Sunteți pe pagina 1din 2

Mezul iernei Vasile Alecsandri

Ciclul pastelurilor, publicate n 1868-1869, n revista Convorbiri literare, ilustreaza fenomenul de ardere a etapelor specific pasoptismului, prelungit pana la opera marilor clasici. Pastelurile lui Alecsandri reprezint o oper de maturitate. Prin acest ciclu de poezii ale senzorealitii i ale relaiei nemijlocite cu natura, poetul impune o nou specie n literatura romn. Opera sa se afl la ntretierea romantismului cu clasicismul, ca expresie a ncercrii de recuperare, ntr-un timp relativ scurt, a diferenelor dintre literatura romn i cea occidental. Publicata in 1868 in revista Convorbiri literare, poezia "Miezul iernei" este unul dintre cele mai valoroase pasteluri ale Bardului de la Mircesti, un pastel inchinat anotimpului hibernal, in care tema si viziunea romantica se impletesc cu elemente ale poeticii clasice. Tema poeziei este natura ncremenit sub ncletarea gerului, care compune tabloul fantastic" al nopii de iarn. Atitudinea poetic este admiraia fa de mreia cosmic, de linitea absolut. Titlul sugereaz ncremenirea naturii i atotputernicia iernii, devenita motiv al poeziei. Sintagma nominala mezul iernei cuprinde forme arhaice ale substantivelor (arhaisme morfologice). Impersonalitatea vocii lirice este motivat de faptul c accentul se pune pe spectacolul naturii contemplate, magnific panoram nregistrat obiectiv. Mrcile lexico-gramaticale ale eului liric sunt minime: un verb la persona I singular, vd, o interjecie, o!, punctele de suspensie i propoziii exclamative sau interogative. Ipostaza poetic este aceea a unui spectator ndrgostit de natur. Elementele clasice precum atitudinea contemplativa si seninatatea apolinica a eului liric se impletesc cu elementele romantice: motivele de inspiratie folclorica, atitudinea imaginativa a eului liric si antiteza, procedeu specific pasoptismului. Compozitional, poezia insumeaza 4 catrene cu caracter descriptiv, care se organizeaza in 3 secvente poetice. Prima strofa contureaza tabloul nopii de iarn cu natura mineralizat de gerul atotputernic, fara indici ai eului liric. Se configureaza un cadru nocturn perceput auditiv in paduri trosnesc stejarii si vizual stelele par inghetate, cerul pare otelit. Verbele trsnesc", scrie" au valoare onomatopeic sugernd ncremenirea naturii. Epitetele zpada cristalin", cmpii strlucitoare" i metafora lan de diamanturf realizeaz, imaginea feeric a nopii de iarn n planul terestru. A doua secventa poetica configureaza viziunea poetica a naturii ca templu din a doua si a treia strofa. Saltul din real in imaginar se realizeaza printr-o viziune romantica bazata pe deschiderea spre cosmic,spre sacru. Tabloul naturii-templu este de o frumusee solemn i se realizeaz prin imagini artistice ale elementelor templului: coloane, fclii, altare. Exclamatia retorica si epitetul dublu O! tablou maret, fantastic! marcheaza afectiv discursul, exprimand admiratia celui care contempla spectacolul naturii. Tabloul este sonorizat prin imagini auditive care aduc o nota grava, sumbra, de orga. Strofa finala este un tabloul dinamic, realizat n antitez (procedeu romantic de compoziie) cu ncremenirea din secvena static, continuat i aici, n primele dou versuri: Totul e n neclintire, fr via, fr glas". Propoziia interogativ introdus prin conjuncie adversativ Dar ce vd?" impune perspectiva subiectiv i aduce elementul dinamic, imaginea lupului i a przii sale, chiar dac i aceasta poart sugestia morii. Prozodia este realizata conform particularitatilor clasicismului, cu msura versurilor de 1516 silabe, ritm trohaic si rim mperecheat care aduc o muzicalitate de profunda vibratie. La nivel morfosintactic se remarca prezenta numeroaselor verbe la timpul prezent care sugereaza venicia naturii. Puternicul imagism realizat prin cultivarea epitetului, adesea n inversiune, a metaforei, a comparaiei, a personificrii i a hiperbolei dau poeziei originalitate.

In concluzie, Mezul iernei de Vasile Alecsandri este un pastel reprezentativ prin echilibru compoziional i claritate, tablou fantastic i grandios al nopii de iarn specific pasoptismului.