P. 1
PARONIMELE-PARONIMIA

PARONIMELE-PARONIMIA

|Views: 149|Likes:
Published by Anisia Ioana
referat gramatica
referat gramatica

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Anisia Ioana on Apr 14, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/08/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI SPECIALIZAREA

:

LUCRARE DE LICENŢĂ

Coordonator ştiinţific: Lect.univ.dr. Absolvent:

Piteşti

- 2011 -

PARONIMELE ŞI PARONIMIA

2

CUPRINS Argument…………………………………………………………………….....…4 Capitolul I. PARONIMELE…..........………………………………….…….......8 A. Definiţia paronimelor…………………..........………………..…….…...…....9 1.1. Origine.....................................................................................................9 1.2. Puncte de vedere ale mai multor lingvişti..............................................10 B. Atracţia paronimică (Confuzia semantică)…………………………….......13 1.3. Raportul dintre atracţia paronimică şi etimologie populară..................13 1.4. Efecte negative ale atracţiei paronimice................................................16 C. Criterii de clasificare………………………………............………………...23 1.5. După numărul de fenomene prin care diferă.........................................23 1.6. Din punct de vedere semantic...............................................................24 1.7. După valoarea morfologică....................................................................24 1.8. După criteriul frecvenţei în limba vorbitorilor de la limba română.......32 1.9. Din punct de vedere al etimologiei........................................................41 Capitolul II. PARONIMIA……………………………………………………..43 2.1. Conceptul de paronimie.........................................................................44 2.2. Clasificarea cuplurilor paronimice.........................................................45 2.3. Rolul paronimelor în îmbogăţirea lexicului românesc actual................51 2.3.1. Relaţia paronimiei cu antonimia şi sinonimia..................................51 2.3.2. Relaţia paronimiei cu omonimia......................................................53 2.3.3. Modernizarea masivă a lexicului prin neologisme..........................56 2.4. Valorile stilistice ale paronimiei............................................................58 CONCLUZII..........................................................................................................63 GLOSAR - APLICAŢIE PRACTICĂ ................................................................65 BIBLIOGRAFIE……………………………………….......…………………....98

3

deoarece defineşte relaţia formală dintre doi termeni ai căror referinţi sunt diferiţi. aceştia se pot substitui reciproc. nu prin echivalenţa semnelor. literatura de specialitate consideră paronimele ca fiind cuvinte insuficient diferenţiate din punct de vedere formal – de la 1 la 3 sunete (animare-animaţie. fără de care nu este posibilă întrebuinţarea lor corectă. a limbajului folosit corect în comunicare. Lucrarea de faţă Paronimele şi paronimia este astfel concepută încât să se adreseze tuturor vorbitorilor de limbă română. de la clasa omonimelor). paronimia este un aspect care merită atenţia atât a specialiştilor. uneori. speţe-speze. ci prin faptul că. dar şi de sinonimie. invederat-inveterat 4 . denumesc alte realităţi fiecare. nerecunoaşterea sensurilor termenilor paronimici induce. cât şi a celor care studiază limba română ca disciplină de învăţămănt. În privinţa definiţiei termenului de paronimie. mai ales. petrolier şi petrolifer ca paronime. În cadrul mai larg al relaţiilor semantice. La nivelul vocabularului limbii române. la fel cu somn – stare fiziologică. astfel încât să se înţeleagă cât mai bine şi mai detaliat această problemă a confundării cuvintelor care se diferenţiază printr-un singur fonem sau prin două. oricând.ARGUMENTUL Motivul alegerii temei de licenţă a pornit în primul rând de la ideea că formarea intelectuală a tinerei generaţii începe cu profunda cunoaştere a limbii române şi. in psihologia vorbitorilor ideea că. având sensuri total diferite şi provocând astfel erori de exprimare. în dialogurile interpersonale. Acest fapt generează o greşită atracţie paronimică. adică utilizarea unuia sau a altuia este opţională. polisemia se apropie de omonimie prin informaţia semantică diferită a termenilor (de exemplu.şi somn -peşte. în exprimarea gândurilor şi sentimentelor.

nu sunt paronime ac-act-rac-pac etc). adjective-adjectiv (original-originar). statutul sunetului care se opune altui sunet respectiv dacă o vocală sau consoană. substantive-adjectiv (oral-orar). prin corelaţie sau alternanţă (alocaţie-elocuţie). final (familial-familiar). Există cuvinte de tip paronimic la care diferenţei de sunet i se poate asocia poziţia acestuia. g-j.în funcţie de poziţia fonemului diferenţiator-iniţial (erupe-irupe).). am abordat şi fenomenul atracţiei paronimice. în sufix (concesie- . Din cauza faptului că pentru vorbitorii de limbă română insuficient instruiţi se produc confuzii între termenii care intră în relaţia de paronimie.în funcţie de poziţia fonemului diferenţiator în structură cuvântului: radical (epruvetă-eprubetă). pentru calitatea de paronim a două cuvinte. înregistrat în literatură belitristică.în funcţie de forma de diferenţiere: prin translaţie sau metateză ( relevarevela). concesiune). . cum şi unde se produce articularea acestuia etc. sunetele respective au diferite trăsături articulatorii. . Atracţia paronimică este generată de confuzia termenilor şi constă în atragerea şi înlocuirea în procesul comunicativ al formelor 5 în prefix (abjudecă-adjudecă). În funcţie de aceste caracteristici. prin anexare sau alternantă cu zero ( astronimie-gastronomie). c-g. Însă nu orice cuvinte care se deosebesc între ele printr-un număr redus de sunete sunt paronime (de exemplu. . contând. situarea în radical şi afix. şi în cel colocvial. mai apropiate sau mai depărtate. În acest sens. verb-verb (a erupe-a irupe). median (felon-filon). există perechi de sunete care se opun şi creează paronime: l-r. am analizat următoarele criterii de clasificare a paronimelor: .etc.în raport cu numărul fonemelor care diferă. s-z. în stilul publicistic. . la care am exemplificat cu paronime distinctive printr-un sunet (emersiune-imersiune) prin două sunete (diferend-deferent). prin trei sunete (fortuit-forţat). adjective-adverb (net-neto). p-b.în funcţie de categoria lexico-gramaticală a termenilor: substantivesubstantiv (spete-speze). Sunetul său. precum şi de apartenenţă la o clasă lexicogramaticală a termenilor. l-n.

articulate hotărâte şi al celor nearticulate (băiat –băiatul. de asimilări de termeni. deoarece multe din ele intră în categoria neologismelor şi a termenilor tehnico-ştiinţifici. Privite din punct de vedere funcţional. Aceste realităţi lingvistice au impus introducerea paronimiei în manualele şcolare de gimnaziu şi de liceu. alături de celelalte categorii lexico-semantice ca sinonimia. cum au fost când au pătruns în limba română. conativă sau persuasivă şi expresivă. De asemenea. însă 6 . Am exemplificat. prin aceşti termeni se poate anticipa un nou val de înnoiri. pentru aceasta. îndărăt-îndărătul. variantele diferenţiate subtil în structura lor lexicală. cu atât mai mult cu cât paronimele. în special în limbajul publicistic. se adaptează rapid nevoilor expresive ale vorbitorilor şi. este o creaţie a locutorului pe bază raportării la o unitate lexicală a cărei informaţie semantică sau structură fonetică ar trimite la realitatea denumită. a vieţii in plan material şi spiritual. creaţiile interne din cadrul acestuia se explică prin împletirea celor trei funcţii ale discursului jurnalistic referenţială sau informativă. omonimia. dar fără elucidarea aspectelor teoretice legate de aceasta. cu etimologiile populare celebre : lăcrămaţie pentru reclamaţie. eronat. Este evident că o parte dintre aceste sensuri figurate ale paronimelor nu vor rămâne în limbă. apar acum cu complicaţii stilistice neobişnuite. din termeni monosemantici. care presupune alterarea formei unui cuvânt mai puţin sau deloc cunoscut vorbitorilor sub influenţa altui cuvânt cu care se consideră. Prin studierea paronimelor se evidenţiază bogăţia lexicului românesc. obiectul lucrării noastre. implicaţi în modernizarea continuă a civilizaţiei. murături pentru moratoriu etc. ceea ce are drept consecinţă permanenta căutare a ineditului expresiv şi a pitorescului lexical. Paronimele contribuie la modernizarea lexicului românesc. joiajoi). că este înrudit etimologic. Termenul utilizat nu este atestat în dicţionare. capcanele similitudinilor care trimit în direcţii diverse sensul unor perechi de cuvinte apropiate ca formă şi se avertizează asupra folosirii riguroase a subtilităţilor limbii. Paralel cu atracţia paronimică şi total diferită de această este etimologia populară.

prin autoritatea cuvântului tipărit sau rostit. De asemenea. Abundenţa şi frecvenţa paronimelor în publicistică. iar pe de altă parte la îmbogăţirea. de lingvintică generală şi de lexicologie prezentate în capitolele lucrării. diversificarea şi internaţionalizarea lexicului limbii literare. Lucrarea de faţă a fost realizată cu ajutorul Dicţionarului de paronime fără de care nu reuşeam să terminăm partea practică. în critica artistică. Considerăm că această lucrare de licenţă are un rol deosebit de important în optimizarea practicii de asistenţă managerială şi secretariat. astfel pentru a vorbi cât mai corect din punct de vedere semantic şi gramatical. în literatură.prezintă interes pentru cercetarea ştiinţifică. au scopul de a o face utilă celor care o citesc şi mai ales de a oferi un cerc larg de informaţii cu privire la folosirea cât mai corectă a paronimelor de către vorbitorii limbii române. constituie caracteristici esenţiale ale limbii actuale. poate contribui la educarea lingvistică a publicului. în vorbirea de toate zilele. 7 . prin larga sa audienţă. presa. ne-a fost de mare ajutor acest dicţionar. În concluzie aspectele teoretice. deoarece acestea sunt rezultatul necesar şi marcă infailibilă a vitalităţii limbii în general. circulaţia termenilor de la un domeniu la altul. pentru înţelegerea dinamicii şi a tendinţelor lexicului actual.

CAPITOLUL I PARONIMELE 8 .

nu suntem de acord cu punctul de vedere pe care îl susţine Silviu Constantinescu2. paronyme gr. precum şi formele gramaticale ale aceluiaşi cuvânt. paronimul mai cunoscut se substituie celui mai puţin familiar vorbitorilor. Apariţia perechilor paronimice este explicabilă prin procesele succesive de îmbogăţire a lexicului românesc. pará . (în loc de spezele). 10 [DEX '98] Dicţionarul explicativ al limbii române.1. DEFINIŢIA PARONIMELOR 1. 1998 9 . Exemplu: Trăiesc pe spezele părinţilor mei.lângă”. motivată de factorii sociali sau 1 Ţibrian Constantin. Am cumpărat un metru de altas. 2006 2 3 Lingvistică „Iorgu Iordan”. 1994. de obicei. (în loc de atlaz).Capitolul I. Ele provoacă erori de exprimare atât în vorbire cât şi în scris la o mulţime de vorbitori.combustibilitate. cu sensuri diferite şi uşor confundabile.în trecut şi în prezent. PARONIMELE A. Bucureşti. mai puţin instruiţi1. Pornind de la definiţie. Editura Ştiinţifică. aproape de” + ónoma . Institutul de din Piteşti.. Dificultăţi semantice. amplitudine. Stuctura vocabularului limbii române. Academia Română. p. phonéme)3: combustie.nume”) sunt cuvinte neologice care se diferenţiază printr-un singur fonem sau mai rar prin două foneme.amploare etc. care merge într-acolo încât cosideră paronime şi acele cuvinte care se diferenţiază prin chiar şapte foneme (fonemul reprezintă cea mai mică unitate sonoră a limbii.. Unii lexicologi consideră că avem de-a face cu paronime şi atunci când diferenţa este de mai multe sunete. a cărui tendinţă. Editura Univers Enciclopedic. De regulă. care are funcţiunea de a diferenţia cuvintele între ele. Editura Universităţii Constantinescu Silviu. ORIGINE Pronimele (provine din fr. Ediţia a -II-a. Din fr.

lacune. ele au primit denumirea de atracţie paronimică . PUNCTE DE VEDERE ALE MAI MULTOR LINGVIŞTI Specialiştii în materie au abordat fenomenul din dublă perspectivă. lagună. lipsă (< fr. Universitatea de Stat din Moldova . a plasa un fond (< fr. cuvinte asemănătoare fonetic altor unităţi lexicale ale căror sensuri sunt fixate deja în conştiinţa vorbitorilor. Ciocnirea intenţionată a doua paronime a dat naştere unei figuri de stil cu numele de paronomază4. ritmul. investire). 1. retorica elipsei şi funcţia mnemotehnică . Aspectul funcţional al paronimelor. favorizează asimilarea rapidă a cuvintelor noi şi aparţine unor asemenea conjuncturi. Paronomaza îşi realizează valoarea datorită funcţiilor: metalingvistică. lacuna). Trăsăturile de bază ale paronomazei sunt: concizia enunţului. organizarea sa binară. lacună = spaţiu gol. a investi = a face investiţii. ascultare) scală = placă gradată de la aparatele de radio (< it. Exemplu: a asculta = a auzi. actualizat în vorbire. 2007. scala). lagună = lac de litoral (< it. se manifestă prin crearea alianţelor paronimice iluzorii. o demnitate (< fr. Atracţia paronimică. Unii lingvişti au studiat însă paronimia prin prisma Imaginarului Lingvistic (atracţia paronimică neintenţionată).economici extrinseci. lat. Teză de doctorat în filologie . scala). poetică şi ludică. ausculter. lacus).2. Din acest punct de vedere. provenit din latină lacuna < lat. Chişinău. 103 10 . p. Acest fenomen constă în faptul că unul 4 Grădinaru Angela. investir. identificăm paronime cu acelaşi etimon primar. invertire). invertir. a ausculta = a asculta zgomotele din interiorul corpului cu urechea sau cu stetoscopul (< fr. scară = element de construcţie (< lat. rimă. lat. a înveşti = a da cuiva o autoritate. alţi au examinat atracţia paronimică intenţionată. it. lat. Create prin atracţie formală.

Bazele lingvistice pentru teoria şi parctica predarii limbii romăne. mai frecvent în limba şi mai cunoscut. Pornind de la teza saussuriană ca . iar etimologia populară modifica aspectul sonor al elementului indus sub influenţa unui al treilea cuvânt5. Introducere în lingvistică. elementul inductor atrage şi-l substituie pe elementul indus. Etimologia populară se distinge de atracţia paronimică prin faptul că. Cluj. Aspectul funcţional al acestui fenomen este identificat prin atracţie paronimică şi este materializat la nivelul vorbirii. întrucât acesta din urmă presupune asocierea formală şi substituirea a două paronime. După părerea noastră atracţia paronimică constituie doar un aspect al etimologiei populare. Mulţi autori pun semn de egalitate între fenomenul atracţiei paronimice şi cel al etimologiei populare. Dar tot ce nu este "formă pură" nu este limbă (schemă). înseamnă a oferi o imagine trunchiată asupra fenomenului în discuţie. ci este realizare . în cazul etimologiei populare. 149 6 11 .vorbire” (uz) şi în raport cu "formă pură" este "substanţa". 1971. p. Editura Coşeriu Eugen. elementul inductor şi cel indus nu sunt paronime. Acestea fiind spuse. subliniem că fenomenul atracţiei paronimice poate fi raportat la categoria normelor subiective care vizează domeniul Imaginarului 5 Chiosa Clara Georgeta. Termenul atracţie paronimică ar trebui folosit numai în legătură cu acele etimologii populare care constau în asocierea a două paronime. A utiliza termenul atracţie paronimică în locul celui de etimologie populară.. Ediţia a-II-a . Nu orice etimologie populară e şi atracţie paronimică. În cazul atracţiei paronimice.din termenii paronimi. substituindu-l în procesul interacţiunii verbale. Editura Echinox.limba este forma şi nu substanţă” şi de la concepţia triadică a lui Eugen Coşeriu6 (Sistem-Norma-Uz). Bucureşti. îl atrage pe cel care este mai puţin cunoscut. Mulţi lingvişti au identificat atracţia paronimică cu fenomenul etimologiei populare – fenomen mult mai complex şi cu o sferă de acţiune incomparabil mai largă. 1995. s-a ajuns la concluzia că tipurile de paronime sunt inventariate la nivel de sistem. p. fiind grupate în structuri binare.. Atracţia paronimică reprezintă un anumit aspect al etimologiei populare. 67 Didactică si Pedagogică.

Astfel. de fapt. 2001. 1968. dar funcţia regulatorie a conceptului a diminuat în favoarea celui de adaptare. cuvântul norma (în accepţie lingvistică) se utilizează la plural normele. adaptând-o. În acest sens. Teză de doctorat în filologie. vorbitorii deja au asociat în exprimare. Începând cu 1960. dat fiind că limba este percepută ca o lume în dezvoltare. norma. 146 Graur Alexandru. Exemplele supuse analizei ne permit să afirmăm că numărul cuplurilor paronimice variază de la o categorie socială la alta. ei încadrează în anumite reguli ceea ce. a unei limbi standard. norma este aplicată de fiecare locutor în felul său. 7 Grădinaru Angela. Fenomenul "se confruntă" în acelaşi timp cu normele prescriptive (care cer respectarea particularităţilor funcţionale ale paronimiei). De aici e limpede că dinamica lingvistică7 actuală tinde să reducă rolul regulator al normei. de la un individ la altul şi chiar la aceeaşi persoană. Martinet André. întradevăr. Conceptul de unicitate a limbii este pus sub semnul îndoielii. survenit ca necesitate faţă de evoluţia limbii. p. limitele paronimelor nu pot fi încadrate în modele fixe. p. norma nu poate ignora variabilitatea care include normele individuale. Editura Ştiinţifică . locale. în diverse etape ale dezvoltării sale intelectuale. Universitatea de Stat din Moldova. 203 Chisinău. Dimpotrivă. A vorbi corect înseamnă a cunoaşte norma. Bucureşti. reconstruind-o în interiorul Imaginarului Lingvistic. când André Martinet 8 da o nouă definiţie limbii. Atractia paronimică. 1970. iar experienţa umană aduce anumite schimbări şi în experienţa lingvistică. Tendinţe actuale ale limbii române. iar cercetătorii în domeniu nici nu pot presupune posibile asocieri generate de subiectul vorbitor. Sub aspectul diferenţelor fonematice.Lingvistic. Elemente de lingvistică . inovaţii unde restricţiile normative nu au reuşit să se impună. dar o astfel de limbă este vorbită de un locutor ideal9. Bucureşti. participă la crearea unei limbi omogene. p. Ca o obiectivitate generată de funcţionarea socială. 78 8 9 12 . cu normele fictive şi comunicaţionale (inconştient subiectul vorbitor poate asocia două cuvinte cu fonetism apropiat în procesul comunicării) şi cu normele evaluative (care îi permit locutorului a sesiza la timp aceste confuzii). Editura Ştiinţifică.

pentru aceasta. RAPORTUL DINTRE ATRACŢIA PARONIMICĂ ŞI ETIMOLOGIE POPULARĂ Acest fenomen teoretizat sub numele de atracţie paronimică de către lingvistul german Ernest Forstemann10 apare. ATRACŢIA PARONIMICĂ ( CONFUZIA SEMANTICĂ) 1. să trăiţi! 10 11 Förstmann Ernest. Puţine sunt înlocuite de termeni care să devină norma lingvistică. unul în calitate de element inductor. considerăm că n-ar trebui să vorbim de atracţie paronimică decât în limitele cvasiomonimiei celor doi termeni care intra în relaţie. primul inexistent în dicţionarele româneşti mai vechi sau mai noi. şi la cuvintele arhaice sau regionale. 145 [DEX’75] Dicţionarul explicativ al limbii române. Spre deosebire de atracţia paronimică. implicând toate asociaţiile etimologice false. 1975 13 . etimologia populară are o sferă mult mai largă. fracţiune pentru facţiune (acceptat de DEX şi DOOM)11. coane Fănică. dar aceasta rămâne.Exemplificăm. în majoritatea cazurilor. limitată. ca o reacţie faţă de caracterul nemotivat al semnului lingvistic. în general. o confuzie paronimică. Editura Ştiinţifică. Dintre cele mai cunoscute abateri care s-au impus ca reguli amintim: anticameră. 1919. utilizat. orice vorbitor poate face. Editura Academiei Republicii Socialiste România. de vorbitori în locul celui de-al doilea: .B. Iaşi. Introducere în lingvistică. pe care vorbitorii le stabilesc între cuvinte. îndeosebi la cele mai recente.L. celălalt ca element indus (adică influenţat). aşadar la unităţile lexicale din masa vocabularului. În mod practic. În ceea ce ne priveşte.. în general. Caragiale. cu termeni renumerţie şi remuneraţie. Ediţia a –II-a .3. la neologisme.Şi la mine. Bucureşti. conştient sau inconştient. Pentru a demonstra raportul existent între atracţia paronimică şi etimologia populară (termeni şi fenomene confundate) ne vom folosi de exemple din opera comică a lui I.înseamnă împotriva. cu circulaţie restrânsa sau individuală. p. a căror frecvenţa e mai slab reprezentată în vorbire. deşi prefixul anti.

