INSULA SERPILOR (Istorie)Ce ar putea spune astazi o insula mica din apropierea gurilor Dunarii, o insula din Marea

Neagra pe care acum se afla doar o mica unitate de graniceri. Un tarm sterp pe care vnturile marii vin si soptesc o poveste tainica. Daca pietrele ar putea vorbi, iar timpul ar putea fi dat napoi, oare ce s-ar putea gasi aici? Neasteptat, aceasta mica insula a fost cndva n antichitate o civilizatie numita hiperboreeana, despre care se spune ca era cel mai religios, cel mai avut si cel mai progresat popor al lumii vechi.. Pe o insula a Marii Negre, situata n nemijlocita apropiere de gurile Dunarii, insula careia n literatura greceasca i s-a dat numele de Leuce, adica Alba, a existat ntr-o epoca departata antetroiana, cel mai important monument religios al lumii vechi, templul lui Apollo Hiperboreul sau al Soarelui. (Nicolae Densusianu Dacia Preistorica)

Renumitul gramatic si poet Lycophron din Eubea, care a trait n sec. III .e.n, ne spune ca insula Leuce se afla situata n fata de gurile rului numit Keltros, dar sub aceasta denumire el se refera la Istru, care, dupa cum scrie Herodot, venea din tinuturile celtilor. Hecateu ne spune ca insula cea sfnta a lui Apollo se afla n regiunea septerionala (sau n nordul zonei grecesti) si n fata de tinutul celtilor, aceasta insula purta numele de Helixoea, cuvnt de origine pelasga, sau Felicia Insula Fericitilor. Din insula cea sfnta a lui Apollo, scrie Hecateu Abderida, se vedeau unele naltimi de pamnt de la Selina si care nu era mult departata. Selina din tara hiperboreilor era o realitate geografica. Insula Leuce sau Alba, care dupa razboiul troian a fost consacrata mormntului lui Ahile, se afla situata n fata celor doua guri de sus ale Dunarii, Chilia si Sulina. Acest brat al Dunarii, Sulina, n secolul al X-lea e.n. a fost cel mai navigabil, apare n scrierile lui Constantin Porfyrogenitul numele de Selina. Hecateu din Abderida scrie ca: din insula cea sfnta a lui Apollo se vedeau oarecari naltimi terestre de la Selina dar el nu avea n vedere un aspect al cerului sau departarea lunii de acest colt de pamnt, ci numai acea parte a continentala din Delta Dunarii, care si n Evul Mediu era cunoscuta navigatorilor din Marea Neagra sub numele de SELINA.

statuie a zeului hiperboreean APOLLO Din aceste scrieri se poate deduce ca insula Leuce sau Alba, de la gurile Dunarii, a avut doua epoci de nflorire maxima. Cea dinti a fost cea dinainte de caderea Troiei, cnd aceasta insula a fost leaganul religiei primitive a lui Apollo, iar din aceasta epoca deriva numele sau de Leuce sau Alba. A doua perioada a nceput dupa razboiul troian, cnd insula Leuce a fost consacrata umbrei eroului Ahile, dar pastrnd vechea organizare a cultului lui Apollo, adica oracolul, asupra caruia aveau drept exclusiv preotii, dar si dreptul la ofrande pioase, la rugaciuni, voturi si sacrificii, mentinndu-si statutul de insula sfnta si spirituala.

Cercetarile arheologice facute n insula Alba, Leuce, confirma aceste date istorice si geografice.

Eroul ACHILLE In mijlocul platoului acestei insule s-au gasit n anul 1823 ruinele unui templu de o ntindere extraordinar de mare. n unele locuri zidurile acestei cladiri mai aveau nca o naltime de 1m 67 cm. Construirea acestui templu, spune Koehler, se reduce la epoca arhitecturii primitive sau ciclopice. Zidurile erau formate din blocuri foarte mari de piatra alba si piatra de calcar, prea putin prelucrate si asezate unele peste altele, fara nici un ciment. Acest templu din insula Leuce, ne apar n fragmentele descoperite la 1823 ca o opera de arta monumentala. Se mai spune ca era bogat mpodobit cu marmura alba, dupa numeroasele fragmente de sculptura descoperite aici. Astazi, din toate ruinele ce mai existau acolo la 1823 nu mai exista aproape nimic. Despre proportiile grandioase ale acestui templu se spune ca erau de 29 m 76 cm, fiecare latura a sa, iar

aceasta ne indica faptul ca acest templu a fost construit pentru adorarea unui mare zeu. Se spune ca acolo era templul unui mare zeu sau a unei mari puteri divine, iar forma arhitectonica a acestei constructii corespunde pe deplin templelor antice ale zeului Apollo.

templu al luiAPOLLO-din grecia antica In afara de zidurile templului s-au mai descoperit n partea de rasarit si n partea de apus si resturile altor trei constructii foarte vaste, din acelasi material si de aceeasi origine cu vechiul templu. Se presupune ca destinatia acestora a fost de a servi ca sanctuare, locuinte, dar si adaposturi pentru pelerini. Lnga zidurile templului, se mai vedeau n anul 1823, sapata n stnca, o fntna adnca de 15 picioare cu deschiderea circulara, iar altele doua n partea de apus cu deschiderea dreptunghiulara, fntni care n conformitate cu traditiile arhaice serveau pentru trebuintele templului, dar si pentru spalarea pe cap si pe mini a credinciosilor. Homer n Hymn. in Apollo aminteste de un izvor frumos de lnga un templu al lui Apollo de la Crissa, iar Pausaniia ne spune ca lnga ruinele templului lui Apollo de la Hzsiae n Beotia se vedea nca n timpul sau putul cel sacru, despre care spuneau locuitorii din Beotia ca n vechime cine bea de acolo capata darul profetiei.Scrierile stravechi mentioneaza despre acest templu primitiv al lui Apollo de pe insula Leuce ca era Biserica cea mare cu 9 altare sau Manastirea Sfnta, descriind-o astfel: peretii acestei manastiri sunt facuti din lemn de tamie, usile de alamie, iar pragurile sunt de alamie ori de marmura. Ea are 9 statui si 9altare, e cu 9 usi, cu 9 usite, cu 9 ferestre, cu 9 ferestrute, cu 9 praguri, cu 9 pragurele, cu 9 scaune, cu 9 scaunele, si n ea ard 9 lumnari. Conform unui alt text: manastirea are 9 stlpi de ceara, 9 de tamie si 9 faclie. Ea este foarte veche pe dinafara este acoperita cu muschi, iar pe dinauntru aurita. Ferestrele sunt n partea de rasarit catre Sfntul Soare. Usile spre mare, usciorii sunt de faclie, iar n partea de deasupra este cu zabrele sus la stele. Altariul este de margarint. Jeturile sunt de aur, iar scaunul cel mare are 9 picaturi de soare. Manastirea si scaunele sunt scrise si nauntru este plina de prapori. ntreaga manastire e ca un mndru soare. Lnga manastire se afla un lac de mir si un pru de vin, n care se scalda si se iordaneste Bunul Dumnezeu si batrnul Craciun, iar dupa ce se scalda si dupa miruire ei se mbraca n alte vesminte. Calea de la malul ostrovului si pna la manastire se numeste Cararuica raiului.Ruga sfnta este multa si lunga tare, seara, noaptea si n zori de ziua. Si ea se de saptamni de catre 9 popi batrni, de 9 patriarhi si de 9 logofeti (cntareti). Cnd era slujba cea mare de la aceasta manastire alba, atunci vin aici toti sfintii, sosesc corabii ncarcate de ngeri si vine n corabie nsusi Dumnezeu. Scaunele, pe care sed n manastire Bunul Dumnezeu si ceilalti sfinti, se numesc veri de aur. Acest lacas apare maiestuos nu numai prin splendoarea lui incomparabila, dar si prin dimensiunile colosale ale constructiei sale. Manastirea Alba este att de vasta nct cuprinde o lume ntreaga si este cu turnul pna la nori. Ea mai poarta numele de Manastirea Domnilor, ceea ce este n deplina concordanta cu ceea ce a afirmat Hecateu ca preotii de la templul hiperboreenilor sunt fiii si descendentii regelui Boreas. Biserica avea 9 altare pentru 9 divinitati puternice ceresti, iar ruga sfnta se facea de catre 9 preoti si 9 patriarhi (preoti superiori) ai fiecarei divinitati. Aceasta credinta religioasa n 9 zei principali era dogma unei traditii precrestine. Cele 9 altare si cele 9 statui erau consacrate lui Bunul Dumnezeu fiu, care este una si aceeasi cu Bonus deus puer sau Bonus deus puer phosphorus (aducatorul luminii), epitete date

zeului Apollo, al carui cult se afla raspndit n tarile Daciei si n epoca romana mai ale la Apulum, marele oras, care poarta numele lui Apollo. n traditiile arhaice, dar si n traditiile latine Apollo era identificat cu Soarele, aceasta divinitate mai era invocata si sub numele de Ilion, adica Soare n limba greaca. Legendele atribuie Manastirii Albe o origine divina, fiind construita chiar de zeul Soare sau Apollo, dar aceasta legenda mai era foarte cunoscuta si raspndita n tinuturile grecesti. Locuitorii de la Delphi, dupa cum spune istoricul Pausania, povesteau ca Apollo a trimis la hiperborei o biserica, pe care o facuse albinele din ceara si din planta numita mac. Acest templu al hiperboreilor era att de vechi nct nceputurile sale ajunsesera sa fie mitice n perioada greaca, iar, pe de alta parte, stralucirea si sfintenia sa ramasesera legendara, chiar si la locuitorii de la Delphi. Legendele au stabilit cu certitudine ca renumitul templu al zeului Apollo sau al Soarelui de la hiperborei, care a stralucit cu atta glorie n lumea preistorica, se afla n insula Alba din Marea Neagra care se afla chiar lnga gurile Dunarii. Hiperboreii constituiau, n acea epoca, cel mai religios, cel mai avut si cel mai avansat popor al lumii din perioada antichitatii. Acest ilustru templu al lui Apollo de la gurile Dunarei de jos a avut un rol imens n istoria civilizatiei Europei orientale. El a fost templul mama al celebrelor locuri de adoratie a lui Apollo din Delos si din Delphi. Influenta sa culturala s-a extins peste toata Grecia continentala si insulara, peste partile de apus ale Asiei Mici, n Africa, peste Egipt, iar la nord si la apus peste Scitia, dacia si tinuturile Germaniei numite n antichitate Celtica. De la acest templu pelegrinau n continuu spre tarile de la miazazi apostolii si profetii li Apollo. La el veneau din orasele meridionale capeteniile cultului apolinic si alte cete de credinciosi inspirati de aceasta religie, ceea ce se exprima n mod simbolic prin legendele vechi de calatorie a lui Apollo la hiperborei. Aceasta metropola religioasa de la gurile Dunarii a fost si u mare centru de cultura teologica si literatura. De aici au provenit profetii si poetii Olen si Abaris, care pe lnga propagarea religiei apolinice, au introdus n Grecia cele dinti nceputuri ale poeziei, sentintele oracolelor si forma hexametrica a versurilor. Boeo, o poeta, din provincia Phocis, spune ntr-un imn de-al sau ca Oracolul din Delphi a fost ntemeiat de niste oameni veniti din tara hiperboreilor, iar cel mai nvatat om al hiperboreilor se spune ca se numea Olen, profet al lui Apollo. El este se considera ca fiind cel mai vechi poet hieratic, pe care-l cunoaste literatura greaca. El fiind cel care a compus mai multe imnuri sacre, n care celebra pelegrinarile hiperboreilor n insula Delos. Apollo din delos, din Delphi, din Atena si din tinuturile Greciei, nu este un zeu grecesc, nici egiptean, ci o divinitate cu legende, cu dogme, cu ritualuri hiperboree. Patria hiperboreilor era, dupa cum au relatat autorii epocii, n partile de nord ale Dunarei de jos si ale Marii Negre. Dupa Pindar, (sec. VI .e.n) cel mai erudit poet al antichitatii grecesti, hiperboreii erau locuitorii de pe tarmurile Istrului sau ai Dunarii de jos. Apollo, zeul cel mai mare si mai popular al antichitatii, ai cari preoti, profeti, descntatori si pelegrini cutreierau toate drumurile ce duceau de la hiperborei pna la Delos, ale carui imnuri rasunau n toate templele, la toate sacrificiile si pe toate caile sfinte; acest zeu iubit si puternic al lumii vechi, dupa ce construieste cu Neptun si cu muritorul Aeac zidurile cetatii Troia se ntoarce, dupa cum spune poetul Pindar, n patria sa de la Istru, adica la hiperborei. Templul lui Apollo hiperboreul sau Manastirea Alba de la gurile Dunarii a avut destin mare n lume. Cu toate ca n realitate soarele nu rasarea din aceasta mica insula a Marii Negre, dupa cum

afirma poetii greci, aici a fost locasul cel sfnt al primilor zori ai civilizatiei europene. Un alt monument important din aceasta insula s-a considerat a fi mormntul lui Ahile. Pliniu cel Batrn, care a fost considerat a fi fost cel mai erudit barbat al romanilor, spune foarte clar ca: tumulul sau mormntul lui Ahile se afla n insula ce este consacrata dnsului, numita insula Achillis sau Achillea departe 50 de mile romane de la Delta Dunarii si ca tot acolo se afla construit un templu consacrat acestui erou. Geograful grec Dionisie Periegetul din Bitinia, care a trait n perioada mparatului Domitian, scrie urmatoarele: Deasupra partii din stnga Pontului Euxin n drept cu Borystene se afla n mare o insula foarte renumita consacrata eroilor si care este numita Leuce, fiindca fiarele salbatice, ce se afla acolo sunt albe. Dupa cum se spune, acolo n insula Leuce se afla sufletele lui Ahile si ale altor eroi, care ratacesc prin vaile lipsite de oameni ale acelei insule. Cultul lui Ahile din insula Leuce a avut o mare raspndire n toata antichitatea greco-romana nu numai n marile centre comerciale ale Marii Negre, dar si n diferite porturi si orase maritime ale Adriaticei, ale caror interese comerciale erau strns legate de avutiile Marii Negre. Ahile din insula Leuce a fost venerat pna trziu n epoca romana, ca domnul si stapnitorul Marii Negre si protectorul special al navigatiei din aceasta zona. n insula Leuce veneau corabierii Marii Negre, unii ca sa depuna obolul benevol ori silit, drept vama, pe altarul celui care purta titlul de pontif sau suveran al Pontului Euxin, altii ca sa scape de furtunile cele groaznice si de ceturile cele ntunecate din aceasta zona, iar altii ca sa adreseze rugaciuni zeului Ahile, pentru ntoarcerea fericita din apele neospitaliere. Aceasta reprezinta prima epoca a comertului viu de pe Marea Neagra, epoca n care insula Leuce apare cu drepturi suverane asupra Pontului, dominnd navigatia si traficul produselor de pe aceasta mare si extinzndu-si influenta asupra principalelor orase din arhipeleag. Se mai spune ca n insula Leuce se gaseau ape vindecatoare. Din cele expuse, din relatarile lui Arctinos, din datele precise transmise de Pliniu si Mela, din cultul att de sacru al lui Ahile din insula Leuce, rezulta ntr-un mod foarte convingator ca cenusa acestui mare erou al perioadei troiane a fost adusa si depusa pe insula Leuce. Aici a fost cunoscut pna trziu tumulul sau mormntul sau. ntr-un mod uimitor aceasta mica insula care cndva a fost un focar de spiritualitate si de cultura, astazi nu mai este dect un loc n care bat vnturile si n care omul vine rar, doar pentru ca sa o pazeasca. Misterele trecutului nvaluie aceasta insula care parca doreste sa ne spuna ct mai multe despre perioadele sale de nflorire si despre oamenii exceptionali ce au trait pe teritoriul ei cndva. Un loc att de sacru, att de ncarcat de istorie, dar att de putin cunoscut?Att de putin mediatizat? Poate ca arheologii ar mai putea recupera cte ceva din relicvele vechiului templu si ar putea face sa renvie macar o foarte mica parte din acel glorios trecut. Cum de s-a asternut atta uitare pe acest teritoriu? Cum de nu s-a mai pastrat aproape nimic din acea perioada glorioasa si nfloritoare. Insula Alba ar vrea sa ne spuna multe lucruri, dar noi suntem cei care trebuie sa fim capabili sa o ascultam si sa primim mesajul ei de dincolo de timp. Oare ne mai poate rezerva surprize?

S SARCOFAGUL LUI ACHILLE

Unde se afla mortmntul lui Ahile Peleianul

Pe Ahile, moartea nu-l ajunge n ILIADA. n cntul XXIV din ODISEEA se nareaza ca osemintele lui Ahile ar fi fost asezate ntr-o urna de aur, la un loc cu osemintele lui Patroclu; urna ar fi fost ngropata pe tarmul Helespontului, iar n acel loc s-ar fi ridicat un tumul care sa poata fi vazut de departe pe mare. Traditia nu confirma deloc istorisirea homerica. Aflam, nsa, din alte informatii antice, n ce conditii moare Peleianul, si unde este nmortmntat. Arctinos, de pilda, ne aduce la cunostinta ca Ahile este ucis de Paris, cu ajutorul zeului Apolo. Aias poarta cadavrul la corabii, n

timp ce Odiseu tine piept troienilor. Mama eroului, zeita Thetis, nsotita de Muze, rapeste trupul fiului sau de pe rug (sau doar cenusa) si-l transporta n Insula Leuce, aflatoare la gurile Dunarii. Nu sunt putine informatiile privitoare la acest topos n izvoarele greco-romane. (Pentru toate stirile antice mentionate aici, a se vedea IZVOARE PRIVIND ISTORIA ROMNIEI, vol. I.) Avem stiri provenind de la Herodot, Scylax din Carianda, Antigonos, Euripide, Pliniu cel Batrn, Arian, Pausanias, Filostrat, Ptolemeu s.a. n descrierea si pozitionarea Insulei, ele sunt, n general, coerente. Astfel: a1. Insula Leuce se gaseste la gurile Istrului, ntr-un golf, la coordonatele ptolemaice 57o si 47o, la o distanta de 50.000 de pasi de Peuce, 120.000 de pasi de Tyras, 140.000 de pasi de Boristene, avnd o circumferinta de 10.000 de pasi; b1. Pe Insula se afla un sanctuar al lui Ahile, statui, un idol de lemn cu lucratura straveche, cupe, inele, pietre nestemate (ofrande n templu), inscriptii, n metri, n greaca si latina, cu laude pentru Ahile, dar si unele nchinate lui Patroclu; c1. Insula nu era locuita dect de slujitorii templului, ne spun stirile; dar, cum n Leuce existau ape salutare si un oracol, putem presupune ca era des vizitata; n plus, fiind singura insula cunoscuta din Pont, trebuie sa fi fost popas pentru corabieri; d1. Pe Insula vietuiesc capre si multime de animale salbatice; si pasari nenumarate, ca pescarusi, lisite, ciori marine; ct despre vegetatie, Leuce era acoperita cu o padure deasa, printre arborii cei mai ntlniti fiind plopii albi si ulmii.

Istoriografia moderna a identificat Insula Leuce cu Insula Serpilor. Sa comparam izvoarele antice cu datele istoriografiei moderne, bazndu-ne si pe cercetarile unor geografi ca Grigore Antipa, George Vlsan, A.C. Banu, L. Rudescu s.a., relative la Delta Dunarii si Insula Serpilor. a2. Insula Serpilor se gaseste n largul Marii Negre, nu ntr-un golf; nu cade pe coordonatele indicate de Ptolomeu; distantele fata de reperele lui Pliniu sunt altele; suprafata Insulei este cu mult mai mica fata de ce stim din izvoarele antice; b2. Koehler sustinea, la nceputul secolului trecut, ca a descoperit sanctuarul lui Ahile n Insula Serpilor, iar D.M. Pippidi afirma ca tot aici s-au scos la lumina, n secolul trecut, cteva inscriptii. Nici urma de sanctuar azi pe Insula Serpilor, iar cele ce s-ar fi fost gasit aici (o statuie, inscriptii, ofrande) si-au pierdut urma pna azi; nici o piatra n-a fost sa fie retinuta de vreun muzeu oarecare. n aceste conditii, corobornd secventele a 1/a2, c1/c2, d1/d2, cade o ndoiala vecina cu nencrederea asupra veridicitatii spuselor lui Koehler, care au cauzat o ntreaga harababura n istoriografia moderna referitoare la subiect. (Capitan de vas, trimis al Tarului Alexandru al II-lea, Koehler a fost primul care a sustinut identificarea Insulei Leuce n Insula Serpilor, n articolul MMOIRE SUR LES LES ET LA COURSE CONSACRES A ACHILLE, n Mmoire de lAccademie de St. Ptersbourg, din anul 1825. Nimic din ce pretinde ca ar fi gasit la fata locului si ar fi transportat, nu se stie unde, ba el nsusi, ba capitanul unui vas italian nu poate fi verificat. Si totusi, n DICTIONARUL DE ISTORIE VECHE A ROMNIEI (sub coordonarea lui D.M. Pippidi), ca de altfel n covrsitoarea parte a istoriografiei tangentiala problemei, i se da credit fara discutii.) c2. Insula Serpilor nu este locuibila, abordarea ei de catre corabieri facndu-se foarte anevoie; nu exista urme de ape salutare pe aceasta Insula, cum sunt azi n Delta; d2. Pe Insula Serpilor nu sunt conditii de vietuire pentru animale, nu gasim nici cacareze de capre; nici pasarile nusi au cuib aici; nici urma de vreo padure. Insula Serpilor este, urmnd descrierea geografilor si naturalistilor mentionati, o ngramadire de stnci colturoase, de culoarea bruna ori rosiatica, lipsita de vegetatie si unde pasarile nu se opresc dect obosite sau bolnave.

Din contra, Insula Leuce era un paradis de verdeata si pasari, nestncoasa. Insula se putea numi alba (leuke) dupa multimea copacilor cu scoarta alba, ori dupa pasarile albe care o populau. Insula se mai numea n vech ime a fericitilor (makaron). Insula Serpilor este, nsa, cel mai nefericit loc nu numai pentru cei fericiti! Leuce se mai numea a Alergarilor lui Ahile, pentru ca era, ca sa punem situatia n termeni moderni, baza de antrenament al fiului lui Thetis. Insula Serpilor, datorita reliefului pe care l comporta si a micimii sale, nu ar fi putut oferi conditii de alergare Celui iute de picior. Se desprinde concluzia ca identitatea Leuce Insula Serpilor este falsa. Corobornd informatiile antice cu rezultatele studiilor geo-naturale din acest secol, doi cercetatori Romni au propus, cu argumente categorice, situarea Insulei Leuce n Delta Dunarii de azi. Ei se numesc Virgil-Alexandru Dragalina si Casin Popescu. Mai precis, Insula Leuce ar coincide cu ceea ce se numeste acum Grindul Letea, care, dupa Gr. Antipa, se gaseste ntr-un vechi golf al marii, dupa cum o probeaza nisipurile cu scoici de origine marina. Dintre Insulele Deltei, doar Letea poate sa nu provina dintr-un cordon litoral, cum se ntmpla n cazul Insulei Dranovului si Insulei Sf. Gheorghe.

nainte de formarea Deltei, Letea a fost o insula. Argumentele hotartoare expuse de V.-A. Dragalina si Casin Popescu ne determina sa credem ca era chiar insula Leuce. Desi acestia si-au facut cunoscute descoperirile n urma cu multa vreme, Delta Dunarii n-a fost atacata de nici un arheolog. Nota: Casin Popescu este autorul unor inventii si inovatii n stiinte (printre altele, a pus bazele teoretice ale hidrosonicitatii), dar si al unor studii de istorie straveche Romneasca, n care se discuta probleme ca PODURILE PESTE ISTRU construite n primul mileniu dinainte de Hristos, LEGENDA ARGONAUTILOR sau CINE SUNT ETRUSCII. A editat, n emigratie, n Germania, publicatia culturala ZODII N CUMPANA.

. Vizualizri: 159 Surs: enciclopediagetodacilor.blogspot.com Aprecieri: 5/5 Autor: Cain Popescu