MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

PARTEA I Anul 171 (XV) - Nr. 767 LEGI, DECRETE, HOTRRI SI ALTE ACTE Vineri, 31 octombrie 2003

SUMAR

REPUBLICRI

Constitutia Romniei

REPUBLICRI CONSTITUTIA ROMNIEI*)

TITLUL I Principii generale

ARTICOLUL 1 Statul romn

(1) Romnia este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil. (2) Forma de guvernmnt a statului romn este republica.

(3) Romnia este stat de drept, democratic si social, n care demnitatea omului, drepturile si liberttile cettenilor, libera dezvoltare a personalittii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezint valori supreme, n spiritul traditiilor democratice ale poporului romn si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate. (4) Statul se organizeaz potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor legislativ, executiv si judectoreasc - n cadrul democratiei constitutionale. (5) n Romnia, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.

*) Modificat si completat prin Legea de revizuire a Constitutiei Romniei nr. 429/2003, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, republicat de Consiliul Legislativ, n temeiul art. 152 din Constitutie, cu reactualizarea denumirilor si dndu-se textelor o nou numerotare (art. 152 a devenit, n forma republicat, art. 156). Legea de revizuire a Constitutiei Romniei nr. 429/2003 a fost aprobat prin referendumul national din 18-19 octombrie 2003 si a intrat n vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicrii n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003 a Hotrrii Curtii Constitutionale nr. 3 din 22 octombrie 2003 pentru confirmarea rezultatului referendumului national din 18-19 octombrie 2003 privind Legea de revizuire a Constitutiei Romniei. Constitutia Romniei, n forma initial, a fost adoptat n sedinta Adunrii Constituante din 21 noiembrie 1991, a fost publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 233 din 21 noiembrie 1991 si a intrat n vigoare n urma aprobrii ei prin referendumul national din 8 decembrie 1991.

ARTICOLUL 2 Suveranitatea

(1) Suveranitatea national apartine poporului romn, care o exercit prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum. (2) Nici un grup si nici o persoan nu pot exercita suveranitatea n nume propriu.

ARTICOLUL 3 Teritoriul

(1) Teritoriul Romniei este inalienabil. (2) Frontierele trii sunt consfintite prin lege organic, cu respectarea principiilor si a celorlalte norme general admise ale dreptului international.

(3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, n comune, orase si judete. n conditiile legii, unele orase sunt declarate municipii. (4) Pe teritoriul statului romn nu pot fi strmutate sau colonizate populatii strine.

ARTICOLUL 4 Unitatea poporului si egalitatea ntre cetteni

(1) Statul are ca fundament unitatea poporului romn si solidaritatea cettenilor si. (2) Romnia este patria comun si indivizibil a tuturor cettenilor si, fr deosebire de ras, de nationalitate, de origine etnic, de limb, de religie, de sex, de opinie, de apartenent politic, de avere sau de origine social.

ARTICOLUL 5 Cettenia

(1) Cettenia romn se dobndeste, se pstreaz sau se pierde n conditiile prevzute de legea organic. (2) Cettenia romn nu poate fi retras aceluia care a dobndit-o prin nastere.

ARTICOLUL 6 Dreptul la identitate

(1) Statul recunoaste si garanteaz persoanelor apartinnd minorittilor nationale dreptul la pstrarea, la dezvoltarea si la exprimarea identittii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase.

(2) Msurile de protectie luate de stat pentru pstrarea, dezvoltarea si exprimarea identittii persoanelor apartinnd minorittilor nationale trebuie s fie conforme cu principiile de egalitate si de nediscriminare n raport cu ceilalti cetteni romni.

ARTICOLUL 7 Romnii din strintate

Statul sprijin ntrirea legturilor cu romnii din afara frontierelor trii si actioneaz pentru pstrarea, dezvoltarea si exprimarea identittii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase, cu respectarea legislatiei statului ai crui cetteni sunt.

ARTICOLUL 8 Pluralismul si partidele politice

(1) Pluralismul n societatea romneasc este o conditie si o garantie a democratiei constitutionale. (2) Partidele politice se constituie si si desfsoar activitatea n conditiile legii. Ele contribuie la definirea si la exprimarea vointei politice a cettenilor, respectnd suveranitatea national, integritatea teritorial, ordinea de drept si principiile democratiei.

ARTICOLUL 9 Sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale

Sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale se constituie si si desfsoar activitatea potrivit statutelor lor, n conditiile legii. Ele contribuie la aprarea drepturilor si la promovarea intereselor profesionale, economice si sociale ale membrilor lor.

ARTICOLUL 10

Relatii internationale

Romnia ntretine si dezvolt relatii pasnice cu toate statele si, n acest cadru, relatii de bun vecintate, ntemeiate pe principiile si pe celelalte norme general admise ale dreptului international.

ARTICOLUL 11 Dreptul international si dreptul intern

(1) Statul romn se oblig s ndeplineasc ntocmai si cu bun-credint obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte. (2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern. (3) n cazul n care un tratat la care Romnia urmeaz s devin parte cuprinde dispozitii contrare Constitutiei, ratificarea lui poate avea loc numai dup revizuirea Constitutiei.

ARTICOLUL 12 Simboluri nationale

(1) Drapelul Romniei este tricolor; culorile sunt asezate vertical, n ordinea urmtoare ncepnd de la lance: albastru, galben, rosu. (2) Ziua national a Romniei este 1 Decembrie. (3) Imnul national al Romniei este Desteapt-te romne. (4) Stema trii si sigiliul statului sunt stabilite prin legi organice.

ARTICOLUL 13

Limba oficial

n Romnia, limba oficial este limba romn.

ARTICOLUL 14 Capitala

Capitala Romniei este municipiul Bucuresti.

TITLUL II Drepturile, liberttile si ndatoririle fundamentale

CAPITOLUL I Dispozitii comune

ARTICOLUL 15 Universalitatea

(1) Cettenii beneficiaz de drepturile si de liberttile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevzute de acestea. (2) Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.

ARTICOLUL 16

Egalitatea n drepturi

(1) Cettenii sunt egali n fata legii si a autorittilor publice, fr privilegii si fr discriminri. (2) Nimeni nu este mai presus de lege. (3) Functiile si demnittile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, n conditiile legii, de persoanele care au cettenia romn si domiciliul n tar. Statul romn garanteaz egalitatea de sanse ntre femei si brbati pentru ocuparea acestor functii si demnitti. (4) n conditiile aderrii Romniei la Uniunea European, cettenii Uniunii care ndeplinesc cerintele legii organice au dreptul de a alege si de a fi alesi n autorittile administratiei publice locale.

ARTICOLUL 17 Cettenii romni n strintate

Cettenii romni se bucur n strintate de protectia statului romn si trebuie ssi ndeplineasc obligatiile, cu exceptia acelora ce nu sunt compatibile cu absenta lor din tar.

ARTICOLUL 18 Cettenii strini si apatrizii

(1) Cettenii strini si apatrizii care locuiesc n Romnia se bucur de protectia general a persoanelor si a averilor, garantat de Constitutie si de alte legi. (2) Dreptul de azil se acord si se retrage n conditiile legii, cu respectarea tratatelor si a conventiilor internationale la care Romnia este parte.

ARTICOLUL 19 Extrdarea si expulzarea

(1) Cetteanul romn nu poate fi extrdat sau expulzat din Romnia. (2) Prin derogare de la prevederile alineatului (1), cettenii romni pot fi extrdati n baza conventiilor internationale la care Romnia este parte, n conditiile legii si pe baz de reciprocitate. (3) Cettenii strini si apatrizii pot fi extrdati numai n baza unei conventii internationale sau n conditii de reciprocitate. (4) Expulzarea sau extrdarea se hotrste de justitie.

ARTICOLUL 20 Tratatele internationale privind drepturile omului

(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si liberttile cettenilor vor fi interpretate si aplicate n concordant cu Declaratia Universal a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romnia este parte. (2) Dac exist neconcordante ntre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romnia este parte, si legile interne, au prioritate reglementrile internationale, cu exceptia cazului n care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.

ARTICOLUL 21 Accesul liber la justitie

(1) Orice persoan se poate adresa justitiei pentru aprarea drepturilor, a liberttilor si a intereselor sale legitime. (2) Nici o lege nu poate ngrdi exercitarea acestui drept.

(3) Prtile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor ntr-un termen rezonabil. (4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite.

CAPITOLUL II Drepturile si liberttile fundamentale

ARTICOLUL 22 Dreptul la viat si la integritate fizic si psihic

(1) Dreptul la viat, precum si dreptul la integritate fizic si psihic ale persoanei sunt garantate. (2) Nimeni nu poate fi supus torturii si nici unui fel de pedeaps sau de tratament inuman ori degradant. (3) Pedeapsa cu moartea este interzis.

ARTICOLUL 23 Libertatea individual

(1) Libertatea individual si siguranta persoanei sunt inviolabile. (2) Perchezitionarea, retinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai n cazurile si cu procedura prevzute de lege. (3) Retinerea nu poate depsi 24 de ore. (4) Arestarea preventiv se dispune de judector si numai n cursul procesului penal.

(5) n cursul urmririi penale arestarea preventiv se poate dispune pentru cel mult 30 de zile si se poate prelungi cu cte cel mult 30 de zile, fr ca durata total s depseasc un termen rezonabil, si nu mai mult de 180 de zile. (6) n faza de judecat instanta este obligat, n conditiile legii, s verifice periodic, si nu mai trziu de 60 de zile, legalitatea si temeinicia arestrii preventive si s dispun, de ndat, punerea n libertate a inculpatului, dac temeiurile care au determinat arestarea preventiv au ncetat sau dac instanta constat c nu exist temeiuri noi care s justifice mentinerea privrii de libertate. (7) ncheierile instantei privind msura arestrii preventive sunt supuse cilor de atac prevzute de lege. (8) Celui retinut sau arestat i se aduc de ndat la cunostint, n limba pe care o ntelege, motivele retinerii sau ale arestrii, iar nvinuirea, n cel mai scurt termen; nvinuirea se aduce la cunostint numai n prezenta unui avocat, ales sau numit din oficiu. (9) Punerea n libertate a celui retinut sau arestat este obligatorie, dac motivele acestor msuri au disprut, precum si n alte situatii prevzute de lege. (10) Persoana arestat preventiv are dreptul s cear punerea sa n libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cautiune. (11) Pn la rmnerea definitiv a hotrrii judectoresti de condamnare, persoana este considerat nevinovat. (12) Nici o pedeaps nu poate fi stabilit sau aplicat dect n conditiile si n temeiul legii. (13) Sanctiunea privativ de libertate nu poate fi dect de natur penal.

ARTICOLUL 24 Dreptul la aprare

(1) Dreptul la aprare este garantat. (2) n tot cursul procesului, prtile au dreptul s fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

ARTICOLUL 25 Libera circulatie

(1) Dreptul la liber circulatie, n tar si n strintate, este garantat. Legea stabileste conditiile exercitrii acestui drept. (2) Fiecrui cettean i este asigurat dreptul de a-si stabili domiciliul sau resedinta n orice localitate din tar, de a emigra, precum si de a reveni n tar.

ARTICOLUL 26 Viata intim, familial si privat

(1) Autorittile publice respect si ocrotesc viata intim, familial si privat. (2) Persoana fizic are dreptul s dispun de ea nssi, dac nu ncalc drepturile si liberttile altora, ordinea public sau bunele moravuri.

ARTICOLUL 27 Inviolabilitatea domiciliului

(1) Domiciliul si resedinta sunt inviolabile. Nimeni nu poate ptrunde sau rmne n domiciliul ori n resedinta unei persoane fr nvoirea acesteia. (2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege pentru urmtoarele situatii: a) executarea unui mandat de arestare sau a unei hotrri judectoresti; b) nlturarea unei primejdii privind viata, integritatea fizic sau bunurile unei persoane; c) aprarea securittii nationale sau a ordinii publice;

d) prevenirea rspndirii unei epidemii. (3) Perchezitia se dispune de judector si se efectueaz n conditiile si n formele prevzute de lege. (4) Perchezitiile n timpul noptii sunt interzise, n afar de cazul infractiunilor flagrante.

ARTICOLUL 28 Secretul corespondentei

Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri postale, al convorbirilor telefonice si al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil.

ARTICOLUL 29 Libertatea constiintei

(1) Libertatea gndirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase nu pot fi ngrdite sub nici o form. Nimeni nu poate fi constrns s adopte o opinie ori s adere la o credint religioas, contrare convingerilor sale. (2) Libertatea constiintei este garantat; ea trebuie s se manifeste n spirit de tolerant si de respect reciproc. (3) Cultele religioase sunt libere si se organizeaz potrivit statutelor proprii, n conditiile legii. (4) n relatiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau actiuni de nvrjbire religioas. (5) Cultele religioase sunt autonome fat de stat si se bucur de sprijinul acestuia, inclusiv prin nlesnirea asistentei religioase n armat, n spitale, n penitenciare, n azile si n orfelinate. (6) Printii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educatia copiilor minori a cror rspundere le revine.

ARTICOLUL 30 Libertatea de exprimare

(1) Libertatea de exprimare a gndurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare n public, sunt inviolabile. (2) Cenzura de orice fel este interzis. (3) Libertatea presei implic si libertatea de a nfiinta publicatii. (4) Nici o publicatie nu poate fi suprimat. (5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare n mas obligatia de a face public sursa finantrii. (6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particular a persoanei si nici dreptul la propria imagine. (7) Sunt interzise de lege defimarea trii si a natiunii, ndemnul la rzboi de agresiune, la ur national, rasial, de clas sau religioas, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violent public, precum si manifestrile obscene, contrare bunelor moravuri. (8) Rspunderea civil pentru informatia sau pentru creatia adus la cunostint public revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestrii artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, n conditiile legii. Delictele de pres se stabilesc prin lege.

ARTICOLUL 31 Dreptul la informatie

(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ngrdit.

(2) Autorittile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate s asigure informarea corect a cettenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal. (3) Dreptul la informatie nu trebuie s prejudicieze msurile de protectie a tinerilor sau securitatea national. (4) Mijloacele de informare n mas, publice si private, sunt obligate s asigure informarea corect a opiniei publice. (5) Serviciile publice de radio si de televiziune sunt autonome. Ele trebuie s garanteze grupurilor sociale si politice importante exercitarea dreptului la anten. Organizarea acestor servicii si controlul parlamentar asupra activit tii lor se reglementeaz prin lege organic.

ARTICOLUL 32 Dreptul la nvttur

(1) Dreptul la nvttur este asigurat prin nvtmntul general obligatoriu, prin nvtmntul liceal si prin cel profesional, prin nvtmntul superior, precum si prin alte forme de instructie si de perfectionare. (2) nvtmntul de toate gradele se desfsoar n limba romn. n conditiile legii, nvtmntul se poate desfsura si ntr-o limb de circulatie international. (3) Dreptul persoanelor apartinnd minorittilor nationale de a nvta limba lor matern si dreptul de a putea fi instruite n aceast limb sunt garantate; modalittile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege. (4) nvtmntul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acord burse sociale de studii copiilor si tinerilor proveniti din familii defavorizate si celor institutionalizati, n conditiile legii. (5) nvtmntul de toate gradele se desfsoar n unitti de stat, particulare si confesionale, n conditiile legii. (6) Autonomia universitar este garantat. (7) Statul asigur libertatea nvtmntului religios, potrivit cerintelor specifice fiecrui cult. n scolile de stat, nvtmntul religios este organizat si garantat prin lege.

ARTICOLUL 33 Accesul la cultur

(1) Accesul la cultur este garantat, n conditiile legii. (2) Libertatea persoanei de a-si dezvolta spiritualitatea si de a accede la valorile culturii nationale si universale nu poate fi ngrdit. (3) Statul trebuie s asigure pstrarea identittii spirituale, sprijinirea culturii nationale, stimularea artelor, protejarea si conservarea mostenirii culturale, dezvoltarea creativittii contemporane, promovarea valorilor culturale si artistice ale Romniei n lume.

ARTICOLUL 34 Dreptul la ocrotirea snttii

(1) Dreptul la ocrotirea snttii este garantat. (2) Statul este obligat s ia msuri pentru asigurarea igienei si a snttii publice. (3) Organizarea asistentei medicale si a sistemului de asigurri sociale pentru boal, accidente, maternitate si recuperare, controlul exercitrii profesiilor medicale si a activittilor paramedicale, precum si alte msuri de protectie a snttii fizice si mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii.

ARTICOLUL 35 Dreptul la mediu sntos

(1) Statul recunoaste dreptul oricrei persoane la un mediu nconjurtor sntos si echilibrat ecologic.

(2) Statul asigur cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept. (3) Persoanele fizice si juridice au ndatorirea de a proteja si a ameliora mediul nconjurtor.

ARTICOLUL 36 Dreptul de vot

(1) Cettenii au drept de vot de la vrsta de 18 ani, mpliniti pn n ziua alegerilor inclusiv. (2) Nu au drept de vot debilii sau alienatii mintal, pusi sub interdictie, si nici persoanele condamnate, prin hotrre judectoreasc definitiv, la pierderea drepturilor electorale.

ARTICOLUL 37 Dreptul de a fi ales

(1) Au dreptul de a fi alesi cettenii cu drept de vot care ndeplinesc conditiile prevzute n articolul 16 alineatul (3), dac nu le este interzis asocierea n partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3). (2) Candidatii trebuie s fi mplinit, pn n ziua alegerilor inclusiv, vrsta de cel putin 23 de ani pentru a fi alesi n Camera Deputatilor sau n organele administratiei publice locale, vrsta de cel putin 33 de ani pentru a fi alesi n Senat si vrsta de cel putin 35 de ani pentru a fi alesi n functia de Presedinte al Romniei.

ARTICOLUL 38 Dreptul de a fi ales n Parlamentul European

n conditiile aderrii Romniei la Uniunea European, cettenii romni au dreptul de a alege si de a fi alesi n Parlamentul European.

ARTICOLUL 39 Libertatea ntrunirilor

Mitingurile, demonstratiile, procesiunile sau orice alte ntruniri sunt libere si se pot organiza si desfsura numai n mod pasnic, fr nici un fel de arme.

ARTICOLUL 40 Dreptul de asociere

(1) Cettenii se pot asocia liber n partide politice, n sindicate, n patronate si n alte forme de asociere. (2) Partidele sau organizatiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militeaz mpotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranittii, a integrittii sau a independentei Romniei sunt neconstitutionale. (3) Nu pot face parte din partide politice judectorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organic. (4) Asociatiile cu caracter secret sunt interzise.

ARTICOLUL 41 Munca si protectia social a muncii

(1) Dreptul la munc nu poate fi ngrdit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de munc este liber.

(2) Salariatii au dreptul la msuri de protectie social. Acestea privesc securitatea si sntatea salariatilor, regimul de munc al femeilor si al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe tar, repausul sptmnal, concediul de odihn pltit, prestarea muncii n conditii deosebite sau speciale, formarea profesional, precum si alte situatii specifice, stabilite prin lege. (3) Durata normal a zilei de lucru este, n medie, de cel mult 8 ore. (4) La munc egal, femeile au salariu egal cu brbatii. (5) Dreptul la negocieri colective n materie de munc si caracterul obligatoriu al conventiilor colective sunt garantate.

ARTICOLUL 42 Interzicerea muncii fortate

(1) Munca fortat este interzis. (2) Nu constituie munc fortat: a) activittile pentru ndeplinirea ndatoririlor militare, precum si cele desfsurate, potrivit legii, n locul acestora, din motive religioase sau de constiint; b) munca unei persoane condamnate, prestat n conditii normale, n perioada de detentie sau de libertate conditionat; c) prestatiile impuse n situatia creat de calamitti ori de alt pericol, precum si cele care fac parte din obligatiile civile normale stabilite de lege.

ARTICOLUL 43 Dreptul la grev

(1) Salariatii au dreptul la grev pentru aprarea intereselor profesionale, economice si sociale.

(2) Legea stabileste conditiile si limitele exercitrii acestui drept, precum si garantiile necesare asigurrii serviciilor esentiale pentru societate.

ARTICOLUL 44 Dreptul de proprietate privat

(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege. (2) Proprietatea privat este garantat si ocrotit n mod egal de lege, indiferent de titular. Cettenii strini si apatrizii pot dobndi dreptul de proprietate privat asupra terenurilor numai n conditiile rezultate din aderarea Romniei la Uniunea European si din alte tratate internationale la care Romnia este parte, pe baz de reciprocitate, n conditiile prevzute prin lege organic, precum si prin mostenire legal. (3) Nimeni nu poate fi expropriat dect pentru o cauz de utilitate public, stabilit potrivit legii, cu dreapt si prealabil despgubire. (4) Sunt interzise nationalizarea sau orice alte msuri de trecere silit n proprietate public a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de alt natur discriminatorie a titularilor. (5) Pentru lucrri de interes general, autoritatea public poate folosi subsolul oricrei proprietti imobiliare, cu obligatia de a despgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor, precum si pentru alte daune imputabile autorittii. (6) Despgubirile prevzute n alineatele (3) si (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, n caz de divergent, prin justitie. (7) Dreptul de proprietate oblig la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecintti, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului. (8) Averea dobndit licit nu poate fi confiscat. Caracterul licit al dobndirii se prezum. (9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi confiscate numai n conditiile legii.

ARTICOLUL 45 Libertatea economic

Accesul liber al persoanei la o activitate economic, libera initiativ si exercitarea acestora n conditiile legii sunt garantate.

ARTICOLUL 46 Dreptul la mostenire

Dreptul la mostenire este garantat.

ARTICOLUL 47 Nivelul de trai

(1) Statul este obligat s ia msuri de dezvoltare economic si de protectie social, de natur s asigure cettenilor un nivel de trai decent. (2) Cettenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate pltit, la asistent medical n unittile sanitare de stat, la ajutor de somaj si la alte forme de asigurri sociale publice sau private, prevzute de lege. Cettenii au dreptul si la msuri de asistent social, potrivit legii.

ARTICOLUL 48 Familia

(1) Familia se ntemeiaz pe cstoria liber consimtit ntre soti, pe egalitatea acestora si pe dreptul si ndatorirea printilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor.

(2) Conditiile de ncheiere, de desfacere si de nulitate a cstoriei se stabilesc prin lege. Cstoria religioas poate fi celebrat numai dup cstoria civil. (3) Copiii din afara cstoriei sunt egali n fata legii cu cei din cstorie.

ARTICOLUL 49 Protectia copiilor si a tinerilor

(1) Copiii si tinerii se bucur de un regim special de protectie si de asistent n realizarea drepturilor lor. (2) Statul acord alocatii pentru copii si ajutoare pentru ngrijirea copilului bolnav ori cu handicap. Alte forme de protectie social a copiilor si a tinerilor se stabilesc prin lege. (3) Exploatarea minorilor, folosirea lor n activitti care le-ar duna snttii, moralittii sau care le-ar pune n primejdie viata ori dezvoltarea normal sunt interzise. (4) Minorii sub vrsta de 15 ani nu pot fi angajati ca salariati. (5) Autorittile publice au obligatia s contribuie la asigurarea conditiilor pentru participarea liber a tinerilor la viata politic, social, economic, cultural si sportiv a trii.

ARTICOLUL 50 Protectia persoanelor cu handicap

Persoanele cu handicap se bucur de protectie special. Statul asigur realizarea unei politici nationale de egalitate a sanselor, de prevenire si de tratament ale handicapului, n vederea participrii efective a persoanelor cu handicap n viata comunittii, respectnd drepturile si ndatoririle ce revin printilor si tutorilor.

ARTICOLUL 51

Dreptul de petitionare

(1) Cettenii au dreptul s se adreseze autorittilor publice prin petitii formulate numai n numele semnatarilor. (2) Organizatiile legal constituite au dreptul s adreseze petitii exclusiv n numele colectivelor pe care le reprezint. (3) Exercitarea dreptului de petitionare este scutit de tax. (4) Autorittile publice au obligatia s rspund la petitii n termenele si n conditiile stabilite potrivit legii.

ARTICOLUL 52 Dreptul persoanei vtmate de o autoritate public

(1) Persoana vtmat ntr-un drept al su ori ntr-un interes legitim, de o autoritate public, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea n termenul legal a unei cereri, este ndrepttit s obtin recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si repararea pagubei. (2) Conditiile si limitele exercitrii acestui drept se stabilesc prin lege organic. (3) Statul rspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Rspunderea statului este stabilit n conditiile legii si nu nltur rspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credint sau grav neglijent.

ARTICOLUL 53 Restrngerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertti

(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertti poate fi restrns numai prin lege si numai dac se impune, dup caz, pentru: aprarea securittii nationale, a ordinii, a snttii ori a moralei publice, a drepturilor si a liberttilor cettenilor; desfsurarea

instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitti naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. (2) Restrngerea poate fi dispus numai dac este necesar ntr-o societate democratic. Msura trebuie s fie proportional cu situatia care a determinat-o, s fie aplicat n mod nediscriminatoriu si fr a aduce atingere existentei dreptului sau a liberttii.

CAPITOLUL III ndatoririle fundamentale

ARTICOLUL 54 Fidelitatea fat de tar

(1) Fidelitatea fat de tar este sacr. (2) Cettenii crora le sunt ncredintate functii publice, precum si militarii, rspund de ndeplinirea cu credint a obligatiilor ce le revin si, n acest scop, vor depune jurmntul cerut de lege.

ARTICOLUL 55 Aprarea trii

(1) Cettenii au dreptul si obligatia s apere Romnia. (2) Conditiile privind ndeplinirea ndatoririlor militare se stabilesc prin lege organic. (3) Cettenii pot fi ncorporati de la vrsta de 20 de ani si pn la vrsta de 35 de ani, cu exceptia voluntarilor, n conditiile legii organice.

ARTICOLUL 56 Contributii financiare

(1) Cettenii au obligatia s contribuie, prin impozite si prin taxe, la cheltuielile publice. (2) Sistemul legal de impuneri trebuie s asigure asezarea just a sarcinilor fiscale. (3) Orice alte prestatii sunt interzise, n afara celor stabilite prin lege, n situatii exceptionale.

ARTICOLUL 57 Exercitarea drepturilor si a liberttilor

Cettenii romni, cettenii strini si apatrizii trebuie s-si exercite drepturile si liberttile constitutionale cu bun-credint, fr s ncalce drepturile si liberttile celorlalti.

CAPITOLUL IV Avocatul Poporului

ARTICOLUL 58 Numirea si rolul

(1) Avocatul Poporului este numit pe o durat de 5 ani pentru aprarea drepturilor si liberttilor persoanelor fizice. Adjunctii Avocatului Poporului sunt specializati pe domenii de activitate. (2) Avocatul Poporului si adjunctii si nu pot ndeplini nici o alt functie public sau privat, cu exceptia functiilor didactice din nvtmntul superior.

(3) Organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului se stabilesc prin lege organic.

ARTICOLUL 59 Exercitarea atributiilor

(1) Avocatul Poporului si exercit atributiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate n drepturile si n liberttile lor, n limitele stabilite de lege. (2) Autorittile publice sunt obligate s asigure Avocatului Poporului sprijinul necesar n exercitarea atributiilor sale.

ARTICOLUL 60 Raportul n fata Parlamentului

Avocatul Poporului prezint celor dou Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau la cererea acestora. Rapoartele pot contine recomand ri privind legislatia sau msuri de alt natur, pentru ocrotirea drepturilor si a liberttilor cettenilor.

TITLUL III Autorittile publice

CAPITOLUL I Parlamentul

SECTIUNEA 1 Organizare si functionare

ARTICOLUL 61 Rolul si structura

(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului romn si unica autoritate legiuitoare a trii. (2) Parlamentul este alctuit din Camera Deputatilor si Senat.

ARTICOLUL 62 Alegerea Camerelor

(1) Camera Deputatilor si Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, potrivit legii electorale. (2) Organizatiile cettenilor apartinnd minorittilor nationale, care nu ntrunesc n alegeri numrul de voturi pentru a fi reprezentate n Parlament, au dreptul la cte un loc de deputat, n conditiile legii electorale. Cettenii unei minoritti nationale pot fi reprezentati numai de o singur organizatie. (3) Numrul deputatilor si al senatorilor se stabileste prin legea electoral, n raport cu populatia trii.

ARTICOLUL 63 Durata mandatului

(1) Camera Deputatilor si Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeste de drept n stare de mobilizare, de rzboi, de asediu sau de urgent, pn la ncetarea acestora. (2) Alegerile pentru Camera Deputatilor si pentru Senat se desfsoar n cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.

(3) Parlamentul nou ales se ntruneste, la convocarea Presedintelui Romniei, n cel mult 20 de zile de la alegeri. (4) Mandatul Camerelor se prelungeste pn la ntrunirea legal a noului Parlament. n aceast perioad nu poate fi revizuit Constitutia si nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice. (5) Proiectele de legi sau propunerile legislative nscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent si continu procedura n noul Parlament.

ARTICOLUL 64 Organizarea intern

(1) Organizarea si functionarea fiecrei Camere se stabilesc prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerelor sunt prevzute n bugetele aprobate de acestea. (2) Fiecare Camer si alege un birou permanent. Presedintele Camerei Deputatilor si presedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilalti membri ai birourilor permanente sunt alesi la nceputul fiecrei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revocati nainte de expirarea mandatului. (3) Deputatii si senatorii se pot organiza n grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecrei Camere. (4) Fiecare Camer si constituie comisii permanente si poate institui comisii de anchet sau alte comisii speciale. Camerele si pot constitui comisii comune. (5) Birourile permanente si comisiile parlamentare se alctuiesc potrivit configuratiei politice a fiecrei Camere.

ARTICOLUL 65 Sedintele Camerelor

(1) Camera Deputatilor si Senatul lucreaz n sedinte separate.

(2) Camerele si desfsoar lucrrile si n sedinte comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majorittii deputatilor si senatorilor, pentru: a) primirea mesajului Presedintelui Romniei; b) aprobarea bugetului de stat si a bugetului asigurrilor sociale de stat; c) declararea mobilizrii totale sau partiale; d) declararea strii de rzboi; e) suspendarea sau ncetarea ostilittilor militare; f) aprobarea strategiei nationale de aprare a trii; g) examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Aprare a Trii; h) numirea, la propunerea Presedintelui Romniei, a directorilor serviciilor de informatii si exercitarea controlului asupra activittii acestor servicii; i) numirea Avocatului Poporului; j) stabilirea statutului deputatilor si al senatorilor, stabilirea indemnizatiei si a celorlalte drepturi ale acestora; k) ndeplinirea altor atributii care, potrivit Constitutiei sau regulamentului, se exercit n sedint comun.

ARTICOLUL 66 Sesiuni

(1) Camera Deputatilor si Senatul se ntrunesc n dou sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune ncepe n luna februarie si nu poate depsi sfrsitul lunii iunie. A doua sesiune ncepe n luna septembrie si nu poate depsi sfrsitul lunii decembrie. (2) Camera Deputatilor si Senatul se ntrunesc si n sesiuni extraordinare, la cererea Presedintelui Romniei, a biroului permanent al fiecrei Camere ori a cel putin o treime din numrul deputatilor sau al senatorilor. (3) Convocarea Camerelor se face de presedintii acestora.

ARTICOLUL 67 Actele juridice si cvorumul legal

Camera Deputatilor si Senatul adopt legi, hotrri si motiuni, n prezenta majorittii membrilor.

ARTICOLUL 68 Caracterul public al sedintelor

(1) Sedintele celor dou Camere sunt publice. (2) Camerele pot hotr ca anumite sedinte s fie secrete.

SECTIUNEA a 2-a Statutul deputatilor si al senatorilor

ARTICOLUL 69 Mandatul reprezentativ

(1) n exercitarea mandatului, deputatii si senatorii sunt n serviciul poporului. (2) Orice mandat imperativ este nul.

ARTICOLUL 70 Mandatul deputatilor si al senatorilor

(1) Deputatii si senatorii intr n exercitiul mandatului la data ntrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub conditia validrii alegerii si a depunerii jurmntului. Jurmntul se stabileste prin lege organic. (2) Calitatea de deputat sau de senator nceteaz la data ntrunirii legale a Camerelor nou alese sau n caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.

ARTICOLUL 71 Incompatibilitti

(1) Nimeni nu poate fi, n acelasi timp, deputat si senator. (2) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibil cu exercitarea oricrei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de membru al Guvernului. (3) Alte incompatibilitti se stabilesc prin lege organic.

ARTICOLUL 72 Imunitatea parlamentar

(1) Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la rspundere juridic pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate n exercitarea mandatului. (2) Deputatii si senatorii pot fi urmriti si trimisi n judecat penal pentru fapte care nu au legtur cu voturile sau cu opiniile politice exprimate n exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fr ncuviintarea Camerei din care fac parte, dup ascultarea lor. Urmrirea si trimiterea n judecat penal se pot face numai de ctre Parchetul de pe lng nalta Curte de Casatie si Justitie. Competenta de judecat apartine naltei Curti de Casatie si Justitie. (3) n caz de infractiune flagrant, deputatii sau senatorii pot fi retinuti si supusi perchezitiei. Ministrul justitiei l va informa nentrziat pe presedintele Camerei asupra

retinerii si a perchezitiei. n cazul n care Camera sesizat constat c nu exist temei pentru retinere, va dispune imediat revocarea acestei msuri.

SECTIUNEA a 3-a Legiferarea

ARTICOLUL 73 Categorii de legi

(1) Parlamentul adopt legi constitutionale, legi organice si legi ordinare. (2) Legile constitutionale sunt cele de revizuire a Constitutiei. (3) Prin lege organic se reglementeaz: a) sistemul electoral; organizarea si functionarea Autorittii Electorale Permanente; b) organizarea, functionarea si finantarea partidelor politice; c) statutul deputatilor si al senatorilor, stabilirea indemnizatiei si a celorlalte drepturi ale acestora; d) organizarea si desfsurarea referendumului; e) organizarea Guvernului si a Consiliului Suprem de Aprare a Trii; f) regimul strii de mobilizare partial sau total a fortelor armate si al strii de rzboi; g) regimul strii de asediu si al strii de urgent; h) infractiunile, pedepsele si regimul executrii acestora; i) acordarea amnistiei sau a gratierii colective; j) statutul functionarilor publici;

k) contenciosul administrativ; l) organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instantelor judectoresti, a Ministerului Public si a Curtii de Conturi; m) regimul juridic general al propriettii si al mostenirii; n) organizarea general a nvtmntului; o) organizarea administratiei publice locale, a teritoriului, precum si regimul general privind autonomia local; p) regimul general privind raporturile de munc, sindicatele, patronatele si protectia social; r) statutul minorittilor nationale din Romnia; s) regimul general al cultelor; t) celelalte domenii pentru care n Constitutie se prevede adoptarea de legi organice.

ARTICOLUL 74 Initiativa legislativ

(1) Initiativa legislativ apartine, dup caz, Guvernului, deputatilor, senatorilor sau unui numr de cel putin 100.000 de cetteni cu drept de vot. Cettenii care si manifest dreptul la initiativ legislativ trebuie s provin din cel putin un sfert din judetele trii, iar n fiecare din aceste judete, respectiv n municipiul Bucuresti, trebuie s fie nregistrate cel putin 5.000 de semnturi n sprijinul acestei initiative. (2) Nu pot face obiectul initiativei legislative a cettenilor problemele fiscale, cele cu caracter international, amnistia si gratierea. (3) Guvernul si exercit initiativa legislativ prin transmiterea proiectului de lege ctre Camera competent s l adopte, ca prim Camer sesizat. (4) Deputatii, senatorii si cettenii care exercit dreptul la initiativ legislativ pot prezenta propuneri legislative numai n forma cerut pentru proiectele de legi.

(5) Propunerile legislative se supun dezbaterii mai nti Camerei competente s le adopte, ca prim Camer sesizat.

ARTICOLUL 75 Sesizarea Camerelor

(1) Se supun spre dezbatere si adoptare Camerei Deputatilor, ca prim Camer sesizat, proiectele de legi si propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internationale si a msurilor legislative ce rezult din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum si proiectele legilor organice prevzute la articolul 31 alineatul (5), articolul 40 alineatul (3), articolul 55 alineatul (2), articolul 58 alineatul (3), articolul 73 alineatul (3) literele e), k), l), n), o), articolul 79 alineatul (2), articolul 102 alineatul (3), articolul 105 alineatul (2), articolul 117 alineatul (3), articolul 118 alineatele (2) si (3), articolul 120 alineatul (2), articolul 126 alineatele (4) si (5) si articolul 142 alineatul (5). Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii si adoptrii, ca prim Camer sesizat, Senatului. (2) Prima Camer sesizat se pronunt n termen de 45 de zile. Pentru coduri si alte legi de complexitate deosebit termenul este de 60 de zile. n cazul depsirii acestor termene se consider c proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate. (3) Dup adoptare sau respingere de ctre prima Camer sesizat, proiectul sau propunerea legislativ se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv. (4) n cazul n care prima Camer sesizat adopt o prevedere care, potrivit alineatului (1), intr n competenta sa decizional, prevederea este definitiv adoptat dac si cea de-a doua Camer este de acord. n caz contrar, numai pentru prevederea respectiv, legea se ntoarce la prima Camer sesizat, care va decide definitiv n procedur de urgent. (5) Dispozitiile alineatului (4) referitoare la ntoarcerea legii se aplic n mod corespunztor si n cazul n care Camera decizional adopt o prevedere pentru care competenta decizional apartine primei Camere.

ARTICOLUL 76 Adoptarea legilor si a hotrrilor

(1) Legile organice si hotrrile privind regulamentele Camerelor se adopt cu votul majorittii membrilor fiecrei Camere. (2) Legile ordinare si hotrrile se adopt cu votul majorittii membrilor prezenti din fiecare Camer. (3) La cererea Guvernului sau din proprie initiativ, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedur de urgent, stabilit potrivit regulamentului fiecrei Camere.

ARTICOLUL 77 Promulgarea legii

(1) Legea se trimite, spre promulgare, Presedintelui Romniei. Promulgarea legii se face n termen de cel mult 20 de zile de la primire. (2) nainte de promulgare, Presedintele poate cere Parlamentului, o singur dat, reexaminarea legii. (3) Dac Presedintele a cerut reexaminarea legii ori dac s-a cerut verificarea constitutionalittii ei, promulgarea legii se face n cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate dup reexaminare sau de la primirea deciziei Curtii Constitutionale, prin care i sa confirmat constitutionalitatea.

ARTICOLUL 78 Intrarea n vigoare a legii

Legea se public n Monitorul Oficial al Romniei si intr n vigoare la 3 zile de la data publicrii sau la o dat ulterioar prevzut n textul ei.

ARTICOLUL 79 Consiliul Legislativ

(1) Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizeaz proiectele de acte normative n vederea sistematizrii, unificrii si coordonrii ntregii legislatii. El tine evidenta oficial a legislatiei Romniei. (2) nfiintarea, organizarea si functionarea Consiliului Legislativ se stabilesc prin lege organic.

CAPITOLUL II Presedintele Romniei

ARTICOLUL 80 Rolul Presedintelui

(1) Presedintele Romniei reprezint statul romn si este garantul independentei nationale, al unittii si al integrittii teritoriale a trii. (2) Presedintele Romniei vegheaz la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autorittilor publice. n acest scop, Presedintele exercit functia de mediere ntre puterile statului, precum si ntre stat si societate.

