Ministerul Educaiei al Republicii Moldova Academia de Studii Economice din Moldova

Referat

Jocurile Olimpice

A efectuat: Vozian Doina Gr. FB 125 A verificat: Gorbunov Anatolii Lector Superior

Chiinu 2013

Cuprins:

1.Jocurile Olimpice Antice

2.Jocuri Olimpice Contemporane

2.1Baron Pierre de Coubertin si rolul lui n renasterea Jocurilor Olimpice.

2.2 Maraton-ca disciplina olimpica si atletism

3.Participarea sportivilor din Moldova la Jocurile Olimpice

1. Jocurile Olimpice Antice

Numele de Olimpiada vine de la numele orasului Olimp, faimos pentru frumusetea templelor in care locuiau Zeussi Hera impreuna cu ceilalti zei. Primele intreceri olimpice au avut loc dupa spusele arheologilor in anul 776 i.H., ele cuprindeau o serie de intreceri sportive si erau organizate in cinstea zeilor, initial avand un caracter religios; Jocurile Olimpicesimbolizau o ofranda adusa zeilor pentru toate lucrurile bune pe care le faceau pentru pamanteni. Jocurile Olimpice ocupau un loc important in viata Greciei antice, toata populatia de gen masculin, indiferent de cat de bogata sau saraca, avea voie sa participe la intreceri; de asemenea, fetele necasatorite aveau voie sa priveasca intrecerile; femeile maritate insa, nu aveau voie nici sa participe nici sa priveasca competitia! In urma intrecerilor, castigatorii erau rasplatiti cu o coroana impletita din ramuri de maslini si erau priviti de ceilalti participanti sau spectatori ca adevarati eroi. Unul din cele mai importante lucruri pe langa faptul ca invingatorii deveneau cunoscuti in toata Grecia era ca aceste intreceri nu puneau in valoare doar forta fizica a sportivilor ci si modul in care ei isi puneau in valoare forta, vointa si inteligenta imbinandu-le trebuie sa mentionam ca intrecerile sportive in antichitate erau mult mai dure decat cele de astazi iar forta fizica deosebita era necesara. Cu timpul au aparut asa cum era si firesc reguli noi si alte sporturi noi asa ca intreaga competitie nu mai tinea doar o zi ci cinci zile si se desfasura numai vara, in cea mai calda perioada a anului. Asa cum se obisnuieste si astazi in prima zi a jocurilor se aprinde flacara olimpica, ea arde pe toata durata competitiei. Flacara era adusa in Olimp de trei oameni anume alesi, care purtau pe cap coroane din ramuri de maslin; pana sa ajunga in Olimp ei calatoreau 3 luni prin intreaga Grecie, nimeni nu avea voie sa stinga flacara sau sa

faca vreun rau unuia din purtatorii ei; asta insemna ca il nesocotea chiar pe Zeus, cel caruia ii erau dedicate aceste intreceri. Primele mentiuni istorice cu privire la Jocurile Olimpice vorbesc despre existenta unei singure probe, cea de alergare, stadion, in care atletii se intreceau pe o distanta de aproximativ 190 de metri, atat cat insemna o lungime de stadion. Distanta pe care trebuiau sa o parcurga sportivii este totusi una incerta, atata vreme cat urmele arheologice ale pistei din Olimpia nu ofera o imagine clara asupra dimensiunilor acesteia. Se pare insa ca lungimea unei piste antice se cifra undeva intre 180 si 200 de metri. Proba era asemanatoare cu cea din zilele noastre, atletii concurand pe culoare delimitate, impartite de jaloane in cinci distante egale. Cum timpul nu constituia un etalon la vremea respectiva, castigator era declarat cel care reusea sa treaca primul de ultimul jalon, cel aflat la linia de sosire.

De abia in 724 i.H., 52 de ani mai tarziu fata de prima competitie olimpica recunoscuta, grecii vor introduce o noua proba sportiva, cea cunoscuta sub numele de diaulos, proba de alergare care cuprindea doua lungimi de stadion sau un tur complet al acestuia.

Cea de a treia disciplina sportiva acceptata la Olimpiada va fi tot una de alergare, dolichos, in 720 i.H. Proba se desfasura pe o distanta de aprozimativ 4800 de metri si era asemanatoare cu maratonul de astazi, avand in vedere ca atletii incepeau si terminau cursa pe stadion, restul traseului fiind ales in afara acestuia. Cel mai probabil, sportivii urma o ruta bine definita care trebuia sa treaca prin fata templelor principalilor zei din panteonul grec.Se pare ca aceasta este prima proba olimpica in care atletilor li s-a permis sa concureze goi, desi datele cu privire la aceasta forma de participare raman incerte.

Urmatorii aproape doua sute de ani vor aduce noi probe sportive intr-o competitie in care victoriile incepusera sa fie considerate mai importante decat castigarea unui

razboi

Pentatlon (708 i.H.) proba care consta din cinci discipline distincte : aruncare discului, alergare, saritura in lungime, lupte si aruncarea sulitei. Box sau Pygmachia (688 i.H.) Cursele hipice (608 i.H.) Pankration (648 i.H.) disciplina sportiva care a disparut de-a lungul timpului si care imbina boxul cu luptele, intr-o forma asemanatoare artelor martiale mixte. Hoplitodromos (580 i.H. sau 520 i.H.) proba de alergare in care atletii concurau in armura completa pe o distanta de doua sau patru lungimi de stadion, circa 380 respectiv 760 de metri. Stadion Exista multe asemanari intre proba de alergare antica si cea moderna. Chiar daca distanta parcursa de atleti s-a redus la jumatate, regulile celei mai titrate discipline sportive de atunci si de acum au ramas, in mare, aceleasi. Startul cursei era dat de un sunet de trompeta dupa ce, initial, arbitrii oficiali agonothetai se asigurau ca toti alergatorii porneau de pe pozitii egale. In cazul in care unul dintre concurenti fura startul, proba se repeta. Aceeasi decizie se aplica si in cazul in care mai multi sportivi treceau in acelasi timp linia de sosire.

Numele probei era acelasi cu cel al incintei in care se desfasura, stadion, termen sinonim cu cel actual. La fel ca si in prezent, proba de alergare in viteza era considerata, de departe, cea mai importanta disciplina a competitiei olimpice, castigatorii ei fiind considerati, de cele mai multe ori, castigatorii intregii Olimpiade. Pentatlon

Proba completa, asa cum o descriau anticii, pentatlonul imbina cinci discipline diferite: stadion, lupte, aruncare discului, saritura in lungime si aruncarea sulitei, fiecare dintre ele fiind considerata necesara in pregatirea tinerilor pentru serviciul militar. De altfel, se pare ca antrenamentele pe care pentatletii le sustineau era similare cu cele efectuate de catre soldatii din armata regulata.

Daca luptele si alergarea constituiau si probe distincte, celelalte discipline nu se regaseau decat in cadrul pentatlonului, comparativ cu sporturile olimpice moderne acolo unde atat aruncare sulitei, a discului cat si saritura in lungime sunt privite ca evenimente separate. Saritura in lungime Similara in conceptie cu disciplina moderna, saritura in lungime se desfasura pe aceleasi coordonate ca si proba de triplu salt din prezent, cu toate ca este posibil ca atletii eleni sa fi executat cinci pasi inaintea sariturii in loc de trei, asa cum se practica astazi. Teoria se bazeaza pe faptul ca recordurile antice, care metioneaza sarituri de peste 25 de metri, ar fi fost imposibil de realizat intr-un alt mod. Arhelogii au descoperit, insa, un amanunt surprinzator, redat in picturile antice. Se pare ca sportivii greci se ajutau in timpul elanului de greutati numite haltere, asemanatoare unor manere, pe care le aruncau in momentul saltului pentru a imprima corpului o viteza suplimentara. Aruncarea discului Comparativ cu Jocurile Olimpice moderne, arbitrii antici considerau precizia cu care era lansat un disc la de importanta ca si distanta la care era aruncat acesta. Discurile erau confectionate din piatra, fier sau bronz in forma unei farfurii. Dimensiunile acestora variau atata vreme cat se considera ca tinerii nu pot arunca o greutate la fel de mare ca si barbatii. Din sursele antice reiese ca fiecare atlet aveau dreptul la cinci incercari, fiind luata in calcul cea mai buna dintre ele.

Aruncarea sulitei La fel ca si la proba de aruncare a discului, atletii aveau dreptul la cinci incercari de a arunca sulita. Este posibil ca si la proba de saritura in lungime, concurentii sa fi putut executa cinci sarituri din care cea mai buna sa fie luata in calcul. Diferenta dintre proba actuala si cea antica este aceea ca arbitrii nu luau in calcul decat sulitele care se infigeau in pamant, celelalte incercari fiind considerate nule. Lupte Luptele greco-romane de astazi, ca disciplina sportiva, nu sunt altceva decat urmasele luptelor grecesti din cadrul jocurilor olimpice de odinioara. Regulile au ramas, in mare, aceleasi. Este considerat invingator sportivul care reuseste sa isi culce adversarul la pamant astfel incat sa atinga podeaua cu soldul, umarul sau spatele. Era nevoie de trei astfel de reusite pentru ca luptatorul sa fie declarat castigator. Erau interzise loviturile in zona genitala sau in zona ochilor ca, de altfel, si muscaturile. In schimb, erau permise atacurile prin care se rupeau degetele oponentului. Concurentii participau nud si isi ungeau trupurile cu ulei pentru a impiedica prizele adversarilor.

Box Una dintre cele mai atractive competitii olimpice pentru vechii greci era, cu siguranta, pygmachia, sau boxul. Cu toate ca, la prima vedere, proba sportiva elena pare similara cu cea moderna, exista foarte multe deosebiri intre cele doua intreceri. Ambii sportivi boxau intr-un meci in care nu existau runde sau pauze, lupta fiind considerata incheiata atunci cand unul dintre concurenti nu mai putea continua lupta sau cand abandona. Nu existau categorii de greutate, ca in prezent, competitorii fiind alesi prin tragere la sorti. De asemenea, nu exista nico regula care sa interzica lovirea unui adversar aflat la pamant.

In schimb, nu era permisa tinerea adversarului sau culcarea acestuia la pamant prin procedeele folosite la lupte. Atletii isi puteau lovi oponentii cu palmele, fara a putea insa sa atace cu degetele. Cei care incalcau regulile erau batuti cu o nuia de catre arbitrul meciului pentru a li se atrage atentia asupra infractiunilor comise. In cazul in care meciul dura prea mult, sportivii putea conveni sa se loveasca pe rand fara a se apara pana cand unul dintre ei se recunoastea invins. Concurentii purtau pe maini curele de piele, himantes, care uneori erau intarite cu bucati de metal. Pankration Singura regula este ca nu exista nicio regula, s-ar putea spune intr-o prezentare succinta a competitiei numita pankration, cel mai violent sport din cadrul jocurilor olimpice antice. Aceasta este, de altfel, una dintre putinele probe spotive care nu au supravietuit timpului. Pankration era o imbinare a boxului si a luptelor, avand, ca si in cazul acestora doua, divizii atat pentru tineri cat si pentru barbati maturi. Singurele restrictii erau acelea de a nu musca sau de a nu leza ochii adversarului, fiind permise orice fel de lovituri, inclusiv cele in zona genitala.

Lupta dura neintrerupt pana in momentul in care unul dintre oponenti devenea inconstient, abandona sau murea. Moartea sportivilor in cadrul meciurilor de pankration era un incident cat se poate de probabil, cu atat mai mult cu cat strangularea adversarului era un procedea destul de des intalnit. Cu toate ca abandonul era ooptiune, sursele antice mentioneaza sportivi care au ales sa moara decat sa se recunoasca invinsi. Cursele hipice Doua astfel de intreceri faceau parte din probele hipice practicate in cadrul Jocurilor Olimpice: cursele de care si intrecerile simple. Desi nu erau la fel de spectaculoase ca si probele de alergare, intrecerile hipice adunau multi spectatori, in special in perioada romana o Olimpiadei. Tethrippon, intrecerea pentru carele cu patru cai si

synoris,

cele

cu

doi

cai,

erau

evenimentele

cele

mai

urmarite.

Hipismul era una dintre putinele probe in care sportivii purtau haine. De asemenea, era singura competitie in care era acceptata participarea femeilor. Acest lucru era permis poate si pentru ca invingator era considerat proprietarul cailor si nicidecum jokeul. Istoria mentioneaza chiar si un nume, Kyniska, printesa spartana nascuta in 440 i.H., castigatoarea a nu mai putin de patru titluri olimpice. Kyniska este, de altfel, prima femeie castigatoare a unei competitii olimpice dedicata, prin excelenta, barbatilor.

Cursele de care se disputau pe o distanta de aproximativ 15 kilometri, in timp ce pentru proba simpla de calarie, traseul era redus la jumatate. Calaretii erau alesi, in special, dintre adolescenti, datorita faptului ca trebuiau sa fie usori si scunzi. Cu toate ca aportul acestora era destul de important in castigarea unei curse, jokeilor nu li se acorda nici un distinctie in cazul in care deveneau invingatori, fiind considerati prea putin importanti. Hoplitodromos Ultima proba sportiva admisa la Olimpiada antica si, de altfel, ultima intrecere care avea loc in cadrul jocurilor era hoplitodromos. Proba de alergare, aceasta parea mai degraba o intrecere militara decat una atletica.

Concurentii se intreceau pe o distanta de patru lungimi sau doua tururi de stadion, aproximativ 800 de metri, purtand armura completa a unui hoplit, precum si scutul urias caracteristic acestora. Intrecerea era destul de dificila daca luam in seama greutatea echipamentului complet al unui soldat antic grec, circa 25-30 de kilograme. De altfel, se pare ca era permis ca sportivii sa poate arunca scuturile in timpul cursei pentru a-si incomoda adversarii, dovada fiind chiar o pictura care reprezinta o

asemenea scena in care un atlet aluneca pe un scut lasat in urma de un competitor al sau. Jocurile Olimpice au mai continuat inca 12 secole (1200 de ani) pana cand, in anul 393 d.H. imparatul Theodosius a considerat ca acestea sunt jocuri pagane fara caracter educativ sau sportiv si care nu fac altceva decat sa incurajeze violenta asa ca pana in anul 1896 cand au aparut Jocurile Olimpice moderne aceste intreceri nu au mai avut loc. Cteva lucruri certe despre Jocurile Olimpice antice sunt: Antrenament Concurentii erau siliti sub juramant in fata lui Zeus sa incheie zece de luni de antrenament inainte de a putea participa la Jocurile Olimpice. Cu 30 de zile inainte de inceperea evenimentului, toti atletii urmau sa se antreneze impreuna, sub Nuditate Momentul in care atletii eleni au inceput sa concureze goi in intreceri ramane un mister. Cu toate acestea, exista doua mentiuni in izvoarele arheologice care vorbesc despre neobisnuita forma de participare. Prima face referire la un anume Orsippos, atlet care in timpul unei curse de alergare si-a pierdut hainele castigand, pana la urma, intrecerea, motiv pentru care toti ceilalti sportivi i-ar fi copiat obiceiul. Cea de a doua mentiune face referire la spartani, ca initiatori ai nuditatii in sport, stiut fiind faptul ca acestia nu considerau nuditatea ca pe ceva rusinos atata vreme cat corpul era unul cat mai frumos. ochii arbitrilor din Olimpia.

Castigatori

straini

Primul castigator al unei probe olimpice se pare ca a fost Koroibos, un bucatar grec, cel care a fost cel mai rapid in proba de alergare in 776 i.H. Chiar daca, initial, competitia era destinata exclusiv oamenilor liberi vorbitori

de limba greaca, Olimpiada avea sa numere in randul castigatorilor ei si cateva personalitati straine: imparatii romani Tiberius si Nero, castigatori ai curselor hipice, Varastades, rege al Armeniei, campion olimpic la box si Filip al II-lea al Macedoniei, invingator la cursele de cai.

Spartanii Desi se pare ca ei au fost cei care au introdus proba de box intre celelalte evenimente sportive ale Olimpiadei, spartanii nu au participat niciodata la meciuri, considerand ca o eventuala infrangere ar fi fost prea defaimatoare. Altfel, boxul se practica pe scara larga in randul armatei spartane cu scopul de a intari osatura fetei in perspectiva viitoarelor razboaie.

2. Jocurile Olimpice Contemporane Prima iniiativ de a relua Jocurile Olimpice i-a aparinut grecului cu cetenie romn Evanghelie Zappa. Mare parte din averea adunat de acesta n timpul vieii a

fost lsat prin testament unei epitropii din Grecia, n scopul renfiinrii Jocurilor Olimpice. Singura condiie pus de Zappa a fost celebrarea din patru n patru ani a Jocurilor, exact ca n Grecia Antic. Donaia de aproximativ 600.000 de franci, sum exorbitant la acea vreme, a fost acceptat de guvernul grec.

Continuatorul lui Evanghelie Zappa a fost baronul francez Pierre de Coubertin. El a avut o contribuie foarte important la organizarea Olimpiadei Moderne. Congresul din 16-24 iunie 1894, convocat din iniiativa "Uniunii societilor franceze a sporturilor atletice" n scopul constituirii unui statut comun, universal, al sportului amator, i-a schimbat urgent titulatura n "Congresul pentru stabilirea J.O". Au participat delegai din 12 ri (17 dup ali autori) din Europa i America crora li s au adugat adeziuni scrise din alte 21 de ri. Delegaii au acceptat n una nimitate "ideea celebrrii de acum nainte' la fiecare patru ani i rnd pe rnd, diferite ri, a J.O. cuprinznd toate formele de exerciii folosite n lumea civilizat". In memoriabila zi de 23 iunie 1894 se mai hotrte formarea unui Comitet Internaional Olimpic, nsrcinat cu dezvoltarea micrii olimpice i cu organizarea primei ediii a J.O. din anul 1896 la Atena. Practic se nate Olimpismul modern.

Pentru prima oar, J.O. moderne s-au desfurat la Atena n amintirea glorioaselor jocuri ale grecilor din antichitate, n ziua de 6 aprilie 1896. Au participat 12 ri. La maraton, prob alergat chiar pe traseul istoric de la Maraton la Atena, a nvins un pstor grec Spiridon Louis. Jocurile s-au bucurat de succes.

A doua ediie s-a desfurat la Paris n 1900 cu ocazia unei mari expoziii internaionale. ntrecerile au nceput n 14 iulie i s -au terminat'n octombrie. Organizarea a fost slab. Primul romn participant, George Plagino la proba de tir. A treia ediie a J.O. s-a organizaia Saint Louisn 1904, tot cu ocazia unei expoziii. Participarea a fcst slab, au fost prezente doar 7 naiuni. Probele atletice s -au redus la un simplu meci New-York Chicago.

J.O. din 1908 au fost n pericol. Roma a anunat cu un an nainte c nu le pot ine. Londra a acceptat organizarea. Jocurile au durat cteva luni. A cincea ediie s-a disputat la Stockholm n 1912. Participarea a fost numeroas, 5.000 de sportivi. Ediia din 1916 nu s-a inut din cauza rzboiului. La Anvers, 1920 se ine prima ediie post-belic. Organizare slab, cu ntreceri dominate de finlandezi. Paris, 1994 organizeaz jocurile unde finlandezul Paavlo Nurmi obine patru medalii de aur, iar americanul Johnny Weissmuler (Tarzan) ctig probele de not 100 m i 400 m. Sunt primele Jocuri Olimpice la care particip romnii cu o echip de fotbal i una de rugbi i la care obinem prima medalie olimpic de bronz (rugbi]. 1928 este anul n care J.O. se organizeaz la Amsterdam, iar femeile particip pentru prima oar. Civa atlei i scrimeri romni s-au numrat printre participani, dar "nau putut defila pentru c nu au avut costume...", spun gazetele vremii. Criza economic s-a rsfrnt negativ asupra J.O. din 1932 de la Los Angeles. n 1936 J.O. au loc la Berlin. Aici se impune unul dintre cei mai mari atlei ai lumii, negrul american Jessie Owens care cucerete patru medalii de aur (100 m, 400 m lungime i tafet 4x100 m)., Romnia particip cu 20 sportivi, la 8 ramuri sportive cucerind prin locotenentul Henri Rang, medalia de argint la clrie. Anii grei ai rzboiului anuleaz organizarea J.O. n anii 1940 i 1944.

n 1948, 59 de ri i aproape 5000 de participani particip la J.O. de la Londra. Olandeza Fanny Blankers Koen 4 probe i Emil Zatopek sunt eroii jocurilor. J.O. din 1952 - Helsinki au btut toate recordurile de pn atunci: 5867 concureni din care 573 femei, 69 de ri participante. Aceast ediie este de mare importan istoric pentru noi, obinem prima medalie olimpic de aur la tir, n proba de arm liber calibru redus 40 focuri culcat prin losif Srbu. Vasile Tia la box a cucerit medalia de argint, iar Gh. Fiat box i Gh. Lichiardopol la pi/stol vitez, pe cele de bronz. Se remarc din nou Emil Zatopek cu trei medalii de aur (5000 m, 10000 m i

maraton),

1956,

J.O.

s-au

desfurat

la

Melbourn

Australia.

Participarea a fost mai slab: numai 67 de ri cu 3539 de sportivi, din care 353 de femei. Cea de-a XVII-a ediie a J.O. moderne s-a inut la Roma n 1960 pe 25 august, unde au participat 7000 de sportivi din 84 de ri i 1500 de ziariti. Ca i la Melbourn, URSS ocup primul loc. Urmtoarele ediii s-au inut dup cum urmeaz: Tokio - 1964, Ciudad de Mexico - 1968, Munchen - 1972, Montreal - 1976, Moscova - 1980, Los Angeles -1984, Seul - 1988, Barcelona - 1992, Atlanta -1996, Sidney 2000.

Putem totui s evideniem cteva aspecte sau lucruri despre jocurile olimpice contemporane care sunt mai putin cunoscute: Discipline care au murit La nceputul secolului XX n programa olimpic se regseau cteva sporturi pe care acum le gsim cel puin hazlii. Printre ele: urcarea pe frnghie, jonglerii cu crosa de golf, trasul de frnghie. Femeile? Nepractice! La prima ediie a JO (6-15 aprilie 1896), femeile nu au fost primite. Pierre de Coubertin, printele Jocurilor Olimpice contemporane, nu vedea cu ochi buni prezena sportivelor la ntreceri. Ba chiar le considera pe fete "nepractice, neinteresante, inestetice". Sportiv i pacificator n istorie exist un singur participant la Jocurile Olimpice care este i laureat al Premiul Nobel pentru Pace. Englezul Philip Noel-Baker a cucerit argintul n proba de 1.500 metri la JO din 1920 (Anvers) i distincia n 1959, pentru lupta sa pentru dezarmare.

Ciudata numrtoare Rzboaiele zilelor noastre au ciuntit continuitatea Olimpiadelor. De trei ori, n 1916, 1940 i 1944, Jocurile Olimpice au tcut, fcnd loc armelor, dei n antichitate era exact invers. Totui, Comitetul Internaional Olimpic (CIO) a inut numrtoarea ca i cum toate ediiile s-ar fi disputat. Aadar, Jocurile Olimpice de la Londra 2012 vor purta numrul 30, dei trei dintre competiii nu au avut loc niciodat. Cinci regine Numai cinci sporturi au fost prezente n toate ediiile de pn acum ale Jocurilor Olimpice de var. Acestea snt atletismul, ciclismul, scrima, gimnastica i notul. Jocuri pe dou emisfere Organizarea JO din 1956 a fost atribuit oraului australian Melbourne. Pentru prima dat n istorie Jocurile prseau emisfera nordic. Totui, nu au prsit -o de tot. Din cauza legii carantinei animale n Australia, personajele principale de la concursurile ecvestre, caii, nu aveau voie s ptrund pe continentul de la Antipozi. De aceea, probele de echitaie s-au desfurat la Stockholm. i pe frig, i pe cldur Exist patru sportivi care au ctigat medalii att la Olimpiada de var, ct i la cea de iarn. Eddie Eagan a luat aurul la box n 1920 i tot aur la bob 4 n 1932, pentru SUA. Norvegianul Jacob Tullin Thams s-a ncoronat cu aur la srituri cu schiurile n 1924, iar n 1936 a luat argintul alturi de echipajul de iahting al rii sale. Christa Luding Rothenburger (Germania de Est) a cucerit medalii olimpice att la patinaj vitez, ct i la ciclism, exact ca i canadianca Clara Hughes. 11 ore de greco-romane n 1912 (Stockholm), meciul de lupte greco-romane dintre finlandezul Alfred Asikainen i rusul Martin Klein a durat mai mult de 11 ore. Klein a ctigat i urma s

dispute ntlnirea pentru medalia de aur. Din cauza oboselii ns, a renunat i s -a mulumit cu argintul. Un secret pstrat timp de 48 de ani A existat o polonez, Stella Walsh (Stanislawa Walasiewicz), care a ctigat cursa de 100 de metri de la Los Angeles (1932), devenind prima fat care coboar sub bariera celor 12 secunde. n 1980, Stella a fost ucis ntr-un atac armat. La autopsie, s-a descoperit c Stanislawa era, de fapt, Stanislaw. Post-mortem a fost numit Stella The Fella (Stella Biatul). Jertfe vii pentru olimpism n 1900 s-a disputat prima i singura competiie olimpic n care fiine vii au fost mpucate i ucise intenionat. E vorba de tir cu porumbei vii. Vocile aprtorilor drepturilor animalelor, dei firave la acea vreme, s -au fcut auzite, iar ntrecerea nu sa repetat.

2.1.Baron Pierre de Coubertin si rolul lui in renasterea Jocurilor Olimpice. Baronul Pierre de Coubertin (1863 1937) este cel care a avut ideea reintroducerii jocurilor olimpice in epoca noastra. La varsta de 29 de ani el prezinta la Sorbona propunerea sa de reinviere a jocurilor olimpice antice, prin organizarea unei

competitii internationale intre cei mai buni sportivi ai tarilor civilizate. La initiativa sa se creaza in 1894 la Paris Comitetul Olimpic International, el fiind ales presedintele sau. In cartea sa Les Assises philosophiques de lOlympisme moderne el scrie : Principala caracteristica a olimpismului antic, ca de altfel ca si al celui modern, este de a fi o religie. Sculptand corpul ca o statuie prin exercitii fizice, atletul antic acorda respect zeilor. Facand acelasi lucru, atletul modern isi onoreaza patria, rasa, drapelul. Primele jocuri olimpice au avut loc la Atena in 1896, ele succedandu-se de atunci la fiecare patru ani. La Atena nu au fost si intreceri feminine, deoarece Pierre de Coubertin era de parere ca, desi sportul nu strica femeilor, corpul lor nu e facut pentru competitii. Dar peste 4 ani, la Olimpiada de la Paris au luat parte si sportive, cu toate ca baronul si-a exprimat dezacordul. El spunea : O olimpiada cu femei ar fi nepractica, neinteresanta, inestetica si incorecta. Adevaratul erou olimpic este in ochii mei barbatul adult individual. Rolul femeilor la jocurile olimpice trebuie sa fie cel de a incorona pe cei victoriosi. In 1904 la Saint-Louis sunt admisi la jocuri si atleti din Africa si Asia, chiar si indieni americani , dar nu pentru promovarea principiilor egalitatii rasiale, ci pentru a-i ridiculiza pe cei din alte continente in comparatie cu superioritatea rasei albe. Coubertin s-ar fi opus acestei mascarade, desi unele declaratii ale sale dovedesc ca era patruns ca multi de pe atunci de unele idei rasiste. El scrie de pilda in 1901: Teoria egalitatii pentru toate rasele umane duce la o politica contrara progresului colonial. Fara a ne cobora pana la sclavaj sau la o forma de servitute, rasa superioara are deplina dreptate cand refuza rasei inferioare anumite privilegii ale vietii civilizate. Confuziile din conceptiile lui de Coubertin asupra sportului olimpic au aparut mai evident cu ocazia Jocurilor de la Berlin din 1936, cand si-a exprimat intr-o scrisoare admiratia pentru Hitler (el e seful unei lumi noi ce se ridica). De

altfel nici Germania hilerista nu a ramas datoare, propunandu-l pe de Coubertin pentru premiul Nobel, ce nu i-a fost insa acordat lui. Fondatorul Jocurilor Olimpice moderne a fost o figura discutabila, admirata fara rezerve de unii, contestata de altii, dar care intreaga sa viata a urmarit un ideal, cel al pregatirii omului pentru o societate pasnica si stabila, in care cultura , comunicarea si comertul sa poata functiona fara obstacole. Unele din ideile sale deranjeaza insa astazi, ceeace este si o dovada de progresul constant al omenirii in intelegerea unei lumi complexe.

2.2Maraton-ca disciplina olimpica si atletism

Maratonul este o cursa de alergare pe distan lung, cu o distan oficial a 42.195 kilometri ( 26 mile 385 yarzi e, sau exact 26 ((Alice | 7 | 32)) mile), care de obicei se alerga pe sosea. Evenimentul este numit dup legenda soldatului grec Pheidippides, un mesager de la Btlia de la Marathon laAtena. Acurateea istoric a acestei legende este pus la ndoial, contrazis de evenimente relatate de Herodot, n special. Maratonul a fost unul dintre sporturile de la Jocurile Olimpice Moderne Originale din 1896, dei distana nu a devenit standardizata pn n 1921. Mai mult de 800 de maratoane se desfasoara n ntreaga lume n fiecare an, marea majoritate a concurenilor fiind sportivi amatori. Maratoanele mai mari pot avea zeci de mii de participani. n cazul n care ideea unui Jocurile Olimpice moderne, a devenit o realitate la sfritul secolului al nousprezecelea, iniiatorii i organizato rii au fost n cutarea unui mare eveniment de popularizare, reamintind gloria vechi din Grecia. Ideea de a organiza o cursa de maraton a venit de la Michel Bral , care a vrut eveniment pentru a caracteristic n primele Jocuri Olimpice moderne in 1896 de la Atena. Aceast idee a fost puternic susinut de ctre Pierre de Coubertin , fondatorul