vorbitorii asociază informaţia care se referă la plată.Famelie mare. O scrisoare pierdută . Bradul de la Mirceşti.L.. ne cere numai datoria. identificată cu cvasiomonimia. Deoarece. etc. după buget”12. după buget. renumeraţie mică. 1996. renumeraţie mică. fapt motivat de esenţa relaţiei de paronimie.. familial în loc de familiar. avea eroare de preşedinte. Neologismul renumeratie a intrat în limba română prin filiera franceză (remuneration) şi din latină (remuneratio. 123 Marcu Florin. aia a fost cerneala violetă.14.nu mă aşteptam ca tocmai dumneata să te pronunţi cu aşa iluzii în contra mea”. probabil din neglijenţa sau din dorinţa unor exprimări savante. Cu excepţia unor cazuri izolate. famelie mare. Bucureşti. am conoscuto după miros”(I. După cum se poate observa. de fapt. Mic dicţionar de regionalisme. p.Caragiale)..Aş.-onis) cu sensul de plată.Statul n-are idee de ce face omul acasă. în care confuzia se produce între paronime care au aceeaşi rădăcină. dar diferă prin afixe (de exemplu. .. (I. celelalte atracţii reprezintă numai un aspect al cunoscutei etimologii populare. Unele confuzii sunt efectul unor rostiri populare sau regionale. confuzie paronimică (semantică). i se imputaseră braţele.L. 12 13 14 Caragiale I. coane Fănică”. . dar de! Nouă copii şi optzeci de lei pe lună. bani cu număr şi cu uneori. de aceea trebuie acceptat ca atracţia paronimică înseamnă.Fată frumoasă. Aceste fenomene sunt foarte rare. Editura Academiei Române. . lucru exploatat şi ironizat de scriitorii români şi tradus prin termenul comic de limbaj: . . mental. modista şi învăţată…” .. însă au informaţia sensului.Băieşu). abces de mânie. fumatul se sondează cu tuberculoza. 1997 Găiţănaru Ştefan. onorariu.Ei geanta latină.În calitate de casieră manipulaţi bani numeral ?Bineînteles ca numeral şi zilnic”. rezultatul comunicării este opus intenţiilor şi demonstrează ignoranţa vorbitorilor. Editura Tempora. răsplata. carbonier în loc de carbonifer). Noul dicţonar de neologisme .. Editura Corint . 2003. a înlăturat lagunele. Marea parte a vorbitorilor nu cunosc etimologia cuvântului. domnule…”. p. 134 14 ... .greu de tot…Ce să zici?”. Piteşti. Bucureşti. corabora sub influenţa lui colabora13. bombastice: adverse de ploaie. miner în loc de minier.

p. şi aceasta situaţie.Vom admite. o altă etimilogie populară. 201 16 15 . Curs de lingvistică generală. violentă-violetă. iluzii-aluzii. de fapt. Satiră şi umor. prin replica jupânului Dumitrache. transformarea lui remuneraţie în renumeraţie şi a lui reclamaţie în lăcrămaţie nu pot fi explicate numai prin influenţa lui număr şi respectiv a lui lacrima. Astfel spus. să fi poftit la mine la despărţire cu lăcrămaţie. Bucureşti.deoarece ultimul presupune confundarea integrală a două cuvinte paronimice sau cvasiomonime. Editura ANTET. 202. În comedia . cum a fost iniţial (de exemplu.Ei dacă nu-i ajunge. Nu orice etimologie populară este şi o atracţie paronimică. respectiv vorbirea individuală. omonime. că-i împlineam eu cât îi mai lipsea’’.. Dacă în cazul atracţiei paronimice elementul inductor este întotdeauna un singur cuvânt. admitem că multitudinea atracţiilor paronimice reprezintă. atracţia paronimică se poate exercita asupra oricărui cuvânt care are un corp fonetic însoţit şi este. despărţirea e aproape. mai puţin cunoscut decât cvasiomonimul care i se substituie în vorbire. ironizând involtura personajului: . Din paronime. 2011. Editura Casa Editorială Muntenia. ceea ce înseamnă că.. Verbul a număra (sau cu alte cuvinte din familia lexicală a lua număr). realitate care trebuie avută în vedere în descrierea lor la nivelul realizărilor concrete din limbajul cotidian. că..O noapte furtunoasă’’. cele două cuvinte devin. numeral-numerar). Bucureşti.L. un anumit aspect al etimologiei populare. p. unul din termeni este o creaţie lexicală care nu se regăseşte în dicţionare. a gira îl substituie pe a gera. raportul dintre cele două fenomene este asemănător cu cel dintre gen şi specie. modistă-modestă. la generarea acestor 15 Caragiale I. astfel. Caragiale aduce în lumină. boieresc pe bouresc). în principiu.În exprimarea personajului feminin Zita din comediile lui Caragiale 15 este confundat semiarhaicul şiş cu franţuzismul şic. asimilează forma fonetică a remunera la a renumera. Beletristică şi critică . însă numai în acel aspect al limbajului pe care Ferdinand de Saussure16 le-a numit parole. De aceea. de asemenea. În cazul etimologiei populare. care înlocuieşte elementul indus (de exemplu. 2007. giantăgeantă. Saussure de Ferdinand.

deci mai cunoscut vorbitorilor.. respectiv pe un etimon valabil şi identificabil17. 304 Felecan Nicolae. considerăm că însăşi noţiunea populară în cauză nu este o structură oportună pentru realitatea psiholingvistică pe care o defineşte : anexa . pioner. pentru: butonieră. precum: a.populară'' nu există. carter. monoftongarea lui ie în e: butoneră. Paronimia în limba română . care e mai frecvent în limba şi. în mai multe alimentări ’’ (corect alimentare). însă primul are singularul alimentare ( derivat al verbului a alimenta). uneori. cu sensul de hrănire. Probleme de etimologie . nutriţie. În cazul paronimelor alimentări-alimentare. de obicei aton. p. Notăm şi faptul că se ajunge la paronimie şi. 1. enerva. iar cel de-al doilea are singularul alimentară (forma substantivala a adjectivului alimentară). seringă. Bucureşti. confuzia se produce pentru că termenii au un radical comun. pretin. unele paronime se confundă în procesul comunicativ.etimologii populare. Editura Gutinul. pionier. 17 18 Hristea Theodor. Am căutat produsul. Baia-Mare. îl atrage pe cel care este mai puţin cunoscut. prieten. în i: impermiabil. în loc de: impermeabil. b. de natura extralingvistică. inerva.4. Vorbitorii mai puţini instruiţi folosesc în mod greşit cuvântul mai cunoscut în locul paronimului mai puţin cunoscut. specifice vorbirii populare sau anumitor graiuri regionale18.. Aşadar. au mai contribuit verbele a număra şi a lăcrima. firma. cartier. Esenţa atracţiei paronimice constă în faptul că un paronim. 1993. de care vă vorbesc. p. denumind un magazin (cu acest profil). la confuzia termenilor şi în urma unor accidente fonetice. 267 16 . EFECTE NEGATIVE ALE ATRACŢIEI PARONIMICE Datorită unor factori subiectivi. substituindu-i-se acestuia din urmă în procesul comunicării verbale. afirmaţia care urmează este incorectă: . alimentaţie. Ca o concluzie la etimologiile populare. fermă. siringa. pentru că nu se întemeiază pe cuvântul originar. 1968. transformarea lui e. precum şi alte cuvinte care să încadreze în aceleaşi familii lexicale. Editura Ştiinţifică .

itinerar. valon. ca în formularea: . p. Confuzia dintre substantivele paronimice contoar-contor are o frecvenţă deloc neglijabilă. Editura Humanitas. Nu s-a luat nici o măsură de dezinfecţie. deoarece dezinfecţie are sensul de dezinfectare. sau al unui mare bancher. greşită.c. de asemenea. frecvent confundaţi. metateza unor foneme: potropop. diftongarea lui e în ie: boxier. influienţa. iar contor înseamnă aparat de măsurat cantitatea consumată de apă. Corectitudine şi greşeală. d. aflate în mediul uman . intinerar. infanterie. loc unde se fac plăţile în casele mari de comerţ sau de banca . independienţă. independenţă. masa. este total neadecvată. deşi sunt mulţi ţânţari ’’(corect dezinsecţie). parter. partier. infaterie. mobilă. influenţa. defunct. potcoavă. poctoava. 156 17 . Sunt de la gaze şi am venit să verific contoarul’’ (corect contorul). Folosirea termenului dezinfecţie în loc de dezinsecţie este. volan. apropria. ca în enunţul: . faliment. e.. pentru că mortalitatea înseamnă indice rezultat din raportarea numărului de decese dintr-o populaţie.. pentru: identic. mortalitate-mort. într-o anumită perioadă. în loc de boxer. energie electrică. deoarece contoar înseamnă birou de comerţ. f. Întrebuinţarea primului termen într-un context că: În urma ciocnirii maşinilor. în timp ce mort este persoana care a murit. disimulare vocalică sau consonantica (n sau r când se repetă în interiorul aceluiaşi cuvânt pot dispărea): contigent. apropia. pe un anumit treitoriu . filament. iar dezinsecţie înseamnă distugere a insectelor parazite (transmiţătoare de boli). 2000. în loc de : contingent. în loc de : protopop. dinstincţie. Bucureşti. au fost şi mortalităţi (corect morţi). gaze într-un anumit timp. 19 Guţu-Romalo Valeria . distincţie. Un caz special îl constituie termenii. decedat19. anticiparea sau propagarea unui sunet: indentic. acţiune de a distruge microbii patogeni din afara organismului pentru a împiedica orice contaminare . la totalul popupatiei respective.

în mod nejustificat. termenul de motivaţie este utilizat.. ca în contextul: .Staţia de amplificare pusă la dispoziţie nu oferă o rezoluţie a sunetului prea bună ’’ (corect rezonanţa). pe când ordonator este conducător al unei instituţii bugetare. aşa cum demonstrează contextul: . probabilitate şi probitate nu poate constitui un argument pentru substituirea lor. pentru că rezoluţie înseamnă hotărâre luată de un colectiv în urma unor dezbateri. de exemplu. centrală sau locală. onestitate.De foarte multe ori. că nu ne-am început la timp lucrările planificate” (corect motiv).. fiindcă prin motivaţie se înţelege totalitatea motivelor sau a mobilurilor (conştiente sau nu) care determină pe cineva să efectueze o anumită acţiune sau să tindă spre anumite scopuri . prin confuzia termenilor. iar probitate: cinste. posibilă. care să garanteze prin probabilitate morală (corect probitate)”. 18 . din cauză că ordinator este un calculator numeric universal. care nu este deloc scuzabilă. comandate de acelaşi program înregistrat.Răspunderea pentru încălcarea prevederilor legale revine ordinatorului de credite’’ (corect ordonator de credite). Identitatea tragică a părţii de început a două substantive... integritate. în ultima perioadă. rezolvare pe care cel în drept o dă unei cereri.România are nevoie de un Havel. odată cu dezvoltarea unui limbaj financiar european. aprobate prin venituri şi cheltuieli ale instituţiei. Perechile ordinator-ordonator se caracterizează. compus dintr-un număr variabil de unităţi specializate. în locul termenului motiv.Avem şi noi o motivaţie.. raţiunea. pricina unei acţiuni. care are dreptul să dispună de credite bugetare. neverosimilă. întâmplare probabilă. cum se constată în fraza: . a termenilor rezoluţie-rezonanţă apare şi mai neobişnuită în contextul: . care permite efectuatea unor operaţii : aritmetice şi logice fără intervenţia omului. Cuvântul probabilitate înseamnă caracterul sau însuşirea a ceea ce este probabil : fapt. iar prin motiv: cauza. Confundarea.

confundate: . Termenii paronimici mimă – mină se înlocuiesc frecvent.. care este prevăzut de lege. prin mişcările fetei. Limba română contemporană. fizionomie. mimă. a avut loc o sesiune cu caracter informal al Consiliului Europei”. iar rezonaţă: proprietate a unor corpuri sau a unor încăperi de a intensifica şi a prelungi sunetele. Bucureşti.Discuţiile sunt pur informale şi protocolare” (corect informaţionale).La Strasburg. ca în formularea: .unui act.. Bucureşti. pe când captivat înseamnă cucerit. cuvintele capturat şi captivat apar. unde e puţin probabil că sesiunea în cauză să fi avut un caracter neoficial. Aceeaşi greşeală am identificat-o într-o ştire radiodifuzată: . în contextele: . în cazuri mai rare. Termenul mină. a prinde un răufăcător. eu am încercat să fiu corect şi legist” (corect legal). Deci parţial sinonime. este forma redusă de la mimică arta de a exprima pe scenă. deoarece informal. înfăţişare este oportun în locul lui mimă. 20 21 Iordan Iorgu.Capturat de film.Nu are o mimă prea veselă”. în timp ce legal înseamnă care există sau se face în temeiul unei legi. p. 204 Graur Alexandru. neprotocolar. deoarece legist este medic însărcinat cu lămurirea unor aspecte medicale care interesează justiţia (medic legist). sentimente şi idei.. p. deşi primul. este conform cu legea. . familiar ar intra în contradicţie logică cu caracterul protocolar din acelaşi enunţ. Fondul principal al limbii române.. 188 19 .În postul de ministru. Editura Ştiinţifică. 1957. al cărui derivat participial este capturat.. care înseamnă neoficial. cu sensul de expresie a feţei. răsunet20. subjugat. În cazul perechii de paronime legist şi legal.Mi-ai sugerat că eşti nemulţumit prin mimă”(corect mină)21. confuzia este evidentă în formularea: . înseamnă a lua pe cineva prizonier.Verbul a captura . chip. fermecat. am uitat de mine” (corect captivat). 1956. Asemănarea formală a termenilor informal-informaţional poate favoriza confuzia lor..

a asculta. nici aici nu este întrebuinţat pentru exprimarea acţiunii de a asculta zgomotele din interiorul corpului în urechea sau cu stetoscopul pentru a verifica funcţionarea organelor interne. la nivelul limbajului colocvial unii termeni paronimici au o frecvenţă destul de ridicată. care ţine de petrol. Termenii artrită şi arterită.picior amputat datorită unei artrite’’. care exclude ceva.terenurile petrolier reprezintă una dintre bogăţiile tării’’ este confundat de petrolifer. în locul termenului privat(ă). în contexte ca pedeapsă privată de libertate. deşi artrită este denumirea unei boli care se manifestă prin inflamarea articulaţiilor. regiuni. cu sufixul -fer (de provenienţa latină) se referă la straturi. soluţia dată de judecător viza sentinţa privată de anumite drepturi. a fi atent la ceea ce se 20 . Deşi. Primul termen. De aceea. cu sufixul -ier şi înseamnă referitor la petrol. în sensul că. iar instrucţia vorbitorilor se realizează ori de câte ori aceştia generează confuzii. care provin din limbajul medical. generalizate. pe când cel de-al doilea.este greşită (corect arterită). În privinţa perechii paronimice ascultare . care extrage sau prelucrează petrol. denumeşte o boală care constă în inflamarea unei artere. confundaţi adeseori. se substituie reciproc. a se strădui să audă ceva.. care provine din petrol. aproape. În timp ce al doilea. care înseamnă care lipseşte pe cineva de ceva. termenul petrolier din structura . deşi al doilea termen apare în limbajul medical. Celălalt termen. arterită. derivat de la acelaşi cuvânt de bază petrol. zone teritorii care conţine petrol. privitor la extragerea şi prelucrarea petrolului.ascultări. individual este corect termenul privativ. în privinţa perechii petrolier . bogat în petrol. oportun în acest context.petrolifer nici în stadiul actual al românei vorbite nu se poate afirma că sensurile sunt cunoscute şi greşelile eliminate. desemnează acţiunea de a asculta şi rezumatul ei.. cu precădere. confuziile sunt.În cazul perechii privat-privativ. În spiritul acestor informaţii semantice. este derivat de la cuvântul de bază petrol. cu sensul de particular. petrolier. construcţia .

În categoria paronimelor frecvent confundate înregistrăm. o greşeală. fie . verdict’’ medical exprimat ca urmare a acţiunii verbului amintit:. înzestrat cu multe virtuţi. cinstit. apar adeseori confuzii.. desemnând muncitorul calificat care lucrează într-o mină. În enunţul . cast . pierdere’’. ambi derivaţi de la un cuvânt de bază comun. Editura Academiei. precum şi lipsa informaţiei legate de etimologia acestora. o rămânere în urmă. Bucureşti. curat. face posibilă confuzia între termenii funerarii şi funeralii : 22 Sfârlea Lidia . însemnând care ţine de mină. termenii miner – minier. p. miner: .petrolifer. desemnând artistul care stăpâneşte în mod desăvârşit tehnica unui instrument muzical sau cel care are talente într-o artă oarecare. Termenii virtuos-virtuoz. Necunoaşterea sensurilor cuvintelor. iar al doilea fiind substantiv.. Aducem. primul fiind adjectiv. un . Termenul confundat este. cu un procent egal cu perechea petrolier .Deficienţa de personal implică şi repercursiune asupra bolnavilor’’. Limbă şi literatură . fie lipsă bănească la un bilanţ financiar. iar deficit înseamnă fie plus de cheltuieli faţă de venituri. oportun este termenul deficit (lipsă de personal)22.. În limbajul social şi financiar. 271 21 . Termenul deficienţă înseamnă o scădere. în care se găsesc multe mine. cât şi a controlării tensiunii arteriale. 1963. minier. mai mulţi minieri au post surprinşi în subteran de prăbuşirea unei structrucţi de rezistenţă’’ (corect mineri). integraţi la două părţi de vorbire diferite. deşi virtuos înseamnă care respectă şi realizează în mod consecvent dezideratele etice. În urma atât a ascultării respiraţiei şi a bătăilor inimii. lipsa de integritate anatomică şi funcţională.. în care se practică mineritul . absenţa a anumitor facultăţi fizice sau psihice . confuziile cele mai frecvente le înregistrează cuvântul deficit.. însă cu sufixe diferite: miner. în locul acestuia apărând deficienţă.În timp ce foram.orice lipsă la o socoteală sau un calcul . derivat cu sufixul substantival –er (sufix agentiv). iar virtuoz apare utilizat respectiv în limbajul muzical. cel mai adesea.spune sau se cântă. derivat cu sufixul adjectival -ier. suferindului i s-au prescris medicamente şi repaus la pat’’ (corect auscultării). privitor la mină. pentru argumentarea existenţei acestei confuzii.

în conştiinţa vorbitorului neinstruit. de unde a pătruns. de altfel. care sunt generate de necunoaşterea sensurilor termenilor sau de asimilarea sensurilor unora la altele dintre ele. SLG. în examen. în excursie. ca atare. Etimologie multiplă . perechi de asemenea cuvinte. în funcţie de poziţia acesteia fără de alte sunete: es. 1995. iar al doilea este un termen moştenit din latinescul funerarii.. beletristică. În concluzie. a franţuzescului frontiere. 46 Dimitrescu Florica. funerailles) şi este substantiv. Termenul fruntării. e război’’ . În continuare. p.23. Cuvântul sfeştanie. împrumutat din francezul funeraire. Editura Clusium. etimologiile populare sunt . de regulă substantive ( piatra funerară). este asimilat la cuvântul fruntălii creat. existent şi în limba franceză. ne vom opri asupra etimologiilor populare identificate în limbajeul specializat al medicinei. am înregistrat etimologii populare desprinse din literatură. al sportului. cu sensul frontiere. acesta este forma arhaică. litera X este redată prin două sunete. în toate structurile în care cuvântul este folosit ca sensul amintit.Acestea reprezintă variante regionale şi populare ale termenului cu etimologie slavă. 1961. Admiţând că în categoria etimologiilor populare putem include toate formele incorecte ale termenilor literari. probabil.ca. creaţii’’ populare paralele cu termenii existenţi şi atestaţi în dicţionarele româneşti. mai târziu. fenomeme care se constată şi la nivelul limbajului cotidian actual..inovaţii” sau . împrumutat din slavul svensteniie.. La nivelul pronunţiei. fără a le integra în contexte relevante: Avocat – advocat. şi gz. În demersurile anterioare. adaptată. vom spune. Dinamica lexicului românesc. p. etimon şi al neologismului literar actual frontieră -frontiere24. Spre deosebire de confuziile paronimice. 23 24 Graur Alexandru. în continuare. va părea utilizat numai pe lângă regenţi nominali. în limba romană (<fr. 144 22 .. pronunţat ecscursie. pronunţat egzamen. fie sestanie.primul cuvânt este adjectiv. În structura . prezentăm. Logoş. ambele forme inexistente în limba romană. Am participat la funeraliile lui X’’(nu funerarii). de la substantivul frunte. religios etc. apare pronunţat fie feştanie.Dincolo de fruntările ţării.

C. antonimie) cauzal = referitor la cauză (< lat. manej = loc special amenajat pentru dresarea câinilor. tangou – tango. cazual = cu caracter întâmplător. casualis.5. vorbitorii încearcă să-şi lămurescă anumite cuvinte. imprimeu – imprime. covertă = puntea superioară a unei nave (< it. arena pe care evoluează animalele dresate (< fr. vinieta. macrameu – macrame. vechi sau noi. umoristic – humoritstic. antonimie = corelaţie între două cuvinte cu sens opus (< fr. nomos = lege). foneme vocalice sau cu un fonem în plus la unul dintre membrii cuplului: antinomie = contradicţie aparent insolubilă între două teze. pateu – pate. aşa cum am demonstrat şi am exemplificat anterior.vigneta. corvertă = navă de război de mic tonaj (< fr. corvetto). frecvente sau rare în limbă.bistrou – bistro. causal). covertă). accidental(< lat. antinomia. desinenţa – dezinenţa. manege. fr. lat. causalis. creat din gr. it. 23 . fr. anti = împotriva = gr. în general puţin cunoscute sau susceptibile de a fi interpretate prin falsă asociaţie etimologică. CRITERII DE CLASIFICARE 1. cu sensuri neclare sau cu forme neobişnuite. DUPĂ NUMĂRUL DE FONEME PRIN CARE DIFERĂ Drept paronime sunt considerate şi cuplurile de paronime alcătuite din acelaşi număr de foneme. corigent – corijent. corvette. împrumutat din it. maneggio =mânuire). două legi sau două principii (<fr. antinomie. dar deosebite printr-o modificare fonetică a cel mult două dintre ele. cloun – claun. casuel). maseza – maseoza. Prin etimologia populară. etc. vist – whist. pasaj – pasagiu.

decupa.eluda.poştaş.antinomie.imigra.iluzie. iar formal printr-unul sau două 25 Felecan Nicolae. etc. a) cu sufixe : floral .7. releva rerevela. 1993.livret. p. oroare eroae. cu frecvenţe diferite. c) la sfârşitul cuvântului: adagio . menage. gospodărie (< fr.menaj.adagio.text. A. atlas . Editura Gutinul.cabră.temporar. temporal . Paronimele afixale se realizează cu ajutorul afixelor ( sufixelor şi prefixelor) de la acelaşi cuvânt existent în limbă. din vechia franceză maisuie = familie). test . Diferenţa formală constă şi într-o metateză ( schimbarea ordinii fonemelor): antonimie . solidar . mangal . se constată că această relaţie semantică se înregistrează la anumite părti de vorbire şi. manej .justiţiar. libret . elida .literar.virtuoz. literal . etc. Paronimia în limba română .însera.mangan. janta . 1. Paronimele lexicale pot avea diferenţa formală: a) la începutul cuvântului: eluzie . 107 24 . proscrie.geanta. rid . panel paner.învesti. justitial .prescrie. insera . vrac . lector .şasiu. etc. DUPĂ VALOAREA MORFOLOGICĂ În privinţa apartenenţei perechilor de paronime la părţile de vorbire.rector.menaj = activitatea gospodinei. DIN PUNCT DE VEDERE SEMANTIC Paronimele sunt de două feluri: lexicale şi afixale25.florar. Astfel.iminent. virtuos .irupe.altaz.cazual. cauzal . etc. 1.prenume. clasa substantivului înregistrează cele mai multe perechi de cuvinte diferenţiate semantic total.lagună.distins. decapa . destines . aici.rit. libret . saşiu . pronume. perolier -petrolifer.frac. erupe .gera. lacună . gira . b) cu prefixe : emigra . B.livret. Baia Mare. eminent . poştal . investi.6. etc. b) în interiorul cuvântului: cabla .solitar.

geanta – janta. iscusit. 250 25 . a) Paronime adjectivale: abil = îndemânatic. actuaries). agile. actuaiere. suplu. achromatique). acroamatique). suficiente perechi de paronime. acroamatic = transmis pe cale orală. actuael). acromatic = care nu se colorează cu diferiţi coloranţi (< fr. agil = care se mişca uşor şi repede. la ordinea zilei. lat. distincţia se realizează prin două forme. a evalua – a evolua. lat. Editura Academiei Române. actual = prezent. agilis).adducteur.În continuare. stilistică. Stilistica funcţională a limbii române . specialist în calcule statistice (< fr. 26 Coteanu Ion . lat.foneme. În cazul perechilor a colabora – a corobora. la care etimonul este comun sau mai îndepărtat. vioi (< fr.stil. În funcţie de aceste apartenenţe. abductor= muşchi care îndepărtează un membru din axul median al corpului sau două organe unul de celălalt (< fr. iar al doilea este un neologism aparţinând terminologiei. pe care l-am moştenit din aceeaşi limbă. însă prin intermediul francezei26. 1973. limbaj. în general. scal – escal etc. lat. verbul a generat de asemenea. habilis). Bucureşti. lat. secret ( < fr. p. inveterat – învederat . habile. a eluda – a elucida. priceput (<fr. conjectura – conjunctură. abductor) aductor= muşchi care apropie un membru de planul de simetrie al corpului său două organe unul de celălalt (< fr. ştiinţifice (cum este cazul perechii a asculta – ausculta). încercăm o cuantificare a acestora în ordinea alfabetică a termenilor şi a părţilor de vorbire în care se încadrează. actuar = scrib. lacună – lagună. Unele alcătuiesc dublete sau triplete etimologice: virtuos – virtuoz. urmând adjectivul şi adverbul. de actualitate (< fr. de fată. Cel dintâi este cuvânt vechi şi popular (moştenit din latină). adductor).abducteur.

caretă = trăsura închisa cu patru roţi (< rus.audition. addition.lampant). dubleu = doborârea a două animale de vânat cu două lovituri apropiate ale puştii. kareta). location.. produs prin distilare fracţională a ţiţeiului (< fr. faliment(< fr. double). abaque. care susţine arhitrava (< fr. tabel. locatio). ştiulete de porumb (< scr. bancrută = situaţie a unui comerciant falit. audiţie = faptul de a audia muzica (< fr. double). bancarottiere). lat. abaque. lat. it. lat. lat. ajutor în bani (< fr. lat. locaţie = închiriere (< fr. dublură (< fr. lampant = petrol limpede pentru ars în lămpi. adunare (<fr. caret = broască ţestoasă comestibilă (< fr. abacus). caret). auditio). Exemple : abac = dispozitiv de calculat cu ajutorul unei bile mobile. banqueroute). abacus). additio). germ. druga). diagrama (fr. adiţie = adăugare. abaca = partea superioară a capitelului unei coloane. alocaţie = suma destinată unui anumit scop. drug). drug = bară de lemn sau de fier (< scr. aşezate pe vergele orizontale şi paralele. drugă = fus .La nivelul perechilor de paronime. 26 . duble = metal sau un strat subţire de aur sau de argint (fr. allocation).bancrott. vinovat de administrare sau de fraudă. bancrut = falit (< fr. se disting unităţi la care apare un fonem în plus la unul dintre termeni.

stringente). vacans. lat. passabile). acne). it. ca o statuie. 27 . astringent = care produce strângerea ţesuturilor animale (< fr. momental (< fr. neologic =cu caracter de neologism (fr. b) Paronime substantivale : acmee = punct culminant al unui eveniment. rampant). de natura reacţiei (< fr. noologic = referitor la disciplină care studiază spiritul (< fr. lat. vacant. reactionaire). nestatornic (< germ. presant (< it. liber (< fr.(< fr.conform unui statut (< fr. acme). ale unui cablu (< fr. stringent = care se impune în mod imperios. neologique). astringent. statuaire). fără titular. reactionel). statuaire). passible). astingeus). vagant = care umblă din loc în loc. acnee = boala manifestată prin apariţie de coşuri pe piele (< fr. rătăcitor. statutar = care este prevăzut. lat. vagant. al unei stări morbide (< fr. vagans). statuar = referitor la statui. pasabil = care e acceptabil (<it. astringente. reacţionar = care aparţine sau este specific raţiunii (< fr. reacţional = care ţine de reacţie. pasibil = care poate sau trebuie să fie supus la…. vacant = care nu este ocupat de nimeni.ntis).rampanat = fiecare dintre cele două laturi oblice ale unui fronton. noologique).

lat. conţinu). calemar). unit de ceva. care are elemente comune cu altceva. affluz). contigu). amabil = prietenos. de calitate foarte bună din care se fac copertele. affabilis. decimale). a urca (< fr. aimable). afflux). cabrer). cabler). audiţie = faptul de a asculta muzică. 28 . a se ridica. binevoitor. fr. auditio). additio). continuu = care are loc fără întrerupere. cordial (< lat. audition. fr. adunare (< fr. fr. continuus. contignuu = legat. aflabil = binevoitor. affable). îngrămădeală. stând pe picioarele de dinapoi (despre cai). lucios. a face legătura cu cablul de telecomunicaţii (< fr. alăturat (< lat. addition. calmar).adiţie = adăugare. eflux = mişcare a unei mase de fluid către exterior (< fr. îmbulzeală (< fr.bristol). brostol = carton alb. cabra = a se ridica în două picioare. calemar = călimară portativă în formă de toc. politicos (< lat. fr. lat. care se prelungeşte fără pauză (< lat. contiguous. pristolul). care se poartă la brâu (< fr. pristol = masa din mijlocul altarului pe care se ţin obiectele necesare oficierii liturghiei (< şl. audiere de muzică cu un auditoriu restrâns (< fr. decimal = echilibru al greutăţiilor corpurilor cu alte greutăţi etalon de zece ori mai mici (< fr. amabilis. calmar = moluscă asemănătoare cu sepia (< fr. aflux = afluenţă. cabla = a instala cabluri de telecomunicatii. carte de vizită (< fr.

calmant (< fr. fame. vb. pirouette). fanat = care şi-a pierdut prospeţimea. ferură = piesă metalică folosită pentru asamblarea elementelor de construcţie ale unui avion (< fr. a socoti (< fr. decimane). cu faima (< fr. deconnectant). cu reputaţie. Pakistan şi Sri Lanka (< engl. veştejit (< fr. deconecta). a calcula. acesta servindu-i numai că sprijin (< fr. lasa răni sângerânde (< fr. Nepal. ofilit. evalua = a determina. valoarea. ripee. evoluer). după ce cad. epifil = care se dezvolta pe frunze (< fr. epiphyte). giruete = dispozitiv pentru indicarea direcţiei şi intensităţii vântului (< fr. epifit = care trăieşte fixată pe altă plantă fără a fi parazit. spre o treaptă superioară. deconectat = decuplat. evolua = a trece printr-o serie de transformări. a se dezvolta. lat. piruete = învârtire făcută pe loc în vârful unui picior (< fr. gironette). destines (<fr. ferulă = baston care constituie simbolul al demnităţii sarcedotale (< lat. fame). a se transforma (< fr. rupia = boală de piele manifestată prin cruste purulente care. rupie = moneda de diferite valori care a circulat în Turcia. deconectant = care are acţiune calmantă asupra sistemului nervos central. prin diferite feze progresive.. epiphyle). 29 . famatus). trecut. rupia). evaluer). rupya). ferula).deciman = care revine în mod intermitent la zece zile (< fr. ferrare). unitate a sistemului monetar în India. a stabili preţul. relaxat. hind. famat = cu renume.

a primi. evada = a fugi. evider). a se opri de la ceva. impostare). stanină = sulfură naturală de staniu. a scăpa (< fr. pânză. Dintr-un lagăr. structurile unei lucrări (< it. a organiza bazele. a scăpa dintr-o închisoare. a obţine = a dobândi. s’abtenir). a decupa. zoolit = parte folosită sau petrificată a unui animal (< fr. evader). fr. impestare). tretină = amenda pe care o plătea în evul mediu în Moldova hoţul prins asupra faptei cu a treia parte a valorilor furate (< sl. obtenir). cu feţe decupate sau acute din bentiţe (< fr. a corupe (< it. imposta = a aranja. tretin = animal de trei ani. care conţine polen (< lat. c) Paronime verbale: abţine = a se stăpâni. a se lipsi de folosirea unor lucruri (< lat. avida = a scobi pe dinăuntru. stannine). fier şi cupru (< fr. sandal). sandale) stamină = organ bărbătesc de reproducere la flori. a goli. impesta = a molipsi de ciumă sau de alta boală contagioasă. 30 . material plastic. zoolithe). stamen. a scoate (< fr. sandală = încălţăminte uşoară de vară din piele. a realiza ceva (< fr. a răspândi un miros urât. abţinere.sandal = numele unei ţesături de mătase din care se făceau obiecte de îmbrăcăminte (< tc. zoophyte). zoofit = denumire dată unor animale inferioare a căror formă aminteşte de aceea a plantelor (< fr. a fugi. -inis). treti).

refuzer). nerecunoscându-şi autoritatea.taxer). a pătrunde ceva cu mintea. a supune unei taxe. prefera = a ţine mai mult (la ceva sau la cineva). a se lămuri. a îndesa. a se afunda sub povara propriei greutăţi. a modifica după voie. modera = a face să devină sau a deveni mai puţin intens.modela = a executa ceva după un anumit model. un preţ. tasser). profera = a spune. a avea cunoştinte într-o materie. perechile de paronime aparţin unor părti de vorbire diferite: acord (subst) . a face să devină sau a deveni mai cumpătat. moderar). un martor. percepe = a încasa (un impozit. mai stăpânit (< fr. a se dumiri. tasa = a se îndesa. fr. a simţi (< lat. a stabili o taxă. recuza = a respinge un judecător. a-şi coborî nivelul. percipere.acort (adj) adamantin (adj) . a se turti. a fasona. a socoti. modeler). a compacta (< fr. a nu da ceva ce nu ţi s-a cerut (< fr. o taxă). a rosti înjurii. a nu accepta. pricepe = a înţelege. bănuindu-l de părtinire (< fr. ameninţări (< fr. a considera. proferer). a sesiza cu ajutorul simţurilor şi al gândirii. refuza = a nu primi. a influenta (< fr. prefere). percipere). prin reflectare mijlocită. taxa = a fixa. a da o anumită formă unui material plastic. a respinge.adamantina (subst) 31 . a dovedi iscusinţă (< lat. a da întâietate unei situaţii sau unei persoane în raport cu în raport cu altceva sau altcineva (< fr. percevoir). Notă: În cazuri rare. obiectele şi fenomenele din realitatea înconjurătoare. a califica (fr . recuser).

datorită informaţiei semantice pe care o transmite şi care. utilizat des este eşarfă fâşie de lână.adagio (adv) .linear (adj) 1.celesta (subst) cezarian (adj) . capitol fiecare din diviziunile în care este împărţită în mod obişnuit o carte şi o frecvenţă redusă la termenul următor. cuvânt cunoscut vorbitorilor şi.8. deoarece aceasta are caracter stintific sau sensuri pe care vorbitorul cu instrucţie medie nu le cunoaşte.adagin (subst) adjuvant (adj) . de aceea. care se înfăşoară în jurul gâtului . Astfel perechia capitol – capitul înregistrează o frecvenţă ridicată în folosirea primului termen.alabastru (subst) brutal (adj) .doar (adv) declin (subst) .festiv (adj) formal (adj) .cezariană(subst) dar (conj) . în majoritatea cazurilor.diclin (adj) festin (subst) . 32 . DUPĂ CRITERIUL FRECVENŢEI PARONIMELOR ÎN LIMBAJUL VORBITORILOR DE LIMBA ROMÂNĂ Din punct de vedere al frecvenţei în utilizare. este de domeniul ştiinţelor.adjutant (subst) agest (subst) .aglomerant (subst) albastru (adj) . pentru că unul din cei doi termeni are. adunare de călugări sau de alţi lerici catolici.agrest (adj) aglomerat (adj) . de mătase. capitul corpul canonicelor unei catedrale catolice. o uzanţă limitată sau ocazională. În cazul perechii eşarfă – eşarpă.formar (subst) lineal (subst) . loc unde se ţin adunări de felul acestora.brutar (subst) celest (adj) . în general. paronimele nu cunosc reprezentare amplă ca sinonimele sau antonimele.

din prisma unui vulcan (< it. lipsit de vegetaţie. eşarpă. morfologic sau semantic mai considerăm şi următoarele cupluri de paronime: a) Paronime uzuale: arenal = teritoriu şes. marfă proastă (< fr. bandulă = frânghie lungă. apărând atât în stilul colocvial. 115 33 . cât şi în cel publicistic. Din punct de vedere formal. cillose). camelot). arenele). camelote). ciloză = tremur convulsiv cronic al ploapei superioare (< fr. arenarius). care ajută la prinderea şi dă tragerea parâmelor grele (< it. belotă = joc de cărţi care se joacă pe puncte cu 32 de cărţi între doi. deşi adeseori sunt confundate semantic datorită radicalului comun provenit de la cuvântul de bază mină. percepe – pricepe etc27. cu 8 până la 24 de coarde (< rus.în timp ce al doilea. bandur). camelotă = lucru de cârpit. arenar = nume dat gladiatorilor care luptau în arenă (< lat. belote). Editura Academiei. trei sau patru jucători (< fr. cu o greutate lemn la un capăt. Limbă şi literatură. camelot = vânzător ambulant (< fr. specific domeniului militar. bandola). belită = exploziv folosit în minele de cărbune (< fr. apare utilizat numai de către militari (direcţie de tragere înclinată faţă de front şi care străbate în diagonală poziţia inamică). bandură = instrument muzical ucrainean de formă ovală. bellite). Bucureşti. p. 1963. În schimb. 27 Sfârlea Libia. cuvintele paronime miner şi minier. În aceeaşi categorie a paronimelor frecvente în limbajul cotidian se încadrează şi numeral – numerar. au o frecvenţă sporită. beletristic şi ştiinţific.

distantă de la centrul unui cerc până la orice punct de pe circumferinţa sa (< lat. germ. it. rulotă = vehicul cu două roţi. -oris). saveur). rază = linie dreaptă după care se propagă lumina. licărire. prenom). semn slab. romanesque). pâlpâire. afecţiune. a unor contravenţii (<fr. pronume = parte de vorbire flexibilă care ţine locul unui substantiv (< lat. format dintro panglică lungă de pânză sau de oţel împărţită în cm şi care se strânge. prin acţionarea unei manivele (< fr. remorcat la un autoturism şi dotat cu elemente de confort proprii unei mici camere de locuit (< fr. imaginar (< fr. ruletă = instrument folosit pentru măsurarea lungimilor şi distanţelor. românesc = care aparţine României sau populaţiei ei. savoare = gust plăcut. roulotte). cirrhoze). propriu romanului. roulette). lat. caracterizată prin apariţia unor gramulaţii conjunctive dense în ţesutul acestui organ şi prin distrugerea celulelor hepatice (< fr. într-o casetă cilindrică. razzia). fantezist. razzia. nume mic (< fr. razie = control inopinal făcut de organele de ordine publică pentru descoperirea unor infractori. romanesc = care are caracter de roman. radia). favoare = avantaj. limba romană (< din română = esc). prenume = numele (particular) dat cuiva la naştere.. aroma (< fr. pronumen). faveur.ciroză = boala cronică de ficat. deosebit de acela de familie. privitor la România sau la populaţia ei. 34 . favor. prin rulare. bunăvoinţa care se acorda cu preferinţa cuiva (< fr. radiaţie.

ceată. care trăieşte retras. lat. fr. solidus). speze = cheltuieli (< it. strâns. singuratic. unit (< fr. sapă = uneltă agricolă pentru săpat şi prăşit (< lat. sappa).scală = placă gradată pe care se pot urmări la aparatele de radio posturile şi lungimile de undă. spese). unite prin piese paralele aşezate transversal la distanţe egale şi a servi pentru a urca sau a coborî undeva (< lat. solidaire. scala). 35 . care leagă. şapă = strat care se toarnă pe suprafaţa unui element de construcţie pentru a-l impermeabiliza (< fr. solitaire. solitarius). scară = obiect alcătuit din două părţi laterale lungi şi pararele. pricină adusă spre rezolvare înaintea unui organ de jurisdicţie (< germ. speţe = specie. scala). store). solidar = care priveşte. care angajează mai multe persoane. stor = perdea pentru ferestre. chape). stol = grup de păsări zburătoare de acelaşi fel. lat. fiecare fiind responsabilă de întreaga obligaţie care revine tuturor. pustiu. stoles). sfora). espece). pâlc (< mgr. skoara). neumblat.rampă (< it. Spezies. diamant mare care se montează de obicei la un inel (< fr. solitar = izolat. sfară = miros greu de fum rezultat din arderea grăsimilor sau a cărnii. care se ridică sau se lasă cu ajutorul resort sau cu o sfoară specială (< fr. sfoară = fir lung obţinut din împletirea sau răsucirea mai multor fibre textile şi folosit în special la legat (< mgr. fum înecăcios (< sl.

exprimare. texte). trecător. turtă = pâine rotundă şi turtită. este aproape necunoscută şi neutilizată. În schimb perechia paronimică amidol = substanţă folosită ca developator în fotografie. experiment. în general. în fructe sub formă de granule. cântăreţ care stăpâneşte la perfec tehnica unui instrument muzical. voce. temporar = vremelnic. virtuos = cu multe virtuţi . 36 . probă prin care se pot examina unele aptitudini fizice şi psihice ale unei persoane (<fr. chimică etc. făcut din aluat nedospit sau din mălai (< lat. din domeniile ştiinţei şi ale tehnicii. cuvintele unei bucăţi musicale (fr. Uneori. temporel).tarte). cinstit. acoperit cu cremă. ambii termeni sunt necunoscuţi vorbitorilor. este un termen cunoscut vorbitorilor. folosită în industria alimentară. cast. previzoriu (< fr. versus). virtuoz = muzician. cântec. fragment dintr-o scriere. glas. timbru al vocii (< lat. test = încercare. unul dintre termeni este acceptabil aproape tuturor vorbitorilor. cel care are talente deosebite într-o artă oarecare (< fr. arie. text = ansamblul cuvintelor conţinute dintr-un document. privitor la timp (< fr. De exemplu . dulceaţă sau fructe (< fr . care are un talent excepţional. temporaire). turta). amidon = substanţă organică aflată în seminţe. care posedă la perfecţie tehnică unei arte (< lat. versus). dând dovadă de o capacitate deosebită şi de talent. b) Paronimele rare şi foarte rare Sunt perechile de unităţi lexicale care descriu entităţi concrete sau abstracte.tartă = prăjitură făcută dintr-un strat se aluat. virtuose).. viers = melodie. În alte cazuri. o tipăritură. curat. test). tempotal = care indică timpul. vers = cuvânt sau grup de cuvinte aşezate potrivit anumitor reguli de măsură şi de cadenţa şi formând un rând dintr-o poezie (< lat. virtuosus).

care determină o trăsătură diferită a unui caracter (< fr. text care compectează conţinutul unui document comercial. allene). care trăieşte pe lângă ţărmuri stâncoase (< fr. alela = formă diferită a unei gene. buză superioară la insecte. allonge). alena = hidrocarbură cu dublă legătură în moleculă (< fr. maltose). arta de a duce o dispută cu scopul de a descoperi adevărul. maltase). alemona = gen de plante erbacee cu flori mari de diferite culori. labrum = structura anatomică în formă de buză. folosită în procesul de învăţare sau de perfecţionare a unor mişcări acrobatice în gimnastică. 37 . mişcare rapidă de întindere a bratului. eristică arta de a controversa. în continuare. lonjă = piesă sau instalaţie mobilă ajutătoare. care înfloresc de obicei primavara (< fr. solubil în apă. şi euristică metodă de studiu şi de cercetare bazate pe descoperirea unor fapte noi. maltază = enzimă care transformă maltoza în glucoză (< fr. ca un grupaj de paronime cu frecvenţa redusă sau foarte redusă în comunicare. maltoză = zahăr cristalizat. labre). alonjă = piesă care serveşte la prelungirea unor obiecte. act adiţional (< fr. la mamifere (< lat. longe). anemone). sărituri în apă (< fr. labrum). allele). care se prepară din amidon (< fr. cu corpul în culori vii.De exemplu. Prezentăm. labru = peste marin comestibil. folosind argumentele subtile sau artificii sofisticate.

miază = boală provocată de larvele unor muşte. sercoraire ). feeder). nacelă = cabină atârnată de un balon pentru a transporta echipajul. feder = parte ieşită în afară. mantila = un fel de manteluţă mai lungă. Feder).chimic pentru care volumul specific al sistemului se transformă rămâne constant (< fr. epifil = care se dezvoltă pe frunze (< fr. epiphyle). nicelle). stercorar = pasăre palmipedă din mările arctice care se hrăneşte cu peşti smulşi altor păsări (< fr. care se localizează în diferite ţesuturi sau cavităţi (< fr. în lungul marginii unei scânduri sau a unei plăci. purtată de femei eşarfă lungă de mătase sau de dantea. de origine spaniolă (< fr. nucelă = partea centrală din ovulul unei plante fanerogeme în care se găseşte sacul embrionar (< fr. mantello). instrumentele etc (< fr. acesta servindu-i numai că sprijin (< fr. nacelle). epifit = care trăieşte fixat pe altă plantă fără a fi parazit. myiase). izoteră = linie care uneşte punctele cu aceeaşi căldură medie în timpul verii (< fr. epiphyte). 38 . mantie (< it. fider = linie electrică care leagă o centrală de transformare cu cele secundare (< engl. myose). stercoral). isostere). care intră în mitul corespunzător al altei scânduri sau plăci (< germ. mioză = contracţie permanentă a pupilelor (< fr. isothere). izosteră = linie în diagrama unui sistem fizico . stercoral = referitor la excremente (< fr. mantille ).mantele = manta scurtă cu care femeile îşi acoperă umerii şi braţele.

venust = graţios. care se extrage mai ales din trestia de zahăr şi din sfeclă (< fr. fermecător (< lat.tirfon = şurub de oţel cu pasul mare. venustus). sagittal). zaharază = enzimă din sucul intestinal care transformă zaharoza în fructoză şi glucoză (< fr. xyleme). xilen = hidrocarbură lichidă extrasă din gudronul de huilă (< fr. xilem = parte din ţesutul plantelor având celulele cu membranele îngroşate şi lignificate (< fr. pinulă = placă de metal având o deschizătură şi un fir de vizare. reglette). zaharoză = substanţă cristalizată albă. Pinole). 39 . pinule). vetust = vechi. vetuste). xylene). sagitar = arcaş în armata romană (< lat. dulce. tirefond). care serveşte la stabilirea alimentelor de teren (< fr. tăiat în spirală. pinolă = axul piesei de strung în care se fixează printr-un vârf unul dintre capetele piesei de prelucrat sau o unelta de prelucrare a piesei (< germ. saccharase). care nu mai este actual (< fr. care se foloseşte la fixarea şinelor de cale ferată (< fr. reglete). tire-fort). sagital = situat în plan vertical de simetrie (< fr. saccharose). saggitarius). regleta = piesa de material izolat pe care sunt fizate piese de contact folosită în aparatele de telecomunicaţii (< fr. tirfor = cleşte special pentru îmbinarea tuburilor mari de beton armat şi de azbociment (< fr. având capul jumătate rotund cu prisma pătrată. plin de farmec. reglet = piesă metalică folosită în tipografie la umplerea spaţiilor libere dintre rânduri (< fr.

p. Mulţi vorbitori instruiţi confundă conjectura cu conjuncture. derivat din lat. întâmplător (din fr. Universitatea de Stat din Toma Ion. sau conjuncţia disjunctivă ori cu adverbul sau conjuncţia adversative . care se înscriu în definiţia noţiunii de atracţie paronimică sunt următoarele confuzii între termenii cu scrisuri ortografice diferite. Atracţia paronimică. fortuitus. neprevăzut. lucrubrare lucrative = derivate din lat. speciosus = cu aspest strălucitor. lucrum (= câştig. forcer şi it. lat. Chişinău. 1961. speţe cu speze.scăros = care are frunzele şi ramurile răspândite în toate direcţiile (< lat. fortia. semitransparent. Bucureşti. 78 Budagov Ruben. scărios = mic. spacies = vedere.9. Teză de doctorat în filologie. special. squarrosus). din operaţia mentală a comparaţiei nu lipseşte analiza determinată de punerea în relaţie a felului în care oamenii gândesc asupra formării de cuvinte noi în limba lor şi termenul nou. Editura Ştiinţifică. dar nu destul de bine cunoscut de ei30. care nu este niciodată verde (< fr. Introducere în ştiinţa limbii. înregistrate ca unităţi lexicale în direcţionare28: forţat = vb. p. 234 Moldova. tare. 2007. particular) specios = care are doar aparenţe. 87 29 30 40 . 28 Grădinaru Angela . întâmplare. având ca etimon primar lat. a forţa < fr. profit) special = fr. Fenomenele reale. fortuit şi lat. (< fr. Bucureşti. a lucra. fors = hazard. aparenţă). speceeux. Limba română contemporană. forzare.ar ( provenită din franceză)29. fortuit = venit pe neaşteptate. p. scariex). DIN PUNCT DE VEDERE AL ETIMOLOGIEI Evident. spacialis (= relative la specie. Bucureşti. lat. moştenit din lat. plurarul neutru al adjectivului clasic fortis = puternic. lat. aspect. a apropia cu a apropria. 1996. lucrător = vb. 1. Editura Niculescu.

atlas) bandolă = instrument cu coardă ( < sp. Dicţionar de paronime . monahi) monarh = suveran (< germ. unele dintre acesta exemple permiţând să se observe reţeaua asociativă care duce la gruparea cuvintelor în vocabular. nu numai în limba română.Etimologia este o ştiinţă. generaţi prin asemănarea fonetică. În acest sens transformarea cuvântului sanatoria (din latină) în sanatoare (termen românesc) face obiectivul de studiu al etimologiei. 105 41 . identificabile în toate limbile. 1968. Editura Ştiinţifică. etimologii populare cu origine complet diferită (ne vom referi. care urmăreşte şi explică dezvoltarea cuvintelor de la fomele şi înţelesurile lor cele mai vechi. a. în exemplele următoare. 1995. Bucureşti. la termenii noi. 304 Felecan Nicolae. Monarch) penticostal = adept al unei secte creştine ( < engl. pentakostarion) 31 32 Hristea Theodor. Probleme de etimologie . Editura VOX. monah = călugăr (< şl. eventual. atlas ) atlaz = ţesătură ( < tc. pentecostal) penticostar = carte biseriească care cuprinde ritualul slujbelor dintre Paşti şi prima duminică după Rusalii ( < ngr. bandola). centrul de interes al psihologiei. p. Exemplele sunt numeroase. până la formele şi înţelesurile lor actuale sau până la cele dintr-o anumită perioadă a unei limbi ori a unui grup de limbi. uneori prin informaţia semantică existentă în mintea vorbitorilor)32: atlas = colecţie de hârtii geografice ( < fr. Bucureşti. p. al semanticii sau chiar al sociologiei31. Bondola) bandulă = funie lungă cu o greutate de lemn şi plumb la un capăt ( < it. însă evoluţia de la sanatorie la sanatoare (actual) ar putea constitui.

efluent) conjectură = presupunere. difference) feric = care conţine fier ( fr. etimologii populare cu origine comună (ne vom referi la cuvinte cu sens aproape asemănător): afluent = apă curgătoare care se varsă în altă apă mai mare ( fr. situaţie (fr. féerique) justiţial = de justiţie.b. minunat ( fr. legatură strânsă ( fr. stimă ( fr. justicier) sudură = unire. conjoncture) deferenţă = respect. conjucture) conjunctură = împrejurare. ocazie. prezumţie (fr. ferrique) feeric = încântător. justiciel) justiţiar = care face dreptate ( fr. al justiţiei ( fr. afluent) efluent = fluid care iese dintr-o instalaţie ( fr. nepotrivire (fr. deference) diferenţă = deosebire. soudure) sutură = cusătură folosită în chirugie ( fr. suture) 42 .

paronymie) se realizează atunci când omofonia (provine din fr. homophonie.CAPITOLUL II PARONIMIA II. iar cuvântul care se rosteşte la fel cu 43 . CONCEPTUL DE PARONIMIE Conceptul de paronimie (provine din fr. PARONIMIA 2.1.

în poziţie finală cu deosebire: familial (care aparţine familiei) .cânt etc. de exemplu: când .literar (care aparţine literaturii). pe de o parte. etc. speţe cu speze. Limba română contemporană. Cele mai frecvente si supărătoare confuzii paronimice produc in limba noastră. numeral (determinare numerică).2. original (propriu unui autor). 2006 34 44 . 1996. Structura vocabularului limbii romăne . 2. 78 din Piteşti. Bucureşti. constituie două elemente esenţiale care fixează statutul real al acestui important compartiment lexical din vocabularul limbii române care este cel al 33 Ţibrian Constantin. Există situaţii când paronimele sunt formate din aceleaşi foneme. literal (literă cu literă).numerar (bani gheaţă). Mulţi vorbitori instruiţi confundă conjectura cu conjuncture ( provenită din franceză)34. numai că diferă prin modul lor de combinare: antonimie (raport între două cuvinte cu sens contrar) şi antinomie (contradicţie între două principii filosofice). covertă (punte superioară a unei nave) şi corvetă ( mică navă de război uşor de manevrat). Editura Universităţii Toma Ion . fonematică. şi posibilităţiile de combinare a acestora în cupluri paronimice. Editura Niculescu.familiar (prietenos). bară.alt cuvânt se numeşte omofon) a două tranşe sonore se diferenţiază printr-un singur sunet.În sens larg paronimia presupune toate şansele sonere identice în ceea ce priveşte cvasitotalitatea fonemelor diferenţiindu-se doar printr-unul singur: tare – dare. sonatele lichide: laterală –l şi vibrantă –r. O oarecare confuzie paronimică se produce prin tendinţa de afonizare a consoanei finale. CLASIFICAREA CUPLURILOR PARONIMICE Structura lexicală. perfect (desăvârşit) şi prefect (şef al administraţiei unui judeţ). etimologică şi morfologică a paronimelor. p. etc.pară. sau conjuncţia disjunctivă ori cu adverbul sau.în trecut şi în prezent .33. a apropia cu a apropria.originar (de origine). pe de altă parte.

