UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI SPECIALIZAREA

:

LUCRARE DE LICENŢĂ

Coordonator ştiinţific: Lect.univ.dr. Absolvent:

Piteşti

- 2011 -

PARONIMELE ŞI PARONIMIA

2

CUPRINS Argument…………………………………………………………………….....…4 Capitolul I. PARONIMELE…..........………………………………….…….......8 A. Definiţia paronimelor…………………..........………………..…….…...…....9 1.1. Origine.....................................................................................................9 1.2. Puncte de vedere ale mai multor lingvişti..............................................10 B. Atracţia paronimică (Confuzia semantică)…………………………….......13 1.3. Raportul dintre atracţia paronimică şi etimologie populară..................13 1.4. Efecte negative ale atracţiei paronimice................................................16 C. Criterii de clasificare………………………………............………………...23 1.5. După numărul de fenomene prin care diferă.........................................23 1.6. Din punct de vedere semantic...............................................................24 1.7. După valoarea morfologică....................................................................24 1.8. După criteriul frecvenţei în limba vorbitorilor de la limba română.......32 1.9. Din punct de vedere al etimologiei........................................................41 Capitolul II. PARONIMIA……………………………………………………..43 2.1. Conceptul de paronimie.........................................................................44 2.2. Clasificarea cuplurilor paronimice.........................................................45 2.3. Rolul paronimelor în îmbogăţirea lexicului românesc actual................51 2.3.1. Relaţia paronimiei cu antonimia şi sinonimia..................................51 2.3.2. Relaţia paronimiei cu omonimia......................................................53 2.3.3. Modernizarea masivă a lexicului prin neologisme..........................56 2.4. Valorile stilistice ale paronimiei............................................................58 CONCLUZII..........................................................................................................63 GLOSAR - APLICAŢIE PRACTICĂ ................................................................65 BIBLIOGRAFIE……………………………………….......…………………....98

3

în dialogurile interpersonale. nu prin echivalenţa semnelor. uneori. polisemia se apropie de omonimie prin informaţia semantică diferită a termenilor (de exemplu. a limbajului folosit corect în comunicare. În privinţa definiţiei termenului de paronimie. de la clasa omonimelor). nerecunoaşterea sensurilor termenilor paronimici induce. În cadrul mai larg al relaţiilor semantice. invederat-inveterat 4 . ci prin faptul că. având sensuri total diferite şi provocând astfel erori de exprimare. denumesc alte realităţi fiecare. Acest fapt generează o greşită atracţie paronimică. oricând. deoarece defineşte relaţia formală dintre doi termeni ai căror referinţi sunt diferiţi. in psihologia vorbitorilor ideea că. aceştia se pot substitui reciproc.şi somn -peşte. cât şi a celor care studiază limba română ca disciplină de învăţămănt. mai ales. adică utilizarea unuia sau a altuia este opţională. Lucrarea de faţă Paronimele şi paronimia este astfel concepută încât să se adreseze tuturor vorbitorilor de limbă română. paronimia este un aspect care merită atenţia atât a specialiştilor. La nivelul vocabularului limbii române. literatura de specialitate consideră paronimele ca fiind cuvinte insuficient diferenţiate din punct de vedere formal – de la 1 la 3 sunete (animare-animaţie.ARGUMENTUL Motivul alegerii temei de licenţă a pornit în primul rând de la ideea că formarea intelectuală a tinerei generaţii începe cu profunda cunoaştere a limbii române şi. astfel încât să se înţeleagă cât mai bine şi mai detaliat această problemă a confundării cuvintelor care se diferenţiază printr-un singur fonem sau prin două. fără de care nu este posibilă întrebuinţarea lor corectă. dar şi de sinonimie. în exprimarea gândurilor şi sentimentelor. petrolier şi petrolifer ca paronime. speţe-speze. la fel cu somn – stare fiziologică.

în raport cu numărul fonemelor care diferă. s-z. . În funcţie de aceste caracteristici. . sunetele respective au diferite trăsături articulatorii. pentru calitatea de paronim a două cuvinte. prin trei sunete (fortuit-forţat). am abordat şi fenomenul atracţiei paronimice. g-j.în funcţie de categoria lexico-gramaticală a termenilor: substantivesubstantiv (spete-speze). concesiune). în stilul publicistic. contând. şi în cel colocvial. mai apropiate sau mai depărtate. prin anexare sau alternantă cu zero ( astronimie-gastronomie). l-n.etc. p-b. adjective-adjectiv (original-originar). verb-verb (a erupe-a irupe).în funcţie de poziţia fonemului diferenţiator în structură cuvântului: radical (epruvetă-eprubetă). substantive-adjectiv (oral-orar). . median (felon-filon).în funcţie de forma de diferenţiere: prin translaţie sau metateză ( relevarevela).). Din cauza faptului că pentru vorbitorii de limbă română insuficient instruiţi se produc confuzii între termenii care intră în relaţia de paronimie. precum şi de apartenenţă la o clasă lexicogramaticală a termenilor. adjective-adverb (net-neto). înregistrat în literatură belitristică. prin corelaţie sau alternanţă (alocaţie-elocuţie). există perechi de sunete care se opun şi creează paronime: l-r. la care am exemplificat cu paronime distinctive printr-un sunet (emersiune-imersiune) prin două sunete (diferend-deferent). Însă nu orice cuvinte care se deosebesc între ele printr-un număr redus de sunete sunt paronime (de exemplu. În acest sens. Există cuvinte de tip paronimic la care diferenţei de sunet i se poate asocia poziţia acestuia. situarea în radical şi afix. . final (familial-familiar). nu sunt paronime ac-act-rac-pac etc). Sunetul său.în funcţie de poziţia fonemului diferenţiator-iniţial (erupe-irupe). statutul sunetului care se opune altui sunet respectiv dacă o vocală sau consoană. am analizat următoarele criterii de clasificare a paronimelor: . cum şi unde se produce articularea acestuia etc. în sufix (concesie- . Atracţia paronimică este generată de confuzia termenilor şi constă în atragerea şi înlocuirea în procesul comunicativ al formelor 5 în prefix (abjudecă-adjudecă). c-g.

Este evident că o parte dintre aceste sensuri figurate ale paronimelor nu vor rămâne în limbă. în special în limbajul publicistic. ceea ce are drept consecinţă permanenta căutare a ineditului expresiv şi a pitorescului lexical. pentru aceasta. de asimilări de termeni. însă 6 . este o creaţie a locutorului pe bază raportării la o unitate lexicală a cărei informaţie semantică sau structură fonetică ar trimite la realitatea denumită. că este înrudit etimologic. murături pentru moratoriu etc. capcanele similitudinilor care trimit în direcţii diverse sensul unor perechi de cuvinte apropiate ca formă şi se avertizează asupra folosirii riguroase a subtilităţilor limbii. Privite din punct de vedere funcţional. omonimia. eronat. obiectul lucrării noastre. implicaţi în modernizarea continuă a civilizaţiei. alături de celelalte categorii lexico-semantice ca sinonimia. conativă sau persuasivă şi expresivă. creaţiile interne din cadrul acestuia se explică prin împletirea celor trei funcţii ale discursului jurnalistic referenţială sau informativă. Prin studierea paronimelor se evidenţiază bogăţia lexicului românesc. prin aceşti termeni se poate anticipa un nou val de înnoiri. Am exemplificat. cum au fost când au pătruns în limba română. Termenul utilizat nu este atestat în dicţionare. se adaptează rapid nevoilor expresive ale vorbitorilor şi.articulate hotărâte şi al celor nearticulate (băiat –băiatul. cu atât mai mult cu cât paronimele. din termeni monosemantici. joiajoi). a vieţii in plan material şi spiritual. deoarece multe din ele intră în categoria neologismelor şi a termenilor tehnico-ştiinţifici. Aceste realităţi lingvistice au impus introducerea paronimiei în manualele şcolare de gimnaziu şi de liceu. cu etimologiile populare celebre : lăcrămaţie pentru reclamaţie. apar acum cu complicaţii stilistice neobişnuite. variantele diferenţiate subtil în structura lor lexicală. care presupune alterarea formei unui cuvânt mai puţin sau deloc cunoscut vorbitorilor sub influenţa altui cuvânt cu care se consideră. Paralel cu atracţia paronimică şi total diferită de această este etimologia populară. îndărăt-îndărătul. dar fără elucidarea aspectelor teoretice legate de aceasta. De asemenea. Paronimele contribuie la modernizarea lexicului românesc.

diversificarea şi internaţionalizarea lexicului limbii literare. prin autoritatea cuvântului tipărit sau rostit. iar pe de altă parte la îmbogăţirea. pentru înţelegerea dinamicii şi a tendinţelor lexicului actual. au scopul de a o face utilă celor care o citesc şi mai ales de a oferi un cerc larg de informaţii cu privire la folosirea cât mai corectă a paronimelor de către vorbitorii limbii române. ne-a fost de mare ajutor acest dicţionar. Lucrarea de faţă a fost realizată cu ajutorul Dicţionarului de paronime fără de care nu reuşeam să terminăm partea practică. constituie caracteristici esenţiale ale limbii actuale. deoarece acestea sunt rezultatul necesar şi marcă infailibilă a vitalităţii limbii în general. astfel pentru a vorbi cât mai corect din punct de vedere semantic şi gramatical. în literatură. prin larga sa audienţă. 7 . Considerăm că această lucrare de licenţă are un rol deosebit de important în optimizarea practicii de asistenţă managerială şi secretariat. presa. Abundenţa şi frecvenţa paronimelor în publicistică. de lingvintică generală şi de lexicologie prezentate în capitolele lucrării. În concluzie aspectele teoretice. De asemenea. în critica artistică. circulaţia termenilor de la un domeniu la altul. în vorbirea de toate zilele. poate contribui la educarea lingvistică a publicului.prezintă interes pentru cercetarea ştiinţifică.

CAPITOLUL I PARONIMELE 8 .

Bucureşti. cu sensuri diferite şi uşor confundabile.combustibilitate. pará . Pornind de la definiţie. De regulă. phonéme)3: combustie. precum şi formele gramaticale ale aceluiaşi cuvânt. 10 [DEX '98] Dicţionarul explicativ al limbii române. Dificultăţi semantice. Editura Ştiinţifică.în trecut şi în prezent. Apariţia perechilor paronimice este explicabilă prin procesele succesive de îmbogăţire a lexicului românesc. Exemplu: Trăiesc pe spezele părinţilor mei. paronimul mai cunoscut se substituie celui mai puţin familiar vorbitorilor.. mai puţin instruiţi1. Ediţia a -II-a.amploare etc. DEFINIŢIA PARONIMELOR 1. 1998 9 . paronyme gr. 1994. Unii lexicologi consideră că avem de-a face cu paronime şi atunci când diferenţa este de mai multe sunete. a cărui tendinţă. care merge într-acolo încât cosideră paronime şi acele cuvinte care se diferenţiază prin chiar şapte foneme (fonemul reprezintă cea mai mică unitate sonoră a limbii.Capitolul I.nume”) sunt cuvinte neologice care se diferenţiază printr-un singur fonem sau mai rar prin două foneme. aproape de” + ónoma . Institutul de din Piteşti. p. Academia Română. amplitudine. 2006 2 3 Lingvistică „Iorgu Iordan”. ORIGINE Pronimele (provine din fr. care are funcţiunea de a diferenţia cuvintele între ele. Ele provoacă erori de exprimare atât în vorbire cât şi în scris la o mulţime de vorbitori. de obicei. Editura Univers Enciclopedic.1.lângă”. Stuctura vocabularului limbii române. PARONIMELE A.. (în loc de spezele). Editura Universităţii Constantinescu Silviu. motivată de factorii sociali sau 1 Ţibrian Constantin. Din fr. nu suntem de acord cu punctul de vedere pe care îl susţine Silviu Constantinescu2. (în loc de atlaz). Am cumpărat un metru de altas.

Acest fenomen constă în faptul că unul 4 Grădinaru Angela. retorica elipsei şi funcţia mnemotehnică . lagună. it.2. cuvinte asemănătoare fonetic altor unităţi lexicale ale căror sensuri sunt fixate deja în conştiinţa vorbitorilor. se manifestă prin crearea alianţelor paronimice iluzorii. scala). Create prin atracţie formală. p. 2007. lipsă (< fr. alţi au examinat atracţia paronimică intenţionată. Atracţia paronimică. ausculter. ele au primit denumirea de atracţie paronimică . lacune. Unii lingvişti au studiat însă paronimia prin prisma Imaginarului Lingvistic (atracţia paronimică neintenţionată). lacună = spaţiu gol. poetică şi ludică. rimă. 103 10 . lat. a înveşti = a da cuiva o autoritate. lacuna). lacus). invertire). a ausculta = a asculta zgomotele din interiorul corpului cu urechea sau cu stetoscopul (< fr. ritmul. lat. scala). investire). a plasa un fond (< fr. Exemplu: a asculta = a auzi. provenit din latină lacuna < lat. Din acest punct de vedere. Universitatea de Stat din Moldova . Aspectul funcţional al paronimelor. investir.economici extrinseci. o demnitate (< fr. lat. Trăsăturile de bază ale paronomazei sunt: concizia enunţului. 1. scară = element de construcţie (< lat. organizarea sa binară. Paronomaza îşi realizează valoarea datorită funcţiilor: metalingvistică. lagună = lac de litoral (< it. PUNCTE DE VEDERE ALE MAI MULTOR LINGVIŞTI Specialiştii în materie au abordat fenomenul din dublă perspectivă. Teză de doctorat în filologie . invertir. Ciocnirea intenţionată a doua paronime a dat naştere unei figuri de stil cu numele de paronomază4. favorizează asimilarea rapidă a cuvintelor noi şi aparţine unor asemenea conjuncturi. ascultare) scală = placă gradată de la aparatele de radio (< it. Chişinău. actualizat în vorbire. a investi = a face investiţii. identificăm paronime cu acelaşi etimon primar.

Aspectul funcţional al acestui fenomen este identificat prin atracţie paronimică şi este materializat la nivelul vorbirii.limba este forma şi nu substanţă” şi de la concepţia triadică a lui Eugen Coşeriu6 (Sistem-Norma-Uz). Editura Echinox. Bazele lingvistice pentru teoria şi parctica predarii limbii romăne. ci este realizare . Acestea fiind spuse. Dar tot ce nu este "formă pură" nu este limbă (schemă). p.din termenii paronimi. Nu orice etimologie populară e şi atracţie paronimică. 67 Didactică si Pedagogică. Atracţia paronimică reprezintă un anumit aspect al etimologiei populare. fiind grupate în structuri binare. înseamnă a oferi o imagine trunchiată asupra fenomenului în discuţie. iar etimologia populară modifica aspectul sonor al elementului indus sub influenţa unui al treilea cuvânt5. Cluj. s-a ajuns la concluzia că tipurile de paronime sunt inventariate la nivel de sistem. Ediţia a-II-a . Etimologia populară se distinge de atracţia paronimică prin faptul că. Introducere în lingvistică. Editura Coşeriu Eugen. mai frecvent în limba şi mai cunoscut. substituindu-l în procesul interacţiunii verbale. elementul inductor atrage şi-l substituie pe elementul indus. Pornind de la teza saussuriană ca . 1995. p. 1971. în cazul etimologiei populare. subliniem că fenomenul atracţiei paronimice poate fi raportat la categoria normelor subiective care vizează domeniul Imaginarului 5 Chiosa Clara Georgeta.vorbire” (uz) şi în raport cu "formă pură" este "substanţa". elementul inductor şi cel indus nu sunt paronime. A utiliza termenul atracţie paronimică în locul celui de etimologie populară. 149 6 11 .. întrucât acesta din urmă presupune asocierea formală şi substituirea a două paronime. Mulţi autori pun semn de egalitate între fenomenul atracţiei paronimice şi cel al etimologiei populare. După părerea noastră atracţia paronimică constituie doar un aspect al etimologiei populare. Termenul atracţie paronimică ar trebui folosit numai în legătură cu acele etimologii populare care constau în asocierea a două paronime.. Mulţi lingvişti au identificat atracţia paronimică cu fenomenul etimologiei populare – fenomen mult mai complex şi cu o sferă de acţiune incomparabil mai largă. îl atrage pe cel care este mai puţin cunoscut. Bucureşti. În cazul atracţiei paronimice.

când André Martinet 8 da o nouă definiţie limbii. De aici e limpede că dinamica lingvistică7 actuală tinde să reducă rolul regulator al normei. survenit ca necesitate faţă de evoluţia limbii. norma. reconstruind-o în interiorul Imaginarului Lingvistic. Sub aspectul diferenţelor fonematice. cu normele fictive şi comunicaţionale (inconştient subiectul vorbitor poate asocia două cuvinte cu fonetism apropiat în procesul comunicării) şi cu normele evaluative (care îi permit locutorului a sesiza la timp aceste confuzii). iar experienţa umană aduce anumite schimbări şi în experienţa lingvistică. participă la crearea unei limbi omogene. p. În acest sens. dar o astfel de limbă este vorbită de un locutor ideal9. Atractia paronimică. Astfel. Dimpotrivă. Elemente de lingvistică . cuvântul norma (în accepţie lingvistică) se utilizează la plural normele. locale. 78 8 9 12 . Tendinţe actuale ale limbii române. de fapt. a unei limbi standard. Editura Ştiinţifică . inovaţii unde restricţiile normative nu au reuşit să se impună. Începând cu 1960. Bucureşti. dar funcţia regulatorie a conceptului a diminuat în favoarea celui de adaptare. adaptând-o. A vorbi corect înseamnă a cunoaşte norma. 7 Grădinaru Angela. Martinet André. Exemplele supuse analizei ne permit să afirmăm că numărul cuplurilor paronimice variază de la o categorie socială la alta. 1968. 2001. Ca o obiectivitate generată de funcţionarea socială. iar cercetătorii în domeniu nici nu pot presupune posibile asocieri generate de subiectul vorbitor. 203 Chisinău. 1970. în diverse etape ale dezvoltării sale intelectuale. întradevăr. 146 Graur Alexandru. Conceptul de unicitate a limbii este pus sub semnul îndoielii.Lingvistic. limitele paronimelor nu pot fi încadrate în modele fixe. dat fiind că limba este percepută ca o lume în dezvoltare. norma este aplicată de fiecare locutor în felul său. de la un individ la altul şi chiar la aceeaşi persoană. ei încadrează în anumite reguli ceea ce. Bucureşti. p. Editura Ştiinţifică. Teză de doctorat în filologie. vorbitorii deja au asociat în exprimare. Universitatea de Stat din Moldova. norma nu poate ignora variabilitatea care include normele individuale. p. Fenomenul "se confruntă" în acelaşi timp cu normele prescriptive (care cer respectarea particularităţilor funcţionale ale paronimiei).

coane Fănică. implicând toate asociaţiile etimologice false. Puţine sunt înlocuite de termeni care să devină norma lingvistică. primul inexistent în dicţionarele româneşti mai vechi sau mai noi. a căror frecvenţa e mai slab reprezentată în vorbire.Exemplificăm. o confuzie paronimică. şi la cuvintele arhaice sau regionale. conştient sau inconştient. celălalt ca element indus (adică influenţat). 145 [DEX’75] Dicţionarul explicativ al limbii române. Ediţia a –II-a .B. 1975 13 . ca o reacţie faţă de caracterul nemotivat al semnului lingvistic. p. fracţiune pentru facţiune (acceptat de DEX şi DOOM)11. Introducere în lingvistică. pentru aceasta.. ATRACŢIA PARONIMICĂ ( CONFUZIA SEMANTICĂ) 1. la neologisme. Editura Academiei Republicii Socialiste România. îndeosebi la cele mai recente. aşadar la unităţile lexicale din masa vocabularului. Editura Ştiinţifică. Dintre cele mai cunoscute abateri care s-au impus ca reguli amintim: anticameră. de vorbitori în locul celui de-al doilea: . în general. Iaşi. 1919. Pentru a demonstra raportul existent între atracţia paronimică şi etimologia populară (termeni şi fenomene confundate) ne vom folosi de exemple din opera comică a lui I. etimologia populară are o sferă mult mai largă. RAPORTUL DINTRE ATRACŢIA PARONIMICĂ ŞI ETIMOLOGIE POPULARĂ Acest fenomen teoretizat sub numele de atracţie paronimică de către lingvistul german Ernest Forstemann10 apare. în majoritatea cazurilor. dar aceasta rămâne. Caragiale. în general. considerăm că n-ar trebui să vorbim de atracţie paronimică decât în limitele cvasiomonimiei celor doi termeni care intra în relaţie. pe care vorbitorii le stabilesc între cuvinte. să trăiţi! 10 11 Förstmann Ernest.3. Bucureşti. În mod practic.înseamnă împotriva. orice vorbitor poate face. limitată. deşi prefixul anti. cu circulaţie restrânsa sau individuală. Spre deosebire de atracţia paronimică.L. utilizat. În ceea ce ne priveşte. unul în calitate de element inductor. cu termeni renumerţie şi remuneraţie.Şi la mine.

După cum se poate observa. renumeraţie mică. corabora sub influenţa lui colabora13. după buget. după buget”12. bombastice: adverse de ploaie. i se imputaseră braţele.Caragiale). 1996. avea eroare de preşedinte. răsplata. . bani cu număr şi cu uneori. în care confuzia se produce între paronime care au aceeaşi rădăcină. dar de! Nouă copii şi optzeci de lei pe lună. Noul dicţonar de neologisme . renumeraţie mică. famelie mare. (I. 1997 Găiţănaru Ştefan.nu mă aşteptam ca tocmai dumneata să te pronunţi cu aşa iluzii în contra mea”. Bucureşti. Aceste fenomene sunt foarte rare. însă au informaţia sensului..Fată frumoasă. am conoscuto după miros”(I. Cu excepţia unor cazuri izolate.Statul n-are idee de ce face omul acasă. etc. carbonier în loc de carbonifer). celelalte atracţii reprezintă numai un aspect al cunoscutei etimologii populare.. Editura Academiei Române. Unele confuzii sunt efectul unor rostiri populare sau regionale..Băieşu). Editura Corint . domnule…”. fapt motivat de esenţa relaţiei de paronimie. p.Aş. lucru exploatat şi ironizat de scriitorii români şi tradus prin termenul comic de limbaj: . dar diferă prin afixe (de exemplu. a înlăturat lagunele.14...Famelie mare. 123 Marcu Florin. coane Fănică”. miner în loc de minier. . confuzie paronimică (semantică).. 2003. probabil din neglijenţa sau din dorinţa unor exprimări savante. Mic dicţionar de regionalisme. de fapt. Neologismul renumeratie a intrat în limba română prin filiera franceză (remuneration) şi din latină (remuneratio. rezultatul comunicării este opus intenţiilor şi demonstrează ignoranţa vorbitorilor. Deoarece. 134 14 . O scrisoare pierdută . abces de mânie.Ei geanta latină.greu de tot…Ce să zici?”. p. 12 13 14 Caragiale I. identificată cu cvasiomonimia. Piteşti. familial în loc de familiar. ne cere numai datoria.. vorbitorii asociază informaţia care se referă la plată. modista şi învăţată…” . onorariu. . fumatul se sondează cu tuberculoza.-onis) cu sensul de plată. de aceea trebuie acceptat ca atracţia paronimică înseamnă..L. Marea parte a vorbitorilor nu cunosc etimologia cuvântului. mental.În calitate de casieră manipulaţi bani numeral ?Bineînteles ca numeral şi zilnic”. . .L. Bucureşti. aia a fost cerneala violetă. Editura Tempora. Bradul de la Mirceşti.

deoarece ultimul presupune confundarea integrală a două cuvinte paronimice sau cvasiomonime. a gira îl substituie pe a gera. de fapt. despărţirea e aproape. modistă-modestă.. cum a fost iniţial (de exemplu. Nu orice etimologie populară este şi o atracţie paronimică.L. boieresc pe bouresc). asimilează forma fonetică a remunera la a renumera. În comedia . 2007. respectiv vorbirea individuală. şi aceasta situaţie. p. 202. la generarea acestor 15 Caragiale I. admitem că multitudinea atracţiilor paronimice reprezintă. omonime. De aceea. Din paronime. cele două cuvinte devin. mai puţin cunoscut decât cvasiomonimul care i se substituie în vorbire. Editura ANTET.. ironizând involtura personajului: . prin replica jupânului Dumitrache. numeral-numerar). astfel.Ei dacă nu-i ajunge. 2011. p. un anumit aspect al etimologiei populare.O noapte furtunoasă’’. iluzii-aluzii. că-i împlineam eu cât îi mai lipsea’’. Verbul a număra (sau cu alte cuvinte din familia lexicală a lua număr). care înlocuieşte elementul indus (de exemplu. o altă etimilogie populară. să fi poftit la mine la despărţire cu lăcrămaţie. În cazul etimologiei populare. giantăgeantă. Bucureşti. Saussure de Ferdinand. 201 16 15 .Vom admite. realitate care trebuie avută în vedere în descrierea lor la nivelul realizărilor concrete din limbajul cotidian. Beletristică şi critică . în principiu. transformarea lui remuneraţie în renumeraţie şi a lui reclamaţie în lăcrămaţie nu pot fi explicate numai prin influenţa lui număr şi respectiv a lui lacrima. Caragiale aduce în lumină. ceea ce înseamnă că. că. unul din termeni este o creaţie lexicală care nu se regăseşte în dicţionare. Editura Casa Editorială Muntenia. Curs de lingvistică generală. violentă-violetă. însă numai în acel aspect al limbajului pe care Ferdinand de Saussure16 le-a numit parole. raportul dintre cele două fenomene este asemănător cu cel dintre gen şi specie. Astfel spus. de asemenea.În exprimarea personajului feminin Zita din comediile lui Caragiale 15 este confundat semiarhaicul şiş cu franţuzismul şic.. Dacă în cazul atracţiei paronimice elementul inductor este întotdeauna un singur cuvânt. Satiră şi umor. Bucureşti. atracţia paronimică se poate exercita asupra oricărui cuvânt care are un corp fonetic însoţit şi este.

denumind un magazin (cu acest profil).etimologii populare. au mai contribuit verbele a număra şi a lăcrima. deci mai cunoscut vorbitorilor. alimentaţie. 267 16 . p. îl atrage pe cel care este mai puţin cunoscut. afirmaţia care urmează este incorectă: . 1968. firma. pentru: butonieră.. care e mai frecvent în limba şi. siringa. de obicei aton. În cazul paronimelor alimentări-alimentare. pentru că nu se întemeiază pe cuvântul originar. Vorbitorii mai puţini instruiţi folosesc în mod greşit cuvântul mai cunoscut în locul paronimului mai puţin cunoscut. pionier. Am căutat produsul. precum şi alte cuvinte care să încadreze în aceleaşi familii lexicale.4. Editura Gutinul.populară'' nu există. însă primul are singularul alimentare ( derivat al verbului a alimenta). în loc de: impermeabil. Baia-Mare. uneori. 1. 17 18 Hristea Theodor. Paronimia în limba română . seringă. în i: impermiabil. inerva. cartier. EFECTE NEGATIVE ALE ATRACŢIEI PARONIMICE Datorită unor factori subiectivi. la confuzia termenilor şi în urma unor accidente fonetice. prieten. carter. iar cel de-al doilea are singularul alimentară (forma substantivala a adjectivului alimentară).. Esenţa atracţiei paronimice constă în faptul că un paronim. unele paronime se confundă în procesul comunicativ. nutriţie. enerva. Notăm şi faptul că se ajunge la paronimie şi. precum: a. Bucureşti. specifice vorbirii populare sau anumitor graiuri regionale18. b. monoftongarea lui ie în e: butoneră. Editura Ştiinţifică . confuzia se produce pentru că termenii au un radical comun. substituindu-i-se acestuia din urmă în procesul comunicării verbale. în mai multe alimentări ’’ (corect alimentare). Ca o concluzie la etimologiile populare. considerăm că însăşi noţiunea populară în cauză nu este o structură oportună pentru realitatea psiholingvistică pe care o defineşte : anexa . Aşadar. Probleme de etimologie . transformarea lui e. p. 1993. de care vă vorbesc. cu sensul de hrănire. pretin. de natura extralingvistică. respectiv pe un etimon valabil şi identificabil17. 304 Felecan Nicolae. fermă. pioner.

volan. 156 17 . dinstincţie. independenţă. infaterie. au fost şi mortalităţi (corect morţi). decedat19. sau al unui mare bancher. într-o anumită perioadă. f. poctoava. Confuzia dintre substantivele paronimice contoar-contor are o frecvenţă deloc neglijabilă. Folosirea termenului dezinfecţie în loc de dezinsecţie este. Editura Humanitas. partier. influienţa. intinerar. iar dezinsecţie înseamnă distugere a insectelor parazite (transmiţătoare de boli). în loc de : protopop. de asemenea. independienţă. anticiparea sau propagarea unui sunet: indentic. apropia. mortalitate-mort. ca în enunţul: . deoarece dezinfecţie are sensul de dezinfectare. Bucureşti.c. loc unde se fac plăţile în casele mari de comerţ sau de banca . în timp ce mort este persoana care a murit. la totalul popupatiei respective. deoarece contoar înseamnă birou de comerţ. este total neadecvată. apropria. 19 Guţu-Romalo Valeria . pentru că mortalitatea înseamnă indice rezultat din raportarea numărului de decese dintr-o populaţie. ca în formularea: . în loc de boxer. parter. Corectitudine şi greşeală. greşită. Nu s-a luat nici o măsură de dezinfecţie. distincţie. Sunt de la gaze şi am venit să verific contoarul’’ (corect contorul). aflate în mediul uman . d. valon.. deşi sunt mulţi ţânţari ’’(corect dezinsecţie). infanterie.. itinerar. metateza unor foneme: potropop. faliment. masa. e. gaze într-un anumit timp. iar contor înseamnă aparat de măsurat cantitatea consumată de apă. energie electrică. potcoavă. p. filament. frecvent confundaţi. defunct. influenţa. diftongarea lui e în ie: boxier. Întrebuinţarea primului termen într-un context că: În urma ciocnirii maşinilor. disimulare vocalică sau consonantica (n sau r când se repetă în interiorul aceluiaşi cuvânt pot dispărea): contigent. 2000. Un caz special îl constituie termenii. în loc de : contingent. pentru: identic. acţiune de a distruge microbii patogeni din afara organismului pentru a împiedica orice contaminare . pe un anumit treitoriu . mobilă.

în ultima perioadă. 18 . a termenilor rezoluţie-rezonanţă apare şi mai neobişnuită în contextul: . comandate de acelaşi program înregistrat. pentru că rezoluţie înseamnă hotărâre luată de un colectiv în urma unor dezbateri.De foarte multe ori. din cauză că ordinator este un calculator numeric universal. rezolvare pe care cel în drept o dă unei cereri. prin confuzia termenilor. odată cu dezvoltarea unui limbaj financiar european. probabilitate şi probitate nu poate constitui un argument pentru substituirea lor..Staţia de amplificare pusă la dispoziţie nu oferă o rezoluţie a sunetului prea bună ’’ (corect rezonanţa). raţiunea. onestitate. Cuvântul probabilitate înseamnă caracterul sau însuşirea a ceea ce este probabil : fapt. aprobate prin venituri şi cheltuieli ale instituţiei.Avem şi noi o motivaţie. pricina unei acţiuni. fiindcă prin motivaţie se înţelege totalitatea motivelor sau a mobilurilor (conştiente sau nu) care determină pe cineva să efectueze o anumită acţiune sau să tindă spre anumite scopuri . care permite efectuatea unor operaţii : aritmetice şi logice fără intervenţia omului. compus dintr-un număr variabil de unităţi specializate. pe când ordonator este conducător al unei instituţii bugetare. că nu ne-am început la timp lucrările planificate” (corect motiv).. întâmplare probabilă.România are nevoie de un Havel. Identitatea tragică a părţii de început a două substantive.. în mod nejustificat.Răspunderea pentru încălcarea prevederilor legale revine ordinatorului de credite’’ (corect ordonator de credite). termenul de motivaţie este utilizat. ca în contextul: . iar probitate: cinste. în locul termenului motiv. centrală sau locală. Perechile ordinator-ordonator se caracterizează. care nu este deloc scuzabilă. care are dreptul să dispună de credite bugetare. neverosimilă. iar prin motiv: cauza. posibilă. cum se constată în fraza: . de exemplu. aşa cum demonstrează contextul: . integritate. care să garanteze prin probabilitate morală (corect probitate)”. Confundarea...

p. În cazul perechii de paronime legist şi legal. mimă. a avut loc o sesiune cu caracter informal al Consiliului Europei”. în contextele: . confuzia este evidentă în formularea: . pe când captivat înseamnă cucerit. .. chip. înfăţişare este oportun în locul lui mimă. subjugat. 1957. Termenii paronimici mimă – mină se înlocuiesc frecvent. este forma redusă de la mimică arta de a exprima pe scenă. cu sensul de expresie a feţei. prin mişcările fetei.În postul de ministru. 188 19 . familiar ar intra în contradicţie logică cu caracterul protocolar din acelaşi enunţ. am uitat de mine” (corect captivat). cuvintele capturat şi captivat apar. Deci parţial sinonime.. sentimente şi idei. fermecat.Verbul a captura . fizionomie.unui act. este conform cu legea. a prinde un răufăcător. al cărui derivat participial este capturat. 204 Graur Alexandru. iar rezonaţă: proprietate a unor corpuri sau a unor încăperi de a intensifica şi a prelungi sunetele. Bucureşti.Discuţiile sunt pur informale şi protocolare” (corect informaţionale). p.. înseamnă a lua pe cineva prizonier. ca în formularea: . Bucureşti.Capturat de film. Asemănarea formală a termenilor informal-informaţional poate favoriza confuzia lor. unde e puţin probabil că sesiunea în cauză să fi avut un caracter neoficial. Limba română contemporană.. care este prevăzut de lege. Termenul mină. în timp ce legal înseamnă care există sau se face în temeiul unei legi.Mi-ai sugerat că eşti nemulţumit prin mimă”(corect mină)21. deoarece legist este medic însărcinat cu lămurirea unor aspecte medicale care interesează justiţia (medic legist). eu am încercat să fiu corect şi legist” (corect legal). neprotocolar. 1956. deşi primul. care înseamnă neoficial. Fondul principal al limbii române. deoarece informal. 20 21 Iordan Iorgu. în cazuri mai rare. Aceeaşi greşeală am identificat-o într-o ştire radiodifuzată: . confundate: .Nu are o mimă prea veselă”.La Strasburg. Editura Ştiinţifică. răsunet20...

confundaţi adeseori.picior amputat datorită unei artrite’’.petrolifer nici în stadiul actual al românei vorbite nu se poate afirma că sensurile sunt cunoscute şi greşelile eliminate. Termenii artrită şi arterită. Deşi. cu precădere. În privinţa perechii paronimice ascultare . nici aici nu este întrebuinţat pentru exprimarea acţiunii de a asculta zgomotele din interiorul corpului în urechea sau cu stetoscopul pentru a verifica funcţionarea organelor interne. individual este corect termenul privativ. derivat de la acelaşi cuvânt de bază petrol. care extrage sau prelucrează petrol. Celălalt termen. este derivat de la cuvântul de bază petrol. care provine din petrol. la nivelul limbajului colocvial unii termeni paronimici au o frecvenţă destul de ridicată. oportun în acest context. deşi al doilea termen apare în limbajul medical. în locul termenului privat(ă). De aceea. privitor la extragerea şi prelucrarea petrolului. în contexte ca pedeapsă privată de libertate. În spiritul acestor informaţii semantice.ascultări. a fi atent la ceea ce se 20 . a asculta. se substituie reciproc..terenurile petrolier reprezintă una dintre bogăţiile tării’’ este confundat de petrolifer.. zone teritorii care conţine petrol. deşi artrită este denumirea unei boli care se manifestă prin inflamarea articulaţiilor. cu sufixul -ier şi înseamnă referitor la petrol. care înseamnă care lipseşte pe cineva de ceva. în privinţa perechii petrolier . termenul petrolier din structura . construcţia . arterită. cu sufixul -fer (de provenienţa latină) se referă la straturi. denumeşte o boală care constă în inflamarea unei artere. în sensul că. soluţia dată de judecător viza sentinţa privată de anumite drepturi. bogat în petrol. care exclude ceva. În timp ce al doilea. pe când cel de-al doilea. aproape.este greşită (corect arterită). petrolier. confuziile sunt. generalizate. cu sensul de particular. desemnează acţiunea de a asculta şi rezumatul ei. Primul termen.În cazul perechii privat-privativ. care provin din limbajul medical. iar instrucţia vorbitorilor se realizează ori de câte ori aceştia generează confuzii. regiuni. care ţine de petrol. a se strădui să audă ceva.

ambi derivaţi de la un cuvânt de bază comun. p. desemnând artistul care stăpâneşte în mod desăvârşit tehnica unui instrument muzical sau cel care are talente într-o artă oarecare.orice lipsă la o socoteală sau un calcul . cât şi a controlării tensiunii arteriale. Termenul deficienţă înseamnă o scădere. face posibilă confuzia între termenii funerarii şi funeralii : 22 Sfârlea Lidia . suferindului i s-au prescris medicamente şi repaus la pat’’ (corect auscultării). În limbajul social şi financiar. privitor la mină. iar deficit înseamnă fie plus de cheltuieli faţă de venituri. derivat cu sufixul adjectival -ier. curat. minier.. integraţi la două părţi de vorbire diferite. absenţa a anumitor facultăţi fizice sau psihice . Limbă şi literatură . lipsa de integritate anatomică şi funcţională.. cinstit. 271 21 . în care se găsesc multe mine. oportun este termenul deficit (lipsă de personal)22. deşi virtuos înseamnă care respectă şi realizează în mod consecvent dezideratele etice. Aducem. fie . însemnând care ţine de mină. iar al doilea fiind substantiv. mai mulţi minieri au post surprinşi în subteran de prăbuşirea unei structrucţi de rezistenţă’’ (corect mineri).. desemnând muncitorul calificat care lucrează într-o mină. miner: . În enunţul . un . pentru argumentarea existenţei acestei confuzii. primul fiind adjectiv. în care se practică mineritul . Necunoaşterea sensurilor cuvintelor. În urma atât a ascultării respiraţiei şi a bătăilor inimii. cast . confuziile cele mai frecvente le înregistrează cuvântul deficit. iar virtuoz apare utilizat respectiv în limbajul muzical. Bucureşti. Editura Academiei.petrolifer. Termenii virtuos-virtuoz. precum şi lipsa informaţiei legate de etimologia acestora. verdict’’ medical exprimat ca urmare a acţiunii verbului amintit:. derivat cu sufixul substantival –er (sufix agentiv). pierdere’’. fie lipsă bănească la un bilanţ financiar.. cel mai adesea..În timp ce foram. cu un procent egal cu perechea petrolier . în locul acestuia apărând deficienţă. o rămânere în urmă. înzestrat cu multe virtuţi. însă cu sufixe diferite: miner.spune sau se cântă. termenii miner – minier. apar adeseori confuzii. 1963. o greşeală. În categoria paronimelor frecvent confundate înregistrăm. Termenul confundat este.Deficienţa de personal implică şi repercursiune asupra bolnavilor’’.

Termenul fruntării. va părea utilizat numai pe lângă regenţi nominali. Am participat la funeraliile lui X’’(nu funerarii). pronunţat egzamen. în toate structurile în care cuvântul este folosit ca sensul amintit. ca atare. Spre deosebire de confuziile paronimice. de la substantivul frunte. în conştiinţa vorbitorului neinstruit. Dinamica lexicului românesc. Cuvântul sfeştanie. acesta este forma arhaică. este asimilat la cuvântul fruntălii creat. Logoş. e război’’ . În structura . etimon şi al neologismului literar actual frontieră -frontiere24. de unde a pătruns. în excursie. În concluzie.primul cuvânt este adjectiv.. p. Admiţând că în categoria etimologiilor populare putem include toate formele incorecte ale termenilor literari. 23 24 Graur Alexandru. şi gz. de altfel. ne vom opri asupra etimologiilor populare identificate în limbajeul specializat al medicinei.Dincolo de fruntările ţării. În continuare. etimologiile populare sunt . împrumutat din slavul svensteniie. a franţuzescului frontiere. am înregistrat etimologii populare desprinse din literatură. cu sensul frontiere. creaţii’’ populare paralele cu termenii existenţi şi atestaţi în dicţionarele româneşti. La nivelul pronunţiei...23. 46 Dimitrescu Florica. beletristică. religios etc. ambele forme inexistente în limba romană.ca. apare pronunţat fie feştanie. SLG. fie sestanie. funerailles) şi este substantiv. 144 22 .inovaţii” sau . în funcţie de poziţia acesteia fără de alte sunete: es. împrumutat din francezul funeraire. iar al doilea este un termen moştenit din latinescul funerarii. fără a le integra în contexte relevante: Avocat – advocat. existent şi în limba franceză. adaptată.. Etimologie multiplă . Editura Clusium. 1995.Acestea reprezintă variante regionale şi populare ale termenului cu etimologie slavă. pronunţat ecscursie. mai târziu. în limba romană (<fr. prezentăm. vom spune. litera X este redată prin două sunete. în continuare. p. În demersurile anterioare. al sportului. 1961. de regulă substantive ( piatra funerară). care sunt generate de necunoaşterea sensurilor termenilor sau de asimilarea sensurilor unora la altele dintre ele. perechi de asemenea cuvinte. în examen. probabil. fenomeme care se constată şi la nivelul limbajului cotidian actual.

casuel). antinomia. antinomie. desinenţa – dezinenţa. foneme vocalice sau cu un fonem în plus la unul dintre membrii cuplului: antinomie = contradicţie aparent insolubilă între două teze. accidental(< lat. causalis. it. CRITERII DE CLASIFICARE 1.vigneta. causal). aşa cum am demonstrat şi am exemplificat anterior. vechi sau noi. împrumutat din it. pasaj – pasagiu. maseza – maseoza. în general puţin cunoscute sau susceptibile de a fi interpretate prin falsă asociaţie etimologică. arena pe care evoluează animalele dresate (< fr. imprimeu – imprime. casualis. vinieta. frecvente sau rare în limbă. maneggio =mânuire). corigent – corijent.bistrou – bistro. covertă). etc. corvetto). C. lat. umoristic – humoritstic. 23 . macrameu – macrame. DUPĂ NUMĂRUL DE FONEME PRIN CARE DIFERĂ Drept paronime sunt considerate şi cuplurile de paronime alcătuite din acelaşi număr de foneme. cazual = cu caracter întâmplător. corvertă = navă de război de mic tonaj (< fr. antonimie = corelaţie între două cuvinte cu sens opus (< fr. nomos = lege). vist – whist. Prin etimologia populară. creat din gr. fr. dar deosebite printr-o modificare fonetică a cel mult două dintre ele. cloun – claun. manege. cu sensuri neclare sau cu forme neobişnuite. fr. tangou – tango. covertă = puntea superioară a unei nave (< it. pateu – pate. manej = loc special amenajat pentru dresarea câinilor. corvette.5. antonimie) cauzal = referitor la cauză (< lat. anti = împotriva = gr. vorbitorii încearcă să-şi lămurescă anumite cuvinte. două legi sau două principii (<fr.

B. releva rerevela.florar. investi. elida . justitial . perolier -petrolifer. mangal .prenume. etc. Editura Gutinul. destines . vrac .iluzie. decapa . atlas .eluda.frac. din vechia franceză maisuie = familie). janta . virtuos . temporal . eminent . DUPĂ VALOAREA MORFOLOGICĂ În privinţa apartenenţei perechilor de paronime la părţile de vorbire.gera. saşiu .cazual. erupe .justiţiar. cauzal . Paronimele afixale se realizează cu ajutorul afixelor ( sufixelor şi prefixelor) de la acelaşi cuvânt existent în limbă. 1993. 1. 1. oroare eroae. DIN PUNCT DE VEDERE SEMANTIC Paronimele sunt de două feluri: lexicale şi afixale25.învesti.virtuoz.literar.livret. iar formal printr-unul sau două 25 Felecan Nicolae. lector .decupa.menaj = activitatea gospodinei.antinomie. solidar .imigra.temporar.geanta. insera .mangan.7. Diferenţa formală constă şi într-o metateză ( schimbarea ordinii fonemelor): antonimie .rector. clasa substantivului înregistrează cele mai multe perechi de cuvinte diferenţiate semantic total. libret . poştal .poştaş. etc. menage. Astfel.lagună. A.prescrie.rit. rid . literal . 107 24 .adagio. libret . panel paner. b) cu prefixe : emigra . gira . Baia Mare.iminent.irupe. p. etc. etc. test .solitar. proscrie. b) în interiorul cuvântului: cabla .6. gospodărie (< fr. manej . cu frecvenţe diferite.text.distins. aici. c) la sfârşitul cuvântului: adagio .însera.altaz. a) cu sufixe : floral . Paronimia în limba română .cabră.şasiu. etc. Paronimele lexicale pot avea diferenţa formală: a) la începutul cuvântului: eluzie .menaj. se constată că această relaţie semantică se înregistrează la anumite părti de vorbire şi. pronume.livret. lacună .

scal – escal etc. lat. a) Paronime adjectivale: abil = îndemânatic. a evalua – a evolua. de actualitate (< fr. adductor). ştiinţifice (cum este cazul perechii a asculta – ausculta). actual = prezent. acromatic = care nu se colorează cu diferiţi coloranţi (< fr. iar al doilea este un neologism aparţinând terminologiei. actuaiere. În cazul perechilor a colabora – a corobora.stil. p. conjectura – conjunctură. distincţia se realizează prin două forme. habile. achromatique).abducteur. actuael). urmând adjectivul şi adverbul. agil = care se mişca uşor şi repede. 250 25 . stilistică. abductor= muşchi care îndepărtează un membru din axul median al corpului sau două organe unul de celălalt (< fr. verbul a generat de asemenea. la care etimonul este comun sau mai îndepărtat. pe care l-am moştenit din aceeaşi limbă. În funcţie de aceste apartenenţe. 1973. Unele alcătuiesc dublete sau triplete etimologice: virtuos – virtuoz. în general. acroamatic = transmis pe cale orală. Editura Academiei Române. Cel dintâi este cuvânt vechi şi popular (moştenit din latină). abductor) aductor= muşchi care apropie un membru de planul de simetrie al corpului său două organe unul de celălalt (< fr. acroamatique). lacună – lagună. specialist în calcule statistice (< fr. agile.În continuare. lat. a eluda – a elucida. suplu. agilis).foneme. habilis). secret ( < fr. încercăm o cuantificare a acestora în ordinea alfabetică a termenilor şi a părţilor de vorbire în care se încadrează. limbaj. de fată. vioi (< fr. inveterat – învederat . Stilistica funcţională a limbii române . la ordinea zilei. lat. actuar = scrib. lat. geanta – janta. însă prin intermediul francezei26. Bucureşti. priceput (<fr.adducteur. actuaries). suficiente perechi de paronime. iscusit. lat. 26 Coteanu Ion .

lat. ştiulete de porumb (< scr. germ. faliment(< fr. druga). audiţie = faptul de a audia muzica (< fr. dubleu = doborârea a două animale de vânat cu două lovituri apropiate ale puştii. aşezate pe vergele orizontale şi paralele. diagrama (fr. caret = broască ţestoasă comestibilă (< fr. lat. caret). abaque. addition. se disting unităţi la care apare un fonem în plus la unul dintre termeni. double). additio). location. vinovat de administrare sau de fraudă. bancrută = situaţie a unui comerciant falit. drug = bară de lemn sau de fier (< scr. allocation). produs prin distilare fracţională a ţiţeiului (< fr. locatio). abacus). bancarottiere). lampant = petrol limpede pentru ars în lămpi. tabel. abacus). auditio). abaca = partea superioară a capitelului unei coloane. duble = metal sau un strat subţire de aur sau de argint (fr. double).. adiţie = adăugare. alocaţie = suma destinată unui anumit scop. lat. banqueroute).bancrott. care susţine arhitrava (< fr. kareta). Exemple : abac = dispozitiv de calculat cu ajutorul unei bile mobile. lat.audition.lampant). dublură (< fr.La nivelul perechilor de paronime. drugă = fus . abaque. adunare (<fr. 26 . it. ajutor în bani (< fr. locaţie = închiriere (< fr. caretă = trăsura închisa cu patru roţi (< rus. drug). bancrut = falit (< fr. lat.

astringente. vacant = care nu este ocupat de nimeni. statuaire). statuar = referitor la statui. presant (< it. passible). vacans. pasibil = care poate sau trebuie să fie supus la…. lat. lat. statutar = care este prevăzut. noologic = referitor la disciplină care studiază spiritul (< fr. momental (< fr. acnee = boala manifestată prin apariţie de coşuri pe piele (< fr. nestatornic (< germ. it. fără titular. noologique). acme). stringent = care se impune în mod imperios. reacţionar = care aparţine sau este specific raţiunii (< fr. astringent = care produce strângerea ţesuturilor animale (< fr. rampant).rampanat = fiecare dintre cele două laturi oblice ale unui fronton. vagant = care umblă din loc în loc. liber (< fr. neologique). ca o statuie. lat. neologic =cu caracter de neologism (fr.conform unui statut (< fr. vacant. rătăcitor. passabile). 27 . reactionel). vagant. vagans). b) Paronime substantivale : acmee = punct culminant al unui eveniment. de natura reacţiei (< fr. pasabil = care e acceptabil (<it. stringente).(< fr.ntis). reactionaire). reacţional = care ţine de reacţie. astingeus). al unei stări morbide (< fr. astringent. ale unui cablu (< fr. acne). statuaire).

brostol = carton alb. cabrer). audiere de muzică cu un auditoriu restrâns (< fr. additio). cabler). cordial (< lat. aimable). carte de vizită (< fr. calemar). cabra = a se ridica în două picioare. calmar = moluscă asemănătoare cu sepia (< fr.bristol). îmbulzeală (< fr. adunare (< fr. calemar = călimară portativă în formă de toc.adiţie = adăugare. îngrămădeală. unit de ceva. eflux = mişcare a unei mase de fluid către exterior (< fr. a se ridica. lat. politicos (< lat. decimal = echilibru al greutăţiilor corpurilor cu alte greutăţi etalon de zece ori mai mici (< fr. fr. addition. fr. continuus. calmar). audiţie = faptul de a asculta muzică. affable). contignuu = legat. auditio). affabilis. stând pe picioarele de dinapoi (despre cai). amabilis. fr. affluz). a urca (< fr. cabla = a instala cabluri de telecomunicatii. contiguous. continuu = care are loc fără întrerupere. aflux = afluenţă. aflabil = binevoitor. care se poartă la brâu (< fr. fr. binevoitor. care are elemente comune cu altceva. contigu). alăturat (< lat. 28 . pristol = masa din mijlocul altarului pe care se ţin obiectele necesare oficierii liturghiei (< şl. decimale). lat. audition. conţinu). pristolul). care se prelungeşte fără pauză (< lat. lucios. de calitate foarte bună din care se fac copertele. amabil = prietenos. a face legătura cu cablul de telecomunicaţii (< fr. afflux).

gironette). destines (<fr. calmant (< fr. evalua = a determina. vb. famat = cu renume. fame. ferură = piesă metalică folosită pentru asamblarea elementelor de construcţie ale unui avion (< fr.. lasa răni sângerânde (< fr. epiphyle). famatus). 29 . deconecta). giruete = dispozitiv pentru indicarea direcţiei şi intensităţii vântului (< fr. trecut. fanat = care şi-a pierdut prospeţimea. lat. acesta servindu-i numai că sprijin (< fr. rupia = boală de piele manifestată prin cruste purulente care. a se dezvolta. ferula). cu faima (< fr. ferrare). hind. deconnectant). rupie = moneda de diferite valori care a circulat în Turcia. epifit = care trăieşte fixată pe altă plantă fără a fi parazit. unitate a sistemului monetar în India. ofilit. epiphyte). relaxat. Pakistan şi Sri Lanka (< engl.deciman = care revine în mod intermitent la zece zile (< fr. prin diferite feze progresive. a stabili preţul. deconectant = care are acţiune calmantă asupra sistemului nervos central. valoarea. pirouette). a socoti (< fr. epifil = care se dezvolta pe frunze (< fr. spre o treaptă superioară. rupya). a se transforma (< fr. a calcula. evaluer). piruete = învârtire făcută pe loc în vârful unui picior (< fr. decimane). după ce cad. rupia). veştejit (< fr. evolua = a trece printr-o serie de transformări. fame). evoluer). Nepal. ripee. ferulă = baston care constituie simbolul al demnităţii sarcedotale (< lat. deconectat = decuplat. cu reputaţie.

obtenir). zoolit = parte folosită sau petrificată a unui animal (< fr. a scoate (< fr. a răspândi un miros urât. stanină = sulfură naturală de staniu. a primi. a corupe (< it. treti). c) Paronime verbale: abţine = a se stăpâni. sandală = încălţăminte uşoară de vară din piele. a se opri de la ceva. evader). -inis). stamen. stannine). a fugi. a decupa. impestare). 30 . evider). a se lipsi de folosirea unor lucruri (< lat. a scăpa dintr-o închisoare.sandal = numele unei ţesături de mătase din care se făceau obiecte de îmbrăcăminte (< tc. s’abtenir). impostare). sandale) stamină = organ bărbătesc de reproducere la flori. imposta = a aranja. a goli. material plastic. fr. fier şi cupru (< fr. cu feţe decupate sau acute din bentiţe (< fr. tretină = amenda pe care o plătea în evul mediu în Moldova hoţul prins asupra faptei cu a treia parte a valorilor furate (< sl. sandal). zoophyte). Dintr-un lagăr. evada = a fugi. zoofit = denumire dată unor animale inferioare a căror formă aminteşte de aceea a plantelor (< fr. avida = a scobi pe dinăuntru. tretin = animal de trei ani. a obţine = a dobândi. a scăpa (< fr. a realiza ceva (< fr. pânză. abţinere. a organiza bazele. impesta = a molipsi de ciumă sau de alta boală contagioasă. care conţine polen (< lat. zoolithe). structurile unei lucrări (< it.

pricepe = a înţelege. a sesiza cu ajutorul simţurilor şi al gândirii. refuza = a nu primi. bănuindu-l de părtinire (< fr. tasa = a se îndesa. a se lămuri. a influenta (< fr. a îndesa. a considera.acort (adj) adamantin (adj) . percepe = a încasa (un impozit. a socoti. percevoir). perechile de paronime aparţin unor părti de vorbire diferite: acord (subst) . a stabili o taxă. prin reflectare mijlocită. un preţ.taxer). a se dumiri. Notă: În cazuri rare. tasser). taxa = a fixa. mai stăpânit (< fr. un martor. obiectele şi fenomenele din realitatea înconjurătoare. percipere). a nu da ceva ce nu ţi s-a cerut (< fr. a rosti înjurii. percipere. fr. ameninţări (< fr. a se turti. a pătrunde ceva cu mintea. a da o anumită formă unui material plastic. recuza = a respinge un judecător. a respinge. a califica (fr . nerecunoscându-şi autoritatea. a modifica după voie. prefera = a ţine mai mult (la ceva sau la cineva). a dovedi iscusinţă (< lat. a fasona. refuzer). moderar). a nu accepta. prefere). a-şi coborî nivelul. profera = a spune. o taxă). a da întâietate unei situaţii sau unei persoane în raport cu în raport cu altceva sau altcineva (< fr. proferer). recuser). a se afunda sub povara propriei greutăţi. a compacta (< fr. a simţi (< lat.adamantina (subst) 31 . modeler). modera = a face să devină sau a deveni mai puţin intens. a face să devină sau a deveni mai cumpătat. a avea cunoştinte într-o materie. a supune unei taxe.modela = a executa ceva după un anumit model.

paronimele nu cunosc reprezentare amplă ca sinonimele sau antonimele.brutar (subst) celest (adj) .diclin (adj) festin (subst) . DUPĂ CRITERIUL FRECVENŢEI PARONIMELOR ÎN LIMBAJUL VORBITORILOR DE LIMBA ROMÂNĂ Din punct de vedere al frecvenţei în utilizare. Astfel perechia capitol – capitul înregistrează o frecvenţă ridicată în folosirea primului termen. capitol fiecare din diviziunile în care este împărţită în mod obişnuit o carte şi o frecvenţă redusă la termenul următor. în general. 32 . capitul corpul canonicelor unei catedrale catolice.aglomerant (subst) albastru (adj) .agrest (adj) aglomerat (adj) . deoarece aceasta are caracter stintific sau sensuri pe care vorbitorul cu instrucţie medie nu le cunoaşte. cuvânt cunoscut vorbitorilor şi. adunare de călugări sau de alţi lerici catolici.adagin (subst) adjuvant (adj) . este de domeniul ştiinţelor.adjutant (subst) agest (subst) .celesta (subst) cezarian (adj) . în majoritatea cazurilor.doar (adv) declin (subst) . pentru că unul din cei doi termeni are.8.linear (adj) 1. o uzanţă limitată sau ocazională. În cazul perechii eşarfă – eşarpă. utilizat des este eşarfă fâşie de lână.formar (subst) lineal (subst) .cezariană(subst) dar (conj) . de aceea.festiv (adj) formal (adj) . datorită informaţiei semantice pe care o transmite şi care. de mătase. loc unde se ţin adunări de felul acestora.alabastru (subst) brutal (adj) . care se înfăşoară în jurul gâtului .adagio (adv) .

115 33 . morfologic sau semantic mai considerăm şi următoarele cupluri de paronime: a) Paronime uzuale: arenal = teritoriu şes. beletristic şi ştiinţific. belotă = joc de cărţi care se joacă pe puncte cu 32 de cărţi între doi. Limbă şi literatură. Bucureşti. camelot). bandură = instrument muzical ucrainean de formă ovală. arenarius). În schimb. 1963. percepe – pricepe etc27. camelotă = lucru de cârpit. au o frecvenţă sporită. din prisma unui vulcan (< it. p. Din punct de vedere formal. 27 Sfârlea Libia. camelot = vânzător ambulant (< fr. deşi adeseori sunt confundate semantic datorită radicalului comun provenit de la cuvântul de bază mină. apare utilizat numai de către militari (direcţie de tragere înclinată faţă de front şi care străbate în diagonală poziţia inamică). Editura Academiei. apărând atât în stilul colocvial. specific domeniului militar. cuvintele paronime miner şi minier. eşarpă. În aceeaşi categorie a paronimelor frecvente în limbajul cotidian se încadrează şi numeral – numerar. belote). bandola). bandur). marfă proastă (< fr. cu 8 până la 24 de coarde (< rus. care ajută la prinderea şi dă tragerea parâmelor grele (< it. trei sau patru jucători (< fr. ciloză = tremur convulsiv cronic al ploapei superioare (< fr. lipsit de vegetaţie. cillose). camelote). cu o greutate lemn la un capăt.în timp ce al doilea. bandulă = frânghie lungă. arenele). arenar = nume dat gladiatorilor care luptau în arenă (< lat. cât şi în cel publicistic. belită = exploziv folosit în minele de cărbune (< fr. bellite).

razzia). prenom). faveur. romanesc = care are caracter de roman. saveur). -oris). afecţiune. cirrhoze). într-o casetă cilindrică. roulette). favor. pronumen). românesc = care aparţine României sau populaţiei ei. radiaţie. propriu romanului. a unor contravenţii (<fr. aroma (< fr. pronume = parte de vorbire flexibilă care ţine locul unui substantiv (< lat. limba romană (< din română = esc). 34 . rulotă = vehicul cu două roţi. ruletă = instrument folosit pentru măsurarea lungimilor şi distanţelor. prenume = numele (particular) dat cuiva la naştere. favoare = avantaj. pâlpâire. romanesque). prin acţionarea unei manivele (< fr. it. razzia. licărire. roulotte). distantă de la centrul unui cerc până la orice punct de pe circumferinţa sa (< lat. privitor la România sau la populaţia ei. radia). lat. rază = linie dreaptă după care se propagă lumina. bunăvoinţa care se acorda cu preferinţa cuiva (< fr. deosebit de acela de familie..ciroză = boala cronică de ficat. razie = control inopinal făcut de organele de ordine publică pentru descoperirea unor infractori. savoare = gust plăcut. caracterizată prin apariţia unor gramulaţii conjunctive dense în ţesutul acestui organ şi prin distrugerea celulelor hepatice (< fr. germ. format dintro panglică lungă de pânză sau de oţel împărţită în cm şi care se strânge. nume mic (< fr. remorcat la un autoturism şi dotat cu elemente de confort proprii unei mici camere de locuit (< fr. fantezist. prin rulare. semn slab. imaginar (< fr.

stoles). fr. pustiu. diamant mare care se montează de obicei la un inel (< fr. speţe = specie. solidar = care priveşte. 35 . stol = grup de păsări zburătoare de acelaşi fel. strâns. care leagă. neumblat. sfoară = fir lung obţinut din împletirea sau răsucirea mai multor fibre textile şi folosit în special la legat (< mgr. spese). pâlc (< mgr. speze = cheltuieli (< it. unite prin piese paralele aşezate transversal la distanţe egale şi a servi pentru a urca sau a coborî undeva (< lat. skoara). solitaire. lat. ceată. chape). sapă = uneltă agricolă pentru săpat şi prăşit (< lat. sfară = miros greu de fum rezultat din arderea grăsimilor sau a cărnii.rampă (< it. şapă = strat care se toarnă pe suprafaţa unui element de construcţie pentru a-l impermeabiliza (< fr. solitar = izolat. care se ridică sau se lasă cu ajutorul resort sau cu o sfoară specială (< fr. espece). store). lat. care angajează mai multe persoane. fum înecăcios (< sl. pricină adusă spre rezolvare înaintea unui organ de jurisdicţie (< germ. solitarius). solidus). care trăieşte retras. solidaire. sappa). unit (< fr. sfora). singuratic. stor = perdea pentru ferestre. Spezies. scară = obiect alcătuit din două părţi laterale lungi şi pararele. scala). fiecare fiind responsabilă de întreaga obligaţie care revine tuturor.scală = placă gradată pe care se pot urmări la aparatele de radio posturile şi lungimile de undă. scala).

versus). cinstit. privitor la timp (< fr. în general. vers = cuvânt sau grup de cuvinte aşezate potrivit anumitor reguli de măsură şi de cadenţa şi formând un rând dintr-o poezie (< lat. turta). este aproape necunoscută şi neutilizată. viers = melodie. amidon = substanţă organică aflată în seminţe. virtuose). dulceaţă sau fructe (< fr . folosită în industria alimentară. text = ansamblul cuvintelor conţinute dintr-un document. virtuos = cu multe virtuţi . trecător. temporar = vremelnic.tartă = prăjitură făcută dintr-un strat se aluat. exprimare. probă prin care se pot examina unele aptitudini fizice şi psihice ale unei persoane (<fr.. fragment dintr-o scriere. De exemplu . care posedă la perfecţie tehnică unei arte (< lat. o tipăritură. virtuoz = muzician. experiment. este un termen cunoscut vorbitorilor. previzoriu (< fr. curat. b) Paronimele rare şi foarte rare Sunt perechile de unităţi lexicale care descriu entităţi concrete sau abstracte. unul dintre termeni este acceptabil aproape tuturor vorbitorilor. În schimb perechia paronimică amidol = substanţă folosită ca developator în fotografie. timbru al vocii (< lat. care are un talent excepţional. texte). cast. turtă = pâine rotundă şi turtită. acoperit cu cremă. temporaire). test). cântec. chimică etc. ambii termeni sunt necunoscuţi vorbitorilor. făcut din aluat nedospit sau din mălai (< lat. în fructe sub formă de granule. virtuosus). cuvintele unei bucăţi musicale (fr. arie. versus). tempotal = care indică timpul.tarte). test = încercare. voce. Uneori. În alte cazuri. cel care are talente deosebite într-o artă oarecare (< fr. din domeniile ştiinţei şi ale tehnicii. temporel). dând dovadă de o capacitate deosebită şi de talent. cântăreţ care stăpâneşte la perfec tehnica unui instrument muzical. glas. 36 .

labrum). alonjă = piesă care serveşte la prelungirea unor obiecte. 37 . Prezentăm. mişcare rapidă de întindere a bratului. folosită în procesul de învăţare sau de perfecţionare a unor mişcări acrobatice în gimnastică. alena = hidrocarbură cu dublă legătură în moleculă (< fr. maltoză = zahăr cristalizat. allene). longe). şi euristică metodă de studiu şi de cercetare bazate pe descoperirea unor fapte noi. labre). care determină o trăsătură diferită a unui caracter (< fr. allonge). alemona = gen de plante erbacee cu flori mari de diferite culori. text care compectează conţinutul unui document comercial. buză superioară la insecte. lonjă = piesă sau instalaţie mobilă ajutătoare. maltază = enzimă care transformă maltoza în glucoză (< fr. anemone). cu corpul în culori vii. labru = peste marin comestibil. maltose). care înfloresc de obicei primavara (< fr. arta de a duce o dispută cu scopul de a descoperi adevărul. la mamifere (< lat. maltase). solubil în apă. eristică arta de a controversa. în continuare. allele). sărituri în apă (< fr. labrum = structura anatomică în formă de buză. act adiţional (< fr. alela = formă diferită a unei gene. care se prepară din amidon (< fr.De exemplu. ca un grupaj de paronime cu frecvenţa redusă sau foarte redusă în comunicare. care trăieşte pe lângă ţărmuri stâncoase (< fr. folosind argumentele subtile sau artificii sofisticate.

epifil = care se dezvoltă pe frunze (< fr. mantille ). isostere). myose). nicelle). 38 . care intră în mitul corespunzător al altei scânduri sau plăci (< germ. sercoraire ). în lungul marginii unei scânduri sau a unei plăci. epifit = care trăieşte fixat pe altă plantă fără a fi parazit. acesta servindu-i numai că sprijin (< fr. Feder). care se localizează în diferite ţesuturi sau cavităţi (< fr. stercorar = pasăre palmipedă din mările arctice care se hrăneşte cu peşti smulşi altor păsări (< fr. mantie (< it.chimic pentru care volumul specific al sistemului se transformă rămâne constant (< fr. epiphyte). myiase). mantila = un fel de manteluţă mai lungă. instrumentele etc (< fr. fider = linie electrică care leagă o centrală de transformare cu cele secundare (< engl. isothere). nacelă = cabină atârnată de un balon pentru a transporta echipajul. izosteră = linie în diagrama unui sistem fizico . stercoral = referitor la excremente (< fr. feder = parte ieşită în afară.mantele = manta scurtă cu care femeile îşi acoperă umerii şi braţele. stercoral). mantello). feeder). mioză = contracţie permanentă a pupilelor (< fr. de origine spaniolă (< fr. nacelle). nucelă = partea centrală din ovulul unei plante fanerogeme în care se găseşte sacul embrionar (< fr. purtată de femei eşarfă lungă de mătase sau de dantea. miază = boală provocată de larvele unor muşte. izoteră = linie care uneşte punctele cu aceeaşi căldură medie în timpul verii (< fr. epiphyle).

saccharose). tăiat în spirală. care serveşte la stabilirea alimentelor de teren (< fr. care se foloseşte la fixarea şinelor de cale ferată (< fr. sagital = situat în plan vertical de simetrie (< fr. reglete). având capul jumătate rotund cu prisma pătrată. sagittal). xilem = parte din ţesutul plantelor având celulele cu membranele îngroşate şi lignificate (< fr. pinolă = axul piesei de strung în care se fixează printr-un vârf unul dintre capetele piesei de prelucrat sau o unelta de prelucrare a piesei (< germ. zaharază = enzimă din sucul intestinal care transformă zaharoza în fructoză şi glucoză (< fr. tire-fort). 39 . tirefond). Pinole). plin de farmec.tirfon = şurub de oţel cu pasul mare. regleta = piesa de material izolat pe care sunt fizate piese de contact folosită în aparatele de telecomunicaţii (< fr. saggitarius). xilen = hidrocarbură lichidă extrasă din gudronul de huilă (< fr. tirfor = cleşte special pentru îmbinarea tuburilor mari de beton armat şi de azbociment (< fr. reglet = piesă metalică folosită în tipografie la umplerea spaţiilor libere dintre rânduri (< fr. zaharoză = substanţă cristalizată albă. saccharase). venustus). dulce. pinule). xylene). care nu mai este actual (< fr. venust = graţios. care se extrage mai ales din trestia de zahăr şi din sfeclă (< fr. vetust = vechi. pinulă = placă de metal având o deschizătură şi un fir de vizare. fermecător (< lat. reglette). sagitar = arcaş în armata romană (< lat. vetuste). xyleme).

speţe cu speze. Teză de doctorat în filologie. 28 Grădinaru Angela . întâmplare. p. întâmplător (din fr. profit) special = fr. care nu este niciodată verde (< fr. lucrător = vb. aspect. Chişinău. special. derivat din lat. (< fr. Mulţi vorbitori instruiţi confundă conjectura cu conjuncture. a apropia cu a apropria. Universitatea de Stat din Toma Ion. plurarul neutru al adjectivului clasic fortis = puternic. 2007. Fenomenele reale. 234 Moldova. Bucureşti. a lucra. Atracţia paronimică. squarrosus). spacies = vedere. lat. forzare. fortuit şi lat.scăros = care are frunzele şi ramurile răspândite în toate direcţiile (< lat. aparenţă). înregistrate ca unităţi lexicale în direcţionare28: forţat = vb. scărios = mic. forcer şi it. speceeux. fors = hazard. 1961. lucrubrare lucrative = derivate din lat. fortuitus. lat. sau conjuncţia disjunctivă ori cu adverbul sau conjuncţia adversative . Editura Ştiinţifică. Bucureşti.ar ( provenită din franceză)29. speciosus = cu aspest strălucitor. lucrum (= câştig. Bucureşti. care se înscriu în definiţia noţiunii de atracţie paronimică sunt următoarele confuzii între termenii cu scrisuri ortografice diferite. DIN PUNCT DE VEDERE AL ETIMOLOGIEI Evident. 78 Budagov Ruben.9. a forţa < fr. Editura Niculescu. particular) specios = care are doar aparenţe. p. semitransparent. Introducere în ştiinţa limbii. 1996. spacialis (= relative la specie. scariex). moştenit din lat. din operaţia mentală a comparaţiei nu lipseşte analiza determinată de punerea în relaţie a felului în care oamenii gândesc asupra formării de cuvinte noi în limba lor şi termenul nou. Limba română contemporană. fortuit = venit pe neaşteptate. tare. p. 1. dar nu destul de bine cunoscut de ei30. având ca etimon primar lat. lat. fortia. neprevăzut. 87 29 30 40 .

care urmăreşte şi explică dezvoltarea cuvintelor de la fomele şi înţelesurile lor cele mai vechi. Editura Ştiinţifică. În acest sens transformarea cuvântului sanatoria (din latină) în sanatoare (termen românesc) face obiectivul de studiu al etimologiei. atlas) bandolă = instrument cu coardă ( < sp. Bucureşti. etimologii populare cu origine complet diferită (ne vom referi. monah = călugăr (< şl. atlas ) atlaz = ţesătură ( < tc. pentecostal) penticostar = carte biseriească care cuprinde ritualul slujbelor dintre Paşti şi prima duminică după Rusalii ( < ngr. Exemplele sunt numeroase. centrul de interes al psihologiei. Probleme de etimologie . însă evoluţia de la sanatorie la sanatoare (actual) ar putea constitui. identificabile în toate limbile. în exemplele următoare. Bucureşti. nu numai în limba română.Etimologia este o ştiinţă. pentakostarion) 31 32 Hristea Theodor. al semanticii sau chiar al sociologiei31. până la formele şi înţelesurile lor actuale sau până la cele dintr-o anumită perioadă a unei limbi ori a unui grup de limbi. eventual. 1968. Bondola) bandulă = funie lungă cu o greutate de lemn şi plumb la un capăt ( < it. p. unele dintre acesta exemple permiţând să se observe reţeaua asociativă care duce la gruparea cuvintelor în vocabular. bandola). la termenii noi. 105 41 . Dicţionar de paronime . Monarch) penticostal = adept al unei secte creştine ( < engl. monahi) monarh = suveran (< germ. Editura VOX. a. 1995. generaţi prin asemănarea fonetică. uneori prin informaţia semantică existentă în mintea vorbitorilor)32: atlas = colecţie de hârtii geografice ( < fr. 304 Felecan Nicolae. p.

ferrique) feeric = încântător. minunat ( fr. justicier) sudură = unire. efluent) conjectură = presupunere. conjucture) conjunctură = împrejurare. soudure) sutură = cusătură folosită în chirugie ( fr. féerique) justiţial = de justiţie. situaţie (fr.b. legatură strânsă ( fr. difference) feric = care conţine fier ( fr. ocazie. deference) diferenţă = deosebire. prezumţie (fr. suture) 42 . nepotrivire (fr. etimologii populare cu origine comună (ne vom referi la cuvinte cu sens aproape asemănător): afluent = apă curgătoare care se varsă în altă apă mai mare ( fr. al justiţiei ( fr. conjoncture) deferenţă = respect. justiciel) justiţiar = care face dreptate ( fr. stimă ( fr. afluent) efluent = fluid care iese dintr-o instalaţie ( fr.

iar cuvântul care se rosteşte la fel cu 43 . homophonie.1. PARONIMIA 2.CAPITOLUL II PARONIMIA II. paronymie) se realizează atunci când omofonia (provine din fr. CONCEPTUL DE PARONIMIE Conceptul de paronimie (provine din fr.

etimologică şi morfologică a paronimelor. 2006 34 44 . pe de altă parte. bară. perfect (desăvârşit) şi prefect (şef al administraţiei unui judeţ).familiar (prietenos). Structura vocabularului limbii romăne . sonatele lichide: laterală –l şi vibrantă –r. numai că diferă prin modul lor de combinare: antonimie (raport între două cuvinte cu sens contrar) şi antinomie (contradicţie între două principii filosofice). speţe cu speze. Editura Universităţii Toma Ion .cânt etc. O oarecare confuzie paronimică se produce prin tendinţa de afonizare a consoanei finale.literar (care aparţine literaturii). original (propriu unui autor). Cele mai frecvente si supărătoare confuzii paronimice produc in limba noastră. Mulţi vorbitori instruiţi confundă conjectura cu conjuncture ( provenită din franceză)34. 1996.originar (de origine). 78 din Piteşti. etc. Editura Niculescu. literal (literă cu literă).alt cuvânt se numeşte omofon) a două tranşe sonore se diferenţiază printr-un singur sunet.33.în trecut şi în prezent . fonematică. în poziţie finală cu deosebire: familial (care aparţine familiei) .2. pe de o parte. şi posibilităţiile de combinare a acestora în cupluri paronimice. a apropia cu a apropria. numeral (determinare numerică). Bucureşti. Limba română contemporană. etc. constituie două elemente esenţiale care fixează statutul real al acestui important compartiment lexical din vocabularul limbii române care este cel al 33 Ţibrian Constantin. Există situaţii când paronimele sunt formate din aceleaşi foneme. covertă (punte superioară a unei nave) şi corvetă ( mică navă de război uşor de manevrat).numerar (bani gheaţă). sau conjuncţia disjunctivă ori cu adverbul sau. de exemplu: când .În sens larg paronimia presupune toate şansele sonere identice în ceea ce priveşte cvasitotalitatea fonemelor diferenţiindu-se doar printr-unul singur: tare – dare. CLASIFICAREA CUPLURILOR PARONIMICE Structura lexicală. p. 2.pară.

sau o acţiune mecanică/lipsa de reacţie a organismului fată de agenţii nocivi. la o clasificare a paronimelor./şir lung de oameni care merg într-o anumită ordine şi cu acelaşi scop. 1994.accesibil. nume de botez/parte flexibilă de vorbire care ţine locul unui substantiv. Prenume/pronume. Care poate fi înţeles de cei neiniţiaţi. Numele care se dă unui om la naştere şi care distinge pe fiecare dintre membrii aceleaşi familii. implicit. chimic. care poartă accentul. amator de aventuri îndrăzneţe. disfazie. Pierdere totală sau parţială a înţelegerii şi a posibilităţii de a reda cuvintele. de însemnătate publică sau privată. A opri fibrilaţia arterială sau ventriculară şi a restabili ritmul cardica normal/ a elimina fibrina din plasmă sau excudatele sanguine. Bucureşti. Alergie/anergie. alalie/dificultate în însuşirea corectă gramaticala a cuvintelor din frază. c) Radical identic şi prefix diferit: Exoteric/ezoteric. 9 45 . b) Radical diferit şi sufix identic: Afazie/afrazie. Care este săvârşit cu solemnitate. secret. care constituie o aventură. d) Radical diferit şi prefix identic: Defibrila/defibrina. ascuns. Dificultăţi semantice. Editura Ştiinţifică. ca urmare a unei leziuni cerebrale. Celebral/cerebral. după cum urmează35: Cupluri paronimice raportate la radicalul termenilor componenţi a) Radical identic şi sufix diferit: Accentuabil/accentual. Aventurist/aventuros. Analiza acestor structuri duce. Care are caracter de aventura/plin de aventuri. Mod special de a reacţiona al unui organism faţă de un agent microbian. sărbătoresc/care aparţine creierului. Precesiune/procesiune. Deplasare lentă a axei de rotaţie a unui corp care se roteşte rapid şi are numai un punct fix.paronimelor. 35 Constantin Silviu. privitor la creier şi la funcţiile lui. Care poate fi accentuat/referitor la accent. p. public/care poate fi înţeles numai de cei iniţiaţi.

Descentra/descintra. A face să-şi piardă poziţia simetrică faţă de centru, a deplasa astfel încât axa piesei să nu mai coincidă cu axa dată/a îndepărta cofrajele care au servit la construirea unei bolţi sau a unui arc. e) Radical identic, dar gen diferit : Bulin/bulina.1. Capsulă în care se pune un praf luat ca medicament, caşetă 2. Petic rodund de hârtie dată pe o parte cu gumă arabică, cu care se lipesc plicuri, dosare, mape etc. 3. Desen rotund imprimat pe ţesături/parâma pentru manevrarea pânzelor inferioare ale unei nave cu pânze. Camelot/camelota. Vânzător ambulant/ lucru de cârpaci, marfă proastă. f) Radical identic şi gen identic: Balansier/balansoar (substantive neutre)1. Dispozitiv, piesă care reglează mişcarea unei maşini prin oscilaţiile sale, balansor. 2. prăjină folosită de dansatori pe sârmă pentru a-şi menţine echilibrul. Bărbioara/bărbişoara. (substantive feminine) diminutiv al lui barbie/plantă erbacee cu flori galbene, care, la maturitate, devin albe. g) Radical diferit, dar acelaşi gen : Amidol/amidon. (substantive neutre) substanţă folosită ca developator în fotografie/ substanţă organică ce se găseşte în seminţele fructelor şi tuberculele plantelor şi care se foloseşte în industria alimentară, chimică etc. Bizon/vizon. (substantive masculine) 1. Animal rumegător sălbatic din familia bovinelor, cu frunte mare, bombată, cu coarne scurte, cu umeri mai ridicaţi decât crupa, cu o coamă deasă. 2. Pielea sălbatică a acestui animal, piele de viţel tăbăcită, care imită pielea bizonului/mamifer sălbatic carnivor asemănător cu nurca, dar de talie mai mare, cu blană preţioasă, care trăieşte în America de Nord, blana acestuia. h) Radical diferit şi gen diferit : Adjutant/adjuvant (substantiv masculin şi substantiv neutru) 1. Ofiţer ataşat al unui comandant sau al unui şef militar într-o unitate militară, îndeplinind atribuţiile unui secretar, ofiţer care face parte dintr-un stat major. 2. (ieşit din uz) grad pentru

46

personalul aviatic, corespunzător plutonierului, persoană având acest grad/ medicament secundar care se asociază cu un alt medicament. Birău/birou. (substantiv masculin şi substantiv neutru) primar rural/1. Masă de scris (cu sertare şi compartimente pentru hârtii, acte etc.) 2. Parte dintr-un local sau încăpere în care lucrează o persoană sau un serviciu. 3. Grup de persoane alese de o adunare constituantă ca să îi organizeze lucrările şi să asigure buna lor desfăşurare. B. Cupluri paronimice reprezentate prin forme derivaţionale scurte şi lungi Concesie/concesiune: Îngăduinţă, cedare fată de cineva, renunţare la ceva în folosul sau interesul altuia/concurenţă prin care o persoană (fizică sau juridică) dobândeşte dreptul de a exploata anumite servicii publice sau anumite bunuri ale statului, în schimbul unor beneficii care revin acestuia din urmă, bunurile care formează obiectul acestei concesii. Obligaţie/obligaţiune. 1. Datorie, angajament, îndatorare. 2. Act prin care cineva se obligă sau este obligat să plătească o sumă sau să (nu) facă un anumit lucru. 3. Datorie morală, motiv de recunoştinţă/hârtie de valoare purtătoare de dobânda fixă. Permisie/permisiune. Învoire, acordată în special militarilor, de a părăsi serviciul pe o scurtă durată de timp/învoire, aprobare (cerută de cineva sau acordată cuiva) de a face ceva, îngăduinţa, încuviinţare. Cupluri paronimice raportate la elementul de compunere a) Termeni identici cu elemente de compunere diferite: Cecostomie/cecotomie. Creare chirurgicală a unui anus artificial la nivelul cecului/ deschidere a cecului pe cale chirurgicală. b) Termeni diferiţi cu elemente de compunere identice: Etiologie/etologie. Ramură a medicinii care studiază cauzele bolilor şi factorii care influenţează apariţia diverselor boli/ramură a ştintei care se ocupa cu studierea obiceiurilor şi moravurilor popoarelor.

47

Perichistită/pericistită. Inflamaţie a cămăşii conjunctive care înveleşte chisturile/ inflamaţie a ţesutului din jurul vezicii. Cupluri paronimice raportate la poziţia fonemului diferenţial a) Termeni care se deosebesc prin schimbarea poziţiei unui fonem: Clupa/cupla.1. Compas foriester pentru măsurarea diametrelor arborilor sau buştenilor/dispozitiv demontabil pentru a cupla un sistem tehnic sau două vehicule, piesă cu care se face cuplarea vehicolelor de cale ferată. Jintiţa/jitniţa. Produs lactat preparat prin încălzirea lentă a zerului provenit de la scurgerea caşului/magazie de grâne, grânar, hambar. b) Termeni care se deosebesc printr-un fonem iniţial: Eluviu/iluviu. Totalitatea rămăşiţelor din dezagregarea rocilor/iluviere, inundaţie. Emigrare/imigrare. Acţiunea de a emigra şi rezultatul ei/stabilirea într-o tară străină. Erupe/irupe. A ieşi afară cu putere, a ţâşni, a năvăli/a intra cu violenţă. c) Termeni care se deosebesc printr-un fonem antemedian: Categorie/catigorie. Noţiune fundamentală de maximă generalitate care exprimă proprietăţile şi relatile esenţiale şi generale ale obiectelor şi fenomenelor realităţii/ clevetire, calomnie, defăimare. d) Termeni care se deosebesc printr-un fonem median: Cinefil/cinofil. Amator de filme, cinemator/amator de câini, care iubeşte câinii. Famat/fanat. Cu renume, cu reputaţie, cu faimă/(despre flori şi legume) care şi-a pierdut prospeţimea, trecut, ofilit, veştejit. Manghier/manglier. Arbore tropical înalt de peste zece metri, cu fructe roşiatice, mări/copac răşinos care creşte în apă sărată a mării, pe lângă ţărmuri. e) Termeni care se deosebesc printr-un fonem postmedian: Băiaş/băieş. Bărbat care lucrează într-o baie publică/lucrător într-o mână(de aur). Carelaj/carenaj. Dispunere a elementelor care învelesc o construcţie în formă de figuri geometrice, pardoseală, pavaj alcătuit din piese aşezate în carouri/înclinarea pe un bord a unei nave în stare de plutire în vederea reparării unei carene.

48

le intensifica activitatea. Acţiunea de a aliena. Competitiv/competiţional. Antigel/antigen. Auricul/auricula. b) Termeni cu etimologii diferite: 49 . sau unui material. apărut în primul sfert al sec. Radical monovalent al unui acid organic/boabă de strugure.f) Termeni care se deosebesc printr-un fonem final: Acil/acin. care se poate deprinde uşor/ (despre muşchi) care serveşte la acomodarea cristalinului. ceea ce se referă la competiţie. Reactiv folosit în flotaţia minereurilor/substanţă care. c) Termeni care se deosebesc prin patru sau mai multe foneme: Atonalism/atonalitate. XX/lipsa de tonalitate. Care se poate acomoda uşor. (cinci foneme diferenţa) susceptibil de a suporta concurenţa/ cu caracter de competiţie. nebunie. Cupluri paronimice raportate la numărul de foneme diferenţiale a) Termeni care se deosebesc prin două foneme: Alienare/alienaţie. adăugată altei substanţe. (patru foneme diferenţă) mod de a crea o compoziţie muzicală prin negarea legilor organizării armonice a sunetelor. Cupluri paronimice raportate la etimologiile termenilor componenţi a) Termeni cu etimologii identice: Abrazare/abraziune. înstrăinare a unui bun/ termen generic pentru orice boală mintală. Prelucrare(manuală sau mecanică) a unei piese cu un abraziv/proces de eroziune a ţărmurilor prin văluri marine (abraziune marină) sau lacustre (abraziune lacustră). Fiecare dintre cele două separări de sus ale inimii/ pavilionul urechii. determinând apariţia unui anticorp. Care a încălcat fidelitatea conjugală/născut dintr-un adulter. Activant/activator. dementa. Soluţie care coboară punctul de îngheţ al apei de răcire din motoarele cu ardere internă/ substanţa de natură proteică. Adulter/adulterin. b) Termeni care se deosebesc prin trei foneme: Acomodabil/acomodator.

din punct de vedere al numărului pe care îl reprezintă. colecţie de hărţi geografice. lucioasă pe o singură parte. privitor la dacian/dac. de a transporta şi de a evacua din organism urina. exprimat. Argila coloidală care măreşte plasticitatea maselor ceramice/ varianta a aceluiaşi sunet sau fonem. arătat printr-un număr/în ce priveşte numărul./în total. care nu a fost încă transformat în produs finit. 2.Alofan/alofon. Carte de ritual ortodox care cuprinde antifoane(versuri sau parafrazări din psalmi)/(despre cântecul unui solist sau al unui cor sau despre două părti dintr-un cor) care se execută alternativ. Urinal/urinar. Care se deplasează dintr-un loc în altul. 1. în care se afla. 50 . privitor la aceste organe. privitor la numere. c) Asociere adjectiv cu adverb: Brut/bruto. învinuire. (despre greutatea mărimilor) care este socotit împreună cu ambalajul. din care nu s-a scăzut daraua. Care aparţine dacianului. Acţiunea de a acuza şi rezultatul ei/ faptul de a acuza. b) Asocierea adjectiv cu adjectiv: Ambulant/ambulatoriu. d) Asocierea infinitiv (forma substantivală) cu substantiv: Acuzare/acuzaţie. sistematizate după anumite criterii/ ţesătură pentru căptuşeli şi feţe de plapumă. 2.1. care nu are loc fix/ (despre tratamente medicale) care nu necesită spitalizare. inculpare. Aspecte morfologice ale cuplurilor paronimice a) Asocierea substantiv cu adjectiv: Antifonar/antifonic. Vas de sticlă sau de material plastic prevăzut cu un gât care permite bărbaţilor bolnavi să urineze fără să se ridice din pat/care aparţine organelor de secretare a urinei. Atlas/atlaz. care se articulează cu occipitalul şi cu axisul sau. vasul etc. Dacian/dacic. care are funcţia de a forma. de a filtra. care se găseşte în stare naturală. provenit de la daci. Numerativ/numeric/numericeşte. prima vertebră cervicală. încă neprelucrat. Care serveşte la numărat/de numere.

paronimia este alături de sinonime şi de antonimie. Freza/friză.1. operă care cuprinde idei şi fragmente din diverşi autori.3. Cuvânt care imită zgomotul produs de o lovitură dată cu repezicune/nuia elastică şi subţire.Compilare/compilaţie. a (-şi) ondula părul(cu fierul sau prin alte mijloace). 2. acoperit cu un strat de crom/care se referă la culori sau la colorat. bătaie dată cu o astfel de nuia. pentru că fiecare dintre termenii unei perechi generează contexte 51 . una dintre formele relaţiilor dintre cuvinte prin care vocabularul devine extensiv. e) Asocierea participiu (cu valoare adjectivală) cu adjectiv propriu-zis: Cifrat/cifric. Jap/japa. Cromat/cromatic. g) Asocierea interjecţie cu substantiv: Balang/balanga. Relaţia paronimiei cu antonimia şi sinonimia La nivelul lexicului românesc actual.3. Acţiunea de a compila şi rezultatul ei/lucrare. (de obicei repetat) cuvânt care imită sunetul unui clopot (mare)/ talangă. a numi o persoană considerând-o cea mai potrivită pentru desfăşurarea unei activităţi. a se profila. Care conţine crom. pentru ocuparea unei demnităţi sau a unei funcţii/a schiţa. A indica. numeric. a contura o problemă. o chestiune. neprelucrate în mod personal. a (se) coafa. a se contura. Scris în cifru/exprimat în cifre. f) Asocierea verb cu verb: Desemna/desena. ROLUL PARONIMELOR ÎN ÎMBOGĂŢIREA LEXICULUI ROMÂNESC ACTUAL 2. A prelucra prin aşchiere un metal cu freza/a(-şi) încreţi.

se poate opta pentru unul sau altul din termenii relaţiei de antonimie: . în timp ce antonomia este o relaţie de adversitate sau de opoziţie. p. acestea reprezintă unităţi lexicale independente la nivelul dicţionarelor.. În schimb pentru relevarea sensurilor perechii de sinonimie singurătatesolitudine este suficient un singur context: . Editura Ştiinţifică şi Enciclopidică. . În baza acestui raport dintre logic şi semantic.A apropiat scaunul’’(a adus aproape) şi . (cu sensul de întâmplător). presupun obligatoriu tot atâtea contexte câte cuvinte intră în relaţia de paronimie.Afară e rece/cald’’. . totală sau aproximativă. individual... II. în planul expresiei. în mod necesar. cuvintele paronime transmit. a termenilor. sinonimul cuvântului vorbăreţ.Îmi place solitudinea/singurătatea’’ opţiunea pentru unul dintre termeni ţinând de gradul de cultură sau de anturajul lingvistic al locuitorilor. cuvântul fortuit. prin faptul că. care este dictată de sensul în care acesta percepe realitatea pe care vrea să o invoce. adică. o informaţie semantică anumită. aduce un plus din punct de vedere cantitativ mai noilor dicţionare româneşti.El…frumos’’ .. nefiind utilizaţi unul în locul celuilalt.. anatonimia este aptă să genereze contexte mai numeroase decât sinonimia: a vorbi şi a tăcea nu pot apărea succesiv în contextul .diferite. diferă unele de celelalte. ca în cazul sinonimiei. Mi-am apropriat biblioteca vecinului’’ (miam însuşit un bun străin)36. este acela că termenii. în două contexte: .E vesel/melancolic’’.. presupune echivalenţă. a apropia şi apropria apar. Din punct de vedere logic. Dacă termenul locvace (de dată mai recentă).Citesc repede/încet’’. diferit în planul expresiei de forţat (cu sensul de obligat) este o altă unitate lexicală prin care vorbitorii de limba română generează contexte cu sensul indicat pentru acest cuvânt. Aceeaşi demonstraţie se poate realiza şi în legătură cu antonimele: în funcţie de intenţia comunicativă a vorbitorului. Schiţă de istorie a lexicografiei române. I. 34 52 . Pe de o parte. 1969.El vorbeşte 36 Seche Mircea... Obiectiv vorbind. relaţia de sinonimie. diferenţa dintre rolul sinonimiei şi cel al paronimiei. Bucureşti. dacă enunţul . 1966. de pe altă parte. De exemplu.

Am eludat mereu adevărul destre noi (am ocolit/evitat)’’.. limbaj. eventual. se comportă contextual şi omonimele. În schimb. Stilistica funcţională a limbii române.. Perechea a eluda . 2. p. antonimele tăcut şi locvace pot apărea. Editura Academiei Române.. se comportă normal stării de tăcere.3. oportun este contextul: .. De exemplu. dată fiind diferenţa semantică a termenilor. dar nu substantivul care denumeşte o subspecie din specia peştilor. în contextul: ..Am dormit’’. în sensul logicii sale. dat fiind raportul logic de operaţie sau de adversitate dintre termeni. pentru această din urmă.El este tăcut/locvace’’37.El tace frumos’’ este considerat un context ambiguu. iar pe locul al treilea se situează sinonimele.El este…’’. datorită informaţiei lor semantice diferite. trecând. stilistică.Am dormit un somn’’ şi substantivul. Bucureşti. enunţul . 37 Coteanu Ion . ale căror sensuri diferite impun contexte diferite pentru relevarea semnificaţiilor. Încercând o ierarhie a unităţilor lexicale care contractează între ele relaţiile semantice. că.frumos’’ este repetat. suficient un singur enunţ în vederea identificării sensurilor. 1973. însemnând. care îşi concretizează sensurile prin contextele necesar diferităe. pe locul al doilea se află antonimele. este liniştit. În cazul paronimelor.2.. în contextul: . în general. 231 53 .. în funcţie de aportul la îmbogăţirea vocabularului.. pentru care este.Am elucidat aspectele neclare ale problemei (am clarificat)’’ şi . vorbitorul este obligat să genereze contexte echivalente numeric cu unităţile intrate în relaţia de paronimie. stil.Am cumpărat un somn’’. succesiv. considerăm că: pe primul loc se situează paronimele şi omonimele. Relaţia paronimiei cu omonimia La fel ca paronimele. în cazul cărora un singur context nu este sufucient pentru descrierea semnificaţiei.a elucida se defineşte în mod necesar prin contextele diagnostice: . oportun este substantivul care denumeşte starea fiziologică: . adică . persoana-subiect nu face nici un gest.

compunerea şi conversiunea (mijloace interne). ezoteric-esoteric. ubicuitate-ambiguitate. lizibil pentru citeţ. alimentaţie pentru nebunie. solidar-solitar. p. care. sinonimele comprehensiv pentru înţelegător. unele omofone. oricum. 1984. nu sunt consemnaţi în dicţionare. în general: antevorbitorpostvorbitor. cuvintele prin care relaţia de de antonimie se realizează sufixal sau prefixal. în forma lor aglutinată.)39. Studii de lingvistică generală. lăcrămaţie). băieţel-băieţandru. Editura Academiei. neexistând în lexicul limbii române. dar pot fi înregistrate atât la mijloacele interne (paronimele care diferă prin prefixe sau prin sufixe. Sinteze de limba română. se cunosc tot atâtea înregistrări câte realizări semantice. precum şi împrumuturile şi calcul lingvistic (mijloace externe). omonimele morfologice. termenii generaţi prin efectul etimilogiei populare (de exemplu. 1960. respectiv sinonimia. Bucuresti. şi numai aparent 38 39 Hristea Theodor. infatuat pentru îngâmfat. fiecând etc. Deoarece majoritatea perechilor de paronimice sunt împrumuturi. 146 54 . mai vechi sau mai noi. stringent-astringent. În schimb.Spre deosebire de omonime. paronimele sunt diferite formal prin unul sau două foneme. 123 Graur Alexandru. surmenaj pentru oboseala. Între mijloacele lingvistice de îmbogăţire a vocabularului. eşafodaj pentru schelă etc. Pentru alţi termeni (de exemplu sfoară de la sfară. p. la nivelul dicţionarelor. unii dintre aceştia. sudură-sutură. altfel. datorită statutului acestora de greşeala de vocabular. din limbile cu care oameni au intrat în contact. în literatura de specialitate38 s-au acreditat derivarea. paronimia şi polisemantismul nu ocupă un loc special în cadrul celor două mijloace. Editura Albatros. sunt compuse de felul: cumva. antonimia. renumeraţie. devierile de tipul etimologiei populare nefăcând obiectul de interes. în cadrul împrumuturilor din alte limbi (de exemplu. paronimele. eclatant pentru strălucit. Bucureşti. În ciuda acestor deosebiri între omonime şi paronime. ale căror forme coincid în planul expresiei. Relaţiile semantice dintre cuvinte. cât şi la mijloacele externe.). omonimia. astăzi. violentă de la violetă) se înregistrează sensul de bază.

segmeltal) – segmentar (din fr. câteva perechi paronimice cu precizarea etimologiei. hydrolise). homophone). lat. modal) – modul (din fr. moticulus. lat. familial) – familiar (din fr. residuel) – residuar (din fr.derivate de la acelaşi radical cu afixe diferite. pentecostal) – penticostar (din mgr. discordant) – discordat (din vb. heteronome) – eteronim (din fr. sagital (din fr. prezentăm. numeraire. saggitarius). pleonasm (din fr. pantikostarion).plonjeur) – plonjon (din fr. penticostal (din engl. modal (din fr. doctrinal) – doctrinal (din fr. ordinarius). familial (din fr. plonjor (din fr. bestiarius. cortisone). numerarius). moforu) – omofon (din fr. ordinaire. tributale) – tributar (din fr. postulant (din fr. bestial (din fr. virtuose). ordinalis) – ordinar (din fr. bestial. discordant (din fr. sagittal. tributaire). fr. discordia) doctrinal (din fr. pleonasme. lat. numeral. pleonasmus) – pleonast (din fr. acromanie) – acromazie (din fr. hidrolază (din fr. doctrinaire) enerva (din fr. bestiario). postulat. nucleon). nucleol (din fr. nucleoli) – nucleon (din fr. lat. chantare. lat. lat. pleonaste). residuaire). segmental (din fr. cf. module. tributal (din fr. modulus). în continuare.fr. numeralis) – numerar (din fr. virtuosus. virtuoso) – virtuoz (din fr.. ordinal. cantal (din fr. eteronom (din fr.. lat. lat. cantal) – cantar (din fr.engl. it. enervare) – inerva (din fr. Numeral (din fr. munticule). plongeon). monticole) – monticul (din lat. innerver). 55 . cantharus). acromenie (din fr. cortisol) – cortizon (fr. rezidual (din fr. cortizol (fr. enerver. monticol (din fr. postulatum). sagittalis) – sagitar (din lat. ordinal (din fr. omofor (din şl. at. bestiaire. bestialis) – bestiar (lat. lat. it. segmentaire). annuarie). familier). familier). postilant) – postulat (din fr. hydrolase) – hidroliza (din fr. virtuos (din lat. lat.

tehnic). Dicţionar de cuvinte recente. recent şi prin influenţa masivă anglo-americană a sporit numărul paronimelor din limba romană. modernizarea masivă a lexicului prin neologisme şi termeni ştiinţifici. zi. capon – capron. descriind aceste realităţi. calităţi. datorită caracteristicii lor de a viza entităţi. spre deosebire de termenii exemplificaţi..cuvinte recente’’ sunt înregistrate în cadrul paronimelor ( de exemplu: calmar-calemar. Editura Albatros. Bucureşti.De exemplu. se anticipează un nou val de înnoire. Saccharose). miner-minier. casă. etc. mai ales din sursa latino-romanică. 40 Dumitrescu Florica. zoofit (din fr. ceea ce demonstrează circulaţia rapidă a termenilor dintr-o cultură într-alta mai ales prin dinamica mass-mediei.saccharase) – zaharoza (din fr. Prin aceşti termeni. fard-fart etc). majoritatea dintre acestea intră în categoria cuvintelor mai puţin utilizate (masa vocabularului). oarecum. nu pot fi integrate în vocabularul fundamental deoarece frecvenţa lor nu este atât de mare ca a termenilor masă. generate de modernizarea continuă a vieţii în plan mondial şi spiritual. părti componente ale masei vocabularului. mult mai cunoscute vorbitorilor şi. acţiuni din domeniile ştiinţei. carbonier-carbonifer. seară. Modernizarea masivă a lexicului prin neologisme În contextul actual. ale tehnicii. perechii precum oralorar. se constată diferite dihotomii care au în vedere frecvenţa utilizării lexicului limbii române. În ceea ce priveşte apartenenţa paronimelor la fondul principal lexical sau la masa vocabularului. fie asimilează unităţi noi. de asimilări de unităţi lexicale. p. părinţi. medical. 2. mai des utilizate. în funcţie de progresele vieţii contemporane40.3. industrial. ale mass-mediei etc. familial-familiar. petrolier-petrolifer. în perechile de paronime actual – actuar. Chiar dacă. iar. care fie forţează eliminarea termenilor mai vechi. 1981. literal-literer. fiecare cuvânt aparţine unui domeniu diferit (financiar.zaharază (din fr.3. zoophyte) – zoolit (din fr. unităţile lexicale sunt taxonominizate ca termeni tehnici sau neologisme. zoolitlu) etc. 167 56 . O serie de . a amputa – a imputa.

îl raportează la ceea ce memoria sa a stocat pe parcursul instrucţiei culturare anteriore. de unde şi confuziile între termenii perechii.. participantă la un congres’’. decât prin mimetism (de exemplu. Explicaţia trebuie căutată în motivaţiile psihico-culturale ale vorbitorului care. barbarism comportament necivilizat. nu se pot supune regulilor interne de îmbogăţire a vocabularului. precum şi străvechimea lor şi posibilitatea de a genera alte cuvinte. pe acces la a accesa. eventual.congresmană (engl.barbarism (engl. de unde selectează. Probleme de etimologie. pe congres la congresmană. au lansat simbolic porumbei”. .. precum derivare. VALORILE STILISTICE ALE PARONIMIEI 41 Hristea Theodor. Unii dintre termenii mai noi generează în mod rapid şi paradoxal etimologii populare. 214 57 . organigrama a fost modificată’’..congresistă. To access) este utilizat în locul expresiei a avea acces (la ceva) în contextul: . romanică. p. Editura Ştiinţifică. compunere ori schimbarea categoriei gramaticale41. prin asocieri fonematice. nu pot fi încă date decât în masa vocabularului la termenii tehnico-stintifici sau la neologisme. 1968...4. pe barbar la barbarism.Congresmanele. Ziarele engleze au fost ferme vizavi de barbarismele petrecute la Madrid’’.membru în Congresul SUA”) este folosit cu sensul de . . necunoscând sensul de bază al cuvântului nou.Pentru ca persoana patronului să acceseze funcţia demnitarului de stat. de la a amputa se formează infinitivul lung cu sufixul pentru abstracte nominale – re – amputare însă după modelul latinesc lando-landare). barbarie): . De exemplu: . nu au o vechime apreciabilă în limba română. 2.Un alt argument al neintegrării paronimelor în lexicul de bază este cel referitor la etimologia unităţilor din fondul principal – în general latinească. unele dintre ele. congressman .a accesa (termen din informatică < engl. îmbrăcate în costume bogat decorate. sau. sau. Deoarece paronimele înregistrate de noi au etimologii diferite. .

dialectelor. iar. într-un fel în care să-i definească personalitatea şi cultura. o operaţie industrială. presă. uneori. Stilul e omul ’’ (Buffon). medicală sau orice noţiune de tip tehnic sau ştiinţific în general. pasiunea pentru ceva. elemente specifice altor stiluri şi abordând. paronimele apar cel mai des în stilul tehnico-ştiinţific. dar unic. simbol de distincţie şi de educaţie aleasă. În paralel cu acest stil individual s-au dezvoltat. probleme ale actualităţii inedite sau de interes comun pentru publicul larg. anumite limbaje specializate. radio şi televiziune. publicistic. graiurile populare. mass-media extinde formele corecte ale unităţilor lexicale. în acest scop. şi o altă ierarhie. reflectă un adevăr indiscutabil : fiecare individ are un mod personal de a folosi limba maternă. Între stilurile funcţionale. iar relaţia semantică de paronimie o stabilesc cu unităţi lexicale care nu sunt totdeauna părţi ale limbajelor tehnico-ştiinţifice. după caz. din punct de vedere al frecvenţei. administrativ şi colocvial) se poate realiza o ierarhie a utilizării paronimelor în funcţie de necesitatea lor pentru a exprima o anumită stare de fapt. din toate 58 . un fenomen etc. ci presupune un proces continuu de selectare şi rafinare. împrumutând. care nu numai că influenţează prin şcoală. fapt care o opune limbii populare. tehnico-stintific. o realitate. un proces. pentru a denumi o noţiune abstractă. lansează spre cunoaştere termeni noi. Aceasta din urmă este formă cultivată a limbii întregului popor. segmente ale limbii române literare. de a-şi exprima ideile şi sentimentele cât mai adecvat. argourilor etc. numite stiluri funcţionale.. în raport cu felul corect sau greşit de pronunţare sau de scriere a acestora. absolut necesare pentru a denumi un proces fizic. presa scrisă şi presa vorbită sau vizuală reprezintă unul dintre cele mai importante mijloace de informare şi documentare. cel publicistic nu beneficiază de o terminologie proprie. întrun mod accesibil. biologic. Cum se precizează şi în capitolul anterior. şi aici. sau chiar locul în ierarhia socială. unde sunt. În stilurile funcţionale (beletristic. Paronimele de acest tip sunt monosemantice.Un binecunoscut dicton . Din punct de vedere al normelor lingvistice. în cea economică. graiurilor.

Deşi ar trebui să funcţioneze ca o cenzură lingvistică. Dintre abaterile de acest tip cităm câteva dintre cele mai des întâlnite în limbajul publicistic actual: promovabilitatea. Philippide îşi păstrează actualitatea şi merită a fi redusă în atenţie: . obligativitate pentru obligaţie .. de asemenea incorecte. oprobiu-oprobriu. în loc de creând.domeniile. în loc de deszăpezi.Promovabilitatea la simularea examenului de capacitate în şcolile bucureştene a fost de aproximativ cinci la sută’’. cu fenomene de atracţie/confuzie paronimică. cu mult timp în urmă.. infracţionalitatea pentru infracţiune . ness-cafe.. mizilic. Soluţia pentru evitarea unor asemenea abateri constă într-un efort de sporire a responsabilităţii şi a profesionalismului jurnaliştilor. doctoríţă pentru dóctorţă). penúrie pentru penuríe. ràdar pentru radàr. regizór pentru regizór. desfăşurate în mod conjugat de toţi factorii implicaţi. condiţionalitate pentru condiţie . fie contexte... reprezintă greşeli relativ frecvente. dar contribuie. opiniile exprimate. semnalate în diferite lucrări de cultivare a limbii. Confuziile de tip paronimic. în mass-media audio. cooperativitatea.. dezapezi. scriitorii şi cadrele didactice. în loc de nescafe. în loc de cooperare . limbajul mass-mediei (criticat de cele mai bune emisiuni şi jurnale pe teme de exprimare şi sriere corecte) lansează fie forme incorecte (de exemplu. asociat cu revigorarea acţiunilor de cultivare a limbii. la legiferarea unităţilor de la periferia vocabularului (de exemplu. în loc de mezelic . în loc de areopag. Ar fi 59 . aeropag. Au însă datoria de a se ocupa de aceasta lingviştii. în mare măsură. frecvente sunt greşelile de pronunţare unde accentul apare deplasat: ponéi pentru pónei. a argourilor) sau răspândeşte sensuri ireale sau inoportune ale cuvintelor utilizate. în loc de (grad de) promovare . creând. Am acuzat lipsa de cooperativitate a serviciilor secrete’’. de Al.De cultivarea limbii ar trebui să se ocupe orice om care scrie ca să publice.condiţionalităţile impuse de FMI.Băncile au obligativitatea de a nu percepe taxe’’. determinate de insuficienta cunoaştere a sensului afixelor. a frusta. edítor pentru editor. în loc de frustra.pentru grafiile incorecte. Din această perspectivă. cei ce pun la cale infracţionalităţi de sustrageri de bunuri’’.

pronunţate cu sincopa sau cu proteza unor sunete în variante ca oprobiu. examinările orale fac disciplinele mai atractive’’. iar cea vizuală fie îl preia întocmai. în mass media actuală. Spre terenurile petrolifere sosesc acum tancuri petroliere’’.Problemele noastre familiale au devenit familiare vecinilor’’. chiar în limbajul demnitarilor.Deşi aveau un orar încărcat. mai întâi reporterilor. se întâlnesc atracţiile între a investi şi a învesti şi. cuvinte frecvent folosite (le cităm aici. 133 60 . între investitură şi învestitură. pe care presa scrisă îl preia ad litteram. repercusiune. între investire şi învestire. interviuri cu interlocutori din diferite categorii sociale şi cu niveluri diferite de cultură. .Cu antenele lor. în sensul de a împiedica orice tendinţă de stricare a limbii’’42 Alte confuzii (atracţii) paronimice se realizează. chiar dacă ele nu intră în perechi paronimice cu alţi termeni).. În contextele în care ocurenţa cuvintelor care alcătuiesc perechile paronimice este impusă de raţiunile de ordin mental ale vorbitorului. de aici. între termenii care diferă printr-un fonem sau.. frustare. repercursiune.Emigrarea masivă în Europa a făcut ca imigrarea să fie un fenomen frecvent în România’’. în care termenii paronimiei sunt coocurenti sunt mai concise decât aceleaşi contexte în care unul dintre termeni este reprodus prin sinonimul său (de exemplu . Editura Albatros . frustrare. stilul comunicării devine mult mai expresiv. fie îl parodiază în emisiuni speciale. . Chiar dacă se reproduc discursuri politice.Problemele noastre familiale au devenit cunoscute vecinilor’’. două foneme.. . apoi corectorilor le revine sarcina celor invocate.Cu antenele lor. precum oprobriu.. chiar dacă lasa impresia unor tantologii. p. declaraţii de presă. albinele culeg polen din anterele florilor’’. Contextele . cel mult.. Tot mai frecvent.. . Bucureşti. . într-o viguroasă acţiune comună. pentru păstrarea spiritului limbii exercitând un control asupra dezvoltării ei. 1976. Scriitori români despre limbă şi stil . albinele culeg polen din sacii florilor’’).de dorit ca toţi aceştia să colaboreze în chip strâns şi permanent. 42 Bulgăr Gheorghe. vor apărea cu forma lor literară (corectă)..

totuşi.. admitem şi formulările ridicole. Dacă unităţile sunt substantive. în funcţie de apartenenţa termenilor la o clasă lexico-gramaticală.fractură srtucturală a P. flagrant delict.. testele. posibilă în contextele din stilul tehnico-ştiinţific. ubicuite perpetuă. obturarea pârtiei de schi’’. tentează). a unuia dintre termeni nu este. În ciuda statutului lor de . Din perspectivă normativă. caracterizat prin monosemantismul unităţilor. .. aceştia pot fi bazele unor structuri epitetice (de exemplu. . ca mărturie a multiplelor valenţe creative ale limbii actuale. 61 ..comercianţii de alcool fentează legea’’ (în relaţia de paronimie cu factură. deşi fiecare dintre termenii perechii paronimice este mai concret decât orice sinonim al său. principalele abateri pe care le-am înregistrat în presa actuală.impulsionarea derulării agriculturii’’ (paronimele cuvintelor derolare şi obstrurare).coaste’’). Este evident că unele dintre inovaţiile lexicale discutate aici nu au şanse de pătrundere în sistemul limbii. aceste ocurenţe se evită. Dincolo de avantajele reale ale unor mutanţii semantice de gradul celor semnalate (înnoire a expresiei... ambele. le-am menţionat. adjective. acestea pot genera structuri de tip metaforic: .tren petroler. sau pot constitui ei înşişi epitete (de exemplu. generate de snobismul lingvistic al autorilor : . relaţia de paronime stabilindu-se la termenul bază (ambiguitate/ubicuitate perpetuă). . rămân evidente riscurile pe care publicistul nu-şi poate permite să le ignore: imprecizia.. printr-un singur cuvânt.Pentru vorbitorii de limba română contemporană. . teren petrolifer). acestea devin epitete propriuzise (teren/tren petrolifer/petrolier). timpuri revolute. . Când sensurile de bază sau concrete ale unor paronime apar în contexte nediagnostice (nespecifice). atitudine rezolută. atmosferă fragrantă.delurarea muzicii contemporane’’. însă. imputate. ele sunt generate de structuri epitetice. noologie abisală. dacă paronimele sunt. noologie contemporană). brevilocvenţă . Operaţia de substituire... ambiguitate evidentă.D-ului’’.importurile au fost amputate’’.S. în afara confuziilor paronimice discutate până aici.culoare’’ stilistică).. pretenţioase.efemeride’’. Din punct de vedere stilistic.e aşa de slab că i se văd tastele’’ (cu sensul de .

semnalate cititorilor prin ghilimele. diferitele puncte de vedere ale mai multor lingviştii. De aceea. ulterior. vorbitorii de limbă română. deoarece în limbă există alternative pentru exprimarea sensurilor respective. originea lor. prelucrarea unor asemenea inovaţii semantice în limbajul literar standard impune multă prudentă. clişeizarea limbajului care creează condiţii prielnice unei noi . preţiozitatea termenilor şi. noile sensuri se încadrează în categoria metaforelor ornamentale (stilistice). mai ales în contextul europenizării absolute.ambiguitatea. discernământ şi o informare corectă asupra sensului de bază al paronimelor intrate în procesul « prelucrării » de către imaginaţia vorbitorului. mai ales. CONCLUZII Lucrarea de faţă Paronimele şi paronimia se prezintă în trei capitole redate şi pe subcapitole. în principal. Sensurile apărute la unul sau chiar la ambii termeni ai perechii de paronime sunt motivate. Care va fi soarta evoluţiei acestora este o problemă pe care o vor decide. modernizarea masivă a lexicului prin neologisme. în care am încercat să evidenţiem importanţa paronimelor şi a paronimiei în viaţa de zi cu zi a vorbitorilor de limbă română. de funcţia expresivă şi de cea conativă. clasificarea. Valoarea lor referenţială se situează pe un plan secundar. limbi de lemn’’. Metafora reprezintă principala modalitate prin care apar în presă sensuri noi. proprii discursului politic. 62 . În momentul apariţiei lor..

Spre deosebire de atracţia paronimică. diferă unele de celelalte. şi anume în capitolul I. a termenilor. a noţiunilor. acestea reprezintă unităţi lexicale independente la nivelul dicţionarelor. presupune echivalenţă. etimologia populară are o sferă mult mai largă. În subcapitolul Modernizarea masivă a lexicului prin neologisme ne propunem să ilustrăm modul în care.3. Paronimia. se realizează modernizarea masivă a lexicului prin intermediul termenilor ştiinţifici. în timp ce antonomia este o relaţie de adversitate sau de opoziţie.4 Efecte negative ale atracţiei paronimice. include subcapitole ce se raportează la conceptul de paronimie. totală sau aproximativă. ca o reacţie faţă de caracterul nemotivat al semnului lingvistic. În subcapitolele 1. pe care vorbitorii le stabilesc între cuvinte. la clasificarea cuplurilor paronimice. La fel de util s-a dovedit a fi în acest caz şi Dicţionarul Explicativ al Limbii Române. prin faptul că.Caragiale. relaţia de sinonimie. se evidenţiază cadrul teoretic al problemei studiate. La fel ca paronimele. cuvintele paronime transmit. Pe de o parte. se folosesc exemple din operele de comedie ale lui I. ce se realizează prin definire şi explicitare. prin precizarea conceptelor. Raportul dintre atracţia paronimică şi etimologie populară şi 1. se comportă contextual şi omonimele. la relaţia dintre paronimie – antonimie. Aşadar în capitolul I Paronimele se prezintă definiţia paronimelor şi punctele de vedere ale mai multor lingvişti despre originea lor. dar şi prin evaluarea critică a literaturii de specialitate relevantă pentru tema de faţă. în planul expresiei. pentru a împiedica confuzia în ceea ce priveşte atracţia paronimică. la rolul paronimelor. mai ales cei 63 . o anumită informaţie semantică. ale căror sensuri diferite impun contexte diferite pentru relevarea semnificaţiilor.În prima partea a lucrării. paronimie – sinonimie şi paronimie – omonimie. Din punct de vedere logic. individual. de pe altă parte. plecând însă de la opiniile mai multor lingvişti. Capitolul al II-lea.L. în contextul actual. implicând toate asociaţiile etimologice false.

ABAC/ABACA/ABACĂ ABÁC. în vorbirea de toate zilele. iar. în critica artistică. generate de modernizarea continuă a vieţii în plan mondial şi spiritual. 1. realizată cu ajutorul Dicţionarului de paronime a lui Felecan Nicolae şi a cărţii Dificultăţi semantice a lui Constantinescu Silviu. în literatură. de asimilări de unităţi lexicale. abace. De aceea. Prin aceşti termeni. Ultima parte şi anume Glosarul lucrării presupune contribuţia personală. ne dorim ca lucrarea de faţă. n. s. Tot acest procedeu a avut drept consecinţă o sporire a numărului paronimelor din limba romană. dând comunicării un caracter neadecvat.proveniţi din sursa latino-romanică. Nu e de mirare că în aceste condiţii se ajunge din neştiinţă la confunzii grave. Concluzionăm subliniind faptul că abundenţa şi frevenţa paronimelor. GLOSAR A. în publicistică. constituie caracteristici esenţiale ale limbii actule. Instrument alcătuit dintr-un cadru cu vergele pe care se pot deplasa bile (colorate) şi 64 . circulaţia termenilor de la un domeniu de specialitate la altul. prin conţinutul ei riguros şi amplu. se anticipează un nou val de înnoire. să ofere informaţii bine conturate şi precise în ceea ce priveşte problema mereu actuală a paronimelor. mai recent şi prin influenţa masivă angloamericană.

3. – Din lat. -atis. -Ă. ABERANT/ABERATIV ABERÁNT. şmecherii. care ţine de aberaţie – Din fr. sacrificiu voluntar. ABACĂ. AGILITÁTE s. cânepă de Manilla. – Din fr. ABANDON/ABANDONARE ABANDÓN. abilităţi. Tabel sau diagramă care permite rezolvarea imediată a unor calcule. Acţiunea de a abandona. iscusinţă. aberativi. ABERATÍV. – Din fr. – Din fr.Îndemâ nare. abace. s. -e. lat. 2. ABILITATE/AGILITATE ABILITÁTE. (La sg. ABANDONÁRE. Părăsire împotriva regulilor morale şi a obligaţiilor materiale a copiilor. -Ă. a nega. vb. fr. Renunţare la continuarea participării într-o probă sportivă. Uşurinţă în mişcări.f. aberratif. f. 1. a se lepăda de cineva sau de ceva.sprinteneală. -ntis. abandonuri.Din sp. abaque. absurd.habilité. n. abacus. I. agilitas. Renunţare. abandonner. adj. lat. Abaca. ABACA s. s. ABORDAJ/ABORDARE 65 . – Din fr.) Îndemânare. abaque. lat. aberrans. f. abnegare.obiceiuri. aberanţi.care este folosit la efectuarea unor calcule aritmetice. abnég. abandonări. s. abnegare. (Arhit. ABNEGARE/ABNEGAŢIE ABNEGÁ. – Din dibăcie. habilitas. -te. Devotament (dus până la sacrificiu. agilité. supleţe. abnégation. A tăgădui. – Din fr. Care se abate de la tipul normal sau corect. lat. Tranz. s.vioiciune. f.) Deprinderi. abacus. f. 2. ABNEGÁŢIE s. aberrant. -atis. – Din fr. familiei etc. pricepere. lat. f. (La pl. abandon.) Partea superioară a capitelului unei coloane care face legătura cu arhitrava. şiretlicuri. (Livr.) Care este departe de adevăr. Părăsire a unui bun sau renunţare la un drept. părăsire. adj. – Din fr. care constituie o aberaţie.

: -ri-an] – Din fr. abordaje. Bucată de piele care umple golul de sub călcâi. Bandleder. n. n. baladoare. 2. BALADER/BALADOR BALADÉR. (Preparat. ABRAZIV/ABRAZOR ABRAZÍV. n. bălăngi. s. babete. baladere. De bacterii. baladeur. s. [Pr. s. sunetul produs de un astfel de clopot. f. BAVÉTĂ. material dur) care are proprietatea de a roade prin frecare. 1. BACTERICÍD. adj. – Din germ. f. privitor la bacterii. de obicei repetat. – Babă + suf. f. Acţiunea de a aborda. -e. folosită la prelucrarea prin aşchiere. -Ă. pentru a reda sunetul unui clopot) [Var. s.. -de. s. n. n. bacterieni. -etă. Ciocnire accidentală între nave ori între o navă şi un obstacol. adj. babă (I). BACTERIAN/BACTERICID BACTERIÁN. (Corp. abrazoare. s. bactericizi. abordage. -e. bactérien. (se foloseşte. BALANG/BALANGĂ BALÁNG interj. ABRAZÓR. atac al unei nave (de către altă navă). – Din fr. s.ABORDÁJ. bavette. s. abrazivi. la încălţăminte. Platformă cu balustradă pe peretele . -Ă. 1. Unealtă alcătuită dintr-un material abraziv (natural sau artificial). – Din fr.) Femeie bătrână. – Din fr.. produs 66 de bacterii. n. ABORDARE. BALCON/BALCONET BALCÓN. Piesă de angrenaj în formă de ax cu multe roţi dinţate. Asalt. f. – Din balang. Bărbiţă (1). balcoane. [Var. aborda. bavete. – V. substanţă) care omoară bacteriile. Clopot care se atârnă la gâtul vitelor şi al oilor. B.] – Din fr. adj. BALÁNGĂ. n. BABETĂ/BAVETĂ BABÉTĂ1. – Din fr. -Ă. BALADÓR. balanga] /Onomat. talangă. s. abordări.: babétă s. (Fam. abrasif. bactéricide. cu ajutorul cărora se schimbă viteza de rotaţie. s. f. s.

magic. de conferinţe etc. BALCONÉT s. -ce. ◊ Expr. în formă de treaptă. a sta pasiv faţă de orice iniţiativă. (De) pe băncile şcolii = (de) la şcoală. 1. BANCĂ/BANCHETĂ BÁNCĂ1. tainic. S. Scaun lung pentru două sau mai multe persoane. Parte a unei săli de spectacol. CABALIN/CABALISTIC CABALÍN. bănci. Banca apărării = destinate avocaţilor care apără pe acuzaţi. n. din (sau în) timpul petrecut în şcoală. comunicând cu interiorul printr-una sau mai multe uşi. Scaun.f. de obicei cu pupitru în faţă. – Din fr. A sta (sau a rămâne) în banca sa = a rămâne la locul său.. -e. -Ă. – Din lat. Rasă cabalină. – Din fr. 1. într-o lucrare de terasament. adj. cabalistique. cabalistici. – Din fr. f. banc.exterior al unei clădiri. cabalini. s. 2. pentru şcolari. n. Care aparţine cailor. pe un ocupate de acuzaţi. CABLAJ/ CABRAJ CABLÁJ s. balcon. a fi docil. s. balcon mic în uşa unui frigorifer. f. Totalitatea cablurilor şi a firelor izolate care constituie conexiunile unei instalaţii sau ale unui aparat de telecomunicaţii. cavalin. Porţiune orizontală.) Cablaj imprimat = cablaj prefabricat în care conexiunile dintre piesele componente ale unui aparat electronic sunt realizate sub formă de benzi conductoare înguste. – Din fr.◊ Loc. Bancă1 mică (capitonată) fără spetează. banchete. banquette. 2. ♢ Obscur. Denumire ştiinţifică generică dată cailor. bancă1 sau canapea montată 67 . BANCHÉTĂ. caballinus. 2. C. Banca acuzaţilor = locurile locurile dintr-o dintr-o sală sală de de tribunal tribunal în vehicule. misterios. privitor la cai. 2. -Ă. adv. 3. (În echitaţie) Obstacol natural format dintr-o moviliţă acoperită cu iarbă – Din fr. Banca ministerială = locurile din parlament rezervate membrilor guvernului. balconnet. Mod de răsucire sau de împletire a firelor pentru a forma un cablu. adj. s. ◊ (Electron. ◊ Expr. CABALÍSTIC. 1. aşezată deasupra parterului.f. Adj.

CABRÁJ. n. 1. caiace. – Din tc. s. n. care atingea 30 m înălţime. – V. n. 2. -os. CALCARIC/CALCAROS CALCÁRIC. calamine. CAIAC/CAIC CAIÁC. Ambarcaţie îngustă. f. Care conţine calcar. – Calcar + suf. cabla. f. ridicare a unui cal pe picioarele dinapoi. s. cabraje. cablări.suport izolant. 2. I S. (Rar) Calcic. CABLARE/ CABRARE CABLÁRE. 1. calcaroşi. circuit imprimat.: -ca-iac] – Din fr. 2. Luntre turcească 68 uşoară. (II) calculi. folosită de eschimoşi. s. Din it. (I) calcule. CALCARÓS. – Din fr. Ambarcaţie de sport ascuţită la ambele capete. kayak. CALAMINĂ/CALAMIT CALAMÍNĂ. cu suprafaţa de alunecare netedă sau în clinuri şi care este condusă cu una sau două padele.. lungă şi îngustă. m. – Din fr.. cu pupa şi prora ascuţite. cabra. Cabrare. Acţiunea de a cabra şi rezultatul ei. cabrage. cu două catarge. cabraj. -Ă adj. care se depune pe bujii provocând perturbaţii în funcţionarea motorului. Sport nautic care se practică cu caiacul (1). [Pr. calcareo. – Din fr. mai înalte decât restul bordajului. s. calamine. Reziduu de cărbune provenit din arderea combustibilului pereţi. calamite. caice. kayik. CABRÁRE. f. cu vele. cablage. Acţiunea de a cabla şi rezultatul ei. cabrări. CALCUL\CALCULAŢIE CÁLCUL. n. Arbore fosil din încrengătura criptogamelor vasculare. s. Ambarcaţie mică. adj. pe într-un etc. încovoiată la capete. -OÁSĂ. Ansamblu de operaţii matematice făcute cu scopul de a găsi valoarea uneia sau a mai . CALAMÍT s. motor cu ardere internă. -oase. 1. cu înveliş din piele de focă. 3. s. Evoluţie pe care o execută un avion când îşi măreşte brusc panta de urcare. 1. s. Din fr. s. m. CAÍC. – V. n.

biotit. dacite. -e. DATORA/DATORI DATORÁ.. gresii etc. caracterizat prin anumite precum specii gasteropode şi de şi lamelibranhiate.: -ci-an] – Din fr. 1. DACIT\DACITĂ DACÍT s. combinaţie. ◊ Calcul logic = ansamblu de operaţii prin care anumite expresii logice sunt derivate din alte expresii logice. f. Care aparţine dacianului (1). – Din fr. zimţi etc. . Exploziv din grupul dinamitelor. ♦ P. datorez. Dac (1). apreciere. ♦ Fig. feldspat etc. dacien. n. Contur sinuos care seamănă cu o dantelă. s. -Ă. – Din lat. -ărie. folosită ca piatră de construcţie. adj. de obicei cenuşie. (Med. – Din fr. 2. conţinând zăcăminte bogate de petrol şi de lignit. colţişori. 1. S. Al treilea etaj al pliocenului din sud-estul Europei. n. Tranz. s. f. care se formează în anumite organe interne. Concreţiune de forma unei pietricele.) DÁCIC. calculus. adj. folosit în minele de cărbuni negrizutoase sau în cariere. D. dacicus. dacite.multor mărimi. gener. Totalitatea crestăturilor de pe marginea frunzelor. dacici.) rezolvare a unor probleme cu ajutorul unor construcţii geometrice. n. argile.. DACIAN/DACIC DACIÁN. DANTELÚRĂ. Rocă vulcanică alcătuită din cuarţ. 2. calcul. Cantitate mare de dantele. rezultată din precipitarea sărurilor organice sau anorganice. dacieni. – Din fr. [Pr. A avea de plătit cuiva o sumă de bani 69 printr-un complex de nisipuri. Ornamentaţie arhitectonică constând din crestături. – Din fr. socoteală. piatră. dantelării. Adj. m. proiect. -ce. diferite feluri de dantele. s. Plan. ◊ (În sintagmele) Calcul grafic = (Mat. lat. hornblendă. vb. 2. privitor la dacian. Margine dinţată. DANTELĂRIE\DANTELURĂ DANTELĂRÍE. II. socoteală. dentelure. S.. -Ă. – Dantelă + suf. danteluri. mamifere. 1. DACÍTĂ s. andezin. I. f.

scurgând lichidul limpezit după sedimentarea particulelor pe fundul vasului. Adj. m. I. a înlătura murdăria. A avea drept cauză. debitori.: datorí vb. Persoană care vinde într-un debit1 (1). -Ă. DEBITÓR.I. Tranz. p. dator. s. a-i fi îndatorat pentru ceva. EMIGRA/IMIGRA EMIGRÁ. -OÁRE. Tranz.. IV] – Din dator DATORI vb.. A limpezi. ♦ (Înv. adj. – Din fr.sau. – Din fr. -te s.. emigrez. ♦ Fig. décatir. -oare. a avea (pe cineva sau ceva drept cauză. A aplica ţesăturilor de lână un tratament prin supunerea lor la acţiunea aburului sau a apei fierbinţi. DEBITANT\DEBITOR DEBITÁNT. a clarifica. I. débitant. ~se) (despre plante) Care are organele dezvoltate la suprafaţa apei. a fi obligat la ceva faţă de cineva. lat. Emers IMÉRS. Intranz. imerge.Refl. I. şi f. în vederea îmbunătăţirii calităţii şi a măririi stabilităţii dimensionale.V. Tranz. A limpezi un lichid tulbure. şi f. m. datorat. A DECANTĂ/DECATĂ DECANTÁ. lat. a fi dator cuiva ceva. /<germ. datornic. ext. EMERS/IMERS EMÉRS ~să (~şi. s. şi f. m. 3. – V. debitanţi. debitor. E. ♦ A curăţa de impurităţi. décanter. vb. a lămuri. vb. vb. emigrare. (Tehn. adj. Refl. – Din fr. [Var. DECATÁ. A avea o datorie morală sau legală faţă de cineva. – Din fr. 1. 2. Adj. decantez.) Persoană care desface marfă cu amănuntul. A se explica prin. decatez. -Ă. a se expatria. (Persoană fizică sau juridică) care datorează creditorului mărfuri sau sume de bani. émigrer. 2. – Din fr.. débiteur. -se. în care se află particule solide în suspensie.. altceva. 70 pleca din patrie şi a se stabili (definitiv sau temporar) în altă ţară. . imerşi. (Despre sume de bani) Care se găseşte la debitul2 unui cont.) Care este scufundat în lichid.

– Din fr. émigrant.IMIGRÁ. imminent. superior. -ător (după fr. lat. I. – Din fr. IMINÉNT. -Ă. emigrat. immigrant. S. EMIŢĂTÓR. -te. adj. mişcător. s. – Din fr. -OÁRE.. s. ◊ Post emiţător = post de radioemisiune. provocat de o emoţie. emisiv. lat. adj. emitori. [Pr. excepţional. emoţionali. Care este gata să se producă. adj. Care este propriu emoţiilor. EMINENT\IMINENT EMINÉNT. imigranţi. n. – Din fr. -Ă. émotionnel. -ntis. éminent. Din fr. remarcabil. emotiv. Intranz. care produce o emoţie. -Ă. emotiv. éminent. remarcabil. EMIGRANT/IMIGRANT EMIGRÁNT. iminenţi. EMITÓR. emitter. adj. şi f. émetteur). -te. – Din fr. -te. -ntis. excelent. superior. s. eminens. n. -ntis. Emiţător radio = radioemiţător. şi f. -te. adj. emigranţi. excelent. -Ă. – Din engl. Care se distinge prin calităţi (intelectuale) deosebite. eminenţi. adj.: -ţi-o-] – Din fr. Adj. EMOŢIONABIL/EMOŢIONAL/ EMOŢIONANT EMOȚIONÁBIL. lat. 2. imminens. vb. care se emoţionează uşor. EMINENT/EMITOR/EMIŢĂTOR EMINÉNT. eminens. immigrer. (Persoană) care emigrează. adj. inevitabil. immigrans. lat. lat. Care emite. m. Persoană care imigrează.-Ă émotionnable. -oare. m. A veni într-o ţară străină pentru a se stabili aici. -Ă. -te s. eminenţi. emoţionanţi. -e. emiţători. -Ă. m. excepţional. -ntis. imigrez. -Ă. -te. să se întâmple (şi nu se poate amâna sau evita). IMIGRÁNT. adj.. EMOŢIONÁNT. Care emoţionează. 1. – Emite + suf.) Electrod al unui tranzistor. – Din fr. aparat sau instalaţie care emite unde sonore ori electromagnetice sau impulsii de curent. Care se distinge prin calităţi (intelectuale) deosebite. 71 . EMOŢIONÁL. immigrare. Dispozitiv. (Electron.

–ătură. -ic. – V. a (se) înfuria. faktisch) FÁPTIC..Din fr. Proces tehnologic de producere a mărfurilor într-o fabrică. lat. F. a (se) indispune. a (se) irita. [Pr. mijloc vrajă (făcută de întrebuinţat vrăjitoare în farmecele sale. s. vb. – Din fr. – Din fr. I. (< germ. . faceri. faptice. fabrica. fabrication. faktisch. FACERE\FĂCĂTURĂ FÁCERE. făcături. unităţi religioase) Creare a lumii de către Dumnezeu.phalangien FALANGÍST. s. – V. A face să-şi piardă sau a-şi pierde calmul. ♦ (În credinţele 72 Membru al falangei. adj. m. Material faptic. producţia fabricatio. (Despre nervi) A produce o stare de excitare a unui organ sau a unui ţesut. I. geneza. s. enervez. FALANGIAN\FALANGIST FLAGIAN adj. Fakticeskii. innerver. Cf. FABRICARE/FABRICAŢIE FABRICÁRE s.. FĂCĂTÚRĂ. Tranz. émotionnant. Farmec.n. a alcătui. asemenea industriale. pers. f. s. f. FACTIC\FAPTIC FÁCTIC. Care se referă la fapte. ◊ Facere de bine = binefacere. Acţiunea de a (se) face şi rezultatul ei. care înregistrează faptele (fără a le comenta). ♦ Construire. vb. face. şi refl. Al falangelor. énerver. ◊ Facerea sau Cartea facerii = cartea întâi din Vechiul Testament. Acţiunea de a fabrica. a forma.: -ţi-o-] – Din fr. zidire. – Fapt + suf. – Din fr. unei într-o uzină etc. referitor la acţiunea de a crea. – Face + suf. germ. la întâmplări sau la împrejurări. FABRICÁȚIE. f. Tranz. în superstiţii) cuiva). rus. 3 inervează. INERVÁ. FAMAT\FANAT falangişti. ENERVA/INERVA ENERVÁ. -Ă adj. (Pop. phalangiste. ♦ Naştere. f. – Din fr. fabricaţii. a-şi ieşi sau a scoate pe cineva din fire.tulburător.

în ♦ Broşură fragmente conţinând o parte. s. -Ă.: -liar] – Din fr. destinat familiei. p. [Var. ♦ (Anat. p. Fiecare dintre părţile unei opere unice care se publică în etape succesive (urmând a fi reunite într-un tot după apariţia integrală roman a lucrării). adj. prevăzut cu ghimpi. care este fără respectul cuvenit. FAMILIÁR. -Ă. obişnuit cuiva. p. [Pr. fascicule. familiali. stil) Care este folosit în (sau apropiat de) vorbirea pretenţii. s.. FASCÍCULĂ. fanaţi. ◊ Sârmă ghimpată = sârmă (I. un capitol dintr-un publicat succesive. ireverenţios. trecut2. 1. Care aparţine familiei (1). familier. -e. FAMILIAL/FAMILIAR FAMILIÁL.) Grup de fibre care au aceeaşi aşezare şi aceeaşi distribuţie.: fascícolă s. (Despre exprimare. -te. [Pr.) Mănunchi de raze luminoase sau vizuale cu secţiune bine delimitată.) ţesut conducător format din fibre care străbat în acelaşi sens părţile unei plante. familiari. apropiat. limbaj. veştejit. f. FANÁT.) Fascicul de drepte = totalitatea dreptelor care trec prin acelaşi punct fix. [mal] famé. -Ă. n.] – Din fr. adj. ♦ (Bot. prietenos. fascicule. (Despre flori şi legume. ofilit. familial. p. -e. [Var.FAMÁT.: fascícol s. ext. simplu. adj. ext. famaţi.: -li-al] – Din fr. ♦ Coală de tipografie fălţuită. lat. privitor la familie. broşură. 2. ♦ (Fiz. fascicule. -te. fasciculus. Care este binecunoscut. fana. adj. ghimpaţi. – V. ♦ etc.] – Din fr. mănunchi. Care are ghimpi. f. fără despre (Despre atitudini. -Ă. adj. ansamblu de particule aflate în mişcare ordonată. G. ◊ (Mat. Grup format din mai multe elemente de acelaşi fel.1) pe oameni) Simplu. despre oameni) Care şi-a pierdut prospeţimea. (În sintagma) Rău famat = care are o reputaţie proastă. GHIMPAT\GHIMPOS GHIMPÁT. -Ă. FASCICUL\FASCICULĂ FASCÍCUL. deocheat. – Din fr. n. ext. comportări obişnuită. gener. fascicule. -te. aşezate în formă de 73 .

s. ♦ Care aparţine acestei perioade. GLACIÁL. folosit pentru plantarea (în casă a) florilor. -e. glissoir.: -sie-] – Din fr. eră) glaciară = perioadă din era cuaternară (sau p.: -ci-ar] – Din fr. 2. GHIMPÓS. ironic. – Din fr. Lac glaciar. -at. Cu ghimpi. spinos. [Pr. turc.) 1. (2) (Livr. – Ghimpe + suf. gener. glissière. glacial. caustic. -os. 1. -Ă. – Ghimpe + suf. Bară fixă. Fig. (În sintagma) Perioadă (sau epocă. un element mobil etc. GLACIÁR. GLISIERĂ\GLISOR GLISIÉRĂ. 2. s. îngrăşăminte chimice etc. De gheaţă. 1. Vas de pământ ars.. [Pr. glaciali. adj. güvec. s. de formă tronconică. glaciaire.) Creaţie literară. (1) ghivece. -OÁSĂ. prietenie. bunăvoinţă. glisiere. (Rar) Sarcastic. n. -Ă. – Din tc. Vas de lut ars (de formă tronconică). f. glastră. mraniţă. lat. glacialis. adj. 2. de material plastic etc.) Cursor. glisoare. de-a lungul căreia alunecă o piesă. n. [Pr. dintr-o altă eră) în care gheţarii ocupau regiuni foarte întinse pe pământ şi în care alternau intervalele reci cu cele calde. rece ca gheaţa. (Tehn. glaciari. GLISÓR. (Despre acţiuni. scurte şi ascuţite. GHIVECE\GHIVECIURI GHIVÉCI1 ~e n.. netedă. muzicală etc. privitor Provenit la această perioadă. (Peior. nisip. -oase.: -ci-al] – Din fr. ghimpoşi.. GLACIAR\GLACIAL . din topirea gheţarilor. adj. manifestări ale oamenilor) Lipsit de orice căldură. Eroziune glaciară.care sunt fixate alte bucăţi de sârmă. Mâncare preparată din tot felul de legume. în care se Din plantează flori. -e. care îngheaţă. în care se plantează răsadurile de legume. Fig. 2. rece. Güveç rezultat în urma acţiunii gheţarilor. ◊ Ghiveci nutritiv = amestec de pământ. ţepos. eterogenă şi lipsită de valoare. oală. distant. 1. 74 ghiveciuri. ♦ Fig. GHIVÉCI. cu sau fără carne.

Care are formă de globule. ◊ Filozofia (sau şcoala) imanentă = filozofie care afirmă că existenţa. ♦ (Substantivat. -OÁSĂ. s. globuleux. imaginatif. adj. -Ă. adj. (Tehn. imaginativi. ansamblu de imagini care există în asemenea creaţii. – Din fr. Care poate fi imitat.) Blocare a segmenţilor în canalele din piston. adj. condiţionat de esenţa sângelui. immanent. Spec. 1. IMANENT\IMINENT IMANÉNT. intrinsec. globuloşi. nedeterminat de o cauză din afară. sferic. gumaje. gommage. -Ă. adj. -Ă. IMAGINATIV\IMAGISTIC IIMAGINATÍV. cu imagini. . ca urmare a depunerii reziduurilor de ardere. realitatea reprezintă conţinutul conştiinţei. Care aparţine la globulelor globulele sângelui. – Din fr. GOMAJ\GUMAJ GOMÁJ s. să se întâmple (şi nu se poate amâna sau evita). – Din fr. Care este propriu naturii obiectului. lat. – Din fr. imitabilis. compus din globule. – Din fr. Acţiunea de a guma şi rezultatul ei. -ntis IMINÉNT. n. I. inevitabil. -Ă. iminenţi. 2.GLOBULAR\GLOBULOS GLOBULÁR. immanens. de imagini. IMITABIL\IMITATIV IMITÁBIL. -e. imminens. – Din fr. IMAGÍSTIC. -ce. (În concepţia idealistă despre lume) Care există şi acţionează prin sine însuşi. GUMÁJ. lat. -ntis. 1. f. imminent. – După fr. adj. imagistici. IMITATÍV. (Rar) Privitor la imagini. -Ă. n.) Gen de poezie sau de proză în care predomină 75 obiectului. gumare. lat. -Ă. globulari. -oase. -Ă. Dotat cu o imaginaţie vie. Care este gata să se producă. Care are formă de glob. imitable. – Din fr. imagistique. care acţionează din interiorul obiectului. -te. 2. imitabili. GLOBULÓS. globulaire. gommage. -e. adj. referitor imaginile. – Din fr. imanenţi. adj. -te. -e. imitativi.

implorable. de nepătruns. f. Idee. IMPORTUN\INOPORTUN IMPÓRTUN. – Din fr. -te.) (Persoană) care importunează. IMOBILIÁR. ♦ Prin care nu se poate pătrunde cu privirea. adj. ♦ (Log. IMPLORATÓR. ♦ Fig.) Care ocupă un asemenea spaţiu încât exclude de acolo prezenţa oricărui alt corp. – V. n. s. imitatif. -e. Din fr. 2. -Ă. imobile. -Ă. IMPLORABIL\IMPLORATOR IMPLORÁBIL. -Ă. impenetranţi. ♦ Care se ocupă de bunuri imobile2.-e. adj. impenetrabili. implica. (Livr.. imobil2. fapt urmând în mod implicit din altul sau apărând ca o consecinţă imediată a acestuia. De neînţeles. care nu trădează stările sufleteşti. – Din fr. lat. -e. s. impenetrabilis. immeuble (modificat după lat. adj. s. importuni. – Din fr. Persoană. Acţiunea de a implica şi rezultatul ei. implorateur.: -li-ar] – Din fr. s. -oare. Care imită (sunete). (Despre bunuri materiale) Care nu poate fi transportat. care exprimă implorarea. -e. Care nu este sau nu se întâmplă la 76 . immobilier. adj. 1. -Ă. de nepătruns. – Din fr. – Din fr. IMPENETRÁNT. f. importun. adj. Agenţie imobiliară. lat. imitativus. implicatio. immobilis). impénétrante. Care nu lasă să treacă ceva prin el. adj. implicaţii.) Relaţie între două concepte în care adevărul ori falsitatea unui concept atrage după sine cu necesitate adevărul ori falsitatea celuilalt concept. Sentimente impenetrabile. IMPENETRABIL\MPENETRANT IMPENETRÁBIL. casă (mai mare). lat. IMPLICÁȚIE. INOPORTÚN. – Din fr. (Fiz. implication. Care imploră. implicări. inoportuni. [Pr. – Din fr. -Ă adj. ♦ Fig. Clădire. şi f. Care îşi ascunde gândurile sau sentimentele. importunus. imobiliari. fizionomie impenetrabilă. lat. ascuns. IMOBIL\IMOBILIAR IMÓBIL. impénétrable. care se poate implora. -e. imploratori. -Ă. adj. m. IMPLICARE/IMPLICAŢIE IMPLICÁRE. -OÁRE. (Rar) Care nu este penetrant.

adv. -Ă. (Biol. (Despre vorbire. ♦ (Despre oameni) Care vorbeşte puţin (şi precis). lactase. inopportun. LACONIC\LACONICESC LACÓNIC. imposant. Care se referă la lacrimi. neplăcut. neoportun. – Din fr. ◊ Glandă lacrimală = glandă din cavitatea orbitală care produce lichidul ce umezeşte ochiul.) Proeminenţă la cornişa unui acoperiş care împiedică prelingerea pe zidul construcţiei a apei de ploaie. solidă. -Ă. L. -e. -Ă. Care poate fi sau care este supus la plata unui impozit. adj. – Din fr. LACTÓZĂ s. comportare. laconici. Substanţă organică incoloră. – Din fr. nepotrivit. imposable. succint. s. LACTAZA\LACTOZĂ LACTÁZĂ. lactose. (Arh. laconique LACONICESC Laconia. IMPOZABIL\IMPOZANT IMPOZÁBIL. – Din fr. adj. scurt. – Din fr.Din mândru. inopportunus. impozanţi. concis. care se extrage din zer. plictisitor. lat.Din Laconia. lactaze. LACRIMÁL. esc LACRIMAL/LACRIMAR în adj. -e. LACUNĂ\LAGUNĂ 77 . ţinută.timpul oportun. – Lăcrima + suf. piesă de lemn ori de metal fixată în acelaşi scop pe partea exterioară de la cerceveaua uşilor şi a ferestrelor.) Enzimă care transformă lactoza în glucoză şi galactoză. Care impune respect sau admiraţie prin înfăţişare. lapidar. folosită în industria de medicamente. cu gust dulce. -ar. s. lăcrimare. adj.ca laconic+suf. ♦ (Despre oameni) Care incomodează. -ce. -Ă. impozabili. n. impunător. stil) Care se exprimă în puţine cuvinte. lacrymal. adj. LĂCRIMÁR. – Din fr. IMPOZÁNT. f. Canal lacrimal = canal prin care lichidul produs de glandele lacrimale se scurge din orbita ochiului în fundul gurii. -te. f. lacrimali. – Din fr.

machiaje. machiaj. gol. LAMAIST\LAMAISTIC LAMAÍST. lamaistico. – Din fr. Persoană care a adus contribuţii (deosebit de) valoroase într-un domeniu de activitate. machia. n. -e. a unor idei. lamele. lipsă în continuitatea. s. machiere. – V. s. lat.. Din fr. s. f. maeştri. Ceea ce lipseşte pentru ca un lucru să fie bun.: -chi-aj] – Din fr. (Rar) Care este lamelleux. f. m. [Pr. l a m i n a . ♦ Fig. format din LAMELÓS. Acţiunea de a lamina şi rezultatul ei. LAMINARE\LAMINAŢIE LAMINÁRE. lacune. [Pr. lamaişti. lamelari. – -OÁSĂ. MACHIAJ/MACHIERE MACHIÁJ.) Aşezare a unor elemente anatomice în straturi suprapuse sau concentrice. fiind . Care aparţine lamaismului. 1. (Anat. – Din fr. MAESTRU\MAISTRU MAÉSTRU. Acţiunea de a (se) machia şi rezultatul ei. laminaţii s. M. lamaic. lacune. maquillage. Care are formă de lamele. -Ă.LACÚNĂ. Adept al lamaismului. m. în înlănţuirea unor fapte. -stre. -Ă. laminat. Adj. lat. f. desăvârşit. f. Acţiunea de a se machia. şi f. privitor la lamaism. 78 lamellaire.: -chi-e-] – V. -oase. lameloşi. în integritatea unui lucru. a cărui structură se prezintă sub formă de lamele. ♦ Întrerupere involuntară şi penibilă într-un text. MACHIÉRE. LAMAÍSTIC. -Ă adj. s. -ste. şi f. LAMELAR\LAMELOS LAMELÁR. Porţiune din bazinul unei mări sau al unui ocean separată aproape complet de rest printr-o fâşie îngustă de pământ. s. – Din fr. şi f. laminări. lamina. lagune. -Ă. S. adj. lamaist. 2. Din it. Referitor la lamaism. LAMINÁȚIE. 1. de lama. – Cf. lamaïste. m. format din lamele. adj. f. lacuna. s. adj. s. machieri. LAGÚNĂ. Spaţiu gol în interiorul unui corp.

3. persoană care avea acest titlu. mazdeism. Din fr. magie. abilă. f. 5. formulelor. Persoană competentă. formule etc. Maestru Emerit al Sportului = cel mai înalt titlu oficial acordat unui sportiv pentru performanţe excepţionale. s. MÁISTRU. Titlu ierarhic militare.adesea considerată drept îndrumător. Religie a vechilor persani. de politice. care adesea instruieşte pe cineva în domeniul respectiv. Titlu dat în trecut profesorilor care predau în şcoli discipline ca desenul. şef al unei şcoli. meseriaş. 2. – Din it.. m. persoană care poartă acest titlu. practica acestor procedee. Totalitatea procedeelor. persoană care poartă acest titlu. pricepută. de religioase sau protocol să organizeze desfăşurarea unei ceremonii. încântare. instruieşte pe cineva. creator al unui curent etc. Putere irezistibilă de atracţie. (în special) muncitor calificat care conduce de obicei o secţie productivă într-o întreprindere maestru. prin care ar putea fi invocate anumite forţe supranaturale spre a produce miracole. maestro. 2. persoană care poartă acest titlu. Persoană care are (şi practică) o meserie. maiştri. – Din germ. meşter. Fig. Persoană care învaţă. iscusită. 4. MAGÍSM s.n. Maestru Emerit al Artei = titlu oficial acordat cuiva pentru activitate deosebit de meritorie în una dintre ramurile artei. ◊ ceremonie ceremonii = persoană indicată prin 79 . (fără să aibă un titlu academic). 1. magii. 2. MAGNIFICIENŢĂ\MAGNITUDI NE persoană care poartă acest titlu. de fascinare. calificată întrun anumit domeniu (de obicei muzică. – Din fr. Maistru (1). sport). model.. 1. s. MAGIE\MAGISM MAGÍE. ♦ sau într-un atelier. gesturilor etc. ◊ Concert-maestru sau (înv. dans. meister. farmec. magisme. Persoană îndemânatică.) maestru de concert = primviolonist într-o orchestră. Maestru în anumite organizaţii etc. Maestru al Sportului = titlu oficial acordat unui sportiv pentru merite deosebite. muzica etc.

: mahoánă s.] – Din fr. Varietate de caolinit care se află în natură sub formă de cristale lamelare şi se întrebuinţează în industria ceramică.f fr. MAHÓNĂ. întrebuinţat la foarte rezistent. confecţionarea mobilelor de lux. s. 1. narcotici. Stare caracterizată cunoştinţei. nakrit. – Din tc. f. acaju. folosită în farmacie ca antipiretic şi tonic. (Rar. lat. n. NARCOTÍNĂ. cu lemnul de culoare brună-roşiatică. germ. nacre. f. f. măreţe. s. s. MAHON/MAHONĂ MAHÓN s. germ. NARCÓZĂ. (Substanţă. s. (Livr. p. Adj. -ce. magnitude. 1.magnificience. n. mahonne. N. Mărime stelară. s. – Din fr. – Din fr. restr. despre stări fizice) Provocat de un narcotic (1). la încărcarea şi descărcarea navelor. Adj. germ. n.MAGNIFICIENŢĂ s. fast. m. mahone. narcotine. -inis. 2. f. lux. [Var. – Din fr. NÁCRU s. NARCOTIC/NARCOTINĂ/NARC OZĂ NARCÓTIC. – Din fr. 80 . narcose. nacrite.. şi a reflexelor. f. narcoze. provocată artificial prin acţiunea substanţelor narcotice asupra centrilor nervoşi. NACRIT\NACRU Substanţă extrasă din opiu. ieşit din comunDin MAGNITÚDINE. Mărime care indică gradul de intensitate al unui cutremur. NACRÍT s. medicament) care provoacă narcoza. narcotique.) Sidef. -Ă. diminuarea prin relaxare sensibilităţii pierderea musculară. – Din fr. la pescuit etc. Nume dat unor vase sau unor ambarcaţii (cu fundul plat) folosite la transportul mărfurilor. mahon. lemnul acestor arbori.. Nume dat mai multor specii de arbori din regiunea tropicală a Americii. magnitudini. narcotine. s. mahun. magnitudo. – Din fr. Grandoare. narkotisch. adj. în special în intervenţiile chirurgicale. 2. narkose. n.

fie din voinţa sau raţiunea divină. fără este efort sau cu constrângere. necombinată cu alte 2. (Chim. nativi. Sumă de bani fixată în trecut de autorităţi ca limită maximă a impozitului pe produse. n. Care este lipsit de artificiu. Preţ maximal fixat în trecut de autorităţi pentru vânzarea anumitor mărfuri de primă necesitate. 2. veritabil. s. se potriveşte cu faptele din realitatea obiectivă. cuiva. ext. substanţe. pe vite etc. care aparţine naturii. -e. adj. s. Adj. germ. adj. fr. mai ales despre metale) Care se găseşte în zăcămintele din scoarţa pământului în stare pură. care ar exista în afara structurilor sociale. v. fibroasă şi foarte aromată. rădăcină scurtă şi groasă. adv. – Din cuiva. (Despre însuşiri) înnăscut. 1. despre elemente. – Din tc. m. p. nativus. natif. Normă de muncă pe care ţăranii clăcăşi erau obligaţi să o realizeze într-o zi pe moşia boierului. creat de natură (1). care se realizează spontan. 4. -Ă. 5. narturi. fără intervenţia omului. natura ◊ (Adverbial) Vorbeşte natural. 2. I. firesc.. nark. pur. NART. Care este generat. 3. a unei regiuni. ◊ Bogăţie naturală = bogăţie (necultivată) a solului sau a subsolului. Știinţele naturale = ştiinţele naturii. natură. nárdos. – Din lat. ngr.. Care se referă la natură (1). (Nardostachys Esenţă parfumată extrasă din rădăcina de nard. Graniţă naturală = graniţă marcată de o apă sau de o formă de relief. Care concordă. Care conform nativ. Himalaia Plantă cu (Nardostachys). produs. ext. natural (I 4).NARD\NART NARD s. nativ. preţ al unei mărfi. n.. 1. NATIV/NATURAL NATÍV. p. cu 81 . 1. NATURÁL. cu frunze moi şi flori roşii-purpurii iatamansi). simplu. curat. care se găseşte în natură. de rafinament. 3. de afectare. naturali. -e. propriu. Nume dat mai multor specii de plante erbacee originare din regiunea munţilor spec. specific înnăscut. decurgând fie din natura sau raţiunea umană. 2. a unei ţări. 1. Drept natural = (în concepţia unor filozofi) drept considerat ca imuabil şi universal. -Ă.

f. Mărime naturală = (reproducere în) mărime reală a modelului în artele plastice şi în fotografie.). nelegitim. nativité. fr. navis. firesc. 2. ♦ (Despre copii) Născut în afara căsătoriei. Teorie etică care întemeiază noţiunea binelui pe un principiu situat în afara moralei (evoluţie biologică. Adv. 1. însuşirea de a fi natural. NATIVITÁTE s.. simplitate. ridicând natura la rangul de principiu suprem. Curent sau tendinţă în artă şi literatură. it. normal. NAVÉTĂ1. caracter nativ. NATURALISM\NATURALITATE NATURALÍSM s. concepţie proprie mişcării socialpolitice a autohtonilor din colonii. urmat spec. nativisme. naturalisme. f. Concepţie filozofică care exclude supranaturalul. navete. 3. n. III. bineînţeles. 2. zborurile extraterestre. viaţa morală fiind o prelungire a celei biologice. lat. naturel. s. naturell. naturaleţe. s. vulgare ale naturii omeneşti etc. denumire dată acelor sisteme filozofice care atribuie ideilor şi principiilor de activitate umană un caracter înnăscut. – Din lat. 1. Fireşte. lat. prin redarea lor fidelă. naturalité. it. care revendică revenirea la puterea local-tradiţională. NAVĂ\NAVETĂ NÁVĂ. naturalitas. moarte bună (din cauza bătrâneţii). – Din fr. germ. (Astăzi rar) Naturaleţe. nave. f. naturale. S. desigur. n. 1. 2. naturalis. prin preferinţa pentru aspectele urâte. nave. NATURALITÁTE s. în scopul efectuării transporturilor de mărfuri sau de oameni. n. executării unor lucrări tehnice etc. Instrument de forma unui ac lung cu care se . Din fr. de determinări) pentru aeronavă f. 1. amenajat şi echipat pentru a pluti şi a se deplasa pe (şi sub) apă. NATIVISM\NATIVITATE NATIVÍSM s. II. plăcere etc. Vehicul construit. care se caracterizează prin observarea riguroasă a faptelor din realitatea 82 obiectivă. – Din fr. (Adesea Aeronavă. ◊ Moarte naturală = moarte survenită în chip firesc. vas. Din fr.ordinea firească a lucrurilor. Din fr. nave.

La obiect = (despre discursuri. 1. pentru 83 a le modifica potrivit nevoilor sale.lucrează plase. s. activitatea intelectuală a omului. O. 5. ţintă. 3. obiecte. A face naveta. obezi. obésique. adj. obiectelor. OBIECTIVĂ/OBIECTIVIZĂ OBIECTÍV. materie asupra căreia e îndreptată gândirea. 4. -e. Parcurgerea de către o persoană a unui drum dus şi întors. de obicei între două localităţi (relativ apropiate). I. De obezitate. efectuând regulat drumuri dus şi întors. obèse. (Gram. adj. disciplină de studiu. adj. Care suferă de obezitate. materie. OBIECTUÁL. s. Ceea ce formează materia unei discipline. -Ă. ◊ Loc.) 1. obiectivi. care are o anumită întrebuinţare. Obiect indirect = complement indirect. obiectiv. -e. [Pr. şi adv. OBEZ\OBEZIC OBÉZ. 3. Element. 2. 2. n. 2. -Ă. n. Obiect (în formă de ladă compartimentată) care serveşte la transportul unor produse alimentare. – Din fr. fileuri. adj. Care aparţine lucrurilor. OBÉZIC. cu regularitate.: -tu-al] – Din obiect. -ce. direct sau cu ajutorul mijloacelor de muncă. lucru care afectează simţurile noastre sau asupra căruia se îndreaptă gândirea noastră. Vehicul de transport în comun care asigură legătura între două puncte relativ apropiate. Adj.. ◊ Obiect al muncii = lucru sau complex de lucruri asupra cărora acţionează omul în cadrul procesului de producţie.) Care există în afara . Obiect de inventar = tot ceea ce este sau poate fi inventariat. Care are natura unui obiect. -Ă. (Fil. adj. care există independent de subiect. -e. Navette. -Ă. 4. obiectuali. în sintagmele) Obiect direct = complement direct. obiectum.) în temă. material. (Livr. OBIECT\OBIECTUAL OBIÉCT. de obicei prelucrat.. fără divagaţii inutile. ţel. obiectiv (I 1). – Din fr. ♦ Conţinutul asupra căruia se îndreaptă cunoaşterea. obezici. care produce obezitate. – Din fr. foarte gras. – Din lat. Scop. 1. ♦ (Fil. expuneri etc. ceea ce este cunoscut. Corp solid.) Ceea ce se află în afara eului.

: obligaţiúne s. objectif. 3. impresii imparţial. 3. -iza. fr. fiind îndreptat spre obiectul studiat. 3. OBSERVARE\OBSERVAŢIE obiectivizează. (Gram. f. ♦ Țintă asupra căreia se execută o tragere sau se lansează bombe. Raport juridic civil prin care una sau mai multe persoane au dreptul de a pretinde altor persoane. sarcină. ţintă. 84 . ţel. Hârtie de valoare care conferă posesorului ei calitatea de creditor şi-i dă dreptul de a primi. localitate. 1. independente de conştiinţa omenească şi prin a cărei dezvoltare ia naştere lumea materială.). obligation. pentru suma împrumutată. 3 disponibilităţile populaţiei. s. -onis. obligatio. subiective. care prezintă interes în timp de război. f. OBLIGAŢIE\OBLIGAŢIUNE OBLIGÁȚIE.conştiinţei omeneşti şi independent de ea. S. II. [Var. obligaţie. lat. I. – Din fr. obligatio. Porţiune de teren. să facă sau să nu facă ceva. Datorie. n. care se negociază pe piaţa capitalului fictiv şi care este folosită de stat sau de instituţii publice pentru a-şi procura mijloace băneşti. un anumit venit fix sub formă de dobândă. vb. V. mistice. Care are însuşirea de a reda realitatea detaşat de în chip nefalsificat. Cf. care le sunt îndatorate. pers. OBIECTIVIZÁ. obligation. 2. format din una sau mai multe lentile care intră în construcţia unui aparat optic (de fotografiat. OBLIGAŢIÚNE s. fortăreaţă etc. Hârtie de valoare purtătoare de dobândă fixă. 1. Reflexiv obiectiv. microscop. Hârtie de valoare purtătoare de dobândă fixă sau premiată folosită de instituţiile procura creditoare mijloace pentru băneşti a-şi din nepărtinitor. 1. construit etc. obligaţii. (Rar) A căpăta un caracter obiectiv. Scop. Fig. ♦ (Concr. 2. îndatorire. 2. Sistem optic convergent. – Obiectiv + suf. să dea. 3.) Care se referă la obiectul direct sau indirect. ◊ Idealism obiectiv = aspect al idealismului care susţine existenţa unei idei absolute. lunetă etc. Din lat.) Ceea ce urmează să fie realizat.] – Din fr. obiectivist (2). Refl. 2.f.

-ÍE. 2. – Pământean + suf. autohton. evoluţia bolii şi fazele tratamentului urmat de bolnav în timpul spitalizării acestuia. PĂMÂNTÓS. Procedeu al cunoaşterii ştiinţifice care constă în contemplarea metodică şi intenţionată a unui obiect sau a unui proces. livid. pământii. observa. cadaveric. 2. – Pământ + suf. 3. ext. f. trupesc. observation. 1.) Autohton. adj. care constă în înregistrarea unitară a datelor privind caracteristicile unităţilor unei colectivităţi statistice. observation. OBSERVÁȚIE. s. -os. PĂPUŞĂ\PĂPUŞOI 85 . care are culoarea pământului sau compoziţie asemănătoare cu pământul. pământoşi. – V. Propriu omului. omenesc. PĂMÂNTENESC\PĂMÂNTESC PĂMÂNTENÉSC. Care conţine pământ. Băştinaş. mustrare. spec. 3. adj. cu ochiul liber sau cu aparate optice. Remarcă. fr. -esc. 2. adj. ♦ (Rar) Observaţie (3). ♦ P. 3. observatio. pământean. rezultatele examenului clinic şi al analizelor de laborator.) Cercetare. ♦ Supraveghere. s. -oase. -OÁSĂ. PĂMÂNTÉSC. PĂMÂNTIU\PĂMÂNTOS PĂMÂNTÍU. P. Bolnav ţinut sub observaţie. adj. Obiecţie critică. observări. pământeneşti. (Despre faţa omului) De culoarea pământului. observare. – Pământ + suf. lat. p. constatare. specific pământului. -esc. în scopul obţinerii unor date. fizic. terestru. cercetare. supraveghere executată asupra inamicului şi a obiectivelor lui. 1. 1. Laic. -iu. observaţii. dojană. – Din germ. studiu.OBSERVÁRE. supraveghere medicală (a unui bolnav). f. urmărire. ♦ Care seamănă cu pământul. civil. pământeşti. palid. -EÁSCĂ. – Pământ + suf. Prima fază a cercetării statistice. reproş. ext. ◊ Foaie de observaţie = formular în care se notează istoricul şi descrierea bolii. De pe pământ. (Înv. (Mil. -EÁSCĂ. examinare. Acţiunea de a observa şi rezultatul ei.

6. ♦ Fig. Augmentativ al lui păpuşă (I). figurină cu chip de om. Nimfa insectelor. din celuloid. -oare. rob al unei pasiuni. n.] – Păpuşă + suf. pătimaşi. -e.. 1. Unealtă de dogărie folosită la fixarea cercurilor la vase. S. ext. A fi păpuşa cuiva = a se lăsa condus.) popuşói s. II 1) păpuşoi. lemn etc. şi reg. Bucată de brânză sau de caş aşezată în tipare de o anumită formă. Personaj din teatrul de păpuşi. s. m. m. Sumă de bani lunară ce se acordă persoanelor care au ieşit din activitatea profesională pentru limită de vârstă. m. determinat de patimă. I. marionetă. adj. 2.. ext. p u p a . ◊ Expr. făcută din carton. confecţionat din pânză. (I. – Pătimi + suf. 1. (Reg. porumbişte. Om lipsit de personalitate. pătimitori. 1. 5. – Cf. suferind. a fi la discreţia cuiva.PĂPÚŞĂ. de voinţă. Parte a unor maşini-unelte care serveşte la prinderea sau la susţinerea pieselor de prelucrat sau a sculei cu care se prelucrează. pentru invaliditate etc. PĂTIMITÓR. din lemn etc. părtinitor. – Patimă + suf.) Bolnav. lat. ◊ Pensie de întreţinere sau .: (reg. m. ♦ Epitet dat unei fetiţe (sau unei femei) frumoase. [Var. păpuşi. (II 2) păpuşoaie. s. s. -aş. PENSIE\PENSIUNE PÉNSIE.. ◊ Teatru de păpuşi = spectacol în care personajele sunt reprezentate prin păpuşi manevrate de păpuşari. (Înv.. (Înv.) 1. stăpânit de o patimă. 2. de frunze etc. 3. dirijat de cineva. pasionat. Mănunchi de fire. n. s. n. PĂTIMAŞ\PĂTIMITOR PĂTIMÁŞ-Ă. ♦ Rodul porumbului (ştiuleţi sau boabe). -oi. legătură (de obicei de acelaşi fel) făcută într-un anumit mod. 2. II. 2. s. 4. ♦ Care exprimă. S. alcătuit dintr-un cap şi două braţe. II. (Adesea substantivat) Cuprins. ◊ (Adverbial) Vorbeşte pătimaş. adj.. -tor. -OÁRE. care se îmbracă pe mână de către mânuitor.) Care pătimeşte. trădează patimă. p. Loc plantat cu porumb. f. sau care şi-au pierdut susţinătorul şi sunt incapabile de muncă. p. I. 86 PĂPUŞÓI. pensii. f. înainte de apariţia mătăsii şi a boabelor. Jucărie care reprezintă de obicei un copil. S. Porumb. Rodul tânăr al porumbului în timpul formării ştiuletelui.

a îmbrăţişa. PENSIÚNE. Cu capul în ~ cu capul în jos. -Ă. (Despre strate. 2. adj. pensija. PETROLIFÉR. ♦ P. care provine din petrol. sumă de bani oare se plătea într-un pension pentru întreţinerea unui elev. regiuni etc. tehnologice etc. (Despre produse) Care ţine de petrol (1). Cu mâinile (încrucişate) la ~ fără a face ceva. ◊ Coşul ~ului cavitate toracică. Organ-pereche de 87 Întreţinere constând din locuinţă şi masă (sau numai din masă) pe care cineva o primeşte cu regularitate în schimbul unei sume de bani dinainte stabilite. petroliere. adj. petroliferi. Boală de ~ tuberculoză pulmonară. spec. Cu ~ul deschis fără frică. fără treabă. în schimbul unei sume de bani. tanc) care serveşte la transportat petrol. pension. Cu mâinile pe ~ decedat. A ieşi (sau a scoate pe cineva) la pensie = a (se) pensiona. pétrolier. (Concr. restaurant în care se oferă cuiva. -Ă. Luptă ~ la ~ luptă în care adversarii se află unul lângă altul. tanc) petrolier (şi substantivat.) Petrolier. torace.) = tren (sau vas. ♦ (Impr. adj.pensie alimentară = sumă de bani pe care cineva trebuie să o plătească unei persoane pe care justiţia îl obligă să o întreţină. -e. (Concr. 2) (la unele animale) Carne de pe această parte a corpului folosită în alimentaţie. găzduirea elevilor întrun pension. – Din fr.) Casă. – [Pr. 3) la sing. La pensie = care este pensionar. n. pétrolifère. luptă corp la corp. s. – Din rus. ♦ (Înv.) care extrage sau prelucrează petrolul (1). f. ~ de găină. procese . aplecat. vb. privitor la extragerea şi la prelucrarea petrolului. PIEPTURI\PIEPŢI PIEPT1 ~uri n. ◊ Tren (sau vas. pensiuni.) Sumă de bani care se plăteşte cuiva care acordă găzduire completă sau numai masă.: -si-u-] – Din fr.: -li-er] – Din fr. A ţine ~ a rezista. găzduire completă sau numai masă.) Subsidiu. ◊ Loc. (despre ramuri industriale. instalaţii. ◊ Loc. 1. bogat în petrol.) Care conţine petrol (1). A strânge la ~ a cuprinde. PETROLIER\PETROLIFER PETROLIÉR. [Pr. spec. A se bate cu pumnii în ~ a se lăuda peste măsură. ext. 1) (la om şi la animale) Parte a corpului cuprinsă între gât şi abdomen.

adj.: -di-al] – Din fr. dispus în partea de sus a corpului. ◊ Rachetă cosmică = rachetă1 (2) de mari dimensiuni.. A avea ~ a avea lapte (în perioada de alăptare). (Adesea adverbial) Care pleacă dintrun centru ca razele unui cerc sau ale unei sfere. – Din fr. şi care se foloseşte la semnalizări şi la focuri de artificii. Aparat de zbor propulsat prin reacţie directă cu ajutorul unui motor la distanţe foarte mari de Pământ. rus. Faptul de a (se) pigmenta. . RADIAL\RADIANT\RADIATIV RADIÁL. a se încăiera. în urma pigmentării. sân. RACHET\RACHETĂ RACHET s. – V.engl. pigmentări. /<lat. 4) Coastă de deal sau de munte. ţâţă. PIEPT2 piepţi m. f.. Partea din faţă. – Din germ. s.secreţie a laptelui la femei. f. racket 88 RACHÉTĂ1. pigmentation. -e. ◊ A lua (pe cineva) de ~ a) a sări la bătaie la cineva. mamelă. f.) Stoarcerea de bani prin intimitate şi voinţă. pigmentaţii. versant. rachete. radial. radiar. raketa. R. 1. s. rakete. germ. extorsiune. pigmenta. A se lua (sau a se apuca. Proiectil alcătuit dintr-un tub umplut cu materii care se aprind în aer. Din lat. b) a cere cuiva socoteală.n. ţesuturile etc. Pigmentare. folosită pentru investigaţii ale atmosferei până la altitudini de 150 km. pectus. producând o lumină puternică (de diferite culori) pe o traiectorie lungă. radiat. folosită pentru plasarea pe orbite a sateliţilor artificiali şi pe traiectorii stabilite a navelor cosmice.(Livr. PIGMENTÁȚIE. a se înşfăca) de ~ cu cineva a se lua la bătaie. Rachetă meteorologică recuperabilă = dotată rachetă1 cu (2) aparate speciale de măsură a parametrilor meteorologici şi de transmitere a informaţiei. pectus PIGMENTARE\PIGMENTAŢIE PIGMENTÁRE. [Pr. pigmentaţie. -Ă. până la talie a unui obiect de îmbrăcăminte. ◊ A da ~ a alăpta.Din fr. s. ♦ Mod specific în care apar colorate celulele. dispus în formă de raze. radiali. 2.

adj. [Pr. ramification. f. RAMBURSÁ. adj. RADIANŢĂ\RADIAŢIE RADIÁNŢĂ. s. RAMIFICARE\RAMIFICAŢIE RAMIFICÁRE. rambursabili. (fiecare (secundare) dintre) formate despărţiturile prin această separare. radiant. s. (despre ochi. a da înapoi (prin ramburs). 2. Tranz. RAMBURSABIL\RAMBURSANT RAMBURSÁBIL. lumină etc. -Ă. adj. [Pr. Care priveşte raportul dintre cantitatea de căldură primită şi cea cedată de pământ într-o perioadă determinată. ramificaţii. Faptul de a se ramifica. ♦ A trimite. remboursable. -e. ♦ ramificare. (Despre corpuri) Care emite radiaţii. electromagnetice etc. Însoţit de emisia unei radiaţii. I. RADIÁŢIE. 2. rambursez. radiere. [Pr. -e. ♦ (Concr. 2. adj. subîmpărţire. 3. care radiază. Emisie de unde sonore. RADIATÍV. rembourser. Care poate (sau trebuie) să fie rambursat. sau de particule care se propagă sub formă de raze în toate direcţiile. care se referă la radiaţie. -te. zbanghiu. ramifica. ramificări. ansamblul particulelor emise de un corp. s.: -di-an-] – Din fr. S. Formare tulpinile dintr-un a şi ramurilor rădăcinile ramură. -Ă. radianţe. privire) cruciş. A restitui cuiva o sumă de bani datorată. a unor conducte etc. – V. [Pr. RAMIFICÁȚIE.RADIÁNT. bazaochi. Care ţine de radiaţie. s. 1. – Din fr. 89 . radiation.: -di-a-] – Din fr.: -di-ant] – Din fr. f. vb. -ÍE. radiativi. subdiviziune. saşii. radiance. Mărime fizică egală cu raportul dintre fluxul de lumină emis de suprafaţa unui corp şi aria acestei suprafeţe. – Din fr. – Din fr. f. -Ă. Locul de separare a unei căi de circulaţie. 1.: -di-a-] – Din fr. f. SAŞIU\ŞASIU SAŞÍU.. (Despre oameni) Care se uită cruciş. radiatif. laterale la plantelor. radianţi. în două sau în mai multe ramuri. (Despre energie) Care se răspândeşte prin radiaţii. Despărţitură. 1. radiaţii.) Parte desfăcută întreg. braţ.

întrebuinţate în industrie. şi: sátir] – Din fr. s. la nivelul de la care cineva nu mai poate suporta. s. Cadru rigid de rezistenţă care se montează pe osiile unui vehicul cu tracţiune mecanică şi care susţine caroseria. – Din fr. reprezentată printr-o fiinţă cu corp omenesc acoperită cu păr. satâre. p. stare a unui sistem chimic.] – Din tc. fizic sau tehnic pentru care o anumită mărime caracteristică a atins valoarea ei maximă. [Acc. satisfacere maximă a cuiva. saturatio. stare a unui mediu gazos în care nu se mai poate evapora o nouă cantitate dintr-un anumit lichid. lat şi greu. s. Secure folosită în trecut ca armă de luptă sau ca unealtă a călăului. f. f. Faptul de a satura. scurt. – V. dezgust care decurge dintr-o astfel de stare. s. 1. plictiseală. săgeta. saturări. b) fig. care personifica instinctele brutale. lat. satiri. Fiecare dintre divinităţile rustice din mitologia greacă. Nume purtat de diferite tipuri de rame sau de cadre. în tipografie etc. Acţiunea de a săgeta şi rezultatul ei. SATẤR. satyre. 2. [Var. 2. Stare de intensitate maximă a unui fenomen. s. lat. n. – V. satyrus. satir. ext. pentru spart oase. cu coarne şi picioare de ţap (sau de cal). adv. SĂGETARE\SĂGETĂTURĂ SĂGETÁRE. ◊ Loc. Cuţit mare de bucătărie.: şaşíu. SATURARE\SATURAŢIE SATURÁRE.încrucişat. Până la saturaţie = a) până la completarea tuturor valenţelor libere. n. – Din tc. pentru tocat carne etc. ŞASÍU. – Din fr. m. châssis. saturation. SATURÁŢIE s. 1. în legătoria de cărţi. şasiuri. oboseală. satura. 2. -ie adj. -onis. săgetắri. Stare a unui compus chimic care nu mai conţine valenţe libere şi deci nu mai poate adiţiona alte elemente în molecula lui. ♦ Epitet dat unui om cinic şi desfrânat. f. SATIR\SATÂR SATÍR. 1. 90 . stare a unei soluţii în care nu se mai poate dizolva o nouă cantitate din substanţa dizolvată. şasi.

3. squame. ♦ (Cu sens colectiv) Fibre textile foarte scurte şi subţiri. Cf. pentru uşurarea unor calcule sau pentru obţinerea unei clasificări. în loc de vată sau tifon. ♦ numerice obţinute prin calcul. săgetături. pentru a servi (Mat.) 2. tabella. T. – Et. fig. tabele. (Med. TABÉLĂ. destrămat dintr-o ţesătură (de bumbac. ◊ Tabelă valorile tabelle. tabelle. f.. 1. germ. executat în cadrul unei tipărituri. n. ochi. (Înv. tabele. tabella. 1. Tragere cu arcul. scuame. TABEL\TABELĂ TABÉL. junghi. SCUÁMĂ. ♦ (Pop. – Din lat. scame. (Înv. 1. s q u a m a . tablou (I 5).) Nume dat mai multor boli.– Din lat. f. destrămate dintr-o şi scămoşate întrebuinţate la pansamente.) Puf al unor plante. f. în şiruri şi coloane. Fig. la fabricarea vatei medicinale etc. 2. s. lat. rezultate în cursul proceselor tehnologice din filaturi. întrebuinţate în scopuri industriale (ca straturi termoizolatoare. în anumite boli de piele. s. Tehn. – Din fr. rană provocată de o săgeată. – Săgeta + suf. s. nas măsele etc. f. 3. Fir subţire şi scurt.) Congestie cerebrală. ext. cifre şi date. săgetare. Lovitură de săgeată. 2. pe pătrunzătoare. (La pl.) Serie de anumit scop. prin observaţii sau experienţe. -tură. tabel (1).) Tablou (I 1). planşă. germ. tablă1 (4).) Strat epidermic subţire care se descuamează în unele boli eruptive şi de logaritmi = tabelă matematică în care sunt cuprinse funcţiilor exponenţiale elementare. unui valori introduse în rubrici cu specificaţii amănunţite. p. numere şi simboluri aşezate în linii şi coloane. aranjate într-o anumită ordine. SCAMĂ/SCUAMĂ SCÁMĂ. . de lână sau de mătase). s. 1. privelişte. TABELAR\TABULAR 91 neaşteptate o parte a corpului. care se manifestă prin dureri acute de cap. Ansamblu de termeni.SĂGETĂTÚRĂ. care Durere străbate vie. la oameni şi animale. ♦ (Pop. cu sens colectiv) pânză Fire uzată.. Foaie cuprinzând nume. nec. s.

Substanţă chimică. adj. -Ă. Prăvălie din vechea Romă. materie primă naturală care conţine o astfel de substanţă. f. lat. dintr-un bonier etc. 1. – Din fr. tananţi. taverne. 1. taloane. – Din fr. p. o convenţie. tabelari. ◊ (Adjectival) Material tanant. Care vorbeşte puţin. tannant. folosită în Grecia antică. s. Unitate de măsură pentru greutăţi. 1. Partidă la unele jocuri de cărţi. 3. -e. tăcut din fire. adj.f. o înţelegere etc. 2. tacitus. s. Din lat. TACIT\TACITURN TACÍT. Monedă de aur sau de argint. taciturnus. -e. TABERNĂ\TAVERNĂ TABÉRNĂ s. s. de mărime variabilă. taverne. dar care este subînţeles şi admis ca atare. TANÁNT. dintr-un chitanţier. 2. 4. adj. – Din sl. taberna.. naturală sau sintetică. s. despre un material) Care se prezintă sub formă de plăci. m. anorganică sau organică. taciturni. tacite. – Din fr.TABELÁR. tabellaire. talanŭtŭ. folosită în Grecia antică. -Ă. închis în sine.) Care nu este exprimat formal. -te. 2. n. 92 TACITÚRN. cu valoare variabilă. pe o tablă1 sau în coloanele unui registru. -Ă. TALANT\TANANT TALÁNT. TAVÉRNĂ. tabulari. care are proprietatea de a tăbăci pieile crude. -Ă. tabulaire.) Diferenţă tabulară = adaosul pe care îl primeşte logaritmul unui număr de patru cifre. talanţi. posac. – Din fr. TABULÁR. lat. (Tehn. ◊ (Mat. Fiecare dintre cele . – Din fr. murdară şi întunecoasă (instalată de obicei la subsol). Care este înscris pe o listă. În formă de tabel (1). TALON\TALONETĂ TALÓN. Parte a ciorapului care acoperă călcâiul. m. marcată printr-o ţesătură mai deasă. ext. – Din fr. când acest număr creşte cu o unitate. Cârciumă sărăcăcioasă. adj. ◊ Tipărire tabelară = sistem de tipărire (folosit înainte de descoperirea literelor mobile) cu ajutorul unor tăbliţe de lemn pe care era gravat textul. Parte a unei foi dintr-un registru. care rămâne la cotor după ce s-a rupt partea detaşabilă. -e. taciturne. taciţi. (Despre un acord.

– Din tc. 2. şi fam. – Din lat. s. talonnette. it. umbele. 3.. fr. ULÚCĂ. -Ă. -e. Inflorescenţă în care pedunculii fiecărei floricele pornesc din acelaşi punct şi se ridică la aceeaşi înălţime. care se află la sfârşit. s. ULTIM\ULTIMO ÚLTIM. n. Jgheab de scânduri prin care curge apa pentru a pune în mişcare o moară. Gard din scânduri. f. scoc (1).: talonét s. zăplaz. 1. în ultimă instanţă. ♦ Branţ. 2. Scândură groasă întrebuinţată în construcţii. TALONÉTĂ. cusută la manşetă sau la marginea de jos a pantalonilor pentru a evita uzura în acel loc. pentru a se putea îmbina cu altă piesă. ♦ Bucată de stofă. adj. adapă vitele sau în care li se pune nutreţul. ultimi. uluce. – Probabil refăcut din uluce (pl. pentru a asigura rezistenţa îmbinării. ultimo. s. f. ca pânza unei umbrele. talonete.] – Din fr. valorice). uluci. s. ♦ Jgheab prin care curge (la moară) făina măcinată.) În ultimul rând. Care este cel din urmă (dintr-o serie de elemente spaţiale. din care se 93 . ULUC\ULUCĂ ULÚC. lăptoc. ◊ Ultima oră = rubrică având cele mai noi ştiri dintr-o gazetă. ♦ Canal. f. 1. A sosit ultimul. Bucată de carton fixată în dreptul călcâiului la un obiect de încălţăminte. ţeavă pentru captarea şi scurgerea apei dintr-un izvor. ÚLTIMO adv. – Din fr. Canal de lemn sau tablă pus de-a lungul streşinii caselor. n. – Din lat. ultimo. talon. şanţ făcut de-a lungul unei piese de lemn. în urma unei serii. [Var. ultimus. U. 4. temporale. – Din lat. umbella. oluk. ombelle.două margini îngroşate şi întărite ale anvelopei unei roţi. Ultima carte. mai ales la facerea gardurilor şi a împrejmuirilor. pentru a aduna şi a conduce spre burlane apa de pe acoperişuri. Scobitură. Jgheab făcut din scânduri ori scobit într-un trunchi de copac sau în piatră. UMBELĂ\UMBRELĂ UMBÉLĂ. lui uluc). (Livr.

UMBRÉLĂ, umbrele, s. f. Obiect alcătuit dintr-o pânză care se poate strânge sau întinde (în forma unei calote sferice) prin intermediul unor spiţe metalice fixate radial pe un baston, destinat să apere de ploaie sau de soare. – Din fr. ombrelle (după umbră). UMBLĂREŢ\UMBLĂTOR UMBLĂRÉţ, -EÁŢĂ, umblăreţi, -e, adj. (Fam., depr. sau ir.; despre oameni) Căruia îi place să umble mult, să se plimbe (fără rost), să hoinărească. – Umbla + suf. -ăreţ. UMBLĂTÓR, -OÁRE, umblători, -oare, adj., s. m., s. f. 1. Adj. (Rar) Care umblă. ◊ Pod umblător = bac. 2. S. m. Ostaş dintr-un corp de curieri pentru Polonia şi Ucraina al domnilor moldoveni. 3. S. f. Compartiment dintr-o amenajat lucrare minieră subterană circulaţia pentru

potrivit căreia funcţiile organismului sunt reglate de umori. – Din fr. humoral. UMORÍSTIC, -Ă, umoristici, -ce, adj. Care conţine sau exprimă umor; care provoacă umorul; vesel, hazliu. – Din fr. humoristique. URBANISTICĂ\URBANITATE URBANÍSTIC, -Ă, urbanistici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Știinţă al cărei obiect îl constituie sistematizarea aşezărilor omeneşti existente şi proiectarea de aşezări noi; urbanism. 2. Adj. Care ţine de urbanistică (1), privitor la urbanistică; edilitar. – Urban + suf. -istic sau urbanist + suf. -ic. URBANITÁTE s. f. (Rar) Atitudine, comportare plină de politeţe, de bunăcuviinţă; urbanism. – Din fr. urbanité, lat. urbanitas, -atis. V. VACCIN\VACCINĂ VACCÍN, vaccinuri, s. n. 1. Produs biologic preparat din germeni patogeni sau din secreţii microbiene, care se administrează prin injecţii sau pe cale bucală unui om sau unui animal în scop preventiv (pentru a căpăta imunitate împotriva bolilor
94

personalului. 4. S. f. (Pop.) Closet (rudimentar). – Umbla + suf. -ător. UMORAL\UMORISTIC UMORÁL, -Ă, umorali, -e, adj. Care aparţine umorilor, care se referă la umori. ◊ Teorie umorală = teorie

infecţioase)

sau

curativ.

2.

s. f. Acţiunea de a valoriza. V. valoriza. VARIANTĂ\VARIANŢĂ VARIÁNTĂ, variante, s. f. 1. Aspect (uşor) schimbat faţă de forma de bază, tipică a unui lucru, a unei lucrări, a unui text, a unei acţiuni. ♦ Spec. (Lingv.) Formă a unui element lingvistic care diferă de aspectul tipic, obişnuit al acestui element. 2. Drum care ocoleşte (pe o anumită porţiune) traseul principal, ajungând în acelaşi punct final. [Pr.: -ri-an-] – Din fr. variante. VARIÁNȚĂ, varianţe, s. f. 1.

Administrare a unui vaccin (1); vaccinare. 3. (Concr.) Urmă, semn, cicatrice rămasă pe corp în urma administrării unui vaccin (1). – Din fr. vaccin, lat. vaccinus. Cf. it. vaccino. VACCÍNĂ, vaccine, s. f. Boală infecţioasă caracterizată pustule a virotică prin căror a bovinelor, unor se prezenţa serozitate

inoculează la om pentru a-i crea imunitate faţă de variolă. – Din fr. vaccine. VAGANT-VAGIL VAGÁNT, vaganţi, s. m. Poet

Numărul factorilor unui sistem fizicochimic care pot varia independent fără ca numărul de faze să se modifice. 2. Media aritmetică a pătratelor abaterilor valorilor individuale ale unui şir statistic de experienţe, de la media aritmetică a şirului respectiv. [Pr.: -ri-an-] – Din fr. variance. VARMETRU\VAROMETRU VARMÉTRU, varmetre, s. n.

medieval de limbă latină, rătăcitor, care cânta bucuria de a trăi; goliard. – Din fr. vagant. VAGÍL, -Ă adj. (Biol.; despre

organisme vegetale sau celule) Care se poate deplasa într-un mediu dat. Din fr.vagile VALORIFICARE\VALORIZARE VALORIFICÁRE, valorificări, s. f. Acţiunea de a valorifica. – V. valorifica. VALORIZÁRE, valorizări,

Instrument pentru măsurarea puterii electrice reactive în reţelele de curent

95

alternativ. – Din fr. varmètre, engl. varmeter. VAROMÉTRU, varometre, s. n.

vegetal = pulbere neagră foarte fină care se obţine prin pulverizarea cărbunelui de lemn şi care are întrebuinţări în medicină. – Din fr. végétal. VEGETALÍN ~uri n. 1) Substanţă grasă şi vâscoasă, obţinută din ulei vegetal şi folosită în alimentaţie. 2) tehn. Specie de argilă întrebuinţată la decolorarea uleiurilor. Din fr. végétaline. VENERIAN\VENERIC VENERIÁN, -Ă, venerieni, -e, adj. Veneric. [Pr.: -ri-an] – Din fr. vénérien. VENÉRIC, -Ă, venerici, -ce, adj. (Despre boli) Care se răspândeşte prin contact sexual; care afectează organele genitale; venerian. – Din germ. venerisch. Z. ZAHARAZĂ\ZAHAROZĂ ZAHARÁZĂ s. f. enzimă din sucul intestinal care descompune zaharoza în fructoză şi glucoză; invertază, sucrază. Din fr. saccharase. ZAHARÓZĂ, Substanţă
96

Contor electric pentru măsurarea în varore a energiei electrice reactive. – Var. (după alte surse) varormetru. – Din fr. varheuremètre. VASECTOMIE\VASOTOMIE VASECTOMÍE s. f. (med.) rezecţie a canalelor vasectomie. secţionare deferente. chirugicală Din s. a fr. f.

VASOTOMÍE

vaselor

deferente. Din fr. vasotomie. VĂRAT\VĂROS VĂRÁT s. n. 1. Faptul de a văra. 2. Taxă care se plătea în trecut pentru păşunatul vitelor pe locul cuiva în timpul verii; văratic (II 2) – V. văra. VĂRÓS, -OÁSĂ, văroşi, -oase, adj. Care conţine var, calcaros; cu aspect de var. – Var + suf. -os. VEGETAL\VEGETALIN VEGETÁL, -Ă, vegetali, -e, adj. 1. Care ţine de plante, privitor la plante, de plante. ♦ (Substantivat, f.) Plantă. 2. Extras din plante. ◊ Cărbune

zaharoze, clasa

s.

f.

din

zaharurilor,

s.: -di-er] – Zodie + suf.formată din combinarea unei ZÂZÁNIE1.: zâzánie s. molecule de fructoză cu o moleculă de glucoză. astrolog. – Din ngr. zâzanii. saccharomètre. s. m. s. zaharometre. -ar. cu gust dulce. [Pr. Instrument folosit pentru determinarea concentraţiei unei soluţii de zaharoză. Zodiac (2). n. vrajbă. utilizat în special în industria zahărului. ZODIÉR. s. zizánia (pl. [Var. n. [Pr. cu spicul asemănător cu cel al pirului. zaharimetre. n. (Pop.) Cititor în stele care prezice soarta cuiva interpretând zodia în care acesta s-a născut.] – Din ngr. cultivată ca plantă furajeră şi ornamentală (Lolium perenne).: -di-ar] – Zodie + suf. discordie. Plantă erbacee din familia gramineelor. lui zizánion). zodieri. ZAHARIMETRU\ZAHAROMETR U ZAHARIMÉTRU. Intrigă. ZAHAROMÉTRU. f. Instrument folosit pentru determinarea concentraţiei soluţiilor de zahăr prin măsurarea densităţii lor. f. zizanii. cu frunze liniare alungite. saccharose. -ar. – Din fr. ZODIAR\ZODIER ZODIÁR. zizánia 97 . – Din fr. zodiare. saccharimètre. solubilă în apă şi cu mare valoare nutritivă. f. ZIZANIE\ZÂZANIE ZIZÁNIE. s. – Din fr. s. gâlceavă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful