Sunteți pe pagina 1din 21

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

IMPACTUL DESEURILOR ASUPRA MEDIULUI

Cuprins

1.Introducere 2.Clasificarea deseurilor 3.Principalele surse de deseuri 4.Strategii de gestionare a deseurilor 4.1.Prevenirea si minimalizarea fluxului de deseuri 4.2.Reciclarea 4.3.Incinerarea deseurilor 4.4.Depozitarea deseurilor 5.Impactul deseurilor asupra mediului 6.Impactul deseurilor municipale asupra mediului 7.Reducerea impactului rezultat prin depozitarea necorespunzatoare a deseurilor industriale 8.Bibliografie

1.Introducere

Dintre numeroasele probleme de mediu care ameninta planeta noastra, o problema majora o constituie, fara nici o ndoiala, deseurile. Fiecare dintre noi, mic sau mare, arunca zilnic n pubela sa obiecte care nu ne mai servesc, care sunt goale sparte sau uzate. Serviciul de salubrizare actioneaza o singura data pe saptamana, golind pubela care adesea depaseste marginile si le depoziteaza n afara orasului, n locurile numite "gropi de gunoi". Depozitarea deseurilor, pe langa faptul ca este un proces tehnologic destul de scump, mai prezinta un dezavantaj: polueaza mediul. Solutia nu consta n depozitarea acestora pe locuri virane, pe spatiile verzi sau n parcuri, ci n colectarea selectiva si reciclarea lor. Aceasta metoda permite recuperarea substantelor valoroase pentru reciclare! In general, ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare, depozitele de deseuri se numara printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact si risc pentru mediu si sanatatea publica. Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri orasenesti si industriale, in ordinea in care sunt percepute de populatie, sunt:

modificari de peisaj si disconfort vizual; poluarea aerului; poluarea apelor de suprafata; modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile invecinate.

2.Clasificarea deeurilor
La nivel european s-a ncercat elaborarea unor criterii de clasificare ale deeurilor precumi metode standard de gestionare a deeurilor, sarcin ce ntmpin dificulti datorit unor cauzecumulative, printre care se pot enumera: lipsa unei baze de date complete, a unui sistem demonitoring integrat, stadiile diferite de dezvoltare socio-economic a unor state. Ca un exempluconcludent, n Romnia pna n anul 2007, anul aderrii la UE, nu a existat o baz credibil dedate, pentru monitoringul deeurilor la nivel naional. Deeurile pot fi clasificate in funcie de mai multe criterii: n funcie de proveniena lor; n funcie de consisten; n funcie de biodegradabilitatea lor. Dup sistemul EEA (European Environment Agency) deeurile pot fi imprite nurmtoarele categorii: deeuri periculoase; deeuri municipale; nmoluri de epurare; deeuri de la ambalaje, deeuri de la producerea energiei electrice, deeuri electronice. Principalele sectoare economice care sunt mai importante n generarea deeurilor sunt: 1. industria: industria energetic, industria chimica, industria de prelucrare; 2. minerit; 3. construcii si demolri; 4. deeuri generate de activiti medicale; 5. activiti agricole; 6. deeuri municipale. n funcie de compoziia lor, deeurile mai pot fi clasificate: deeuri organice, deeurianorganice; deeuri din hrtie i carton; deeuri din mase plastice; deeuri din sticl; deeurimetalice.

1. Deseuri nepericuloase Nr. crt. 1 materii prime neconforme (de la curatarea cuptoarelor de ardere) Denumire deseu Starea fizica solida -depozitare temporara pe platforma balastata n apropierea depozitului de deseuri refractare; -depozitare finala la halda de deseuri menajere a localitatii; solida -depozitare temporara finite, sector marcat; linga rampa de sortare produse Depozitare

rebuturi de produse finite (de la sortarea materialelor refractare)

-reutilizare n procesul tehnologic; -colectare n container metalic; -depozitare temporara pe platforma betonata; -valorificare prin agenti economici autorizati;

deseuri metalice feroase (de solida la atelierul mecanic)

deseuri metalice feroase(rezultate din dezafectari) deseuri lemnoase(de la atelierul de tmplarie)

solida

-depozitare temporara pe platforma betonata; -valorificare prin agenti economici autorizati;

solida

-depozitare pe platforma betonata/balastata ; -valorificare n procesul tehnologic de productie si prin comercializare ;

anvelope uzate

solida

-depozitare in magazie; -valorificare prin agenti economici autorizati;

deseuri menajere

solida

-depozitare temporara n containere metalice amplasate in incinta societatii; -eliminare la depozitul de deseuri menajere al localitatii;

2. Deseuri periculoase Nr. crt. 1 uleiuri uzate Denumire deseu Starea fizica lichida -colectare n recipienti metalici; -valorificare prin agenti economici autorizati; 2 baterii si acumulatori solida uzati - colectare n magazie; -valorificare prin agenti economici autorizati. Depozitare

3. Deseuri refolosibile Nr. crt. 1 rebuturi de produse finite (de la sortarea materialelor refractare) deseuri lemnoase(rumegus de la atelierul de tmplarie) Denumire deseu Starea fizica solida -depozitare temporara linga rampa de sortare produse finite, sector marcat ; solida - depozitare pe platforma betonata/balastata ; Depozitare

4.. Deseuri comercializate Nr. crt. 1. Denumire deseu Starea fizica deseuri metalice solida feroase (de la atelierul mecanic) solida -colectare n container metalic; platforma betonata; -depozitare temporara pe Depozitare

-valorificare prin agenti economici autorizati -depozitare temporara pe platforma betonata; -valorificare prin agenti economici autorizati.

2. deseuri metalice feroase (rezultate din dezafectari)

3. Deseuri lemnoase (de solida la atelierul de tmplarie) 4. Anvelope uzate solida

- depozitare pe platforma betonata/balastata; -valorificare prin comercializare; depozitare in magazie; -valorificare prin agenti economici autorizati

5. uleiuri uzate

lichida

-colectare n recipienti metalici; -valorificare prin agenti economici autorizati;

6. baterii si acumulatori uzati

solida

- colectare n magazie valorificare prin agenti; -economici autorizati

5. Depozitarea definitiva a deseurilor Nr. crt. 1. materii prime neconforme (de la curatarea cuptoarelor de ardere) 2. deseuri menajere Denumire deseu Starea fizica solida -depozitare temporara pe platforma balastata n apropierea depozitului de deseuri refractare; -depozitare finala la halda de deseuri menajere a localitatii Baru; solida -depozitare temporara n containere metalice amplasate pe platforma betonata; -eliminare la depozitul de deseuri menajere al localitatii Baru. Depozitare

