Sunteți pe pagina 1din 9

Histograma Histograma este o reprezentare grafic a frecvenei de apariie a unui anumit parametru ntr-o populaie/grup.

. Intervalele parametrului, ordonate cresctor, sunt reprezentate n abscis iar n ordonat este reprezentat frecvena de apariie. Histograma este o imagine a distribuiei valorilor unui anumit parametru. Histograma mparte valorile parametrului n intervale de mrime egal i reprezint frecvenele de apariie (sau fracie, procent) ale valorilor msurate, grupate corespunztor intervalelor. Ordinea n care sunt reprezentate barele n histograme este determinat de valorile ordonate cresctor ale parametrului, n timp ce la diagrama Pareto ordinea barelor este determinat de poziia pe care o ocup frecvena de apariie a fiecrui factor ntr-un clasament. Histogramele nu rein valorile observate i sunt foarte utile atunci cnd se dorete raportarea pe un numr mare de cazuri. Exemplu: n figur este prezentat profilul de satisfacie consumator relativ la un serviciu de transporturi utiliznd scala Lickert. Tabelul alturat prezint msurtorile efectuate pe o populaie de 729 de subieci.

Clasa (interval) 1 2 3 4 5

Nr. Subiecti (frec venta absolut) 28 61 162 265 213 729

Procent (frec venta relativa) 3,84 8,37 22,22 36,35 29,22 100

Histogramele care reprezint frecvenele relative au aceeai alur cu cele care reprezint frecvenele absolute dar au avantajul c pot fi utilizate pentru comparaii de distribuii n populaii diferite. Histograma reprezint grafic forma unei distribuii i de aceea aria unei bare trebuie s fie proporional cu frecvena corespunztoare clasei sale. Dac msurtorile efectuate pun n eviden clase de intervale inegale atunci, pentru o reprezentare corect a distribuiei este necesar ajustarea corespunztoare a ariei barei.

INSTRUMENTELE CALITII - Histograma defectelor Din categoria instrumentelor calitii fac parte: diagrama Pareto, diagrama cauza- efect (Ishikawa), histograma defectelor, fia de inspecie

Histogramele sunt utilizate pentru reprezentarea grafica a distribuiei unui ansamblu de date. n analiza calitii, histogramele faciliteaz evidenierea punctelor critice asupra crora trebuie concentrate eforturile de mbuntire. Se utilizeaz doua tipuri de histograme: histograma de frecvena histograma cumulat Pentru construirea unei histograme se parcurg urmtoarele etape: culegerea datelor stabilirea numrului de intervale n care vor fi mprite datele determinarea intervalului maxim de variaie a datelor (diferena dintre valorile extreme) determinarea mrimii intervalelor, prin mprirea intervalului maxim de variaie a datelor, la numrul de intervale stabilirea limitelor fiecrui interval marcarea pe abscis a intervalelor delimitate marcarea pe ordonat a frecvenei datelor numerice construirea histogramei Observaie Pentru facilitarea construirii histogramei se recomand ca datele s fie cuprinse ntr-un tabel

Interval e

Limite Media Distibuia intervale intervalelor datelor pe intervale

Frecven a absoluta

Frecven a relativa %

Frecven a absolut

Frecvena relativ cumulat

cumulat 1 2 . total Histogramele Pentru a evidenia unele aspecte ale unui volum de informaii prezentate tabelar, acestea se prelucreaz i se reprezint grafic, realizndu-se o dependen n trepte ntre frecven i valorile caracteristicii de calitate. Histogramele se utilizeaz, de regul, n statistica matematic pentru reprezentarea grafic a unei distribuii de valori, avnd ca scop determinarea calitii unui proces de fabricaie, studiul capabilitii procesului, mbuntirea calitii i eliminarea defectelor etc. Interpretarea histogramelor Histogramele se utilizeaz n dou situaii: - cnd se compar un proces cu specificaia prescris, cnd se impune analiza evoluiei distribuiei, forma distribuiei i apoi compararea ei cu specificaia prescris; - cnd se compar dou sau mai multe procese, cnd sunt urmrite aspectele: forma distribuiei, mrimea intervalului de variaie, volumul de produse situate n afara specificaiei tehnice, a toleranei, poziia histogramei n raport cu limitele, etc. Histograma sau diagrama de distribuie este folosit pentru evidenierea grafic a distribuiei unui ansamblu de date, pentru msurarea parametrilor de tendin medie, a parametrilor de dispersie i pentru vizualizarea distribuiei n scopul unei mai bune aprecieri a dispersiei. n cazul managementului calitii ilustreaz elementele asupra crora trebuie intervenit pentru mbuntirea rezultatelor. Se folosesc histograme de frecven i cea cumulat. Stratificarea este o tehnic folosit pentru a ajuta definirea cu precizie a unei probleme prin identificarea posibilitilor de a apare sau nu.Datele sunt separate cu un set de criterii prestabilite naintea nceperii colectrii lor pentru a proiecta modalitatea de colectare i dup colectarea datelor n scopul de a focaliza analiza. Histogramele O histograma este un grafic continand linii verticale care reprezinta distributia unor date. Constructia sa ajuta la intelegerea tendintei ge 414i81e nerale, a dispersiei si a frecventelor relative ale diferitelor valori. Histograma este foarte utila mai ales atunci cand este vorba despre un numar mare de date ce trebuie organizate, pentru o analiza mai detaliata si pentru a lua decizii pe baza lor. De asemenea, este un mijloc eficace pentru a transmite altor

100

100

persoane informatii despre un process, intr-o forma precisa si inteligibila. Alta aplicatie foarte interesanta este compararea rezultatelor unui proces cu cerintele stabilite anterior pentru aceasta. In acest caz, prin intermediul histogramei se poate vedea in ce masura procesul produce rezultate bune si pana in ce punct exista deviatii in privinta limitelor fixate in cerinte. In acest sens, studiul distributiei datelor poate fi un excelent punct de plecare pentru crearea unei ipoteze privind o functionare nesatisfacatoare. Pentru elaborarea unei histograme de frecvent e, trebuie sa se realizeze urmatorii pasi: 1) Strangerea si inregistrarea datelor. Odata selectionata variabila procesului ce se vrea a fi studiat, se culeg datele corespunzatoare, fiind preferabil sa se dispuna de un numar mai mare de 50 de observatii. Timpul de raspuns la solitarea unui petent 12 22 16 25 19 28 29 22 23 30 28 14 31 32 19 20 33 37

20 38 21 22 24 25 25 27 18 26 27 25 39 24 16 15 37 42 27 34 35 38 19 12 29 30 32 17 23 24 22 41 31 33 34 28 19 35 36 39 40 42

2) Determinarea rangului ansamblului de date. Rangul se obtine prin realizarea diferentei intre valoarea maxima si valoarea minima. Rangul trebuie sa fie un numar pozitiv. Exemplu: Valoarea maxima L = 42 Valoarea minima S = 12 3) Precizarea numarului de intervale si amplitudinea lor- numarul de intervale (k) in functie de numarul de date disponibile. Este frecventa folosirea a 10 intervale. Pentru a calcula amplitudinea intervalelor (h), trebuie sa impartim rangul (L - S) la numarul de intervale selectionat, rotunjind rezultatul la intregul mai mare. Exemplu: Selectionat un numar de intervale k = 10 Amplitudinea intervalului (h) = (L - S)/K = 30/10 =3 4) Determinarea limitelor intervalelor. Aceasta va permite gruparea definitiva a datelor. Trebuie sa tinem seama ca valorile extreme ale fiecarui interval pot crea confuzie in privinta intervalului caruia ii apartin. De aceea, este necesar sa se precizeze foarte bine limitele. In primul rand, se calculeaza punctul de inceput al primului interval. Pentru a concretiza bine limitele, se aplica formula: Punctul de inceput = Valoarea minima - Unitatea/2 Exemplu: 12 - (1/2) = 11,5 Se tine cont ca unitatea de masura folosita este 1 [zi]. Plecand de aici, se insumeaza valoarea de amplitudine a inter valului (h) pentru a obtine limitele intervalelor

urmatoare. 5) Construirea tabelului de frecvente. Se obtine inregistrand valorile limita ale intervalelor, calculand elementele ce apartin fiecarei clase si notandu-le in coloana "verificare" si contabilizand totalul observatiilor pentru fiecare interval in coloana de frecvente .

Tabelul de frecvente Nr Interval Frecventa Reprezentare 1 12 pana la 15 4 //// 2 15 ------- 18 7 //// /// 3 18 ------- 21 7 //// /// 4 21 ------- 24 9

//// //// / 5 24 ------- 27 8 //// //// 6 27 ------- 30 7 //// /// 7 30 ------- 33 6 //// // 8 33 ------- 36 5 //// / 9 36 ------- 39 5 //// / 10 39 ------- 42 4 ////

7) Trasarea histogramei care va concentra toata informatia acumulata pana atunci axa abscisei contine: intervalele anterior calculate; scara verticala reprezinta frecventele; se traseaza bare verticale, plecand de la fiecare interval, cu o inaltime echivalenta cu cea a frecventei sale.

8) Interpretarea. O histograma faciliteaza o reprezentare vizuala, in care se poate aprecia daca masurile tind sa fie centrate sau sa se disperseze. De asemenea, raspunde si la intrebarea daca procesul produce rezultate bune si daca acestea apartin sau nu cerintelor. Raspunsul trebuie sa i se dea cetateanului intr-un timp nu mai mare de 60 de zile. Observand histograma, se vede ca un anumit numar de observatii nu au indeplinit acest obiectiv. O analiza mai detaliata ne-ar conduce la ideea ca procesul nu poseda stabilitatea dorita. Histogramele care reflecta procese stabile sunt mai ridicate in centru si coboara simetric spre ambele laturi. Aici nu pare a fi indeplinita aceasta conditie, existand o anumita asimetrie provocata de datele din afara limitei. Dar, chiar daca datele ar fi mai stabile, putem deduce ca o parte dintre ele ar cobori cerinta. Astfel, se pare ca in cazul nostru eforturile ar trebui sa se indrepte spre un dublu obiectiv: reducerea dispersiei; deplasarea histogramei spre stanga, astfel incat datele din extreme sa fie in cadrul limitei specificate.