Sunteți pe pagina 1din 1

s-a socotit ca este bine sa fie indepartate din dogma anumite subiecte, cum arfi ierarhii/e divine, care

puteau da na~tere la interpretari nedorite. Scrieri/e care abordau aceste sUbiecte n-au mai fost lasate la indemana credincio~iJor ~i treptat s-au pierdut. Aceasta a fost soarta multor documente ini~atice, aparent de inspira~e divina, a caror singura vina e'ra ca nu corespundeau dogmei acceptate de 'un anumit grup de teologi. Cartea lu; Enoh era binecunoscuta autori/or Nou/ui Testament. Astte/, de pi/da, in Episto/a sobomiceasca lui luda scrie: "~i pentru ei a proorocit Enoh, al ~apte/ea patriarh de la Adam, cand a zis: iata ca a venit Domnul cu zeci/e de mii de stinfi ai Sai, ca sa faca 0 judecata impotriva tuturor, ~i sa incredinfeze pe tofi cei nelegiuifi de toate fapte/e ne/egiuite pe care Ie-au facut...". Tntr-adevar, in Cartea lu; Enoh, capito/ulll incepe prin cuvinte/e "lata! EI sose~te cu zece mii dintre stinfii sai p"entru a jUdeca toate creaturi/e, pentru a nimici toate rase/e de raufacatori ~i a condamna cu tarie crimele pe care pacato~ii ~i ne/egiuifii Ie-au facut...". Diferenfe/e sunt doar de transcriere ~i de traducere. Cartea lu; Enoh este menfionata de mai mu/te ori ~i in ZOhar, carte fundamenta/a a Kabba/ei ebraice. Re/ativ des citata de diver~i autori in wimele seco/e ale erei cre~tine;, la sfaf9itul seco/u/ui VIII, Cartea lu; Enoh nu mai era cunoscuta in Europa decat printr-un mic numar de pasaje, pastrate la capva autori din sa nul bisericii ~i prin doua fragmente grece~.ti destul de lungi, incJuse in lucrari/e lui Cedrenus ~i Georges Ie SynceJ/e. Totu~i, catre sfaf9itul seco/ului XVIII un calator englez, pe nume Bruce, gase~te in Etiopia trei manuscrise pastrate de biserica cre~tina loca/a, ca parte a Bib/iei sale. Manuscrisele confineau 0 versiune re/ativ comp/eta a carfii. Ea este tradusa Tnengleze~te ~i publicata in 1821, de Dr. Laurence, insofita de 0 introducere ~i cateva note. Ulterior ea apare in numeroase edifii in Anglia, Germania ~i Franfa. Versiunea prezentata acum cititoru/ui roman urmeaza textul francez din "Dicfionarul de apocrife" (volumu/23) aparut in 1856 la Paris, :re/uat intr-o carte din 1975 a editurii Robert Lattont, Paris, cu 0 prefafa de Francis Maziere.

I I'

relatate de Enoh se regasesc pe tablifele de lut dezgropate la Sumer sau Babilon. Forma actuala a cartii confine relata rea pe care 0 face Enoh despre viziunile sale, ca ~i sfaturile pe care Ie da tiului sau Matusalem. Textul confine 105 capitole, altemand calatoriile cere~ti ale lui Enoh, cu tradi1ii de astronomie, geogratie, meteorologie, cu istoria poporului evreu, cu istoria vremurilor dinainte de potop, cu istorisirea pacatelor sava~ite de ingerii cazu1i ~i a pedepselor la care au fost supu~i, cu mesaje apocaliptice sau prevestind venirea unui Mesia etc. Exista referiri conform carora Enoh ar ti scris 366 de carti. Tntextul reprodus aici se vorbe~te de 103 para bole (XXXVII)'dintre care nu ne sunt prezentate decat trei ~.a.m.d. De alttel, cititorul prezentei carfi va putea remarca el insu~i a~est caracter de mozaic, ceea ce insa nu scade catu~ide pu1in importan1a sau respectabilitatea textului. Fragmente din diverse apQcrife identiticate in manuscrisele de la Marea Moarta gasite incepand din 1947, atesta ca redactarea Cartii /ui Enoh s-a facut in ebraica veche, m~i exact in arameica. Din aceasta limba a fost ea tradusa in grece~te ~i in alte graiuri, ducandu-~i destinul catre toate zarile. Astlel s-a descoperit relativ recent ca ~i in spa1iul ortodoxismului esteuropean exista 0 versiune a ei, in slavona, numita Cartea taine/or /u; Enoh, mai fragmentara, dar mai bogata in detalii. Tn sfar~it referiri la Enoh se gasesc ~i in Cartea jubilee/or. Tncomentariile din partea a doua a prezentului volum se vor face cateva trimiteri la textu/lor. Desigur, comentariile din acest volum reprezinta un punct de vedere. Ar putea exista pe langa el multe altele. Despre Cartea /ui Enoh vor putea sa se pronun1e ~i teologul, ~i tilologul, ~i istoricu/, ~i

al1ispeciall~ti. ' Cat despre frumuse1ea mesajului, poezia, sau stranietatea textului, despre tulburatoarea impresie pe care ne-o lasa citirea lui, lasam chiar acum cititorului placerea de a Ie descoperi singur. Dan D. Farca~

Despre data cand a fost scrisa Cartea lu; Enoh nu putem face decat presupuneri. La ora actuala se accepta ca redactarea sa a fost facuta la sfaf9itul sec. IV sau inceputul sec. III inaintea erei cre~tine, din fragmente mult mai vechi. Nu trebuie de pilda sa uitam ca, mu/t inainte de prime/e scrieri biblice, une/e dintre evenimente/e

I'