3.Principalele surse de deseuri


1.Hartia: Milioane de tone de hartie sunt folosite anual pentru diferite activitati.Fabricarea hartiei prezinta doua inconveniente: ea este produsa din materie lemnoasa, ce se obtine prin taierea copacilor, iar pentru fabricarea ei se foloseste o mare cantitate de energie.Reciclarea hartiei foloseste doar jumatate din cantitatea de energie folosita initial la obtinerea ei. 2. Plasticul : In lume exista peste 50 de tipuri de materiale plastice ce sunt fabricate din materii prime epuizabile, cum ar fi petrolul, carbunele si gazul natural. Au o gama foarte larga de folosinta, pesteo treime fiind utilizate ca ambalaje, si reprezentand 20% din cantitatea de deseuri menajere.Principala problema a materialelor plastice este ca ele nu sunt biodegradabile, rezistand in mediu perioade foarte lungi de timp (o sticla ingropata acum poate fi descoperita de urmasii nostri in exact aceeasi stare si peste 10.000 de ani). 3. Sticla: Sticla este fabricata in mare parte din nisip si necesita o cantitate enorma de energie. Mult mai putina energie este folosita pentru reciclarea ei.Reutilizarea sticlelor si borcanelor determina un efect pozitiv asupra mediului si economiei.Fabricarea sticlei din materiale reciclate (cioburi) economiseste o treime din energia folosita la inceput. 4. Metalele: Multe bunuri si ambaje sunt fabricate din metale - tabla, otel si in special aluminiu.Metalele se obtin prin prelucrarea minereurilor, ceea ce determina o mare poluare prin cantitatea de energie utilizata, si prin emanatiile si deseurile industriale ce rezulta din aceste procese.Reciclarea aluminiului salveaza 95% din energia necesara producerii lui. 5. Materiale textile: Hainele vechi si alte materiale textile pot fi refolosite in mai multe feluri. Ele pot constitui ajutoare pentru saraci sau pot fi stranse si utilizate pentru crearea unor noi haine, paturi, lavete sau prelate. 6. Deseurile organice: Resturile organice pot fi refolosite prin producerea de composturi sau ingrasaminte naturale. Frunzele uscate mucegaite, in loc de a fi arse, pot fi folosite la acoperirea solurilor agricole, impiedicand aparitia buruienilor. 7. Petrolul: Un litru de petrol scurs in apa se poate intinde pe o suprafata dubla decat cea a unui teren de fotbal, provocand numeroase daune.Anual, aproximativ 1,25 milioane de tone de deseuri petroliere se scurg in mari si oceane. De multe ori aceasta cantitate patrunde in pamant, bazine riviere si sisteme de canalizare.Nu se poate vorbi de reciclare a petrolului, dar exista tehnologii de reciclare a uleiurilor uzate.
8

4.Strategii de gestionare a deeurilor


Tendinele n ceea ce privete managementul deeurilor, promovate de EEA i adoptate demajoritatea statelor membre UE sunt reprezentate de: 1. minimizarea i prevenirea cantitilor de deeuri; 2. reciclarea; 3. incinerarea; 4. depozitarea. Strategia universal este aceea de a minimiza cantitatea de deeuri respectiv cea deresurse naturale utilizate, si de maximizare a fluxului de reciclare a materiei si energiei. Cele mai acceptate i promovate metode n gestionarea deeurilor sunt minimizareacantitilor de deeuri si reciclarea. Minimizarea ine mai mult de o parte conceptual, multutilizat n zilele noastre i se incearc a fi susinuta prin diferite instrumente: perceperea taxelorpay as you through, ,,willingness to pay. De asemenea intervin i ali factori, cum ar fi:comportamentul oamenilor, gradul de dezvoltare al societii, atitudini, concepii, nivelul deeducaie.

4.1. Prevenirea i minimizarea fluxului de deeuri


Conform standardelor europene, prioritile n ceea ce privete tratarea deeurilor, suntdup cum urmeaza: n primul rnd prevenirea deeurilor, apoi reciclarea lor, recuperarea deenergie i n final depozitarea. Pentru a putea descrie aceast metod de gestionare a deeurilor trebuie mai nti sdefinim termenii, s vedem n ce context ne aflm. Astfel, prevenirea deeurilor reprezintprevenirea, reducerea la surs a fluxului de deeuri i reutilizarea produselor. Minimizareafluxului de deeuri se refer i la msuri de gestionare a deeurilor, cum ar fi scderea gradului de toxicitate (deeurile periculoase) i reciclarea (conform EEA). Aceste metode trebuiesc susinute de factorii politici de la nivel regional la cel naional i adaptate n funcie de problemele existente. n orice caz din cauza fluxului crescnd de deeurieste din ce n ce mai greu pentru toate arile s se
9

ocupe de aceast problem. Fiecare ar trebuies adopte strategii adecvate pentru a reui s reduc cantitile de deeuri i implicit epuizarearesurselor. Un raport al Ageniei Europene de Mediu (EEA, Topic Report 2/2002, Case studies on waste minimisation practices in Europe) prezint zece cazuri n care unele ri europene au reuit s gseasc soluii pentru prevenirea i minimizarea cantitilor de deeuri. Cele mai importante msuri se consider a fi: responsabilitatea productorilor, n ceea ce privete ambalajul produselor; acordurile voluntare; instrumentele legislative; programele informative; taxele pe deeuri.

4.2 Reciclarea

Reciclarea este metoda ce vizeaz doua aspecte importante: eficiena folosirii resurselor iimpactul asupra mediului. Deeurile nu mai reprezint, n societatea de astzi, acel ru inevitabil,ci o sursa importanta de resurse secundare, tocmai de aceea se promoveaz din ce n ce mai multreciclarea i avantajele n ceea ce privete utilizarea durabil a resurselor, de asemenea deeurilereprezint o surs regenerabil de energie. Aceast metod consider clasificareadeeurilor n funcie de componena lor, respectiv in funcie de existena lor ca posibile resursesecundare. Conform normelor europene, metoda reciclrii poate consta n: reciclarea materiei ireutilizarea energiei.

10

Reciclarea material presupune nlocuirea resurselor primare cu folosirea materialelor dindeeuri, Fricke i Kolsch (2009). Ei consider reciclarea materialelor ca metod care includereciclarea materiilor i reciclarea biologic cu compost (proces aerob) i fermentare (procesanaerob), spre deosebire de Bjorklund i Finnveden (2005) care susin c reciclarea deeurilorbiodegradabile (referindu-se la compostare i digestie anaerob) are puine trasturi comune cu ceea ce presupune reciclarea propriu-zis a materialelor Reciclarea deeurilor presupune o serie de activiti: colectarea, transportul deeurilor,prelucrarea intermediara care implic sortare, mrunire sau compactare, valorificareamaterialelor i prelucrarea final. n ceea ce privete colectarea i transportul, numeroase studiis-au axat pe evaluarea impactului asupra mediului pentru fiecare activitate ntreprins i peeficiena economic.

Transportul deeurilor (prelucrat dup Salhofer i colab., 2007). Reciclarea i valorificarea energetic presupune recuperarea energiei din deeuri. Este unproces ce const n arderea deeurilor n instalaii speciale cu scopul de a converti energia nenergie electric. Incinerarea deeurilor reperezint procesul prin care are loc recuperareaenergiei, care altfel ar fi fost produs din arderea combustibililor fosili, crbuni sau gaze naturale,(Damgaard, 2010), adic resursele naturale pot fi economisite i utilizate raional.
11

4.3 Incinerarea deeurilor

Stehlk (2009), susine c o atenie deosebit i studii de specialitate ar trebui ndreptatectre procesele de tratare termic a deeurilor. Aceste procese de tratare termic sunt reprezentate de: incinerare,piroliz, gazare, coincinerare. Khoo (2009), cu ajutorul modelului LCA a fcut un studiu deevaluare a impactului de mediu asupra metodelor de tratare termic a deeurilor, n care atrageatenia asupra importanei acestei evaluri, n vederea adoptrii metodei corespunztoare degestionare a deeurilor. Prin procesul de incinerare se urmrete transformarea deeurilor n resurse secundare, seare n vedere economisirea resurselor; minimizarea emisiilor i scderea toxicitii deeurilor;reducerea volumului i masei deeurilor; utilizarea valorii calorice a deeurilor i convertirea nenergie electric. Incinerarea deeurilor s-a dezvoltat de-a lungul timpului de la instalaiile de eliminare adeeurilor, la instalaii de obinere a energiei din deeuri i cu introducerea de noi tehnologii decontrol al emisiilor (Damgaard, 2010), reprezentnd o metod ce cstig din ce n ce mai multinteres n strategiile de gestionare a deeurilor. Obinerea energiei din deeuri presupune incinerarea deeurilor iutilizeaz coninutul energetic al deeurilor pentru producerea energiei electrice sau a obinerii decldur i electricitate, cldura fiind utilizat (recuperat i exportat) pentru diferite servicii(nclzire, alimentarea cu ap cald), (Perkoulidis i colab, 2010). Un studiu fcut n Italia, deCherubini i colab. (2008), compar diferitele metode de gestionare a deeurilor, cum ar fi:depozitarea deeurilor, fr tratare; depozitarea cu recuperare a biogazului; sortarea pe fraciiorganice i anorganice, cu reciclare; obinerea energiei electrice prin digestie anaeroobic iincinerarea deeurilor fr sortare sau tratare cu obinerea energiei electrice. Au concluzionat ctratarea deeurilor i recuperarea energetic este ce mai avantajoas metod n ceea ce priveteimpactul asupra mediului. La aceleai concluzii a ajuns i Perkoulidis i colab. (2010), n urmaunui studiu din Grecia, n care au evaluat impactul asupra mediului al depozitrii deeurilor i altratrii deeurilor cu recuperare energetic.

12

4.4 Depozitarea deeurilor


Ierarhia deeurilor reperezint un concept care consider analiza cost-beneficiu adiferitelor strategii de gestionare a deeurilor n vederea stabilirii unor limite i metode optime iaplicabile de gestionare: prevenirea i reducerea cantitilor de deeuri, reciclarea (reutilizarea,reciclarea material, recuperare energetic) i reducerea cantitilor de deeuri depozitate.

Ierarhia gestionrii deeurilor(prelucrat dup Cherubini i colab.,2008) Dup cum se observ, depozitarea deeurilor reprezint metoda cea mai puin acceptat,din cauza efectelor negative pe care le are asupra mediului: emisiile de metan cu poluareatmosferic, emisiile de levigat cu poluarea solurilor, a apelor subterane i mai ales pierderearesurselor. Din nefericire, nc mai sunt ri care au ca principal metod de management aldeeurilor depozitarea, care este i cea mai veche de altfel, n pofida tuturor eforturilor ntreprinse i instrumentelor folosite de UE (economice-taxe pe cantitile de deeuri depozitate; legislativecea mai importanta fiind Directiva privind depozitele de deeuri-Dir.1999/31/CE). Numeroase studii de specialitate s-au ndreptat spre analiza impactului depozitrii dedeeuri, n ce anume const aceast metod i cu ajutorul LCA, au dezvoltat programe eficientede modelare: EASEWASTE ,ORWARE, IWM2, model britanic. n ceea ce privetedepozitare deeurilor, cel mai utilizat program de modelare este EASEWASTE .
13

5. Impactul deseurilor asupra mediului


In general, ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare, depozitele de deseuri se numara printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact si risc pentru mediu si sanatatea publica. Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri orasenesti si industriale, in ordinea in care sunt percepute de populatie, sunt:

modificari de peisaj si disconfort vizual; poluarea aerului; poluarea apelor de suprafata; modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile invecinate.

Poluarea aerului cu mirosuri neplacute si cu suspensii antrenate de vant este deosebit de evidenta in zona depozitelor orasenesti actuale, in care nu se practica exploatarea pe celule si acoperirea cu materiale inerte. Scurgerile de pe versantii depozitelor aflate in apropierea apelor de suprafata contribuie la poluarea acestora cu substante organice si suspensii. Depozitele neimpermeabilizate de deseuri urbane sunt deseori sursa infestarii apelor subterane cu nitrati si nitriti, dar si cu alte elemente poluante. Atat exfiltratiile din depozite, cat si apele scurse pe versanti influenteaza calitatea solurilor inconjuratoare, fapt ce se repercuteaza asupra folosintei acestora. Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deseuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care in termenii conceptului de dezvoltare durabila, se intinde pe durata a cel putin doua generatii daca se insumeaza perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (15-30 ani), refacere ecologica si postmonitorizare (15-20 ani).

In termeni de biodiversitate, un depozit de deseuri inseamna eliminarea de pe suprafata afectata acestei folosinte a unui numar de 30-300 specii/ha, fara a
14

considera si populatia microbiologica a solului. In plus, biocenozele din vecinatatea depozitului se modifica in sensul ca:

in asociatiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate; unele mamifere, pasari, insecte parasesc zona, in avantajul celor care isi gasesc hrana in gunoaie (sobolani, ciori).

Desi efectele asupra florei si faunei sunt teoretic limitate in timp la durata exploatarii depozitului, reconstructia ecologica realizata dupa eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu va mai putea restabili echilibrul biologic initial, evolutia biosistemului fiind ireversibil modificata. Actualele practici de colectare transport /depozitare a deseurilor urbane faciliteaza inmultirea si diseminarea agentilor patogeni si a vectorilor acestora: insecte, sobolani, ciori, caini vagabonzi. Deseurile, dar mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru sanatate datorita continutului lor in substante toxice precum metale grele (plumb, cadmiu), pesticide, solventi, uleiuri uzate. Problema cea mai dificila o constituie materialele periculoase (inclusiv namolurile toxice, produse petroliere, reziduuri de la vopsitorii, zguri metalurgice) care sunt depozitate in comun cu deseuri solide orasenesti. Aceasta situatie poate genera aparitia unor amestecuri si combinatii inflamabile, explozive sau corozive; pe de alta parte, prezenta reziduurilor menajere usor degradabile poate facilita descompunerea componentelor periculoase complexe si reduce poluarea mediului. Un aspect negativ este acela ca multe materiale reciclabile si utile sunt depozitate impreuna cu cele nereciclabile; fiind amestecate si contaminate din punct de vedere chimic si biologic, recuperarea lor este dificila. Problemele cu care se confrunta gestionarea deseurilor in Romania pot fi sintetizate astfel:

depozitarea pe teren descoperit este cea mai importanta cale pentru eliminarea finala a acestora; depozitele existente sunt uneori amplasate in locuri sensibile (in apropierea locuintelor, a apelor de suprafata sau subterane, a zonelor de agrement); depozitele de deseuri nu sunt amenajate corespunzator pentru protectia
15

mediului, conducand la poluarea apelor si solului din zonele respective; depozitele actuale de deseuri, in special cele orasenesti, nu sunt operate corespunzator: nu se compacteaza si nu se acopera periodic cu materiale inerte in vederea prevenirii incendiilor, a raspandirii mirosurilor neplacute; nu exista un control strict al calitatii si cantitatii de deseuri care intra pe depozit; nu exista facilitati pentru controlul biogazului produs; drumurile principale si secundare pe care circula utilajele de transport deseuri nu sunt intretinute, mijloacele de transport nu sunt spalate la iesirea de pe depozite; multe depozite nu sunt prevazute cu imprejmuire, cu intrare corespunzatoare si panouri de avertizare. terenurile ocupate de depozitele de deseuri sunt considerate terenuri degradate, care nu mai pot fi utilizate in scopuri agricole; la ora actuala, in Romania, peste 12000 ha de teren sunt afectate de depozitarea deseurilor menajere sau industriale; colectarea deseurilor menajere de la populatie se efectueaza neselectiv; ele ajung pe depozite ca atare, amestecate, astfel pierzandu-se o mare parte a potentialului lor util (hartie, sticla, metale, materiale plastice);

Toate aceste considerente conduc la concluzia ca gestiunea deseurilor necesita adoptarea unor masuri specifice, adecvate fiecarei faze de eliminare a deseurilor in mediu. Respectarea acestor masuri trebuie sa faca obiectul activitatii de monitoring a factorilor de mediu afectati de prezenta deseurilor.

16

6.Impactul deseurilor municipale asupra mediului


Nu exist o definiie unanim acceptat n ceea ce privete deeurile municipale, n generalvariaz de la o ar la alta, chiar i de la o regiune la alta. Conform EEA, deeurile municipalesunt considerate a fi acele deeuri rezultate din gospodrii, colectate de municipaliti, deeurimenajere, dar i acelea colectate de la instituii, intreprinderi mici, coli, deeuri care suntsimilare cu cele colectate de la gospodrii. Se manifesta deosebit de variat,datorita numarului mare de nocivitati continute in aceste deseuri.Reziduurile sunt cele mai importante surse de raspandire a infectiilor,datorita continutului lor mare de microorganisme,printre care si agenti patogeni.In conditii prielnice,agentii patogeni pot trai in reziduuri chiar cateva luni,de unde patrund in sol si apa,dand nastere la infectii numeroase,directe.Cateva din maladiile provocate de acestea sunt:Salmonella typhi - febra tifoida;Salmonella paratifi - febra paratifoida;Schigella disenteriae dizenteria baciliara;Microbacterium tuberculosis - tuberculoza;Clostridium tetani tetanos;Vibriocholerae -holera;Polimelitis virus - paralizie infantila;etc. Insectele,rozatoarele si cainii sunt,de asemenea,purtatori si raspanditori de boli infectioase.Mustele sunt atrase de mirosul de substanta organica in descompunere;pe de o parete sunt purtatoare de microbi,iar pe de alta parte isi depun ouale in gunoi,ciclul de reproducere fiind de numai 4-5 zile. Solul,apelede suprafata si subterane,precum si atmosfera sunt cele mai grav afectate de reziduuri,efectele acestora fiind regasite la mari distante.In mod similar prin intermediul apei,aerului si solului,microbii sunt raspanditi,de asemenea,la distante mari,de unde apoi tot prin intermediul apei,aerului si solului,etc ajung in organismul uman.Pe calea aerului,toate gazele nocive,rezultate in urma descompunerii substantelor organice din deseuri (metan,amoniac,hidrogen sulfurat,scatol,indol,etc) sunt inhalate si pot prejudicia sanatatea umana intr-un mod mai mult sau mai putin grav;in aceeasi masura mediul este prejudiciat si prin produsele de ardere fum,fumigene,cenusa,etc. Reziduurile periculoase pot provoca imbolnaviri de orice fel,de la raceli banale pana la tuberculoza,cancer,etc.

17

7.Reducerea impactului rezultat prin depozitarea necorespunzatoare a deseurilor industriale

Imbunatatirea sistemului de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile marilor unitati economice poluatoare conform planurilor de conformare Realizare planurilor de gestionare a deseurilor industriale de catre marii poluatori Eficientizarea activitatilor specifice de colectare transport si depozitare a deseurilor industriale de catre fiecare dintre marii poluatori Eficientizarea actiunilor de monitorizarea a activitatilor de gestionare a deseurilor industriale de catre APM - Garda de Mediu Imbunatatirea sistemului de reutilizarea a deseurilor rezulalte din activitatile industriale Realizarea unor planuri eficiente de reutilizare a componentei utile din cantitatea totala Exploatarea propriu-zisa a componentei utile din cantitatea totala de deseuri industriale Inlocuirea solului contaminat cu diferiti poluanti si transportul lui intr-un depozit asigurat Optimizari ale proceselor de productie vizand minimizarea pierderilor de materie prima si energie. Poluarea aerului cu mirosuri neplacute si cu suspensii antrenate de vant este deosebit de evidenta in zona depozitelor orasenesti actuale, in care nu se practica exploatarea pe celule si acoperirea cu materiale inerte. Scurgerile de pe versantii depozitelor aflate in apropierea apelor de suprafata contribuie la poluarea acestora cu substante organice si suspensii. Depozitele neimpermeabilizate de deseuri urbane sunt deseori sursa infestarii apelor subterane cu nitrati si nitriti, dar si cu alte elemente poluante. Atat exfiltratiile din depozite, cat si apele scurse pe versanti influenteaza calitatea solurilor inconjuratoare, fapt ce se repercuteaza asupra folosintei acestora. Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deseuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care in termenii
18

conceptului de dezvoltare durabila, se intinde pe durata a cel putin doua generatii daca se insumeaza perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (15-30 ani), refacere ecologica si postmonitorizare (15-20 ani). In termeni de biodiversitate, un depozit de deseuri inseamna eliminarea de pe suprafata afectata acestei folosinte a unui numar de 30-300 specii/ha, fara a considera si populatia microbiologica a solului. In plus, biocenozele din vecinatatea depozitului se modifica in sensul ca:

in asociatiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate; unele mamifere, pasari, insecte parasesc zona, in avantajul celor care isi gasesc hrana in gunoaie (sobolani, ciori).

Desi efectele asupra florei si faunei sunt teoretic limitate in timp la durata exploatarii depozitului, reconstructia ecologica realizata dupa eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu va mai putea restabili echilibrul biologic initial, evolutia biosistemului fiind ireversibil modificata. Actualele practici de colectare transport /depozitare a deseurilor urbane faciliteaza inmultirea si diseminarea agentilor patogeni si a vectorilor acestora: insecte, sobolani, ciori, caini vagabonzi. Deseurile, dar mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru sanatate datorita continutului lor in substante toxice precum metale grele (plumb, cadmiu), pesticide, solventi, uleiuri uzate. Problema cea mai dificila o constituie materialele periculoase (inclusiv namolurile toxice, produse petroliere, reziduuri de la vopsitorii, zguri metalurgice) care sunt depozitate in comun cu deseuri solide orasenesti. Aceasta situatie poate genera aparitia unor amestecuri si combinatii inflamabile, explozive sau corozive; pe de alta parte, prezenta reziduurilor menajere usor degradabile poate facilita descompunerea componentelor periculoase complexe si reduce poluarea mediului. Un aspect negativ este acela ca multe materiale reciclabile si utile sunt depozitate impreuna cu cele nereciclabile; fiind amestecate si contaminate din punct de vedere chimic si biologic, recuperarea lor este dificila. Problemele cu care se confrunta gestionarea deseurilor in Romania pot fi sintetizate astfel:
19

depozitarea pe teren descoperit este cea mai importanta cale pentru eliminarea finala a acestora; depozitele existente sunt uneori amplasate in locuri sensibile (in apropierea locuintelor, a apelor de suprafata sau subterane, a zonelor de agrement); depozitele de deseuri nu sunt amenajate corespunzator pentru protectia mediului, conducand la poluarea apelor si solului din zonele respective; depozitele actuale de deseuri, in special cele orasenesti, nu sunt operate corespunzator: nu se compacteaza si nu se acopera periodic cu materiale inerte in vederea prevenirii incendiilor, a raspandirii mirosurilor neplacute; nu exista un control strict al calitatii si cantitatii de deseuri care intra pe depozit; nu exista facilitati pentru controlul biogazului produs; drumurile principale si secundare pe care circula utilajele de transport deseuri nu sunt intretinute, mijloacele de transport nu sunt spalate la iesirea de pe depozite; multe depozite nu sunt prevazute cu imprejmuire, cu intrare corespunzatoare si panouri de avertizare. terenurile ocupate de depozitele de deseuri sunt considerate terenuri degradate, care nu mai pot fi utilizate in scopuri agricole; la ora actuala, in Romania, peste 12000 ha de teren sunt afectate de depozitarea deseurilor menajere sau industriale; colectarea deseurilor menajere de la populatie se efectueaza neselectiv; ele ajung pe depozite ca atare, amestecate, astfel pierzandu-se o mare parte a potentialului lor util (hartie, sticla, metale, materiale plastice);

Toate aceste considerente conduc la concluzia ca gestiunea deseurilor necesita adoptarea unor masuri specifice, adecvate fiecarei faze de eliminare a deseurilor in mediu. Respectarea acestor masuri trebuie sa faca obiectul activitatii de monitoring a factorilor de mediu afectati de prezenta deseurilor.

20

8.Bibliografie:

1.Protectia Mediului Inconjurator,Mircea Negulescu,Editura Tehnica,Bucuresti 1995 2.http://www.anpm.ro/Files/Publicatia_statistica_2004_200711165913698.pdf 3. mmq.ase.ro/LucrCD/sectiunea%20III/certificarea%20ecologica%20Banacu-1.htm - 99k 4.www.addfoculviu.ro/reciclare-deseuri.php - 12k 5.www.scritube.com/geografie/ecologie/Impactul-depozitelor-de-deseuri 6.www.cesec.ro

21