Sunteți pe pagina 1din 8

PROCEDURA GENERALA DE TRANSFUZIE

DESCRIERE PROCEDURA 1. SCOP: Prezenta procedura are ca obiect definirea unui ansamblu de principii legate de utilizarea si asigurarea inofensivitatii transfuziilor produselor sanguine labile, pentru spitale. Descrierea diferitelor produse sanguine labile i intereseaza n mod egal att pe transfuziologi, ct si clinicienii utilizatori ai acestor produse terapeutice. 2. DOMENIU DE APLICARE Procedura se aplic in cadrul sectiei (sectiilor) / departamentului / serviciiului (serviciilor) etc......... 3. DOCUMENTE DE REFERIN: 31. Ordinul MS nr.972/2010, privind aprobarea standardelor de acreditare 3.2 LEGE nr.282 din 5 octombrie 2005, privind organizarea activitii de transfuzie sanguin, donarea de snge i componente sanguine de origine uman, precum i asigurarea calitii i securitii sanitare, n vederea utilizrii lor terapeutice, cu modificarile si completarile ulterioare 3.3 ORDIN Nr. 441 din 12 martie 2007, pentru aprobarea normelor de aplicare a art. 16 din Legea nr. 282/2005 privind organizarea activitii de transfuzie sanguin, donarea de snge i componente sanguine de origine uman, precum i asigurarea calitii i securitii sanitare, n vederea utilizrii lor terapeutice, cu modificrile i completrile ulterioare 3.4 DIRECTIVA 2002/98/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN I A CONSILIULUI din 27 ianuarie 2003 privind stabilirea standardelor de calitate i securitate pentru recoltarea, controlul, prelucrarea, stocarea i distribuirea sngelui uman i a componentelor sanguine 4. RESPONSABILITI: 4.1 Responsabil de proces 4.2 Echipa de proces curant + sef sectie = medicul curant + asistent transfuzii = sef departament transfuzii + directro emdical + medic

5. DESCRIEREA PROCEDURII: Administrarea transfuziilor necesita verificarea atenta de catre doua asistente atat a pacientului, cat si a sangelui transfuzat. Cele doua asistente vor face verificarile pe rand, separat, pentru a evita orice greseala. Pot fi transfuzate: sange integral - cu un volum pana la 500 ml. Se foloseste pentru reechilibra volumul sangvin al pacientului, pierdut prin hemoragii traumatisme sau arsuri. Grupul sangvin al pacientului trebuie sa fie identic cu cel sangelui care se va transfuza ( A va primi A, B va primi B, AB va primi AB, O va prmi O, fiind necesare si compatibilitate Rh). Se va evita sa se foloseasca transfuzare de sange integral daca incarca circulator pacientul, se va mentine cald daca sunt mai multe unitati care trebuie administrate

concentat eritrocitar - obtinut din sange integral, dar fara 80% din plasma.Pungile pot avea in jur de 250 ml. Se foloseste in special pentru a imbunatati si mentine capacitatea hematiilor de a transporta oxigenul ( pentru corectarea anemiilor si pierderilor sangvine postchirurgicale). Compatibilitatile de adminstrare pot fi : A primeste A sau O, B primeste B sau O, AB primeste AB, A, B, sau O, O primeste O. Este necesara compatibilitatea de Rh. Se poate adminstra in 1-4 ore. Are aceleasi beneficii ca sangele integral insa are si un risc scazut de incarcare a circulatiei. Se va evita sa se adminstreze in anemiile care pot fi corectate prin alte tratamente nutritionale sau medicamentoase concentrat leucocitar - obtinut din sange integral din care s-au indepartat eritrocitele si 80% din plasma. Se foloseste in tratarea sepsisului nonresponsiv la tratamentul cu antibiotice si in granulocitopenii. Se poate adminstra o unitate ( de obicei 150 ml) zilnic timp de 5 zile sau pana la tratarea sepsisului. Este necesara compatibilitate de Rh. Administrarea de leucocite produce febra si frisoane. In acest caz, nu se va intrerupe transfuzarea, ci se va administra un antipiretic si se va reduce rata de administrare. Inainte de adminstrare se va agita usor flaconul pentru omogenizare si impiedicarea conglomerarii celulelor. Se va continua si terapia cu antibiotice trombocite- cu un volum de 35-50 ml/unitate , din care 1 unitate contine 7x 10 ( la a saptea!!!!).Se folosesc in tratarea trombocitopeniei ( uneori indusa de medicamente), leucemiei. Este indicata compatibilitatea ABO si Rh dar nu obligatorie decat la administrarile repetate de trombocite. Se trasfuzeaza rapid, insa se evita administrarea cand pacientul are febra plasma proaspat congelata - bogata in factori de coagulare ( VI, VIII si IX), este adminstrata in flacoane de 200-250 ml. Se adminstreaza in hemoragiile si socurile postoperatorii, in corectarea anumitor factori de coagulare, in boli hepatice cu afecatrea factorilor de coagulare. Este indicata dar nu obligatorie compatibilitate ABO si Rh, exceptie facand cazurile cand se administreaza in mod repetat. Se va avea in vedere ca adminstrarea in cantitati crescute de plasma necesita corectarea hipocalcemiei implicite albumina ( proteina plasmatica) sub diverse concentratii: 5%= 12,5 g/250ml si 25%= 12,5g/50ml. Se foloseste in tratarea hipoproteinemiei cu sau fara edeme, prevenirea hemoconcentratiei si restabilirea volumului circulant ( pierdut datorita socului, arsurilor, traumatismelor sau infectiilor). Nu este necesara nici un fel de compatibilitate. Se va adminstra cu prudenta in anemiile severe, boli cardiace si pulmonare diversi factori de coagulare, complexe protrombinice ( utilizati in hemofilie, deficiente de factori VII, II,IX, X)

1. Masurile preliminare transfuziei 1.1. Decizia pentru hemotransfuzie Decizia de a recurge la terapia hemotransfuzionala, se ia de catre medicul specializat n domeniul transfuziologiei clinice doar n cazurile cnd au fost epuizate toate metodele alternative pentru solutionarea altor probleme legate de tratamentul bolnavului. Medicul poarta responsabilitatea pentru beneficiul sau riscurile hemotransfuziei. 1.2. Comanda componentelor n functie de necesitate si de situatie medicul curant va ntocmi n scris una din urmatoarele forme de Comanda a componentelor sanfuine: Comanda programa pentru componente sanguine cu efectuarea testelor de compatibilitate (daca e cazul) nainte de livrare din institutia Serviciului de snge;

Comanda programata pentru componente sanguine, care necesita prelucrare speciala nainte de transfuzie cu efectuarea testelor de compatibilitate (daca e cazul) nainte de livrare din institutia Serviciului de snge; Comanda urgenta pentru componente sanguine fara efectuarea testelor de compatibilitate (daca e cazul) nainte de livrare din institutia Serviciului de snge. Se admite a efectua comanda urgenta pe telefon, care nsa trebue sa fie urmata de comanda n scris. Comanda-rezervare (pentru 24 ore) cu efectuarea testelor de compatibilitate (daca e cazul) si livrare n caz de necesitate. 1.3. Identificarea pacientului pentru prelevarea de snge. Esantioanele destinate testelor de grupaj sanguin si de compatibilitate trebuie sa fie identificate ntr-un mod precis. Se recomanda urmatoarele reguli: naintea prelevarii, trebuie sa ne asiguram, ca elementele de identificare ale pacientului figureaza pe eticheta eprubetei: Numele, Prenumele , data nasterii, sunt obligatoriu de consemnat. La nou nascut, sexul si numarul de identificare de pe banda fixata la mna sunt, de asemenea, obligatorii de trecut. Instructia p-ru transfuzia componentelor sanguine 2 La pacientii cu identitate necunoscuta se poate utiliza o serie unica de numere pe o bratara atasata la articulatia pumnului pacientului, dupa reguli bine determinate. n momentul prelevarii , trebuie verificate inscriptiile de pe eticheta, fie cernd pacientului sa-si decline numele si data nasterii, fie citind aceste indicatii sau alte date, de pe bratara atasata cu grija la mn pacientului. Acest control este obligatoriu, chiar daca pacientul este cunoscut de catre persoana care preleveaza probele si care trebuie sa semneze documentul ce nsoteste prelevarea, pentru a certifica faptul ca a facut verificarea. 1.4. Cercetari serologice pretransfuzionale. Acestea cuprind: determinarea grupului sanguin al pacientului; probele de compatibilitate efectuate nainte de transfuzia componentelor, care contin eritrocite. 1.4.1. Determinarea grupului sanguin. nainte de transfuzie se determina grupele sanguine OAB si Rh (D). n caz de transfuzie la copii n vrsta de pna la 4 luni trebue determinate adaugator grupul OAB/Rh, anticorpii eritrocitari (inclusiv anti-A, anti-B) si la mama copilului (Anexa 6). Este de asemenea necesar sa se cerceteze anticorpii antieritrocitari, la pacient, pentru identificarea lor. La femei si fetite, bolnavi hematologici, hepatici, cu transfuzii multiple este necesara determinarea si altor grupe (c, E, Kell, Duffy, Kidd ). Procedura normala consta n efectuarea grupajului sanguin (metoda ncrucisata) n laboratore specializate din spitale pna la comanda componentului sanguin si n sectie naintea transfuziei prevazute (OAB/Rh), de exemplu pentru o interventie chirurgicala programata. Pentru determinarea grupelor sanguine OAB se utilizeaza metodele cunoscute Se procedeaza la o dubla verificare a datelor nainte de a certifica grupul sanguin al pacientului, dupa ce se include n dosarul pacientului. 1.4.2. Asigurarea compatibilitatii transfuzionale. Baza compatibilitatii este determinarea corecta a grupelor sanguine OAB si Rh(D) la donator si primitor. Testele de compatibilitate directa ntre hematiile donatorului si serul primitorului vor fi efectuate n toate cazurile de transfuzii de componente ce contin mai mult de 5 ml de eritrocite. n caz de transfuzii la copii cu vrsta pna la 4 luni adaugator se efectuiaza si compatibilitatea ntre eritrocitele donatorului si serul mamei. n situatii programate, testele de compatibilitate trebuie sa se efectueze: n laborator specializat inainte de livrarea componentului, si

repetat n sectia spitalului nainte de transfuzie. n caz de comanda urgenta testele de compatibilitate se efectueaza doar n sectie, nainte de transfuzie. Pentru testele de compatibilitate se utilizeaza eprubeta cu sngele din care sa determinata initial grupul sanguin al pacientului, recoltata cu maximum 2 zile nainte de data transfuziei. Pentru asigurarea compatibilitatii transfuzionale: nnainte de livrarea componentului din Institutia Serviciului de snge laboratorul specializat efectueaza - Grupajul OAB/Rh, - Cercetarea anticorpilor antieritrocitari - Compatibilitatea OAB/Rh si testul antiglobulinic indirect (Coombs), Daca la pacient, se deceleaza anticorpi antieritrocitari iregulari hematiile de transfuzat trebuie sa aiba un fenotip compatibil cu specificitatea acestor anticorpi. n institutia curativa nnainte de transfuzie - Compatibilitatea OAB/Rh, proba biologica. 1.4.3. Asistenta transfuzionala n situatii de urgenta n situatii urgente (comanda urgenta de component sanguin) Serviciul de snge elibereaza : A) componente eritrocitare (fara testul de compatibilitate): specifice dupa grup OAB/Rh daca este stabilit grupul pacientului sau 2 unitati de componente grup O(I) /Rh negativ - daca grupul pacientului nu este stabilit Instructia p-ru transfuzia componentelor sanguine transfuzia poate ncepe dupa efectuarea probei de compatibilitate dupa OAB si proba biologica cu determinarea paralelel cu transfuzia a compatibilitatii dupa Rh. B) Componente din plasma de grup AB (IV) daca nu este stabilit grupul pacientului n protocolul de transfuzie se fac nscriierile respective. 1.5. Utilajul pentru transfuzii Daca n procesul transfuziei se utilizeaza utilaj special se controleaza functionalitatea lui conform instructiunilor producatorului. 1.5.1. Ace si catetere Alegerea lor depinde de starea venelor pacientului , durata si volumul terapiei intravenoase. Pentru transfuzii scurte se folosesc venele periferice, utiliznd ace de otel sau catetere de plastic. Pentru transfuzii mai ndelungate si voluminoase se recurge la catetirizarea venei centrale, pentru ce se recomanda a utiliza catetere multicanale, care asigura infuzia diferitor solutii fara amestecarea lor n sistemul infuzional. Marimea acului trebuie sa asigure viteza necesara a torentului solutiei. Acele de marime de 18 asigura o viteza suficienta pentru elementele celulare. Marimea 23 se utilizeaza n practica pediatrica si la adultii cu venele nguste. Presiunea nalta a torentului n acele cu marime mica (23) poate altera eritrocitele daca componentul nu este suficient diluat. 1.5.2. Sistemele pentru transfuzia componentelor Toate componentele sanguine se infuzeaza prin filtre (marimea porelor 170-260 microni) montate n sisteme standarde penru retinerea chiagurilor si particulelor n timpul infuziilor. n comformitate cu instructiunea sistemul se umple cu componentul sanguin sau cu lichidul compatibil cu sngele. Pentru a crea o viteza optimala a torentului filtrul trebuie sa fie total umed si picuratoarea umpluta nu mai mult de jumatate. Pentru evitarea infectarii bacteriene trebuie de evitat utilizarea multipla a unei sisteme pentru infuzia a mai mult de 2-4 doze de snge si pe o durata mai lunga de 4 ore.

Pentru infuzii rapide se utilizeaza sisteme cu randament nalt (pre-filtru de 300 microni, suprafata mare a filrtului standard, tuburi cu diametru mare sau pompe manuale inserate). Infuzia derivatelor de plasma (albumuna i/v, gamaglobuluna i/v) se efectuiaza de regula fara filtre, nsa n aceste cazuri trebuie urmate instructiunile producatorului. 1.5.3. Rencalzirea sngelui n caz de infuzii ordinare (1-3 doze pe parcursul a ctorva ore) ncalzirea sngelui nu este recomandata. Sngele se recomanda de ncalzit pna la 37 C n cazurile de transfuzii rapide prin cateter n sistemul venos central (_100 ml/min pe parcursul a 30 min) n timpul operatiilor, traumelor, penru evitarea cazurilor de insufucienta cardiaca sau extrasistole ventriculare. Aparatele de rencalzire trebuie sa fie controlate si supravegheate n conformitate cu instructiunile producatorului pentru a se obtine o temperatura corespunzatoare a sngelui. Nu se admite utilizarea pentru rencalzirea eritrocitelor a instalatiilor cu microunde pentru decongelarea plasmei. 1.5.4. Manipularea produselor sanguine congelate. Produsele sanguine congelate trebuie manipulate cu mare precautie, caci recipientele sunt fragile si se pot usor sparge la temperatura joasa. Dupa decongelarea plasmei congelate trebuie examinat continutul si Instructia p-ru transfuzia componentelor sanguine verificat daca s-au dizolvat toate crioprecipitatele, ct si integritatea recipientei . Recipientele care curg vor fi ndepartate. Preparatele decongelate trebuie transfuzate pe ct de repede posibil. 1.6. Administrarea componentelor sanguine Transfuzia componentelor sanguine include etapele descrise n capitolul dat si se efectueaza de catre medicul, care e specializat n medicina transfuziologica. Procesul transfuziei se protocoleaza n fisa de transfuzie (Anexa 1) care se ataseaza n dosarul pacientului. Paralel cu protocolul se nregistreaza toate datele de transfuzie n registrul de evidenta a transfuziei, formularul Nr.009/e. 1.6.1. Acordul pacientului Medicul trebuie sa explice pacientului necesitatea administrarii componentului (-or) si sa se asigure ca pacientul ntelege explicatiile lui. n situatii de urgenta bolnavului trebuie sa i se ofere posibilitatea sa d-ea ntrebari. n toate cazurile decizia pacientului trebuie sa fie documentata si de preferinta semnata personal. Daca pacientul este incapabil sa ia decizii adecvate se cere acordul membrului de familie care poate sa fie responsabil. n lipsa membrilor familiei sau daca urgenta situatiei nu ofera timp pentru primirea acordului se ea decizia de administrarea componentului cu argumentarea indicatiilor vitale numai dupa hotarrea consiliului medical (nu mai putin de 3 medici) care vor face nscrierea respectiva n dosarul bolnavului. n caz de refuz categoric a pacientului de a i se transfuza componentele sanguine fiind capabil de a lua decizii adecvate, sau aceluiasi membru de familie, responsabilitatea juridica o poarta nsusi pacientul sau membrul familiei. 1.6.2. Pregatirea pacientului Medicul va explica pacientului cum I se va administra componentul, cat va dura procedura, efectele posibile, care simptome sa le comunice si ca finctiile vitale vor fi monitorizate pe parcursul infuziei. Pana la sosirea componentelor asigura accesul la vene . Daca sa va utiliza o linie prestabilita este necesar de verificat semnele de infiltrare, inflamare sau infectare si compatibilitatea solutiilor infuzabile cu sngele. n caz de prcedente alergice e necesara o premedicatie antihistaminica (intravenos imediat sau, peroral cu 30-60 min nainte de transfuzie). 1.6.3. Debutul transfuziei

Medicul nainte de transfuzie este obligat sa verifice si sa nregistreze n protocolul de transfuzie toata informatia disponibila referitoare la transfuzie: Identitatea pacientului (Numele, numarul personal) trebuie sa corespunda cu Numele si numarul personal din protocolul de transfuzie (atasat la unitatea de snge). Daca este posibil trebuie ca bolnavul sa-si confirme numele sau; Sa verifice functiile vitale ale pacientului (temperatura, tensiunea arteriala, frecventa pulsului si respiratiei) Concluzia laboratorului (daca este) privind compatibilitatea componentului cu sngele pacientului; Corespunderea ntre: comanda efectuata - componentul livrat, Datele de pe unitatea de snge: Nr unitatii, Denumirea, Grupul OAB/Rh, Termenul de valabilitate Datele din protocolul de transfuzie:, Nr unitatii, Denumirea, Grupul OAB/Rh, Termenul de valabilitate Efectuieaza si nregistreaza (sub semnatura a doua a asistentei medicale) n protocolul de transfuzie: a. grupul sanguin OAB al pacientului si componentului (dupa caz) cu verificarea rezultatelor cu grupul OAB din fisa de observatie si de pe unitatea de snge/Anexa 2./ b. testele de compatibilitate (OAB/Rh) ntre pacient (hematii sau ser, vezi n compartimetele componentelor) si componentul sanguin. Verifica integritatea unitatii de snge, corectitudinea conexiunii si umplerea sistemului de transfuzie. Da indicatie asistentei medicale sa ncapa infuzia. Instructia p-ru transfuzia componentelor sanguine Materiale necesare: 1 transfuzor sau un transfuzor in Y , cu doua parti manusi halat preparatul de transfuzat solutie normal salina stativ echipament pentru montare branula daca este necesar( se va monta cateter 20G) Pregatirea echipamentului: se va evita sa fie sangele tinut mai mult de 30 de minute inainte de administrare ( de aceea se va ridica de la centrul de transfuzii doar dupa ce s-au facut toate pregatirile necesare transfuzarii) Implementare: se va explica procedura pacientului si i se va lua un consimtamant semnat de familie sau pacient se masoara semnele vitale ale pacientului se verifica de catre doua asistente data expirarii si aspectul sangelui sau derivatelor care trebuie administrate se va compara de catre doua asistente numele, grupul de sange si seria de identificare de pe punga cu cele ale pacientului se pun manusi si halat se efectueaza proba de compatibiliate la patul bolnavului ( unele centre de transfuzii livreaza sangele impreuna cu un card de compatibiliate a carui proba trebuie facut de asistenta care efectueaza transfuzia, ca o masura de siguranta si reverificare a compatibilitatii sangelui) cel mai indicat este transfuzorul in forma de Y care permite insituirea unei linii venoase secundare

se schimba manusile, se pun altele curate si se introduce transfuzorul ( sau capatul liniei principale daca este in Y) in solutie normal salina. Se umple camera de picurare pe jumatate, se declampeaza si se scoate aerul lasand sa curga solutia normal salina. Daca este un singur perfuzor, dupa aceasta manevra, prin tehnica sterila se va clampa transfuzorul si se va schimba flaconul de solutie normal salina cu punga de sange. Se va atasa prin tehnica sterila capattul liber al transfuzorului la cateter, se va declampa si s eva ajusta rata de administrare a sangelui. Daca transfuzorul este in Y se va proceda la fel, dar este mai avantajos pentru faptul ca nu mai trebuie schimbate flacoanele de sange si solutie normal salina intre ele deoarce transfuzorul va ava doua cai, facand astfel manevra mai usoara, mai eficienta si mai putin riscanta se va supraveghea pacientul pentru a oserva din timp daca apar semne ale reactiilor adverse la transfuzie. Daca apar, transfuzia va trebui oprita imediat pornindu-se o perfuzie cu solutie normal salina cu rata de administrare moderata, se vor masura semnele vitale si va fi anuntat imediat medicul. Daca reactiile adverse nu apar in primele 15 minute se va regla rata de adminstrare in functie de timpul dorit pentru transfuzie ( un concentrat eritrocitar, de exemplu poate fi transfuzat intr-un interval de timp cuprins intre 1 si 4 ore) dupa terminarea transfuziei, se vor pune manusi si se va decupla transfuzorul, iar cu punga de sange goala se va proceda conform politicii centrului de trasfuzii ( unele centre cer sa fie returnata impreuna cu cardul de compatibilitate pentru a fi pastrata inca 24-48 de ore in centru) se reevalueaza starea pacientului, se masoara semnele vitale

Consideratii speciale: cand se adminstreaza mai multe unitati de sange in ritm rapid, sub presiune, se va utiliza aparatul de incalzit pentru a evita hipotermia pentru a completa urgent volumul de sange circulat pierdut, trebuie adminstrat sange sub presiune ( de exemplu si o manseta de tensiune daca situatia este o urgenta majora si necesita improvizatii) dar fara a creste foarte mult presiunea, deoaece sparge vasul si sangele va extravaza formand hematom si hemoliza daca in timpul administrarii sangelui apare hematom in jurul venei punctionate se va opri imediat transfuzia, se va indeparta cateterul, se va anunta medicul, se va aplica local gheata intermitent in primele 8 ore si apoi comprese cu apa calduta daca trebuie adminstrate mai multe unitati consecutiv si prima unitate se termina inainte de a o primi pe a doua, intre ele se va adminstra solutie normal salina la o rata moderata pana cand se va intra in posesia urmatoarei unitati de transfuzat Complicatii desi metodele de testare a sangelui donat sunt din ce in ce mai precise si variate, reactiile transfuzionale inca ocupa un loc important in riscurile terapiei transfuzionale. Astfel, un virus contactat prin transfuzie poate fi detectat uneori dupa sapatamni sau luni de la infectare ( de asemenea, daca un donator a contactat un virus care va putea fi depistat prin teste de laborator dupa luni de zile, poate trece verifcarile obisnuite facute donatorilor si poate dona sange infectat care se va transmite altor primitori). Virusul hepatitei B sau C pot determina rezultate fals negative si pot fi astfel transmise prin transfuzie. Centrele de transfuzii mai verifica sangele donat pentru depistarea contaminarii sale cu sifilis, citomegalovirus, HIV alte complicatii postransfuzionale pot fi: incarcare circulatorie, alergie, febra 1.6.4. Supravegherea n timpul transfuziei n timpul transfuziei medicul este obligat: sa supravegheze atent pacientul, n primele cteva minute de la debutul transfuziei (20-25 ml), cnd riscul reactiilor importante este mai sporit.

Sa examineze si sa nregistreze n protocolul de transfuzie functiile vitale a pacientului n primele 15 minite - proba biologica. Sa supravegheze pacientul periodic pe parcurs (fiecare 30 min). Timpul maximal de transfuzie nu trebuie sa depaseasca 4 ore n (medul 2 ore). n protocol se nscrie, ca proba biologica e compatibila si fara reactii. n timpul efectuarii transfuziei , medicul responsabil de efectuarea transfuziei, nu va efectua alte manipulatii. 1.6.5. Adaugarea la sngele care se transfuzeaz a a unor medicamente sau solutii injectabile. Se interzice categoric adaugarea la unitatile de snge medicamente sau solutii injectabile pentru a nu provoca alterarea componentelor sanguine. Deasemenea se interzice adaugarea solutiilor, care contin calciu, sau glucoza concentrata n containerul cu snge, sau cu componente sanguine. 1.6.6. Riscul de embolie aeriana . A asigura evitarea emboliei aeriene, care se poate produce n timpul unei transfuzii, mai ales atunci cnd operatorul nui atent si nu ia la control preacautiile necesare. 1.6.7. Supravegherea dupa transfuzie Dupa ncheierea transfuziei meducul: va indica n fisa de transfuzie timpul si volumul componentului transfuzat, date despre starea bolnavului; va tine sub supraveghere pacientul timp de 2 ore va returna n institutia Serviciului de Snge copia protocolului de transfuzie n 72 ore din momentul petrecerii transfuziei. unitatea cu rest de mediu transfuzional (pna la 15 ml ) se pastreaza n frigider ( +4+6 C ) 48 ore din momentul petrecerii transfuziei . 1.7. Complicatiile transfuziei Orice transfuzie de produse sanguine labile este un proces biologic separat. Medicului responsabil i revine datoria de a nota n protocolul de transfuzie si de a semnala conducerea spitalului si Comitetul transfuzional privind orice reactie observata n timpul sau dupa transfuzie. Reactiile usoare, doar se nregistreaza de medicul responsabil n protocolul de tranfuzie si se raporteaza n institutia Serviciului de Snge prin copia protocolului de transfuzie. 6. ANEXE / INSCRISURI