Sunteți pe pagina 1din 23

Sistem de canalizare Conuma Ostrov

Memoriu tehnic

MEMORIU TEHNIC

Pag. 1 din 23 Versiunea 0.1

Sistem de canalizare Conuma Ostrov

Memoriu tehnic

1. DATE GENERALE 1.1. Titlul Proiectului

SISTEM DE CANALIZARE COMUNA OSTROV judetul Constanta. Asa cum s-a fundamentat in cadrul Studiu de Fezabilitate investitia abordeaza lucrari ale sistemului centralizat de canalizare menajera din localitatea Ostrov, judetul Constanta. Investitiile propuse In prezent Comuna Ostrov nu dispune de un sistem centralizat de canalizare pentru apa uzata menajera, locuitorii utilizand pentru colectarea apelor uzate latrine uscate, puturi absorbante sau fose septice. Comuna Ostrov dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa. Realizarea sistemului de canalizare este necesara deoarece majoritatea populatiei este racordata la sistemul centralizat de apa potabila, iar deversarea apelor uzate se face prin puturi absorbante sau fose septice avand un impact negativ asupra mediului. In cadrul prezentului proiect se propune realizarea unui sistem separativ de canalizare cu urmatoarea componenta: 1.2. Retea de canalizare din Dn 250 315 mm PVC in lungimea de 7.158 m; Racorduri de canalizare Dn 160 mm PVC in lungine de 742 m; Statii de pompare ape uzate 1 buc.; Conducta de refulare De 125 mm PEHD, in lungime de 239 m; Localizarea amplasamentului

Comuna Ostrov este situata in partea de sud-vest a Judetului Constanta si face parte din platforma dobrogeana denumita platforma prebalcanica. Comuna Ostrov are in componenta urmatoarele sate: Ostrov, Buceac, Almalau, Galita, Garlita si Esechioi. Localitatea se invecineaza: in partea de nord, cu fluviul Dunarea in partea de est, cu satul Buceag; in partea de sud, cu; satul Almalau in partea de vest, cu frontiera Romano Bulgara..

Comuna este traversata de DN 3 Constanta- Ostrov, fiind situata la 125 km de municipiul Constanta. Legatura cu judetul Calarasi se face prin trecerea cu bacul a Dunarii la punctul de trecere Ostrov-Chiciu. Legatura cu Bulgaria se face prin punctul de trecere vamala Ostrov-Silistra. Localitatea Ostrov are o populatie de 2.930 locuitori.

Pag. 2 din 23 Versiunea 0.1

Sistem de canalizare Conuma Ostrov

Memoriu tehnic

Figura nr. 1. Judetul Constanta Harta administrativa

1.3.

Titularul investitiei

Consiliul Local al Comunei Ostrov 1.4. Beneficiarul investitiei

Consiliul Local al Comunei Ostrov 1.5. Elaboratorul proiectului

SC AQUA PLAN SRL CONSTANTA 1.6. Clima si fenomenele natural specifice

Clima judetului Constanta evolueaza pe fondul general al climatului temperat continental, prezentand anumite particularitati legate de pozitia geografica si de componentele fizico-geografice ale teritoriului. Circulatia maselor de aer este influentata iarna de anticiclonul siberian, care determina reducerea cantitatilor de precipitatii, iar vara, anticiclonul Azorelor provoaca temperaturi ridicate si secete. Influentele Marii Negre se resimt atat prin toamne lungi si calduroase, cat si prin primaveri tarzii si racoroase. Vantul predominant este cel care bate in directia N-NE, caracterizandu-se printr-o umiditate redusa vara, in timp ce iarna aduce viscole si geruri. Vanturile sunt determinate de circulatia general atmosferica si conditiile geografice locale. Caracteristice zonei sunt brizele de zi si de noapte.
Pag. 3 din 23 Versiunea 0.1

Sistem de canalizare Conuma Ostrov

Memoriu tehnic

Precipitatiile prezinta valori medii anuale cuprinse intre 378,8 mm la Mangalia, 469,7 mm la Oltina si 451 mm la Mihail Kogalniceanu, situand judetul Constanta intre regiunile cele mai aride ale tarii. In anul 2005 s-au inregistrat inundatii devastatoare la Costinesti si Tuzla, iar cantitatile de precipitatii au fost aproape duble fata de mediile multianuale. Existenta Marii Negre si a fluviului Dunarea, cu o permanenta evaporare a apei, asigura umiditatea aerului si totodata provoaca reglarea incalzirii acestuia. Temperaturile medii anuale se inscriu cu valori superioare mediei pe tara: 11,20C la Mangalia si la Basarabi, iar in jumatatea central-nordica a teritoriului valorile nu scad sub 100C. Temperaturile minime absolute inregistrate in judetul Constanta au fost de -250C la Constanta la 10 februarie 1929, -33,10C la Basarabi (Basarabi) la 25 ianuarie 1954 si -25,20C la Mangalia la 25 ianuarie 1942. Temperaturile maxime absolute inregistrate au fost de +430C la Cernavoda la 31 iulie 1985, +410C la Basarabi la 20 august 1945, +38,50C la Constanta la 10 august 1927 si +360C la Mangalia la 25 mai 1950. 1.7. Relief si topografie

Evolutia indelungata paleogeografica si actiunea diferentiata a factorilor subterani modelatori au dus la formarea unor unitati de relief caracterizate prin structura de podis cu altitudine redusa. Judetul Constanta este caracterizat prin altitudini sub 200 m, diferentele altitudinale intre partile componente fiind reduse. Ca principale unitati naturale se disting: Podisul care cuprinde aproape intreg teritoriul judetului, este constituit din calcare mezozoice asezate pe marne si calcare tertiare acoperite cu o manta de loess (Podisul Casimcei, Dobrogei de Sud, Medgidiei, Cobadin, Negru Voda); Campia din punct de vedere geografic, inalta, usor valurita, cu aspect de poduri, pe care se practica culturile de camp, in special cele cerealiere, se evidentiaza in zona centrala a judetului.

Partea sudica, corespunzatoare Podisului Litoralului, este delimitata spre vest de altitudini cuprinse intre 85 si 100 m, unde se face trecerea spre podisul Dobrogei de Sud (Medgidiei si Topraisarului). Latimea acestui sector este cuprinsa intre 10 si 12 km. Altitudinile principalelor localitati variaza intre 6 m la Mangalia si 70 m la Medgidia. Zona litorala este marcata de mai multe trepte de altitudine: 5 - 15 m, de-a lungul tarmului; 20 - 30 m, cu o mare continuitate, patrunzand mult in interior, formand o treapta distincta in jurul limanelor si lagunelor; 35 - 45 m, cu o mare continuitate, constituind o treapta mai lata decat celelalte, inconjurand limanele si lagunele maritime; 50 - 65 m, cea mai dezvoltata treapta, cu latimi cuprinse intre 500 m si 4 - 5 km; 70 - 85 m, cea mai inalta treapta situata la contactul cu podisurile interioare.

Amplasamentul lucrarilor proiectate prezinta o configuratie specifica localitatilor amplasate pe malul Dunarii, cu pante mari ale terenului, cu cote cuprinse intre 14 m si 77.94 m , sistem Srereo 70. Ridicarile topografice au fost puse la dispozitie odata cu studiu de fezabilitate de catre beneficiar.

Pag. 4 din 23 Versiunea 0.1

Sistem de canalizare Conuma Ostrov

Memoriu tehnic

1.8.

Geomorfologia, geologiea si seismicitatea

In baza caracteristicilor fizico-geografice, petrografice si a caracteristicilor hidrologice, practic Dobrogea se poate divide in Dobrogea de Nord si Dobrogea de Sud limitarea celor doua zone fiind realizata prin linia Topalu ( de pe malul drept al Dunarii Sibioara localitate pe malul vestic al lacului Tasaul). Dobrogea de Sud se individualizeaza intre creasta Topalu Sibioara si granita cu Bulgaria. Din punct de vedere geologic, corespunde cu afundarea sisturilor verzi paleozoice sub depozite mai recente mezozoice, iar din punct de vedere morfologic pe suprafata ei dispar altitudinile mai mari de 200 m. Din punct de vedere al evolutiei geologice, in cadrul judetului Constanta se evidentiaza urmatoarele unitati: Podisul Babadag; Podisul Casimcei; Podisul Dobrogei de Sud si litoralul;

Astfel, Podisul Babadag este la origine un bazin sedimentar, orientat VNV - ESE, care se suprapune zonei nordice scufundate a sisturilor verzi. Acest bazin tectonic a fost umplut in Cretacicul Superior cu un pachet de strate calcaroase, care au astazi forma unui sinclinoriu, efect probabil al cutarilor alpine. Acest sinclinoriu a fost inaltat ulterior epirogenetic pana la altitudini care variaza de la 30 m la 400 m. Prezenta depozitelor calcaroase a permis dezvoltarea unor forme carstice, mai ales in estul podisului (zona Jurilovca Dolosman). Podisul Casimcei constituie subunitatea cea mai sudica, cea mai veche a Dobrogei de orogen si se prezinta ca un vechi horst nivelat, alcatuit din sisturi verzi precambriene si delimitat la nord si sud de doua planuri de falii. Cutata in timpul orogenezei caledonice, zona sisturilor verzi a fost supusa dupa aceea eroziunii subaeriene si transformata intr-o vasta peneplena, fosilizata ulterior prin transgresiunile jurasice si cretacice. Podisul Casimcei are altitudini cuprinse frecvent intre 300 m si 100 m, iar cuvertura jurasica si cretacica alcatuita indeosebi din calcare, dezvoltata in sud vestul podisului, a permis aparitia unui relief carstic, in mare parte fosil, exhumat de sub invelisul leossoid sau cretacic superior. Podisul Dobrogei de Sud, situat la sudul Dobrogei de orogen este o unitate de platforma tipica alcatuita dintr-o cuvertura sedimentara (mezozoic-cuaternar) slab cutanata, in care prezenta unor numeroase discordante tradeaza jocul ei pe verticala. Fundamentul apartine Platformei Moesice si este alcatuit din sisturi verzi cazute in adanc. Aceasta unitate pastreaza aceeasi tectonica ca si in Podisul Casimcei. Datorita valorii mici pe care o are coeficientul varietatii reliefului, Dobrogea de Sud a fost uneori tratata ca o campie structurala tipica, fapt accentuat si de utilizarea agricola a terenurilor. Relieful litoralului dobrogean este caracterizat in primul rand de evolutia recenta si de natura structurala, diferita a subunitatilor cu care marea vine in contact. Litoralul Marii Negre este format la nord din cordoane de nisip care separa lacurile de mare, iar in partea sudica se remarca o faleza abrupta formata din calcare si loess cu inaltimi de 15 - 30 m. O trasatura distinctiva a judetului este prezenta lacurilor naturale si a lagunelor (Oltina, Sinoe, Tasaul, Techirghiol, Mangalia). Teritoriul judetului Constanta apartine unitatilor hidrogeologice: unitatea nordica a Dobrogei Centrale si unitatea sudica a Dobrogei de Sud. In unitatea Dobrogei Centrale predomina sisturi verzi cu grad de alterare si fragmentare diferit, acoperite sau nu depozitele loessoide cu porozitate ridicata au dus la existenta unui acvifer cu caracter freatic si nivel liber (cantonat la baza depozitelor loessoide la contactul cu sisturile verzi alterate).
Pag. 5 din 23 Versiunea 0.1

Sistem de canalizare Conuma Ostrov

Memoriu tehnic

In sectoarele localitatilor Harsova, Nicolae Balcescu, Mihail Kogalniceanu, Corbu si Ovidiu, calcarele jurasice sunt dispuse discordant peste sisturile verzi muland un relief preexistent si formeaza trei zone sinclinale orientate NV-SE, care cantoneaza un acvifer de adancime local, cu grosimi si permeabilitati mari, reprezentand sursa de apa subterana locala potabila. Unitatea Dobrogea de Sud din punct de vedere hidrogeologic prezinta o importanta deosebita datorita existentei calcarelor si dolomitelor jurasice-cretacic inferior, fisurate si carstificate sau de calcare organogene sarmatiene fisurate, fapt care duce la existenta unor sisteme acvifere de medie si mare adancime. Din punct de vedere geotehnic, forajele executate pentru reteaua de canalizare au interceptat o startificatie corelabila astfel: in suprafata strat de umplutura cu grosimi de 0,50 1,50 m; urmeaza un complex prafos argilos cu grosimi de 0,4 0,50 m; sub stratul de umplutura a fost identificat depozitul loessoid de culoare cafeniu deschis galbui cu carbonati fin diseminati in concretii calcaroase. in suprafata strat de umplutura cu grosime de 1,20 m; urmeaza depozit loessoid gros de 0,90 m; de la 2,10 m este interceptata roca de baza constituita din 0,50 m nisip prafos si un strat de pietris cu nisip.

Forajul executat in apropierea malului Dunarii are urmatoarea stratificatie: -

Apa este cantonata in stratul de pietris si nisip, iar nivelul hidrostatic se situeaza la adancime de 2,50 m. Forajul executat pentru statia de epurare ape uzate a interceptat urmatoarea succesiune litologica: in suprafata strat de umplutura cu grosimea de cca. 0,60 m; pana la adancimea de 1,50 m a fost identificat un strat de argila prafoasa, cafeniu inchisa, plastic consistenta; urmeaza un strat de praf argilos, cafeniu, plastic consistent pana la 2,50 m; in continuare forajul a interceptat depozitul loessoid cu carbonati fin diseminati, cefeniu deschis, tare. Acest depozit nu a fost epuizat pana in talpa forajului, la adancimea de 5,80 m.

Apa nu a fost intalnita in foraje, nivelul hidrostatic situinde-se la adancimi de peste 6 m. Seismicitate Conform Codului de proiectare seismica Partea I Prevederi de proiectare pentru cladiri P1001/2006, amplasamentul cercetat se gaseste n zona de hazard seismic caracterizata prin ag=0.16g, ag reprezinta acceleratia terenului pentru proiectare determinata pentru intervalul mediu de recurenta de referinta (IMR) de 100 ani. Aceasta valoare se foloseste pentru calculul structurilor la starea limita ultima. Perioada de control (de colt) a spectrului de raspuns este Tc =0,7. Adancime de inghet Conform STAS 6054-77- Teren de fundare - ADNCIMI MAXIME DE NGHE - Zonarea teritoriului Romniei, adncimea maxima de nghet este de 0.80 m, iar frecventa medie a zilelor de nghet cu T < 0 C este de 68.9 zile/an.

Pag. 6 din 23 Versiunea 0.1

Sistem de canalizare Conuma Ostrov

Memoriu tehnic

1.9.

Impartirea pe obiecte de investitie

Investitia cuprinde un numar de 2 obiecte, dupa cum urmeaza: Obiect 1: Retea de canalizare menajera, cu urmatoarele componente: 1.1 1.2 1.10. Colectoare de canalizare menajera Statie de pompare ape uzate Categorie de importanta a obiectivului

Pentru constructiile si instalatiile hidraulice de canalizare menajera aferente localitatii Ostrov, categoria de importanta s-a stabilit functie de marimea si importanta asezarii, de perspectivele de dezvoltare precum si de felul amenajarii. Astfel sistemul de canalizare al localitatii Ostrov se incadreaza conform tabel 1 din STAS 4273/1983 in categoria de importanta 2 Constructii hidrotehnice a caror avarie are efecte grave, sau a caror functionare poate fi intrerupta in mod exceptional, pentru scurt timp. Avand in vedere durata de exploatare pentru care sunt proiectate lucrarile aferente sistemelor de canalizare in localitatea Ostrov (50 ani), conform STAS 4273/1983, acestea intra in categoria constructiilor definitive. Conform tabelului 9 din STAS 4273/1983 lucrarile proiectate se incadreaza in categoria 4. Dupa rolul functional pe care il au in cadrul sistemelor de canalizare, conform STAS 4273/1983, componentele acestora se impart astfel; constructii principale: statie de pompare ape uzate; constructii secundare: colectoare de canalizare.

Incadrarea componentelor sistemelor de canalizare in clase de importanta s-a facut conform aceluias STAS, functie de categoria sistemelor, de durata de exploatare proiectata a acestora si in functie de rolul functional al componentelor, astfel: 1.11. clasa de importanta II: statie de pompare ape uzate; clasa de importanta III: colectoare de canalizare. Descrierea situatiei existente

In prezent localitatea Ostrov nu dispune de un sistem centralizat de canalizare a a apelor uzate menajere si nici de statie de epurare a acestora. Apele uzate din gospodarii sunt absorbite de latrine individuale in sol sau evacuate direct in rigolele de colectare si scurgere a apelor pluviale. Aceasta modalitate de evacuare a apelor uzate conduce la infestarea solului si a panzei freatice. Pentru a evita construirea numeroaselor fose septice in intravilanul localitatii care pot constitui surse de poluare pentru mediu, este necesara si oportuna construirea unei retele de colectare a apelor uzate menajere si a unei statii de epurare performante care sa satisfaca cerintele de calitate ale apei epurate impuse de legislatia de mediu in vigoare.

Pag. 7 din 23 Versiunea 0.1

Sistem de canalizare Conuma Ostrov

Memoriu tehnic

2. DESCRIEREA SITUATIEI PROPUSE 2.1. Obiect 1: Retea de canalizare menajera

2.1.1. Componenta 1.1. Colectoare de canalizare menajera In prezent localitatea Ostrov nu dispune de un sistem centralizat de canalizare a a apelor uzate menajere si nici de statie de epurare a acestora. Apele uzate din gospodarii sunt absorbite de latrine individuale in sol sau evacuate direct in rigolele de colectare si scurgere a apelor pluviale. Aceasta modalitate de evacuare a apelor uzate conduce la infestarea solului si a panzei freatice. Pentru a evita construirea numeroaselor fose septice in intravilanul localitatii care pot constitui surse de poluare pentru mediu, este necesara si oportuna construirea unei retele de colectare a apelor uzate menajere si a unei statii de epurare performante care sa satisfaca cerintele de calitate ale apei epurate impuse de legislatia de mediu in vigoare. Prezentul proiect propune infiintarea unei retele de canalizare menajera care sa deserveasca intreaga localitate. S-au prevazut 7.158 m retea de canalizare Dn 250 315 mm PVC-KG si 742 m racorduri la retea Dn 160 mm PVC-KG. La dimensionarea retelei s-au considerat urmatoarele date pentru intreaga localitate: N numar de locuitori qg debitul specific de apa pentru nevoi gospodaresti qp debitul specific de apa pentru nevoi publice Kzi = 1,30 coeficient de variatie zilnica Ko = 2,71 coeficient de variatie orara

In prezent localitatea Ostrov are o populatie de 2.930 locuitori.


qg (l/unit.zi) 120 qp (l/unit.zi) 20 N*q (l/zi) 351.600 13.740 365.340

Categorie utilizator 1 2 Nevoi gospodaresti Nevoi socio cultural Total

U.M. pers. pers.

Cant. 2.930 687

Quzat = Qs Debite de dimensionare Q uz zi med Quz zi max Quz or max mc/zi 365.34 474.94 mc/h 15.22 19.79 53.57 l/s 4.23 5.50 14.88

qc =

Quz orar max Ltotala

14,88 = 0,0020 l / s ml 7158

Pag. 8 din 23 Versiunea 0.1

Sistem de canalizare Conuma Ostrov

Memoriu tehnic

Strazile pe care se vor poza retelele de canalizare, sunt prezentate in tabelul urmator:
Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. Strada 1 Mai Alunetului Bucegi Carpati Cazarmii Cismelutei Dobrogei Florilor Libertatii Margaritului Muresului Panselelor Teiului Vulturului 1 2 3 Lungime retea Dn250mm PVC-KG 1986.6 152.8 97.3 236.6 191.6 265.3 91.7 666.9 1320.9 114.3 385.7 91.9 551.3 55.2 57.6 282.0 136.6 6684.2 TOTAL 7157.3 473.0 741,4 73.0 9,6 70.8 218.6 30.9 Lungime retea Dn315mm PVC-KG 473.0 Lungime racorduri Dn160mm PVC-KG 319.9 18.6

Apele uzate din localitatea Ostrov se strang pompat sau gravitational in caminulCV196. De aici ele sunt transportate gravitational pana la statia de epurare. Reteaua de canalizare menajera va avea 202 camine de vizitare circulare 1000 mm, din beton, la schimbarile de directie si de panta, amplasate la distante de 50 m in aliniament, prevazute cu piese de trecere prin pereti. Pentru asigurarea racordarii cu usurinta a gospodariilor situate pe strazile asfaltate se vor amplasa pe trotuar 107 camine de racord circulare 1000 mm din beton, la distante de 50 m. Reteaua de canalizare va fi pozata in axul strazilor neasfaltate, iar in cazul strazilor asfaltate va fi pozata la 0,50 m de marginea trotuarului deoarece alimentarea cu apa este amplasata pe unul sau pe ambele trotuare. Conductele vor fi montate in transee cu l = 0.80 1 m, la adancimea medie de 3 m, pe un strat de nisip de 10 cm grosime si acoperita cu un alt strat de nisip de 15 cm grosime. La 0,30 m deasupra conductei se va monta banda avertizoare cu fir metalic.

Pag. 9 din 23 Versiunea 0.1

Sistem de canalizare Conuma Ostrov

Memoriu tehnic

Avand in vedere ca debitul scazut de pe anumite tronsoane nu asigura viteza de autocuratare de 0.7 m/s, se recomanda intretinerea retelei prin spalari periodice cu ajutorul echipamentelor de tip cisterna sau woma. Se recomanda folosirea tuburilor din PVC, pentru realizarea retelelor pe diametre pana in Dn 500mm, si a tuburilor PAFS pentru diametre mai mari, deoarece au caracteristici care le recomanda pentru utilizarea in sisteme de canalizare: sunt inerte la actiunea apei, prezinta siguranta totala referitoare la gradul de toxicitate al materialului conductei, au o rezistenta foarte buna la inghet datorita polimerilor speciali folositi, au caracteristici hidraulice care se mentin constante in timp, demonstreaza insensibilitate la fenomenele de coroziune electrochimica, au durata de viata de 50 ani.

Pozarea conductelor din PVC se va face ingropat peste un strat compactat de nisip sau material necoeziv fin care sa protejeze generatoarea inferioara a conductei. Se va da o atentie deosebita umpluturii si compactarii manuale a transeei in dreptul conductei si 30 cm deasupra ei, utilizanduse pamantul excavat din care s-au indepartat pietrele si alte corpuri tari. Restul umpluturilor se vor realiza cu compactare mecanica. La pozarea conductelor se va tine seama de celelalte retele edilitare existente (LES linie electrica subterana de 20 kV, 6kV i 1kV; LEA linie electrica aeriana; cabluri alimentare retea transport urban; TC telefonie; telecomunicatii locale, interne si internaionale; gaze naturale de medie presiune si presiune redusa; apa; termoficare; canalizare menajera si pluviala, etc). La definitivarea amplasarii retelelor de canalizare menajera se vor avea in vedere prevederile STAS 8591 97 privind retelele edilitare subterane. In zonele in care conductele se vor intersecta cu alte retele, mentionate de utilizatori pe planul coordonator, sapaturile vor fi executate manual. La terminarea lucrarilor terenurile ocupate temporar vor fi aduse la starea initiala, respectiv se vor reface drumurile, trotuarele si spatiile verzi afectate. 2.1.2. Componenta 1.2. Statie de pompare ape uzate Pentru evitarea adancirii excesive a retelei de canalizare din localitatea Ostrov se propune amplasarea unei statii de pompare ape uzate la intersectia strazi 1 Mai cu strada Carpati, care sa colecteze apele uzate din zona de vest si centru si mai departe sa le pompeze printr-o conducta de refulare De 125 mm PEHD, L = 239 m in caminul CV 167. La dimensionarea statiei de pompare ape uzate s-a considerat: LSPAU = 7.005 m lungimea totala a colectoarelor de canalizare eferente statiei de pompare ape uzate; qc = 0,0020 l/s,ml debitul de calcul
Debite de dimensionare Q uz zi med Quz zi max Quz or max Quz or min mc/zi 341.76 444.29 mc/h 14.24 18.51 50.27 1.85 l/s 3.96 5.14 13.96 0.51

Pag. 10 din 23 Versiunea 0.1

Sistem de canalizare Conuma Ostrov

Memoriu tehnic

Pompele vor avea urmatoarele caracteristici:


Qp SPAU 18,1 l/s Hp 18,1 mCA P 7,5 kW

Pompele vor fi de tip submersibil (1A+1R), prevazute cu sistem de glisare pe verticala, astfel incat revizia repararea sau inlocuirea lor sa se faca in timp scurt, cu usurinta, fara a fi nevoie de golirea bazinului de aspiratie. Ele vor fi prevazute cu automatizare si senzori de nivel. Pe conducta de refulare vor fi montati clapeti de retinere si vana, clapetul situandu-se inainte de vana, in sensul curgerii apei pe conducta de refulare. Statia de pompare ape uzate va avea bazin de aspiratie tip cheson. Statia de pompare proiectata este constituita din constructie subteran (cheson), camin pentru piesele speciale si camera gratar. Constructia subterana Este o constructie purtatoare de apa, tip cheson circular cu diametrul interior, respectiv inaltimea conform tabelului.
D cheson SPAU 3,00 m H util 1,10 m H cheson 5,00 m

Structura este realizata din beton armat. Constructia prezinta urmatoarele elemente principale: radierul camerei, de forma circulara. peretii, ce inchid pe contur constructia, sunt elementele de rezistenta la presiunea apei si impingerea pamantului. trepte din otel incastrate in perete pentru asigurarea accesului in cuva.

La partea superioara se va realiza o placa din beton armat monolit prevazuta cu gol de acces. Volumul util al chesonului s-a stabilit in functie de debitul orar maxim, debitul orar minim si timpul de acumulare minim.
Q orar max SPAU 13,96 l/s Q orar min 0,51 l/s T ac min 9 min

Chesonul are in componenta: agregate de pompare; tije de glisare pe verticala; instalatii hidraulice (conducte de aspiratie, piese speciale, armaturi);

Radierul a fost proiectat astfel incat sa fie evitate zonele moarte, in care s-ar putea produce depuneri de materii solide aflate in suspensie, acestea avand un continut ridicat de substane
Pag. 11 din 23 Versiunea 0.1

Sistem de canalizare Conuma Ostrov

Memoriu tehnic

organice care, intrnd n fermentare anaerob acid, produc gaze toxice (oxid de carbon, amoniac, hidrogen sulfurat), generatoare de potentiale explozii (metan). La alegerea agregatelor de pompare s-a avut in vedere modul de functionare al acestora, puterea consumata, obtinerea randamentului maxim la punctul optim de functionare. Datorita faptului ca statia este amplasata in localitate, agregatele de pompare sunt prevazute cu tocator. Statia de pompare va fi automatizata prin sistem computerizat, inregistrare si posibilitate de transmitere a datelor la centrul de dispecerat. Automatizarea functionarii pompelor se va face functie de nivelurile prestabilite, astfel incat sa nu se produca mai mult de 2 porniri/opriri pe ora la fiecare pompa. In cazul unor avarii energetice s-au prevazut grup electrogen. Panoul electric si de automatizare se va monta in firida securizata. Alaturi de cheson, in aval, se va construi camera gratar cu dimensiunile 2,00 x 1,40 x 2,83 m, echipata cu gratar, ghidaj gratar, scara de acces si platforma de unde sa poata actiona personalul de serviciu pentru curatarea gratarului. Pe conducta de refulare, intr-un camin din beton vor fi montati clapeti de retinere si vane, clapetul situandu-se inainte de vana, in sensul curgerii apei pe conducta de refulare. Conducta de refulare aferenta statiei are urmatoarele caracteristici:
Material SPAU PEHD, PN6 Diametru 125 mm Lungime 239 m

Conducta de refulare va fi pozata in ampriza strazii 1Mai pe partea stanga pe sensul de mers catre Constanta. Conducta de refulare va fi montata in transee cu l = 0,80 1 m, la adancimi H = 1,20 m, pe un strat de nisip de 10 cm grosime si acoperita cu un alt strat de nisip de 15 cm grosime. La 0,30 m deasupra conductei se va monta banda avertizoare cu fir metalic. Se recomanda folosirea tuburilor din polietilena de inalta densitate (PEID), pentru realizarea conductelor de refulare, deoarece au caracteristici care le recomanda pentru utilizarea in sisteme sub presiune: sunt inerte la actiunea apei, prezinta siguranta totala referitoare la gradul de toxicitate al materialului conductei, au o rezistenta foarte buna la inghet datorita polimerilor speciali folositi, au caracteristici hidraulice care se mentin constante in timp, demonstreaza insensibilitate la fenomenele de coroziune electrochimica, au durata de viata de 50 ani.

Sapaturile pentru pozarea conductei vor fi executate mecanic si manual. La pozarea conductei de refulare se va tine seama de celelalte retele edilitare existente (LES linie electrica subterana, LEA linie electrica aeriana, TC telefonie, telecomunicatii locale, gaze naturale, apa, termoficare, canalizare menajera si pluviala, etc). La definitivarea amplasarii conductei de refulare se vor avea in vedere prevederile STAS 8591 97 privind retelele edilitare subterane. In zonele in care conductele se vor intersecta cu alte retele, mentionate de utilizatori pe planul coordonator, sapaturile vor fi executate manual.
Pag. 12 din 23 Versiunea 0.1

Sistem de canalizare Conuma Ostrov

Memoriu tehnic

Alimentarea cu apa Alimentarea cu apa a statia de pompare apa uzata se va face din reteaua de apa existenta De 110 mm PEHD pe strada 1 Mai, printr-un bransament De 25 mm PEHD cu lungimea de aproximativ 4 m. Caminul de racord CA1 va fi o constructie din beton 1,20 x 1,20 x 1,50 m prevazut cu robineti Dn 25 mm si apometru Dn 25 mm, clasa C pentru inregistrarea consumului. Alimentarea cu energie electrica Alimentarea cu energie electrica a statiei de pompare ape uzate constituie obiectul unui proiect de specialitate ce va fi elaborat de un proiectant autorizat de S.C. ELECTRICA S.A. Imprejmuirea statiei de pompare Statia de pompare va fi imprejmuita cu panouri din plasa sudata, montate pe cadre metalice cu inaltimea de 2,00 m, cu lungimea de aproximativ 38,5 m. Pentru accesul personalului de exploatare si intretinere se vor prevedea porti de acces, inclusiv pentru mijloacele de transport, porti care vor avea posibilitatea de a se incuia. Caile de acces permanente Accesul la statia de pompare ape uzate se va realiza din strada 1 Mai.

Pag. 13 din 23 Versiunea 0.1

Sistem de canalizare Conuma Ostrov

Memoriu tehnic

2. 3.1.

BREVIAR DE CALCUL Calculul debitelor caracteristice

Conform SR 1343-1-2006 tinand seama de fluctuatia specifica in utilizarea apei in localitatile tarii noastre (orara in cursul zilei, zilnica in cursul anului) se utilizeaza urmatoarele debite caracteristice:

Qn zi med =

N qs ( m 3 / zi ) 1000

Qn zi max = Qn zi med K zi (m 3 / zi )
Qn orar max = 1 Qn zi max K o (m 3 / h) 24

N = numar de utilizatori: consumatori fizici de apa sau unitati specifice de produs pentru
care se foloseste apa;

qs = debit specific: cantitatea medie zilnica de apa necesara unui consumator pentru o
activitate normala;

K zi = valoarea maxima a abaterii valorii consumului zilnic; K o = valoarea maxima a abaterii valorii consumului orar.

Pentru coeficientul de variatie zilnica a debitului 1343-1-2006 :

K zi , se vor adopta valorile din tabelul nr.1 SR K 1343-1-2006, iar pentru coeficientul de vatiatie orara o pot fi adoptate valorile din tabelul nr.3 SR K zi = 1,3 K o = 2,71
Categorie utilizator 1 2 Nevoi gospodaresti Nevoi socio cultural Total U.M. pers. pers. Cant. 2.930 687 qg (l/unit.zi) 120 qp (l/unit.zi) 20 N*q (l/zi) 351.600 13.740 365.340

Debitele caracteristice pentru consumul menajer este urmatorul:


Debite de dimensionare Q zi med Q zi max Q or max mc/zi 365.34 511.48 mc/h 15.22 21.31 57.69 l/s 4.23 5.92 16.03

Pag. 14 din 23 Versiunea 0.1

Sistem de canalizare Conuma Ostrov

Memoriu tehnic

3.2.

Calculul debitelor de apa de canalizare menajera

Debitele de ape uzate menajere si tehnologice care se evacueaza, conform STAS 1846-1-2006, se calculeaza cu relatia:
Quzat = Qs Debite de dimensionare Q uz zi med Quz zi max Quz or max mc/zi 365.34 474.94 mc/h 15.22 19.79 53.57 l/s 4.23 5.50 14.88

qc =

Quz orar max Ltotala

14,88 = 0,0020 l / s ml 7158

Strazile pe care se vor poza retelele de canalizare, sunt prezentate in tabelul urmator:
Nr. crt. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. Strada 1 Mai Alunetului Bucegi Carpati Cazarmii Cismelutei Dobrogei Florilor Libertatii Margaritului Muresului Panselelor Teiului Vulturului 1 2 3 Lungime retea Dn250mm PVC-KG 1986.6 152.8 97.3 236.6 191.6 265.3 91.7 666.9 1320.9 114.3 385.7 91.9 551.3 55.2 57.6 282.0 136.6 6684.2 TOTAL 7157.3 473.0 741,4 73.0 9,6 70.8 218.6 30.9 Lungime retea Dn315mm PVC-KG 473.0 Lungime racorduri Dn160mm PVC-KG 319.9 18.6

Pag. 15 din 23 Versiunea 0.1

Sistem de canalizare Conuma Ostrov

Memoriu tehnic

Centralizator parametri pe tronsoane:


Camin initial CV202 CV7 CV8 CV9 CV10 CV11 CV12 CV13 CV15 CV16 CV17 CV18 CV19 CV20 CV21 CV22 CV23 CV24 CV25 CV26 CV27 CV28 CV29 CV30 CV31 CV33 CV34 CV35 CV36 CV37 CV38 CV1 CV39 CV40 Camin final CV1 CV8 CV9 CV10 CV11 CV12 CV13 CV14 CV16 CV17 CV18 CV19 CV20 CV21 CV22 CV23 CV24 CV25 CV26 CV27 CV28 CV29 CV30 CV31 CV32 CV34 CV35 CV36 CV37 CV38 CV39 CV2 CV40 CV41 Lungime m 50 50.47 49.99 50.31 49.88 49.6 38.18 30.97 42.01 49.94 50.05 48.74 46.71 58.41 39.27 25.54 10.47 38.64 32.81 47.4 42.21 37.53 38 13.94 29.54 42.45 37.58 29.85 21.29 20.55 40.13 49.92 42.02 40.25 Debit l/s 0.1 0.76 0.86 0.97 1.07 1.17 2.06 2.13 2.42 2.52 2.62 2.72 2.82 2.94 3.02 3.07 4.82 4.9 4.96 5.06 5.46 5.53 5.61 6.31 6.37 6.63 8.03 8.09 8.13 8.63 8.71 0.2 8.8 8.88 Grad de umplere % 2.83 9.95 10.58 11.17 11.73 12.25 16.21 16.45 17.55 17.91 18.27 18.61 18.93 19.32 19.59 19.76 24.84 25.04 25.22 25.47 26.48 26.67 26.86 28.56 28.7 29.3 32.42 32.55 32.64 33.7 33.87 3.17 34.05 34.22 Viteza m/s 0.26 0.3 0.31 0.32 0.33 0.34 0.4 0.4 0.42 0.42 0.43 0.43 0.44 0.44 0.44 0.45 0.51 0.51 0.51 0.51 0.52 0.53 0.53 0.55 0.55 0.55 0.58 0.58 0.58 0.59 0.6 0.44 0.6 0.6 Panta 10.06 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 24.96 3 3 Diametru mm 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250
Pag. 16 din 23 Versiunea 0.1

Sistem de canalizare Conuma Ostrov

Memoriu tehnic

Camin initial CV41 CV42 CV43 CV44 CV167 CV169 CV169 CV170 CV170 CV171 CV171 CV2 CV172 CV173 CV175 CV176 CV177 CV178 CV179 CV180 CV45 CV3 CV14 CV32 CV194 CV193 CV174 CV168 CV4 CV196 CV5 CV6 CV83 CV84 CV85 CV86

Camin final CV42 CV43 CV44 CV45 CV168 CV170 CV170 CV171 CV171 CV172 CV172 CV3 CV173 CV174 CV174 CV175 CV176 CV177 CV178 CV179 CV180 CV4 CV15 CV194 CV193 CV33 CV195 CV196 CV5 CV197 CV6 CV7 CV84 CV85 CV86 CV198

Lungime m 30.32 34.58 44.99 50.04 48.24 49.88 50.02 50.08 50.03 50.02 50.39 49.96 42.44 19.54 50.35 49.84 36.25 27.44 43.08 49.08 47.79 50.05 31.01 13 22.02 50.36 9.25 29.05 49.67 11.67 25.24 49.76 30.55 29.54 30.41 30.32

Debit l/s 9.13 9.2 9.29 9.39 18.53 0.1 0.1 0.31 0.08 0.41 0.08 0.3 0.49 0.53 12.23 12.13 12.03 11.95 11.78 11.58 11.48 0.41 2.34 6.4 6.44 6.54 14.15 18.59 0.51 18.61 0.56 0.66 0.06 0.12 0.18 0.25

Grad de umplere % 25.17 25.27 25.4 25.54 51.98 2.57 2.5 5.16 3.02 5.92 3.02 5.2 6.5 6.74 29.3 29.17 29.04 40.25 28.73 28.47 28.34 5.97 17.23 28.76 28.87 29.1 31.63 52.08 6.63 52.12 8.56 9.28 1.27 1.8 2.16 2.47

Viteza m/s 0.59 0.59 0.6 0.6 0.72 0.3 0.31 0.32 0.19 0.34 0.19 0.31 0.36 0.37 0.64 0.64 0.64 0.65 0.64 0.63 0.63 0.34 0.41 0.55 0.55 0.55 0.67 0.72 0.36 0.72 0.27 0.29 0.53 0.61 0.7 0.77

Panta 3 3 3 3 3 15.01 17.01 7.29 5 7.29 5 7.08 7.29 7.29 3 3 3 3 3 3 3 7.08 3 3 3 3 3 3 7.08 3 3 3 111.88 97.98 103.05 104.33

Diametru mm 315 315 315 315 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 315 315 315 250 315 315 315 250 250 250 250 250 315 250 250 250 250 250 250 250 250 250
Pag. 17 din 23

Versiunea 0.1

Sistem de canalizare Conuma Ostrov

Memoriu tehnic

Camin initial CV198 CV159 CV191 CV192 CV185 CV186 CV187 CV188 CV189 CV190 CV56 CV57 CV58 CV59 CV60 CV61 CV116 CV117 CV118 CV121 CV122 CV123 CV124 CV125 CV126 CV87 CV88 CV199 CV62 CV71 CV72 CV73 CV200 CV94 CV95 CV96

Camin final CV27 CV191 CV192 CV189 CV186 CV187 CV188 CV189 CV190 CV174 CV57 CV58 CV49 CV60 CV61 CV14 CV117 CV118 CV37 CV122 CV123 CV124 CV125 CV126 CV127 CV88 CV199 CV30 CV63 CV72 CV73 CV200 CV23 CV95 CV96 CV97

Lungime m 31.93 12.99 49.99 34.33 50.06 49.76 50.23 22.36 49.32 14.89 50 50 20.09 40.89 14.35 16.26 48.16 30.94 26.94 38.29 9.98 9.86 24.8 38.48 37.82 30.35 30.03 31.35 50.74 49.1 23.91 30.84 26.9 14.4 53.32 40.06

Debit l/s 0.31 0.71 0.81 0.88 0.1 0.2 0.31 0.35 1.33 1.36 0.1 0.2 0.24 0.08 0.11 0.15 0.34 0.4 0.46 0.08 0.1 0.12 0.17 0.25 0.32 0.55 0.61 0.67 0.1 1.08 1.12 1.67 1.73 0.03 0.14 0.22

Grad de umplere % 2.88 3.9 4.08 5.33 1.92 2.64 3.43 3.34 7.66 9.39 2.57 3.57 3.9 1.33 1.48 1.84 3.1 3.45 3.69 1.43 1.81 1.69 1.94 2.51 2.94 3.53 3.84 4.54 1.9 4.98 4.94 6.78 6.77 0.97 1.86 2.4

Viteza m/s 0.77 1.12 1.2 0.87 0.47 0.57 0.58 0.69 0.77 0.59 0.3 0.37 0.39 0.66 0.75 0.71 0.76 0.76 0.79 0.55 0.49 0.65 0.76 0.75 0.78 1 0.98 0.84 0.48 1.18 1.25 1.16 1.2 0.38 0.67 0.72

Panta 86.95 127.22 136.83 52.73 52.29 53.27 40.04 58.85 26.7 12.06 15.11 15.11 15.11 163.76 187.84 129.89 77.08 68.63 66.6 104.54 61.77 119.15 138.11 97.61 86.46 113.94 98.44 59.79 56.53 103.77 117.24 69.48 74.63 79.57 111.75 94.23

Diametru mm 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250
Pag. 18 din 23

Versiunea 0.1

Sistem de canalizare Conuma Ostrov

Memoriu tehnic

Camin initial CV97 CV63 CV64 CV65 CV66 CV67 CV68 CV69 CV70 CV74 CV92 CV93 CV109 CV110 CV111 CV112 CV113 CV114 CV115 CV147 CV75 CV148 CV149 CV150 CV151 CV152 CV153 CV154 CV155 CV156 CV157 CV76 CV158 CV160 CV161 CV162

Camin final CV98 CV64 CV65 CV66 CV67 CV68 CV69 CV70 CV71 CV75 CV93 CV87 CV110 CV111 CV112 CV106 CV114 CV115 CV116 CV148 CV76 CV149 CV143 CV151 CV152 CV153 CV144 CV155 CV156 CV157 CV158 CV73 CV159 CV159 CV160 CV163

Lungime m 63.03 34.7 27.05 49.1 50.09 52.12 50.29 34.61 16.67 30.44 49.89 40.92 44.85 14.17 16.08 17.8 47.1 43.75 28.87 44.52 49.98 50.19 30.01 18.92 52.53 50.36 21.49 49.65 51.02 39.79 28.46 47.86 38.05 51.44 49.9 25.97

Debit l/s 0.35 0.17 0.23 0.33 0.43 0.54 0.87 0.94 0.98 0.06 0.2 0.28 0.09 0.12 0.15 0.19 0.1 0.18 0.24 0.09 0.16 0.19 0.25 0.04 0.15 0.25 0.29 0.1 0.2 0.29 0.34 0.26 0.42 0.26 0.16 0.05

Grad de umplere % 3.08 2.26 2.42 2.88 3.31 3.52 6.65 6.91 4.82 2.63 4.64 5.47 3.01 2.31 2.53 2.72 2.38 3.24 3.7 2.47 4.2 3.53 4.03 1.1 1.98 3.99 4.31 2.37 3.39 3.32 3.73 5.25 3.42 3.81 2.72 1.58

Viteza m/s 0.78 0.62 0.74 0.81 0.87 0.98 0.62 0.64 1.12 0.18 0.25 0.27 0.21 0.41 0.46 0.51 0.32 0.38 0.42 0.28 0.23 0.35 0.38 0.41 0.64 0.38 0.4 0.34 0.4 0.57 0.58 0.26 0.81 0.43 0.43 0.32

Panta 81.5 75.52 98.05 96.61 92.16 110.42 20.43 20.43 98.18 5.15 5 5 6.28 33.04 36.64 41.09 18.68 18.68 18.68 14.2 5 14.2 14.2 79.33 94.98 14.13 14.13 21.02 19.16 40.36 35.71 5 77.12 19.42 29.5 31.41

Diametru mm 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250
Pag. 19 din 23

Versiunea 0.1

Sistem de canalizare Conuma Ostrov

Memoriu tehnic

Camin initial CV201 CV77 CV78 CV79 CV89 CV90 CV91 CV80 CV81 CV82 CV98 CV107 CV108 CV99 CV100 CV101 CV102 CV103 CV104 CV105 CV106 CV119 CV120 CV163 CV164 CV165 CV166 CV181 CV182 CV46 CV55 CV47 CV48 CV49 CV50 CV51

Camin final CV161 CV78 CV79 CV73 CV90 CV87 CV92 CV81 CV82 CV68 CV99 CV108 CV34 CV100 CV101 CV102 CV103 CV104 CV105 CV106 CV107 CV120 CV41 CV164 CV165 CV166 CV167 CV182 CV179 CV47 CV12 CV48 CV49 CV50 CV51 CV52

Lungime m 28.66 29.87 30.3 50.67 49.62 48.86 48.95 50 50.4 13.9 39.39 50 32.58 21.76 50 48.83 16.5 23.12 50 30.3 23.19 49.88 42.01 23.31 50.05 50 13.21 27.29 30.27 44.63 3.93 54.58 28.45 41.71 13.94 12.58

Debit l/s 0.06 0.06 0.12 0.23 0.1 0.2 0.1 0.1 0.2 0.23 0.43 1.25 1.32 0.47 0.57 0.67 0.71 0.75 0.85 0.92 1.15 0.1 0.19 0.1 0.2 0.3 0.33 0.06 0.12 0.09 0.82 0.2 0.26 0.59 0.62 0.64

Grad de umplere % 2.21 2.31 2.69 2.91 2.9 3.37 2.41 3.35 4.67 4.97 3.06 6.07 6.41 3.14 3.36 3.56 3.87 4.29 4.71 5.05 5.82 1.54 2.22 1.57 2.18 3.12 4.3 1.62 2.7 1.46 5.92 2.14 2.4 3.57 4.11 4.07

Viteza m/s 0.22 0.21 0.34 0.55 0.25 0.39 0.32 0.2 0.25 0.26 0.97 1.03 1 1.03 1.13 1.22 1.13 1.03 1.02 0.98 1 0.64 0.68 0.62 0.76 0.67 0.45 0.32 0.32 0.62 0.69 0.79 0.85 1.06 0.9 0.95

Panta 9.51 8.52 17.99 43.89 8.99 18.6 19.2 5 5 5 127.48 61.93 54.52 138.96 154.83 167.21 129.58 95.26 83.22 71.27 62.29 130.77 94.29 117.64 119.44 59.56 18.31 31.43 16.26 130.66 29.32 130.5 132.26 125.26 76.88 86.53

Diametru mm 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250
Pag. 20 din 23

Versiunea 0.1

Sistem de canalizare Conuma Ostrov

Memoriu tehnic

Camin initial CV52 CV53 CV54 CV127 CV136 CV137 CV138 CV139 CV140 CV141 CV142 CV143 CV144 CV145 CV128 CV146 CV129 CV130 CV131 CV132 CV133 CV134 CV135 CV183 CV184

Camin final CV53 CV54 CV55 CV128 CV137 CV138 CV139 CV140 CV141 CV142 CV143 CV144 CV145 CV146 CV129 CV45 CV130 CV131 CV132 CV133 CV134 CV135 CV136 CV184 CV178

Lungime m 12.19 50 19.98 26.43 15.28 50.16 14.64 11.11 46.42 28.75 20.9 21.77 33.4 28.09 49.86 42.7 34.4 10.71 21.6 11.7 38.31 28.29 16.81 19.68 35.47

Debit l/s 0.67 0.77 0.81 0.38 0.84 0.94 0.97 0.99 1.09 1.15 1.19 1.49 1.85 1.9 0.48 1.99 0.55 0.57 0.61 0.64 0.72 0.77 0.81 0.04 0.11

Grad de umplere % 4.56 4.61 4.89 3.83 5.6 4.57 4.77 6.76 5 4.71 5.1 6.67 6.08 6.44 3.84 8.2 3.98 3.77 4.23 4.66 4.96 4.8 4.59 1.73 2.66

Viteza m/s 0.83 0.95 0.91 0.61 0.77 1.17 1.14 0.69 1.19 1.37 1.26 1.06 1.51 1.43 0.77 1.04 0.84 0.95 0.86 0.77 0.79 0.9 1 0.21 0.31

Panta 57.76 73.9 63.6 38.59 38.77 113.81 101.79 24.82 104.99 150.09 115.47 58.82 133.03 111.31 61.58 44.49 69.32 94.58 67.63 48.57 47.3 62.89 83.06 12.44 15.94

Diametru mm 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250

3.3.

Calculul statiei de pompare ape uzate


13.96 0.51 7.79 3 7.07 1.10 l/s l/s mc m mp m Hu = 0.51.5 m

Quoramax Quoramin Vu D Au Hu

DURATE DE ACUMULARE Tacmin 9 min Tacmin = 815 min


Pag. 21 din 23 Versiunea 0.1

Sistem de canalizare Conuma Ostrov

Memoriu tehnic

Tacmax Tacpropus

253 9

min min

DEBITE DE POMPARE EXTREME REZULTATE Qpmax Qpmin Qppropus 27.93 14.48 18.10 l/s l/s l/s

DURATE DE POMPARE REZULTATE Tpmin Tpmin' Tpmin'' Vusupl Tpmax Tpmax' Tpmax'' Vusupl 7 5 2 3.90 18 9 9 7.51 min min min mc min min min mc Tacmin = 515 min

DURATE CARACTERISTICE ALE CICLULUI DE FUNCTIONARE REZULTATE Tmax Tmin Tmed 259 27 143 min min min

NUMAR DE PORNIRI ORARE ALE POMPEI Np 0.2 porniri/ora

DEBITE DE POMPARE ADOPTATE Qp 18.10 l/s 65.15 mc/h

DIAMETRU NOMINAL AL CONDUCTEI DE REFULARE v med ec D Dn v 1.5 0.124 110.8 1.88 m/s m mm m/s Se alege conducta De 125*7.1 mm PEHD, PN6 v = 1.01.5 m/s

INALTIME GEODEZICA C niv min Cradier c.r. Hg 9.39 14.79 5.40 m m m

CALCULUL PIERDERILOR LINIARE DE SARCINA L hd C 239 10.10 0.025938 55.01


Pag. 22 din 23 Versiunea 0.1

m m

Sistem de canalizare Conuma Ostrov

Memoriu tehnic

k R

100 0.0277

CALCULUL PIERDERILOR LOCALE DE SARCINA Tip Reductie Vana sertar Vana antiretur Cot Teu Manometru Debitmetru hl Hr 2.31 12.40 m m Coef. 3 0.19 5 0.3 2.15 1 5 buc. 1 1 1 5 1 1 0 3 0.19 5 1.5 2.15 1 0 12.84 CALCULUL PIERDERILOR TOTALE DE SARCINA

CALCULUL INALTIMII DE POMPARE Hp = Hg+Hr Hp 17.80 m

CARACTERISTICI POMPA Qp Hp P 18.10 18.10 7.5 l/s mCA kW

CARECTERISTICI CONDUCTA REFULARE Matreial Dn L PE 80 PN 6 125*7.1 mm 239 m

Intocmit, Ing. Mariana Groza

Pag. 23 din 23 Versiunea 0.1