomuniste, comunismul tre-

tigdduiegte;i mascheazd"totodatd" '7 de limpede ;i evident Pentru oricine ambiva$i realmente nimic nu prezintd.atit

propria identitate. Stereotipul este, subliniazi Bhabha, principala strategie a discursului colorri:rl.e Dupi cum am vizut, el struccureazd ;i discursul postcomunist, chiar in l,rrnctul cel mai important: acela al formirii identitigii. lati motivul Pentru care l)urem atribui ;i ghetelor noastre comuniste o semnificaqie similari cu cea Pe care
,, ,rre in discursul colonial stereotipul feti;izat al culorii pielii ca semnificant al diferenIt.i culcurale ;i etnice. A;a incit situaqia unui copil postcomunist care vede cele doui
ril rete

buie si fie declarat neapirat ca imposibil. f i cocmai asta vor si ne spuni ghetele de la Vargovia: comunismul a fost ceva imposibil' Dar comunismul a fost, de fapt, chiar foarte posibi I' Mai bine de o suti de ani a comunismul s-a putut afirma, ca idee si mi;care politici, in realitatea istorici, a moderni, intelectuald elita putut c?gtiga de partea lui o parte considerabili din putut entuziasma masele cele mai largi ;i a Putut mobiliza PoPoare intregi Pentru idealurile sale. Cum au fost cu Puting; toate acestea, cind orice copil Poate astezi si vadi cit de imposibil e comunismu l, la fel de imposibil ca mersul cu doui ghece stingi, ca incercarea de-a face cu ele chiar 9i un singur pas? - 5io formS de fenegare lverlewgnungl. Cdciavem in !" Egryreperem rorodiii---utir fap-iulErolic af unl-poiE--.inffi io-frunismului, mascatd cu ace"t le ghete, cit gi complicitatea tuturor acelor mase "inoce nte" ,far6 entuziasmul ;i/sau Adeop"ortunismul cirora evenimentul comunist nu arfi fost nicicind cu Putinte' virul renegat-;i in foarte mare misurdtraumatic- al experienqei noastre istorice mir;alui este: in ghetele comunismului s-a putut merge foarte bine, ba s-a Putut

stingi in Muzeul Comunismului de laVar;ovia nu se deosebegte, in ultimi rrrsrantS",esen!ial desituagiaacelui biiegel albdin Pieleneagra,mdsti albealuiFranz I ,rrron, care, lavederea unui negru, se arunci speriatin braqele mamei sale: Mami, rrr'1ipgl ur.. si mi minince!10 Misiunea didactici a celordoui. ghete scingi ale comurrrsrru lui se implinegte gi ea intr-o fobie infantili similari: Mam5, comunistul (ist,r cle aici, din cele doui ghete stingi) vrea si mi minince! Dar cine este de fapt acest comunist din postcomunism, unde mai poate fi el r',rsit si cum arate in realitate? Vom afla un rispuns la aceasti intrebare intr-un alt muzeu al comunismului, ,,re, spre deosebire de cel din Var;ovia, este deja finisat.
il Muzeul Comunismului de la Praga nu este u;orde gisit. Dqi se afliin centrul ora;ulrrr, cl pare, in mod bizar, ascuns. Cici este cazatintr-un cazinou sau, mai exact, funcI,r.rlcazi ca un fel de subchiria; al Palatului Savarin, in care existi ;i un cazinou. Pentru
,r vt.rri

parci in ajutorul potengialilor vizitatori in ciutarea sediului muzeului, orga-

rrr.',rrorii isi fac reclami pe o carte pogtalS, oferind coordonatele muzeului tipirite $i cuasta, 1,, ,rimaginealui Lenin: "We'reaboveMcDonald's,acrossfromBenetton..."11 ,,r( (' confuzie ideologici este excluse de la bun inceput: "Viva la lmperialism!"

chiar pe distanqe lungi.

7 tbid.,
IJ

't
lr)
t

ll,itl., p.97.
I r,f n./ I

p. 114

ltnctt, .\t.hwtrrtc HtruL, wtif.lc Mrtskcn, Franl<]turt am Main, Syndil<at, 1980, p.74

lltirl., p.1'2(\

lrrcnt,li,z,i in tt'xt :"Sintr.nr tlr',r,,rr1rr.r lrri Mr l)orr,rlrl's, l)cstc drLtrrt dc l3cr-rtrtton". (lV. fr.)

Suni ca o glumi ;i chiar asta este. Muzeul praghez al Comunismului nu este o institugie culturali de luatin serios. Este de fapt un fel de autoparodie a Postcomunismului 9i tocmai asta il face atit de interesant. Cici dacd e adevirat ci acolo nu afli mai nimic despre trecutul comunist, cu atit mai multe afli insi despre imposibilitatea postcomunisti de a te raporta la acest trecut. Autorii sii susqin, fire;te, contrarul. Pe foaia volante puse la dispoziqia ziari;tilor interesaqi citim ci muzeul este o "naratiune istorici de autoritace" despre fenomenul comunismului. $i intr-adevdr: pe o suprafaqi de 450 de metri pitrati, vizitatorilor li se poveste;ce o istorie realmente autentici. Dar ea vorbe;te mai pugin despre comunism ;i mai mult despre un popor care a avut nesansa istorici de a fi cotropit de totalitarismul comunist;i de a rimine pentru o vreme captiv in el. Aceasti istorie a avut ins d un happy end12, biruinga definitivi a capitalismului, iar acu m este povestitd retrospectiv tocmai din perspectiva acestui sffr9it fericit. Muzeuleste structuratsub forma unui traseu circular, cu trei slalii principale: visul, realitatea;i cogmarul. Sint cele trei acte in care se presupune ci s-a desfhsurat drama istorici a comunismului. La inceput se crezuse in utopia manxist-leninistd, apoi oamenii au fost dezamSgigi de realitatea socialisti ;i totul a sffrgit in cogmarul totalitar. O mulgime de artefacte trebuie si reinvie in fa;a ochilor no;tri aceaste istorie simpli: drapelul sovietic ;i cel cehoslovac, busturile ideologilor comuni;ti, fotografii din epoca de odinioari, filme documentare si numeroase articole de consum, menite si ne faci si revedem ;i si resimgim viaga de zi cu zi din socialismul real cehoslovac. Toate obiectele sint grupate conform unor complexe tematice: munca in industrie, sistemul de educagie, agricultura, afta realismului socialist, organizarea miligiei poporului ;i a armatei populare, poligia secrece gi practica aparatului de represiune, devastarea urbanismului praghez, opozigia culturali, disidengii ecc. Aceste complexe tematice sint de fapt ni;te stereotipuri prescurtate: "Vi aritim ceea ce;tia;i dintotdeauna despre comunism" - asa ne-am putea imagina mottoul acestui muzeu. De pildi, comunigtii au mizat tocul pe industriagrea, care in cele din urmi n-a produs decit fiervechi 9i a provocat un dezastru ecologic. Ca se ilustreze aceasta, intr-un colg al muzeului s-a instalat imitagia unei "uzine socialiste". S-au transportat aici unelte perirnate, ie;ite din uz, printre altele gi o bicicleti ruginiti, o Mofa stricati etc. lar faptul ci aceaste grdmadi de vechituri - care trebuie si ne aducd in faga ochilorintreaga mizerie a modului de producqie socialist - este plasati lingi o carlingi de MIC ;i un afig cu luri Cagarin, ambele - dar mai ales primul cosmonaut din iscoria omenirii - simboluri ale progresului pentru intreaga specie umani, nu provoaci in contextul muzeului nicio contradicgie. f i nu-i de mirare. Spaqiul discursiv al postcomunismului nu cunoaste, in principiu, nicio concradicqie. lati de ce nici "primul om in cosmos" nu este, in contextul muzeului, decir inci o dovadi ci utopia comunistS, chiar realizati, n-a
l