Jocurilor Olimpice moderne, precum i la greci. Grecii au organizat o cursa de selecie pentru maraton olimpic pe 10 martie 1896, care a fost ctigat de ctre Vasilakos Charilaos n 3 ore i 18 minute (cu ctigtorul viitorul introductiv Jocurile Olimpice maraton vine n a cincea). Ctigtorul de prima olimpic Marathon , la 10 aprilie 1896 (o ras de brbai numai), a fost Spiridon "Spyros" Louis , un grec de ap-transportator. El a ctigat la Jocurile Olimpice n 2 ore 58 minute si 50 de secunde. Maraton de femei a fost introdus la Jocurile Olimpice de var 1984 (Los Angeles, SUA) i a fost ctigat de ctre Joan Benoit din Statele Unite cu un timp de 2 ore 24 minute i 52 secunde. Avnd n vedere c jocurile moderne au fost fondate, aceasta a devenit o tra ditie pentru brbai maraton olimpic care urmeaz s fie ultimul eveniment al calendarului atletism, cu un finisaj din interiorul stadionului olimpic, de multe ori n termen de ore de la, sau chiar ncorporate n, la ceremoniile de nchidere. Maratonul de 2004 Jocurile Olimpice de Var a renviat traseul tradiional de la Marathon la Atena , care se ncheie la Stadionul Panathinaiko , locul de desfasurare al Jocurilor Olimpice de var 1896. Rezultatele brbailor olimpic este de 2:06:32, stabilit la 2008 Jocurile Olimpice de var de ctre Samuel Kamau wanjiru din Kenya. [13] record olimpic femeilor este de 2:23:14, stabilit la 2000 Jocurile Olimpice de var de ctre Naoko Takahashi din Japonia

Un funcionar IAAF curs de maraton trebuie s fie de cel puin 42.195 km si poate fi de pn la 42 m mai lung. [38] funcionarilor Teren de a aduga un factor de prevenire scurt curs de pn la un metru pe kilometru pentru msurtorile lor pentru a reduce riscul unei erori de msurare productoare de o lungime de mai jos, distana minim.

Pentru evenimentele reglementate de norme IAAF, este obligatoriu ca tras eul s fie marcate astfel nct toi concurenii pot vedea distana parcurs n

kilometri. [1] Normele face nici o mentiune cu privire la utilizarea de kilometri. IAAF va recunoate doar de recorduri mondiale , care sunt stabilite la evenimente care sunt conduse n conformitate cu normele IAAF. Pentru evenimente majore, se obinuiete s se publica timpii concurenilor ", de la marca jumtatea i, de asemenea, la 5 km splitri; alergatori de maraton poate fi creditat cu recorduri mondiale pentru distantele mai puin recunoscut de IAAF (cum ar fi 20 km, 30 km i aa mai departe) n cazul n care aceste dosare sunt stabilite n timp ce alergtor este un maraton i absolvit un curs de maraton Recorduri mondiale nu au fost recunoscute oficial de ctre IAAF pn la 1 ianuarie 2004; anterior, cele mai bune perioade pentru maraton au fost menionate ca "lumea cel mai bun". Cursurile trebuie s fie conforme IAAF standarde pentru o nregistrare care urmeaz s fie recunoscute. Cu toate acestea, rutele de maraton variaz nc foarte mult n elevaie, desigur, i de suprafa, fcnd comparaii exacte imposibil. De obicei, cel mai rapid timp sunt stabilite peste cursuri de plat relativ aproape de nivelul mrii, n condiii de vreme bun i cu asistena de pacesetters Actual timp record mondial pentru brbaii de peste distana este de 2 ore 3 minute si 38 secunde, stabilit n Maratonul de la Berlin de ctre Patrick Makau din Kenya , la 25 septembrie 2011, o mbuntire de 21 secunde peste recordul anterior, de asemenea, stabilite n Maratonul de la Berlin de ctre Haile

Gebrselassie din Etiopia la 28 septembrie 2008. [57] [58] Cele mai bune lume (retrogradat de ctre IAAF de la statutul de record mondial a) [59] pentru femei a fost stabilit de Paula Radcliffe a Marii Britanii n Maratonul de la Londra la 13 aprilie 2003, n 2 ore i 15 minute i 25 de secunde. Motivul pentru aceast reducere se datoreaz faptului c de data aceasta a fost creat folosind masculin pacesetters , cel mai rapid timp de o femeie fr a utiliza un pacesetter de sex masculin ("femeia -

only") a fost, de asemenea, stabilit de Paula Radcliffe, din nou n timpul Maratonul de la Londra, cu un timp de 2 or 17 minute i 42 secunde, la 17 aprilie 2005. [60] La 18 aprilie 2011, Geoffrey Mutai din Kenya a alergat cel mai rapid maraton vreodat ntr-un timp de 2 ore 3 minute 2 secunde la 2011 Boston Marathon , dar marca nu va fi recunoscut ca un record mondial, deoarece cursul Boston nu criteriile IAAF pentru lumea de eligibilitate nregistrare . Dei nu a fost nc menionat n statisticile oficiale ale IAAF, a Liliya Shobukhova victoria e de la 2011 la Chicago Maratonul ntr-un timp de 2 ore 18 minute 20 secunde face ca ei maratonist doilea cel mai rapid femeie. 3.Participarea sportivilor din Moldova la Jocurile Olimpice. n calitate de stat component al URSS, RSS Moldoveneasc a trimis reprezentani la Jocurile Olimpice desfurate ntre anii 1952 i 1988. Acetia au fcut parte din echipa olimpic a URSS. Comitetul Naional Olimpic al Republicii Moldova a fost fondat la 29 ianuarie 1991, el fiind recunoscut n 1993 de ctre Comitetul Internaional Olimpic. Comitetul a fost condus de ctre urmtorii preedini: Efim Josanu (1991-2001) i Nicolae Juravschi (din 2001). n anul 1992, 11 sportivi din Republica Moldova au participat la Jocurile Olimpice de var de la Barcelona (1992), acetia fiind inclui n componena echipei unificate a CSI. Reprezentanii moldoveni au obinut rezultate valoroase: Tudor Casapu campion olimpic la haltere - cat. 75 kg (mijlocie), Iurie Bacatov - medaliat cu argint la not - n tafeta de 4x100 m liber, Natalia Valeeva - dubl medaliat cu bronz la tir cu arcul (individual i pe echipe) i Sergiu Mariniuc - medaliat cu bronz cu echipa de polo a CSI. Prima participare a Republicii Moldova la Jocurile Olimpice a fost la Jocurile Olimpice de iarn de la Lillehammer (1994). ncepnd de atunci, statul moldovean nu a ratat nici o participare la jocurile olimpice. Pn n prezent, ase sportivi din Republica Moldova au ctigat un total de 5 de medalii olimpice (2 de argint i 3 de bronz), dintre care cele mai multe medalii au fost obinute la box. Nici un sportiv din Republica Moldova nu a fost medaliat la Jocurile Olimpice de iarn.

