Sunteți pe pagina 1din 5

HEMORAGIE HEMOSTAZA

HEMORAGIA = ieirea sngelui din vasele sanguine printr-o soluie de continuitate a peretelui vascular rezultat n urma unor leziuni traumatice sau patologice. CLASIFICARE: - dupa tipul vasului lezat: 1. ARTERIALA sange rosu-aprins, ritmica, pulsatila(curgerea sangelui este rapida, fiind mai grava) 2. VENOASA sange inchis la culoare, in jet continuu(curgerea sangelui este mai lenta) 3. CAPILARA sangerare laminara - dupa locul de revarsare al sangelui: 1. EXTERNA 2. INTERNA(CAVITARA)a. exteriorizabila: - la nivelul tubului digestiv: hematemeza, melena, hematochezia, rectoragia - la nivelul aparatului respirator: epistaxis, hemoptizia, otoragia - la nivelul aparatului urinar: hematurie, uretroragie - la nivelul aparatului genital: metroragia, menoragia, meno-metroragia, hemospermia. b. neexteriorizabila: hemotoracele, hemopericardul, hemoperitoneul, hematocelul scrotal, hemartroza 3. INTERSTITIALA - dupa cantitatea de sange pierdut: h. uoar (mic) <500 ml.
- starea generala este buna - tensiunea arteriala (TA) normala - frecventa cardiaca (FC) normala

h. medie 500-1500 ml.


- senzatie de slabiciune, ameteli la ridicarea in ortostatism - paloare tegumentara, extremitati reci - TA sistolica se mentine inca peste 100mmHg - FC sub 100 batai/minut.

h. grav (mare) 1500-2500 ml.


-agitatie, transpiratii reci - paloare tegumentara - hipotensiune (TA sistolica scade sub 100 mmHg) - tahicardie (FC peste 100 batai/minut)

h. Cataclismic(masiva) >2500 ml./ rapid.

confuzie sau chiar pierderea constientei - hipotensiune (TA sub 70 mmHg) - puls slab, greu perceptibil. In hemoragiile cronice, care se produc treptat, in decurs de zile-saptamani, simptomatologia poate fi absenta mult timp. In hemoragiile acute, cand se pierde o cantitate mare de sange in timp scurt, starea de sanatate se altereaza rapid, putandu-se ajunge in scurt timp la soc hemoragic.

- dupa durata sangerarii: - dup momentul apariiei hemoragiei:

1. h. acut o o o o

2. h. cronic h. primitiv imediat h. ntrziat ore Sngerarea n 2 timpi h. secundar (tardiv) 7-8 zile

GRAVITATEA unei hemoragii depinde de: volum debit durata repetare teren SINDROMUL HEMORAGIC paloare ca varul, sudori reci extremiti reci, marmorate, vene colabate sete, senzaie de frig, cscat repetat tahipneic, agitat, speriat, fr vlag lipotimie n ortostatism scotoame, zgomote n urechi hipotensiune

tahicardie
Criteriile unei hemoragii grave

TA < 100 mm Hg FC >100/min Hb < 8g% Ht < 30% PVC < 2 cm H2O D < 40 ml/h TRATAMENTUL HEMORAGIILOR

oprirea hemoragiei refacerea pierderilor deocare, susinere funcional Primul ajutor n hemoragiile externe

hemostaz provizorie perfuzie poziie (capul i toracele decliv) O2 transport de urgen. Refacerea volumului circulant

soluii micromoleculare soluii macromoleculare transfuzie indicaii (Ht < 30%, Hb < 8 g%, H< 3mil/mm3) dup asigurarea hemostazei cantitate, ritm riscuri, incidente produse HEMOSTAZA

HEMOSTAZA = totalitatea metodelor chirurgicale sau non-chirugicale care concura la oprirea hemoragiei. preventiv curativ medicamentoas chirurgical spontana(hemoragii mici vasoconstrictie si fenomene de coagulare) provizorie definitiva Hemostatice sistemice vasoconstrictoare: adrenalina, norartrinal, efedrina, adrenostazin, desmopresina, ergomet coagulante: vitamina K, fitomenadiona, calciu gluconic anti-heparinice: protamina sulfat

anti-fibrinolitice: EACA Etamsilat, Dycinone, Venostat plasm, snge, factori de coagulare

Hemostatice locale frigul: refrigerarea, criochirurgia, irigaii endogastrice apa oxigenat adrenalina, norartrinal gelatina: Gelfoam, Gelaspon, Curaspon celuloza: Surgicel, Oxycel colagen: Lyodura, Avitene, Collastat, Instat, Helistat trombina: Thrombin, Thrombostat fibrina: Tacho-Comb

Hemostaza provizorie Hemostaza provizorie.Este necesar s se creeze condiii pentru poziia ridicat a regiunii sngernde.n poziie culcat regiunea care sngereaz (de obicei membrul) se ridic.O hemoragie nu prea mare, mai ales una capilar, se poate opri astfel spontan. compresia digitala pansamentul compresiv garoul

Compresiunea digitala. Compresiunea corect executata pe vasul ranit trebuie sa se aplice deasupra ranii n cazul unei hemoragii arteriale si sub plaga n cazul unei hemoragii venoase, tinnd cont de sensul circulatiei. Puncte de compresie: - plagi ale arterelor antebratului: compresia se aplica la nivelul bratului (artera brahiala) - plagi ale bratului: compresia in axila (artera axilara) - plagi ale umarului: se comprima cu degetele in fosa supraclaviculara, in spatele claviculei (artera subclavie) - plagi ale gambei si piciorului: compresie in fosa poplitee - in spatele genunchiului - plagi ale coapsei: compresia intr-o zona numita triunghiul lui Scarpa, apasand cu degetele mari de la maini suprapuse in timp ce cu palmele se inconjoara coapsa - plagi ale aortei si arterelor iliace: compresia peretelui abdominal cu pumnul, pana la coloana (mai dificil de realizat) - plagi superficiale ale fetei: compresia in fata urechii - anterior de tragus (artera temporala superficiala) - plagi faciale: compresia la nivelul mandibulei in cazul leziunii in teritoriul arterei faciale, sau compresie pe carotida comuna (atentie: nu se face compresia carotidiana in ambele parti simultan) in plagi faciale si ale scalpului.

Compresiunea vasului sangvin.n hemoragiile venoase i capilare de obicei aste suficient se se aplice un pansamet compresiv, pentru ca hemoragia s se opreasc. n hemoragiile arteriale se recurge la compresiunea vasului pe traect(la distan) cu unul sau dou degete, uneori cu pumnul:a) compresiunea arterei subclaviei se face prin apsarea esuturilor situate posteror fa de clavicul n treimea intern; b) compresiunea arterii carotide se face pe gt n treimea intern pe marginea anterioar a muchiului sterno-cleido-mastoidian;c) compresiunea arterii femurale se face prin apsarea

esuturilor, situate n treimea intern a ndoiturii inginale;d)compresiunea arterii poplice se face prin apsarea esuturilor din fosa popliteie, n poziia semiflectat a articulaiei genunchiului. Oprirea sngelui din arterele membrelor poate fi realizat prin ndoitura puternic a membrului ntr-o anumit articulaie (supraflexie). De exemplu, n cazul hemoragiei din membrul superior ambele mini se trag ndrt i se leag, din membrul inferior- se face o ndoitur puternic a membrului n articulaiile coxo-femulare i a genunchiului i membrul se fixeaz n aceast poziie cu o curea, frnghie sau fa. Pansamentul compresiv este una din cele mai eficiente metode folosite pentru a realiza o hemostaza provizorie; se utilizeaza pansamente sterile puse direct pe rana si comprimate ferm cu podul palmei. Compresiunea circulara a membrului - aplicarea garoului. Aceasta este metota principal de hemostaz, mai ales n cazul hemoragiilor arteriale. n hemoragiilor arteriale garoul se aplic mai la central n raport cu rana. nainte de aplicarea garoului, pentru a evita strivirea pielei ntre turele lui, membrul se nvelete cu un ervt sau o fa. Garoul se ntinde i se rsucete n jurul membrului. Se va urmri ca turele garoului s nu se ncrucieze, ci s se plaseze una lng alta. Capetele garoului se fixeaz. Sub una din turele garoului se ntroduce un bileel, pe care se noteaz nume, prenume, ora exacta a aplicarii garoului. Timpul aplicrii garoului se noteaze n foaia de trimitere n instituia medical specializat. n cazul aplicrii corecte a garoului membrul devine palid i pulsul dispare n partea situat la periferia garoului, hemoragia se oprete.Dac garoul n-a fost strns suficient, membrul devine cianotic, pulsul nu dispare i hemoragia se intensific. n cazul aplicrii prea strnse a garoului poate avea loc paralizia membrului, consecutiv traumatizrii nervului. Garoul poate s rmn pe membru cel mult 1,2-2 ore. La fiecare 20 minute se slabeste garoul pentru 1-2 minute(impiedicare leziuni ischemice). Un termen mai mult poate provoca mortificarea membrului. Dac n intervalul acesta de timp nu s-a executat intervenia chirurgical, garoul se scoate, artera se comprim cu degetul i garoul se aplic din nou , ns ceva mai sus ori mai jos. n lipsa unui garou special se poate utiliza o curea, frnghie, batist etc. Pentru a mri copresiunea n garoul improvizat se introduce un beior i prin rsucirea lui se obine hemostaza definitiv. n hemoragiile venoase se utilizeaz garoul. El se aplic mai jos de locul leziunii pe un termen de pn la 6 ore i nu se strnge tare. Hemostaza definitiv Se fectueaza prin obliterarea vasului respectiv. cauterizare electric sau laser ligatura vascular reconstrucia vascular Figuri cu hemostaze prin compresiuni digitale

Compresiunea arterei femurale

Compresiunea arterei subclaviculare

Compresiunea arterei carotide

Compresiunea arterei femurale

Compresiunea aortei abdominale

Compresiunea pe artera humerala

Compresiunea arterei axilare

S-ar putea să vă placă și