tot o minciunS.. Ca gi la Varsovia, se a;teapti ;i aici ca vizitatorii ',,r cunoasci dinainte adevirul despre trecutul comunist: niciun zborin cosmos r ,r Fost promovatin Uniunea Sovietici in scopul unei cercetiri aucentice a naturii, , r (lin cu totul alte motive, de exemplu din motive ideologice (ca sd le abati oamerrrlor atentia de la realitatea lor mizerabili) sau in scopuri propagandistice (ca si ,l('nronstreze superioritatea sistemului comunist faqi de cel capitalist) sau, pur gi ',rrrrplu, ca si extindd puterea ;i concrolul comunist asupra intregii omeniri. Cici t cgu l program sovietic de zbor spagial n-a fost niciodati "veritabi ", precu m cel
Ir

',.1

3l16"uu decit

rr r

rt'rican, chipurile. l)ar cel mai important exponat al Muzeului praghez al Comunismului se afl5 rrr ,rllara muzeului, pe stradS. Este vorba despre un afi9 care trebuie si-i atragi pe trcr itori ;i si-i faci sl,viziteze muzeul: imaginea unei matrioska ruse, desfigurate lr rrrod bizar. Matriogka din afig are dinti: are dinti de rechin. Or, in aceasti imar',rrrt'culmineazi anticomunismul posccomunist, atotprezentin muzeu ca un fel de ,",r'nti concepcuali. Am subliniat deja ci, din punctul de vedere al politicii reale, r'l t'st fhri obiect, dar ci devine cu atit mai important pe scena subiectivirii l,()'.tcomuniste. Es[ecocmai rolul pecareiljoacigi ruseasca matrioska-rechin. lmagirr,'.r ei oferi o diferengi de-a dreptul idealS pentru formarea identitigii postcomurr.,lc: stereotipul alterititii culturale concretizatconcomitent intr-o fobie ;i un feti;. { ( )rnunismul poate si fi fost cindva un proiect de emancipare universald, dar azi rrrr rnai e decit rusoaica asta care ne-ameninqi cu castrarea. (-eea ce se petrece de fapt in Muzeul Comunismului este localizarea culturalS ( ,r ()munismului.'intreaga istorie a comunismului, prezenga sa istoricd traumatice r".rt'fixati ulteriorca idenritate culrurald esenqialiste. Ceea ce odinioari Fusese prertrrtia la emancipare universali a proletariatului mondial este particularizat, relatiyr.,,rt- si proiectat astezi intr-o alteritate culturalSi'$i iati cum comunismul nu mai l'( ),lte fi regdsit in propria identitate istorici, de vreme ce niciodati n-a fost acolo. r ,it'i el a fost un striin de la Risirit, de unde-avenit cindva nepoftit la noi gi unde ,r ',,r |cst expulzat din nou. Trecutul nostru comunist n-a fost decit identitatea cultu.r r r

,,rl,r a altora. irr acest sens, conceptul muzeului de la Praga corespunde tiparului general al r,lt'ologiei democrat-liberale de astezi, care se dezbard deseori de intregul proiect rnrunist ca de o formi de totalitarism ce poate fi explicat;i localizat cultural (cum '' ,rr ll ca "despotism asiatic", "bizantinism" etc.). Conform acestei interpretirit3, Ir,r.,irte pe un divorq principial intre comunism;i modernism, revolugia bol;evici ,rr li avut in primul rind un caracter antimodernist. Ea ar fi fost o reaclie culturaLr , onservatoare la extinderea culturii moderniste occidentale, in primul rind a celor rrr,ri importante caracteristici ale ei: drepturile omului gi libertigile democratice. li
Vczi, dc cxcmplu, Luciano Pellicani, "Moderniry and Totalitarianism" IModernitate 9i tocalitarism],

.l. lrr i'nrllczir in text. (N. tr.)

tt

Ltlos,

nr. 112, vara 1 998, pp. 3 ?3

Cit de hegemonici este de fapt astizi aceastS. interpretare a comunismului vedem u.olo ,nde ea ?gi gise;te o aplicare practic6: in strategia principali a a;a-numitului proces de tranzigie Pe care Occidentul il impune in societdlile e-st-euroPene: in ideea unei modernizdri tardive. Postcomunismul este deci ;i o scene a modernizdrri, uh loc unde modernitatea are ceva de recuperat' ldentificarea comunismului cu diferenqa culturalS aduce insi;i un cistig pen-

tru adeviratul subiect politic al postcomunismului, Pentru nagiune. Cici ea este de fapt iea expusi in muzeul praghez, nu comunismul insu;i. De aceea istoria care ni se povesteste in muzeu nu incepe cu istoria aparigiei comunismului, a ideologiei" Ce' gi practicii sale politice, ci intr-un meraplan, ;i anume cu nagterea Republicii a demosucces de horlou"." moderne, dupd Primul Rizboi Mondial, cu istoria care craqiei ei, a dervoltirii ei economice ;i a Progresului ei cultural. Comunismul respecMax1a, Karl lui a romantice exaltarea din teoretic s-a dezvoltat, se sPune, tiv din resentimentele lui Leninls - a venit abia pe urme 9i din afari, ca un fel d9' ntrusin viaga idilicS a unei naqiuni tinere, cu o democragie reutite. reLa sffr;itul acestei istorii, in a;a-numita "Revolugie de Catifea", natiunea se in istoric ciclului a inchidere aceaste gise;te pe sine. Dar nu rrebuie si ingelegem dialecun sPaqiu I"n,'h"g"liun. Postcomunismul - s-o mai subliniem o dati - nu este tic, ci, in primul r4nd, un cimp de identificare care functio neazd., ca in muzeul pragh"r,'^u;degrabi dupi schema imaginarului a lui Lacan' i" myl9'tt 93tl,LqLqn fel ie oglindi, nagiunea se recunoa;re pe sine ca totalitate Aici igi percepe ea din nou ideniititea scindati de comunism, o resimte iari-9i ca fformind] o unitate cu originea sa nediferengiati, Puri. Dar nu este un motivsa ne imaginim ci Muzeul praghezal Comunismului ar fi o institugie serioasi a culturii nationale. Este clar, inci de la primavedere, ci o astfel de auri ii lipse;te cu desi"virsire. Degi, prin caracterul siu narativ;i strategia de expunere, arati ca un fel de muzeu nalional, el nu ridici totugi nicio preien;ie credibili de reinserare a unor comori salvate din trecut in identitatea nagionali gi de conservare a lor- cum sPune aceafrazl" rdsuflati - Pentru generagiile viitoare. Acest muzeu are o altS intenqie. El vrea si se vindi pe sine insu;i ca mar14. Texrul afiqat pe peretele muzeului ne

l,i, mai exact ceea ce expune el: comunism.ul, adici istoria unei nagiuni eliberate ,lt' comunism. lnigiatorul care ste in spatele muzeului nu este statul naqional cu institrrtiile sale culturale, ci un intrePrinzdtor privat, un american care, dupi ciderea ( ()munismului, a cigtigat o mulqime de bani in Praga cu restaurantele sale fast-food, r, rr astdzi nu ascu nde deloc faptul ce vrea si facd iari;i profit cu Muzeul ComunisnrLrlui. Din totaluldezinteres al praghezilorpentru acest proiectvedem ci naqiunea .r t irei rifuiali eroici cu monscrul comunist este tema muzeului nu se numeri pr:ir;trrt'vizitatorii sii preferagi. Publicul pe care ilvizeazi acest muzeu gi dupi gustul ciruia (,,,te alceruit, de altfel, il constituie preponderentturi;tii occidentali, care literalmenr(' potopesc Praga postcomunistS.

de ce este derutant si spunem ci naqiunea ins5gi gi-ar ilustra in acest mu..(,u, ca pe o sceni a identificirii ei imaginare, confruntarea sa cu comunismul. Mai ,llqrabi identificarea imaginarS a acestei naliuni, mai exact sPUS stereotipul unei r.,torii marcate de comunism:, ii este oferiti publicului global ca marfb in acestfast , ulLure shop.16 Raportarea naliunii la istoria ei si, prin urmare, la sine ins59i, care in rrlrirri instanqe egte intotdeauna o relaqie sociali de reciprocitate a oamenilorrrristerul oricirei raporteri la propriul trecut, adici orice efort de amintire -, a luat ,rr, i, in sensul unui veritabil feti;ism al mirfii, forma fantastici a unui raPort intre

lati

lrrt ruri.

t'eti;ismul culturii postmoderne artrebui inqeles nu numai in sens freudian, ci '.r rl sens maxist, iarJameson insista asupra acestui lucru. Care este valabil in egali rrr,rsuripentru stereotipul postcomunist, al cirui caracter f,eti;istsearticuleazS;i rr lorma mirFurilor. Dar aceasta ne conduce la o alti temd: relalia dintre cultura l',,srcomunisti ;i capiCalismul global, iar odatd cu aceasta gi la un alt "Muzeu al

t,rnrunismului".
ilt

Si in Centrul de DocumentareCultwra Cotidianuluiin RDC, din oragul Eisenhtitten-

'.r,rrltr7, sintexpugi pantofi: o pereche de pantofi de dami rogii ai firmei "Salaman,1,'r" din anul 1984. De;i sint un produs al comunismului, ei nu reprezintS., in mod , rr(lar, un simbol al "modului de producgie comunist". Cici fac parte dintre acele

explici: "Comuni;tiijustificau practica terorii revoluqionare ale lui l(arl si adictaturii proletariatului cu pretinsulcaracterincontestabilal teoriilor<stiintifice> inclina;ii cu romantic ca Poet Marx, aventuiierul 9i intelectuaiul boem, care gi-a inceput cariera piziarist un apoi devenit a hegeliani;i filosofia El studiase apocaliptice, iremediabil exaltate. a teoriilor de realizare Tentativele gi politice. economice chesriunilor in domeniul [...] trunzitor
nraryisre au avut drept

consecingi dupi ultimele evaluiri lucide - peste 100 de milioane de victi-

rrr,rrluri pe care fabricile din RDC le produceau la cererea unorfirme occidentale (irre erau destinate ?n primul rind piegei din Occident. E drept ce Puteau fi , rrrrrpiraci ;i in RDC, in a;a-numitele magazine "de calitate", dar la astfel de mar,,r:ine nu aveau acces decit clienqii privilegiaqi (intr-un fel sau altul)' (.cntrul de Documentare din EisenhLjttenstadt este de fapt o colecqie de obiecte ,, I rrr, r lc, din cele mai diverse, de pe tim pul RDC. Ceea ce deosebegte, inci de la prima
,,r ln lirrrba crrqlezi in text. Ar insemna, prin analogie cu fastfood, "prdvilie pentru cultura la repe,, ,rlii". (N. /r.)
lrrit,irrl St.rlirrstaclt

me omenegti". 15. Dcspre Lenirr, descrierea exponatului spune: "Princip ala cauzd a urii sale neimpicate'impotriva viaga garului' srririi clc lucruri a Fost moartea fratelui siu mai mare, executat Pentru un atentat la caracteristici a devenit care tactica tridirii si a intransigentei, 1... I I crrin ;t irnpus de la inceput )('n( I rt ro[.illl(ll t Ottrttttisl ".
|

lOralul Stalin

l.

privire, aceaste institu;ie culturali de muzeele comunismului din Varsovia si Praga este absen;a oricirei motivatii anticomuniste. Ea nu este consacrati unei rifuieli ulterioare cu totalitarismul comunist;i nici nu se raporteazd demonstrativ ostil la trecutul de care aminte;te. De parci arfi fost conceputi dincolo de orice premi-, se ideologice. Cici intengia sa expliciti este salvarea de la uitare a culturii'cotidianului din statul apus odati cu comunismul.ls Aceasti inten;ie isi gise;te o dubli legitimitate in contextul muzeului: in planul pragmatismului politic, eatrebuie sd participe activ la procesul de tranziqie postcomunisti, in special la reunificarea germani. in acest scop, Centrul de Documentare trebuie si devini un loc al schimbplui de informaqii ;i si faciliteze, prin cunoagterea reciproci a istoriei, a condigiilor de viagi ;i a evolugiei lor sociale, cregterea laolalti a celor doud pdrgi ale nagiunii germane despi4ite de comunism. in ce prive;te aspectul normativ, conceptul porne;te de la premisa ci o societate care igi doregte un viitor mai bun trebuie si invege obligatoriu din "comoara experiengei" istoriei sale: "Cum s-a ajuns la starea de lucruri de astizi gi cum am devenit cei care sintem astezi ne limure;te numai o privire care, in lumina trecutului, caute se ci;tige din prezentviicorul".le Cici despre viitor este vorba aici gi tocmai istoria germani este cea care arate limpede ce consecin;e grave poace avea uitarea ;i cum tabuurile si ignoranga acoperi memoria, provocind o falie intre generatii si scindarea convingerilor politice. De aici rezuk\. ;i scopul social al proieccului: el "vrea si trebuie si fie, in cele pozitive, ca;i in cele negative, un etalon de orientare al reprezentirilor despre viitorul social ;i obiectivele
sociale".2o

Nu esre greu de ghicit complexul de idei care se afli in spatele acestei conceplii. t'noi" al viitoru| ',rc, fireste, bine-cunoscutul ideal iluminist al transparenqei totale, un lrri dernocratic care, printr-un efort de rememorare, i;i reinsu;egte acele momente ,lrrr istoria formdrii'sale, momente ce fuseseri alienate represiv prin tabuuri gi relrrlriri ;i - ca si evocim conceptul lui Habermas, de-a dreptul ineluctabil aici - care ',{' reconstituie, pe calea autoreflecgiei, ca totalitate pe deplin transParente. Ci avem de-a face aici ;i cu o emancipare este mai mult decit firesc. Memoria , , ,lt'crivi nu ne eliberea2i numai de fantomele trecucului, ea se asiguri ci viaqa publi( .r (lemocratici existentd astdzi nu va suferi de eventuale blackouts2l , reconstituie rrrritatea subiectului scindat al democra;iei ;i ne ajuti, chiar si opunem rezistengi
,rrr

rcn

ntiri

lo

r globale.22

O intrebare este in acest punct inevitabili: mai avem de-a face oare in cazul acesl,r ( Lr amintirea unei utopii - comuniste - apuse sau avem de-aface mai degrabi , r () utopie a memoriei inse;i? l ste evident ci o componenti esengiali a experien;ei postcomuniste este si viziun(,,r Lrnui viitor mai bun gi ci amintirea trecutului comunist se afli si in serviciul acest, rviziuni. Decisivin aceaste privingi gi determinant, in esenle, atit Pentru aceasti
vr.,rune a

viitorului, cit gi pentru reamintirea insi;i este caracterul ei intrinsec cultur,rl. Memoria despre care vorbim aici este exclusiv o memorie culturali, inlocmai , ,,,rr asa-zisul viitor mai bun se poate imagina numai in forma unei desivirgiri cultur,rlr'. latS..deceexperienqapostcomunisti, asacum se articuleazd,eain mediul memo-

Centrul de Documentare este deci o instituqie a memoriei colective, care are de ?ndeplinit o misiune si o are de indeplinitintr-un mod cu totul autentic. Cici oamenii ingigi sint cei care colecgioneazi acolo propriile lor obiecte de consum din trecutul Republicii Democrate Germane. Le aduc de bunivoie in muzeu, unde motivele pentru care le-au adus gi istoriafiecirui obiect, adici amintirile oamenilor in raport cu fiecare dintre obiecte, sint inregistrate intr-un protocol. $i astfel istoria culturali dezvoltatiin acestcentru de documentare nu este un lucru mort, conservat in muzeu ca intr-un sarcofag, ci un fel de comunicare liberi. Aici, unde oamenii au devenit, cum s-ar spune, chiar ei fiurarii propriului lor trecuc, trebuie sau ar crebui si se nasc5. noul subiect colecciv al unui viitor mai bun - democratic, liberal, capitalist -, a cirui conttiinge istorici - constiinga propriei sale deveniri - nu este ceva impus ca o cunoastere alienatS, ideologic, deci ca un instrument de dominagie, ci, dimpotrivS, este produsul siu veritabil, intr-u.n act autentic al practicii sale comunicative.
lB.Yezi Dokumentationszentrum Alltagskultur der DDR. cu texte de Wolfgang Kaschuba si de directorul muzeului, Andreas Ludwig (editat de aceiagi), Eisenhiittenstadt, 2001
'l

rrlr, ri,mine legati de cultural, ca ultim orizont al ei. Daci sPUnem deci ci aceaste r.r;,1'1"isn1f, este ;i uCopicS, nu ne referim deciC la imposibilitatea ei imanenti de a , l,'p;1si orizontul culturalului, de a ne face si percepem in acest trecut;i altceva decit
, r rll
Lt

r5.

Aceasti situacie este tipice nu numai pentru Centrul de Documentare din Eisenlrrrt tcnstadt sau alte muzee similare - inclusiv cele de la Var;ovia ;i Praga - care se ,i up5. de trecutul comunist23, ci ;i pentru postcomunismul in ansamblul lui. I )aci existi realmente ceva care si se nurneasci postcomunism, atunci atit exPer r,.rlir noastri in legituri cu el, cit gi felul in care articulim aceast; experienqi - dis, rrr,,rrl

postcomunist-sintstructuratedupimodelulunui

muzeual comunismului.

lr

cr-rglezi

in original: amnezii. (N. tr.)

t,,rcpremisadelacareporneste;i CharityScribnerinal sduRequiemforCommunism: "Yettoday, rrlror the forces ofglobalization are smoothing over Europe's industrial wastelands, we can still 1,,'t'p hold oFthe second world's cultural memory and claim its remainders as sites of reflection
,rrrtl rcsisrance"
rrrr ri rn,r i

9. Din textul introdr-rctiv al luiWolfgang Kaschuba. lbid., p. a.

lDarastizi, cind fo4eleglobaliziLrii niveleazi pustietigile industriale ale Europei, putem lace ceva: si nu abandanim memoria culturali a lu mii a doua;i si revendicim r,rrrr,rlir,clc ci ca locuri de reflecqie si rezistengil. Requiem far Communism lDrecviem Pentru comurri,,rrr l, ( ,rrrrbricllic, MA/Londra, MlT Press, 2003, p. 4.
I \r.,t,r

.l(l. lbit.l , ;t. 5.

ir)tr('tinrp plslc o rlrtzinii tlt: tltuzce de accst jtcl, carc reprezinti istoria RDC.
71

Or, asta inseamni in primul rind c5. intregul spatiu al acestei experienqe - rstorrc, politic, moral, teoretic etc. - este un spaliu exclusiv cultural. lati ce define;te inainte de toare raportul postcomunismului cu politicul. Degi apirut dintr-un eveniment politic - pribu;irea comunismului -, este evident cA Postcomunismul nu reprezin-

, ,i

artificial idencicatea colectivi a popoarelor pe care

-este.un

le

supuneau propriei lor admi-

rristratii. Muzeul

iarceea ce spun acum este valabil si penlru muzeul comunis-

ri un nume de regim politic. El nu indici o anumiti politici tipici lui. Numaiin . '.fenomenul detranzigie,in conceptul uzatal aga-numitei transitiontodemocraSa, Postdevine gi policic, insi limbajul acestei politici gi, odati cu el, intreaga comunismul I i lui semnificaqie nu apartin stadiului postcomunist ca atare, ci sint deja ale univers-Uluj-dcnocralei liberale biruicoare. Chiar acolo unde in prim-plan sti caracterul anticomunist al posiiomu-nGhului - ca in cazul muzeelor comunismului de la Var,

loc in care se construieste alteritatea culturaliJ6 latd de ce discursul 'rrtrlui se articuleazS. in mod necesarin aceste locuriale memoriei ca disl)()stcomunist , trrs despre diferenta culturali. Darceea ce diferengiazS.?n esentd discursul postcorrrunist de cel postcolonial, de exemplu, este amplasamentul diametral opus al
It r, alizirii sale cuiturale. in u.e-e ce postcolonialismul urmeazd,- cel puqin in fortrrttlarea teoretici a lui Homi Bhabha - viziunea normative a celui de-"al Treilea . ',l,,15ig"22 se orienteazi deci dupi ideea unei culturi transnationale, adici drpi,l' r,l,'rrlul hibriditigii culturale -, postcomunismul revine la natiune igi leaga obiec,i' ;i rrl de reprezencarea unei identitiri culturale esenlialilte-_

men poliric autentic. Nici el nu se articuleazbaftfel decit prin prisma diferengei culturale;i nu este decit un simptom al culturalizirii atotcuprinzdtoare, caracteristici impirtigiti a postcomunismului ;i postmodernului. Dar asta nu inseamni ci trebuie si vorbim auromat despre o culturi posccomunisti specifici. Cici postcomunismul nu este, pur gi simplu, o culturi, ci mai degrabi nu este nimic altcevar decit culturi. El nu ne prezinti o culturi a reamincirii trecutului comunist ru, o/ culturi a doliului dupi utopia pierduti, sau o face la fel de Pu!in ca un muzeu al' i comunismului. Dimpotrivi, postcomunismul insugi este de fapt o utopie, chiar utoI pia memoriei culrurale, in care cultura a devenit lica; al uitirii; el este un loc construit cultural, in care se petrece uicarea politicului, a economicului ;i a istoricului. in raporcarea sa la trecut, subiectul postcomunist seamene - am sugerat-o deja - cu cel colonial. La fel ca acesta, el apare prin identificarea cu stereotiPUl fetitipici 9ist, ceea ce paralizeazi experienqa sa istorici, fixindu-l de ambivalenga a existoric, siu a trecutului simultani renegare feti;ismului: o recunoasrere si o ideile comuniste. de perientei istorice a tururor luptelor sociale gi politice inspirate Muzeul praghezal Comunismului ne-a demonstrat cit se Poate de clar ci aceasti ambivalenqi ia forma unei localiziri culturale: un proiect de emancipare universali, cum a fost comunismul, este transPus, in cimpul discursiv al postcomunismuui, intr-o identitate cu ltu ralS particu lari. Un muzeu este, cum se stie, gi un loc in care se formeazi identitatea colectivi. Obiectele expuse acolo ne vorbesc numai in misura in care se incadreaz5. intr-o naraqiune mai larga, in special aceea a colectivitigii naqionale. BenedictAnderson a
,

deja - un feno;ovia sau de la Praga -, acest anticomLjnism nu este - am subliniat-o

Aceastd deosebire nu crebuie inteleasi ins5. ca o simplS opozigie intre univerpostcoloniali;i particularizareapostcomunisti. Cici in ambele cazuri avem ,lt' rt Face, de fapt, cu concepte universaliste, numai ci universalitatea situatiei post, , ,k rniale rS.mine un fenomen pur cultural (ca proces de traducere culturalS, de exemI'lrr, ca si utilizim din nou un termen al lui Homi Bhabha), in timp ce universalismul lr,',tcofflur-rist isi mai gisegte inc5. o expresie politici proprie, si anume statul tr,rlional. Mai existi totu;i o problemS. Chiarin cadrul unei polirici universaliste
',,rlizarea

',t,rtului nacional, oricit de democraticd ar fi ea, orice schimbare politici nu se poate imagina decit sub aspect cultu@1 fie ca o culturi politici I't,t'resisti, fie ca memorie culturalS. sau subversiune es6tici etc. Substratul social
,r
'.rrlr',53n11a15 .rl rrrrci astfel de schimbiri democratice este intotdeurnu societate civili., "fiumita ,l,rr trtrica libertate de actiune a acestoragen!i sociali asezati intre sfera politici;i
,

rrr',rr singurul orizont imaginabil al schimbirii politice.28

",r

cconomici este cgllqra. lati prin urmare de

ce

cultura rimine

si

in postcomu-

't,

Vr','i Ciovanni Leghissa, "Das Museum als Metapherdes antropologischen Diskurses" IMuzeul , ,r rrrctafore a discursului antropologic], in Crenzen des Kulturkonzepts. Meta-Cenealogien IFrontiere
'

rll r onceptelor culturii. Metagenealogii], ed. de Stefan Nowotny si M ichael Staud igl, Viena, Tu ria

rrrr,l l(ant, 2003, pp.

111 133.

",\"r'vcdeaBorisBuden,OffentlicherRaumalsJbersetzungsprozessfspagiuldeschiscaprocesaltraducetr,ttt oJ ,"u1tur,
,

ci instituqia muzeului nu serveste numai coloniale euroPene s-au servit in Puterile colonizdrli.2s formirii unei nagiuni, ci ;i diverse feluri de institugia muzeului, mai ales de muzeul etnografic, ca si construiasaricat insi in ale sale
Imagjned Communities

rrri "(-el de-al TreileaSpatiuestespaqiul hibriditigii sau-agacumscrieHomi BhabhainTheloca - spagiul subversiunii, al transgresiunii, al blasfemiei, al ereziei. Bhabha crede ci lrrl,r;rli531q.-ti traducereaculturali,carepentruel esteunsinonimal hibridiritii estepoliticsub-

, r"rv. i it-t sine. Hibriditatea este si spatiul in care nu mai functioneazi toate diviziunile binare si antagorrr',rrrr'lc tipice pentru concepciile moderne, inclusivvechea opozitie dintre teorie si practici" . (N. t, )

:r Irr,r (('rritiaceacriticiapoliticii postcolonialecareii reproseazd.,pebun1.dreptace,acesreiao

,

rrltrtr,tlizare
r'
r

totali

rr rltttr"t,indinacelasi timpeainsisi,emfatic-insensul
24.in
englez1,in texr. (N. tr.)
r

a a conceptului de universalism si, respecriv, o depolitizare

Iegati de aceas-

unui nouiacobinism-, Iastatul natio-

I ( , r r rrr

i(' conccpt eficient. Vezi Peter Halward, Absolutely Postcolonial: Writing Between the Singular

25.Vezi BenedictAnderson,lmagjnedCommunities[Comunitiqi imaginate], Londra/NewYork,Verso, -l 991 , in special capitolul 10 ("Census, Map, Museum" f Recensimint, hart5, muzeu l) 9i 1 1 ("Mernory and Forsettinq" I Memorie Ei iritare l).

'rtt,ltltt'.\pt:tific

lCutotul postcolonial.Ascrie-intresingularsi specificl,Manchester/NewYork,

rrirr'1,

liIrrrtltt";lcrLlnivcr:;ityPrcss,200 l,inspcr'ill Excur:;ll:"OntheNationanditsAlternatives"IDespre

r.r\lll('1i solrrliilt'tlc illot

pp. 12(t l.l.l.

tipici pentru l:t't::"rnitate' Pe care Culturalizarea tuturor sferelor sociale turn este' mai pretinre insi o calitate'. the cultural am localizar-o si in polr.on,.'rnlsm, o postmodernitate are loc, dupi Jameson' dintotdeaun a, un spatial turn.2g in Tot ce temporale caracteristice modernicigii'30 sparializare esen!iale a experiengei necesar, mod Prrntretuie si rreaci acum' in am triit in dimensiun"" a'en.'poluli Lucrul acesta este fel' vreun exprimain t" si se mai Poad , tr-o matric" rpuqiale,
valabilsiinceprivegteexperientacomunismului,eainsiqideneimaginatvreodati mai sus este corecta, se pune intrebatemporaliti.Ji o;, J"; afirmaqia de , , in afara rea:oaremarPutem;;IJ";; astdzirduiu^^'upribugireaco'munismuluiindimende azi' mai corect si'spunem 1i, din PersPectiva siunea sa temporali? Sau-este ci odati cu.timpul? Cici aceasy comunismul nu s_a p.alugitint.-un cadru temporal, are nevoie, penrru a putea fi ;;; ":"rt,,posr,, al postcomunismutui l;Hil; si de forma unei localiziri culturatriit, de o rranspunere obligarorie in spaqalitate

Atica timp cit reflectia posrcomunisti considerS. ci sarcina ei esre numai aceea ,lc a produce canonul ultim al trecutului comunist, de neperceput acum altfel decit
, rrltural, va fi valabil si

rii:

"cici

pentru ea reprosul pe care Benjamin l-a adus istoriei cultuea sporeste povara comorilor care se adun5, in circa umanitigii. Dar nu-i

rl,i puterea si si le zvirle din spinare, ca sI poati pune mina p els".:+ Si poate ci abia acum putem intelege ce vor si ne spuni acei pantofi rosii de ,l,rrni de la Centrul de Documentare din Eisenhuittenscadt. Acei pantofi care - si rr,ri amintim o dati acestfapt, aparent minor-, de;i erau produsi in "intreprin,lt'rile de stat", erau destinati unei alte piete. Ce ni se prezenta deci acolo ca un artefact al memoriei culturale, ca document
'rl rrrrei alte culturi, se dovedeste a fi un document al prezentului nostru, care ne pre''rrrti o realitate, pe cit de simpli, pe atita de ascunsS, a vietii noastre dezi cu zi: modul

adici de ce trebuie si p"rimeas o te-rilor't4vryO:::1t":::I:':l: ::li'#' ,i;,xi,,i#i,;ffi::.';1;;;;il;ffi5rdece,PentrUa-5idobindi le,

ciL

un univers trebuie si construiasci in jurul siu identitatea, subiectul f o'tto*unist atit de ingrijoritor cu un muze ,r"r*p d" obi".t"-ft"ti;, o lume care seamini este cea car (al comunismului)' Cici eclipsarea timPului

:"

'il"

"'":"i"i;-""'t.J''in 4Lvt"*""hin'i";t" si dea de :"P111".:lj:"::T""5,:::1 .rru.oi Iur Lur unui nist, rolul u{ nlst'

in iucrulr1 d113llf f,,"u;,l?j' de mirare ci ne'imaginem Poiicom:":::i"ti.l: :i': n, ,Si atunci fagi,{e.trecutul comu "rt" care judecata noastri P:it";':l

;; ;;;;,"-;iectiuitatea

l?'i::':;::i'"^l:::'r";'

relicvel instructtv si mai ales necontradictoriu bile: cum se Pot exPune cu gust' de o suti de milioaneit ui.tculturale ale comunismului aius alituri A^.t -.,^-= ,.^ un doc a avertizatta vremea tui ci nu existi niciodari

t''tilff;

menf ar curLurrr Ldrc J@ mentalculturiicaresinufieinacelasitimpundocumentalbarbariei.Vorbimdesp ^l comunism -^-',nicm sa o prezinteniciun muzeu al o experienqi istorici Pe care nu reuseste

;il;,';;"
d
i

produc de fapc pantofii pe care cei mai multi dintre noi ii poarti asrizi: l,( nlru un salariu de nimic intr-un alt colt al lumii, adesea foarte indepirtat. Nu-i ceva ciudat? Am venitin Muzeul Comunismului ca si facem experienta a , r'v,l despre trecutul culturii noascre si, in loc de asta, ceea ce amvizut acolo este l,r,zcntul capitalismului global. in locul diferentei culturale, am gisit acolo acel,', r',i relatii de dominati e care - atunci ca si acum - determinS, in mod decisiv reproIrrr cre d materialS" a vie;ii noascre. in ghetele comunismului era dintotdeauna pe 'lrrrrn capitalismul, cu a c5,rui hegemonie globali oamenii se confrunti" si acum, , ,r ',,r .rtuflcir desculgi. /\t'easti confuzie poate fi productivS, intrucit ne deschide posibilitatea unei crilr r,r discursului postcomunistin ansamblul siu. A-l pune sub semnul intrebirii rlrl(',rrnne in primul rind si-i sfhrimim mecanismul culturalizlrii, cu alte cuvinte ,,r ',,rlrot5.m producgia de diferente culturale, atit de importanti. pentru el. Cici tocilr.rr ;rceasti producgie de diferente culturale;i numai ea este singura care di"
r r ( .lre se

i,

stru t d' l-" ::*:: :1: :t" ::""TiJ ;i ;; ;" scu I stc m st.coexptica Beniamin, esre cea care nu a evar :l I ff,:il;l;:;"i;.,J.,rr","ii, stiri de fapt"'::
rs u po

u.n

I', ,"1( ()munismu lui aparenta u nui fenomen istoric de tranzitie, il face si pari efectrtl rtrt'i mari schimbiri 5i evolutii istorice. Ei bine nul Muzeul Comunismului si discur-

rrl l,t1sg6s11rnist conscruit

dupi paradigma

.or".a "aspectul principial al acestei

Jameson, The CulturalTurn,

P 52'
re

mari revolutiidemocratice din anulj l'ril') ii al cdderii comunismului care i-a urmat. Este exact pe dos: grandoarea luii i1') r",rt'eainsS.si un efect al naracivuluigenerat de Muzeul Comunismului ;i un pro-! ,lrr",rltlrscursului postcomunist. latideceoreflectarecriticiasituagiei posrco-u-\ rr',r, 1)()Ate fi dezvoltati numai in contrast cu ceea ce am humit aici discurs l,r r"lr onrurlist. Ea nu trebuie si confunde niciodati trecutul comunist cu o alteriI rr{ 1 rllLrrali si nici nu trebuie sI spere c5. va descoperi in relicvele culturale ale comu,r',lrrrlui fbgiduinga unuiviitor mai bun. r r',,,r-ntimplatdeci atunci cind,inEisenhuttenstadt, lavedereaacelorpantofi ',',11 111' rlarn5., in locul diferentei fagi de trecutul nostru comunist am descoperit
il //,i,/, 1r ,!0.

r, ll,'riv(r, la epocalul eveniment al asa-numitei

sa nu sint reaclii culturale, respectiv f

.L tst,

'-\ "{ O

WalterBenjamin,..EduardFuchs,derSammlerundderHistoriker',IE.F.,colecgionarlllstc de arti in epoca

in id., t)as KunsLwerk i, zriu'ti"*ihr technischen 1'St.*a"i"^b!!1,"f-l 7c) 9(r11'p ?1"r." rlrrtrilrilitrilii cr rclrrrrccl'Irar-rl<ltrrr:rtlMairr'Suhrl<amp''1

;i ne-am regisit astfel parcurgind cursain gol ave;nic identicului, pe cind ne credeam in plin avans intr-un Proces detranzigie? Am dat Peste acea reprezentare a prezentului la care, spune Benjamin, materialistul istoric nu trebuie si renunqe niciodati, "care nu este o trecere, ci in care timpul ste Pe loc sau tocmai s-a oprit".3s Este vorba insi despre un Prezent care i;i cunoaste trecutul nu "asa cum a fost de fapt" , ci se recunoagte pe sine in imaginea acestuia "ca;i cum la sine se referea". lati ce este pini la urmS prezentul noslru Postcomunist, care recunoalte comunismul in momentul egecului seu istoric * in fbgiduinga, niciodatd acoperiri de migcarea comunisti, de a modifica radical relaqiile de dominaqie din cimpul producqiei economice. Comunismul nici n-a aPus, Pur;i simplu de la sine, ca si se transforme in trecutul nostru, nici-n-a fost biruit eroic de prezentul nostru. Mai degrabi nu s-a mai pus, el insugi, la dispozigiaviitorului. Confruntarea cu aceaste lepidare liuntrici de sine a comunismului gi cu consecintele sale istorice, care ne urmeresc in prezentca o fatalitate, esce de fapt singurul lucru care di un sens concePidentitatea cu el

Spnr LunlEA A Tnrrn sAU MARSUL MODERNITATII T1RZII iN EuRoPA or EsTl

Claude l(arnoouh

Omaglw luiJean Tlnguely pentru cea din urma operd a sa, o masindrie curioasd, realizatd ;i expusd la Moscova in iunie 1991 , pe care a intitulat-o: "Proiectul unui monument pent ru d i st rw ge re

fe ri ci tu I u

i;i

co m e rci a I u I w

i tota

I i ta

ri s m o cci d e n ta 1,,.

ScunrA r,qeulA nvonnrn iN roc DE tNTRoDu(,ERE:

I UCEAFARUL LA VREMEA VOOenNrAlil TiRZlt Acum vreo sase ani, plimbindu-mi pe coclauri, prin situcurile si orS"selele ase.''rtt'lavestde capitalaTransilvaniei, Cluj-Napoca, m-am oprir la periferia Huedirrrrlrri, impresionat fiind, a nu ;tiu cita oari, de ceea ce indeobste se cheami" ''l',rlrtele tigine;ti". Acescea sint niste cS.soaie cu o multime de inciperi, impodobite r lurnulete, sciri balcoane cu colonade, acoperite cu numeroase acoperisuri 9i ' rrrl),rntefdntddinfolii deoqel inoxidabil,scinteindlaceamai firavd.razd.desoare, rl.i orot cu lanturi, pinioane;i imbogdtite cu totfelul de pandantive, de stresini rrr",tcsugite, de stelute, numeroase 5i diverse. Ca si cum un nou tip de Disneyland '. ,rr ll aciuat la portile oraselor rominesti I Printre cele sapte sau optvile plantate l', rn;rrginea drumului national in direccia apusului se gdsea una care mi-a pdrut ,r r('l)rezenta efigia perFectd a schimbd.rii, atranziriei, pe scurt a acestei perioade , 'ri(' l)entru toatd lumea incepe in anul 1989 9i care se numeste: posrcomunism. | 't' culmea acoperisurilor caselor de lemn, de cirimidi sau de piatrd.,vechea tra,lrtrr' ,r arhitecturii rurale europene infbgigeazi o cruce la catolici, greco-catolici si

tului de postcomunism. Si numai astfel fabula noastri despre ghetele comuniste poate cipita la sffr9it nevolnici, ;i o morali. Se nu te-nrrebi niciodati cine-o fi creatura aceea asuPriti, mizerabili,care umbla firi noimi, stribitind istoria in ghetele, ambele scingi, ale comunismului. Egti chiartu!Tu pi;egti, aici ;i acum, in ghetele comunismului!
Trad ucere de Maria-Magdalena Anghelescu

3.5.

Walrer Benjamin, "Uber den Begriff der Ceschichte", in id., Cesammelte Schriften, vol. 1.2, Franl<firrr arrr Main, Srhrka- p,1977, p.702.f"Despre conceptul de istorie", in llumindri, traduccrc ,lc (-,rtrincl Plc5Lr, ( ltrj, lclca Design & Prinr, 2002, p. 201 (N cd )l

l,rrr,tacestui eseuafbcutobiectul unei primeversiuni,apS-rutiin revistaKrisis(nr.t3 l4,aprilie l'r'r l), sub titlul "L'Europe de I'Est i l'heure du d6senchantemenr" ["Europa Risiriteani la ora i, ,"t .linvrild",inClaudel(arnoouh,Comunism/Postcomunismti modernitatetirzie.incercdri deinterI', ' t,nntedctuale, traducere de Mihai Ungurean, lasi, Polirom,2000]. Mai apoi, am reluatacesttext " rrrlllicinddoarcitevacorecturi deformSgi transformindu-l inprimul capitol al lucrdrii melePost ',',,,,ttrtttisme fin de sidcle, Paris, L'Harmattan, 2000, care a fost reeditat si in volumul colectiv coor'i"rr,rt Llt'BrunoDrewsl<i si Claudel(arnoouh, LaCrandebraderied /'EsrIMareascoaterelamezat l);rris, l-e Temps des Cerises, 2005. Aici infbtisez cititorului o versiune remaniari, reactu' lr , I "t I, rl rl,rli cornpletali.Cutoateacestea,esentaargumentuluimeuinitial arimasaceeasi si imi pare ' ,rr "r ,r picrdrrr deloc pertinenta, cici nimic din evolutia postcomunismului nu pare sd il conr r t, t l)irrrlrotrivi. Astizi o spun liri urmi de fanfaronacji 9i lbri falsi modestie -, in ajunul irril'r,trri liorrr,irrici si l3ultlarici inUniunea'Europearri,credcireflectiameaestesi mai aproapede ,, rlrl rl('.r pt't:ttt ittr t'rr;t s;t o tlcscric 5i si o intcrprctczc'la inceputul anilor 1990. [in acesrvolum t' t,il 't l,tt't,t, itrlt tr lorrrt,t us()r ilrr,nr('nt,rt;i, tlin //)14 dr[; I socicLdle, nr.24,2006. (N. ed.)