UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ELECTROTEHICA

SISTEME ENERGETICE INFORMATIZATE

INFORMATICA APLICATA N ENERGETICA SISTEME SCADA

Prof. Coord.: Prof.dr.ing. Adelaida Duinea

Masterant: Ciolacu Mihai

- 2012
1

CUPRINS

1.INTRODUCERE ............................................................................... 3

2.COMPONENTA SISTEMELOR SCADA ............................ 5

3.APLICATII PRACTICE-CHE VIDRARU ........................... 7

3.1.SISTEME SCADA ............................................................................ 9 3.2.ARHITECTURA SISTEMULUI CHE VIDRARU...................11
3.3.MONITORIZAREA SISTEMULUI SI TRANSMISIA DATELOR.....14

3.4.EXTINDEREA PE VIITOR............................................................15

4.BIBLIOGRAFIE...............................................................................16

1.INTRODUCERE
Termenul SCADA se refera de obicei la un centru de comanda care monitorizeaza si controleaza un SCADA este prescurtarea pentru Monitorizare, Control si Achizitii de Date (Supervisory Control And Data Acquisition). Termenul se refera la un sistem amplu de masura si control. Automatizarile SCADA sint folosite pentru monitorizarea sau controlul proceselor chimice , fizice sau de transport,intreg spatiu de productie. Cea mai mare parte a operatiunilor se executa automat de catre RTU - Unitati Terminale Comandate la Distanta (Remote Terminal Unit) sau de catre PLC- Unitati Logice de Control Programabile (Programmable Logic Controller). Functiile de control ale centrului de comanda sint de cele mai multe ori restrinse la functii decizionale sau functii de administrare generala. SCADA este un sistem de control i comand la distan care se bazeaz pe instrumente informatice complexe i teletransmisie. El permite: - achiziia semnalelor numerice sau analogice transmise de echipamentele controlate; - transmiterea ordinelor de comand ale sistemului central ctre echipamente; - vizualizarea sub diferite formate a evenimentelor care au avut loc (stri, alarme, detecii, incidente, etc.); - executarea automat a secvenelor de control predefinite; - simularea aciunilor care ar putea fi realizate; - arhivarea ierarhizat a evenimentelor survenite; - vizualizarea dup un criteriu de filtrare a acestor evenimente; - utilizarea ca instrument de ajutor la luarea deciziilor; - utilizarea ca instrument de simulare pentru formarea personalului. Sistemele SCADA se caracterizeaz prin: - modularitate .Arhitectura foarte modular a sistemului permite utilizarea unui numr mare de "module de interfa" (I/O) i deci posibilitatea de a controla o cantitate din ce n ce mai mare de echipamente. - ergonomie .Calitatea i ergonomia sunt elemente eseniale ale sistemelor SCADA. La cererea operatorului datele pot fi afiate n mai multe moduri: ferestre multiple, detalii, sintez dup tip, vizualizarea unui anumit echipament, etc. - structurare .Marele numr de date prelucrate de sistem necesit utilizarea "gestionarului de baze de date" centralizat care se bazeaz pe programe de ultim generaie. - configurare .Instrumentele automate de gestiune a configurrii, care asociaz instrumente grafice i tehnologia orientat pe obiecte, simplific aplicarea sistemului "generic" la orice tip de mediu. - mentenabilitate .Instrumentele care ajut la mentena ofer operatorilor mijloace de ajutor la diagnosticare. - formare (instruire) .Instrumentele de simulare i pun pe operatori n situaii reale (incidente, situaii critice) i servesc ca suport la formarea lor. - evolutivitate .

SCADA (Supervisory Control and Data Acquisition) este tehnologia care ofer operatorului posibilitate de a primi informaii de la echipamente situate la distan i de a transmite un set limitat de instruciuni ctre acestea. SCADA este un sistem bidirecional care permite nu numai monitorizarea unei instalaii ci i efectuarea unei aciuni asupra acesteia. Sistem deschis dispune de posibiliti care permit implementarea aplicaiilor astfel ca: - s poat fi executate pe sisteme provenind de la mai muli furnizori; - s poat conlucra cu alte aplicaii realizate pe sisteme deschise (inclusiv la distan); - s prezinte un stil consistent de interaciune cu utilizatorul. O solutie SCADA indeplineste patru functii: 1. Achizitie de date 2. Comunicarea datelor prin retea 3. Prezentarea datelor 4. Control Aceste functii sunt sustinute de cele patru componente ale solutiei SCADA: 1. Senzorii (digitali sau analogici) si releele de comanda care se interfateaza direct cu procesul. 2. RTU-urile (Remote telemetry units). Aceste echipamente inteligente sunt instalate in teren pentru a prelua datele de la senzori pe de o parte, si a transmite comenzile la releele de comanda pe de alta parte. 3. Statia Master sau serverul SCADA este o consola care serveste drept punct central al intregii aplicatii. Statia Master beneficiaza de o interfata grafica prin care utilizatorul are acces la toate datele de proces si poate da comenzi pentru modificarea acestuia. De asemenea, exista corectii setate ca automate la modificarea unor parametri, comenzi corective pe care statia Master le transmite automat, fara interventia operatorului. 4. Infrastructura de comunicatii conecteaza Statia Master cu RTU-urile din teren.

2.COMPONENTA UNUI SISTEM SCADA

Sistemele SCADA sunt alctuite din componente de natur diferit, acestea fiind conectate ntre ele. Astfel, putem vorbi despre: - componente de msurare - n cazul reelelor de transport i distribuie fluide se msoar presiunea, temperatura i debi tul, iar pentru reele electrice se msoar tensiunea, curentul i frecvena. - componente de acionare i automatizare - exemple pentru reele de transport i/sau distribuie de fluide: vane i robinete comandate, pompe prevzute cu comand; pentru reele electrice: comutatoare, ntreruptoare, disjunctoare comandate - componente hardware panouri de comanda, calculatoare, imprimante, plottere, monitoare, afiaje sinoptice, module de conducere a proceselor inteligente, module de comand cu logic programat, uniti de stocare (discuri i/sau benzi magnetice) componente software - sisteme de opera re (in timp real sau nu), sisteme de culegere a datelor, sisteme de gestionare a bazelor de date, programe de simulare, programe de comunicaii, programe de arhivare/incriptare/restaurare a datelor componente de comunicaii - comunicaiile se pot efectua pe diferite ci: a) reele LAN - cablurile reelelor (cabluri coaxiale, UTP, optice) , plci de reea b) linii telefonice (nchiriate sau proprietare) - linii telefonice, modemuri c) mijloace de comunicaii radio terestre - staii de emisie-recepie, relee de transmisie d)mijloace de comunicaii prin satelii - staii de emisie-recepie satelii In mod obisnuit, SCADA implementeaza o baza de date distribuita care contine elemente denumite puncte. Un punct reprezinta o singura valoare de intrare sau iesire monitorizata sau controlata de catre sistem. Punctele pot fi fie hard, fie soft. Un punct hard este reprezentarea unei intrari sau iesiri conectata la sistem, iar un punct soft reprezinta rezultatul unor operatii matematice si logice aplicate altor puncte hard si soft. Valorile punctelor sint stocate de obicei impreuna cu momentul de timp cind au fost inregistrate sau calculate. Seria de puncte+timp reprezinta istoricul acelui punct. Revenind la ideea de baza, si anume ca un sistem SCADA se refera, de obicei la un centru de comanda care monitorizeaza si controleaza unul sau mai multe procese automatizate, vom denumi anumite componente hardware ce se ocupa de executia automata a celor mai multe operatiuni: - RTU Remote Terminal Units (asa numitele in mediul romanesc: Unitati Terminale Comandate la Distanta). - PLC Programmable Logic Controller (Unitati Logice deControl Programabile) Achizitia datelor incepe la nivelul RTU sau PLC si implica citirea indicatoarelor de masura si a starii echipamentelor care apoi sint comunicate, la cerere catre SCADA. Datele sint apoi restructurate intr-o forma convenabila operatorului care utilizeaza o 5

HMI Human Machine Interface, pentru a putea lua eventuale decizii care ar ajusta modul de lucru normal al RTU/PLC. (Dupa cum am precizat, un sistem SCADA include componentele: HMI, controllere, dispozitive de intrare-iesire, retele, software ...)

3.APLICATII PRACTICE - CHE VIDRARU

Un proiect pentru o hidrocentrala pe raul Arges a reprezentat o necesitate si o provocare inca din perioada interbelica, cand inginerul Leonida facuse un studiu de fezabilitate pentru un baraj in arc. Realizarea acestui baraj va depinde in final de ambitia liderului comunist Gheorghiu-Dej caruia ii va purta si numele pentru o perioada de cateva decenii. Acesta a venit in prima vizita, in zona, in februarie 61. Nu a reusit totusi sa vada hidrocentrala de pe Arges in functiune ,murind in martie 1965, cand barajul era ridicat, dar nu pornisera turbinele. Pana in 1989 centrala de la acest baraj va mai purta numele acestuia. O fi contat in toate acestea ca la inceput presedintele comunist fusese electrician? Greu de spus. Debutul amenajarii hidroelectrice de pe raul Arges a insemnat un exod muncitoresc spre acest loc. La apogeul lucrarilor, aici munceau aproape 10.000 de oameni, cei mai multi venind direct din Moldova, unde tocmai se finalizase barajul de la Bicaz. Din punct de vedere economic, nucleul santierului l-a constituit Intreprinderea Regionala de Electricitate Arges. Dar pentru construirea barajului si a hidrocentralei, mai-marii vremii nu au tinut cont de nimic in ceea ce privea materialele de constructii, tehnologie etc. Liderii comunisti vroiau sa dea un exemplu lumii intregi ca Romania a inceput sa devina o tara industrializata, moderna. La Vidraru au venit sa lucreze mare parte dintre muncitorii care s-au luptat cu hidrocentrala de la Bicaz. Aceea a fost construita in stil sovietic, fiind un baraj de greutate. Vidraru a fost gandit ca o bijuterie si tocmai din acest motiv nu s-a facut rabat la materiale. Mai mult, centrala a fost echipata cu cea mai buna tehnologie la nivelul anului 66. A costat un miliard patru sute saptezeci de milioane de lei in banii vremii, iar investitia a fost amortizata in 28 de ani. Pana acum nu s-au facut retehnologizari sau modificari majore, pentru ca acest complex functioneaza perfect cu tehnologia de atunci. Singura actualitate este sistemul de alarmare care a fost montat acum sapte ani. Ba chiar, se pare ca probleme au aparut la tehnologiile care au fost aduse spre sfarsitul anilor 80, respectiv inceputul anilor 90. Lacul de acumulare Vidraru are un volum total de 465 milioane metri cubi de apa, al doilea ca marime pe raurile interioare din tara. Lacul a luat fiinta in luna martie 1966 si este situat pe raul Arges pe un sector de 28 km lungime. Situat intre muntii Fruntii si Ghitu, lacul aduna apele raurilor Capra, Buda si ale catorva afluenti directi (Raul Doamnei, Cernatul si Valsanul, Topologul, Valea lui Stan si Limpedea), cu un debit total de cca 5,5 m /s. Suprafata totala a lacului este de 393 ha, lungimea de 10,3 km, iar latimea maxima de 2,2 km in zona Valea Lupului - Calugarita. Adancimea maxima a apei este de 155 m langa barajul inalt de 166 m. Nivelul normal de retentie este de 830 metri deasupra marii (mdM). Constructia barajului a durat cinci ani si jumatate. In timpul executiei, apele au fost deviate printr-o galerie cu diametrul de 5,20 metri, care la terminarea lucrarilor a fost amenajata ca golire de fund. Pregatirea terenului de fundatie a constat dintr-un tratament de suprafata si unul de adancime. Tratamentul de suprafata s-a realizat prin curatarea, spalarea si suflarea cu aer a rocii si cu plombarea fisurilor.

Tratamentul de adancime a constat din injectii de legatura si consolidare. De asemenea s-a executat un voal pe toata lungimea barajului, prelungit in versanti. S-au forat 42 km de galerii subterane, s-au excavat 1.768.000 metri cubi de roca, din care aproximativ 1 milion metri cubi in subteran, s-au turnat 930.000 metri cubi de beton, din care 400.000 metri cubi in subteran si s-au montat 6.300 tone de echipamente electromecanice. Constructia impresionanta de la Vidraru este cel mai inalt baraj din beton din Romania, in arc cu dubla curbura, este al 27-lea baraj in lume si al 15-lea baraj, n arc, ca naltime, din Europa; iar n anul intrarii n exploatare (1965) era al 9-lea baraj n arc din lume si al 6-lea din Europa, ca naltime. Structura barajului in arc, cu dubla curbura a fost proiectata cu intentia de a avea in interiorul lui numai eforturi de compresiune. Este un baraj din beton cu dubla curbura realizat din 22 ploturi verticale, avand inaltimea de 166,60 metri, grosimea la coronament de 6 metri, cea de la baza de 25 de metri, lungimea la coronament 307 metri, suprafata de 870 de hectare, iar latimea la baza barajului 25 de metri si este traversat de noua galerii orizontale interioare. Constructia se sprijina pe versantii muntilor Pleasa si Vidraru. Barajul permite functionarea centralei subterane de la Corbeni si a unui lant de 20 de hidrocentrale pe Arges. Raul Arges are in sectiunea barajului un debit mediu de 7,5 metri cubi pe secunda, iar cu aportul unor captari secundare s-a ajuns la 19,7 metri cubi pe secunda. Debitul maxim la o mie de ani a fost calculat la 645 metri cubi pe secunda. Barajul are doua goliri de fund care evacueaza cate 90 de metri cubi pe secunda fiecare, la lac plin. Constructia rezista la un cutremur de gradul opt pe scara Richter si are incorporati avertizori seismici de ultima generatie. In timpul cutremurului din 1977, barajul a fost supus unor forte seismice cu acceleratii maximale de peste 0,15 grame fara ca structura sa manifeste anomalii in comportare. Trebuie precizat ca barajul Vidraru mai are garantie 59 de ani, perioada totala a garantiei din momentul inaugurarii, n 1965, fiind de 100 de ani. Inainte de 1989, paza era asigurata de catre armata, fiind considerat un obiectiv strategic. Acum paza a fost preluata de Jandarmerie. Turbinele si generatoarele electrice ale hidrocentralei asigura o productie de energie, intr-un an hidrologic mediu, de 400 GWh/an.. Si aici au fost aduse materiale si tehnologie de ultima generatie pentru vremea aceea. Cehoslovacii de la Skoda au venit special pentru montarea turbinelor. La fel si italienii care s-au ocupat de cablurile de inalta tensiune. Conducatorii de atunci au avut cu ce sa se mandreasca, pentru ca au inceput sa vina tot felul de delegatii straine sa admire acest proiect.

3.1.SISTEME SCADA
Sistemele clasice de urmarire, control si achizitie de date (SCADA) din domeniul sistemelor electrice se compune in general din urmatoarele echipamente principale illustrate in figura de mai jos cu urmatoarele functii: - traductoare de marimi electrice (curent, tensiune, putere activa si reactiva, frecventa, factor de putere) cu rolul de a traduce marimea electrica masurata in semnal unificat (de obicei 4-20 mA sau 0-10V) - traductoare de marimi neelectrice (turatie, temperatura, presiune, etc) cu iesire in semnal unificat - concentrator de date de tip RTU (Remote Terminal Unit), care este un calculator de proces performant, dotat cu o multime de intrari analogice necesare fiecarei marimi dorite a fi urmarita si controlata, intrari numerice pentru urmarirea starii echipamentelor, precum si cu iesiri necesare pentru comanda si control - calculatoare folosite pentru afisarea datelor, urmarirea si controlul sistemului monitorizat

Practica a demonstrat ca realizarea unui astfel de sistem, deosebit de util intr-o perioada in care totul era realizat de catre om, necesita totusi resurse hardware foarte multe. Aici nu ne referim numai la siteme de calcul performante, ci si la numenroase traductoare, zeci de kilometri de cabluri si de conductoare electrice. Aparitia acestor aparate a determinat practic sfarsitul vietii traductoarelor de marimi electrice cu iesire in semnal unificat. Aparatele digitale inteligente se monteaza separat pe fiecare punct de masura - celula, si pe langa functia de masurare a mai multor marimi electrice (curenti, tensiuni, puteri si energii active si reactive, frecventa, factor de putere), au si rolul de a transmite aceste marimi prin intermediul postului serial direct la calculator. Acestea sunt cele mai simple aparate digitale inteligente folosite in sisteme SCADA. Producatorii de IED au perfectionat insa aceste aparate, adaugand permanent functii suplimentare cum ar fi dotarea cu memorie interna, inregistrarea unor evenimente cu semnificatie pentru desfasurarea respectivului proces, echiparea cu intrari si iesiri digitale, permitand astfel achizitionarea locala a pozitiei unor echipamente (intrerupatoare, separatoare, vane, robinete etc.) si controlul acestora, dotarea cu multiple posturi de comunicatie (RS 232, RS 485, Ethernet) care permit comunicarea simultana cu mai multi utilizatori, implementarea de functii logice si matematice pentru prelucrarea locala a diferitelor marimi sau comenzi, adaugarea de functii de inregistrare a evolutiei marimilor electrice in caz de defecte, cum ar fi scurt-circuitele, functii de monitorizare a calitatii energiei electrice, analiza armonica a curentilor si a tensiunilor. Asadar, mergand pe firul evolutiei, observam cum traductoarele clasice ce ofereau la iesire semnal unificat, au fost inlocuite de aparate digitale care, pe langa functia predecesoarelor lor, si anume aceea de traductor, indeplinesc si alte functii, devenite necesare cum ar fi prelucrarea locala a datelor pentru a facilita transmiterea lor mai departe.

10

3.2.ARHITECTURA SISTEMULUI CHE VIDRARU

Pentru a indeplini scopul propus, adica monitorizarea parametrilor de functionare in cadrul centralei hidroelectrice Vidraru, este necesara achizitionarea unui numar vast de parametri atat electrici, cat si neelectrici, parametrii utilizati cu ajutorul unui soft puternic. Desi implementarea sistemelor SCADA in cadrul uzinei Vidraru reprezinta un proces in curs de desfasurare, la ora actuala monitorizarea se face pe cateva procese distincte. Sistemul realizat acolo este unul dintre primele sisteme de asemenea dimensiuni si cu asemenea scopuri din Romania, de aceea poate fi considerata o aplicatie pilot pentru centralele hidroelectrice de dimensiuni relative mari, urmand a putea fi implemetat apoi, cu succes si in alte astfel de centrale unde se doreste urmarirea parametrilor de functionare. Totusi, scopul acestei lucrari este prezentarea implementarii sistemelor SCADA prezente in cadrul hidrocentralei Vidraru. Instalatia electrica monitorizata la CHE VIDRARU se compune din: - 4 grupuri generatoare (echipate cu IED de tipul ION 7700) - 2 linii de 220 kV (echipate cu IED - 3720 ACM) Acestea se afla, fizic, in subteran, centrala fiind contruita pe mai multe niveluri in subteran si pe un nivel in suprateran. Cele 4 grupuri de generatoare se afla la ultimul nivel de jos, denumit sala masinilor. Excitatiile acestora pot fi vazute si cu un nivel mai sus, respectiv la nivelul galeriei (galeria de fuga reprezinta un canal subteran ce face conexiunea intre hidrocentrala Vidraru si o hidrocentrala mai mica din localitatea Oesti, jud. Arges). La nivelul excitatiilor generatoarelor au fost montate aparate IED de tipul ION 7700. La acest nivel, interfata om masina se realizeaza prin intermediul a doua panouri de fabricatie SIEMENS - SIMATIC. Unul dintre ele este destinat exclusiv afisarii si reprezentarii datelor preluate de la aparatele de masura, iar cel de-al doilea permite utilizatorului modificari ale parametrilor normali de functionare, a alarmelor sau a situatiilor de urgenta. Aceste 2 panouri sunt conectate la 2 automate programabile cu mai multe intrari si iesiri digitale (IED). Firma canadiana Power Measurement Ltd. (PML) este unul din promotorii si producatorii de IED si sisteme de distributie, fiind unul dintre producatorii de cele mai performante IED din lume. PML produce o familie de aparate bazate pe arhitectura ION (Integrated Object Network) cu multiple functii si cu performante deosebite, una din calitatile acestora fiind posibilitatea de a se adauga noi functii si performantele in concordanta cu necesitatile beneficiarilor. Tot ca si parte integranta a instalatiei electrice monitorizata, in suprateran se gasesc 3 linii de 20 kV (echipate cu IED - 3720 ACM si 7700 ION). Pentru preluarea temperaturii parametru neelectric - sunt integrate si 5 echipamente CMAT (Advantech), fiecare preluand 32 de temperaturi. Echipamentele inteligente ACM, ION sau CMAT sunt interconectate atat prin interfata seriala RS-485 cat si prin interfata Ethernet. Intre statia subterana (camera de comanda) si cea supraterana exista instalata o retea Ethernet pe fibra optica. S-a optat pentru fibra optica deoarece pe traseul utilizat (canal de cabluri cu cabluri de forta existente) transmiterea datelor ar fi fost influentata de perturbatii daca se utiliza un cablu ecranat obisnuit. Unul din aparatele 7700 ION instalat in statia supraterana pe linia de 20

11

kV are rol suplimentar de adaptare a retelei Ethernet la reteaua RS-485 existenta intre aparatele ACM din suprateran. Acest mod de comunicatie asigura o arhitectura distribuita din punct de vedere al amplasarii echipamentelor si totodata un sistem deschis, prin care pe viitor se poate realiza usor extinderea sistemului cu alte echipamente inteligente.

Configuratia sistemului de la CHE VIDRARU Pe fiecare din cele 4 generatoare s-au instalat cele mai performante aparate de fabricatie PML, de tipul 7700 ION, care reprezinta aparatele generatiei viitoare de monitorizare si control, aparate complexe cu multiple functii de: - Masurare a) 3 tensiuni de faza si 3 tensiuni de linie b) 3 curenti de faza c) putere activa/reactiva pe faze si trifazata d) energie activa, reactiva si aparenta f) factor de putere g) frecventa 12

- Inregistrare evenimente si date - Preluare semnalizari (pozitii si functionare protectii - Analiza calitatii energiei - Varfuri, intreruperi, armonici - Osciloperturbograf - Contorizarea serviciilor sistem. Pe langa functia principala de masurare a parametrilor electrici, 7700 ION are posibilitatea de a monitoriza pozitia echipamentelor de comutatie (intrerupatoare, separatoare), de a inregistra schimbarea acestor pozitii sau functionarea protectiilor existente (care sunt preluate ca informatii). Pe calculator functionarea unei protectii existente (electromecanice) se semnalizeaza prin inrosirea casetei de semnalizare asociata acesteia. Totodata, pe diagrama asociata fiecarui generator se evidentiaza functionarea grupului in fiecare regim separat (generator, compensator, inductiv si capacitiv). Aparatul 7700 ION inregistreaza automat orice: - variatii rapide ale tensiunii sau ale frecventei; - supratensiuni rapide; - scaderi sau goluri de tensiune rapide; - intreruperi de scurta durata. Pe liniile de 220 kV s-au instalat aparate de tipul 3720 ACM care au urmatoarele functii: - de masurare (la fel ca 7700 ION); - de inregistrare evenimente si date; - de preluare semnalizari (pozitii si functionare protectii); - osciloperturbograf. Pe transformatoarele 20/0,4 kV si liniile de 20 kV s-au instalat aparate de tipul 3300 ACM care au cele mai simple functii de masurare (ca si la 7700 ION) si transmitere date. Marimile neelectrice se preiau cu echipamente CMAT (Advantech) care primesc informatii de la termorezistente, iar pe viitor se doreste integrarea unui traductor inteligent de nivel pentru urmarirea nivelului apei din baraj.

13

3.3.MONITORIZAREA SISTEMULUI SI TRANSMISIA DATELOR

In camera de comanda la CHE Vidraru este instalat un calculator server pe care este instalat programul Pegasys care permite monitorizarea parametrilor. Structura si navigarea usoara in cadrul programului cu ajutorul mouse-lui permite afisarea detaliata a informatiilor despre orice punct de masura solicitat. Informatiile care sunt afisate in camera de comanda de la CHE Vidraru se transmit in timp real, cu ajutorul modemurilor (la o distanta de aproximativ 30 km) la dispeceratul situat la Curtea de Arges. Deoarece volumul de informatii transmis este foarte mare se utilizeaza o diagrama simplificata. Totodata, deoarece programul Pegasys este instalat si in cadrul CHE Arges (unde preia informatii, prin protocolul ModBus, de la alte echipamente de monitorizare) interfata de la dispeceratul Curtea de Arges este aceeasi ca si cea utilizata pentru monitorizarea CHE Vidraru. Datele preluate de pe anumite procese, de obicei in situatiile in care se testeaza o anumita functionare in afara parametrilor nominali sau in altfel de situatii, sunt transmise la dispeceratul din Bucuresti prin intermediul comunicatiilor prin satelit. In ceea ce priveste contorizarea serviciilor de sistem, aparatul ION contorizeaza in diferitele regimuri de functionare a generatorului: - Reglaj Secundar Frecventa - Putere - Rezerva de putere corespunzatoare reglajului tertiar cu urmatoarele tipuri de rezerva: a) rezerva turnanta; b) rezerva tertiara rapida. - Puterea reactiva pentru reglajul secundar al tensiunii (U-Q) cu contorizarea benzilor secundare de reglaj a tensiunii conform diagramei de functionare P-Q. Pentru fiecare regim se calculeaza orar si zilnic unul din urmatorii parametri: - banda de reglaj; - rezerva turnanta; - timpii de functionare; - puterea disponibila pe grup (functie de cota apei); - energiile activa si reactiva in cele 4 cadrane; - energia reactiva in 8 tarife diferentiate in functie de punctul de functionare pe diagrama P-Q. De asemenea se inregistreaza puterea activa si frecventa la fiecare secunda, pe o perioada de 15 minute, la orice abatere cu 0,02 Hz de la frecventa nominala.

14

3.4.EXTINDEREA PE VIITOR A SISTEMULUI

Solutia tehnica realizata la CHE Vidraru este astfel realizata incat sa reprezinte primul pas spre sistemul SCADA de teleconducere a centralei, deoarece: - arhitectura sistemului este distribuita si deschisa, urmatoarele echipamente IED se pot conecta usor prin interfata RS-485 sau Ethernet; - software-ul Pegasys utilizat este mult mai puternic decat un soft de monitorizare, este un soft SCADA de teleconducere; - se utilizeaza protocoale standardizate: ModBus, DNP 3.0, DDE si TCP/IP. In acest mod investitia initiala a acestui sistem este protejata pe viitor, sistemul fiind independent fata de furnizorii de echipamente. Sistemul realizat la CHE Vidraru este unul din cele mai performante sisteme de monitorizare din tara noastra si este primul sistem din Romania la care este implementata contorizarea serviciilor de sistem. Timpul scurt de realizare, proiectarea foarte usoara precum si flexibilitatea arhitecturii ION fac ca acest tip de sistem sa fie un paradis al proiectantilor de sisteme SCADA. Aplicatia a fost realizata printr-o stransa colaborare intre SH Curtea de Arges, Icemenerg si EnergoBit si poate fi propusa si extinsa la celelalte 22 de centrale ale sucursalei (in afara de cele monitorizate acum: CHE Vidraru si CHE Arges).

15

4.BIBLIOGRAFIE

- CHE VIDRARU Echipamente si documentatie interna - SIEMENS Temperature Measuremen, Evaluation and Logical Connection - SIEMENS Tehnical Manual - Remote control and Monitoring per SMS via GSM Radio Communication - SIEMENS Tehnical Manual Introducing the ST 200 MicroPLC - http://www.masurari.ro/masurari/m asurari1-4/scada42001.htm l - http://www.byte.ro/byte98-08/scada.htm - http://www.tech-faq.com/scada.shtm - http://en.wikipedia.org/wiki/SCADA - http://members.iinet.net.au/~ianw/primer.htm l

16