Procesul de ngrijire

Procesul sau demersul de ngrijire este o metoda organizata si sistematica care permite acordarea de ngrijiri individualizate, centrata pe reaciile particulare ale fiecrui individ la o modificare reala sau poteniala de sntate. Procesul de ngrijire este format din 5 etape : 1) culegerea de date cuprinde totalitatea datelor prin care obinem informaii asupra pacientului, asupra suferinei, asupra obiceiurilor sale de viata anterioare si prezente, si asupra strii de satisfacere a nevoilor fundamentale 2) analiza si interpretarea datelor ne permit sa evideniem problemele specifice si sursa de dificultate care le-a generat; dup elaborarea acestora, AMG poate sa instituie diagnosticul de ngrijire 3) planificarea ngrijirilor in care urmrim : - determinarea scopurilor sau obiectivelor care trebuie urmrite sau ceea ce ateptam de la ngrijirile pe care noi ni le-am propus - stabilirea mijloacelor si metodelor pentru a ajunge la rezultate optime in ngrijire 4) executarea si planificarea interveniilor la care recurgem pentru realizarea obiectivelor propuse 5) evaluarea consta in analiza rezultatului obinut, daca au aprut noi date si manifestri in evoluia strii pacientului precum si necesitatea modificrii interveniilor si obiectivelor Informaiile pe care noi le culegem despre pacient se grupeaz in 2 categorii : 1) date relativ stabile : informaii generale : nume, vrsta, sex, starea civila caracteristici individuale : rasa, limba, religie, cultura, ocupaie gusturi personale si obiceiuri : alimentaie, ritm de viata evenimente legate de sntate : boli anterioare, numrul de sarcini si avorturi, intervenii chirurgicale, accidente elemente fizice si reacionale : grup sanguin, defecte senzoriale, purtarea de proteze, alergii reeaua de susinere a pacientului : familie, prieteni 2) date variabile sunt furnizate de continua evoluie a bolii si de reevaluarea din partea AMG : date legate de starea fizica : temperatura (t), tensiunea arteriala (T.A.), respiraie (r), apetit sau anorexie (lipsa poftei de mncare), eliminarea, somnul si micarea, reacii alergice, inflamaii si infecii, starea de oboseala, intensitatea durerii, reacii la tratament date legate de condiiile psiho-sociale : anxietate, stres, confort sau disconfort, stare depresiva, stare de contienta, grad de autonomie, capacitate de comunicare Sursele de informare asupra pacientului in globalitatea sa sunt furnizate astfel : 6

sursa directa / primara o constituie pacientul sursa indirecta/secundara : familia si anturajul pacientului membrii echipei de sntate dosarul medical actual si anterior scheme de referina si de tratament Pentru a obine informaiile dorite vom recurge ntotdeauna la observarea pacientului, interviul pacientului, consultarea surselor secundare. Observarea pacientului este un proces activ din partea AMG si trebuie sa fie obiectiv, sa nu ne axam pe subiectivitate in contextul observrii ; sunt implicate simurile noastre : vedere, auz, atingere, miros. Vederea ne informeaz asupra unor simptome care traduc o problema de sntate: o fata trista si cu grimase trdeaz suferina, in cazul bolnavilor anxioi, uneori depresivi observam agitaie sau descurajare. Tot vederea ne informeaz despre aspectul tegumentelor : iritaii, erupii, ictere, paloare, cianoza (tegumente albstrui, vinete), etc. Auzul : intonaia vocii, gemete dureroase, vicreli, plngeri, zgomote emise de pacient, zgomote respiratorii, bti cardiace. Atingerea are un rol important la examenul fizic sau la palparea anumitor pari ale corpului : edem (induraie), temperatura corpului. Mirosul permite decelarea gradului de curenie, anumite procese patologice (infecia unor plgi, halena mirosul gurii). Pentru a fi eficienta, observaia trebuie sa fie fcuta cu foarte mare atenie din partea AMG care trebuie sa aib o viziune holistica (in ntregime) asupra pacientului. In observarea pacientului se recurge la folosirea instrumentarului medical (tensiometre, termometru, aparate de monitorizare). Tot ceea ce se observa in starea pacientului va fi anunat medicului care-l ngrijete. Pentru a fi eficace, observaia trebuie sa fie fcuta de AMG fcnd abstracie de propriile preocupri si sa se concentreze asupra strii si evoluiei pacientului. In concluzie, trebuie sa evitam subiectivismul, judecile preconcepute, rutina si superficialitatea, lipsa de concentrare si de continuitate. Interviul nseamn ntrevederea, discuia si dialogul cu pacientul. Printr-un interviu corect, putem sa personalizam ngrijirile pentru fiecare in parte. Condiiile ce se impun pentru realizarea unui interviu sunt: pentru luarea interviului, AMG i va acorda un timp suficient deoarece fiecare pacient se exprima in regnul sau AMG va asigura intimitatea si confortul pacientului se bazeaz pe abilitatea asistentei de a stabili o comunicare eficace si clara atunci cnd luam un interviu trebuie sa demonstram acceptarea, ascultarea, respectul si empatia fata de ceea ce auzim

Toate aceste condiii vor fi realizate de asistenta prin meninerea unui contact vizual, senin si ncurajator fata de bolnav, precum si prin folosirea unui limbaj accesibil pacientului. Abilitile AMG pentru a face ca interviul sa fie cat mai eficient : - va pune ntrebri adecvate diagnosticului pacientului; ntrebrile vor fi : nchise la care obinem rspuns DA sau NU; exemplu : Ai dormit bine azi-noapte? deschise care permite pacientului sa exprime detalii - abilitatea de a valida sau confirma faptul ca este obiectiv in observarea simptomelor - abilitatea de a conduce pacientul sa dea rspunsuri concrete la ceea ce ne intereseaz - abilitatea de a sintetiza tot ceea ce am auzit la luarea interviului Scopurile interviului sunt : - nceperea unei relaii bazate pe ncredere intre AMG si pacient - obinerea de informaii asupra celor 5 dimensiuni ale pacientului : fizica, afectiva, intelectuala, spirituala si sociala - furnizarea de date chiar pacientului prin care noi l determinam sa participe la vindecarea sau la ameliorarea sa Tipurile de interviu sunt : - structurat (ntrebri cu rspunsuri scurte; exemplu : Cum va mai simit?) - semi-structurat (atunci cnd rspunsurile conin o mica descriere) Etapele interviului : 1) nceperea interviului : in fata pacientului, AMG se prezint spunndusi numele, funcia si explicnd scopul interviului; in acelai timp, asiguram pacientului ca interviul este confidenial 2) desfurarea interviului : se realizeaz prin ntrebri nchise/deschise puse de AMG, iar rspunsurile acestora realizeaz profilul acestuia; in acelai timp, permite ca si pacientul sa ne pun ntrebri 3) concluzia interviului : prin care AMG poate sa realizeze planificarea ngrijirilor Profilul pacientului este alctuit din informaiile culese prin interviu si cuprinde urmtoarele : - informaii generale : nume si prenume, sex, stare civila, ocupaie, religie, surse de susinere - antecedente medicale : bolile copilriei si vaccinri, traumatisme, spitalizri, intervenii chirurgicale, alergii medicamentoase, utilizarea medicamentelor empiric - antecedente familiale : boli cronice, afeciuni mentale ale membrilor familiei - mod de viata si obinuita : utilizarea de tutun, alcool, droguri, obiceiul de somn, munca, alimentaie, practicarea exerciiilor fizice

probleme de sntate actuala : apariia simptomelor bolii, natura lor, caracteristici privind localizarea, durata, intensitatea, factori declanatori (frigul, umezeala, efortul), cunotine despre sntate mediul ambiental in care bolnavul i desfoar activitatea : factori de risc, poluare, trepidaii, securitate fizica profilul psiho-social si cultural : limba vorbita si etnia, sfera de cunoatere, probleme generate in raport cu familia si anturajul, factori emoionali si sentimentali

O alta etapa a procesului de ngrijire este analiza si interpretarea datelor care conduc la formularea ngrijirii pe sisteme si aparate : sistemul respirator, digestiv, cardio-vascular, renal, etc. In sprijinul de interpretare a datelor intervin cunoaterea sursei de dificultate si cunotinele AMG privind anatomia, fiziopatologia, psihologia. Diagnosticul de nursing sau de ngrijire este enunul care descrie rspunsul uman (starea de sntate sau de alterare a sntii) al unui individ pe care un cadru medical poate sa-l identifice si fata de care se pot formula intervenii specifice in vederea meninerii sntii, a vindecrii sau a ameliorrii unei maladii. Componentele diagnosticului de ngrijire : a) problema de dependenta aceasta se definete in urma analizei si interpretrii datelor despre pacient culese de noi b) cauza problemelor de dependenta sau etiologia bolii sau cauza sursei de dificultate c) semne si simptome manifestrile specifice fiecrei boli mparte si manifestate de la caz la caz deoarece ,,exista bolnavi si NU boli In funcie de aceasta clasificare, diagnosticul de ngrijire se concentreaz in formula P.E.S. (P problema de dependenta, E etiologia bolii, S simptomele prin care se manifesta). Exista 3 tipuri de diagnosticul de ngrijire : - diagnosticul actual atunci cnd manifestrile de dependenta sunt prezente si observabile - diagnosticul potenial atunci cnd poate interveni o problema daca nu se previne - diagnosticul posibil atunci cnd se descrie o problema a crei prezenta nu este posibila Stabilirea prioritarilor intre probleme de dependenta se face innd cont de modul in care dependenta este accentuata. Planificarea ngrijirilor nseamn stabilirea unui plan de intervenie, prevalarea etapelor, a modalitilor de desfurare, precum si a precauiilor care trebuie luate. Planul de intervenie conceput de AMG va tine cont ntotdeauna de perspectiva si cuprinde 2 componente : obiectivele de ngrijire si obiectivele de intervenie. 9

In orice plan de ngrijire se aleg 3 prioriti : prioritatea 1 : nevoile fiziologice : respiraie, circulaie, nutriie, hidratare, eliminare, confort fizic - prioritatea 2 : nevoile de securitate : pericole din mediul nconjurtor, frica - prioritatea 3 : nevoia de a simi afeciune, de a nu fi izolat si prsit Obiectivul de ngrijire poate fi definit astfel : un comportament pe care l ateptam de la pacient fiind rezultatul pe care noi ni-l propunem sa-l obinem in urma interveniilor. Caracteristicile mediului de ngrijiri se definesc in sistemul SPIRO care semnifica : S specificitate P performanta in atitudine si in comportamentul ateptat I implicare R realism O observabil In ceea ce privete intervenia pe care trebuie sa o execute asistenta se va determina modul de a aciona pentru a corecta problemele de dependenta ale pacientului. Elementele de supravegheat care se impun in ngrijirea unui bolnav sunt : comportamentul pacientului, reaciile la medicamente, normalitatea sau modificrile funciilor vitale. La toate acestea se adaug interveniile AMG cu rol delegat care reies din prescripiile medicale. In atenia noastr trebuie sa fie supravegheate permanent si luate in consideraie urmtoarele situaii sau reacii ale bolnavului : - anxietatea asociata de cele mai multe ori cu frica - stresul - durerea - singurtatea - imobilitatea - nstrinarea - sentimentul de neputina - modificarea schemei corporale - pierderea unei fiine apropiate, doliu In toate aceste probleme trebuie sa dovedim empatie si sa fim gata sa ajutam persoana care trece prin asemenea dificulti. ndeplinirea obiectivelor se face pe termene diferite : - termen de ore - termen de zile - termen de sptmni sau luni in funcie de diagnosticului medicului

10