UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI SPECIALIZAREA

:

LUCRARE DE LICENŢĂ

Coordonator ştiinţific: Lect.univ.dr. Absolvent:

Piteşti

- 2011 -

PARONIMELE ŞI PARONIMIA

2

CUPRINS Argument…………………………………………………………………….....…4 Capitolul I. PARONIMELE…..........………………………………….…….......8 A. Definiţia paronimelor…………………..........………………..…….…...…....9 1.1. Origine.....................................................................................................9 1.2. Puncte de vedere ale mai multor lingvişti..............................................10 B. Atracţia paronimică (Confuzia semantică)…………………………….......13 1.3. Raportul dintre atracţia paronimică şi etimologie populară..................13 1.4. Efecte negative ale atracţiei paronimice................................................16 C. Criterii de clasificare………………………………............………………...23 1.5. După numărul de fenomene prin care diferă.........................................23 1.6. Din punct de vedere semantic...............................................................24 1.7. După valoarea morfologică....................................................................24 1.8. După criteriul frecvenţei în limba vorbitorilor de la limba română.......32 1.9. Din punct de vedere al etimologiei........................................................41 Capitolul II. PARONIMIA……………………………………………………..43 2.1. Conceptul de paronimie.........................................................................44 2.2. Clasificarea cuplurilor paronimice.........................................................45 2.3. Rolul paronimelor în îmbogăţirea lexicului românesc actual................51 2.3.1. Relaţia paronimiei cu antonimia şi sinonimia..................................51 2.3.2. Relaţia paronimiei cu omonimia......................................................53 2.3.3. Modernizarea masivă a lexicului prin neologisme..........................56 2.4. Valorile stilistice ale paronimiei............................................................58 CONCLUZII..........................................................................................................63 GLOSAR - APLICAŢIE PRACTICĂ ................................................................65 BIBLIOGRAFIE……………………………………….......…………………....98

3

a limbajului folosit corect în comunicare. dar şi de sinonimie. în dialogurile interpersonale. Lucrarea de faţă Paronimele şi paronimia este astfel concepută încât să se adreseze tuturor vorbitorilor de limbă română. la fel cu somn – stare fiziologică. deoarece defineşte relaţia formală dintre doi termeni ai căror referinţi sunt diferiţi. adică utilizarea unuia sau a altuia este opţională. aceştia se pot substitui reciproc. petrolier şi petrolifer ca paronime. în exprimarea gândurilor şi sentimentelor. fără de care nu este posibilă întrebuinţarea lor corectă. astfel încât să se înţeleagă cât mai bine şi mai detaliat această problemă a confundării cuvintelor care se diferenţiază printr-un singur fonem sau prin două. invederat-inveterat 4 . În cadrul mai larg al relaţiilor semantice. cât şi a celor care studiază limba română ca disciplină de învăţămănt.ARGUMENTUL Motivul alegerii temei de licenţă a pornit în primul rând de la ideea că formarea intelectuală a tinerei generaţii începe cu profunda cunoaştere a limbii române şi. Acest fapt generează o greşită atracţie paronimică. uneori. oricând. În privinţa definiţiei termenului de paronimie. nerecunoaşterea sensurilor termenilor paronimici induce. nu prin echivalenţa semnelor. ci prin faptul că. denumesc alte realităţi fiecare. speţe-speze. in psihologia vorbitorilor ideea că. literatura de specialitate consideră paronimele ca fiind cuvinte insuficient diferenţiate din punct de vedere formal – de la 1 la 3 sunete (animare-animaţie. polisemia se apropie de omonimie prin informaţia semantică diferită a termenilor (de exemplu. La nivelul vocabularului limbii române. având sensuri total diferite şi provocând astfel erori de exprimare.şi somn -peşte. paronimia este un aspect care merită atenţia atât a specialiştilor. mai ales. de la clasa omonimelor).

am abordat şi fenomenul atracţiei paronimice. nu sunt paronime ac-act-rac-pac etc). mai apropiate sau mai depărtate.etc.în funcţie de forma de diferenţiere: prin translaţie sau metateză ( relevarevela). prin anexare sau alternantă cu zero ( astronimie-gastronomie). contând. În acest sens. verb-verb (a erupe-a irupe). p-b.în raport cu numărul fonemelor care diferă. . Sunetul său.). . . substantive-adjectiv (oral-orar). l-n. adjective-adjectiv (original-originar). prin corelaţie sau alternanţă (alocaţie-elocuţie). Din cauza faptului că pentru vorbitorii de limbă română insuficient instruiţi se produc confuzii între termenii care intră în relaţia de paronimie. înregistrat în literatură belitristică. am analizat următoarele criterii de clasificare a paronimelor: .în funcţie de categoria lexico-gramaticală a termenilor: substantivesubstantiv (spete-speze). final (familial-familiar). g-j.în funcţie de poziţia fonemului diferenţiator-iniţial (erupe-irupe). adjective-adverb (net-neto). Există cuvinte de tip paronimic la care diferenţei de sunet i se poate asocia poziţia acestuia. cum şi unde se produce articularea acestuia etc.în funcţie de poziţia fonemului diferenţiator în structură cuvântului: radical (epruvetă-eprubetă). există perechi de sunete care se opun şi creează paronime: l-r. prin trei sunete (fortuit-forţat). la care am exemplificat cu paronime distinctive printr-un sunet (emersiune-imersiune) prin două sunete (diferend-deferent). pentru calitatea de paronim a două cuvinte. precum şi de apartenenţă la o clasă lexicogramaticală a termenilor. În funcţie de aceste caracteristici. situarea în radical şi afix. c-g. Însă nu orice cuvinte care se deosebesc între ele printr-un număr redus de sunete sunt paronime (de exemplu. median (felon-filon). sunetele respective au diferite trăsături articulatorii. s-z. Atracţia paronimică este generată de confuzia termenilor şi constă în atragerea şi înlocuirea în procesul comunicativ al formelor 5 în prefix (abjudecă-adjudecă). în sufix (concesie- . şi în cel colocvial. concesiune). în stilul publicistic. statutul sunetului care se opune altui sunet respectiv dacă o vocală sau consoană. .

implicaţi în modernizarea continuă a civilizaţiei. creaţiile interne din cadrul acestuia se explică prin împletirea celor trei funcţii ale discursului jurnalistic referenţială sau informativă. capcanele similitudinilor care trimit în direcţii diverse sensul unor perechi de cuvinte apropiate ca formă şi se avertizează asupra folosirii riguroase a subtilităţilor limbii. Am exemplificat. apar acum cu complicaţii stilistice neobişnuite. dar fără elucidarea aspectelor teoretice legate de aceasta. din termeni monosemantici. Privite din punct de vedere funcţional. Paronimele contribuie la modernizarea lexicului românesc.articulate hotărâte şi al celor nearticulate (băiat –băiatul. cu etimologiile populare celebre : lăcrămaţie pentru reclamaţie. Prin studierea paronimelor se evidenţiază bogăţia lexicului românesc. joiajoi). Paralel cu atracţia paronimică şi total diferită de această este etimologia populară. De asemenea. omonimia. ceea ce are drept consecinţă permanenta căutare a ineditului expresiv şi a pitorescului lexical. cum au fost când au pătruns în limba română. însă 6 . conativă sau persuasivă şi expresivă. îndărăt-îndărătul. de asimilări de termeni. Este evident că o parte dintre aceste sensuri figurate ale paronimelor nu vor rămâne în limbă. obiectul lucrării noastre. care presupune alterarea formei unui cuvânt mai puţin sau deloc cunoscut vorbitorilor sub influenţa altui cuvânt cu care se consideră. Termenul utilizat nu este atestat în dicţionare. în special în limbajul publicistic. murături pentru moratoriu etc. cu atât mai mult cu cât paronimele. că este înrudit etimologic. variantele diferenţiate subtil în structura lor lexicală. deoarece multe din ele intră în categoria neologismelor şi a termenilor tehnico-ştiinţifici. a vieţii in plan material şi spiritual. alături de celelalte categorii lexico-semantice ca sinonimia. pentru aceasta. se adaptează rapid nevoilor expresive ale vorbitorilor şi. este o creaţie a locutorului pe bază raportării la o unitate lexicală a cărei informaţie semantică sau structură fonetică ar trimite la realitatea denumită. Aceste realităţi lingvistice au impus introducerea paronimiei în manualele şcolare de gimnaziu şi de liceu. prin aceşti termeni se poate anticipa un nou val de înnoiri. eronat.

prezintă interes pentru cercetarea ştiinţifică. Abundenţa şi frecvenţa paronimelor în publicistică. au scopul de a o face utilă celor care o citesc şi mai ales de a oferi un cerc larg de informaţii cu privire la folosirea cât mai corectă a paronimelor de către vorbitorii limbii române. în literatură. iar pe de altă parte la îmbogăţirea. Considerăm că această lucrare de licenţă are un rol deosebit de important în optimizarea practicii de asistenţă managerială şi secretariat. prin larga sa audienţă. astfel pentru a vorbi cât mai corect din punct de vedere semantic şi gramatical. ne-a fost de mare ajutor acest dicţionar. pentru înţelegerea dinamicii şi a tendinţelor lexicului actual. deoarece acestea sunt rezultatul necesar şi marcă infailibilă a vitalităţii limbii în general. 7 . în critica artistică. circulaţia termenilor de la un domeniu la altul. în vorbirea de toate zilele. de lingvintică generală şi de lexicologie prezentate în capitolele lucrării. poate contribui la educarea lingvistică a publicului. Lucrarea de faţă a fost realizată cu ajutorul Dicţionarului de paronime fără de care nu reuşeam să terminăm partea practică. În concluzie aspectele teoretice. diversificarea şi internaţionalizarea lexicului limbii literare. prin autoritatea cuvântului tipărit sau rostit. constituie caracteristici esenţiale ale limbii actuale. De asemenea. presa.

CAPITOLUL I PARONIMELE 8 .

paronyme gr. (în loc de spezele). Ele provoacă erori de exprimare atât în vorbire cât şi în scris la o mulţime de vorbitori. 2006 2 3 Lingvistică „Iorgu Iordan”.combustibilitate. de obicei. amplitudine. mai puţin instruiţi1. Exemplu: Trăiesc pe spezele părinţilor mei.1. Editura Univers Enciclopedic. paronimul mai cunoscut se substituie celui mai puţin familiar vorbitorilor. ORIGINE Pronimele (provine din fr. (în loc de atlaz). 1994. DEFINIŢIA PARONIMELOR 1. Dificultăţi semantice.nume”) sunt cuvinte neologice care se diferenţiază printr-un singur fonem sau mai rar prin două foneme. pará . De regulă.în trecut şi în prezent. 1998 9 . p. Editura Universităţii Constantinescu Silviu. a cărui tendinţă. Unii lexicologi consideră că avem de-a face cu paronime şi atunci când diferenţa este de mai multe sunete. aproape de” + ónoma .. 10 [DEX '98] Dicţionarul explicativ al limbii române.lângă”. Bucureşti.. nu suntem de acord cu punctul de vedere pe care îl susţine Silviu Constantinescu2. Pornind de la definiţie. Stuctura vocabularului limbii române. PARONIMELE A. precum şi formele gramaticale ale aceluiaşi cuvânt. Editura Ştiinţifică. Institutul de din Piteşti. Apariţia perechilor paronimice este explicabilă prin procesele succesive de îmbogăţire a lexicului românesc. Din fr. Ediţia a -II-a. care are funcţiunea de a diferenţia cuvintele între ele. Academia Română. Am cumpărat un metru de altas. phonéme)3: combustie.amploare etc.Capitolul I. care merge într-acolo încât cosideră paronime şi acele cuvinte care se diferenţiază prin chiar şapte foneme (fonemul reprezintă cea mai mică unitate sonoră a limbii. cu sensuri diferite şi uşor confundabile. motivată de factorii sociali sau 1 Ţibrian Constantin.

ritmul. scala). identificăm paronime cu acelaşi etimon primar. lacune. se manifestă prin crearea alianţelor paronimice iluzorii. scala). 103 10 . poetică şi ludică. lacună = spaţiu gol. lacuna). a investi = a face investiţii. actualizat în vorbire. alţi au examinat atracţia paronimică intenţionată. Paronomaza îşi realizează valoarea datorită funcţiilor: metalingvistică. Acest fenomen constă în faptul că unul 4 Grădinaru Angela. favorizează asimilarea rapidă a cuvintelor noi şi aparţine unor asemenea conjuncturi. ele au primit denumirea de atracţie paronimică . scară = element de construcţie (< lat. Universitatea de Stat din Moldova . investir. Aspectul funcţional al paronimelor. Create prin atracţie formală. Unii lingvişti au studiat însă paronimia prin prisma Imaginarului Lingvistic (atracţia paronimică neintenţionată). rimă. Atracţia paronimică. lagună. lat. a ausculta = a asculta zgomotele din interiorul corpului cu urechea sau cu stetoscopul (< fr. 1. lacus). a înveşti = a da cuiva o autoritate. PUNCTE DE VEDERE ALE MAI MULTOR LINGVIŞTI Specialiştii în materie au abordat fenomenul din dublă perspectivă. invertire). invertir. Din acest punct de vedere. Chişinău.economici extrinseci. provenit din latină lacuna < lat. 2007. Teză de doctorat în filologie . lipsă (< fr. organizarea sa binară. lat. Ciocnirea intenţionată a doua paronime a dat naştere unei figuri de stil cu numele de paronomază4. lagună = lac de litoral (< it. ausculter. Trăsăturile de bază ale paronomazei sunt: concizia enunţului.2. cuvinte asemănătoare fonetic altor unităţi lexicale ale căror sensuri sunt fixate deja în conştiinţa vorbitorilor. Exemplu: a asculta = a auzi. lat. o demnitate (< fr. ascultare) scală = placă gradată de la aparatele de radio (< it. p. investire). retorica elipsei şi funcţia mnemotehnică . it. a plasa un fond (< fr.

îl atrage pe cel care este mai puţin cunoscut. elementul inductor atrage şi-l substituie pe elementul indus. Nu orice etimologie populară e şi atracţie paronimică. Acestea fiind spuse. mai frecvent în limba şi mai cunoscut. s-a ajuns la concluzia că tipurile de paronime sunt inventariate la nivel de sistem. A utiliza termenul atracţie paronimică în locul celui de etimologie populară. Ediţia a-II-a . 149 6 11 . p. Introducere în lingvistică. Cluj.vorbire” (uz) şi în raport cu "formă pură" este "substanţa". subliniem că fenomenul atracţiei paronimice poate fi raportat la categoria normelor subiective care vizează domeniul Imaginarului 5 Chiosa Clara Georgeta. în cazul etimologiei populare. substituindu-l în procesul interacţiunii verbale. Aspectul funcţional al acestui fenomen este identificat prin atracţie paronimică şi este materializat la nivelul vorbirii. întrucât acesta din urmă presupune asocierea formală şi substituirea a două paronime.. p. înseamnă a oferi o imagine trunchiată asupra fenomenului în discuţie. Editura Coşeriu Eugen. elementul inductor şi cel indus nu sunt paronime. ci este realizare . Atracţia paronimică reprezintă un anumit aspect al etimologiei populare. 1971.limba este forma şi nu substanţă” şi de la concepţia triadică a lui Eugen Coşeriu6 (Sistem-Norma-Uz). Etimologia populară se distinge de atracţia paronimică prin faptul că. fiind grupate în structuri binare. În cazul atracţiei paronimice. Dar tot ce nu este "formă pură" nu este limbă (schemă). Mulţi autori pun semn de egalitate între fenomenul atracţiei paronimice şi cel al etimologiei populare.din termenii paronimi. Editura Echinox. iar etimologia populară modifica aspectul sonor al elementului indus sub influenţa unui al treilea cuvânt5. Bucureşti. Bazele lingvistice pentru teoria şi parctica predarii limbii romăne.. Termenul atracţie paronimică ar trebui folosit numai în legătură cu acele etimologii populare care constau în asocierea a două paronime. După părerea noastră atracţia paronimică constituie doar un aspect al etimologiei populare. 67 Didactică si Pedagogică. 1995. Mulţi lingvişti au identificat atracţia paronimică cu fenomenul etimologiei populare – fenomen mult mai complex şi cu o sferă de acţiune incomparabil mai largă. Pornind de la teza saussuriană ca .

iar experienţa umană aduce anumite schimbări şi în experienţa lingvistică. norma nu poate ignora variabilitatea care include normele individuale. În acest sens. Martinet André. p. Teză de doctorat în filologie. Bucureşti.Lingvistic. 1970. Începând cu 1960. Bucureşti. norma este aplicată de fiecare locutor în felul său. Editura Ştiinţifică . survenit ca necesitate faţă de evoluţia limbii. ei încadrează în anumite reguli ceea ce. în diverse etape ale dezvoltării sale intelectuale. limitele paronimelor nu pot fi încadrate în modele fixe. 203 Chisinău. 78 8 9 12 . norma. reconstruind-o în interiorul Imaginarului Lingvistic. adaptând-o. 7 Grădinaru Angela. dar funcţia regulatorie a conceptului a diminuat în favoarea celui de adaptare. p. Editura Ştiinţifică. p. Universitatea de Stat din Moldova. cu normele fictive şi comunicaţionale (inconştient subiectul vorbitor poate asocia două cuvinte cu fonetism apropiat în procesul comunicării) şi cu normele evaluative (care îi permit locutorului a sesiza la timp aceste confuzii). Elemente de lingvistică . Fenomenul "se confruntă" în acelaşi timp cu normele prescriptive (care cer respectarea particularităţilor funcţionale ale paronimiei). inovaţii unde restricţiile normative nu au reuşit să se impună. De aici e limpede că dinamica lingvistică7 actuală tinde să reducă rolul regulator al normei. A vorbi corect înseamnă a cunoaşte norma. dat fiind că limba este percepută ca o lume în dezvoltare. Atractia paronimică. participă la crearea unei limbi omogene. când André Martinet 8 da o nouă definiţie limbii. dar o astfel de limbă este vorbită de un locutor ideal9. cuvântul norma (în accepţie lingvistică) se utilizează la plural normele. 1968. Ca o obiectivitate generată de funcţionarea socială. de fapt. de la un individ la altul şi chiar la aceeaşi persoană. Exemplele supuse analizei ne permit să afirmăm că numărul cuplurilor paronimice variază de la o categorie socială la alta. locale. Dimpotrivă. Conceptul de unicitate a limbii este pus sub semnul îndoielii. a unei limbi standard. întradevăr. Astfel. 2001. Tendinţe actuale ale limbii române. vorbitorii deja au asociat în exprimare. iar cercetătorii în domeniu nici nu pot presupune posibile asocieri generate de subiectul vorbitor. 146 Graur Alexandru. Sub aspectul diferenţelor fonematice.

conştient sau inconştient. în general. etimologia populară are o sferă mult mai largă.. Introducere în lingvistică. 1975 13 . aşadar la unităţile lexicale din masa vocabularului. o confuzie paronimică. dar aceasta rămâne. pe care vorbitorii le stabilesc între cuvinte. celălalt ca element indus (adică influenţat). îndeosebi la cele mai recente. să trăiţi! 10 11 Förstmann Ernest.înseamnă împotriva. în majoritatea cazurilor. Spre deosebire de atracţia paronimică. Puţine sunt înlocuite de termeni care să devină norma lingvistică. Iaşi. cu circulaţie restrânsa sau individuală. Pentru a demonstra raportul existent între atracţia paronimică şi etimologia populară (termeni şi fenomene confundate) ne vom folosi de exemple din opera comică a lui I. p. coane Fănică. orice vorbitor poate face. ATRACŢIA PARONIMICĂ ( CONFUZIA SEMANTICĂ) 1.Exemplificăm. utilizat. primul inexistent în dicţionarele româneşti mai vechi sau mai noi. fracţiune pentru facţiune (acceptat de DEX şi DOOM)11. şi la cuvintele arhaice sau regionale.Şi la mine. Ediţia a –II-a .L. implicând toate asociaţiile etimologice false. de vorbitori în locul celui de-al doilea: . În mod practic. unul în calitate de element inductor. la neologisme. Caragiale.B. pentru aceasta. în general. Dintre cele mai cunoscute abateri care s-au impus ca reguli amintim: anticameră. În ceea ce ne priveşte. Bucureşti.3. limitată. 1919. a căror frecvenţa e mai slab reprezentată în vorbire. cu termeni renumerţie şi remuneraţie. ca o reacţie faţă de caracterul nemotivat al semnului lingvistic. deşi prefixul anti. RAPORTUL DINTRE ATRACŢIA PARONIMICĂ ŞI ETIMOLOGIE POPULARĂ Acest fenomen teoretizat sub numele de atracţie paronimică de către lingvistul german Ernest Forstemann10 apare. Editura Ştiinţifică. Editura Academiei Republicii Socialiste România. considerăm că n-ar trebui să vorbim de atracţie paronimică decât în limitele cvasiomonimiei celor doi termeni care intra în relaţie. 145 [DEX’75] Dicţionarul explicativ al limbii române.

Marea parte a vorbitorilor nu cunosc etimologia cuvântului. Unele confuzii sunt efectul unor rostiri populare sau regionale.. Deoarece. Noul dicţonar de neologisme . Piteşti.Băieşu).nu mă aşteptam ca tocmai dumneata să te pronunţi cu aşa iluzii în contra mea”. modista şi învăţată…” . p.În calitate de casieră manipulaţi bani numeral ?Bineînteles ca numeral şi zilnic”.-onis) cu sensul de plată. renumeraţie mică. avea eroare de preşedinte. celelalte atracţii reprezintă numai un aspect al cunoscutei etimologii populare.greu de tot…Ce să zici?”. renumeraţie mică. O scrisoare pierdută . . 123 Marcu Florin.Caragiale). corabora sub influenţa lui colabora13. răsplata. aia a fost cerneala violetă. miner în loc de minier. Editura Tempora.. i se imputaseră braţele.Famelie mare. onorariu. după buget”12. am conoscuto după miros”(I. etc. Neologismul renumeratie a intrat în limba română prin filiera franceză (remuneration) şi din latină (remuneratio. rezultatul comunicării este opus intenţiilor şi demonstrează ignoranţa vorbitorilor.. dar de! Nouă copii şi optzeci de lei pe lună. .L. însă au informaţia sensului. Mic dicţionar de regionalisme... Editura Corint .Aş. Editura Academiei Române. domnule…”. mental. După cum se poate observa.. famelie mare. 2003. . Aceste fenomene sunt foarte rare. bani cu număr şi cu uneori.Ei geanta latină. carbonier în loc de carbonifer). p. (I. ne cere numai datoria. de aceea trebuie acceptat ca atracţia paronimică înseamnă. fumatul se sondează cu tuberculoza. a înlăturat lagunele. Cu excepţia unor cazuri izolate. . probabil din neglijenţa sau din dorinţa unor exprimări savante. vorbitorii asociază informaţia care se referă la plată.. Bradul de la Mirceşti. lucru exploatat şi ironizat de scriitorii români şi tradus prin termenul comic de limbaj: .. bombastice: adverse de ploaie.L. familial în loc de familiar. după buget.Fată frumoasă. Bucureşti. dar diferă prin afixe (de exemplu. coane Fănică”. în care confuzia se produce între paronime care au aceeaşi rădăcină. 12 13 14 Caragiale I. 134 14 . abces de mânie. identificată cu cvasiomonimia. .14. Bucureşti. 1996.Statul n-are idee de ce face omul acasă. de fapt. 1997 Găiţănaru Ştefan. confuzie paronimică (semantică). fapt motivat de esenţa relaţiei de paronimie.

Editura ANTET.deoarece ultimul presupune confundarea integrală a două cuvinte paronimice sau cvasiomonime. că-i împlineam eu cât îi mai lipsea’’. care înlocuieşte elementul indus (de exemplu. Saussure de Ferdinand. Bucureşti.. un anumit aspect al etimologiei populare. giantăgeantă. De aceea. violentă-violetă. în principiu. Bucureşti. Nu orice etimologie populară este şi o atracţie paronimică. însă numai în acel aspect al limbajului pe care Ferdinand de Saussure16 le-a numit parole. 2011. respectiv vorbirea individuală. admitem că multitudinea atracţiilor paronimice reprezintă. Verbul a număra (sau cu alte cuvinte din familia lexicală a lua număr). despărţirea e aproape. 201 16 15 . omonime. ironizând involtura personajului: . Astfel spus. p. Caragiale aduce în lumină. atracţia paronimică se poate exercita asupra oricărui cuvânt care are un corp fonetic însoţit şi este. astfel. să fi poftit la mine la despărţire cu lăcrămaţie. Editura Casa Editorială Muntenia. transformarea lui remuneraţie în renumeraţie şi a lui reclamaţie în lăcrămaţie nu pot fi explicate numai prin influenţa lui număr şi respectiv a lui lacrima. de fapt. prin replica jupânului Dumitrache. ceea ce înseamnă că. mai puţin cunoscut decât cvasiomonimul care i se substituie în vorbire. 2007. boieresc pe bouresc). p. a gira îl substituie pe a gera. În cazul etimologiei populare. cum a fost iniţial (de exemplu. raportul dintre cele două fenomene este asemănător cu cel dintre gen şi specie. 202. Satiră şi umor. În comedia . o altă etimilogie populară. la generarea acestor 15 Caragiale I.O noapte furtunoasă’’. Curs de lingvistică generală.Vom admite. numeral-numerar). asimilează forma fonetică a remunera la a renumera. Din paronime. că.. unul din termeni este o creaţie lexicală care nu se regăseşte în dicţionare.L. şi aceasta situaţie.Ei dacă nu-i ajunge. de asemenea..În exprimarea personajului feminin Zita din comediile lui Caragiale 15 este confundat semiarhaicul şiş cu franţuzismul şic. Beletristică şi critică . Dacă în cazul atracţiei paronimice elementul inductor este întotdeauna un singur cuvânt. cele două cuvinte devin. realitate care trebuie avută în vedere în descrierea lor la nivelul realizărilor concrete din limbajul cotidian. iluzii-aluzii. modistă-modestă.

populară'' nu există. Editura Ştiinţifică . cartier. unele paronime se confundă în procesul comunicativ. considerăm că însăşi noţiunea populară în cauză nu este o structură oportună pentru realitatea psiholingvistică pe care o defineşte : anexa . carter. pioner. Bucureşti. seringă. iar cel de-al doilea are singularul alimentară (forma substantivala a adjectivului alimentară). de natura extralingvistică. p. fermă. în loc de: impermeabil. în i: impermiabil. de obicei aton. Editura Gutinul. pionier. Esenţa atracţiei paronimice constă în faptul că un paronim. Baia-Mare. În cazul paronimelor alimentări-alimentare. precum şi alte cuvinte care să încadreze în aceleaşi familii lexicale. Aşadar. de care vă vorbesc. deci mai cunoscut vorbitorilor. cu sensul de hrănire. care e mai frecvent în limba şi. 1993.4. denumind un magazin (cu acest profil). afirmaţia care urmează este incorectă: . nutriţie. prieten. îl atrage pe cel care este mai puţin cunoscut. pretin.. Vorbitorii mai puţini instruiţi folosesc în mod greşit cuvântul mai cunoscut în locul paronimului mai puţin cunoscut. EFECTE NEGATIVE ALE ATRACŢIEI PARONIMICE Datorită unor factori subiectivi. la confuzia termenilor şi în urma unor accidente fonetice. siringa. p. 17 18 Hristea Theodor. respectiv pe un etimon valabil şi identificabil17. precum: a. 1968. au mai contribuit verbele a număra şi a lăcrima. 267 16 . pentru că nu se întemeiază pe cuvântul originar. însă primul are singularul alimentare ( derivat al verbului a alimenta).. alimentaţie. 1. 304 Felecan Nicolae. Am căutat produsul. inerva.etimologii populare. monoftongarea lui ie în e: butoneră. enerva. Paronimia în limba română . confuzia se produce pentru că termenii au un radical comun. Ca o concluzie la etimologiile populare. uneori. pentru: butonieră. substituindu-i-se acestuia din urmă în procesul comunicării verbale. b. în mai multe alimentări ’’ (corect alimentare). specifice vorbirii populare sau anumitor graiuri regionale18. Notăm şi faptul că se ajunge la paronimie şi. transformarea lui e. firma. Probleme de etimologie .

Un caz special îl constituie termenii. gaze într-un anumit timp. mobilă. anticiparea sau propagarea unui sunet: indentic. partier. metateza unor foneme: potropop. pentru: identic. apropia. Sunt de la gaze şi am venit să verific contoarul’’ (corect contorul). în loc de : protopop. sau al unui mare bancher. deşi sunt mulţi ţânţari ’’(corect dezinsecţie). filament. greşită. este total neadecvată. defunct. d. dinstincţie.. parter. pe un anumit treitoriu . Întrebuinţarea primului termen într-un context că: În urma ciocnirii maşinilor. au fost şi mortalităţi (corect morţi). poctoava. decedat19. iar dezinsecţie înseamnă distugere a insectelor parazite (transmiţătoare de boli). Confuzia dintre substantivele paronimice contoar-contor are o frecvenţă deloc neglijabilă. iar contor înseamnă aparat de măsurat cantitatea consumată de apă. volan. distincţie. acţiune de a distruge microbii patogeni din afara organismului pentru a împiedica orice contaminare . infaterie. într-o anumită perioadă. f. independienţă. 2000. de asemenea. influienţa. potcoavă. faliment. ca în enunţul: . mortalitate-mort. pentru că mortalitatea înseamnă indice rezultat din raportarea numărului de decese dintr-o populaţie. itinerar. disimulare vocalică sau consonantica (n sau r când se repetă în interiorul aceluiaşi cuvânt pot dispărea): contigent. în timp ce mort este persoana care a murit. deoarece contoar înseamnă birou de comerţ. Editura Humanitas. e. în loc de : contingent.c. în loc de boxer. p. diftongarea lui e în ie: boxier. valon. intinerar.. aflate în mediul uman . independenţă. deoarece dezinfecţie are sensul de dezinfectare. infanterie. loc unde se fac plăţile în casele mari de comerţ sau de banca . Nu s-a luat nici o măsură de dezinfecţie. Bucureşti. masa. la totalul popupatiei respective. 156 17 . Folosirea termenului dezinfecţie în loc de dezinsecţie este. apropria. energie electrică. 19 Guţu-Romalo Valeria . Corectitudine şi greşeală. frecvent confundaţi. influenţa. ca în formularea: .

aşa cum demonstrează contextul: . prin confuzia termenilor. întâmplare probabilă.. centrală sau locală. integritate. a termenilor rezoluţie-rezonanţă apare şi mai neobişnuită în contextul: . onestitate. comandate de acelaşi program înregistrat. în locul termenului motiv.Răspunderea pentru încălcarea prevederilor legale revine ordinatorului de credite’’ (corect ordonator de credite). Identitatea tragică a părţii de început a două substantive. probabilitate şi probitate nu poate constitui un argument pentru substituirea lor. compus dintr-un număr variabil de unităţi specializate..Avem şi noi o motivaţie. Cuvântul probabilitate înseamnă caracterul sau însuşirea a ceea ce este probabil : fapt.România are nevoie de un Havel.Staţia de amplificare pusă la dispoziţie nu oferă o rezoluţie a sunetului prea bună ’’ (corect rezonanţa). Perechile ordinator-ordonator se caracterizează..De foarte multe ori. termenul de motivaţie este utilizat. pentru că rezoluţie înseamnă hotărâre luată de un colectiv în urma unor dezbateri. iar probitate: cinste. Confundarea. rezolvare pe care cel în drept o dă unei cereri. care permite efectuatea unor operaţii : aritmetice şi logice fără intervenţia omului. odată cu dezvoltarea unui limbaj financiar european. raţiunea. în ultima perioadă. în mod nejustificat.. de exemplu. cum se constată în fraza: . care are dreptul să dispună de credite bugetare. pricina unei acţiuni. pe când ordonator este conducător al unei instituţii bugetare. din cauză că ordinator este un calculator numeric universal. care să garanteze prin probabilitate morală (corect probitate)”. neverosimilă. posibilă.. că nu ne-am început la timp lucrările planificate” (corect motiv). aprobate prin venituri şi cheltuieli ale instituţiei. care nu este deloc scuzabilă. 18 . ca în contextul: . iar prin motiv: cauza. fiindcă prin motivaţie se înţelege totalitatea motivelor sau a mobilurilor (conştiente sau nu) care determină pe cineva să efectueze o anumită acţiune sau să tindă spre anumite scopuri .

unui act. deşi primul.Nu are o mimă prea veselă”. este forma redusă de la mimică arta de a exprima pe scenă. confuzia este evidentă în formularea: . subjugat. mimă. răsunet20. Bucureşti. prin mişcările fetei.. a prinde un răufăcător. În cazul perechii de paronime legist şi legal. Fondul principal al limbii române. iar rezonaţă: proprietate a unor corpuri sau a unor încăperi de a intensifica şi a prelungi sunetele. eu am încercat să fiu corect şi legist” (corect legal). neprotocolar. cuvintele capturat şi captivat apar. fizionomie. Bucureşti. pe când captivat înseamnă cucerit. p. familiar ar intra în contradicţie logică cu caracterul protocolar din acelaşi enunţ. chip.Verbul a captura .La Strasburg. unde e puţin probabil că sesiunea în cauză să fi avut un caracter neoficial. deoarece informal. cu sensul de expresie a feţei. 20 21 Iordan Iorgu. Aceeaşi greşeală am identificat-o într-o ştire radiodifuzată: . este conform cu legea. care este prevăzut de lege. . al cărui derivat participial este capturat. confundate: .Mi-ai sugerat că eşti nemulţumit prin mimă”(corect mină)21. în contextele: . înseamnă a lua pe cineva prizonier.. Limba română contemporană. p. în timp ce legal înseamnă care există sau se face în temeiul unei legi. fermecat.. a avut loc o sesiune cu caracter informal al Consiliului Europei”. înfăţişare este oportun în locul lui mimă.În postul de ministru. Editura Ştiinţifică. sentimente şi idei. în cazuri mai rare. 1957. Termenul mină. 188 19 . 1956. Deci parţial sinonime. Termenii paronimici mimă – mină se înlocuiesc frecvent. deoarece legist este medic însărcinat cu lămurirea unor aspecte medicale care interesează justiţia (medic legist). am uitat de mine” (corect captivat). Asemănarea formală a termenilor informal-informaţional poate favoriza confuzia lor.Discuţiile sunt pur informale şi protocolare” (corect informaţionale).... 204 Graur Alexandru.Capturat de film. care înseamnă neoficial. ca în formularea: .

în sensul că. în contexte ca pedeapsă privată de libertate. derivat de la acelaşi cuvânt de bază petrol. cu precădere. aproape. este derivat de la cuvântul de bază petrol. Celălalt termen. deşi al doilea termen apare în limbajul medical. cu sensul de particular. În privinţa perechii paronimice ascultare . care exclude ceva. construcţia .. pe când cel de-al doilea. oportun în acest context. În spiritul acestor informaţii semantice. individual este corect termenul privativ. desemnează acţiunea de a asculta şi rezumatul ei. confundaţi adeseori.terenurile petrolier reprezintă una dintre bogăţiile tării’’ este confundat de petrolifer. Deşi. în privinţa perechii petrolier . care provine din petrol. a fi atent la ceea ce se 20 . bogat în petrol. confuziile sunt. care înseamnă care lipseşte pe cineva de ceva. soluţia dată de judecător viza sentinţa privată de anumite drepturi. arterită. a se strădui să audă ceva. De aceea. care provin din limbajul medical. deşi artrită este denumirea unei boli care se manifestă prin inflamarea articulaţiilor.În cazul perechii privat-privativ. se substituie reciproc. regiuni.picior amputat datorită unei artrite’’. cu sufixul -ier şi înseamnă referitor la petrol. cu sufixul -fer (de provenienţa latină) se referă la straturi. a asculta. privitor la extragerea şi prelucrarea petrolului. Termenii artrită şi arterită. care extrage sau prelucrează petrol. în locul termenului privat(ă).petrolifer nici în stadiul actual al românei vorbite nu se poate afirma că sensurile sunt cunoscute şi greşelile eliminate. petrolier. la nivelul limbajului colocvial unii termeni paronimici au o frecvenţă destul de ridicată. care ţine de petrol.este greşită (corect arterită). termenul petrolier din structura . Primul termen. zone teritorii care conţine petrol. denumeşte o boală care constă în inflamarea unei artere. generalizate.. iar instrucţia vorbitorilor se realizează ori de câte ori aceştia generează confuzii.ascultări. În timp ce al doilea. nici aici nu este întrebuinţat pentru exprimarea acţiunii de a asculta zgomotele din interiorul corpului în urechea sau cu stetoscopul pentru a verifica funcţionarea organelor interne.

confuziile cele mai frecvente le înregistrează cuvântul deficit. suferindului i s-au prescris medicamente şi repaus la pat’’ (corect auscultării). iar virtuoz apare utilizat respectiv în limbajul muzical. Termenul deficienţă înseamnă o scădere. însemnând care ţine de mină. cinstit. verdict’’ medical exprimat ca urmare a acţiunii verbului amintit:. cât şi a controlării tensiunii arteriale. 1963. mai mulţi minieri au post surprinşi în subteran de prăbuşirea unei structrucţi de rezistenţă’’ (corect mineri). precum şi lipsa informaţiei legate de etimologia acestora. în care se practică mineritul . p. termenii miner – minier. absenţa a anumitor facultăţi fizice sau psihice . integraţi la două părţi de vorbire diferite.. În urma atât a ascultării respiraţiei şi a bătăilor inimii. cel mai adesea. ambi derivaţi de la un cuvânt de bază comun. lipsa de integritate anatomică şi funcţională. în locul acestuia apărând deficienţă. desemnând artistul care stăpâneşte în mod desăvârşit tehnica unui instrument muzical sau cel care are talente într-o artă oarecare. miner: . Termenii virtuos-virtuoz. minier. fie lipsă bănească la un bilanţ financiar. în care se găsesc multe mine. Bucureşti. fie .În timp ce foram. cast . înzestrat cu multe virtuţi.orice lipsă la o socoteală sau un calcul . derivat cu sufixul substantival –er (sufix agentiv). Aducem. Editura Academiei. curat. pierdere’’. face posibilă confuzia între termenii funerarii şi funeralii : 22 Sfârlea Lidia . Limbă şi literatură . o rămânere în urmă. primul fiind adjectiv. iar al doilea fiind substantiv.. cu un procent egal cu perechea petrolier . pentru argumentarea existenţei acestei confuzii. În categoria paronimelor frecvent confundate înregistrăm.. o greşeală. însă cu sufixe diferite: miner. iar deficit înseamnă fie plus de cheltuieli faţă de venituri. derivat cu sufixul adjectival -ier. Necunoaşterea sensurilor cuvintelor.spune sau se cântă.. oportun este termenul deficit (lipsă de personal)22. 271 21 . Termenul confundat este. desemnând muncitorul calificat care lucrează într-o mină. În limbajul social şi financiar. În enunţul .Deficienţa de personal implică şi repercursiune asupra bolnavilor’’. apar adeseori confuzii. privitor la mină. deşi virtuos înseamnă care respectă şi realizează în mod consecvent dezideratele etice.. un .petrolifer.

în toate structurile în care cuvântul este folosit ca sensul amintit. adaptată. beletristică.. care sunt generate de necunoaşterea sensurilor termenilor sau de asimilarea sensurilor unora la altele dintre ele. împrumutat din francezul funeraire.Acestea reprezintă variante regionale şi populare ale termenului cu etimologie slavă. de unde a pătruns.. pronunţat ecscursie.23. 1961. mai târziu. e război’’ . şi gz. în limba romană (<fr. este asimilat la cuvântul fruntălii creat. în funcţie de poziţia acesteia fără de alte sunete: es. va părea utilizat numai pe lângă regenţi nominali. ca atare.ca. împrumutat din slavul svensteniie. în examen.inovaţii” sau . Editura Clusium. 1995. Termenul fruntării. Admiţând că în categoria etimologiilor populare putem include toate formele incorecte ale termenilor literari. În demersurile anterioare. Cuvântul sfeştanie. în excursie.. Logoş. ne vom opri asupra etimologiilor populare identificate în limbajeul specializat al medicinei. a franţuzescului frontiere. etimologiile populare sunt . p. fenomeme care se constată şi la nivelul limbajului cotidian actual. SLG. perechi de asemenea cuvinte. ambele forme inexistente în limba romană. fie sestanie.Dincolo de fruntările ţării. apare pronunţat fie feştanie. Dinamica lexicului românesc. În concluzie. litera X este redată prin două sunete. 23 24 Graur Alexandru. Spre deosebire de confuziile paronimice.primul cuvânt este adjectiv. fără a le integra în contexte relevante: Avocat – advocat. de la substantivul frunte. în conştiinţa vorbitorului neinstruit. 46 Dimitrescu Florica. existent şi în limba franceză. funerailles) şi este substantiv. Am participat la funeraliile lui X’’(nu funerarii). etimon şi al neologismului literar actual frontieră -frontiere24. La nivelul pronunţiei. 144 22 . acesta este forma arhaică. de altfel. în continuare. cu sensul frontiere. În structura . al sportului. pronunţat egzamen. de regulă substantive ( piatra funerară). iar al doilea este un termen moştenit din latinescul funerarii. religios etc. probabil. p. vom spune. am înregistrat etimologii populare desprinse din literatură. Etimologie multiplă . creaţii’’ populare paralele cu termenii existenţi şi atestaţi în dicţionarele româneşti. prezentăm. În continuare..

anti = împotriva = gr. antinomia. creat din gr. corvette. cloun – claun. pateu – pate. DUPĂ NUMĂRUL DE FONEME PRIN CARE DIFERĂ Drept paronime sunt considerate şi cuplurile de paronime alcătuite din acelaşi număr de foneme. în general puţin cunoscute sau susceptibile de a fi interpretate prin falsă asociaţie etimologică. arena pe care evoluează animalele dresate (< fr. vinieta. it. tangou – tango. desinenţa – dezinenţa. manege. pasaj – pasagiu. împrumutat din it. două legi sau două principii (<fr. dar deosebite printr-o modificare fonetică a cel mult două dintre ele. umoristic – humoritstic. maneggio =mânuire). causal). maseza – maseoza. covertă = puntea superioară a unei nave (< it. vechi sau noi. cazual = cu caracter întâmplător. Prin etimologia populară. manej = loc special amenajat pentru dresarea câinilor. imprimeu – imprime. macrameu – macrame.5. lat. corvetto). accidental(< lat. etc. nomos = lege). fr. causalis. corvertă = navă de război de mic tonaj (< fr. fr. cu sensuri neclare sau cu forme neobişnuite. casualis. antonimie = corelaţie între două cuvinte cu sens opus (< fr. vorbitorii încearcă să-şi lămurescă anumite cuvinte. antinomie. casuel). frecvente sau rare în limbă.bistrou – bistro.vigneta. foneme vocalice sau cu un fonem în plus la unul dintre membrii cuplului: antinomie = contradicţie aparent insolubilă între două teze. C. corigent – corijent. CRITERII DE CLASIFICARE 1. 23 . aşa cum am demonstrat şi am exemplificat anterior. covertă). vist – whist. antonimie) cauzal = referitor la cauză (< lat.

altaz. investi. solidar . 1. justitial .însera.imigra. libret .menaj = activitatea gospodinei.text. p.cabră.temporar.menaj. virtuos .iminent.adagio.7. Editura Gutinul. se constată că această relaţie semantică se înregistrează la anumite părti de vorbire şi. etc. B. Paronimele lexicale pot avea diferenţa formală: a) la începutul cuvântului: eluzie . a) cu sufixe : floral . DUPĂ VALOAREA MORFOLOGICĂ În privinţa apartenenţei perechilor de paronime la părţile de vorbire. poştal . A. atlas . etc.6. insera . proscrie.virtuoz. 1993.prescrie. cauzal . gira . lacună . etc. etc.învesti.gera. Paronimia în limba română . erupe . elida . aici.irupe. decapa . menage. lector .cazual. eminent . saşiu . DIN PUNCT DE VEDERE SEMANTIC Paronimele sunt de două feluri: lexicale şi afixale25.poştaş. oroare eroae. Diferenţa formală constă şi într-o metateză ( schimbarea ordinii fonemelor): antonimie . perolier -petrolifer. c) la sfârşitul cuvântului: adagio . pronume. mangal .literar. manej . Baia Mare. janta . panel paner.solitar.iluzie. vrac .lagună.antinomie. clasa substantivului înregistrează cele mai multe perechi de cuvinte diferenţiate semantic total. destines . iar formal printr-unul sau două 25 Felecan Nicolae. releva rerevela. b) cu prefixe : emigra .rit. Paronimele afixale se realizează cu ajutorul afixelor ( sufixelor şi prefixelor) de la acelaşi cuvânt existent în limbă. Astfel. cu frecvenţe diferite.rector.mangan. gospodărie (< fr. 1.justiţiar. literal .livret.frac. 107 24 .şasiu.florar. libret . test .eluda.prenume. temporal .livret. b) în interiorul cuvântului: cabla .distins.decupa.geanta. etc. rid . din vechia franceză maisuie = familie).

Unele alcătuiesc dublete sau triplete etimologice: virtuos – virtuoz. abductor) aductor= muşchi care apropie un membru de planul de simetrie al corpului său două organe unul de celălalt (< fr. acroamatic = transmis pe cale orală. agile.abducteur. habile. Stilistica funcţională a limbii române . actuaiere. însă prin intermediul francezei26. iscusit. scal – escal etc. la ordinea zilei. specialist în calcule statistice (< fr. în general. actuael). 1973. lat. lat. încercăm o cuantificare a acestora în ordinea alfabetică a termenilor şi a părţilor de vorbire în care se încadrează. Editura Academiei Române. urmând adjectivul şi adverbul. iar al doilea este un neologism aparţinând terminologiei. secret ( < fr. lacună – lagună. lat. actuaries). a) Paronime adjectivale: abil = îndemânatic. lat. acromatic = care nu se colorează cu diferiţi coloranţi (< fr. de actualitate (< fr. suplu. actual = prezent. priceput (<fr. abductor= muşchi care îndepărtează un membru din axul median al corpului sau două organe unul de celălalt (< fr. 250 25 . ştiinţifice (cum este cazul perechii a asculta – ausculta). actuar = scrib. la care etimonul este comun sau mai îndepărtat. Cel dintâi este cuvânt vechi şi popular (moştenit din latină). geanta – janta. acroamatique).În continuare. inveterat – învederat . vioi (< fr. Bucureşti.adducteur. habilis). suficiente perechi de paronime. p. de fată. agilis).foneme. stilistică. 26 Coteanu Ion . În funcţie de aceste apartenenţe. adductor). limbaj. lat. a eluda – a elucida. verbul a generat de asemenea. a evalua – a evolua. agil = care se mişca uşor şi repede. achromatique). pe care l-am moştenit din aceeaşi limbă. distincţia se realizează prin două forme. În cazul perechilor a colabora – a corobora.stil. conjectura – conjunctură.

double). Exemple : abac = dispozitiv de calculat cu ajutorul unei bile mobile. drug). ajutor în bani (< fr. ştiulete de porumb (< scr. tabel. locaţie = închiriere (< fr. germ.lampant). caret). caretă = trăsura închisa cu patru roţi (< rus. diagrama (fr. location. caret = broască ţestoasă comestibilă (< fr. lat. additio). drugă = fus . lat.bancrott. locatio). it. 26 . banqueroute). faliment(< fr. bancarottiere).La nivelul perechilor de paronime. dubleu = doborârea a două animale de vânat cu două lovituri apropiate ale puştii. abaca = partea superioară a capitelului unei coloane. abaque. bancrut = falit (< fr. bancrută = situaţie a unui comerciant falit. se disting unităţi la care apare un fonem în plus la unul dintre termeni. lat. auditio). allocation). audiţie = faptul de a audia muzica (< fr. lat. alocaţie = suma destinată unui anumit scop. abacus). addition. lampant = petrol limpede pentru ars în lămpi. vinovat de administrare sau de fraudă.. drug = bară de lemn sau de fier (< scr. druga). produs prin distilare fracţională a ţiţeiului (< fr. kareta). adiţie = adăugare. abaque. lat. adunare (<fr. abacus). double).audition. duble = metal sau un strat subţire de aur sau de argint (fr. care susţine arhitrava (< fr. dublură (< fr. aşezate pe vergele orizontale şi paralele.

acne). momental (< fr. pasibil = care poate sau trebuie să fie supus la…. rampant). neologique). it. ale unui cablu (< fr. fără titular. liber (< fr.rampanat = fiecare dintre cele două laturi oblice ale unui fronton. b) Paronime substantivale : acmee = punct culminant al unui eveniment. astringent.(< fr. passible). statuaire). 27 . noologique). neologic =cu caracter de neologism (fr. vagant. reacţional = care ţine de reacţie. lat. reactionel). reactionaire). astingeus). pasabil = care e acceptabil (<it. statuar = referitor la statui. stringent = care se impune în mod imperios. acme).ntis). presant (< it. lat. statutar = care este prevăzut. passabile). vacant = care nu este ocupat de nimeni. stringente). noologic = referitor la disciplină care studiază spiritul (< fr. astringent = care produce strângerea ţesuturilor animale (< fr. vacans. vagant = care umblă din loc în loc. vacant. acnee = boala manifestată prin apariţie de coşuri pe piele (< fr. vagans). lat. rătăcitor. statuaire). al unei stări morbide (< fr. astringente. ca o statuie. reacţionar = care aparţine sau este specific raţiunii (< fr. nestatornic (< germ. de natura reacţiei (< fr.conform unui statut (< fr.

continuu = care are loc fără întrerupere. aimable). fr. carte de vizită (< fr. pristol = masa din mijlocul altarului pe care se ţin obiectele necesare oficierii liturghiei (< şl. contignuu = legat. cabler). cabra = a se ridica în două picioare. a urca (< fr. affluz). auditio). lat. audiţie = faptul de a asculta muzică. a face legătura cu cablul de telecomunicaţii (< fr. binevoitor. lat. calemar).adiţie = adăugare. unit de ceva. calemar = călimară portativă în formă de toc.bristol). affabilis. amabilis. addition. stând pe picioarele de dinapoi (despre cai). brostol = carton alb. a se ridica. care are elemente comune cu altceva. îmbulzeală (< fr. politicos (< lat. decimal = echilibru al greutăţiilor corpurilor cu alte greutăţi etalon de zece ori mai mici (< fr. îngrămădeală. eflux = mişcare a unei mase de fluid către exterior (< fr. afflux). contiguous. fr. 28 . pristolul). cabrer). aflabil = binevoitor. additio). audition. amabil = prietenos. continuus. decimale). care se prelungeşte fără pauză (< lat. conţinu). fr. audiere de muzică cu un auditoriu restrâns (< fr. contigu). lucios. aflux = afluenţă. cabla = a instala cabluri de telecomunicatii. cordial (< lat. adunare (< fr. affable). calmar = moluscă asemănătoare cu sepia (< fr. care se poartă la brâu (< fr. alăturat (< lat. fr. calmar). de calitate foarte bună din care se fac copertele.

famatus). ferură = piesă metalică folosită pentru asamblarea elementelor de construcţie ale unui avion (< fr. epifil = care se dezvolta pe frunze (< fr. vb. piruete = învârtire făcută pe loc în vârful unui picior (< fr. a stabili preţul. ofilit. rupia = boală de piele manifestată prin cruste purulente care. evolua = a trece printr-o serie de transformări. destines (<fr. prin diferite feze progresive. decimane). evaluer). rupya). rupia). după ce cad. evoluer). cu reputaţie. ripee. ferulă = baston care constituie simbolul al demnităţii sarcedotale (< lat. pirouette). famat = cu renume. evalua = a determina. 29 . rupie = moneda de diferite valori care a circulat în Turcia. acesta servindu-i numai că sprijin (< fr. epiphyte). Pakistan şi Sri Lanka (< engl. valoarea. veştejit (< fr. deconnectant). cu faima (< fr..deciman = care revine în mod intermitent la zece zile (< fr. a se dezvolta. a socoti (< fr. deconecta). unitate a sistemului monetar în India. fame. spre o treaptă superioară. hind. deconectat = decuplat. epifit = care trăieşte fixată pe altă plantă fără a fi parazit. gironette). fanat = care şi-a pierdut prospeţimea. relaxat. fame). trecut. Nepal. a calcula. epiphyle). giruete = dispozitiv pentru indicarea direcţiei şi intensităţii vântului (< fr. calmant (< fr. a se transforma (< fr. deconectant = care are acţiune calmantă asupra sistemului nervos central. ferrare). lat. ferula). lasa răni sângerânde (< fr.

a organiza bazele. cu feţe decupate sau acute din bentiţe (< fr. a obţine = a dobândi. zoofit = denumire dată unor animale inferioare a căror formă aminteşte de aceea a plantelor (< fr. zoolithe). impestare). c) Paronime verbale: abţine = a se stăpâni. pânză. avida = a scobi pe dinăuntru. tretin = animal de trei ani. -inis). stanină = sulfură naturală de staniu. abţinere. Dintr-un lagăr. evada = a fugi. a scoate (< fr.sandal = numele unei ţesături de mătase din care se făceau obiecte de îmbrăcăminte (< tc. zoophyte). a răspândi un miros urât. sandal). a corupe (< it. structurile unei lucrări (< it. a se opri de la ceva. a scăpa dintr-o închisoare. evader). material plastic. a fugi. imposta = a aranja. stamen. sandală = încălţăminte uşoară de vară din piele. treti). impesta = a molipsi de ciumă sau de alta boală contagioasă. a decupa. zoolit = parte folosită sau petrificată a unui animal (< fr. stannine). a scăpa (< fr. fr. fier şi cupru (< fr. a se lipsi de folosirea unor lucruri (< lat. a goli. impostare). a realiza ceva (< fr. care conţine polen (< lat. obtenir). evider). sandale) stamină = organ bărbătesc de reproducere la flori. s’abtenir). tretină = amenda pe care o plătea în evul mediu în Moldova hoţul prins asupra faptei cu a treia parte a valorilor furate (< sl. 30 . a primi.

moderar). ameninţări (< fr. a stabili o taxă.modela = a executa ceva după un anumit model. modera = a face să devină sau a deveni mai puţin intens. a da întâietate unei situaţii sau unei persoane în raport cu în raport cu altceva sau altcineva (< fr. a considera. un preţ. a se dumiri. a modifica după voie. a se turti. a rosti înjurii.adamantina (subst) 31 . a simţi (< lat. prefere). Notă: În cazuri rare. bănuindu-l de părtinire (< fr. a compacta (< fr. a nu da ceva ce nu ţi s-a cerut (< fr. percipere. un martor. o taxă). pricepe = a înţelege. a dovedi iscusinţă (< lat. a nu accepta. recuza = a respinge un judecător. a face să devină sau a deveni mai cumpătat. fr.acort (adj) adamantin (adj) . a îndesa. recuser). a se lămuri. tasa = a se îndesa. a socoti. percipere). nerecunoscându-şi autoritatea.taxer). perechile de paronime aparţin unor părti de vorbire diferite: acord (subst) . a se afunda sub povara propriei greutăţi. a influenta (< fr. a-şi coborî nivelul. modeler). percepe = a încasa (un impozit. mai stăpânit (< fr. profera = a spune. a califica (fr . obiectele şi fenomenele din realitatea înconjurătoare. a da o anumită formă unui material plastic. a avea cunoştinte într-o materie. a supune unei taxe. percevoir). prefera = a ţine mai mult (la ceva sau la cineva). taxa = a fixa. a pătrunde ceva cu mintea. prin reflectare mijlocită. a respinge. refuza = a nu primi. proferer). tasser). a fasona. refuzer). a sesiza cu ajutorul simţurilor şi al gândirii.

brutar (subst) celest (adj) . DUPĂ CRITERIUL FRECVENŢEI PARONIMELOR ÎN LIMBAJUL VORBITORILOR DE LIMBA ROMÂNĂ Din punct de vedere al frecvenţei în utilizare. adunare de călugări sau de alţi lerici catolici. utilizat des este eşarfă fâşie de lână. În cazul perechii eşarfă – eşarpă. Astfel perechia capitol – capitul înregistrează o frecvenţă ridicată în folosirea primului termen.alabastru (subst) brutal (adj) . 32 . deoarece aceasta are caracter stintific sau sensuri pe care vorbitorul cu instrucţie medie nu le cunoaşte. cuvânt cunoscut vorbitorilor şi. capitul corpul canonicelor unei catedrale catolice. paronimele nu cunosc reprezentare amplă ca sinonimele sau antonimele.agrest (adj) aglomerat (adj) .diclin (adj) festin (subst) . datorită informaţiei semantice pe care o transmite şi care.linear (adj) 1.formar (subst) lineal (subst) .adagin (subst) adjuvant (adj) . de mătase. în general.aglomerant (subst) albastru (adj) .adagio (adv) . care se înfăşoară în jurul gâtului . o uzanţă limitată sau ocazională.doar (adv) declin (subst) . capitol fiecare din diviziunile în care este împărţită în mod obişnuit o carte şi o frecvenţă redusă la termenul următor.festiv (adj) formal (adj) .cezariană(subst) dar (conj) . de aceea. în majoritatea cazurilor.adjutant (subst) agest (subst) . loc unde se ţin adunări de felul acestora.8.celesta (subst) cezarian (adj) . este de domeniul ştiinţelor. pentru că unul din cei doi termeni are.

Editura Academiei. camelot = vânzător ambulant (< fr. lipsit de vegetaţie. cu o greutate lemn la un capăt. apărând atât în stilul colocvial. Bucureşti. bandură = instrument muzical ucrainean de formă ovală. camelote). trei sau patru jucători (< fr. bandur). beletristic şi ştiinţific. bellite). morfologic sau semantic mai considerăm şi următoarele cupluri de paronime: a) Paronime uzuale: arenal = teritoriu şes. specific domeniului militar. arenele). belote). din prisma unui vulcan (< it. În aceeaşi categorie a paronimelor frecvente în limbajul cotidian se încadrează şi numeral – numerar. cuvintele paronime miner şi minier. 27 Sfârlea Libia. care ajută la prinderea şi dă tragerea parâmelor grele (< it. arenarius). 115 33 . camelotă = lucru de cârpit. Limbă şi literatură. belotă = joc de cărţi care se joacă pe puncte cu 32 de cărţi între doi.în timp ce al doilea. deşi adeseori sunt confundate semantic datorită radicalului comun provenit de la cuvântul de bază mină. Din punct de vedere formal. bandola). În schimb. bandulă = frânghie lungă. belită = exploziv folosit în minele de cărbune (< fr. cât şi în cel publicistic. percepe – pricepe etc27. ciloză = tremur convulsiv cronic al ploapei superioare (< fr. eşarpă. marfă proastă (< fr. camelot). cu 8 până la 24 de coarde (< rus. apare utilizat numai de către militari (direcţie de tragere înclinată faţă de front şi care străbate în diagonală poziţia inamică). au o frecvenţă sporită. 1963. arenar = nume dat gladiatorilor care luptau în arenă (< lat. cillose). p.

romanesque). saveur). prin acţionarea unei manivele (< fr. lat. razzia). prenom). 34 . roulette). it. format dintro panglică lungă de pânză sau de oţel împărţită în cm şi care se strânge. nume mic (< fr. aroma (< fr. propriu romanului. imaginar (< fr. afecţiune. savoare = gust plăcut. românesc = care aparţine României sau populaţiei ei. prenume = numele (particular) dat cuiva la naştere. a unor contravenţii (<fr. caracterizată prin apariţia unor gramulaţii conjunctive dense în ţesutul acestui organ şi prin distrugerea celulelor hepatice (< fr. rulotă = vehicul cu două roţi. pâlpâire.. favoare = avantaj. favor. roulotte). razzia. faveur. germ. pronume = parte de vorbire flexibilă care ţine locul unui substantiv (< lat. într-o casetă cilindrică. fantezist.ciroză = boala cronică de ficat. prin rulare. ruletă = instrument folosit pentru măsurarea lungimilor şi distanţelor. remorcat la un autoturism şi dotat cu elemente de confort proprii unei mici camere de locuit (< fr. razie = control inopinal făcut de organele de ordine publică pentru descoperirea unor infractori. limba romană (< din română = esc). radia). privitor la România sau la populaţia ei. -oris). bunăvoinţa care se acorda cu preferinţa cuiva (< fr. distantă de la centrul unui cerc până la orice punct de pe circumferinţa sa (< lat. cirrhoze). licărire. deosebit de acela de familie. radiaţie. semn slab. romanesc = care are caracter de roman. pronumen). rază = linie dreaptă după care se propagă lumina.

lat. sfoară = fir lung obţinut din împletirea sau răsucirea mai multor fibre textile şi folosit în special la legat (< mgr. solidus).rampă (< it. Spezies. care trăieşte retras. stoles). 35 . lat. sfora). solidar = care priveşte. stor = perdea pentru ferestre. unit (< fr. strâns. scară = obiect alcătuit din două părţi laterale lungi şi pararele. pustiu. sappa). speţe = specie. speze = cheltuieli (< it. skoara). fiecare fiind responsabilă de întreaga obligaţie care revine tuturor. singuratic. solitar = izolat. store). unite prin piese paralele aşezate transversal la distanţe egale şi a servi pentru a urca sau a coborî undeva (< lat. care angajează mai multe persoane. solitaire. care se ridică sau se lasă cu ajutorul resort sau cu o sfoară specială (< fr. şapă = strat care se toarnă pe suprafaţa unui element de construcţie pentru a-l impermeabiliza (< fr. pâlc (< mgr. care leagă. diamant mare care se montează de obicei la un inel (< fr. espece). ceată. chape). sfară = miros greu de fum rezultat din arderea grăsimilor sau a cărnii. spese). fum înecăcios (< sl. neumblat. pricină adusă spre rezolvare înaintea unui organ de jurisdicţie (< germ. solidaire. sapă = uneltă agricolă pentru săpat şi prăşit (< lat. solitarius).scală = placă gradată pe care se pot urmări la aparatele de radio posturile şi lungimile de undă. stol = grup de păsări zburătoare de acelaşi fel. fr. scala). scala).

amidon = substanţă organică aflată în seminţe. o tipăritură. cântec. temporaire). este un termen cunoscut vorbitorilor. virtuos = cu multe virtuţi . De exemplu . trecător. exprimare. versus). acoperit cu cremă. unul dintre termeni este acceptabil aproape tuturor vorbitorilor. b) Paronimele rare şi foarte rare Sunt perechile de unităţi lexicale care descriu entităţi concrete sau abstracte. dulceaţă sau fructe (< fr . dând dovadă de o capacitate deosebită şi de talent. versus). temporel). care posedă la perfecţie tehnică unei arte (< lat. Uneori. fragment dintr-o scriere. cinstit. glas. previzoriu (< fr. texte). virtuoz = muzician. 36 . cuvintele unei bucăţi musicale (fr. În schimb perechia paronimică amidol = substanţă folosită ca developator în fotografie. tempotal = care indică timpul. timbru al vocii (< lat. cel care are talente deosebite într-o artă oarecare (< fr. în fructe sub formă de granule. virtuose).tarte). test). este aproape necunoscută şi neutilizată. voce.. text = ansamblul cuvintelor conţinute dintr-un document. care are un talent excepţional. viers = melodie. privitor la timp (< fr. cântăreţ care stăpâneşte la perfec tehnica unui instrument muzical. probă prin care se pot examina unele aptitudini fizice şi psihice ale unei persoane (<fr. în general. chimică etc. făcut din aluat nedospit sau din mălai (< lat. test = încercare. virtuosus). ambii termeni sunt necunoscuţi vorbitorilor. vers = cuvânt sau grup de cuvinte aşezate potrivit anumitor reguli de măsură şi de cadenţa şi formând un rând dintr-o poezie (< lat. folosită în industria alimentară. din domeniile ştiinţei şi ale tehnicii. temporar = vremelnic. arie.tartă = prăjitură făcută dintr-un strat se aluat. turtă = pâine rotundă şi turtită. curat. În alte cazuri. experiment. cast. turta).

act adiţional (< fr. alena = hidrocarbură cu dublă legătură în moleculă (< fr. labre). buză superioară la insecte. la mamifere (< lat. alonjă = piesă care serveşte la prelungirea unor obiecte. sărituri în apă (< fr. longe). labrum). eristică arta de a controversa. maltoză = zahăr cristalizat. allele). ca un grupaj de paronime cu frecvenţa redusă sau foarte redusă în comunicare. allene). care trăieşte pe lângă ţărmuri stâncoase (< fr.De exemplu. în continuare. şi euristică metodă de studiu şi de cercetare bazate pe descoperirea unor fapte noi. mişcare rapidă de întindere a bratului. alemona = gen de plante erbacee cu flori mari de diferite culori. maltază = enzimă care transformă maltoza în glucoză (< fr. care determină o trăsătură diferită a unui caracter (< fr. anemone). text care compectează conţinutul unui document comercial. maltase). cu corpul în culori vii. care înfloresc de obicei primavara (< fr. labru = peste marin comestibil. arta de a duce o dispută cu scopul de a descoperi adevărul. Prezentăm. lonjă = piesă sau instalaţie mobilă ajutătoare. folosind argumentele subtile sau artificii sofisticate. labrum = structura anatomică în formă de buză. care se prepară din amidon (< fr. allonge). 37 . alela = formă diferită a unei gene. solubil în apă. folosită în procesul de învăţare sau de perfecţionare a unor mişcări acrobatice în gimnastică. maltose).

feeder). isothere). feder = parte ieşită în afară. stercorar = pasăre palmipedă din mările arctice care se hrăneşte cu peşti smulşi altor păsări (< fr. Feder). epiphyle). în lungul marginii unei scânduri sau a unei plăci. instrumentele etc (< fr. mantila = un fel de manteluţă mai lungă. mantie (< it. care intră în mitul corespunzător al altei scânduri sau plăci (< germ. sercoraire ). nicelle). stercoral). myiase). epifit = care trăieşte fixat pe altă plantă fără a fi parazit.mantele = manta scurtă cu care femeile îşi acoperă umerii şi braţele. mantille ). fider = linie electrică care leagă o centrală de transformare cu cele secundare (< engl. epifil = care se dezvoltă pe frunze (< fr. de origine spaniolă (< fr. miază = boală provocată de larvele unor muşte. stercoral = referitor la excremente (< fr. myose). isostere). 38 . mioză = contracţie permanentă a pupilelor (< fr. nacelă = cabină atârnată de un balon pentru a transporta echipajul. care se localizează în diferite ţesuturi sau cavităţi (< fr. nucelă = partea centrală din ovulul unei plante fanerogeme în care se găseşte sacul embrionar (< fr. mantello). epiphyte). purtată de femei eşarfă lungă de mătase sau de dantea. acesta servindu-i numai că sprijin (< fr. izosteră = linie în diagrama unui sistem fizico . izoteră = linie care uneşte punctele cu aceeaşi căldură medie în timpul verii (< fr.chimic pentru care volumul specific al sistemului se transformă rămâne constant (< fr. nacelle).

dulce. sagitar = arcaş în armata romană (< lat. tirfor = cleşte special pentru îmbinarea tuburilor mari de beton armat şi de azbociment (< fr.tirfon = şurub de oţel cu pasul mare. zaharoză = substanţă cristalizată albă. sagittal). xyleme). plin de farmec. sagital = situat în plan vertical de simetrie (< fr. reglet = piesă metalică folosită în tipografie la umplerea spaţiilor libere dintre rânduri (< fr. regleta = piesa de material izolat pe care sunt fizate piese de contact folosită în aparatele de telecomunicaţii (< fr. vetuste). tirefond). 39 . pinolă = axul piesei de strung în care se fixează printr-un vârf unul dintre capetele piesei de prelucrat sau o unelta de prelucrare a piesei (< germ. având capul jumătate rotund cu prisma pătrată. xilen = hidrocarbură lichidă extrasă din gudronul de huilă (< fr. pinule). reglete). vetust = vechi. care se extrage mai ales din trestia de zahăr şi din sfeclă (< fr. care nu mai este actual (< fr. tăiat în spirală. care se foloseşte la fixarea şinelor de cale ferată (< fr. fermecător (< lat. tire-fort). xylene). pinulă = placă de metal având o deschizătură şi un fir de vizare. xilem = parte din ţesutul plantelor având celulele cu membranele îngroşate şi lignificate (< fr. venustus). Pinole). saccharase). saccharose). saggitarius). venust = graţios. care serveşte la stabilirea alimentelor de teren (< fr. reglette). zaharază = enzimă din sucul intestinal care transformă zaharoza în fructoză şi glucoză (< fr.

78 Budagov Ruben. 234 Moldova. forcer şi it. special. particular) specios = care are doar aparenţe. Bucureşti. Editura Niculescu. fortia. spacies = vedere. p.9. scărios = mic.ar ( provenită din franceză)29. având ca etimon primar lat. 87 29 30 40 . speciosus = cu aspest strălucitor. a apropia cu a apropria. scariex). plurarul neutru al adjectivului clasic fortis = puternic. tare. Atracţia paronimică. lucrător = vb. squarrosus). care nu este niciodată verde (< fr. Teză de doctorat în filologie. din operaţia mentală a comparaţiei nu lipseşte analiza determinată de punerea în relaţie a felului în care oamenii gândesc asupra formării de cuvinte noi în limba lor şi termenul nou. lucrubrare lucrative = derivate din lat. 1996. dar nu destul de bine cunoscut de ei30. lucrum (= câştig. p. lat. 1. 2007. speceeux. p. Universitatea de Stat din Toma Ion. Fenomenele reale.scăros = care are frunzele şi ramurile răspândite în toate direcţiile (< lat. Editura Ştiinţifică. DIN PUNCT DE VEDERE AL ETIMOLOGIEI Evident. Introducere în ştiinţa limbii. întâmplător (din fr. forzare. (< fr. fors = hazard. speţe cu speze. Limba română contemporană. derivat din lat. aparenţă). înregistrate ca unităţi lexicale în direcţionare28: forţat = vb. semitransparent. a forţa < fr. lat. 1961. a lucra. lat. care se înscriu în definiţia noţiunii de atracţie paronimică sunt următoarele confuzii între termenii cu scrisuri ortografice diferite. fortuitus. fortuit = venit pe neaşteptate. 28 Grădinaru Angela . moştenit din lat. întâmplare. spacialis (= relative la specie. Chişinău. sau conjuncţia disjunctivă ori cu adverbul sau conjuncţia adversative . neprevăzut. Bucureşti. profit) special = fr. Mulţi vorbitori instruiţi confundă conjectura cu conjuncture. Bucureşti. fortuit şi lat. aspect.

1968. Probleme de etimologie . a. unele dintre acesta exemple permiţând să se observe reţeaua asociativă care duce la gruparea cuvintelor în vocabular. monah = călugăr (< şl. Editura Ştiinţifică. atlas ) atlaz = ţesătură ( < tc. uneori prin informaţia semantică existentă în mintea vorbitorilor)32: atlas = colecţie de hârtii geografice ( < fr. atlas) bandolă = instrument cu coardă ( < sp. p. Bucureşti. Dicţionar de paronime . 304 Felecan Nicolae. al semanticii sau chiar al sociologiei31. la termenii noi. generaţi prin asemănarea fonetică. care urmăreşte şi explică dezvoltarea cuvintelor de la fomele şi înţelesurile lor cele mai vechi. centrul de interes al psihologiei. Bucureşti. În acest sens transformarea cuvântului sanatoria (din latină) în sanatoare (termen românesc) face obiectivul de studiu al etimologiei. bandola). identificabile în toate limbile. etimologii populare cu origine complet diferită (ne vom referi. 1995. în exemplele următoare. însă evoluţia de la sanatorie la sanatoare (actual) ar putea constitui. pentakostarion) 31 32 Hristea Theodor. monahi) monarh = suveran (< germ. Monarch) penticostal = adept al unei secte creştine ( < engl. Editura VOX. p. pentecostal) penticostar = carte biseriească care cuprinde ritualul slujbelor dintre Paşti şi prima duminică după Rusalii ( < ngr.Etimologia este o ştiinţă. eventual. până la formele şi înţelesurile lor actuale sau până la cele dintr-o anumită perioadă a unei limbi ori a unui grup de limbi. Exemplele sunt numeroase. 105 41 . Bondola) bandulă = funie lungă cu o greutate de lemn şi plumb la un capăt ( < it. nu numai în limba română.

legatură strânsă ( fr. conjoncture) deferenţă = respect. justiciel) justiţiar = care face dreptate ( fr. efluent) conjectură = presupunere. justicier) sudură = unire. ocazie. situaţie (fr. afluent) efluent = fluid care iese dintr-o instalaţie ( fr. stimă ( fr. al justiţiei ( fr.b. féerique) justiţial = de justiţie. difference) feric = care conţine fier ( fr. etimologii populare cu origine comună (ne vom referi la cuvinte cu sens aproape asemănător): afluent = apă curgătoare care se varsă în altă apă mai mare ( fr. prezumţie (fr. minunat ( fr. conjucture) conjunctură = împrejurare. soudure) sutură = cusătură folosită în chirugie ( fr. suture) 42 . ferrique) feeric = încântător. nepotrivire (fr. deference) diferenţă = deosebire.

1. PARONIMIA 2. CONCEPTUL DE PARONIMIE Conceptul de paronimie (provine din fr. homophonie. iar cuvântul care se rosteşte la fel cu 43 . paronymie) se realizează atunci când omofonia (provine din fr.CAPITOLUL II PARONIMIA II.

Limba română contemporană. Există situaţii când paronimele sunt formate din aceleaşi foneme. sonatele lichide: laterală –l şi vibrantă –r. original (propriu unui autor). constituie două elemente esenţiale care fixează statutul real al acestui important compartiment lexical din vocabularul limbii române care este cel al 33 Ţibrian Constantin. etc.2.pară. etc. O oarecare confuzie paronimică se produce prin tendinţa de afonizare a consoanei finale. pe de o parte. covertă (punte superioară a unei nave) şi corvetă ( mică navă de război uşor de manevrat). 78 din Piteşti.literar (care aparţine literaturii). CLASIFICAREA CUPLURILOR PARONIMICE Structura lexicală. bară. a apropia cu a apropria. sau conjuncţia disjunctivă ori cu adverbul sau. p. literal (literă cu literă).numerar (bani gheaţă). 2. şi posibilităţiile de combinare a acestora în cupluri paronimice. Editura Niculescu.alt cuvânt se numeşte omofon) a două tranşe sonore se diferenţiază printr-un singur sunet. perfect (desăvârşit) şi prefect (şef al administraţiei unui judeţ). în poziţie finală cu deosebire: familial (care aparţine familiei) . Structura vocabularului limbii romăne .33.în trecut şi în prezent . de exemplu: când .familiar (prietenos). numai că diferă prin modul lor de combinare: antonimie (raport între două cuvinte cu sens contrar) şi antinomie (contradicţie între două principii filosofice). 2006 34 44 . 1996. pe de altă parte.cânt etc. Cele mai frecvente si supărătoare confuzii paronimice produc in limba noastră. Mulţi vorbitori instruiţi confundă conjectura cu conjuncture ( provenită din franceză)34.În sens larg paronimia presupune toate şansele sonere identice în ceea ce priveşte cvasitotalitatea fonemelor diferenţiindu-se doar printr-unul singur: tare – dare. numeral (determinare numerică). fonematică. speţe cu speze. etimologică şi morfologică a paronimelor. Bucureşti.originar (de origine). Editura Universităţii Toma Ion .

accesibil. ascuns. Precesiune/procesiune. d) Radical diferit şi prefix identic: Defibrila/defibrina. Bucureşti. disfazie. Alergie/anergie. c) Radical identic şi prefix diferit: Exoteric/ezoteric. Prenume/pronume. Pierdere totală sau parţială a înţelegerii şi a posibilităţii de a reda cuvintele. alalie/dificultate în însuşirea corectă gramaticala a cuvintelor din frază. Care poate fi accentuat/referitor la accent. Aventurist/aventuros. Celebral/cerebral. 1994. amator de aventuri îndrăzneţe. sau o acţiune mecanică/lipsa de reacţie a organismului fată de agenţii nocivi. privitor la creier şi la funcţiile lui. Care este săvârşit cu solemnitate. după cum urmează35: Cupluri paronimice raportate la radicalul termenilor componenţi a) Radical identic şi sufix diferit: Accentuabil/accentual. Editura Ştiinţifică. la o clasificare a paronimelor. 35 Constantin Silviu. Care are caracter de aventura/plin de aventuri. b) Radical diferit şi sufix identic: Afazie/afrazie.paronimelor. A opri fibrilaţia arterială sau ventriculară şi a restabili ritmul cardica normal/ a elimina fibrina din plasmă sau excudatele sanguine. p. de însemnătate publică sau privată. Analiza acestor structuri duce. care poartă accentul. Numele care se dă unui om la naştere şi care distinge pe fiecare dintre membrii aceleaşi familii. nume de botez/parte flexibilă de vorbire care ţine locul unui substantiv. 9 45 . Mod special de a reacţiona al unui organism faţă de un agent microbian. implicit. ca urmare a unei leziuni cerebrale. public/care poate fi înţeles numai de cei iniţiaţi. Dificultăţi semantice./şir lung de oameni care merg într-o anumită ordine şi cu acelaşi scop. sărbătoresc/care aparţine creierului. care constituie o aventură. Care poate fi înţeles de cei neiniţiaţi. Deplasare lentă a axei de rotaţie a unui corp care se roteşte rapid şi are numai un punct fix. secret. chimic.

Descentra/descintra. A face să-şi piardă poziţia simetrică faţă de centru, a deplasa astfel încât axa piesei să nu mai coincidă cu axa dată/a îndepărta cofrajele care au servit la construirea unei bolţi sau a unui arc. e) Radical identic, dar gen diferit : Bulin/bulina.1. Capsulă în care se pune un praf luat ca medicament, caşetă 2. Petic rodund de hârtie dată pe o parte cu gumă arabică, cu care se lipesc plicuri, dosare, mape etc. 3. Desen rotund imprimat pe ţesături/parâma pentru manevrarea pânzelor inferioare ale unei nave cu pânze. Camelot/camelota. Vânzător ambulant/ lucru de cârpaci, marfă proastă. f) Radical identic şi gen identic: Balansier/balansoar (substantive neutre)1. Dispozitiv, piesă care reglează mişcarea unei maşini prin oscilaţiile sale, balansor. 2. prăjină folosită de dansatori pe sârmă pentru a-şi menţine echilibrul. Bărbioara/bărbişoara. (substantive feminine) diminutiv al lui barbie/plantă erbacee cu flori galbene, care, la maturitate, devin albe. g) Radical diferit, dar acelaşi gen : Amidol/amidon. (substantive neutre) substanţă folosită ca developator în fotografie/ substanţă organică ce se găseşte în seminţele fructelor şi tuberculele plantelor şi care se foloseşte în industria alimentară, chimică etc. Bizon/vizon. (substantive masculine) 1. Animal rumegător sălbatic din familia bovinelor, cu frunte mare, bombată, cu coarne scurte, cu umeri mai ridicaţi decât crupa, cu o coamă deasă. 2. Pielea sălbatică a acestui animal, piele de viţel tăbăcită, care imită pielea bizonului/mamifer sălbatic carnivor asemănător cu nurca, dar de talie mai mare, cu blană preţioasă, care trăieşte în America de Nord, blana acestuia. h) Radical diferit şi gen diferit : Adjutant/adjuvant (substantiv masculin şi substantiv neutru) 1. Ofiţer ataşat al unui comandant sau al unui şef militar într-o unitate militară, îndeplinind atribuţiile unui secretar, ofiţer care face parte dintr-un stat major. 2. (ieşit din uz) grad pentru

46

personalul aviatic, corespunzător plutonierului, persoană având acest grad/ medicament secundar care se asociază cu un alt medicament. Birău/birou. (substantiv masculin şi substantiv neutru) primar rural/1. Masă de scris (cu sertare şi compartimente pentru hârtii, acte etc.) 2. Parte dintr-un local sau încăpere în care lucrează o persoană sau un serviciu. 3. Grup de persoane alese de o adunare constituantă ca să îi organizeze lucrările şi să asigure buna lor desfăşurare. B. Cupluri paronimice reprezentate prin forme derivaţionale scurte şi lungi Concesie/concesiune: Îngăduinţă, cedare fată de cineva, renunţare la ceva în folosul sau interesul altuia/concurenţă prin care o persoană (fizică sau juridică) dobândeşte dreptul de a exploata anumite servicii publice sau anumite bunuri ale statului, în schimbul unor beneficii care revin acestuia din urmă, bunurile care formează obiectul acestei concesii. Obligaţie/obligaţiune. 1. Datorie, angajament, îndatorare. 2. Act prin care cineva se obligă sau este obligat să plătească o sumă sau să (nu) facă un anumit lucru. 3. Datorie morală, motiv de recunoştinţă/hârtie de valoare purtătoare de dobânda fixă. Permisie/permisiune. Învoire, acordată în special militarilor, de a părăsi serviciul pe o scurtă durată de timp/învoire, aprobare (cerută de cineva sau acordată cuiva) de a face ceva, îngăduinţa, încuviinţare. Cupluri paronimice raportate la elementul de compunere a) Termeni identici cu elemente de compunere diferite: Cecostomie/cecotomie. Creare chirurgicală a unui anus artificial la nivelul cecului/ deschidere a cecului pe cale chirurgicală. b) Termeni diferiţi cu elemente de compunere identice: Etiologie/etologie. Ramură a medicinii care studiază cauzele bolilor şi factorii care influenţează apariţia diverselor boli/ramură a ştintei care se ocupa cu studierea obiceiurilor şi moravurilor popoarelor.

47

Perichistită/pericistită. Inflamaţie a cămăşii conjunctive care înveleşte chisturile/ inflamaţie a ţesutului din jurul vezicii. Cupluri paronimice raportate la poziţia fonemului diferenţial a) Termeni care se deosebesc prin schimbarea poziţiei unui fonem: Clupa/cupla.1. Compas foriester pentru măsurarea diametrelor arborilor sau buştenilor/dispozitiv demontabil pentru a cupla un sistem tehnic sau două vehicule, piesă cu care se face cuplarea vehicolelor de cale ferată. Jintiţa/jitniţa. Produs lactat preparat prin încălzirea lentă a zerului provenit de la scurgerea caşului/magazie de grâne, grânar, hambar. b) Termeni care se deosebesc printr-un fonem iniţial: Eluviu/iluviu. Totalitatea rămăşiţelor din dezagregarea rocilor/iluviere, inundaţie. Emigrare/imigrare. Acţiunea de a emigra şi rezultatul ei/stabilirea într-o tară străină. Erupe/irupe. A ieşi afară cu putere, a ţâşni, a năvăli/a intra cu violenţă. c) Termeni care se deosebesc printr-un fonem antemedian: Categorie/catigorie. Noţiune fundamentală de maximă generalitate care exprimă proprietăţile şi relatile esenţiale şi generale ale obiectelor şi fenomenelor realităţii/ clevetire, calomnie, defăimare. d) Termeni care se deosebesc printr-un fonem median: Cinefil/cinofil. Amator de filme, cinemator/amator de câini, care iubeşte câinii. Famat/fanat. Cu renume, cu reputaţie, cu faimă/(despre flori şi legume) care şi-a pierdut prospeţimea, trecut, ofilit, veştejit. Manghier/manglier. Arbore tropical înalt de peste zece metri, cu fructe roşiatice, mări/copac răşinos care creşte în apă sărată a mării, pe lângă ţărmuri. e) Termeni care se deosebesc printr-un fonem postmedian: Băiaş/băieş. Bărbat care lucrează într-o baie publică/lucrător într-o mână(de aur). Carelaj/carenaj. Dispunere a elementelor care învelesc o construcţie în formă de figuri geometrice, pardoseală, pavaj alcătuit din piese aşezate în carouri/înclinarea pe un bord a unei nave în stare de plutire în vederea reparării unei carene.

48

b) Termeni cu etimologii diferite: 49 . apărut în primul sfert al sec. Acţiunea de a aliena. Reactiv folosit în flotaţia minereurilor/substanţă care. Fiecare dintre cele două separări de sus ale inimii/ pavilionul urechii. ceea ce se referă la competiţie. Competitiv/competiţional. Activant/activator. Radical monovalent al unui acid organic/boabă de strugure. sau unui material. determinând apariţia unui anticorp. înstrăinare a unui bun/ termen generic pentru orice boală mintală. Care se poate acomoda uşor. Care a încălcat fidelitatea conjugală/născut dintr-un adulter. (patru foneme diferenţă) mod de a crea o compoziţie muzicală prin negarea legilor organizării armonice a sunetelor. le intensifica activitatea. Antigel/antigen. nebunie. (cinci foneme diferenţa) susceptibil de a suporta concurenţa/ cu caracter de competiţie.f) Termeni care se deosebesc printr-un fonem final: Acil/acin. dementa. Soluţie care coboară punctul de îngheţ al apei de răcire din motoarele cu ardere internă/ substanţa de natură proteică. Prelucrare(manuală sau mecanică) a unei piese cu un abraziv/proces de eroziune a ţărmurilor prin văluri marine (abraziune marină) sau lacustre (abraziune lacustră). b) Termeni care se deosebesc prin trei foneme: Acomodabil/acomodator. adăugată altei substanţe. care se poate deprinde uşor/ (despre muşchi) care serveşte la acomodarea cristalinului. Auricul/auricula. Adulter/adulterin. Cupluri paronimice raportate la numărul de foneme diferenţiale a) Termeni care se deosebesc prin două foneme: Alienare/alienaţie. c) Termeni care se deosebesc prin patru sau mai multe foneme: Atonalism/atonalitate. Cupluri paronimice raportate la etimologiile termenilor componenţi a) Termeni cu etimologii identice: Abrazare/abraziune. XX/lipsa de tonalitate.

care se articulează cu occipitalul şi cu axisul sau. de a transporta şi de a evacua din organism urina. de a filtra. Vas de sticlă sau de material plastic prevăzut cu un gât care permite bărbaţilor bolnavi să urineze fără să se ridice din pat/care aparţine organelor de secretare a urinei. exprimat. care are funcţia de a forma. 2. colecţie de hărţi geografice. Aspecte morfologice ale cuplurilor paronimice a) Asocierea substantiv cu adjectiv: Antifonar/antifonic. d) Asocierea infinitiv (forma substantivală) cu substantiv: Acuzare/acuzaţie. Care serveşte la numărat/de numere. sistematizate după anumite criterii/ ţesătură pentru căptuşeli şi feţe de plapumă. Argila coloidală care măreşte plasticitatea maselor ceramice/ varianta a aceluiaşi sunet sau fonem. care nu are loc fix/ (despre tratamente medicale) care nu necesită spitalizare. privitor la dacian/dac. arătat printr-un număr/în ce priveşte numărul. Acţiunea de a acuza şi rezultatul ei/ faptul de a acuza. 1. care nu a fost încă transformat în produs finit. Urinal/urinar. inculpare. provenit de la daci. vasul etc. (despre greutatea mărimilor) care este socotit împreună cu ambalajul. Care se deplasează dintr-un loc în altul./în total. privitor la aceste organe. din punct de vedere al numărului pe care îl reprezintă. Care aparţine dacianului.Alofan/alofon. care se găseşte în stare naturală.1. 50 . b) Asocierea adjectiv cu adjectiv: Ambulant/ambulatoriu. în care se afla. Dacian/dacic. privitor la numere. c) Asociere adjectiv cu adverb: Brut/bruto. lucioasă pe o singură parte. din care nu s-a scăzut daraua. Atlas/atlaz. prima vertebră cervicală. încă neprelucrat. Numerativ/numeric/numericeşte. învinuire. Carte de ritual ortodox care cuprinde antifoane(versuri sau parafrazări din psalmi)/(despre cântecul unui solist sau al unui cor sau despre două părti dintr-un cor) care se execută alternativ. 2.

Jap/japa. o chestiune. acoperit cu un strat de crom/care se referă la culori sau la colorat. f) Asocierea verb cu verb: Desemna/desena. Scris în cifru/exprimat în cifre. Acţiunea de a compila şi rezultatul ei/lucrare. A prelucra prin aşchiere un metal cu freza/a(-şi) încreţi. a contura o problemă. e) Asocierea participiu (cu valoare adjectivală) cu adjectiv propriu-zis: Cifrat/cifric. Cromat/cromatic. operă care cuprinde idei şi fragmente din diverşi autori. a (se) coafa. a se contura. Cuvânt care imită zgomotul produs de o lovitură dată cu repezicune/nuia elastică şi subţire. Freza/friză. a numi o persoană considerând-o cea mai potrivită pentru desfăşurarea unei activităţi. numeric. a (-şi) ondula părul(cu fierul sau prin alte mijloace). ROLUL PARONIMELOR ÎN ÎMBOGĂŢIREA LEXICULUI ROMÂNESC ACTUAL 2. paronimia este alături de sinonime şi de antonimie.Compilare/compilaţie. Care conţine crom. A indica. pentru ocuparea unei demnităţi sau a unei funcţii/a schiţa.1. bătaie dată cu o astfel de nuia. 2. a se profila. pentru că fiecare dintre termenii unei perechi generează contexte 51 . g) Asocierea interjecţie cu substantiv: Balang/balanga. (de obicei repetat) cuvânt care imită sunetul unui clopot (mare)/ talangă. neprelucrate în mod personal. Relaţia paronimiei cu antonimia şi sinonimia La nivelul lexicului românesc actual.3. una dintre formele relaţiilor dintre cuvinte prin care vocabularul devine extensiv.3.

a apropia şi apropria apar. prin faptul că. anatonimia este aptă să genereze contexte mai numeroase decât sinonimia: a vorbi şi a tăcea nu pot apărea succesiv în contextul . în timp ce antonomia este o relaţie de adversitate sau de opoziţie.. acestea reprezintă unităţi lexicale independente la nivelul dicţionarelor. este acela că termenii. în mod necesar.diferite.A apropiat scaunul’’(a adus aproape) şi . Din punct de vedere logic...Afară e rece/cald’’. În baza acestui raport dintre logic şi semantic. nefiind utilizaţi unul în locul celuilalt. Aceeaşi demonstraţie se poate realiza şi în legătură cu antonimele: în funcţie de intenţia comunicativă a vorbitorului. Pe de o parte. diferit în planul expresiei de forţat (cu sensul de obligat) este o altă unitate lexicală prin care vorbitorii de limba română generează contexte cu sensul indicat pentru acest cuvânt. presupun obligatoriu tot atâtea contexte câte cuvinte intră în relaţia de paronimie. Obiectiv vorbind. diferenţa dintre rolul sinonimiei şi cel al paronimiei. (cu sensul de întâmplător).Citesc repede/încet’’. adică.El…frumos’’ . Schiţă de istorie a lexicografiei române. În schimb pentru relevarea sensurilor perechii de sinonimie singurătatesolitudine este suficient un singur context: . a termenilor. ..E vesel/melancolic’’. în planul expresiei. sinonimul cuvântului vorbăreţ. Dacă termenul locvace (de dată mai recentă). presupune echivalenţă. 1969. cuvântul fortuit. p. 1966. relaţia de sinonimie. individual. în două contexte: .. aduce un plus din punct de vedere cantitativ mai noilor dicţionare româneşti. de pe altă parte.El vorbeşte 36 Seche Mircea. Bucureşti..Îmi place solitudinea/singurătatea’’ opţiunea pentru unul dintre termeni ţinând de gradul de cultură sau de anturajul lingvistic al locuitorilor. totală sau aproximativă. De exemplu. diferă unele de celelalte. 34 52 . o informaţie semantică anumită. se poate opta pentru unul sau altul din termenii relaţiei de antonimie: .. cuvintele paronime transmit. I. dacă enunţul . . Editura Ştiinţifică şi Enciclopidică.. II. ca în cazul sinonimiei. Mi-am apropriat biblioteca vecinului’’ (miam însuşit un bun străin)36. care este dictată de sensul în care acesta percepe realitatea pe care vrea să o invoce.

stilistică. eventual. vorbitorul este obligat să genereze contexte echivalente numeric cu unităţile intrate în relaţia de paronimie. oportun este substantivul care denumeşte starea fiziologică: . oportun este contextul: .frumos’’ este repetat. Editura Academiei Române. că. în sensul logicii sale. 37 Coteanu Ion .Am eludat mereu adevărul destre noi (am ocolit/evitat)’’. ale căror sensuri diferite impun contexte diferite pentru relevarea semnificaţiilor.Am cumpărat un somn’’..a elucida se defineşte în mod necesar prin contextele diagnostice: .Am elucidat aspectele neclare ale problemei (am clarificat)’’ şi . se comportă contextual şi omonimele.Am dormit’’.. Perechea a eluda . dată fiind diferenţa semantică a termenilor.El este tăcut/locvace’’37. stil.. însemnând.2. pe locul al doilea se află antonimele. Bucureşti. limbaj. în cazul cărora un singur context nu este sufucient pentru descrierea semnificaţiei. p. datorită informaţiei lor semantice diferite. în general. 2. în funcţie de aportul la îmbogăţirea vocabularului. Relaţia paronimiei cu omonimia La fel ca paronimele. În cazul paronimelor.. succesiv. antonimele tăcut şi locvace pot apărea. considerăm că: pe primul loc se situează paronimele şi omonimele. 1973. De exemplu.3. suficient un singur enunţ în vederea identificării sensurilor. 231 53 . care îşi concretizează sensurile prin contextele necesar diferităe.. Stilistica funcţională a limbii române.Am dormit un somn’’ şi substantivul. pentru această din urmă. dat fiind raportul logic de operaţie sau de adversitate dintre termeni... dar nu substantivul care denumeşte o subspecie din specia peştilor.El tace frumos’’ este considerat un context ambiguu. trecând. în contextul: . adică . este liniştit. În schimb.. enunţul . iar pe locul al treilea se situează sinonimele.El este…’’. se comportă normal stării de tăcere. în contextul: . persoana-subiect nu face nici un gest. pentru care este. Încercând o ierarhie a unităţilor lexicale care contractează între ele relaţiile semantice.

care. p. băieţel-băieţandru. unele omofone. omonimia. paronimia şi polisemantismul nu ocupă un loc special în cadrul celor două mijloace. În schimb. renumeraţie. Bucuresti. Deoarece majoritatea perechilor de paronimice sunt împrumuturi. Bucureşti. omonimele morfologice. infatuat pentru îngâmfat. neexistând în lexicul limbii române. 1960. astăzi. 123 Graur Alexandru. se cunosc tot atâtea înregistrări câte realizări semantice. eclatant pentru strălucit. stringent-astringent. Relaţiile semantice dintre cuvinte.)39. Între mijloacele lingvistice de îmbogăţire a vocabularului.). Editura Academiei. fiecând etc. solidar-solitar. sunt compuse de felul: cumva. în forma lor aglutinată. În ciuda acestor deosebiri între omonime şi paronime. în literatura de specialitate38 s-au acreditat derivarea. violentă de la violetă) se înregistrează sensul de bază. la nivelul dicţionarelor. sudură-sutură.Spre deosebire de omonime. Sinteze de limba română. ubicuitate-ambiguitate. devierile de tipul etimologiei populare nefăcând obiectul de interes. 1984. Studii de lingvistică generală. datorită statutului acestora de greşeala de vocabular. lizibil pentru citeţ. antonimia. sinonimele comprehensiv pentru înţelegător. respectiv sinonimia. paronimele. dar pot fi înregistrate atât la mijloacele interne (paronimele care diferă prin prefixe sau prin sufixe. cuvintele prin care relaţia de de antonimie se realizează sufixal sau prefixal. alimentaţie pentru nebunie. p. unii dintre aceştia. în general: antevorbitorpostvorbitor. surmenaj pentru oboseala. din limbile cu care oameni au intrat în contact. Pentru alţi termeni (de exemplu sfoară de la sfară. Editura Albatros. paronimele sunt diferite formal prin unul sau două foneme. precum şi împrumuturile şi calcul lingvistic (mijloace externe). altfel. compunerea şi conversiunea (mijloace interne). şi numai aparent 38 39 Hristea Theodor. 146 54 . mai vechi sau mai noi. termenii generaţi prin efectul etimilogiei populare (de exemplu. lăcrămaţie). în cadrul împrumuturilor din alte limbi (de exemplu. cât şi la mijloacele externe. eşafodaj pentru schelă etc. ezoteric-esoteric. nu sunt consemnaţi în dicţionare. ale căror forme coincid în planul expresiei. oricum.

cortizol (fr. lat. enerver. doctrinaire) enerva (din fr. nucleoli) – nucleon (din fr. virtuose). it. lat.fr.derivate de la acelaşi radical cu afixe diferite. modal (din fr. ordinarius). penticostal (din engl. virtuoso) – virtuoz (din fr. doctrinal) – doctrinal (din fr. nucleon). tributal (din fr. acromenie (din fr. nucleol (din fr. sagital (din fr. sagittalis) – sagitar (din lat. acromanie) – acromazie (din fr.plonjeur) – plonjon (din fr. pentecostal) – penticostar (din mgr. cortisone). it. enervare) – inerva (din fr. lat. familial) – familiar (din fr. tributaire). sagittal. familial (din fr.. postulatum). lat. numeralis) – numerar (din fr. hidrolază (din fr. at. ordinalis) – ordinar (din fr.engl. chantare. modal) – modul (din fr.. omofor (din şl. bestiario). câteva perechi paronimice cu precizarea etimologiei. monticol (din fr. rezidual (din fr. lat. bestialis) – bestiar (lat. homophone). numerarius). bestial. monticole) – monticul (din lat. pleonaste). bestiaire. numeraire. lat. cf. tributale) – tributar (din fr. segmentaire). cortisol) – cortizon (fr. postulant (din fr. lat. munticule). cantal) – cantar (din fr. virtuosus. virtuos (din lat. ordinaire. ordinal. fr. bestial (din fr. modulus). postilant) – postulat (din fr. cantal (din fr. 55 . lat. module. hydrolise). segmental (din fr. bestiarius. residuaire). plonjor (din fr. cantharus). discordant (din fr. hydrolase) – hidroliza (din fr. residuel) – residuar (din fr. moticulus. postulat. discordant) – discordat (din vb. plongeon). lat. în continuare. eteronom (din fr. ordinal (din fr. familier). pleonasm (din fr. heteronome) – eteronim (din fr. innerver). familier). Numeral (din fr. pleonasme. pantikostarion). lat. segmeltal) – segmentar (din fr. discordia) doctrinal (din fr. saggitarius). pleonasmus) – pleonast (din fr. moforu) – omofon (din fr. numeral. prezentăm. annuarie).

generate de modernizarea continuă a vieţii în plan mondial şi spiritual. etc. mai des utilizate. de asimilări de unităţi lexicale. se anticipează un nou val de înnoire. fard-fart etc). Dicţionar de cuvinte recente. fiecare cuvânt aparţine unui domeniu diferit (financiar. literal-literer. 40 Dumitrescu Florica. în funcţie de progresele vieţii contemporane40. în perechile de paronime actual – actuar.3. se constată diferite dihotomii care au în vedere frecvenţa utilizării lexicului limbii române. ale tehnicii. mai ales din sursa latino-romanică. 2. iar. seară.De exemplu. capon – capron. Editura Albatros. datorită caracteristicii lor de a viza entităţi.cuvinte recente’’ sunt înregistrate în cadrul paronimelor ( de exemplu: calmar-calemar. zoofit (din fr. zi. casă. părti componente ale masei vocabularului. carbonier-carbonifer. unităţile lexicale sunt taxonominizate ca termeni tehnici sau neologisme. calităţi. Saccharose). 167 56 . descriind aceste realităţi. majoritatea dintre acestea intră în categoria cuvintelor mai puţin utilizate (masa vocabularului).3. medical.zaharază (din fr. Bucureşti.saccharase) – zaharoza (din fr. În ceea ce priveşte apartenenţa paronimelor la fondul principal lexical sau la masa vocabularului. p. 1981. spre deosebire de termenii exemplificaţi. mult mai cunoscute vorbitorilor şi. a amputa – a imputa.. nu pot fi integrate în vocabularul fundamental deoarece frecvenţa lor nu este atât de mare ca a termenilor masă. O serie de . Prin aceşti termeni. zoolitlu) etc. familial-familiar. recent şi prin influenţa masivă anglo-americană a sporit numărul paronimelor din limba romană. ale mass-mediei etc. perechii precum oralorar. ceea ce demonstrează circulaţia rapidă a termenilor dintr-o cultură într-alta mai ales prin dinamica mass-mediei. fie asimilează unităţi noi. părinţi. care fie forţează eliminarea termenilor mai vechi. petrolier-petrolifer. Chiar dacă. Modernizarea masivă a lexicului prin neologisme În contextul actual. industrial. zoophyte) – zoolit (din fr. miner-minier. acţiuni din domeniile ştiinţei. modernizarea masivă a lexicului prin neologisme şi termeni ştiinţifici. tehnic). oarecum.

sau.membru în Congresul SUA”) este folosit cu sensul de . de unde selectează. pe congres la congresmană. Probleme de etimologie. Explicaţia trebuie căutată în motivaţiile psihico-culturale ale vorbitorului care. De exemplu: .. au lansat simbolic porumbei”. congressman . precum derivare. Unii dintre termenii mai noi generează în mod rapid şi paradoxal etimologii populare. eventual. pe barbar la barbarism.a accesa (termen din informatică < engl. unele dintre ele. precum şi străvechimea lor şi posibilitatea de a genera alte cuvinte. 1968. . prin asocieri fonematice. To access) este utilizat în locul expresiei a avea acces (la ceva) în contextul: . VALORILE STILISTICE ALE PARONIMIEI 41 Hristea Theodor...4.Un alt argument al neintegrării paronimelor în lexicul de bază este cel referitor la etimologia unităţilor din fondul principal – în general latinească. de la a amputa se formează infinitivul lung cu sufixul pentru abstracte nominale – re – amputare însă după modelul latinesc lando-landare). nu pot fi încă date decât în masa vocabularului la termenii tehnico-stintifici sau la neologisme. de unde şi confuziile între termenii perechii.Congresmanele. decât prin mimetism (de exemplu. p.barbarism (engl. sau. pe acces la a accesa. romanică.congresistă. .. organigrama a fost modificată’’.Pentru ca persoana patronului să acceseze funcţia demnitarului de stat. . barbarism comportament necivilizat.congresmană (engl. nu au o vechime apreciabilă în limba română. îmbrăcate în costume bogat decorate. Deoarece paronimele înregistrate de noi au etimologii diferite. îl raportează la ceea ce memoria sa a stocat pe parcursul instrucţiei culturare anteriore. compunere ori schimbarea categoriei gramaticale41. necunoscând sensul de bază al cuvântului nou. Ziarele engleze au fost ferme vizavi de barbarismele petrecute la Madrid’’. barbarie): . participantă la un congres’’.. 214 57 . 2. Editura Ştiinţifică. nu se pot supune regulilor interne de îmbogăţire a vocabularului.

uneori. în raport cu felul corect sau greşit de pronunţare sau de scriere a acestora. În paralel cu acest stil individual s-au dezvoltat. care nu numai că influenţează prin şcoală. din punct de vedere al frecvenţei. Stilul e omul ’’ (Buffon). radio şi televiziune. în acest scop. dialectelor. administrativ şi colocvial) se poate realiza o ierarhie a utilizării paronimelor în funcţie de necesitatea lor pentru a exprima o anumită stare de fapt. un proces.. pasiunea pentru ceva. segmente ale limbii române literare. Din punct de vedere al normelor lingvistice. dar unic. numite stiluri funcţionale. Aceasta din urmă este formă cultivată a limbii întregului popor. ci presupune un proces continuu de selectare şi rafinare. biologic. de a-şi exprima ideile şi sentimentele cât mai adecvat. argourilor etc. publicistic. în cea economică. iar relaţia semantică de paronimie o stabilesc cu unităţi lexicale care nu sunt totdeauna părţi ale limbajelor tehnico-ştiinţifice. absolut necesare pentru a denumi un proces fizic. unde sunt.Un binecunoscut dicton . pentru a denumi o noţiune abstractă. din toate 58 . cel publicistic nu beneficiază de o terminologie proprie. iar. elemente specifice altor stiluri şi abordând. probleme ale actualităţii inedite sau de interes comun pentru publicul larg. Între stilurile funcţionale. Paronimele de acest tip sunt monosemantice. un fenomen etc. simbol de distincţie şi de educaţie aleasă. împrumutând. În stilurile funcţionale (beletristic. mass-media extinde formele corecte ale unităţilor lexicale. într-un fel în care să-i definească personalitatea şi cultura. presă. sau chiar locul în ierarhia socială. paronimele apar cel mai des în stilul tehnico-ştiinţific. tehnico-stintific. presa scrisă şi presa vorbită sau vizuală reprezintă unul dintre cele mai importante mijloace de informare şi documentare. fapt care o opune limbii populare. după caz. o realitate. Cum se precizează şi în capitolul anterior. reflectă un adevăr indiscutabil : fiecare individ are un mod personal de a folosi limba maternă. medicală sau orice noţiune de tip tehnic sau ştiinţific în general. şi o altă ierarhie. anumite limbaje specializate. şi aici. graiurilor. întrun mod accesibil. graiurile populare. o operaţie industrială. lansează spre cunoaştere termeni noi.

dezapezi.pentru grafiile incorecte. în loc de creând.Promovabilitatea la simularea examenului de capacitate în şcolile bucureştene a fost de aproximativ cinci la sută’’. la legiferarea unităţilor de la periferia vocabularului (de exemplu.De cultivarea limbii ar trebui să se ocupe orice om care scrie ca să publice. edítor pentru editor. de Al. dar contribuie. în mare măsură. ness-cafe. semnalate în diferite lucrări de cultivare a limbii. cu mult timp în urmă. Soluţia pentru evitarea unor asemenea abateri constă într-un efort de sporire a responsabilităţii şi a profesionalismului jurnaliştilor.. cu fenomene de atracţie/confuzie paronimică.domeniile... în loc de cooperare . în loc de deszăpezi. frecvente sunt greşelile de pronunţare unde accentul apare deplasat: ponéi pentru pónei. ràdar pentru radàr. desfăşurate în mod conjugat de toţi factorii implicaţi. Din această perspectivă. aeropag. în loc de mezelic .Băncile au obligativitatea de a nu percepe taxe’’. opiniile exprimate. cooperativitatea. în loc de areopag.. penúrie pentru penuríe. în mass-media audio. Deşi ar trebui să funcţioneze ca o cenzură lingvistică. determinate de insuficienta cunoaştere a sensului afixelor. oprobiu-oprobriu. în loc de nescafe. Dintre abaterile de acest tip cităm câteva dintre cele mai des întâlnite în limbajul publicistic actual: promovabilitatea. reprezintă greşeli relativ frecvente. condiţionalitate pentru condiţie . creând. cei ce pun la cale infracţionalităţi de sustrageri de bunuri’’.condiţionalităţile impuse de FMI... fie contexte. doctoríţă pentru dóctorţă). regizór pentru regizór. scriitorii şi cadrele didactice. a argourilor) sau răspândeşte sensuri ireale sau inoportune ale cuvintelor utilizate. limbajul mass-mediei (criticat de cele mai bune emisiuni şi jurnale pe teme de exprimare şi sriere corecte) lansează fie forme incorecte (de exemplu. obligativitate pentru obligaţie . Ar fi 59 . asociat cu revigorarea acţiunilor de cultivare a limbii. a frusta. în loc de frustra. Philippide îşi păstrează actualitatea şi merită a fi redusă în atenţie: . Am acuzat lipsa de cooperativitate a serviciilor secrete’’. infracţionalitatea pentru infracţiune . de asemenea incorecte. mizilic. în loc de (grad de) promovare . Confuziile de tip paronimic. Au însă datoria de a se ocupa de aceasta lingviştii.

. frustare. precum oprobriu. Spre terenurile petrolifere sosesc acum tancuri petroliere’’. frustrare. albinele culeg polen din anterele florilor’’. pronunţate cu sincopa sau cu proteza unor sunete în variante ca oprobiu. . fie îl parodiază în emisiuni speciale.Problemele noastre familiale au devenit cunoscute vecinilor’’. Editura Albatros . mai întâi reporterilor. de aici. chiar dacă ele nu intră în perechi paronimice cu alţi termeni). Scriitori români despre limbă şi stil . p. se întâlnesc atracţiile între a investi şi a învesti şi. între termenii care diferă printr-un fonem sau. între investire şi învestire.. Tot mai frecvent. între investitură şi învestitură. examinările orale fac disciplinele mai atractive’’. chiar dacă lasa impresia unor tantologii.Emigrarea masivă în Europa a făcut ca imigrarea să fie un fenomen frecvent în România’’. albinele culeg polen din sacii florilor’’). iar cea vizuală fie îl preia întocmai. pe care presa scrisă îl preia ad litteram. vor apărea cu forma lor literară (corectă). în sensul de a împiedica orice tendinţă de stricare a limbii’’42 Alte confuzii (atracţii) paronimice se realizează.. în care termenii paronimiei sunt coocurenti sunt mai concise decât aceleaşi contexte în care unul dintre termeni este reprodus prin sinonimul său (de exemplu . . Bucureşti. apoi corectorilor le revine sarcina celor invocate. .Cu antenele lor..Cu antenele lor. În contextele în care ocurenţa cuvintelor care alcătuiesc perechile paronimice este impusă de raţiunile de ordin mental ale vorbitorului.Problemele noastre familiale au devenit familiare vecinilor’’.de dorit ca toţi aceştia să colaboreze în chip strâns şi permanent. chiar în limbajul demnitarilor. stilul comunicării devine mult mai expresiv. . declaraţii de presă. cel mult. într-o viguroasă acţiune comună. 42 Bulgăr Gheorghe. repercusiune. Contextele . în mass media actuală.. 133 60 .. interviuri cu interlocutori din diferite categorii sociale şi cu niveluri diferite de cultură. repercursiune. cuvinte frecvent folosite (le cităm aici. Chiar dacă se reproduc discursuri politice. 1976. . două foneme.Deşi aveau un orar încărcat. pentru păstrarea spiritului limbii exercitând un control asupra dezvoltării ei..

adjective. ca mărturie a multiplelor valenţe creative ale limbii actuale.efemeride’’. pretenţioase. noologie abisală. . acestea pot genera structuri de tip metaforic: . aceste ocurenţe se evită. însă.fractură srtucturală a P. . atmosferă fragrantă.. acestea devin epitete propriuzise (teren/tren petrolifer/petrolier). . Dincolo de avantajele reale ale unor mutanţii semantice de gradul celor semnalate (înnoire a expresiei. ubicuite perpetuă. deşi fiecare dintre termenii perechii paronimice este mai concret decât orice sinonim al său. obturarea pârtiei de schi’’. . flagrant delict.. imputate.tren petroler. Când sensurile de bază sau concrete ale unor paronime apar în contexte nediagnostice (nespecifice). Din punct de vedere stilistic. teren petrolifer). totuşi. Operaţia de substituire. în afara confuziilor paronimice discutate până aici. le-am menţionat.. caracterizat prin monosemantismul unităţilor. atitudine rezolută.. tentează).impulsionarea derulării agriculturii’’ (paronimele cuvintelor derolare şi obstrurare).. generate de snobismul lingvistic al autorilor : .comercianţii de alcool fentează legea’’ (în relaţia de paronimie cu factură. a unuia dintre termeni nu este. rămân evidente riscurile pe care publicistul nu-şi poate permite să le ignore: imprecizia.Pentru vorbitorii de limba română contemporană. ele sunt generate de structuri epitetice.S... Este evident că unele dintre inovaţiile lexicale discutate aici nu au şanse de pătrundere în sistemul limbii.importurile au fost amputate’’. principalele abateri pe care le-am înregistrat în presa actuală..culoare’’ stilistică). Din perspectivă normativă. printr-un singur cuvânt. relaţia de paronime stabilindu-se la termenul bază (ambiguitate/ubicuitate perpetuă). . Dacă unităţile sunt substantive. ambiguitate evidentă.e aşa de slab că i se văd tastele’’ (cu sensul de ..D-ului’’. sau pot constitui ei înşişi epitete (de exemplu. În ciuda statutului lor de . în funcţie de apartenenţa termenilor la o clasă lexico-gramaticală. dacă paronimele sunt. testele. aceştia pot fi bazele unor structuri epitetice (de exemplu. brevilocvenţă . noologie contemporană).delurarea muzicii contemporane’’. 61 . ambele..coaste’’). admitem şi formulările ridicole. timpuri revolute. posibilă în contextele din stilul tehnico-ştiinţific.

ulterior. preţiozitatea termenilor şi. prelucrarea unor asemenea inovaţii semantice în limbajul literar standard impune multă prudentă. mai ales în contextul europenizării absolute. Sensurile apărute la unul sau chiar la ambii termeni ai perechii de paronime sunt motivate. vorbitorii de limbă română. 62 . noile sensuri se încadrează în categoria metaforelor ornamentale (stilistice). De aceea.. deoarece în limbă există alternative pentru exprimarea sensurilor respective. mai ales. În momentul apariţiei lor. de funcţia expresivă şi de cea conativă. diferitele puncte de vedere ale mai multor lingviştii. discernământ şi o informare corectă asupra sensului de bază al paronimelor intrate în procesul « prelucrării » de către imaginaţia vorbitorului. în principal. clişeizarea limbajului care creează condiţii prielnice unei noi . Care va fi soarta evoluţiei acestora este o problemă pe care o vor decide. limbi de lemn’’.ambiguitatea. clasificarea. originea lor. Metafora reprezintă principala modalitate prin care apar în presă sensuri noi. semnalate cititorilor prin ghilimele. în care am încercat să evidenţiem importanţa paronimelor şi a paronimiei în viaţa de zi cu zi a vorbitorilor de limbă română. modernizarea masivă a lexicului prin neologisme. CONCLUZII Lucrarea de faţă Paronimele şi paronimia se prezintă în trei capitole redate şi pe subcapitole. Valoarea lor referenţială se situează pe un plan secundar. proprii discursului politic.

ce se realizează prin definire şi explicitare. La fel de util s-a dovedit a fi în acest caz şi Dicţionarul Explicativ al Limbii Române. La fel ca paronimele. prin precizarea conceptelor. în planul expresiei. Paronimia.L. În subcapitolele 1. totală sau aproximativă. prin faptul că. şi anume în capitolul I. la clasificarea cuplurilor paronimice. În subcapitolul Modernizarea masivă a lexicului prin neologisme ne propunem să ilustrăm modul în care. implicând toate asociaţiile etimologice false. ca o reacţie faţă de caracterul nemotivat al semnului lingvistic. se comportă contextual şi omonimele. Raportul dintre atracţia paronimică şi etimologie populară şi 1. la relaţia dintre paronimie – antonimie. individual. presupune echivalenţă. Spre deosebire de atracţia paronimică. pe care vorbitorii le stabilesc între cuvinte. se realizează modernizarea masivă a lexicului prin intermediul termenilor ştiinţifici. cuvintele paronime transmit. a termenilor. pentru a împiedica confuzia în ceea ce priveşte atracţia paronimică. diferă unele de celelalte.3. la rolul paronimelor. de pe altă parte. Din punct de vedere logic. a noţiunilor. Pe de o parte. ale căror sensuri diferite impun contexte diferite pentru relevarea semnificaţiilor.Caragiale. în contextul actual. paronimie – sinonimie şi paronimie – omonimie. în timp ce antonomia este o relaţie de adversitate sau de opoziţie. etimologia populară are o sferă mult mai largă. plecând însă de la opiniile mai multor lingvişti. Capitolul al II-lea. se folosesc exemple din operele de comedie ale lui I.4 Efecte negative ale atracţiei paronimice. acestea reprezintă unităţi lexicale independente la nivelul dicţionarelor. include subcapitole ce se raportează la conceptul de paronimie. o anumită informaţie semantică. se evidenţiază cadrul teoretic al problemei studiate. Aşadar în capitolul I Paronimele se prezintă definiţia paronimelor şi punctele de vedere ale mai multor lingvişti despre originea lor. relaţia de sinonimie. dar şi prin evaluarea critică a literaturii de specialitate relevantă pentru tema de faţă.În prima partea a lucrării. mai ales cei 63 .

dând comunicării un caracter neadecvat. de asimilări de unităţi lexicale. s. să ofere informaţii bine conturate şi precise în ceea ce priveşte problema mereu actuală a paronimelor. GLOSAR A. în vorbirea de toate zilele. abace. Ultima parte şi anume Glosarul lucrării presupune contribuţia personală. în literatură. Tot acest procedeu a avut drept consecinţă o sporire a numărului paronimelor din limba romană. ABAC/ABACA/ABACĂ ABÁC. Nu e de mirare că în aceste condiţii se ajunge din neştiinţă la confunzii grave. ne dorim ca lucrarea de faţă. 1. Concluzionăm subliniind faptul că abundenţa şi frevenţa paronimelor. Instrument alcătuit dintr-un cadru cu vergele pe care se pot deplasa bile (colorate) şi 64 . mai recent şi prin influenţa masivă angloamericană. iar. în critica artistică. constituie caracteristici esenţiale ale limbii actule.proveniţi din sursa latino-romanică. se anticipează un nou val de înnoire. realizată cu ajutorul Dicţionarului de paronime a lui Felecan Nicolae şi a cărţii Dificultăţi semantice a lui Constantinescu Silviu. n. Prin aceşti termeni. circulaţia termenilor de la un domeniu de specialitate la altul. în publicistică. De aceea. prin conţinutul ei riguros şi amplu. generate de modernizarea continuă a vieţii în plan mondial şi spiritual.

abace. aberanţi.) Partea superioară a capitelului unei coloane care face legătura cu arhitrava. (Arhit. aberativi. s. lat. abnegare. s. lat. aberrans. f. (La pl. Uşurinţă în mişcări. s. care ţine de aberaţie – Din fr.) Îndemânare. abacus. lat. care constituie o aberaţie. şmecherii.Îndemâ nare. – Din fr. -e. lat. (Livr. A tăgădui. Tranz. – Din fr.habilité. – Din fr. ABERATÍV. abandonuri. supleţe. abnegare. Părăsire împotriva regulilor morale şi a obligaţiilor materiale a copiilor. I. (La sg. ABORDAJ/ABORDARE 65 . pricepere. s. 2. fr. -te. ABERANT/ABERATIV ABERÁNT. vb. absurd. – Din lat. f. abandonner. abandonări.Din sp. f. iscusinţă. părăsire. sacrificiu voluntar. abaque. – Din fr. lat. -Ă. adj.vioiciune. Renunţare la continuarea participării într-o probă sportivă.f. aberratif. Care se abate de la tipul normal sau corect. Acţiunea de a abandona. 2. abilităţi. abnégation. a se lepăda de cineva sau de ceva. – Din dibăcie. aberrant. habilitas.sprinteneală. ABNEGARE/ABNEGAŢIE ABNEGÁ. abacus. f. f. ABILITATE/AGILITATE ABILITÁTE. ABNEGÁŢIE s. 1. AGILITÁTE s. ABANDONÁRE.) Deprinderi. ABACA s. adj.care este folosit la efectuarea unor calcule aritmetice. – Din fr. n. – Din fr. -atis. abnég. şiretlicuri. agilitas. -ntis. ABANDON/ABANDONARE ABANDÓN. a nega. Renunţare. – Din fr. Abaca. 3. ABACĂ.) Care este departe de adevăr. Tabel sau diagramă care permite rezolvarea imediată a unor calcule. agilité. abaque. Părăsire a unui bun sau renunţare la un drept. -atis. familiei etc. Devotament (dus până la sacrificiu.obiceiuri. abandon. -Ă. cânepă de Manilla.

) Femeie bătrână. – Din fr.] – Din fr. Platformă cu balustradă pe peretele . abrazoare. s. 1. De bacterii. bavete. f. bavette. 1. cu ajutorul cărora se schimbă viteza de rotaţie. -e. – V. Asalt. adj. s. produs 66 de bacterii. Bucată de piele care umple golul de sub călcâi. babete.: -ri-an] – Din fr. bactérien. Piesă de angrenaj în formă de ax cu multe roţi dinţate. n. -Ă. n. abordaje. Bărbiţă (1). baladoare. folosită la prelucrarea prin aşchiere. substanţă) care omoară bacteriile. f. [Pr. adj. -Ă. f. de obicei repetat.ABORDÁJ. bactericizi. BAVÉTĂ. talangă. (Corp. BALADÓR. pentru a reda sunetul unui clopot) [Var. bălăngi. BALCON/BALCONET BALCÓN. bactéricide.: babétă s. material dur) care are proprietatea de a roade prin frecare. s. (Preparat. – Din germ. Acţiunea de a aborda. balcoane. – Babă + suf. 2. B. BACTERIAN/BACTERICID BACTERIÁN. -de. ABRAZÓR. atac al unei nave (de către altă navă). abordări. baladere. n. privitor la bacterii.. BALADER/BALADOR BALADÉR. s. Ciocnire accidentală între nave ori între o navă şi un obstacol. – Din fr. f. s. BALÁNGĂ. BABETĂ/BAVETĂ BABÉTĂ1. n. balanga] /Onomat. – Din fr. -e. – Din fr. Clopot care se atârnă la gâtul vitelor şi al oilor. s. babă (I).. BACTERICÍD. abordage. f. la încălţăminte. abrasif. n. s. n. adj. s. ABORDARE. s. Unealtă alcătuită dintr-un material abraziv (natural sau artificial). -etă. s. Bandleder. BALANG/BALANGĂ BALÁNG interj. abrazivi. – Din balang. s. sunetul produs de un astfel de clopot. bacterieni. (Fam. (se foloseşte. -Ă. [Var. baladeur. aborda. ABRAZIV/ABRAZOR ABRAZÍV. n.

BANCHÉTĂ. s. balcon.. din (sau în) timpul petrecut în şcoală. – Din fr. pentru şcolari.◊ Loc. C. în formă de treaptă. cabalistici. caballinus. banc. 2. (De) pe băncile şcolii = (de) la şcoală. adv. tainic. BALCONÉT s. banquette. ◊ Expr. bancă1 sau canapea montată 67 . 2. Mod de răsucire sau de împletire a firelor pentru a forma un cablu. pe un ocupate de acuzaţi. CABLAJ/ CABRAJ CABLÁJ s. n. 1. de obicei cu pupitru în faţă. Parte a unei săli de spectacol. Denumire ştiinţifică generică dată cailor. adj.f. -Ă.) Cablaj imprimat = cablaj prefabricat în care conexiunile dintre piesele componente ale unui aparat electronic sunt realizate sub formă de benzi conductoare înguste. s. a sta pasiv faţă de orice iniţiativă. f.f. BANCĂ/BANCHETĂ BÁNCĂ1. magic. cabalistique. Scaun. banchete. CABALIN/CABALISTIC CABALÍN. cabalini. privitor la cai. într-o lucrare de terasament. CABALÍSTIC. adj. comunicând cu interiorul printr-una sau mai multe uşi. de conferinţe etc. Adj. S. 3. bănci. s. – Din fr. f. Banca apărării = destinate avocaţilor care apără pe acuzaţi. -e. Banca acuzaţilor = locurile locurile dintr-o dintr-o sală sală de de tribunal tribunal în vehicule. misterios. Scaun lung pentru două sau mai multe persoane. balconnet. balcon mic în uşa unui frigorifer. Care aparţine cailor. -ce. – Din fr. 1. cavalin. (În echitaţie) Obstacol natural format dintr-o moviliţă acoperită cu iarbă – Din fr. 2. Banca ministerială = locurile din parlament rezervate membrilor guvernului. -Ă. ◊ (Electron. Rasă cabalină. 1. – Din lat. Totalitatea cablurilor şi a firelor izolate care constituie conexiunile unei instalaţii sau ale unui aparat de telecomunicaţii. Porţiune orizontală. – Din fr. a fi docil. ♢ Obscur. A sta (sau a rămâne) în banca sa = a rămâne la locul său. ◊ Expr. Bancă1 mică (capitonată) fără spetează. 2.exterior al unei clădiri. n. aşezată deasupra parterului.

3. – Calcar + suf. 1. Acţiunea de a cabra şi rezultatul ei. – Din fr. – V. Acţiunea de a cabla şi rezultatul ei. Care conţine calcar. cu înveliş din piele de focă. -Ă adj. kayak. calamine. care atingea 30 m înălţime. f. mai înalte decât restul bordajului. m. cu pupa şi prora ascuţite. motor cu ardere internă. CALCUL\CALCULAŢIE CÁLCUL. – V. n. kayik. Evoluţie pe care o execută un avion când îşi măreşte brusc panta de urcare. m. 2. 1. I S. Ambarcaţie de sport ascuţită la ambele capete. s. 2. 2. calamite. n.. cabraj. – Din tc. pe într-un etc. s. n. cabra. Cabrare. -oase. Sport nautic care se practică cu caiacul (1). s. n. folosită de eschimoşi. cabrări. CAÍC.: -ca-iac] – Din fr. (I) calcule.. CALAMÍT s. – Din fr. – Din fr. CALCARÓS. s. CALAMINĂ/CALAMIT CALAMÍNĂ. (II) calculi. CALCARIC/CALCAROS CALCÁRIC. cu două catarge. cu vele. circuit imprimat. Din fr. cablări. 1. cabraje. CABRÁJ.suport izolant. Ambarcaţie mică. care se depune pe bujii provocând perturbaţii în funcţionarea motorului. Ansamblu de operaţii matematice făcute cu scopul de a găsi valoarea uneia sau a mai . (Rar) Calcic. 1. -os. [Pr. Ambarcaţie îngustă. adj. s. -OÁSĂ. cabla. ridicare a unui cal pe picioarele dinapoi. Luntre turcească 68 uşoară. s. Arbore fosil din încrengătura criptogamelor vasculare. calcaroşi. CAIAC/CAIC CAIÁC. f. cu suprafaţa de alunecare netedă sau în clinuri şi care este condusă cu una sau două padele. CABLARE/ CABRARE CABLÁRE. încovoiată la capete. n. Reziduu de cărbune provenit din arderea combustibilului pereţi. s. calcareo. CABRÁRE. lungă şi îngustă. calamine. f. cablage. caice. Din it. cabrage. caiace. s.

– Din fr. I. rezultată din precipitarea sărurilor organice sau anorganice.multor mărimi. socoteală. hornblendă. n. Adj. calculus. diferite feluri de dantele. DANTELÚRĂ. dacici. ♦ Fig. S. n. f. A avea de plătit cuiva o sumă de bani 69 printr-un complex de nisipuri. f.. dacicus. D. lat. DATORA/DATORI DATORÁ. s. danteluri. n. m. dentelure.) DÁCIC. Totalitatea crestăturilor de pe marginea frunzelor. argile. adj. piatră. dantelării. combinaţie. (Med. colţişori. 1. care se formează în anumite organe interne. s. DANTELĂRIE\DANTELURĂ DANTELĂRÍE. dacite. ◊ Calcul logic = ansamblu de operaţii prin care anumite expresii logice sunt derivate din alte expresii logice. II. apreciere. dacien. vb. datorez. Contur sinuos care seamănă cu o dantelă.: -ci-an] – Din fr. privitor la dacian. -Ă. DACIT\DACITĂ DACÍT s.. Rocă vulcanică alcătuită din cuarţ. biotit. dacieni. – Din fr. Plan. 1. andezin. folosită ca piatră de construcţie. dacite. folosit în minele de cărbuni negrizutoase sau în cariere. -e. 1. Exploziv din grupul dinamitelor. s. gener. socoteală. – Din fr. 2. Al treilea etaj al pliocenului din sud-estul Europei. -Ă. [Pr. – Dantelă + suf. – Din lat. . -ărie. 2. zimţi etc. f. conţinând zăcăminte bogate de petrol şi de lignit. Dac (1). Cantitate mare de dantele. mamifere. calcul. feldspat etc. DACÍTĂ s. proiect. caracterizat prin anumite precum specii gasteropode şi de şi lamelibranhiate. ◊ (În sintagmele) Calcul grafic = (Mat. Margine dinţată. Concreţiune de forma unei pietricele. Care aparţine dacianului (1). adj. Ornamentaţie arhitectonică constând din crestături. ♦ P. S.. Tranz. 2. de obicei cenuşie.) rezolvare a unor probleme cu ajutorul unor construcţii geometrice. -ce. – Din fr. DACIAN/DACIC DACIÁN. gresii etc.

adj. dator. A limpezi. decantez. 1. şi f. Emers IMÉRS. imerge. 70 pleca din patrie şi a se stabili (definitiv sau temporar) în altă ţară. vb. EMIGRA/IMIGRA EMIGRÁ. datornic. Persoană care vinde într-un debit1 (1). émigrer. [Var.. /<germ. s.. a lămuri. 3. a avea (pe cineva sau ceva drept cauză. a se expatria. A se explica prin. -oare. a fi obligat la ceva faţă de cineva. emigrare. Adj. -OÁRE. décanter. – Din fr. m. p. adj. – Din fr. Intranz. A limpezi un lichid tulbure.: datorí vb. ♦ (Înv. scurgând lichidul limpezit după sedimentarea particulelor pe fundul vasului.sau. debitanţi. a fi dator cuiva ceva. EMERS/IMERS EMÉRS ~să (~şi. ♦ Fig.Refl. I. Tranz. (Persoană fizică sau juridică) care datorează creditorului mărfuri sau sume de bani. DEBITÓR. debitor. Refl. vb. şi f. I. datorat. A avea drept cauză. Tranz. imerşi. în care se află particule solide în suspensie. -te s. A aplica ţesăturilor de lână un tratament prin supunerea lor la acţiunea aburului sau a apei fierbinţi. (Tehn. Tranz. m. débiteur. emigrez. DECATÁ. lat.. Adj. m. -se. şi f. altceva. DEBITANT\DEBITOR DEBITÁNT. A avea o datorie morală sau legală faţă de cineva. -Ă. s. a clarifica.) Persoană care desface marfă cu amănuntul. 2. – Din fr. ext. I. – Din fr. IV] – Din dator DATORI vb. (Despre sume de bani) Care se găseşte la debitul2 unui cont.) Care este scufundat în lichid.V. a-i fi îndatorat pentru ceva. a înlătura murdăria. debitori. ~se) (despre plante) Care are organele dezvoltate la suprafaţa apei. décatir. débitant. A DECANTĂ/DECATĂ DECANTÁ. lat. în vederea îmbunătăţirii calităţii şi a măririi stabilităţii dimensionale. – V. ♦ A curăţa de impurităţi. . – Din fr. vb.I.. decatez. -Ă.. E. 2.

-te. care se emoţionează uşor. aparat sau instalaţie care emite unde sonore ori electromagnetice sau impulsii de curent. [Pr. imminens. EMOŢIONÁNT. I. Care emite. – Din fr. EMIGRANT/IMIGRANT EMIGRÁNT. emigranţi. -oare. EMINENT/EMITOR/EMIŢĂTOR EMINÉNT. imigrez. şi f. EMINENT\IMINENT EMINÉNT. imigranţi. EMIŢĂTÓR. – Din fr. Care este gata să se producă. éminent. n. -te. -Ă. (Persoană) care emigrează. -te. Persoană care imigrează. ◊ Post emiţător = post de radioemisiune.IMIGRÁ. émotionnel. n. adj. Care emoţionează. lat. Care este propriu emoţiilor. Care se distinge prin calităţi (intelectuale) deosebite. adj. excepţional. m. adj. emigrat. S. -ător (după fr. adj. -Ă. Din fr. -te. EMOŢIONABIL/EMOŢIONAL/ EMOŢIONANT EMOȚIONÁBIL. imminent. eminens. Adj. lat. A veni într-o ţară străină pentru a se stabili aici. excepţional. -Ă. immigrer.: -ţi-o-] – Din fr. -Ă. immigrare. să se întâmple (şi nu se poate amâna sau evita). Intranz. -ntis. Dispozitiv. 1. eminenţi. -te s. s. -e. (Electron. lat. -OÁRE. -Ă. émigrant. immigrans. – Din fr. – Emite + suf. s. care produce o emoţie. emotiv. emitori. emoţionanţi. excelent. adj. 2.-Ă émotionnable. – Din engl. IMIGRÁNT. -ntis. Emiţător radio = radioemiţător. adj. immigrant. m. mişcător. 71 . adj. Care se distinge prin calităţi (intelectuale) deosebite. – Din fr. excelent. emiţători. şi f. superior. inevitabil. eminens. -ntis. IMINÉNT. adj. remarcabil. – Din fr. iminenţi. emotiv. éminent. eminenţi. remarcabil. s. émetteur). lat. provocat de o emoţie. emoţionali. m. vb. -Ă. -ntis. superior. EMITÓR..) Electrod al unui tranzistor. – Din fr.. -Ă. emitter. lat. EMOŢIONÁL. emisiv. -te.

s. lat. FACERE\FĂCĂTURĂ FÁCERE. ◊ Facerea sau Cartea facerii = cartea întâi din Vechiul Testament. fabrication. Tranz. 3 inervează. A face să-şi piardă sau a-şi pierde calmul. f. – V. m. (< germ. Material faptic. (Despre nervi) A produce o stare de excitare a unui organ sau a unui ţesut. făcături. f. Acţiunea de a fabrica. la întâmplări sau la împrejurări. –ătură. émotionnant. ♦ (În credinţele 72 Membru al falangei. a (se) înfuria. geneza. faktisch) FÁPTIC. adj. a-şi ieşi sau a scoate pe cineva din fire. f. s. zidire. fabricaţii. – V. innerver.n. INERVÁ. vb. Fakticeskii. unei într-o uzină etc. FACTIC\FAPTIC FÁCTIC. FALANGIAN\FALANGIST FLAGIAN adj. ◊ Facere de bine = binefacere. a forma. – Face + suf. Farmec. Al falangelor. a (se) indispune. I. Tranz. faptice. F. Proces tehnologic de producere a mărfurilor într-o fabrică. rus. [Pr. Cf. FABRICÁȚIE. s. FABRICARE/FABRICAŢIE FABRICÁRE s. – Din fr. faktisch. ♦ Naştere. vb.phalangien FALANGÍST. mijloc vrajă (făcută de întrebuinţat vrăjitoare în farmecele sale. producţia fabricatio. şi refl. – Din fr. enervez. ENERVA/INERVA ENERVÁ. f. ♦ Construire. referitor la acţiunea de a crea. Acţiunea de a (se) face şi rezultatul ei. phalangiste. .. unităţi religioase) Creare a lumii de către Dumnezeu. – Din fr. (Pop. -Ă adj. în superstiţii) cuiva). a alcătui. s. a (se) irita. asemenea industriale.: -ţi-o-] – Din fr. fabrica. pers. germ. énerver.Din fr. face.. FAMAT\FANAT falangişti. – Din fr. FĂCĂTÚRĂ. I. -ic. faceri. care înregistrează faptele (fără a le comenta). Care se referă la fapte.tulburător. – Fapt + suf.

[Var. comportări obişnuită. f. Care aparţine familiei (1).) ţesut conducător format din fibre care străbat în acelaşi sens părţile unei plante. aşezate în formă de 73 . apropiat. adj. stil) Care este folosit în (sau apropiat de) vorbirea pretenţii. -Ă.. familiali. 2. veştejit. ◊ (Mat. -Ă. p. FASCICUL\FASCICULĂ FASCÍCUL. ext. ♦ (Anat. (Despre exprimare. FANÁT. ♦ etc. Grup format din mai multe elemente de acelaşi fel.: -li-al] – Din fr. f. simplu. limbaj. -e. lat. famaţi. FASCÍCULĂ. Fiecare dintre părţile unei opere unice care se publică în etape succesive (urmând a fi reunite într-un tot după apariţia integrală roman a lucrării). gener. n. – V. adj. Care are ghimpi. ofilit. familial.] – Din fr. deocheat. Care este binecunoscut. familiari.) Mănunchi de raze luminoase sau vizuale cu secţiune bine delimitată. despre oameni) Care şi-a pierdut prospeţimea. -te. broşură. p.FAMÁT. adj.) Grup de fibre care au aceeaşi aşezare şi aceeaşi distribuţie. familier. p. prietenos. adj. (În sintagma) Rău famat = care are o reputaţie proastă. fasciculus. trecut2. fana. GHIMPAT\GHIMPOS GHIMPÁT. fanaţi. ♦ Coală de tipografie fălţuită. – Din fr.: fascícol s. privitor la familie. prevăzut cu ghimpi. adj. ghimpaţi. ireverenţios. -Ă. un capitol dintr-un publicat succesive. ♦ (Fiz.] – Din fr. [mal] famé. -Ă. în ♦ Broşură fragmente conţinând o parte. fascicule. ext. [Pr. 1. ◊ Sârmă ghimpată = sârmă (I. ext. ansamblu de particule aflate în mişcare ordonată. destinat familiei. s. s. G. fascicule. fascicule.1) pe oameni) Simplu. -te. ♦ (Bot. -te. care este fără respectul cuvenit. [Var. FAMILIAL/FAMILIAR FAMILIÁL. p. n. [Pr. fără despre (Despre atitudini.: fascícolă s. (Despre flori şi legume. -e. mănunchi.: -liar] – Din fr. fascicule. obişnuit cuiva. FAMILIÁR. -Ă.) Fascicul de drepte = totalitatea dreptelor care trec prin acelaşi punct fix.

– Din fr. Vas de pământ ars. -Ă.care sunt fixate alte bucăţi de sârmă. GHIMPÓS. s. f. 74 ghiveciuri. -at. lat. mraniţă. -oase. de formă tronconică. GLACIÁL. (2) (Livr. un element mobil etc.) Cursor. spinos. (În sintagma) Perioadă (sau epocă. Eroziune glaciară. ◊ Ghiveci nutritiv = amestec de pământ. GHIVÉCI. eră) glaciară = perioadă din era cuaternară (sau p. în care se plantează răsadurile de legume. glissoir. 2. dintr-o altă eră) în care gheţarii ocupau regiuni foarte întinse pe pământ şi în care alternau intervalele reci cu cele calde. [Pr. Cu ghimpi. de-a lungul căreia alunecă o piesă. adj. güvec. GLISÓR. [Pr. gener.: -ci-al] – Din fr. 2. – Ghimpe + suf.. ţepos.. de material plastic etc. 1. privitor Provenit la această perioadă. ♦ Fig. scurte şi ascuţite. Fig. adj. din topirea gheţarilor. GHIVECE\GHIVECIURI GHIVÉCI1 ~e n. nisip. Bară fixă. cu sau fără carne.. glacial. Güveç rezultat în urma acţiunii gheţarilor. 1. GLACIÁR. 1. n.: -sie-] – Din fr. în care se Din plantează flori. -e. n. -os. manifestări ale oamenilor) Lipsit de orice căldură. turc. GLISIERĂ\GLISOR GLISIÉRĂ. glaciali. -OÁSĂ. folosit pentru plantarea (în casă a) florilor. rece ca gheaţa. oală. glastră. -Ă. (Rar) Sarcastic. De gheaţă. (Peior. muzicală etc. glisiere. glissière. Mâncare preparată din tot felul de legume. ironic. ♦ Care aparţine acestei perioade. -e. – Din tc. (Despre acţiuni. caustic. s. glisoare.) 1. (Tehn. s.) Creaţie literară. glaciaire. bunăvoinţă. [Pr. ghimpoşi. netedă.: -ci-ar] – Din fr. Fig. 2. glacialis. rece. (1) ghivece. îngrăşăminte chimice etc. Vas de lut ars (de formă tronconică). eterogenă şi lipsită de valoare. prietenie. GLACIAR\GLACIAL . adj. care îngheaţă. distant. glaciari. 2. – Ghimpe + suf. Lac glaciar.

inevitabil. Care poate fi imitat. Care este propriu naturii obiectului. -Ă. GUMÁJ. . Care are formă de globule. -e. -ntis. -ce. imagistici. -Ă. condiţionat de esenţa sângelui. immanens. de imagini.GLOBULAR\GLOBULOS GLOBULÁR. – Din fr. imagistique. iminenţi. -ntis IMINÉNT. – Din fr. -oase. nedeterminat de o cauză din afară. f. gommage. adj. – Din fr. IMAGÍSTIC. I. globulaire. Dotat cu o imaginaţie vie. -Ă. gommage. 2. 2. n. adj. imminent. adj. globuloşi. compus din globule. Care aparţine la globulelor globulele sângelui. GOMAJ\GUMAJ GOMÁJ s. adj. 1. – După fr. immanent. -e. imitabili.) Gen de poezie sau de proză în care predomină 75 obiectului. -Ă. IMANENT\IMINENT IMANÉNT. – Din fr. ◊ Filozofia (sau şcoala) imanentă = filozofie care afirmă că existenţa. cu imagini. Care are formă de glob. -Ă. lat. gumare. lat. -e. gumaje. -OÁSĂ. -Ă. – Din fr. ca urmare a depunerii reziduurilor de ardere. ansamblu de imagini care există în asemenea creaţii. s. adj. imaginativi. ♦ (Substantivat. GLOBULÓS. -te. Care este gata să se producă. Acţiunea de a guma şi rezultatul ei. -Ă. – Din fr. n. imminens. 1. imitativi. (Tehn. – Din fr. -te. imitabilis. lat. globuleux. IMAGINATIV\IMAGISTIC IIMAGINATÍV. care acţionează din interiorul obiectului. (Rar) Privitor la imagini. – Din fr. adj. globulari. intrinsec. adj. IMITABIL\IMITATIV IMITÁBIL. imanenţi. (În concepţia idealistă despre lume) Care există şi acţionează prin sine însuşi. referitor imaginile. imaginatif. să se întâmple (şi nu se poate amâna sau evita). Spec. imitable.) Blocare a segmenţilor în canalele din piston. IMITATÍV. realitatea reprezintă conţinutul conştiinţei. sferic.

Care îşi ascunde gândurile sau sentimentele. implication. IMOBIL\IMOBILIAR IMÓBIL. de nepătruns.) (Persoană) care importunează. – Din fr. imitativus. (Rar) Care nu este penetrant. importunus. Agenţie imobiliară. implica. fapt urmând în mod implicit din altul sau apărând ca o consecinţă imediată a acestuia. IMPLORATÓR. 2. IMOBILIÁR. lat. impénétrante. s. lat. -OÁRE. Sentimente impenetrabile. imploratori.: -li-ar] – Din fr. IMPORTUN\INOPORTUN IMPÓRTUN. Din fr. imobile. implicatio. Acţiunea de a implica şi rezultatul ei. casă (mai mare). 1. adj. impenetrabilis. ♦ (Log. -e. Care nu lasă să treacă ceva prin el. adj. IMPENETRABIL\MPENETRANT IMPENETRÁBIL. imobil2. -e. s. s. Persoană. -Ă. – Din fr. adj. – Din fr. n. ascuns. impénétrable. -oare. impenetrabili. IMPLORABIL\IMPLORATOR IMPLORÁBIL. (Livr.) Care ocupă un asemenea spaţiu încât exclude de acolo prezenţa oricărui alt corp. importun. ♦ Prin care nu se poate pătrunde cu privirea. -Ă. imobiliari. (Fiz. inoportuni. imitatif.) Relaţie între două concepte în care adevărul ori falsitatea unui concept atrage după sine cu necesitate adevărul ori falsitatea celuilalt concept. -e. (Despre bunuri materiale) Care nu poate fi transportat. implicaţii. immobilier. -e. immeuble (modificat după lat. adj. ♦ Fig.-e. INOPORTÚN. – Din fr. adj. Clădire. IMPLICARE/IMPLICAŢIE IMPLICÁRE. -Ă adj. ♦ Care se ocupă de bunuri imobile2. implorable. impenetranţi. -te. IMPLICÁȚIE. adj. Care nu este sau nu se întâmplă la 76 . immobilis). – V. s. f. Care imită (sunete). -Ă. şi f. – Din fr. lat. f. -Ă. De neînţeles. m. lat. ♦ Fig. care exprimă implorarea. de nepătruns. – Din fr. IMPENETRÁNT. care nu trădează stările sufleteşti. care se poate implora. importuni. implicări. implorateur. -Ă. fizionomie impenetrabilă. [Pr. – Din fr. Care imploră.. adj. Idee.

lat. -Ă. folosită în industria de medicamente. inopportun. ţinută. cu gust dulce. -Ă. lactose. laconici. LACUNĂ\LAGUNĂ 77 . Canal lacrimal = canal prin care lichidul produs de glandele lacrimale se scurge din orbita ochiului în fundul gurii. concis. (Despre vorbire. plictisitor. lactaze. f. – Din fr. L. neplăcut. esc LACRIMAL/LACRIMAR în adj. n. solidă. adj. Substanţă organică incoloră. scurt. impunător. -ar. – Lăcrima + suf. – Din fr. f. ♦ (Despre oameni) Care vorbeşte puţin (şi precis). s. IMPOZÁNT. IMPOZABIL\IMPOZANT IMPOZÁBIL. adj. neoportun. nepotrivit. adj. lacrimali. -te. lăcrimare. s. – Din fr. – Din fr. stil) Care se exprimă în puţine cuvinte. Care se referă la lacrimi. – Din fr. – Din fr. LĂCRIMÁR. comportare. imposant. -Ă. piesă de lemn ori de metal fixată în acelaşi scop pe partea exterioară de la cerceveaua uşilor şi a ferestrelor. inopportunus. Care impune respect sau admiraţie prin înfăţişare. -ce. lacrymal. -e. Care poate fi sau care este supus la plata unui impozit. succint. impozabili. adj. (Arh. LACTAZA\LACTOZĂ LACTÁZĂ. -Ă.Din Laconia. laconique LACONICESC Laconia. LACTÓZĂ s. (Biol. LACONIC\LACONICESC LACÓNIC. – Din fr.Din mândru. lactase. imposable. LACRIMÁL. ♦ (Despre oameni) Care incomodează. impozanţi.adv.timpul oportun.) Proeminenţă la cornişa unui acoperiş care împiedică prelingerea pe zidul construcţiei a apei de ploaie. lapidar. care se extrage din zer.ca laconic+suf. ◊ Glandă lacrimală = glandă din cavitatea orbitală care produce lichidul ce umezeşte ochiul. -e.) Enzimă care transformă lactoza în glucoză şi galactoză.

. lamina. Adept al lamaismului. Adj. lamele. Spaţiu gol în interiorul unui corp. lacune. -oase. privitor la lamaism. f. lacune. -stre. f. – Din fr. LAMINARE\LAMINAŢIE LAMINÁRE. -Ă adj. 78 lamellaire.: -chi-aj] – Din fr. f. s. lamaistico. machieri. Din it. de lama. f. – Din fr. – Cf. laminări. LAMAÍSTIC. m. -Ă. ♦ Întrerupere involuntară şi penibilă într-un text. s. machiere. maquillage. machiaje. adj. Referitor la lamaism. format din LAMELÓS. s. lamaïste. adj. l a m i n a . lamaist. LAMINÁȚIE. MACHIAJ/MACHIERE MACHIÁJ. MAESTRU\MAISTRU MAÉSTRU. format din lamele. lacuna. – -OÁSĂ.: -chi-e-] – V. în integritatea unui lucru. [Pr. s. lameloşi. a cărui structură se prezintă sub formă de lamele. Acţiunea de a lamina şi rezultatul ei. Acţiunea de a se machia. LAMELAR\LAMELOS LAMELÁR. [Pr. Din fr. machiaj. m. LAGÚNĂ. Porţiune din bazinul unei mări sau al unui ocean separată aproape complet de rest printr-o fâşie îngustă de pământ. Acţiunea de a (se) machia şi rezultatul ei. şi f. -Ă. – Din fr. fiind . în înlănţuirea unor fapte. n. Persoană care a adus contribuţii (deosebit de) valoroase într-un domeniu de activitate. s. -e. Care aparţine lamaismului. ♦ Fig. Care are formă de lamele.) Aşezare a unor elemente anatomice în straturi suprapuse sau concentrice. şi f. – V. -ste. s. lamaişti. -Ă. machia. laminat. 1. m. maeştri. lagune. lamaic. LAMAIST\LAMAISTIC LAMAÍST. (Rar) Care este lamelleux. S. (Anat. 2.LACÚNĂ. adj. laminaţii s. s. Ceea ce lipseşte pentru ca un lucru să fie bun. M. f. lipsă în continuitatea. MACHIÉRE. a unor idei. desăvârşit. şi f. gol. lat. lat. lamelari. 1.

1. care adesea instruieşte pe cineva în domeniul respectiv. persoană care poartă acest titlu.. s. 2. – Din germ. ♦ sau într-un atelier. instruieşte pe cineva.n. meşter. muzica etc.) maestru de concert = primviolonist într-o orchestră. 5. de religioase sau protocol să organizeze desfăşurarea unei ceremonii. – Din fr. dans. şef al unei şcoli. MAGÍSM s. creator al unui curent etc. Din fr. f. persoană care avea acest titlu. practica acestor procedee. Titlu ierarhic militare. calificată întrun anumit domeniu (de obicei muzică. abilă. Putere irezistibilă de atracţie. 2. încântare. maiştri. ◊ Concert-maestru sau (înv. (fără să aibă un titlu academic). Persoană îndemânatică. maestro. gesturilor etc. MAGNIFICIENŢĂ\MAGNITUDI NE persoană care poartă acest titlu. persoană care poartă acest titlu. Titlu dat în trecut profesorilor care predau în şcoli discipline ca desenul. ◊ ceremonie ceremonii = persoană indicată prin 79 . s. Maestru al Sportului = titlu oficial acordat unui sportiv pentru merite deosebite. farmec. model. m. MÁISTRU. prin care ar putea fi invocate anumite forţe supranaturale spre a produce miracole. Maistru (1). 1. meister. Religie a vechilor persani. de politice. Totalitatea procedeelor. iscusită. meseriaş. mazdeism. MAGIE\MAGISM MAGÍE. magie. (în special) muncitor calificat care conduce de obicei o secţie productivă într-o întreprindere maestru.. 3. Persoană competentă. Maestru Emerit al Sportului = cel mai înalt titlu oficial acordat unui sportiv pentru performanţe excepţionale. magii. 4. 2. Maestru Emerit al Artei = titlu oficial acordat cuiva pentru activitate deosebit de meritorie în una dintre ramurile artei. – Din it. formule etc. Persoană care învaţă. formulelor. pricepută. magisme. sport). Persoană care are (şi practică) o meserie. de fascinare. Maestru în anumite organizaţii etc. persoană care poartă acest titlu. Fig.adesea considerată drept îndrumător.

– Din fr. -inis. n. germ. f. (Substanţă. Mărime stelară. s. NÁCRU s. magnitude. N. magnitudo. s. medicament) care provoacă narcoza. lat. germ. cu lemnul de culoare brună-roşiatică. f. NARCOTIC/NARCOTINĂ/NARC OZĂ NARCÓTIC. provocată artificial prin acţiunea substanţelor narcotice asupra centrilor nervoşi. măreţe. adj. întrebuinţat la foarte rezistent. s. NACRÍT s. restr. nakrit. lux. MAHON/MAHONĂ MAHÓN s. mahon. n. ieşit din comunDin MAGNITÚDINE.f fr. – Din fr. nacrite. MAHÓNĂ. – Din fr. narcotici.] – Din fr. Adj. [Var. narcotine. -Ă. narkotisch. confecţionarea mobilelor de lux. f. Stare caracterizată cunoştinţei. 1. Nume dat mai multor specii de arbori din regiunea tropicală a Americii. magnitudini.. p. diminuarea prin relaxare sensibilităţii pierderea musculară. – Din tc. f. n. narcoze. Mărime care indică gradul de intensitate al unui cutremur.: mahoánă s. m. s. Grandoare. s. f.. (Rar. – Din fr. NARCOTÍNĂ. 80 .MAGNIFICIENŢĂ s. narcotine. n. fast. nacre. Adj. folosită în farmacie ca antipiretic şi tonic. – Din fr. Varietate de caolinit care se află în natură sub formă de cristale lamelare şi se întrebuinţează în industria ceramică. (Livr. – Din fr. mahone. narcose. 2. la încărcarea şi descărcarea navelor.magnificience. Nume dat unor vase sau unor ambarcaţii (cu fundul plat) folosite la transportul mărfurilor. mahonne. şi a reflexelor. NARCÓZĂ. NACRIT\NACRU Substanţă extrasă din opiu. 2. -ce. narkose. lemnul acestor arbori. s. germ. 1.) Sidef. mahun. narcotique. despre stări fizice) Provocat de un narcotic (1). în special în intervenţiile chirurgicale. acaju. la pescuit etc.

nativus. ext. de rafinament. -Ă. 2. 5. p. Adj. s. natura ◊ (Adverbial) Vorbeşte natural. Care este generat. rădăcină scurtă şi groasă. Care conform nativ. ext. Preţ maximal fixat în trecut de autorităţi pentru vânzarea anumitor mărfuri de primă necesitate. firesc. Știinţele naturale = ştiinţele naturii. I. creat de natură (1). a unei ţări. pe vite etc. 1. adv.. cuiva. – Din lat. 1. NATIV/NATURAL NATÍV. ngr.. -e. Care concordă. de afectare. narturi. (Chim. necombinată cu alte 2. mai ales despre metale) Care se găseşte în zăcămintele din scoarţa pământului în stare pură. 2. natural (I 4). cu 81 . Drept natural = (în concepţia unor filozofi) drept considerat ca imuabil şi universal. nativ. p. -e. substanţe. care aparţine naturii. natif. 1. v. natură. care se găseşte în natură. Normă de muncă pe care ţăranii clăcăşi erau obligaţi să o realizeze într-o zi pe moşia boierului. n. germ. 1. veritabil. 3. fr.NARD\NART NARD s. NART. care ar exista în afara structurilor sociale. decurgând fie din natura sau raţiunea umană. curat. 2. – Din cuiva. Sumă de bani fixată în trecut de autorităţi ca limită maximă a impozitului pe produse.. NATURÁL. fie din voinţa sau raţiunea divină. n. nark. nárdos. despre elemente. fără intervenţia omului. nativi. ◊ Bogăţie naturală = bogăţie (necultivată) a solului sau a subsolului. preţ al unei mărfi. – Din tc. m. 4. propriu. naturali. Care este lipsit de artificiu. Care se referă la natură (1). s. pur. -Ă. Himalaia Plantă cu (Nardostachys). (Nardostachys Esenţă parfumată extrasă din rădăcina de nard. adj. Nume dat mai multor specii de plante erbacee originare din regiunea munţilor spec. adj. produs. specific înnăscut. fibroasă şi foarte aromată. simplu. (Despre însuşiri) înnăscut. 3. se potriveşte cu faptele din realitatea obiectivă. a unei regiuni. care se realizează spontan. cu frunze moi şi flori roşii-purpurii iatamansi). Graniţă naturală = graniţă marcată de o apă sau de o formă de relief. fără este efort sau cu constrângere.

1. n. lat. caracter nativ. nelegitim. – Din fr. 1. de determinări) pentru aeronavă f. Din fr. Curent sau tendinţă în artă şi literatură. executării unor lucrări tehnice etc. Fireşte. desigur. III. Din fr. navete. Instrument de forma unui ac lung cu care se . ridicând natura la rangul de principiu suprem. – Din lat. firesc. simplitate. naturale. s. prin preferinţa pentru aspectele urâte. însuşirea de a fi natural. nave.). f.ordinea firească a lucrurilor. 2. care revendică revenirea la puterea local-tradiţională. naturaleţe. lat. viaţa morală fiind o prelungire a celei biologice. normal. denumire dată acelor sisteme filozofice care atribuie ideilor şi principiilor de activitate umană un caracter înnăscut. nativisme. naturalisme. f. NATIVISM\NATIVITATE NATIVÍSM s. (Adesea Aeronavă. Teorie etică care întemeiază noţiunea binelui pe un principiu situat în afara moralei (evoluţie biologică. 2. urmat spec. concepţie proprie mişcării socialpolitice a autohtonilor din colonii. prin redarea lor fidelă. s. NAVĂ\NAVETĂ NÁVĂ. în scopul efectuării transporturilor de mărfuri sau de oameni. nave. NATIVITÁTE s. naturalis. 1. NATURALISM\NATURALITATE NATURALÍSM s. bineînţeles. ♦ (Despre copii) Născut în afara căsătoriei. (Astăzi rar) Naturaleţe. zborurile extraterestre. 1. it. nativité. naturell. NAVÉTĂ1. NATURALITÁTE s. 2. naturalitas. n. vulgare ale naturii omeneşti etc. Concepţie filozofică care exclude supranaturalul. Mărime naturală = (reproducere în) mărime reală a modelului în artele plastice şi în fotografie. it. Adv. f. care se caracterizează prin observarea riguroasă a faptelor din realitatea 82 obiectivă. 3. amenajat şi echipat pentru a pluti şi a se deplasa pe (şi sub) apă. plăcere etc. II. moarte bună (din cauza bătrâneţii). vas. nave. germ. – Din fr. Din fr. Vehicul construit. ◊ Moarte naturală = moarte survenită în chip firesc. fr. navis. S. naturalité.. naturel. n.

Navette. Scop. obiectiv (I 1). Care are natura unui obiect. -Ă.: -tu-al] – Din obiect. La obiect = (despre discursuri.. – Din fr. obiectelor. 4.) Care există în afara .) 1. ♦ (Fil. disciplină de studiu. 2. (Livr. OBIECTIVĂ/OBIECTIVIZĂ OBIECTÍV. (Fil. 3. 4. – Din fr. materie asupra căreia e îndreptată gândirea. -Ă. OBIECTUÁL. ţel. pentru 83 a le modifica potrivit nevoilor sale. -e. ♦ Conţinutul asupra căruia se îndreaptă cunoaşterea. de obicei între două localităţi (relativ apropiate). Ceea ce formează materia unei discipline. obezi. OBÉZIC. 1. fileuri. 3. materie. -Ă. Care suferă de obezitate. – Din fr. (Gram. Adj. O. A face naveta. 2. foarte gras. care produce obezitate.. Corp solid. obiecte. obezici. activitatea intelectuală a omului. obésique. De obezitate. adj. direct sau cu ajutorul mijloacelor de muncă. n. I. cu regularitate. obiectuali. care există independent de subiect. OBEZ\OBEZIC OBÉZ. Obiect de inventar = tot ceea ce este sau poate fi inventariat.) în temă. -e. 5. expuneri etc. obiectiv. în sintagmele) Obiect direct = complement direct. lucru care afectează simţurile noastre sau asupra căruia se îndreaptă gândirea noastră. Vehicul de transport în comun care asigură legătura între două puncte relativ apropiate. s. care are o anumită întrebuinţare. fără divagaţii inutile. 1. obèse. -Ă. adj. adj. obiectum.lucrează plase. şi adv. -e. [Pr. Obiect indirect = complement indirect. Parcurgerea de către o persoană a unui drum dus şi întors. 2. ţintă. ceea ce este cunoscut. Element. efectuând regulat drumuri dus şi întors. -ce. – Din lat. ◊ Loc. ◊ Obiect al muncii = lucru sau complex de lucruri asupra cărora acţionează omul în cadrul procesului de producţie. s. n. Obiect (în formă de ladă compartimentată) care serveşte la transportul unor produse alimentare. de obicei prelucrat. adj. obiectivi.) Ceea ce se află în afara eului. Care aparţine lucrurilor. OBIECT\OBIECTUAL OBIÉCT. material. adj.

mistice. 1. sarcină. -onis.f. Care are însuşirea de a reda realitatea detaşat de în chip nefalsificat. 1. fr. Scop. s. 3. ♦ (Concr. subiective. Hârtie de valoare care conferă posesorului ei calitatea de creditor şi-i dă dreptul de a primi.) Ceea ce urmează să fie realizat. construit etc. 2. OBIECTIVIZÁ. – Obiectiv + suf. OBLIGAŢIÚNE s. să dea. Datorie. care se negociază pe piaţa capitalului fictiv şi care este folosită de stat sau de instituţii publice pentru a-şi procura mijloace băneşti. Porţiune de teren. (Rar) A căpăta un caracter obiectiv. Cf. -iza. Fig. microscop. I. II. să facă sau să nu facă ceva. – Din fr. fiind îndreptat spre obiectul studiat. f. 2. lunetă etc. localitate. 3. obligaţii. Reflexiv obiectiv. [Var. ţintă. ♦ Țintă asupra căreia se execută o tragere sau se lansează bombe. Hârtie de valoare purtătoare de dobândă fixă sau premiată folosită de instituţiile procura creditoare mijloace pentru băneşti a-şi din nepărtinitor. îndatorire. 1. pers. 3 disponibilităţile populaţiei.). lat. 2. obligaţie. Refl. independente de conştiinţa omenească şi prin a cărei dezvoltare ia naştere lumea materială. obligation. fortăreaţă etc.] – Din fr. Sistem optic convergent.conştiinţei omeneşti şi independent de ea. OBSERVARE\OBSERVAŢIE obiectivizează. 3. 2. impresii imparţial. S. f. ◊ Idealism obiectiv = aspect al idealismului care susţine existenţa unei idei absolute. V. care le sunt îndatorate. care prezintă interes în timp de război.) Care se referă la obiectul direct sau indirect. objectif. obligatio. obiectivist (2). Din lat. vb.: obligaţiúne s. un anumit venit fix sub formă de dobândă. (Gram. Hârtie de valoare purtătoare de dobândă fixă. obligatio. OBLIGAŢIE\OBLIGAŢIUNE OBLIGÁȚIE. format din una sau mai multe lentile care intră în construcţia unui aparat optic (de fotografiat. n. 84 . ţel. Raport juridic civil prin care una sau mai multe persoane au dreptul de a pretinde altor persoane. pentru suma împrumutată. 3. obligation.

f. Care conţine pământ. adj. Prima fază a cercetării statistice. spec.OBSERVÁRE.) Cercetare. PĂMÂNTÓS. adj. – Din germ. mustrare. PĂMÂNTIU\PĂMÂNTOS PĂMÂNTÍU. -esc. trupesc. Obiecţie critică. ♦ Supraveghere. adj. Remarcă. care constă în înregistrarea unitară a datelor privind caracteristicile unităţilor unei colectivităţi statistice. – Pământean + suf. 1. reproş. f. observaţii. 2. ♦ (Rar) Observaţie (3). observation. s. 3. cercetare. Propriu omului. -oase. pământoşi. -EÁSCĂ. PĂMÂNTENESC\PĂMÂNTESC PĂMÂNTENÉSC. care are culoarea pământului sau compoziţie asemănătoare cu pământul. Bolnav ţinut sub observaţie. adj. – Pământ + suf. pământean. examinare. ext. Băştinaş. -EÁSCĂ. -OÁSĂ. în scopul obţinerii unor date. -esc. specific pământului. (Mil. civil. – Pământ + suf. lat. dojană. observare. observări. studiu. pământeneşti. (Despre faţa omului) De culoarea pământului.) Autohton. -ÍE. fizic. palid. urmărire. Laic. supraveghere medicală (a unui bolnav). OBSERVÁȚIE. ♦ P. cu ochiul liber sau cu aparate optice. P. Acţiunea de a observa şi rezultatul ei. (Înv. omenesc. observatio. 3. autohton. – V. cadaveric. PĂPUŞĂ\PĂPUŞOI 85 . livid. PĂMÂNTÉSC. 3. ♦ Care seamănă cu pământul. constatare. evoluţia bolii şi fazele tratamentului urmat de bolnav în timpul spitalizării acestuia. pământeşti. ◊ Foaie de observaţie = formular în care se notează istoricul şi descrierea bolii. 2. pământii. -iu. De pe pământ. 1. s. observation. Procedeu al cunoaşterii ştiinţifice care constă în contemplarea metodică şi intenţionată a unui obiect sau a unui proces. -os. ext. p. terestru. rezultatele examenului clinic şi al analizelor de laborator. – Pământ + suf. supraveghere executată asupra inamicului şi a obiectivelor lui. fr. 2. observa. 1.

s. Augmentativ al lui păpuşă (I). părtinitor. -oi. (Înv. f. n. PENSIE\PENSIUNE PÉNSIE. s. I. de voinţă. m. dirijat de cineva. 1..) popuşói s.. Nimfa insectelor. A fi păpuşa cuiva = a se lăsa condus. -oare. 3. ◊ Pensie de întreţinere sau . pensii. (Înv. p u p a . 2. rob al unei pasiuni. n. Unealtă de dogărie folosită la fixarea cercurilor la vase. 6. ◊ (Adverbial) Vorbeşte pătimaş. lemn etc. pătimaşi. Sumă de bani lunară ce se acordă persoanelor care au ieşit din activitatea profesională pentru limită de vârstă. înainte de apariţia mătăsii şi a boabelor. Personaj din teatrul de păpuşi. -e.. m. marionetă. S. ♦ Epitet dat unei fetiţe (sau unei femei) frumoase. (Reg. determinat de patimă. alcătuit dintr-un cap şi două braţe.) 1. adj. ◊ Expr. p. suferind. pentru invaliditate etc. m. II 1) păpuşoi. s. n. Loc plantat cu porumb. lat. de frunze etc. legătură (de obicei de acelaşi fel) făcută într-un anumit mod. Bucată de brânză sau de caş aşezată în tipare de o anumită formă. păpuşi..) Care pătimeşte. stăpânit de o patimă. PĂTIMITÓR. ext. (II 2) păpuşoaie. trădează patimă. porumbişte. Mănunchi de fire. S. -tor. confecţionat din pânză.: (reg. Jucărie care reprezintă de obicei un copil.PĂPÚŞĂ. sau care şi-au pierdut susţinătorul şi sunt incapabile de muncă. – Patimă + suf. adj. ♦ Rodul porumbului (ştiuleţi sau boabe). II. -aş. Porumb.) Bolnav. p. II. 2. 5. 4. 2. 2. (I. pătimitori. (Adesea substantivat) Cuprins. – Cf. ◊ Teatru de păpuşi = spectacol în care personajele sunt reprezentate prin păpuşi manevrate de păpuşari. din celuloid. 1.] – Păpuşă + suf. s. a fi la discreţia cuiva. m. figurină cu chip de om. Parte a unor maşini-unelte care serveşte la prinderea sau la susţinerea pieselor de prelucrat sau a sculei cu care se prelucrează. -OÁRE. I. ext.. Om lipsit de personalitate. f. făcută din carton. Rodul tânăr al porumbului în timpul formării ştiuletelui. 86 PĂPUŞÓI. PĂTIMAŞ\PĂTIMITOR PĂTIMÁŞ-Ă. S. 1. ♦ Care exprimă. care se îmbracă pe mână de către mânuitor. – Pătimi + suf. [Var. din lemn etc. ♦ Fig. pasionat. şi reg. s.

-Ă. pensiuni. Boală de ~ tuberculoză pulmonară. ~ de găină. pétrolier. A strânge la ~ a cuprinde. ◊ Loc. torace. bogat în petrol. – [Pr. luptă corp la corp. găzduire completă sau numai masă. tanc) care serveşte la transportat petrol. f. ♦ P. petroliferi. în schimbul unei sume de bani. adj. Cu capul în ~ cu capul în jos. adj.) Care conţine petrol (1). a îmbrăţişa. sumă de bani oare se plătea într-un pension pentru întreţinerea unui elev. [Pr.) Petrolier. PETROLIER\PETROLIFER PETROLIÉR.) care extrage sau prelucrează petrolul (1). vb. pensija. 2) (la unele animale) Carne de pe această parte a corpului folosită în alimentaţie. tanc) petrolier (şi substantivat. ◊ Tren (sau vas. ext. PENSIÚNE. privitor la extragerea şi la prelucrarea petrolului. A ieşi (sau a scoate pe cineva) la pensie = a (se) pensiona. instalaţii. regiuni etc. – Din rus.) Subsidiu.) Sumă de bani care se plăteşte cuiva care acordă găzduire completă sau numai masă. Luptă ~ la ~ luptă în care adversarii se află unul lângă altul. (Despre produse) Care ţine de petrol (1). La pensie = care este pensionar. ◊ Loc. Cu ~ul deschis fără frică. ♦ (Înv. pétrolifère. procese .pensie alimentară = sumă de bani pe care cineva trebuie să o plătească unei persoane pe care justiţia îl obligă să o întreţină. spec. 1. s. (Despre strate. petroliere. adj.) Casă. restaurant în care se oferă cuiva. ◊ Coşul ~ului cavitate toracică. ♦ (Impr. PETROLIFÉR. PIEPTURI\PIEPŢI PIEPT1 ~uri n.: -si-u-] – Din fr. Cu mâinile (încrucişate) la ~ fără a face ceva. A ţine ~ a rezista. fără treabă. care provine din petrol. 1) (la om şi la animale) Parte a corpului cuprinsă între gât şi abdomen. Cu mâinile pe ~ decedat. aplecat. (Concr. pension. -Ă. tehnologice etc. (despre ramuri industriale. (Concr. 2. A se bate cu pumnii în ~ a se lăuda peste măsură. 3) la sing.) = tren (sau vas. găzduirea elevilor întrun pension. spec. Organ-pereche de 87 Întreţinere constând din locuinţă şi masă (sau numai din masă) pe care cineva o primeşte cu regularitate în schimbul unei sume de bani dinainte stabilite. -e. – Din fr.: -li-er] – Din fr. n.

◊ A da ~ a alăpta. rakete. Rachetă meteorologică recuperabilă = dotată rachetă1 cu (2) aparate speciale de măsură a parametrilor meteorologici şi de transmitere a informaţiei. pigmentation. A se lua (sau a se apuca. RACHET\RACHETĂ RACHET s. radiar. Din lat. Partea din faţă. radiat. adj.. -Ă.. ţesuturile etc. ♦ Mod specific în care apar colorate celulele. 4) Coastă de deal sau de munte. folosită pentru investigaţii ale atmosferei până la altitudini de 150 km.engl. ◊ A lua (pe cineva) de ~ a) a sări la bătaie la cineva. b) a cere cuiva socoteală.) Stoarcerea de bani prin intimitate şi voinţă.secreţie a laptelui la femei. sân. pigmenta. Faptul de a (se) pigmenta. s. – Din germ. f. f. a se încăiera. PIEPT2 piepţi m. a se înşfăca) de ~ cu cineva a se lua la bătaie. PIGMENTÁȚIE. Pigmentare. A avea ~ a avea lapte (în perioada de alăptare). pigmentaţie.(Livr. pigmentări.Din fr. Aparat de zbor propulsat prin reacţie directă cu ajutorul unui motor la distanţe foarte mari de Pământ. ◊ Rachetă cosmică = rachetă1 (2) de mari dimensiuni. /<lat. pigmentaţii. -e. – V. rus. dispus în partea de sus a corpului. radiali. şi care se foloseşte la semnalizări şi la focuri de artificii. rachete. (Adesea adverbial) Care pleacă dintrun centru ca razele unui cerc sau ale unei sfere. mamelă. folosită pentru plasarea pe orbite a sateliţilor artificiali şi pe traiectorii stabilite a navelor cosmice.: -di-al] – Din fr. – Din fr. până la talie a unui obiect de îmbrăcăminte. germ. raketa. R. pectus PIGMENTARE\PIGMENTAŢIE PIGMENTÁRE. s.n. versant. ţâţă. în urma pigmentării. racket 88 RACHÉTĂ1. 1. dispus în formă de raze. producând o lumină puternică (de diferite culori) pe o traiectorie lungă. radial. f. s. 2. Proiectil alcătuit dintr-un tub umplut cu materii care se aprind în aer. pectus. [Pr. . RADIAL\RADIANT\RADIATIV RADIÁL. extorsiune.

Mărime fizică egală cu raportul dintre fluxul de lumină emis de suprafaţa unui corp şi aria acestei suprafeţe. radiance. ♦ ramificare.RADIÁNT. Care priveşte raportul dintre cantitatea de căldură primită şi cea cedată de pământ într-o perioadă determinată. (Despre corpuri) Care emite radiaţii. [Pr. RAMIFICÁȚIE. f. 89 . rambursez. ramificaţii. RADIATÍV. 1. (Despre energie) Care se răspândeşte prin radiaţii. Formare tulpinile dintr-un a şi ramurilor rădăcinile ramură. ansamblul particulelor emise de un corp. RADIANŢĂ\RADIAŢIE RADIÁNŢĂ. -Ă. laterale la plantelor. – V. rembourser. radiation. Însoţit de emisia unei radiaţii. ♦ A trimite. -te. Despărţitură. (fiecare (secundare) dintre) formate despărţiturile prin această separare. adj. s. radiant. I. (Despre oameni) Care se uită cruciş. adj. electromagnetice etc. adj. radianţe. – Din fr. -e. radiaţii. S. -e. – Din fr. Care ţine de radiaţie. (despre ochi. subdiviziune.. lumină etc. subîmpărţire. adj.: -di-a-] – Din fr. remboursable. ♦ (Concr. radianţi. Locul de separare a unei căi de circulaţie. ramificări. Faptul de a se ramifica. [Pr. care se referă la radiaţie.) Parte desfăcută întreg. f. -ÍE. zbanghiu. -Ă. în două sau în mai multe ramuri. radiativi. care radiază. – Din fr. [Pr. SAŞIU\ŞASIU SAŞÍU. radiere. RAMBURSABIL\RAMBURSANT RAMBURSÁBIL. rambursabili. Emisie de unde sonore. 2. [Pr. f. f. RAMIFICARE\RAMIFICAŢIE RAMIFICÁRE. 1. s. a unor conducte etc. ramification. 1.: -di-a-] – Din fr. -Ă.: -di-an-] – Din fr. RADIÁŢIE. vb. RAMBURSÁ. privire) cruciş. Care poate (sau trebuie) să fie rambursat. 3. 2. a da înapoi (prin ramburs).: -di-ant] – Din fr. saşii. A restitui cuiva o sumă de bani datorată. radiatif. ramifica. s. sau de particule care se propagă sub formă de raze în toate direcţiile. 2. Tranz. braţ. s. bazaochi.

saturatio. stare a unei soluţii în care nu se mai poate dizolva o nouă cantitate din substanţa dizolvată. satura. 90 . s. 2. săgetắri. satir. Faptul de a satura. n. fizic sau tehnic pentru care o anumită mărime caracteristică a atins valoarea ei maximă. s. s. şi: sátir] – Din fr. în legătoria de cărţi. – V. f. în tipografie etc. adv. şasi. n. dezgust care decurge dintr-o astfel de stare. SATURÁŢIE s. Stare de intensitate maximă a unui fenomen.: şaşíu. SATURARE\SATURAŢIE SATURÁRE. oboseală. châssis. f. satyre. Secure folosită în trecut ca armă de luptă sau ca unealtă a călăului. 1. [Var. ♦ Epitet dat unui om cinic şi desfrânat.] – Din tc. satâre. care personifica instinctele brutale. Acţiunea de a săgeta şi rezultatul ei. săgeta. stare a unui mediu gazos în care nu se mai poate evapora o nouă cantitate dintr-un anumit lichid. Nume purtat de diferite tipuri de rame sau de cadre. 2. ext. stare a unui sistem chimic. şasiuri. p. f. – Din fr. satiri. lat şi greu. s. SATIR\SATÂR SATÍR. – V. -ie adj. Cadru rigid de rezistenţă care se montează pe osiile unui vehicul cu tracţiune mecanică şi care susţine caroseria. cu coarne şi picioare de ţap (sau de cal). satyrus. saturări. – Din fr. SATẤR. Până la saturaţie = a) până la completarea tuturor valenţelor libere. Stare a unui compus chimic care nu mai conţine valenţe libere şi deci nu mai poate adiţiona alte elemente în molecula lui. întrebuinţate în industrie. Cuţit mare de bucătărie. Fiecare dintre divinităţile rustice din mitologia greacă. b) fig. -onis. ŞASÍU. satisfacere maximă a cuiva. [Acc.încrucişat. – Din tc. saturation. SĂGETARE\SĂGETĂTURĂ SĂGETÁRE. scurt. 2. la nivelul de la care cineva nu mai poate suporta. plictiseală. lat. pentru tocat carne etc. ◊ Loc. 1. m. pentru spart oase. 1. reprezentată printr-o fiinţă cu corp omenesc acoperită cu păr. lat. s.

prin observaţii sau experienţe. p. squame. care Durere străbate vie. SCAMĂ/SCUAMĂ SCÁMĂ. tabella. s q u a m a . SCUÁMĂ. tabelle. în loc de vată sau tifon. tablă1 (4). germ. -tură. Fig. 1. nec. săgetături. 3. săgetare. – Din lat. f. TABEL\TABELĂ TABÉL. ext. Ansamblu de termeni. la oameni şi animale. pentru uşurarea unor calcule sau pentru obţinerea unei clasificări. ochi. pentru a servi (Mat. Cf.) Nume dat mai multor boli. ◊ Tabelă valorile tabelle.. nas măsele etc. lat. cifre şi date. (La pl. (Înv. Lovitură de săgeată. TABÉLĂ..) 2. privelişte. 3. Fir subţire şi scurt. tabel (1). aranjate într-o anumită ordine. la fabricarea vatei medicinale etc. Tragere cu arcul. s. – Et. Tehn.) Congestie cerebrală. 1. TABELAR\TABULAR 91 neaşteptate o parte a corpului. n. tablou (I 5). tabele.) Strat epidermic subţire care se descuamează în unele boli eruptive şi de logaritmi = tabelă matematică în care sunt cuprinse funcţiilor exponenţiale elementare. 1. s. – Săgeta + suf. ♦ (Pop. s. fig.– Din lat. pe pătrunzătoare. . rezultate în cursul proceselor tehnologice din filaturi. – Din fr.) Puf al unor plante. Foaie cuprinzând nume. f. numere şi simboluri aşezate în linii şi coloane. destrămat dintr-o ţesătură (de bumbac. cu sens colectiv) pânză Fire uzată. unui valori introduse în rubrici cu specificaţii amănunţite. executat în cadrul unei tipărituri. în şiruri şi coloane. (Înv. în anumite boli de piele. planşă.SĂGETĂTÚRĂ. junghi. 2. care se manifestă prin dureri acute de cap. tabele. 2. germ. destrămate dintr-o şi scămoşate întrebuinţate la pansamente. s. s. (Med. ♦ (Cu sens colectiv) Fibre textile foarte scurte şi subţiri. scuame. scame. ♦ numerice obţinute prin calcul. rană provocată de o săgeată. tabella. f. ♦ (Pop.) Tablou (I 1). f.) Serie de anumit scop. de lână sau de mătase). 1. T. întrebuinţate în scopuri industriale (ca straturi termoizolatoare.

Parte a ciorapului care acoperă călcâiul. de mărime variabilă. TALANT\TANANT TALÁNT. TANÁNT. -Ă. o convenţie. taciţi. pe o tablă1 sau în coloanele unui registru. n. TABERNĂ\TAVERNĂ TABÉRNĂ s. ◊ Tipărire tabelară = sistem de tipărire (folosit înainte de descoperirea literelor mobile) cu ajutorul unor tăbliţe de lemn pe care era gravat textul. -e.. taciturne. f. -Ă. adj. folosită în Grecia antică. Prăvălie din vechea Romă. naturală sau sintetică. tacitus. marcată printr-o ţesătură mai deasă. s. p. -e. talanŭtŭ.f. tăcut din fire. adj. taverne. 2. Unitate de măsură pentru greutăţi. tabelari. ◊ (Adjectival) Material tanant. adj. taciturnus. 92 TACITÚRN. lat. ◊ (Mat. lat. Fiecare dintre cele . ext. dintr-un chitanţier. – Din fr. 2. talanţi. TALON\TALONETĂ TALÓN. – Din fr. o înţelegere etc. m. (Despre un acord. taberna. dar care este subînţeles şi admis ca atare. 1. -te. Cârciumă sărăcăcioasă. închis în sine. tannant. -Ă. când acest număr creşte cu o unitate.) Care nu este exprimat formal. TABULÁR. 4. Partidă la unele jocuri de cărţi. taverne. 1. tacite. -e. – Din sl. s. Substanţă chimică. Din lat. 2. adj. În formă de tabel (1). despre un material) Care se prezintă sub formă de plăci. taciturni. s. -Ă. tabellaire. materie primă naturală care conţine o astfel de substanţă. – Din fr. – Din fr. posac. dintr-un bonier etc. Care este înscris pe o listă. care are proprietatea de a tăbăci pieile crude. Parte a unei foi dintr-un registru.TABELÁR. 1.) Diferenţă tabulară = adaosul pe care îl primeşte logaritmul unui număr de patru cifre. folosită în Grecia antică. s. – Din fr. anorganică sau organică. (Tehn. care rămâne la cotor după ce s-a rupt partea detaşabilă. – Din fr. murdară şi întunecoasă (instalată de obicei la subsol). Care vorbeşte puţin. TACIT\TACITURN TACÍT. cu valoare variabilă. tabulari. tananţi. tabulaire. taloane. m. 3. TAVÉRNĂ. Monedă de aur sau de argint.

U. ultimo. temporale. uluce. şanţ făcut de-a lungul unei piese de lemn. TALONÉTĂ. ULUC\ULUCĂ ULÚC.două margini îngroşate şi întărite ale anvelopei unei roţi. n. – Din fr. -Ă. ÚLTIMO adv. zăplaz. s. oluk. ţeavă pentru captarea şi scurgerea apei dintr-un izvor. pentru a aduna şi a conduce spre burlane apa de pe acoperişuri. s.] – Din fr. f. talonnette. lui uluc). pentru a se putea îmbina cu altă piesă. ULÚCĂ. fr. talonete. 3. ♦ Bucată de stofă. ♦ Branţ. f. valorice). Canal de lemn sau tablă pus de-a lungul streşinii caselor. s. [Var. Scobitură. adj. mai ales la facerea gardurilor şi a împrejmuirilor. ombelle. 4. Gard din scânduri. ca pânza unei umbrele. f. s. Bucată de carton fixată în dreptul călcâiului la un obiect de încălţăminte. pentru a asigura rezistenţa îmbinării. Jgheab de scânduri prin care curge apa pentru a pune în mişcare o moară. Ultima carte.: talonét s. cusută la manşetă sau la marginea de jos a pantalonilor pentru a evita uzura în acel loc. A sosit ultimul. talon. it. Scândură groasă întrebuinţată în construcţii. ♦ Jgheab prin care curge (la moară) făina măcinată. ◊ Ultima oră = rubrică având cele mai noi ştiri dintr-o gazetă. uluci. UMBELĂ\UMBRELĂ UMBÉLĂ. 2. în ultimă instanţă. 2. ULTIM\ULTIMO ÚLTIM. scoc (1). Care este cel din urmă (dintr-o serie de elemente spaţiale. lăptoc.) În ultimul rând.. n. umbella. în urma unei serii. Jgheab făcut din scânduri ori scobit într-un trunchi de copac sau în piatră. (Livr. – Din tc. Inflorescenţă în care pedunculii fiecărei floricele pornesc din acelaşi punct şi se ridică la aceeaşi înălţime. ultimus. umbele. ultimi. – Din lat. – Din lat. ultimo. care se află la sfârşit. – Din lat. -e. şi fam. din care se 93 . – Probabil refăcut din uluce (pl. 1. adapă vitele sau în care li se pune nutreţul. ♦ Canal. 1.

UMBRÉLĂ, umbrele, s. f. Obiect alcătuit dintr-o pânză care se poate strânge sau întinde (în forma unei calote sferice) prin intermediul unor spiţe metalice fixate radial pe un baston, destinat să apere de ploaie sau de soare. – Din fr. ombrelle (după umbră). UMBLĂREŢ\UMBLĂTOR UMBLĂRÉţ, -EÁŢĂ, umblăreţi, -e, adj. (Fam., depr. sau ir.; despre oameni) Căruia îi place să umble mult, să se plimbe (fără rost), să hoinărească. – Umbla + suf. -ăreţ. UMBLĂTÓR, -OÁRE, umblători, -oare, adj., s. m., s. f. 1. Adj. (Rar) Care umblă. ◊ Pod umblător = bac. 2. S. m. Ostaş dintr-un corp de curieri pentru Polonia şi Ucraina al domnilor moldoveni. 3. S. f. Compartiment dintr-o amenajat lucrare minieră subterană circulaţia pentru

potrivit căreia funcţiile organismului sunt reglate de umori. – Din fr. humoral. UMORÍSTIC, -Ă, umoristici, -ce, adj. Care conţine sau exprimă umor; care provoacă umorul; vesel, hazliu. – Din fr. humoristique. URBANISTICĂ\URBANITATE URBANÍSTIC, -Ă, urbanistici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Știinţă al cărei obiect îl constituie sistematizarea aşezărilor omeneşti existente şi proiectarea de aşezări noi; urbanism. 2. Adj. Care ţine de urbanistică (1), privitor la urbanistică; edilitar. – Urban + suf. -istic sau urbanist + suf. -ic. URBANITÁTE s. f. (Rar) Atitudine, comportare plină de politeţe, de bunăcuviinţă; urbanism. – Din fr. urbanité, lat. urbanitas, -atis. V. VACCIN\VACCINĂ VACCÍN, vaccinuri, s. n. 1. Produs biologic preparat din germeni patogeni sau din secreţii microbiene, care se administrează prin injecţii sau pe cale bucală unui om sau unui animal în scop preventiv (pentru a căpăta imunitate împotriva bolilor
94

personalului. 4. S. f. (Pop.) Closet (rudimentar). – Umbla + suf. -ător. UMORAL\UMORISTIC UMORÁL, -Ă, umorali, -e, adj. Care aparţine umorilor, care se referă la umori. ◊ Teorie umorală = teorie

infecţioase)

sau

curativ.

2.

s. f. Acţiunea de a valoriza. V. valoriza. VARIANTĂ\VARIANŢĂ VARIÁNTĂ, variante, s. f. 1. Aspect (uşor) schimbat faţă de forma de bază, tipică a unui lucru, a unei lucrări, a unui text, a unei acţiuni. ♦ Spec. (Lingv.) Formă a unui element lingvistic care diferă de aspectul tipic, obişnuit al acestui element. 2. Drum care ocoleşte (pe o anumită porţiune) traseul principal, ajungând în acelaşi punct final. [Pr.: -ri-an-] – Din fr. variante. VARIÁNȚĂ, varianţe, s. f. 1.

Administrare a unui vaccin (1); vaccinare. 3. (Concr.) Urmă, semn, cicatrice rămasă pe corp în urma administrării unui vaccin (1). – Din fr. vaccin, lat. vaccinus. Cf. it. vaccino. VACCÍNĂ, vaccine, s. f. Boală infecţioasă caracterizată pustule a virotică prin căror a bovinelor, unor se prezenţa serozitate

inoculează la om pentru a-i crea imunitate faţă de variolă. – Din fr. vaccine. VAGANT-VAGIL VAGÁNT, vaganţi, s. m. Poet

Numărul factorilor unui sistem fizicochimic care pot varia independent fără ca numărul de faze să se modifice. 2. Media aritmetică a pătratelor abaterilor valorilor individuale ale unui şir statistic de experienţe, de la media aritmetică a şirului respectiv. [Pr.: -ri-an-] – Din fr. variance. VARMETRU\VAROMETRU VARMÉTRU, varmetre, s. n.

medieval de limbă latină, rătăcitor, care cânta bucuria de a trăi; goliard. – Din fr. vagant. VAGÍL, -Ă adj. (Biol.; despre

organisme vegetale sau celule) Care se poate deplasa într-un mediu dat. Din fr.vagile VALORIFICARE\VALORIZARE VALORIFICÁRE, valorificări, s. f. Acţiunea de a valorifica. – V. valorifica. VALORIZÁRE, valorizări,

Instrument pentru măsurarea puterii electrice reactive în reţelele de curent

95

alternativ. – Din fr. varmètre, engl. varmeter. VAROMÉTRU, varometre, s. n.

vegetal = pulbere neagră foarte fină care se obţine prin pulverizarea cărbunelui de lemn şi care are întrebuinţări în medicină. – Din fr. végétal. VEGETALÍN ~uri n. 1) Substanţă grasă şi vâscoasă, obţinută din ulei vegetal şi folosită în alimentaţie. 2) tehn. Specie de argilă întrebuinţată la decolorarea uleiurilor. Din fr. végétaline. VENERIAN\VENERIC VENERIÁN, -Ă, venerieni, -e, adj. Veneric. [Pr.: -ri-an] – Din fr. vénérien. VENÉRIC, -Ă, venerici, -ce, adj. (Despre boli) Care se răspândeşte prin contact sexual; care afectează organele genitale; venerian. – Din germ. venerisch. Z. ZAHARAZĂ\ZAHAROZĂ ZAHARÁZĂ s. f. enzimă din sucul intestinal care descompune zaharoza în fructoză şi glucoză; invertază, sucrază. Din fr. saccharase. ZAHARÓZĂ, Substanţă
96

Contor electric pentru măsurarea în varore a energiei electrice reactive. – Var. (după alte surse) varormetru. – Din fr. varheuremètre. VASECTOMIE\VASOTOMIE VASECTOMÍE s. f. (med.) rezecţie a canalelor vasectomie. secţionare deferente. chirugicală Din s. a fr. f.

VASOTOMÍE

vaselor

deferente. Din fr. vasotomie. VĂRAT\VĂROS VĂRÁT s. n. 1. Faptul de a văra. 2. Taxă care se plătea în trecut pentru păşunatul vitelor pe locul cuiva în timpul verii; văratic (II 2) – V. văra. VĂRÓS, -OÁSĂ, văroşi, -oase, adj. Care conţine var, calcaros; cu aspect de var. – Var + suf. -os. VEGETAL\VEGETALIN VEGETÁL, -Ă, vegetali, -e, adj. 1. Care ţine de plante, privitor la plante, de plante. ♦ (Substantivat, f.) Plantă. 2. Extras din plante. ◊ Cărbune

zaharoze, clasa

s.

f.

din

zaharurilor,

saccharose. zizánia 97 . – Din fr. n. gâlceavă. saccharomètre. [Pr. f. f. cultivată ca plantă furajeră şi ornamentală (Lolium perenne). zaharimetre.: -di-er] – Zodie + suf. n. lui zizánion). Instrument folosit pentru determinarea concentraţiei unei soluţii de zaharoză. n. ZAHARIMETRU\ZAHAROMETR U ZAHARIMÉTRU. utilizat în special în industria zahărului. Instrument folosit pentru determinarea concentraţiei soluţiilor de zahăr prin măsurarea densităţii lor. solubilă în apă şi cu mare valoare nutritivă. Intrigă. [Var. s. saccharimètre. cu spicul asemănător cu cel al pirului. zizanii. -ar. – Din fr. f. – Din ngr. s. Zodiac (2). zodieri. ZODIAR\ZODIER ZODIÁR. s. – Din fr. -ar. Plantă erbacee din familia gramineelor. zaharometre.) Cititor în stele care prezice soarta cuiva interpretând zodia în care acesta s-a născut. astrolog. ZODIÉR. zâzanii.] – Din ngr. cu frunze liniare alungite. s. zodiare. ZAHAROMÉTRU. vrajbă. [Pr.formată din combinarea unei ZÂZÁNIE1. s. ZIZANIE\ZÂZANIE ZIZÁNIE. m. discordie. molecule de fructoză cu o moleculă de glucoză. cu gust dulce.: zâzánie s. zizánia (pl. s. (Pop.: -di-ar] – Zodie + suf.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful