UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI SPECIALIZAREA

:

LUCRARE DE LICENŢĂ

Coordonator ştiinţific: Lect.univ.dr. Absolvent:

Piteşti

- 2011 -

PARONIMELE ŞI PARONIMIA

2

CUPRINS Argument…………………………………………………………………….....…4 Capitolul I. PARONIMELE…..........………………………………….…….......8 A. Definiţia paronimelor…………………..........………………..…….…...…....9 1.1. Origine.....................................................................................................9 1.2. Puncte de vedere ale mai multor lingvişti..............................................10 B. Atracţia paronimică (Confuzia semantică)…………………………….......13 1.3. Raportul dintre atracţia paronimică şi etimologie populară..................13 1.4. Efecte negative ale atracţiei paronimice................................................16 C. Criterii de clasificare………………………………............………………...23 1.5. După numărul de fenomene prin care diferă.........................................23 1.6. Din punct de vedere semantic...............................................................24 1.7. După valoarea morfologică....................................................................24 1.8. După criteriul frecvenţei în limba vorbitorilor de la limba română.......32 1.9. Din punct de vedere al etimologiei........................................................41 Capitolul II. PARONIMIA……………………………………………………..43 2.1. Conceptul de paronimie.........................................................................44 2.2. Clasificarea cuplurilor paronimice.........................................................45 2.3. Rolul paronimelor în îmbogăţirea lexicului românesc actual................51 2.3.1. Relaţia paronimiei cu antonimia şi sinonimia..................................51 2.3.2. Relaţia paronimiei cu omonimia......................................................53 2.3.3. Modernizarea masivă a lexicului prin neologisme..........................56 2.4. Valorile stilistice ale paronimiei............................................................58 CONCLUZII..........................................................................................................63 GLOSAR - APLICAŢIE PRACTICĂ ................................................................65 BIBLIOGRAFIE……………………………………….......…………………....98

3

în dialogurile interpersonale. În cadrul mai larg al relaţiilor semantice. nerecunoaşterea sensurilor termenilor paronimici induce. in psihologia vorbitorilor ideea că. deoarece defineşte relaţia formală dintre doi termeni ai căror referinţi sunt diferiţi. În privinţa definiţiei termenului de paronimie. literatura de specialitate consideră paronimele ca fiind cuvinte insuficient diferenţiate din punct de vedere formal – de la 1 la 3 sunete (animare-animaţie.ARGUMENTUL Motivul alegerii temei de licenţă a pornit în primul rând de la ideea că formarea intelectuală a tinerei generaţii începe cu profunda cunoaştere a limbii române şi. aceştia se pot substitui reciproc. dar şi de sinonimie. având sensuri total diferite şi provocând astfel erori de exprimare.şi somn -peşte. Acest fapt generează o greşită atracţie paronimică. oricând. Lucrarea de faţă Paronimele şi paronimia este astfel concepută încât să se adreseze tuturor vorbitorilor de limbă română. fără de care nu este posibilă întrebuinţarea lor corectă. polisemia se apropie de omonimie prin informaţia semantică diferită a termenilor (de exemplu. paronimia este un aspect care merită atenţia atât a specialiştilor. La nivelul vocabularului limbii române. de la clasa omonimelor). adică utilizarea unuia sau a altuia este opţională. a limbajului folosit corect în comunicare. la fel cu somn – stare fiziologică. denumesc alte realităţi fiecare. speţe-speze. petrolier şi petrolifer ca paronime. invederat-inveterat 4 . nu prin echivalenţa semnelor. mai ales. ci prin faptul că. astfel încât să se înţeleagă cât mai bine şi mai detaliat această problemă a confundării cuvintelor care se diferenţiază printr-un singur fonem sau prin două. în exprimarea gândurilor şi sentimentelor. uneori. cât şi a celor care studiază limba română ca disciplină de învăţămănt.

în funcţie de poziţia fonemului diferenţiator-iniţial (erupe-irupe).etc. adjective-adverb (net-neto). substantive-adjectiv (oral-orar). g-j. nu sunt paronime ac-act-rac-pac etc). precum şi de apartenenţă la o clasă lexicogramaticală a termenilor. . şi în cel colocvial. Atracţia paronimică este generată de confuzia termenilor şi constă în atragerea şi înlocuirea în procesul comunicativ al formelor 5 în prefix (abjudecă-adjudecă). pentru calitatea de paronim a două cuvinte. În acest sens.în raport cu numărul fonemelor care diferă. prin trei sunete (fortuit-forţat). median (felon-filon). verb-verb (a erupe-a irupe). În funcţie de aceste caracteristici. mai apropiate sau mai depărtate. Există cuvinte de tip paronimic la care diferenţei de sunet i se poate asocia poziţia acestuia. p-b. . contând. înregistrat în literatură belitristică. sunetele respective au diferite trăsături articulatorii. în stilul publicistic.în funcţie de forma de diferenţiere: prin translaţie sau metateză ( relevarevela). în sufix (concesie- . . Însă nu orice cuvinte care se deosebesc între ele printr-un număr redus de sunete sunt paronime (de exemplu. am analizat următoarele criterii de clasificare a paronimelor: . există perechi de sunete care se opun şi creează paronime: l-r. concesiune). l-n. am abordat şi fenomenul atracţiei paronimice. Sunetul său.). prin anexare sau alternantă cu zero ( astronimie-gastronomie). s-z. c-g.în funcţie de categoria lexico-gramaticală a termenilor: substantivesubstantiv (spete-speze). final (familial-familiar). prin corelaţie sau alternanţă (alocaţie-elocuţie). cum şi unde se produce articularea acestuia etc. statutul sunetului care se opune altui sunet respectiv dacă o vocală sau consoană.în funcţie de poziţia fonemului diferenţiator în structură cuvântului: radical (epruvetă-eprubetă). adjective-adjectiv (original-originar). Din cauza faptului că pentru vorbitorii de limbă română insuficient instruiţi se produc confuzii între termenii care intră în relaţia de paronimie. situarea în radical şi afix. la care am exemplificat cu paronime distinctive printr-un sunet (emersiune-imersiune) prin două sunete (diferend-deferent). .

cum au fost când au pătruns în limba română. că este înrudit etimologic. este o creaţie a locutorului pe bază raportării la o unitate lexicală a cărei informaţie semantică sau structură fonetică ar trimite la realitatea denumită. Privite din punct de vedere funcţional. în special în limbajul publicistic. Am exemplificat. cu etimologiile populare celebre : lăcrămaţie pentru reclamaţie. implicaţi în modernizarea continuă a civilizaţiei. obiectul lucrării noastre. variantele diferenţiate subtil în structura lor lexicală.articulate hotărâte şi al celor nearticulate (băiat –băiatul. dar fără elucidarea aspectelor teoretice legate de aceasta. cu atât mai mult cu cât paronimele. conativă sau persuasivă şi expresivă. capcanele similitudinilor care trimit în direcţii diverse sensul unor perechi de cuvinte apropiate ca formă şi se avertizează asupra folosirii riguroase a subtilităţilor limbii. Paronimele contribuie la modernizarea lexicului românesc. din termeni monosemantici. Termenul utilizat nu este atestat în dicţionare. pentru aceasta. De asemenea. eronat. îndărăt-îndărătul. murături pentru moratoriu etc. care presupune alterarea formei unui cuvânt mai puţin sau deloc cunoscut vorbitorilor sub influenţa altui cuvânt cu care se consideră. prin aceşti termeni se poate anticipa un nou val de înnoiri. Prin studierea paronimelor se evidenţiază bogăţia lexicului românesc. Paralel cu atracţia paronimică şi total diferită de această este etimologia populară. deoarece multe din ele intră în categoria neologismelor şi a termenilor tehnico-ştiinţifici. de asimilări de termeni. alături de celelalte categorii lexico-semantice ca sinonimia. Este evident că o parte dintre aceste sensuri figurate ale paronimelor nu vor rămâne în limbă. ceea ce are drept consecinţă permanenta căutare a ineditului expresiv şi a pitorescului lexical. Aceste realităţi lingvistice au impus introducerea paronimiei în manualele şcolare de gimnaziu şi de liceu. a vieţii in plan material şi spiritual. creaţiile interne din cadrul acestuia se explică prin împletirea celor trei funcţii ale discursului jurnalistic referenţială sau informativă. omonimia. se adaptează rapid nevoilor expresive ale vorbitorilor şi. joiajoi). însă 6 . apar acum cu complicaţii stilistice neobişnuite.

pentru înţelegerea dinamicii şi a tendinţelor lexicului actual. astfel pentru a vorbi cât mai corect din punct de vedere semantic şi gramatical. poate contribui la educarea lingvistică a publicului. circulaţia termenilor de la un domeniu la altul. în vorbirea de toate zilele. Abundenţa şi frecvenţa paronimelor în publicistică. în literatură. presa. în critica artistică. iar pe de altă parte la îmbogăţirea. deoarece acestea sunt rezultatul necesar şi marcă infailibilă a vitalităţii limbii în general. Considerăm că această lucrare de licenţă are un rol deosebit de important în optimizarea practicii de asistenţă managerială şi secretariat. ne-a fost de mare ajutor acest dicţionar.prezintă interes pentru cercetarea ştiinţifică. Lucrarea de faţă a fost realizată cu ajutorul Dicţionarului de paronime fără de care nu reuşeam să terminăm partea practică. constituie caracteristici esenţiale ale limbii actuale. De asemenea. prin larga sa audienţă. diversificarea şi internaţionalizarea lexicului limbii literare. prin autoritatea cuvântului tipărit sau rostit. În concluzie aspectele teoretice. au scopul de a o face utilă celor care o citesc şi mai ales de a oferi un cerc larg de informaţii cu privire la folosirea cât mai corectă a paronimelor de către vorbitorii limbii române. de lingvintică generală şi de lexicologie prezentate în capitolele lucrării. 7 .

CAPITOLUL I PARONIMELE 8 .

Pornind de la definiţie. precum şi formele gramaticale ale aceluiaşi cuvânt.. care merge într-acolo încât cosideră paronime şi acele cuvinte care se diferenţiază prin chiar şapte foneme (fonemul reprezintă cea mai mică unitate sonoră a limbii. (în loc de spezele).combustibilitate.1. paronimul mai cunoscut se substituie celui mai puţin familiar vorbitorilor. Editura Univers Enciclopedic. a cărui tendinţă. mai puţin instruiţi1. de obicei. Ediţia a -II-a.amploare etc. nu suntem de acord cu punctul de vedere pe care îl susţine Silviu Constantinescu2. 1994. motivată de factorii sociali sau 1 Ţibrian Constantin. PARONIMELE A. Bucureşti. pará . Din fr.nume”) sunt cuvinte neologice care se diferenţiază printr-un singur fonem sau mai rar prin două foneme. Exemplu: Trăiesc pe spezele părinţilor mei. 1998 9 . Apariţia perechilor paronimice este explicabilă prin procesele succesive de îmbogăţire a lexicului românesc. cu sensuri diferite şi uşor confundabile. DEFINIŢIA PARONIMELOR 1. De regulă. aproape de” + ónoma . 10 [DEX '98] Dicţionarul explicativ al limbii române. phonéme)3: combustie. 2006 2 3 Lingvistică „Iorgu Iordan”. Editura Universităţii Constantinescu Silviu..Capitolul I. care are funcţiunea de a diferenţia cuvintele între ele. amplitudine. ORIGINE Pronimele (provine din fr. Academia Română. p. Dificultăţi semantice. Institutul de din Piteşti.în trecut şi în prezent.lângă”. Am cumpărat un metru de altas. Ele provoacă erori de exprimare atât în vorbire cât şi în scris la o mulţime de vorbitori. Stuctura vocabularului limbii române. paronyme gr. Unii lexicologi consideră că avem de-a face cu paronime şi atunci când diferenţa este de mai multe sunete. (în loc de atlaz). Editura Ştiinţifică.

ascultare) scală = placă gradată de la aparatele de radio (< it. Acest fenomen constă în faptul că unul 4 Grădinaru Angela. Unii lingvişti au studiat însă paronimia prin prisma Imaginarului Lingvistic (atracţia paronimică neintenţionată). lipsă (< fr. lacus). Universitatea de Stat din Moldova . it. 1. ritmul. PUNCTE DE VEDERE ALE MAI MULTOR LINGVIŞTI Specialiştii în materie au abordat fenomenul din dublă perspectivă. lacune. 103 10 . p. rimă. Create prin atracţie formală. identificăm paronime cu acelaşi etimon primar. Trăsăturile de bază ale paronomazei sunt: concizia enunţului. organizarea sa binară. poetică şi ludică. retorica elipsei şi funcţia mnemotehnică . Aspectul funcţional al paronimelor. a ausculta = a asculta zgomotele din interiorul corpului cu urechea sau cu stetoscopul (< fr. alţi au examinat atracţia paronimică intenţionată. ele au primit denumirea de atracţie paronimică .economici extrinseci. investire). investir. a investi = a face investiţii. a plasa un fond (< fr. Atracţia paronimică. lat. lat. ausculter. Paronomaza îşi realizează valoarea datorită funcţiilor: metalingvistică. cuvinte asemănătoare fonetic altor unităţi lexicale ale căror sensuri sunt fixate deja în conştiinţa vorbitorilor. actualizat în vorbire. 2007. lacuna). lacună = spaţiu gol. o demnitate (< fr. invertire). a înveşti = a da cuiva o autoritate. invertir. scala). scala). provenit din latină lacuna < lat. Teză de doctorat în filologie . scară = element de construcţie (< lat. Ciocnirea intenţionată a doua paronime a dat naştere unei figuri de stil cu numele de paronomază4. se manifestă prin crearea alianţelor paronimice iluzorii. Chişinău. lagună = lac de litoral (< it. Din acest punct de vedere. lagună. favorizează asimilarea rapidă a cuvintelor noi şi aparţine unor asemenea conjuncturi.2. Exemplu: a asculta = a auzi. lat.

Bucureşti. Editura Coşeriu Eugen. 67 Didactică si Pedagogică. Etimologia populară se distinge de atracţia paronimică prin faptul că. înseamnă a oferi o imagine trunchiată asupra fenomenului în discuţie. Atracţia paronimică reprezintă un anumit aspect al etimologiei populare. 1995.din termenii paronimi. Termenul atracţie paronimică ar trebui folosit numai în legătură cu acele etimologii populare care constau în asocierea a două paronime. Ediţia a-II-a . mai frecvent în limba şi mai cunoscut.. Mulţi autori pun semn de egalitate între fenomenul atracţiei paronimice şi cel al etimologiei populare. După părerea noastră atracţia paronimică constituie doar un aspect al etimologiei populare. fiind grupate în structuri binare.limba este forma şi nu substanţă” şi de la concepţia triadică a lui Eugen Coşeriu6 (Sistem-Norma-Uz).vorbire” (uz) şi în raport cu "formă pură" este "substanţa". A utiliza termenul atracţie paronimică în locul celui de etimologie populară. Nu orice etimologie populară e şi atracţie paronimică. Bazele lingvistice pentru teoria şi parctica predarii limbii romăne. iar etimologia populară modifica aspectul sonor al elementului indus sub influenţa unui al treilea cuvânt5. întrucât acesta din urmă presupune asocierea formală şi substituirea a două paronime. Mulţi lingvişti au identificat atracţia paronimică cu fenomenul etimologiei populare – fenomen mult mai complex şi cu o sferă de acţiune incomparabil mai largă. subliniem că fenomenul atracţiei paronimice poate fi raportat la categoria normelor subiective care vizează domeniul Imaginarului 5 Chiosa Clara Georgeta.. Pornind de la teza saussuriană ca . în cazul etimologiei populare. Editura Echinox. p. elementul inductor şi cel indus nu sunt paronime. Acestea fiind spuse. p. îl atrage pe cel care este mai puţin cunoscut. s-a ajuns la concluzia că tipurile de paronime sunt inventariate la nivel de sistem. elementul inductor atrage şi-l substituie pe elementul indus. 149 6 11 . Introducere în lingvistică. Dar tot ce nu este "formă pură" nu este limbă (schemă). ci este realizare . Cluj. În cazul atracţiei paronimice. Aspectul funcţional al acestui fenomen este identificat prin atracţie paronimică şi este materializat la nivelul vorbirii. 1971. substituindu-l în procesul interacţiunii verbale.

Ca o obiectivitate generată de funcţionarea socială. iar cercetătorii în domeniu nici nu pot presupune posibile asocieri generate de subiectul vorbitor. p. 78 8 9 12 . cu normele fictive şi comunicaţionale (inconştient subiectul vorbitor poate asocia două cuvinte cu fonetism apropiat în procesul comunicării) şi cu normele evaluative (care îi permit locutorului a sesiza la timp aceste confuzii). locale. Elemente de lingvistică . Sub aspectul diferenţelor fonematice. Astfel. Bucureşti. survenit ca necesitate faţă de evoluţia limbii. adaptând-o. De aici e limpede că dinamica lingvistică7 actuală tinde să reducă rolul regulator al normei. dar funcţia regulatorie a conceptului a diminuat în favoarea celui de adaptare. cuvântul norma (în accepţie lingvistică) se utilizează la plural normele. a unei limbi standard. Atractia paronimică. Editura Ştiinţifică. norma este aplicată de fiecare locutor în felul său. limitele paronimelor nu pot fi încadrate în modele fixe. Bucureşti. Universitatea de Stat din Moldova. p. vorbitorii deja au asociat în exprimare. iar experienţa umană aduce anumite schimbări şi în experienţa lingvistică. Editura Ştiinţifică . dat fiind că limba este percepută ca o lume în dezvoltare. întradevăr. ei încadrează în anumite reguli ceea ce. Conceptul de unicitate a limbii este pus sub semnul îndoielii. În acest sens. Exemplele supuse analizei ne permit să afirmăm că numărul cuplurilor paronimice variază de la o categorie socială la alta. reconstruind-o în interiorul Imaginarului Lingvistic. Teză de doctorat în filologie. 1968. 146 Graur Alexandru. participă la crearea unei limbi omogene. de la un individ la altul şi chiar la aceeaşi persoană. Martinet André. A vorbi corect înseamnă a cunoaşte norma. norma. 2001. dar o astfel de limbă este vorbită de un locutor ideal9. inovaţii unde restricţiile normative nu au reuşit să se impună. norma nu poate ignora variabilitatea care include normele individuale. p. 1970. în diverse etape ale dezvoltării sale intelectuale. de fapt. Dimpotrivă.Lingvistic. 203 Chisinău. 7 Grădinaru Angela. când André Martinet 8 da o nouă definiţie limbii. Fenomenul "se confruntă" în acelaşi timp cu normele prescriptive (care cer respectarea particularităţilor funcţionale ale paronimiei). Începând cu 1960. Tendinţe actuale ale limbii române.

. Spre deosebire de atracţia paronimică. deşi prefixul anti. în majoritatea cazurilor.3. la neologisme. dar aceasta rămâne. fracţiune pentru facţiune (acceptat de DEX şi DOOM)11. Puţine sunt înlocuite de termeni care să devină norma lingvistică. Iaşi. utilizat. Dintre cele mai cunoscute abateri care s-au impus ca reguli amintim: anticameră. a căror frecvenţa e mai slab reprezentată în vorbire.B. Introducere în lingvistică. de vorbitori în locul celui de-al doilea: . Caragiale. În mod practic. limitată. aşadar la unităţile lexicale din masa vocabularului. conştient sau inconştient. Ediţia a –II-a . cu termeni renumerţie şi remuneraţie. în general. Bucureşti. implicând toate asociaţiile etimologice false. Pentru a demonstra raportul existent între atracţia paronimică şi etimologia populară (termeni şi fenomene confundate) ne vom folosi de exemple din opera comică a lui I. primul inexistent în dicţionarele româneşti mai vechi sau mai noi. să trăiţi! 10 11 Förstmann Ernest. 145 [DEX’75] Dicţionarul explicativ al limbii române.înseamnă împotriva. 1919.Şi la mine. pe care vorbitorii le stabilesc între cuvinte. îndeosebi la cele mai recente. Editura Ştiinţifică. ATRACŢIA PARONIMICĂ ( CONFUZIA SEMANTICĂ) 1. şi la cuvintele arhaice sau regionale. Editura Academiei Republicii Socialiste România. RAPORTUL DINTRE ATRACŢIA PARONIMICĂ ŞI ETIMOLOGIE POPULARĂ Acest fenomen teoretizat sub numele de atracţie paronimică de către lingvistul german Ernest Forstemann10 apare. p. orice vorbitor poate face.L.Exemplificăm. unul în calitate de element inductor. etimologia populară are o sferă mult mai largă. coane Fănică. ca o reacţie faţă de caracterul nemotivat al semnului lingvistic. considerăm că n-ar trebui să vorbim de atracţie paronimică decât în limitele cvasiomonimiei celor doi termeni care intra în relaţie. În ceea ce ne priveşte. o confuzie paronimică. cu circulaţie restrânsa sau individuală. 1975 13 . pentru aceasta. în general. celălalt ca element indus (adică influenţat).

Unele confuzii sunt efectul unor rostiri populare sau regionale.. Aceste fenomene sunt foarte rare.14. după buget”12. după buget. p. 12 13 14 Caragiale I. 123 Marcu Florin.. familial în loc de familiar. vorbitorii asociază informaţia care se referă la plată. Noul dicţonar de neologisme . Neologismul renumeratie a intrat în limba română prin filiera franceză (remuneration) şi din latină (remuneratio. Piteşti. . aia a fost cerneala violetă. 2003. Marea parte a vorbitorilor nu cunosc etimologia cuvântului.greu de tot…Ce să zici?”. . Cu excepţia unor cazuri izolate. de aceea trebuie acceptat ca atracţia paronimică înseamnă. avea eroare de preşedinte. Deoarece.Statul n-are idee de ce face omul acasă.L.Aş. Bucureşti.. . O scrisoare pierdută .Ei geanta latină. coane Fănică”.-onis) cu sensul de plată. modista şi învăţată…” . . Editura Academiei Române. corabora sub influenţa lui colabora13. După cum se poate observa. 1996.Fată frumoasă.. dar de! Nouă copii şi optzeci de lei pe lună. Bucureşti. Bradul de la Mirceşti. mental.. dar diferă prin afixe (de exemplu. a înlăturat lagunele. etc. miner în loc de minier. însă au informaţia sensului. fumatul se sondează cu tuberculoza. în care confuzia se produce între paronime care au aceeaşi rădăcină. abces de mânie.nu mă aşteptam ca tocmai dumneata să te pronunţi cu aşa iluzii în contra mea”. . fapt motivat de esenţa relaţiei de paronimie. identificată cu cvasiomonimia.Famelie mare. probabil din neglijenţa sau din dorinţa unor exprimări savante.Caragiale).. bombastice: adverse de ploaie. confuzie paronimică (semantică). Editura Corint . (I. i se imputaseră braţele. ne cere numai datoria.În calitate de casieră manipulaţi bani numeral ?Bineînteles ca numeral şi zilnic”.Băieşu). Editura Tempora. carbonier în loc de carbonifer).. bani cu număr şi cu uneori. p. 134 14 . rezultatul comunicării este opus intenţiilor şi demonstrează ignoranţa vorbitorilor. 1997 Găiţănaru Ştefan.. domnule…”. am conoscuto după miros”(I. de fapt. renumeraţie mică. onorariu. lucru exploatat şi ironizat de scriitorii români şi tradus prin termenul comic de limbaj: .L. celelalte atracţii reprezintă numai un aspect al cunoscutei etimologii populare. renumeraţie mică. famelie mare. Mic dicţionar de regionalisme. răsplata.

realitate care trebuie avută în vedere în descrierea lor la nivelul realizărilor concrete din limbajul cotidian. admitem că multitudinea atracţiilor paronimice reprezintă. în principiu. Dacă în cazul atracţiei paronimice elementul inductor este întotdeauna un singur cuvânt. 202. Beletristică şi critică . Caragiale aduce în lumină. Editura Casa Editorială Muntenia.. În comedia . p. iluzii-aluzii. Astfel spus. cele două cuvinte devin. boieresc pe bouresc). prin replica jupânului Dumitrache..O noapte furtunoasă’’. Saussure de Ferdinand. şi aceasta situaţie. un anumit aspect al etimologiei populare. atracţia paronimică se poate exercita asupra oricărui cuvânt care are un corp fonetic însoţit şi este. respectiv vorbirea individuală. raportul dintre cele două fenomene este asemănător cu cel dintre gen şi specie. ironizând involtura personajului: . ceea ce înseamnă că. cum a fost iniţial (de exemplu.Ei dacă nu-i ajunge. despărţirea e aproape. asimilează forma fonetică a remunera la a renumera. Bucureşti. Verbul a număra (sau cu alte cuvinte din familia lexicală a lua număr). însă numai în acel aspect al limbajului pe care Ferdinand de Saussure16 le-a numit parole.În exprimarea personajului feminin Zita din comediile lui Caragiale 15 este confundat semiarhaicul şiş cu franţuzismul şic. că. violentă-violetă. a gira îl substituie pe a gera. giantăgeantă. Curs de lingvistică generală. Satiră şi umor. Editura ANTET. Nu orice etimologie populară este şi o atracţie paronimică.L. În cazul etimologiei populare. la generarea acestor 15 Caragiale I.. numeral-numerar). astfel. o altă etimilogie populară. mai puţin cunoscut decât cvasiomonimul care i se substituie în vorbire. De aceea. 2011.Vom admite. să fi poftit la mine la despărţire cu lăcrămaţie. unul din termeni este o creaţie lexicală care nu se regăseşte în dicţionare. Din paronime. transformarea lui remuneraţie în renumeraţie şi a lui reclamaţie în lăcrămaţie nu pot fi explicate numai prin influenţa lui număr şi respectiv a lui lacrima. de asemenea. de fapt. că-i împlineam eu cât îi mai lipsea’’. omonime. care înlocuieşte elementul indus (de exemplu. Bucureşti. modistă-modestă. p. 2007.deoarece ultimul presupune confundarea integrală a două cuvinte paronimice sau cvasiomonime. 201 16 15 .

EFECTE NEGATIVE ALE ATRACŢIEI PARONIMICE Datorită unor factori subiectivi. Baia-Mare. pionier. carter. îl atrage pe cel care este mai puţin cunoscut. cu sensul de hrănire. care e mai frecvent în limba şi. precum: a.. specifice vorbirii populare sau anumitor graiuri regionale18. de care vă vorbesc. Am căutat produsul. pentru: butonieră. 304 Felecan Nicolae. confuzia se produce pentru că termenii au un radical comun. au mai contribuit verbele a număra şi a lăcrima. cartier. Esenţa atracţiei paronimice constă în faptul că un paronim.populară'' nu există.4. 1993. b. Editura Gutinul. pentru că nu se întemeiază pe cuvântul originar. siringa. în mai multe alimentări ’’ (corect alimentare). nutriţie. pretin.etimologii populare. la confuzia termenilor şi în urma unor accidente fonetice. Paronimia în limba română .. de obicei aton. pioner. 1968. Aşadar. uneori. în loc de: impermeabil. precum şi alte cuvinte care să încadreze în aceleaşi familii lexicale. transformarea lui e. fermă. de natura extralingvistică. firma. 267 16 . Probleme de etimologie . inerva. alimentaţie. 1. Vorbitorii mai puţini instruiţi folosesc în mod greşit cuvântul mai cunoscut în locul paronimului mai puţin cunoscut. În cazul paronimelor alimentări-alimentare. p. însă primul are singularul alimentare ( derivat al verbului a alimenta). p. respectiv pe un etimon valabil şi identificabil17. unele paronime se confundă în procesul comunicativ. Notăm şi faptul că se ajunge la paronimie şi. monoftongarea lui ie în e: butoneră. considerăm că însăşi noţiunea populară în cauză nu este o structură oportună pentru realitatea psiholingvistică pe care o defineşte : anexa . substituindu-i-se acestuia din urmă în procesul comunicării verbale. Editura Ştiinţifică . seringă. enerva. în i: impermiabil. prieten. 17 18 Hristea Theodor. Ca o concluzie la etimologiile populare. deci mai cunoscut vorbitorilor. Bucureşti. iar cel de-al doilea are singularul alimentară (forma substantivala a adjectivului alimentară). denumind un magazin (cu acest profil). afirmaţia care urmează este incorectă: .

influenţa. în loc de : protopop. Confuzia dintre substantivele paronimice contoar-contor are o frecvenţă deloc neglijabilă. filament. diftongarea lui e în ie: boxier.. Un caz special îl constituie termenii.c. în loc de boxer. masa. greşită. disimulare vocalică sau consonantica (n sau r când se repetă în interiorul aceluiaşi cuvânt pot dispărea): contigent. frecvent confundaţi. deoarece contoar înseamnă birou de comerţ. într-o anumită perioadă. faliment. decedat19. 19 Guţu-Romalo Valeria . Editura Humanitas. apropria. Corectitudine şi greşeală. iar contor înseamnă aparat de măsurat cantitatea consumată de apă. dinstincţie. este total neadecvată. infanterie. iar dezinsecţie înseamnă distugere a insectelor parazite (transmiţătoare de boli). independenţă. deşi sunt mulţi ţânţari ’’(corect dezinsecţie). f. volan. mobilă. valon. Sunt de la gaze şi am venit să verific contoarul’’ (corect contorul). gaze într-un anumit timp. în timp ce mort este persoana care a murit. metateza unor foneme: potropop. deoarece dezinfecţie are sensul de dezinfectare. mortalitate-mort. potcoavă. e. 2000. acţiune de a distruge microbii patogeni din afara organismului pentru a împiedica orice contaminare . itinerar. ca în enunţul: . influienţa.. d. Întrebuinţarea primului termen într-un context că: În urma ciocnirii maşinilor. apropia. independienţă. la totalul popupatiei respective. defunct. p. loc unde se fac plăţile în casele mari de comerţ sau de banca . Folosirea termenului dezinfecţie în loc de dezinsecţie este. de asemenea. sau al unui mare bancher. poctoava. energie electrică. aflate în mediul uman . intinerar. pentru că mortalitatea înseamnă indice rezultat din raportarea numărului de decese dintr-o populaţie. Nu s-a luat nici o măsură de dezinfecţie. 156 17 . distincţie. parter. pentru: identic. în loc de : contingent. anticiparea sau propagarea unui sunet: indentic. au fost şi mortalităţi (corect morţi). partier. infaterie. Bucureşti. pe un anumit treitoriu . ca în formularea: .

posibilă. în mod nejustificat. a termenilor rezoluţie-rezonanţă apare şi mai neobişnuită în contextul: .. pe când ordonator este conducător al unei instituţii bugetare. întâmplare probabilă. care să garanteze prin probabilitate morală (corect probitate)”. Confundarea.Răspunderea pentru încălcarea prevederilor legale revine ordinatorului de credite’’ (corect ordonator de credite). în locul termenului motiv. rezolvare pe care cel în drept o dă unei cereri. Identitatea tragică a părţii de început a două substantive. fiindcă prin motivaţie se înţelege totalitatea motivelor sau a mobilurilor (conştiente sau nu) care determină pe cineva să efectueze o anumită acţiune sau să tindă spre anumite scopuri . pentru că rezoluţie înseamnă hotărâre luată de un colectiv în urma unor dezbateri.. care nu este deloc scuzabilă.Avem şi noi o motivaţie. Cuvântul probabilitate înseamnă caracterul sau însuşirea a ceea ce este probabil : fapt. pricina unei acţiuni. care are dreptul să dispună de credite bugetare. aprobate prin venituri şi cheltuieli ale instituţiei. compus dintr-un număr variabil de unităţi specializate. comandate de acelaşi program înregistrat. iar prin motiv: cauza...De foarte multe ori. în ultima perioadă.. de exemplu. integritate. probabilitate şi probitate nu poate constitui un argument pentru substituirea lor. iar probitate: cinste. odată cu dezvoltarea unui limbaj financiar european. că nu ne-am început la timp lucrările planificate” (corect motiv). termenul de motivaţie este utilizat. care permite efectuatea unor operaţii : aritmetice şi logice fără intervenţia omului. ca în contextul: .Staţia de amplificare pusă la dispoziţie nu oferă o rezoluţie a sunetului prea bună ’’ (corect rezonanţa). prin confuzia termenilor. cum se constată în fraza: . aşa cum demonstrează contextul: . neverosimilă. Perechile ordinator-ordonator se caracterizează. din cauză că ordinator este un calculator numeric universal. raţiunea. onestitate. 18 .România are nevoie de un Havel. centrală sau locală.

chip.unui act.. deoarece informal. Deci parţial sinonime. 20 21 Iordan Iorgu.Mi-ai sugerat că eşti nemulţumit prin mimă”(corect mină)21. este forma redusă de la mimică arta de a exprima pe scenă..Nu are o mimă prea veselă”. confundate: . p. în cazuri mai rare. răsunet20. Termenii paronimici mimă – mină se înlocuiesc frecvent. am uitat de mine” (corect captivat).. neprotocolar. Limba română contemporană. 1957. înseamnă a lua pe cineva prizonier.. al cărui derivat participial este capturat. Bucureşti. în contextele: . confuzia este evidentă în formularea: . Asemănarea formală a termenilor informal-informaţional poate favoriza confuzia lor. Bucureşti. 1956. a avut loc o sesiune cu caracter informal al Consiliului Europei”. înfăţişare este oportun în locul lui mimă. Aceeaşi greşeală am identificat-o într-o ştire radiodifuzată: .Discuţiile sunt pur informale şi protocolare” (corect informaţionale). unde e puţin probabil că sesiunea în cauză să fi avut un caracter neoficial. fizionomie. eu am încercat să fiu corect şi legist” (corect legal). p. care este prevăzut de lege.Verbul a captura . deşi primul. deoarece legist este medic însărcinat cu lămurirea unor aspecte medicale care interesează justiţia (medic legist). mimă. sentimente şi idei. subjugat. Editura Ştiinţifică. Fondul principal al limbii române. Termenul mină. .În postul de ministru.Capturat de film. care înseamnă neoficial. a prinde un răufăcător. fermecat.. ca în formularea: .La Strasburg. cu sensul de expresie a feţei. pe când captivat înseamnă cucerit. În cazul perechii de paronime legist şi legal. 204 Graur Alexandru. cuvintele capturat şi captivat apar. iar rezonaţă: proprietate a unor corpuri sau a unor încăperi de a intensifica şi a prelungi sunetele. familiar ar intra în contradicţie logică cu caracterul protocolar din acelaşi enunţ. în timp ce legal înseamnă care există sau se face în temeiul unei legi. 188 19 .. este conform cu legea. prin mişcările fetei.

De aceea. zone teritorii care conţine petrol. În privinţa perechii paronimice ascultare . în locul termenului privat(ă).. confuziile sunt. denumeşte o boală care constă în inflamarea unei artere.picior amputat datorită unei artrite’’. În timp ce al doilea. cu sensul de particular. a fi atent la ceea ce se 20 . care extrage sau prelucrează petrol. care înseamnă care lipseşte pe cineva de ceva. individual este corect termenul privativ. petrolier. desemnează acţiunea de a asculta şi rezumatul ei. a se strădui să audă ceva. privitor la extragerea şi prelucrarea petrolului. arterită. iar instrucţia vorbitorilor se realizează ori de câte ori aceştia generează confuzii. oportun în acest context.ascultări.. derivat de la acelaşi cuvânt de bază petrol. Primul termen. care exclude ceva. În spiritul acestor informaţii semantice. care provine din petrol. nici aici nu este întrebuinţat pentru exprimarea acţiunii de a asculta zgomotele din interiorul corpului în urechea sau cu stetoscopul pentru a verifica funcţionarea organelor interne. cu sufixul -ier şi înseamnă referitor la petrol. Celălalt termen.este greşită (corect arterită). în contexte ca pedeapsă privată de libertate. care ţine de petrol. generalizate. soluţia dată de judecător viza sentinţa privată de anumite drepturi.terenurile petrolier reprezintă una dintre bogăţiile tării’’ este confundat de petrolifer. deşi al doilea termen apare în limbajul medical. termenul petrolier din structura . care provin din limbajul medical. construcţia . în privinţa perechii petrolier . Termenii artrită şi arterită. a asculta. confundaţi adeseori. aproape. cu precădere. cu sufixul -fer (de provenienţa latină) se referă la straturi.petrolifer nici în stadiul actual al românei vorbite nu se poate afirma că sensurile sunt cunoscute şi greşelile eliminate. regiuni. deşi artrită este denumirea unei boli care se manifestă prin inflamarea articulaţiilor. este derivat de la cuvântul de bază petrol. pe când cel de-al doilea. bogat în petrol. la nivelul limbajului colocvial unii termeni paronimici au o frecvenţă destul de ridicată. în sensul că. se substituie reciproc. Deşi.În cazul perechii privat-privativ.

fie . Termenul deficienţă înseamnă o scădere. minier. 1963. cast . cel mai adesea. suferindului i s-au prescris medicamente şi repaus la pat’’ (corect auscultării). integraţi la două părţi de vorbire diferite. un . lipsa de integritate anatomică şi funcţională. pentru argumentarea existenţei acestei confuzii.spune sau se cântă. desemnând artistul care stăpâneşte în mod desăvârşit tehnica unui instrument muzical sau cel care are talente într-o artă oarecare. o greşeală.orice lipsă la o socoteală sau un calcul . apar adeseori confuzii. deşi virtuos înseamnă care respectă şi realizează în mod consecvent dezideratele etice. În limbajul social şi financiar. absenţa a anumitor facultăţi fizice sau psihice . Termenii virtuos-virtuoz. înzestrat cu multe virtuţi. în care se găsesc multe mine. desemnând muncitorul calificat care lucrează într-o mină. Bucureşti. curat. Necunoaşterea sensurilor cuvintelor.. 271 21 . în care se practică mineritul . Limbă şi literatură . miner: .Deficienţa de personal implică şi repercursiune asupra bolnavilor’’. iar virtuoz apare utilizat respectiv în limbajul muzical.. derivat cu sufixul substantival –er (sufix agentiv). în locul acestuia apărând deficienţă.petrolifer. În enunţul . cât şi a controlării tensiunii arteriale. o rămânere în urmă. fie lipsă bănească la un bilanţ financiar. p. ambi derivaţi de la un cuvânt de bază comun. oportun este termenul deficit (lipsă de personal)22. cinstit. Aducem. În urma atât a ascultării respiraţiei şi a bătăilor inimii.. face posibilă confuzia între termenii funerarii şi funeralii : 22 Sfârlea Lidia . Editura Academiei. verdict’’ medical exprimat ca urmare a acţiunii verbului amintit:. Termenul confundat este. În categoria paronimelor frecvent confundate înregistrăm. precum şi lipsa informaţiei legate de etimologia acestora. cu un procent egal cu perechea petrolier .. însă cu sufixe diferite: miner. mai mulţi minieri au post surprinşi în subteran de prăbuşirea unei structrucţi de rezistenţă’’ (corect mineri). însemnând care ţine de mină. iar al doilea fiind substantiv. derivat cu sufixul adjectival -ier.În timp ce foram. termenii miner – minier. pierdere’’. iar deficit înseamnă fie plus de cheltuieli faţă de venituri. confuziile cele mai frecvente le înregistrează cuvântul deficit. privitor la mină. primul fiind adjectiv..

pronunţat egzamen. fără a le integra în contexte relevante: Avocat – advocat. în continuare.. va părea utilizat numai pe lângă regenţi nominali. pronunţat ecscursie. În continuare. am înregistrat etimologii populare desprinse din literatură.. iar al doilea este un termen moştenit din latinescul funerarii. existent şi în limba franceză. probabil. în excursie. prezentăm. În demersurile anterioare. funerailles) şi este substantiv. în toate structurile în care cuvântul este folosit ca sensul amintit. 1995. în funcţie de poziţia acesteia fără de alte sunete: es. perechi de asemenea cuvinte. În structura . de la substantivul frunte. cu sensul frontiere. este asimilat la cuvântul fruntălii creat. etimon şi al neologismului literar actual frontieră -frontiere24. e război’’ . religios etc. Logoş.23. ne vom opri asupra etimologiilor populare identificate în limbajeul specializat al medicinei.inovaţii” sau . fenomeme care se constată şi la nivelul limbajului cotidian actual. fie sestanie. Admiţând că în categoria etimologiilor populare putem include toate formele incorecte ale termenilor literari. ambele forme inexistente în limba romană. p. în limba romană (<fr. Termenul fruntării. Editura Clusium. creaţii’’ populare paralele cu termenii existenţi şi atestaţi în dicţionarele româneşti. 23 24 Graur Alexandru. în examen. al sportului. în conştiinţa vorbitorului neinstruit. ca atare. şi gz. a franţuzescului frontiere. mai târziu. 144 22 . etimologiile populare sunt . care sunt generate de necunoaşterea sensurilor termenilor sau de asimilarea sensurilor unora la altele dintre ele. adaptată. Dinamica lexicului românesc.. SLG. de regulă substantive ( piatra funerară). acesta este forma arhaică.ca. Cuvântul sfeştanie. de altfel.. împrumutat din slavul svensteniie. Etimologie multiplă . p. vom spune. Am participat la funeraliile lui X’’(nu funerarii). beletristică. 1961. 46 Dimitrescu Florica. La nivelul pronunţiei. litera X este redată prin două sunete.primul cuvânt este adjectiv. împrumutat din francezul funeraire. Spre deosebire de confuziile paronimice.Acestea reprezintă variante regionale şi populare ale termenului cu etimologie slavă. apare pronunţat fie feştanie. de unde a pătruns. În concluzie.Dincolo de fruntările ţării.

CRITERII DE CLASIFICARE 1. vechi sau noi. antonimie = corelaţie între două cuvinte cu sens opus (< fr. 23 . fr. dar deosebite printr-o modificare fonetică a cel mult două dintre ele. corvertă = navă de război de mic tonaj (< fr. causalis. nomos = lege). maneggio =mânuire). două legi sau două principii (<fr. manej = loc special amenajat pentru dresarea câinilor. covertă = puntea superioară a unei nave (< it. accidental(< lat. antonimie) cauzal = referitor la cauză (< lat. frecvente sau rare în limbă. casuel). manege. vinieta. corigent – corijent. fr. arena pe care evoluează animalele dresate (< fr. corvette. Prin etimologia populară. DUPĂ NUMĂRUL DE FONEME PRIN CARE DIFERĂ Drept paronime sunt considerate şi cuplurile de paronime alcătuite din acelaşi număr de foneme. etc. antinomie. covertă). antinomia. C. foneme vocalice sau cu un fonem în plus la unul dintre membrii cuplului: antinomie = contradicţie aparent insolubilă între două teze. desinenţa – dezinenţa. pasaj – pasagiu. tangou – tango. cu sensuri neclare sau cu forme neobişnuite. pateu – pate. it. cloun – claun. anti = împotriva = gr. împrumutat din it. creat din gr. în general puţin cunoscute sau susceptibile de a fi interpretate prin falsă asociaţie etimologică. causal). vorbitorii încearcă să-şi lămurescă anumite cuvinte.vigneta. cazual = cu caracter întâmplător. umoristic – humoritstic. casualis. imprimeu – imprime. vist – whist.5. lat. aşa cum am demonstrat şi am exemplificat anterior. corvetto). maseza – maseoza. macrameu – macrame.bistrou – bistro.

test . elida .solitar. etc.6. solidar . vrac . investi.justiţiar. virtuos .livret. panel paner. a) cu sufixe : floral . lector . poştal .iminent. insera . atlas .cazual. eminent . b) cu prefixe : emigra .prescrie.florar. iar formal printr-unul sau două 25 Felecan Nicolae. b) în interiorul cuvântului: cabla .geanta. 1.gera.menaj = activitatea gospodinei.7. oroare eroae. cu frecvenţe diferite. Baia Mare. temporal .decupa.lagună.imigra.cabră. Editura Gutinul. rid . saşiu . 107 24 .rit.adagio.menaj.mangan. B.irupe.prenume. etc. p. 1993. etc. mangal . Paronimele lexicale pot avea diferenţa formală: a) la începutul cuvântului: eluzie . menage. se constată că această relaţie semantică se înregistrează la anumite părti de vorbire şi. etc.şasiu. 1.livret. clasa substantivului înregistrează cele mai multe perechi de cuvinte diferenţiate semantic total. proscrie.însera. releva rerevela.frac. Paronimia în limba română .altaz.poştaş.antinomie.eluda. gira . janta . Diferenţa formală constă şi într-o metateză ( schimbarea ordinii fonemelor): antonimie . literal .text. destines . libret . justitial . pronume. aici. Astfel. gospodărie (< fr. libret . DIN PUNCT DE VEDERE SEMANTIC Paronimele sunt de două feluri: lexicale şi afixale25.rector.distins. cauzal . din vechia franceză maisuie = familie). DUPĂ VALOAREA MORFOLOGICĂ În privinţa apartenenţei perechilor de paronime la părţile de vorbire. decapa .temporar.învesti.iluzie. manej . lacună . A. perolier -petrolifer. erupe . Paronimele afixale se realizează cu ajutorul afixelor ( sufixelor şi prefixelor) de la acelaşi cuvânt existent în limbă. c) la sfârşitul cuvântului: adagio . etc.literar.virtuoz.

1973. la care etimonul este comun sau mai îndepărtat. geanta – janta. distincţia se realizează prin două forme. habilis). secret ( < fr. iscusit. conjectura – conjunctură. Unele alcătuiesc dublete sau triplete etimologice: virtuos – virtuoz. lat. încercăm o cuantificare a acestora în ordinea alfabetică a termenilor şi a părţilor de vorbire în care se încadrează. Editura Academiei Române.adducteur.foneme. habile. a eluda – a elucida. lat. pe care l-am moştenit din aceeaşi limbă. verbul a generat de asemenea. Cel dintâi este cuvânt vechi şi popular (moştenit din latină).În continuare. În funcţie de aceste apartenenţe. de fată. stilistică. achromatique). urmând adjectivul şi adverbul. 26 Coteanu Ion . acroamatique). acroamatic = transmis pe cale orală. agilis). scal – escal etc. lacună – lagună. Stilistica funcţională a limbii române . însă prin intermediul francezei26. acromatic = care nu se colorează cu diferiţi coloranţi (< fr. agile. limbaj. abductor) aductor= muşchi care apropie un membru de planul de simetrie al corpului său două organe unul de celălalt (< fr. specialist în calcule statistice (< fr. actuar = scrib. actuaiere. 250 25 . inveterat – învederat . adductor). lat. abductor= muşchi care îndepărtează un membru din axul median al corpului sau două organe unul de celălalt (< fr. În cazul perechilor a colabora – a corobora. p.abducteur. actuaries). Bucureşti. lat. vioi (< fr. actuael).stil. actual = prezent. de actualitate (< fr. a evalua – a evolua. la ordinea zilei. suplu. a) Paronime adjectivale: abil = îndemânatic. ştiinţifice (cum este cazul perechii a asculta – ausculta). suficiente perechi de paronime. iar al doilea este un neologism aparţinând terminologiei. lat. agil = care se mişca uşor şi repede. în general. priceput (<fr.

duble = metal sau un strat subţire de aur sau de argint (fr. abaque. dubleu = doborârea a două animale de vânat cu două lovituri apropiate ale puştii. bancrut = falit (< fr. adiţie = adăugare. location. abacus). drug). dublură (< fr. drugă = fus . banqueroute). audiţie = faptul de a audia muzica (< fr. bancarottiere). 26 . care susţine arhitrava (< fr. aşezate pe vergele orizontale şi paralele. adunare (<fr. abacus). diagrama (fr.audition. locatio). faliment(< fr. lat. bancrută = situaţie a unui comerciant falit. caretă = trăsura închisa cu patru roţi (< rus. germ. allocation). abaque.. se disting unităţi la care apare un fonem în plus la unul dintre termeni. lat. lampant = petrol limpede pentru ars în lămpi. locaţie = închiriere (< fr. lat. caret = broască ţestoasă comestibilă (< fr.lampant). auditio). tabel. ajutor în bani (< fr. druga). additio). alocaţie = suma destinată unui anumit scop. it. double). Exemple : abac = dispozitiv de calculat cu ajutorul unei bile mobile. double). lat.La nivelul perechilor de paronime. produs prin distilare fracţională a ţiţeiului (< fr. addition. vinovat de administrare sau de fraudă. caret). drug = bară de lemn sau de fier (< scr.bancrott. kareta). ştiulete de porumb (< scr. abaca = partea superioară a capitelului unei coloane. lat.

acne). al unei stări morbide (< fr.rampanat = fiecare dintre cele două laturi oblice ale unui fronton. presant (< it. reacţional = care ţine de reacţie. reactionaire). statuar = referitor la statui. astringent = care produce strângerea ţesuturilor animale (< fr. noologique). pasabil = care e acceptabil (<it. statuaire). pasibil = care poate sau trebuie să fie supus la…. rampant). astringente. vacant.conform unui statut (< fr. statutar = care este prevăzut. ale unui cablu (< fr. ca o statuie. stringent = care se impune în mod imperios. rătăcitor.(< fr. noologic = referitor la disciplină care studiază spiritul (< fr. b) Paronime substantivale : acmee = punct culminant al unui eveniment. vacant = care nu este ocupat de nimeni. liber (< fr. vagant = care umblă din loc în loc. statuaire). de natura reacţiei (< fr. astringent. 27 . nestatornic (< germ. lat. vacans. fără titular. passible). stringente). astingeus). it. lat. acnee = boala manifestată prin apariţie de coşuri pe piele (< fr. vagans). acme). passabile). neologic =cu caracter de neologism (fr. lat. momental (< fr. reacţionar = care aparţine sau este specific raţiunii (< fr. vagant.ntis). neologique). reactionel).

addition. eflux = mişcare a unei mase de fluid către exterior (< fr. alăturat (< lat. lucios. politicos (< lat. adunare (< fr. calemar = călimară portativă în formă de toc. affable). lat. aflabil = binevoitor. carte de vizită (< fr. care are elemente comune cu altceva. lat. affluz). calmar). unit de ceva. audition.bristol). contigu).adiţie = adăugare. brostol = carton alb. stând pe picioarele de dinapoi (despre cai). conţinu). cabla = a instala cabluri de telecomunicatii. a face legătura cu cablul de telecomunicaţii (< fr. decimal = echilibru al greutăţiilor corpurilor cu alte greutăţi etalon de zece ori mai mici (< fr. contiguous. care se poartă la brâu (< fr. amabilis. fr. fr. continuus. a urca (< fr. cabra = a se ridica în două picioare. affabilis. contignuu = legat. de calitate foarte bună din care se fac copertele. cordial (< lat. a se ridica. audiţie = faptul de a asculta muzică. fr. 28 . îmbulzeală (< fr. audiere de muzică cu un auditoriu restrâns (< fr. cabler). decimale). binevoitor. additio). pristolul). care se prelungeşte fără pauză (< lat. calmar = moluscă asemănătoare cu sepia (< fr. auditio). calemar). aimable). îngrămădeală. cabrer). afflux). pristol = masa din mijlocul altarului pe care se ţin obiectele necesare oficierii liturghiei (< şl. aflux = afluenţă. continuu = care are loc fără întrerupere. amabil = prietenos. fr.

deciman = care revine în mod intermitent la zece zile (< fr. a se dezvolta. piruete = învârtire făcută pe loc în vârful unui picior (< fr. gironette). a socoti (< fr. calmant (< fr. lasa răni sângerânde (< fr. famatus). famat = cu renume. Nepal. cu faima (< fr. rupya). vb. cu reputaţie. evoluer). prin diferite feze progresive. fame. lat. 29 . a se transforma (< fr. deconnectant). a stabili preţul. valoarea. fanat = care şi-a pierdut prospeţimea. epiphyle). acesta servindu-i numai că sprijin (< fr. a calcula. ripee. după ce cad. veştejit (< fr. ferrare). trecut. evolua = a trece printr-o serie de transformări.. deconectat = decuplat. unitate a sistemului monetar în India. decimane). Pakistan şi Sri Lanka (< engl. hind. ofilit. rupia). epiphyte). evaluer). evalua = a determina. deconecta). rupie = moneda de diferite valori care a circulat în Turcia. epifil = care se dezvolta pe frunze (< fr. giruete = dispozitiv pentru indicarea direcţiei şi intensităţii vântului (< fr. epifit = care trăieşte fixată pe altă plantă fără a fi parazit. ferula). destines (<fr. pirouette). deconectant = care are acţiune calmantă asupra sistemului nervos central. relaxat. ferură = piesă metalică folosită pentru asamblarea elementelor de construcţie ale unui avion (< fr. spre o treaptă superioară. ferulă = baston care constituie simbolul al demnităţii sarcedotale (< lat. rupia = boală de piele manifestată prin cruste purulente care. fame).

a scoate (< fr. a se opri de la ceva. a goli. stannine). a decupa. impesta = a molipsi de ciumă sau de alta boală contagioasă. tretină = amenda pe care o plătea în evul mediu în Moldova hoţul prins asupra faptei cu a treia parte a valorilor furate (< sl. s’abtenir). pânză. -inis). evader). a primi. a organiza bazele. a se lipsi de folosirea unor lucruri (< lat. a obţine = a dobândi. impostare). a răspândi un miros urât. avida = a scobi pe dinăuntru. c) Paronime verbale: abţine = a se stăpâni. zoolithe). fier şi cupru (< fr. zoofit = denumire dată unor animale inferioare a căror formă aminteşte de aceea a plantelor (< fr. a realiza ceva (< fr. sandală = încălţăminte uşoară de vară din piele. a fugi. a scăpa (< fr. imposta = a aranja. obtenir). sandal). impestare). structurile unei lucrări (< it. cu feţe decupate sau acute din bentiţe (< fr. tretin = animal de trei ani. stamen. stanină = sulfură naturală de staniu. a scăpa dintr-o închisoare. sandale) stamină = organ bărbătesc de reproducere la flori. zoophyte). 30 . care conţine polen (< lat. treti). material plastic. Dintr-un lagăr. abţinere. evider). zoolit = parte folosită sau petrificată a unui animal (< fr. a corupe (< it.sandal = numele unei ţesături de mătase din care se făceau obiecte de îmbrăcăminte (< tc. evada = a fugi. fr.

profera = a spune. recuser). nerecunoscându-şi autoritatea. a compacta (< fr. taxa = a fixa. Notă: În cazuri rare. a fasona. tasa = a se îndesa. a face să devină sau a deveni mai cumpătat. o taxă). prefera = a ţine mai mult (la ceva sau la cineva). a nu accepta. prefere). un preţ. proferer). a da o anumită formă unui material plastic.modela = a executa ceva după un anumit model. a dovedi iscusinţă (< lat. a-şi coborî nivelul. moderar). a pătrunde ceva cu mintea.taxer). pricepe = a înţelege. a rosti înjurii. a îndesa. perechile de paronime aparţin unor părti de vorbire diferite: acord (subst) . a nu da ceva ce nu ţi s-a cerut (< fr. a respinge. fr. mai stăpânit (< fr. a simţi (< lat. obiectele şi fenomenele din realitatea înconjurătoare. bănuindu-l de părtinire (< fr. percipere. un martor. refuzer). tasser). modeler). a da întâietate unei situaţii sau unei persoane în raport cu în raport cu altceva sau altcineva (< fr. modera = a face să devină sau a deveni mai puţin intens.adamantina (subst) 31 . a avea cunoştinte într-o materie. a se afunda sub povara propriei greutăţi.acort (adj) adamantin (adj) . a sesiza cu ajutorul simţurilor şi al gândirii. recuza = a respinge un judecător. percevoir). prin reflectare mijlocită. a influenta (< fr. a se lămuri. refuza = a nu primi. a considera. a se dumiri. a modifica după voie. a califica (fr . a stabili o taxă. percepe = a încasa (un impozit. a se turti. percipere). a supune unei taxe. ameninţări (< fr. a socoti.

deoarece aceasta are caracter stintific sau sensuri pe care vorbitorul cu instrucţie medie nu le cunoaşte.8.aglomerant (subst) albastru (adj) .doar (adv) declin (subst) . de aceea. este de domeniul ştiinţelor. capitol fiecare din diviziunile în care este împărţită în mod obişnuit o carte şi o frecvenţă redusă la termenul următor. utilizat des este eşarfă fâşie de lână. Astfel perechia capitol – capitul înregistrează o frecvenţă ridicată în folosirea primului termen. paronimele nu cunosc reprezentare amplă ca sinonimele sau antonimele.adagio (adv) .adjutant (subst) agest (subst) . de mătase. care se înfăşoară în jurul gâtului .cezariană(subst) dar (conj) .diclin (adj) festin (subst) . 32 .celesta (subst) cezarian (adj) .agrest (adj) aglomerat (adj) . pentru că unul din cei doi termeni are.festiv (adj) formal (adj) .brutar (subst) celest (adj) . în majoritatea cazurilor. loc unde se ţin adunări de felul acestora.adagin (subst) adjuvant (adj) .formar (subst) lineal (subst) . în general.linear (adj) 1. În cazul perechii eşarfă – eşarpă. cuvânt cunoscut vorbitorilor şi.alabastru (subst) brutal (adj) . DUPĂ CRITERIUL FRECVENŢEI PARONIMELOR ÎN LIMBAJUL VORBITORILOR DE LIMBA ROMÂNĂ Din punct de vedere al frecvenţei în utilizare. o uzanţă limitată sau ocazională. datorită informaţiei semantice pe care o transmite şi care. capitul corpul canonicelor unei catedrale catolice. adunare de călugări sau de alţi lerici catolici.

arenar = nume dat gladiatorilor care luptau în arenă (< lat. 115 33 . Limbă şi literatură. lipsit de vegetaţie. Din punct de vedere formal. bandola). cu o greutate lemn la un capăt. au o frecvenţă sporită. cât şi în cel publicistic. 1963. Editura Academiei. marfă proastă (< fr. beletristic şi ştiinţific. ciloză = tremur convulsiv cronic al ploapei superioare (< fr. camelot). bandură = instrument muzical ucrainean de formă ovală. arenarius). bellite). Bucureşti. belote). camelotă = lucru de cârpit. bandulă = frânghie lungă. belotă = joc de cărţi care se joacă pe puncte cu 32 de cărţi între doi. p. camelot = vânzător ambulant (< fr. percepe – pricepe etc27. belită = exploziv folosit în minele de cărbune (< fr. deşi adeseori sunt confundate semantic datorită radicalului comun provenit de la cuvântul de bază mină. specific domeniului militar. 27 Sfârlea Libia. trei sau patru jucători (< fr. arenele). apărând atât în stilul colocvial. care ajută la prinderea şi dă tragerea parâmelor grele (< it. camelote). eşarpă. bandur). din prisma unui vulcan (< it.în timp ce al doilea. În schimb. cillose). morfologic sau semantic mai considerăm şi următoarele cupluri de paronime: a) Paronime uzuale: arenal = teritoriu şes. În aceeaşi categorie a paronimelor frecvente în limbajul cotidian se încadrează şi numeral – numerar. cu 8 până la 24 de coarde (< rus. cuvintele paronime miner şi minier. apare utilizat numai de către militari (direcţie de tragere înclinată faţă de front şi care străbate în diagonală poziţia inamică).

cirrhoze).. fantezist. radiaţie. 34 . format dintro panglică lungă de pânză sau de oţel împărţită în cm şi care se strânge. prin acţionarea unei manivele (< fr. prin rulare. remorcat la un autoturism şi dotat cu elemente de confort proprii unei mici camere de locuit (< fr. licărire. germ. radia). savoare = gust plăcut. rază = linie dreaptă după care se propagă lumina. favoare = avantaj. propriu romanului. rulotă = vehicul cu două roţi. semn slab. faveur. pâlpâire. ruletă = instrument folosit pentru măsurarea lungimilor şi distanţelor. limba romană (< din română = esc). razzia). -oris). lat. afecţiune. pronumen). românesc = care aparţine României sau populaţiei ei. romanesque). razzia. aroma (< fr. razie = control inopinal făcut de organele de ordine publică pentru descoperirea unor infractori. saveur). caracterizată prin apariţia unor gramulaţii conjunctive dense în ţesutul acestui organ şi prin distrugerea celulelor hepatice (< fr. deosebit de acela de familie. prenume = numele (particular) dat cuiva la naştere. favor. bunăvoinţa care se acorda cu preferinţa cuiva (< fr. it. a unor contravenţii (<fr.ciroză = boala cronică de ficat. nume mic (< fr. romanesc = care are caracter de roman. prenom). roulotte). pronume = parte de vorbire flexibilă care ţine locul unui substantiv (< lat. într-o casetă cilindrică. imaginar (< fr. privitor la România sau la populaţia ei. distantă de la centrul unui cerc până la orice punct de pe circumferinţa sa (< lat. roulette).

şapă = strat care se toarnă pe suprafaţa unui element de construcţie pentru a-l impermeabiliza (< fr. chape). solidaire. stor = perdea pentru ferestre. stoles). ceată. solitarius). care trăieşte retras. sfora). speţe = specie. care angajează mai multe persoane. scala). lat. 35 . sapă = uneltă agricolă pentru săpat şi prăşit (< lat. neumblat. unite prin piese paralele aşezate transversal la distanţe egale şi a servi pentru a urca sau a coborî undeva (< lat. speze = cheltuieli (< it. sfoară = fir lung obţinut din împletirea sau răsucirea mai multor fibre textile şi folosit în special la legat (< mgr. strâns.scală = placă gradată pe care se pot urmări la aparatele de radio posturile şi lungimile de undă. fr. pâlc (< mgr. solidar = care priveşte. fiecare fiind responsabilă de întreaga obligaţie care revine tuturor. scala). care se ridică sau se lasă cu ajutorul resort sau cu o sfoară specială (< fr. solidus). sappa). skoara). solitaire. singuratic. fum înecăcios (< sl. stol = grup de păsări zburătoare de acelaşi fel. solitar = izolat. Spezies. spese). store). lat. diamant mare care se montează de obicei la un inel (< fr. unit (< fr. care leagă. espece). pricină adusă spre rezolvare înaintea unui organ de jurisdicţie (< germ. sfară = miros greu de fum rezultat din arderea grăsimilor sau a cărnii. scară = obiect alcătuit din două părţi laterale lungi şi pararele.rampă (< it. pustiu.

temporel).. cel care are talente deosebite într-o artă oarecare (< fr. virtuosus). unul dintre termeni este acceptabil aproape tuturor vorbitorilor. cântăreţ care stăpâneşte la perfec tehnica unui instrument muzical. virtuoz = muzician. De exemplu . experiment. acoperit cu cremă. trecător. temporaire). în general. În alte cazuri. texte). temporar = vremelnic. viers = melodie. făcut din aluat nedospit sau din mălai (< lat. dulceaţă sau fructe (< fr . turtă = pâine rotundă şi turtită. turta). cinstit. exprimare. privitor la timp (< fr. virtuose). cuvintele unei bucăţi musicale (fr. În schimb perechia paronimică amidol = substanţă folosită ca developator în fotografie. cântec. test). test = încercare. amidon = substanţă organică aflată în seminţe.tarte). probă prin care se pot examina unele aptitudini fizice şi psihice ale unei persoane (<fr. 36 . previzoriu (< fr. dând dovadă de o capacitate deosebită şi de talent. versus). din domeniile ştiinţei şi ale tehnicii. este un termen cunoscut vorbitorilor. tempotal = care indică timpul. vers = cuvânt sau grup de cuvinte aşezate potrivit anumitor reguli de măsură şi de cadenţa şi formând un rând dintr-o poezie (< lat. este aproape necunoscută şi neutilizată. Uneori. virtuos = cu multe virtuţi . timbru al vocii (< lat.tartă = prăjitură făcută dintr-un strat se aluat. chimică etc. folosită în industria alimentară. arie. în fructe sub formă de granule. fragment dintr-o scriere. cast. care are un talent excepţional. care posedă la perfecţie tehnică unei arte (< lat. o tipăritură. text = ansamblul cuvintelor conţinute dintr-un document. versus). b) Paronimele rare şi foarte rare Sunt perechile de unităţi lexicale care descriu entităţi concrete sau abstracte. glas. voce. curat. ambii termeni sunt necunoscuţi vorbitorilor.

alena = hidrocarbură cu dublă legătură în moleculă (< fr. care trăieşte pe lângă ţărmuri stâncoase (< fr. la mamifere (< lat. folosind argumentele subtile sau artificii sofisticate. maltase). care se prepară din amidon (< fr. în continuare.De exemplu. text care compectează conţinutul unui document comercial. alemona = gen de plante erbacee cu flori mari de diferite culori. labru = peste marin comestibil. sărituri în apă (< fr. buză superioară la insecte. labrum = structura anatomică în formă de buză. Prezentăm. eristică arta de a controversa. maltoză = zahăr cristalizat. care determină o trăsătură diferită a unui caracter (< fr. act adiţional (< fr. arta de a duce o dispută cu scopul de a descoperi adevărul. labre). maltază = enzimă care transformă maltoza în glucoză (< fr. maltose). allele). longe). şi euristică metodă de studiu şi de cercetare bazate pe descoperirea unor fapte noi. alonjă = piesă care serveşte la prelungirea unor obiecte. 37 . ca un grupaj de paronime cu frecvenţa redusă sau foarte redusă în comunicare. cu corpul în culori vii. care înfloresc de obicei primavara (< fr. allene). allonge). labrum). mişcare rapidă de întindere a bratului. alela = formă diferită a unei gene. folosită în procesul de învăţare sau de perfecţionare a unor mişcări acrobatice în gimnastică. solubil în apă. anemone). lonjă = piesă sau instalaţie mobilă ajutătoare.

nucelă = partea centrală din ovulul unei plante fanerogeme în care se găseşte sacul embrionar (< fr. stercoral). de origine spaniolă (< fr. nicelle).mantele = manta scurtă cu care femeile îşi acoperă umerii şi braţele. mantie (< it. epifil = care se dezvoltă pe frunze (< fr. care intră în mitul corespunzător al altei scânduri sau plăci (< germ. mantila = un fel de manteluţă mai lungă. isothere). Feder). izosteră = linie în diagrama unui sistem fizico . myiase). nacelle). sercoraire ). feeder). care se localizează în diferite ţesuturi sau cavităţi (< fr. feder = parte ieşită în afară. purtată de femei eşarfă lungă de mătase sau de dantea. epiphyte). 38 . nacelă = cabină atârnată de un balon pentru a transporta echipajul. stercoral = referitor la excremente (< fr. instrumentele etc (< fr. isostere). myose). în lungul marginii unei scânduri sau a unei plăci. epifit = care trăieşte fixat pe altă plantă fără a fi parazit. fider = linie electrică care leagă o centrală de transformare cu cele secundare (< engl. miază = boală provocată de larvele unor muşte. mioză = contracţie permanentă a pupilelor (< fr. stercorar = pasăre palmipedă din mările arctice care se hrăneşte cu peşti smulşi altor păsări (< fr. izoteră = linie care uneşte punctele cu aceeaşi căldură medie în timpul verii (< fr.chimic pentru care volumul specific al sistemului se transformă rămâne constant (< fr. epiphyle). acesta servindu-i numai că sprijin (< fr. mantille ). mantello).

tire-fort). venust = graţios. saggitarius).tirfon = şurub de oţel cu pasul mare. sagitar = arcaş în armata romană (< lat. vetuste). xylene). xilen = hidrocarbură lichidă extrasă din gudronul de huilă (< fr. pinule). venustus). saccharose). care se extrage mai ales din trestia de zahăr şi din sfeclă (< fr. fermecător (< lat. care se foloseşte la fixarea şinelor de cale ferată (< fr. xilem = parte din ţesutul plantelor având celulele cu membranele îngroşate şi lignificate (< fr. sagittal). care nu mai este actual (< fr. dulce. reglette). sagital = situat în plan vertical de simetrie (< fr. tirefond). xyleme). regleta = piesa de material izolat pe care sunt fizate piese de contact folosită în aparatele de telecomunicaţii (< fr. tăiat în spirală. Pinole). tirfor = cleşte special pentru îmbinarea tuburilor mari de beton armat şi de azbociment (< fr. saccharase). reglete). pinulă = placă de metal având o deschizătură şi un fir de vizare. pinolă = axul piesei de strung în care se fixează printr-un vârf unul dintre capetele piesei de prelucrat sau o unelta de prelucrare a piesei (< germ. zaharază = enzimă din sucul intestinal care transformă zaharoza în fructoză şi glucoză (< fr. vetust = vechi. zaharoză = substanţă cristalizată albă. care serveşte la stabilirea alimentelor de teren (< fr. plin de farmec. 39 . având capul jumătate rotund cu prisma pătrată. reglet = piesă metalică folosită în tipografie la umplerea spaţiilor libere dintre rânduri (< fr.

din operaţia mentală a comparaţiei nu lipseşte analiza determinată de punerea în relaţie a felului în care oamenii gândesc asupra formării de cuvinte noi în limba lor şi termenul nou. moştenit din lat. Editura Ştiinţifică. a forţa < fr. spacialis (= relative la specie. înregistrate ca unităţi lexicale în direcţionare28: forţat = vb. 2007. p. squarrosus). fortuit şi lat. DIN PUNCT DE VEDERE AL ETIMOLOGIEI Evident.scăros = care are frunzele şi ramurile răspândite în toate direcţiile (< lat.9. Introducere în ştiinţa limbii. 1996. p. întâmplare. tare. lat. 234 Moldova. 28 Grădinaru Angela . dar nu destul de bine cunoscut de ei30. fors = hazard. neprevăzut. Fenomenele reale. p. Limba română contemporană. (< fr.ar ( provenită din franceză)29. întâmplător (din fr. Universitatea de Stat din Toma Ion. Chişinău. Bucureşti. sau conjuncţia disjunctivă ori cu adverbul sau conjuncţia adversative . a apropia cu a apropria. a lucra. plurarul neutru al adjectivului clasic fortis = puternic. speceeux. lucrum (= câştig. fortuitus. Atracţia paronimică. Bucureşti. forzare. Teză de doctorat în filologie. aparenţă). Bucureşti. profit) special = fr. lucrubrare lucrative = derivate din lat. particular) specios = care are doar aparenţe. Editura Niculescu. lat. care se înscriu în definiţia noţiunii de atracţie paronimică sunt următoarele confuzii între termenii cu scrisuri ortografice diferite. lat. Mulţi vorbitori instruiţi confundă conjectura cu conjuncture. spacies = vedere. scariex). fortuit = venit pe neaşteptate. semitransparent. special. 1. 78 Budagov Ruben. 1961. speciosus = cu aspest strălucitor. forcer şi it. 87 29 30 40 . având ca etimon primar lat. aspect. scărios = mic. care nu este niciodată verde (< fr. lucrător = vb. fortia. speţe cu speze. derivat din lat.

monahi) monarh = suveran (< germ. însă evoluţia de la sanatorie la sanatoare (actual) ar putea constitui. 304 Felecan Nicolae. unele dintre acesta exemple permiţând să se observe reţeaua asociativă care duce la gruparea cuvintelor în vocabular. etimologii populare cu origine complet diferită (ne vom referi. a. pentakostarion) 31 32 Hristea Theodor. nu numai în limba română. Probleme de etimologie . 1995. Bucureşti. generaţi prin asemănarea fonetică. centrul de interes al psihologiei. uneori prin informaţia semantică existentă în mintea vorbitorilor)32: atlas = colecţie de hârtii geografice ( < fr. Exemplele sunt numeroase. atlas ) atlaz = ţesătură ( < tc. monah = călugăr (< şl. Editura VOX. p. În acest sens transformarea cuvântului sanatoria (din latină) în sanatoare (termen românesc) face obiectivul de studiu al etimologiei. 105 41 . 1968. până la formele şi înţelesurile lor actuale sau până la cele dintr-o anumită perioadă a unei limbi ori a unui grup de limbi. atlas) bandolă = instrument cu coardă ( < sp. p. Editura Ştiinţifică. eventual. al semanticii sau chiar al sociologiei31. bandola). identificabile în toate limbile. care urmăreşte şi explică dezvoltarea cuvintelor de la fomele şi înţelesurile lor cele mai vechi. la termenii noi. Bondola) bandulă = funie lungă cu o greutate de lemn şi plumb la un capăt ( < it. Bucureşti. în exemplele următoare. pentecostal) penticostar = carte biseriească care cuprinde ritualul slujbelor dintre Paşti şi prima duminică după Rusalii ( < ngr. Monarch) penticostal = adept al unei secte creştine ( < engl. Dicţionar de paronime .Etimologia este o ştiinţă.

nepotrivire (fr.b. minunat ( fr. soudure) sutură = cusătură folosită în chirugie ( fr. suture) 42 . efluent) conjectură = presupunere. conjucture) conjunctură = împrejurare. prezumţie (fr. legatură strânsă ( fr. justicier) sudură = unire. ferrique) feeric = încântător. ocazie. situaţie (fr. féerique) justiţial = de justiţie. stimă ( fr. difference) feric = care conţine fier ( fr. etimologii populare cu origine comună (ne vom referi la cuvinte cu sens aproape asemănător): afluent = apă curgătoare care se varsă în altă apă mai mare ( fr. deference) diferenţă = deosebire. justiciel) justiţiar = care face dreptate ( fr. afluent) efluent = fluid care iese dintr-o instalaţie ( fr. al justiţiei ( fr. conjoncture) deferenţă = respect.

CONCEPTUL DE PARONIMIE Conceptul de paronimie (provine din fr.1. homophonie.CAPITOLUL II PARONIMIA II. iar cuvântul care se rosteşte la fel cu 43 . paronymie) se realizează atunci când omofonia (provine din fr. PARONIMIA 2.

etimologică şi morfologică a paronimelor.pară. numai că diferă prin modul lor de combinare: antonimie (raport între două cuvinte cu sens contrar) şi antinomie (contradicţie între două principii filosofice). fonematică. 78 din Piteşti. sau conjuncţia disjunctivă ori cu adverbul sau. Editura Niculescu. Există situaţii când paronimele sunt formate din aceleaşi foneme. speţe cu speze. Cele mai frecvente si supărătoare confuzii paronimice produc in limba noastră. a apropia cu a apropria. Bucureşti. numeral (determinare numerică).33. etc. original (propriu unui autor).2.alt cuvânt se numeşte omofon) a două tranşe sonore se diferenţiază printr-un singur sunet. Limba română contemporană. covertă (punte superioară a unei nave) şi corvetă ( mică navă de război uşor de manevrat). pe de altă parte.numerar (bani gheaţă). 2.în trecut şi în prezent .originar (de origine).literar (care aparţine literaturii). Mulţi vorbitori instruiţi confundă conjectura cu conjuncture ( provenită din franceză)34. sonatele lichide: laterală –l şi vibrantă –r.cânt etc. 1996. CLASIFICAREA CUPLURILOR PARONIMICE Structura lexicală. Structura vocabularului limbii romăne . pe de o parte.În sens larg paronimia presupune toate şansele sonere identice în ceea ce priveşte cvasitotalitatea fonemelor diferenţiindu-se doar printr-unul singur: tare – dare. etc. literal (literă cu literă). Editura Universităţii Toma Ion .familiar (prietenos). de exemplu: când . şi posibilităţiile de combinare a acestora în cupluri paronimice. constituie două elemente esenţiale care fixează statutul real al acestui important compartiment lexical din vocabularul limbii române care este cel al 33 Ţibrian Constantin. perfect (desăvârşit) şi prefect (şef al administraţiei unui judeţ). bară. în poziţie finală cu deosebire: familial (care aparţine familiei) . O oarecare confuzie paronimică se produce prin tendinţa de afonizare a consoanei finale. p. 2006 34 44 .

la o clasificare a paronimelor. Aventurist/aventuros. Mod special de a reacţiona al unui organism faţă de un agent microbian. Care este săvârşit cu solemnitate. disfazie. 9 45 . amator de aventuri îndrăzneţe. de însemnătate publică sau privată. Alergie/anergie. Care poate fi accentuat/referitor la accent. Prenume/pronume. p. 1994. Dificultăţi semantice. sărbătoresc/care aparţine creierului./şir lung de oameni care merg într-o anumită ordine şi cu acelaşi scop. d) Radical diferit şi prefix identic: Defibrila/defibrina. Pierdere totală sau parţială a înţelegerii şi a posibilităţii de a reda cuvintele. chimic. c) Radical identic şi prefix diferit: Exoteric/ezoteric. sau o acţiune mecanică/lipsa de reacţie a organismului fată de agenţii nocivi. implicit.paronimelor. după cum urmează35: Cupluri paronimice raportate la radicalul termenilor componenţi a) Radical identic şi sufix diferit: Accentuabil/accentual. 35 Constantin Silviu. secret. Numele care se dă unui om la naştere şi care distinge pe fiecare dintre membrii aceleaşi familii. Analiza acestor structuri duce. care constituie o aventură. ascuns. b) Radical diferit şi sufix identic: Afazie/afrazie. alalie/dificultate în însuşirea corectă gramaticala a cuvintelor din frază. Celebral/cerebral. Deplasare lentă a axei de rotaţie a unui corp care se roteşte rapid şi are numai un punct fix.accesibil. privitor la creier şi la funcţiile lui. Care poate fi înţeles de cei neiniţiaţi. nume de botez/parte flexibilă de vorbire care ţine locul unui substantiv. A opri fibrilaţia arterială sau ventriculară şi a restabili ritmul cardica normal/ a elimina fibrina din plasmă sau excudatele sanguine. Precesiune/procesiune. Bucureşti. ca urmare a unei leziuni cerebrale. Editura Ştiinţifică. public/care poate fi înţeles numai de cei iniţiaţi. Care are caracter de aventura/plin de aventuri. care poartă accentul.

Descentra/descintra. A face să-şi piardă poziţia simetrică faţă de centru, a deplasa astfel încât axa piesei să nu mai coincidă cu axa dată/a îndepărta cofrajele care au servit la construirea unei bolţi sau a unui arc. e) Radical identic, dar gen diferit : Bulin/bulina.1. Capsulă în care se pune un praf luat ca medicament, caşetă 2. Petic rodund de hârtie dată pe o parte cu gumă arabică, cu care se lipesc plicuri, dosare, mape etc. 3. Desen rotund imprimat pe ţesături/parâma pentru manevrarea pânzelor inferioare ale unei nave cu pânze. Camelot/camelota. Vânzător ambulant/ lucru de cârpaci, marfă proastă. f) Radical identic şi gen identic: Balansier/balansoar (substantive neutre)1. Dispozitiv, piesă care reglează mişcarea unei maşini prin oscilaţiile sale, balansor. 2. prăjină folosită de dansatori pe sârmă pentru a-şi menţine echilibrul. Bărbioara/bărbişoara. (substantive feminine) diminutiv al lui barbie/plantă erbacee cu flori galbene, care, la maturitate, devin albe. g) Radical diferit, dar acelaşi gen : Amidol/amidon. (substantive neutre) substanţă folosită ca developator în fotografie/ substanţă organică ce se găseşte în seminţele fructelor şi tuberculele plantelor şi care se foloseşte în industria alimentară, chimică etc. Bizon/vizon. (substantive masculine) 1. Animal rumegător sălbatic din familia bovinelor, cu frunte mare, bombată, cu coarne scurte, cu umeri mai ridicaţi decât crupa, cu o coamă deasă. 2. Pielea sălbatică a acestui animal, piele de viţel tăbăcită, care imită pielea bizonului/mamifer sălbatic carnivor asemănător cu nurca, dar de talie mai mare, cu blană preţioasă, care trăieşte în America de Nord, blana acestuia. h) Radical diferit şi gen diferit : Adjutant/adjuvant (substantiv masculin şi substantiv neutru) 1. Ofiţer ataşat al unui comandant sau al unui şef militar într-o unitate militară, îndeplinind atribuţiile unui secretar, ofiţer care face parte dintr-un stat major. 2. (ieşit din uz) grad pentru

46

personalul aviatic, corespunzător plutonierului, persoană având acest grad/ medicament secundar care se asociază cu un alt medicament. Birău/birou. (substantiv masculin şi substantiv neutru) primar rural/1. Masă de scris (cu sertare şi compartimente pentru hârtii, acte etc.) 2. Parte dintr-un local sau încăpere în care lucrează o persoană sau un serviciu. 3. Grup de persoane alese de o adunare constituantă ca să îi organizeze lucrările şi să asigure buna lor desfăşurare. B. Cupluri paronimice reprezentate prin forme derivaţionale scurte şi lungi Concesie/concesiune: Îngăduinţă, cedare fată de cineva, renunţare la ceva în folosul sau interesul altuia/concurenţă prin care o persoană (fizică sau juridică) dobândeşte dreptul de a exploata anumite servicii publice sau anumite bunuri ale statului, în schimbul unor beneficii care revin acestuia din urmă, bunurile care formează obiectul acestei concesii. Obligaţie/obligaţiune. 1. Datorie, angajament, îndatorare. 2. Act prin care cineva se obligă sau este obligat să plătească o sumă sau să (nu) facă un anumit lucru. 3. Datorie morală, motiv de recunoştinţă/hârtie de valoare purtătoare de dobânda fixă. Permisie/permisiune. Învoire, acordată în special militarilor, de a părăsi serviciul pe o scurtă durată de timp/învoire, aprobare (cerută de cineva sau acordată cuiva) de a face ceva, îngăduinţa, încuviinţare. Cupluri paronimice raportate la elementul de compunere a) Termeni identici cu elemente de compunere diferite: Cecostomie/cecotomie. Creare chirurgicală a unui anus artificial la nivelul cecului/ deschidere a cecului pe cale chirurgicală. b) Termeni diferiţi cu elemente de compunere identice: Etiologie/etologie. Ramură a medicinii care studiază cauzele bolilor şi factorii care influenţează apariţia diverselor boli/ramură a ştintei care se ocupa cu studierea obiceiurilor şi moravurilor popoarelor.

47

Perichistită/pericistită. Inflamaţie a cămăşii conjunctive care înveleşte chisturile/ inflamaţie a ţesutului din jurul vezicii. Cupluri paronimice raportate la poziţia fonemului diferenţial a) Termeni care se deosebesc prin schimbarea poziţiei unui fonem: Clupa/cupla.1. Compas foriester pentru măsurarea diametrelor arborilor sau buştenilor/dispozitiv demontabil pentru a cupla un sistem tehnic sau două vehicule, piesă cu care se face cuplarea vehicolelor de cale ferată. Jintiţa/jitniţa. Produs lactat preparat prin încălzirea lentă a zerului provenit de la scurgerea caşului/magazie de grâne, grânar, hambar. b) Termeni care se deosebesc printr-un fonem iniţial: Eluviu/iluviu. Totalitatea rămăşiţelor din dezagregarea rocilor/iluviere, inundaţie. Emigrare/imigrare. Acţiunea de a emigra şi rezultatul ei/stabilirea într-o tară străină. Erupe/irupe. A ieşi afară cu putere, a ţâşni, a năvăli/a intra cu violenţă. c) Termeni care se deosebesc printr-un fonem antemedian: Categorie/catigorie. Noţiune fundamentală de maximă generalitate care exprimă proprietăţile şi relatile esenţiale şi generale ale obiectelor şi fenomenelor realităţii/ clevetire, calomnie, defăimare. d) Termeni care se deosebesc printr-un fonem median: Cinefil/cinofil. Amator de filme, cinemator/amator de câini, care iubeşte câinii. Famat/fanat. Cu renume, cu reputaţie, cu faimă/(despre flori şi legume) care şi-a pierdut prospeţimea, trecut, ofilit, veştejit. Manghier/manglier. Arbore tropical înalt de peste zece metri, cu fructe roşiatice, mări/copac răşinos care creşte în apă sărată a mării, pe lângă ţărmuri. e) Termeni care se deosebesc printr-un fonem postmedian: Băiaş/băieş. Bărbat care lucrează într-o baie publică/lucrător într-o mână(de aur). Carelaj/carenaj. Dispunere a elementelor care învelesc o construcţie în formă de figuri geometrice, pardoseală, pavaj alcătuit din piese aşezate în carouri/înclinarea pe un bord a unei nave în stare de plutire în vederea reparării unei carene.

48

b) Termeni cu etimologii diferite: 49 .f) Termeni care se deosebesc printr-un fonem final: Acil/acin. Cupluri paronimice raportate la numărul de foneme diferenţiale a) Termeni care se deosebesc prin două foneme: Alienare/alienaţie. XX/lipsa de tonalitate. determinând apariţia unui anticorp. sau unui material. Competitiv/competiţional. ceea ce se referă la competiţie. apărut în primul sfert al sec. (cinci foneme diferenţa) susceptibil de a suporta concurenţa/ cu caracter de competiţie. Acţiunea de a aliena. Auricul/auricula. nebunie. (patru foneme diferenţă) mod de a crea o compoziţie muzicală prin negarea legilor organizării armonice a sunetelor. Activant/activator. Radical monovalent al unui acid organic/boabă de strugure. Care se poate acomoda uşor. Fiecare dintre cele două separări de sus ale inimii/ pavilionul urechii. le intensifica activitatea. Adulter/adulterin. Reactiv folosit în flotaţia minereurilor/substanţă care. care se poate deprinde uşor/ (despre muşchi) care serveşte la acomodarea cristalinului. Antigel/antigen. b) Termeni care se deosebesc prin trei foneme: Acomodabil/acomodator. adăugată altei substanţe. Prelucrare(manuală sau mecanică) a unei piese cu un abraziv/proces de eroziune a ţărmurilor prin văluri marine (abraziune marină) sau lacustre (abraziune lacustră). c) Termeni care se deosebesc prin patru sau mai multe foneme: Atonalism/atonalitate. Care a încălcat fidelitatea conjugală/născut dintr-un adulter. Cupluri paronimice raportate la etimologiile termenilor componenţi a) Termeni cu etimologii identice: Abrazare/abraziune. înstrăinare a unui bun/ termen generic pentru orice boală mintală. Soluţie care coboară punctul de îngheţ al apei de răcire din motoarele cu ardere internă/ substanţa de natură proteică. dementa.

încă neprelucrat. care nu are loc fix/ (despre tratamente medicale) care nu necesită spitalizare. Aspecte morfologice ale cuplurilor paronimice a) Asocierea substantiv cu adjectiv: Antifonar/antifonic. Argila coloidală care măreşte plasticitatea maselor ceramice/ varianta a aceluiaşi sunet sau fonem. vasul etc. Atlas/atlaz./în total. care se articulează cu occipitalul şi cu axisul sau. (despre greutatea mărimilor) care este socotit împreună cu ambalajul. 50 . exprimat. c) Asociere adjectiv cu adverb: Brut/bruto. provenit de la daci. Urinal/urinar. sistematizate după anumite criterii/ ţesătură pentru căptuşeli şi feţe de plapumă. colecţie de hărţi geografice. d) Asocierea infinitiv (forma substantivală) cu substantiv: Acuzare/acuzaţie. de a filtra. 1. 2. care are funcţia de a forma. în care se afla. Carte de ritual ortodox care cuprinde antifoane(versuri sau parafrazări din psalmi)/(despre cântecul unui solist sau al unui cor sau despre două părti dintr-un cor) care se execută alternativ. învinuire. lucioasă pe o singură parte. Care se deplasează dintr-un loc în altul.1. Acţiunea de a acuza şi rezultatul ei/ faptul de a acuza. b) Asocierea adjectiv cu adjectiv: Ambulant/ambulatoriu. din punct de vedere al numărului pe care îl reprezintă. de a transporta şi de a evacua din organism urina. 2.Alofan/alofon. arătat printr-un număr/în ce priveşte numărul. care se găseşte în stare naturală. privitor la dacian/dac. Dacian/dacic. Numerativ/numeric/numericeşte. prima vertebră cervicală. din care nu s-a scăzut daraua. privitor la numere. Vas de sticlă sau de material plastic prevăzut cu un gât care permite bărbaţilor bolnavi să urineze fără să se ridice din pat/care aparţine organelor de secretare a urinei. Care serveşte la numărat/de numere. care nu a fost încă transformat în produs finit. inculpare. Care aparţine dacianului. privitor la aceste organe.

Cuvânt care imită zgomotul produs de o lovitură dată cu repezicune/nuia elastică şi subţire. Care conţine crom. a (-şi) ondula părul(cu fierul sau prin alte mijloace).3. Cromat/cromatic. Jap/japa. operă care cuprinde idei şi fragmente din diverşi autori. Scris în cifru/exprimat în cifre. g) Asocierea interjecţie cu substantiv: Balang/balanga.1. Relaţia paronimiei cu antonimia şi sinonimia La nivelul lexicului românesc actual. a contura o problemă. bătaie dată cu o astfel de nuia. pentru ocuparea unei demnităţi sau a unei funcţii/a schiţa. acoperit cu un strat de crom/care se referă la culori sau la colorat. f) Asocierea verb cu verb: Desemna/desena. o chestiune. paronimia este alături de sinonime şi de antonimie.3. a se contura. a se profila. ROLUL PARONIMELOR ÎN ÎMBOGĂŢIREA LEXICULUI ROMÂNESC ACTUAL 2. A indica. (de obicei repetat) cuvânt care imită sunetul unui clopot (mare)/ talangă. numeric.Compilare/compilaţie. neprelucrate în mod personal. 2. Freza/friză. a numi o persoană considerând-o cea mai potrivită pentru desfăşurarea unei activităţi. una dintre formele relaţiilor dintre cuvinte prin care vocabularul devine extensiv. Acţiunea de a compila şi rezultatul ei/lucrare. a (se) coafa. pentru că fiecare dintre termenii unei perechi generează contexte 51 . A prelucra prin aşchiere un metal cu freza/a(-şi) încreţi. e) Asocierea participiu (cu valoare adjectivală) cu adjectiv propriu-zis: Cifrat/cifric.

.A apropiat scaunul’’(a adus aproape) şi .. este acela că termenii. Obiectiv vorbind. presupune echivalenţă. Aceeaşi demonstraţie se poate realiza şi în legătură cu antonimele: în funcţie de intenţia comunicativă a vorbitorului.diferite. în două contexte: . diferit în planul expresiei de forţat (cu sensul de obligat) este o altă unitate lexicală prin care vorbitorii de limba română generează contexte cu sensul indicat pentru acest cuvânt.El vorbeşte 36 Seche Mircea. se poate opta pentru unul sau altul din termenii relaţiei de antonimie: .. cuvintele paronime transmit. în planul expresiei.Îmi place solitudinea/singurătatea’’ opţiunea pentru unul dintre termeni ţinând de gradul de cultură sau de anturajul lingvistic al locuitorilor. De exemplu. aduce un plus din punct de vedere cantitativ mai noilor dicţionare româneşti. În schimb pentru relevarea sensurilor perechii de sinonimie singurătatesolitudine este suficient un singur context: . care este dictată de sensul în care acesta percepe realitatea pe care vrea să o invoce. sinonimul cuvântului vorbăreţ. prin faptul că. În baza acestui raport dintre logic şi semantic.E vesel/melancolic’’.. diferă unele de celelalte.El…frumos’’ .. (cu sensul de întâmplător). nefiind utilizaţi unul în locul celuilalt. I. Din punct de vedere logic. 1969. .Afară e rece/cald’’.. p. 34 52 . . o informaţie semantică anumită.. ca în cazul sinonimiei. presupun obligatoriu tot atâtea contexte câte cuvinte intră în relaţia de paronimie. în mod necesar. individual. dacă enunţul . diferenţa dintre rolul sinonimiei şi cel al paronimiei. Mi-am apropriat biblioteca vecinului’’ (miam însuşit un bun străin)36. II. adică. cuvântul fortuit. 1966. în timp ce antonomia este o relaţie de adversitate sau de opoziţie. anatonimia este aptă să genereze contexte mai numeroase decât sinonimia: a vorbi şi a tăcea nu pot apărea succesiv în contextul . Bucureşti.Citesc repede/încet’’. Editura Ştiinţifică şi Enciclopidică. Pe de o parte. Schiţă de istorie a lexicografiei române. de pe altă parte. acestea reprezintă unităţi lexicale independente la nivelul dicţionarelor. a apropia şi apropria apar. a termenilor. totală sau aproximativă. relaţia de sinonimie. Dacă termenul locvace (de dată mai recentă)..

în cazul cărora un singur context nu este sufucient pentru descrierea semnificaţiei. Încercând o ierarhie a unităţilor lexicale care contractează între ele relaţiile semantice.Am eludat mereu adevărul destre noi (am ocolit/evitat)’’. persoana-subiect nu face nici un gest. antonimele tăcut şi locvace pot apărea. datorită informaţiei lor semantice diferite.2. De exemplu. Bucureşti.El tace frumos’’ este considerat un context ambiguu. Stilistica funcţională a limbii române. trecând. în funcţie de aportul la îmbogăţirea vocabularului. iar pe locul al treilea se situează sinonimele. dat fiind raportul logic de operaţie sau de adversitate dintre termeni. vorbitorul este obligat să genereze contexte echivalente numeric cu unităţile intrate în relaţia de paronimie. că. Perechea a eluda . ale căror sensuri diferite impun contexte diferite pentru relevarea semnificaţiilor. enunţul . este liniştit. pentru care este. Relaţia paronimiei cu omonimia La fel ca paronimele. stil.Am dormit un somn’’ şi substantivul. dar nu substantivul care denumeşte o subspecie din specia peştilor... pentru această din urmă. pe locul al doilea se află antonimele. se comportă contextual şi omonimele. p. oportun este contextul: .3. succesiv. eventual. în sensul logicii sale. În cazul paronimelor. se comportă normal stării de tăcere..Am dormit’’.El este tăcut/locvace’’37. adică . în contextul: .. care îşi concretizează sensurile prin contextele necesar diferităe.frumos’’ este repetat.El este…’’.a elucida se defineşte în mod necesar prin contextele diagnostice: . dată fiind diferenţa semantică a termenilor. considerăm că: pe primul loc se situează paronimele şi omonimele.Am cumpărat un somn’’... însemnând. oportun este substantivul care denumeşte starea fiziologică: ..Am elucidat aspectele neclare ale problemei (am clarificat)’’ şi . 231 53 . 1973. limbaj. 37 Coteanu Ion . Editura Academiei Române. în contextul: .. 2. În schimb. în general. stilistică. suficient un singur enunţ în vederea identificării sensurilor.

sinonimele comprehensiv pentru înţelegător. antonimia. Editura Albatros. se cunosc tot atâtea înregistrări câte realizări semantice. cât şi la mijloacele externe. şi numai aparent 38 39 Hristea Theodor. Deoarece majoritatea perechilor de paronimice sunt împrumuturi. în literatura de specialitate38 s-au acreditat derivarea. 123 Graur Alexandru. Bucureşti. ubicuitate-ambiguitate. neexistând în lexicul limbii române. în general: antevorbitorpostvorbitor. oricum. unele omofone. În ciuda acestor deosebiri între omonime şi paronime. astăzi.). compunerea şi conversiunea (mijloace interne). Sinteze de limba română. altfel. care. stringent-astringent. renumeraţie. Pentru alţi termeni (de exemplu sfoară de la sfară. solidar-solitar. respectiv sinonimia. ezoteric-esoteric. la nivelul dicţionarelor. paronimele sunt diferite formal prin unul sau două foneme. fiecând etc. din limbile cu care oameni au intrat în contact. alimentaţie pentru nebunie. ale căror forme coincid în planul expresiei. precum şi împrumuturile şi calcul lingvistic (mijloace externe). dar pot fi înregistrate atât la mijloacele interne (paronimele care diferă prin prefixe sau prin sufixe.Spre deosebire de omonime.)39. 1960. sunt compuse de felul: cumva. omonimele morfologice. devierile de tipul etimologiei populare nefăcând obiectul de interes. lizibil pentru citeţ. Relaţiile semantice dintre cuvinte. cuvintele prin care relaţia de de antonimie se realizează sufixal sau prefixal. în forma lor aglutinată. unii dintre aceştia. Bucuresti. paronimele. lăcrămaţie). p. paronimia şi polisemantismul nu ocupă un loc special în cadrul celor două mijloace. datorită statutului acestora de greşeala de vocabular. termenii generaţi prin efectul etimilogiei populare (de exemplu. 1984. În schimb. Editura Academiei. sudură-sutură. mai vechi sau mai noi. omonimia. eclatant pentru strălucit. 146 54 . nu sunt consemnaţi în dicţionare. violentă de la violetă) se înregistrează sensul de bază. Între mijloacele lingvistice de îmbogăţire a vocabularului. infatuat pentru îngâmfat. băieţel-băieţandru. p. eşafodaj pentru schelă etc. surmenaj pentru oboseala. în cadrul împrumuturilor din alte limbi (de exemplu. Studii de lingvistică generală.

numeralis) – numerar (din fr.. segmentaire). bestiaire. eteronom (din fr. familial) – familiar (din fr. ordinal. virtuoso) – virtuoz (din fr. innerver). omofor (din şl.plonjeur) – plonjon (din fr. residuaire). nucleon). sagittal. discordia) doctrinal (din fr. enervare) – inerva (din fr. plongeon). virtuose). doctrinaire) enerva (din fr. cortisone). heteronome) – eteronim (din fr.fr. lat. lat. segmeltal) – segmentar (din fr. pleonaste). cantharus). discordant) – discordat (din vb. lat. at. lat. numeraire.derivate de la acelaşi radical cu afixe diferite. pleonasmus) – pleonast (din fr. pentecostal) – penticostar (din mgr. homophone). postulant (din fr. lat. bestial (din fr. it. pantikostarion). tributale) – tributar (din fr. hydrolase) – hidroliza (din fr. enerver. 55 . penticostal (din engl. postilant) – postulat (din fr. virtuosus. lat. discordant (din fr. plonjor (din fr. modal (din fr. postulatum). lat. în continuare. sagital (din fr. hidrolază (din fr. modal) – modul (din fr. nucleoli) – nucleon (din fr. residuel) – residuar (din fr. cantal) – cantar (din fr. sagittalis) – sagitar (din lat. pleonasme. numerarius). monticole) – monticul (din lat. postulat. moforu) – omofon (din fr. chantare. cortisol) – cortizon (fr. ordinalis) – ordinar (din fr. cortizol (fr. pleonasm (din fr. modulus). lat. rezidual (din fr. bestiario). numeral. câteva perechi paronimice cu precizarea etimologiei. bestialis) – bestiar (lat. munticule). fr. virtuos (din lat. familial (din fr. module. bestiarius. annuarie). prezentăm. familier). doctrinal) – doctrinal (din fr. ordinal (din fr. cf.engl. acromenie (din fr. familier). segmental (din fr. hydrolise). lat. cantal (din fr. ordinaire. lat. tributal (din fr. it. Numeral (din fr. monticol (din fr. ordinarius). tributaire). bestial. nucleol (din fr. acromanie) – acromazie (din fr. saggitarius). moticulus..

O serie de . Prin aceşti termeni. părti componente ale masei vocabularului. în funcţie de progresele vieţii contemporane40. Editura Albatros. literal-literer. 2. miner-minier. Saccharose). capon – capron. Modernizarea masivă a lexicului prin neologisme În contextul actual.3. perechii precum oralorar. majoritatea dintre acestea intră în categoria cuvintelor mai puţin utilizate (masa vocabularului). datorită caracteristicii lor de a viza entităţi. ceea ce demonstrează circulaţia rapidă a termenilor dintr-o cultură într-alta mai ales prin dinamica mass-mediei. mult mai cunoscute vorbitorilor şi. ale mass-mediei etc. se constată diferite dihotomii care au în vedere frecvenţa utilizării lexicului limbii române. zoolitlu) etc. În ceea ce priveşte apartenenţa paronimelor la fondul principal lexical sau la masa vocabularului. părinţi. acţiuni din domeniile ştiinţei. etc. Chiar dacă. industrial. familial-familiar. Bucureşti. mai des utilizate. zi.3. calităţi. recent şi prin influenţa masivă anglo-americană a sporit numărul paronimelor din limba romană. tehnic). medical.De exemplu. seară. nu pot fi integrate în vocabularul fundamental deoarece frecvenţa lor nu este atât de mare ca a termenilor masă. p. de asimilări de unităţi lexicale. fiecare cuvânt aparţine unui domeniu diferit (financiar. mai ales din sursa latino-romanică. generate de modernizarea continuă a vieţii în plan mondial şi spiritual. carbonier-carbonifer. petrolier-petrolifer. a amputa – a imputa. ale tehnicii. iar.saccharase) – zaharoza (din fr.. 40 Dumitrescu Florica. unităţile lexicale sunt taxonominizate ca termeni tehnici sau neologisme. fie asimilează unităţi noi. oarecum. descriind aceste realităţi. fard-fart etc). casă. Dicţionar de cuvinte recente. 1981. care fie forţează eliminarea termenilor mai vechi. zoophyte) – zoolit (din fr. 167 56 . zoofit (din fr. se anticipează un nou val de înnoire. modernizarea masivă a lexicului prin neologisme şi termeni ştiinţifici.cuvinte recente’’ sunt înregistrate în cadrul paronimelor ( de exemplu: calmar-calemar. spre deosebire de termenii exemplificaţi.zaharază (din fr. în perechile de paronime actual – actuar.

. necunoscând sensul de bază al cuvântului nou. Ziarele engleze au fost ferme vizavi de barbarismele petrecute la Madrid’’. 214 57 .congresmană (engl. p. Explicaţia trebuie căutată în motivaţiile psihico-culturale ale vorbitorului care.Congresmanele. eventual. îmbrăcate în costume bogat decorate. precum şi străvechimea lor şi posibilitatea de a genera alte cuvinte. nu se pot supune regulilor interne de îmbogăţire a vocabularului. sau. decât prin mimetism (de exemplu. Unii dintre termenii mai noi generează în mod rapid şi paradoxal etimologii populare.congresistă.a accesa (termen din informatică < engl. Deoarece paronimele înregistrate de noi au etimologii diferite.barbarism (engl. 2... pe congres la congresmană. de unde selectează. precum derivare. organigrama a fost modificată’’. romanică. ... Probleme de etimologie. congressman .Un alt argument al neintegrării paronimelor în lexicul de bază este cel referitor la etimologia unităţilor din fondul principal – în general latinească. compunere ori schimbarea categoriei gramaticale41.4. barbarism comportament necivilizat. nu pot fi încă date decât în masa vocabularului la termenii tehnico-stintifici sau la neologisme. Editura Ştiinţifică. VALORILE STILISTICE ALE PARONIMIEI 41 Hristea Theodor. prin asocieri fonematice. de unde şi confuziile între termenii perechii. unele dintre ele. îl raportează la ceea ce memoria sa a stocat pe parcursul instrucţiei culturare anteriore. . barbarie): . pe acces la a accesa.Pentru ca persoana patronului să acceseze funcţia demnitarului de stat. de la a amputa se formează infinitivul lung cu sufixul pentru abstracte nominale – re – amputare însă după modelul latinesc lando-landare). De exemplu: . pe barbar la barbarism. participantă la un congres’’.. nu au o vechime apreciabilă în limba română. 1968.membru în Congresul SUA”) este folosit cu sensul de . au lansat simbolic porumbei”. sau. To access) este utilizat în locul expresiei a avea acces (la ceva) în contextul: .

radio şi televiziune. din toate 58 . Între stilurile funcţionale. un proces. Cum se precizează şi în capitolul anterior. iar. reflectă un adevăr indiscutabil : fiecare individ are un mod personal de a folosi limba maternă. dar unic.Un binecunoscut dicton . în raport cu felul corect sau greşit de pronunţare sau de scriere a acestora. publicistic. absolut necesare pentru a denumi un proces fizic. graiurilor. într-un fel în care să-i definească personalitatea şi cultura. unde sunt. numite stiluri funcţionale. împrumutând. din punct de vedere al frecvenţei. dialectelor. pasiunea pentru ceva. întrun mod accesibil. cel publicistic nu beneficiază de o terminologie proprie. argourilor etc. paronimele apar cel mai des în stilul tehnico-ştiinţific. o operaţie industrială. în cea economică. Paronimele de acest tip sunt monosemantice. iar relaţia semantică de paronimie o stabilesc cu unităţi lexicale care nu sunt totdeauna părţi ale limbajelor tehnico-ştiinţifice. simbol de distincţie şi de educaţie aleasă. lansează spre cunoaştere termeni noi. segmente ale limbii române literare. Din punct de vedere al normelor lingvistice. presă. Aceasta din urmă este formă cultivată a limbii întregului popor. o realitate. administrativ şi colocvial) se poate realiza o ierarhie a utilizării paronimelor în funcţie de necesitatea lor pentru a exprima o anumită stare de fapt. biologic. mass-media extinde formele corecte ale unităţilor lexicale. În stilurile funcţionale (beletristic. pentru a denumi o noţiune abstractă. medicală sau orice noţiune de tip tehnic sau ştiinţific în general. şi o altă ierarhie. graiurile populare. probleme ale actualităţii inedite sau de interes comun pentru publicul larg. Stilul e omul ’’ (Buffon). după caz. uneori. ci presupune un proces continuu de selectare şi rafinare.. tehnico-stintific. În paralel cu acest stil individual s-au dezvoltat. care nu numai că influenţează prin şcoală. în acest scop. de a-şi exprima ideile şi sentimentele cât mai adecvat. fapt care o opune limbii populare. anumite limbaje specializate. un fenomen etc. sau chiar locul în ierarhia socială. presa scrisă şi presa vorbită sau vizuală reprezintă unul dintre cele mai importante mijloace de informare şi documentare. elemente specifice altor stiluri şi abordând. şi aici.

regizór pentru regizór.. a argourilor) sau răspândeşte sensuri ireale sau inoportune ale cuvintelor utilizate. doctoríţă pentru dóctorţă). opiniile exprimate. frecvente sunt greşelile de pronunţare unde accentul apare deplasat: ponéi pentru pónei. Dintre abaterile de acest tip cităm câteva dintre cele mai des întâlnite în limbajul publicistic actual: promovabilitatea. Din această perspectivă. semnalate în diferite lucrări de cultivare a limbii. reprezintă greşeli relativ frecvente. Au însă datoria de a se ocupa de aceasta lingviştii. în loc de nescafe. Soluţia pentru evitarea unor asemenea abateri constă într-un efort de sporire a responsabilităţii şi a profesionalismului jurnaliştilor. fie contexte. cei ce pun la cale infracţionalităţi de sustrageri de bunuri’’. în loc de cooperare . cooperativitatea. ness-cafe. în loc de (grad de) promovare . Deşi ar trebui să funcţioneze ca o cenzură lingvistică. desfăşurate în mod conjugat de toţi factorii implicaţi. asociat cu revigorarea acţiunilor de cultivare a limbii.domeniile. Confuziile de tip paronimic. infracţionalitatea pentru infracţiune . de asemenea incorecte. în mass-media audio. cu mult timp în urmă. a frusta. în mare măsură. cu fenomene de atracţie/confuzie paronimică. la legiferarea unităţilor de la periferia vocabularului (de exemplu. ràdar pentru radàr. obligativitate pentru obligaţie . limbajul mass-mediei (criticat de cele mai bune emisiuni şi jurnale pe teme de exprimare şi sriere corecte) lansează fie forme incorecte (de exemplu. dar contribuie.pentru grafiile incorecte. în loc de deszăpezi. Philippide îşi păstrează actualitatea şi merită a fi redusă în atenţie: . dezapezi. în loc de mezelic .Promovabilitatea la simularea examenului de capacitate în şcolile bucureştene a fost de aproximativ cinci la sută’’. determinate de insuficienta cunoaştere a sensului afixelor.Băncile au obligativitatea de a nu percepe taxe’’. în loc de areopag. aeropag. de Al..condiţionalităţile impuse de FMI.De cultivarea limbii ar trebui să se ocupe orice om care scrie ca să publice. condiţionalitate pentru condiţie . mizilic... edítor pentru editor. Am acuzat lipsa de cooperativitate a serviciilor secrete’’.. penúrie pentru penuríe. Ar fi 59 . în loc de creând. scriitorii şi cadrele didactice.. în loc de frustra. creând. oprobiu-oprobriu.

vor apărea cu forma lor literară (corectă). chiar dacă ele nu intră în perechi paronimice cu alţi termeni). iar cea vizuală fie îl preia întocmai. în mass media actuală. examinările orale fac disciplinele mai atractive’’. Bucureşti..Problemele noastre familiale au devenit familiare vecinilor’’. apoi corectorilor le revine sarcina celor invocate. stilul comunicării devine mult mai expresiv.. albinele culeg polen din anterele florilor’’. Chiar dacă se reproduc discursuri politice. pronunţate cu sincopa sau cu proteza unor sunete în variante ca oprobiu. între termenii care diferă printr-un fonem sau. În contextele în care ocurenţa cuvintelor care alcătuiesc perechile paronimice este impusă de raţiunile de ordin mental ale vorbitorului.de dorit ca toţi aceştia să colaboreze în chip strâns şi permanent. două foneme. . p..Emigrarea masivă în Europa a făcut ca imigrarea să fie un fenomen frecvent în România’’. 1976. între investitură şi învestitură. pentru păstrarea spiritului limbii exercitând un control asupra dezvoltării ei. în care termenii paronimiei sunt coocurenti sunt mai concise decât aceleaşi contexte în care unul dintre termeni este reprodus prin sinonimul său (de exemplu . se întâlnesc atracţiile între a investi şi a învesti şi. chiar în limbajul demnitarilor. Tot mai frecvent. cel mult. pe care presa scrisă îl preia ad litteram. . precum oprobriu. Editura Albatros . mai întâi reporterilor. frustare. între investire şi învestire. în sensul de a împiedica orice tendinţă de stricare a limbii’’42 Alte confuzii (atracţii) paronimice se realizează. 133 60 . . . Spre terenurile petrolifere sosesc acum tancuri petroliere’’. 42 Bulgăr Gheorghe. albinele culeg polen din sacii florilor’’). chiar dacă lasa impresia unor tantologii.Problemele noastre familiale au devenit cunoscute vecinilor’’.. Contextele . frustrare.Cu antenele lor.Cu antenele lor.. repercusiune. interviuri cu interlocutori din diferite categorii sociale şi cu niveluri diferite de cultură. de aici. . fie îl parodiază în emisiuni speciale. cuvinte frecvent folosite (le cităm aici. Scriitori români despre limbă şi stil . repercursiune.. într-o viguroasă acţiune comună.Deşi aveau un orar încărcat. declaraţii de presă..

acestea pot genera structuri de tip metaforic: . Dacă unităţile sunt substantive. Din punct de vedere stilistic. teren petrolifer).. brevilocvenţă . Dincolo de avantajele reale ale unor mutanţii semantice de gradul celor semnalate (înnoire a expresiei.. noologie abisală.D-ului’’. noologie contemporană). În ciuda statutului lor de . 61 .. .tren petroler.fractură srtucturală a P. principalele abateri pe care le-am înregistrat în presa actuală. ele sunt generate de structuri epitetice... în funcţie de apartenenţa termenilor la o clasă lexico-gramaticală.importurile au fost amputate’’.comercianţii de alcool fentează legea’’ (în relaţia de paronimie cu factură. .culoare’’ stilistică). obturarea pârtiei de schi’’. Operaţia de substituire. imputate. printr-un singur cuvânt. testele. Este evident că unele dintre inovaţiile lexicale discutate aici nu au şanse de pătrundere în sistemul limbii... totuşi. Când sensurile de bază sau concrete ale unor paronime apar în contexte nediagnostice (nespecifice). aceste ocurenţe se evită. timpuri revolute. în afara confuziilor paronimice discutate până aici. dacă paronimele sunt.efemeride’’. deşi fiecare dintre termenii perechii paronimice este mai concret decât orice sinonim al său.e aşa de slab că i se văd tastele’’ (cu sensul de . însă.S. caracterizat prin monosemantismul unităţilor.impulsionarea derulării agriculturii’’ (paronimele cuvintelor derolare şi obstrurare). atitudine rezolută. ubicuite perpetuă. ambiguitate evidentă. acestea devin epitete propriuzise (teren/tren petrolifer/petrolier). . atmosferă fragrantă.. sau pot constitui ei înşişi epitete (de exemplu. a unuia dintre termeni nu este. flagrant delict. admitem şi formulările ridicole. . . aceştia pot fi bazele unor structuri epitetice (de exemplu.coaste’’).delurarea muzicii contemporane’’.Pentru vorbitorii de limba română contemporană.. pretenţioase. ca mărturie a multiplelor valenţe creative ale limbii actuale. tentează). rămân evidente riscurile pe care publicistul nu-şi poate permite să le ignore: imprecizia. ambele. le-am menţionat.. posibilă în contextele din stilul tehnico-ştiinţific. generate de snobismul lingvistic al autorilor : . relaţia de paronime stabilindu-se la termenul bază (ambiguitate/ubicuitate perpetuă). adjective. Din perspectivă normativă.

62 . Sensurile apărute la unul sau chiar la ambii termeni ai perechii de paronime sunt motivate..ambiguitatea. proprii discursului politic. Valoarea lor referenţială se situează pe un plan secundar. discernământ şi o informare corectă asupra sensului de bază al paronimelor intrate în procesul « prelucrării » de către imaginaţia vorbitorului. noile sensuri se încadrează în categoria metaforelor ornamentale (stilistice). originea lor. preţiozitatea termenilor şi. clişeizarea limbajului care creează condiţii prielnice unei noi . De aceea. În momentul apariţiei lor. Metafora reprezintă principala modalitate prin care apar în presă sensuri noi. în principal. prelucrarea unor asemenea inovaţii semantice în limbajul literar standard impune multă prudentă. vorbitorii de limbă română. de funcţia expresivă şi de cea conativă. mai ales în contextul europenizării absolute. în care am încercat să evidenţiem importanţa paronimelor şi a paronimiei în viaţa de zi cu zi a vorbitorilor de limbă română. limbi de lemn’’. modernizarea masivă a lexicului prin neologisme. deoarece în limbă există alternative pentru exprimarea sensurilor respective. ulterior. clasificarea. semnalate cititorilor prin ghilimele. CONCLUZII Lucrarea de faţă Paronimele şi paronimia se prezintă în trei capitole redate şi pe subcapitole. Care va fi soarta evoluţiei acestora este o problemă pe care o vor decide. mai ales. diferitele puncte de vedere ale mai multor lingviştii.

presupune echivalenţă. în timp ce antonomia este o relaţie de adversitate sau de opoziţie. Paronimia. se evidenţiază cadrul teoretic al problemei studiate. prin precizarea conceptelor.În prima partea a lucrării. mai ales cei 63 . în contextul actual.Caragiale. la clasificarea cuplurilor paronimice. şi anume în capitolul I.L. ca o reacţie faţă de caracterul nemotivat al semnului lingvistic. paronimie – sinonimie şi paronimie – omonimie. relaţia de sinonimie. a termenilor. se folosesc exemple din operele de comedie ale lui I. La fel de util s-a dovedit a fi în acest caz şi Dicţionarul Explicativ al Limbii Române. Din punct de vedere logic. acestea reprezintă unităţi lexicale independente la nivelul dicţionarelor. diferă unele de celelalte. la rolul paronimelor. totală sau aproximativă. de pe altă parte. etimologia populară are o sferă mult mai largă. la relaţia dintre paronimie – antonimie. Aşadar în capitolul I Paronimele se prezintă definiţia paronimelor şi punctele de vedere ale mai multor lingvişti despre originea lor. în planul expresiei. plecând însă de la opiniile mai multor lingvişti. În subcapitolele 1. individual. prin faptul că.4 Efecte negative ale atracţiei paronimice. se realizează modernizarea masivă a lexicului prin intermediul termenilor ştiinţifici.3. În subcapitolul Modernizarea masivă a lexicului prin neologisme ne propunem să ilustrăm modul în care. dar şi prin evaluarea critică a literaturii de specialitate relevantă pentru tema de faţă. ale căror sensuri diferite impun contexte diferite pentru relevarea semnificaţiilor. a noţiunilor. include subcapitole ce se raportează la conceptul de paronimie. pentru a împiedica confuzia în ceea ce priveşte atracţia paronimică. se comportă contextual şi omonimele. pe care vorbitorii le stabilesc între cuvinte. La fel ca paronimele. Capitolul al II-lea. Spre deosebire de atracţia paronimică. Pe de o parte. Raportul dintre atracţia paronimică şi etimologie populară şi 1. implicând toate asociaţiile etimologice false. cuvintele paronime transmit. o anumită informaţie semantică. ce se realizează prin definire şi explicitare.

abace. Instrument alcătuit dintr-un cadru cu vergele pe care se pot deplasa bile (colorate) şi 64 . dând comunicării un caracter neadecvat. mai recent şi prin influenţa masivă angloamericană. de asimilări de unităţi lexicale. 1. în literatură. în publicistică.proveniţi din sursa latino-romanică. n. constituie caracteristici esenţiale ale limbii actule. Nu e de mirare că în aceste condiţii se ajunge din neştiinţă la confunzii grave. De aceea. realizată cu ajutorul Dicţionarului de paronime a lui Felecan Nicolae şi a cărţii Dificultăţi semantice a lui Constantinescu Silviu. generate de modernizarea continuă a vieţii în plan mondial şi spiritual. Concluzionăm subliniind faptul că abundenţa şi frevenţa paronimelor. în critica artistică. Tot acest procedeu a avut drept consecinţă o sporire a numărului paronimelor din limba romană. ABAC/ABACA/ABACĂ ABÁC. Ultima parte şi anume Glosarul lucrării presupune contribuţia personală. iar. se anticipează un nou val de înnoire. prin conţinutul ei riguros şi amplu. ne dorim ca lucrarea de faţă. s. Prin aceşti termeni. GLOSAR A. circulaţia termenilor de la un domeniu de specialitate la altul. să ofere informaţii bine conturate şi precise în ceea ce priveşte problema mereu actuală a paronimelor. în vorbirea de toate zilele.

) Îndemânare. f. -Ă. Părăsire împotriva regulilor morale şi a obligaţiilor materiale a copiilor. -ntis. (La sg. ABANDONÁRE. abilităţi. n. abandonuri. – Din fr. a se lepăda de cineva sau de ceva. abnegare. aberanţi. abacus. lat. cânepă de Manilla. Acţiunea de a abandona. iscusinţă. şiretlicuri. vb. sacrificiu voluntar. lat. aberrant. (Arhit.sprinteneală. Devotament (dus până la sacrificiu. fr. Care se abate de la tipul normal sau corect. lat. – Din fr.f. supleţe. f. Renunţare la continuarea participării într-o probă sportivă. -atis. Uşurinţă în mişcări. – Din dibăcie. ABACĂ. ABORDAJ/ABORDARE 65 . Renunţare. 1. AGILITÁTE s. lat. (La pl. I. f. aberrans. – Din fr. abnégation. Tabel sau diagramă care permite rezolvarea imediată a unor calcule. Tranz. s. aberativi. – Din fr. -Ă.habilité. Părăsire a unui bun sau renunţare la un drept. 2. adj. (Livr. Abaca. s. absurd. abandon. ABACA s. s. ABERATÍV. şmecherii. – Din fr. părăsire. ABILITATE/AGILITATE ABILITÁTE. ABANDON/ABANDONARE ABANDÓN.) Deprinderi.care este folosit la efectuarea unor calcule aritmetice. abacus. abaque. abnegare.) Care este departe de adevăr.Din sp. care constituie o aberaţie. – Din lat. -e. s. abandonner. -atis. A tăgădui. adj.vioiciune. lat. abandonări. -te. abaque.Îndemâ nare. familiei etc.) Partea superioară a capitelului unei coloane care face legătura cu arhitrava. abnég. agilité. 2. care ţine de aberaţie – Din fr. ABNEGÁŢIE s. pricepere. f. agilitas. aberratif. abace. ABNEGARE/ABNEGAŢIE ABNEGÁ. habilitas. – Din fr. ABERANT/ABERATIV ABERÁNT. 3. a nega.obiceiuri. – Din fr. f.

abrazivi. s. abordaje. s. baladeur. s. adj. bactérien. BABETĂ/BAVETĂ BABÉTĂ1. atac al unei nave (de către altă navă). la încălţăminte. BACTERICÍD. abordage. – V. 1. 2. baladere. Bandleder.. -e.. bactericizi. bălăngi. babă (I). Ciocnire accidentală între nave ori între o navă şi un obstacol. s. cu ajutorul cărora se schimbă viteza de rotaţie. talangă. bavette. ABRAZÓR. Platformă cu balustradă pe peretele . f. – Din fr. -Ă. bactéricide. – Din germ. s. Bucată de piele care umple golul de sub călcâi. bacterieni. adj. babete. BALANG/BALANGĂ BALÁNG interj.) Femeie bătrână. abordări. (Fam. – Din balang. ABRAZIV/ABRAZOR ABRAZÍV. n. baladoare.] – Din fr. produs 66 de bacterii. (Preparat. s. n. s. s. -Ă. Acţiunea de a aborda. f. Bărbiţă (1). bavete. aborda. BALADER/BALADOR BALADÉR. adj. n. -etă. privitor la bacterii. -Ă. balanga] /Onomat.: -ri-an] – Din fr. Clopot care se atârnă la gâtul vitelor şi al oilor. – Babă + suf. n. -e. B. Asalt. abrasif. [Var. [Pr. (se foloseşte. Unealtă alcătuită dintr-un material abraziv (natural sau artificial). BAVÉTĂ. (Corp. s. f. De bacterii. – Din fr. Piesă de angrenaj în formă de ax cu multe roţi dinţate. ABORDARE. 1. f. BALCON/BALCONET BALCÓN. balcoane. BALADÓR. – Din fr. BALÁNGĂ. substanţă) care omoară bacteriile. de obicei repetat. f. s. abrazoare. s. n. n. -de. BACTERIAN/BACTERICID BACTERIÁN.ABORDÁJ. pentru a reda sunetul unui clopot) [Var. folosită la prelucrarea prin aşchiere. n. sunetul produs de un astfel de clopot. material dur) care are proprietatea de a roade prin frecare.: babétă s. – Din fr.

) Cablaj imprimat = cablaj prefabricat în care conexiunile dintre piesele componente ale unui aparat electronic sunt realizate sub formă de benzi conductoare înguste. banchete. Rasă cabalină. Care aparţine cailor. tainic. Porţiune orizontală. banquette. A sta (sau a rămâne) în banca sa = a rămâne la locul său. Scaun lung pentru două sau mai multe persoane. Bancă1 mică (capitonată) fără spetează. bănci. cabalistici. din (sau în) timpul petrecut în şcoală. bancă1 sau canapea montată 67 . ◊ (Electron.f. Adj. 2. 1. Parte a unei săli de spectacol. comunicând cu interiorul printr-una sau mai multe uşi. -Ă. Banca acuzaţilor = locurile locurile dintr-o dintr-o sală sală de de tribunal tribunal în vehicule. cabalini. CABALÍSTIC. (În echitaţie) Obstacol natural format dintr-o moviliţă acoperită cu iarbă – Din fr. s. pe un ocupate de acuzaţi. C.. CABLAJ/ CABRAJ CABLÁJ s. – Din fr. ♢ Obscur. 2. Banca apărării = destinate avocaţilor care apără pe acuzaţi. Denumire ştiinţifică generică dată cailor. ◊ Expr. – Din fr. adj. adv. Banca ministerială = locurile din parlament rezervate membrilor guvernului. s. într-o lucrare de terasament. a sta pasiv faţă de orice iniţiativă. BALCONÉT s. 3. de conferinţe etc. -e. BANCHÉTĂ. balconnet. – Din fr. 2.exterior al unei clădiri. – Din lat. -ce. – Din fr. f.f. CABALIN/CABALISTIC CABALÍN. 1. caballinus.◊ Loc. s. banc. balcon mic în uşa unui frigorifer. pentru şcolari. BANCĂ/BANCHETĂ BÁNCĂ1. privitor la cai. 2. a fi docil. f. S. de obicei cu pupitru în faţă. cavalin. (De) pe băncile şcolii = (de) la şcoală. magic. în formă de treaptă. ◊ Expr. cabalistique. -Ă. 1. adj. n. misterios. Totalitatea cablurilor şi a firelor izolate care constituie conexiunile unei instalaţii sau ale unui aparat de telecomunicaţii. aşezată deasupra parterului. Scaun. balcon. n. Mod de răsucire sau de împletire a firelor pentru a forma un cablu.

– Din fr.. calamite. CABRÁJ. 1. 1. cabraje. calamine. Arbore fosil din încrengătura criptogamelor vasculare. mai înalte decât restul bordajului. Luntre turcească 68 uşoară. CABRÁRE. cu pupa şi prora ascuţite. kayak. I S. Ambarcaţie îngustă. Care conţine calcar. calcaroşi. Din fr. – V. caiace. cablage. n. CALCARIC/CALCAROS CALCÁRIC. f. s. Sport nautic care se practică cu caiacul (1). – V. pe într-un etc. cabra. CALAMÍT s. Din it. Acţiunea de a cabla şi rezultatul ei. s. Acţiunea de a cabra şi rezultatul ei. caice.suport izolant. cabraj. Cabrare. m. CALCUL\CALCULAŢIE CÁLCUL. -Ă adj. CABLARE/ CABRARE CABLÁRE. s. 2. f. cabrage. 1. – Din fr. -OÁSĂ. CAÍC. motor cu ardere internă. s. s. (I) calcule.: -ca-iac] – Din fr. s. s. (Rar) Calcic. încovoiată la capete. calcareo. Ambarcaţie de sport ascuţită la ambele capete. m. CAIAC/CAIC CAIÁC. -oase. f. care atingea 30 m înălţime. n. n. cu două catarge. Ambarcaţie mică. calamine. kayik. cabrări. circuit imprimat. adj. Reziduu de cărbune provenit din arderea combustibilului pereţi. 1. – Din tc. care se depune pe bujii provocând perturbaţii în funcţionarea motorului. 3. – Din fr. (II) calculi. 2. n. folosită de eschimoşi. Ansamblu de operaţii matematice făcute cu scopul de a găsi valoarea uneia sau a mai . 2. cabla. cu înveliş din piele de focă. n.. cablări. -os. cu vele. s. – Calcar + suf. Evoluţie pe care o execută un avion când îşi măreşte brusc panta de urcare. cu suprafaţa de alunecare netedă sau în clinuri şi care este condusă cu una sau două padele. CALCARÓS. lungă şi îngustă. CALAMINĂ/CALAMIT CALAMÍNĂ. [Pr. ridicare a unui cal pe picioarele dinapoi.

-ărie. 2.) DÁCIC. dacite. argile. m. n. lat.. de obicei cenuşie. datorez. DANTELÚRĂ. 2. Contur sinuos care seamănă cu o dantelă. -Ă. I. DACIAN/DACIC DACIÁN. A avea de plătit cuiva o sumă de bani 69 printr-un complex de nisipuri. Plan. ◊ (În sintagmele) Calcul grafic = (Mat. -ce. gresii etc.. -Ă. f. – Din lat. dacien. (Med. Margine dinţată. rezultată din precipitarea sărurilor organice sau anorganice. hornblendă. -e. folosit în minele de cărbuni negrizutoase sau în cariere. [Pr. – Din fr. f. Care aparţine dacianului (1). 2. folosită ca piatră de construcţie. care se formează în anumite organe interne. andezin. calcul.. ◊ Calcul logic = ansamblu de operaţii prin care anumite expresii logice sunt derivate din alte expresii logice. DACÍTĂ s.) rezolvare a unor probleme cu ajutorul unor construcţii geometrice. feldspat etc. dacieni. colţişori. Concreţiune de forma unei pietricele. apreciere. diferite feluri de dantele. piatră. danteluri. dantelării. dacite. Rocă vulcanică alcătuită din cuarţ. Dac (1). socoteală. f. – Din fr. zimţi etc. Adj. dacici. DATORA/DATORI DATORÁ. ♦ Fig. – Dantelă + suf. gener. dentelure. n. – Din fr. dacicus. conţinând zăcăminte bogate de petrol şi de lignit. mamifere. D. n. biotit. s. caracterizat prin anumite precum specii gasteropode şi de şi lamelibranhiate. 1. Totalitatea crestăturilor de pe marginea frunzelor.: -ci-an] – Din fr. DACIT\DACITĂ DACÍT s. vb. Ornamentaţie arhitectonică constând din crestături. . socoteală. privitor la dacian. Exploziv din grupul dinamitelor. calculus. II. ♦ P. Tranz.multor mărimi. s. Cantitate mare de dantele. S. adj. 1. combinaţie. S. 1. proiect. adj. Al treilea etaj al pliocenului din sud-estul Europei. DANTELĂRIE\DANTELURĂ DANTELĂRÍE. – Din fr. s.

altceva. (Despre sume de bani) Care se găseşte la debitul2 unui cont. A DECANTĂ/DECATĂ DECANTÁ.) Care este scufundat în lichid. a înlătura murdăria. decatez. A avea drept cauză. /<germ. vb. -Ă. şi f. şi f. a-i fi îndatorat pentru ceva. debitanţi. ♦ (Înv. EMIGRA/IMIGRA EMIGRÁ. a se expatria. – Din fr. m. debitori. Intranz. şi f. adj. A limpezi un lichid tulbure. -se. A limpezi. DEBITANT\DEBITOR DEBITÁNT. dator. DECATÁ. emigrare. ♦ Fig. A se explica prin. émigrer. Persoană care vinde într-un debit1 (1). vb. Tranz. -Ă. débitant. Tranz. s. adj. A avea o datorie morală sau legală faţă de cineva. -oare. a lămuri. imerşi. ~se) (despre plante) Care are organele dezvoltate la suprafaţa apei.: datorí vb. Adj. – Din fr. m. emigrez. I. 70 pleca din patrie şi a se stabili (definitiv sau temporar) în altă ţară. -te s... décanter. imerge. DEBITÓR. datorat. debitor. p. (Persoană fizică sau juridică) care datorează creditorului mărfuri sau sume de bani. – Din fr. scurgând lichidul limpezit după sedimentarea particulelor pe fundul vasului. [Var.I. a avea (pe cineva sau ceva drept cauză. EMERS/IMERS EMÉRS ~să (~şi. (Tehn. lat. – V. 1. . Refl. E.. vb. Adj.) Persoană care desface marfă cu amănuntul. 3. Tranz. décatir. -OÁRE. I.. a clarifica. datornic. – Din fr.V. A aplica ţesăturilor de lână un tratament prin supunerea lor la acţiunea aburului sau a apei fierbinţi.Refl. ext. I. m.. în vederea îmbunătăţirii calităţii şi a măririi stabilităţii dimensionale. – Din fr. a fi obligat la ceva faţă de cineva. lat. s. débiteur.sau. în care se află particule solide în suspensie. Emers IMÉRS. a fi dator cuiva ceva. 2. ♦ A curăţa de impurităţi. IV] – Din dator DATORI vb. 2. decantez.

vb. -ntis. m. aparat sau instalaţie care emite unde sonore ori electromagnetice sau impulsii de curent. remarcabil. EMITÓR. emoţionali. -OÁRE. 71 . Persoană care imigrează. – Din fr. immigrant. eminenţi. EMOŢIONÁL. eminenţi. inevitabil. emotiv. A veni într-o ţară străină pentru a se stabili aici. imminens. adj. iminenţi. émigrant. superior. Care se distinge prin calităţi (intelectuale) deosebite. immigrare. care produce o emoţie. emoţionanţi. adj. EMIŢĂTÓR. – Din fr. provocat de o emoţie. care se emoţionează uşor. emigrat. emisiv. 2. -te. lat. imminent. Care emoţionează. emiţători. (Electron. -Ă. EMOŢIONÁNT. – Din fr. IMIGRÁNT. -Ă. ◊ Post emiţător = post de radioemisiune. -ător (după fr. eminens. imigranţi.. -Ă. excelent. şi f. – Din fr. -ntis. émotionnel. Din fr. adj. emigranţi. emitori. -Ă.-Ă émotionnable. -te. -Ă. S. adj. Care se distinge prin calităţi (intelectuale) deosebite. IMINÉNT. Care este gata să se producă. n. – Din fr. lat.. – Din engl. Care emite. lat. immigrans. remarcabil. EMOŢIONABIL/EMOŢIONAL/ EMOŢIONANT EMOȚIONÁBIL. m. excepţional. lat. – Emite + suf. superior. adj. n. -te. 1. -ntis. s. eminens. -Ă. s. şi f. mişcător. Care este propriu emoţiilor. -oare. excelent. EMINENT\IMINENT EMINÉNT. I. imigrez. Intranz. Adj. Emiţător radio = radioemiţător. -te. emotiv. -te s. [Pr. adj. immigrer. excepţional. EMINENT/EMITOR/EMIŢĂTOR EMINÉNT. adj.) Electrod al unui tranzistor. emitter. (Persoană) care emigrează.IMIGRÁ. éminent. m. émetteur). Dispozitiv.: -ţi-o-] – Din fr. éminent. -ntis. -te. adj. s. – Din fr. să se întâmple (şi nu se poate amâna sau evita). EMIGRANT/IMIGRANT EMIGRÁNT. -e. -Ă. lat.

FABRICARE/FABRICAŢIE FABRICÁRE s. s. fabrica. Fakticeskii. ◊ Facerea sau Cartea facerii = cartea întâi din Vechiul Testament. Tranz. a (se) indispune. mijloc vrajă (făcută de întrebuinţat vrăjitoare în farmecele sale. f. geneza. s. Farmec. unei într-o uzină etc. fabrication. f. 3 inervează. – Din fr. Cf..n. – Din fr. faptice.: -ţi-o-] – Din fr. rus. FACTIC\FAPTIC FÁCTIC. faktisch. – Din fr. .Din fr. a alcătui. [Pr. – Din fr. făcături. Acţiunea de a fabrica. f. innerver. face. unităţi religioase) Creare a lumii de către Dumnezeu. asemenea industriale. a (se) înfuria. în superstiţii) cuiva). m. (< germ. I. énerver. FALANGIAN\FALANGIST FLAGIAN adj. pers. ♦ Construire. enervez. faktisch) FÁPTIC. (Pop. F. Material faptic. FACERE\FĂCĂTURĂ FÁCERE. A face să-şi piardă sau a-şi pierde calmul. s. care înregistrează faptele (fără a le comenta). ♦ Naştere. -ic. producţia fabricatio. – Face + suf. émotionnant. faceri. Care se referă la fapte. FABRICÁȚIE. Al falangelor. fabricaţii. a forma. (Despre nervi) A produce o stare de excitare a unui organ sau a unui ţesut. Tranz. f. ♦ (În credinţele 72 Membru al falangei. FAMAT\FANAT falangişti. – V. -Ă adj. phalangiste.tulburător.phalangien FALANGÍST. – Fapt + suf. ENERVA/INERVA ENERVÁ. a (se) irita. referitor la acţiunea de a crea. Acţiunea de a (se) face şi rezultatul ei.. I. INERVÁ. a-şi ieşi sau a scoate pe cineva din fire. vb. s. germ. –ătură. zidire. Proces tehnologic de producere a mărfurilor într-o fabrică. vb. adj. şi refl. lat. la întâmplări sau la împrejurări. FĂCĂTÚRĂ. ◊ Facere de bine = binefacere. – V.

gener. prevăzut cu ghimpi. destinat familiei. ♦ (Anat. – V. -Ă.) Mănunchi de raze luminoase sau vizuale cu secţiune bine delimitată. Care aparţine familiei (1).: -li-al] – Din fr. ireverenţios. ext. 1. limbaj. -te. FASCICUL\FASCICULĂ FASCÍCUL. ext. fana. FASCÍCULĂ. adj. FANÁT.] – Din fr. p. G. fanaţi. (Despre exprimare. ext. ofilit. n. [Pr. mănunchi. despre oameni) Care şi-a pierdut prospeţimea. ansamblu de particule aflate în mişcare ordonată. n. familier.) Fascicul de drepte = totalitatea dreptelor care trec prin acelaşi punct fix. FAMILIAL/FAMILIAR FAMILIÁL.FAMÁT.] – Din fr. adj. stil) Care este folosit în (sau apropiat de) vorbirea pretenţii. Grup format din mai multe elemente de acelaşi fel. obişnuit cuiva.1) pe oameni) Simplu. [Pr. -e. trecut2. fascicule. privitor la familie. simplu. FAMILIÁR. -te. (Despre flori şi legume. familiali.) ţesut conducător format din fibre care străbat în acelaşi sens părţile unei plante. -Ă. [mal] famé. prietenos. ♦ (Fiz. 2. famaţi. familiari. ghimpaţi.) Grup de fibre care au aceeaşi aşezare şi aceeaşi distribuţie. -Ă. ♦ (Bot. -Ă. veştejit. [Var. în ♦ Broşură fragmente conţinând o parte. apropiat. fascicule. care este fără respectul cuvenit. comportări obişnuită. p. s. [Var.: fascícolă s. Care are ghimpi. f. fără despre (Despre atitudini. aşezate în formă de 73 . fascicule. f. ◊ (Mat. fascicule. adj. ◊ Sârmă ghimpată = sârmă (I. p. deocheat.. adj. un capitol dintr-un publicat succesive. fasciculus. familial. GHIMPAT\GHIMPOS GHIMPÁT. – Din fr.: -liar] – Din fr. -Ă. -te. -e. lat.: fascícol s. adj. broşură. ♦ Coală de tipografie fălţuită. (În sintagma) Rău famat = care are o reputaţie proastă. Care este binecunoscut. Fiecare dintre părţile unei opere unice care se publică în etape succesive (urmând a fi reunite într-un tot după apariţia integrală roman a lucrării). p. ♦ etc. s.

-oase.: -sie-] – Din fr. care îngheaţă. s. dintr-o altă eră) în care gheţarii ocupau regiuni foarte întinse pe pământ şi în care alternau intervalele reci cu cele calde. GLACIÁR. bunăvoinţă. GLISÓR. distant.) Cursor. îngrăşăminte chimice etc. s. GLISIERĂ\GLISOR GLISIÉRĂ. n. de material plastic etc. [Pr. n. -os. 1. GHIVÉCI. glisoare. spinos. eterogenă şi lipsită de valoare. f. prietenie. – Ghimpe + suf. s. Eroziune glaciară. 2.. Fig. oală. glacial. eră) glaciară = perioadă din era cuaternară (sau p. glastră. 2. gener. Cu ghimpi. 2. adj. Mâncare preparată din tot felul de legume. GHIMPÓS. scurte şi ascuţite. în care se plantează răsadurile de legume. ţepos.) 1.) Creaţie literară. Bară fixă. (Peior. De gheaţă. netedă. (1) ghivece. folosit pentru plantarea (în casă a) florilor. lat. 2. güvec. Vas de lut ars (de formă tronconică). -Ă. ◊ Ghiveci nutritiv = amestec de pământ. rece. Fig. (2) (Livr. -at.. glacialis. glaciali. -e. [Pr. de formă tronconică. – Din fr. glaciari. adj. GLACIAR\GLACIAL . ghimpoşi. ♦ Fig.: -ci-ar] – Din fr. glisiere. [Pr. un element mobil etc.care sunt fixate alte bucăţi de sârmă. Güveç rezultat în urma acţiunii gheţarilor. muzicală etc. (În sintagma) Perioadă (sau epocă. cu sau fără carne. 74 ghiveciuri. – Ghimpe + suf. turc.: -ci-al] – Din fr. ♦ Care aparţine acestei perioade. glaciaire. manifestări ale oamenilor) Lipsit de orice căldură. -Ă. Lac glaciar. 1. – Din tc. de-a lungul căreia alunecă o piesă. -e. în care se Din plantează flori. (Despre acţiuni. adj. GHIVECE\GHIVECIURI GHIVÉCI1 ~e n. ironic. mraniţă. Vas de pământ ars. (Tehn. glissière. caustic. -OÁSĂ. nisip. privitor Provenit la această perioadă. GLACIÁL. 1.. rece ca gheaţa. din topirea gheţarilor. (Rar) Sarcastic. glissoir.

Acţiunea de a guma şi rezultatul ei. immanent. Care are formă de globule. adj. – Din fr. imitativi. gumare. – Din fr. GUMÁJ. IMAGÍSTIC. adj. -Ă. f. imitable. adj. . globulaire. (Rar) Privitor la imagini. n. ◊ Filozofia (sau şcoala) imanentă = filozofie care afirmă că existenţa. -Ă. imminens. globuloşi. Care este propriu naturii obiectului. imagistici. imagistique. lat. Spec. adj. globulari. -e. GOMAJ\GUMAJ GOMÁJ s. lat. ansamblu de imagini care există în asemenea creaţii. imaginatif. Care este gata să se producă. gommage. IMAGINATIV\IMAGISTIC IIMAGINATÍV. inevitabil. – Din fr. imminent. – După fr. – Din fr. – Din fr. IMITATÍV. (În concepţia idealistă despre lume) Care există şi acţionează prin sine însuşi. (Tehn. care acţionează din interiorul obiectului.) Blocare a segmenţilor în canalele din piston. -e. Care poate fi imitat. -Ă. – Din fr. immanens. 2. GLOBULÓS. imitabilis. iminenţi. gommage. -oase. realitatea reprezintă conţinutul conştiinţei. de imagini. Dotat cu o imaginaţie vie. -ce. imitabili. -Ă. condiţionat de esenţa sângelui. -ntis IMINÉNT. n. intrinsec. referitor imaginile. – Din fr. sferic. -ntis. imaginativi.) Gen de poezie sau de proză în care predomină 75 obiectului. nedeterminat de o cauză din afară. Care are formă de glob. adj. s. Care aparţine la globulelor globulele sângelui. compus din globule. 1. cu imagini. -te. -e. să se întâmple (şi nu se poate amâna sau evita). IMANENT\IMINENT IMANÉNT. 2. IMITABIL\IMITATIV IMITÁBIL. gumaje. globuleux. ca urmare a depunerii reziduurilor de ardere. -Ă. 1. imanenţi. ♦ (Substantivat.GLOBULAR\GLOBULOS GLOBULÁR. -OÁSĂ. -Ă. I. lat. -te. -Ă. – Din fr. adj. adj.

importuni. impenetranţi. f. IMPENETRÁNT. De neînţeles. – Din fr. lat. adj. s. adj. immeuble (modificat după lat.) (Persoană) care importunează. 2. casă (mai mare). lat. m. -Ă. lat. adj. adj. Din fr. care nu trădează stările sufleteşti.-e. s. adj. imobil2. 1. impenetrabili. -OÁRE. Care nu lasă să treacă ceva prin el. -e. – Din fr. – Din fr. -Ă. Care imploră. (Livr. s. -e. immobilis). f. Clădire. fapt urmând în mod implicit din altul sau apărând ca o consecinţă imediată a acestuia. -Ă. imobile. adj. care exprimă implorarea. imitatif. Acţiunea de a implica şi rezultatul ei. implorateur. importunus. -Ă. IMPLICÁȚIE. IMPORTUN\INOPORTUN IMPÓRTUN. care se poate implora. – Din fr. de nepătruns. şi f. adj. Idee. Care imită (sunete). Persoană.) Care ocupă un asemenea spaţiu încât exclude de acolo prezenţa oricărui alt corp. lat. IMPENETRABIL\MPENETRANT IMPENETRÁBIL. implicatio. -e. (Despre bunuri materiale) Care nu poate fi transportat. immobilier. impenetrabilis. Care nu este sau nu se întâmplă la 76 . IMPLORATÓR.. IMOBIL\IMOBILIAR IMÓBIL. -Ă. imitativus. IMPLICARE/IMPLICAŢIE IMPLICÁRE. ♦ Care se ocupă de bunuri imobile2. – Din fr. implicări. IMOBILIÁR. fizionomie impenetrabilă. n. de nepătruns. ♦ Fig. – Din fr. imobiliari. Care îşi ascunde gândurile sau sentimentele. IMPLORABIL\IMPLORATOR IMPLORÁBIL. -Ă adj. imploratori. impénétrable. Sentimente impenetrabile. ascuns. INOPORTÚN. ♦ Fig. impénétrante. -oare. s.: -li-ar] – Din fr. inoportuni. importun. implicaţii.) Relaţie între două concepte în care adevărul ori falsitatea unui concept atrage după sine cu necesitate adevărul ori falsitatea celuilalt concept. ♦ (Log. -te. implica. ♦ Prin care nu se poate pătrunde cu privirea. (Rar) Care nu este penetrant. – Din fr. implication. Agenţie imobiliară. – V. -e. [Pr. implorable. (Fiz.

Din mândru. neoportun. lacrymal. lacrimali. -ce. ţinută. (Biol.) Enzimă care transformă lactoza în glucoză şi galactoză. lapidar. ◊ Glandă lacrimală = glandă din cavitatea orbitală care produce lichidul ce umezeşte ochiul. IMPOZÁNT.) Proeminenţă la cornişa unui acoperiş care împiedică prelingerea pe zidul construcţiei a apei de ploaie. adj. lat. impozanţi. folosită în industria de medicamente. esc LACRIMAL/LACRIMAR în adj. L. LACTÓZĂ s. -e. impunător. neplăcut. f. succint. -te. LĂCRIMÁR. Canal lacrimal = canal prin care lichidul produs de glandele lacrimale se scurge din orbita ochiului în fundul gurii.ca laconic+suf. -Ă. (Arh. cu gust dulce.timpul oportun. nepotrivit. n. – Din fr. adj. s. s. – Din fr. – Din fr. adj. LACRIMÁL. Care poate fi sau care este supus la plata unui impozit. f. laconique LACONICESC Laconia. lăcrimare. LACONIC\LACONICESC LACÓNIC. concis. lactase. ♦ (Despre oameni) Care incomodează. lactaze. imposant. – Din fr.Din Laconia. stil) Care se exprimă în puţine cuvinte. inopportunus. LACUNĂ\LAGUNĂ 77 . imposable. lactose. plictisitor. -Ă. adj. Care se referă la lacrimi. Substanţă organică incoloră. ♦ (Despre oameni) Care vorbeşte puţin (şi precis). laconici. care se extrage din zer. -Ă. piesă de lemn ori de metal fixată în acelaşi scop pe partea exterioară de la cerceveaua uşilor şi a ferestrelor. comportare. – Din fr. – Lăcrima + suf. -ar. solidă. -e.adv. – Din fr. -Ă. (Despre vorbire. IMPOZABIL\IMPOZANT IMPOZÁBIL. – Din fr. Care impune respect sau admiraţie prin înfăţişare. inopportun. impozabili. LACTAZA\LACTOZĂ LACTÁZĂ. scurt.

LAMELAR\LAMELOS LAMELÁR. – Din fr. laminări. laminat. laminaţii s. – Cf. privitor la lamaism. s. -stre. LAMINARE\LAMINAŢIE LAMINÁRE. lat. Care are formă de lamele. şi f. -Ă. MACHIÉRE. s. -e. Spaţiu gol în interiorul unui corp. format din LAMELÓS. MACHIAJ/MACHIERE MACHIÁJ. s. machieri. gol.LACÚNĂ. LAGÚNĂ. lamina. – -OÁSĂ. desăvârşit. Din fr. lamelari. M. LAMAÍSTIC. Acţiunea de a (se) machia şi rezultatul ei. s. 1. Acţiunea de a se machia. s.. în înlănţuirea unor fapte. a cărui structură se prezintă sub formă de lamele. f. lamaistico. în integritatea unui lucru. m. machiaje. lamaişti. -ste. adj. fiind . Care aparţine lamaismului. adj. Adept al lamaismului. f.: -chi-aj] – Din fr. machiere. (Rar) Care este lamelleux. f. lacuna. -Ă. Porţiune din bazinul unei mări sau al unui ocean separată aproape complet de rest printr-o fâşie îngustă de pământ. s. Din it. s. adj. 1. – V. lameloşi. n.: -chi-e-] – V. Referitor la lamaism. a unor idei. Ceea ce lipseşte pentru ca un lucru să fie bun. Adj. ♦ Fig. maeştri. format din lamele. lamaic. ♦ Întrerupere involuntară şi penibilă într-un text. machia. -oase. maquillage. lacune. lamaist. Acţiunea de a lamina şi rezultatul ei. MAESTRU\MAISTRU MAÉSTRU. şi f.) Aşezare a unor elemente anatomice în straturi suprapuse sau concentrice. şi f. 78 lamellaire. lamaïste. m. l a m i n a . Persoană care a adus contribuţii (deosebit de) valoroase într-un domeniu de activitate. lipsă în continuitatea. machiaj. de lama. S. f. lamele. f. LAMINÁȚIE. -Ă adj. lacune. [Pr. LAMAIST\LAMAISTIC LAMAÍST. lat. – Din fr. -Ă. lagune. m. – Din fr. [Pr. (Anat. 2.

încântare. de fascinare. persoană care poartă acest titlu. pricepută. abilă. 5. (în special) muncitor calificat care conduce de obicei o secţie productivă într-o întreprindere maestru. Persoană care învaţă. s. – Din fr. f. mazdeism. iscusită. magie. 2. Persoană îndemânatică. persoană care poartă acest titlu. farmec.) maestru de concert = primviolonist într-o orchestră. MAGIE\MAGISM MAGÍE. Religie a vechilor persani. Titlu ierarhic militare. şef al unei şcoli. formulelor. 1. meister. muzica etc. Persoană care are (şi practică) o meserie. 3. ◊ Concert-maestru sau (înv. sport). ♦ sau într-un atelier. prin care ar putea fi invocate anumite forţe supranaturale spre a produce miracole.n. – Din germ. Maestru Emerit al Artei = titlu oficial acordat cuiva pentru activitate deosebit de meritorie în una dintre ramurile artei. persoană care poartă acest titlu. creator al unui curent etc. maiştri. MÁISTRU. gesturilor etc. Totalitatea procedeelor. – Din it. model. meseriaş. de religioase sau protocol să organizeze desfăşurarea unei ceremonii. m. magisme. Putere irezistibilă de atracţie.. calificată întrun anumit domeniu (de obicei muzică. maestro. persoană care avea acest titlu. meşter. 2. 1. instruieşte pe cineva. formule etc. Din fr. Maestru în anumite organizaţii etc. Persoană competentă. dans. Maestru al Sportului = titlu oficial acordat unui sportiv pentru merite deosebite.. 4. Fig. 2. (fără să aibă un titlu academic). care adesea instruieşte pe cineva în domeniul respectiv. de politice.adesea considerată drept îndrumător. practica acestor procedee. Maestru Emerit al Sportului = cel mai înalt titlu oficial acordat unui sportiv pentru performanţe excepţionale. MAGNIFICIENŢĂ\MAGNITUDI NE persoană care poartă acest titlu. Titlu dat în trecut profesorilor care predau în şcoli discipline ca desenul. ◊ ceremonie ceremonii = persoană indicată prin 79 . Maistru (1). MAGÍSM s. magii. s.

f. restr. nacre. n. Grandoare. adj. NACRÍT s. s. Varietate de caolinit care se află în natură sub formă de cristale lamelare şi se întrebuinţează în industria ceramică. N. despre stări fizice) Provocat de un narcotic (1). – Din fr. (Livr. 2. 1. Adj. narcotici. magnitudo. nakrit. s. magnitudini. s. magnitude. Nume dat mai multor specii de arbori din regiunea tropicală a Americii. -Ă.) Sidef. NACRIT\NACRU Substanţă extrasă din opiu. narkose. f. la pescuit etc. -inis. – Din tc.] – Din fr. m. – Din fr. NARCÓZĂ. nacrite. mahon. confecţionarea mobilelor de lux. narcoze. NÁCRU s. mahone. mahonne. MAHON/MAHONĂ MAHÓN s. – Din fr. lemnul acestor arbori. şi a reflexelor. germ. f. – Din fr. Nume dat unor vase sau unor ambarcaţii (cu fundul plat) folosite la transportul mărfurilor. provocată artificial prin acţiunea substanţelor narcotice asupra centrilor nervoşi. în special în intervenţiile chirurgicale. s. f. fast. -ce. s. narkotisch. [Var. măreţe. s.MAGNIFICIENŢĂ s. ieşit din comunDin MAGNITÚDINE. mahun. Adj. folosită în farmacie ca antipiretic şi tonic. n.f fr. Mărime care indică gradul de intensitate al unui cutremur. narcotique. 1. NARCOTIC/NARCOTINĂ/NARC OZĂ NARCÓTIC. narcotine.: mahoánă s. germ. – Din fr. diminuarea prin relaxare sensibilităţii pierderea musculară. Stare caracterizată cunoştinţei. n. narcotine. lux. (Rar. n. p.. – Din fr. întrebuinţat la foarte rezistent. (Substanţă. acaju. 2. germ. medicament) care provoacă narcoza. MAHÓNĂ. f. 80 . la încărcarea şi descărcarea navelor.. cu lemnul de culoare brună-roşiatică. lat. NARCOTÍNĂ. narcose. Mărime stelară.magnificience.

2. care ar exista în afara structurilor sociale. p. substanţe. -Ă. natură. care se găseşte în natură. 4. natura ◊ (Adverbial) Vorbeşte natural. Care concordă. de rafinament. decurgând fie din natura sau raţiunea umană. – Din cuiva. veritabil. cu frunze moi şi flori roşii-purpurii iatamansi). 1. -e. Preţ maximal fixat în trecut de autorităţi pentru vânzarea anumitor mărfuri de primă necesitate. Care se referă la natură (1). Nume dat mai multor specii de plante erbacee originare din regiunea munţilor spec. propriu. preţ al unei mărfi... necombinată cu alte 2. a unei ţări. ext. (Chim. nark. I. 3. Care conform nativ. fie din voinţa sau raţiunea divină. 5. se potriveşte cu faptele din realitatea obiectivă. s. ngr. pe vite etc. curat. 1. 2. -Ă. 1. narturi. 1. firesc. – Din lat. Graniţă naturală = graniţă marcată de o apă sau de o formă de relief. Care este generat. 3. natif. natural (I 4). fără este efort sau cu constrângere. mai ales despre metale) Care se găseşte în zăcămintele din scoarţa pământului în stare pură. fibroasă şi foarte aromată. NATURÁL. nativ. creat de natură (1). care se realizează spontan.NARD\NART NARD s. (Nardostachys Esenţă parfumată extrasă din rădăcina de nard. despre elemente. specific înnăscut. nárdos. ext. cu 81 . Știinţele naturale = ştiinţele naturii. a unei regiuni. NART. adj. Sumă de bani fixată în trecut de autorităţi ca limită maximă a impozitului pe produse. Normă de muncă pe care ţăranii clăcăşi erau obligaţi să o realizeze într-o zi pe moşia boierului. cuiva. – Din tc. m. care aparţine naturii. adj. naturali. Drept natural = (în concepţia unor filozofi) drept considerat ca imuabil şi universal. simplu. adv. n. produs. ◊ Bogăţie naturală = bogăţie (necultivată) a solului sau a subsolului. nativus. fr. Care este lipsit de artificiu. 2. n.. (Despre însuşiri) înnăscut. germ. v. fără intervenţia omului. Adj. p. s. pur. nativi. de afectare. NATIV/NATURAL NATÍV. Himalaia Plantă cu (Nardostachys). rădăcină scurtă şi groasă. -e.

plăcere etc. (Astăzi rar) Naturaleţe. vas.. moarte bună (din cauza bătrâneţii). prin redarea lor fidelă. ◊ Moarte naturală = moarte survenită în chip firesc. s. nave. bineînţeles. III. nelegitim. nave.). NATIVISM\NATIVITATE NATIVÍSM s. s. 1. care se caracterizează prin observarea riguroasă a faptelor din realitatea 82 obiectivă. NATIVITÁTE s. – Din fr. Din fr. Concepţie filozofică care exclude supranaturalul. executării unor lucrări tehnice etc. – Din fr. navete. naturel. lat. Adv. NAVĂ\NAVETĂ NÁVĂ. denumire dată acelor sisteme filozofice care atribuie ideilor şi principiilor de activitate umană un caracter înnăscut. Fireşte. simplitate. 1. ridicând natura la rangul de principiu suprem. 1. 2. 2. n. – Din lat. caracter nativ. Din fr. urmat spec. desigur. f. f. navis. Curent sau tendinţă în artă şi literatură.ordinea firească a lucrurilor. în scopul efectuării transporturilor de mărfuri sau de oameni. (Adesea Aeronavă. 3. vulgare ale naturii omeneşti etc. prin preferinţa pentru aspectele urâte. amenajat şi echipat pentru a pluti şi a se deplasa pe (şi sub) apă. de determinări) pentru aeronavă f. fr. naturalisme. firesc. germ. S. NATURALISM\NATURALITATE NATURALÍSM s. Instrument de forma unui ac lung cu care se . n. naturell. care revendică revenirea la puterea local-tradiţională. naturaleţe. viaţa morală fiind o prelungire a celei biologice. însuşirea de a fi natural. lat. it. nave. naturale. Teorie etică care întemeiază noţiunea binelui pe un principiu situat în afara moralei (evoluţie biologică. normal. ♦ (Despre copii) Născut în afara căsătoriei. naturalitas. naturalité. NAVÉTĂ1. Din fr. nativité. Vehicul construit. Mărime naturală = (reproducere în) mărime reală a modelului în artele plastice şi în fotografie. nativisme. n. 2. f. concepţie proprie mişcării socialpolitice a autohtonilor din colonii. 1. zborurile extraterestre. it. II. NATURALITÁTE s. naturalis.

– Din fr. direct sau cu ajutorul mijloacelor de muncă. care există independent de subiect. – Din lat. s.. adj. obezi. -Ă. Vehicul de transport în comun care asigură legătura între două puncte relativ apropiate. de obicei între două localităţi (relativ apropiate). [Pr. n. în sintagmele) Obiect direct = complement direct. 5. Obiect de inventar = tot ceea ce este sau poate fi inventariat. adj. 3. ţel. Ceea ce formează materia unei discipline. – Din fr. s. obezici.) 1. 2. 2. Navette. Obiect (în formă de ladă compartimentată) care serveşte la transportul unor produse alimentare. -e. activitatea intelectuală a omului. obésique. cu regularitate. I. 1. -Ă. obiectivi. – Din fr. obiectiv (I 1). şi adv.) Ceea ce se află în afara eului. lucru care afectează simţurile noastre sau asupra căruia se îndreaptă gândirea noastră. (Fil. ◊ Obiect al muncii = lucru sau complex de lucruri asupra cărora acţionează omul în cadrul procesului de producţie. efectuând regulat drumuri dus şi întors. La obiect = (despre discursuri. materie asupra căreia e îndreptată gândirea. 4. -e. -Ă. ţintă. adj. -e. Care aparţine lucrurilor. Parcurgerea de către o persoană a unui drum dus şi întors. material. adj. O. (Livr. care produce obezitate. OBIECTUÁL. obiectelor. 2. Scop. Care suferă de obezitate. ♦ Conţinutul asupra căruia se îndreaptă cunoaşterea. n. OBIECTIVĂ/OBIECTIVIZĂ OBIECTÍV. -Ă. care are o anumită întrebuinţare.) în temă.lucrează plase. foarte gras. ◊ Loc. obiectiv. Care are natura unui obiect. De obezitate. fără divagaţii inutile. 4. de obicei prelucrat. adj. 3. Adj. obiectum. OBÉZIC. OBEZ\OBEZIC OBÉZ. Element. ceea ce este cunoscut. obiectuali.: -tu-al] – Din obiect. A face naveta.. Corp solid. 1. OBIECT\OBIECTUAL OBIÉCT. -ce. fileuri. pentru 83 a le modifica potrivit nevoilor sale. Obiect indirect = complement indirect. obèse. obiecte. ♦ (Fil. disciplină de studiu. expuneri etc.) Care există în afara . (Gram. materie.

vb. II. Care are însuşirea de a reda realitatea detaşat de în chip nefalsificat. Hârtie de valoare purtătoare de dobândă fixă. OBLIGAŢIE\OBLIGAŢIUNE OBLIGÁȚIE. 3 disponibilităţile populaţiei. OBSERVARE\OBSERVAŢIE obiectivizează. obiectivist (2). Hârtie de valoare care conferă posesorului ei calitatea de creditor şi-i dă dreptul de a primi.: obligaţiúne s. să dea. ♦ (Concr. 3. sarcină. localitate. obligation. (Gram. (Rar) A căpăta un caracter obiectiv. format din una sau mai multe lentile care intră în construcţia unui aparat optic (de fotografiat. îndatorire. care prezintă interes în timp de război. S. Fig. Porţiune de teren. obligatio. 3. – Obiectiv + suf. pers. OBLIGAŢIÚNE s. ţel.). Refl. 2. independente de conştiinţa omenească şi prin a cărei dezvoltare ia naştere lumea materială. s. fr. Scop. I. 2. 84 . un anumit venit fix sub formă de dobândă.f. -iza. lat. -onis. obligatio. microscop. 1. care se negociază pe piaţa capitalului fictiv şi care este folosită de stat sau de instituţii publice pentru a-şi procura mijloace băneşti. obligation. 3. ◊ Idealism obiectiv = aspect al idealismului care susţine existenţa unei idei absolute. Raport juridic civil prin care una sau mai multe persoane au dreptul de a pretinde altor persoane. Datorie. objectif. n. – Din fr. fortăreaţă etc.) Ceea ce urmează să fie realizat. Reflexiv obiectiv. Din lat. OBIECTIVIZÁ. 2. Cf.conştiinţei omeneşti şi independent de ea. să facă sau să nu facă ceva. obligaţie. pentru suma împrumutată. impresii imparţial. 1. fiind îndreptat spre obiectul studiat. 1. 3. Hârtie de valoare purtătoare de dobândă fixă sau premiată folosită de instituţiile procura creditoare mijloace pentru băneşti a-şi din nepărtinitor.) Care se referă la obiectul direct sau indirect. subiective. obligaţii. Sistem optic convergent. f.] – Din fr. V. mistice. ♦ Țintă asupra căreia se execută o tragere sau se lansează bombe. f. [Var. lunetă etc. 2. ţintă. construit etc. care le sunt îndatorate.

ext. cercetare. ◊ Foaie de observaţie = formular în care se notează istoricul şi descrierea bolii. f. -EÁSCĂ. fr. (Mil. Bolnav ţinut sub observaţie. -esc. specific pământului. ♦ Care seamănă cu pământul. supraveghere medicală (a unui bolnav). observări. urmărire. 1. reproş. – Din germ. PĂMÂNTENESC\PĂMÂNTESC PĂMÂNTENÉSC. Laic. PĂPUŞĂ\PĂPUŞOI 85 . -iu. mustrare.OBSERVÁRE. Acţiunea de a observa şi rezultatul ei. (Despre faţa omului) De culoarea pământului. – Pământ + suf. omenesc. 1. fizic. autohton. constatare. 3. care are culoarea pământului sau compoziţie asemănătoare cu pământul. – V. Băştinaş. rezultatele examenului clinic şi al analizelor de laborator. – Pământ + suf. s.) Autohton. ♦ Supraveghere. f. adj. dojană. pământeşti. spec. Obiecţie critică. observation. cu ochiul liber sau cu aparate optice. observare. trupesc. P. -esc. 2. 2. palid. 2. adj. -ÍE. observation. -os. lat. De pe pământ. pământeneşti. observa.) Cercetare. pământoşi. Propriu omului. cadaveric. studiu. -EÁSCĂ. pământean. în scopul obţinerii unor date. PĂMÂNTÉSC. 1. pământii. ♦ P. p. ext. livid. examinare. Prima fază a cercetării statistice. -oase. adj. Care conţine pământ. adj. terestru. observaţii. care constă în înregistrarea unitară a datelor privind caracteristicile unităţilor unei colectivităţi statistice. evoluţia bolii şi fazele tratamentului urmat de bolnav în timpul spitalizării acestuia. OBSERVÁȚIE. s. observatio. PĂMÂNTIU\PĂMÂNTOS PĂMÂNTÍU. civil. Remarcă. Procedeu al cunoaşterii ştiinţifice care constă în contemplarea metodică şi intenţionată a unui obiect sau a unui proces. ♦ (Rar) Observaţie (3). -OÁSĂ. 3. – Pământean + suf. – Pământ + suf. PĂMÂNTÓS. supraveghere executată asupra inamicului şi a obiectivelor lui. (Înv. 3.

de frunze etc. Rodul tânăr al porumbului în timpul formării ştiuletelui. Nimfa insectelor. f.: (reg. ♦ Rodul porumbului (ştiuleţi sau boabe). 2. alcătuit dintr-un cap şi două braţe. a fi la discreţia cuiva. Parte a unor maşini-unelte care serveşte la prinderea sau la susţinerea pieselor de prelucrat sau a sculei cu care se prelucrează. 1. PĂTIMITÓR. Sumă de bani lunară ce se acordă persoanelor care au ieşit din activitatea profesională pentru limită de vârstă. păpuşi. dirijat de cineva.) popuşói s. s. ♦ Epitet dat unei fetiţe (sau unei femei) frumoase. ◊ Pensie de întreţinere sau . PĂTIMAŞ\PĂTIMITOR PĂTIMÁŞ-Ă. 2.) Care pătimeşte.] – Păpuşă + suf. pasionat. f. S. legătură (de obicei de acelaşi fel) făcută într-un anumit mod. -aş. ◊ (Adverbial) Vorbeşte pătimaş. confecţionat din pânză. 2. lemn etc. de voinţă.) Bolnav. n. s. înainte de apariţia mătăsii şi a boabelor. pentru invaliditate etc. – Cf. pensii. sau care şi-au pierdut susţinătorul şi sunt incapabile de muncă. ext. (Adesea substantivat) Cuprins. m. m. -OÁRE. stăpânit de o patimă. s. 1.. ♦ Care exprimă. II 1) păpuşoi. S. m. – Patimă + suf. ♦ Fig. II. (I. (Înv. s. -e. 86 PĂPUŞÓI. m. -oare. 6. din lemn etc.. care se îmbracă pe mână de către mânuitor. Jucărie care reprezintă de obicei un copil. lat. A fi păpuşa cuiva = a se lăsa condus. (Reg. Mănunchi de fire. 2. ◊ Expr. determinat de patimă. p.. Personaj din teatrul de păpuşi. pătimitori. I. Porumb. pătimaşi. figurină cu chip de om.PĂPÚŞĂ. s. I. (II 2) păpuşoaie. (Înv. Om lipsit de personalitate. n.. rob al unei pasiuni. 1. II. 5. porumbişte. trădează patimă. şi reg.) 1. ext. adj.. marionetă. 3. făcută din carton. PENSIE\PENSIUNE PÉNSIE. suferind. -tor. S. -oi. din celuloid. 4. [Var. – Pătimi + suf. ◊ Teatru de păpuşi = spectacol în care personajele sunt reprezentate prin păpuşi manevrate de păpuşari. Augmentativ al lui păpuşă (I). adj. părtinitor. n. Loc plantat cu porumb. p u p a . Bucată de brânză sau de caş aşezată în tipare de o anumită formă. Unealtă de dogărie folosită la fixarea cercurilor la vase. p.

adj. restaurant în care se oferă cuiva. – Din fr. PIEPTURI\PIEPŢI PIEPT1 ~uri n. – [Pr.) Petrolier. ◊ Coşul ~ului cavitate toracică. pensiuni. -Ă. vb. adj.) = tren (sau vas.pensie alimentară = sumă de bani pe care cineva trebuie să o plătească unei persoane pe care justiţia îl obligă să o întreţină. privitor la extragerea şi la prelucrarea petrolului. A ieşi (sau a scoate pe cineva) la pensie = a (se) pensiona. ◊ Tren (sau vas. bogat în petrol. aplecat. luptă corp la corp.: -si-u-] – Din fr. tanc) care serveşte la transportat petrol. a îmbrăţişa. Organ-pereche de 87 Întreţinere constând din locuinţă şi masă (sau numai din masă) pe care cineva o primeşte cu regularitate în schimbul unei sume de bani dinainte stabilite. procese . pétrolier. A se bate cu pumnii în ~ a se lăuda peste măsură. spec. petroliferi. Luptă ~ la ~ luptă în care adversarii se află unul lângă altul. pensija. n. PETROLIFÉR. în schimbul unei sume de bani. 3) la sing.: -li-er] – Din fr. tanc) petrolier (şi substantivat. 2) (la unele animale) Carne de pe această parte a corpului folosită în alimentaţie. găzduire completă sau numai masă. 1) (la om şi la animale) Parte a corpului cuprinsă între gât şi abdomen. instalaţii. sumă de bani oare se plătea într-un pension pentru întreţinerea unui elev. PETROLIER\PETROLIFER PETROLIÉR. Cu capul în ~ cu capul în jos. tehnologice etc. (despre ramuri industriale. PENSIÚNE. ♦ (Impr.) care extrage sau prelucrează petrolul (1). ♦ (Înv. (Despre produse) Care ţine de petrol (1). (Concr. spec. -Ă. s. Boală de ~ tuberculoză pulmonară. (Concr. f. adj. găzduirea elevilor întrun pension. ext.) Subsidiu.) Sumă de bani care se plăteşte cuiva care acordă găzduire completă sau numai masă.) Casă. pétrolifère. (Despre strate. 2. ◊ Loc. 1. regiuni etc. torace. – Din rus.) Care conţine petrol (1). care provine din petrol. Cu mâinile (încrucişate) la ~ fără a face ceva. A strânge la ~ a cuprinde. Cu mâinile pe ~ decedat. Cu ~ul deschis fără frică. fără treabă. ◊ Loc. ~ de găină. [Pr. La pensie = care este pensionar. pension. A ţine ~ a rezista. ♦ P. petroliere. -e.

: -di-al] – Din fr. a se înşfăca) de ~ cu cineva a se lua la bătaie. sân. şi care se foloseşte la semnalizări şi la focuri de artificii. producând o lumină puternică (de diferite culori) pe o traiectorie lungă.secreţie a laptelui la femei. f. – V. ◊ A lua (pe cineva) de ~ a) a sări la bătaie la cineva. radial. (Adesea adverbial) Care pleacă dintrun centru ca razele unui cerc sau ale unei sfere. radiar. Pigmentare. Rachetă meteorologică recuperabilă = dotată rachetă1 cu (2) aparate speciale de măsură a parametrilor meteorologici şi de transmitere a informaţiei. A se lua (sau a se apuca. mamelă. Proiectil alcătuit dintr-un tub umplut cu materii care se aprind în aer. versant. -Ă. până la talie a unui obiect de îmbrăcăminte. ♦ Mod specific în care apar colorate celulele. ţesuturile etc. s. pigmenta. a se încăiera. 2.n. b) a cere cuiva socoteală. folosită pentru investigaţii ale atmosferei până la altitudini de 150 km. racket 88 RACHÉTĂ1.engl. dispus în formă de raze. Faptul de a (se) pigmenta. pigmentaţii. -e. ţâţă.) Stoarcerea de bani prin intimitate şi voinţă. Aparat de zbor propulsat prin reacţie directă cu ajutorul unui motor la distanţe foarte mari de Pământ. /<lat. rachete. radiali. raketa. PIGMENTÁȚIE. ◊ A da ~ a alăpta. germ. pigmentări. adj. extorsiune. – Din germ.. PIEPT2 piepţi m. pectus PIGMENTARE\PIGMENTAŢIE PIGMENTÁRE. 4) Coastă de deal sau de munte. s. – Din fr. R. în urma pigmentării. radiat. Partea din faţă. folosită pentru plasarea pe orbite a sateliţilor artificiali şi pe traiectorii stabilite a navelor cosmice.(Livr. pigmentation. [Pr. ◊ Rachetă cosmică = rachetă1 (2) de mari dimensiuni. A avea ~ a avea lapte (în perioada de alăptare). f. RADIAL\RADIANT\RADIATIV RADIÁL.. pectus. dispus în partea de sus a corpului. RACHET\RACHETĂ RACHET s. . 1.Din fr. s. rus. rakete. f. Din lat. pigmentaţie.

89 . 3. [Pr. Care priveşte raportul dintre cantitatea de căldură primită şi cea cedată de pământ într-o perioadă determinată. laterale la plantelor. [Pr. privire) cruciş. (Despre energie) Care se răspândeşte prin radiaţii. RAMIFICÁȚIE. adj. Emisie de unde sonore. [Pr.: -di-a-] – Din fr. rambursabili. f. s. – Din fr. adj. (fiecare (secundare) dintre) formate despărţiturile prin această separare.: -di-ant] – Din fr. -Ă.: -di-an-] – Din fr. Despărţitură. Mărime fizică egală cu raportul dintre fluxul de lumină emis de suprafaţa unui corp şi aria acestei suprafeţe. s. -Ă. Însoţit de emisia unei radiaţii. radiant. -ÍE. RAMBURSABIL\RAMBURSANT RAMBURSÁBIL. RADIÁŢIE. A restitui cuiva o sumă de bani datorată.: -di-a-] – Din fr. – Din fr. S. (Despre corpuri) Care emite radiaţii. care se referă la radiaţie. ♦ (Concr.. electromagnetice etc. Care ţine de radiaţie.RADIÁNT. -te. în două sau în mai multe ramuri. bazaochi. braţ. f. 2. radiaţii. a da înapoi (prin ramburs). care radiază. adj. ramificări. ♦ ramificare. ramification. RAMIFICARE\RAMIFICAŢIE RAMIFICÁRE. [Pr. Faptul de a se ramifica. sau de particule care se propagă sub formă de raze în toate direcţiile. radiere. RADIANŢĂ\RADIAŢIE RADIÁNŢĂ. 1. Locul de separare a unei căi de circulaţie. 1. – V. -e. lumină etc. zbanghiu. f. rambursez. radiance. RADIATÍV. (despre ochi. s. f. (Despre oameni) Care se uită cruciş. radiation. radiatif. Tranz. vb. -Ă. subdiviziune.) Parte desfăcută întreg. – Din fr. 1. I. SAŞIU\ŞASIU SAŞÍU. subîmpărţire. -e. remboursable. ramifica. a unor conducte etc. 2. Formare tulpinile dintr-un a şi ramurilor rădăcinile ramură. RAMBURSÁ. 2. ♦ A trimite. radiativi. radianţi. Care poate (sau trebuie) să fie rambursat. s. adj. radianţe. ansamblul particulelor emise de un corp. ramificaţii. saşii. rembourser.

SATIR\SATÂR SATÍR. şasi. – V. lat şi greu. 1. lat. SATURÁŢIE s. plictiseală. SATURARE\SATURAŢIE SATURÁRE. 90 . 2. n. în tipografie etc. Stare de intensitate maximă a unui fenomen. adv. satyrus. ◊ Loc. lat. f. saturatio. Fiecare dintre divinităţile rustice din mitologia greacă. s. 2. – V. s. în legătoria de cărţi. 2. Stare a unui compus chimic care nu mai conţine valenţe libere şi deci nu mai poate adiţiona alte elemente în molecula lui. săgetắri. stare a unui sistem chimic. şi: sátir] – Din fr. Secure folosită în trecut ca armă de luptă sau ca unealtă a călăului. satir. saturări. pentru tocat carne etc. pentru spart oase. Acţiunea de a săgeta şi rezultatul ei. satyre. cu coarne şi picioare de ţap (sau de cal). [Var. s. – Din fr. Faptul de a satura. n. şasiuri. Cuţit mare de bucătărie. 1. la nivelul de la care cineva nu mai poate suporta. SĂGETARE\SĂGETĂTURĂ SĂGETÁRE. care personifica instinctele brutale. stare a unei soluţii în care nu se mai poate dizolva o nouă cantitate din substanţa dizolvată. p. Nume purtat de diferite tipuri de rame sau de cadre. – Din tc. m. scurt. s. reprezentată printr-o fiinţă cu corp omenesc acoperită cu păr. satiri. ext. oboseală. fizic sau tehnic pentru care o anumită mărime caracteristică a atins valoarea ei maximă. -ie adj. Până la saturaţie = a) până la completarea tuturor valenţelor libere. ♦ Epitet dat unui om cinic şi desfrânat. dezgust care decurge dintr-o astfel de stare. [Acc.] – Din tc. ŞASÍU. SATẤR. f. -onis. 1. stare a unui mediu gazos în care nu se mai poate evapora o nouă cantitate dintr-un anumit lichid. săgeta. Cadru rigid de rezistenţă care se montează pe osiile unui vehicul cu tracţiune mecanică şi care susţine caroseria. châssis.: şaşíu.încrucişat. b) fig. saturation. satura. întrebuinţate în industrie. s. f. satisfacere maximă a cuiva. – Din fr. satâre.

) Serie de anumit scop.) Nume dat mai multor boli. la fabricarea vatei medicinale etc. tabelle. -tură. ext. Fig. Tehn. s. – Din lat. executat în cadrul unei tipărituri. 3. squame.) Congestie cerebrală. destrămate dintr-o şi scămoşate întrebuinţate la pansamente.– Din lat. întrebuinţate în scopuri industriale (ca straturi termoizolatoare. Lovitură de săgeată. Foaie cuprinzând nume. care se manifestă prin dureri acute de cap. – Et. s. aranjate într-o anumită ordine. TABEL\TABELĂ TABÉL. prin observaţii sau experienţe. săgetături. tablă1 (4). cifre şi date. fig. la oameni şi animale. pe pătrunzătoare. care Durere străbate vie. s. T. privelişte. cu sens colectiv) pânză Fire uzată.) Tablou (I 1). Cf. n. ♦ numerice obţinute prin calcul. – Din fr. 3. tabel (1). scame. s. nas măsele etc. destrămat dintr-o ţesătură (de bumbac. germ. tabele. de lână sau de mătase). Ansamblu de termeni. 1. scuame. s q u a m a .) 2.SĂGETĂTÚRĂ.. germ. . numere şi simboluri aşezate în linii şi coloane. (La pl. s. tabella. 2. ♦ (Cu sens colectiv) Fibre textile foarte scurte şi subţiri. rezultate în cursul proceselor tehnologice din filaturi. săgetare. nec.) Strat epidermic subţire care se descuamează în unele boli eruptive şi de logaritmi = tabelă matematică în care sunt cuprinse funcţiilor exponenţiale elementare. SCUÁMĂ.) Puf al unor plante. ♦ (Pop. în anumite boli de piele. pentru a servi (Mat. f. planşă. (Înv. pentru uşurarea unor calcule sau pentru obţinerea unei clasificări. (Înv. lat. tablou (I 5). 2. Fir subţire şi scurt. în şiruri şi coloane. tabella. tabele. Tragere cu arcul. TABÉLĂ. 1. (Med. unui valori introduse în rubrici cu specificaţii amănunţite. TABELAR\TABULAR 91 neaşteptate o parte a corpului. p. 1. f. ◊ Tabelă valorile tabelle. SCAMĂ/SCUAMĂ SCÁMĂ. f. f. ♦ (Pop. ochi. rană provocată de o săgeată. 1.. junghi. – Săgeta + suf. în loc de vată sau tifon.

Substanţă chimică. -Ă. Cârciumă sărăcăcioasă. tananţi. ◊ Tipărire tabelară = sistem de tipărire (folosit înainte de descoperirea literelor mobile) cu ajutorul unor tăbliţe de lemn pe care era gravat textul. 1. Unitate de măsură pentru greutăţi. taciturne. Care este înscris pe o listă. TABULÁR.) Diferenţă tabulară = adaosul pe care îl primeşte logaritmul unui număr de patru cifre. adj. dar care este subînţeles şi admis ca atare. (Tehn. – Din fr. care are proprietatea de a tăbăci pieile crude. Monedă de aur sau de argint. pe o tablă1 sau în coloanele unui registru. ◊ (Adjectival) Material tanant.TABELÁR. folosită în Grecia antică. tacite. 3. n. 1.f. TALANT\TANANT TALÁNT. -e. – Din fr. m. În formă de tabel (1). adj. dintr-un chitanţier. naturală sau sintetică. 4. – Din fr. 2. 2. TANÁNT. – Din sl. adj. tăcut din fire. Parte a ciorapului care acoperă călcâiul. – Din fr. de mărime variabilă. lat. Prăvălie din vechea Romă. s. Din lat. taciturnus. tannant. folosită în Grecia antică. TABERNĂ\TAVERNĂ TABÉRNĂ s. taverne. s. -e. 2. o înţelegere etc. când acest număr creşte cu o unitate. ◊ (Mat. -Ă. închis în sine. marcată printr-o ţesătură mai deasă. taverne. materie primă naturală care conţine o astfel de substanţă. f.. taloane. adj. s. -te. 92 TACITÚRN.) Care nu este exprimat formal. -Ă. taciturni. cu valoare variabilă. TAVÉRNĂ. (Despre un acord. despre un material) Care se prezintă sub formă de plăci. TACIT\TACITURN TACÍT. Care vorbeşte puţin. talanŭtŭ. TALON\TALONETĂ TALÓN. tabellaire. -Ă. m. Fiecare dintre cele . dintr-un bonier etc. o convenţie. p. s. taciţi. Partidă la unele jocuri de cărţi. tabulaire. taberna. Parte a unei foi dintr-un registru. – Din fr. -e. 1. – Din fr. posac. ext. tabulari. tacitus. care rămâne la cotor după ce s-a rupt partea detaşabilă. tabelari. talanţi. murdară şi întunecoasă (instalată de obicei la subsol). lat. anorganică sau organică.

oluk. f. Canal de lemn sau tablă pus de-a lungul streşinii caselor. în ultimă instanţă. pentru a aduna şi a conduce spre burlane apa de pe acoperişuri. Bucată de carton fixată în dreptul călcâiului la un obiect de încălţăminte. ♦ Bucată de stofă. it. talonete. ♦ Jgheab prin care curge (la moară) făina măcinată. s. ULUC\ULUCĂ ULÚC. 3. n. 1. (Livr. 1. uluce. ULÚCĂ. adj. ţeavă pentru captarea şi scurgerea apei dintr-un izvor. umbella. care se află la sfârşit. [Var. f. Jgheab făcut din scânduri ori scobit într-un trunchi de copac sau în piatră. Scândură groasă întrebuinţată în construcţii. Gard din scânduri. talon. – Din lat. uluci. umbele.) În ultimul rând. ◊ Ultima oră = rubrică având cele mai noi ştiri dintr-o gazetă. fr. A sosit ultimul. U. scoc (1). f. ultimo. mai ales la facerea gardurilor şi a împrejmuirilor. temporale. – Din tc. pentru a asigura rezistenţa îmbinării. – Probabil refăcut din uluce (pl. Inflorescenţă în care pedunculii fiecărei floricele pornesc din acelaşi punct şi se ridică la aceeaşi înălţime. Care este cel din urmă (dintr-o serie de elemente spaţiale. TALONÉTĂ. ULTIM\ULTIMO ÚLTIM. 4. ultimus. ca pânza unei umbrele. şanţ făcut de-a lungul unei piese de lemn. zăplaz. – Din lat. ultimo. ombelle. – Din fr. – Din lat. -Ă. 2. din care se 93 . -e. în urma unei serii.. s.] – Din fr. 2. ♦ Canal. s.două margini îngroşate şi întărite ale anvelopei unei roţi. talonnette. ultimi. valorice). ÚLTIMO adv. Scobitură. şi fam. pentru a se putea îmbina cu altă piesă. ♦ Branţ. cusută la manşetă sau la marginea de jos a pantalonilor pentru a evita uzura în acel loc.: talonét s. s. adapă vitele sau în care li se pune nutreţul. lăptoc. Ultima carte. n. lui uluc). UMBELĂ\UMBRELĂ UMBÉLĂ. Jgheab de scânduri prin care curge apa pentru a pune în mişcare o moară.

UMBRÉLĂ, umbrele, s. f. Obiect alcătuit dintr-o pânză care se poate strânge sau întinde (în forma unei calote sferice) prin intermediul unor spiţe metalice fixate radial pe un baston, destinat să apere de ploaie sau de soare. – Din fr. ombrelle (după umbră). UMBLĂREŢ\UMBLĂTOR UMBLĂRÉţ, -EÁŢĂ, umblăreţi, -e, adj. (Fam., depr. sau ir.; despre oameni) Căruia îi place să umble mult, să se plimbe (fără rost), să hoinărească. – Umbla + suf. -ăreţ. UMBLĂTÓR, -OÁRE, umblători, -oare, adj., s. m., s. f. 1. Adj. (Rar) Care umblă. ◊ Pod umblător = bac. 2. S. m. Ostaş dintr-un corp de curieri pentru Polonia şi Ucraina al domnilor moldoveni. 3. S. f. Compartiment dintr-o amenajat lucrare minieră subterană circulaţia pentru

potrivit căreia funcţiile organismului sunt reglate de umori. – Din fr. humoral. UMORÍSTIC, -Ă, umoristici, -ce, adj. Care conţine sau exprimă umor; care provoacă umorul; vesel, hazliu. – Din fr. humoristique. URBANISTICĂ\URBANITATE URBANÍSTIC, -Ă, urbanistici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Știinţă al cărei obiect îl constituie sistematizarea aşezărilor omeneşti existente şi proiectarea de aşezări noi; urbanism. 2. Adj. Care ţine de urbanistică (1), privitor la urbanistică; edilitar. – Urban + suf. -istic sau urbanist + suf. -ic. URBANITÁTE s. f. (Rar) Atitudine, comportare plină de politeţe, de bunăcuviinţă; urbanism. – Din fr. urbanité, lat. urbanitas, -atis. V. VACCIN\VACCINĂ VACCÍN, vaccinuri, s. n. 1. Produs biologic preparat din germeni patogeni sau din secreţii microbiene, care se administrează prin injecţii sau pe cale bucală unui om sau unui animal în scop preventiv (pentru a căpăta imunitate împotriva bolilor
94

personalului. 4. S. f. (Pop.) Closet (rudimentar). – Umbla + suf. -ător. UMORAL\UMORISTIC UMORÁL, -Ă, umorali, -e, adj. Care aparţine umorilor, care se referă la umori. ◊ Teorie umorală = teorie

infecţioase)

sau

curativ.

2.

s. f. Acţiunea de a valoriza. V. valoriza. VARIANTĂ\VARIANŢĂ VARIÁNTĂ, variante, s. f. 1. Aspect (uşor) schimbat faţă de forma de bază, tipică a unui lucru, a unei lucrări, a unui text, a unei acţiuni. ♦ Spec. (Lingv.) Formă a unui element lingvistic care diferă de aspectul tipic, obişnuit al acestui element. 2. Drum care ocoleşte (pe o anumită porţiune) traseul principal, ajungând în acelaşi punct final. [Pr.: -ri-an-] – Din fr. variante. VARIÁNȚĂ, varianţe, s. f. 1.

Administrare a unui vaccin (1); vaccinare. 3. (Concr.) Urmă, semn, cicatrice rămasă pe corp în urma administrării unui vaccin (1). – Din fr. vaccin, lat. vaccinus. Cf. it. vaccino. VACCÍNĂ, vaccine, s. f. Boală infecţioasă caracterizată pustule a virotică prin căror a bovinelor, unor se prezenţa serozitate

inoculează la om pentru a-i crea imunitate faţă de variolă. – Din fr. vaccine. VAGANT-VAGIL VAGÁNT, vaganţi, s. m. Poet

Numărul factorilor unui sistem fizicochimic care pot varia independent fără ca numărul de faze să se modifice. 2. Media aritmetică a pătratelor abaterilor valorilor individuale ale unui şir statistic de experienţe, de la media aritmetică a şirului respectiv. [Pr.: -ri-an-] – Din fr. variance. VARMETRU\VAROMETRU VARMÉTRU, varmetre, s. n.

medieval de limbă latină, rătăcitor, care cânta bucuria de a trăi; goliard. – Din fr. vagant. VAGÍL, -Ă adj. (Biol.; despre

organisme vegetale sau celule) Care se poate deplasa într-un mediu dat. Din fr.vagile VALORIFICARE\VALORIZARE VALORIFICÁRE, valorificări, s. f. Acţiunea de a valorifica. – V. valorifica. VALORIZÁRE, valorizări,

Instrument pentru măsurarea puterii electrice reactive în reţelele de curent

95

alternativ. – Din fr. varmètre, engl. varmeter. VAROMÉTRU, varometre, s. n.

vegetal = pulbere neagră foarte fină care se obţine prin pulverizarea cărbunelui de lemn şi care are întrebuinţări în medicină. – Din fr. végétal. VEGETALÍN ~uri n. 1) Substanţă grasă şi vâscoasă, obţinută din ulei vegetal şi folosită în alimentaţie. 2) tehn. Specie de argilă întrebuinţată la decolorarea uleiurilor. Din fr. végétaline. VENERIAN\VENERIC VENERIÁN, -Ă, venerieni, -e, adj. Veneric. [Pr.: -ri-an] – Din fr. vénérien. VENÉRIC, -Ă, venerici, -ce, adj. (Despre boli) Care se răspândeşte prin contact sexual; care afectează organele genitale; venerian. – Din germ. venerisch. Z. ZAHARAZĂ\ZAHAROZĂ ZAHARÁZĂ s. f. enzimă din sucul intestinal care descompune zaharoza în fructoză şi glucoză; invertază, sucrază. Din fr. saccharase. ZAHARÓZĂ, Substanţă
96

Contor electric pentru măsurarea în varore a energiei electrice reactive. – Var. (după alte surse) varormetru. – Din fr. varheuremètre. VASECTOMIE\VASOTOMIE VASECTOMÍE s. f. (med.) rezecţie a canalelor vasectomie. secţionare deferente. chirugicală Din s. a fr. f.

VASOTOMÍE

vaselor

deferente. Din fr. vasotomie. VĂRAT\VĂROS VĂRÁT s. n. 1. Faptul de a văra. 2. Taxă care se plătea în trecut pentru păşunatul vitelor pe locul cuiva în timpul verii; văratic (II 2) – V. văra. VĂRÓS, -OÁSĂ, văroşi, -oase, adj. Care conţine var, calcaros; cu aspect de var. – Var + suf. -os. VEGETAL\VEGETALIN VEGETÁL, -Ă, vegetali, -e, adj. 1. Care ţine de plante, privitor la plante, de plante. ♦ (Substantivat, f.) Plantă. 2. Extras din plante. ◊ Cărbune

zaharoze, clasa

s.

f.

din

zaharurilor,

[Pr.: zâzánie s. ZODIAR\ZODIER ZODIÁR. [Var. Intrigă. zizánia 97 . zodieri. f. saccharose. cu gust dulce. s. zizánia (pl.: -di-er] – Zodie + suf. – Din fr. molecule de fructoză cu o moleculă de glucoză. f. s.: -di-ar] – Zodie + suf. n. [Pr. -ar. saccharomètre. n. ZODIÉR. solubilă în apă şi cu mare valoare nutritivă. s.formată din combinarea unei ZÂZÁNIE1. astrolog. vrajbă. gâlceavă. – Din fr. f. ZAHAROMÉTRU. ZIZANIE\ZÂZANIE ZIZÁNIE. n. s. cultivată ca plantă furajeră şi ornamentală (Lolium perenne). Zodiac (2).] – Din ngr. saccharimètre. – Din ngr. cu frunze liniare alungite. Instrument folosit pentru determinarea concentraţiei soluţiilor de zahăr prin măsurarea densităţii lor.) Cititor în stele care prezice soarta cuiva interpretând zodia în care acesta s-a născut. s. – Din fr. -ar. zizanii. zâzanii. Plantă erbacee din familia gramineelor. Instrument folosit pentru determinarea concentraţiei unei soluţii de zaharoză. discordie. cu spicul asemănător cu cel al pirului. zodiare. utilizat în special în industria zahărului. zaharimetre. ZAHARIMETRU\ZAHAROMETR U ZAHARIMÉTRU. m. (Pop. s. zaharometre. lui zizánion).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful