Sunteți pe pagina 1din 25

funcfapiecu activitate in fomeniuf sdndtdtii mintafe

SIMPTOMELE STRESULUI
Evaluare si planuride actiune

INTRODUCERE
Gum sa obtii cele mai bune rezultate dupa parcurgerea acestui set de teste Aceastabrosuraeste despre: Aceastabrosuraincearca sa reducastresuldin cardrulorganizatiilor. Foartemulte persoane privesc stresul ca pe o problema de rezolvat numaiindividual. Pornim de la premisa ca stresul pentru estedistrugator organizatie luataca un intreg si ca beneficiul poate reciproc printr-un fi atinsnumai efortcomun. Mai departe se argumenteaza ca prevenirea eficienta poateaparea a stresului numai pentru dacaechipele colaboreaza a intelege stresul, a-i urmari cauzele si simptomele si pentru apoia actiona a obtineun impact total. Aceasta brosura pot dezvolta aratacum managerii practice pentrua reduce strategii si prevenistresulechipei. Relevaca "inocularea" personalului impotriva stresului este dovada unui management de calitate care poate fi utilizatpentru a imbunatati performanta persoanelor si confortul din organizatia dvs. Aceastabrosurava va ajuta: - sa recunoasteti simptomele stresului in cadrulechipei dvs.si veti intelege careeste roluldvs in sprijinirea colegilor. Cum sa operaticu aceastabrosura: Esteimportant de subliniat ca mesajele acestei brosuri se potaplica atatla nivelul vietii personale profesionale. cat si la cel al vietii Lucrati sistematic si in ordinea pentru expusa in brosura prin a cbtine un rezultat maxim intermediul exercitiilor. Asigurati-va ca ati completat toateactivitatile inainte de a trece la urmatorul capitol. Activitatile de grupsi sfaturile pe termen suntaplicabile lung. Obiectivele de invatare Aceastabrosurava va da posibilitatea :
sa intelegeti si sa explicati simptomele de stres care se manifesta in cadrulechipei dumneavoastra

sa evaluati simptomele stresului sa planificati actiunica raspunsla simptomele de stres pe care le constatati

de invatare Obiective capitol: In acest . veti invatasa recunoasteti fiziologice, emotionale, cognitive, si simptomele alestresului comportamentale o veti intelege manifestarile acestor simptome veti autoanalizaaceste personala in identificarea simptomelor experienta simptome si vetievalua

CAPITOLUL 1
ANALIZA SI MPTOMELORSTRESULUI potfi impartite in patrumaricategorii. stresului Simptomele fiziologice Simptome nostru si in reactiile in functionarea organismului Acestea reprezintaschimbarile noastre. emotionale Simptome in jurulnostru si ceeace se intampla in modulin caresimtim Acestea suntschimbarile in sensemotional. cum reactionam Simptomecognitive a ceeace ni se intampla in modul in carenoijudecam asupra Acestea suntschimbarile de gandire. cu modulnostru sau a ceeace se intampla Simptomecomportamentale la ca raspuns si ne comportam Acesteasunt schimbari in modulin care reactionam situatiile cu carene confruntam.

Exercitiu:Celepatru categoriide simptomeale stresulului in identificarea Urmatorulexercitiuva va initia in procesulde a deveni expert stresului. simptomelor cele patru pe lnscrieti diagramade mai jos, trei simptomemaiore,in. fiecaredin de stres. caresufera sa le vedetila cineva pe careva asteptati categorii

Simptome fiziologice (organismul nostru) : Simptome cognitive (gandirea noastra) : comportamentale noastra) (comportarea

Simptorne emotionale (sentimentele noastre)

De ce avem simPtome de stres? uman creierului Structura si in maremasura nedorite pentrua intelege aducedupasine simptome de ce stresul uman' creierul despre cateCeva sa intelegem ests necesar neplacute, de vedereal evolutiei Din punctul umanestecompusdin trei partiimportante. Creierul trunchiul creieruluicareeste situatin punctul sale,cea mai vecheparteo reprezinta Aceastaparte raspundede in care maduvaspihariise leaga de baza creierului. creierului) global al activitatii " (saunivelul si de "stimularea constiinta de la schimbarile raspunde creierului prinsimturi,-trunchiul pe bazaintormatiiioifrimite din creier. si electrice chimice activitatii nivelul mediumodificand sa ajusteze incercand " sofisticat, " ca un comutator ln acest mod, el actioneaza externe' la situatiile cognitiva activitatea
A

Drotective membrane

cerebral hemisphere midbrain

POns cerebellum medulla oblongata

= membrana Protective membrane protectiva - craniu Skull = emisfera Cerebral hemisphere cerebrala = glanda gland Pituitary pituitara Spinal cofd= maduva spinarii = system Pons limfatic = glanda gland Pineal pineala

ln creierul mijlociu estesituatsistemul limfatic, prinfolos.irea undese produc emotiile, - semnalelor) (mesajelor input-urilor venitede la trunchiul creierului si de la scoarta cerebrala. partea creierului Scoarta cerebrala estecea mai maresi cea mai evoluata uman.Aici au loc gandirea de nivelinalt,planificarea si memorizarea. Legaturadintre minteanoastrasi corpul nostru Cresterea excitatiei corticale se realizeaza de catretrunchiul creierului ca raspunsla presiunealstimularea din exterior.Aceastase poate intelegeca fiind un raspuns adaptat la cerintele temporare sau la circumstantele amenintatoare. pot Circumstantele sa fie mentale(muncaexcesiva) sau fizice (oboseala, caldura,frig, etc.). Cel mai cunoscutmecanism este mecanismul de " lupta sau fugi ", care turnizeaza un flux energetic in momentele de pericol imediat. produce Creierul de asemenea prinsistemul schimbari in functionarea corpului nervos puternici, autonom si prinhormoni careafecteaza de exemplu, bataile inimii, circulatia sangelui, compozitia sangelui. Parteacortexului cunoscuta sub numelede cortexul motor,are, de asemenea, un control direct asupra miscarii si tonusului muscular. Trecerea de la tazade "atace fata presiunilor"lalaza de "a suferi de stres" persista,atunci stimularea Daca presiunea mediuluiinconjurator corticalacrescuta produce staride tensiune s; emotie cum ar fi mania(datorita noradrenalineil sauteama (datorita si anxietate adrenalinei). fn acelasi timp,schimbarile in functionarea corpului inceteaza sa mai fie adaptabile si devinproblematice. Aceasta combinare intreschimbarile starilor emotionale si simptomele corpului este influentata de procesele de gandire si produce un efectpe careil denumim stres. Simptomele stresului ln general, un episod prinincercari de strespe termen lungse caracterizeaza initiale de prin impulsionarea a trece de presiunea crescuta/provocare stimularii si rezultand de aiciagerimea/vigilenta.

faza Aceasta scade. si vigirenta/agerimea esteinvinsa apararea continua, Dacasituatia la o realaepuizare' careconduc si oboseala, rizeazaptin't"itugere se caracte Fisa de verificare Personala de stres.Dupace aii fiecaredin acestepatrucategorii mai detafiat Acumsa anailzam cand in momentele personal simptom"t"p" carele-atiavut inregistrati cititdescrierea, ati fost stresat. SIMPTOMELE FIZIOLOGICE de sub numele cunoscuta partea creierului dintr-o pornesc fiziologice Multesimptome muschi' Aceasta stimulare cortex motor, ."r" sfiorestestimulareaneuralacatre de cap, dureriin ceafa,dureri de spate, dureri la tensiune, deseori conduce excesiva balbait. convulsii, si ele pot hormonal ale nivelului deseorica schimbari pot fi intelese Alte tulburari urinare sangvina, in bataileinimiisi in presiunea incrudeiritareapierii,schimbari stomacale' si deranjamente f recventa, (apararea) organismului imunitatea diminueza ca, stresul Esteun faptbinedocumentat se simtin suferinzii comune' si infectii la o gamade virusi in vulnerabilitate carerezulta stressi dintre ,,lapamant; si la gripa'Legatura obisnuite Ia raceli si preOispusi general celelalte toate spre deoseblgde deoarece, este bine cunoscuta imunitar sistemul in creier' de control central niciun mecanism n, exista alecorpulri, sisteme este,cu (persistent) cronic stresul reversibile, de obicei tulburari, ca si in cazulacestor cares-arputeadatorauneilungi de cancer cazurilor cu frecventa relationat certitudine, imunitar' in sistemul de tulburari perioade suntacummaibineintelese stresului, erauatribuite candva care cardiovasculare, Botile cu furia intensa.Pe durataunui asociate fiziologice in termenilegatide modificarile dar cercetatorii sI bataileinimiise intensifica, sangelui episodde furie presiunea grasi cu lantlung, de acizi in sange ar fi eliberarea ca multmaisemnificativa considera de energie rapida o sursa pentru a furniza nu pot face ,,arde oamenilor majoritatea rapid", acestcomb;stibil ln timp ce atletiipot in arterele daunatoare vietii poate conducela aglomerare aceastasi pe parcursul princiPale.

Bifatisimptomelepe care le-ati avut in momentele de stres


o o o o o . . o o roaderea unghiilor gur? uscata pierderea greutatii sau obezitate palpitatii pieleuscata bruxism(scrasnirea dintilor ) dureride cap pumfliinclestati crestereasau scadereapofteide mancare . o . . . o . . umeriintepeniti urinarefrecventa diareesau constipatie dureriin ceafa balbaiala deranjamente stomacale dureride spate tulburari nervoase

O persoana care suferade stresva fi mai putineficienta sau va absenta mai mult.Mai ' (absenta) degraba aparesimptomul problema decatse poateevidentia (stresul). SIMPTOME EMOTIONALE psihologica Furiaeste deseorifolosita ca "aparare" impotriva anxietatii si depresiei, " hormonal datorita atragerii de "zumzetul si cresterii de energie. printr-o gama largade simptome Stresul estecaracterizat emotionale cum ar fi treceri de la o dispozitie la alta,ostilitate, anxietate, apatie, retragere in sine,si sentimentul de (lipsa disperare de speranta).

Bifati simptomele pe care le-ati avut in momentele de stres o o o o . . treceride la o dispozitie la alta ostilitate anxietate insomnie izbucnire in plans apatie . . . . r o depresie descresterea apetitului sexual furie lipsade speranta teama retragere in sine

Nu numaica simptomele emotionale ne reduceficienta, dar eie ne fac sa muncim cu greutate si cu atat maidificil pe ceilalti. va fi sa-iajutam SIMPTOME COGNITIVE Simptomele cognitive afecteaza modul in caregandim. In acest cazsimptomele rezulta din incercarile noastre pentru de a prelucra informatiile mai repede a fi in concordanta cu solicitarile sporite. ln modinevitabil va fi dificil sa fii atentsi sa te concentrezi candai ganduri obsesive sau nerelevante. ln aceasta poateincerca taza o persoana sa reducacantitatea de informatie cu care are de a face optandpentruun sistemde convingeri simplificat, care refuzasa analizeze complexitatea unei situatii.In mod tipic aceastapoate avea ca rezultat identificarea uneisolutii arbitrare, cu o analiza simplista de tipurile da/nu saubun/rau.

" sau un de tipul"o iau personal o atitudine creaza diminuala o astfelde judecata sau de vedere poatevedeadoar punctul ostil.In acestcaz suferindul egocentrism ca fiind neutre evenimentele interpretand limitatsi incepesa se simta persecutat, sine. sPre indreptate prin care sau "minimalizare", de "exagerare" este completat Lipru unui echilibru de deosebit in timpce factorii nemeritata, o amplificare li se acorda minore aspectelor conduce de cunoastere Acestnivelinsuportabil sau ignoraii. suntnesocotiti importanti prin uitare, caracterizata a creierului, dormitare de si la o stare Ia oboseala eventual gresit, unei in mod fie atribuita, care ar puteasa si dezorganizala, gandireincetosata de motivare. lipse de stress bitati simptomele pe care le-atiavut in momentele Supra-vigilenta . nervozitate . incapacitatea concentrarii scazuta Perceptie o gandir incetosata . visare cu ochiideschisi . predispusla erori distorsionata Gandire o ostilitate
o oandireoolarizata

plictisitoare/obsesive . ganduri dezorganizare uitare scazuta vigilenta/agerime presonal) (luate lucrurile personalizare sauexagerare minimalizare

a a o

a a

indrazneata esteincercarea nostru din creierul ca supravigilenta in modevident Rezulta este extenuarea sporitesi ca dormitare nostrude a face fata solicitarilor a creierului careurmeaza' inevitabila sa nostruincearca caleaprincarecreierul reprezinta sau simplista polarizata Gandirea mentala. energia salveze supusi este ca indivizii pentruorice organizatie Ceea ce ar trebui sa fie important gandesc maiputinbinedecatin modnormal' stresului

E NTALE ME COMPORTAM SIMPTO o La inceput, de comportament. priveste aspectele grupde simptome Cel de al patrulea si in general de urgenta produce un sentiment stresului dataorata crescuta stimulare prea repede, prea multsau faptulca se vorbeste inclusiv nivelemai inaltede activitate, pe ceilalti. sa-itulbure ceeace poate un somnagitat. inevitabil si aproape bruste persoanele si reactii pot prezenta suferinde social,se sa-si piardainteresul tind, de asemenea, suferinzii ln acestemomente Ei pot incerca relaxante. preocuparile neglijeaza si de familie, de prieteni indeparteaza
SaU alCOOl in mancare, jOCufide nOrOC, Chiar "Sa evade ze", Ca1landCOnSOlarea .fumat,

care-ipot ajuta sa calmezepe termenscurt acestestari dar care complica droguri, initiale. dificultatile

Bifatisimptomelepe care le-atiavut in momentele de stres Supra-vigilenta o se sperie o vorbire rapida usor . insomnie Perceptiescazuta o retragere o slabirea in sine dorintei de actiune . lipsainteresului social Evadare o cresterea consumului de . fumatexagerat folosirea drogurilor . consum crescutde zaharsau de grasimi

alcool si

Apare din nou, frapant,ca supravigilenta reprezinta incercarea noastrade a ne intr-unmod care sa se potriveasca comporta cerintelor crescute ce ni s-au impus.ln reprezinta mod similar,taza de subvigilenta epuizarea care urmeaza. Noi tindemsa proiectat afisamcomportamentul distorsionat sa ne faca sa ne simtim, temporar, mai bine. pentruorice organizatie Ceea ce ar trebuisa fie important este sa retinafaptulca indivizii intr-unmod care dauneaza supusistresului se comporta relatiilor de munca productive.

Gum se pot recunoaste percoanele care sunt sub stres preaemotional pe careati Estefoarteimportant sa nu reactionam la listade simptome intocmit-o la sfarsitulsectiunii anterioare.

Faptele vorbesc singure. Mioara s-aingrasat cu100 grame. ingreutate este asociata custresul, Cresterea insa inmod doctorul, instinctiv, a observat caeaa reactionat exagerat.

printr-o Veti realiza, dacaati trecutvreodata starede stresrelativminora(si majoritatea dintrenoi au avuto astfelde experienta), ca pot sa apara,in acelasi timp,un nurnar de simptome din fiecare categorie,

CAPITOLUL2
EVALUAREA SIMPTOMELORSTRESULUI Obiectivede invatare In acest caPitol: Dvs. de stresdin echipa simptomele o vetitrecein revista Dvs' de stresin echipa simptomele caresa va ajutesa identificati o vtigasiintrebari estestresat candun individ o veti invata sa apreciati simPtomelor Analizarea vetifi mai abil in a recunoaste slresului, mai multdespresimptomele Acum,intelegand al stresului' un semnal din echipaDvs.este cand "flecar6ala" de a facepe doctorul: in pozitia sa fiti atentsa nu va situati Trebuie le-ar qYte?folosi'ca fisa de utile pe care un manager Totusi,ar fi catevaintrebari echipei' stresului nivelele sa evalueze candincearca atunci verificare, Pont tres ale Dvs' sau ale celor pe care va trebui sa le din jurul Dvs., sunt trei aspecteimportante intelegeti. in si emotionale, fiziologice in starile schimbari Mai intai,ca Dvs.urmariti si in modulde comportare' de gandire abordarile care se unui numarde simptome aparitia ln al doilea rand, ca urmariti produc in acelasitimP Dvs.vor trebuisa fie ln al treilea rand, ca cele mai multedin intrebarile decat sa Ie aceleape care vi le-atipune mai degrabaDvs..personal, ar puteafi desi uneiedin acesteintrebari pun"ti directaltor persoane, cu intreaga cu mai mult folos,impreuna cele care ar puteafi discutate,

l0

Exercitiu:Intrebariprivindsimptomele simptome fiziologice, emotionale, Maijosesteprezentat un tabelcarearataprincipalele ale stresului. cognitive si eomportamentale pertinente pentrufiecare pentrua aprecia categorie daca Initiati douasau trei intrebari persoanele prezinta vreoreactie caracteristica stresului. - Partea a doua: Simptome ANALIZAREA STRESULUI fiziologice Simptome o o o o o . o o o
a a a o a o a a

Intrebarile Dvs.

roaderea unghiilor gUra uscata pierderea greutatii sau obezitate palpitatii la inima pieleuscata (scrasnirea bruxism dintilor) dureri de cap purnni inclestati de cresterea sau scaderea'poftei mancare umeri intepeniti urinare frecventa sau constipatie diaree dureriin ceafa balbaiala stomacale deranjamente dureri de spate tulburari nervoase lntrebarileDvs.

Simptome emotionale o . e o o . . o . . o . treceri la alta de la o dispozitie ostilitate anxietate insomnie izbucnire in plans aPdtie depresie descresterea sexual apetitului furie lipsade speranta teama retragere in sine

Simptome cognitive Supra-vigilenta o nervozitate o l tateaconcentrarii

Intrebarile Dvs.

lt

/obsesive plictisitoare . ganduri Sub-vigilenta o gandire incetosata o visare cu chiideschisi . predispus la erori o dezorganizare . uitare o vigilenta / agerimescazuta distorsionata Gandire o ostilitate polarizata o gandire . personalizare . minimalizare sau e SimptomecomPortamentale Supra-vigilenta . se sperie usor o insomnie . vorbire rapida Sub-vigilenta de actiune . slabirea dorintei social o lipsa interesului . retragere in sine Evadare o fumatexagerat . consum crescut de zaharsau de grasimi de alcol o cresterea consumului drogurilor si folosirea Sugestiipentruintrebari pentru ca in fondeste pe carele formulati, de intrebarile sa fiti multumit Esteimportant sa decideti trebui va si Dvs. pe care Dvs o facetiasuprastresului vorbade evaluarea situatii' uneianumite si se preteaza va suntfolositoare din lista, caredin intrebarile lntrebarile recomandate. si nicio listade intrebari Listade maijos nu estenicidefinitiva sugestii' privite ca simple trebuie FIZIOLOGICE SIMPTOMELE PRIVIND INTREBARI lntrebarice trebuiesa vi le punetiDvs' personal in birou? relatiile o sunt tensionate nu esteprezenta? persoana din . se schimba atmosfera biroucando anumita si depresie? de neliniste coplesitor o sezisez eu un sentiment pozitivaare loc in birou? o cat de multse radesi cataconversatie dinbirou? de catreoamenii corpului prinlimbajul I ce mi se transmite spremairau? in modsemnificativ s-aschimbat personalului o atmosfera in cadrul stabila? esteemotional o pefsodrta respectiva
l )

lntrebarileDvs.

o celelalte persoane din birousuntostile fatade el/ea? o pefsondl cumma simt? o esteacestlucruun barometru a ceeace se intampla? De discutatcu echipa . confortul general parea fi in scadere? al echipei INTBEBARI PRIVINDSIMPTOMELE EMOTIONALE Intrebarice trebuiesa vi le puneti Dvs. personal o estevreopersoana careisi ia concedii medicale in modregulat si tot mai lungi? o crestenumarul persoanelor carese plangde afectiuni minore? o suntoameni care"sarpestemasade pranz"? . am observat vreoschimbare a stariide sanatate saufiziologice? . cunosc destul de bineoamenii, ca sa observ schimbarile in starealor de sanatate? De discutatcu echipa o careeste"temperatura emotionala" in cadrul biroului? INTREBARI PRIVIN D SIMPTOMELE COGNITIVE Intrebarice trebuiesa vi le puneti Dvs.personal o calitatea muncii se schimba spremai rau? o s-arputeaconsidera ca oamenii vad lucrurile disproportionat? o cum primesc oamenii aspectele constructive? o sesisez eu schimbari nelinistitoare in modul de judecata a indivizilor? o se potconcentra oamenii usorasupra lucrului? . cum as descrie eu modulde gandire persoane? al acelei o cat de deschisi suntem in sedinte la ideileallora? De discutatcu echipa o cat de deschisi Ia ideilealtorasuntemnoi cei din acestbirou? o observam pe parcursul sedintelor polarizate? argumente De ce? INTREBARI PRIVINDSIMPTOMELE COMPORTAMENTALE Intrebarice trebuiesa ve le puneti Dvs.personal o a devenit el/eapreatacut'l o ce semnede supra-vigilenta pot observa ? . oamenii sunttot atatde implicati in actiuni sociale ca in trecut? o ce fel de comportament ne caracterizeaza la sedinte? . cum se comporta fiecare in parte? o se comporta oamenii in moddiferit? De discutatcu echipa o fle agitam oaremaimultdecatin trecut?

IJ

sTREs? 'PIJNE cA E9TEvoRBA DESPRE )AND PUTETT suferade fi sigurca o persoana esteca nu puteti intrebare scurtla aceasta Raspunsul aceasta. sa apreciati calificat stres si ca nu sunteti echipei performanta Dvs. este sa monitorizati Totusi ca Manag.i, ,"rponsabiritatea muncii. performanta si relatiile comportamentul, sa observati indreptatit Dvs.si sunteti pe care le-ati intrebarile Daca folositibunul simt si o judecatacorectacand'folositi au probleme' clardacaindivizii va rezulta formulat, a o crestere ca ceea ce cautatiDvs.este mai degraba sa mentionam Este important izolate' generale de simptome decatexemple simptome -stomacal nrtutuiri posibilelor care face o sau o persoana care suferade un deranjament o persoana un virusin stomac ca are mai degraba probabil la loculde munca, prosteasca greseala prea sa reactionati de stres,asa ca nu trebuie decatca esteextenuai sau in computer, emotional!

a observat doctorul In timpce sunadupa"Ambulanta" caz de strespe care l-a ca acestaera cel de al 17-lea diagnosticatin luna respectiva' De data aceasta unghiilor. a fost roaderea de semnalizare indi-catorul

Stresul temPorar, acut si cronic TEMPORAR STRESUL trece temporar printr-operioada in care este sub presiune' Persoanarespectiva situatii. in a facefataacestei persoanele dificultate percep o anumita la se gasesc(pe grafic)pe curba de aparare/epuizare a Iazapersoanele ln aceast A. punctul stimulare

l4

STRESACUT pe care o resimtepersoana este deosebit Presiunea de mare si dureazade cateva saptamani. Intampina marigreutati in a facefatapresiunii. fn aceastataza persoanele se gasesc,in grafic,pe curba de aparareI epuizarela punctul B stimulare

STRES CRONIC Persoana a trecutprintr-operioadade presiune foartemare dintr-unnumarde surse, practica cedatsub stressi s-a imbolnavit fn aceasta taza persoanele se gasesc, in grafic, pe curba de aparare/epuizare la punctul C stimulare

Exercitiu:Liniacontinuaa stresului Pe liniacontinua de mai jos, decideti undeati situaoamenii din cele patruexemple in gradulde stresin carecredetica s-arafla acestia. ce priveste

x4
presiune, x1=sub dar nu sub stres; x2=stres temporar; x3=stres acut;x4=strescronic EXEMPLUL A Douapersoane din echipade proiect a lui Paul,care instaleaza un nou sistemlT, au fost in concediu, pe acestasa coordoneze, lasandu-l practicde unul singur,un mare volumde munca, pretentiosi. cu clienti Unuldintre clienti a facuto reclamatie oficiala, in sensulca nu i s-arfi acordat atentia cuvenita.

l5

in birou, lsi pierderabdarea, pesteorelede program. paul calatoreste multsi lucreaza lui, in opinia care, aceia cu special in in sedinte, cu oamenii si se cearta in mod regulat, o la se refera minorecare n-au nimii mai bun de facut decat sa discuteprobleme de de dureri se plange si are o starede anxietate, pe termenlung.pareistovit perioada de tenis. Nu se maiducesearala o partida cap ingrozitoare. si-aiesitdin saritesi a iesitdin biroul reclamatiei problema candai abordat ln momentul tau ca o furtuna. B EXEMPLUL localorasenesc consiliului in numele prima ei mareprezentare maine facut lrinaare de nimictoataziua. si nu a mancat Estefoartenervoasa undelocuieste. si are nevoiede cinevadin serviciul din computer Si-a pierdutfoile din retroproiector Se agitatot timpulsi isi roadeunghiile' sa i le refaca. administrativ deloc. de douanoptinu a dormit cu ea iti spuneca practic cand vorbesti C EXEMPLUL trebuiesa realizeze din firmata. Ca fiecare, de vanzari unuldin directorii este Cristian Firmaa fost pe o.piata foartecompetitiva. tot mai importante, actiuni reduse cu resurse pentru oportunitati mari si exista preluatarecent de o mare companieamericana unuldin ei. faraindoiala, este, iarCristian si de succes, talentati oamenii iar el si sotialui s-aumutat intrla studii, copiiilui Cristian, faptulca, i-auplecat Cunosti Cei doi se lovescde tot felul de pe care acum o renoveaza. o casa din provincie, foarteamuzante. le considera pe careuniicolegi probleme, si pentrumunca,a devenitatat de inversunat El pare a-si fi pierdutdin entuziasmul salede muncain nouacompanie capacitatii recunoasterii la posibilitatea cinicreferitor din birou. atmosfera incatotraveste de."intoxicatie de bautsi a avutchiarcatevaperioade sigurca s-a apucat Estiaproape alimentara". D EXEMPLUL destul in spateo durere tun,panace i-a aparut Laurala 23 de ani,era o fatasanatoasa mai este si nu probabil Paredeprimata va trebuisa suporteo operatie. de serioasa. birouintregului ceeace era,sufletul ei in muncasufera'Nu mai doctorse agita,iar concentrarea de fiecarevizitala lnainte in birouun batonde ciocolata. si pareca are intotdeauna iesecu echipala petreceri

l6

CAPITOLUL 3
IMPLIGATII PENTRU MANAGERI Obiective de invatare In acestcapitol: o vetiintelege poatesa afecteze cum stresul capacitatile uneipersoane o veti recunoaste roluldumneavoastra in spargerea cercului viciosin carea fostprinsa persoana respectiva o veti planificaactiunipreventive pe termen lung, care sa reducastresulasupra echipei

Efectul asupracapacitatii individului Prescurtat si modificat dupa Transactional Modelof stress,cox and Mackay Sursa: Cox,T.(1 97S); London: Stress, Macmillan.
t7

pentru careo cruciale unuldin motivele in acestmaterial, Dupacum am vazutanterior perceptia de intre o discrepanta candse produce de stresesteatunci p"iro"nu sufera de a capacitati de catreel a propriei fata de el si perceptia a cerintelor catreindivid in timp' perceptie carepersista cerintele, solutiona iar daca mentala), (comparatie cognitiva apreciere persoana isifacepropria respectiva sa aparaGNA (gandurile atuncie posibil cronizareldezechiiibru, o nesin se produce alestresului. precum si altesimptome automate), negative de stres,noi El acumdezvolta. arataca o datace suferim se'poate urmator Tabelul comportamentale' si cognitive emotionale, fiziologice, si simptome afisam/exteriorizam de de mai jos cu sageticare sa indicecare din categoriile diagrama Completati fata sa de a face privindabilitatea unei persoane perceptiile vor i-nrautati simpiome cerintelor. de simptomevor diminua Acum trageti sagetileindicandcare din categoriile de a facefatacerintelor' realaa uneipersoane capacitatei

Capacitate perceputa

reala Capacitate

Modelde stres comPus ModetofSfress,Coxand Mackay prescurtat Transactionat dupa si modificat Macmillan' London: 978);Stress, Cox,T.(1 Sursa: sa candincepem ca atunci estefaptul de maijos,completat, modelul Ceeace reflecta acesteefectetind sa ale stresului, fizibesi emotionale simtimefectele simptomelor sau "la esteobosit care Cineva competenta. privindpropria noastra perceptia reduca careare staride anxietate O persoana nu poatesa simiaca detine'controlul. pamant,;, in sinesi a pierdere a increderii sa treacasi prinstaride urmeaza sau estedeprimat increderii.

l8

Modelde stres compus Prescurtat si modificatdupa Transactional Modelof Stress, Cox and Mackay Sursa:Cox,T.(1 97S); Stress, Londoh: Macmillan. ln mod similar,unele din simptomele cognitive cum ar ti uitarea.incapacitatea ganduri concentrarii, personalizarea obsesive pot sa reduca si convingerea noastra ca suntem in staresa actionam bine. Acum ar trebui sa fie clar ca toate cele patru categorii de simptome ar puteasa afecteze capacitatea noastra realade a executa muncabine. Spargerea cercului vicios Ceeace demonstreaza modelul completat esteca stresul nu numai ca estecauzat de o discrepanta/dezechilibru al perceptiei, dar ca insasisimptomele contribuie la marirea discrepantei/dezechilibrului si la inrautatirea situatiei. O datace am inceput sa simtim efectelesimptomelor, aprecierea noastracognitiva ulterioara este posibilsa fie mai negativa iar stresul sa se accentueze. Simptomele incepsa se dezvolte si astfelciclul continua sa se compuna el insusi intr-un cercvicios.

Stresul devine mai acut

Capacitatea realasi cea perceputa scade

simptomelese inrautatesc t9

Gercul vicios caresanu esteo boala pentru ca stresul sa fie spart, esteun cerccaretrebuie Acesta si corpului creierului reactia reprezinta Stresul si apoi sa dispara. evolutia si continue Stresulnu va inconjurator. a mediului excesiva sau presiunea nostrula stimularea si estenevoie nu suntindepartate excesive aceleipresiuni panacandefectele dispare acestlucru' a realiza activapentru de o interventie nu estein cea maibunapozitie persoana suferinda ca faptul sa retinem Esteimportant persoane acelei apropiat cineva sa intervina Trebuie necesare. ca sa facaschimbarile vicios. cercul ca sa sparga pot stresati de oamenii manifestate simptomele intrucat putea fie dificil sa s-ar Aceasta este Dacapersoana altora. din partea de ajutorare incercarilor faceca ei sa fie reticenti ce adecvate solutiile problema sau de greude apreciat va fi destul mairetras, un individ Daca de ajutorare. incercarea va respinge esteostila, ar trebuiluate.Dacapersoana furioasa, persoana este daca iar face, puteti fi sigurca o va ia totulpersonal, suferindul nu va fi o placeresa fiti in apropierea pe bauturii, calea sau a apucat depresiva acesteia. sa-i altcineva ar puteasa va facape Dvs.sau pe oricare simptomele cu alte cuvinte, si ca ei sa dar esteposibil cu carese confrunta, si problemele suferinzi pe acesti evitati ,,prea acestea Spunand pentru insisi. ei sa faca ceva constructiv slab echipati" fie care sunt competenti de angajati exemple trebuieamintitsi faptulca existafrecvente evidente. perceapa simptome sa se de stres,faraca la serviciu brusc afectati si persoane va aflati intr-opozitieobiectiva acestor al manager ca Dumneavoastra, vicios. dincercul iesirea uneialteipersoane pentru a facilita influenta Ce este de facut atunci cand credetica un membrual echipeisuferade stres acut de catretoti,ar trebuisa va opritisi sa de a face cevacare sa fie cunoscut lnainte maiintaisituatia' apreciati Puteti analizata. la persoana ca suntvizibile pe carele considerati o notati simptomele si comportamentale? cognitive emotionale, fiziologice, vedeasimptome privind exercitiul Folosind producatori de stres. carear fi factorii . incercati se decideti va fi una relativ decizie aceasta si provocarile, certurile in fata echipei, presiunile pentru chestiunile presupuneri corecta.Va mai trebui sa adaugatisi cateva personale. respectiva. fatade persoana ai echipei membri ceilalti . Observati cum reactioneaza loc si intr-un mod neoficial preferabil intr-un pasulurmator persoana, va fi sa abordati relaxant. ofertade ajutor. va accepta panacandcineva ca existamultebariere Retineti poate careestedeceptionata O persoana pot sa intervina. insusi stresului Simptomele bariere rapid.Alte posibile sau "va poateexpedia" plinade resentimente fi furioasa, de si mijloace nivel scazutde incredere culturale, dur, neintelegeri includlimbajul problemelor sursei atribuirea sau psihologice cum ar fi dezmintirea/tagaduirea, aparare unoraltifactori. ce sa ascultati de aureste,repetam, regula cu o persoana, sa discuti ce incepeti Odata ajuta' de a putea inainte ce se intampla, intelegeti persoana respectiva, spune

20

latao listacu cateva pe caretrebuiesa le faci si a altorape carenu trebuiesa lucruri le faci candlucrezi persoana cu o caresufera de stres. Cand lucraticu o persoana care sufe Lucruri care trebuie facute stres acut Lucruri care nu trebuie facute

o Pregatiti-va pentru interviu . Sa va grabiti + clarificati-va gandurile sa trageti concluziile =+ colectionati informatiile/datele . Sa ignorati daca le confidentialitatea aveti . Sa tratati chestiunea cu brutalitate + vorbiti cu un colegde incredere + alocati-va timpsuficient . Alegeti-va cuvintele cu grija o Ascultati in modactivsi linistit =+datidin cap aprobativ si zambiti adecvat =+aratatica apreciati conversatia =+semnalizati ca ati alocat timpsuficient . Sa acoperiti starile de jena cu umor neadecvat sau cu formalitate excesiva . Sa "expediati problema" rapid . Sa va agitati/grabiti

o Incercati si dezamorsati presiunea o Sa simplificati excesiv simptomelor stresului a Sa impuneti realitatea dvs. =+ Observati cum se simte si cum o Sa fiti fatalist reactioneaza fatade altepersoane Ajutati sa identifice schimbarile practicile Incurajati bune Sugerati modalitatide obtinere a unui sprijinsporit inclusiv sprijinprofesional, dacaestecazul Stabiliti o datapentru o nouailtalnire

Sa ignorati importanta unei globale abordari Sa uitati intreagulepisod si sa treceti la problema urmatoare

Dupace am culesmaimulteinformatii va rezulta un tablou maiclarprivind aspectele in carepotisi in carenu potifi de ajutor. Persoana implicata trebuie sa joacerolulprincipal, sa va ajutesa identificati pe actiunile careDvs.si ceilalti membri ai echipei le puteti luapentru a-iacorda sprijin. Astfel pot include de actiuni instruirea, secondarea sausprijin, concediu, timpflexibil de a lucra, renegocierea obiectivelor saua termenelor si regandirea postului. sarcinilor Acoloundesimtiti ca problema esteserioasa sau ca nu o puteti controla si sesizati ca persoananecesita ajutorulunui specialist, va trebuisa contactati departamentul de resurse umaneal firmeiDvs.sau sa ceretiajutorconducerii. Ei s-ar puteasa preia problema si dacaestenecesar, sa sugereze un medic, consilier, terapeut, pe consilier probleme maritale, expert in probleme financiare sauun alt specialist. Ca si in cazulaltuiproiect va trebuisa monitorizati pe careo luati dacacursulactiunii este lucrativ, sa revedetichestiunea periodic si sa reevaluati strategia Dvs.,dacase impune.

2)

preluati ca Dvs'si echipa pe toatadurata proces estebinede luatla cunostinta acestui de Dvs. daca aveti nevoie sprijin Vorbiticu managerul suplimeniara. si o presiune sau practic' emotional suplimentar

ca are princap ideea i-atrecut generalist Medicului putea consilier. bun foarte un fi si ar ca flersi

10minute. nuamdecat lon,

e problema care Spune

Actiuni de prevenire pe termen lung pentru echipa pentrua cu o persoana capitolam vazutcum se lucreaza a acestui ln ultimasectiune de simptome. in functie stresului si gradul stresului cauzele identifica a.inceputdeja sa pentruca problema o actiunesecundara este totusi, Aceasta, 'S" pe preventiva n" gandim acum la actiuneafundamentala persoana. alecreze lung. termen pe termenlung cu echipa Actiunide prevenire Exercitiu: caresunt ce este stresul, panaacumdespre ceeace ati invatat Luatiin considerare acestuia. si caresuntsistemele stresului cauzele de stres? sa nu sufere pe termen lungvorajutaechipa Ce schimbari de a faceo la nistemetode sa va ganditi v-amsugerat material acestui La inceputul ca va nu numai V-am sugeratca un bun manager eficient. echipacare sa lucreze sa' in echipa stresul bine,darva si preveni conduce construirea listade masuripentru de mai jos revedeti de a incepeactivitatea Inainte practica si care pe in puneti bine le unei echipeeficiente. care din aceleabilitati suPlimentara. munca necesita

22

Schimbaripe termenlung vor ajutaechipasa nffi

Decideti acumin caredin domenii urmeazasa actionati si cum vetiface aceasta. S-ar putea sa fie o chestiune pentru Dvs.ca individ, saupentru echipa ca un intreg. Subiectul Actiunea

z-)

ldei pentru a actiona Va sugeram: lung. facutpe termen la ce trebuie bunesaugresite raspunsuri Nu exista echipa persoane si pentru pentru obiectivele . Analizati cumfixati cu echipa ? in prezent obiectivele + cumstabilim actuala? noastra binein abordarea + ce functioneaza bine? =+ce nu functioneaza + cum am putea schimbaabordareanoastraspre a reduce cauza obiectivaa stresului? delegarea/imputernicirea cumfunctioneaza . Analizati cu echipa noastra? in echipa eficiente uneidelegari + caresuntprincipiile principii? acelor =+actionam acumin virtutea ocazia celuicareva sprijini oferind a echipei de consolidare . planificati un eveniment planificarea evenimentului de colegin parteinainte cu fiecare sa vorbeasca echipa? cu carese confrunta :+ caresunt problemele echipa? in aceasta stresul - ce anumeaauzeaza al echipei? de lucru in modul :+ ce anume va convine echipei? al lucru de in modul + ce nu va convine stresul cumafecteaza pentru a intelege activitati echipa . planificati pentruinireaga pentru si sunt posibile echipa cauzele cunosc ce estestresul, inteleg + dacatoticolegii comuncareva faceca veti aveaun limbaj atunci simptomele, in ce priveste deschisi va avealoc' candaceasta atunci de la om la om sa fie maiusoare, discutiile din pe durata uneizile,folosindcateva chiarDvs.un eveniment + ati puteaplanifica de in chestiuni sau ati puteafolosiun profesionist din acestmaterial; de echipa ideile scurtepe care le la una din sedintele stresul stres;sau aii puteaadaugasubiectul echipei. in construirea pentru celce va sprijini organizati si sa fi identificat stresului deja simptomele va fi ca Dvs.sa fi recunoscut lmportant a usurasituatia. si ceeace avetide facutpentru cauzele,

aA

BIBLIOGRAFIE
1. Georgette Goupil 2. G A Cole - in{elepciunea HansSelye stresului Behaviour, Letts Organisational Educational Aldine Place. London. 1998 gi relaxarea, Sfrestr/ Editura Teora, 1992 edition. A Comunicafef Second Workbook for Interpersonal Comminacion. Communication Research Associates. FdrdstreslCasade Editurd Viala9i Bucuregti 2000 sdndtate Editura Cumsd controlezisfresul, 1999dinciclul Rentrop & Straton managerului eficient Ghidul prefios?, un prieten Editura Sfresu/ PresBucuregti 2000 Gemma TheSocialPsychology of Work, 1990 Penguin Books, London, Human Wm. C. Brown Adjustmenf, lnc.All,Dubuque, Communications, 1994 Handling Difficult Situations, Gower ManagementWorkbook, Hampshire 2000

Percek 3. Arcadie

Publishing 4. Kendall/Hunt Company

5. Dr.JulianMelgosa

6. KateKeenan

7. VeraF. Birkenbihl

Argyle 8. Michael

9. JanetA. Simons, JohnW. Santrock, Seth Kalichman

l0.Jacqueline David Stewart, Couper

25