Sunteți pe pagina 1din 9

TESTUL ARBORELUI Instructaj: Va rog sa desenati un copac, ct de bine puteti. Pentru aceasta aveti la dispozitie ntreaga pagina.

Material: foaie A4 si un creion mediumsoft sau soft. O guma. Masa de lucru nu trebuie sa fie moale. Se va urmari procesul desenarii - ceea ce este sters este important. Forma schematica a arborelui se reduce la cea a crucii. Ca realitate primara, arborele reprezinta un simbol al fecunditatii; dar aceasta simbolistica contine la origine pe cea a crucii. Configuratia simbolica a crucii nu este noua n cadrul problematicii expresiei: n grafologie a fost introdusa de Franoise DuparchyJeannez, care utiliza doua axe ntretaiate drept element interpretativ auxiliar. Max Pulver, pornind de la o vasta baza de cunostinte din istoria mitului, a descris simbolistica spatiala a cmpului grafic, edificnd "teoria zonelor", care este, de fapt, o interpretare a crucii. Crucea este simbolul concilierii contrariilor, a masculinului si femininului. Crucea este att arbore al vietii ct si sursa de lumina ... Astfel, atunci cnd, n liturghia romana, se consacra apa pentru botez, preotul sufla peste aceasta, facnd semnul "psi", ca simbol al arborelui vietii si al crucii.
ser, vid, neant lumina, dorina, retragere spirit, suprasensibil, divin, contient
ZONA CONFRUNTRII ACTIVE CU VIAA PULSIUNE, CONFLICT, NOSTALGIA TRECUTULUI

foc, scop, sfirit, moarte

Mama, trecut, introversie

ZONA PASIVITII, VIAA CA SPECTACOL REGRESIEA, FIXAIA LA UN STADIU PRIMITIV, TRECUTUL

Tata, viitor, extroversie

apa, nceput, natere, origine

materie, non-contient, incontient(personal/colectiv)

pmnt, cdere iad, demonic

Coroana si n special extremitatile acesteia formeaza zona de contact cu mediul, de relatie reciproca interior-exterior, de asimilatie, de respiratie. Astfel prin expresia grafica a coroanei vom obtine informatii despre modul de relationare si gradul de insertie al subiectului n mediu. Trunchiul conduce ascendent de la baza spre vrful copacului. n natura, aceasta forma se ntlneste la pomii fructiferi, uneori la par, dar niciodata la mar. Marul este prototipul pomului fructifer, fiind cel mai frecvent desenat. n jumatatea nordica a Europei coniferul este forma de copac prototipicala; este mai usor de desenat si face o mai mare impresie - bradul de Craciun. Fizic, coniferul apare naintea pomului fructifer, n ciuda semnificatiei arhetipale atasate pomului fructifer din Paradis, la care Geneza se refera ca la Pomul Vietii si care nu este conifer, chiar daca etnografic se descopera aceasta. Coniferul are o nradacinare mai veche dect pomul fructifer n constiinta copilului (ntr-o stare de constiinta precara, primitiva, n care predomina vitalitatea instinctului, aproape de inconstient, de pamnt, de origine), chiar daca pomul cu fructele interzise exista ca arhetip n straturile

profunde. n cazul pomului fructifer trunchiul se divide n ramurile coroanei. n coroana se organizeaza trunchiul; dar n cazul coniferului aceasta organizare lipseste; prin trunchi expresia primitiva, instinctuala si dominatia pulsionala ajunge spre zonele superioare, constiente. Realitatea este invadata de aceste forte primitive care nu sunt, dect n mica masura, transformate de catre intelect. Persoana care deseneaza conifer va fi, de aceea, relativ primitiva, robusta si putin diferentiata. Interpretarile vor fi valide numai daca se va desena pom fructifer cu trunchi de conifer. Trunchiul reprezinta elementul median si mentine echilibrul ntre partea stnga si cea dreapta, avnd totodata functia de sustinere a coroanei; aceste functii confera trunchiului statutul de cel mai stabil element - trunchiul este centrul: element vertical, portor, substantial, durabil, stabil, imperisabil. De aceea expresia grafica a trunchiului va reprezenta proiectia eului subiectului. Copacul creste n doua directii - ascendent si descendent; traieste n lumina si prin lumina dar traieste de asemenea n ntunericul pamntului si prin pamnt. Doua moduri de a fi ntr-unul singur. Copacul este nradacinat n lumina si n pamnt. Puterea luminii si a pamntului se ntlnesc n copac. Ramurile coroanei arata ca o radacina ntoarsa invers, ca o renuntare la pamnt. Radacina este un copac ntors, subteran. Radacina este cea mai durabila parte a copacului. Copacul si poate pierde ramurile, pot fi taiate, dar radacina este protejata de orice interventie artificiala. Radacina se hraneste din pamnt, se ntinde n pamnt; fara ea copacul nu s-ar sustine. Radacina este nchisa n pamnt, este viata invizibila, este nchisa n pamntul care hraneste toti copacii; traieste n elementul comun - pamntul inconstientul colectiv. Radacina este invizibilul, inconstientul, profunzimea, ansamblul experientelor primitive. Baza trunchiului este aproape o radacina: este de asemenea de nenlaturat, rigida. Cu ct baza trunchiului se divide ca o radacina, cu att exprima greutatea miscarii, nu greutatea omului mort care este ntepenit, ci greutatea omului mort care traieste (nevroticii deseneaza radacina la fel de mare ca restul copacului). Linia solului care separa cerul de pamnt este deseori linia care separa doua existente - nu mereu constientul de inconstient, ci doua moduri de a fi, o viata dubla. Premisa teoretica consta n faptul ca naltimea arborelui (distanta baza-vrf) contine istoria de viata a subiectului. naltimea arborelui desenat (I), calculata n milimetri, se raporteaza la vrsta desenatorului, calculata n ani si luni (V). Acest raport numeric reprezinta indexul (W). Cu ajutorul sau se pot decela, pe desen, anumite elemente ale istoriei individuale, n parte uitate. Exemplu: un subiect deseneaza un arbore de (I =) 153 mm si este n vrsta de (V =) 43 de ani. I / V = W respectiv 153 / 43 = 3,5. Indexul este +3,5. Linia dreapta a trunchiului este ntrerupta la o distanta de (i =) 46 mm de la linia solului. Aceasta distanta se mparte la index: i / W = v respectiv 46 / 3,5 = 13,1 ani (aproximativ 13 ani si o luna). La aceasta vrsta subiectului i murise mama (traumatism n domeniul feminin-matern). Rdcini bine determinate: Primitivism; primaritate; traditionalism; lentoare; miscare greoaie; conservatorism; supunere fata de instincte si pulsiuni; inhibitie; adezivitate la persoana (lipicios); lent, n cautare de sprijin; instabilitate; prizonier al pulsiunilor; stagnant; duplicitate interioara; flegmatic.

Linia solului:desenat n fuziune cu trunchiul - Constiinta slaba, insulara; stare primitiva; capacitate redusa de obiectivare. Desenat la jumatatea trunchiului - Atitudine pasiva; nostalgie. Desanata oblic - Aversiune, rezerva, circumspectie; deficiente, hipobulie; ndaratnicie; incertitudine; instabilitate; evita adaptarea. Trunchi desenat pe o colina/insula - Izolare, singuratate; autism, egocentrism; autonomie, vanitate; angoasa; placerea de a vorbi despre sine; credinta n propria ntelepciune.

DAP DRAW A PERSON Este necesar un teanc de coli de hrtie alba si un creion bine ascutit. Acestea se aseaza la ndemna subiectului astfel nct sa poata alege, aseza si utiliza dupa cum doreste o foaie de hrtie. Consemn: 'Va rog sa desenati o persoana'. Examinatorul va observa comportamentul subiectului, nregistrnd n protocol reactiile verbale spontane. Dupa ce a desenat prima figura, examinatorul l roaga pe subiect sa deseneze o persoana de sex opus. Se va evita folosirea termenilor de 'barbat' sau 'femeie', permitnd subiectului sa le defineasca. Daca subiectul pretinde ca prima persoana desenata nu are sex, i se va spune sa o considere de ce sex doreste. Daca desenele subiectului sunt figuri stereotipe, schematice, caricaturi, desene stilizate, este fructuoasa repetarea testului, pna la desenarea unei figuri complete. Dupa completarea probei, examinatorul multumeste si noteaza numele, vrstei, sexul, data si ordinea desenelor.Exista posibilitatea folosirii unei copii la indigo, pentru a vedea stersaturile si modificarile fata de original. Asemenea schimbari indica zone de preocupare si dificultati. Subiectii 'normali' tind sa faca schimbari care mbunatatesc desenele, aratnd mai mult echilibru si control; persoanele anxioase fac modificari care releva control slab, rigiditate, fragilitate si constrngere. Subiectii rigizi tind sa evite relevarea de sine si ncearca sa devalorizeze situatia de testare, desennd figuri schematice. Este indicat sa se ceara subiectilor desenarea detaliata a zonei capului sau bustului n cazul n care au desenat figuri lipsite de detaliile fetei. Cele 4 zone majore ale desenului DAP sunt : capul; mainile, bratele, umerii si pieptul. Interactiunea celor patru zone corporale este esentiala. Examinatorul ia n consideratie mediul subiectului, structura familiala, principalele nemultumiri, descrierea desenelor si comentariile spontane. Pune n relatie reactiile subiectului cu problemele sale, cu ipotezele de lucru oferite de desen. Interpretarea se rafineaza odata cu observarea detaliilor si semnificatiilor din catalogul de indici. Sinteza ipotezelor n tabloul personalitatii este necesara dar dificila.

CAP- Este sediul imaginii de sine, al Eului. Prin ochi si urechi se acumuleaza, pentru a fi prelucrate, informatiile despre lumea exterioara. Gura serveste pentru ncorporare, exprimarea agresivitatii, a prieteniei, a emotiilor. Aici se manifesta frustrarile si aspiratiile intelectuale, se accepta, respinge sau ignora dragostea. Tot aici se accepta sau se respinge lumea altor fiinte. Se pot observa aspiratii de stralucire printr-o detaliere faciala, dispretul sau agresivitatea n ochii ntunecosi sau sfredelitori. Detalierea urechilor trimite catre hipersensibilitate si chiar suspiciune. BUST -Reprezinta unitatea functionala executorie. Se observa marimea, forma, puterea, extinderea spre exterior, agresivitatea si semnele conflictuale. Figurile cauta ajutor, sunt agresive, lupta cu lumea ? Smulg ceea ce ofera ceilalti sau se retrag ? Sunt apti fizic sau inadecvati ? Care este raportul dintre forta fizica a desenului si cea a desenatorului ? TRUNCHI INF - Indica trasaturi de putere similare zonei anterioare. mbracamintea este fatada, 'frontispiciul', partea prezentata lumii. Se observa sublinierea liniei mediane la persoanele dependente sau la cele cu dificultati somatice. Fondul pulsional apare deschis sau accentuat, cum este cazul nudurilor, al figurilor n costum de baie sau al celor mbracate rigid, formal. Cravata, cordonul, bijuteriile, care taie (reteaza) manifestarile pulsionale asociate torsului sunt indicatori ai constrngerii si controlului. PICIOARE - Indica autonomia (picioarele lungi), auto-miscarea, auto-directia si echilibrul. O figura echilibrata (sau simetrica) arata stabilitate emotionala, una care se clatina (sau asimetrica), instabilitate. La figurile barbatesti picioarele indica masculinitatea sau dubiile legate de aceasta; la figurile feminine picioarele indica preocupari sexuale. CATALOG INDICI: ACTIUNE - (vezi si Miscare): 1. figura n miscare: femei exhibitioniste, aspiratii de stralucire; 2. silueta activa: baieti pre-adolescenti - indivizi hiperactivi; desenata ocazional de indivizi linistiti cu dorinte puternice de putere; 3. nivel scazut de activitate: nevrotici rigid constrnsi - depresie; - psihoza usoara; - obezi; 4. miscare blocata: schizofreni - persoane foarte anxioase cu impulsuri blocate n expresie sau n activitatea sexuala; 5. caracteristici corporale rigide: persoane cu artrita cu impulsurile fizice blocate fiziologic; - catatonici; - paranoizi; - nevrotici obsesiv-compulsivi. 6. Siluete cu picioarele bine nfipte n pamnt: atitudine normala n fata lumii, n maniera stabila, realista. 7. Tratarea diferentiala a actiunii: baietii deseneaza siluete mai active dect fetele (mai preocupate cu nfatisarea). AGRESIVITATE - 1. degete-gheare: ostilitate si agresiune ndreptata spre lume; 2. linii schitate la piept sau centura pelviana (fara a avea indicatii anatomice): - rigiditate; - la femei de vrsta mijlocie, cu involutie, reconsiderndu-si rolul sexual si atractivitatea lor; - la adolescente preocupate de feminitate. 3. organe genitale la o silueta nuda: student la arte plastice; - persoane n cura psihanalitica; - adolescenti cu preocupari si curiozitate sexuala; - schizofreni regresati la nivelele cele mai arhaice. ALERGARE(silueta in) - Energie pregnanta directionata spre iesirea dintr-o situatie neplacuta. Impulsivitate isterica. ANORMALITATE - (vezi si Indicatori de alarma): - bizarerii ale fizionomiei sau siluetei; - excesiva incongruenta n tratarea partilor fetei; - tratarea stilizata sau defectuoasa a fizionomiei; - organe interne vizibile; - excesiva tensiune, hasurari, linii apasate; - confuzia profilului cu imaginea ntreaga a capului.

ARTICULATII - Accentuate: - control excesiv asupra obiectelor; - integritate corporala defectuoasa; - artroza; - preocupari somatice - schizofreni, narcisici, obsesiv-compulsivi. ARTRITICI - nvelis exterior dur: indica impermeabilitate somatica; preocupare somatica. AUTOCRITICA-'Nu pot desena', 'Este groaznic', 'Arata caraghios' etc.: 1. slaba estimare de sine si depresie; 2. dorinta de a evita criticile examinatorului; 3. nevoia de aprobare a autoritatii. BARBA-Parul si barba simbolizeaza virilitate, putere, barbatie. 1. de tap: nevoia de a demonstra masculinitatea; - elemente artistice, antisociale, schizoide; prea hasurata: preocupare deosebita pentru virilitate; - apare la adolescenti, homosexuali, vrstnici masculi, paranoici ncapsulati; 2. barba: substitut falic, nevoia de a demonstra virilitatea: - simbolul statutului; - simbolul puterii. BARBIA-Asociata polarelor dominanta / putere. 1. puternica, proiectata: dorinta, nevoie de dominanta sau ascendenta; 2. slaba: slabiciune n situatii sociale; 3. despicata: hotarrea de a munci pentru a-si atinge scopurile. BRATE-Constituie instrumente pentru: 'a mnui' lumea, a-i cauta sau respinge pe ceilalti, a-i mpinge sau atrage, a exprima furia, a apara propriul eu, a obtine, a face dragoste, auto-erotism. Bratele indica afecte / dorinte de putere sau slabiciune. 1. omise (scapare uzuala): - culpabilitate privind agresivitatea sau sexualitatea; depresie schizofreniforma cu retragerea din fata lumii, negarea si refuzul lumii. 2. negocierea conflictului: cnd subiectul este ambivalent nchis / deschis n fata lumii; - dorinta de putere; - ostilitate sau / sexualitate; 3. scurte: lipsa ambitiei; - slabiciune, depunerea armelor; 4. slabe, subtiri: sentimente de slabiciune si inutilitate; - trairea puternica a lipsei de realizare; 5. n forma de aripi: contact slab, schizoid cu ceilalti; 6. ndoite: respingerea lumii; - ndepartarea celorlalti din suspiciune si ostilitate; rigiditate n controlul pulsiunilor agresive; 7. la spate: culpabilitate; - nevoia de control a agresivitatii. 8. mult hasurate: nevoia de punitie; 9. larg deschise: dorinta de putere, accent pe puterea fizica fata de cea mentala; 10. accentuarea bicepsilor: dorinte fizice; - protest viril - la figuri masculine desenate de femei; homosexualitate; - adolescenti masculi; 11. lungi: ambitie si dorinta de succes; cerinta de dreptate si atentie; 12. prea lungi: ambitie care compenseaza inadecvarea; 13. deschise catre mediu: cautarea afectiunii si interactiunii sociale. 14. directie si fluenta a liniilor bratelor: extensie n mediu; 15. mai mari la mini dect la umar: lipsa autocontrolului, impulsivitate; 16. extinse n fata: nevoie de suport afectiv la stress. BURTA-Burta sau intestinele sunt legate de alimentatie si de gestatie. 1. larga mare, destinsa: slabiciune fizica, preocupari somatice ale barbatilor involuati sau deprimati; - nevoia de graviditate la femeile nesatisfacute de statutul personal; lacomie; - probleme organice; - tipic n desenele copiilor; 2. stomac gol sau lipsa stomacului: vid schizofrenic, dezintegrare. BUZE-1. pline: - senzualitate, dependenta; - vanitate, narcisism; - efeminare (la barbat); - senzitivitate; - supra-idealizare; 2. n arc: exhibitionism, senzualitate precoce, vanitate (la fete); 3. erotice: - erotism oral; - tigara sau pipa indica sofisticare mare. CAP-Exprima trebuinte intelectuale si controlul rational al afectivitatii, relationare si conceptie de sine. Psihogenetic este prima parte desenata si ultima conservata n procese degenerative.

CHIRURGIE-Toate ariile supuse tratamentului chirurgical au fost indicate n DAP ca arii ale anxietatii (Meyer, Brown, Levine). Trasaturile regresive ale siluetei se estompeaza compensator, post-operator. CLATINAREA SILUETEI-Dezechilibru, instabilitate, stare preschizofrenica. COAPSE-1. accentuate: - tendinte homosexuale; - infantilism psihosexual la barbati; 2. hasurare excesiva: panica homosexuala, n special la paranoici; 3. confuzie n linia coapsei: - conflict homosexual; - preocupare legata se sexualitatea feminina. CONFLICT SEXUAL-1. picioarele femeii mult hasurate; 2. constrictia, hasurarea sau accentuarea pieptului si gtului; 3. accentuarea sexualitatii; 4. lipsa diferentierii sexuale ntre barbat si femeie; 5. sexul opul desenat initial; 6. nuduri. DEGETE-(vezi si Mini) Sunt unelte de manipulare ale mediului, puncte de contact social, potential de agresiune si comunicare. 1. mari, ascutite sau n forma de gheare: ostilitate, paranoici, agresiune deschisa; 2. nclestate sau taiate: efort de control al agresivitatii; 3. n forma de bat: agresivitate infantila; 4. n forma de petale sau ciorchini: motricitate manuala redusa; 5. mult hasurate: culpabilitate relativ la sexualitate / agresivitate; 6. pumn strns: delincventa adolescentina latenta spre manifesta; 7. nmanusate: reprimarea agresivitatii cu posibilitatea unor raptusuri; 8. cu mai mult de cinci degete: ambitie, acaparare; 9. gheare: agresivitate arhaica; 10. foarte lungi: adulti superficiali, regresati; 11. detalierea excesiva a ncheieturilor si unghiilor: control rigid asupra agresivitatii. DEGETELE DE LA PICOARE-Accentuate: agresiune primitiva. Strnse: reprimarea agresivitatii. DESENELE COPIILOR-Caracterizate prin: 1. capul: mare; 2. mini slabe; 3. gura: se deseneaza timpuriu, accentuata pentru a indica dependenta orala, trebuinte de dragoste, afectiune, recunoastere; - linie curba cu capetele n sus: nevoia de aprobare de la persoanele semnificative; 4. ochi care nu vad: dependenta, afectivitate superficiala, lipsa discriminarii; 5. degete, frecvent inexistente sau subtiri, bidimensionale: inabilitatea de a se descurca cu mediul; 6. mbracamintea: inexistenta sau usoara; 7. normale: figuri active, transparente, siluete asemanatoare painjenilor. FATA-Este 'fatada' prezentata lumii. Cel mai de ncredere indicator al starii de spirit din DAP; stabileste tonul desenului: 1. accentuare puternica: - preocupare pentru relatii sociale si aparente; - compensarea inadecvarii, slabiciunii, nereusitei printr-o imagine agresiv-dominanta; - impuls spre afirmare sociala; 2. vaga sau omisa: - evaziune n fata conflictelor interpersonale; - retragere din societate; timiditate; 3. forma: - ovala, sensibila, estetica - feminina; - coltoasa, patrata dorinte masculine de putere; 4. desenata n final: dificultati de relationare, evitarea auto-revelarii; 5. linii suplimentare la pliul naso-labial: - preocupare fata de maturizarea afectiva sau aparenta de maturitate; 6. frunte ncruntata: - aspiratii intelectuale sau accent pe controlul afectiv; - psihastenie. GURA-(vezi si Buze) 1. accentuate: - erotism oral; - dependenta; - imaturitate; 2. arcuite: - erotism adolescentin; nazuinta catre tinerete; - narcisism, adolescenta vanitoasa; 3. dinti care se vad: - agresivitate infantila; - ostilitate orala; 4. larga, cu colturile n sus: tendinta de fatada; 5. crestatura a gurii: ostilitate si furie, sadism verbal; 6. concava: - dependenta orala; - maturitate psihosexuala; - nevoie de aprobare; 7. nchisa rigid: - refuzul de autorelevare; - respingerea dependentei; -

suprimare, ostilitate; - culpabilitate legata de sex oral; 8. batjocoritoare: dispret, agresiune, ostilitate; 9. accentuata: - alcoolici; - dificultati sexuale legate de contactele oral-genitale; - dependenta orala; - simptome gastrice; - agresivitate orala; 10. mica: negarea dependentei orale la compulsivi, la independenti, egoisti; 11. omisa: - respingerea nevoii de afectiune; - culpabilitate severa; - depresie; - astm. IMBRACAMINTE-Arata compromisul ntre modestie si etalarea corpului. Indica nivelurile de suprafata ale personalitatii: 1. prea mbracat: narcisism, seductie; 2. prea putin mbracat: absorbit de sine, introvert, preocupare excesiva pentru dezvoltarea corporala, preferinta pentru fantasma vs. realitate; 3. indecizie privind mbracarea: hipocondrie; 4. bijuterii, combinate cu cosmetica: la femei - psihopatie. INCADRARE IN PAGINA-1. n partea de sus: se simte 'n aer', fara baza solida; 2. deasupra liniei mediane: - avansul spre un scop intangibil; - fantasmarea nevoii de putere; - distant si inaccesibil; - nfumurare, considerarea celorlalti cu superioritate; - optimism n lupta pentru scop; 3. n centru: - insecuritate si rigiditate; - nevoia de control atent; - grad normal de control si rigiditate; 4. sub mijlocul paginii: - nesiguranta si inadecvare, depresie; - concretete; - atitudine defetista; nevoia de fundament, control si echilibru solid; - subtilitate, calm, echilibru; 5. n partea stnga: - dominanta afectiva; - accent pe trecut; - impulsivitate; - orientare spre sine; 6. n partea dreapta: - control emotional; - efort pentru succes; - orientare spre mediu; 7. n coltul din stnga sus: anxietate, fuga de experiente noi, ntoarcere spre trecut, spre satisfactii imaginare. MAINI-(vezi si Degete) 1. mari: dorinta de forta, adaptare rafinata n relatie datorita inadecvarii si impulsivitatii; 2. omise: - inadecvare; - culpabilitate sexuala si agresiva; - castrare; 3. desenate n final: inabilitate de relatie prin inadecvare sau negarea dorintelor de putere; 4. n buzunare sau la spate: evaziune; psihopatie; 5. foarte hasurate: culpabilitate (fata de realitate sau fantasma - masturbatie, atac, furt); 6. lnga organele genitale: - preocupari sexuale; - culpabilitate fata de masturbatie; aparare la apropiere sexuala; 7. anomalii n tratarea mini: nencredere n realizari si contacte sociale. SEX M/F-Tratamentul diferentiat al sexelor indica ariile de conflict al rolurilor sexuale si ale agresivitatii: 1. barbatii infantili, imaturi sexual: - figuri bine modelate, detaliate, simpatice ca idealuri ale eului; - figuri materne puternice; 2. homosexualii: figuri barbatesti efeminate si femei masculinizate; figuri mpodobite; 3. barbatii grandiosi, exhibitionisti, egoisti: figuri feminine slabe; 4. femei cu protest viril: figuri barbatesti slabe, inadecvate; 5. desenarea sexului opus ca prim desen: identificare sexuala confuza; - dependenta fata de parintele de sex opus; - imaturitate psihosexuala. MISCAREA CREIONULUI-1. lunga: control; 2. scurta: impulsivitate; 3. zimtata: ostilitate, impulsivitate; 4. schitata: insecuritate si anxietate, inadecvare daca presiunea este mica; 5. nspre corp - centripet: introversie; 6. dinspre corp centrifug: extraversie; 7. presiunea (apasarea) indica nivelul energetic; 8. apasare puternica: anxietate si tensiune; 9. presiune verticala: determinare, afirmare, masculinitate. MUSTATA-1. mult hasurata: - straduinta pentru sexualitate masculina matura; - desenata de femeie - semn al ostilitatii fata de barbati; 2. mica, curata, ngrijita: - sexualitate controlata, preocupare pentru sine, egoism; - homosexuali inteligenta, controlati.

NAS-Legat de sexualitate si agresivitate. Accentuarea nasului ca simbol al puterii mai mult dect al sexualitatii: 1. lung: agresivitate, ascendenta, activitate si ntreprindere sociala; 2. hasurat: castrare; 3. accentuat: - preocupare falica; adolescenti sau subiecti cu angoasa de castrare; 4. ascutit: tendinte de dominare si agresiune; 5. coroiat: afectarea sexualitatii de catre vrsta, rautate si avaritie. OCHII-Sunt 'ferestrele sufletului' care asigura informatii necesarii adaptarii: 1. disproportionat de mici: nchidere n fata lumii; 2. care nu vad: - imaturitate afectiva, egocentrism; - adulti regresati; - deficienti mental; - copii mici; - dependenta, afectivitate superficiala, lipsa discriminarii; 3. orbi, nchisi, ascunsi, cu cearcane accentuate: - retinere n a privi lumea; - ostilitate fata de ceilalti; - evitarea situatiilor neplacute; - tendinta de a exclude neplacerea; 4. mari, accentuati (chiar ostili): tendinte exhibitioniste (n special la fete); - barbati homosexuali; - isteric egocentric; 5. strapungatori: stare exagerata, paranoida, de alerta, suspiciozitate; 6. bulbucati: excitatie sexuala; 7. crucisi: gndire confuza; 8. orbite mari cu ochi mici: voierism trait culpabil. PAR-(vezi si Barba) 1. foarte hasurat: - sexualitate excesiva; - anxietate severa relativa la controlul mental al sexualitatii; - anxietate relativa la imaginatie; virilitate cu posibila evolutie spre sexualitate delincventa; 2. lung si nehasurat: ambivalenta / ostilitate relativa la sexualitate; 3. ciufulit de femeie: - la adolescenti impulsivitate sexuala; - la barbati - nencredere n femei (la alcoolici si paranoici); 4. par feminin nengrijit si coafura masculina foarte aranjata: - la barbati - infantilitate psihosexuala, control; - la femei - dezordine sexuala; 5. coafura elaborata: - individ sociopat, demonstrativ; - vanitate; - adolescente cu dorinte de stralucire; 6. tepos, ordonat: la siluete feminine indica control sexual, posibila sterilitate; 7. zona acoperita cu par cu un grad de umbrire: masura si adecvarea virilitatii; 8. ca spuma: imoralitate sexuala, lipsa controlului; 9. abundent, n aranjament liber: femei active, atractive sexual. 10. excitat: nevoi sexuale infantile; 11. multa atentie acordata parului: narcisism, vanitate, egocentism; 12. nehasurat: depresie, libido scazut. PERSONAJUL DESENAT-Trebuie aflate informatii privind siluetele desenate: daca se leaga de conceptia de sine sau despre ceilalti, daca sunt reale sau dezirabile: 1. ideal sau fatada: idealul de sine al subiectului sau masca sa; 2. imaginea de sine: auto-perceptia subiectului; 3. imaginea autoritatii: persoana cu care subiectul trebuie sa negocieze; 4. persoana semnificativa: parinti, frati, rude etc.; 5. persoana controversata: persoana fata de care exista ambivalenta; 6. persoana puternica sau slaba: - confesiunea slabiciunilor; - efort de compensare sau schimbare; 7. persoana mutilata: respingerea problematicii indicata de zona respectiva, tulburare mentala severa. PERSPECTIVA DESENULUI-1. profil: mai matura si sofisticata dect vederea din fata care este mai naiva; 2. disproportia profilului: judecata slaba; 3. vedere ntreaga: tendinta de exhibitionism si demonstrativitate (femei vanitoase, adolescente, barbati activi social); 4. silueta ntreaga a femeii, profil masculin: desenate de barbat - indice al de auto-protectiei si usurinta de a expune femeia; 5. confuzia ntre vederea din fata si profilul faciesului: deficienta mentala grava, schizofrenie; 6. profilul fetei cu vederea ntreaga a corpului: - postura ncordata, jena sociala, culpabilitate sociala; - impulsul spre demonstrativitate; 7. ntreaga silueta din profil: - ezitarea de a afronta lumea; - tendinta de a se ascunde si de retragere din lume; 8. silueta din fata: hotarrea de a face fata vietii, rigiditate.

POZITIA SILUETEI-1. picioare larg departate: compensarea nesigurantei; 2. strnsa: rigiditate, restrictie; 3. cu spatele la privitor: retragere, teama; 4. clatinnduse: echilibru mental precar; 5. picioarele strns apropiate: ncordare, stngacie, rezistenta la avansurile sexuale. SAPCA-Imaturitate, mascare a sexualitatii. TRUNCHI-Este originea impulsurilor fizice: 1. omis: respingerea impulsurilor fizice; barbati n involutie; copii; pierderea imaginii corporale; 2. lung si ngust: caracteristica schizoida; 3. esec de nchidere a figurii: preocupare sexuala; 4. foarte mic: negarea impulsurilor sexuale, inferioritate si slabiciune fizica; 5. foarte mare: instincte nesatisfacute; 6. trunchiul sexului opus mult hasurat: ostilitate fata de sexul opus. URECHI-Culeg informatii si asigura retroaferentatia n relatie, semnaleaza pericole: 1. accentuare: - senzitivitate fata de lumea exterioara; - paranoizi; persoane surde; - inabilitate auditiva; - homosexuali care se simt persecutati pentru sexualitatea lor devianta; - nevrotici hipersensibili la critica; - halucinatii auditive (accentuare extrema); 2. lipsa accentuarii: - refuzul criticilor; - negarea preocuparilor pentru opiniile celorlalti; - negarea halucinatiilor auditive.