Sunteți pe pagina 1din 88

5

APAC SRL
Bucureti
Proiect nr. 364/2011
Modernizare drumuri
comuna Ostrov,
jude Constana
Faza : PT+DE+CS
februarie 2011


4. MEMORIU TEHNIC


1. ELEMENTE GENERALE

1.1. Denumirea investiiei
Modernizare drumuri comuna Ostrov, jude Constana.

1.2 Amplasamentul
Sat Ostrov, comuna Ostrov, jude Constana.

1.3 Titularul investiiei
Comuna Ostrov

1.4 Beneficiarul investiiei
Comuna Ostrov

1.5. Elaborator
S.C. APAC S.R.L. Bucureti, str. Colei nr. 25, sector 3, tel: 021.313.62.14.;
tel./fax: 021.311.11.53.; e-mail: office@apac.ro.

2. DESCRIEREA GENERAL A LUCRARILOR

a. Amplasamentul lucrrilor

Localitatea Ostrov, comuna Ostrov, jude Constana.
Localitatea Ostrov se nvecineaz cu:
6
- la nord fluviul Dunrea;
- la sud satul Almlu;
- la est satul Buceag;
- la vest frontiera Romano Bulgar
Conform STAS 6054/77, adncimea maxim de nghe a zonei este de
100 cm.

b. Topografie
Pentru definitivarea amplasamentului i lucrrilor de construcie s-au
efectuat lucrri topografice noi care au fost folosite la elaborarea planelor tehnice
i a specificaiilor din caietele de sarcini.

c. Geologie- seismicitate
Conform Cod de proiectare seismica P100/2006, pentru cutremure cu
interval mediu de recurenta IMR = 100 ani, valoarea de varf a acceleratiei
terenului pentru proiectare ag = 0,16g (fig. 3.1.), iar perioada de control (colt) a
spectrului de raspuns Tc = 0,7 s.
Din punct de vedere geomorfologic, ntreg teritoriul administrativ al
comunei Lipnia se ncadreaz n unitatea structural Dobrogea de Sud. Relieful
ntlnit este neuniform, format din vi n general lipsite de ap (V. Coslugea, V.
Alumutlie, V. Almanlacului, V.Izlazul Veteranilor, V. Crlma, V. Mare) i versani
cu cote absolute n jurul valoriilor de 110-135m (Dealul Cougea de 132,2 m,
Dealul Oranul, Dealul Lipnia vest de 135m, Dealul Coreia Mare, etc.).

Din punct de vedere geologic
Dobrogea de Sud a avut o evoluie geologic comun cu unele uniti
structurale nvecinate, dar prin anumite caracteristici proprii ea nsi este o
unitate structural bine definit. mpreun, Dobrogea Central i Dobrogea de
Sud reprezint sectorul moesic cu poziia structural cea mai ridicat, aducnd la
zi att fundamentul precambrian, n Dobrogea Central, ct i termenii jurasici i
cretacici ai cuverturii sedimentare. Termenii cretacici alturi de cei neozoici, parial
reprezentai n coloana stratigrafic, sunt larg dezvoltai numai n cuprinsul
Dobrogei de Sud. La nord de falia Capidava-Ovidiu, pe teritoriul Dobrogei
7
Centrale, sunt bine reprezentate depozitele jurasice, n timp ce depozitele
cretacice i neozoice formeaz doar petece sporadice i cu suprafa restrns.
n principal, n zona Dobrogei de Sud se disting dou etaje structurale:
fundamentul cristalin (etajul structural inferior), i cuvertura sedimentar (etajul
structural superior), constituit din formaiuni sedimentare paleozoice, mezozoice
i neozoice.

Fundamentul cristalin
Formaiunile fundamentului Dobrogei de Sud au fost studiate prin forajele
executate la marginea nordic a acesteia (Palazu-Cocou), fiind interceptate la
adncimi de peste 500 m, n poziia cea mai ridicat. Spre vest i sud acestea se
afund, gsindu-se la adncimi de cca. 3000-4000 m la Cernavod i respectiv
3000-3500 m la Mangalia (Visarion et al., 1988).

Cuvertura sedimentar
Formaiunile geologice ale cuverturii sedimentare (paleozoice, mezozoice i
neozoice), dispuse discordant pe fundamentul de roci cristaline, au o dispoziie
spaial neuniform i mari variaii de facies. Avnd n vedere aspecte de ordin
structural i hidrogeologic, se consider oportun prezentarea formaiunilor
geologice ale cuverturii sedimentare din Dobrogea de Sud prin ncadrarea
acestora n dou subetaje structurale: Subetajul pre-Jurasic, care include depozite
de vrst Paleozoic-Triasic, mai puin important din punct de vedere
hidrogeologic, i Subetajul Jurasic-Neozoic abordat n detaliu, deoarece prezint
un interes hidrogeologic deosebit.

Subetajul pre-Jurasic
n acest subetaj sunt incluse depozitele Paleozoice, care aparin unui ciclu
de sedimentare mai extins, cu tendina regresiv i depozitele sedimentare
Triasice corespunztoare unei scurte ingresiuni marine.
Depozitele paleozoice, cercetate prin foraje, au grosimi de la cteva sute
de metri la 3500 m i prezint o mare variaie de roci.



8
Subetajul Jurasic-Neozoic
Subetajul Jurasic-Neozoic este alctuit din depozite ce aparin mai multor
cicluri de sedimentare, fiecare cu caracteristici litofaciale distincte ce reflect
condiiile specifice ale mediilor de sedimentare.
n ansamblu, rocile carbonatice ale acestui ciclu de sedimentare formeaz
un complex unitar care se extinde, cu excepia unor zone restrnse, pe tot
teritoriul Dobrogei de Sud, la vest de Dunre n sectorul valah al Platformei
Moesice, la sud pe teritoriul Bulgariei i la est n platforma continental a Mrii
Negre.
Cele mai vechi depozite jurasice ale acestui ciclu de sedimentare sunt de
vrst Bathonian-Callovian, constituite din calcare (grezoase, conglomeratice,
silicioase) i marne.
Depozitele carbonatice jurasice sup. i neocomiene, precum i depozitele
terigen-carbonatice miocene, au suferit procese intense de carstificare, ale cror
efecte s-au acumulat de la o etap la alta de exondare. Urmare a proceselor
complexe de exondare i eroziune, controlate, la rndul lor, de existena unei
tectonici rupturale sin-sedimentare (care a condus la apariia unui mozaic de
blocuri faliate) relaiile spaiale dintre diverii termeni stratigrafici ai cuverturii
sedimentare mezozoice i neozoice sunt foarte complexe.
Depozitele carbonatice ale Cretacicului inf. sunt ncadrate n dou
formaiuni distincte: Formaiunea de Cernavod i respectiv Formaiunea de
Ramadan (Avram et al., 1988).
Formaiunea de Cernavod, carbonatic, subordonat marno-argiloas sau
evaporitic, afloreaz discontinuu de la Dunre ctre est pn la aliniamentul
Poarta Alb-Dumbrveni i de la obria vii Agicabul (sud Mihail Koglniceanu)
ctre sud pn la frontiera romno-bulgar. n foraje, a fost ntlnit la sud de
aliniamentul Capidava-Ovidiu i la vest de linia Palazu Mare-Valul lui Traian-
Cobadin-Plopeni-Negru Vod (Vasilescu, Dragomirescu, 1977).
Formaiunea de Ramadan se dezvolt numai n partea de vest a Dobrogei
de Sud, n arealul cuprins ntre cursul Dunrii i un aliniament aflat la est de
localitile Dunrea-ibrinu-Medgidia-Bneasa. Ea acoper discontinuu i
discordant depozitele Formaiunii de Cernavod (Cernavod, Medgidia, Alimanu,
Bneasa i Lipnia) i suport transgresiv formaiunile de vrst Aptian-
Campanian, Neogen sau Cuaternar.
9
Depozitele cretacice sunt acoperite local de depozite paleogene sau
badeniene sup. i, cu extindere mai mare, de depozite sarmatiene medii i
superioare precum i de depozite cuaternare, ultimele acoperind mai mult de 90%
din arealul Dobrogei de Sud.
Datorit ntreruperilor de sedimentare nsoite de etape de eroziune ce au
determinat discontinuiti stratigrafice, att dezvoltarea areal actual ct i
grosimea diverselor formaiuni cretacice apar adesea reduse n comparaie cu
situaia iniial.

Ciclul de sedimentare neozoic
Acest ciclu include depozite paleogene i neogene, dezvoltate local,
separate de lacune de sedimentare sau de eroziune cu extindere variabil.
Din acest motiv extinderea depozitelor aparinnd diferitelor intervale ale
Neozoicului este foarte inegal n aria Dobrogei de Sud, astfel nct relaiile
stratigrafice ntre acestea, pe de o parte, i cu depozitele mai vechi mezozoice, pe
de alt parte, sunt foarte complexe.
n ansamblu, depozitele paleogene au grosimi de 20-100 m. Depozitele
Neogenului sunt reprezentate att prin formaiuni miocene (Badenian i
Sarmaian) ct i pliocene (Pontian i Romanian inf.).
Sarmatianul este reprezentat prin depozite volhiniene, bessarabiene i
kersoniene find larg rspndit n Dobrogea de Sud sub forma unei plci
aproximativ continue de calcare lumaelice, uneori fragmentat i secionat de
cursurile diverselor vi care au erodat-o.
Cu grosimi de la civa metri (n nord-vest) pn la cca. 150 m (n zona
sud-estic), placa de calcare sarmatiene constituie roca magazin a unui acvifer n
general carstic cu potenial relativ important n zona litoral.
n zona central sud-vestic a Dobrogei de Sud apare un sector n care
depozitele calcaroase sarmaiene se suprapun direct peste complexul Jurasic
sup.-Valanginian, n absena depozitelor eocene i senoniene, erodate. Acest
sector este limitat la nord de aliniamentul Poarta Alb-Siminoc-Petera-Bneasa,
la sud de Negru Vod-Viroaga-Independena-Dobromiru, la vest de Dunre i la
est de Poarta Alb-Plopeni vest-Negru Vod etc. , cuprinznd i zona localitii
Lipnia, care face obiectul acestui studiu.
10
Pliocenul este constituit dintr-o succesiune detritic-pelitic cu grosimi de 15-
30 m separat de Pan et al. (1974) n urmtoarea succesiune:
- Pontianul, constituit din nisipuri i marne, local cu pietriuri bogat fosilifere;
- Dacianul, foarte variat din punct de vedere litologic, cuprinde faciesuri marnoase-
nisipoase cu grosimi de 2-15 m;
- Romanianul inf., ncepe cu marne cu nivele lumaelice, urmate de nisipuri cu
stratificaie torenial, cu separaii concreionare i cu calcare de ap dulce.
Depozitele cuaternare sunt reprezentate n special prin loessuri i argile
loessoide, local argile, nisipuri i mluri avnd rol de cuvertur acoperitoare pe
toat Dobrogea de Sud cu implicaii hidrogeologice deosebite legate de procesul
de infiltraie a apelor meteorice i de suprafa i acviferele subterane cantonate
n general n depozitele carbonatate.
Depozitele loessoide ating grosimi de cca. 55 m (la cca. 2 km est de
localitatea ipotele), dar grosimile medii nu depesc 20-25 m.

Elemente tectonice i structurale ale Dobrogei de Sud

Dobrogea de Sud, sector moesic cu poziie structural ridicat, este
caracterizat prin existena a dou etaje structurale: un etaj structural inferior
reprezentat prin fundament (soclu) i un etaj structural superior reprezentat prin
cuvertura sedimentar ce este dispus discordant pe fundament. Elementele
tectonice i structurale ale cuverturii sedimentare impun particulariti deosebite
sistemului acvifer al Dobrogei de Sud. Formaiunile geologice ale cuverturii,
descrise anterior, au o distribuie areal neuniform i variaii mari de faciesuri, i
o sedimentare ntr-o zon cu tectonic activ n perioada mezozoic i parial
neozoic.
Structura formaiunilor sedimentare depuse n Mezozoic i Neozoic, n
cadrul crora predomin depozite calcaroase, este complicat datorit existenei a
numeroase falii verticale sau subverticale care au fragmentat aceast zon n
blocuri tectonice cu poziie ridicat sau cobort. Faliile s-au format dup
depunerea calcarelor din Jurasic sup.-Valanginian i au fost active n Cretacic i
Paleogen, majoritatea blocurilor ncetnd a se mica naintea depunerii
formaiunilor Sarmaiene care se prezint sub forma de plac cvasicontinu, uor
nclinat spre est.
11
Micrile verticale au adus blocurile tectonice deasupra sau sub nivelul
mrii, astfel nct n aceeai perioad de timp unele blocuri erau supuse eroziunii,
iar n altele se producea sedimentarea. Manifestarea acestor fenomene n mai
multe etape succesive a condus la dispunerea discordant a formaiunilor
sedimentare, poziiile actuale ale diverselor limite geologice fiind variabile de la un
bloc la altul.
n general, prezena faliilor n teritoriul Dobrogei de Sud a condus i la
crearea unor zone locale cu permeabiliti mai ridicate ale rocilor carbonatate cu
implicaii hidrogeologice importante
n ansamblu, ns, permeabilitatea blocurilor tectonice (poziia i
dezvoltarea spaial a fisurilor i golurilor carstice) este expresia cumulat, la
scara timpului geologic, a istoriei geologice i paleogeografice a fiecrui bloc
tectonic, fiind puin influenat de dinamica actual a acviferului (Zamfirescu et al.,
1989).

d. Clima
Judeul Constana aparine zonei temperat continentale dar se remarc
apariia unor nuane climatice deosebite faa de cea mai mare parte a teritoriului
rii . Temperatura medie anual este de +10,7
0
C, cu o maxim absolut de + 39
0
C i o minim absolut de 25,2
0
C, iar precipitaiile medii anuale sunt de 480
mm.

e. Prezentarea proiectului
Clasa de importan a construciilor, stabilit conform Normativului P100-92
va fi III, iar categoria de importan, stabilit conform Ordinului MLPAT
nr.31/N/oct.1999 va fi C Normal.
Proiectarea construciilor s-a facut innd cont de aceast clasificare, cu
respectarea strict a tuturor normativelor i reglementarilor n vigoare.
In cadrul prezentei documentatii sunt prezentate doar lucrari de drum dupa
cum urmeaza:
modernizarea partii carosabile
scurgerea apelor
intersectii cu drumuri laterale
12
semnalizare rutiera

Situaia actual
In prezent in Comuna Ostrov majoritatea drumurilor nu sunt asfaltate, ceea
ce impiedica cresterea gradului de confort al populatiei din zona.
Suprafata maxima ce va fi afectata de lucrarile de modernizare este de
11021 mp (include suprafata partii carosabila, suprafata santurilor cat si suprafata
drumurilor laterale ce urmeaza a fi amenajate).
Strazile ce fac obiectul prezentei documentatii au o lungime totala de
1,557 km dupa cum urmeaza:
Strada Cismelutei L= 0.170 km
Strada Teiului L= 0.425 km
Strada Libertatii L= 0.980 km

Situaia propus

Drumurile locale ce fac obiectul acestui proiect sunt amplasate pe raza
localitii Ostorev si au o lungime totala de 1,575 km.

Strada m
strada Libertii 980 m
strada Teiului 425 m
strada Cimeluei 170 m

In prezent, natura carosabilului pe strazile propuse modernizarii este
alcatuita dintr-o fundatie din balast contaminat la partea superioara cu pamant.
Profilul longitudinal al strazilor studiate prezint decliviti ridicate.
Traficul aferent strazilor va fi incadrat la trafic usor, urmand a fi circulate in
principal de autoturisme si autoutilitare usoare.
Lucrrile de modernizare ale sistemului rutier se vor executa cu
respectarea urmtoarelor condiii:

13
aducerea sistemului rutier la parametrii tehnici corespunztori
categoriei strzii, urmind a de asigura astfel condiii bune de siguran
i confort n circulaia auto i pietonal;
realizarea un profil transversal cu elemente geometrice care s se
ncadreze n prevederile legale;
asigurarea scurgerii apelor pluviale n condiii ct mai bune;
tratarea interseciilor cu strazile laterale.
;
f. Devierile i protejrile de utiliti afectate
Nu este cazul.

g. Sursele de ap, energie electric, gaze, telefon i altele asemenea
pentru lucrri definitive i provizorii

Sursele de ap, energie electric
Sursele de ap i energie electric necesar pentru organizarea de antier
sunt existente i vor fi puse la dispoziia executantului de ctre beneficiar.
Alimentarea cu energie electric se va face din reeaua existent.

h. Cile de acces permanente, cile de comunicaii i altele
asemenea
Exist n toate punctele de lucru ci de acces i comunicaii.
Transportul materialelor, utilajelor i echipamentelor la zona de execuie a
lucrrilor se poate realiza, de asemenea, pe cile de acces existente.

i. Trasarea lucrrilor
Trasarea lucrrilor se va realiza n conformitate cu planele plan de situatie
i a detaliilor din prezenta documentaie

Intocmit, Verificat,




14
2.2. MEMORII TEHNICE PE SPECIALITI - DRUM

TRASEUL IN PLAN

Traseul in plan al strazilor ce urmeaza a fi modernizate urmareste in
totalitate traseul existent, atat din punct de vedere al elementelor geometrice in
plan, aliniamente si curbe, cat si in ceea ce priveste latimile si lungimile acestora.
Astfel elementele de proiectare au valori cuprinse intre:
R
minima
= 35.00 m; R
maxima
= 50.00 m Strada Cismelutei
R
minima
= 15.00 m ; R
maxima
= 230.00 m Strada Teiului
R
minima
= 8.00 m; R
maxima
= 1000.00 m Strada Libertatii

Din punct de vedere al elementelor geometrice acestea permit o viteza de
proiectare de 20 km/h. Pe tot traseul nu s-au putut respecta prevederile STAS
863/85 din punct de vedere al supralargirilor datorita spatiului redus dintre limitele
de proprietate.

PROFILUL LONGITUDINAL

Linia rosie a fost proiectata cu aproximativ 20-25 cm deasupra niveletei
existente, acest lucru datorindu-se sistemului rutier adoptat in cadrul studiului de
fezabilitate. Pe zonele unde limitele de proprietate sunt foarte apropiate de
carosabil, pentru a nu bloca accesul catre proprietati a fost necesar ca linia rosie
sa se proiecteze la cotele actuale, urmand ca drumul sa se execute in totalitate in
sapatura. Declivitatile sunt cuprinse intre 4.95% si 12.13% (Strada Cismelutei),
498% si 14.65% (Strada Teilor), 0.05% si 12.84% (Strada Libertatii).
Racordarile in profil longitudinal au raze cuprinse intre 500 m si 5.000m
(Strada Cismelutei), 500 m si 1500 m (Strada Teilor), 250m si 3.500m (Strada
Libertatii).
Elementele de proiectare din profilul longitudinal corespund unei viteze de
proiectare de 20 km/h.

15
PROFILUL TRASVERSAL TIP

Avand in vedere spatiul redus intre limitele de proprietate cat si
amplasamentul stalpilor, cele trei strazi s-au proiectat fara acostamente.Astfel
profilul transversal tip pentru cele trei strazi prezinta urmatoarele elemente
geometrice:

Strazi categoria V drumuri vicinale cu o singura banda de circulatie:

Strada Cismelutei

Strada Teiului

Strada Libertatii

STRUCTURA RUTIERA

Avand in vedere zestra existenta a strazii cat si studiul de fezabilitate
(studiu de fezabilitate aprobat de catre beneficiar) a fost intocmit prezentul proiect
cu scopul de a elimina deficientele existente. Astfel s-a adoptat urmatoarea solutie
pentru sistemului rutier :
4 cm strat de uzura din beton asfaltic rugos de tip BAR16
5 cm strat de baza de tip ABPC1
12 cm strat de balast stabilizat
5 cm completare cu balast a impietruirii existente
Latime parte carosabila. 4.00 m
Panta transversala parte carosabila... 2.50% - panta unica
Latime parte carosabila. 4.00 m
Panta transversala parte carosabila... 2.50% - panta unica
Latime parte carosabila. 4.00 m
Panta transversala parte carosabila... 2.50% - panta unica
16
30 cm balast existent

Pe zonele unde linia rosie a fost proiectata la nivelul terenului existent structura
rutiera proiectata va avea urmatoarea alcatuire:

4 cm strat de uzura din beton asfaltic rugos de tip BAR16
5 cm strat de baza de tip ABPC1
12 cm strat de balast stabilizat
25 cm fundatie din balast

SCURGEREA APELOR

Strazile supuse modernizarii nu dispun de elemente pentru scurgerea
apelor cu exceptia unor zone izolate unde santurile sunt mai elocvente si sunt din
pamant, acestea fiind insa colmatate.
Pentru asigurarea scurgerii apelor este necesar realizarea de rigole pavate
cat si de rigole carosabile acoperite. Aplicabilitatea acestora se regaseste in
tabelul numarul 1.
TABEL 1
Strada Cismelutei
0+000 - 0+165 ; L = 165.00 m ; stanga - rigola carosabila acoperita
0+000 - 0+165 ; L = 165.00 m ; dreapta - rigola pavata

Strada Teilor

0+000 - 0+418 ; L = 418.00 m ; stanga - rigola carosabila acoperita
0+000 - 0+418 ; L = 418.00 m ; dreapta - rigola pavata

Strada Libertatii
0+000 - 0+410 ; L = 410.00 m ; stanga - rigola dreptunghiulara
0+000 - 0+260 ; L = 260.00 m ; dreapta - rigola carosabila acoperita
0+260 - 0+974 ; L = 714.00 m ; dreapta - rigola pavata

Pentru asigurarea continuitatii scurgerii apelor, pe strada Libertatii s-au
proiectat doua podete tubular cu diametrul de 1000 mm.
17
Pentru asigurarea continuitatii scurgerii apelor in lungul drumului s-au
prevazut podete tubulare F300 in dreptul acceselor proprietatilor.

DRUMURI LATERALE

n vederea asigurrii unui trafic civilizat i sigur intersectiile cu drumurile
laterale trebuie amenajate corespunztor. Interseciile cu drumurile laterale se vor
amenaja pe 15 m lungime, sistemul rutier avand aceeai structur ca pe
drumurile principale.
Totodata pe strazile laterale s-au prevazut realizarea pe o lungime de 15m
a unor rigole pavate similare cu cele de pe strazile supuse modernizarii.

SEMNALIZARE RUTIERA

n vederea asigurrii unui trafic civilizat i sigur in intersectiile cu drumurile
laterale se vore monta table indicatoare Cedeaza trecerea si Drum cu prioritate
iar in intersectia dintre strada Cismelutei si drumul national si DN3 se vor monta
indicatoarele Stop si Obligatoriu la dreapta.


Intocmit, Verificat,




Formular F1
OBIECTIV: MODERNIZARE DRUMURI PROIECTANT: APAC SRL
Nr. Nr. cap./ Denumirea capitolelor Valoarea, cheltuielilor / obiect
crt. subcap de cheltuieli exclusiv TVA
deviz
pe obiect ron EU ron EU
0 1 2 3 4 5
7 5,10 Organizare de santier
6.1 01 DRUMURI COMUNA OSTROV, JUD.CONSTANTA
TOTAL grupa 6
7 5,10 Organizare de santier
7.1 02 ORGANIZARE DE SANTIER
TOTAL grupa 7
TOTAL valoare (exclusiv TVA)
Taxa pe valoarea adaugata
Total valoare (inclusiv TVA)
PROIECTANT
APAC SRL SRL
CENTRALIZATORUL
cheltuielilor pe obiectiv
din care C + M
Formular F2
Obiectiv MODERNIZARE DRUMURI PROIECTANT: APAC SRL
Nr. cap./
Nr. subcap Valoarea
crt. deviz (exclusiv TVA)
obiect ron EU
0 1 2 3
1 I. Lucrari de constructii
1 1 01 TERASAMENTE
2 2 02 SUPRASTRUCTURA
3 3 03 MARCAJE SI INDICATOARE RUTIERE
4 4 04 DRUMURI LATERALE
5 5 05 SCURGEREA APELOR
TOTAL cap. I
TOTAL valoare (exclusiv TVA)
Taxa pe valoarea adaugata
Total valoare (inclusiv TVA)
PROIECTANT
APAC SRL
CENTRALIZATORUL
cheltuielilor pe categorii de lucrari, pt.obiectul DRUMURI COMUNA OSTROV, JUD.CONSTANTA
Formular F3
OBIECTIV: 43 MODERNIZARE DRUMURI COMUNALE PROIECTANT: APAC SRL
Obiect: 01 COMUNA OSTROV, JUD.CONSTANTA
Categorie: 01 TERASAMENTE [ ron ]
Nr. Capitolul de lucrari U/M Cantitatea Pretul unitar Materiale Manopera Utilaj Transport Total
Crt. Simbol a)materiale
Denumire Resursa b)manopera
Observatii c)utilaj
Corectii d)transport
Liste Anexe Total(a+b+c+d)
1 SUTE MC 16,65000
0,00% 0,00% 0,00%
SAPATURA CU EXCAVAT.PE PNEURI 0,21-0,39 MC PAMINT
UMIDIT.NATUR DESC.DEP.TER.CAT.2

2 M CUB 416,00000
0,00% 0,00% 0,00%
SAP.MAN.IN SPATII LIMIT.SUB 1M CU TALUZ VERT.NESPR
.IN PAM.COEZ.MIJ.SI F.COEZ.ADINC.<1,5M T.F.TARE

3 M CUB 51,00000
0,00% 0,00% 0,00%
IMPRASTIEREA CU LOPATA A PAMINT.AFINAT,STRAT UNIFO
RM 10-30CM.GROS CU SFARIM.BULG.TEREN USOR

4 SUTE MC 0,51000
0,00% 0,00% 0,00%
COMPACTARE CU MAI.MEC.DE 150-200KG A UMPL.IN STRAT
.DE 20-30CM EXCLUSIV UDARE STRAT DIN PAM.NECOEZ.

LISTA
cu cantitatile de lucrari pe categorii de lucrari
Nr. Capitolul de lucrari U/M Cantitatea Pretul unitar Materiale Manopera Utilaj Transport Total
Crt. Simbol a)materiale
Denumire Resursa b)manopera
Observatii c)utilaj
Corectii d)transport
Liste Anexe Total(a+b+c+d)
5 SUTE MC 22,49000
0,00% 0,00% 0,00%
SAPAT.CU BULDOZ.PE TRACT.65-80CP INCL.IMPINS PAMIN
TULUI LA 10 M TEREN CAT 2

6 SUTE MC 44,98000
0,00% 0,00% 0,00%
SPOR PT. FIECARE 10 M IN PLUS LA TSC18B1 BULDOZER
DE 65- 80 CP TEREN CATEGORIA 2

7 SUTE MC 42,79000
0,00% 0,00% 0,00%
INCARC. AUTO CU INCARC. PE PNEURI CUPA 2,6-3,9 MC
TEREN CATEG 2 LA DIST. 11-20 M

8 TONE 7.703,00000
0,00% 0,00% 0,00%
TRANSPORTUL RUTIER AL PAMINTULUI SAU MOLOZULUI CU
AUTOBASCULANTA

9 SUTE MP 78,88000
0,00% 0,00% 0,00%
PREGATIREA PLATF.PAM.PT.STRAT IZOLATOR SI REPARTIT
IE DIN NISIP SAU BALAST EXEC.IN PAM.COEZIV

PROIECTANT
APAC SRL
Formular F3
OBIECTIV: 43 MODERNIZARE DRUMURI PROIECTANT: apac SRL
Obiect: 01 COMUNA OSTROV, JUD.CONSTANTA
Categorie: 02 SUPRASTRUCTURA [ ron ]
Nr. Capitolul de lucrari U/M Cantitatea Pretul unitar Materiale Manopera Utilaj Transport Total
Crt. Simbol a)materiale
Denumire Resursa b)manopera
Observatii c)utilaj
Corectii d)transport
Liste Anexe Total(a+b+c+d)
1 M CUB 1.974,00000
0,00% 0,00% 0,00%
STRAT AGREG NAT(BALAST)CILINDR CU FUNCT REZIST FIL
TRANT IZOL AERISIRE ANTCAP CU ASTERNERE MANUALA

2 TONE 4.363,00000
0,00% 0,00% 0,00%
TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR,SEMIFABRICATELOR
CU AUTOBASCULANTA
TRANSPORT BALAST
3 M CUB 789,00000
0,00% 0,00% 0,00%
STRAT RUTIER MATER GRAN STAB CU CIMENT SAU VAR SI
ZGURA PRIN MET AMEST IN STATII FIXE AST MAN

L:10801 -0003:DZ01C1 -PREP IN STATII FIXE A AMESTEC PTR STR STABILIZATE EXEC DIN BALAST CU 6 % CIMENT
4 TONE 1.973,00000
0,00% 0,00% 0,00%
TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR,SEMIFABRICATELOR
CU AUTOBASCULANTA
TRANSPORT BALAST STABILIZAT
LISTA
cu cantitatile de lucrari pe categorii de lucrari
Nr. Capitolul de lucrari U/M Cantitatea Pretul unitar Materiale Manopera Utilaj Transport Total
Crt. Simbol a)materiale
Denumire Resursa b)manopera
Observatii c)utilaj
Corectii d)transport
Liste Anexe Total(a+b+c+d)
5 MP 12.612,00000
0,00% 0,00% 0,00%
CURATIREA PT APLIC IMBRAC SAU TRATAM BITUM A STRAT
SUPORT DIN BET CIM SAU PAV PIATRA BITUMATE MEC $

6 SUTE MP 126,12000
0,00% 0,00% 0,00%
AMORS SUPRAF STRAT BAZA SAU IMBRAC EXIST IN VEDER
APLIC STRAT UZ MIX ASF CU BITUM TAIAT

L:10828 -0002:DZ05A1 -PREP BITUMULUI TAIAT (CUTBACKIN AMESTEC DE 60% BI-TUM SI 40% WHITE SPIRT
7 TONE 766,00000
0,00% 0,00% 0,00%
STRAT BAZA MIXT ASF EXEC LA CALD CU ASTERN MAN

AB1
L:10803 -0011:DZ11B1 -PREP MIXT ASF PT STR BAZA EXEC LA CALD CU BITUM SICU AGREG NAT DE BALAST DE 0-16MM IN INST TIP ANG
8 MP 6.228,00000
0,00% 0,00% 0,00%
IMBRAC BET ASF CU AGREGAT MARUNT EXEC LA CALD IN
GROS DE 4,0 CM ASTERN MECANICA

L:10803 -0027:DZ14C1 -PREP BETON ASFALTIC FIN BOGAT IN CRIBLURA EXECUTATLA CALD CU BITUM IN INSTALATII TELTOMAT
9 TONE 1.373,00000
0,00% 0,00% 0,00%
TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR,SEMIFABRICATELOR
CU AUTOBASCULANTA

Nr. Capitolul de lucrari U/M Cantitatea Pretul unitar Materiale Manopera Utilaj Transport Total
Crt. Simbol a)materiale
Denumire Resursa b)manopera
Observatii c)utilaj
Corectii d)transport
Liste Anexe Total(a+b+c+d)
10 BUCATA 17,00000
0,00% 0,00% 0,00%
SEMNALIZARE RUTIERA ASIG CONTINU CIRCULATIEI IN
TIMP EXECUT LUCRARI CU INDICATOARE METALICE

PROIECTANT
APAC SRL
Formular F3
OBIECTIV: 43 MODERNIZARE DRUMURI PROIECTANT: APAC SRL
Obiect: 01 COMUNA OSTROV, JUD.CONSTANTA
Categorie: 03 MARCAJE SI INDICATOARE RUTIERE [ ron ]
Nr. Capitolul de lucrari U/M Cantitatea Pretul unitar Materiale Manopera Utilaj Transport Total
Crt. Simbol a)materiale
Denumire Resursa b)manopera
Observatii c)utilaj
Corectii d)transport
Liste Anexe Total(a+b+c+d)
1 BUCATA 32,00000
0,00% 0,00% 0,00%
PLANTARE STILPI PENTRU INDICATOARE DE CIRCULATIE
RUTIERA DIN METAL CONFECTIONATI INDUSTRIAL

L:10173 -0030:CZ0105E1 -PREPARARE BETON B150,CU AGREGATE GRELE,GRANULATIA<31MM,CIMENT M30 MANUAL $
L:10826 -0001:6301793 -STILP METALIC CONFECTIONAT INDUSTRIAL
2 BUCATA 32,00000
0,00% 0,00% 0,00%
MONTAREA INDICATOARELOR PTR CIRC RUT DIN TABL OTEL
SAU ALUM PE UN STILP GATA PLANTAT

L:10821 -0039:7101138 -INDIC.CIRCUL.TBL.OL+FOL.R. CERC D= 600 MM F40 S1848
3 KM 1,55700
0,00% 0,00% 0,00%
MARCAJE RUTIERE LONGIT SIMPLE DUBLE CU INTRERUPERI
SAU CONTINUE EXEC MEC VOP EMAIL FARA MICR STICLA
MARCAJE LONGITUDINALE
4 MP 480,00000
0,00% 0,00% 0,00%
MARCAJE LONGIT TRANSV SI DIVERSE EXECUTATE MECANIZ
CU VOPSEA PE SUPRAFETE CAROSABILE
MARCAJE TRANSVERSALE
LISTA
cu cantitatile de lucrari pe categorii de lucrari
Nr. Capitolul de lucrari U/M Cantitatea Pretul unitar Materiale Manopera Utilaj Transport Total
Crt. Simbol a)materiale
Denumire Resursa b)manopera
Observatii c)utilaj
Corectii d)transport
Liste Anexe Total(a+b+c+d)
5 TONE 10,00000
0,00% 0,00% 0,00%
TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR,SEMIFABRICATELOR
CU AUTOBASCULANTA

PROIECTANT
APAC SRL
Formular F3
OBIECTIV: 43 MODERNIZARE DRUMURI PROIECTANT: APAC SRL
Obiect: 01 COMUNA OSTROV, JUD.CONSTANTA
Categorie: 04 DRUMURI LATERALE [ ron ]
Nr. Capitolul de lucrari U/M Cantitatea Pretul unitar Materiale Manopera Utilaj Transport Total
Crt. Simbol a)materiale
Denumire Resursa b)manopera
Observatii c)utilaj
Corectii d)transport
Liste Anexe Total(a+b+c+d)
1 M CUB 252,00000
0,00% 0,00% 0,00%
STRAT AGREG NAT(BALAST)CILINDR CU FUNCT REZIST FIL
TRANT IZOL AERISIRE ANTCAP CU ASTERNERE MANUALA

2 TONE 557,00000
0,00% 0,00% 0,00%
TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, SEMIFABRICATELOR
CU AUTOBASCULANTA
TRANSPORT BALAST
3 M CUB 114,00000
0,00% 0,00% 0,00%
STRAT RUTIER MATER GRAN STAB CU CIMENT SAU VAR SI
ZGURA PRIN MET AMEST IN STATII FIXE AST MAN

L:10801 -0003:DZ01C1 -PREP IN STATII FIXE A AMESTEC PTR STR STABILIZATE EXEC DIN BALAST CU 6 % CIMENT
4 TONE 285,00000
0,00% 0,00% 0,00%
TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, SEMIFABRICATELOR
CU AUTOBASCULANTA
TRANSPORT BALAST STABILIZAT
LISTA
cu cantitatile de lucrari pe categorii de lucrari
Nr. Capitolul de lucrari U/M Cantitatea Pretul unitar Materiale Manopera Utilaj Transport Total
Crt. Simbol a)materiale
Denumire Resursa b)manopera
Observatii c)utilaj
Corectii d)transport
Liste Anexe Total(a+b+c+d)
5 MP 1.823,00000
0,00% 0,00% 0,00%
CURATIREA PT APLIC IMBRAC SAU TRATAM BITUM A STRAT
SUPORT DIN BET CIM SAU PAV PIATRA BITUMATE MEC $

6 SUTE MP 18,23000
0,00% 0,00% 0,00%
AMORS SUPRAF STRAT BAZA SAU IMBRAC EXIST IN VEDER
APLIC STRAT UZ MIX ASF CU BITUM TAIAT

L:10828 -0002:DZ05A1 -PREP BITUMULUI TAIAT (CUTBACKIN AMESTEC DE 60% BI-TUM SI 40% WHITE SPIRT
7 TONE 111,00000
0,00% 0,00% 0,00%
STRAT BAZA MIXT ASF EXEC LA CALD CU ASTERN MAN

ABPC 31
L:10803 -0014:DZ11E1 -PREP MIXT ASF PT STR BAZA EXEC LA CALD CU BITUM SICU AGREG NAT DE BALAST DE 0-16 MM IN INST TIP LPX
8 MP 900,00000
0,00% 0,00% 0,00%
IMBRAC BET ASF CU AGREGAT MARUNT EXEC LA CALD IN
GROS DE 4,0 CM ASTERN MECANICA
BAR 16
L:10803 -0011:DZ11B1 -PREP MIXT ASF PT STR BAZA EXEC LA CALD CU BITUM SICU AGREG NAT DE BALAST DE 0-16MM IN INST TIP ANG
9 TONE 200,00000
0,00% 0,00% 0,00%
TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, SEMIFABRICATELOR
CU AUTOBASCULANTA

Nr. Capitolul de lucrari U/M Cantitatea Pretul unitar Materiale Manopera Utilaj Transport Total
Crt. Simbol a)materiale
Denumire Resursa b)manopera
Observatii c)utilaj
Corectii d)transport
Liste Anexe Total(a+b+c+d)
PROIECTANT
APAC SRL
Formular F3
OBIECTIV: 43 MODERNIZARE DRUMURI PROIECTANT: APAC SRL
Obiect: 01 COMUNA OSTROV, JUD.CONSTANTA
Categorie: 05 SCURGEREA APELOR [ ron ]
Nr. Capitolul de lucrari U/M Cantitatea Pretul unitar Materiale Manopera Utilaj Transport Total
Crt. Simbol a)materiale
Denumire Resursa b)manopera
Observatii c)utilaj
Corectii d)transport
Liste Anexe Total(a+b+c+d)
1 M CUB 40,00000
0,00% 0,00% 0,00%
TURNARE BETON SIMPLU IN FUNDATII(CONTINUE,IZOLATE)
SI SOCLURI CU VOLUM <3MC

L:10173 -M :2100896 -BETON DE CIMENT CLASA C10/8 (BC10/B150)CU 317 KG CIMENT
2 M CUB 1.250,00000
0,00% 0,00% 0,00%
TURN.BET.SIMP.B100 IN ELEV.CULEI,ARIPI,ZID,TIMPAN
CU POMPA

L:10173 -M :2100969 -BETON DE CIMENT B 250-BC20 STAS 3622
3 M CUB 8,00000
0,00% 0,00% 0,00%
TURN.BET.SIMP.B100 IN ELEV.CULEI,ARIPI,ZID,TIMPAN
CU POMPA

L:10173 -M :2100897 -BETON DE CIMENT CLASA C15/12(BC15/B200)CU 382 KG CIMENT
4 TONE 3.245,00000
0,00% 0,00% 0,00%
TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI-MORTARULUI CU AUTO
BETONIERA DE 5,5MC

LISTA
cu cantitatile de lucrari pe categorii de lucrari
Nr. Capitolul de lucrari U/M Cantitatea Pretul unitar Materiale Manopera Utilaj Transport Total
Crt. Simbol a)materiale
Denumire Resursa b)manopera
Observatii c)utilaj
Corectii d)transport
Liste Anexe Total(a+b+c+d)
5 MP 1.500,00000
0,00% 0,00% 0,00%
COFRAJE PT.BETON ELEVATIE SI ZIDURI SPRIJ.DIN PANO
URI CU PLACAJ P CU SUPRAFETE PLANE

6 KG 296,00000
0,00% 0,00% 0,00%
MONT ARMAT LA CONSTR H<35M DIN PLASE CU G=1-3KG/MP
IN PERETI DIAFRAGME CU DIST DIN PLASTIC

L:10175 -0001:2002349 -PLASE SUDATE TIP 308 NQ 283X6,5(54,8KG/BUC) OL 37-1N
7 KG 38.500,00000
0,00% 0,00% 0,00%
MONTARE ARMATURI DIN OTEL BETON IN GRINZI DE RADI
ERE CU DISTANTIERI DIN MASE PLASTICE

8 KG 28.500,00000
0,00% 0,00% 0,00%
CONFECT.ARMAT.FASONARE BARE PT.FUNDATII IZOL.CONTI
NUI SI RADIERE IN ATEL.CENT.PC 52 D=10- 16 MM $

9 KG 11.000,00000
0,00% 0,00% 0,00%
CONFECT.ARMAT.FASONARE BARE PT.FUNDATII IZOL.CONTI
NUI SI RADIERE IN ATEL.CENT.OB 37 D=10- 16 MM $

10 MP 52,00000
0,00% 0,00% 0,00%
STRAT HIDROIZOLANT,LA CALD,CUVE,REZERV.ETC.CU CART
ON BITUM.LA PER.DREPTI TER.CU APE FREATICE.

L:11208 -0009:2600749 -CART BIT STR ACOP NISIP CA300 100CMX10M S 138
Nr. Capitolul de lucrari U/M Cantitatea Pretul unitar Materiale Manopera Utilaj Transport Total
Crt. Simbol a)materiale
Denumire Resursa b)manopera
Observatii c)utilaj
Corectii d)transport
Liste Anexe Total(a+b+c+d)
11 M CUB 12,00000
0,00% 0,00% 0,00%
STRAT FUND,REPROF P SPARTA PT DRUM CU ASTERNERE
MANUALA EXEC CU IMPANARE SI INNOROIRE
UMPLUTURI CU PIATRA SPARTA
12 TONE 25,00000
0,00% 0,00% 0,00%
TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, SEMIFABRICATELOR
CU AUTOCAMIONUL

13 MP 25,00000
0,00% 0,00% 0,00%
PEREU USCAT IN GROSIME 20 CM DIN PIATRA BRUTA.


L:11108 -M :2201335 -PIATRA BRUTA SORTATA R.MAGMATICE PT.DRUM,ANROC,PEREURI
14 TONE 50,00000
0,00% 0,00% 0,00%
TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, SEMIFABRICATELOR
CU AUTOBASCULANTA

15 M 12,00000
0,00% 0,00% 0,00%
TUB CIRC. BETON SIMPLU STAS 816 DE 1 M LUNG IMBINA
TE CU CEP SI BUZA AVIND DN 1000MM

L:11704 -0018:2804656 -TUB BET.S.CIRC.TALPA CEP SI BUZA 1000X1000 S816
16 M 84,00000
0,00% 0,00% 0,00%
TUB CIRC. BETON SIMPLU STAS 816 DE 1 M LUNG IMBINA
TE CU CEP SI BUZA AVIND DN 600 MM

L:11704 -0015:2804565 -TUB BET.S.CIRC.TALPA CEP SI BUZA 600X1000 S816
Nr. Capitolul de lucrari U/M Cantitatea Pretul unitar Materiale Manopera Utilaj Transport Total
Crt. Simbol a)materiale
Denumire Resursa b)manopera
Observatii c)utilaj
Corectii d)transport
Liste Anexe Total(a+b+c+d)
17 M 246,00000
0,00% 0,00% 0,00%
TUB CIRC. BETON SIMPLU STAS 816 DE 1 M LUNG IMBINA
TE CU CEP SI BUZA AVIND DN 300 MM

L:11704 -0012:2804539 -TUB BET.S.CIRC.TALPA CEP SI BUZA 300X1000 S816
18 TONE 156,00000
0,00% 0,00% 0,00%
TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, SEMIFABRICATELOR
CU AUTOBASCULANTA

19 M CUB 307,00000
0,00% 0,00% 0,00%
STRAT.DE REPART.DIN NISIP SUB PRIZMA DE BALAST.COM
PACT.CU PLACA VIBR.DE 0,7T CU MOT.ARD.INT.<10CP

20 TONE 679,00000
0,00% 0,00% 0,00%
TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, SEMIFABRICATELOR
CU AUTOBASCULANTA
TRANSPORT NISIP
PROIECTANT
APAC SRL

CAIET DE SARCINI


Pagina 1 din 17

1.TERASAMENTE

1.1 OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini cuprinde condiiile tehnice ce trebuie s fie ndeplinite la
executarea terasamentelor, controlul calitii i condiiile de recepie a lucrarilor.La executia
terasamentelor se va tine seama de prevederile STAS 2914-84 .Lucrari de
drumuri.Terasamente.Conditii tehnice generale de calitate.
1.2 PREVEDERI GENERALE

Antreprenorul va efectua, intr-un laborator autorizat, toate incercarile si determinarile cerute
de prezentul Caiet de Sarcini si orice alte incercari si determinari cerute de Consultant.
In completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie sa respecte prevederile
standardelor si normelor in vigoare.
Cu cel putin 14 zile inaintea inceperii lucrarilor de terasamente, Antreprenorul va prezenta
spre aprobare Consultantului, Tehnologia de Executie a terasamentelor, care va contine, printre
altele:
programul detaliat de executie a terasamentelor;
utilajele folosite pentru excavare, transport, imprastiere, udare, compactare si
finisare;
gropile de imprumut si depozitele de pamant (temporare si permanente), inclusiv
metoda de lucru in acestea si caile de acces la fiecare din ele;
Diagrama de Miscare a Pamantului.
Pentru determinarea detaliilor tehnologiei de compactare, Antreprenorul va executa, pe
cheltuiala proprie, sectoare de proba, a caror dimensiuni si locatie vor fi stabilite impreuna cu
Consultantul.
Dupa executarea sectoarelor de proba, Tehnologia de Executie va fi completata cu
informatii privind tehnologia de compactare:
caracteristicile echipamentului de compactare (greutate, latime, presiunea pneurilor,
caracteristici de vibrare, viteza);
numarul de treceri cu si fara vibrare pentru realizarea gradului de compactare
conform prevederilor prezentei Specificatii Tehnice;
grosimea stratului de pamant inainte si dupa compactare.

CAIET DE SARCINI


Pagina 2 din 17
Antreprenorul trebuie sa se asigure ca prin toate procedurile aplicate, indeplineste cerintele
prevazute de prezentul Caiet de Sarcini.
Antreprenorul va inregistra zilnic date referitoare la executia lucrarilor si la rezultatele
obtinute in urma masuratorilor, testelor si sondajelor.
Antreprenorul este obligat s in evidena zilnic a terasamentelor executate, cu
rezultatele testelor i verificrilor efectuate.
n cazul n care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Consultantul poate
dispune ntreruperea execuiei lucrrilor i luarea msurilor care se impun, pe cheltuiala
Antreprenorului.
1.3. MA1LkIALL

PMNTURI PENTRU TERASAMENTE
Categoriile i tipurile de pmnturi clasificate care se folosesc la executarea
terasamentelor sunt date n Anexa 1.
Pmnturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite n orice condiii climaterice i
hidrologice, la orice nlime de terasament, fr a se lua msuri speciale.
Pmnturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate n orice condiii climaterice,
hidrologice i la orice nlime de terasament, compactarea lor necesitnd o tehnologie adecvat.
Pmnturile prfoase i argiloase, clasificate ca mediocre n cazul cnd condiiile
hidrologice locale sunt mediocre i nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor
STAS 1709/1;2;3 privind aciunea fenomenului de nghe-dezghe la lucrri de drum.
n cazul terasamentelor n debleu sau la nivelul terenului, pmnturile rele sau foarte rele
sau a celor cu densitate n stare uscat compactat mai mic de 1,5 g/cmc, vor fi nlocuite cu
pmnturi de calitate satisfctoare. nlocuirea se va face pe toat limea lucrrii, la o adncime
de minimum 25 cm n cazul pmnturilor rele i de minimum 50 cm n cazul pmnturilor foarte
rele sau pentru soluri cu densitate n stare uscat compactat mai mic de 1,5 g/cmc.
Adncimea se va considera sub nivelul patului drumului i se va stabili n funcie de condiiile
locale concrete, de ctre Consultant.
Pmnturile argiloase se nlocuiesc. Cnd pmntul din patul drumului are umiditatea
relativ W
o
>0,55 se va executa un strat de separaie din geotextil, rezistent i permeabil.
curgere de limita W
naturala umiditatea W
W
L
0

=
Nu se vor utiliza n ramblee pmnturile organice, mluri, nmoluri, pmnturile turboase i
vegetale, pmnturile cu consisten redus (care au indicele de consisten sub 0,75%),

CAIET DE SARCINI


Pagina 3 din 17
precum i pmnturile cu coninut mai mare de 5% de sruri solubile n ap. Nu se vor introduce
n umpluturi, bulgri de pmnt ngheat sau cu coninut de materii organice n putrefacie
(brazde, frunzi, rdcini, crengi, etc.).

APA DE COMPACTARE
Apa necesar compactrii rambleelor nu trebuie s fie murdar i nu trebuie s conin
materii organice n suspensie.
Eventuala adugare a unor produse, destinate s faciliteze compactarea nu se va face
dect cu aprobarea Beneficiarului, aprobare care va preciza i modalitile de utilizare.

PMNTURI PENTRU STRATURI DE PROTECIE
Pmnturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protecie a rambleelor erodabile
trebuie s aib calitile pmnturilor care se admit la realizarea rambleelor, fiind excluse
nisipurile i pietriurile aluvionare. Aceste pmnturi nu trebuie s aib elemente cu dimensiuni
mai mari de 100 mm.

VERIFICAREA CALITII PMNTURILOR
Verificarea calitii pmntului const n determinarea principalelor caracteristici ale
acestuia, prevzute n tabelul 1.
Tabelul 1
Nr.
Crt.
Caracteristici care se
verific
Frecvene minime Standard de
referin
1 Granulozitate
n funcie de eterogenitatea pmntului utilizat
ns nu va fi mai mic dect o ncercare la fiecare
5.000 mc
1913/5
2 Limita de plasticitate 1913/4
3 Densitatea uscat maxim 1913/3
4 Coeficientul de neuniformitate SR EN 933
5 Caracteristicile de compactare Pentru pmnturile folosite n rambleele din
spatele zidurilor i pmnturile folosite la protecia
rambleelor, o ncercare la fiecare 1.000 mc
1913/13-83
6 Umflarea liber 1913/12-88
7 Sensibilitatea la nghe-dezghe
O ncercare la fiecare:
- 2.000 mc pmnt pentru ramblee
- 250 ml de drum in debleu
1709/3-90
8 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 mc 1913/1-82
Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinrilor de laborator.




CAIET DE SARCINI


Pagina 4 din 17

1.4 LkLCU|IA 1LkASAMLN1LLCk

PICHETAJUL LUCRRILOR
La pichetarea axei traseului sunt materializate pe teren toate punctele importante ale
traseului prin pichei cu martori, iar vrfurile de unghi prin borne de beton legate de repere
amplasate n afara amprizei drumului. Pichetajul este nsoit i de o reea de repere de nivelment
stabile, din borne de beton, amplasate n afara zonei drumului, cel puin cte dou repere pe km.
Va trebui s se fac o pichetare detaliat a profilurilor transversale, la o distan maxim
ntre acestea de 20 m n aliniament i de 10 m n curbe.
Picheii implantai n cadrul pichetajului complementar vor fi legai, n plan i n profil n
lung, de aceleai repere ca i picheii din pichetajul iniial.
Odat cu definitivarea pichetajului, n afar de axa drumului, Antreprenorul va materializa
prin rui i abloane urmtoarele:
- nlimea umpluturii sau adncimea spturii n ax, de-a lungul axului drumului;
- punctele de intersecii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza);
- nclinarea taluzurilor.
Antreprenorul este rspunztor de buna conservare a tuturor picheilor i reperelor i are
obligaia de a-i restabili sau de a-i reamplasa dac este necesar.
n caz de nevoie, scoaterea lor n afara amprizei lucrrilor este efectuat de ctre
Antreprenor, pe cheltuiala i rspunderea sa, dar numai cu aprobarea scris a Consultantului, cu
notificare cu cel puin 24 ore n devans.
Cu ocazia efecturii pichetajului vor fi identificate i toate instalaiile subterane i aeriene,
aflate n ampriza lucrrilor n vederea mutrii sau protejrii acestora.

LUCRRI PREGTITOARE
nainte de nceperea lucrrilor de terasamente se execut urmtoarele lucrri pregtitoare
n limita zonei expropriate:
- defriri;
- curirea terenului de resturi vegetale i buruieni;
- decaparea i depozitarea pmntului vegetal;

CAIET DE SARCINI


Pagina 5 din 17
- asanarea zonei drumului prin ndeprtarea apelor de suprafa i adncime;
- demolarea construciilor existente.
Antreprenorul trebuie s execute n mod obligatoriu tierea arborilor, pomilor i arbutilor,
s scoat rdcinile i buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, n caz c este
necesar, n conformitate cu legislaia n vigoare.
Scoaterea buturugilor i rdcinilor se face obligatoriu la ramblee cu nlime mai mic de 2
m precum i la debleuri.
Curirea terenului de frunze, crengi, iarb i buruieni i alte materiale se face pe ntreaga
suprafa a amprizei.
Decaparea pmntului vegetal se face pe ntreaga suprafa a amprizei drumului i a
gropilor de mprumut.
Pmntul decapat i orice alte pmnturi care sunt improprii pentru umpluturi vor fi
transportate i depuse n depozite definitive, evitnd orice amestec sau impurificare a
terasamentelor drumului. Pmntul vegetal va fi pus n depozite provizorii, n vederea reutilizrii.
Pe poriunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul
drumului, acestea trebuie dirijate prin anuri de gard care s colecteze i s evacueze apa n
afara amprizei drumului. n general, dac se impune, se vor executa lucrri de colectare, drenare
i evacuare a apelor din ampriza drumului.
Demolrile construciilor existente vor fi executate pn la adncimea de 1,00 m sub nivelul
platformei terasamentelor.
Materialele provenite din demolare vor fi strnse cu grij, pentru a fi reutilizate conform
indicaiilor precizate n caietele de sarcini speciale sau n lipsa acestora, vor fi evacuate n
groapa public cea mai apropiat, transportul fiind n sarcina Antreprenorului.
Toate golurile ca: puuri, pivnie, excavaii, gropi rezultate dup scoaterea buturugilor i
rdcinilor, etc. vor fi umplute cu pmnt bun pentru umplutur i compactate pentru a obine
gradul de compactare prevzut n prezentul Caiet de sarcini
Antreprenorul nu va trece la execuia terasamentelor nainte ca Beneficiarul s constate i
s accepte execuia lucrrilor pregtitoare enumerate n prezentul capitol.
Aceast acceptare trebuie s fie n mod obligatoriu menionat n registrul de antier.




CAIET DE SARCINI


Pagina 6 din 17

MICAREA PMNTULUI
Micarea terasamentelor se efectueaz prin utilizarea pmntului provenit din spturi, n
profilurile cu umplutur ale proiectului. La nceputul lucrrilor, Antreprenorul trebuie s prezinte
Consultantului spre aprobare, o diagram a cantitilor ce se vor transporta (inclusiv un tabel de
micare a terasamentelor), precum i toate informaiile cu privire la mutarea terasamentelor
(utilaje de transport, distane, etc.).
Excedentul de sptur i pmnturile din debleuri care sunt improprii realizrii rambleelor
precum i pmntul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie nlocuite vor fi
transportate n depozite definitive.
Recurgerea la debleuri i ramblee n afara profilului din proiect, sub form de supralrgire,
trebuie s fie supus aprobrii Beneficiarului.
Dac, n cursul execuiei lucrrilor, natura pmnturilor provenite din debleuri este
incompatibil cu prescripiile prezentului caiet de sarcini i ale caietului de sarcini speciale, sau
ale standardelor i normativelor tehnice n vigoare, privind calitatea i condiiile de execuie a
rambleelor, Antreprenorul trebuie s informeze Beneficiarul i s-i supun spre aprobare
propuneri de modificare a provenienei pmntului pentru umplutur, pe baz de msurtori i
teste de laborator, demonstrnd existena real a materialelor i evaluarea cantitilor de pmnt
ce se vor exploata.
Transportul pmntului se face pe baza unui plan ntocmit de Antreprenor, Tabelul de
micare a pmntului care definete n spaiu micrile i localizarea final a fiecrei cantiti
izolate de pmnt din debleu. El ine cont de Tabloul de coresponden a pmntului stabilit de
Client, dac aceasta exist, ca i de punctele de trecere obligatorii ale itinerarului de transport.
Acest plan este supus aprobrii Beneficiarului n termen de 30 de zile de la notificarea ordinului
de nceperea lucrrilor.
EXECUIA DEBLEURILOR
Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare nainte ca modul de pregtire a amprizelor
de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini s fi fost verificat i recunoscut ca satisfctor
de ctre Beneficiarul lucrrii.
Aceste acceptri trebuie, n mod obligatoriu, s fie menionate n registrul de antier.
Spturile trebuie atacate frontal pe ntreaga lime a drumului.
Nu se vor crea supraadncimi n debleu. n cazul cnd n mod accidental apar asemenea
situaii se va trece la umplerea lor, conform modalitilor pe care le va prescrie Beneficiarul
lucrrii i pe cheltuiala Antreprenorului.

CAIET DE SARCINI


Pagina 7 din 17
La sparea n terenuri sensibile la umezeal, terasamentele se vor executa progresiv,
asigurndu-se permanent drenarea i evacuarea apelor pluviale i evitarea destabilizrii
echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea
pmnturilor. Toate lucrrile preliminare de drenaj vor fi finalizate nainte de nceperea
spturilor, pentru a se asigura ca lucrrile se vor executa fr a fi afectate de ape.
n cazul cnd terenul ntlnit la cota fixat prin proiect nu va prezenta calitile stabilite i nu
este de portana prevzut, Inginerul va putea prescrie realizarea unui strat de form pe
cheltuiala Clientului. Compactarea acestui strat de form se va face la gradul de compactare de
100% Proctor normal. n acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor, gradul de
compactare la 97% Proctor normal.
nclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Dac acesta difer de
prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui s aduc la cunotina Beneficiarului
neconcordana constatat, urmnd ca acesta s dispun o modificare a nclinrii taluzurilor i
modificarea volumului terasamentelor.
Dac pe parcursul lucrrilor de terasamente, masele de pmnt devin instabile,
Antreprenorul va lua msuri imediate de stabilizare, anunnd n acelai timp Beneficiarul.
Debleurile n terenuri moi, ajunse la cot, se vor compacta pn la 100% Proctor normal,
pe o adncime de 30 cm .
n timpul execuiei debleurilor, Antreprenorul este obligat s conduc lucrrile astfel ca
pmnturile ce urmeaz s fie folosite n realizarea rambleelor s nu fie degradate sau nmuiate
de apele de ploaie. Va trebui, n special s se nceap cu lucrrile de debleu de la partea de jos
a rampelor profilului n lung.
Dac topografia locurilor permite o evacuare gravitaional a apelor, Antreprenorul va trebui
s menin o pant suficient pentru scurgere, la suprafaa prii excavate i s execute n timp
util anuri, rigole, lucrri provizorii necesare evacurii apelor n timpul excavrii.

PREGTIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI
Lucrrile pregtitoare artate mai sus sunt comune att sectoarelor de debleu ct i celor
de rambleu.
Pe terenurile remaniate n cursul lucrrilor pregtitoare sau pe terenuri de portan
sczut se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o adncime minim de
30 cm, pentru a obine un grad de compactare Proctor Normal conform tabelului 2.


CAIET DE SARCINI


Pagina 8 din 17
EXECUIA RAMBLEURILOR
Prescripii generale
Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare nainte ca pregtirile terenului, indicate n
caietul de sarcini i caietul de sarcini speciale, s fie verificate i acceptate de Beneficiar.
Aceast acceptare trebuie s fie, n mod obligatoriu, consemnat n caietul de antier.
Nu se execut lucrri de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
Execuia rambleelor trebuie s fie ntrerupt n cazul in care calitile lor minimale definite
prin prezentul caiet de sarcini vor fi compromise de intemperii.
Execuia nu poate fi reluat dect dup un timp fixat de Beneficiar sau reprezentantul
su, la propunerea Antreprenorului.
Modul de execuie a rambleelor
Rambleele se execut n straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia proiectului, pe
ntreaga lime a platformei i n principiu pe ntreaga lungime a rambleului, evitndu-se
segregrile i variaiile de umiditate i granulometrie.
Dac dificultile speciale, recunoscute de Beneficiar, impun ca execuia straturilor
elementare s fie executate pe limi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi executat din
benzi alturate, care mpreun acoper ntreaga lime a profilului, urmrind ca decalarea n
nlime ntre dou benzi alturate s nu depeasc grosimea maxim impus.
Pmntul adus pe platform este mprtiat i nivelat pe ntreaga lime a platformei (sau
a benzii de lucru) n grosimea optim de compactare stabilit, urmrind realizarea unui profil
longitudinal pe ct posibil paralel cu profilul definitiv.
Suprafaa fiecrui strat intermediar, care va avea grosimea optim de compactare, va fi
plan i va avea o pant transversal de 35% ctre exterior, iar suprafaa ultimului strat va
avea panta prescris.
La punerea n oper a rambleului se va ine seama de umiditatea optim de compactare.
Pentru aceasta, laboratorul antierului va face determinri ale umiditii la surs i se vor lua
msurile n consecin pentru punerea n oper, respectiv aternerea i amnarea compactrii,
lsnd pmntul s se zvnte pentru a-i reduce umiditatea pn ct mai aproape de cea
optim, sau din contr, udarea stratului aternut pentru a-l aduce la valoarea umiditii optime.
Compactarea rambleelor
Toate rambleele vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor
normal conform tabelului 2.


CAIET DE SARCINI


Pagina 9 din 17
Tabelul 2
Zonele din terasamente (la care se
prescrie gradul de compactare)
Pmnturi
necoezive
Pmnturi
coezive
a. Primii 30 cm ai terenului natural sub un
rambleu, cu nlimea:
h 2,00 m
h > 2,00 m


100
95


97
92
b. n corpul rambleelor, la adncimea sub
patul drumului:
h 0,50 m
0,5 < h 2,00 m
h > 2,00 m


100
100
95


100
97
92
c. n debleuri, pe adncimea de 30 cm
sub patul drumului

100

100

NOT: Pentru pmnturile necoezive, cu granule mai mari de 20 mm n proporie de
peste 50% i unde raportul dintre densitatea n stare uscat a pmntului compactat i
densitatea obinut la efectuarea ncercrii Proctor normal nu se poate determina, se va putea
considera c s-a obinut 100% din gradul de compactare Proctor normal, cnd dup un anumit
numr de treceri, stabilit pe tronsonul experimental, echipamentul de compactare cel mai greu nu
las urme vizibile.
Antreprenorul va trebui s supun acordului Beneficiarului cu cel puin opt zile nainte de
nceperea lucrrilor, grosimea maxim a stratului elementar pentru fiecare tip de pmnt, care
poate asigura obinerea (dup compactare) a gradelor de compactare artate n tabelul 4, cu
echipamentele existente i folosite pe antier.
n acest scop, nainte de nceperea lucrrilor, va realiza cte un tronson de ncercare de
minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pmnt. Dac compactarea prescris nu poate fi
obinut, Antreprenorul va trebui s realizeze o nou plan de ncercare, dup ce va aduce
modificrile necesare grosimii straturilor i utilajului folosit. Rezultatele acestor ncercri trebuie
s fie menionate n registrul de antier.
n cazurile cnd aceast obligaie nu va putea fi realizat, grosimea straturilor succesive
nu va depi 20 cm dup compactare.
Abaterile limit la gradul de compactare vor fi de 4 % n max. 10% din numrul punctelor
de verificare.



CAIET DE SARCINI


Pagina 10 din 17
Controlul compactrii
n timpul execuiei, terasamentele trebuie verificate dup cum urmeaz:
a) controlul va fi pe fiecare strat;
b) frecvena minim a testelor trebuie s fie potrivit tabelului 3.
Tabelul 3
Denumirea ncercrii Frecvena minim a ncercrilor Observaii
ncercarea Proctor 1 la 1.500 mc Pentru fiecare tip de pmnt
Determinarea coninutului de ap 1 la 100 ml de platform pe strat
Determinarea gradului de
compactare
3 la 150 ml de platform pe strat

Laboratorul Antreprenorului va ine un registru n care se vor consemna toate rezultatele
privind ncercarea Proctor, determinarea umiditii i a gradului de compactare realizat pe fiecare
strat i sector de drum.
Antreprenorul poate s cear recepia unui strat numai dac toate gradele de compactare
rezultate din determinri au valori minime sau peste valorile prescrise. Aceast recepie va
trebui, n mod obligatoriu, menionat n registrul de antier.
Profiluri i taluzuri
Lucrrile trebuie s fie executate astfel nct dup cilindrare profilurile din proiect s fie
realizate cu toleranele admisibile.
Taluzul nu trebuie s prezinte nici scobituri i nici excrescene, n afara celor rezultate din
dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului.
Profilul taluzului trebuie s fie obinut prin metoda umpluturii n adaos, dac nu sunt
dispoziii contrare n caietul de sarcini speciale.
Taluzurile rambleelor aezate pe terenuri de fundaie cu capacitatea portant
corespunztoare vor avea nclinarea 1 : 1,5 sau 1:2 conform detaliilor din proiect.
Panta taluzurilor trebuie verificat i asigurat numai dup realizarea gradului de
compactare indicat n tabelul 2.
Taluzurile rambleelor aezate pe terenuri de fundaie cu capacitate portant redus, vor
avea nclinarea 1:1,5 pn la nlimile maxime, h max. pe vertical indicate n tabelul 4, n
funcie de caracteristicile fizico-mecanice ale terenului de fundaie.



CAIET DE SARCINI


Pagina 11 din 17
Tabelul 4
Panta
terenului de
fundaie
Caracteristicile terenului de fundaie
a) Unghiul de frecare intern n grade
5
o
10
o
15
o
b) coeziunea materialului kPa
30 60 10 30 60 10 30 60 80
nlimea maxim a rambleului, h max., n m
0 3,00 4,00 3,00 5,00 6,00 4,00 6,00 8,00 10,00
1:10 2,00 3,00 2,00 4,00 5,00 3,00 5,00 6,00 7,00
1:5 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 2,00 3,00 4,00 5,00
1:3 - - - 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 4,00

Toleranele de execuie pentru suprafaarea patului i a taluzurilor sunt urmtoarele:
- platform fr strat de form +/- 3 cm
- taluz neacoperit +/- 10 cm
Denivelrile sunt msurate sub lata de 3 m lungime.
Tolerana pentru ampriza rambleului realizat, fa de cea proiect este de + 50 cm.

Protecia mpotriva apelor
Antreprenorul este obligat s asigure protecia rambleelor contra apelor pluviale i
inundaiilor provocate de ploi, a cror intensitate nu depete intensitatea celei mai puternice
ploi nregistrate n cursul ultimilor zece ani.
Intensitatea precipitaiilor de care se va ine seama va fi cea furnizat de cea mai
apropiat staie pluviometric.

EXECUIA ANURILOR
anurile vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectndu-se seciunea, cota
fundului i distana de la marginea amprizei.
La sfritul antierului i nainte de recepia final, anurile vor fi complet degajate de
bulgri i blocuri czute.

CAIET DE SARCINI


Pagina 12 din 17
FINISAREA PLATFORMEI
Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat i completat respectnd cotele
n profil n lung i n profil transversal, declivitile i limea prevzute n proiect.
Gradul de compactare este dat n tabelul 2.
n ce privete limea platformei i cotele de execuie abaterile limit sunt:
- la limea platformei:
+/- 0,05 m, fa de ax
+/- 0,10 m, pe ntreaga lime
- la cotele proiectului:
+/- 0,05 m, fa de cotele de nivel ale proiectului.
Dac execuia sistemului rutier nu urmeaz imediat dup terminarea terasamentelor,
platforma va fi nivelat transversal, urmrind realizarea unui profil acoperi, n dou ape, cu
nclinarea de 4% spre marginea acestora. n curbe se va aplica deverul prevzut n piesele
desenate ale proiectului, fr s coboare sub o pant transversal de 4%.

DRENAREA APELOR SUBTERANE
Antreprenorul nu este obligat s construiasc drenuri n cazul n care apele nu pot fi
evacuate gravitaional.
Lucrrile de drenarea apelor subterane, care s-ar putea s se dovedeasc necesare, vor
fi definite prin dispoziii de antier de ctre Beneficiar i reglementarea lor se va face, n lipsa
unor alte dispoziii ale caietului de sarcini speciale, conform prevederilor Clauzelor contractuale.

NTREINEREA N TIMPUL TERMENULUI DE GARANIE
n timpul termenului de garanie, Antreprenorul va trebui s execute n timp util i pe
cheltuiala sa lucrrile de remediere a taluzurilor rambleelor, s menin scurgerea apelor, i s
repare toate zonele identificate cu tasri datorit proastei execuii.
n afar de aceasta, Antreprenorul va trebui s execute n aceeai perioad, la cererea
scris a Beneficiarului i toate lucrrile de remediere necesare, pentru care Antreprenorul nu
este rspunztor.



CAIET DE SARCINI


Pagina 13 din 17
1.S CCN1kCLUL LkLCU|ILI LUCkkILCk
Controlul calitii lucrrilor de terasamente const n:
- verificarea trasrii axului, amprizei drumului i a tuturor celorlalte repere de trasare;
- verificarea pregtirii terenului de fundaie (de sub rambleu);
- verificarea calitii i strii pmntului utilizat pentru umpluturi;
- verificarea grosimii straturilor aternute;
- verificarea compactrii umpluturilor;
- controlul caracteristicilor patului drumului.

Antreprenorul este obligat s in evidena zilnic, n registrul de laborator, a verificrilor
efectuate asupra calitii umiditii pmntului pus n oper i a rezultatelor obinute n urma
ncercrilor efectuate privind calitatea lucrrilor executate.
Antreprenorul nu va trece la execuia urmtorului strat dac stratul precedent nu a fost
finalizat i aprobat de Inginer.
Antreprenorul va ntreine pe cheltuiala sa straturile recepionate, pn la acoperirea
acestora cu stratul urmtor.

Verificarea trasrii axului i amprizei drumului i a tuturor celorlalte repere de
trasare
Aceast verificare se va face nainte de nceperea lucrrilor de execuie a terasamentelor
urmrindu-se respectarea ntocmai a prevederilor proiectului. Tolerana admisibil fiind de +/-
0,10 m n raport cu reperele pichetajului general.

Verificarea pregtirii terenului de fundaie (sub rambleu)
nainte de nceperea executrii umpluturilor, dup curirea terenului, ndeprtarea
stratului vegetal i compactarea pmntului, se determin gradul de compactare i deformarea
terenului de fundaie.
Numrul minim de probe pentru determinarea gradului de compactare este de 3 ncercri
pentru fiecare 2000 mp suprafee compactate.
Natura i starea solului se vor testa la minim 2000 mc umplutur.
Verificrile efectuate se vor consemna ntr-un proces verbal de verificare a calitii
lucrrilor ascunse, specificndu-se i eventuale remedieri necesare.


CAIET DE SARCINI


Pagina 14 din 17
Deformabilitatea terenului se va stabili prin msurtori cu deflectometrul cu prghie
Benkelman, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie i deflectometrie a
capacitii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple i semirigide, indicativ CD 31-2002.
Msurtorile cu deflectometrul se vor efectua n profiluri transversale amplasate la max.
20 m unul dup altul, n trei puncte (margine stnga, ax, mergine dreapta).
La nivelul terenului de fundaie se consider realizat capacitatea portant necesar
dac deformaia elastic, corespunztoare vehiculului etalon de 115 KN, se ncadreaz n
valorile din tabelul 4, admindu-se depiri n cel mult 10% din punctele msurate. Valorile
admisibile ale deformaiei la nivelul terenului de fundaie n funcie de tipul pmntului de
fundaie sunt indicate n tabelul 2.

Verificarea gradului de compactare a terenului de fundaie se va face n corelaie cu
msurtorile cu deflectometrul, n punctele n care rezultatele acestora atest valori de
capacitate portant sczut.
Verificarea calitii i strii pmntului utilizat pentru umpluturi
Verificarea calitii pmntului const n determinarea principalelor caracteristici ale
pmntului, conform tabelului 1.
Verificarea grosimii straturilor aternute
Va fi verificat grosimea fiecrui strat de pmnt aternut la executarea rambleului.
Grosimea msurat trebuie s corespund grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru
tipul de pmnt respectiv i utilajele folosite la compactare.
Verificarea compactrii umpluturilor
Determinrile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de
pmnt pus n oper.
n cazul pmnturilor coezive se vor preleva cte 3 probe de la suprafaa, mijlocul i baza
stratului, cnd acesta are grosimi mai mari de 25 cm i numai de la suprafaa i baza stratului
cnd grosimea este mai mic de 25 cm. n cazul pmnturilor necoezive se va preleva o singur
prob din fiecare punct, care trebuie s aib un volum de min. 1000 cm
3
.
Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densitii n stare uscat a
probelor cu densitatea n stare uscat maxim stabilit prin ncercarea Proctor, STAS 1913/13,
n minimum trei puncte la fiecare 2000 mp de strat compactat.
La stratul superior al rambleului i la patul drumului n debleu, verificarea gradului de
compactare realizat se va face n minimum trei puncte repartizate stnga, ax, dreapta. Aceste
puncte vor fi la cel puin 1 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim 100 m.

CAIET DE SARCINI


Pagina 15 din 17
n cazul cnd valorile obinute la verificri nu sunt corespunztoare celor prevzute n
tabelul 2, se va dispune fie continuarea compactrii, fie scarificarea i recompactarea stratului
respectiv.
Nu se va trece la execuia stratului urmtor dect numai dup obinerea gradului de
compactare prescris, compactarea ulterioar a stratului ne mai fiind posibil.
Zonele insuficient compactate pot fi identificate uor cu penetrometrul sau cu
deflectometrul cu prghie.

Controlul caracteristicilor patului drumului
Controlul caracteristicilor patului drumului se face dup terminarea execuiei
terasamentelor i const n verificarea cotelor realizate i determinarea deformabilitii, cu
ajutorul deflectometrului cu prghie la nivelul patului drumului.
Toleranele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/- 0,05 m fa de
prevederile proiectului. n ce privete suprafaarea patului i nivelarea taluzurilor, toleranele sunt
cele artate la pct.12.13 (Tabelul 3) din prezentul caiet de sarcini.
Verificrile de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 20 m distan.
Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin msurtori cu deflectometrul cu
prghie. Conform Normativului CD 31-2002, capacitatea portant necesar la nivelul patului
drumului se consider realizat dac, deformaia elastic, corespunztoare sub sarcina osiei
etalon de 115 KN, are valori mai mari dect cele admisibile, indicate n tabelul 5, n cel mult 10%
din numrul punctelor msurate.
Tabelul 5
Tipul de pmnt
Valoarea admisibil a deformaiei elastice
1/100 mm
Nisip prfos, nisip argilos 350
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400
Argil prfoas, argil nisipoas, argil prafoas
nisipoas, argil
450

Cnd msurarea deformaiei elastice, cu deflectometrul cu prghie, nu este posibil,
Antreprenorul va putea folosi i alte metode standardizate sau agrementate, acceptate de
Beneficiar.




CAIET DE SARCINI


Pagina 16 din 17
1.6 kLCL|IA LUCkkILCk
Lucrrile de terasamente vor fi supuse unor recepii pe parcursul execuiei (recepii pe faze de
execuie), unei recepii preliminare i unei recepii finale.

RECEPIA PE FAZE DE EXECUIE
n cadrul recepiei pe faze determinante (de lucrri ascunse) se efectueaz conform
Regulamentului privind controlul de stat al calitii n construcii, aprobat cu HG 272/94 i
conform Procedurii privind controlul statului n fazele de execuie determinante, elaborat de
MLPAT i publicat n Buletinul Construciilor volum 4/1996 i se va verifica dac partea de
lucrri ce se recepioneaz s-a executat conform proiectului i atest condiiile impuse de
normativele tehnice n vigoare i de prezentul caiet de sarcini.
n urma verificrilor se ncheie proces verbal de recepie pe faze, n care se confirm
posibilitatea trecerii execuiei la faza imediat urmtoare.
Recepia pe faze se efectueaz de ctre Beneficiar i Antreprenor, iar documentul ce se
ncheie ca urmare a recepiei va purta ambele semnturi.
Recepia pe faze se va face n mod obligatoriu la urmtoarele momente ale lucrrii:
- trasarea i pichetarea lucrrii;
- decaparea stratului vegetal i terminarea lucrrilor pregtitoare;
- compactarea terenului de fundaie;
- n cazul spturilor, la cota final a spturii.

Registrul de procese verbale de lucrri ascunse se va pune la dispoziia organelor de
control, ct i a comisiei de recepie preliminar sau final.
La terminarea lucrrilor de terasamente sau a unei pari din aceasta se va proceda la
efectuarea recepiei preliminare a lucrrilor, verificndu-se:
- concordana lucrrilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini i caietului de sarcini
speciale i a proiectului de execuie;
- natura pmntului din corpul drumului.

Lucrrile nu se vor recepiona dac:
- nu sunt realizate cotele i dimensiunile prevzute n proiect;
- nu este realizat gradul de compactare att la nivelul patului drumului ct i pe fiecare strat n
parte (atestate de procesele verbale de recepie pe faze);

CAIET DE SARCINI


Pagina 17 din 17
- lucrrile de scurgerea apelor sunt necorespunztoare;
- nu s-au respectat pantele transversale i suprafaarea platformei;
- se observ fenomene de instabilitate, nceputuri de crpturi n corpul terasamentelor,
apariia ravenelor n corpul taluzurilor, etc.;
- nu este asigurat capacitatea portant la nivelul patului drumului.
Defeciunile se vor consemna n procesul verbal ncheiat, n care se va stabili i modul i
termenele de remediere.

RECEPIA PRELIMINAR, LA FINALIZAREA LUCRRILOR
Recepia preliminar se face la finalizarea lucrrilor, pentru ntreaga lucrare, conform
Regulamentului de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora, aprobat cu
HGR 273/94.

RECEPIA FINAL
La recepia final a lucrrii se va consemna modul n care s-au comportat terasamentele
i dac acestea au fost ntreinute corespunztor n perioada de garanie a ntregii lucrri, n
condiiile respectrii prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.

CAIET DE SARCINI


Pagina 1 din 10

2. FUNDATII DIN BALAST SI BALAST OPTIMAL

kLVLDLkI GLNLkALL
Prezentul Caiet de Sarcini se aplica la executia straturilor de fundatie din balast si balast
optimal din structurile rutiere si cuprinde conditiile tehnice care trebuie indeplinite de materialele
folosite, prevazute in SR 662-2002 si de stratul de fundatie realizat, prevazute in STAS 6400-84.
Stratul din balast sau balast amestec optimal se realizeaza in grosimea stabilita prin proiect.
Antreprenorul va efectua, intr-un laborator autorizat, toate incercarile si determinarile
cerute de prezentul Caiet de Sarcini si orice alte incercari si determinari cerute de Consultant.
In completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie sa respecte
prevederile standardelor si normelor in vigoare.
Cu cel putin 14 zile inaintea inceperii lucrarilor la stratul de fundatie, Antreprenorul va
prezenta spre aprobare Consultantului, Procedura de Executie a statului de fundatie, care va
contine, printre altele:
programul de executie a stratului de fundatie;
utilajele folosite pentru producerea si transportul agregatelor;
utilajele folosite pentru producerea amestecului optimal;
utilajele folosite pentru transportul, imprastierea, udarea si compactarea amestecului;
sursele (balastiere, furnizori) si depozitele de agregate, inclusiv caile de acces la
acestea.
Pentru definitivarea procedurii de executie, Antreprenorul va executa sectoare de proba,
a caror dimensiuni si locatii vor fi stabilite impreuna cu Consultantul.
Dupa executarea sectoarelor de proba, procedura de executie va fi completata cu
informatii privind tehnologia de asternere si compactare:
caracteristicile echipamentului de compactare (greutate, latime, presiunea pneurilor,
caracteristici de vibrare, viteza);
numarul de treceri cu si fara vibrare pentru realizarea gradului de compactare
conform prevederilor prezentului Caiet de Sarcini;
numarul de sub-straturi in care se va executa stratul de fundatie (atunci cand gradul
de compactare cerut nu se poate realiza prin asternerea intr-un singur strat);
grosimea stratului (sub-straturilor) inainte de compactare;
Antreprenorul trebuie sa se asigure ca prin toate procedurile aplicate, indeplineste
cerintele prevazute de prezentul Caiet de Sarcini.
Antreprenorul va inregistra zilnic date referitoare la executia lucrarilor si la rezultatele
obtinute in urma masuratorilor, testelor si sondajelor.
Antreprenorul va realiza verificari suplimentare, daca acestea sunt solicitate de Consultant.

CAIET DE SARCINI


Pagina 2 din 10
2.1. MATERIALE
Agregate naturale
Pentru executia stratului de fundatie din balast sau balast optimal, se va folosi balast
natural sau balast optimal obtinut din amestec de sorturi din agregate naturale, care respecta
caracteristicile din Tabelul 1.
Agregatele vor proveni din roci stabile, nealterabile la apa, aer sau inghet si fara corpuri
straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau alte materiale.
Fiecare sursa de agregate (balast natural sau sorturi pentru balast optimal) va fi propusa
de Contractor si supusa aprobarii Consultantului.
Propunerea va fi prezentata Consultantului cu cel putin 7 zile inainte de deschiderea
balastierei sau inceperea aprovizionarii, dupa caz, si va fi insotita de:
raportul asupra calitatii agregatelor, insotit de rezultatele testelor de laborator,
analizelor si sondajelor efectuate; testele se vor face conform Tabelului 1 si a
prevederilor SR 662-2002 (Tabelul 19);
analiza conformitatii cu prevederile prezentului Caiet de Sarcini;
cantitatea estimata;
programul de exploatare a balastierei, sau de aprovizionare, dupa caz;
ruta de transport;
planul de amplasare a depozitelor;
planul de amenajare a zonei, dupa incheierea exploatarii (in cazul balastierei) sau
lichidarea depozitelor;
acordul proprietarilor cu privire la ocuparea si exploatarea terenurilor ;
acorduri, avize, autorizatii cerute de legislatia in vigoare.
Toate investigatiile, testele, chiriile si taxele legate de exploatarea balastierelor vor fi
suportate de Contractor.
Balastierele si depozitele trebuie sa nu afecteze stabilitatea terasamentelor existente si
nici sa produca eroziuni sub efectul apelor de suprafata sau subterane. Antreprenorul este
responsabil de orice pericole fata de persoane si orice daune aduse proprietatii publice sau
private, ca urmare a executiei acestor lucrari.
Transportul si depozitarea agregatelor provenite din surse diferite se vor face astfel incat
sa se evite amestecul sau contaminarea lor. Drumurile de acces la depozitele de agregate vor fi
amenajate astfel incat sa se evite contaminarea agregatelor cu noroi sau alte materiale.
Agregatele vor fi depozitate pe platforme amenajate, prevazute cu pante si rigole in
vederea drenajului apei. Amenajarea va fi de asa natura incat sa impiedice amestecul sau
contaminarea agregatelor din stoc. Stocurile de agregate vor fi identificate prin panouri care sa
indice sursa si dimensiunea agregatului.
Antreprenorul trebuie sa asigure o zona de depozitare temporara a agregatelor refuzate.
In cazul exploatarii balastului de sub nivelul apei, A va asigura suprafetele necesare pentru
depozitare provizorie, pana la pierderea apei in exces.

