P. 1
POMI

POMI

|Views: 350|Likes:
Published by Popescu Dragos

More info:

Published by: Popescu Dragos on Apr 13, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/22/2014

pdf

text

original

CAP. 1.

BOLILE PRODUSE DE MICOZE (CIUPERCI)
PARAZITE, BACTERII, VIRUSURI SI MICOPLASME
a) BoUle de ciuperci
Piitarea cafenie sau rapiinul
Este cea mai raspandiHi pagubitoare boaHi la mar (Endostigme
inaequalis) par (Endostigme pirina).
Atacul este intalnit in 'toate zonele pomicote in care se concentreaza
cultura marului parului. Pierderile cele mai mati se produc in anii cu
precipitatii ridicate primavara vara, putand sa fie distrusa, in cazul
atacului necombatut, pana la 98% din productia de fiucte.
Sunt atacate fiunzele, pedunculii florali, fructele chiar lastarii.
Manifestarea bolii consta in aparitia pe organele atacate de pete
brune-negricioase sau maronii, catifelate care in timp cresc conflueaza.
Frunzele atacate in primele stadii, cu mare intensitate, se usuca $i cad
timpuriu reducand prin aceasta capacitatea fotosintetica a pomilor. in afara
de recolta anului respectiv, este afectata productia anului urmator,
diferentierea mugurilor de rod fiind, in cazul unei defolieri putemice, total
compromisa.
Atacul pe peduncu1ii florali se semnaleaza cu deosebire la par
provocand caderea unui numar mare de flori sau fructe imediat dupa legare.
Fructele atacate raman mici, se deformeaza, ptezinta crapaturi, iar
cele atacate in primele stadii (pana la 2,5 em tn diametru) cad inainte de
maturare.
La fructele atacate ajunse in depozit, boala continua evolutia,
producand mari pierderi in timpul pastrarii.
Biologia. Primavara, cand conditiile climatice sunt favorabile,
ascosporii proveniti din periteciile de pe frunzele atacate cazute in anul
anterior, sunt proiectati pe organele nou aparute, pe care germineaza
produc infectii1e primare (vezi color de la pag ..
Infectiile germinarea pot incepe peste 5-6
D
C, in care caz perioada
de incubatie este mai lunga (20-22 zile); temperatura medie optima de
producere a infectiei incubatiei este de 19-21DC, in care caz durata
perioadei de incubatie este cea mai scazuta, de 8 zile, dupa care apar primele
pete pe care sunt formate conidiile, prin care se continua infectiile de vara.
Producerea noilor infectii este favorizata de prezenta umiditatii pe organele
pomilor, provenita din precipitatii sau alte surse (roua, irigatii) se poate
continua pana in toamna.
206
/:
Fiiinarea
Este 0 boaU!. destul de raspandita la numeroase specii pomicole: mar
(Podosphaera leucotricha); piersic (Sphaerotheca pannosa); cais
(Podosphaera tridactyla); (Sphaerotheca moprsuwae).
Atacul de fiiinare se manifesta pe muguri, frunze, inflorescente,
lastari fructe.
Organele atacate prezinta 0 pasH'i pulverulenta, albicioasa,
constituita din miceliu, conidioforii conidiile ciupercii.
Mugurii atacati evolueaza pana la faza de dezmugurire sau rasfirare
a inflorescentei, dupa .care se usuca cad. 0 parte din mugurii floriferi
atacati pot ajunge pana la faza de Inflorit, dar florile sunt anormale
morfologic fiziologic sterile.
Frunzele sunt deformate, Incretite, mici, tesuturile se necrozeaza,
devin sfiiramicioase cad de timpuriu.
Lastarii atacati sunt Inveliti cu pasla miceliana albicioasa cu
deosebire spre varf, din care cauza se Indoaie, cresc slab se usuca.
Fructele atacate cu deosebire la piersic crapa, raman mici, se
zbarcesc se usuca.
Biologia. Fainarile se transmit de la un an la altul prin miceliul de
rezistenta instalat In muguri pe lastari (partea dinspre varf), cat prin
ascospori (mai putin prin conidiile din anul anterior, ramase In coroami
pomilor). In perioada de vegetatie, noile infectii se realizeaza prin conidii.
Ciuperca se din celulele epidermei din mezofil, cu
ajutorul haustorilor.
Conditiile optime pentru noile infeqii sunt temperaturile de 18-20°C
umiditatea de 90-100% cei mai favorabili pentru atac, fiind anii In care
perioadele secetoase altereaza cu perioadele ploioase.
Moniliozele
Produc pagube destul de mari, la aproape toate speciile pomicole,
pierderile de recolta ajungand, In anii favorabili atacului, pana la 90%
chiar total.
Atacul este favorizat de anii cu precipitatii abundente persistente
de asemenea, de 0 slaM circulatie a aerului In coroana pomilor,
determinata de microzone cu drenaj natural defectuos sau de desimea
exagerata a ramwilor In coroana pomilor.
Speciile atacate de monilioze sunt: mar par (Moniliniafructigena);
gutui (Monilinia linhartiana); prun (Monilinia laxa); migdal
207

Il
:}
·(Monilinia cinerea Moniliniajructigena); piersic cais (Monilinia laxa
Moniliniajructigena); (Botritis cinerea).
Ciupercile atadi frunzele, florile, lastarii tineri fructele.
Cele mai mari pierderi se produc cand atacul se Inregistreaza
primavara pe flori, frunze ramuri tinere gutui, prun) , pe fructe
(gutui) cat in perioada de parga a fructelor.
Organele atacate primavara se ofilesc, se brunifidi raman pe porn
uscate mai multa vreme.
Fructele atacate putrezesc partial sau total se mumefiaza, cad, sau
raman uneori pe ramurile pomilor, asigunlnd transmiterea bolii de la un an
la altul.
Biologia. Ciupercile iemeaza sub forma de miceliu de rezistenta in
fructele mumifiate sau in ramurile atacate, cat sub forma de conidii:
Prezenta umiditatii ridicate in aer (ploaie, ceata), a temperaturilor
scazute in perioada infloritului, favorizeaza producerea atacurilor de
Illonilioza cu mare intensitate.
Infectiile pe fructe sunt favorizate de leziunile provocate de grindina
sau insecte, cat de contactul fructelor sanatoase cu cele atacate.
P Ii tar e a b run Ii a fr un Z e lor
Este intalnita la par gutui (Diplocarpon soraueri)
(Diplocarpon earliana).
Atacul se manifesta in special in anii producand pagube
insemnate in pepiniere, la de puieti de pomi, marcotiere
in plantatiile tinere. La atacurile intense, puietii pomii se defoliaza
prematur (iulie - august), diminueaza dezvoltarea.
Manifestarea bolii consta In aparitia la inceput de pete pe
frunze, lastari, peduncul caliciu chiar pe fructe (gutui). Petele
pot acoperi toata suprafata limbului, devin brune, iar frunzele se usuca
cad.
in timpul vegetatiei, infectiile se produc prin conidiile fonnate in
lagarele de conidiofori de pe pete.
P Ii tar e a a I b a a fr un Z e lor
Boala este dispandita la par (Mycosphaerella sentina), la nuc
(Microstroma juglandis) , (Mycosphaerella jragariae) zmeur
(Septoria rubiwest).
Este mai frecventa in anii cu primaveri veri ploioase, cand prin
atacul pe frunze contribuie la reducerea fotosintezei.
208
.,

t

,;'

:'"'"'''b'-'' --" Co"" ' '0-
Atacul se manifesta cu deosebire pe frunze, pe care apar pete mici,
circulare, de culoare bruni! care cu timpul devin albicioase, limitate de 0
zona
Noile se realizeaza prin picnospori (par zmeur) prin
conidii (nuc,
Pii tar ear 0 $ i e a fr u n z e lor
Boala este intalnita la pron fiind produsa de ciuperca Polystigma
rubrum, la migdal de Polystigma ochraceum la de Mycosphaerella
cerasella care provoaca pagube numai in anii deosebit de
La prun de atac sunt favorabile in toate zonele de cultura a
acestei specii din noastra.
Daunele produse constau in reducerea a fotosintezei care
are drept acumularea in cantitati mici a zaharului in fructe.
Uneori atacul provoaca desfrunzirea pomilor, fenomen care repetandu-se
mai multi ani, duce la debilitarea uscarea acestora.
Boala se caracterizeaza prin aparitia pe frunze a unor pete circulare
de culoare galbuie care devin iar la verii brun-
negricioase. Tesuturile sunt bombate in dreptul petelor spre inferioara a
limbului. Petele pot sa conflueze.
De la un an la altul boala se transmite prin frunzele atacate cazute,
pe care se gasesc periteciile ciupercii. Ascosporii asigura
primara.
C i u r u ire a fr un z e lor
Aceasta boaHi este frecvenHi laspeciile samburoase (prun,
cais, piersic, migdal) fiind produsa de ciuperca Ascospora beijerinckii.
Atacul se lil frunze, fructe, lastari ramuri. Pe frunze apar
numeroase pete circulare, brune, violacee pe margine, in interiorul carora
se necrozeaza cad, frunzele ramanand ciuruite.
Pe fructe atacul se manifesta de timpuriu, prin aparitia de pete
punctiforme, in dreptul carora se necrozeaza,
fructele se deformeaza, au concentratie redusa de zahar cad in masa de
timpuriu.
Pe lastari ramuri boala este frecventa in special la piersic,
provocand pe aceste organe rani de dimensiuni mari care in final duc la
uscarea treptata a intregului porn.
Ciuperca iemeaza ca miceliu conidii pe ramurile atacate. Din
miceliu, primavara, sunt puse in libertate conidiile care provoaca
209
i;
•:[


a
w
i\
..
primare, dupa care in intreaga perioada de vegetarie, precipitariile
favorizeaza diseminarea ciupercii.
Rugina
Este intalnita la prun, cais, piersic (Tranzschelia prunispinosae),
coacaz (Cronartium ribicola) lazmeur (Phragmidium rubi idaei).
Pagubele produse constau in desfrunzirea timpurie, la verii,
care duce la debilitarea plantelor.
Cele mai mari pagube sunt semnalate la coacaz, la care ataca
frecvent frunzele sub fonna unor pete Fructificariile
ciupercii sunt prezente pe fara inferioara a frunzelor, sub fonna unor pustule
de culoare galbena-maronie. De obicei atacul intens provoaca caderea
timpurie a frunzelor, in luna august, contribuind la slabirea tufelor
diminuarea producriei de fructe.
In timpul verii infecria se realizeaza prin uredospori.
Antracnoza
Boala este prezenta la (Coccomyces hiemalis), la nuc
(Gnomonia leptostyla), la coacaz (Pseudopeziza ribes).
Caracteristic acestei boli este defolierea timpurie a plantelor (puieri,
pomi, tufe), unnata de toate consecinrele diminuarii fotosintezei: stagnarea
(cu deosebire la puieri), nediferenrierea mugurilor de rod, caderea
fructelor, debilitarea plantelor etc.
Ciuperca ataca frunzele, lastarii, pedunculii florali fructele. Pe
organele atacate apar pete In dreptul petelor, mai ales pe
partea inferioara a frunzelor, se fonneaza pustule mici cu fructificariile
ciupercii, pulverulente de culoare alba-murdar care prin erupere pun in
libertate conidiile, care asigura noi infecrii in perioada de vegetarie.
Frunzele putemic atacate se usuca cad, plantele ramanand
desfrunzite inca din luna iulie.
La nue fructele atacate opresc se innegrese cad; cele
atacate mai tarziu prezinta pete se defonneaza.
La coacaz, defolierile premature sunt frecvente in anii
putand ajunge pana la 98%-100%.
210


".u... J
.>
i .
• ... __ =__ __ ..._._ .• •• ..,r-,
Ba5;carea frunzelor 5; fructelor
Boala este foarte frecventa la piersic produsa de ciuperca Taphrina
deformans, la migdal in masura mai mica la pnm cauzata de Taphrina
pruni.
Pagubele sunt foarte mari in anii cu precipitatii abundente.
Sunt atacate cu predilectie frunzele, pe care apar umflaturi sub
forma de neregulate pe partea superioara a limbului, ca urmare a
neuniforme a parechimului fata de nervuri.
Frunzele atacate 'se Hitesc se alungesc, se decoloreaza, se
devenind rigide acoperite de 0 pulbere albicioasa. in final
frunzele cad timpuriu, lastarii se usuca, iar fructele de asemenea cad, uneori
in proportie care afecteaza sensibil productia.
Cu toate ca in cursul verii apar frunze noi, pomii atacati in mai multi
ani consecutiv sunt debilitati, sufera de ger se pot usca.
Ciuperca iemeaza sub forma de ascospori sau miceliu de rezistenta
in muguri lastari, care primavara, pe tesuturile tinere incep activitatea
in conditii favorabile (temperatura 15°C, umiditate persistenta), produdlnd
infeqiile.
b) BoUie produse de bacterii
Focul bacterian al semintoaselor
,
Produs de E r win i a amy I 0 v 0 r a bacteria ataca toate organele
aeriene; arsura inflorescentelor apare primavara devreme (indeosebi pe timp
ploios); florile se ofilesc, se brunifica ·se innegresc; frunzele atacate se
vestejesc intreg lastarul se brunifica; pe timp umed (mai ales dimineata-
cand temperatura e mai scazuta) incepand cu perioada infloritului pe lastarii
atacati apar picaturi de exudat cu nuante de brun-galben-portocaliu (vezi
color de la pag ).
Fructele atacate se bruni fica; leziunile de pe lastari, ramuri, tulpina,
evolueaza in ulceratii; daca inconjoara intreaga produce moartea
(uscarea) partii superioare; daca ataca tulpina, moare intreg pomul.
Prevenire combatere:
./ folosirea la plantare a unor pomi (LTV) tara leziuni
(ulceratii) bacteriene;
./ depistarea vetrelor de atac, indepartarea focarelor (frunze, lastari,
chiar pomi) cu infectii, pentru diminuarea inoculului;
./ tratamente preflorale cu produse cuprice daca perioada
infloritului se pe 0 perioada mai lunga de timp
211
!
h

S

,.,
(temperaturi sdizute precipitatii), chiar in perioada infloritului cu
Aliette 80 WP cone. 0,2%;
../ eombaterea inseetelor veetoare (afide, minatoare etc.) eu
insecticide speciale (piretroizi).
Can c e r u I po milo r fr u c t if e r i
Produs de Agrobacteriurn tumefaciens. Boala se la
majoritatea speeiilor pomieole, manifestandu-se pe radaeini, tulpina, ramuri
uneori pe frunze. Freevent Insa, ataeul se produce pe radaeini Ia colet, .
pe care se formeaza la ineeput tumori dit un bob de mazare, moi, de
euloare albieioasa. Tumorile erese haotie, ea urmare a deregUirii
metabolismului tesuturilor, atingand uneori dimensiuni pana la 20-30 em
se lignifica.
In eazul infeetiilor putemiee, numaml tumorilor este mare.
determina 0 mai slaba a pomilor intrarea in deelin prematur.
In toate eazurile, atacul este favorizat pe terenurile grele umede.
P ii tar e a $i c i u r u ire a b act e ria n a a
f run Z e lor de p run
Este produsa de Xanthomonas pruni, ataea eu deosebire prunii din
zonele dealurilor subearpatiee. Boala se manifesta pe frunze, fruete
ramuri, pe care se formeaza pete mici translucide, verzi-galbui. In dreptul
petelor tesuturile se neerozeaza.
Pe ramuri apar leziuni desehise, adanei seurgeri cleioase.
Bacterioza nucului
BoaUi produsa de Xanthomonas juglandis ataea toate organele tinere
(frunze, lastari, organe de reprodueere, fruetele) eu deosebire in anii eu
preeipitatii abundente.
Pe frunze apar la Ineeput mici vezicule circulare care conflueazii,
se brunifidi formeaza pete colturoase limitate de neivuri.
Infeetiile se extind In nervuri, petiol, in lastari ehiar pe ramuri
pana la maduva. Ramurile tinere nelignifieate se usuca de la varf. Pe ramuri
se formeaza plagi, eu tesuturile necrozate la mijloc cu un exudatapos spre
margini.
212

IS;
'1
. .. _. ... r
Pe fructe petele se adancesc In mezocarp, se Innegresc crapa,
determinand caderea fructelor, daca atacul s-a produs Inainte de lignificarea
cojii.
Raspandirea bolii este favorizata de ploaie, ceata, fiind favorizata In
pepiniere de microclimatulumed existent Intre puietii plantati des.
Transmiterea se face prin polen, prin nucile bolnave folosite la
semanat, altoi portaltoi infectati, iar patrunderea se realizeaza prin
stomate, stigmatul florilor diverse rani provocate de taieri, insecte etc.
c) Bolile produse de virusuri # micoplasme
Bolile virotice de!in un loc important Intre factorii care limiteaza
productivitatea pomilor fructiferi. Ele provoaca:
reducerea vigorii, frecvent cu 10% uneori chiar peste 50%;
incompatibilitatea la altoire;
degenerarea pieirea mai mult sau mai putin rapida a pomilor;
deteriorarea caliHitii fructelor;
modificarea caracterelor biologice morfologice;
cancere necrozari diverse.
Age n t i ire s p 0 n s a b iIi a i b 0 I i lor vir 0 tic e.
Pana acum ca!iva ani notiunea de virus Ingloba agentii
parazitii obligatoriu intercelulari invizibili cu microscopul In
prezent se pot distinge:
viroze provocate de care au putut fi izolati identificati;
viroze probabile ai c8.ror agenti se comporta
asemanator celor precedenti determina fel de pagube;
micoplasmoze - micoplasmele fiind paraziti intermediari Intre
bacterii au proprietatea de a cuprinde
rapid toata planta infectata de a produce pagube specifice In
timp foarte variabile.
S imp tom e Ie. Bolile provocate de sunt de obicei cronice
rar caracteristice. Estedeci foarte dificil de a Ie identifica printr-o simpla
. observatie vizuala.
In ceea ce micoplasmele, In general insidioase, ele nu se
manifestii evident decat atunci cand pomii se giisesc In stadiul destul de
avansat al bolii. Manifestarea simptomelor depinde In special de trei factori:
conditiile climatice, cu deosebire temperatura (temperaturile
ridicate reduc activitatea
sensibilitatea plantelor gazdii (altoi-portaltoi);
viru1enta sau patogenitatea
213
[.

t
I;

F

Majoritatea soiurilor folosite in productie pot fi considerate ca destul
de tolerante, deoarece atacul trece adesea neobservat in absenta martorilor

Bolile virotice nu sunt puse in evidenta cu precizie decat cu ajutorul
testelor, dintre care mai principal este indexajul. Acesta consta in infectarea
unei plante sensibile, indicatoare, intr-un mediu favorabil, cu 0 portiune din
planta de controlat (portiune de scoarta, altoi, inoculare cu extras etc.).
Simptomele apar uneori dupa 1-4 luni, dar destul de des dupa 1-5 ani.
In ultima perioada in evidenta a bolilor virotice se realizeaza
cu metode modeme, rapide, cu ajutorul unor echipamente de mare
performanta. Este yorba de testul serologic DAS-ELISA molecular IC-
PCR.
Mod u Ide t ran s mit ere. Inmultirea vegetativa $i
schimburile comerciale de material biologic necontrolate, prin intermediul
omului, constituie cauza principala a raspandirii bolilor virotice.
Unii vectori animali (aphidele nematozii) polenul contribuie de
asemenea, la diseminarea in zone mai restranse a unora dintre bolile
virotice.
Pentru a limita transmiterea virozelor sunt recomandate urmatoarele
precautii:
pentru evitarea transmiterii prin nematozi este necesar de a nu se
planta imediat, livada dupa livada din specie, in afara de cazul in
care se efectueaza dezinfectia cu nematocide;
pe de alta parte, pentru a reduce celelalte cai de transmitere,
trebuie sa se evite plantarea in apropiere a soiurilor saniitoase cu cele
bolnave sau cu stare sanitara necunoscuta.
M i j loa c e led e I u pta. Lupta impotriva bolilor virotice este
in special preventiv3. Ea constain plantarea de material vegetal stabilit prin
control ca sanatos, provenit din plante initiale selectionate, conservate la
adapost de contaminare verificate periodic prin indexaj teste modeme.
Materialul biologic infectat poate fi regenerat pe doua cai:
./ prin termoterapie, care consta in supunerea plantelor la 0
temperatura aproape de cea letala, care inhiba multiplicarea virusurilor;
./ prin culturi de meristeme, tehnica care se bazeaza pe prelevarea
celulelor meristematice din varful de (tesuturi inca neinfectate, chiar
daca planta in ansamblul ei este contaminata) obtinerea din acestea de noi
plante, sanatoase in conditii de "vitro".
In livezile infiintate cu material sanatos, unele boli virotice, cu
deosebire cele epidemiologice, pot sa reinfecteze 0 parte din pomi. Dar
aceasta proportie va fi cu atat mai mica cu cat procentul de pomi
214
i
I
,
.',
I
.. "
,
."
W
d

Proliferarea marului
(Maturi de vrajitoare)
in forma sa cronica aceasta afectiune se manifesHi printr-o vegetatie
slaba, sau rozete de frunze clorotice printr-o productie redusa.
Uneori sub incidenta conjugata a conditiilor climatice (iemi geroase
primaveri racoroase) a unei Hiieri severe, forma acuHi se exteriorizeaza
prin: stipele mari la baza primelor frunze, Histari anticipap care
formeaza un unghi foarte ascutit, de unde numele de matura de vrajitoare
dat acestei boli in principal fructe mici cu coacere anormala.
La unii pomi se observa 0 restabilire aparenta in special in verile
calduroase. Boala este raspandita in livada, se pare, prin cicade.
* * *
in afara de aceste boli virotice micoplasmatice descrise sumar mai
sus, exista inca numeroase afectiuni, mai mult sau mai putin cunoscute, dar
care au 0 incidenta economica mai putin importanta pentru cultura pomilor
fructi feri .
CAP. 2. PRINCIPALELE INSECTE DAUNATOARE
Paduchele din San Jose
(Quadraspidiotus'perniciosus)
Paduchele din San Jose este cel mai periculos al pomilor,
constituind 0 adevarata calamitate, pentru livezile in care nu se efectueaza
tratamente de combatere.
in tara noastra a fost semnalat pentru prima data in anul 1933 in zona
de vest dupa care s-a raspandit in intreaga tara.
Paduchele din San Jose ataca peste 200 de specii de pomi,
fructiferi alte specii de arbori forestieri.
La pomii fructiferi cele mai mari pagube Ie produce in ordine la mar,
par, piersic, chiar la prun, cais, migdal. De asemenea, ataca
putemic coacazul Ataca ramurile, fructele chiar frunzele. Pe
ramuri, larvele localizate infig rostrul in tesuturi pentru a se hrani,
injectand 0 substanta pentru dizolvarea vaselor liberiene, fenomen care se
221

I
manifesHi prin aparitia in locurile respective a unor pete cireulare de
euloare in timp, zonele respective se brunifica mor. Pomii
puternic ataeati ineep sa se usuee de la vfuf in deeurs de 3-4 ani se pot
usea total.
Pe fruete atacul este freevent se manifesta sub forma de pete
eireulare, eu densitate mai mare in zona ealieiului a peduneulului.
Fruetele ataeate in primele stadii raman mici, diforme, de asemenea cele
ataeate eatre faza de maturare se depreeiaza ealitativ nu pot face obieetul
exportul ui.
Pomii ataeati netratati formeaza frunze mici, galbene, dau reeolte
de la un an la altul mai mici, se debiliteaza cum s-a aratat, se usuca in
cativa ani.
Biologie. in conditiile din tara noastra Paduehele din San Jose are 1-
3 generatii pe an; 0 singura generatie in zoneIe cu altitudinea de 800 m
trei generatii in cele sub 100-200 m altitudine, in unii ani. In zonele
pomieole de tradipe are de obieei doua generapi.
inmultirea la aeeasta insecta este vivipara. Iemeaza pe seoarta
pomilor ea larve protejate de un seut. La martie-aprilie, dupa 0
perioada de hranire, larvele diferentiaza in cele doua sexe, are loc
impereeherea dupa care sub seutul larvelor-mame se formeaza noi larve.
Aeestea devin mobile migreaza pe ramuri, pe tulpini, frunze fruete,
mobilitatea timp de 24 ore. Dupa cateva ore de migratie
larvele care au 0 euloare portocalie se fixeaza infig rostul in organele
vegetative, de unde sug seva tesuturilor.
Infeetia la noi pomi, ehiar la distante mari, se produce inainte de
fixarea larvelor prin transportul acestora pe picioarele pasarilor, pe haine sau
eu ajutorul vantului.
Dupa fixare larvele formeaza seut care devine din ee in ce mai
dens, dupa 10-15 zile nemaiputand fi penetrat de insecticide. Imediat larvele
ineep 0 noua diferentiere sexuala are loc cea de a doua generatie. in
funetie de eonditiile fieearui an ale zonei, generatiei I se inregistreaza in
lunile iunie-iulie, iar generatia a II-a la de august inceput de
septembrie.
De remareat ca fieeare generatie, eu deosebire prima, se
pe a lunga perioada, de cel putin 30 zile, ceea ce expliea
necesitatea mai multor tratamente la fiecare generatie.
Paduchii
Se intalnese mai freevet la mar (Aspidiotus ostreiformis) par
(Epidiaspis betu[ae), dar pot fi semnalati la prun, piersic, etc.
222
_,·ynn &5" S' --
-tiP
Ataca asemanator paduchelui din San Jose, cu 0 rata de inmul!ire
mult mai redusa avand 0 singura generatie pe an. Combaterea se realizeaza
simultan cu paduchele din San Jone.
Giirgiiri!ele florilor mugurilor
w

If
I.'

i

I

I"
:1
1\1

Viespile pomilor
Provoaca daune insemnate la mar (Anthonomus pomorum), par
(Anthonomus cinctus), sau la mai multe specii pomicole (Sciaphobus
Squalidus) prin distrugerea de catre larve adul!i a organelor interne ale
mugurilor de rod sau a mugurilor In Intregime. Pagubele pot ajunge uneori
pana la 90-92%. .
Gargaritele au 0 singura generatie pe an, eu deosebirea ca la mar (A.
pomorum) ierneaza sub forma de adult depune ouale in primavara, la
dezmuguritul mugurilor florah, in timp ce la par (A. cinctus) ponta are loc
toamna tm-ziu, atat la mugurii de rod, cat la cei vegetativi.
De asemenea, la mar bobocii florali atacati raman pe porn cu petalele
brunificate (in interior se dezvolta larva), iar la par larvele distrug
baza mugurilor.
Sciaphobus Squalidus, care este polifaga, provocand pagube la mar,
par, prun, piersic, cais, fructiferi etc., are 0 generatie la
doi ani, se caracterizeaza prin atacul de catre adulti (gandaci) ai mugurilor
vegetativi ai pomilor de toate varstele, in primavara, la inceputul vegetatiei.
De asemenea, mugurii vegetativi, cei florah, frunzele fructele
tinere, la aproape toate speciile pomicole mai sunt atacate de Rhynchites
bacchus (gargarita fructelor).
La gargarita neagra (Anthonomus rubi), produce pagube
insemnate, adul!ii hranindu-se cu muguri vegetativi, florali cu frunzele
tinere.
In aceasta grupa de insecte se disting doua categorii: unele care
produc pagube prin atacul fructelor tinere (viespea eu fierastrau a marului
- Hoplocampa testudinea; viespea perelor - Hoplocampa minuta;
, viespea neagra eu fierastrau a prunelor - Hoplocampa minuta; viespea
eu fierastrau a prunului - Hoplocampa flava, in timp ce altele
dauneaza prin atacul pe frunze (viespea - Caliroua limaciana;
viespea eoacazului - Nematus ribesi).
Viespile fructelor care au 0 singura generatie pe an, ierneaza ca larve
. invelite in cacon din care primavara ies adultii ce depun ouale de obicei pe
sepalele florilor. Larvele, care se formeaza, patrund In fructe se hranesc
cu semintele sau samburii acestora. De obicei 0 larva trece de la un fruct la
altul, putfmd ataca 3-5 fructe care ulterior cad. La prun cu deosebire In anii
:tara ploi In perioada de Inflorire, atacul se transforma In calamitate Intrucat
90-98% din fructe pot fi afectate.
Subliniem In mod deosebit viespea samburilor de prun Eurytorna
schreineri care s-a extins foarte mult In ultimii ani compromite produetia
de prune uneori pana la 100%; are 0 generatie pe an; viespile depun ouale
in samburele abia format, larvele eclozate, hranindu-se cu acesta;
pericolul este prezent atata timp cat viespile zboara samburele este
nelemnificat.
Tratamentele pentru combatere trebuie sa vizeze stadiul de ou,
Inainte de patrunderea larvelor In fructe.
Viespile frunzelor, care au de obicei doua generatii pe an, produc
cele mai mari pagube In pepiniere plantatiile tinere, In care larvele rod
epiderma superioara parenchimul frunzelor. Acestea se usuca cad
determinand slaba a lastarilor maturarea insuficienta a
tesuturilor. In afara de viespea ataca In egala masura parul,
prunul, caisul, piersicul etc.
La coacaz larvele se hranesc cu frunzele produc defolierea
ramurilor.
Viermii fructelor
Insectele din aceasta grupa produc mari pagube la cea mai mare
parte din speciile pomicole (mar, par, prun, piersic, cais, nuc
Dintre insecte cele mai reprezentative sunt: viermele merelor
(Carpocapsa pornonella); viermele perelor (Carpocapsa pyrivora);
viermele prunelor (Laspeyresia funebrana); viremele (musca)
(Rhagoletis cerasi); molia vargata a piersicului (Anarsia lineatella); molia
orientala a fructelor (Laspeyresia molesta); gargarita fructelor
(Rhynchites bacchus).
Insectele din aceasta grupa au 1-2 generatii pe an se
caracterizeaza prin aceea ca larvele patrund In interiorul fructelor unde se
hranesc cu semintele, samburii sau cu tesuturile din jurul acestora. Fructele
atacate cad prematur, iar cele ce ajung la maturitate (mere, nuci,
piersici etc.) sunt depreciate calitativ.
Importanta deosebita prezinta urmarirea ciclului biologic al fiecarei
insecte In legatura cu conditiile climatice din fiecare zona cu fazele de
vegetatie ale pomilor pentru a se avertiza tratamentele In momentul de
224
..
t
t
!:

,
..,
NMtt*e+-
i
'
1
we-'f' ,·tor '1'-"'
maxima eficacitate, care la aceasHi grupa de daunatori corespunde eu
perioada dinaintea patrunderii larvelor in fructe.
Unele din insectele din aceasta categorie produc pagube importante
prin atacul pe muguri, frunze, lastari (molii, gargarita fructelor).
Aearienii
Sunt cunoscu!i frecvent sub numele de paianjeni, grupul fiind format
din mai multe specii:paianjenul al pomilor (Panonychus ulmi);
paianjenul brun al pomilor (Bryobia rubrioculus); paianjenul al
merilor (Tetranichus viennensis); acarianul galicol al prunului (Eriophyes
phleocontes); paianjenul (Tersonemus fragariae).
Acarienii se Intalnesc din ce In ce mai mult In planta!iile de pomi,
fructiferi unde determina debilitarea pomilor, scaderea
intensitatii fotosintetice, 0 slaba diferentiere a mugurilor de rod, fructe miei
cu un continut redus de substan!a uscata.
Biologia. Acarienii au mai multe generatii pe an, pana la 5-7, au
corpul mic, sub 0,8 mm, traiesc In colonii de mare densitate, pe partea
inferioara a frunzelor, la baza mugurilor, la punctele de inserrie etc. Iemeaza
ca adulti sau sub forma de oua, se caracterizeaza printr-o mare putere de
Inmultire, Atunci cand depunerile de oua pe ramuri sunt mari, acestea capata
un aspect datorita numarului mare (8-12) de straturi suprapuse,
ajungandu-se la peste 1.500 ouaJcm
2
de scoarra.
Atacul se manifesta prin depigmentarea care eapata un
aspect datorita numarului mare de In!epaturi In tesuturile
parenchimatoase care se degradeaza.
Dinamica popula!iilor de acarieni este strans legata de distrugerea
acarofagilor din genurile Typhlodromus Tydens cu ocazia tratamentelor
antiparazitare. Se manifesta, de asemenea, fenomenul de rezistenta ca
urmare a aplicarii repetate a produselor organofosforice, pe baza de
Parathion.
Practica a dovedit ca, In general, tratamentul care se executa dupa
caderea petalelor, Inaintea pontei primei genera!ii, este hotarator pentru
limitarea puterii de Inmultire a acarienilor.
Paduehii $i pureeii de frunza (afide)
Insectele din aceasta grupa (paduchele verde al marului - Aphis
pomi; puricele melifer al parului - Psylla pyricola; paduchele al
prunului - Hyalopterus pruni; paduchele negru al - Myzus
225
,

"

}:
i!

I'"

cerasi; paduchele verde al piersicului - Myzodes persicae) produc pagube
deosebite la pomii tineri in pepiniedi livadiL
Biologia. Iemeaza in stadiul de ou sau adult (Psylla), au un numar
mare de generatii pe an (pana la 8-12), se inmultesc partenogenetic
vivipar traiesc in colonii, pe partea inferioara a frunzelor, catre varful
lastarilor.
Atacul se manifesta prin rasucirea frunzelor catre partea
inferioara, lastarii se defonneaza, raman curbati, uneori se usuca la vfuf sau
degera peste iama neavand lemnul copt. Intensitatea maxima a atacului se
inregistreaza in perioada intense a lastarilor.
Insectele defoliatoare
Cele mai raspandite insecte care se hranesc cu frunzele pomilor
provocand defolierea la speciile prun, cais, mar, par sunt: cotarul
verde (Cheimatobia brumata); omida paroasa a stejarului (Lymantria
dispar); cotarul brun (Hibernia difoliaria); nalbarul (Aporia crataegi);
inelarul (Malacosoma neustria).
Insectele iemeaza de obicei sub forma de oua pe diferite organe ale
pomilor. Larvele iau la inceputul vegetatiei se hranesc cu muguri,
butoni florali, fructe tinere. Apoi consuma frunzele, partial sau total, cu
exceptia nervurii principale. In anii de invazie putemica pomii sunt
desfrunziti in totalitate, fenomen urmat de pierderea fructelor, stanjenirea
diferentierii mugurilor florali, de.bilitarea de ansamblu a pomilor.
Alaturi de acestea, daune deosebite produce omida paroasa a dudului
(Hyphantria cunea) in livezile de prun, nuc, mar, par, cais, etc.
Repetarea atacului in cativa ani poate avea ca efect uscarea pomilor.
Iemeaza in stadiu de crisalida in crapaturile scoartei pomilor, pe
frunzele cazute, in sol diferite alte adaposturi. Dupa aparitia adultilor
ponta, larvele apar in cursul lunii iunie, care in primele stadii formeaza
cuibul din 2- 3 frunze unde se hranesc cu epiderma parenchimul acestora.
Se inregistreaza 2- 3 generatii pe an.
de mai (Melolontha Melolontha). Produce pagube atat in
stadiul de adult, cand sunt atacate frunzele carora Ie roade limbul, mai putin
pe!iolul nervura principala, cat mai ales in stadiul de larva cand distruge
in sol radacinile la pomii tineri in pepiniera livada.
are 0 genera!ie la 3 ani, timp in care in sol ca larve
cu varsta de 2 3 ani. Zborul adul!ilor are loc din 3 in 3 ani se petrece in
luna mai, incepand din amurg in timpul noptii.
Atacul cel mai pagubitor il produc larvele de 2-3 ani, putand sa
determine pagube de 50-100% in cazul unor densita!i de peste 2-3 larve/m
2
.
226
'-.'t_::. __
...
'"
Speciile mar, par, gutui sunt atacate in mod preferential.
Tratamentele impotriva adultilor se aplica in complexe, la avertizare.
Pentru combaterea larvelor inainte de infiintarea plantatiilor se
mai intai densitatea acestora in sol dupa care, in functie de varsta
de densitate, se administreaza inainte de desfundarea terenului, Heclotox
1,5% in doza de 50.151 kg/ha. Larvele de 2 3 ani se pot combate prin
prafuirea solului toamna sau primavara incorporarea cu ajutorul unei
araturi sau discuiri.
CAP. 3. COMBATEREA BOLILOR SI INSECTELOR
-CALENDARULTRATAMENTELOR
Esential pentru eficacitatea luptei impotriva bolilor insectelor la
pomi, fructiferi este cu precizie a agentului
daunator sau patogen (diagnoza). in functie de agent (cauza) se. aplica
diferite masuri de combatere, preventive sau curative.
Masurile de combatere se stabilesc in raport cu specia care dauneaza,
suprafata de livada, posibilitatile tehnice, cat in raport cu conditiile
ecologice, agrotehnice etc.
Se folosesc urmatoarele metode de combatere:
agrofitotehnice (culturale);
fizice;
mecanice;
chimice;
biologice.
Masurile agrofitotehnice sunt in general profilactice se refera la
asolamente (in pepiniera) folosirea anumitor lucrarile solului,
distrugerea buruienilor, folosirea de soiuri cat mai rezistente, distrugerea
t resturilor vegetale (frunze, fructe, ramuri, mai ales a celor atacate),
\' folosirea de material siiditor sanatos etc.
:j;' Toate masurile au in vedere sa modifice conditiile mediului
. ,
:t inconjurator, fel incat acestea sa devina optime pentru pomi improprii
'f!tpentru boli insecte.
Metodele fizice constau in folosirea temperaturilor ridicate sau
scazute, a focului, luminii, campurilor electrostatice de inalta frecventa, a
'.xadiatiilor etc. Acestea au in vedere anumite praguri letale peste, sau sub
.care, diferiti daunatori nu pot vietui.
. Metodele mecanice se refera la adunarea directa a insectelor cu
.;'tnana sau cu diverse aparate, la eliminarea unor organe atacate, la folosirea
braie capcana, benzi sau inele cleioase sau a momelilor pentru atragerea
distrugerea insectelor, atragerea prin surse luminoase, capcane cu
feromoni etc.
Metodele chimice sunt cele mai folosite pentru combaterea bolilor
insectelor din plantatii, celelalte metode fiind practic numai mijloace
auxiliare.
Aplicarea produselor chi mice (pesticide) folosite In combatere se
face sub diferite fonne: prafuiri cu pulberi sau pudre; stropiri cu solutii,
suspensii sau emulsii; gazari sau fumigari, cu produse asfixiante; aerosoli.
Produsele chimice prezinta 0 serie de avantaje intre care eficacitate,
compatibilitate, posibilitatea unor tratamente mixte, pentru combaterea
simultana a mai multor boli daunatori. Alaturi de acestea, un avantaj
deosebit 11 constituie posibilitatea de mecanizare completa a metodelor
chi mice.
Pe de alta parte extinderea combaterii chimice pe suprafete tot mai
mari, numarului de tratamente, aplicarea sistematica an de an a
unor produse toxice persistente, au determinat aparitia unor fenomene
secundare negative: poluarea mediului, remanenta In produse,· dereglarea
echilibrului biologic etc.
Metode biologice sau lupta biologica consta In folosirea diferitelor
produse microbiologice, cu organisme parazite (bacterii, ciuperci,
protozoare virusuri) inmultite pe baza unor tehnologii industriale;
folosirea zoofagilor (paraziti pradatori) dintre care unii se inmultesc deja
pe scara industriala (Trichogramma sp., Prospaltella perniciosi etc.);
autocidia combaterea genetica consta in obtinerea masiva de indivizi
sterilizati lansarea lor in plantatii cat in dirijarea aparitiei In masa a
indivizilor de sex; folosirea de substante care regleaza
comportamefltul activitatile vitale ale insectelor: repelenti, atractanti,
inclusiv feromoni sexuali, inhibitori de nutritie, substante cu actiune
hormonala etc.
In domeniul luptei biologice se fac cercetari In ceea ce
substantele care sa actioneze asupra diapauzei, proceselor de reproducere,
reactiei de rezistenta a plantei la atac, asupra metabolismului substantelor
nutriti ve etc.
a directie interesanta pentru combatere 0 constituie elaborarea de
metode bazate pe semnale de comunicari ale insectelor, care pe aceasta cale
pot fi deplasate din cultura in alte zone nefavorabile unde pot fi combatute
cu mijloace uzuale.
228
Combaterea integratii.
"
-'
.oj
II.
'/"
Datorita multitudinii de organisme daunatoare existente in plantatiile
pomicole. 0 singura metoda de combatere nu poate asigura succesul,
intelegand prin "combatere" nu numai eliminarea uni agent daunator, ci
incidenta masurilor intreprinse asupra complexului de factori care a1catuiesc
ecosistemul respectiv. Se reeurge in eonsecinta, din ce in ce mai mult la
imbinarea mijloaeelor ehimice eu eele biologice alte metode, de 0
maniera cat mai compatibila.
Combaterea integrata constituie directia prineipala de dezvoltare a
proteetiei plantelor se bazeaza pe imbinarea tuturor mijloacelor de
combatere in cadrul agroeeosistemului dat, astfel ineat populatiile de
daunatori sa fie mentinute la un nivel sub pragul economic de daunare.
Limitele traditionale in special earacterul de unilateralitate sunt
de problemele proteetiei integrate. Extinderea eonceptiei ecologice la
intregul mod de cultura a plantelor pomieole consta in mare masura in
combaterea integrata a bolilor daunatorilor pomilor. Aeeasta inseamna ca
principalii factori ecologiei luati in eonsiderare la eombatere trebuie utilizati
de maniera, incat perturbarile care se produc in ecosisteme sa fie cat mai
mici sau evitate.
In agricultura pomicultura) modema din tarile dezvoltate
drum tot mai evident "productia biologica - bio" care in afara
utilizarii combaterii integrate, cu produse nepoluante, are in vedere toate
"inputurile" chimiee impuse de tehnologie, inclusiv fertilizarea
CATEVA ELEMENTE PRIVIND TEHNICA STROPIRILOR
Modul de preparare a solutiilor: Fiecare pesticid (fungicid,
insecticid, aearicid) se in eoneentratia omologata in Romania - ,
eantitatea de produs eomereial stabilindu-se in funetie de volumul de solutie
administrat la heetar (astfel incat sa asigure 0 imbaiere foarte buna a
intregului porn).
Volumul de solutie difera in funetie de speeia pomicola de varsta
plantatiei, de sistemul de cultura, de coroana, precum de starea de
. vegetatie (dezmugurit - plina vegetatie sau caderea frunzelor). In funetie
. de eehipamentele folosite volumul de solutie pe hectar variaza.
Dupa volumul liehidului folosit la prepararea solutiilor, se practiea
mai multe tipuri de stropiri:
a) Stropiri cu volum nonnal (VN). Se fae eu de mica
,presiune. Au dezavantajul ea necesita cantitati mari de apa (400-1000 I la ha
.sau mai mult), iar picaturile se seurg de pe frunze.
i
I

R'i

,r,

I
',

.

I
<i
, hJ

b) Stropiri cu volum mediu (VM). Acestea necesita 50-150 I solutie
la ha, picaturile avand sub 300 microni.
c) Stropiri cu volum redus (VR). La acestea se folosesc numai 5-50 I
lichid la ha. Se efectueaza cu ma$ini $i aparate pneumatice, cu atomizoare
sau cu dispozitive rotative de pulverizare, actionate de mijloace terestre sau
aeriene, picaturile fiind foarte fine (sub 250 microni).
d) Stropiri cu volum ultraredus (VUR). Acestea nu necesiHi apa,
cantitatea de lichid fiind de 0,5-5 I la ha. Se realizeaza prin transformarea
insectofungicidelor (conditionate In mod special In ulei) In pidituri extrem
de fine (sub 100 microni), formand 0 ceata toxica. Pentru stropiri VUR se
utilizeaza atomizoare, dispozitive de pulverizare pneumatica sau pulverizare
rotativa, actionate de elicoptere, avioane sau tractate terestru.
e) Stropiri cu volum ultra-ultra-redus (VUUR). Necesita sub un litru
de lichid la ha. Se aplica cu mijloace aviatice sau terestre.
Fiecare produs comercial (cantarit, masurat) - In concentratia
omologata, initial se pune Intr-un recipient (galeata) mai mic, unde se
adauga apa putin cate putin, mestecandu-se continuu, pentru 0 dizolvare, 0
dispersie cat mai uniforma, apoi, se completeaza cu apa pana la volumul
respectiv agitandu-se continuu.
Tehnica stropirilor: Tratamentele se efectueaza cu pompe speciale
de administrare a solutiei, astfel ca solutia sa fie pulverizata cat se poate de
fin, pe toate organele pomului, pe toata Inaltimea acestuia.
Duzele de pulverizare sa nu se apropie mai mult de 0,5 m de frunzi$,
deoarece substanta chimica produce intoxicarea frunzelor. in timpul stropirii
sa nu se formeze picaturi mari pe frunze, care curg, ci picaturi foarte fine,
care sa ramana pe frunzi$.
Tratamentele trebuie sa se faca pe timp lini$tit (tara ploaie, tara vant
etc.) de preferat la tOC = 18-20°C; sa treaca minimum 4 ore de la terminarea
stropitului, pana la ploaie, pentru a se mentine eficacitatea.
Pentru economie de combustibil, pentru a reduce tasarea solului etc.,
tratamentele se vor face folosind fungicidele In amestec cu insecto-acaricide
(respectand concentratia fiecaruia), tinand cont de compatibilitatea acestora.
Masuri de protecpe a oamenilor, albinelor, pasarilor ~ i
animalelor in perioada tratamentelor:
Parcela unde se strope$te va fi marcata printr-un indicator
"PERICOL DE OTRAVIRE"; - sau "FRUCTE OTRAVITE"; cei ce
manipuleaza produsele trebuie sa cunoasca In prealabil masurile de
protectie, sa fi echipati cu combinezoane (salopete corespunzlitoare); In
timpul efectuarii stropirilor nu se mananca, nu se bea, nu se fumeaza; dupa
terminarea tratamentului, se dezbraca echipamentul folosit $i se spala Cll
230
i:
.'
multa apa sapun; ambalajele rezultate de la produsele pesticide folosite
vor fi arse sau ingropate; albinele, pe perioada efectuarii tratamentelor,
trebuie sa fie Inchise (perioadele respective se indica In buletinele de
avertizare), pasarile animalele pot consuma iarba din livezi, decat dupa
trecerea timpului de remanenta al produselor folosite (indicate de asemenea
in buletinele de avertizare); fructele in parga nu se vor stropi (sau numai cu
produse biologice, care au remanenta 3 zile).
Fructele stropite vor fi consumate numai dupa epuizarea perioadei de
remanenta a pesticidelor folosite, dupa 0 prealabila spa]are (vezi Tabelul ... ).
Zeama bordeleza .
Zeama bordeleza este produsul cuprin folosit din cele mai vechi
timpuri care se cu succes astazi in combaterea numeroaselor
boli cauzate de ciuperci la majoritatea speciilor hoticole.
Se prepara din sulfat de Cupru (S02CU) - piatra vanata var.
t.
t

,

i

231
Refetii: Cantitatile necesare pentru zeama bordeleza (l00 I solutie):
conc. CUS04 var nestins
% g
0,5 500 250
0,75 750 375
1,00 1.000 500
Piatra vanaHi este bine sa se marunteasca anterior dupa care fie ca se
pune intr-un saculet de tifon se introduce in apa de preferat incalzita, fie
ca se agita cu 0 lopetica de lemn pfma la topirea completa, Intr-un vas de
lemn sau de material plastic.
VarnI, care trebuie sa fie de buna caiitate, tara piatra, se stinge mai
intai, dupa care Intr-un vas de lemn sau plastic se dilueaza rezultand un lapte
de var.
Cele doua preparate se amesteca apoi turnandu-se, de preferat,
"solutia de piatra vanata peste laptele de var (exista opinii ca aceasta
succesiune asigura 0 zeamii bordeleza mai fina mai aderenta) agitandu-se
continuu. De preferat sa se urmareasca reactia solutiei care, atunci cand este
neutra coloreaza hartia de fenolftaleina alba in slab sau hartia de
.Turnesol in albastru slab.
Se prepara totdeauna numai cat se in ziua respectiva, zeama
bordeleza invechita pierde din eficacitate.
Zeama bordeleza este foarte spalata de pe frunze pentru a 0
face mai aderenta este bine sa se adauge la 100 I zeama una din substantele
urmatoare: araeet 2%; amelosan 2%; piatra aera 120-150 g; emulsie de
sapun 300 g; melasa de zahar 500 g sau, dad exista posibilitati ehiar 6-10
de ou batute bine eu putina apa.
Zeama sulfocalcica. Alaturi de zeama bordeleza a eonstituit pana nu
demult produsul de baza in eombaterea bolilor a unor inseete (paduehele
din San Jose). Cu toate ea in mod praetie nu mai figureaza in eomplexele
reeomandate in Calendarul tratamentelor, consideram de utilitate sa
prezentam pe scurt modul de preparare, in eventualitatea revenirii treptate la
utilizarea acesteia pentru eombaterea fiiinarii la mar a paduchelui din San
Jose.
Reteta: 2,8 kg'sulf + 1,5 kg var la 10 I apii. intr-un ceuan de tuci
cam de 20 kg (un vas de fier) se pun 2,8 kg jloare de sulf.ri 1,5 kg var
nestins, miirunfit in bucii{i cel mult cat nuca. Se amestecii bine prajul de
pucioasii cu varul .ri apoi se toarnii cam 3 litri de apii fierbinte. Varul se
stinge dezvoltand ciildurii. in tot timpul cat dureazii stingerea varului, se
mestecii intreg amestecul cu 0 lopata de lemn. Dupii ce tot varul s-a stins, se
ob{ine 0 pastii de culoare galbena deschisii, ca lamaia. Peste aceasta pasta
se toarnii 7-8 litri de apii fierbinte. Fierberea trebuie sii se jacii in mod
nefntrerupt, timp de 45 minute, mestecand mereu cu lope{ica de lemn .ri
menfinand lichidul din ceaun la acela.ri nivel (insemnat pe vas de la
inceput) prin adaugare de apafierbinte in locul celei evaporate.
Prin fierbere, zeama i.ri schimbii culoarea, de la galben ca lamaia in
ro.ru din ce in ce mai inchis. La sJar.ritul celor 45 de minute de fierbere
neintrerupta, zeama are culoarea ro.rie ca sangele .ri un miros urat de ouii
stricate. Fierberea nu trebuie prelungitii peste acest stadiu fiindcii zeama
capata 0 culoare neagrii verzuie .ri-.ri pierde mult din eficacitate.
Astfe! pregatita, zeama sulfocalcicii are 24-26° Be .ri este
conce·ntratii. Dupii ce s-a racit, daca vr'em sa 0 Jolosim imediat, se dilueazii
cu apii in cantitiifi variabile dupa epoca de vegeta{ie a pomilor, (vezi
calendarul stropirilor). Daca vrem sii 0 Jolosim mai tarziu, se piistreazii in
damigene sau stide bine inJundate, la rece .ri intuneric.
Coneentratia pentru tratamentele de iama este de 20%, la inceputul
vegetatiei (desmugurire) 10%, iar in timpul vegetatiei 2%.
Pregatirea cleiului pentru pomi
Ciclul biologic al unor insecte daunatoare unele faze in
sol dupa care acestea migreazii catre coroana pe trunchiul pomilor, sau in
unele cazuri pentru a petrece anumite stadii pe scoarta tulpinii (inclusiv
iemarea).
232
"


-'.,
"


If';'

Utilizarea unor capcane pentru imobilizarea acestora aduce un aport
deosebit in combatere, motiv pentru care prezentam modul de preparare al
"braielor capcana) sau unele cleioase.
Clei pentru unele celioase se in comeI1.
Reteta: 1 kg saeaz §i 600 g ulei de floarea soarelui nerafinat se
topese fmpreunii, prin fierbere domoalii timp de 20 de minute. Dupii riicire
se fntrebuinreazii. La fniilrimea de 80-90 em se leagii strans pe trunehiul
pomului 0 ja§ie de hartie tare, speeialii, eu 2 legiituri de sjoarii, §i anume
fiieute la un em de la marginea hartiei. Dupii aeeea se fntinde cleiul eu 0
lopelieii de lemn pe mijlocul hartiei fntr-ul1 strat sub/ire §i eontinuu, de 8-10
em liirime. Hartie se giise§te fn eomert, ea un jabrieat special in eulori, dar
se poate intrebuinta orice hartie mai tare, rezistentii la umezealii.
Cateva principii tehnice pentru executarea stropirilor
Stropirile de iama se fac prin imbiiierea pomilor fn eoneentratii
mario De aceea necesita cantiHiti mari de materiale. Cele de vara se fac prin
pulverizare finii. Vara se fac stropiri prin imbaierea pomilor numai in cazul
combaterii larvelor Paduchelui din San Jose a purecilor de frunze.
Impotriva bolilor provocate de ciuperci este bine sa se urmareasca
pulverizarea solutiei mai ales pe partea inferioara a frunzelor unde se gasesc
majoritatea "portilor" de intrare, respectiv stomatele.
Stropitul unui porn se incepe din susul in josul coroanei dinspre
partea din care adie eventual vantul. Se continua dinspre exteriorul spre
interiorul coroanei, de sus in jos de jos in susul ramurilor. La se
trunchiul.
Nu se pe vant putemic nici in zilele cand solutia ingheata
pe porn. Cand se cu produse toxice se atrage atentia lucratorilor sa
nu umble cu degetele prin gura ochi. De asemenea, sa nu se lase animalele
sa pasca iarba de sub pomi. Se produc otraviri mortale.
Tabelul VI.3.1.
Remanenta unor produse pesticide folosite in fitoprotecpe
Nr. Denumire produsului Remanen!a
crt. (grupa) (zile)
FUNGICIE
1 Produse cuprice 21-28
2 Produse pe baza de sulf 4
3 Fungicide de contact 14 - 28
,4 Fungicide sistemice 7 -10
5 Produse biologice 1
I
INSECTICIDE
1 Produse organo-clorurate (Thiodan) 21
2 Organo-fosforice (Carsetox 37 EC) 21
3 Diazinon (Diazol 60 EC) 14
4 Clorpirifas (Reldan 40 EC) 14
5 Phosalone (Zolone 35 EC) 21
6 Organo-fosforice sistemice (Sinoratox 15 EC) 21
7 Piretroizi (Decis 2,5 EC, chinmix 5 EC) esfenvakerat - 14
Sumi - alpha 2,5 EC
8 Biologice (Thuringin, Biobit etc.) 3
ACARICIDE
1 Apollo 50 SC 35
2 Mitac 20 EC 28
3 Neoron 500 EC 15
4 Omite 57 EC 14
234
"I
CALENDARULTRATAMENTELOR
Tratamente chimice folosite In plantapile pomicole pentru combaterea
bolilor ~ i insectelor (calendarul tratamentelor)
"
..
~ f
,ii', ,
) ' ~ '
If
Nr.
trata-
Perioada de aplieare Boli ~ i dAunlUori
Produse ~ i exemple de
mentu- amesteeuri, eoneentratia
lui
°
1 2 3
MAr - PAr· Gutui
Repaus vegetativ Forme hibernante de
·
ZeamA sulfoealeieA 28-
(umflarea mugurilor dAunAtori: San Jose, 31°Be -20%
1
0
)
- martie) aearieni, afide, eotari, • Oleoearbetox - 2,0%
psyllide • Oleoeealux - 1,5%
• Oleodiazol- 1,5%
Ineeputul GArgArita floriIor; • ZeamA sulfoealcieA 28-31°
dezmuguritului fl\inare Be-l0%
mugurilor floriferi • Polybar -1 % + Carbetox
2
0,4%
• Karathan 0,1 % + Eealux S
-0,1%
• Kumulus 80 S - 0,3% +
Carbetox - 0,4%
Ineeputul1'nfrunzirii RapAn; fl\inare; • ZeamA bordelezA - 0,5% +
3
mugurilor floriferi monilioze; foeul US
I
-92 - 1,5%
(10-15%) baeterian; ouA • Champion 50 WP - 0,2% +
hibernante de aearieni US
I
-92 - 1,5%
Ineeputul1'nfloritului, RapAn; fl\inare; foeul • ZeamA sulfocaIcicA 28 - 31
rAsfirarea butonilor baeterian Be 2% + zeamA bordelezA -
din infloreseentA 0,5%
• ZeamA bordelezA - 0,5% +
4 sulf muiabil - 0,5%
• OxielorurA de eupru - 0,3%
+ sulf muiabil - 0,5%
• Turdaeupral 50 - 0,2% +
sulf muiabil - 0,7%
Ineeputul scuturArii RapAn; fl\inare; pAtarea • Stroby DF - 0,01 + Zolone
petalelor (10-15% albA ~ i brunA a 35EC-O,2%
petale deja seuturate) frunze]or; viermele • Systhane C - 0,1% + Fastae
5
merelor G
1
; minatoare; 10 EC - 0,015%
defoliatoare • Dithane M 45 - 0,2% +
Zolone 35 EC - 0,2%
• Captadin 50 PU - 0,25% +
Sumi-alpha - 0,04%
235
~
~
~
~
i
I
.
! "
l ~
~
il
°
1 2 3
La 8-10 zile dupA RapAn; Idem T5
tratamentul anterior viermele merelor G,; • Se mai poate folosi unul din
6
(fructele cat bobul de afide; minatoare; insecticidele:
hnte) defoliatoare - Diazo1 60 EC - 0,15%
- Sinoratox R 35 - 0,15%
- Karate - 0,02%
La 10-12 zile dupA Boli inseete similar Idem T6
7 T6 (fructele cat bobul T6
de mazare)
La 10-12 zile dupl\ Boli inseete similar Idem T6 - T7
8 T7 (fructele cat ,T5 -T6
aluna)
Fruete In 15 Rapl\n; pl\tarea • Dithan M 45 - 0,2% +
iunie - 25 iulie; Ia albl\ brunA a KarathanFN - 0,1 % + Eealux
10-12 zile unul de frunzelor; pMuehele din S - 0,1 %
altul San-Jose; pMuehele • Captadin 50 PU - 0,25% +
lanos; aearieni Bumper 250 EC - 0,03% +
Carbetox 37 EC - 0,5%
• Merpan 50 WP - 0,2% +
9 Reldan 40 EC - 0,15%
10 • Folpan 50 WP - 0,2% + Tilt
11 250 EC - 0,02% + UItracid
20EC-O,2%
N.B. In eaz de atae putemie
de aearieni, ea inseetieid
poate fi folosit:
- Omite 57 - 0,1 %
- Demitan 100 EC - 0,07%
- Penstvl25 WP - 0,05%
Fruet In luna RapAn; pMarea • Dithan M 45 - 0,2% +
august albA brunA a Sumi-alpha - 0,04%
12
frunzelor; monilioze; • Captadin 50 PU - 0,25% +
13
PAduehele din San Jose Fastae 10 EC - =,015
G
2
; . viermele merelor, • Dithan M 45 - 0,2% +
pereJor gutuilor O
2
Karathan FN - 0,1%
+
ZoIone 35 EC - 0,2%
Fruet spre pargl\ Rapl\n; boli de • Topsin - 0,1 %
14 august- depozit • Euparen 50 M - 0,1 %
Inceput septembrie) • Benomyl- 0,1 %
}
;
,jj
';".:'
-\
...
..
l
I,
\
I
j
\
\
\
!
recoltare, la Patogeni micotici
·
Sulfat de cupru
15
(ciuperci) bacterieni 1-2% (stropirea
Inceputul In diferite faze
frunzelor
')TI se poate efectua In intreaga de repaus (decembrie-martie- in ferestrele
iernii) dar la umflarea mugurilor eficacitatea este
Prun - Cais - Piersic
Repaus vegetativ Forme hibernante ale • Oleocarbetox - 0,2%
1
(umflarea mugurilor (San-Jose, • Oleoecalux - 1,5%
martie) afide, acarieni, cotari) • Oleodiazol- 1,5%
Umflarea mugurilor Monilia, deformarea • - 0,5% +
de rod, buton verde frunzelor, US
I
-l,5%
ciuruirea frunzelor, • Turdacupral 50 PU - 0,4%
2
de acarieni hibernante + US
I
-l,5%
• Kocide 101 - 0,2% - US
1
-
1,5%
• Funguran OH - 0,2% + USI
-1,5%
La Inceputul ciuruirea • Dithan M 45 - 0,2% +
petalelor (10-15% frunzelor, tainare, Zolone 35 EC - 0,2%
3
deja scuturate) viespile • Captadin 50 PU - 0,25% +
fructelor, acarieni, Sintox 25 EC - 0,2%
defoliatoare, afide, • Merpan 50 WP - 0,2% +
Sumi-aloha - 0,04%
La 6-8 zile T 3 Viespea samburilor de • Ecalux - 0,1 %
(Tratament special la prun • Zolone 35 EC - 0,2%
4 prun) • Diazol 60 EC - 0,15%
• Sintox 25 EC - 0,2%
• Fastac 10 EC - 0,02%
La 8-10 zile unul de Monilioza, ciuruirea • Dithan M 45 - 0,2% +
altul (avertizare) 15 frunzelor, Sinoratox 35-0,1%
5
mai - 15 iunie viermele • Captadin 50 PU - 0,25 +
6
fructelor, acarieni, Zolone 35 EC - 0,2%
7
afide, defoliatoare • Topsin M 70 - 0,07% +
Zolone 35 EC - 0,2%
• Folpan 50 WP - 0,2% +
Decis EC - 0,025%
237

rtl

"-
f,
0 1 2 3
Fruct In Ciuruirea frunzelor, • Dithan M 45 - 0,2% +
iunie - iulie patarea Ecalux S - 0,1 %
monilioza, fainare, • Captadin 50 PU - 0,25 +
Paduchele din San Jose, Ultracid 20 EC - 0,2%
molia fructelor, • Merpan 50 WP - 0,2% +
8
viermele fructelor, Carbetox 37 EC - 0,5%
9
acarieni, afide N.B. In cazul unor "explozii"
10 de acarieni se pot folosi
- Omite 57 -0,1%
- Demitan 100 EC - 0,07%
- Pensthy 25 WP - 0,04%
Fructe in parga Monilioza • Rovral 50 WP - 0,1 %
11
• Ronilan 50 WP - 0,1 %
• Sumilex 50 WP - 0,1 %
Dupa recoltarea Paduchele din San-Jose • Ecalux S - 0,1 %
fructelor (august) (numai daca este • Ultracid 20 EC - 0,2%
12
rezerva biologica) • Reldan 40 EC - 0,15%
• Carbetox 37 EC - 0,5%
• Pirinex 48 EC - 0,2%
La Ingalbenirea Patogeni micotici • Sulfat de cupru (Piatra
1'nceputuJ caderii (ciuperci) bacterieni vanata) 1-2% (stropirea
13
frunzelor 1'n diferite faze. albastra)
Foarte important pentru
(Thaprina) la
piersic
-
Repaus vegetativ Paduchele din San Jose • Oleocarbetox - 2,0%
1
oua de acarieni, de • Oleoecalux - 1,5%
paduchi de frunza • Oleodiazol - 1,5%
In perioada In special monilinia - • Zeama bordelezli - 0,5% +
2
dezmuguritului dnd in anul anterior a US,-1,5%
fost atac puternic, oua • Turda cupral 50 PU - 0,4%
de acarieni + US
I
-1,5%
Inceputul infloritului Monilinia, ciuruire • Topsin M 70 - 0,07%
3
(40-80% flori • Dithan M 45 - 0,2% R 35 -
deschise) 0,1%
• Derosal 50 - 0,07%
238
...
Idem T4

frunza,
insecte

°
4
5
6
7
8
9
2
3
4
5
6
7
Inceputul scuturlirii
petaJelor (10-15%
din flori sunt
scuturate)
La aparitia Histarilor
anuali (cand fructele
au diametrul 1-3
mm)
Cand fructele au 0,7
em In diametru (la
avertizare)
Dupli recoltare (Ia
avertizare)
CoaC3Z negru
Repaus vegetativ
Inceputul
dezmuguritului 10-
15%
Inceputul
Infrunzitului (10-
15%)
Infrunzire totala
La avertizare
2
Ciuruirea frunzelor,
moniliozli, antracnozli,
pliduchi de frunzli,
acarieni
Musca
pliduchi de
acarieni,
defoliatoare, ciuruirea
frunzelor, antracnoza

Pliduchele din San Jose
G), pliduchi de frunzli,
acarieni, antracnoza,
ciuruirea frunzeJor
Paduchele din San Jose,
ouli de afide; ouli de
acarieni
Hinarea
Hinare, plitarea
frunzelor, ruginli, afide
Fliinare, pcltarea
frunzeJor, rugincl, afide,
acarieni
Sfredelitorul ramurilor,
antracnozcl, tainare,
afide, acarieni
3
• Dithan M 45 - 0,2% +
Zolone 35 EC - 0,2%
• Captadin 50 PU - 0,25% +
Sinoratox R 35 - 0,1%
• Merpan 50 WP - 0,2% +
Euparen 0,06%
Idem T4
• Topsin M 70 - 0,07% +
Decis 25 EC - 0,0125%
• Derosa] 50 - 0,07% +
Actellie 50 - 0,1 %
• Dithan M 45 - 0,2% +
Decis 25 EC - 0,0125%
• Dithan M 45 - 0,2% +
Carbetox 37 EC - 0,5%
• Dithan M 45 - 0,2% +
Methyl - Parithine 30 - 0,3%
• Dibutox 25 - 1%
• Zeamli sulfoca1cicli de 28 -
31°Be2%
• Zeamli bordelezcl - 0,5% +
Karathan - 0,1 % + Sinoratox
-0,1%;
• Topsin M 70 - 0,07% +
Zolone - 0,2%;
• Bavistin 50 - 0,07% +
Sinoratox R 35 - 0,1 %
Idem T3
• Topsin M 70 - 0,07% +
Zolone 35 - 0,2%
• Bavistin 50 - 0,07% +
Zolone 35 - 0,2%;
• Bavistin 50 - 0,07% +
Sinoratox R 35 - 0,1%
239
r;

:\;-

°
1 2 3
La avertizare Pl1duchele din San Jose, • Topsin M 70 - 0,07% +
sfredeli torul ramurilor, Ethyl-parathion 50 - 0,08%
8
afide, acarieni, fiiinare, • Dithan M 45 - 0,2% +
9
antracnozl1 Karathane - 0,1% - Carbetox
10
37 - 0,5%
• Nimrod - 0,05% + Dithane
M 45 - 0,2% + DEF 25 -
0,2%
11
La avertizare Fl1inare, antracnozl1, Idem T8-9-10
12
pAduchele din San Jose
G II, afide, acarieni
Zmeur
1
Repaus vegetativ PMuchele din San Jose, Dibutox 25 - 0,1%
oul1 de afide, de acarieni
Inceput dezmugurit PMarea a • Zeaml1 bordelezl1 - 0,5% +
(10-15% din mugurii frunzelor, rugina, Sinoratox - 0,1 %
2
florali). La necrozarea 111starilor, • Oxiclorurl1 de cupru - 0,3%
avertizare. pl1duchi de frunzl1, + Sinoratox - 0,1 %
acarieni, insecte • Dithane M 45 - 0,2% +
defoliatoare. DEF25 -0,2%
Inceput infrunzit (60- Idem T2 Idem T2
3
80% din mugurii
florali). La
avertizare.
.
Cand 1-5% din flori Idem T2 • Dithane M 45 - 0,2% +
sunt deschise. La Sinoratox R 35 - 0,1 %
avertizare.
• Merpan 50 - 0,25% +
4 Zolone 35 EC - 0,2%
MZ 80 - 0,25% + Decis 25 -
0,025% + Plictran 25 WP -
0,05%
5
Cand au ap11rut 6-8 Idem T2 Idem T4
frunze. La avertizare.
Cand fructele au 2/3 Bolile de la tratamentul • Dithane M 45 - 0,25% +
6
din ml1rime. La 2, afide, acarieni Metasistox 50 - 0,05%
avertizare.
·
Captan 50 - 0,25%
+
Zolone 35 EC - 0,2%
Dupl1 recoltare. La PMuchele din San Jose, • Dithane M 45 - 0,2% +
7
avertizare. pl1tarea brun11 a Carbetox 37 - 0,5%.
l11starilor, p11duchi de
frunzl1, acarieni.
La 8 zile de la Pl1duchele din San Jose • Dithane M 45 - 0,2% +
tratementul 7. La G I, patarea brun11 a Carbetox 37 - 0,5%
8 avertizare. l11starilor, p11tarea • Captan 50 - 0,25% + Ethyl
a frunzelor, Parathion - 0,08%
acarieni, afide.
240

'"
o
9
2
3
4
5
6
7
8
La avertizare

Dupa reeoltare
eosirea frunzelor
Protejarea tinerelor
frunze
In a doua decada a
lunii aprilie
La aparitia
intloreseentelor. Se
aplicli la culturile
entru stoloni.
Inainte de intlorit
panli la inflorirea
corolei. Se aplicli
la culturile pentru
stoloni.
De la
tnfloritului pana la
scuturarea petalelor.
Se aplica la
culturile pentru
stoloni.
La avertizare. Se
apJiea la culturile
pentru stoloni.
2
Paduehele din San Jose
G II, patarea bruna a
lastarilor, paduehi de
frunza, aearieni.
PMarea alba a frunzelor,
afide, putrezirea
fructelor.
Patarea alba a frunzelor,
afide, aearieni
Piitarea alba a frunzelor,
putrezirea fruetelor,
pliduchi din frunzli,
aearieni.
Idem T4
Putrezirea fructel or,
patarea albli a tinerelor
frunze, pliduehi de
frunza, aearieni.
Idem T6
Putrezirea fructelor,
patarea alba a frunzelor
3
Idem T8
• Zeamli bordelezli - 0,5% +
Sinoratox 35 - 0,1%
Idem Tl
• Zeamli bordelezii - 0,5% +
DEF25 - 0,2%
• Zeamli bordelezii - 0,5% +
Sinoratox - 0, 1%
• Derosal - 0,05% + Thiodan
-0,2%
• Turdacupral 50 - 0,2% +
Hostation 50 - 0,1 %
Idem T4
• Derosal - 0,05% + Rovral -
0, I % + Zolone - 0,2%
• Topsin M 70 - 0,07% +
Zolone - 0,2%
• Topsin M 70 - 0,07% +
Sinoratox R 35 - 0,1 %
• Derosa] 50 - 0,05% +
Euparen - 0,06%
Idem T6
• Topsin M 70 - 0,07%
• Derosal 50 - 0,07%
• Derosal 50 - 0,07% +
Rovral 50 - 0,1 %
241

:'t,

!1


CAP. 5. PROTECTIA POMILOR iMPOTRIVA [ .
, .
ROZATOARELOR (IEPURl, SOARECI, CERVIDE)
SI A ALTOR CALAMITATI NATURALE
A. Irnprejrnuirea plantatiei
Masura cea mai eficace de aparare a pomilor din planta!ii contra
rozaroarelor este imprejmuirea cu gard din piasa de sanna inalt de 2 m, inca din
anul plantarii. Bulumacii (stalpii), confec!iona!i din beton annat, se instaleaza din
2 in 2 m, introducandu-se 60 cm in sol. Pe bulumaci se fixeaza cate 3 sanne
galvanizate cu dimaterul de 5 mm, pe care se intinde se prinde piasa. Marginile
plasei se introduc in sol 15 cm se fixeaza cu carlige, pentru a impedica patrunderea
iepurilor pe sub piasa. Ochiurile plasei de sanna au laturile de 4-5 cm, iar sanna
galvanizata utilizata la confec!ionarea plasei are diametrul de 2,8 mm. Deasupra
plasei se intind doua sanne ghimpate.
Daca gardul din piasa de sanna are 0 inal!ime mai mica de 2 m, in iemile
cu strat gros de zapada (peste 80 cm) se creeaza posibilitatea ca iepurii sa sara
peste piasa.
B. Apararea irnpotriva atacului de iepuri
lepurele de camp este un animal salbatic folositor economiei, fiind vanat
pentru came blana. In cursul iemii, cand solul este acoperit cu zapada, el roade
coaja pomilor tineri, pe care-i poate distruge complet, cand portiunea roasa pana
la lemn cuprinde trunchiul dejur imprejur, deoarece sunt intrerupte vasele de liber
din scoarta, prin care circula seva preparata de frunze (in primavara unnatoare).
Cel mai bun mijloc de prevenire a atacului de iepuri este imprejmuirea
planta!iei cu gard din piasa de sanna, cums-a aratat anterior. Pornii din planta!iile
de aliniament de pe loturile mai mici pot fi apara!i contra iepurilor prin lnvelirea
trunchiului cu tulpini de porumb, de floarea-soarelui, trestie, nuiele sau
din material plastic.lnvelirea trebuie astfel mcumincMsa nuramana descoperita
nici 0 portiune din trunchi, iar legaturile trebuie mcute strans, pentru ca materialele
folosite la invelitul trunchiului sa nu fie deplasate de iepuri.
Rezultatele bune se ob!in prin badijonarea trunchiului cu produse
iepurijuge (Cunitex, Cervacol, Dendrocol) sau cu un amestec rau mirositor, care
se poate pregati pe loc, ca de exemplu:
a) Lapte de var +Tiuram (T.M.T.D.) 3%.
b) Lapte de var + Dibutox 1% + Aracet 0,2% (mirosul de Dibbutox
indeparteaza iepurii).
c) Lapte de var amestecat cu baliga de porc.
d) Var 70%, pamant galben 27% sange de animale sacrificate 3%.
e) Var 70%, pamant galben 25% pulbere de hexacloran 5%.
242

;
:.:1:
f
I'
tit
1..:!.•
,It

"\'

f) Funingine 1,5 kg amestecata cu 8 pahare de sange cald de la abator,
peste care se adauga urina de bovine, amestecand continuu pana se obtine 0 unsoare
destul de subtire, care sa poata fi aplicaUi pe trunchiul pomilor cu bidineaua.
Arnestecurile de mai sus apara pomii contra iepurilor nwnai in perioada cu
timp uscat. In perioadele cu ploi sau ceata indelungata, unsorile (amestecutile) se
spala de pe trunehi de aceea spoirea trunehiurilor trebuie repetata.
C. Protectia impotriva atacului de camp a
de apa
Sobolanul de apii. Sapa galerii de-a lungul randului de pomi, lao adancime
de 15-30 cm pe 0 lungime de 20-30 m. Cuibul este situat deseori sub radacina
unui porn. Prezenta acestui se dupa de pamant
inalte de 5-6 em, ridieate deasupra galeriilor, mai miei mai neregulate decat cele
de cartita, aeoperite de regula eu vegetatie.
Sobolanul roade seoarra de pe radacinile pomilor de la baza trunchiului,
din care eauza pomii se usuca. Pagubele mari se inregistreaza la pomii tineri (pana
la varsta de 10 ani), dind eoaja de la baza trunchiului este roasa de jur imprejur.
Acest daunator se eombate prin introducerea in galerii a unor pastile de
Gastoxirn, care se volatilizeaza, distrugand In galerii se mai pot intro-
duce momeli otriivite pregatite din graunte de ovaz amestecate cu fosfura de zinc
3%; radaeini suculente de moreovi, sfeeUi, patrunjel, tuberculi de eartofi taiate
felii amesteeate cuproduse raticide: Antan 5%, Aetosin 5%, Racumin 5% sau
Zintan (Fosfura de zinc) 3%. Dupa introdueerea pastilelor de Gastoxin sau a
momelilor, galeriile se astupa. In galerii mai pot fi introduse pulberi de Antan sau
de Actosin.
$oarecii. In cursul iernii, se streeoara pe sub zapada pfma la pomi,
earora Ie rod scoarra din zona coletului, uneori pe toata circumferinta trunchiului
(situatie in care pomii se usuea). De aceea trebuie irnpiedicati sa ajunga la
pomi prin: saparea pamantului dinjurul pomilor, toamna nu Ie place sa
sape galerii pe terenuri lipsite de vegetatie); trunchiului, chiar la nivelul
solului, cu crengute de brad cu acele in jos; calcarea zapezii la baza
tnmchiului.
Distrugerea se mai poate face cu momelile indicate la
de apa.
D. Protectia impotriva cervidelor
In zonele submontane, cerbii produc pagube mari pomilor tinen situati in
vecinatatea padurilor, earora Ie rod coaja de pe trunehi chiar de pe
(cand coroana este prea apropiata de sol), Ie eonsuma ramurile anuale
(deci mugurii de rod de pe ele). Merii perii sunt preferati de cerbi.
243
"

r.
i


rf
[l

I
I

E. Combaterea brumelor
Masura cea mai sigura de a preveni atacul cerbilor este imprejmuirea
plantatiilor cu gard din pIasa de sarma.
La pomii din plantatiile mici trunchiul trebuie invelit cum s-a aratat in
subcapitolul anterior sau se badijoneaza cu unul din produsele epurifuge, mentionate
in subcapitoL Produsul romanesc Silvarom, aplicat ca cerbifug la puietii
din plantatiile silvice, da rezultate bune in pomicultura.
':t

i

...

,,:".;." C

A..1.LI · .--- - d
" .. ,
II. \; Ii f ... J)
j - l6
Fig. VI.5.1. Modul de a
materialelor in gramada de funigatie
a - material uscat, care se aprin de
b - material umed, care produce
fum; c - pamant; d - pari
In unii ani, in perioada cand infloresc pomii cad brume, care pot produce
pierderea totala a recoltei, mai ales la specii1e cu inflorire timpurie (cais, piersic,
unele soiuri de prun, de de par mar).
Sernnele care arata ca este posibila caderea brumei sunt: timp cer
senin spre apusul soare1ui, scaderea brusca a temperaturii aeru1ui, in jur de 4-
SoC, incepand de 1a ora 9 seara. Cand cerul este innourat sau cand sufla vantul, nu
cade bruma. De altfe1, pericolu1 brumei este anuntat prin posturi1e de radio-
te1eviziune.
Cea mai utilizata metoda de combatere a brume10r la indemana oricui
estejumigatia (producerea fumu1ui in cantitate mare, prin arderea unor materiale
de aprins). Pentru a produce fum cat mai mult, materia1e1e trebuie sa arda
incet tara flacara. In acest scop, gramezile pentru fumigatie se fac din paie
semiputrezite, balegar paios, frunze buruieni uscate etc. E1e trebuie sa aiM0
ina1time de 60-70 cm 0 largime la baza de 1,20 m. Gramezi1e se c1adesc astfl: se
introduce in pamant un par vertical, iar un alt par se cu1ca pe sol, la baza ce1uilalt
(Fig. VI.S.I.). Injurul parului vertical
se incepe ridicarea gramezii, dedesubt
se pune material uscat (paie), cu care
se aprinde focuL Peste acesta se
frunze sau paie semiumede, balegar
paios etc, care produc fum. Gramada
se acopera in intregime cu un strat
subtire de pamant. Inainte de aprinderea
gramezii, parii de lernn se scot, in locul
lor ramanand rasuflatori, prin care intra
aerul necesar pentru intretinerea focului
(tiraj).
Gramezile se langa alei,
mai ales pe partea de unde sufla vantul,
ca fumul sa fie 1uat de curentii de aer
dus printre pomi. Sunt necesare 80-100
gramezi la ha.
Daca cerul este senin, injurul orei 2 sau 3 noaptea, cand temperatura aerului
coboara la 2°C, gramezile se aprind. Focul se pune dedesubtul gramezii, in partea
244
"

.
I
I:
1:

I
.. ".,

ifiI;
1f
de unde Yin curentii de aer, care sa favorizeze aprinderea. Toate gramezile trebuie
sa arda in timp, pentru aproduce fum mult dens. Dacain timpul fumigatiei,
unele gramezi incep sa se stinga, se rascolesc cu furca Ii se adauga paie uscate.
Daca incep sa arda cu flacara, se arunca peste ele pamant marunt. Gramezile trebuie
sa arda fara incetare pana la 0 ora dupa rasaritul soarelui, cand se aerul.
Fumul produs in strat gros, prin arderea materialelor din grfunezi, impiedica
pierderea caldurii de catre pamant (aerul fiind mai rece ca pamantul) deci mentine
mai cald stratul de aer din imediata vecinatate a coroanei pomilor.
Fumigatia se poate realiza prin arderea cauciucurilor uzate, precum
cu ajutorul brichetelor (lumanarilor)jumigene.
oalta metoda de aparare apomilor infloriti contra inghetului este stropirea
prin aspersiune, asigurand0 pulverizare cat mai £lna aapei revenirea aspersoarelor
in pozitie la intervale de maximum 1minut. Prin pulverizarea apei (care
ct>deaza caldura latenta) temperatura ael1llui la nivelul coroanelor ramane cu 2-
4 Cmai ridicata, comparativ cu aceea dn coroanele pomilor nestropiti.
F. Scuturarea po)eiului din coroanele pomilor
Poleiul este 0 pojghita de gheata care se formeaza pe sol pe tulpinile
pomilor ramurilor, dnd in cursul iernii cad ploi insotite de vanturi reci. Apa
ciizuta pe plante ingheata brusc, inainte de ase putea scurge, iar pojghita de gheata
se incetul cuincetul. Daca ploaia vantul nu dureaza prea mult, pojghita
de gheata depusa pe pomi este subtire ca unghia de regula pe partea din
care bate vantul. Daca, dimpotriva, ploua mult, iar vantul sufla puternic ore in
trunchiurile ramurile pomilor se imbraca cu 0 carapace de gheata groasa de
cativa milimetri, iar in unele situatii chiarde 2-3 cmsau mai mult. Sunt sernnalate
de polei gros de 6-7 cm. Intr-o astfel de situatie, greutatea ghetii
limita de a ramurilor, care se frang in cea mai mare parte, pomii putand
fi mutilati. In plus, poleiul mai poate produce asfixierea mugurilor a pomului
intreg, dadi partea aeriana a acestuia este acoperita complet de gheata 0 perioada
mai indelungata. De aceea, scuturarea poleiului gros de pe pomi este 0 lucrare
necesara foarte urgenta dupa instalarea acestuia.
Cu 0 prajina despicata la varfse sprijina fieeare ramura de dedesubt, in
locul unde are greutatea maxima se la ineeput foarte pentru a nu se
frange. Se va avea grija ea odata cu poleiul sa nu se desprinda mugurii in
gheata. Daca poleiul se desfaee greu de ramuri, se pana se mai
aerul. Aeeasta lucrare nu trebuie fortata, dar nici sa se piarda timpul favorabil
pentru efectuarea ei, deoarece in ambele cazuri se inregistreaza pagube.
G. Apararea contra grindinii
Grindina rupe frunzele pornilor, produce leziuni pe fructe seoarta ramurilor,
uneori destul de grave. Grindina se poate eombate eu rachete proiectile
245
r:

l".:.
[1

I

\
".
.
ij
Principalele bali ale pamilar fructiferi
J
ffi Bayer CropScience
2
Fainarea marului -
Podosphaera leucotricha
timpul petele devin brun-negricioase
conflueaza ocupand portiuni mari din limb.
Atacul pe frude se prezinta sub forma de
pete de culoare brun-maslinie, catifelate.
Fructele atacate se deformeaza, crapa
cad prematur. Soala se manifesta pe
pedunculi, sepale lastari. Atacul pe las-
tari se prezinta sub forma de ulceratii iar
degera In timpul iernii.
Combatere
Se recomanda folosirea prin alternanta a
produselor:
Antracol 70 WP: 0,2-0,3% (3-4,5 kg/ha)
Clarinet: 0,1% (1,5 IIha)
Folicur Solo 250 EW: 0,05% (0,75 IIha)
Primul tratament fitosanitar pentru preve-
nirea infectiilor primare se efectueaza de
regula cu produse cuprice, cand 15-20%
din mugurii florali sunt la Inceputul Infrun-
zirii, faza fenologica cunoscuta popular
sub numele de de
Urmatorul tratament se aplica In perioada
cuprinsa Intre fenofazele buton roz, Info-
ierea corolei deschiderea primei flori din
inflorescenta. Dupa Inflorit, se mai
efectueaza 2-4 stropiri dupa scuturarea
petalelor, mai ales daca presiunea de
infectie este mare sau sunt ploi frecvente
atacul nu s-a stopat.
Atacul se manifesta pe toate organele aeri-
ene ale pomului: muguri, frunze, inflores-
cente, lastari uneori frude. Mugurii vege-
tativi floriferi ataca(i de fainare nu mai
evolueaza normal, sunt acoperiti de 0 pas-
la pulverulenta, alba cu aspect fainos, iar
In cele din urma se usuca cad. Frunzele
atacate sunt mici, deformate, se copaesc,
se brunifica, devin casante se zdrentu-
iesc. Lastarii erbacei atacati stagneaza In
au aspect fainos de cele mai
multe ori degera In timpul iernilor
groase, deoarece lemnul nu se coace.
Combatere
Clarinet: 0,1% (1,5 IIha)
Folicur Solo 250 EW: 0,05% (0,75 IIha)
Primul tratament obligatoriu se executa la
Inceputul dezmuguritului pentru preveni-
rea infectiilor primare prin conidii, folosin-
du-se In general produse pe baza de sulf.
Tratamentul al doilea se aplica In
perioada cu tratamentul recomandat pen-
tru rapanului marului (buton roz, Infoierea
corolei-deschiderea primei flori din inflo-
rescen(a) pentru protejarea florilor pe
perioada Infloritului. La acest tratament se
va utiliza produsul Clarinet (0,1 %) sau
Folicur Solo 250 EW (0,05%).
Focul bacterian al rozaceelor
Erwinia amylovora
Atacul se manifesta primavara, iar primele
simptome de boala apar pe inflorescente
lastari. Fiorile atacate se ofilesc, se bruni-
fica, ulterior se Innegresc raman
pe pom sau In cele din urma cad. Pe vre-
me umeda calduroasa boala progresea-
za rapid pe lastari care se vestejesc, se
brunifica se Indoaie sub forma de carja.
Pe frude, atacul se manifesta frecvent
numai pe cele verzi, pe care apar zone ne-
crotice delimitate de 0 zona verde Inchis la
pere de 0 la mere. in timp foarte
scurt fructele verzi puternic atacate se
Innegresc In Intregime. Soala are evolutie
descendenta coboara pe ramuri,
pante, trunchi producand leziuni ulceratii
cu aspect neted sau rugos. In lunile iunie-
iulie boala se manifesta cu caracter pagu-
bitor pe formatiunile scurte de rod, care
se brunifica In totalitate. Pe suprafata orga-
nelor atacate In conditii de umezeala apare
un exudat de culoare galben-brun. Soala
produce pagube mari, pana la distrugerea
totala a pomilor la mar, par gutui.
Combatere
Aliette 80 WG: 0,3% (3-4,5 kg/ha). Trata-
mentele se vor efectua In timpullnfloritului,
cand 10-15% din flori au Inceput scu-
ture petalele. Acesta este considerat trata-
ment cheie pentru prevenirea infectiilor la
floare.
Rapanul marului !;Ii parulni - Venturia
inaequalis !;Ii Venturia pirina
Atacul cel mai pagubitor se manifesta pe
frunze fructe. Pe frunze apar pete mici,
circulare de culoare untdelemnie la Ince-
put, apoi cafenie cu aspect catifelat. Cu
fructelor In dreptul petelor se onduleaza,
pulpa In adancime, iar la
suprafa\a acestora apar pustule de
culoare negricioasa - fructificatiile ciu-
percii. In condi\ii de atmosfera foarte
umeda pe fructele bolnave apare 0 masa
mucilaginoasa de culoare roz. PUlpa
fructelor atacate capata 0 coloratie brun-
gri gustul acestora este pregnant amar.
La atacul cel mai caracteristic
pagubitor se manifesta pe fructe flori.
Fiorile se ofilesc se brunifica iar fructele
atacate devin moi, zemoase, apoi
putrezesc In Intregime. La suprafata orga-
nelor atacate apare un
fructificatiile ciupercii. Fructele sunt ata-
cate In toate stadiile de dezvoltare (verzi,
parga coapte). Boala este favorizata de
ploile frecvente cazute In perioada Inflorit-
ului dezvoltarii fructelor. Perioada opti-
ma de tratare este cuprinsa In intervalul
buton verde floral intrarea In parga a
fructelor.
Penicillium spp., In principal P. expansum
cauzeaza aparitia unui putregai de culoare
bej sau brun deschis cu aspect translucid
umed. La suprafa\a fructelor apar fructi-
fica\iile ciupercii albicioase la Inceput, apoi
verzi-albastrui sau care
contin 0 mare masa de spori.
Putregaiul al fructelor -
Botrytis cinerea
Putregalul pielos al fructelor
coletului - Phytophthora cactorum
Combatere
Primul tratament la se efectueaza
In perioada de buton verde floral, iar urma-
toarele la Inceputul Infloritului, scuturarea
petalelor-Iegarea fructelor intrarea In
parga a fructelor. Pentru stropit se reco-
manda utilizarea produsului Teldor 500 SC
In concentratie de 0,15% (1,5 I/ha).
Datorita timpului de pauza foarte scazut
(1-3 zile), acest produs se poate utiliza
Intre recoltari, daca In aceasta perioada
sunt ploi frecvente care favorizeaza
infec\iile In masa cu putregai pe
fructe.
Pe fructele de simptomele de boala
sunt diferite In funetie de gradul de matu-
rare al acestora. Astfel, fructele verzi ata-
cate se Intaresc se brunifica, cele
intrate In parga se decoloreaza devin
albicioase, iar cele mature modifica
culoarea din In roz-liliachiu au
aspect pielos. Gustul fructelor bolnave
• este pronun\at amar. In zona coletului
apar necroze pe por\iuni de 10-12 mm de
culoare cu aspect spongios
care cu timpul se extinde. Boala este
favorizata de excesul de umezeala din sol
de ploile frecvente cazute In perioada
dezvoltarii fructelor.
Combatere
Teldor 500 SC: 0,08% (0,8 I/ha)
Folicur Solo 250 EW: 0,05% (0,5 I/ha)
La pornirea In vegeta\ie tratamentele
fitosanitare se aplica In fenofazele de
buton verde Inal\area inflorescen\elor cu
produse cuprice, iar stropirile urmatoare se
fac la Inceputul Infloritului caderea
petalelor cu produse din alte grupe, pre-
cum Folicur Solo Teldor.
Putregaiul brun (monilioza) se manifesta
prin apari\ia unor pete brune, rotunde pe
locul unei Intepaturi sau lovituri a fructului.
Petele evolueaza In timp cuprinzand
pieli\a pulpa fructului In profunzime. La
suprafa\a fructelor bolnave apar perni\e
pulverulente dispuse concentric de
culoare in depozitele frigori-
fice cu temperaturi scazute apare
putregaiul negru caracterizat prin Inne-
grirea fructelor, luciu specific absen\a
perni\elor pulverulente (fructificatiile ciu-
percii).
Atacul se manifesta pe flori, frunze, lastari
fructe. In primaverile ploioase boala are
caracter epidemic. Frunzele, florile las-
tarii se ofilesc se brunifica cu repezici-
une, ramanand atarnate pe pom sub forma
de "buchete". Acest simptom este confun-
dat de multe ori cu efectul gerurilor tarzii de
primavara. Fructele atacate prezinta pete
circulare cu perni\e pulverulente alb-galbui
sau dispuse neregulat pe
suprafa\a pulpei putrezite pierd stralu-
cirea. Cu timpul fructele bolnave putrezesc
In Intregime cad pe sol sau se lipesc
unele de altele sub forma de ciorchine, se
zbarcesc raman mumifiate In pom.
Pulregaiul mumiflerea fructelor -
Monilinia laxa I M. fructigena
Bolile de depozit la mar
Putregaiul brun - Monilia fructigena;
Putregaiul lenticelar - Gloeosporlum
fructlgenum, Penicillium spp.
Putregaiullenticelar se prezinta sub forma
de pete cu contur circular de cca. 3 cm
diametru de culoare maronie. Pieli\a
ffi Bayer CropScience
3
Principalii daunatori ai pomilor
fructiferi
Acarianul al pomilor -
Panonvchus ulmi
Acarianul al pomilor ierneaza in sta-
diul de ou dezvolta 5-6 genera\ii pe an.
Daunatorul este polifag, atacand toate
speciile pomicole. Acarienii in\eapa sug
seva din frunze. Ca urmare a atacului,
\esuturile se depigmenteaza, iar coloritul
frunzelor este modificat in alb-argintiu la
inceput apoi in ruginiu. Frunzele puter-
nic atacate cad prematur, iar diferen\ierea
mugurilor de rod este influen\ata in mod
negativ implicit produc\ia de fructe a
anului urmator.
Combatere
Primul tratament se efectueaza in faza de
de pentru combate-
rea oualor hibernante, folosind produsul
Confidor Oil SC 004 in concentra\ie de
1,5% (22,5 I/ha). in perioada de vegetatie
(luna iunie) cand se constata ca efectivul
popula\iei de acarieni incepe sa creasca,
se efectueaza 1-2 tratamente cu Envidor
240 SC conc. 0,04% (0,6 I/ha) pentru
combaterea formelor mobile oualor.
Aearianul filoeoptid al marului -
Aeulus sehlechtendali
Acarianul ierneaza ca femela de iarna in
grup sub scoarta exfoliata a pomilor, in
crapaturile scoartei, intre solzii mugurilor
sau la baza acestora dezvolta 5-6 gen-
era\ii pe an. Acarienii se hranesc cu frun-
zele, iar in locul intepaturilor apar pete
mici de culoare galben-albicioasa.
Frunzele puternic afectate devin argintii
cu reflexe plumburii ulterior, partile lat-
erale ale Iimbului foliar se ruleaza spre
partea superioara a frunzei, se brunifica
cad prematur. Acarienii ataca fructele,
mai ales In zona caliciala, unde apare 0
rugozitate pronuntata, care depreciaza
calitatea acestora.
Combatere
Pentru combaterea acarianului se reco-
manda executarea tratamentelor fitosani-
tare cu produsul Envidor 240 SC conc.
0,04% (0,6 I/ha) la pragului
economic de daunare (PED) de 10-15
forme mobile pe frunza vara.
Gargarita f1orilor de mar -
Anthonomus pomorum
Gargari\a ierneaza ca adult in stratul
superficial al solului, in jurul coletului sau
sub scoarta exfoliata a pomilor. Dezvolta
o singura generatie pe an. Adu1tii hiber-
nanti se hranesc cu mugurii vegetativi
de rod, iar cei estivali cu epiderma
parenchimul frunzelor. Atacul cel mai
caracteristic pagubitor este cauzat de
larvele daunatorului. Acestea consuma In
totalitate organele interne ale f1orilor
(ovar, stamine), care nu se mai deschid
se usuca. Bobocii florali ataca\i raman
multa vreme pe ramuri, fiind cunoscuti
popular sub numele de
Combatere
Pentru combaterea adultilor hibernan\i se
efectueaza un tratament fitosanitar la
inceputul dezmuguritului cu produsul
Calypso 480 SC conc. 0,02% (300 ml/ha).
Acest tratament coincide cu cel avertizat
pentru fainarea marului (P. leucotricha).
Paduchele verde al marului -
Aphis pomi
Daunatorul ierneaza in stadiul de ou de
rezistenta, pe ramurile sub\iri, la baza
mugurilor sau sub scoarta exfoliata
dezvolta 8-12 generatii pe an. Paduchii
cOlonizeaza partea inferioara a frunzelor
din varful lastarilor erbacei, unde se hra-
nesc sugand seva din tesuturi. Ca urmare
a intepaturilor, frunzele se rasucesc, apoi
se ingalbenesc se usuca. Partile ata-
cate sunt acoperite cu excrementele dulci
ale paduchilor "roua de miere" pe care se
instaleaza fumagina, ingreunand comba-
terea acestora. Pomii puternic atacati se
debiliteaza, se innegresc produc fructe
mici lipsite de aspect comercial.
Combatere
Primavara devreme, la semnalarea
primelor colonii de afide pe frunze se
aplica primul tratament pentru combate-
rea acestora. Daca atacul nu se stopeaza
se mai aplica 1-2 tratamente dupa caz cu
unul din produsele:
Calypso 480 SC - 0,02% (300 ml/ha)
Decis 2,5 EC - 0,03% (0,45 I/ha)
Decis 25 WG - 0,003% (45 g/ha)
Decis Mega 50EW - 0,015% (0,225 I/ha).
4
ffi Bayer CropScience
Combatere
Tratamenlele fitosanitare In perioada de
vegeta\ie se efectueaza atunci cand se
semnaleaza primele colonii de paduchi In
coroana pomilor. Pentru stropit se reco-
manda Calypso 480 SC-0,02% (300 mllha)
sau Decis 2,5 EC 0,05%.
vei biologice a daunatorului. In perioada
de vegeta\ie, pentru fiecare genera\ie a
daunatorului G1 (iunie), G2 (august) se va
efectua un tratament la Inceputul migrarii
larvelor de sub scut, care se va repela la
interval de cca. 10 zile. La aceste trata-
mente se vor folosi Decis 25 WG 0,003%
(45 g/ha la mar; 30 g/ha la prun) sau
Calypso 480 SC conc. 0,02% (300 ml/ha).
Paduehele lanDS - Eriosoma lanigerum
Daunatorul ierneaza ca forme radicicole
In zona colelului ca larve pe partile
aeriene ale pomului. Dezvolta 8-12 gene-
ra\ii pe an. Paduchii colonizeaza lulpinile,
ramurile, lastarii radacinile de mar pe
care Ie In\eapa, sugand sucul celular. In
locurile In\epaturilor celulele se hipertrofi-
aza apar umflaturi mici la Inceput sub
forma de nodozitate, iar pe masura ce
atacul evolueaza se formeaza gale mari
sau tumori canceroase. Daunatorul se
foarte dupa secre\ia
ceroasa, filamentoasa, de culoare alba
care acopera colonia.
Viermele merelor - Cydia pomonella
Daunatorul ierneaza In stadiul de larva
Intr-un cocon matasos, In crapalurile
scoartei pomilor, sub frunzele cazute, In
col\urile lazilor de depozitare a fructelor,
In depozilele de paslrare a fructelor sau
alte adaposturi. Dezvolta frecvent doua
genera\ii pe an. Alacul primar cauzat de
larvele genera\iei I In migrare se mani-
festa la fructele In formare, unde larvele
fac rosaturi superficiale In pieli\a. Cand
larvele patrund In fruct formeaza galerii
largi pana la casa seminala, consumand
pulpa semin\ele, se produce atacul
secundar, considerat ca fiind cel mai
pagubitor. Fructele verzi atacate se
opresc din dezvoltare cad prematur.
Atacurile lardive ale larvelor din genera\ia
Combatere
Tratamentul se va efeclua la apari\ia
primilor daunalori In livada cu produsul
Calypso 480 SC conc. 0,02% (300 ml/ha).
Viermele merelor
Combatere
Tratamentele fitosanitare efectuate In
perioada de repaus vegetativ cu produsul
Confidor Oil SC 004 la concentra\ia de
1,5% sunt recomandate pentru combate-
rea larvelor hibernante reducerea rezer-
Paduehele roz galieol al marului-
Dysaphis deveeta
Daunalorul ierneaza In sladiul de ou sub
scoar\a sau In crapalurile scoartei.
Paduchii se localizeaza pe partea inferi-
oara a frunzelor unde se hranesc cu sucul
celular al acestora. Frunzele alacale sunt
pulernic deformale, se gofreaza, se
Incre\esc pe partea superioara a limbului
foliar se La infeslari masive
capacilatea de fotosinleza scade, fiind
influen\ata negaliv atat produc\ia de frucle
a anului In curs, cat diferen\ierea
mugurilor de rod penlru anul viilor. Fructele
provenite de la pomii ataca\i sunt mici
deformale, lipsile de aspect comercial.
Paduchele din San-Jose -
Quadraspidiotus pernielosus
Daunatorul ierneaza In sladiul de larva de
varsla I, sub scut, pe ramurile pomilor.
Dezvolla doua genera\ii pe an, iar In unii
ani, In regiunile sudice ale \arii, dezvolla
a lreia genera\ie. Paduchii se localizeaza
alaI pe partile lemnoase, cal pe frunze
frucle. Alaca Insa preferen\ial partile
lemnoase ale pomilor, pe care Ie In\eapa
cu roslrul suge con\inulul celular al
aceslora. Pe frucle, paduchele se fixeaza,
mai ales In zona pedunculara caliciala,
In jurullocurilor In\epate formandu-se pete
sub forma unor aureole. Fruclele ata-
cate raman mici pierd valoarea
comerciala. Pomii tineri alaca\i se usuca
In 2-3 ani, iar cei batrani au vegeta\ie ane-
mica, frunze etiolate, ramurile degarnisite
de muguri, produc\ie scazuta dupa mai
mul\i ani se usuca progresiv de la varf
catre baza.
EEl Bayer CropScience
5
a doua grabesc procesul de maturare a
fructelor caderea acestora. Fructele
atacate pierd valoarea comerciala $i
nu se pot pastra deoarece putrezesc.
Combatere
Pentru combaterea daunatorului, la prima
genera\ie se efectueaza un tratament Tn
luna mai cand fructele au diametrul de cca.
1,5 cm, care se repeta dupa aproximativ
7 zile. Primul tratament pentru genera\ia a
doua se efectueaza de obicei Tn decada a
III-a a lunii iunie, cand fructele au diametrul
de cca. 3,5 cm se repeta dupa 5-7 zile.
La aceste tratamente se recomanda uti-
lizarea urmatoarelor produse:
Calypso 480 SC: 0,02%
Proteus OD 110: 0,05%
Decis 2,5 EC: 0,025%
Decis 25 WG: 0,003%
Decis Mega 50 EW: 0,0125%.
Vlespea merelor -
Hoplocampa testudinea
Atacul este cauzat de larve, care fac gale-
rii superficiale Tn zona caliciului, ce par ca
stranguleaza fructul cand acesta este mic.
Pieli\a fructului Tn dreptul galeriei devine
rugoasa, se brunifica se iar
fructele pierd aspectul comercial. Pe
masura ce fructele cresc, larvele patrund
Tn pulpa, unde rod un orificiu rotund de
culoare neagra, cu resturi de
hrana excremente. In cele din urma
larvele sapa galerii pana la casa seminala,
consuma semin\ele pulpa din jurul casei
seminale, iar fructele atacate cad.
Combatere
Primul tratament se executa Tn primele
zile dupa scuturarea petalelor cu Calypso
480 SC 0,02% (0,3 I/ha) sau Decis 25 WG
0,003% (0,045 kg/hal.
Molia (viermele) pielitei fructelor -
Adoxophyes reticulana
Daunatorul ierneaza In stadiul de larva
Tntr-un cocon matasos dens, de culoare
alba, la baza mugurilor, In frunzele
uscate, Tn crapaturile scoartei. 0 parte din
larve hiberneaza In depozitele de
fructe, Tn zona caliciala pedunculara.
Insecta dezvolta doua genera\ii pe an.
Larvele ataca mugurii, frunzele, florile
fructele. Frunzele atacate sunt rasucite
sub forma de cornet sau lipite cate 2-3 la
un loc $i cu fire matasoase.
Alteori, larvele lipesc 0 frunza cu un fruct
sub acest adapost fac rosaturi superfi-
ciale Tn pieli\a fructului. Fructele atacate
sunt mai predispuse atacului cauzat de
unele ciuperci fitopatogene (Monilia spp.),
care accelereaza putrezirea acestora.
Combatere
Primul tratament se efectueaza primavara
devreme la pornirea Tn vegeta\ie, cand Tn-
cep sa apara larvele hibernante $i se re-
peta dupa 6-8 zile. Pentru genera\ia de
vara (decada II III luna iulie $i decada 1
luna august) tratamentul se efectueaza Tn
primele 3 zile de la apari\ia larvelor tinere
se repeta la intervale de 6-8 zile. Pentru
combaterea daunatorului se utilizeaza
Decis 2,5 EC 0,0125% (0,25 I/ha).
Minatoarea marmorata -
Phyllonorycter blancardella
La mar, larvele rod mezofilul frunzelor sub
forma unei mine cu aspect marmorat.
Epiderma superioara se bombeaza
se depigmenteaza se pateaza, iar cea
inferioara se pliaza se brunifica. Insecta
dezvolta 3-4 genera\ii pe an ierneaza Tn
stadiul de pupa In interiorul minelor de pe
frunzele cazute. Pentru avertizarea trata-
mentelor se folosesc capcanele cu fer-
omoni sexuali tip "Atrablanc".
Combatere
Primul tratament se efectueaza pentru
combaterea fluturilor din genera\ia hiber-
nanta la Inceputul Tnfloritului cu unul din
produsele:
Calypso 480 SC: 0,02% (0,3 I/ha)
Decis 2,5 EC: 0,025% (0,375 I/ha)
Decis 25 WG: 0,003% (0,045 kg/hal
Pentru fiecare genera\ie a daunatorului
sunt necesare 1-2 tratamente fitosanitare.
Mlnatoarea IIneara • Stigmella malella
La mar, larvele consuma parenchimul frun-
zelor formand mine alungite, sinuoase $i
largi de culoare cafenie. Pe centrul galeriei
se disting excrementele, dispuse Intr-un
continuu de culoare neagra. Frunzele pu-
ternic atacate se brunifica cad prematur.
Minatoarea lineara dezvolta 2-3 genera\ii
pe an ierneaza ca pupa Tn sol sau sub
stratul de frunze. Avertizarea tratamentelor
fitosanitare se face folosind capcanele cu
feromoni sexuali tip "Atramal".
Combatere
La Tnceputul scuturarii petalelor se aplica
primul tratament pentru prevenirea atacu-
lui cauzat de acest daunator. Pentru stro-
pit se va utiliza produsul Decis 25 WG -
0,003% (0,045 kg/hal.
Minatoarea sinuoasa .
Lyonetia clerckella
La mar, atacul este cauzat de larve, care
formeaza 0 galerie sinuoasa Tntre cele
doua epiderme, tot limbul foliar.
Mina frecvent de la nervura prin-
cipala se termina tot Tn nervura princi-
pala. La Inceput minele sunt mici, Tnguste
se largesc pe masura ce larvele cresco
Minele sunt de culoare deschisa, iar pe
mijloc, de-a lungul acestora, culoarea
este mai Inchisa din cauza excrementelor
larvei. Frunzele puternic atacate cad pre-
matur. Daunatorul dezvolta 3-4 genera\ii
pe an ierneaza ca adult Tn diferite ada-
posturi. Primul tratament fitosanitar coin-
6
ffi Bayer CropScience
ffi Bayer CropScience
cide de obicei cu fenofaza de rasfirare a
inflorescentei.
Combatere
Primul tratament pentru combaterea f1u-
turilor care au iernat se efeclueaza la
Inceputul sculurarii petalelor folosind pro-
dusul Decis 2,5 EC conc. 0,025%.
Omida paroasa a dudului -
Hyphantria cunea
lerneaza In stadiul de pupa In locuri foarte
variate: crapalurile scoartei pomilor, gar-
duri, resturi vegetale, scorburi, stralul
superficial al solului, dezvoltand In
conditiile tarii noastre doua generatii pe
an. in unii ani poale sa apara a Ireia
generatie partiala. Larvele din primele
sladii traiesc in grup rod epiderma
parenchimul frunzelor, iar cele din
ultimele stadii consuma limbul foliar com-
plet, lasand numai resturi de nervuri. La
invazii mari, pomii fructiferi arborii pot fi
complet defolia!i, iar produC\ia de frucle
compromisa. Atacurile repetate duc la
debilitatea pomilor.
Combatere
Pentru fiecare generatie a daunatorului se
vor efectua 1-2 tratamenle. Primul trata-
ment se efectueaza in luna mai dind se
inregistreaza primele focare In coroana
pomilor se repeta daca alacul nu s-a
stopat. La generatia a doua Iratamentul
se execula in luna augusl cand se
observa simptome incipiente de atac pe
frunze. Pentru stropit se recomanda pro-
dusele Calypso 480 SC - 0,02% sau
Decis 2,5 EC - 0,025% (0,25 - 0,375 Itha).
Cotarul verde - Cheimatobia brumata
Adultii prezinta un pronun!al dimorfism
sexual; femela are numai rudimente de
aripi de culoare masculul
are aripi de culoare Qui
esle verde-galbui la Incepul, apoi devine
are forma ovala
diametru de 0,4-0,5 mm. Larva masoara
25 mm lungime are culoarea corputui
verde-galbuie, cu capul brun; dorsal pre-
zinta 0 dunga mai Inchisa, iar lateral trei
7
dungi albicioase. Pupa are 7-8 mm
lungime esle de culoare bruna.
Combatere
Penlru combaterea defoliatorilor, trata-
menlul se execula primavara, dind se
inregistreaza 5% buchete f10rale cu larve.
La acest tralament se utilizeaza produsul
Decis 2,5 EC - 0,025% (0,25-0,375 I/ha).
Paduchele negru al -
Myzus cerasi
Paduchii colonizeaza frunzuli!ele linere
din varfullastarilor erbacei, localizandu-se
pe partea inferioara a aceslora, unde
Incep sa se hraneasca cu sucul celular al
frunzelor. Ca urmare a alacului, frunzele
se rasucesc se usuca, luand forma
unor buchete, iar lastarii se innegresc
se indoaie. La suprafata organelor ata-
cate se din abundenta "roua de
miere" pe care se instaleaza fumagina,
impiedicand asimilatia normala a frun-
zelor. Pagube foarte mar; produce In
pepinierele pomicole in plantatiile
tinere. Daunatorul dezvolta 3-5 generatii
pe mai mulle generatii pe
planlele gazda secundare. lerneaza ca ou
In coroana pomilor.
Combatere
Tratamenlele se aplica pnmavara
devreme la semnalarea primilor paduchi
pe frunzuli!ele aparute. Daca se Intarzie
cu Iralamenlul, combalerea va fi mai difi-
cila dalorita aparitiei exudalului lipicios
"roua de miere", care impiedica contaclul
produsului cu daunatorul. Pentru stropit se
recomanda Decis 2,5 EC 0,03% (0,3 Itha).
Musca (viermele) -
Rhagoletis cerasi
Daunatorul alaca fructele de
Larvele patrund in fructe consuma
pulpa acestora in jurul samburelui.
Fructele alacate se Inmoaie, se Inchid la
culoare, pierd valoarea comerciala
devin dezagreabile penlru consumatori
datorila prezentei viermilor. in cele din
urma fructele atacate putrezesc in
intregime cad pe sol. Sunt mai predis-
puse atacului soiurile cu coacere semi-
tarzie tarzie. Insecta dezvolta 0 singura
genera\ie pe an ierneaza Tn stadiul de
pupa Tn sol. Tratamentele fitosanitare se
executa dupa captarea primilor adul\i Tn
capcanele optice cu clei adeziv tip
"AtraCeras".
Combatere
Primul tratament, de regula, coincide
fenologic cu intrarea Tn parga a soiului
Ramon Oliva, iar calendaristic cu a doua
sau a treia decada a lunii mai se repeta
dupa 5-7 zile. La acest tratament se reco-
manda folosirea produselor Calypso 480
SC- 0,02% (0,2 I/ha) sau Decis 2,5 EC-
0,025% (0,25 IIha).
Paduchele al prunulul -
Hyalapterus pruDi
Adul\ii larvele colonizeaza frunzele
lastarii, unde Tn\eapa sug sucul celular.
Ca urmare a Tn\epaturilor frunzele se
Tngalbenesc, se deformeaza puternic
se Tncre\esc. Lastarii ataca\i stagneaza Tn
se deformeaza, au aspect cenu-
cand coloniile de paduchi sunt abun-
dente Tn cele din urma se Tnnegresc.
Organele atacate sunt acoperite de
excrementele dulci ale paduchilor "roua
de miere" pe care se instaleaza fumagina,
Tmpiedicand pe de 0 parte asimila\ia frun-
zelor, iar pe de alta parte Tngreunand
combaterea. lerneaza Tn stadiul de ou
dezvolta 8-10 genera\ii pe an.
Combatere
Primul tratament se aplica la pornirea Tn
vegeta\ie, cand se semnaleaza primele
colonii de paduchi pe frunzuli\ele tinere
din varful lastarilor erbacei. Pentru stropit
la acest tratament se recomanda unul din
produsele:
Calypso 480 SC: 0,02% (0,2 I/ha)
Decis 2,5 EC: 0,03% (0,3 I/ha)
Decis 25 WG: 0,003% (0,03 kg/hal
Viespea galbena a prunelor •
Hoplocampa flava; vlespea neagra a
prunelor - Hoplocampa miDuta
Larvele viespilor cu fierastrau ale prunului
se hranesc cu samburii cruzi apoi cu
pulpa fructelor, sapimd cavita\i mari Tn care
se strang resturi de hrana excremente.
La invazii mari fructele atacate cad Tn pro-
portie de 50-60%. Cele doua specii au
biologie asemanatoare, respectiv 0 singura
genera\ie pe an ierneaza Tn stadiul de
larva Tntr-un cocon la mica adancime Tn sol.
Combatere
Tratamentul se efectueaza cand 10-15%
din flori au Tnceput scuture petalele
trebuie sa se Tncheie Tn maxim 5 zile. Pen-
tru stropit la acest tratament se vor utiliza
produsele Calypso 480 SC-O,02% (0,2 I/ha)
sau Decis 25 WG-O,003% (0,03 kg/hal.
Viespea simburilor de prUD -
Eurytoma schrelneri
Atacul pe fructe este cauzat de larvele
daunatorului care consuma Tn totalitate
con\inutul samburelui. La Tnceput fructele
infestate nu se pot distinge de cele sana-
toase, diferen\ierea facandu-se mai tar-
ziu, la iunie cand acestea Tn-
cep sa cada din pom. Cu timpul fructele
atacate raman Tn urma cu dezvoltarea fa\a
de cele sanatoase, au aspect clorotic cu
tenta violacee, un Tnceput de 0
asimetrie. Prunele cazute se zbar-
cesc se mumifiaza, iar daca se sparg, Tn
interiorul samburelui se vede larva.
Daunatorul dezvolta 0 singura genera\ie
pe an ierneaza ca larva Tn sambure.
Combatere
Primul tratament coincide cu Tnceputul
scuturarii petalelor cu tratamentul aver-
tizat pentru viespile cu fierastrau ale
prunului. AI doilea tratament considerat
"cheie" se efectueaza la 6-8 zile dupa
primul corespunde fenologic cu des-
prinderea caliciului de pe fructe. La aces-
te tratamente se utilizeaza:
Calypso 480 SC - 0,02% (0,2 I/ha) sau
Decis 2,5 EC - 0,025% (0,25 I/ha).
Viermele prunelor - Cydia funebrana
Larvele ataca fructele de prun, sapand
galerii Tn pulpa acestora pe care 0 consu-
ma Tn Tntregime, adeseori chiar sambu-
rele. Fructele infestate se recunosc
dupa prezen\a picaturilor gomoase ce se
scurg prin galeriile de patrundere a larve-
lor. Atacul cauzat de larve accelereaza
coacerea fructelor Tn cele din urma pu-
trezirea acestora. Pagubele provocate de
acest daunator Tn condi\ii de netratare
ajung pana la 80%. Insecta dezvolta 2-3
genera\ii pe an ierneaza ca larva Tntr-un
cocon matasos sub scoarta exfoliata a
pomilor. Tratamentele fitosanitare se
efectueaza dupa captarea primilor fluturi Tn
capcanele cu feromoni sexuali tip "Atrafun".
Combatere
La prima genera\ie tratamentele coincid
calendaristic cu a doua sau a treia
decada a lunii mai, iar fenologic cu dez-
voltarea fructelor (diametrul cca. 1 em).
Pentru stropit se poate utiliza unul din
produsele:
Calypso 480 SC: 0,02% (0,2 I/ha)
Decis 2,5 EC: 0,025% (0,25 I/ha)
Decis 25 WG: 0,003% (0,03 kg/hal
Descrierea bolilor daunatorilor a fost
realizata cu sprijinul Prof. Dr. Georgeta
Teodorescu, Dr. Ing. Mihaela Sumedrea
Dr. Ing. Florin Cristian Marin, de la
Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru
Pomicultura Marikineni, judo
8
ffi Bayer CropScience
Produse Bayer CropScience pentru combaterea
bolilor daunatorilor la pomii fructiferi
Aliette@ 80 WG
Fungicid sistemic
Subslan\a aclivil: loselil de aluminiu 80%
Formulare: WG (granule dispersabile In apa)
Modul de actiune
Aliette este un fungicid sistemic cu 0 foarte
buna capacitate de penetrare In plante. Se
remarca prin mobilitatea excep\ionala In
toate \esuturile, fiind un fungicid cu dis-
tribu\ie completa descendenta ascenden-
ta In planta, ceea ce permite protejarea pe 0
lunga perioada de timp a organelor vegeta-
tive fructifere, inclusiv a noi.
Prezinta proprietatea unica de stimulare a
sistemelor de autoaparare a plantelor i;)i nu
dezvolta fenomene de rezisten\a datorita
modului de aC\iune multisite. Aliette are 0
foarte buna ac\iune preventiva, ac!ionand
prin inhibarea germina\iei sporilor, precum
prin blocarea dezvoltarii miceliului In planta
a sporularii.
Modul de utilizare
Mar, par, gutui: 0,3% pentru combaterea
focului bacterian al rozaceelor. Se aplica un
tratament din faza de buton roz-Inceputul
Infloritului pana la scuturarea petalelor,
pentru a preveni infec\ia care are loc prin
stigmatul florii. Cantitatea de solu\ie este
de 1000-1500 I In func\ie de tipul varsta
planta\iilor de echipamentul de stropit.
Timp de pauza: 21 zile la mar, par gutui.
Antracor!l 70 WP
Fungicid de contact
Substan\a activa: propineb 70%
Formulare: WP (pulbere umectabila)
Modul de actiune
Antracol este un fungicid din grupa ditiocar-
bama\ilor cu ac\iune de contact multi-site, uti-
lizat cu succes In tratamente preventive.
Aplicat In tratamente succesive are efect
secundar pronun\at Impotriva acarienilor
putregaiului Un tratament de cali-
tate impune distribuirea uniforma a solu\iei
de stropit pe Intreaga planta, In special pe
partea inferioara a frunzelor. La doza echiva-
lenta in kg/ha cu alte fungicide din grupa diU·
ocarbama1i1or, Antracol are 0 eficacltate cel
pufin egala, iar in unele cazuri superioara
acestor produS1t, datorita formularii foarte
bune a confinutului in unele mlcroelemente
necesare dezvoltaril plantelor.
Modul de utilizare
Mar, par: se utilizeaza la concentra\ia de
0,2-0,3% Impotriva rapanului. Se reco-
manda 2-3 tratamente preventive, cu un
intervallntre stropiri de 7-10 zile.
EB Bayer CropScience
Clarinet®
Fungicid sistemic cu aCfiune preventiva
curativa pentru combaterea rapanului
fainari; la mar
Substan\e active:
pirimetanil 150 gil + fluquinconazol 50 gil
Formulare: suspensie concentrata (SC)
Modul de actiune
Clarinet este un fungicid cu ac\iune sis-
temica translaminara In plante, avand In
componen\a sa doua substan\e active.
Fluquinconazol este 0 substan\a activa sis-
temica din grupa triazolilor, care ac\ioneaza
prin inhibarea sintezei ergosterolului (DMI)
ciupercilor patogene. Pirimetanil este 0
substan\a activa din grupa anilinopirimidi-
nelor, cu activitate translaminara, care
ac\ioneaza prin inhibarea enzimelor nece-
sare realizarii patogenita\ii ciupercilor.
Clarinet are ac\iune preventiva i;)i curativa
Impotriva rapanului, fainarii i;)i altor pato-
geni, inhiband germina\ia sporilor,
rea miceliului formarea apresorilor.
Modul de utilizare
Clarinet se aplica preventiv atat prefloral
cat In tratamente postflorale Incepand cu
faza de deschidere a primilor muguri sau la
avertizarea infec\iei primare cu rapan.
Intervalul Intre tratamente In cazul unor
condi\ii c1imatice normale este de 10-12
zile. in cazul unor condi\ii deosebit de
favorabile instalarii evolu\iei bolilor, inter-
valullntre tratamente se poate reduce cu 2-
3 zile. Se aplica In concentra\ie de 0,1%
Intr-un volum de solu\ie de 1500 I/ha.
Timpul de pauza: ultimul tratament se va
face cu 30 zile Inainte de recoltare.
Fungicid sistemic triazolic pentru
combaterea bolilor la samburoase mar
Substan\a activa: tebuconazol 250 gil
Formulare: EW (emulsie In apil)
Modul de actiune
Folicur Solo 250 EW are ac\iune sistemica
In plante, patrunzand In \esuturi fiind dis-
tribuit acropetal. EI intervine In procesul de
sinteza a sterolilor, inhiband dezvoltarea
patogenilor. Folicur Solo prezinta propri-
eta\i preventive, curative uneori eradica-
tive i;)i are un spectru larg de activitate.
Modul de utilizare
Mar: se utilizeaza la doza de 0,75 I/ha
(0,05%) pentru combaterea fainarii a
rapanului. Tratamentele se efectueaza cu
precadere postfloral dupa scuturarea
petalelor, 1-2 tratamente la interval de 7-12
zile, la avertizare. Timp de pauza: 14 zile.
9
Samburoase: se utilizeaza la concentra!ia de
0,075-0,1 % pentru combaterea monil-
iozelor (Monilinia spp.). Se efectueaza
doua tratamente, primul cand 10% din flori
s-au deschis, iar al doilea la scuturarea
petalelor. Pentru monilioza pe fructe trata-
mentul se face la avertizare
fructelor pana la parga), la interval de 12-
14 zile. Nu se vor aplica mai mult de 3
tratamente pe sezon. Timpul de pauza este
de 14 zile.
Teldor@ 500 SC
Fungicid cu aCfiune de contact local
sistemica pentru combaterea moniliozelor la
prun a putregaiului la

Subslan\a activil: lenhexamid 500 gil
Formulare: SC (suspensie concentrala)
Modul de actiune
Teldor este un fungicid cu ac\iune preven-
tiva de durata, destinat combaterii putre-
gaiului a moniliozelor la diferite
culturi. Ac\ioneaza la suprafa\a organelor
tratate local sistemic, impiedicand pro-
ducerea infec\iilor dezvoltarea ulterioara
a miceliului In planta. Teldor se fixeaza pu-
ternic la suprafa\a organelor tratate, 0 parte
a produsului patrunzand In plante.
Modul de utilizare
prun: 0,08% (0,8 I/ha) pentru
combaterea moniliozelor. Se efectueaza 1-
2 tratamente preventive. Primele trata-
mente (buton roz scuturarea petalelor)
combat Monilia laxa, care se manifesta In
principal pe lastari flori, iar urmatoarele
combat In plus Monilia fructigena au ca
scop prevenirea atacului pe fructe.
Tratamentele se repeta la 10-14 zile, In
alternan\a cu alte produse. Timpul de
pauza: 1-3 zile.
se recomanda a se efectua 2-3
tratamente la doza de 1,5 I/ha (0,15%),
primul la Inceputul Infloririi, iar urmatoarele
dupa fiecare recoltare a fructelor. Se uti-
lizeaza 1000 I solu\ie/ha. Timpul de pauza
este de 1-3 zile.
Calypso@ 480 SC
Insecticid sistemic din grupa chimica
cloronicotinile
Substanla activit liacloprid 480 gil
Formulare: SC (suspensie concentrata)
Modul de actiune
Calypso are 0 eficacitate ridicata un spec-
tru larg de activitate atat Impotriva insec-
telor care In\eapa sug sucul celular cat
asupra acelora care rod partile aeriene ale
plantei. Este un produs cu activitate siste-
mica ridicata In planta, ac\ionand asupra
insectelor daunatoare prin contact :;;i inges-
tie. Tiacloprid ac\ioneaza la nivelul sistemu-
lui nervos al insectelor, blocand desfa-
:;;urarea activita\ilor vitale. Datorita acestui
mod de ac\iune, Calypso combate la fel de
eficient :;;i formele rezistente la insecticidele
conven\ionale utilizate pana acum. Activita-
tea nu este influen\ata de temperatura din
momentul efectuarii tratamentului sau de
precipita\iile cazute ulterior acestuia. La
unele specii cum este viermele merelor
Calypso are :;;i 0 ac\iune ovicida foarte
buna. Efectul ovicid este maxim daca trata-
mentul se efectueaza la Inceputul depune-
rii pontei.
Modul de utilizare
Mar
Se utilizeaza la concentra\ia 0,02% (0,3
I/ha) pentru combaterea insectelor mina-
toare, afidelor (Aphis pomi), viermelui
merelor (Cydia pomonel/a) , viespii merelor
(Hoplocampa testudinea) , gargari\ei florilor
de mar (Anthonomus pomorum) , pMu-
chelui din San Jose (Quadraspisiotus perni-
ciosus) genera\ii de vara. Perioada de pro-
tec\ie este de minimum 14 zile. Se
efectueaza 1-2 tratamente, cate unul pe
genera\ie la avertizare. Cantitatea de
solu\ie este de 1500 I/ha.
Prun
Se utilizeaza la concentra\ia 0,02% (0,2 I/ha)
In 1-2 tratamente pentru combaterea vier-
melui prunelor (Cydia funebrana) , padu-
chelui cenu:;;iu (Hyalopterus pruni) , viespii
prunelor (Hoplocampa minuta), viespii
samburilor (Eurytoma schreineri) , padu-
chelui din San Jose (Quadraspisiotus per-
niciosus) genera\ii de vara.
C i r e ~
Se utilizeaza la concentra\ia 0,02% (0,2 I/ha)
pentru un tratament In combaterea mu:;;tei
c i r e ~ e l o r (Rhagoletis cerasi). Cantitatea de
solu\ie luata In calcul este de 1000 I/ha.
Timpul de pauza la speciile pomicole este
de 14 zile.
Insecticid sistemic pentru combaterea
daunatorilor la mar ~ i prun prin tratamente
la dezmugurit
Substan\a activa: imidacloprid 4 gil
Formulare: SC (suspensie concentrata)
Modul de actiune
Confidor Oil SC 004 are ac\iune sistemica
de lunga durata :;;i ac\iune fizica comple-
mentara de asfixiere datorata uleiului.
Substan\a activa a produsului patrunde
rapid In plante, ac\ionand asupra larvelor
paduchelui din San Jose prin penetrarea
scutului protector. Efectul asupra insectelor
daunatoare consta In perturbarea irever-
sibila a func\iilor vitale ale centrilor nervo:;;i.
Ouale hibernante ale diferitelor specii de
afide :;;i ale paianjenului ro:;;u sunt intoxicate
:;;i asfixiate, astfel ca nu mai are loc eclozi-
unea larvelor. Produsul are un efecl de
lunga durata (peste 30 zile), 0 patrundere
optima a componentei sistemice, 0 aderen-
\13 sporita la suprafa\a plantei :;;i un contact
superior cu daunatorii. Ac!iunea diferila :;;i
complementara a celor doua componente
ale produsulu; previne apar;\;a fenomenului
de rezisten\a.
Modul de utilizare
Mar: se utilizeaza pentru combaterea larve-
lor hibernante ale pMuchelui din San Jose
(Quadraspidiotus perniciosus) :;;i a oualor
hibernante ale afidelor :;;i paianjenului ro:;;u
comun al pomilor (Panonycus ulmi) In con-
centra\ie de 1,5% respectiv 22,5 I/ha In
1500 1 apa. Tratamentul se efectueaza In
faza de dezmugurit-urechiu:;;e de :;;oarece.
Prun: se utilizeaza pentru combaterea oua-
lor hibernante de afide In concentra\ie de
1,5%, respectiv 15 I/ha In 1000 I apa. Se
efectueaza un tratament pe sezon la dez-
mugurit.
Produsul nu se va amesteca cu zeama bor-
deleza, polisulfuri :;;i produse pe baza de
sulf, diclofluanid, caplan sau TMTD. Pentru
orice alte combina\ii se va face In prealabil
un lest de compatibilitate fizico-chimica.
Insecticid piretroid
Substan\a activa: deltametrin 50 gil
Formulare: EW (emulsie in apa)
Modul de actiune
Decis Mega 50 EW este un piretroid de sin-
teza care ac\ioneaza prin contact :;;i
ingestie. Asupra insectelor daunatoare
aC\ioneaza la nivelul sistemului nervos. Are
efect repelent $i de $OC :;;i ac\ioneaza supli-
menlar ca inhibilor de nutri\ie asupra
insectelor. Decis Mega 50 EW protejeaza
cullura limp de 7-10 zile, indiferent de sta-
diul de vegeta\ie. Acoperirea completa :;;i
uniforma a plantelor esle esen!iala penlru 0
buna protec\ie Impotriva atacului
insectelor. Formularea tip emulsie In apa
este unica pentru deltametrin, avand avan-
tajele formularilor lichide dar fara dezavan-
tajele unui con\inut ridicat de solvent, ca la
formularile tip emulsie concentrata. Acest
lucru conduce la 0 influen\a mai scazuta a
temperaturilor ridicate asupra eficien!ei
tratamentelor.
Modul de utilizare
Mar: se utilizeaza la concentra!ia de
0,0125% (0,187 I/ha) pentru combaterea
viermelui merelor (Cydia pomoneJla) :;;i
0,015% (0,225 I/ha) pentru combaterea afi-
delor (Aphis pam/). Timpul de pauza Inain-
tea recoltarii este de 7 zile.
10
Decis@ 25 WG
Insecticid piretroid
Substan\a acliva: dellametrin 25%
Formulare: WG (granule dispersabile in apa)
Modul de actiune
Decis 25 WG este un piretroid de sinteza
care ac!ioneaza prin contact :;;i ingestie, cu
efect la nivelul sistemului nervos. Are efect
repelent :;;i de :;;oc :;;i ac\ioneaza ca inhibitor
de nutri\ie asupra insectelor. Decis 25 WG
protejeaza cultura 7-10 zile, indiferent de
stadiul de vegela\ie. Acoperirea complela :;;i
uniforma a plantelor este esen\iala pentru 0
buna prolec!ie Impolriva alacului inseclelor.
Decis 25 WG beneficiaza de a formulare
moderna, caracterizala prin stabilitate ridi-
Gala la temperaturi mari :;;i lipsa fotosensibil-
ita!ii. EI poate fi aplicat $i la temperaturi mai
ridicate, tara diminuarea eficacita\ii.
Produsul are un profil toxicologic extrem de
favorabil, fiind lipsit de efect toxic pentru uti-
lizator. Solu\ia ob\inuta prin dizolvarea gran-
ulelor In apa nu produce efecte iritante pen-
tru piele $i ochi.
Modul de utilizare
Mar: 0,003 % (45 g/ha) pentru a combate
viermele merelor (Cydia pomonella) , vies-
pea merelor (Hoplocampa testudinea),
minatoare, afide (Aphis pom/), paduchele
din San Jose (Quadraspidiotus pernicio-
sus) genera\ii de vara.
Prun: 0,003 % (30 g/ha) pentru a combate
paduchele cenu:;;iu (Hyalopterus prum),
viespi (Hoplocampa minuta), viermele
prunelor (Cydia funebrana), paduchele din
San Jose (Quadraspidiotus perniciosus)
generatii de vara.
Decis@ 2,5 EC
Insecticid piretroid
Substan\a acliva: deltametrin 25 gil
Formulare: EC (concentrat emulsionabil)
Modul de actiune
Decis 2,5 EC este un piretroid de sinteza cu
ac\iune prin contact $i ingestie :;;i cu efect la
nivelul sistemului nervos. Are efect repelent
:;;i de :;;oc :;;i ac\ioneaza ca inhibitor de nutri!ie
asupra insectelor. Protejeaza cultura 7-10
zile, indiferent de stadiul de vegeta\ie.
Acoperirea completa :;;i uniforma a plantelor
este esen\iala pentru 0 buna protec!ie
Impotriva atacului insectelor.
Modul de utilizare
Mar:
0,025% (0,375 I/ha) pentru viermele merelor
(Cydia pomonella), minatoare (Phy/onorichter
b/ancardella, Lythocolletis b/ancardella) , omida
miniera mica (Lyonetia c/erkella), Hyphantria
cunea, Lymantria dispar, Hybernia defoliaria,
Cheimatobia brumata, Ma/acosoma neustria;
0,0125% (0,25 I/ha) pentru Leucoptera scitella,
Adoxophyes reticu/ana, Nepticu/a ma/ella;
ffi Bayer CropScience
0,03% (0,45 IIha) pentru afide (Aphis pomi);
0,05% pentru Eryosoma lanigerum;
Prun:
0,03 % (0,3 IIha) pentru paduchele cenu$iu
(Hyalop/erus prum);
0,025 % (0,25 l/ha) pentru viespea samburilor
(Eurytoma schreinen), viermele prunelor (Cydia
funebrana), Hyphan/ria cunea, Lyman/ria dis-
par, Hybemia defoliaria, Cheima/obia bruma/a,
Malacosoma neus/ria;
C i r e ~ :
0,025 % (0,25 Itha) pentru musca cire\>elor
(Rhagole/is ceras/);
0,03 % (0,3 Itha) pentru paduchele negru al
cire\>ului (Myzus ceras/);
Proteus® 00 110
Insecticid sistemic ~ i de contact
Substan\e active: tiacloprid 100 gn + dellametrin 10 gil
Formulare: 00 (dispersie in ulei)
Mod de actiune
Proteus 00 110 este un produs cu activi-
tate multi pia, sistemica ~ i de contact. La
circa 0 ora dupa efectuarea tratamentului,
tiacloprid patrunde In plante $i este dis-
tribuit spre varfurile de cre$tere, iar
deltametrin ramane pe suprafata organe-
lor tratate. Tiacloprid actioneaza la nivelul
sistemului nervos al insectelor, blocand
desfa$urarea activitatilor vitale. Oeltametrin
actioneaza de asemenea la nivelul siste-
mului nervos al insectelor, avand totodata
efect repelent $i inhibitor de nutritie.
Ambele componente actioneaza prin con-
tact $i ingestie asupra daunatorilor care
inteapa sau rod partile vegetative ale
plantelor. Proteus combina actiunea sis-
temica de lunga durata a tiaclopridului cu
actiunea de $OC a deltametrinului.
Mecanismul complex de actiune confera un
spectru larg de activitate $i permite com-
baterea inclusiv a formelor rezistente la
insecticide din alte grupe chimice.
Formularea de ultima generatie, dispersie
In ulei (00), confera produsului 0 aderenta
EE7 Bayer CropScience
$i 0 patrundere In planta a componentei
sistemice superioare celorlalte formulari.
Mod de utilizare
Mar
Se utilizeaza la doza de 0,05% (0,75 IIha)
pentru combaterea viermelui merelor
(Cydia pomonel/a). Tratamentele se efectu-
eaza la avertizare, cate un tratament pe
generatie. Cantitatea de solutie necesara
este de 1500 Ifha. Perioada de protectie
este de 14 zile. Are un bun efect $i asupra
altor daunatori, nemaifiind necesara adau-
garea altor insecticide pentru complexare.
Envidor® 240 SC
Acaricid
Subslan\a activa: spirodiclofen 240 gn
Formulare: SC (suspensie concentrala)
Modul de actiune
Envidor 240 SC este un acaricid nou din
familia ketoenolilor. Actioneaza prin contact
$i ingestie ca inhibitor al biosintezei lipide-
lor ~ i combate 0 gama larga de acarieni
tetranichizi, eriofizi ~ i tarsonemizi. Envidor
are 0 puternica actiune ovicida, con-
troleaza toate stadiile juvenile de larva ~ i de
nimfe $i reduce substantial fertilitatea
femelelor. Produsul este lipofilic: se fix-
eaza in stratul ceros al cuticulei, nu este
spalat de precipitatii $i actiunea lui nu este
influentata de temperaturile ridicate. Are 0
durata de protectie de cca. 40 zile de la
aplicare. Este foarte bine tolerat de plante.
Modul de utilizare
Mar
0,04% (0,6 Ifha) pentru combaterea acarie-
nilor Pannonychus ufmi, Tetranychus
urticae, Aculus spp. Se utilizeaza pentru un
singur tratament pe sezon la debutul ata-
cului, dupa inflorit sau la cre$terea
fructelor, in functie de avertizare. Volumul
de solutie este de 1500 Ifha. Timpul de
pauza este de 14 zile.
11
Basta® 14 SL
Erbicid neselectiv pentru combaterea buruie-
nil or din planta'ii1e de pomi fructiferi
Subslan\e active: glufosinat de amoniu 150 gn
Formulare: SL (concentrat solubil)
Modul de actiune
Basta este un erbicid neselectiv cu actiune
de contact asupra buruienilor. Preluarea de
catre plante are loc in principal prin frunze $i
organele verzi, preluarea prin partile lem-
noase fiind neglijabila. Viteza de preluare in
planta este maxima in cursul primelor 6 ore
de la aplicare. Basta nu se transloca din
tesuturile frunzei in vasele conducatoare,
esentiala fiind actiunea de contact.
Buruienile tratate se opresc din cre$tere
chiar in cursul primei zile dupa tratament,
de$i simptomele vizuale lipsesc. Formu-
larea contine 0 doza marita de adjuvant,
fiind optimizata pentru conditii mai putin
favorabile de aplicare (umiditate scazuta) ~ i
are 0 toleranta mai buna la spalarea prin
precipitatii.
Modul de utilizare
Se utilizeaza la doza de 5-6 Ifha postemer-
gent pentru combaterea buruienilor mono-
cotiledonate $i dicotiledonate anuale ~ i
perene. Este important ca In cursul primelor
6 ore de la aplicare sa nu ploua. Buna
acoperire a foliajului buruienilor cu solutie
de stropit este esentiala, deoarece Basta
actioneaza prin contact foliar. Cantitatea de
solutie este de 100-500 I solutiefha, in
functie de echipament. Se va evita contac-
tul solutiei de stropit cu foliajul culturilor, pre-
cum ~ i udarea excesiva a trunchiului
pomilor. Un avantaj esential al produsului
consta in siguranta culturii. Tn situatia in
care In mod accidental produsul ajunge pe
o parte din frunzele bazale ale plantelor,
datorita lipsei efectului sistemic, planta de
cultura nu va fi afectata dedit local.
I I
300 167 str. Garii nr.15 Tel./Fax: 0256.497.688
OFERTA. GENERALA. PESTICIDE
vALABILA INCEPAND cu DATA DE 05.02.2009
AMBALAJ DOZA LA
PRET
Nr. Crt. PRODUS FURNIZOR RONIL;KG CULTURl PRlNCIPALE
L;KG HA L: KG
(fara TVA)
ERBICIDE

",
•. !.>!" -' ":;
J
f---
I ACETO SO EC SHARDA 5 2,5-5 17.00 Porumb, flsoarelui
2 ADENGO 465 SC BAYER 1 0,4 470.00 Porumb
3 AFALON SO SC MAKHTESH1M 1 ; 5 2-4 48.50 Cartof, porumb, flsoarelui
4 AG1L 100 EC MAKHTESH1M 1 0,7-2 120.00
Legume, fl.soarelui, lucerna, pepeni verzi,
rapita, soia, mazare
5 AKRlS BASF 5 2,5-4 53.00 Porumb
6 ARRAT* BASF 0.8 0.2 197.00 Gdiu,orz
7 BASAGRAN FORTE
.,
BASF 5
}
2-2,5 92.30 Soia, fasole, lucema ."..
8 BASIS 75 DF* DU PONT 0.06 0.02 297.00 Porumb
9 BASTA 14 SL BAYER 5 2-6 70.00 Pomi, vita de vie, orez (desicant)
10
BETANAL EXPERT BAYER
1
3,6-4
134.00
Sfecla de zahar
J I
5 129.00
12
BETANAL QUATRO BAYER
1
4.5
135.00
Sfecla de zahar
13 5 130.50
14
BUCTRJL U BAYER
1
0,8-1
61.00
Grau, porumb
15 5 58.00
J6 BUTISAN 400 SC BASF 5 1,5-2,5 170.00 Rapita
--
::ALLISTO 480 SC SYNGENTA 1 0,2-0,35 740.00 Porumb
-.-
18 CAMBIO
BASF
1
2-2,5
34.00
Porumb
19 10 33.00
20 CASORON G CHEMTURA 1 ; 5 ; 15 30-80 25.00
Erbicid total pentru: pomi,
Ipepiniere pomicole
21 CERLIT DOW 1 0,4-1,5 94.00 Grau, porumb, ceapa, mar
22
CLINIC 360 SL NUFARM
1
3-5
40.00 Erbicid total pI.: vita de vie,
23 5 38.00
terenuri neagncole
24 CORDUS* DUPONT 0.08 0.04 368.00 Porumb
25
DUAL GOLD 960 EC SYNGENTA
1
1-1,5
130.00
Porumb, sfecla, fl.soarelui, cartof, legume
26 5 126.00
27
EQUIP BAYER
1
1-2,5
97.50
Porumb
28 5 94.00
29
ESTERON 60 DOW
1
0,6-0,8
34.00
Grau, porumb
30 10 30.00
31 EXPRESS SO SG* DUPONT 0.15 0.03 368.00 Floarea soarelui
32
FRONTIER FORTE BASF
1
0,8-1,4
104.00 Porumb, fl.soarelui, soia, cartof, sfecla de
-
33 5 100.00
zahar
34 FURORE SUPER 75EW BAYER 5 1-3,5 49.00 Fl.soarelui, cartof, sfecla, soia, mazare, in
35
FUSILADE FORTE SYNGENTA
1
0,8-1,5
155.00, FJ.soarelui, cartof, sfecla de zahar, tomate
-
36 5 151.00
transplantate
37 GALERA DOW 1 0,25-0,3 337.00 Rapi(a
.-
AMBALAJ OOZA LA
PRET
Nr. Crt. PROOUS FURNIZOR RON/L;KG CULTURI PRINCIPALE
L;KG HA L: KG
(fara TVA)
38 GARDOPRIM PLUS GOLD
SYNGENTA 5 4-4,5 54.00 Porumb
500 SC
39 GLEAN 75 DF* DU PONT 0.1 0,0 ]-0,02 205.50 Grau, in
40 GLlFOSAT DOW 200 2-4 38.00
Erbicid total desicant
41 GLlFOTIM TELLURIUM 1 ; 5 3-5 40.00
Erbicid total pI.: de vie, miri1ti, terasamente
cale terenuri neagricole
42 GOAL 2 XL DOW 1 1-5 105.00
Legume, fl.soarelui, pomi fructiferi, vila de vie
43 GOLTlX 70WP MAKHTESHIM 25 4.5 95.00 Sfecla de zahar
44
0.008 16.80
45 GRANSTAR 75 DF* DU PONT 0.1 0,Q1-0,02 190.00
Grau,orz
46
1 1740.00
47 GRANSTAR 75DF +
DU PONT 0,1+2
pachet/
244.00 Gnl.u,orz
CERLIT*
5 ha
48 1 41.00
49 GUARDIAN MONSANTO 5 1,75-2,5 40.00
Porumb, fl.soareJui, soia
50 20 36.00
51 HARMONY 50 SG* DUPONT 0.1 0,03-0,04 520.00 Grau,orz
52 HARNESS MONSANTO 5 1,75-2,5 36.00 Carlof, fl.soarelui
53 HELMSTAR 75 WG HELM I 0,015-0,02 850.00 Grau, orz, secara
54 KELVIN
BASF
I
1-1,5
207.00
Porumb
55 5 197.00
56 KERB 50 WG DOW 1 2-5 110.00 Salata, morcov, sfecla, lucema
57 LAREN 20 PRO* DUPONT 015 0,03 117.00 Grau
58 LAREI\' 20 PRO + CERLIT* DU PONT 0,09+1,2
pachet/
139.00 Cereale paioase
3 ha
59 LEOPARD 5 EC MAKHTESHlM 1 ; 5 0,7-2 66.50 FJ.soarelui, rapila, sfecla, soia
60 LEXONE75DF DU PONT 1 0,7-1,2 160.00 Carlof
61 LlNUREX 50 SC MAKHTESH1M 5 1,5-4 45.00 Cartof, ceapa, fl.soarelui, morcov
62 LONTREL300 DOW 1 0,3-0,5 337.00 Ceapa, sfecla, vila de vie, rapila
63 LUMAX 537,5 SYNGENTA 5 3-4 83.00 Porumb
64 MERLIN 480 SC BAYER 1 0,2-0,23 595.00 Porumb
65
MERLIN DUO*
0.5 39.00
66 BAYER 2.5 1,8-2,5 185.00
Porumb
67 MERLIN DUO 5 71.60
68
MISTRAL 4 SC SYNGENTA
1
1-1,5
215.00
Porumb
69 5 211.00
70 MISTRAL EXTRA 60 00 SYNGENTA 1 0,5-0,75 485.00 Porumb
71 MUSTANG DOW 1 0,4-0,6 85.00 Cereale paioase, porumb
72 MODOWN 4 F MAKHTESHIM 1 1-2 70.00 Flsoarelui
73
NICO 40 SC SHARDA
1
1-1,5
160.00
Porumb
74 5 155.00
75 NICOGAN 40 SC MAKHTESHIM 1 0,8-1,5 145.00 Porumb
76 PANTERA 40 EC CHEMTURA 1 0,75·3 70.00
F1.soarelui, soia, sfecla, lomale, canof, rapi(a,
ceapa, vila de vie
77 PATROL TELLURIUM 1 ; 5 1 60.00 Porumb
78 PREMIANT TELLURlUM 1 ; 5 1 40.00 Cereale paioase, porumb
79
PRINCIPAL* DU PONT
0.18
0,09
363.60
Porumb
80 0.45 900.00
81
PULSAR 40 BASF
1
0,75-1,2
199.00
Soia, fl.soarelui
82 5 195.00
83 PYRAMIN FL BASF 10 6-9 79.00 Sfecla de zahar
84 RAFT BAYER 5 \-\ ,25 156.00 Flsoarelui
85 REGLONE FORTE SYNGENTA 5 2-4 107.00
Cartor. flsoarelui, lucema de
86 1 46.00
87 ROUNDUP MONSANTO 5 3-6 40.00
Erbicid total neselectiv
88 20 36.20
89 SAFARI 50 WG* DUPONT 0.12 0.03 540.00 Sfecla, zahm-
90 SDMA SUPER TELLURIUM 1 ; 5 1 24.00 Porumb, paioase, gazon
91 SEKATOH PROGRES 00 BAYER 1 0.15 379.00 Grilu, orzoaica
92 SELECT SUPER ARISTE 1 ; 5 0,6-2 88.00 Sfecla, fl.soarelui, soia, mazare, cartof
2
70 WG* I BAYER I 0.5
94 SENCOR 70 WG 15
Nr. Cr.tIPRODUS FURNJZOR
AMBALAJ
L;KG
DOZA LA
HA L: KG
0,3-1,2
PRET
RONIL;KG IcULTURI PRJNCIPALE
(fara TVA)
I 90.00/Cartof, soia, tomate
172.00
B. INSECTICIDE;AC:A1UCIDE-NEMXTOCIDE-MOLUSCOCIDE
." ," _.... __ -t
951sTELLAR I BASF I 5
MSTOMP 330 EC I BASF H
981SULTAN SO SC I MAKHTESHIM I I
991 SURDONE 70 WDG I MAKHTESHIM I 1
100lTERlDOX 500 EC I SYNGENTA I 5
L_I QlJTlTUS* I DU PONT I 0.05
11021 lOT
103lTITUS PLUS* I DU PONT I 0.614
SUPER I DOW H
5
1061VENZAR80WG I DUPONT I 1
I NUFARM H
5
1-1,5
5-6
0,5-2
0,7-1,2
2-3
0,04-0,06
0.307
1,7-2,2
0,5-2
2
230.00IPorumb
I 41.80, Porumb, legume, soia, carlof, fl.soarelui
40.00
98.00IRapi(ii, varzA, conopida
130.001Cartof
109.001Rapita
185.00 Porumb, cartof,
350.00 tomate transplantate
380.701Porumb
I 39.00
1
Porumb, fl.soareJui, soia, carlof
36.00
185.001Sfecla de zaMr
55.00
1
Porumb
I 53.00
., "t:' ....... J;
1091ABAMETIM I TELLURIUM 1 1 I 0,05% 350.001Biocid - Solanacee
1JOIACTARA 25 WG*

I I II ACTELLIC SO EC
112IALVERDE*
1131APOLL050 SC
1141BISCAYA
1151CALYPSO 480 SC
I 161CONFlDOR ENERGY
J_ 1I7J CONFIDOR OIL
IJl81sc 004
SYNGENTA
SYNGENTA
BASF
MAKHTESHIM
BAYER
BAYER
BAYER
BAYER
0.25
0.25
10
0,06-0,08
0,05-0,2%
0,25
0.0004
0,16-0,25
0,08-0,3
0,06-0,13%
0015
233.00,Legume, cartofi, porumb, cereale paioase,
poml, rap1ta
110.001 Pomi, legume, vita de vie, spat
ii
de
depozltare
61.00lCartof
131.75IPomi, vita de vie, legume
205.001 Griiu, orz, ovaz rapita
602.00ICartofi, pomi, vita de vie, griiu
179.00ITomate, castraveti, varza
22.00
1Mar
18.50
1 119/CORAGEN*
120
1211DECIS 2,5 CE*
1221DECIS 25 WG*
1231DEClS MEGA SO EW
I I24'DELICIA GASTOXIN**/*
125
1
J 261DELTIM
I- 'IDIAZITIM
lalEMERITE
1291 El\1ERITE ENERGY
130IEMERlTE OIL
131IENVlDOR
1321FASTAC 10 EC
DUPONT
BAYER
BAYER
BAYER
DELICIA-
FREYBERG
TELLURIUM
TELLURIUM
TELLURIUM
TELLURIUM
TELLURIUM
BAYER
BASF
0.05
02
0.5
06
5
0.96
1.44
0,06-0,15 I 58.50/ Cartof, mar, prun, vita de vie
224.00 '
0,3-0,5 I 45.00IPorni, cereale, legume, cartof
0,03-0,04 I 500.701Griiu, cartof, pomi frucliferi, vila, legume
0,15-0,3 I 165.70ICereale, legume, pomi
30 g/t 120.00/Cereale depozitate
180.00
0,2-0,5 I 70.00lBiocid - Cartoti, legume, vila de vie, pomi
0002 I 45.00lBiocid - Solanacee
0.25 I 130.00IBiocid - Solanacee
025 I 145.001Biocid - Porni
1,66% I 21.00lBiocid - Porni
0,3-0,6 I 582.00IPomi, vita de vie, legume, soia
0,1-0,4 I 155.00IPomi, cereale., legume, cartof, sfecla
1331FlJRY 10 EC
1341KARATE ZEON
1351 K-OBIOL
V36iLAMDEX 5 EC
1371LIDER 70 WG*
13811\1AVRIK 2 F
I G
141lMESUROL 2RB
1421l\1lT1GAN 18,5 EC
1431l\10SPILAN 20 SG
FMC
SYNGENTA
BAYER
MAKHTESHIM
HELM
MAKHTESHIM
BAYER
BAYER
MAKHTESHIM
NIPPON SODA
1 ; 5
0.125
25
25
0,01-0,02%
0,15-0,2
0.01
0,15-0,5
0,125-0,2
0,03-0,05%
3-6
5
0.002
0,08-0,25
68.00ICereale, porumb, legume, pomi, vita de vie
195.00IPomi, vie, legume, sfecla, cereale
Cereale depozitate
56.00IGrau, orz, rapita, sfecJa, pomi
40.00ICastraveti, cartof
155.00ICereale, rapita, cartofi, legume, pomi,

I 73.00
1L
-
egume camp, salata
69.50
60.20ITomate, varza, salata
25.501 Porni, vie, legume
434.00ICartof, vita de vie, legume, pomi
I I NlPPONSODA I I 10,03-0,05 I 179.00ILegume,pomi,vitadevie, soia
I 47INOVADIM.!'ROGRES I CHEMrNOVA I I 10,075-0,1% I 40.001 Legume, pomi, vifa de vie, rapifii, lucema
1
- 144]NEMATORINJOG I SYNGENTA I I I 30 I l1o.00lcartoliPentrusamanfa
10 105.00
FURNIZOR I. Crt.IPRODUS
--
I CULTURI PRJNClPALE

OMITE 570 EW CHEMTURA I 0,1% 96.00 Pomi, legume, vita de vie
149 5 94.00
- 150 I 32.00
.---:-:-:- OPTIMOL 4 G PBI AGROCHEM. 15 Legume, tutun rasad
. lSI 15 28.00
110 I BAYER I 5 I 0,3-0,4 I 134.001 Gniu, cartoli, vifa de vie, mar
PYRINEX 25 ME I MAKHTESH1M I I I 1,5-3 I 30.00IPomi, grau, porumb
1-
1541RELDAN 40 EC
DOW I I I 0.00 I I 71.00I
Pomi
, vie, cereale paioase, produse
depozltate
10 EC MAKHTESHIM I I I 0.0006 I 124.00IPomi, legume, cartof, vita de vie
- -156 SINTOGRILL FORTE
- 157TALSTARI0EC
- ISS TORQUE 550 SC
- 159 VANTEX 60 CS*
- 160 VERTIMEC 1,8 EC
... 161 VYDATE 10 G
- 162 VYDATE 24 L
.. C. Fti&GICIDE.
TELLURIUM 30 50 22.00 Biocid - Legume
FMC I ; 5 0,02-0,05% 164.00 Legume, porni, vipi de vie, porumb
BASF 5 0,04-0,05% 160.00 Pomi, castravefi, vila de vie
DOW 0.5 0,07-0,12 78.00 Pomi, cereale paioase, cartof
SYNGENTA I 0,08-0,1% 670.00 Legume
DU PONT 10 IS-50 70.00 Sfecla de zahar, canofsAm., legume sera
DU PONT I 0.002 117.00 Legume de seri!., usturoi Si!.manJA, mac
"IIIICHORUS 75 WG*
1- );(,1 BUMPER 250 EC
1_ 50 WP
IbO
I 0.4 238.00 Grau, orz (boli foliare)
I I 5 2 65.00 L .. 1- .. - d .
- , - egume, Slec a, poml, vita· e vie
5 61.00
I 0.001 107.601Pomi
1 2 96.80 Cartof
5 93.50
I I 0,5-0,75 I 258.001Grau, orz, floarea soarelui, rapita
5 0,6-0,8 99.00 Cereale, fl.soarelui, rapi[a
I 0,2-0,3% 75.00 Legume, pomi, caNun
I 0 100.00 L .
- 0,2-0,4 Yo egume, poml
15 96.60
I I 0,15-0,5 I 111.00IGrau, orz, legume, pemi, vita de vie
5 0.5 220.00 Cereale paioase
I 2 90.00 C Ii . -'
arto I, tomate, castravetl, ceapa, vIe
10 87.00 .
0.2 I 0,2-0,5 I 116.00IPomi, vie,
iH
5
I 16.001 . . - d' Ii
0,2-0,3% Legume, poml, Vila e Vie, cano I
15 26.60 '
1 ; 5
I
I I I 2-3 I 36.001 ..
10 0,2-0,3% 34.00 Poml, Vie, cartof, fasoJe, castrave\i, tomal
BAYER
DUPONT
BASF
DUPONT
SCHIRM
NUFARM
BAYER
BAYER
BAYER
SYNGENTA
SYNGENTA
SYNGENTA
SYNGENTA
MAKHTESHIM
MAKHTESH1M
BASF
I ililAMISTAR XTRA
f-
?' ARTEA 330 EC
I'-1 BRAVO 500 SC
1 7 ';
[ 70 WP
1
_,
, -

ACANTO PLUS
1(,-1 ACROBAT MZ
1(.:'
1(,(iALERT
1(,7 ALLEATO 80 WG
: 10S ALJETTE 80 WG
1(")
1" BUMPER SUP 490
In CARAMBA 60 SL

1': CLARINET 200 SC
Is:."
_ ' .' CONSENTO 450 SC
lb-1
- CUPRlTIM 50 PU
- 1M, CURZATE F
: 11\- CURZATE MANOX

TELLURIUM
DU PONT
CIG
25 3-5 33.00 Vita de vie, tomate, mar, cartef
I 2.5 58.00 Vita de vie
I 2 5 65.00 V' d' f
-. Ita e Vie, carta
20 63.00 '
1-
I 700 WDG BASF 0,035-0,05% 171.00IPomi, vila de vie
M 45 PU
Jl)1
DOW
25
2-2,5
I 40.00
1L
f' '. d .
egume, carta , poml, VIta e vie
39.00
NEOTEC
19.3
DOW
25
2
40.00lTomate camp
I 39.00
I94IDUETT ULTRA BASF 0.5 176.00IGau,orz
I951ECLAIR 49 WG BAYER 0.5 448.001Vita de vie
75 WG
197
DOW
10
1,5-1,8
82.00ICartof, vita de vie
I 78.00
PRO*
19')
DUPONT
0.1
0.4
0.4
I 41.00!C f' - d .
arto , Vila e VIe, tomate
156.00
4
AMBALAJ DOZA LA
PRET
Nr. Crt . PRODUS FURNIZOR RONIL;KG CULTURJ PRINCIPALE
L;KG HA L: KG
(fara TVA)
200
FALCON 460 EC BAYER
I
0,3-0,7
162.00
Cereale, vita de vie
201
5 159.00
202 FANION WG DUPONT I 2.5 65.00 Cartof, tomate, de vie
203
FOLICUR SOLO 250 EW BAYER
I
0,4-1
103.80 Villi de vie, mar, samburoase, rapi\a de
I 204
5 100.30
toamna
205 FOLPAN 80 WDG MAKHTESHIM 1 ; 5 1,5-2 42.00 Legume, pomi, viti!. de vie
206
FUNGISTOP SHARDA
I
2-2,5
46.00
Cartof, vita de vie, mar
207
5 43.00
208 FUNGURAN 300 OR SPIESS-URANIA 5 2
Legume, pomi, de vie, canof, fasole
209 FUNGURAN 50 OR SPIESS-URANIA 10 2
Legume, pomi, de vie, canof, fasoJe
210 GALBEN M ISAGRO Italia 1 ; 15 2.5 65.00 Legume, cartof, vita de vie
21 I INFJNITO 687,5 SC BAYER 1 1,4 107.00 Cartof, tomate, castraveti
212
KOCIDE 2000
5 39.00
Vitll de vie, cartof, mar, tomate
213
DUPONT 0,15-0,2%
25 36.00
I
214
KUMULUSDF
1 16.00
Villi de vie, mar, castraveti BASF 0,3-0,5%
215
15 12.00
216
MANZATE75 OF DUPONT
I
0.002
32.00
Vitli de vie, cartof, tomate, pomi
217
10 29.00
MELODY COMPACT BAYER
1
0002
101.00
Vita de vie, cartof, legume
5 98.00
f---
"- J MENARA SYNGENTA 1 0,4 270.00 Grau, on
22J MERPAN 80 WDG MAKHTESHIM I ; 5 1,5-2 38.50 Pomi
222
MII(AL FLASH
I 71.00
Villi de vie BAYER 3
223
10 68.00
224 MIRAGE 45 EC MAKHTESHIM 1 1 65.50
Ciuperci comestibile, flsoarelui, paioase,
rapi(a, trandafir
225
MYTHOS BAYER
I
3
72.00
Vita de vie
226
5 79.00
227 NATIVO BAYER 5 0,8-1 154.80 Grau, orz (boli foliare)
228 ORTIVA 250 SC* SYNGENTA 0.2 0,75 (0,075%) 65.00 Vi\il de vie, tomate, castraveti
229 PICTOR BASF 1 0,5 490.00 F1.soarelui, rapi(a
230
POLYRAMDF BASF
I
0,2-0,25%
33.00 Legume, pomi, villi de vie, fJori
231 25 29.00 Legume, pomi, vita de vie, fJori
232 POSTALaN 90 SC DOW I 0,8-1 70.00 Vita de vie
233 PREVICUR 607 SL BAYER 1
0,15-0,25% 123.60 Legume, cartof, sfecla
234
PREVICUR ENERGY BAYER
1
0,1-0,25%
266.00
Tomate, castraveti
2:-,\
5 263.00
'---
-
.:'ROSARO 250 EC BAYER 5 0,75-1 166.50 Cereale, fJoarea soarelui
237
RJDOMIL GOLD MZ 68 WG SYNGENTA
1
2.5
96.00
Cartof, vita de vie, tomate
238
5 93.00
239
RlDOMIL GOLD PLUS SYNGENTA
1
3
83.00
Cartof, vip! de vie, tomate, ceapa
240 5 80.00
241 ROVRAL 500 SC BAYER 1 0,6-0,8 166.00 Vita de vie
242 SCORE 250 EC* SYNGENTA 0.25 0,15-0,5 118.00 Tomate pomi, sfecla de zahar
243 SCUT SHARDA 25 2 25.00 Cartof, vita de vie
244
SECURE
I
1,25-1,5
113.00
Cartof, villi de vie BAYER
110.00 245 10
246 SHAVLT 72 WDG MAKHTESHIM 1 ; 20 0.002 49.00 Pomi, villi de vie, legume
247 STROBY DF* BASF 0.2 0,01-0,013% 108.00 Mar, par, villi de vie
248 SYSTHANE C PU ALCHIMEX 1 0.001 58.00 Mar, piersic
249 SYSTANE FORTE DOW 1 0,01-0,02% 155.00 Vita de vie, mar, castraveti
250 TACHIGAREN 30 L SANKYOAGRO 1 0.001 260.00 Legume
251 TALENDO*
DUPONT
0.25
0,15-0,22
106.00
Villi de vie
252 TALENDO I 389.00
253 TANGO SUPER BASF 5 0,75-1 139.00 Cereale paioase, sfecla de zahar
254 TANOS DUPONT 1 0,4 229.00 Fl.soarelui
255
TATOO C
1
2
80.00
Cartof BAYER
256 5 77.00
257 TELDOR 500 SC BAYER I 0,8-1,5 245.00 Vita de vie, samburoase, tomate
AMBALAJ DOZALA
PRET
Nr. Crt PRODUS FURJ''IIZOR RON/L;KG CULTURI PRINCIPALE
L;KG HA L :KG
(fara TVA)
G. ADJUVANp, SURFACTANTI
,
308 ELASTIQ CHEMTURA s 0.8 85.00 Rapita
309 IMPULS NUFARM 15 1 15.00 Grau, porumb
310 SPODNAM NUFARM 5 1 60.00 Rapita
31 J SILWET L 77 CHEMTURA 1 0.15 200.00
Adjuvant pentru tmbunatalirea calitalii
stropirii
312 TREND 90
DUPONT
1
0.001
21.00
Adjuvant pentru erbicide sulfonilureice
313 TREND 90" 0.25 6.00
Observatii:
· *pre! / ambalaj
· **produse din grupa I II de toxicitate (T+, T)
· Pre!urile nu includ TVA (19%).
· OFERTA ESTE VALABILA. iN LIMITA STOCULUI DISPONIBIL.
· S.c. GLISSANDO S.R.L. va mai ofera 0 gama larga de granulate (UREE, AZOTAT DE
ANIONIU, NPK), seminte PORUMB (PIONEER, DEKALB, etc.), SOIA, FLOAREA SOARELUI, seminte
legume BEJO, folie solar Helioplast, folie AGRYL, saci Rachel pentru cartofi , legume.
· Pentru detalii suplimentare va rugam sa contactati reprezentantii zonali.
7

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->