Experii OMC13 apreciaz c scderea puternic a volumului comerului internaional n anul 2001 comparativ cu anul precedent se datoreaz aciunii

mai multor factori, dintre care cei mai importani sunt: Tendina de diminuare a activitii economice pe plan mondial evideniat nc din trimestrul trei al anului 2000 i care, pe parcursul anului 2001, s-a accentuat la nivelul SUA, Europei Occidentale i Japoniei. Reducerea accentuat a activitii pe piaa internaional a produselor aparinnd tehnologiilor informatice. n anul 2001 a sczut volumul cheltuielilor alocate n rile dezvoltate pentru achiziionarea de noi echipamente IT. Astfel,valoarea vnzrilor de semiconductori a sczut cu circa 29 % iar vnzrile de calculatoare personale au sczut cu 4,6 % comparativ cu anul 2000. De asemenea, s-a diminuat volumul comerului cu echipamente de birou i de telecomunicaii, ceea ce a afectat ntr-o msur important dinamica dezvoltrii economice, n general, i dinamica exporturilor, n principal ale rilor sud-est asiatice, specializate n producia i exportul de astfel de echipamente. n aceste condiii, unele dintre aceste ri au nregistrat n anul 2001 cele mai sczute performane din ultimii 30 de ani n domeniul dezvoltrii produciei i al exportului. Aceast situaie se constat dup ce, n anii 90, aceleai ri au realizat unele23 dintre cele mai rapide ritmuri de cretere economic pe plan mondial. ntr-o msur mai redus dect n cazul rilor sud-est asiatice, situaia conjunctural nefavorabil de pe piaa internaional a produselor tehnologiilor informatice a afectat i nivelul creterii i al comerului exterior din ri dezvoltate din America de Nord i din Europa Occidental
13 WTO

- International trade statistics 2002, World Trade in 2001- Overview, p. produciei

 Scderea sensibil a cererii pe piaa intern n cele mai multe ri din Europa Occidental, regiune care concentreaz o treime din valoarea total a comerului mondial. Acestea se datoreaz unor factori de ordin intern. n anul 2001 ritmul de cretere a cererii pe piaa rilor europene din zona euro a fost inferior ritmului de cretere a cererii pe piaa SUA, situaie n care dinamica exporturilor SUA adresate acestor ri a fost net inferioar dinamicii importurilor SUA provenind din aceast zon. Impactul economic de medie amploare al atentatelor de la 11 septembrie 2001, din SUA. Acestea au determinat o scdere temporar a nivelului cotaiilor bursiere i a importurilor n SUA. Efectele acestor evenimente s-au reflectat n scderea n trimestrul IV al anului 2001 a volumului transporturilor aeriene i a activitilor turistice n cteva zone ale lumii. Evoluia puternic divergent a preurilor pe sectoare economice (preurile la petrol i metale au crescut puternic; preurile la produsele agricole s-au meninut relativ constante; preurile la produsele manufacturate au sczut semnificativfenomen inedit, fiind explicat prin evoluia cursurilor de schimb), media acestora rmnnd relativ constant; Variaiile cursurilor de schimb ntre principalele valute - dolar, yen, euro - i-au pus amprenta att asupra fluxurilor regionale i sectoriale. Din graficul nr. 3 se observ o redresare a comerului mondial ncepnd cu anul 2002. Anii 2003 i 2004 se caracterizez printr-un ritm mediu anual de cretere a exporturilor i importurilor foarte ridicat (16%, respectiv, 21%), rezultat al cotelor nalte de cretere economic din ultimii ani. De asemenea, se poate observa c evoluia importurilor urmrete ndeaproape evoluia exporturilor mondiale de mrfuri.

Pentru urmtorii ani se estimeaz meninerea unei tendine de cretere (cu ritmuri diferite pe grupuri de ri i de mrfuri) a volumului schimburilor internaionale, ceea ce va stimula activitatea productiv i investiional pe plan mondial. Economia SUA i economiile rilor emergente vor genera aceast evoluie. Pentru 2003, experii FMI prevzuser o reluare a creterii economice pe plan mondial, apropiat de nivelul anului 2000, motorul acestei nviorri fiind, n principal, economia SUA i economiile rilor emergente. n schimb, dei pentru economia Japoniei i economiile rilor membre ale zonei Euro, se prevedeau ritmuri de cretere superioare n 2003 fa de 2002, totui aceste ritmuri s-au situat la niveluri reduse, nestimulnd ndeajuns, n opinia experilor Fondului, relansarea creterii economiei mondiale Pentru Japonia i rile membre ale zonei Euro se recomand s adopte msuri urgente de stimulare a activitii productive i investiionale.14 Este un punct de vedere. SUA se confrunt, ns, cu destule dificulti, una dintre ele fiind deteriorarea soldului balanei comerciale, influenat de politica dolarului puternic. Creterea preurilor la exportul produselor americane i scderea preurilor la importul produselor din UE, America Latin i Asia, a afectat chiar companiile americane care import componente pentru produsele lor din filialele proprii din strintate (n proporie de 40% din mrfurile importate n SUA). Economia SUA este nc influenat puternic de criza irakian care genereaz puternice incertitudini n evoluia ritmului creterii economice

Ultimii ani ai secolului trecut au fost bogati n evenimente pentru industria textila, parte importanta dintr-un proces n continua schimbare, n urmatoarele directii: ritm accelerat de mondializare a textilelor; identificarea unor noi cai de comunicare cu partenerii staini si noi forme de cooperare; cstigarea de noi segmente de piata prin atragerea de consumatori potentiali prin: modalitati noi de livrare, service, capacitate sporita de adaptare, exigenta n calitatea produselor, tipuri noi de fire, finisaje etc.; difuzia mondiala de tehnologii; mondializarea creatiei si inovatiei textile; noi cai de distributie n comertul cu produse de mbracaminte noi localizari pentru activitati industriale. n anul 2002, comertul mondial cu asemenea articole a depasit cifra de 350 miliarde euro, conform cifrelor oficiale. n plus, industria prelucratoare de confectii si textile a fost si este nca un factor important de dezvoltare mai ales pentru economii mai putin dezvoltate; multe dintre aceste state depind n mod categoric de aceasta productie exportata, iar productia angajata n acest sector este reprezentativa. Acesta este si cazul Romniei. Gradul de saturatie la care s-a ajuns pe piata mondiala a textilelor si a confectiilor de mbracaminte se datoreaza, n primul rnd, numarului foarte mare de producatori de astfel de produse pe plan mondial. n aceasta concurenta acerba invingatorii sunt cei care detin: potential tehnic de vrf; materii prime de baza specifice; forta de munca calificata, dispusa sa lucreze n aceasta ramura la preturi inferioare altor ramuri; -politici ridicate la nivel de rang guvernamental de promovare a exportului si de cucerire de noi piete de desfacere; -un management performant. Piata mondiala a textilelor si confectiilor de mbracaminte este caracterizata de specialisti ca fiind o piata destul de nervoasa. Se pot identifica, pe de o parte, grupul tarilor dezvoltate detinatoare de tehnica de vrf si care au abandonat marea industrie, atunci cnd costurile au devenit prea mari, migrnd cu afacerea n tari slab dezvoltate si grupul tarilor n curs de dezvoltare, detinatoare de materii prime si de forta de munca,

ieftinasi calificata. Din prima categorie fac parte: tarile membre al UE, SUA, Canada, Japonia, etc. Din rndul tarilor n curs de dezvoltare se detaseaza, n ultima perioada, cele din Asia de Sud-Est si America Latina. Ele detin 60% din productia mondiala de bumbac fibrasi 40% din productia de fibre chimice si mna ieftina de lucru. Tot n aceasta categorie , se pot include si tarile Est-Europene si cele Mediteraniene ale caror produse sunt de calitate si de eleganta medie. Din aceasta categorie a tarilor n curs de dezvoltare, mai importante sunt: China, Thailanda, Indonezia, Coreea, India, Pakistan, Turcia, Mexic. O caracteristica importanta a pietei mondiale a confectiilor de mbracaminte s-a precizat a fi externalizarea productiei, de catre tarile dezvoltate din punct de vedere economic, n tarile n curs de dezvoltare. Fiecare firma de marca importanta din aceasta industrie si-a externalizat productia spre tari cu mna de lucru ieftina, ceea ce nseamna ca au devenit un fel de producatori fara fabrici. Astfel pentru pietele europene se gasesc producatori n Europa de Est, Turcia si Africa de Nord, n timp ce pentru pietele Statelor Unite productia se ntlneste n multe cazuri n America Centrala. Chiar daca mna de lucru ieftina se gaseste peste tot n lume, n alegerea unui producator sunt implicati mai multi factori. n tarile fara o infrastructura adecvata, cu guverne instabile, cu acces deficitar la materialele de productie si lipsa de manageri calificati, costurile de productie cresc mult, n pofida muncii ieftine. Desi se manifesta de mai multa vreme tendinta de mondializare a textilelor si confectiilor, deschiderea pietelor mondiale a fost mult timp foarte inegala; numeroase tari au mentinut mult timp restrictii pentru exportatori, dar a existat si acces echitabil si reciproc pe piete. SUA au deschis, spre exemplu, zona de liber schimb cu Mexic si Canada, ca si cu tarile din bazinul Caraibelor America Centrala, cu deschideri de numeroase filiere pe teritoriul american. n partea de sud a Americii, asemenea conventii exista ntre Brazilia, Argentina si vecinii lor. Uniunea Europeana a deschis accesul tarilor din Est pe piata textilelor, promovnd n acelasi timp un acord cu China care permitea deschiderea frontierelor si a pietelor. Harta producatorilor de haine este cea mai vasta, datorita faptului ca mbracamintea necesita mai putin timp de productie dect pantofii, spre exemplu.

Principalii producatori si actori mondiali din domeniul confectii- mbracaminte China este primul producator de articole textile si de vestimentasie al planetei. Se estimeaza de catre speciatisti ca ea realizeaza 22% din productia mondiala de fibre textile, 33% din productia de fire si 25% din productia de tesaturi. Cu toate acestea, n anul 2003, China a importat produse textile, pentru cei 1,3 miliarde de locuitori, n valoare de peste 14 miliarde de dolari, nregistrnd o crestere cu 9% n raport cu anul 2002. China este primul exportator mondial de confectii. Sectorul de vestimentatie este n China unul dintre sectoarele care a beneficiat de cresterea cea mai sustinuta. Numarul estimat de angajati din sector este de 4 milioane, iar 60% din productie este destinata exportului. Dupa OMC, China figureaza pe primul loc n rndurile exportatorilor de articole de vestimentatie, detinnd, n 2003, 23% din exporturile mondiale. Aproximativ 30% din exporturile chineze de articole vestimentare sunt destinate Japoniei, 24% catre Uniunea Europeana, si 23% catre Statele Unite. Per ansamblu, exporturile Chinei s-au ridicat n 2003 la peste 52 miliarde de dolari, adica o crestere de 26% fata de anul 2002. Printre tarile Uniunii Europene, Franta este a treia destinatie a exporturilor chineze, dupa Germania si Regatul Unit. Alti clienti importanti ai Chinei sunt: Hong Kong, Coreea, Rusia. China reprezinta n acelasi timp o importanta piata de desfacere, att pentru producatorii interni ct si pentru importuri. Cheltuielile consacrate articolelor vestimentare reprezinta aproximativ 10% din totalul cheltuielilor n gospodariile urbane si aceste cheltuieli se estimeaza a fi n crestere. Aceasta tendinta a cresterii consumului (potentialul de consum al Chinei este estimat la 89 miliarde de dolari n 2007) este sprijinitasi de intrarea Chinei n Organizatia Mondiala a Comertului. Cnd China a aderat la WTO, ceilalti membrii au anticipat faptul ca aceasta ar putea deveni un pericol pentru alte economii, astfel au dezvoltat cteva mecanisme de protectie (Reguli speciale de protectie mpotriva Chinei existasi n UE), valabile si dupa 2005, momentul disparitiei cotelor.