ARTICOLUL 81 Alegerea Presedintelui

(1) Presedintele Romniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. (2) Este declarat ales candidatul care a ntrunit, n primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegtorilor nscrisi n listele electorale. (3) n cazul n care nici unul dintre candidati nu a ntrunit aceast majoritate, se organizeaz al doilea tur de scrutin, ntre primii doi candidati stabiliti n ordinea

numrului de voturi obtinute n primul tur. Este declarat ales candidatul care a obtinut cel mai mare numr de voturi. (4) Nici o persoan nu poate ndeplini functia de Presedinte al Romniei dect pentru cel mult dou mandate. Acestea pot fi si succesive.

ARTICOLUL 82 Validarea mandatului si depunerea jurmntului

(1) Rezultatul alegerilor pentru functia de Presedinte al Romniei este validat de Curtea Constitutional. (2) Candidatul a crui alegere a fost validat depune n fata Camerei Deputatilor si a Senatului, n sedint comun, urmtorul jurmnt: Jur s-mi druiesc toat puterea si priceperea pentru propsirea spiritual si material a poporului romn, s respect Constitutia si legile trii, s apr democratia, drepturile si liberttile fundamentale ale cettenilor, suveranitatea, independenta, unitatea si integritatea teritorial a Romniei. Asa s-mi ajute Dumnezeu!.

ARTICOLUL 83 Durata mandatului

(1) Mandatul Presedintelui Romniei este de 5 ani si se exercit de la data depunerii jurmntului. (2) Presedintele Romniei si exercit mandatul pn la depunerea jurmntului de Presedintele nou ales. (3) Mandatul Presedintelui Romniei poate fi prelungit, prin lege organic, n caz de rzboi sau de catastrof.

ARTICOLUL 84copyrightdsc.net

Incompatibilitti si imunitti

(1) n timpul mandatului, Presedintele Romniei nu poate fi membru al unui partid si nu poate ndeplini nici o alt functie public sau privat. (2) Presedintele Romniei se bucur de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplic n mod corespunztor.

ARTICOLUL 85 Numirea Guvernului

(1) Presedintele Romniei desemneaz un candidat pentru functia de primministru si numeste Guvernul pe baza votului de ncredere acordat de Parlament. (2) n caz de remaniere guvernamental sau de vacant a postului, Presedintele revoc si numeste, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului. (3) Dac prin propunerea de remaniere se schimb structura sau compozitia politic a Guvernului, Presedintele Romniei va putea exercita atributia prevzut la alineatul (2) numai pe baza aprobrii Parlamentului, acordat la propunerea primuluiministru.

ARTICOLUL 86 Consultarea Guvernului

Presedintele Romniei poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente si de important deosebit.

ARTICOLUL 87 Participarea la sedintele Guvernului

(1) Presedintele Romniei poate lua parte la sedintele Guvernului n care se dezbat probleme de interes national privind politica extern, aprarea trii, asigurarea ordinii publice si, la cererea primului-ministru, n alte situatii. (2) Presedintele Romniei prezideaz sedintele Guvernului la care particip.

ARTICOLUL 88 Mesaje

Presedintele Romniei adreseaz Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale natiunii.

ARTICOLUL 89 Dizolvarea Parlamentului

(1) Dup consultarea presedintilor celor dou Camere si a liderilor grupurilor parlamentare, Presedintele Romniei poate s dizolve Parlamentul, dac acesta nu a acordat votul de ncredere pentru formarea Guvernului n termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dup respingerea a cel putin dou solicitri de nvestitur. (2) n cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singur dat. (3) Parlamentul nu poate fi dizolvat n ultimele 6 luni ale mandatului Presedintelui Romniei si nici n timpul strii de mobilizare, de rzboi, de asediu sau de urgent.

ARTICOLUL 90 Referendumul

Presedintele Romniei, dup consultarea Parlamentului, poate cere poporului s-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national.

ARTICOLUL 91 Atributii n domeniul politicii externe

(1) Presedintele ncheie tratate internationale n numele Romniei, negociate de Guvern, si le supune spre ratificare Parlamentului, ntr-un termen rezonabil. Celelalte tratate si acorduri internationale se ncheie, se aprob sau se ratific potrivit procedurii stabilite prin lege. (2) Presedintele, la propunerea Guvernului, acrediteaz si recheam reprezentantii diplomatici ai Romniei si aprob nfiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. (3) Reprezentantii diplomatici ai altor state sunt acreditati pe lng Presedintele Romniei.

ARTICOLUL 92 Atributii n domeniul aprrii

(1) Presedintele Romniei este comandantul fortelor armate si ndeplineste functia de presedinte al Consiliului Suprem de Aprare a Trii. (2) El poate declara, cu aprobarea prealabil a Parlamentului, mobilizarea partial sau total a fortelor armate. Numai n cazuri exceptionale, hotrrea Presedintelui se supune ulterior aprobrii Parlamentului, n cel mult 5 zile de la adoptare. (3) n caz de agresiune armat ndreptat mpotriva trii, Presedintele Romniei ia msuri pentru respingerea agresiunii si le aduce nentrziat la cunostint Parlamentului, printr-un mesaj. Dac Parlamentul nu se afl n sesiune, el se convoac de drept n 24 de ore de la declansarea agresiunii.

(4) n caz de mobilizare sau de rzboi Parlamentul si continu activitatea pe toat durata acestor stri, iar dac nu se afl n sesiune, se convoac de drept n 24 de ore de la declararea lor.

ARTICOLUL 93 Msuri exceptionale

(1) Presedintele Romniei instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgent n ntreaga tar ori n unele unitti administrativ-teritoriale si solicit Parlamentului ncuviintarea msurii adoptate, n cel mult 5 zile de la luarea acesteia. (2) Dac Parlamentul nu se afl n sesiune, el se convoac de drept n cel mult 48 de ore de la instituirea strii de asediu sau a strii de urgent si functioneaz pe toat durata acestora.

ARTICOLUL 94 Alte atributii

Presedintele Romniei ndeplineste si urmtoarele atributii: a) confer decoratii si titluri de onoare; b) acord gradele de maresal, de general si de amiral; c) numeste n functii publice, n conditiile prevzute de lege; d) acord gratierea individual.

ARTICOLUL 95 Suspendarea din functie

(1) n cazul svrsirii unor fapte grave prin care ncalc prevederile Constitutiei, Presedintele Romniei poate fi suspendat din functie de Camera Deputatilor si de Senat, n sedint comun, cu votul majorittii deputatilor si senatorilor, dup consultarea Curtii Constitutionale. Presedintele poate da Parlamentului explicatii cu privire la faptele ce i se imput. (2) Propunerea de suspendare din functie poate fi initiat de cel putin o treime din numrul deputatilor si senatorilor si se aduce, nentrziat, la cunostint Presedintelui. (3) Dac propunerea de suspendare din functie este aprobat, n cel mult 30 de zile se organizeaz un referendum pentru demiterea Presedintelui.

ARTICOLUL 96 Punerea sub acuzare

(1) Camera Deputatilor si Senatul, n sedint comun, cu votul a cel putin dou treimi din numrul deputatilor si senatorilor, pot hotr punerea sub acuzare a Presedintelui Romniei pentru nalt trdare. (2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi initiat de majoritatea deputatilor si senatorilor si se aduce, nentrziat, la cunostint Presedintelui Romniei pentru a putea da explicatii cu privire la faptele ce i se imput. (3) De la data punerii sub acuzare si pn la data demiterii Presedintele este suspendat de drept. (4) Competenta de judecat apartine naltei Curti de Casatie si Justitie. Presedintele este demis de drept la data rmnerii definitive a hotrrii de condamnare.

ARTICOLUL 97 Vacanta functiei

(1) Vacanta functiei de Presedinte al Romniei intervine n caz de demisie, de demitere din functie, de imposibilitate definitiv a exercitrii atributiilor sau de deces.

(2) n termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanta functiei de Presedinte al Romniei, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Presedinte.

ARTICOLUL 98 Interimatul functiei

(1) Dac functia de Presedinte devine vacant ori dac Presedintele este suspendat din functie sau dac se afl n imposibilitate temporar de a-si exercita atributiile, interimatul se asigur, n ordine, de presedintele Senatului sau de presedintele Camerei Deputatilor. (2) Atributiile prevzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului functiei prezidentiale.

ARTICOLUL 99 Rspunderea presedintelui interimar

Dac persoana care asigur interimatul functiei de Presedinte al Romniei svrseste fapte grave, prin care se ncalc prevederile Constitutiei, se aplic articolul 95 si articolul 98.

ARTICOLUL 100 Actele Presedintelui

(1) n exercitarea atributiilor sale, Presedintele Romniei emite decrete care se public n Monitorul Oficial al Romniei. Nepublicarea atrage inexistenta decretului. (2) Decretele emise de Presedintele Romniei n exercitarea atributiilor sale prevzute n articolul 91 alineatele (1) si (2), articolul 92 alineatele (2) si (3), articolul 93 alineatul (1) si articolul 94 literele a), b) si d) se contrasemneaz de primul-ministru.

ARTICOLUL 101 Indemnizatia si celelalte drepturi

Indemnizatia si celelalte drepturi ale Presedintelui Romniei se stabilesc prin lege.

CAPITOLUL III Guvernul

ARTICOLUL 102 Rolul si structura

(1) Guvernul, potrivit programului su de guvernare acceptat de Parlament, asigur realizarea politicii interne si externe a trii si exercit conducerea general a administratiei publice. (2) n ndeplinirea atributiilor sale, Guvernul coopereaz cu organismele sociale interesate. (3) Guvernul este alctuit din prim-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organic.

ARTICOLUL 103 nvestitura

(1) Presedintele Romniei desemneaz un candidat pentru functia de primministru, n urma consultrii partidului care are majoritatea absolut n Parlament ori, dac nu exist o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate n Parlament.

(2) Candidatul pentru functia de prim-ministru va cere, n termen de 10 zile de la desemnare, votul de ncredere al Parlamentului asupra programului si a ntregii liste a Guvernului. (3) Programul si lista Guvernului se dezbat de Camera Deputatilor si de Senat, n sedint comun. Parlamentul acord ncredere Guvernului cu votul majorittii deputatilor si senatorilor.

ARTICOLUL 104 Jurmntul de credint

(1) Primul-ministru, ministrii si ceilalti membri ai Guvernului vor depune individual, n fata Presedintelui Romniei, jurmntul de la articolul 82. (2) Guvernul n ntregul su si fiecare membru n parte si exercit mandatul, ncepnd de la data depunerii jurmntului.

ARTICOLUL 105 Incompatibilitti

(1) Functia de membru al Guvernului este incompatibil cu exercitarea altei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de deputat sau de senator. De asemenea, ea este incompatibil cu exercitarea unei functii de reprezentare profesional salarizate n cadrul organizatiilor cu scop comercial. (2) Alte incompatibilitti se stabilesc prin lege organic.

ARTICOLUL 106 ncetarea functiei de membru al Guvernului

Functia de membru al Guvernului nceteaz n urma demisiei, a revocrii, a pierderii drepturilor electorale, a strii de incompatibilitate, a decesului, precum si n alte cazuri prevzute de lege.

ARTICOLUL 107 Primul-ministru

(1) Primul-ministru conduce Guvernul si coordoneaz activitatea membrilor acestuia, respectnd atributiile ce le revin. De asemenea, prezint Camerei Deputatilor sau Senatului rapoarte si declaratii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate. (2) Presedintele Romniei nu l poate revoca pe primul-ministru. (3) Dac primul-ministru se afl n una dintre situatiile prevzute la articolul 106, cu exceptia revocrii, sau este n imposibilitate de a-si exercita atributiile, Presedintele Romniei va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a ndeplini atributiile primului-ministru, pn la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilittii exercitrii atributiilor, nceteaz dac primul-ministru si reia activitatea n Guvern. (4) Prevederile alineatului (3) se aplic n mod corespunztor si celorlalti membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioad de cel mult 45 de zile.

ARTICOLUL 108 Actele Guvernului

(1) Guvernul adopt hotrri si ordonante. (2) Hotrrile se emit pentru organizarea executrii legilor. (3) Ordonantele se emit n temeiul unei legi speciale de abilitare, n limitele si n conditiile prevzute de aceasta. (4) Hotrrile si ordonantele adoptate de Guvern se semneaz de primul-ministru, se contrasemneaz de ministrii care au obligatia punerii lor n executare si se public n

Monitorul Oficial al Romniei. Nepublicarea atrage inexistenta hotrrii sau a ordonantei. Hotrrile care au caracter militar se comunic numai institutiilor interesate.

ARTICOLUL 109 Rspunderea membrilor Guvernului

(1) Guvernul rspunde politic numai n fata Parlamentului pentru ntreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului rspunde politic solidar cu ceilalti membri pentru activitatea Guvernului si pentru actele acestuia. (2) Numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele Romniei au dreptul s cear urmrirea penal a membrilor Guvernului pentru faptele svrsite n exercitiul functiei lor. Dac s-a cerut urmrirea penal, Presedintele Romniei poate dispune suspendarea acestora din functie. Trimiterea n judecat a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din functie. Competenta de judecat apartine naltei Curti de Casatie si Justitie. (3) Cazurile de rspundere si pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministerial.

ARTICOLUL 110 ncetarea mandatului

(1) Guvernul si exercit mandatul pn la data validrii alegerilor parlamentare generale. (2) Guvernul este demis la data retragerii de ctre Parlament a ncrederii acordate sau dac primul-ministru se afl n una dintre situatiile prevzute la articolul 106, cu exceptia revocrii, ori este n imposibilitatea de a-si exercita atributiile mai mult de 45 de zile. (3) n situatiile prevzute n alineatul (2) sunt aplicabile prevederile articolului 103.

(4) Guvernul al crui mandat a ncetat potrivit alineatelor (1) si (2) ndeplineste numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, pn la depunerea jurmntului de membrii noului Guvern.

CAPITOLUL IV Raporturile Parlamentului cu Guvernul

ARTICOLUL 111 Informarea Parlamentului

(1) Guvernul si celelalte organe ale administratiei publice, n cadrul controlului parlamentar al activittii lor, sunt obligate s prezinte informatiile si documentele cerute de Camera Deputatilor, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul presedintilor acestora. n cazul n care o initiativ legislativ implic modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurrilor sociale de stat, solicitarea informrii este obligatorie. (2) Membrii Guvernului au acces la lucrrile Parlamentului. Dac li se solicit prezenta, participarea lor este obligatorie.

ARTICOLUL 112 ntrebri, interpelri si motiuni simple

(1) Guvernul si fiecare dintre membrii si au obligatia s rspund la ntrebrile sau la interpelrile formulate de deputati sau de senatori, n conditiile prevzute de regulamentele celor dou Camere ale Parlamentului. (2) Camera Deputatilor sau Senatul poate adopta o motiune simpl prin care s-si exprime pozitia cu privire la o problem de politic intern sau extern ori, dup caz, cu privire la o problem ce a fcut obiectul unei interpelri.

ARTICOLUL 113 Motiunea de cenzur

(1) Camera Deputatilor si Senatul, n sedint comun, pot retrage ncrederea acordat Guvernului prin adoptarea unei motiuni de cenzur, cu votul majorit tii deputatilor si senatorilor. (2) Motiunea de cenzur poate fi initiat de cel putin o ptrime din numrul total al deputatilor si senatorilor si se comunic Guvernului la data depunerii. (3) Motiunea de cenzur se dezbate dup 3 zile de la data cnd a fost prezentat n sedinta comun a celor dou Camere. (4) Dac motiunea de cenzur a fost respins, deputatii si senatorii care au semnat-o nu mai pot initia, n aceeasi sesiune, o nou motiune de cenzur, cu exceptia cazului n care Guvernul si angajeaz rspunderea potrivit articolului 114.

ARTICOLUL 114 Angajarea rspunderii Guvernului

(1) Guvernul si poate angaja rspunderea n fata Camerei Deputatilor si a Senatului, n sedint comun, asupra unui program, a unei declaratii de politic general sau a unui proiect de lege. (2) Guvernul este demis dac o motiune de cenzur, depus n termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaratiei de politic general sau a proiectului de lege, a fost votat n conditiile articolului 113. (3) Dac Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, dup caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consider adoptat, iar aplicarea programului sau a declaratiei de politic general devine obligatorie pentru Guvern. (4) n cazul n care Presedintele Romniei cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face n sedinta comun a celor dou Camere.

ARTICOLUL 115 Delegarea legislativ

(1) Parlamentul poate adopta o lege special de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante n domenii care nu fac obiectul legilor organice. (2) Legea de abilitare va stabili, n mod obligatoriu, domeniul si data pn la care se pot emite ordonante. (3) Dac legea de abilitare o cere, ordonantele se supun aprobrii Parlamentului, potrivit procedurii legislative, pn la mplinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage ncetarea efectelor ordonantei. (4) Guvernul poate adopta ordonante de urgent numai n situatii extraordinare a cror reglementare nu poate fi amnat, avnd obligatia de a motiva urgenta n cuprinsul acestora. (5) Ordonanta de urgent intr n vigoare numai dup depunerea sa spre dezbatere n procedur de urgent la Camera competent s fie sesizat si dup publicarea ei n Monitorul Oficial al Romniei. Camerele, dac nu se afl n sesiune, se convoac n mod obligatoriu n 5 zile de la depunere sau, dup caz, de la trimitere. Dac n termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizat nu se pronunt asupra ordonantei, aceasta este considerat adoptat si se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea n procedur de urgent. Ordonanta de urgent cuprinznd norme de natura legii organice se aprob cu majoritatea prevzut la articolul 76 alineatul (1). (6) Ordonantele de urgent nu pot fi adoptate n domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, liberttile si ndatoririle prevzute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza msuri de trecere silit a unor bunuri n proprietate public. (7) Ordonantele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprob sau se resping printro lege n care vor fi cuprinse si ordonantele ale cror efecte au ncetat potrivit alineatului (3). (8) Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dac este cazul, msurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonantei.

CAPITOLUL V

Administratia public

SECTIUNEA 1 Administratia public central de specialitate

ARTICOLUL 116 Structura

(1) Ministerele se organizeaz numai n subordinea Guvernului. (2) Alte organe de specialitate se pot organiza n subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca autoritti administrative autonome.

ARTICOLUL 117 nfiintarea

(1) Ministerele se nfiinteaz, se organizeaz si functioneaz potrivit legii. (2) Guvernul si ministerele, cu avizul Curtii de Conturi, pot nfiinta organe de specialitate, n subordinea lor, numai dac legea le recunoaste aceast competent. (3) Autoritti administrative autonome se pot nfiinta prin lege organic.

ARTICOLUL 118 Fortele armate

(1) Armata este subordonat exclusiv vointei poporului pentru garantarea suveranittii, a independentei si a unittii statului, a integrittii teritoriale a trii si a

democratiei constitutionale. n conditiile legii si ale tratatelor internationale la care Romnia este parte, armata contribuie la aprarea colectiv n sistemele de aliant militar si particip la actiuni privind mentinerea sau restabilirea pcii. (2) Structura sistemului national de aprare, pregtirea populatiei, a economiei si a teritoriului pentru aprare, precum si statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege organic. (3) Prevederile alineatelor (1) si (2) se aplic, n mod corespunztor, si celorlalte componente ale fortelor armate stabilite potrivit legii. (4) Organizarea de activitti militare sau paramilitare n afara unei autoritti statale este interzis. (5) Pe teritoriul Romniei pot intra, stationa, desfsura operatiuni sau trece trupe strine numai n conditiile legii sau ale tratatelor internationale la care Romnia este parte.

ARTICOLUL 119 Consiliul Suprem de Aprare a Trii

Consiliul Suprem de Aprare a Trii organizeaz si coordoneaz unitar activittile care privesc aprarea trii si securitatea national, participarea la mentinerea securittii internationale si la aprarea colectiv n sistemele de aliant militar, precum si la actiuni de mentinere sau de restabilire a pcii.

SECTIUNEA a 2-a Administratia public local

ARTICOLUL 120 Principii de baz

(1) Administratia public din unittile administrativ-teritoriale se ntemeiaz pe principiile descentralizrii, autonomiei locale si deconcentrrii serviciilor publice. (2) n unittile administrativ-teritoriale n care cettenii apartinnd unei minoritti nationale au o pondere semnificativ se asigur folosirea limbii minorittii nationale respective n scris si oral n relatiile cu autorittile administra tiei publice locale si cu serviciile publice deconcentrate, n conditiile prevzute de legea organic.

ARTICOLUL 121 Autoritti comunale si orsenesti

(1) Autorittile administratiei publice, prin care se realizeaz autonomia local n comune si n orase, sunt consiliile locale alese si primarii alesi, n conditiile legii. (2) Consiliile locale si primarii functioneaz, n conditiile legii, ca autoritti administrative autonome si rezolv treburile publice din comune si din orase. (3) Autorittile prevzute la alineatul (1) se pot constitui si n subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor.

ARTICOLUL 122 Consiliul judetean

(1) Consiliul judetean este autoritatea administratiei publice pentru coordonarea activittii consiliilor comunale si orsenesti, n vederea realizrii serviciilor publice de interes judetean. (2) Consiliul judetean este ales si functioneaz n conditiile legii.

ARTICOLUL 123 Prefectul

(1) Guvernul numeste un prefect n fiecare judet si n municipiul Bucuresti. (2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unittile administrativ-teritoriale. (3) Atributiile prefectului se stabilesc prin lege organic. (4) ntre prefecti, pe de o parte, consiliile locale si primari, precum si consiliile judetene si presedintii acestora, pe de alt parte, nu exist raporturi de subordonare. (5) Prefectul poate ataca, n fata instantei de contencios administrativ, un act al consiliului judetean, al celui local sau al primarului, n cazul n care consider actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept.

CAPITOLUL VI Autoritatea judectoreasc SECTIUNEA 1 Instantele judectoresti

ARTICOLUL 124 nfptuirea justitieicopyrightdsc.net

(1) Justitia se nfptuieste n numele legii. (2) Justitia este unic, impartial si egal pentru toti. (3) Judectorii sunt independenti si se supun numai legii.

ARTICOLUL 125 Statutul judectorilor

(1) Judectorii numiti de Presedintele Romniei sunt inamovibili, n conditiile legii. (2) Propunerile de numire, precum si promovarea, transferarea si sanctionarea judectorilor sunt de competenta Consiliului Superior al Magistraturii, n conditiile legii sale organice. (3) Functia de judector este incompatibil cu orice alt functie public sau privat, cu exceptia functiilor didactice din nvtmntul superior.

ARTICOLUL 126 Instantele judectoresti

(1) Justitia se realizeaz prin nalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judectoresti stabilite de lege. (2) Competenta instantelor judectoresti si procedura de judecat sunt prevzute numai prin lege. (3) nalta Curte de Casatie si Justitie asigur interpretarea si aplicarea unitar a legii de ctre celelalte instante judectoresti, potrivit competentei sale. (4) Compunerea naltei Curti de Casatie si Justitie si regulile de functionare a acesteia se stabilesc prin lege organic. (5) Este interzis nfiintarea de instante extraordinare. Prin lege organic pot fi nfiintate instante specializate n anumite materii, cu posibilitatea participrii, dup caz, a unor persoane din afara magistraturii. (6) Controlul judectoresc al actelor administrative ale autorittilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu exceptia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum si a actelor de comandament cu caracter militar. Instantele de contencios administrativ sunt competente s solutioneze cererile persoanelor vtmate prin ordonante sau, dup caz, prin dispozitii din ordonante declarate neconstitutionale.

ARTICOLUL 127 Caracterul public al dezbaterilor

Sedintele de judecat sunt publice, afar de cazurile prevzute de lege.

ARTICOLUL 128 Folosirea limbii materne si a interpretului n justitie

(1) Procedura judiciar se desfsoar n limba romn. (2) Cettenii romni apartinnd minorittilor nationale au dreptul s se exprime n limba matern n fata instantelor de judecat, n conditiile legii organice. (3) Modalittile de exercitare a dreptului prevzut la alineatul (2), inclusiv prin folosirea de interpreti sau traduceri, se vor stabili astfel nct s nu mpiedice buna administrare a justitiei si s nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesati. (4) Cettenii strini si apatrizii care nu nteleg sau nu vorbesc limba romn au dreptul de a lua cunostint de toate actele si lucrrile dosarului, de a vorbi n instant si de a pune concluzii, prin interpret; n procesele penale acest drept este asigurat n mod gratuit.

ARTICOLUL 129 Folosirea cilor de atac

mpotriva hotrrilor judectoresti, prtile interesate si Ministerul Public pot exercita cile de atac, n conditiile legii.

ARTICOLUL 130 Politia instantelor

Instantele judectoresti dispun de politia pus n serviciul lor.

SECTIUNEA a 2-a Ministerul Public

ARTICOLUL 131 Rolul Ministerului Public

(1) n activitatea judiciar, Ministerul Public reprezint interesele generale ale societtii si apr ordinea de drept, precum si drepturile si liberttile cettenilor. (2) Ministerul Public si exercit atributiile prin procurori constituiti n parchete, n conditiile legii. (3) Parchetele functioneaz pe lng instantele de judecat, conduc si supravegheaz activitatea de cercetare penal a politiei judiciare, n conditiile legii.

ARTICOLUL 132 Statutul procurorilor

(1) Procurorii si desfsoar activitatea potrivit principiului legalittii, al impartialittii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei. (2) Functia de procuror este incompatibil cu orice alt functie public sau privat, cu exceptia functiilor didactice din nvtmntul superior.

SECTIUNEA a 3-a Consiliul Superior al Magistraturii

ARTICOLUL 133

Rolul si structura

(1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei. (2) Consiliul Superior al Magistraturii este alctuit din 19 membri, din care: a) 14 sunt alesi n adunrile generale ale magistratilor si validati de Senat; acestia fac parte din dou sectii, una pentru judectori si una pentru procurori; prima sectie este compus din 9 judectori, iar cea de-a doua din 5 procurori; b) 2 reprezentanti ai societtii civile, specialisti n domeniul dreptului, care se bucur de nalt reputatie profesional si moral, alesi de Senat; acestia particip numai la lucrrile n plen; c) ministrul justitiei, presedintele naltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casatie si Justitie. (3) Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi rennoit, dintre magistratii prevzuti la alineatul (2) litera a). (4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani. (5) Hotrrile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret. (6) Presedintele Romniei prezideaz lucrrile Consiliului Superior al Magistraturii la care particip. (7) Hotrrile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive si irevocabile, cu exceptia celor prevzute la articolul 134 alineatul (2).

ARTICOLUL 134 Atributii

(1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Presedintelui Romniei numirea n functie a judectorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, n conditiile legii. (2) Consiliul Superior al Magistraturii ndeplineste rolul de instant de judecat, prin sectiile sale, n domeniul rspunderii disciplinare a judectorilor si a procurorilor,

potrivit procedurii stabilite prin legea sa organic. n aceste situatii, ministrul justitiei, presedintele naltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casatie si Justitie nu au drept de vot. (3) Hotrrile Consiliului Superior al Magistraturii n materie disciplinar pot fi atacate la nalta Curte de Casatie si Justitie. (4) Consiliul Superior al Magistraturii ndeplineste si alte atributii stabilite prin legea sa organic, n realizarea rolului su de garant al independentei justitiei.

TITLUL IV Economia si finantele publice ARTICOLUL 135 Economia

(1) Economia Romniei este economie de piat, bazat pe libera initiativ si concurent. (2) Statul trebuie s asigure: a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie; b) protejarea intereselor nationale n activitatea economic, financiar si valutar; c) stimularea cercetrii stiintifice si tehnologice nationale, a artei si protectia dreptului de autor; d) exploatarea resurselor naturale, n concordant cu interesul national; e) refacerea si ocrotirea mediului nconjurtor, precum si mentinerea echilibrului ecologic; f) crearea conditiilor necesare pentru cresterea calittii vietii; g) aplicarea politicilor de dezvoltare regional n concordant cu obiectivele Uniunii Europene.

ARTICOLUL 136 Proprietatea

(1) Proprietatea este public sau privat. (2) Proprietatea public este garantat si ocrotit prin lege si apartine statului sau unittilor administrativ-teritoriale. (3) Bogtiile de interes public ale subsolului, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil, de interes national, plajele, marea teritorial, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite de legea organic, fac obiectul exclusiv al propriettii publice. (4) Bunurile proprietate public sunt inalienabile. n conditiile legii organice, ele pot fi date n administrare regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi concesionate ori nchiriate; de asemenea, ele pot fi date n folosint gratuit institutiilor de utilitate public. (5) Proprietatea privat este inviolabil, n conditiile legii organice.

ARTICOLUL 137 Sistemul financiar

(1) Formarea, administrarea, ntrebuintarea si controlul resurselor financiare ale statului, ale unittilor administrativ-teritoriale si ale institutiilor publice sunt reglementate prin lege. (2) Moneda national este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul. n conditiile aderrii la Uniunea European, prin lege organic se poate recunoa ste circulatia si nlocuirea monedei nationale cu aceea a Uniunii Europene.

ARTICOLUL 138 Bugetul public national

(1) Bugetul public national cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat si bugetele locale ale comunelor, ale oraselor si ale judetelor. (2) Guvernul elaboreaz anual proiectul bugetului de stat si pe cel al asigurrilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobrii Parlamentului. (3) Dac legea bugetului de stat si legea bugetului asigurrilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel putin 3 zile nainte de expirarea exercitiului bugetar, se aplic n continuare bugetul de stat si bugetul asigurrilor sociale de stat ale anului precedent, pn la adoptarea noilor bugete. (4) Bugetele locale se elaboreaz, se aprob si se execut n conditiile legii. (5) Nici o cheltuial bugetar nu poate fi aprobat fr stabilirea sursei de finantare.

ARTICOLUL 139 Impozite, taxe si alte contributii

(1) Impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurrilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege. (2) Impozitele si taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau judetene, n limitele si n conditiile legii. (3) Sumele reprezentnd contributiile la constituirea unor fonduri se folosesc, n conditiile legii, numai potrivit destinatiei acestora.

ARTICOLUL 140 Curtea de Conturi

(1) Curtea de Conturi exercit controlul asupra modului de formare, de administrare si de ntrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. n conditiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curtii de Conturi se solutioneaz de instantele judectoresti specializate.

(2) Curtea de Conturi prezint anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public national din exercitiul bugetar expirat, cuprinznd si neregulile constatate. (3) La cererea Camerei Deputatilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controleaz modul de gestionare a resurselor publice si raporteaz despre cele constatate. (4) Consilierii de conturi sunt numiti de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau nnoit. Membrii Curtii de Conturi sunt independenti n exercitarea mandatului lor si inamovibili pe toat durata acestuia. Ei sunt supusi incompatibilittilor prevzute de lege pentru judectori. (5) Curtea de Conturi se nnoieste cu o treime din consilierii de conturi numiti de Parlament, din 3 n 3 ani, n conditiile prevzute de legea organic a Curtii. (6) Revocarea membrilor Curtii de Conturi se face de ctre Parlament, n cazurile si conditiile prevzute de lege.

ARTICOLUL 141 Consiliul Economic si Social

Consiliul Economic si Social este organ consultativ al Parlamentului si al Guvernului n domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organic de nfiintare, organizare si functionare.

TITLUL V Curtea Constitutional

ARTICOLUL 142 Structura

(1) Curtea Constitutional este garantul suprematiei Constitutiei.

(2) Curtea Constitutional se compune din nou judectori, numiti pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau nnoit. (3) Trei judectori sunt numiti de Camera Deputatilor, trei de Senat si trei de Presedintele Romniei. (4) Judectorii Curtii Constitutionale aleg, prin vot secret, presedintele acesteia, pentru o perioad de 3 ani. (5) Curtea Constitutional se nnoieste cu o treime din judectorii ei, din 3 n 3 ani, n conditiile prevzute de legea organic a Curtii.

ARTICOLUL 143 Conditii pentru numire

Judectorii Curtii Constitutionale trebuie s aib pregtire juridic superioar, nalt competent profesional si o vechime de cel putin 18 ani n activitatea juridic sau n nvtmntul juridic superior.

ARTICOLUL 144 Incompatibilitti

Functia de judector al Curtii Constitutionale este incompatibil cu oricare alt functie public sau privat, cu exceptia functiilor didactice din nvtmntul juridic superior.

ARTICOLUL 145 Independenta si inamovibilitatea

Judectorii Curtii Constitutionale sunt independenti n exercitarea mandatului lor si inamovibili pe durata acestuia.

ARTICOLUL 146 Atributii

Curtea Constitutional are urmtoarele atributii: a) se pronunt asupra constitutionalittii legilor, nainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui Romniei, a unuia dintre presedintii celor dou Camere, a Guvernului, a naltei Curti de Casatie si Justitie, a Avocatului Poporului, a unui numr de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori, precum si, din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei; b) se pronunt asupra constitutionalittii tratatelor sau altor acorduri internationale, la sesizarea unuia dintre presedintii celor dou Camere, a unui numr de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori; c) se pronunt asupra constitutionalittii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre presedintii celor dou Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numr de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori; d) hotrste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, ridicate n fata instantelor judectoresti sau de arbitraj comercial; exceptia de neconstitutionalitate poate fi ridicat si direct de Avocatul Poporului; e) solutioneaz conflictele juridice de natur constitutional dintre autorittile publice, la cererea Presedintelui Romniei, a unuia dintre presedintii celor dou Camere, a primului-ministru sau a presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii; f) vegheaz la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romniei si confirm rezultatele sufragiului; g) constat existenta mprejurrilor care justific interimatul n exercitarea functiei de Presedinte al Romniei si comunic cele constatate Parlamentului si Guvernului; h) d aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romniei; i) vegheaz la respectarea procedurii pentru organizarea si desfsurarea referendumului si confirm rezultatele acestuia;

j) verific ndeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de ctre cetteni; k) hotrste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic; l) ndeplineste si alte atributii prevzute de legea organic a Curtii.

ARTICOLUL 147 Deciziile Curtii Constitutionale

(1) Dispozitiile din legile si ordonantele n vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, si nceteaz efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale dac, n acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dup caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept. (2) n cazurile de neconstitutionalitate care privesc legile, nainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat s reexamineze dispozitiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale. (3) n cazul n care constitutionalitatea tratatului sau acordului international a fost constatat potrivit articolului 146 litera b), acesta nu poate face obiectul unei exceptii de neconstitutionalitate. Tratatul sau acordul international constatat ca fiind neconstitutional nu poate fi ratificat. (4) Deciziile Curtii Constitutionale se public n Monitorul Oficial al Romniei. De la data publicrii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor.

TITLUL VI Integrarea euroatlantic

ARTICOLUL 148 Integrarea n Uniunea European

(1) Aderarea Romniei la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, n scopul transferrii unor atributii ctre institutiile comunitare, precum si al exercitrii n comun cu celelalte state membre a competentelor prevzute n aceste tratate, se face prin lege adoptat n sedinta comun a Camerei Deputatilor si Senatului, cu o majoritate de dou treimi din numrul deputatilor si senatorilor. (2) Ca urmare a aderrii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementri comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fat de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. (3) Prevederile alineatelor (1) si (2) se aplic, n mod corespunztor, si pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene. (4) Parlamentul, Presedintele Romniei, Guvernul si autoritatea judectoreasc garanteaz aducerea la ndeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderrii si din prevederile alineatului (2). (5) Guvernul transmite celor dou Camere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu nainte ca acestea s fie supuse aprobrii institutiilor Uniunii Europene.

ARTICOLUL 149 Aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord

Aderarea Romniei la Tratatul Atlanticului de Nord se face prin lege adoptat n sedinta comun a Camerei Deputatilor si Senatului, cu o majoritate de dou treimi din numrul deputatilor si senatorilor.

TITLUL VII Revizuirea Constitutiei

ARTICOLUL 150 Initiativa revizuirii

(1) Revizuirea Constitutiei poate fi initiat de Presedintele Romniei la propunerea Guvernului, de cel putin o ptrime din numrul deputatilor sau al senatorilor, precum si de cel putin 500.000 de cetteni cu drept de vot. (2) Cettenii care initiaz revizuirea Constitutiei trebuie s provin din cel putin jumtate din judetele trii, iar n fiecare din aceste judete sau n municipiul Bucuresti trebuie s fie nregistrate cel putin 20.000 de semnturi n sprijinul acestei initiative.

ARTICOLUL 151 Procedura de revizuire

(1) Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptat de Camera Deputatilor si de Senat, cu o majoritate de cel putin dou treimi din numrul membrilor fiecrei Camere. (2) Dac prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputatilor si Senatul, n sedint comun, hotrsc cu votul a cel putin trei ptrimi din numrul deputatilor si senatorilor. (3) Revizuirea este definitiv dup aprobarea ei prin referendum, organizat n cel mult 30 de zile de la data adoptrii proiectului sau a propunerii de revizuire.

ARTICOLUL 152 Limitele revizuirii

(1) Dispozitiile prezentei Constitutii privind caracterul national, independent, unitar si indivizibil al statului romn, forma republican de guvernmnt, integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficial nu pot forma obiectul revizuirii. (2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi fcut dac are ca rezultat suprimarea drepturilor si a liberttilor fundamentale ale cettenilor sau a garantiilor acestora.

(3) Constitutia nu poate fi revizuit pe durata strii de asediu sau a strii de urgent si nici n timp de rzboi.

TITLUL VIII Dispozitii finale si tranzitorii

ARTICOLUL 153 Intrarea n vigoare

Prezenta Constitutie intr n vigoare la data aprobrii ei prin referendum. La aceeasi dat, Constitutia din 21 august 1965 este si rmne n ntregime abrogat.

ARTICOLUL 154 Conflictul temporal de legi

(1) Legile si toate celelalte acte normative rmn n vigoare, n msura n care ele nu contravin prezentei Constitutii. (2) Consiliul Legislativ, n termen de 12 luni de la data intrrii n vigoare a legii sale de organizare, va examina conformitatea legislatiei cu prezenta Constitutie si va face Parlamentului sau, dup caz, Guvernului, propuneri corespunztoare.

ARTICOLUL 155 Dispozitii tranzitorii

(1) Proiectele de legi si propunerile legislative n curs de legiferare se dezbat si se adopt potrivit dispozitiilor constitutionale anterioare intrrii n vigoare a legii de revizuire. (2) Institutiile prevzute de Constitutie, existente la data intrrii n vigoare a legii de revizuire, rmn n functiune pn la constituirea celor noi. (3) Prevederile alineatului (1) al articolului 83 se aplic ncepnd cu urmtorul mandat prezidential. (4) Dispozitiile cu privire la nalta Curte de Casatie si Justitie vor fi aduse la ndeplinire n cel mult 2 ani de la data intrrii n vigoare a legii de revizuire. (5) Judectorii n functie ai Curtii Supreme de Justitie si consilierii de conturi numiti de Parlament si continu activitatea pn la data expirrii mandatului pentru care au fost numiti. Pentru asigurarea nnoirii Curtii de Conturi din 3 n 3 ani, la expirarea mandatului actualilor consilieri de conturi acestia vor putea fi numiti pentru nc un mandat de 3 ani sau de 6 ani. (6) Pn la constituirea instantelor judectoresti specializate, litigiile rezultate din activitatea Curtii de Conturi vor fi solutionate de ctre instantele judectoresti ordinare.

ARTICOLUL 156 Republicarea Constitutiei

Legea de revizuire a Constitutiei se public n Monitorul Oficial al Romniei n termen de 5 zile de la data adoptrii. Constitutia, modificat si completat, dup aprobarea prin referendum, se republic de ctre Consiliul Legislativ, cu reactualizarea denumirilor, dndu-se textelor o nou numerotare.