1991 La 29 ianuarie a fost fondat Comitetul Olimpic al Republici Moldova. Efim JOSANU a fost ales presedinte, Nicolae AMBROSI - secretar general, Grigore POPOVICI si Valentin GUTU vicepresedinti. 51 de persoane au devenit membri ai CNO. 1992 Republica Moldova a fost vizitata de Presedintele CIO, J.A.Samaranch. 11 sportivi din Republica Moldova au participat la Jocurile Olimpice de la Barcelona, in componenta echipei unite a CSI. Hlaterofilul Tudor CASAPU a devenit campion olimpic, inotatorul Iurie BASCATOV medaliat cu argint, iar Natalia VALEEV, tir cu arcul, si poloistul Sergiu MARINIUC au cucerit "bronzul" olimpic. 1993 Echipa noastra a participat la a doua editie a Zilelor Olimpice ale Tineretului din Europa (Olanda). In cadrul acestui turneu judocanul Vitalie MIHAILOV a castigat medalia de bronz. Din initiativa CNO a fost fondata Academia Nationala Olimpica. Reprezentantii Republicii Moldova au participat pentru prima data la sesiunile Academiei Internationale Olimpice. 1994 Pentru prima data de la proclamarea Independentei, Republica Moldova a participat cu o echipa la Jocurile Olimpice de iarna de la Lillehammer (Norvegia). La Chisinau s-a aflat in vizita Presedintele Asociatiei Comitetelor Nationale Olimpice Europene, Jaques ROGGE, actualmente Preedinte al CIO. 1995 Participarea la a 3-a editie a Zilelor Olimpice ale Tineretului din Europa (Anglia). Ion Luchian - atletism, locul 4. Vizita sefului Departamentului Sport a Consiliului Europei, George WALKER.

1996 Pentru prima data de la proclamarea Independentei, Republica Moldova a participat cu o echipa la Jocurile Olimpice de vara de la Atlanta. Nicolae JURAVSCHI si Victor RENEISCHI au intrat in posesia medaliei de argint la canoe dublu, iar luptatorul de stil greco-roman, Sergiu MUREICO a castigat medalia de bronz. 1997 Efim JOSANU a fost reales in postura de presedinte al CNO. Grigore POPOVICI

secretar general, Nicolae JURAVSCHI si Valentin GUTU - vicepresedinti, Nicolae AMBROSI - director executiv, iar numarul membrilor CNO a crescut la 55. Participarea Lotului de Tineret la a 4-a editie a Zilelor Olimpice ale Tineretului din Europa (Portugalia). Alexandru Ivlev, nataie - locul 7. 1998 Doi sportivi din Republica Moldova au participat la Jocurile Olimpice de iarna din Nagano, Japonia. La Moscova au fost organizate, pentru prima data, Jocurile Olimpice rezervate copiilor. La aceasta competitie a participat si echipa Republicii Moldova, cucerind 3 medalii (aur, argint, bronz). 1999 Cu ocazia Zilei Mondiale Olimpice, Republica Moldova a fost vizitata, pentru a doua oara, de presedintele CIO J.A.SAMARANCH. A fost infiintata Asociatia Nationala a Atletilor Olimpici (ANAO), iar presedinte a fost ales Nicolae JURAVSCHI. Pe bulevardul Renasterii din Chisinau a fost deschisa Aleea Olimpica. Participarea la editia a V-a a Zilelor Olimpice ale Tineretului din Europa (Danemarca). In cadrul acestui turneu judocanii Andrei CECAN si Veaceslav MANOLACHE au castigat respectiv medalie de argint i o medalie de bronz. Au fost organizate stagiuni la urmatoarele teme: Sportul si medicina, Sportul si femeia, Sportul si mediul inconjurator. Doua lucrari ale reprezentantilor Republicii Moldova de la concursul Sportul si arta au fost expuse la Muzeul Olimpic din Lausanne, Elvetia. 2000 Lotul olimpic al Republicii Moldova a participat la Jocurile Olimpice de la Sydney, editia XXVII. Oleg MOLDOVAN (tir) a castigat medalia de argint, iar Vitalie GRUSAC (box) a intrat in posesia medaliei de bronz. In clasamentul pe natiuni Republica Moldova s-a clasat pe locul 62 din 199 de tari participante. 2001 10 ani de la fondarea CNO. Pe 29 ianuarie la Palatul Republicii din Chisinau a avut loc festivitatea de sarbatorire a acestui eveniment. Au participat reprezentanti de la CIO, de la Comitetele Olimpice din peste 20 de tari (Georgia, Ucraina, Belarus, Rusia, Polonia, Turcia, Grecia, Macedonia, Bulgaria etc.), veterani ai sportului, sportivi si antrenori. La 30 martie Adunarea Generala a CNO l-a ales pe Nicolae JURAVSCHI in calitate de presedinte al CNO. Grigore POPOVICI si-a pastrat postul de secretar general. Vice-presedinti au devenit Mihai HANCU si Tudor CASAPU. Fostul presedinte Efim

JOSANU a fost ales presedinte de onoare. Nicolae AMBROSI si-a pastrat postul de director executiv, iar numarul de membri ai CNO a crescut la 81. Nicolae JURAVSCHI a fost desemnat de ziaristii sportivi din Republica Moldova cel mai bun sportiv moldovean din secolul XX. Echipa olimpica de tineret a participat la a 6-a editie a Festivalului Olimpic European din Murcia (Spania). La aceasta competitie Inna ERHAN si Dorel IURCU au cucerit medaliile de aur si, respectiv, de bronz, la judo. Au fost fondate 11 Agentii Teritoriale Olimpice in judetele republicii. La Filarmonica Nationala a avut loc "Gala Olimpica - 2001". Printre oaspeti s-a numarat si prim-ministrul, Vasile TARLEV. Ghenadie TULBEA a fost desemnat cel mai bun sportiv al anului. 2002 Lotul Olimpic, format din 5 sportivi, a participat la Jocurile Olimpice de iarna de la Salt Lake City, la biatlon, schi si sanie. A fost fondat ziarul olimpic Sport Plus. Pentru prima data s-a desfasurat Saptamina Olimpica, dedicata Zilei Mondiale Olimpice. A fost organizat sarbatoarea cultural-sportiv "Armonia Olimpica in miez de ciresar" cu participarea interpretului de muzica usoara Dan SPATARU. Lotul Olimpic de Tineret, format din 17 sportivi, a participat la Zilele Olimpice ale Tarilor Balcanice. La aceste competitii sportivii moldoveni s-au intors acasa cu 15 medalii (6 de aur, 4 de argint si 5 de bronz). Teatrul de Opera si Balet a gazduit "Gala Olimpica - 2002". In cadrul acestei gale Presedintele Republicii Moldova, Vladimir VORONIN a fost decorat cu "Ordinul Olimpic" al Republicii Moldova. 2003 La Palatul Republicii s-a desfasurat Sedinta Comitetelor Olimpice din CSI. A fost organizat concursul pentru selectarea Imnului Olimpic. Castigatori au devenit Valentin DANGA (muzica) si Ion HADARCA (text). A fost selectata melodia olimpica "Vivat Olimp". Lotul Olimpic de Tineret a participat la festivalul Tineretului European din Paris. La aceasta competitie atleta Olga CRISTEA a castigat medalia de aur. A fost petrecuta Saptamina Olimpica in judete, cursa de alergari Hancesti-Chisinau, cursa de ciclism in Piata Marii Adunari Nationale, concertul "Armonia Olimpica in miez de ciresar" cu participarea Madalinei MANOLE si a formatiei "O-ZONE". Conform Hotararii Guvernului, blocul de pe strada Puskin, 11 a trecut la balanta

CNO. A inceput constructia sediului CNO pe strada Mateevici. 2004 Vizita oficiala in Moldova a presedintelui Comitetului Olimpic European, Mario PESCANTE si a secretarului general, Patrick HICKEY. Mario PESCANTE a fost decorat cu Ordinul Olimpic al CNO Moldova i i s-a conferit titlul onorific "Doctor Honouris Causa". Conform hotararii Guvernului, baza de la Romanesti a fost data in folosinta Comitetului National Olimpic. In vizita la baza olimpica de la Romanesti s-a aflat Presedintele Moldovei, Vladimir Voronin. A fost creat Muzeul Olimpic din Moldova. Participarea lotului olimpic la Jocurile Olimpice de la Atena. Desfurarea tafetei Olimpice Soroca-Chiinu-Cahul- Chiinu, consacrat - 500 ani de la trecerea n eternitate a domnitorului tefan cel Mare.Organizarea primei ediii a concursului Internaional la ciclism dotat cu premiul Cupa Preedintelui Republicii Moldova".Adunarea general a CNO Moldova i-a reales n funcia de Preedinte pe dl Nicolae Juravschi, Secretar general dl Grigorii Popovici. 2005 Organizarea Lunei Olimpice dedicate Zilei Mondiale Olimpice n cadrul creia au participat peste 70.000 sportivi.Participarea la ediia a 8-a a Festivalului Olimpic al Tineretului European din Italia cu 15 sportivi, s-au cucerit 6 medalii: 2 argint, 4 bronz.Concursul Internaional Sportul i Literatura" - 3 trofee ale CIO sunt decernate participanilor din Moldova la trei categorii de vrst. Curs naional Medicina sportiv" cu experi din Romania. N.Juravschi - purttor al Fcliei Olimpice, parcurge distana de 400 metri cu Tora Olimpic pe strzile centrale ale Romei pentru Jocurile Olimpice de la Torino-2006.

2006 Participarea lotului la Jocurile Olimpice de iarn 10-26 februarie de la Torino. 7 participani la 3 probe sportive: biatlon, sanie, schi-fond. Locul 8 la biatlon 15 km sportiva din Moldova Natalia Levcencova. Luna Olimpic dedicat Zilei Mondiale Olimpice a majorat numrul participanilor peste 100.000. Elaborarea Programului Strategia Micrii Olimpice n Moldova". Fondarea Redaciei Olimpice Sport Time".

2007 Participarea dlui N.Juravschi la ntrunirea cu Comitetul Organizatoric n Beijing, China.Stagiunea Medicina sportiv" cu experi strini din Belorusia. Curs de Administraie sportiv cu Preedinii i Secretarii Generali a Federaiilor sportive.Luna Olimpic dedicat Zilei Mondiale Olimpice n Moldova. Cursa Olimpic municipal pe arterele principale ale municipiului Chiinu - 10 mii sportivi n echipament unic.Participarea la expoziia Sport Shou" la Moldexpo. Participarea la Festivalul Olimpic al Tineretului European din Belgrad, Serbia. Vizita dnei Pamela Vipond i Gianluca de Angeles, membrii Solidaritii Olimpice n Republica Moldova.Deschiderea Muzeului Olimpic din Moldova n cadrul Lunarului Olimpic.Organizarea Curs de Administraie sportiv" cu preedinii, secretarii generali, Cluburile sportive i directorii Ageniilor Teritoriale Olimpice. 2008 Participarea Viceprim-ministrului dlui Victor Stepaniuc la lucrrile Adunrii generale a CNO Moldova. 17-23 iunie s-a desfurat Lunarul Olimpic consacrat Zilei Mondiale Olimpice n Republica Moldova, tafete olimpice prin localitile steti ale Ageniilor Teritoriale Olimpice. Organizarea primului turneu tradiional la minifotbal. Participarea lotului naional la Jocurile Olimpice din Beijing (China), 29 sportivi la 8 probe sportive. Din 205 ri participante, Republica Moldova s-a clasat pe locul 81.