CAIET DE SARCINI


Pagina 3 din 10
Agregatele care depasesc 1,9 grame de sulfat (exprimat ca SO
3
) pe litru , nu vor fi
depozitate sau folosite ca material de umplutura langa lucrarile care contin ciment (beton, balast
stabilizat); distanta minima fata de acestea este de 1,0 m.
Tabelul 1 - Caracteristicile agregatelor
Caracteristici
Valori admisibile
Metoda de
determinare
Balast Balast optimal
Sort 0-63 0-63 -
Continut de fractiuni %: < 0,02 mm
< 0,2 mm
0 - 1 mm
0 - 4 mm
0 - 8 mm
0 - 16 mm
0 25 mm
0 - 50 mm
0 - 63 mm
max. 3
3-18
4-38
16-57
25-70
37-82
50-90
80-98
100
max. 3
4-10
12-22
26-38
35-50
48-65
60-75
85-92
100
4606
Granulozitatea Fig. 2 SR 662 Fig. 2 SR 662 4606-80
Coeficient de neuniformitate (Un), min. 15
-

Echivalent de nisip (EN), min. 30 30 SR EN 933 -8
Uzura cu masina tip Los Angeles, %, max. 50 30
SR EN 1097-
2+A1 2007
Balastul optimal se poate obtine prin amestecul sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-63,
conform SR 662.
Agregatul natural (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp, n
depozite intermediare, pentru a se asigura omogenitatea si constanta calittea acestuia.
Aprovizionarea la locul de punere n oper se va face numai dup efectuarea testelor de
laborator complete, pentru a verifica dac agregatele din depozite ndeplinesc cerintele
prezentului caiet de sarcini si dup aprobarea Inginerului.
Depozitarea agregatelor se va face n depozite deschise, dimensionate n functie de
cantitatea necesar si de esalonarea lucrrilor.
n cazul n care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea
acestora se va face astfel nct s se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse
diferite.
n cazul n care la verificarea calittii balastului sau a balastului amestec optimal
aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 acesta se
corecteaz cu sorturile granulometrice deficitare pentru ndeplinirea conditiilor calitative
prevzute.
Dupa constituirea depozitelor, acestea vor fi supuse aprobarii Consultantului. Verificarile
asupra agregatelor dintr-un depozit, vor fi facute conform Tabelului 2.



CAIET DE SARCINI


Pagina 4 din 10
Tabelul 2 Frecventa verificarii agregatelor
Actiunea, procedeul de verificare
sau caracteristici care se verifica
Frecventa minima la aprovizionare
Metoda de
verificare,
STAS sau
SR
Certificatul de calitate La fiecare transport -
Umiditatea
O proba pe schimb si sort, inainte de inceperea
lucrului
1913/1
Granulozitatea
Echivalentul de nisip
Neuniformitatea
O proba pentru fiecare 400 t
4606
933-8
933-4
Rezistenta la uzura cu masina tip Los Angeles O proba pentru fiecare 5000 t
1097-2+A1
2007

Apa
Apa pentru corectarea umiditatii trebuie sa fie limpede, sa nu contina suspensii organice
sau anorganice, sa nu aiba miros pronuntat.( poate proveni din reteua publica)
2.2. PREPARAREA BALASTULUI OPTIMAL
Statia de preparare a balastului optimal
Statia de preparare a balastului optimal va avea urmatoarele echipamente si facilitati:
Zone separate de depozitare a agregatelor pe platforme de beton, cu pante pentru
scurgerea apelor; platformele vor fi prevazute cu separatoare verticale, pentru
evitarea amestecarii agregatelor; fiecare zona va avea indicat tipul agregatului.
Dispozitiv de dozare si amestec;
Mijloace adecvate pentru prevenirea segregarii amestecului la descarcarea in
mijloacele auto;
Laborator de statie autorizat;
Facilitati pentru siguranta lucratorilor si echipament de stingere a incendiilor;
Instalatii si materiale pentru curatarea dispozitivelor de dozare si amestec, a
buncarelor si a mijloacelor de transport.
Dozarea agregatelor se va face gravimetric. Se vor respecta urmatoarele tolerante pentru
dozarea gravimetrica:
Agregate 3%;
Apa 2%.
Dupa instalarea, verificarea si obtinerea tuturor autorizatiilor legale cerute de autoritatile
competente, statia de preparare va fi supusa aprobarii Consultantului.
Toate cheltuielile legate de autorizarea si functionarea statiei vor fi suportate de
Contractor. Pe parcursul functionarii, pe cheltuiala sa, Antreprenorul va asigura verificarile
necesare in vederea producerii amestecului la parametrii aprobati.


CAIET DE SARCINI


Pagina 5 din 10
Prepararea amestecului
Inaintea inceperii lucrarilor, Antreprenorul va efectua incercarile in functionare ale statiei
de preparare in vederea obtinerii amestecului asa cum a fost determinat in laborator.
Aceste incercari vor stabili de asemenea, durata minima de amestec, durata care sa
asigure o omogenitatea amestecului.
Orice modificare a proportiilor amestecului, in afara ajustarilor impuse de umiditatea
agregatelor din stoc, va fi tratata ca schimbare a formulei de compozitie si supusa aprobarii
Consultantului.
Cantitatea de apa necesara va fi determinata in functie de umiditatea agregatelor, luand
in considerare pierderea de apa in timpul transportului de la statia de preparare la locul de
punere in opera.

Controlul calitatii amestecului
Prelevarea probelor si controlul calitatii amestecului vor fi efectuate conform Tabelului 3.
Tabelul 3 - Teste efectuate la statia de preparare
Metoda de verificare sau caracteristici
care trebuie verificate
Frecventa minima la statia de preparare
Metoda de
verificare,
STAS
Umiditatea optima de
compactare (Testul
Proctor Modificat)
pentru fiecare studiu de compozitie 1913/13
Granulozitatea amestecului la fiecare 200 m
3
, o data pe zi, 4606
Umiditatea agregatelor (
1
)
la schimbarea conditiilor meteo, o data
pe zi
1913/1
Nota:
(1) - pentru stabilirea cantitatii necesare de apa in amestec.
Tolerantele la realizarea amestecului sunt urmatoarele:
Sort 0- 8 mm 5%;
Idem fractiunea de 4 mm 2%
Pentru celelalte sorturi nu se admit tolerante.
Limitele formulei sunt calculate pornind de la granulozitatea formulei propuse, prin aplicarea
tolerantelor admisibile.
In cazul folosirii balastului natural, transportul, depozitarea si controlul vor fi facute in aceleasi
conditii ca pentru balastul optimal.

2.3. EXECUTIA STRATULUI DE FUNDATIE
Sectorul de proba
In vederea stabilirii procedurii de executie si a utilajelor si dispozitivelor de asternere si
compactare, inainte de inceperea lucrarilor, cu aprobarea Consultantului, Antreprenorul va
executa cate un sector de proba pentru fiecare sursa de agregate. Sectorul de proba va avea cel
putin 50 m lungime si va ocupa cel putin jumatate din latimea platformei.

CAIET DE SARCINI


Pagina 6 din 10
Cantitatea de apa care trebuie eventual adaugata pentru obtinerea umiditatii optime de
compactare va fi stabilita de laboratorul de santier. Apa va fi adaugata prin stropire, astfel incat
sa aduca amestecul la umiditatea optima de compactare, uniform distribuita in masa
amestecului.
Tolerantele in umiditatea amestecului sunt 1% peste, 2% sub nivelul optim de umiditate.
Caracteristicile de compactare ale balastului pentru stratul de fundatie se vor stabili
utilizand incercarea Proctor Modificata in conformitate cu prevederile STAS 1913/13-83:

max..PM
= densitatea maxima in stare uscata (g/cm
3
);
W
opt..PM
= umiditatea optima de compactare (%) .
Pregatirea, executarea lucrarilor si masuratorile efectuate pe sectorul de proba vor fi
efectuate in prezenta Consultantului.
Pregatirea, executarea lucrarilor si masuratorile efectuate pe sectorul de proba vor fi
efectuate pe cheltuiala Antreprenorului.
n cazul n care gradul de compactare prevzut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va
trebui s realizeze o nou ncercare, dup modificarea grosimii stratului sau a utilajului de
compactare folosit.
Aceste ncercri au drept scop stabilirea parametrilor compactrii si anume:
- grosimea maxim a stratului de balast pus n oper;
- conditiile de compactare (verificarea eficacittii utilajelor de compactare si intensitatea de
compactare a utilajului).
Intensitatea de compactare = Q/S
Q = volumul de balast pus n oper, n unitatea de timp (or, zi, schimb), exprimat n mc
S = suprafata compactat n intervalul de timp dat, exprimat n mp.
n cazul folosirii de utilaje de acelasi tip, n tandem, suprafetele compactate de fiecare
utilaj se cumuleaz.
Partea din tronsonul de proba cu rezultatele optime confirmate ca atare de Consultant, va
servi ca sector de referinta la definitivarea procedurii de executie.
Caracteristicile obtinute pe acest tronson se vor consemna n registrul de santier, pentru
a servi la urmrirea calittii lucrrilor ce se vor executa.
Conditii preliminare la punerea in opera
Executia fundatiei de balast poate incepe numai dupa ce lucrarile de terasamente din
sectorul respectiv, inclusiv substratul de nisip au fost verificate si aprobate de Consultant.
Este interzisa asternerea intr-un acelasi sector de lucru, a balastului / balastului optimal
provenind din depozite diferite.
In cazul folosirii unor surse diferite de balast, se vor nota in Jurnalul de Santier, limitele
sectoarelor si sursele folosite.

CAIET DE SARCINI


Pagina 7 din 10
Transportul
Antreprenorul va lua toate masurile ca pe durata incarcarii si transportului la locul de
punere in opera, balastul / balastul optimal sa nu-si modifice semnificativ compozitia (segregare,
scaderea sau cresterea continutului de apa, parte fina, etc.).
Punerea in opera
Asternerea stratului de fundatie poate incepe numai la aprobarea Consultantului, dupa ce
patul drumului a fost verificat si aprobat de acesta.
Balastul / balastul optimal va fi asternut pe terasamentul receptionat, intr-unul sau mai
multe straturi, in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de compactare
stabilita pe tronsonul experimental.
Antreprenorul nu va incepe executia nici unui strat inainte ca stratul inferior sa fie
terminat, verificat si receptionat de Consultant. Antreprenorul va asigura, pe propria cheltuiala,
intretinerea necesara pentru straturile receptionate, pana la acoperirea cu urmatorul strat.
Receptia oricarui strat va fi refacuta atunci cand intre receptia initiala si acoperirea cu
stratul urmator, au trecut mai mult de 7 zile sau cand, in interiorul acestui interval, in opinia
Consultantului, stratul receptionat nu mai corespunde conditiilor pentru a fi acoperit.
Asternerea si nivelarea se face la sablon, cu respectarea ltimilor si pantelor prevzute n
proiect.
Cantitatea necesar de ap pentru asigurarea umidittii optime de compactare se
stabileste de laboratorul de santier tinnd seama de umiditatea agregatului si se adaug prin
stropire.
Stropirea va fi uniform evitndu-se supraumezirea local.
Compactarea se va face cat mai curand posibil dupa ce materialul a fost asternut si
nivelat, in conformitate cu cerintele procedurii de executie, asa cum a fost definitivata in urma
executarii sectorului de proba.
Caracteristicile efective de compactare vor fi determinate pe probe prelevate din lucrare:

ef
= densitatea efectiva (g/cm
3
);
W
ef
= umiditatea efectiva pentru compactare (%).
Gradul de compactare 100
.. max
=
PM
ef
c
g


Scos un paragraf
Denivelrile care se produc n timpul compactrii straturilor de fundatie, sau care rmn
dup compactare, se corecteaz cu materiale de aport si se recompacteaz. Suprafetele cu
denivelri mai mari de 4 cm se completeaz, se reniveleaz si apoi se compacteaz din nou.
Pentru evitarea degradarilor accidentale, Antreprenorul va lua toate masurile pentru
limitarea circulatiei pe stratul compactat si finisat.

CAIET DE SARCINI


Pagina 8 din 10
Este interzisa asternerea stratului de fundatie atunci cand:
umiditatea balastului este in afara limitelor specificate la punctul 3.1;
balastul este inghetat sau contine gheata;
conditiile meteo determina ca patul drumului / stratul de forma (daca este cazul)
sa nu mai raspunda cerintelor pentru a fi acoperit.

2.4. CONTROLUL EXECUTIEI SI RECEPTIA LUCRARILOR
Testele din timpul executiei stratului de fundatie, vor fi facute conform Tabelului 4.
Tabelul 4 - Testele asupra stratului de forma
Determinarea, procedeul de verificare sau
caracteristicile care trebuie verificate
Frecventa minima la locul de punere in opera
Metoda de
verificare
Examinarea documentelor de transport
la fiecare transport -
Umiditatea optima de compactare (Testul Proctor
Modificat)
pentru fiecare sursa si oricand se considera
necesar
1913/13
Grosimea stratului 3 determinari la fiecare 500 m
2
de fundatie -
Caracteristicile de compactare
- umiditatea
- densitatea
6 probe la fiecare 1000 m
2
de strat asternut
1913/1
1913/5
12288
Gradul de compactare
(prin determinarea greutatii volumetrice in stare
uscata)
in fiecare zi, 6 probe la fiecare 500 m
2
de strat
asternut
1913/15
12.288
Capacitatea portanta
in fiecare profil transversal din proiect, pe la
fiecare 20m pe fiecare banda
Normativ
CD 31

Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie va fi determinata cu
deflectometrul cu parghie, in conformitate cu Instructiunile tehnice departamentale CD 31-2002.
Verificarea elementelor geometrice ale stratului
Grosimea stratului de fundatie va fi verificata oriunde se considera necesar dar in cel
putin 3 puncte la 500 m
2
de fundatie executata; toleranta admisibila este de 2 cm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strapunge stratul.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de
drum prezentat receptiei.
Latimea stratului se masoara oriunde se considera necesar, dar cel putin in fiecare profil
transversal din proiect; toleranta admisibila este de +5 cm.
Panta transversala a stratului de fundatie este aceeasi cu panta proiectata a
imbracamintii rutiere si va fi masurata oriunde se considera necesar, dar cel putin in fiecare profil
transversal din proiect; toleranta admisibila este de 0,4%.

CAIET DE SARCINI


Pagina 9 din 10
Declivitatile in profil longitudinal se masoara oriunde se considera necesar, dar cel
putin in fiecare profil transversal proiectat; toleranta admisibila este de 1 cm.
Verificarea compactarii si capacitatii portante
Stratul de fundatie va fi compactat pana la atingerea gradului de compactare de 100 %
Proctor Modificat pentru cel putin 95% din punctele masurate si a gradului de compactare de
minim 98%, in toate punctele de masurare.
Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata
daca valorile deflexiunilor (masurate conform prevederile normativului CD 31-02) nu depasesc
valorile deflexiunilor admisibile indicate in tabelul 5
Tabelul 5 Valorile deflexiunilor admisibile
Grosimea Valorile deflexiunii admisibile
stratului de Stratul superior al terasamentelor alctuit din:
fundatie din Strat de form Pmnturi de tipul
balast sau balast
amestec optimal
h (cm)
Conform
STAS 12.253
Nisip prfos,
nisip argilos
(P3)
Praf nisipos,
praf argilos-nisipos,
praf argilos (P4)
Argil prfoas,
argil nisipoas,
argil prfoas nisipoas (P5)
10 185 323 371 411
15 163 284 327 366
20 144 252 290 325
25 129 226 261 292
30 118 206 238 266

Interpretarea msurtorilor cu deflectometrul cu prghie tip Benkelman efectuate n
scopul verificarii calittii executiei lucrrilor de fundatii se va face prin examinarea modului de
variatie la suprafata stratului de fundatie, a valorii deflexiunii corespunztoare vehiculului etalon
(cu sarcina pe osia din spate de 115 KN) si a valorii coeficientului de variatie (C
v
).
Uniformitatea executiei este considerata satisfacatoare daca valoarea coeficientului de
variatie este sub 35%.
Verificarea caracteristicilor suprafetei stratului
Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se face cu lata de 3 m lungime, oriunde se
considera necesar, dar cel putin:
in profil longitudinal, in axul fiecarei benzi de circulatie; denivelarile admisibile
masurate sub lata nu pot fi mai mari de 2 cm;
in profil transversal, in sectiunile transversale din proiect; denivelarile admisibile
masurate sub lata nu pot fi mai mari de 1 cm;
In cazul inregistrariiunor denivelari mai mari decat cele prevazute in prezentul Caiet de
Sarcini, se va face corectarea suprafetei fundatiei.


CAIET DE SARCINI


Pagina 10 din 10
2.5. RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia pe faza determinanta
Receptia pe faza determinant, stabilit n proiect, se efectueaz conform
Regulamentului privind controlul de stat al calittii n constructii aprobat cu HG 272/94, atunci
cnd toate lucrrile prevzute n documentatii sunt complet terminate si toate verificrile sunt
efectuate n conformitate cu prevederile prezentului Caiet de Sarcini.
Comisia de receptie examineaz lucrrile si verific ndeplinirea conditiilor de executie si
calitate impuse de proiect si Caietul de Sarcini precum si constatrile consemnate pe parcursul
executiei de ctre organele de control.
Inspectarea lucrarilor care devin ascunse trebuie sa stabileasca daca acestea au fost
realizate conform proiectului si prezentului Caiet de Sarcini.
Receptia presupune verificarea inregistrarilor din timpul executiei si a rezultatelor
incercarilor precum si examinarea efectiva a lucrarilor.
n urma acestei receptii se ncheie Proces verbal n registrul de lucrri ascunse.
Receptia preliminar, la terminarea lucrrilor
Receptia preliminar se face odat cu receptia preliminar a ntregii lucrri, conform
Regulamentului de receptie a lucrrilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu
HG 273/94.
Receptia final
Receptia final va avea loc dup expirarea perioadei de garantie pentru ntreaga lucrare
si se va face n conditiile prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.














CAIET DE SARCINI



Pagina 1 of 11


3. STRAT DIN AGRGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT

kLVLDLkI GLNLkALL


Prezentul Caiet de Sarcini se aplic la execuia straturilor de fundaie din agregate
naturale stabilizate cu ciment din structurile rutiere.
Caietul cuprinde condiiile tehnice care trebuie ndeplinite de materialele folosite i de
stratul de fundaie realizat.
Antreprenorul va efectua, ntr-un laborator autorizat, toate ncercrile i determinrile
cerute de prezentul Caiet de Sarcini i orice alte ncercri i determinri cerute de Inginer.
n completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie s respecte prevederile
standardelor i normelor n vigoare.
Cu cel puin 14 zile naintea nceperii lucrrilor la stratul de fundaie, Antreprenorul va
prezenta spre aprobare Consultantului, Procedura de Execuie a statului de fundaie, care va
conine, printre altele:
o programul de execuie a stratului de fundaie;
o utilajele folosite pentru producerea i transportul agregatelor;
o utilajele folosite pentru producerea, transportul, aternerea i compactarea amestecului;
o sursele materialelor (balastiere, productori, furnizori) i depozitele de agregate, inclusiv
cile de acces la acestea.

Pentru determinarea detaliilor tehnologiei de aternere i compactare, se vor executa
sectoare de prob, a cror dimensiuni i locaii vor fi stabilite mpreun cu Consultantul.
Dup executarea sectoarelor de prob, Procedura de Execuie va fi completat cu
informaii privind tehnologia de compactare:
o caracteristicile echipamentului de compactare (greutate, lime, presiunea pneurilor,
caracteristici de vibrare, vitez);
o numrul de treceri cu i fr vibrare pentru realizarea gradului de compactare conform
prevederilor prezentului Caiet de Sarcini;
o grosimea stratului nainte de compactare.

Antreprenorul trebuie s se asigure c prin toate procedurile aplicate, ndeplinete
cerinele prevzute de prezentul Caiet de Sarcini.
Antreprenorul va nregistra zilnic date referitoare la execuia lucrrilor i la rezultatele
obinute n urma msurtorilor, testelor i sondajelor.
n conformitate cu prevederile STAS 10473/1-87, pentru acest proiect, stratul de agregate
naturale stabilizate cu ciment constituie strat superior de fundaie.












Pagina 2 of 11


3.1 MATERIALE
Agregate naturale
Pentru execuia straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se vor folosi
sorturile de agregate specificate n Tabelul 1.
Agregatele trebuie s provin din roci stabile, nealterabile n contact cu aerul, apa sau la
nghe. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau istoase.

Tabelul 1 - Tipuri de agregate
Domeniu de aplicare
Agregate folosite
Natura agregatelor Sort Granulozitat
e
Strat de baz pentru
sisteme rutiere nerigide,
platforme i parcri
Agregate de balastier 0-4, 4-8; 8-16 0-16
Agregate concasate de carier
sau balastier
0-4, 4-8; 8-16; 16-
20
0-20
Strat de fundaie, benzi
de staionare, benzi de
ncadrare si acostamente
nisip 0-4 0-4
agregate de balastier 0-4; 4-8, 8-16; 16-
25
0-25
agregate concasate de carier
sau balastier
0-4; 4-8, 8-16; 16-
25
0-25
deeuri de carier 0-25 0-25

Not: Antreprenorul poate propune folosirea unor fraciuni de agregate alternative, cu
condiia s fie folosite cel puin trei sorturi.
Pe durata transportului, prelucrrii i depozitrii agregatelor, Antreprenorul va lua toate
msurile pentru evitarea amestecrii sau contaminrii acestora.
Agregatele vor fi depozitate pe platforme betonate, cu pante i rigole pentru drenarea apei
de suprafa. Fiecare depozit va fi identificat cu panouri indicnd sursa i dimensiunea
agregatului.
Drumurile de acces ctre depozitele de agregate vor fi amplasate astfel nct s se evite
contaminarea agregatelor. Antreprenorul va prevedea de asemenea, o zon de depozitare
provizorie a agregatelor respinse.
Agregatele de balastier sau agregatele concasate (de carier sau balastier) folosite la
execuia straturilor rutiere stabilizate cu ciment trebuie s ndeplineasc prevederile Tabelului 2.

Tabelul 2 - Caracteristicile agregatelor
Caracteristici de calitate Valori admisibile STAS
Nisip
Sort 0-4
Granulozitate Continu 4606-80
Coeficient de neuniformitate (U
n
), (%), min. 8 730-89
Echivalentul de nisip (EN), min. 50 730-89
Agregate
Agregate de balastier i agregate concasate 0-25
Coninut de fraciuni 0-8 mm 50-80 4606-80
Granulozitate continu 4606-80
Coeficient de neuniformitate (U
n
), (%), min. 8 730-89





Pagina 3 of 11


Caracteristici de calitate Valori admisibile STAS
Echivalent de nisip (EN), (%), min. (pe fraciunea 0-4
mm)
30
730-89
Uzura cu maina tip Los Angeles (LA), (%), max. 35 730-89

n amestecul pentru realizarea straturilor stabilizate cu ciment, cel puin 50% din agregate
trebuie s fie concasate.

Tabel 3 Granulozitatea agregatelor
Granulozitatea
Treceri prin site (% din mas)
0,09 0,2 1 4 8 12,5 16 25
0-16
min. 5 8 18 33 50 65 100 -
max. 10 17 34 60 75 88 100 -
0-25
min. 5 8 18 33 50 65 75 90
max. 10 17 34 60 75 88 95 100

Ciment
n amestecul pentru realizarea straturilor stabilizate cu ciment, se va folosi unul din
urmtoarele tipuri de ciment, cu respectarea condiiilor tehnice de calitate, cerute n Tabelul 4:
o ciment II A-S 32,5 STAS 1500-96;
o ciment SR II/A-S 32,5 SR 3011-96;
o ciment H II/A-S 32,5 SR 3011-96;
o ciment I 42,5 (P 40) SR 388-95;
o ciment CD 40 STAS 10092-78

Tabel 4 - Caracteristicile cimentului
Caracteristici fizice
C i m e n t
II/A-S 32.5
SR II/A-S 32,5 H II/A-
S
I 42,5 CD 40
Priza determinat pe pasta de
ciment de consisten normal
- nu va ncepe mai devreme de:
- nu se va ncheia mai trziu de:


1,5 ore
10 ore


1,5 ore
10 ore


1 ore
8 ore


2 ore
10 ore
Constana de volum pe turte - turtele s nu prezinte ncovoieri, crpturi (umflare)
Creterea n volum la ncercarea
cu inelul Le Chatelier
- < 10 mm
Rezistena mecanic la
compresiune (minim) la: 2 zile
N/mm
7 zile N/mm
28 zile N/mm

-
16
32,5

-
16
32,5

10
-
42,5

15
26
40

Cerinele tehnice privind recepia, livrarea, stocarea i testarea cimentului vor corespunde
Codului de Practic NE 012-99. Fiecare lot de ciment livrat pe antier va trebui s fie nsoit de
certificat de calitate.
Verificarea calitii cimentului se va face n 24 de ore de la livrare, conform SR EN 196/7-
95.






Pagina 4 of 11


n cazul n care cimentul este obinut de la un furnizor (nu de la productor), livrarea va fi
nsoit de declaraie de conformitate

n cazul aprovizionrii cu mai multe tipuri de ciment, fiecare tip, va fi depozitat separat i
va fi utilizat pe sectoare distincte.
n timpul transportului, manipulrii sau stocrii, cimentul va fi protejat mpotriva umiditii i
contaminrii cu corpuri i substane strine.
Silozurile i depozitele vor fi marcate corespunztor, indicndu-se tipul cimentului stocat.
nainte de schimbarea tipului de ciment dintr-un siloz, acesta va fi golit complet, va fi curat i
marcat corespunztor tipului de ciment ce urmeaz a se depozita.
Nu va fi utilizat cimentul cu o temperatur de peste +50C.
Cimentul trebuie utilizat naintea datei de expirare.
Cimentul stocat peste data expirrii va fi re-testat n vederea verificrii caracteristicilor de
calitate. Cimentul cu rezistena mecanic mai mic dect limita clasei respective, va fi declasat i
utilizat n conformitate cu noua sa clas. Se interzice folosirea cimentului cu rezistena la
compresiune mai mic dect valoarea minim a celui mai slab tip.
n cazul contaminrii cu ap, cimentul poate fi utilizat numai dac reziduurile nu depesc
10%, i n condiiile respectrii caracteristicilor fizico-mecanice la 2 i/sau 7 zile, conform
Tabelului 4.
Testarea calitii cimentului va fi efectuat conform prevederilor Tabelului 4.
Apa
Apa pentru realizarea amestecului stabilizat cu ciment trebuie verificat conform STAS
790-84.

Aditivi
Pentru mbuntirea lucrabilitii, pentru reducerea segregrilor n timpul transportului i
pentru creterea rezistenei la nghe-dezghe, se vor utiliza aditivi care s ndeplineasc
condiiile prevzute n STAS 8625-90.
Aditivii propui pentru agregatele naturale stabilizate cu ciment vor fi aprobai de Inginer,
n baza ncercrilor preliminare fcute pe amestecul preparat conform reetei aprobate.
Fiecare lot de aditivi trebuie nsoit de certificatul de calitate al productorului.
Aditivii vor fi depozitai i pstrai n ambalajul original, cu respectarea condiiilor
recomandate de productor.
Aditivii sunt adugai n amestec n stare de soluie. Concentraia soluiei va fi determinat
urmnd recomandrile productorului. La adugarea n amestec, soluia de aditiv va fi
omogenizat n rezervoare cu agitator.
Materiale pentru protecia stratului
Dup verificarea stratului realizat, acesta va fi protejat prin acoperire, mpotriva pierderii
umiditii.
n cazul proteciei cu emulsie bituminoas sau nisip (0-4 mm), acestea vor verificate
conform STAS 8877-72, respectiv SR 662-2002.
Antreprenorul poate propune metode alternative de protecie a stratului de agregate
stabilizate.





Pagina 5 of 11


Controlul calitii materialelor
Materialele destinate preparrii straturilor de agregate stabilizate vor fi aprovizionate din
surse aprobate de Inginer. Natura i frecvena acestor ncercri sunt prezentate n Tabelul 5.

Tabel 5 - Controlul calitii materialelor
Aciunea, procedeul sau
caracteristicile verificate
Frecvena minim
STAS
La aprovizionarea n: depozit,
la staia de betoane
nainte de utilizarea
materialului
Ciment
Certificatul de conformitate la fiecare lot aprovizionat - -
Timpul de stocare la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare lot
Starea cimentului (*)
la fiecare lot aprovizionat, cel
puin o prob la 100 tone
2 teste la fiecare siloz
(vrf i baz) sau la
max. 50 t de ciment
folosit
SR EN 196/
6-94
Creterea n volum la fiecare lot aprovizionat, cel
puin o prob la 100 tone
-
SR EN 196/
3-95
Timpul de priz la fiecare lot aprovizionat, cel
puin o prob la 100 tone
-
SR EN 196/
3-95
Rezistena la compresiune la
2, 7 i 28 zile
o prob la 100 t pentru fiecare
siloz
-
SR EN 196/
1-95
Agregate
Certificatul de conformitate la fiecare lot aprovizionat - -
Coninutul de impuriti:
- materii fine i fraciuni
< 0.09 mm
- materii organice

- corpuri strine

- o prob la max. 500 m
3
pentru
fiecare surs i sort
- o prob la fiecare lot
aprovizionat
- o prob la fiecare lot
aprovizionat





- continuu

730-89
4606-80
4606-80
Granulozitatea
o prob la max. 500 m
3
pentru
fiecare tip i surs
pentru fiecare tip, la
max. 500 m
3
de
amestec, sau cnd se
consider necesar
730-89
4606-80
Umiditatea -
la 200 m
3
de amestec
sau cnd se
consider necesar
4606-80
Coeficientul de
neuniformitate
o prob la fiecare lot aprovizionat
- 730-89
Rezistena la uzur cu
maina tip Los Angeles
o prob la fiecare lot aprovizionat 730-89
Echivalentul de nisip o prob la fiecare lot aprovizionat 730-89
Gradul de spargere o prob la fiecare lot aprovizionat 730-89
Aditivi
Certificatul de conformitate la fiecare lot aprovizionat
- -
Densitatea soluiei (dac
este preparat n staie) la fiecare lot aprovizionat
-
Normativ
CD 22-92





Pagina 6 of 11


Aciunea, procedeul sau
caracteristicile verificate
Frecvena minim
STAS
La aprovizionarea n: depozit,
la staia de betoane
nainte de utilizarea
materialului
Apa
Compoziia chimic
o prob la nceperea lucrrilor pentru fiecare surs i
oricnd sunt observate schimbri
790-84
Emulsie Bituminoas
Vscozitate la fiecare lot aprovizionat - 8877-72
Reziduu bituminos la fiecare lot aprovizionat - 8877-72
Omogenitate la fiecare lot aprovizionat - 8877-72
Stabilitate la depozitare la fiecare lot aprovizionat - 8877-72
Not: * - n cazul depirii datei expirrii, sau al producerii unor evenimente care pot influena
calitatea;

3.2. PREPARAREA AMESTECULUI

Stabilirea compoziiei amestecului
Studiul compoziiei amestecului din agregate naturale, ciment i ap, se va face n scopul
determinrii:
o granulozitii agregatelor i a limitelor admisibile de variaie;
o dozajului cimentului i aditivilor;
o coninutului de ap;
o densitii n stare uscat.

Studiul compoziiei amestecului din agregate naturale stabilizate cu ciment va fi naintat
Consultantului spre aprobare i va include, fr a se limita la, urmtoarele:
o analiza complet a materialelor folosite;
o ncercarea Proctor Modificat, pentru domeniul admisibil al coninutului de ciment;
ncercarea se face pe trepte de variaie a dozajului de ciment de 1% n intervalul 4% - 7%;
o caracteristicile fizico-mecanice ale amestecului pe probe cilindrice n domeniul coninutului
de umiditate W
opt
2% , pe cel puin trei seturi de probe (W
opt
- 2%, W
opt
, W
opt
+ 2%);
o certificatele de conformitate pentru materialele propuse n raport (agregate, ciment,
aditivi).

Cantitatea ntrzietorului de priz depinde de temperatura ambiant i se stabilete n
laborator prin studiul preliminar, innd cont de faptul c durata de prelucrare la 10C este dubl
fa de cea la 20C care la rndul ei este dubl fa de cea la 40C.
n urma ncercrii, se traseaz curba duratei de prelucrare n funcie de temperatur.






Pagina 7 of 11


Studiul compoziiei se va reface n cazul schimbrii sursei sau tipului agregatelor i
cimentului sau oricnd se consider necesar re-examinarea compoziiei.
Compoziia amestecului va fi stabilit astfel nct s ntruneasc condiiile artate n
Tabelul 6.

Tabelul 6 Caracteristicile fizico-mecanice ale amestecului
Caracteristici fizico-mecanice Valori admisibile
Rezistena la compresiune, Rc (N/mm
2
): la 7 zile
la 28 zile
1,2 1,8
1,8 3,0
Stabilitate n ap: scderea rezistenei la compresiune Rci, (%), max.
umflare Ui, (%), max.
absorbie de ap Ai, (%), max.
25
5
10
Pierdere de mas, (%), max.: saturaieuscare (Psu)
nghedezghe (Pid)
10
10

Not: n cazul n care la dozajul minim de ciment se obin rezistene la compresiune mai mari
dect limitele superioare admise, Antreprenorul poate propune soluii de corecie.

Granulozitatea amestecului se va ncadra n limitele din Tabelul 3. Granulozitatea
selectat trebuie s conduc la un grad de compactare admisibil n condiiile compactrii
standard (ncercarea Proctor Modificat).
Staia de preparare a amestecului
Amestecul de agregate stabilizate poate fi pregtit n centrale cu dozare i malaxare
continu sau n centrale de beton.
Distana dintre staia de preparare i punctul de lucru va corespunde unui timp de
transport de maxim 45 de minute.
Staia de preparare trebuie s dispun de urmtoarele dotri i echipamente:
o spaii de depozitare a agregatelor, pe platforme amenajate pentru scurgerea apelor,
separate pentru mpiedicarea contaminrii i amestecrii i marcate corespunztor;
o silozuri de ciment marcate corespunztor;
o instalaii de preparare, rezervoare i dozatoare;
o buncre pentru descrcarea amestecului preparat;
o laborator amenajat i dotat corespunztor;
o dotri pentru curarea malaxoarelor, buncrelor i mijloacelor de transport;
o dotri pentru protecia muncii i echipament pentru stingerea incendiilor.

Dozajul agregatelor, cimentului i aditivilor se va face gravimetric, iar cel al apei,
volumetric.
Staia de preparare a amestecului va asigura precizia de cntrire i dozaj de mai jos:
o agregate 3%;
o ciment i ap 2%;
o aditivi 5%.

Antreprenorul va asigura n permanen ca dispozitivele de dozare s fie n bun stare de
funcionare, verificndu-le ori de cte ori este necesar, dar nu mai puin de o dat pe sptmn.








Pagina 8 of 11


Prepararea amestecului
Cantitatea de ap necesar amestecului va fi corectat n funcie de umiditatea naturala a
agregatelor.
Succesiunea introducerii materialelor n malaxor va respecta instruciunile productorului
staiei de preparare.
Dup fiecare schimb sau dup ntreruperi n prepararea amestecului mai mari de 1 or,
malaxorul va fi curat i splat.
Pe toat durata scurs ntre prepararea amestecului i terminarea compactrii,
temperatura amestecului trebuie s nu depeasc 30C.
Durata scurs ntre realizarea amestecului i sfritul compactrii va fi de pn la 6 ore, n
funcie de condiiile de execuie. Peste 2 ore va fi admis numai cu utilizarea unui ntrzietor de
priz.

Controlul calitii amestecului
Controlul calitii amestecului preparat i testele pentru determinarea caracteristicilor
mecanice ale amestecului (gradul de compactare i rezistena la compresiune) se vor efectua cu
respectarea prevederilor Tabelului 7.
Tabelul 7 Teste n cursul execuiei
ctivitatea sau caracteristicile
care se verific
Frecvena minim
STAS
la staia de preparare la punerea n oper
Documentul de transport - la fiecare transport
Umiditatea optim de
compactare (ncercarea Proctor
Modificat)
pentru fiecare reet - 1913/13-
83
Temperatura (la temperaturi ale
aerului < 5
o
C sau > 20
o
C)
la fiecare 2 ore
la fiecare 2 ore
Granulozitatea amestecului
La fiecare 500 m
3
,
o dat pe zi
- 4606-80
Umiditatea amestecului (pentru
stabilirea cantitii de ap
necesare asigurrii umiditii
optime de compactare)
o dat pe schimb i la
schimbarea condiiilor
de umiditate
- 1913/1-82
Verificarea caracteristicilor de
compactare (umiditate,
densitate)

6 probe la fiecare
2000 m
2

1913/1-82
12288-85
Rezistena la compresiune la 7
i 28 zile

Dou serii a cte 3
probe la fiecare 1500
m
2

10473/2-
86

Toleranele n calculul reetei amestecului sunt: pentru fraciuni 4 mm 5%;
pentru fraciuni < 4 mm 2%









Pagina 9 of 11


3.3. EXECUIA STRATULUI
Sectorul de prob
n vederea stabilirii procedurii de execuie i a utilajelor i dispozitivelor de aternere i
compactare, nainte de nceperea lucrrilor, cu aprobarea Consultantului, Antreprenorul va
executa un sector de prob, de cel puin 50 m lungime i de minim 10 m lime.
Pe durata execuiei sectorului de prob, se va efectua i verificarea n condiii de
exploatare a funcionrii staiei de preparare a amestecului, precum i obinerea constanei
caracteristicilor amestecului stabilit n laborator, aa cum a fost aprobat de Inginer.
Dup execuia sectorului de prob i efectuarea testelor, stratul realizat pe sectorul de
prob va fi nlturat.
Pregtirea, execuia lucrrilor i efectuarea testelor pe sectorul de prob se vor face n
prezena Consultantului.
Pregtirea, execuia lucrrilor i msurtorile efectuate pe sectorul de prob vor fi
efectuate pe cheltuiala Antreprenorului.
Schimbarea reetei implic execuia unui nou sector de prob.
Rezultatele obinute pe sectorul de prob vor servi la definitivarea procedurii de execuie,
document de referin n executarea stratului.

Transportul
Antreprenorul va lua toate msurile ca:
o pe durata ncrcrii i transportului la locul de punere n oper, amestecul s nu sufere
modificri ale compoziiei (segregri, pierderi de parte fin, modificarea umiditii, etc.);
o amestecul s fie ncrcat numai n mijloace de transport curate.

Capacitatea de transport va fi corelat cu productivitatea staiei de preparare i
capacitatea de aternere i compactare astfel nct, pe durata unei zile de lucru s nu se creeze
rosturi de lucru.
Condiii preliminare
Execuia stratului de agregate stabilizate va ncepe numai dup ce stratul suport a fost
verificat i aprobat de Inginer.

nainte de aternerea amestecului, stratul suport va fi umezit i re-compactat.

Punerea n oper
Aternerea

Aternerea amestecului stabilizat se va face cu repartizatoare mecanice.

Compactarea

Compactarea se va face imediat dup aternere i nivelare, cu respectarea tuturor
cerinelor stabilite prin procedura de execuie aprobat de Inginer.





Pagina 10 of 11


n vederea obinerii unei densiti ridicate, compactarea trebuie s fie finalizat nainte s
nceap priza cimentului. n acest scop, n special n condiii de temperaturi ridicate, se vor folosi
ntrzietori de priz.
Compactarea se va ncheia cel mai trziu la 1 or dup intrarea n priz a cimentului.
Se interzice circulaia pe stratul compactat i finisat, pn la acoperirea cu stratul urmtor.

Msuri pentru condiii atmosferice nefavorabile

Este interzis punerea n oper a amestecului atunci cnd temperatura aerului este sub
+5
o
C sau pe timp de ploaie.
Atunci cnd temperatura aerului este peste +30oC iar umiditatea aerului este sub 40%,
aternerea amestecului se poate face numai cu luarea unor msuri speciale.
La aternerea amestecului pe vreme cald, vor fi luate msuri speciale pentru a preveni
deshidratarea.
Se interzice folosirea materialelor ngheate sau aternerea amestecului pe suprafaa
acoperit cu zpad sau ghea.
Atunci cnd temperatura aerului este sub 0C n primele 24 ore dup ce amestecul a fost
pus n oper, vor fi luate msuri de protecie conform Normativului pentru realizarea lucrrilor pe
timp friguros - C 16-84.

Protejarea stratului

Pentru a evita evaporarea apei, stratul de agregate stabilizate va fi protejat prin stropirea
cu emulsie cationic bituminoas (0,7 1,1 kg/m
2
).
Emulsia bituminoas va fi pulverizat imediat dup compactare i finisare.
Pe vreme ploioas, stratul proaspt aternut va fi protejat, pentru a preveni splarea
pastei de ciment.
Execuia stratului urmtor nu va ncepe mai devreme de 7 zile de la execuia stratului de
agregate stabilizate.
Pn la aternerea stratului urmtor, nu este permis traficul pe acest strat.


3.4. CONTROLUL EXECUIEI I RECEPIA LUCRRILOR
Controlul calitii amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment se va efectua n
conformitate cu prevederile Tabelelor 7 si 8.

Tabel 8 - Teste pe stratul executat
Caracteristicile care se verific Frecvena minim STAS
Rezistena la compresiune la 7 i la
28 zile
2 x 3 epruvete cilindrice la fiecare 1500
m
2

10473/2 - 86
Grosimea stratului 3 puncte la fiecare 2000 m
2

Gradul de compactare 6 puncte la fiecare 2000 m
2
10473/2 - 86







Pagina 11 of 11


Verificarea elementelor geometrice
Grosimea stratului de agregate stabilizate va fi verificat oriunde se consider necesar
dar cel puin n 3 puncte la fiecare 500 m
2
de strat executat; tolerana este ntre 1 cm i +2 cm.
Limea stratului se msoar oriunde se consider necesar, dar cel puin n fiecare profil
transversal din proiect; tolerana n limea stratului, msurat din ax, este de +2 cm.
Panta transversal a stratului este aceeai cu panta proiectat a mbrcminii rutiere i
va fi msurat oriunde se consider necesar, dar cel puin n fiecare profil transversal din proiect;
tolerana este de 0.4% .
Cotele stratului se msoar oriunde se consider necesar, dar cel puin n punctele
caracteristice ale profilelor transversale din proiect; tolerana este de 1 cm.

Verificarea gradului de compactare
Stratul de fundaie va fi compactat pn la atingerea gradului de compactare de 100 %
pentru cel puin 95% din punctele msurate i de minimum 98%, n celelalte puncte msurate.
Pentru platforme, parcri i acostamente, gradul de compactare va fi de cel puin 95% n
toate punctele de msurare.

Verificarea caracteristicilor suprafeei
Verificarea denivelrilor suprafeei fundaiei se face cu lata de 3 m lungime, oriunde va fi
considerat necesar, dar cel puin:
o n profil longitudinal, n axul fiecrei benzi de circulaie; denivelrile admisibile sunt
1 cm;
o n profil transversal, n seciunile transversale din proiect; denivelrile admisibile
sunt 1 cm;

Recepia lucrrilor
Dup terminarea lucrrilor pe un tronson, lucrrile executate vor fi supuse aprobrii
Consultantului, naintea aternerii stratului urmtor.
Inspectarea lucrrilor care devin ascunse, trebuie s stabileasc dac acestea au fost
realizate conform proiectului i prezentului Caiet de Sarcini.
Recepia presupune verificarea nregistrrilor din timpul execuiei i a rezultatelor
ncercrilor, precum i examinarea efectiv a lucrrilor.
n urma verificrii se ncheie un proces verbal de recepie prin care se autorizeaz
trecerea la faza urmtoare de execuie.


CAIET DE SARCINI


Pagina 1 din 18
3. IMBRACAMINTI BITUMINOASE

3.1 PREVEDERI GENERALE
Prezentul Caiet de Sarcini stabileste conditiile tehnice generale de executie si verificare
a imbracamintilor bituminoase de tip BAR16.
Antreprenorul va efectua, intr-un laborator autorizat, toate incercarile si determinarile
cerute de prezentul Caiet de Sarcini si orice alte incercari si determinari cerute de Inginer.
In completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie sa respecte
prevederile standardelor si normelor in vigoare.
Cu cel putin 14 zile inaintea inceperii lucrarilor, Antreprenorul va prezenta spre aprobare
Consultantului, Procedura de Executie a imbracamintilor, care va contine, printre altele:
o programul de executie a imbracamintilor;
o utilajele folosite pentru producerea si transportul materialelor;
o utilajele folosite pentru transportul, asternerea si compactarea mixturii;
o sursele (cariere, producatori, furnizori) si depozitele de agregate, inclusiv caile de
acces la acestea;
o reteta de fabricatie (dozajele optime).
Pentru determinarea detaliilor tehnologiei de asternere si compactare, se vor executa
sectoare de proba, a caror dimensiuni si locatii vor fi stabilite impreuna cu Consultantul.
Dupa executarea sectoarelor de proba, Procedura de Executie va fi completata cu
informatii privind tehnologia de compactare:
o caracteristicile echipamentului de compactare (greutate, latime, presiunea
pneurilor, caracteristici de vibrare, viteza);
o numarul de treceri cu si fara vibrare pentru realizarea gradului de compactare
conform prevederilor prezentului Caiet de Sarcini;
o temperatura la care se incepe si la care se termina compactarea.
Antreprenorul trebuie sa se asigure ca prin toate procedurile aplicate, indeplineste
cerintele prevazute de prezentul Caiet de Sarcini.
Antreprenorul va inregistra zilnic date referitoare la executia lucrarilor si la rezultatele
obtinute in urma masuratorilor, testelor si sondajelor.
Tipuri de mixturi
Imbracamintile bituminoase sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate, executate la cald.
Acestea sunt alcatuite dintr-un strat,
o Strat de uzura BAR16.



CAIET DE SARCINI


Pagina 2 din 18
Simbolurile aferente tuturor tipuri de mixturi asfaltice folosite pentru imbracaminti
bituminoase cilindrate executate la cald sunt precizate in anexa D.
Tipul de imbracaminte bituminoasa cilindrata la cald se stabileste in functie de clasa
tehnica a drumului si de categoria tehnica a strazii. Tipul de imbracaminte bituminoasa
sestabileste prin proiectul de executie pe baza performantelor necesare mixturii asfaltice si a
studiului tehnico-economic

3.2 MATERIALE
Agregate naturale
Functie de sursa, agregatele naturale se clasifica in:
o agregate naturale de cariera (conform SR 667):
- cribluri, sorturile 4-8, 8-16 si 16-25;
- nisip de concasare, sort 0-4;
o agregate naturale de balastiera, prelucrate prin spalare si sortare sau prin spalare,
concasare si sortare (conform SR 662);
- nisip natural, sort 0-4.
Clasa minima a rocii
Clasa minima a rocii din care se obtin agregate naturale de cariera pentru executia
imbracamintilor bituminoase se stabileste conform SR 667 -Tabel 3.
Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienta a agregatelor de cariera trebuie
sa respecte prevederile SR 667 -Tabel 2.
Depozitare
Fiecare tip si sort de agregate naturale trebuie depozitat separat, in padocuri prevazute
cu platforme betonate, avand pante de scurgerea apei si pereti despartitori pentru evitarea
amestecarii agregatelor.
Aprovizionarea cu agregate naturale se va face numai dupa efectuarea analizelor de
laborator care atesta calitatea acestora.
Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
- intr-un dosar certificatele de calitate emise de furnizor
- intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator
Filer
Filerul care se utilizeaza este de calcar sau creta in conformitate cu prevederile SR EN
13043 si/sau STAS 539
Nu se admite folosirea altor materiale ca nlocuitor al filerului si nici a fraciunii fine
recuperate de la exhaustorul staiei de asfalt dect n cazul n care coninutul de argil
determinat prin metoda valorii de albastru, conform SR EN 933-9 este de maximum 2%.

CAIET DE SARCINI


Pagina 3 din 18
Pentru utilizarea altor pulberi ca filer este necesara aprobarea unui laborator autorizat si
avizul de protectie a mediului.
Filerul se depoziteaza in silozuri cu incarcare pneumatica. Nu se admite folosirea filerului
aglomerat.
Bitum
Pentru prepararea mixturilor asfaltice pentru imbracamintile rutiere se va utiliza bitum
neparafinos pentru drumuri :
- tip D 70/100 pentru lucrare amplasata in zona climaterica calda
Zonele climaterice sunt definite conform STAS 174-1/2009 in anexa A
Pentru aprobarea sursei de bitum, Antreprenorul va efectua si reface trimestrial, toate
determinarile prevazute in SR 754 si Normativ AND 537.
La fiecare lot (max. 500 t), se vor efectua toate determinarile prevazute in SR 754, cu
exceptia continutului de parafina si a densitatii.
Bitumul trebuie sa indeplineasca cerintele specificate in tabelul 1.

Tabelul 1 Caracteristicile bitumului
Caracteristici
Valori admisibile
D 70/100
Metoda de determinare
Penetratia la 25C, (1/10 mm) 70-100 SR EN 1426
Punctul de inmuiere IB, (C) 43-51 SR EN 1427
Ductilitatea la 25C, (cm), min. 100 SR 61
Ductilitatea la 5C, (cm), min. 5.0 SR 61
Punct de rupere Fraass, (C), max. -10 SR EN 12593 sau STAS 1135
Punct de inflamabilitate Marcusson, (C), min. 250 SR 5489
Solubilitatea in solventi organici, (%), min. 99 SR EN 12592 sau STAS 115
Stabilitatea prin incalzire in film subtire la 163C
Metoda TFOT sau RTFOT

SR EN 12607-1,2
- pierderea de masa, (%), max. 0,8
- penetratia reziduala la 25C, (%), min. 46
- cresterea punctului de inmuiere, (C), max. 9
- ductilitatea reziduala la 25C, (cm), min. 75
Continut de parafina, (%), max. 22 SR EN 12606
Densitatea la 15C, (g/cm
3
), min. 0,995 STAS 35
Adezivitate pe agregat etalon, (%), min. 80 SR10969/3
Adezivitate pe agregatul folosit 80 SR10969/3
Indicele de instabilitate coloidala, I(c), max.
- metoda 1
- metoda 2

0.5
1.0
AND 537


CAIET DE SARCINI


Pagina 4 din 18
In cazul in care adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale utilizate, determinata
conform STAS 10969/3, este mai mica de 80%, este necesara aditivarea bitumului.
Aditivii trebuie sa indeplineasca conditiile de baza :
o sa fie compatibili cu tipul de bitum utilizat;
o sa fie stabili termic pana la minimum 200C.
o sa amelioreze adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale fara a afecta
celelalte caracteristici ale acestuia;
o sa nu fie toxici, corozivi sau inflamabili.
Aditivii care se intentioneaza a se utiliza, vor fi supusi aprobarii Consultantului.
Pentru fiecare aditiv la care se cere aprobare, Antreprenorul va prezenta agrementul
tehnic si certificatul de conformitate a calitatii.
Bitumul aditivat trebuie sa respecte conditiile din tabelul 1, cu exceptia adezivitatii care
se va determina fata de agregatele naturale utilizate.
Perioada de stocarea bitumului aditivat trebuie sa fie de maximum 3 zile, iar temperatura
pe durata depozitarii va fi in intervalul 120140C.
Determinarile si frecventele sunt cele prevazute in agrementul tehnic al fiecarui produs.
Emulsie bituminoasa
Pentru amorsarea stratului suport, se va utiliza emulsia bituminoasa cationica cu rupere
rapida, cu respectarea prevederilor SR 8877 si Normativului AND 552 -99 privindconditiile
tehnice de calitate ale emulsiilor bituminoase cationice utilizate la drumuri.
Sursa de la care se intentioneaza aprovizionarea cu emulsie, va fi supusa aprobarii
Consultantului.
Emulsia bituminoasa se depoziteaza in rezervoare metalice verticale, curate prevazute cu
pompe de recirculare si sistem de incalzire.
Aditivi
Aditivii utilizai ca agenti de adezivitate pentru aditivarea bitumului/bitumului modificat
folosit la execuia mbrcminilor bituminoase din prezentul standard sunt agenti tensioactivi de
tip amino-derivati.
Aditivii utilizati ca agenti de adezivitate trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii de baz:
- s fie compatibili cu bitumul;
- s fie stabili termic pna la 200
0
C;
- s amelioreze adezivitatea bitumului fa de agregatele naturale, fr a afecta celelalte
caracteristici ale acestuia;
- s fie introdusi pe piata cu respectarea legislatiei specifice in vigoare referitoare la substantele
si preparatele chimice.

CAIET DE SARCINI


Pagina 5 din 18
3.2 STABILIREA COMPOZITIEI MIXTURILOR ASFALTICE
Mixturile asfaltice pentru imbracaminti bituminoase se realizeaza integral din agregate
de cariera sau din amestec de agregate naturale de cariera si de balastiera, utilizand
materialele aratete in Tabelul 2

Tabelul 2 Agregate naturale pentru imbracaminti bituminoase

Tipul mixturi asfaltice Agregate naturale utilizate
betoane asfaltice
- criblura :sort 4-8 ;8-12.5 sau 8-16 ;16-25
- nisip de concasare sort 0-4
- nisip natural sort 0-4
- filer


La betoanele asfaltice destinate stratului de uzur se folosete nisip de concasare sau
amestec de nisip de concasare cu nisip natural. Din amestecul total de nisipuri, nisipul natural
este n proporie de maximum:
- 25% pentru BAR 16
Limitele dozajelor agregatelor naturale si filer, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica sunt
cele din tabelul 3.
Tabelul 3

Nr.
crt.
Fractiuni si agregate naturale din amestecul
total
Strat de uzura
Tipul mixturii asfaltice
BAR16
1 Filer si fractiuni de nisipuri sub 0,1 mm (%) 8-11
2 Filer si nisip fractiunea (0,1 4) mm (%) Diferenta pana la 100 %
3 Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm (%) 47-61
4 Pietris concasat cu dimensiunea peste 8 mm (%) -
5 Pietris sortat cu dimensiunea peste 8 mm (%) -










CAIET DE SARCINI


Pagina 6 din 18
Nota : Continutul de filer pentru betoanele asfaltice deschise este de minimum 2 %

Tabelul 4


Tipul mixturii asfaltice
BAR16
treceri prin site cu ochiuri
patrate (%)
31.5 mm
25 mm -
20 mm
16 mm -
12.5 mm
8 mm 95-100
4 mm 40-55
2 mm 19-28
1 mm 16-22
0.63 mm 13-20
0,20 mm 12-16
0.125 mm
0,10 mm 11-14
0.063 mm


Pagina 7 din 18
Continutul optim de bitum, de fractiune fina si fibra se stabileste prin studiul preliminar
elaborat conform STAS 1338 / 1 de un laborator de specialitate.
Limitele recomandate pentru efectuarea studiilor preliminare de laborator, in vederea
stabilirii continutului optim de bitum sunt prezentate in tabelul 5.
Tabelul 5 Continutul de liant la diferite tipuri de mixturi asfaltice

Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice
Continutul de liant din
masa mixturii asfaltice (%)
Clasa tehnica a
drumului/strazii
Strat de uzura
BAR16
5,7-6,2 I-III

Raportul filer / bitum
Raportul filer / bitum recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice cuprinse in prezentul
caiet de sarcini este conform tabelului 6.

Tabelul 6 - Raport filer / bitum recomandat
Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Raport filer :liant (recomandat)
Strat de uzura Betoane asfaltice rugoase 1,6-1,8

CARACTERISTICILE FIZICO- MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de proba
cilindrice confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea dozajelor
optime si din probe prelevate pe parcursul executiei lucrarilor, de la malaxor sau de la asternere,
precum si din stratul gata executat , pentru verificarea calitatii mixturilor asfaltice.
Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrarilor, precum si din
stratul gata executat, se efectueaza conform SR EN 12697-27.
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos
pentru drumuri, trebuie sa se incadreze in limitele din tab. 7 si 8

Tabelul 7 Caracteristicile mixturii asfaltice pentru imbracaminti bituminoase determinate
pe cilindrii Marshall

Tipul mixturii
asfaltice
Clasa
tehnica a
drumului
Categoria
tehnica a
strazii
Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip Marshall
Stabilitatea
(S) la 60 C
(KN) min
Indicele de
curgere (I)
(mm)
Raport S/
( /
mm)
Densitatea
aparenta
(Kg / mc)
minim
Absorbtia
de apa (%)
volum
BAR16
I-II
III
I-II 8,5 1.5-4,0 2,1-5,6
2300 2-6
III 8,0 1,5-4,0 2,0-5,3


Pagina 8 din 18

Tabelul 8 - Caracteristicile mixturii asfaltice pentru imbracaminti bituminoase determinate
prin incercari dinamice

Caracteristica
Mixtura asfaltica tip
beton asfaltic
Strat de uzura
1. Caracteristici pe cilindri confectionati la presa de compactare
giratorie
1.1 Volum de goluri la 80 de giratii , % max.
1.2 Volum de goluri la 120 de giratii % max.
5,0
-
1.3 Rezistenta la deformatii permanente* (fluaj
dinamic)
- deformatia la 50C, 300KPa si 1800 impulsuri,
m/m,maxim
- viteza de deformatie la 50C, 300KPa si 1800
impulsuri, m/m,maxim
- deformatia la 40C, 200KPa si 1800 impulsuri,
m/m,maxim
viteza de deformatie la 40C, 200KPa si 1800
impulsuri, m/m,maxim
30000

3

-

-
1.4 Modulul de rigiditate la 15 C MPa min.: 4500
1.5 Rezistenta la oboseala , numarul de cicluri pana
la15 la fisurare C min.
--
2. Caracteristici pe placi (compactor cu placa) sau pe carote din
imbracaminte
2.1 Rezistenta la deformatii permanente*, 60C
(ornieraj)
- Viteza de deformatie la ornieraj, mm/1000 cicluri,
maxim
Numar mediu de vehicule **
> 6000
Adancimea fagasului, %, pentru grosimea probei de
50 mm, maxim
Numar mediu de vehicule **
> 6000

1





9
* valori orientative timp de 2 ani, pana la strangerea de date
** vehiculele de transport marfa si autobuze in 24 ore calculate pt traficul de perspectiva.

DETERMINAREA CARACTERISTICILOR FIZICO-MECANICE
Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marshall ale
mixturilor asfaltice cu bitum si bitum aditivat se face conform SR EN 12697-6 si SR EN 12697-
34.


Pagina 9 din 18
Caracteristicile prevazute in tabelele 7 se determina conform reglementarilor tehnice in
vigoare.
Testul Schellenberg se efectueaza conform SR EN 12697-18.

3.4 CARACTERISTICILE STRATURILOR IMBRACAMINTILOR
BITUMINOASE
Gradul de compactare
Gradul de compactare se determina prin analize de laborator pe carote sau prin
masuratori in-situ conform SR 174 / 2 si reprezinta raportul procentual dintre densitatea aparenta
a mixturi asfaltice compactate in strat si densitatea aparenta determinata pe epruvete Marshall
confectionate in laborator din mixtura asfaltica respectiva.
Masa volumica aparenta a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote
prelevate din stratul gata executat sau prin masuratori in-situ cu gamma-densimetrul
Incercarile de laborator efectuate pentru verificarea gradului de compactare constau in
determinarea densitatii aparente si a absorbtiei de apa pe placute (100 x 100 ) mm sau pe carote
cilindrice cu diametrul de (100) mm netulburate.
Conditiile tehnice pentru densitatea aparenta, absorbtia de apa si gradul de compactare
al mixturii asfaltice sunt conforme tabelului 9.
Tabelul 9 - Caracteristicile mixturii asfaltice pentru imbracaminti bituminoase
Tipul mixturii asfaltice
Absorbtia de apa
% volum
Grad de compactare %
min.
Beton asfaltic rugos BAR16 4-7 96

Rezistenta la deformatii permanente
Rezistenta la deformatii permanente se determina pe carote prelevate din imbracamintea
bituminoasa executata.
Valorile admisibile, in functie de trafic sunt prezentate in tabelul 8.
3.5 ELEMENTE GEOMETRICE
Elementele geometrice si abaterile limita la elementele geometrice trebuie sa
indeplineasca conditiile din tabelul 10.








Pagina 10 din 18

Tabelul 10 Elementele geometrice si abaterile limita pentru straturile imbracamintei
bituminoase
Elemente geometrice Conditii de admisibilitate Abateri limita locale admise
- strat de uzura cu bitum 4.0
- abaterile in plus nu constituie
motiv de respingere a lucrarii
- strat de legatura
5.0
5.0

Latimea partii carosabile Conform STAS 2900 50 mm
Profil transversal
- strazi
Sub forma de acoperis
conform STAS 10144/3
5 mm fata de cotele
profilului adoptat
2.5 mm/m
Profil longitudinal
Decivitate, % maxim
- beton asfaltic rugos
9*
5 mm fata de cotele
profilului proiectat, cu
conditia respectarii
pasului de proiectare
* declivitati mai mari pot fi prevazute numai cu acordul beneficiarului si asigurarea masurilor de siguranta a
circulatiei
3.6 CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI EXECUTAT

Caracteristicile suprafetei imbracamintilor bituminoase si conditiile tehnice care trebuie sa
fie conform tabelului 11.
Tabelul 11 Caracteristicile suprafetei stratului executat
Nr.
crt.
Caracteristica Conditii de admisibilitate Metoda de incercare
1
Planeitatea in profil longitudinal
1)
Indice de planeitate, IRI, m / km

Reglementari tehnice
in vigoare privind
masurarea indicelui de
planeitate
- drumuri de clasa tehnica V < 5.5
2
Uniformitatea in profil longitudinal
1)

Denivelari admisibile masurate sub dreptarul de
3 m , mm

SR EN 13036-7
- drumuri de clasa tehnica V < 5.0
3
Rugozitatea
2)

Rugozitatea cu pendulul SRT, unitati SRT

SR EN 13036-4
- drumuri clasa tehnica V > 60
Rugozitatea geometrica, HS, mm
SR EN 13036-1
- drumuri clasa tehnica V > 0.55


Pagina 11 din 18
3
Coeficient de frecare ( GT)
- drumuri clasa tehnica V
0.95
0.7
Reglementari tehnice
in vigoare cu aparatul
de masura Grip Tester
4 Omogenitate. Aspectul suprafetei
Aspect fara degradare sub
forma de exces de bitum,
fisuri, zone poroase,
deschis, slefuite
vizual
Nota :
1) Planeitatea in profil longitudinal se determina, prin masurarea indicelui de planeitate IRI, sau a
denivelarilor sub dreptarul de 3m;
2) Rugozitatea se determina prin masuratori cu pendulul SRT, sau prin masurarea rugozitatii
geometrice HS.
Determinarea caracteristicilor suprafetei imbracamintilor bituminoase se efectueaza in
termen de o luna de la executia acestora.
Reguli si metode de verificare a caracteristicilor mixturilor asfaltice
Verificarea caracteristicilor mixturilor asfaltice, prevazute in tabelele 7...11, se determina
in urmatoarele etape:
o elaborarea studiului preliminar pentru stabilirea compozitiei mixturii asfaltice;
o verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice pe probe prelevate in timpul executiei
lucrarilor;
o verificarea caracteristicilor stratului de imbracaminte bituminoasa executat.
Tipurile de incercari, functie de tipul mixturii asfaltice si clasa tehnica a drumului, precum
si frecventele acestor incercari sunt prezentate in tabelul 12.
Tabelul 12 Tipuri de incercari
Natura controlului sau incercarii
si frecventa incercarilor
Caracteristici Tipul mixturii asfaltice
Incercari initiale de tip
Caracteristici fizico-mecanice pe
epruvete Marshall
Toate mixturile asfaltice tip
beton asfaltic pentru stratul
de uzura si stratul de
legatura indiferent de clasa
tehnica a drumului sau
categoria tehnica a strazii.
Pentru mixtura asfaltica cu
fibre conform tabelului 10
Caracteristicile :
- Volumul de goluri determinat
pe cilindrii Marshall
- Rezistenta la deformatii
permanente(adancimea
fagasului, rata de ornieraj)
Mixtura asfaltica stabilizata
cu fibre indiferent de clasa
tehnica a drumului sau de
categoria tehnica a strazii.

Volumul de goluri determinat cu
presa de compactare girato
Rezistenta la deformatii
permanente(fluaj dinamic)
Modul de rigiditate
Rezistenta la oboseala
Mixturile asfaltice tip beton
asfaltic pentru clasa tehnica
I,II si categoria tehnica a
strazii I, II.


Pagina 12 din 18
Verificarea caracteristicilor
mixturii asfaltice prelevate in
timpul executiei
- frecventa: 1/400 tone de
mixtura asfaltica in cazul statiilor
cu productivitate<80tone/ora;
- frecventa: 1/700 tone de
mixtura asfaltica in cazul statiilor
cu productivitate
80tone/ora;
Caracteristici fizico-mecanice pe
epruvete Marshall
Toate tipurile de mixturi
asfaltice destinate stratului
de uzura si stratul de
legatura, tip beton asfaltic
Volum de goluri pe cilindri
Marshall, test Schellenberg si
compozitia mixturii
Mixtura asfaltica stabilizata
cu fibre
Verificarea calitatii stratului de
bituminos executat ,pe carote:-
conform recomandarii comisiei
de receptie


Caracteristicile :
- compozitia mixturii
- absorbtia de apa
- gradul de compactare
Toate tipurile de mixtura
asfaltica pentru stratul de
uzura si stratul de legatura
Verificarea stratului la deformatii
permanente:
frecventa 1 set carote pentru
fiecare sector omogen*
Rezistenta la deformatii
permanente(adancime fagas,
rata de ornieraj)
Mixtura asfaltica
Mixturile asfaltica stabilizata
cu fibre
Verificari suplimentare in situatii
cerute de comisia de
receptie(beneficiar) frecventa 1
set carote pentru fiecare sector
omogen*
Rezistenta la deformatii
permanente(fluaj dinamic)
Modul de rigiditate
Rezistenta la oboseala
Mixturile asfaltice tip beton
asfaltic pentru clasa tehnica
I,II si categoria tehnica a
strazii I, II.

3.7 PREPARAREA SI PUNEREA IN OPERA A MIXTURILOR ASFALTICE
PREPARAREA MIXTURILOR ASFALTICE

Compozitia mixturii asfaltice ce urmeaza a fi utilizata la realizarea imbracamintii
bituminoase va fi stabilita de catre Antreprenor pe baza unui studiu preliminar tinand cont de
respectarea conditiilor tehnice precizate in acest caiet de sarcini.
Studiul preliminar privind compozitia mixturii asfaltice, trebuie facut intr-un laborator
autorizat.
Reteta pentru fiecare tip de mixtura asfaltica sustinuta de studiile si rezultatele incercarilor
obtinute in laborator inclusiv toate documentele corespunzatoare trebuie prezentate
Consultantului in vederea aprobarii acestora.
Raportul privind compozitia mixturii asfaltice prezentata spre aprobare trebuie sa includa
cel putin urmatoarele documente:
o analiza completa a materialelor utilizate in programul de incercari (agregate
naturale, bitum, filer, polimeri, aditivi, fibre etc.)
o incercarea Marshall pentru 5 dozaje de liant repartizate de-o parte si de alta a
dozajului de bitum retinut.
Epruvetele Marshall se vor compacta in laborator prin aplicarea a 75 lovituri de fiecare
parte. Parametrii care trebuie determinati pe epruvete Marshall sunt cei prevazuti in tabelele 7, 9
si 10.


Pagina 13 din 18
Certificatele de Conformitate a Calitatii Materialelor ( agregate naturale, bitum, filer, fibre,
polimeri, aditivi, etc.).
Toate dozajele pentru agregatele naturale si filer trebuie sa fie stabilite functie de
greutatea totala a materialului granular uscat, inclusiv partile fine, iar dozajul de liant va fi stabilit
functie de greutatea mixturii asfaltice.
Granulozitatea agregatelor naturale pentru fiecare tip de mixtura asfaltica trebuie sa se
inscrie in limitele indicate in tabelele 3 si 4 si in figurile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 si 8 din STAS 174-
1/2002, anexate.
Reteta propusa va fi aplicata pe sectorul de proba.
INSTALATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE

Mixturile asfaltice se vor prepara in statii autorizate, operate de personal atestat.
Statia de asfalt va trebui sa fie dotata si sa prezinte caracteristici tehnice care sa permita
obtinerea performantelor cerute de diferitele categorii de mixturi asfaltice prevazute in Caietul de
sarcini.
Statia de asfalt trebuie sa fie automata si dotata cu dispozitive de pre-dozare, uscare, re-
sortare si dozare gravimetrica sau volumetrica a agregatelor cu liantul bituminos.
Re-sortarea este obligatorie pentru instalatiile in flux discontinuu.
In cazul instalatiilor in flux continuu, corectia de umiditate, respectiv corelarea cantitatii de
agregat natural total cu cantitatea de bitum introdusa in uscator-malaxor se face automat.
Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie dotata cu sisteme de inregistrare si afisare a
temperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si sa asigure precizia dozarii.
In cazul dozarii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul ca densitatea acestuia
variaza cu temperatura astfel incat la 150 C 180 C, 1 kg de bitum rutier are un volum de
(1,09-1,11) litri.
Stocarea si incalzirea bitumului
Statia de asfalt trebuie sa aiba rezervoare pentru depozitarea unei cantitati de bitum mai
mare sau cel putin egala cu media zilnica de consum.
Rezervoarele trebuie sa aiba un indicator de nivel si un sistem de incalzire a liantului pana la
temperatura necesara evitandu-se supraincalzirea acestuia.
Se interzice incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste 190 C , in scopul evitarii
modificarii caracteristicilor liantului in procesul tehnologic.
Stocarea filerului
La statia de preparare a mixturilor asfaltice, filerul trebuie sa fie depozitat in silozuri
prevazute cu dispozitive de alimentare si extragere corespunzatoare (pneumatica).
Nu se admite folosirea filerului aglomerat.


Pagina 14 din 18
Stocarea, uscarea si re-sortarea agregatelor naturale
Conditiile de depozitare a agregatelor naturale pe sorturi sunt cele prevazute la Capitolul
1 Materiale .
Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de echipamentul mecanic
necesar pentru alimentarea uniforma a agregatelor naturale astfel incat sa se asigure o productie
constanta.
Agregatele naturale trebuie sa fie dozate gravimetric, iar dispozitivele de dozare trebuie
sa permita alimentarea agregatelor conform retetei aprobata de Consultant privind compozitia
mixturii asfaltice cu abaterile admise fata de granulozitatea pe fractiuni din tabelul 13
Tabelul 13 Abateri limita in dozarea agregatelor
Componentele mixturii Abateri admise fata de dozaj %
Agregate 16 25 + 5
8 16 + 5
4 8 + 5
2 4 + 4
1 2 + 4
0,63 1 + 3
0,2 - 0,63 + 3
0,1- 0,2 + 2
< 0,1 + 1.5
Bitum +0,3

Fluxul tehnologic de preparare a mixturilor asfaltice
- reglarea pre-dozatoarelor instalatiei prin incercari astfel incat granulozitatea
amestecului de agregate naturale sa corespunda celei prescrise, in limitele de
toleranta din tabelul 15
- introducerea agregatelor naturale in uscator sau (uscator-malaxor) unde are loc
uscarea si incalzirea acestora
- resortarea agregatelor naturale si dozarea gravimetrica pe sorturi ( in cazul
instalatiilor in flux discontinuu)
- introducerea agregatelor naturale calde in malaxor unde se amesteca cu filerul
rece, dozat separat
- dozarea bitumului cald si introducerea acestuia in malaxor sau in uscator-malaxor
- amestecarea componentelor mixturii asfaltice si evacuarea acesteia in buncarul
de stocare
Durata de malaxare, in functie de tipul instalatiei, trebuie sa fie suficienta pentru
realizarea unei anrobari complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu liantul
bituminos;
Pentru mixturile asfaltice stabilizate cu fibre, durata de malaxare a agregatelor naturale
cu fibra trebuie sa fie de 25-30 secunde (pentru a asigura dispersia fibrei in mixtura minerala si
implicit omogenitatea acesteia in mixtura asfaltica), iar dupa introducerea liantului bituminos


Pagina 15 din 18
malaxarea sa mai continue 40-50 secunde. Timpul total de malaxare trebuie sa fie cuprins intre
65-80 secunde.
Regimul termic aplicat la prepararea mixturilor asfaltice, functie de tipul de bitum, trebuie
sa se incadreze in limitele din tabelul 14.
Tabelul 14 Regimul termic la prepararea mixturilor asfaltice
Materialele si faza de executie
Temperatura C in
functie de tipul
bitumului
D 70 / 100
- agregate naturale la iesire din uscator 165-185
-bitum la intrare in uscator 150-160
- mixtura asfaltica
* la iesire din uscator 160-170
* la asternere min 150
* la inceputul compactarii min. 145
* la sfarsitul compactarii min. 105

Temperaturile situate la partea superioara a intervalului se aplica in cazul executiei
lucrarilor in zone climatice reci sau la temperaturi atmosferice situate la limita minima admisa de
+ 10C si de +15C pentru mixturile asfaltice stabilizate cu fibre.
Stocarea si incarcarea mixturilor asfaltice
La iesire din malaxor trebuie amenajate dispozitive speciale pentru evitarea segregarii
mixturii asfaltice in timpul stocarii si / sau la incarcarea in mijloacele de transport.
Controlul fabricatiei
Controlul calitatii mixturilor asfaltice trebuie facut prin verificari preliminare si in timpul
executiei, cu frecventa din tabelul 14
Punerea in opera a mixturilor asfaltice
Sectorul de proba
In vederea stabilirii procedurii de executie si a utilajelor si dispozitivelor de asternere si
compactare, inainte de inceperea lucrarilor, cu aprobarea Consultantului, Antreprenorul va
executa un sector de proba, de cel putin 200 m lungime, pe toata latimea caii.
Pe durata executiei sectorului de proba, se va efectua si verificarea in conditii de
exploatare a functionarii statiei de preparare a mixturii, precum si obtinerea constantei
caracteristicilor mixturii stabilite in laborator (retetei de fabricatie), asa cum a fost aprobata de
Consultant.


Pagina 16 din 18
Pregatirea, executia lucrarilor si efectuarea testelor pe sectorul de proba, inclusiv a
testului de orineraj, se vor face in prezenta si cu aprobarea Consultantului.
Pregatirea, executia lucrarilor si masuratorile efectuate pe sectorul de proba vor fi
efectuate pe cheltuiala Antreprenorului.
Schimbarea retetei implica executia unui nou sector de proba.
Rezultatele obtinute pe sectorul de proba vor servi la definitivarea procedurii de executie,
document de referinta in executarea stratului.
Pregatirea stratului suport
Inainte de asternerea mixturii asfaltice, stratul suport trebuie foarte bine curatat, utilizand
o perie mecanica, aer comprimat sau cand este cazul prin spalare cu apa sub presiune.
La asternerea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul
suport cu emulsie de bitum cationica cu rupere rapida, pulverizata in film subtire. Cu aprobarea
Consultantului, amorsarea poate fi omisa, in cazul in care stratul se executa la interval mai mic
de 3 zile de la executia stratului anterior.
Amorsarea stratului suport se va face mecanizat.
Cantitatea de bitum rezidual trebuie sa fie de (0,3-0,5) kg / mp.
Suprafata stratului suport pe care urmeaza a fi asternute straturile asfaltice trebuie sa fie
uscata.
Punerea in lucrare a geogrilelor, geotextilelor sau geocompozitelor se va face conform
cerintelor agrementelor tehnice ale acestora.
Transportul mixturilor asfaltice
Mixtura asfaltica se transporta cu autobasculante cu benele curatate si uscate, prevazute
cu prelate pentru prevenirea pierderilor de temperatura.
Punerea in opera a mixturilor asfaltice
Punerea in opera a mixturilor asfaltice trebuie sa fie efectuata cu repartizatoarefinisoare
prevazute cu sistem de nivelare si cu asigurarea pre-compactarii.
Asternerea mixturilor asfaltice trebuie facuta cand temperatura a mediului ambiant este
de peste +10C.
Asternerea nu va fi permisa pe timp de ploaie.
In timpul asternerii si compactarii, mixturile asfaltice trebuie sa aiba temperatura conform
prevederilor din tabelul 14.
Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face intr-un strat, pe intreaga latime a caii de
rulare.
Preparare, transportul si punerea in opera a mixturilor vor fi astfel coordonate, incat sa se
previna crearea rosturilor de lucru.


Pagina 17 din 18
In cazul unor intreruperi care conduc la scaderea temperaturii mixturii asfaltice ramasa
necompactata in amplasamentul repartizatorului pana la 120C, se procedeaza la scoaterea
acestui utilaj din zona de intrerupere, se compacteaza imediat, suprafata nivelata si se
indeparteaza resturile de mixtura asfaltica ramasa in capatul benzii.
La reluarea lucrului pe aceeasi banda sau pe banda adiacenta, zonele aferente rostului
de lucru, longitudinal si / sau transversal, se taie pe toata grosimea stratului, astfel sa rezulte o
muchie vie verticala. In cazul rostului longitudinal cand benzile adiacente se executa in aceeasi
zi, taierea nu mai este necesara. Suprafata nou creata prin taiere va fi amorsata.
Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale straturilor se vor decala intretesut fata
de rosturile stratului anterior, cu cel putin 10 cm.
Compactarea
Operatiunea de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaza cu compactoare cu pneuri
si compactoare cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel sa se
obtina caracteristicile tehnice minime prevazute in tabelul 9.
Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, cu o viteza mai redusa la inceput, pentru a
evita valurirea imbracamintii.
Compactoarele cu pneuri vor fi echipate cu sorturi de protectie si nu se vor indeparta mai
mult de 50 m in spatele repartizatorului finisor.

3.8 CONTROLUL EXECUTIEI si RECEPTIA LUCRARILOR
Verificarea elementelor geometrice
Elementele geometrice si abaterile limita la elementele geometrice trebuie sa
indeplineasca conditiile din tabelul 15
Tabelul 15
Elementul masurat
Abaterea limita admisa
grosimea stratului 10 %
latimea stratului
5 cm
panta profilului transversal 0,4 %
cotele profilului longitudinal si transversal
0,5 cm (cu respectarea pasului de
proiectare)
denivelarile (masurate sub lata de 3 m sau similar) 0,3 cm
Caracteristicile suprafetei imbracamintii bituminoase
Imbracamintea bituminoasa cilindrata la cald trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice
prevazute in tabelul 15.


Pagina 18 din 18
Receptia lucrarilor
Dupa terminarea lucrarilor pe un tronson, lucrarile executate vor fi supuse aprobarii
Consultantului, anterior asternerii stratului urmator.
Inspectarea lucrarilor care devin ascunse, trebuie sa stabileasca daca acestea au fost
realizate conform proiectului si Caietului de Sarcini.
Receptia presupune verificarea inregistrarilor din timpul executiei si a rezultatelor
incercarilor, precum si examinarea efectiva a lucrarilor.
In urma verificarii se incheie un proces verbal de receptie prin care se autorizeaza
trecerea la faza urmatoare de executie.





Pagina 1 din 3
4. SEMNALIZARI RUTIERE (INDICATOARE)

4.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

Prezentul Caiet de sarcini cuprinde prescriptiile tehnice, formele si conditiile de
amplasare ale indicatoarelor rutiere care se adreseaza participantilor la traficul de pe drumurile
publice si drumurile de utilitate privata.
Clasificarea, simbolurile si amplasarea indicatoarelor se face in conformitate cu SR 1848-
1:2004.
Modul de executare al indicatoarelor rutiere este aratat in SR 1848-2:2004, respectiv SR
1848-3: 2004.

4.2. PREVEDERI GENERALE

Procurarea, instalarea si intretinerea indicatoarelor rutiere este in sarcina
administratorului drumului.
Indicatoarele rutiere se executa de unitati specializate, cu respectarea prevederilor SR
1848-2.

4.3. CLASIFICAREA INDICATOARELOR

Indicatoarele se clasifica dupa urmatoarele criterii:
a) functionalitate
- de avertizare;
- de reglementare;
- de informare.
b) forma
- triunghi echilateral;
- octogon;
- patrat.
c) dimensiuni
- normale.
d) perioada de utilizare
- permanente.

Dimensiunile, scrierea si modul de alcatuire al indicatoarelor sunt descrise in SR 1848-2
si SR 1848-3.






Pagina 2 din 3
4.4. AMPLASAREA INDICATOARELOR PE DRUM

Conditii generale de amplasare
Tipul indicatoarelor si locurile de instalare se stabilesc de administratorul drumului
impreuna cu politia rutiera.
Indicatoarele se instaleaz pe partea dreapt a drumului n sensul de mers, astfel nct
s se asigure o bun vizibilitate a acestora.
Pentru asigurarea vizibilitatii asupra indicatoarelor, acestea trebuie amplasate cat mai
aproape de marginea partii carosabile.Pentru evitarea acrosarii lor de catre vehicule , se impune
ca acestea sa fie amplasate la o distanta de min 0,50 m, dar max.2m de la marginea platformei
drumului sau marginea trotuarului.
Inaltimea pana la marginea inferioara a indicatorului este de 1,50-2,50 m fat de cota
trotuarului.

Conditii specifice de amplasare

o indicatoare de reglementare indicatoare de prioritate
Formele adoptate pentru acest tip de indicatoare sunt: triunghiul cu varful in jos si
octogonul.
Indicatoarele instalate in intersectie pe drumurile fara prioritate trebuie astfel amplasate
incat fetele acestora sa nu fie vazute de cei care circula pe drumul cu prioritate. Din acest motiv,
la intersectiile in unghi ascutit indicatoarele care semnifica pierderea prioritatii se instaleaza
retras fata de marginea drumului cu prioritate.

Imaginile indicatoarelor folosite in acest proiect (A22 presemnalizare trecere pentru
pietoni, B1 cedeaza trecerea, B2 oprire, G1- trecere pietoni si G34 - parcare) si conditiile
de amplasare sunt aratate in SR 1848-1.

4.5 MIJLOACE DE SUSTINERE A INDICATOARELOR

Mijloacele de sustinere a indicatoarelor va fi pe stalpi cu diferite profile.
Stalpii pentru sustinerea indicatoarelor metalice au lungimi curente de minim 3,5 m.
Stalpii pentru sustinerea indicatoarelor pot avea sectiune circulara cu diametrul de
48...51 cm, cu grosimea peretilor de min. 3mm, sau cu profil special tip omega.
Dispozitivele de sustinere ale indicatoarelor se protejeaza anticoroziv cu grund de miniu
de fier sau plumb si vopsire in culoarea gri.

4.6 REGULI SI METODE DE VERIFICARE

Verificarea calittii indicatoarelor se face n timpul executiei, precum si cu ocazia
receptiei.
Verificarile la livrare se fac cu instrumente de masurare obisnuite ( rigla, subler,dreptar,
pana gradata) si se refera la:


Pagina 3 din 3
- forma si dimensiunile, n conformitate cu SR 1848-1,2. La dimensiuni se admit tolerante de +
1% ;
- planeitatea fetei, toleranta admis fiind de + 1 mm ;
- aspectul si exactitatea executrii simbolului.
- aplicarea corect a foliei reflectorizante, care trebuie s prezinte o bun aderent, s nu aib
ncretituri si umflturi.
- aspectul si exactitatea inscrisurilor, fiind admis toleranta de + 1% pentru nltimea si latimea
literelor, distante intre litere sau intre randuri si la chenare si o tolerant de + 3 % pentru
grosimea literelor.
Verificarea dup montarea indicatoarelor pe drum const n:
- respectarea prescriptiilor de amplasare in lungul drumului si in profil transversal, tinnd seama
de distantele si nltimile prevzute, conform prevederilor SR 1848-2.
- modul de prindere pe stlpi.
Se interzice montarea reclamelor si a altor panouri pe suprafata de teren cuprins ntre
marginea platformei drumului si linia indicatoarelor, spre a nu afecta vizibilitatea acestora si a nu
distrage atentia conductorilor de autovehicule.