Capitolul 1 INTEGRALE CU PARAMETRI S I GENERALIZATE

1.1 Observa tii asupra integralei Riemann

Considera m: F[a,b] = {f | f : [a, b] R} , M[a,b] ={f f : [a, b] R, () m (0, ) , a.. | f (x) | m, () x [a, b]} , C[a,b] = {f f : [a, b] R, f este continua pe [a, b]} , R[a,b] = {f | f : [a, b] R, f este integrabila Riemann pe [a, b]} . Reamintim ca : tiu liniar peste R. F[a,b] = este spa tiu liniar al lui F[a,b] . M[a,b] este subpa C[a,b] este subpa tiu liniar al lui M[a,b] . Proprieta ti remarcabile ale integralei Riemann. 1. Daca : a) f : [a, b] R este integrabila Riemann pe [a, b] , b) f admite primitive pe [a, b] , atunci pentru orice primitiva F a lui f (adica F 0 (x) = f (x), () x [a, b]) are loc Rb
a

f (x) dx = F (x)|b a = F (b) F (a) , (formula Leibniz-Newton).

2. R[a,b] este subspa tiu liniar al lui M[a,b] . 1

2 CAPITOLUL 1. INTEGRALE CU PARAMETRI S I GENERALIZATE 3. Mul timea func tiilor continue pe [a, b], C[a,b] , este subspa tiu liniar al lui R[a,b] . 4. Monotonia integralei Riemann. Daca f (x) g (x), () x [a, b] si f, g R[a,b] , atunci Rb
a

f (x) dx

5. Daca f R[a,b] , atunci |f (x)| R[a,b] Rb

a

Rb
a

g (x) dx. R R b b si a f (x) dx a |f (x)| dx.

6. Prima teorema de medie. Daca f R[a,b] , atunci m (b a) f (x) dx M (b a),

unde m = inf {f (x) | x [a, b]}, M = sup {f (x) | x [a, b]} . Daca tin un punct c [a, b] astfel nct f C[a,b] , atunci exista cel pu Rb
a

f (x) dx = (b a) f (c) .

7. A doua teorema si g F[a,b] este de medie. Daca f R[a,b] monotona , atunci exista c [a, b] astfel nct Rb
a

f (x) g (x) dx = g (a)

si c (a, b), 8. Aditivitatea n raport cu intervalul. Daca f R[a,b] atunci f R[a,c] , f R[c,b] si Rb
a

Rc
a

f (x) dx + g (b)

Rb
c

f (x) dx.

f (x) dx =

este derivabila si F 0 (x) = f (x), () x [a, b]. 10. Integrarea prin pa ti. Daca r u, v C[1 a,b] , atunci Rb
a

9. Teorema lui Barrow. Daca tia f C[a,b] , atunci func Rx F : [a, b] R, F (x) = a f (t) dt, Rb
a

Rc
a

f (x) dx +

Rb
c

f (x) dx.

u (x) v0 (x) dx = u (x) v (x)|b a

u0 (x) v (x) dx.

si 11. Prima formula de schimbare de variabila . Daca f C[a,b] u : [c, d] [a, b] este de clasa C 1 pe [c, d] , atunci Rd
c

f (u (x)) u0 (x) dx =

R u(d)
u(c)

f (t) dt.

 ASUPRA INTEGRALEI RIEMANN 1.1. OBSERVATII

si 12. A doua formula de schimbare de variabila . Daca f C[a,b] 1 : [c, d] [a, b] este de clasa si strict monotona C pe [c, d] pe [c, d] , atunci R (d)
(c)

f (x) dx =

unde (c) = a, (d) = b.

Rd
c

f ( (t)) 0 (t) dt,

Deni tia 1. O mul time A R se nume ste de ma sura Lebesgue nula (sau neglijabila si nota n sens Lebesgue) m acasta prin m (A) = 0, daca () (0, ) () {[an , bn ]}nN , , astfel nct: a) P
n

(bn an ) =conv. si

n=1

Deni tia 2. Spunem ca tie P (a) , care depinde de a A, o propozi este adeva timea punctelor rata aproape peste tot (a.p.t.) n A, daca mul unde ea nu este adeva rata , B = {a/P (a) nu este adeva rata }, are ma sura Lebesgue nula , m (B ) = 0. Teorema 1. (Proprieta tile mul timilor de ma sura nula ) 1) m () = 0, 2) A = {a} m (A) = 0,

(bn an ) , b) A

nN

[an , bn ] .

3) m (A) = m (B ) = 0 m (A B ) = 0 si m (A B ) = 0, ! ! [ \ 4) m (Ak ) = 0, k N , m Ak = 0 Ak = 0, si m
kN kN

6) Daca A este nita sau numa rabila atunci m (A) = 0, 7) Daca si m (B ) = 0 atunci m (A) = 0. AB Demonstra tie. 1) Evidenta . 2) Pentru () (0, ) , () [an , bn ], n N , denit prin a 2 a+ 2 , pentru n = 1 , pentru n = 1 , bn = an = 0 pentru n > 1 0 pentru n > 1 astfel nct S A = {a} nN [an , bn ] = [a1 , b1 ] = a 2 ,a+ 2 , P (bn an ) = b1 a1 = a + 2 a+ 2 ,
n=1

5) m (A) = 0 m (a + A) = 0, () a R,

4 CAPITOLUL 1. INTEGRALE CU PARAMETRI S I GENERALIZATE deci m ({a}) = 0 (conform Deni tiei 1). si
3) m (A) = 0 () 2 (0, ) () {[an , bn ]}nN , a. .

n=1

m (B ) = 0 () 2 (0, ) () {[cn , dn ]}nN , a. .

nN

[an , bn ] A B A

(bn an ) 2 ,

nN

[an , bn ], deci m (A B ) = 0.
n=1 P (dn cn ) 2 , si

Considera m {[un , vn ]}nN denit prin [un , vn ] = Avem

P

nN [cn , dn ].

[ak , bk ] , pentru n = 2k 1, [ck , dk ], pentru n = 2k.

n=1

(vn un ) = S
nN

AB

S S [an , bn ] nN [cn , dn ] = nN [un , vn ] .

n=1

(bn an ) +

n=1

(dn cn )

= ,

4) Se folose ste induc tia matematica . 5) Daca tia 1. Considera m (A) = 0, atunci are loc Deni m {[a + an , a + bn ]}nN = {a + [an , bn ]}nN . Avem
n=1 P P

n=1

(a + bn a an ) = [a + an , a + bn ] .

(bn an ) , si a + A a +

nN

[an , bn ] =

nN

6) Arma tia rezulta si 4). din 2) 7) Evidenta . Observa tia 1. Se poate ara ta ca daca I este unul din intervalele [a, b], [a, b), (a, b], (a, b) cu a < b, atunci m (I ) 6= 0. Nota timea punctelor de discontinuitate ale lui f F[a,b] , m cu Df mul Df = {x | x [a, b] , f nu este continua n x} .

 ASUPRA INTEGRALEI RIEMANN 1.1. OBSERVATII Teorema lui Lebesgue. f R[a,b] 1) f M[a,b] , 2) m (Df ) = 0.

Observa tia 2. In baza Deni tiei 2, Teorema lui Lebesgue poate reformulata astfel: O func tie f : [a, b] R este integrabila si numai Riemann pe [a, b] daca daca ea este m a rginit a pe [ a, b ] s i continu a a.p.t. n [ a, b ] . Observa tia 3. C[a,b] este subspa tiu liniar al lui R[a,b] . Intr-adeva r () f C[a,b] Df = f M[a,b] m (Df ) = 0 f R[a,b] , f M[a,b]

si () , R, () f, g C[a,b] f + g C[a,b] . deci C[a,b] R[a,b] Observa tia 4. Daca si Df f este monotona pe [a, b], atunci f M[a,b] este nita ca f R[a,b] . sau numa rabila , deci m (Df ) = 0. Rezulta

1.1.1

Probleme

Problema 1. Utiliznd deni tia integralei Riemann, sa se calculeze limitele: 1 1 1 a. lim n+1 + n+2 + ... + n+ , n n n n n b. lim n2 +12 + n2 +2 , 2 + ... + n2 +n2 n 1 1 1 1 c. lim , + + ... + n 1 2 n n p 1 n d. lim n (n + 1) (n + 2) ... (n + n),
n

Indica tii. a. Se considera suma Riemann pentru

1 i i f : [0, 1] R, f (x) = 1+ , xi = n , i = n , x Pn Pn 1 1 1 1 1 1 = f ( ) ( x ) = = + + ... + x n 1 2 i i i 1 i i=1 i=1 1+ n n 1+ n 1+ n 1+ n n R 1 dx 1 1 1 + n+2 + ... + n+ = a a = = ln (1 + x)|1 = n+1 , lim n n 0 = ln 2. n 0 1+x n

R 1 dx 1 1 b. Analog, pentru f (x)= 1+ a . Ob t inem lim = n 2 2 = arctg x|0 = 4 . x 1+ x 0 n R 1 dx 1 1 c. Analog, pentru f (x) = = 2 x|0 = 2. . Ob t inem lim an = 0 x n n d. Avem

6 CAPITOLUL 1. INTEGRALE CU PARAMETRI S I GENERALIZATE q p 1 2 n ln an = ln (n + 1) (n + 2) ... (n + n) = ln n 1 + n 1+ n ... 1 + n = n 1 1 2 ln 1 + n + ln 1 + n + ... + ln 1 + n . n n

1 n n

Lund f (x) = ln (1 + x), ob tinem R1 4 4 lim ln an = 0 ln (1 + x) dx=...=ln 2 [x ln (1 + x)]1 0 = ln e an e . Problema 2. Care tii sunt integrabile Riemann? toarele func din urma 1 x, pentru x [0, 1] \ n /n N , a. f (x) = 1 1, pentru x = n , n N . 1 1 , n , , pentru x = n x N b. f (x) = 1 x, pentru x [0, 1] \ n /n N . 1 1 x , n , n N , , pentru x n+1 n c. f (x) = 0, pentru x = 0. 1 /n N , m (Df ) = 0 f R[0,1] . Indica tii. a. Df = n <, >: R[a,b] R[a,b] R, < f, g >= Rb
a

Problema 3. a) Sa se arate ca

f (x) g (x) dx,

nu este produs scalar n R[a,b] . b) Sa se arate ca <, >: C[a,b] C[a,b] R, < f, g >= este produs scalar n C[a,b] . c) Fie f, g C[a,b] . Sa se arate ca hR b
a

Rb
a

f (x) g (x) dx,

daca si numai daca () R astfel nct f = g.

i2 R Rb b f (x) g (x) dx = a f 2 (x) dx a g 2 (x) dx

[ [ f, g ) = 0 sau f, g f, g ) ( c) < f, g >2 = kf k2 kg k2 = kf k2 kgk2 cos2 ( sunt colineare () R astfel nct f = g.

Indica tii. a) Se arata tia zero). ca < f, f >= 0 ; f = o (= func b) Se verica tinndu-se cont de : axiomele produsului scalar, f C[a,b] Rb f =o < f, f >= a f 2 (x) dx = 0

1.2. INTEGRALE RIEMANN CU PARAMETRI

1.2

Integrale Riemann cu parametri

Fie func tiile u, v : A Rn R astfel nct u (y ) v (y ), () y A. Sa tia presupunem ca pentru ecare y A, func f : [u (y ) , v (y )] A R Rn R, () (x, y ) [u (y ) , v (y )] A f (x, y ) R, este integrabila Riemann n raport cu x pe intervalul [u (y ) , v (y )], deci exista integrala R v(y)
u(y )

f (x, y ) dx. R v(y)

u(y)

Rezulta tia ca putem considera func (1) F : A Rn R, F (y ) =

f (x, y ) dx.

Deni tia 1. n condi tiile de mai sus, func tia F se nume ste integrala 1 2 n Riemann depinznd de parametrii y = (y , y , ..., y ) A. Daca tiile u si v sunt constante, u (y ) = a si v (y ) = b, atunci (1) func devine Rb (2) F : A Rn R, F (y ) = a f (x, y ) dx.

Demonstra tie. Fie y A arbitrar xat si t R astfel nct y + tei A, () i = 1.n. Din Teorema lui Lagrange, rezulta ca exista (0, 1) astfel f nct f (x, y + tei ) f (x, y ) = yi (x, y + tei ) t si deci R b f F (y +tei )F (y ) = a y (4) i (x, y + tei ) dx. t
f Deoarece y si uniform con pe compactul [a, b] A, deci i este continua f f si deci tinua , rezulta ca lim yi (x, y + tei ) = yi (x, y ) t0 R b f R b f (5) lim a y i (x, y + tei ) dx = a y i (x, y ) dx. t0

Teorema 1. (Derivabilitatea integralei Riemann cu parametri). Daca a) A Rn este compacta si nevida , b) f : [a, b] A R este derivabila tial n raport cu y i , cu derivate par f par tiale, y i , continue pe [a, b] A, () i = 1, n, Rb si are loc atunci F (y ) = a f (x, y ) dx este de clasa C 1 pe A hR i R b b f F f (x, y ) dx = a y (3) y i (y )= y i i (x, y ) dx. (Formula lui Leibniz). a

8 CAPITOLUL 1. INTEGRALE CU PARAMETRI S I GENERALIZATE Din (4) si (5) rezulta ca exista 1 de clasa C pe A.
F y i

(y ) si are loc (3). Rezulta ca F este

Teorema2. (Derivabilitatea integralei Riemann cu parametri). Fie integrala Riemann cu parametri (1). Daca n a) A R este compacta si nevida , b) u si v sunt de clasa C 1 pe A, f c) exista si este continua y pe [a, b] A, i R v(y) atunci F (y ) = u(y) f (x, y ) dx este de clasa si are loc C 1 pe A R v(y) R v(y) f F v f (x, y ) dx= u(y) y (6) y i (y )= y i i (x, y ) dx+f (v (y ) , y ) y i (y ) u(y)
u f (u (y ) , y ) y i (y ), () i = 1, n. (Formula lui Leibniz).

Evident, avem (8)

Demonstra tie. Fie func tia Rq (7) (p, q, y ) = p f (x, y ) dx, unde y A si u (y ) p < q v (y ) . F (y ) = (u (y ) , v (y ) , y ) .

Conform Teoremei 1, rezulta , q , yi , i = 1, n si acestea ca exista p sunt uniform continue n interiorul domeniului de deni tie al lui . n plus, avem R q f ( p, q, y ) = (x, y ) dx, i y p yi (9) (p, q, y ) = f (p, y ) , (p, q, y ) = f (q, y ) . p q

Din Teorema de derivare a func tiilor compuse, rezulta tia ca func i (8) este derivabila tial n raport cu y pe A si, daca tinem seama de (9) par F si deci F rezulta (6). Rezulta ca yi , i = 1, n, sunt uniform continue pe A 1 este de clasa C pe A. Teorema 3. Daca tia f : [a, b] [c, d] R este continua func pe [a, b] [c, d] , atunci i i R b hR d R d hR b (10) f ( x, y ) dy dx = f ( x, y ) dx dy. a c c a Demonstra tie. Integralele Riemann cu parametru F (y ) = Rb
a

f (x, y ) dx,

G (x) =

sunt continue pe [c, d] si respectiv [a, b]. Pentru () t [c, d] e U (t) = R t hR b

c a

Rd
c

f (x, y ) dy

i f (x, y ) dx dy ,

V (t) =

R b hR t
a c

i f (x, y ) dy dx.

1.2. INTEGRALE RIEMANN CU PARAMETRI Avem U 0 (t) = Rb

a

Rb f (x, t) dx, V 0 (t) = a f (x, t) dx U 0 (t) = V 0 (t), () t [c, d] U (t) = V (t) + C , () t [c, d]

si deoarece U (c) = 0, V (c) = 0 rezulta ca C = 0, deci U (t) = V (t) , () t [c, d] . Ob tinem U (d) = V (d) ceeace este echivalent cu (10) .

1.2.1

Probleme

Problema 1. Derivnd n raport cu parametrul t, sa se calculeze: R 2 a) I (t) = 02 ln t sin2 x dx, t > 1, R b) I (t) = 0 ln (1 + t cos x) dx, 1 < t < 1. Indica tii. a) Avem I 0 (t) = R
2

tan x=u 2tdx = t2 sin2 x

( t2 1 = u t) I (t) = Pe de alta parte I (t) =

2 1 + C. dt = ln t + t t2 1

2 t2 1

arctg

i t2 1 u t 0

t2 1

t 1 Pentru t C = ln 2 si deci I (t) = ln t+ 2 . b) Avem R cos x R R 1 1 t cos x+11 1 I 0 (t) = 0 1+ dx = dx = dx = t cos x t 0 1+t cos x t t 0 1+t cos x R tan x =u 2 du 1 = = t1 I (t) = t t 0 (1t)u2 +(1+t) t t2 1t ln 1 +C = 1+ 1t2 t2 2 + C. ln 1 t = ln |t| 2 + C = ln 1 + 2 (1+ 1t2 )

i h R R sin2 x sin2 x 2 2 2 2 1 dx = dx = ln t ln t dx + ln 1 0 t2 0 0 t2 R R 2x sin2 x 2 2 x|0 dx = ln t + dx 2 ln t + 02 ln 1 sin ln 1 t2 t2 0 R 2x ln t + t2 1 + C = ln t + 02 ln 1 sin dx t2 R t sin2 x 2 C = ln t+ t2 1 + 0 ln 1 t2 dx. R

2

ln |t|

10 CAPITOLUL 1. INTEGRALE CU PARAMETRI S I GENERALIZATE Pentru t = 0 C = ln 2 deci I (t) = ln 1 + 1 t2 ln 2. R dx Problema 2. Derivnd I (u, v ) = 0 u+v , u > v > 0, n raport cu u cos x si v, sa se calculeze R R cos xdx s i I = I1 = 0 (u+vdx . 2 2 0 (u+v cos x)2 cos x)

Indica tii. Se calculeaza ste schimbarea de variabila I (u, v ) (se folose x t = tg 2 ) I (u, v ) = u2 v2 . Se deriveaza tial n raport cu u si v ; apoi par rezulta R dx R I dx u = = 2 ( u, v ) = = 3 u u u 0 u+v cos x 0 (u+v cos x)2 u2 v 2 ( u v2 ) deci I1 = (
u 3. u2 v2 )

Analog I2 =

v 3. u2 v 2 )

Problema 3. Folosind posibilitatea permuta rii integralelor depinznd de un parametru (Vezi Teorema 3), sa se calculeze I= R1
0

(x) dx, unde (x) =

pentru x > 0, a, b > 0. 0, pentru x = 0

xb xa , ln x

Indica tii. Avem (x) = Rb

a

xu du =

J=

R1 Fie F (u)= 0 xu dx, unde f (x, u)=xu , este continua pe [0, 1] [a, b] .Avem Rb
a

xu b ln x a

xb xa , ln x

x > 0.

F (u) du =

1 2 +1

Indica Utiliznd schimbarea de variabila tinem I () = t = tg x ob tii. 0 ( ) = J. ln . Se arat a apoi c a I 2 Problema 5. Utiliznd formula lui Leibniz, sa se calculeze F 0 (t), unde sin tx R b+t , pentru x 6= 0, x F (t) = a+t f (x, t) dx, f (x, t) = t, pentru x = 0,

Problema 4. Sa se calculeze R R I ()= 0 tg dx si J ()= 0 x+

i R 1 hR b u i R1 u x dx du = x du dx = 0 (x) dx = I. a 0 0 a 1 Rb xu+1 1 b+1 = ln a . , deci I = a udu F (u) = u+1 = u+1 +1 +1

0 dx , (tg x+ )2

R b hR 1

> 0.

1.2. INTEGRALE RIEMANN CU PARAMETRI Indica tii. F 0 (t) = 1

t

11
1 a+t

1 b+t

Indica tii. Func tiile u (y ) = y, v (y ) = 2y si f (x, y ) = ln xy. cos (x + y ) 1 sunt de clasa C deci R 2y h sin (x + y ) . ln xy + y (y ) = F 0i cos(x+y ) dx + 2 cos 3y. ln (2y 2 ) cos 2y. ln y 2 . y

Problema 6. Sa tiei se calculeze derivata func R 2y F (y ) = y ln xy. cos (x + y ) dx, y > 0.

sin t (b + t)

1
t

sin t (a + t) .

Problema 7. S a se calculeze : R 1 dx (1) Fn (y ) = 0 (x2 + , y (0, ) , y 2 )n R ln(1+y cos x) (2) F (y ) = 0 dx, y (1, 1) , cos x R 1 ln(1+x) (3) I = 0 1+x2 dx, 1 xb xa R1 (4) I = 0 cos ln x dx, 0 < a < b, ln x R x (5) F (y ) = 02 xe cos (xy ) dx. Indica tii. (1) Avem
0 Fn (y ) = 2ny

n = 1 F1 (y ) =

1 y

1 arctg y

R1

dx 0 (x2 +y2 )n+1

F2 (y ) = (2) Avem F 0 (y ) = R

1 2y2 (1+y2 )

= 2nyFn+1 (y ) . 0 1 1 y arctg y = 2yF2 (y ) +

1 2y3 1 arctg y , etc..

1 dx 0 1+y cos x

F (y ) = arctg y + C, F (0) = 0 C = 0. (3) Fie F (y ) = Ry

0 ln(1+xy ) dx 1+x2

= t = tan x = 2

1y 2

F 0 (y ) =

ln(1+y2 ) = 2(1+y2 ) +

y=0C=0

0 y arctg y =1 [ln (1 + y 2 ) arctg y ] F (y ) = 1+y2 2 1 arctg y. ln (1 + y 2 ) + C ; 2 si y = 1 F (1) = I = 1 arctg 1. ln 2 = ln 2. 2 8

Ry

x dx 0 (1+xy)(1+x2 )

ln(1+y 2 ) 1+y 2

12 CAPITOLUL 1. INTEGRALE CU PARAMETRI S I GENERALIZATE (4) Observa m ca R 1 h 1 R b y i y cos ln x a x dy dx = x dy I = a 0 1 y i 1 y i R 1 hR b R b hR 1 cos ln dy dx = cos ln x x dx dy ; x x 0 a a 0 1 y R1 R0 x dx = (x = et ) = et(y+1) cos tdt = I1 = 0 cos ln x R b y+1 y+1 =(y + 1) (y + 1)2 I1 I1 = 1+( dy = 2 I = a y +1) 1+(y +1)2 q 2 b 1 b2 +2b+2 ln 1 + ( y + 1) = ln a 2 +2a+2 . 2 a
xb xa ln x

Rb

(5) Avem

y = 0 F (0) = Pentru y 6= 0, e J (y ) = y R
2

R /2
0

xex dx = 1 +

1 e/2 .

Indica tii. 0 (t) = 1 C2 sin t.

Problema 7. Sa tia : se rezolve ecua Rt (t) = t + 0 (x t) (x) dx. Rt

0

xex cos (xy ) dx = e/2 cos y ye/2 (cos y 1) y 2 J (y ) 2 2 h y i cos cos y 1 J (y ) = e/2 y2 2 y 2 + y , J 0 (y ) = F (y ) h y i0 cos cos y 1 F (y ) = e/2 y2 2 y 2 + y = ...

R
2

xex sin (xy ) dx = (prin pa ti) = e/2 cos y r 2

(x) dx 00 (t) = (t) (t) = C1 cos t +

Problema 8. S a se calculeze derivata func tiei : F (t) = R t2

t ln(1+tx) dx. x

Indica tii. Se aplica formula lui Leibniz. F 0 (t) =

1 t t t2 tx)t

ln (1 +

R t2

+2 ln (1 + t3 ) 1 ln (1 + t2 ) = t t 3 (1+t3 ) 1 1 3 2 +2 ln (1 + t ) ln (1 + t ) = ln . t t t (1+t2 )2

1 dx 1+tx

1.3. INTEGRALE IMPROPRII Problema 9. Sa se calculeze :

x0 1 lim x

13

Ra dx cu ajutorul Problema 10. Sa se exprime integrala In = 0 (1+1 x2 )n Ra 1 func tiei J (t) = 0 t+x2 dx. Sa si sa se aplice pentru se deduca calculul lui In I2 . Indica tii. Avem: J 0 (t) = Ra
1 dx, 0 (t+x2 )2

Indica tii. Aven R 1+x x) )f (0) f (x) = 1 ecos t dt, f (0) = 0 lim f ( = lim f (xx = f 0 (0) . 0 x0 x x0 R 1+x cos t d f 0 (x) = dx e dt = ecos(1+x) f 0 (0) = ecos 1 . 1

R 1+x
1

ecos t dt.

J 00 (t) = 2

Prin induc tie matematica tine se ob J (n1) (t) = (1)n1 (n 1)! Pentru t = 1 rezulta In = J (t) =
(1)n1 (n1) J (n1)! 1 t

Ra

1 dx. 0 (t+x2 )3

(1).

Ra

1 dx. 0 (t+x2 )n

a arctg , I2 = J 0 (1) . t

1.3

Integrale improprii

si considera tiul liniar F (I ) = {f | f : I R} . m spa

Nota m cu I un interval necompact, deci un interval de forma [a, b), < a < b , (a, b], a < b < , I= (a, b), a < b ,

Deni tia 1. O func tie f F (I ) se nume ste local integrabila pe I daca () [c, d] I rezulta ca f R[c,d] .

timea func tiilor local integrabile pe I. Evident avem Nota m cu Rloc (I ) mul Rloc (I ) F (I ) . tiu liniar al lui F (I ) . Teorema 1. Rloc (I ) este subspa

14 CAPITOLUL 1. INTEGRALE CU PARAMETRI S I GENERALIZATE si () f, g Rloc (I ) rezulta Demonstra tie. () , R ca f, g R[c,d] , () [c, d] I . Deoarece R[c,d] este spa tiu liniar, rezulta ca f + g R[c,d] , () [c, d] I si deci f + g Rloc (I ) . Conform Teoremei de caracterizare a subspa tiilor liniare, rezulta tia teoremei. arma Observa tia 1. Daca f M (I ) este continua a.p.t. pe I , atunci f este continua a.p.t. pe orice interval [c, d] I . Conform Teoremei lui si deci f Rloc (I ) . Lebesgue, rezulta f R[c,d] Observa tia 2. Daca si f Rloc [a, b), atunci () x [a, b) I = [a, b) Rx f ( t ) dt. n acest avem [a, x] [a, b) si deci f R[a,x] . Rezulta c a exist a a caz putem deni func tia Rx (1) F : [a, b) R, prin F (x) = a f (t) dt. Deni tia 2. Se nume ste integrala improprie a func tiei f Rloc [a, b), perechea (f, F ) unde F este denita n (1) . Vom nota (2) (f, F ) = Rb
a

f (x) dx.

Punctul b se nume ste punct singular al integralei improprii (2) . Deni tia 3. Spunem ca daca integrala improprie (2) este convergenta exista si este nita ste divergenta . limF (x), n caz contrar ea se nume
x%b

x%b

Daca integrala improprie (2) este convergenta , atunci i se atribue valoarea limF (x), deci (3) Rb
a

f (x) dx = lim

x%b a

Observa tia 3. Analog se trateaza cazul I = (a, b]. Exemplul 1. Fie f : [a, ) R, f (x) = x1 , R, a > 0, (punctul singular este b = ). Deoarece f este continua pe [a, ), rezulta ca f Rloc [a, ). Avem F (x) = Rx
dt a t

Rx

f (t) dt.

ptr, > 1, x% , ptr. 1. 1 ( R dx conv. = a , ptr. > 1, 1 = a x div. ptr. 1. lim F (x) =

x t1 1 = 1 1 a x x ln t|a = ln a ,

[x1 a1 ] , ptr. 6= 1,

ptr. = 1.

a1 , 1

1.3. INTEGRALE IMPROPRII

15

R b dx , cu punctul singular a >, Exemplul 3. Analog, pentru a (x a) ob tinem ( a)1 R b dx , ptr. < 1, conv. = (b 1 = a (xa) div., ptr. 1. Exemplul 4. Func tia f : [0, ) R, f (x) = sin x, este continua pe [0, ) deci f Rloc [0, ). Avem Rx F (x) = 0 sin tdt = cos t|x si lim F (x) nu exista 0 = 1 cos x
x

R b dx , unde b < . Exemplul 2. Sa sudiem natura integralei a (b x) Observa m ca b este punct singular. x ( 1 1 (bt)1 1 R x dt ( b a ) , pt. 6= 1, - 1 = 1 ( b x ) F (x)= a (bt) = a x bx ln (b t)|a = ln ba , pt. = 1. ( (ba)1 , ptr. < 1, 1 limF (x) = x%b , ptr. 1. ( a)1 R b dx , ptr. < 1, conv. = (b 1 = a (bx) div., ptr. 1.

+ 2n F (xn ) 0, iar F (yn ) 1), deci (xn = 2n , yn = 2 R sin xdx este divergenta . 0 si f este ma Teorema 2. Daca f Rloc [a, b), b < rginita pe [a, b) R b (f M[a,b) ), atunci a f (x) dx este convergenta . Demonstra tie. Fie g : [a, b] R denita prin f (x) , pentru x [a, b), g (x) = c, pentru x = b.

unde c este o constanta reala . Sa ara ta m ca g R[a,b] . Avem, evident g M[a,b] . 1 Deoarece f Rloc [a, b) [a, b), () n N , rezulta si a, b n ca 1 f R[a,b 1 ] si deci (Teorema lui Lebesgue) Dn = Df [a, b n ] are n ma sura nula , m (Dn ) = 0. Avem Df =
[ [ 1 ] = Df [a, b n Dn , deci m (Df ) = 0. n=1

n=1

16 CAPITOLUL 1. INTEGRALE CU PARAMETRI S I GENERALIZATE Deoarece Dg Df {b} si m {b} = 0, rezulta ca m (Dg ) = 0 deci g R[a,b] . R x Rx Rx Rx lim a f (t) dt = lim a f (t) dt a g (t) dt + a g (t) dt = xb xb R x Rx Rx Rb =lim a [f (t) g (t)] dt + a g (t) dt =lim a g (t) dt= a g (x) dx.
xb xb

Exemplul 5. Fie f : (0, 1] R, denita prin f (x) = e n , () x 1 1 ( n+1 , n ]. Avem 0 < f (x) 1, () x (0, 1], deci, f M(0,1] . n plus fs fd
n

Rb Rb Rb si a f (x) dx = a g (x) dx, oricare Rezulta ca a f (x) dx este convergenta ar prelungirea g a lui f.
x

1
n

f (x) = lim e n = e n2 , = lim 1 1

x% n x% n
x 1

f (x) = lim e n1 = e n(n1) , = lim 1 1

x& n

a, avem m (Df ) = 0 Deoarece Df este numa si deci f satisface condi tirabil R 1 x ile Teoremei 2. Rezulta . ca 0 e n dx este convergenta Ry
x

1 , () n 2, deci Rezulta ca f nu este continua n n 1 | n N r {0, 1} . Df = n

1
n

x& n

= e n2 .

si f Rloc (a, b). Observa tia 4. Fie I = (a, b), a < b Rezulta tia ca este bine denita func F : (a, b) (a, b) R, () x, y (a, b) F (x, y ) = f (t) dt.

Deni tia 4. n condi tiile Observa tiei 4, perechea (f, F ) se nume ste integrala tiei f pe (a, b) cu punctele singulare a si b. improprie a func Vom nota Rb (4) (f, F ) = a f (x) dx.
x&a, y %b

Deni tia 5. Spunem ca daca integrala improprie (4) este convergenta F ( x, y ) , n caz contrar ea se nume s te divergent a . exista s i este nit a lim Daca integrala improprie (4) este convergenta , atunci i se atribue valoarea lim F (x, y ), deci

x&a, y %b

1.3. INTEGRALE IMPROPRII (5) Rb

a

17
x&a, y %b x

f (x) dx =

x&a, y %b

lim F (x, y ) =

lim

Teorema 3. Fie f Rloc (a, b) . Rb a) Daca a f (x) dx este convergenta , atunci () c (a, b) rezulta ca inRb Rc si respectiv b sunt tegralele a f (x) dx, c f (x) dx cu punctele singulare a convergente. Rc Rb b) Daca () c (a, b) astfel nct a f (x) dx, c f (x) dx sa e converRb gente, atunci a f (x) dx este convergenta . Rb c) Daca a f (x) dx este convergenta , atunci () c (a, b) rezulta Rb
a

Ry

f (t) dt.

f (x) dx =

Rc
a

f (x) dx +

Rb
c

f (x) dx

Demonstra tie. Arma tiile a) si b) rezulta din F (x, y ) = F (x, c) + F (c, y ) si teorema de caracterizare a func tiilor cu limita , iar c) din Rb
a

f (x) dx =
x&a

x&a, y %b

lim F (x, y ) =
y%b

lim F (x, c) + limF (c, y ) =

Exemplul 6. Func tia f (x) = (, ) , deci f Rloc (, ) si F (x, y ) = Ry

1 dt x 1+t2

1 , 1+x2

Rc
a

x&a, y %b

lim

[F (x, c) + F (c, y )] = Rb
c

f (x) dx +

f (x) dx.

x (, ) este continua pe
x,y 2

Criterii de convergen ta ale integralelor improprii

= arctg y arctg x

= . 2

Criteriul integral (Cauchy). Daca f : [1, ) [0, ), este monoton descresca tii sunt echivalente: toare pe [1, ), atunci urma toarele arma a) R
1

f (x) dx este convergenta ,

b)

Demonstra tie. Deoarece f este descresca toare rezulta ca Df este nita ) = 0 . Pentru x [ n, n + 1] avem 0 f ( n + 1) sau numa rabil a , deci m ( D f f (x) f (n), deci f este ma si din Teorema lui rginita pe [n, n + 1] Lebesgue, rezulta ca f R[n,n+1] , () n N . n plus R n+1 R n+1 0 n f (n + 1) dx = f (n + 1) n dx = f (n + 1) R n+1 R n+1 R n+1 n f (x) dx n f (n) dx = f (n) n dx = f (n) .

P
n

f (n) este convergenta .

18 CAPITOLUL 1. INTEGRALE CU PARAMETRI S I GENERALIZATE Rezulta ca , pentru orice p N avem Xp Xp R n+1 (6) 0 f (n + 1) f (x) dx = n=1 n=1 n Xp R p+1 f (n) . = 1 f (x) dx
n=1

Daca nota m

sp = atunci (6) devine (7)

Xp

n=1

f (n), si F (x) =

Rx
1

f (t) dt,

0 sp+1 F (p + 1) sp . R a)b). Presupunem ca , deci lim F (x)= 1 f (x) dx este convergenta x Rx si este nita si este nita lim 1 f (t) dt exista . Rezulta ca lim F (p) exista x p P si din (7) ob tinem ca f (n) este si este nita lim sp exista , deci seria exista si este nita si p = [x] (=partea ntreaga . Fie x [1, ) a lui x) deci p = [x] x [x] + 1 = p + 1. Deoarece f este pozitiva pe [1, ), avem F (x) = Rp Rx Rp f (t) dt = 1 f (t) dt + p f (t) dt 1 f (t) dt = F (p) , Rx R p+1 R p+1 F (x) = 1 f (t) dt = 1 f (t) dt x f (t) dt F (p + 1)
1

convergenta . P f (n) este convergenta b)a). Presupunem ca , atunci lim sp

n p

Rx

si utiliza tinem nd (7) ob (8)

sp1 F (p) F (x) F (p + 1) sp , () p 2.

Deoarece x daca si numai daca p , rezulta

p

lim sp1 lim F (x) lim sp

x p

si deci

Criteriul integral n varianta generala . Daca f : [a, ) [0, ), a > 0, este monoton descresca toare pe [a, ), atunci urma tii sunt echivalente: toarele arma a) R
a

R
1

f (x) dx este convergenta .

f (x) dx este convergenta ,

b)

n>[a]

f (n) este convergenta .

1.3. INTEGRALE IMPROPRII

19

Demonstra tie. In Criteriul integral se face schimbarea de variabila u = ax. Observa tia 5. De obicei, Criteriul integral este folosit pentru studiul naturii unei serii. P 1 Exemplul 7. Sa , folosind Criteriul inte studiem natura seriei n2 +1
n 1 x2 +1

gral. Pentru aceasta considera tia f : [1, ) [0, ), f (x) = m func care este descresca toare pe [1, ). Avem
x 1

lim

R Exemplul 8. Sa studiem natura integralei 1 x1 dx, > 0, folosind Criteriul integral. Pentru sa po observa m ca f (x) = x1 este 0 aceasta ( x ) =< 0 , ( ) > 0 zitiva si descresc a toare f s i ( ) x [1 , ) . Con x+1 P 1 care este convergenta sidera si divergenta pentru > 1 m seria pentru n R n 1 si natura 1, deci 1 x dx are aceea . Observa tia 6. Din deni tiile precedente reiese o analogie pregnanta ntre integralele improprii si seriile numerice. Enumera m mai jos cteva elemente ale acestei analogii. Serii numerice P an
n

R deci x) dx este convergenta si deci, conform Criteriului integral seria P 1 f (P 1 f (n) = este convergenta . n2 +1
n n

Rx

f (t) dt = lim arctg x = 4, 4

x

indice de sumare=n termen general=an suma par tiala sn = n Xn

Integrale improprii R f ( x ) dx 1 func tia=f (x) ak

variabila de integrare=x Rx
1

k=1

integrala par tiala F (x) = x

x

f (t) dt

suma seriei s = lim sn

n

valoarea integralei I = lim F (x) Daca f Rloc [a, b), atunci urma

Criteriul lui Cauchy-Bolzano. toarele arma tii sunt echivalente: Rb a) a f (x) dx este convergenta ,

R y b) () (0, ),()b [a,b) a.. ()x,y (b ,b) x f (t)dt<.

20 CAPITOLUL 1. INTEGRALE CU PARAMETRI S I GENERALIZATE Demonstra tie. Din Teorema lui Cauchy de caracterizare a func tiilor cu limita stim ca tiile urma arma toare sunt echivalente: Rx c) limF (x) exista si este nita (unde F (x) = a f (t) dt).
xb

d) () (0, ),()b [a,b) a.. ()x,y (b ,b) |F (y )-F (x)|<.

Observa si b) este echivalenta m ca a) este echivalenta cu c) cu d), deci a) si b) sunt echivalente. Observa tia 7. Daca f Rloc [a, b), atunci |f | Rloc [a, b). Rb Deni tia 6. Spunem ca a f (x) dx, unde f Rloc [a, b), este absolut Rb convergenta daca a |f (x)| dx este convergenta . Rb Deni tia 7. Spunem ca a f (x) dx, unde f Rloc [a, b), este semiconRb vergenta si a |f (x)| dx este divergenta daca ea este convergenta . Rb Teorema 4. Daca si a f (x) dx este absolut convergenta f Rloc [a, b) , atunci ea este convergenta . Rb Demonstra tie. Presupunem ca a f (x) dx este absolut convergenta , Rb deci a |f (x)| dx este convergenta . Conform Criteriului Cauchy-Bolzano, avem R y () (0, ) , () b [a, b) a.. () x, y (b , b) x |f (t)| dt < . Deoarece R R R y f (x) dx y |f (x)| dx = y |f (t)| dt ,
x x x

rezulta ca

deci, conform Criteriului Cauchy-Bolzano,

R y () (0, ) , () b [a, b) a.. () x, y (b , b) x f (t) dt < , Rb

a

f (x) dx este convergenta .

Criteriul compara tiei. Fie f, g Rloc [a, b), < a < b . a) Daca si exista c [a, b) astfelR nct |f (x)| g (x), () x [c, b) Rb b g ( x ) dx este convergent a , atunci f ( x ) dx este absolut convergent a . a a b) Daca exista d [a, b) astfel nct f (x) g (x) 0, () x [d, b) si Rb Rb g (x) dx este divergenta , atunci a f (x) dx este divergenta . a Rb Demonstra tie. a) Deoarece a g (x) dx este convergenta , conform Criteriului Cauchy-Bolzano, avem

1.3. INTEGRALE IMPROPRII R y (9) () (0, ),()b [a,b) a.. ()x,y (b ,b) x g (t)dt<.

21

Rb deci, conform Criteriului Cauchy-Bolzano, a |f (x)| dx este convergenta . Rb Conform Deni tiei 6, rezulta . ca a f (x) dx este absolut convergenta Rb b) Daca , prin reducere la absurd, a f (x) dx ar convergenta , atunci, Rb conform lui a), ar rezulta ca , ceeace contrazice a g (x) dx este convergenta ipoteza arma tiei b). Observa tia 8. Daca f Rloc [a, b), atunci () c [a, b) rezulta ca f R[a,c] deci Rc Rx Rx f ( t ) dt = f ( t ) dt + f (t) dt, () x [c, b). a a c

si (10) rezulta Fie b = max {c, b }, atunci din (9) ca Ry () (0, ) , () b [a, b) a.. () x, y b , b x |f (t)| dt < ,

si deci Pentru x, y [c, b) (b , b), rezulta |f (t)| g (t), () t [x, y ] Ry Ry (10) |f (t)| dt x g (t) dt. x

Rb Rb si numai daca si deci a f (x) dx este convergenta daca c f (x) dx. Rezulta ca , n criteriile de convergen ta ta pe intervale , este sucient sa studien convergen [c, b) cu c apropiat de b. R 2 Exemplul 9. Sa studiem natura integralei Gauss-Poisson 0 ex dx. 2 2 Sa observa m ca f (x) = ex este continua pe [0, ), deci ex Rloc [0, ). Considera si conform Observa tiei 8 este sucient sa m c = 1R [0, ) studien 2 natura integralei 1 ex dx. 2 si ex ex () x [1, ), putem considera g (x) = ex R Deoarece x e dx. Avem 1 1 Rx x 1 = e, lim 1 et dt = lim et |1 = lim e1 x + e
x x x

Criteriul compara tiei cu limita . Fie f, g Rloc [a, b), < a < b f (x) , astfel nct f (x) 0, g (x) 0, () x [a, b) si exista lim g(x) = . xb Rb Rb a) Daca si a g (x) dx este convergenta [0, ) , atunci a f (x) dx este convergenta . Rb Rb b) Daca si a g (x) dx este divergenta (0, ] , atunci a f (x) dx este divergenta .

R tiei, rezulta deci 1 ex dx este convergenta . Din a), Criteriul compara ca R x2 e dx este convergenta . 1

22 CAPITOLUL 1. INTEGRALE CU PARAMETRI S I GENERALIZATE Demonstra tie. Pentru < , din deni tia limitei avem (x) (11) () (0, ) () c [a, b) a.. () x (c, b) f < . g (x) a) Lund n (11) = 1, rezulta
f (x) g (x)

< + 1, sau, echivalent, f (x) < Rb ( + 1) g (x), () x (c, b). Din convergen ta integralei a g (x) dx rezulta Rb convergen ta integralei a ( + 1) g (x) dx si conform lui a)-Criteriului comRb para tiei, rezulta . ca a f (x) dx este convergenta f (x) b) Cazul I. (0, ). Lund n (11) = = , rezulta , ca g(x) > 2 2 2 ta () x (c, b) sau echivalent f (x) > 2 g (x), () x (c, b). Din divergen Rb Rb ta integralei a 2 g (x) dx integralei a g (x) dx rezulta si conform lui divergen Rb b)-Criteriului compara tiei, rezulta . ca a f (x) dx este divergenta Cazul II. = . Din deni tia limitei rezulta (0, ) () c [a, b) a.. () x (c, b) Rb
f (x) g (x)

> .

Observa tia 9. Daca n Criteriul compara tiei cu limita (0, ), Rb Rb si a g (x) dx au aceea si natura atunci a f (x) dx . Observa tia 10. Daca tie cu limita consi n Criteriul de compara dera tia g (x) din Exemplele 1, 2 si 3, ob tinem: m, dupa cum este cazul, func

Ob tinem g (x) < f (x), () x (c, b). Din divergen ta integralei Rb g (x) dx rezulta ta integralei a g (x) dx si conform lui b)-Crite divergen a Rb riului compara tiei, rezulta ca a f (x) dx este divergenta .

Observa tia 11. Criteriile de compara tie sunt condi tii necesare de absoluta ta ta n care inte convergen sau de divergen a integralelor improprii R b grantul f (x) este nenegativ. Deoarece integralele improprii a f (x) dx si

Criteriul n cu limita . Fie f Rloc [a, b), (resp. f Rloc (a, b]). a) Daca () (0, 1) a.. lim(b x) f (x) < (resp. lim (x a) f (x) < x%b x&a Rb ), atunci a f (x) dx este absolut convergenta . b) Daca () 1 a.. lim(b x) f (x) > 0 (resp. lim (x a) f (x) > 0), x%b x&a Rb atunci a f (x) dx este divergenta .

Criteriul n cu limita . Fie f Rloc [a, ). R a) Daca () (1, ) a.. lim x |f (x)| < , atunci a f (x) dx este x absolut convergenta . R b) Daca () 1 a.. lim x f (x) > 0, atunci a f (x) dx este divergenta .
x

1.3. INTEGRALE IMPROPRII Rb

a

23

f (x) dx au aceea si natura rezulta ca toate aceste criterii ra mn adeva tiilor nepozitive. rate, cu modica rile corespunza toare, pentru cazul func Criteriul lui Abel. Daca Rb si a f (x) dx este convergenta a) f Rloc [a, b), < a < b , b) g F[a,b) este monotona si ma rginita , Rb atunci a f (x) g (x) dx este convergenta .

Demonstra tie. Fie M = sup {|g (x)| /x [a, b)}. Din a) si Criteriul lui Cauchy-Bolzano avem: R y () (0, ), ()b [a, b)a. . .()x, y (b , b) x f (t)dt < 2M

Din Teorema a doua de medie rezulta ca , () x, y (x , b), exista z [x, y ] astfel nct Ry Rz Ry f (t) g (t) dt = g (t) x f (t) dt + g (y ) z f (t) dt. x Ob tinem R y R R f (t) g (t) dt = g (x) z f (t) dt + g (y ) y f (t) dt x x z R z R y |g (x)| x f (t) dt + |g (y )| z f (t) dt < M 2M + M 2M = , ()x, y (b , b). Rb
a

Din Criteriul lui Cauchy-Bolzano rezulta ca convergenta .

f (x) g (x) dx este

Criteriul lui Dirichlet. Daca a) f Rloc [R a, b), < a < b , x b) F (x) = a f (t) dt, x [a, b), este func tie ma rginita pe [a, b), c) g F[a,b) este monotona si limg (x) = 0, xb Rb atunci a f (x) g (x) dx este convergenta .
a

Demonstra tie. Din b) rezulta ca exista K (0, ) astfel nct R x (12) |F (x)| = f (t) dt K , () x [a, b). Din c) rezulta ca (13) () (0, ), () x [a, b), a.. |g (x)| <
, 4K

Din Teorema a doua de medie rezulta ca , () x, y (x , b) , exista z [x, y ] astfel nct Ry Rz Ry f (t) g (t) dt = g (x) x f (t) dt + g (y ) z f (t) dt. x Din a) ob tinem

() x (x , b) .

24 CAPITOLUL 1. INTEGRALE CU PARAMETRI S I GENERALIZATE R z R R R R f (t) dt = z f (t) dt x f (t) dt z f (t) dt + x f (t) dt 2K, x a a a a R R R R y R f (t) dt = y f (t) dt z f (t) dt y f (t) dt + z f (t) dt 2K. z a a a a Rb Conform Criteriului Cauchy-Bolzano rezulta ca a f (x) g (x) dx este convergenta R x Exemplul 10. Integrala lui Dirichlet 0 sin dx cu punctele singux R 1 sin x x este lare 0 si este convergent a ( sin deoarece 0 x dx este convergenta x R sin x ma si 1 x dx este convergenta dupa Criteriul lui Dirichrginita pe (0, 1]) 1 si f (x) = sin x satisfac condi tiile a), b) si c)). let (g (x) = x De aici, din b) si din c) rezulta R R R y f (t) g (t) dt |g (x)| z f (t) dt + |g (y )| y f (t) dt < . x x z

Teorema 5. (Schimbarea de variabila n integrala improprie). Daca : a) f Rloc [a, b), < a < b , si strict cresca b) : [, ) [a, b) este de clasa toare pe [, ) a.. C1 () = a, lim (t) = b, t Rb R si natura atunci integralele improprii a f (x) dx si f [ (t)] 0 (t) dt au aceea si n caz de convergen ta are loc Rb R (14) f ( x ) dx = f [ (t)] 0 (t) dt. a Demonstra tie. Deoarece f Rloc [a, b), rezulta ca () u [a, b), avem f R[a,u] . Arma tia rezulta din formula schimba rii de variabila n integrala 1 Riemann si din faptul ca tile lui implica proprieta lim (u) = .
ub

Observa tia 12. Prin analogie cu integrala Riemann, facem conven tia ca pentru integrale improprii convergente, sa nota m Ra Rb f ( x ) dx = f (x) dx, a < b. b a Cu aceasta tie, daca si este strict descresca conven C1 toare pe (, ] a.. ( ) = a, lim (t) = b, t atunci avem R Rb f (x) dx = f [ (t)] 0 (t) dt. (16) a

Observa tia 13. Este posibil ca, printr-o schimbare de variabila , o integrala si reciproc (Vezi improprie sa se transforme ntr-o integrala Riemann 5), Problema 1). Teorema 6. (Integrarea prin pa ti n integrala improprie), Daca r :

1.3. INTEGRALE IMPROPRII

25

Demonstra tie. Teorema rezulta imediat daca facem t b n formula (adeva rat a pentru orice t ( a, b )) Rt f (x) g0 (x) dx = f (x) g (x)|t a a Rt
a

a) f, g C[1 a,b) , < a < b , b) Exista si este nita limf (x) g (x) , notata cu f (b) g (b) xb Rb Rb si a f 0 (x) g (x) dx au aceea si atunci integralele improprii a f (x) g0 (x) dx natura si n caz de convergen ta are loc Rb Rb 0 b 0 (15) f ( x ) g ( x ) dx = f ( x ) g ( x ) | f (x) g (x) dx. a a a f 0 (x) g (x) dx.

lim x+p1 ex = 0, () > 1. Conform Criteriului n rezulta ca integrala x este convergenta . Cazul II. p (0, 1) . Punctele singulare sunt 0 si . Descompunem integrala astfel R
0

Exemplul 11. Func tia gamma a lui Euler. R Sa studiem natura integralei improprii 0 xp1 ex dx, p > 0. Cazul I. p [1, ).Punctul singular este si avem lim x xp1 ex =
x

xp1 ex dx =

R1 Natura integralei I1 = 0 xp1 ex dx cu punctul singular 0 o studiem cu si g (x) = xp1 . ajutorul Criteriului compara tiei n care f (x) = xp1 ex Avem
x0 (x) e lim f = lim x xp 1 g (x) x0
p1 x

R1
0

xp1 ex dx +

R
1

xp1 ex dx = I1 + I2 .

=1 si

este convergenta pentru 1 p < 1, deci p > 0 (Vezi Exemplul 1). Rezulta ca I1 este convergenta . R Natura integralei I2 = 1 xp1 ex dx cu punctul singular o studiem cu ajutorul Criteriului n
x

R1
0

xp1 dx =

R1

1 dx 0 x1p

lim x xp1 ex = lim

x+p1 ex

= 0 < , pentru = 2,

deci I2 este convergenta . Func tia : (0, ) R, (p) = R

0

xp1 ex dx

26 CAPITOLUL 1. INTEGRALE CU PARAMETRI S I GENERALIZATE este bine denita si se nume ste func tia gamma a lui Euler. Observa tia 13. Func tia are proprieta tile: R 1) (n) (p) = 0 xp1 ex lnn xdx, () n N , 2) (1) = 1, 3) (p + 1) = p (p), () p (0, ) , 4) (n) = (n 1)!, () n N . 1) se arata tie, 2) rezulta tine inte prin induc prin calcul direct, 3) se ob grnd prin pa ti, iar 4) se ob tine din 2) si 3). r Exemplul 12. Func tia beta a lui Euler. Ca si n cazul func tiei se arata ca integrala 0 este convergenta tinem aplica tia . Ob : (0, ) (0, ) R, (p, q ) = cu proprieta tile: 1) (p, q) =
(p)(q) , (p+q) , sin p

R1
0

R1
0

xp1 (1 x)q1 dx, p, q >

xp1 (1 x)q1 dx

4) (p, q) = (q, p) , 1 ( 1 1 1 2) (2) 2 1 5) 1 , = = = , deci = . 2 2 (1) 2 2

2) (p, 1 p) = 1 3) 1 , = , 2 2

1.3.1

Probleme
R Rb
a 0

Problema 1. Sa se studieze natura integralelor : 1) 3) 5) 7)

0 R ax e 0

eax cos (bx) dx, a, b (0, ) , 2) sin (bx) dx, a, b (0, ) , a < b, 4) 6) 8) Rt
1 dx, (xa)(bx)

R R1
0

R1

1 dx, 0 1+x4 R x2 dx, 0 x4 +1

ln2 xdx,

R
0

1+x2 dx, 1+x4

ln x dx, 1x2

Indica tii. 1) I = lim

t 0

eax cos (bx) dx =(prin pa ti)= r

1.3. INTEGRALE IMPROPRII lim t bx) eax sin( b 0 Rt

bx) aeax sin( b 0

27 dx = lim a b
t

lim a t b

x si lim x2 f (x) = k = 1, conform Criteriului n cu 4) f (x) = x4 +1 x limita , rezulta ca integrala data este convergenta . a+b Rb R Rb 5) I = a 1 dx = a 2 1 dx + a+b 1 dx =

1 2) f (x) = 1+ 0 si lim x4 f (x) = k = 1, conform Criteriului n x4 x cu limita , rezulta ca integrala data este convergenta . R t ax b 3) J = lim 0 e sin (bx) dx =(vezi 1)= a I = 0. t
2

t bx) eax cos( b 0

Rt

bx) aeax cos( 0 b

dx =

a b2

Rt
0

eax sin (bx) dx =

a2 I b2

I =

a . b2 a2

I1 + I2 .

(xa)(bx)

(xa)(bx)

(xa)(bx)

Pentru I2 avem f (x) =

1 ba

1 (xa)(bx)

1 = 0 si lim (b x)1/2 f (x) = lim x a xb xb

> 0, conform Criteriului n cu limita rezulta ca integrala data este convergenta . Analog se arata ca I1 este convergenta , deci I este convergenta . Pentru calculul integralei facem schimbarea de variabila x = a cos2 t + b sin2 t dx = 2 (b a) sin t cos tdt; x a = (b a) sin2 t, R b x = (b a) cos2 t; I = 2 02 dt =(integrala Riemann)= . 6) Similar cu 4). (lHospital de doua rezulta ori). Conform Criteriului n cu limita ca integrala data este convergenta . 8) Avem R 1/2 R 1 ln x x = 0 ln dx + dx = I1 + I2 . 2 1/2 1x2 1x x ln x 1 1 ln x lim lim lim = = lim x1/2 ln 1/2 1/2 = 1x2 x0 x0 1+x x x0 1+x x0 x 1 x < 1, lim 1 x3/2 = 2lim x = 0 < , = 1 2 I=
ln x dx 0 1x2 x0
2

2 x 7) f (x) = ln2 x 0. si lim xf (x) = lim xln 1/2 = 4lim

x0 x0 x0

1 x 1 1 2x1/2 x

= 0,

R1

x0

deci I1 este absolut convergenta . x ln x = lim lim (1 x)1/2 ln = 0 < , = 1+x 1x2
x1 x1

1 2

< 1,

28 CAPITOLUL 1. INTEGRALE CU PARAMETRI S I GENERALIZATE deci I2 este absolut convergenta . Problema 2. S a se calculeze R R 1) 02 ln sin xdx, 2) 02 ln cos xdx, R 1 ln x R ln x dx, 4) dx. 3) 0 1+ 2 x 0 1+x2 Indica tii. 1) Fie I =lim
x0 x

R /4 R /4 2lim x/2 ln 2 sin t cos tdt = 2lim x/2 [ln 2 + ln sin t + ln cos t] dt = x0 x0 i h R /4 R /4 R /4 lim 2 ln 2 x/2 dt + 2 x/2 ln sin tdt + 2 x/2 ln cos tdt =( t = y) 2 x0 h i R /4 R /4 R /4 = lim 2 ln 2 x/2 dt + 2 x/2 ln sin tdt 2 x ln sin ydy = x0 2 h i x R /4 R /4 R 2 lim 2 ln 2 x/2 dt + 2 x/2 ln sin tdt + 2 /4 ln sin ydy = x0 h i R /4 R /4 R R 2 2 ln sin ydy 2 ln sin ydy = lim 2 ln 2 x/2 dt + 2 x/2 ln sin tdt + 2 / x 4 x0 2 ln 2 + 2I I = ln 2. 2) Se face schimbarea de variabila precedenta . 3) Avem I= R
0 ln x dx 1+x2 2

R /2

ln sin udu =(u = 2t)=2lim

x0 x/2

R /4

ln sin 2tdt=

x = y si se ajunge la integrala

este convergenta deoarece (Criteriul n ) f (x) =

ln x 1+x2

R 1 ln x R ln x = 0 1+ dx + 1 1+ dx = I1 + I2 . x2 x2 R 1 ln x R 1 ln x dx = 0 dx I1 = 0 1+ x2 1+x2
ln x 2

este convergenta deoarece (Criteriul n ) f (x) =

ln x 1+x2

x = 0 < , = 0, lim x1/2 f (x) = lim 1+ 1 x0 x0 x R ln x I2 = 1 1+ dx x2

1 2

< 1.

0, lim x3/2 f (x) = lim

x

ln x 1+x2 1 x3/2

= 0 < , =

3 2

> 1.

1.3. INTEGRALE IMPROPRII R ln y R ln x 1 In I1 lua = y I = I1 + I2 = 1 1+ dy + 1 1+ dx = 0 m x y2 x2 4) Vezi 3). Problema 3. S a se studieze absoluta convergen ta a integralelor : 1) R
0

29

ex cos xdx, 2)

Indica tii. 1) Avem si lim |ex cos x| ex

x 0

R0

sin x dx, 1+x4

3)

cos x dx x2 +a2

R x deci e dx este convergenta tiei rezulta . Din Criteriul compara ca 0 R x e cos xdx este absolut convergent a . 0 sin x 1 4. 2) 1+ x4 1+x cos x 1 3) x2 +a2 x2 + . a2 R x dx, este Problema 4. S a se arate ca integrala lui Dirichlet, 0 sin x semiconvergenta (convergenta dar nu absolut convergenta ). R x Indica tie. S tim ca dx este convergenta 0 sin (Vezi Exemplul 10). x R sin x
0 x

Rt

et dt = lim [et ]0 = lim (1 ex ) = 1,

x x

dx =

Prin reducere la absurd, presupunem ca Avem () x a, sin2 x |sin x| este convergenta

1 2 1 x

Ra

sin x dx x 0

R sin x
a x a

dx.

R |sin x|
x 1 x

dx este convergenta . R
a

sin2 x

|sin x|

sin2 x dx x

ceea ce este fals.

R
a

1cos 2x dx=conv. x

si deoarece

R cos 2x
a x

dx =conv.

R
a

1 dx x

=conv.

Problema 5. Aplicnd Criteriul integral, sa se studieze natura integralelor: R 1. 0 R 4. 9

dx , 1+x3 dx , (ln ln x)ln x

R R 2. 1 ln x+1 dx, 3. 1 dx3 , x x(x +1) R R 2 x +3x 5. 2 xdx , 6. dx. ln x 1 2x+1 +3x+1

30 CAPITOLUL 1. INTEGRALE CU PARAMETRI S I GENERALIZATE R 1 dx R dx Indica tii. 1. I = 0 1+ + 1 1+x3 = I1 + I2 . I1 este integrala Riemann. x3 1 Pentru I2 considera si deci I2 are aceea si m f (x) = 1+x3 care este monotona P 1 P 1 1 1 . Deoarece 1+n3 < n3 iar este convergenta natura si seria , ca 1+n3 n3 n P 1 n este convergenta rezulta , deci I2 este convergenta . ca 1+n3
n

Problema 6. Aplicnd Criteriul lui Abel sau Dirichlet, sa se studieze natura integralelor: R R R 1. 1 xdx 2. 0 ex sin xdx 3. 0 ex cos xdx n ex , n > 1,

si g (x) = e1 Indica tii. 1. Lua continua m f (x) = x1n x . Deoarece f este R dx [1 , ) . Din Exemplul 1 , rezult a c a pe [1, ) rezulta f R este 1 xn loc convergenta tia g (x) = e1 este evident monoton a s i ma . Func rginita , deci, xR dx conform Criteriului lui Abel, 1 xn ex este convergenta . 2. Lu si g (x) = ex . Se observa si m f (x) = sin x ca f Rloc [0, ) Ra x x F (x) = 0 sin tdt = cos t|x = 1 cos x este m a rginit a . Func t ia g ( x ) = e 0 este momotona si lim ex = 0. Conform Criteriului Dirichlet, integrala x este convergenta . Problema 7. Sa tiilor si , urma se exprime cu ajutorul func toarele integrale R1 R (1) 0 n 11xn dx, n 2, (2) 0 eax x dx, a, > 0, > 1. Indica tii. (1) Se face schimbarea de variabila xn = t. (2) Se face schimbarea de variabila ax = t. Problema 8. Utiliznd func tiile si sa se calculeze : (1) sinn t cos2n+1 tdt, 0 R 3 (3) 0 e4x xdx, R x3 dx, (5) 0 1+ x R xa dx, b < a + 1 < 0, (7) 0 1+ xb
2

(2) (4)

R1 1 n 1 x dx, n N , 0 R1 1 (6) 0 lnn x dx, n N , R /2 (8) 0 sin t cos tdt, , > 1.

2 (n+1) (2n+2)

R1
0

1 dx, 1x2

Indica tii. (1) x = sin t = I = (n + 1, n + 1) = 1 1 , =2. (2) t = x2 = I = 1 2 2 2 1 (3) 4x3 = t = I = 1 = 6 . 6 2

(n!)2 . (2n+1)!

1.3. INTEGRALE IMPROPRII

n)(n+1) n1)! (4) t = x n = I = n (n, n + 1) = n ( = n n!( . (2n+1) (2n)!
1

31

(5) 1 + x =

1 t

Indica tii. (4) t = sin3 x I = 1 n+1 ,1 . 2 2 2 R x2 Problema 9. Sa se calculeze 0 e dx (Integrala lui Euler-Poisson). 1 1 Indica tii. x2 = y I = 3 = 1+ 1 = 2 2 = 2 . 2 2

Problema 9. Utiliznd func tiile si sa se calculeze : R1p R1 (2) 0 x5 (1 x)dx, (1) 0 x x2 dx, R1 p R /2 (3) 0 x 4 x3 (1 x), (4) 0 sinn xdx,

1 (6) t = ln x = I = (n + 1) = n!. a+1 xb 1 a+1 = = I = , 1 (7) t = 1+ b b b b x . +1 , +1 (8) x = sin2 t = I = 1 2 2 2

= I = (5, 4) .

1 . b sin a+1 b

32 CAPITOLUL 1. INTEGRALE CU PARAMETRI S I GENERALIZATE