Prenume/pronume. Mod special de a reacţiona al unui organism faţă de un agent microbian. Editura Ştiinţifică. Deplasare lentă a axei de rotaţie a unui corp care se roteşte rapid şi are numai un punct fix./şir lung de oameni care merg într-o anumită ordine şi cu acelaşi scop. Dificultăţi semantice.accesibil. chimic. disfazie. 9 45 . amator de aventuri îndrăzneţe. privitor la creier şi la funcţiile lui. Care poate fi înţeles de cei neiniţiaţi. A opri fibrilaţia arterială sau ventriculară şi a restabili ritmul cardica normal/ a elimina fibrina din plasmă sau excudatele sanguine. după cum urmează35: Cupluri paronimice raportate la radicalul termenilor componenţi a) Radical identic şi sufix diferit: Accentuabil/accentual. ascuns. sărbătoresc/care aparţine creierului. Bucureşti. public/care poate fi înţeles numai de cei iniţiaţi. Analiza acestor structuri duce. nume de botez/parte flexibilă de vorbire care ţine locul unui substantiv. Care are caracter de aventura/plin de aventuri. Aventurist/aventuros. c) Radical identic şi prefix diferit: Exoteric/ezoteric. alalie/dificultate în însuşirea corectă gramaticala a cuvintelor din frază. care constituie o aventură. implicit. Celebral/cerebral. la o clasificare a paronimelor. p. ca urmare a unei leziuni cerebrale. sau o acţiune mecanică/lipsa de reacţie a organismului fată de agenţii nocivi. de însemnătate publică sau privată. care poartă accentul.paronimelor. Precesiune/procesiune. d) Radical diferit şi prefix identic: Defibrila/defibrina. b) Radical diferit şi sufix identic: Afazie/afrazie. Alergie/anergie. Pierdere totală sau parţială a înţelegerii şi a posibilităţii de a reda cuvintele. Numele care se dă unui om la naştere şi care distinge pe fiecare dintre membrii aceleaşi familii. Care poate fi accentuat/referitor la accent. Care este săvârşit cu solemnitate. 1994. secret. 35 Constantin Silviu.

Descentra/descintra. A face să-şi piardă poziţia simetrică faţă de centru, a deplasa astfel încât axa piesei să nu mai coincidă cu axa dată/a îndepărta cofrajele care au servit la construirea unei bolţi sau a unui arc. e) Radical identic, dar gen diferit : Bulin/bulina.1. Capsulă în care se pune un praf luat ca medicament, caşetă 2. Petic rodund de hârtie dată pe o parte cu gumă arabică, cu care se lipesc plicuri, dosare, mape etc. 3. Desen rotund imprimat pe ţesături/parâma pentru manevrarea pânzelor inferioare ale unei nave cu pânze. Camelot/camelota. Vânzător ambulant/ lucru de cârpaci, marfă proastă. f) Radical identic şi gen identic: Balansier/balansoar (substantive neutre)1. Dispozitiv, piesă care reglează mişcarea unei maşini prin oscilaţiile sale, balansor. 2. prăjină folosită de dansatori pe sârmă pentru a-şi menţine echilibrul. Bărbioara/bărbişoara. (substantive feminine) diminutiv al lui barbie/plantă erbacee cu flori galbene, care, la maturitate, devin albe. g) Radical diferit, dar acelaşi gen : Amidol/amidon. (substantive neutre) substanţă folosită ca developator în fotografie/ substanţă organică ce se găseşte în seminţele fructelor şi tuberculele plantelor şi care se foloseşte în industria alimentară, chimică etc. Bizon/vizon. (substantive masculine) 1. Animal rumegător sălbatic din familia bovinelor, cu frunte mare, bombată, cu coarne scurte, cu umeri mai ridicaţi decât crupa, cu o coamă deasă. 2. Pielea sălbatică a acestui animal, piele de viţel tăbăcită, care imită pielea bizonului/mamifer sălbatic carnivor asemănător cu nurca, dar de talie mai mare, cu blană preţioasă, care trăieşte în America de Nord, blana acestuia. h) Radical diferit şi gen diferit : Adjutant/adjuvant (substantiv masculin şi substantiv neutru) 1. Ofiţer ataşat al unui comandant sau al unui şef militar într-o unitate militară, îndeplinind atribuţiile unui secretar, ofiţer care face parte dintr-un stat major. 2. (ieşit din uz) grad pentru

46

personalul aviatic, corespunzător plutonierului, persoană având acest grad/ medicament secundar care se asociază cu un alt medicament. Birău/birou. (substantiv masculin şi substantiv neutru) primar rural/1. Masă de scris (cu sertare şi compartimente pentru hârtii, acte etc.) 2. Parte dintr-un local sau încăpere în care lucrează o persoană sau un serviciu. 3. Grup de persoane alese de o adunare constituantă ca să îi organizeze lucrările şi să asigure buna lor desfăşurare. B. Cupluri paronimice reprezentate prin forme derivaţionale scurte şi lungi Concesie/concesiune: Îngăduinţă, cedare fată de cineva, renunţare la ceva în folosul sau interesul altuia/concurenţă prin care o persoană (fizică sau juridică) dobândeşte dreptul de a exploata anumite servicii publice sau anumite bunuri ale statului, în schimbul unor beneficii care revin acestuia din urmă, bunurile care formează obiectul acestei concesii. Obligaţie/obligaţiune. 1. Datorie, angajament, îndatorare. 2. Act prin care cineva se obligă sau este obligat să plătească o sumă sau să (nu) facă un anumit lucru. 3. Datorie morală, motiv de recunoştinţă/hârtie de valoare purtătoare de dobânda fixă. Permisie/permisiune. Învoire, acordată în special militarilor, de a părăsi serviciul pe o scurtă durată de timp/învoire, aprobare (cerută de cineva sau acordată cuiva) de a face ceva, îngăduinţa, încuviinţare. Cupluri paronimice raportate la elementul de compunere a) Termeni identici cu elemente de compunere diferite: Cecostomie/cecotomie. Creare chirurgicală a unui anus artificial la nivelul cecului/ deschidere a cecului pe cale chirurgicală. b) Termeni diferiţi cu elemente de compunere identice: Etiologie/etologie. Ramură a medicinii care studiază cauzele bolilor şi factorii care influenţează apariţia diverselor boli/ramură a ştintei care se ocupa cu studierea obiceiurilor şi moravurilor popoarelor.

47

Perichistită/pericistită. Inflamaţie a cămăşii conjunctive care înveleşte chisturile/ inflamaţie a ţesutului din jurul vezicii. Cupluri paronimice raportate la poziţia fonemului diferenţial a) Termeni care se deosebesc prin schimbarea poziţiei unui fonem: Clupa/cupla.1. Compas foriester pentru măsurarea diametrelor arborilor sau buştenilor/dispozitiv demontabil pentru a cupla un sistem tehnic sau două vehicule, piesă cu care se face cuplarea vehicolelor de cale ferată. Jintiţa/jitniţa. Produs lactat preparat prin încălzirea lentă a zerului provenit de la scurgerea caşului/magazie de grâne, grânar, hambar. b) Termeni care se deosebesc printr-un fonem iniţial: Eluviu/iluviu. Totalitatea rămăşiţelor din dezagregarea rocilor/iluviere, inundaţie. Emigrare/imigrare. Acţiunea de a emigra şi rezultatul ei/stabilirea într-o tară străină. Erupe/irupe. A ieşi afară cu putere, a ţâşni, a năvăli/a intra cu violenţă. c) Termeni care se deosebesc printr-un fonem antemedian: Categorie/catigorie. Noţiune fundamentală de maximă generalitate care exprimă proprietăţile şi relatile esenţiale şi generale ale obiectelor şi fenomenelor realităţii/ clevetire, calomnie, defăimare. d) Termeni care se deosebesc printr-un fonem median: Cinefil/cinofil. Amator de filme, cinemator/amator de câini, care iubeşte câinii. Famat/fanat. Cu renume, cu reputaţie, cu faimă/(despre flori şi legume) care şi-a pierdut prospeţimea, trecut, ofilit, veştejit. Manghier/manglier. Arbore tropical înalt de peste zece metri, cu fructe roşiatice, mări/copac răşinos care creşte în apă sărată a mării, pe lângă ţărmuri. e) Termeni care se deosebesc printr-un fonem postmedian: Băiaş/băieş. Bărbat care lucrează într-o baie publică/lucrător într-o mână(de aur). Carelaj/carenaj. Dispunere a elementelor care învelesc o construcţie în formă de figuri geometrice, pardoseală, pavaj alcătuit din piese aşezate în carouri/înclinarea pe un bord a unei nave în stare de plutire în vederea reparării unei carene.

48

Cupluri paronimice raportate la numărul de foneme diferenţiale a) Termeni care se deosebesc prin două foneme: Alienare/alienaţie. Care se poate acomoda uşor. Reactiv folosit în flotaţia minereurilor/substanţă care. nebunie. ceea ce se referă la competiţie. Prelucrare(manuală sau mecanică) a unei piese cu un abraziv/proces de eroziune a ţărmurilor prin văluri marine (abraziune marină) sau lacustre (abraziune lacustră). sau unui material. Auricul/auricula. le intensifica activitatea. dementa. Antigel/antigen. b) Termeni cu etimologii diferite: 49 . care se poate deprinde uşor/ (despre muşchi) care serveşte la acomodarea cristalinului. b) Termeni care se deosebesc prin trei foneme: Acomodabil/acomodator. c) Termeni care se deosebesc prin patru sau mai multe foneme: Atonalism/atonalitate. Adulter/adulterin. Competitiv/competiţional. Cupluri paronimice raportate la etimologiile termenilor componenţi a) Termeni cu etimologii identice: Abrazare/abraziune. înstrăinare a unui bun/ termen generic pentru orice boală mintală. adăugată altei substanţe. XX/lipsa de tonalitate. (cinci foneme diferenţa) susceptibil de a suporta concurenţa/ cu caracter de competiţie. Acţiunea de a aliena.f) Termeni care se deosebesc printr-un fonem final: Acil/acin. Fiecare dintre cele două separări de sus ale inimii/ pavilionul urechii. Activant/activator. determinând apariţia unui anticorp. apărut în primul sfert al sec. Soluţie care coboară punctul de îngheţ al apei de răcire din motoarele cu ardere internă/ substanţa de natură proteică. Care a încălcat fidelitatea conjugală/născut dintr-un adulter. Radical monovalent al unui acid organic/boabă de strugure. (patru foneme diferenţă) mod de a crea o compoziţie muzicală prin negarea legilor organizării armonice a sunetelor.

exprimat. Carte de ritual ortodox care cuprinde antifoane(versuri sau parafrazări din psalmi)/(despre cântecul unui solist sau al unui cor sau despre două părti dintr-un cor) care se execută alternativ. Urinal/urinar. arătat printr-un număr/în ce priveşte numărul. din punct de vedere al numărului pe care îl reprezintă. Care se deplasează dintr-un loc în altul. 1. privitor la numere. în care se afla. care nu are loc fix/ (despre tratamente medicale) care nu necesită spitalizare. din care nu s-a scăzut daraua. Aspecte morfologice ale cuplurilor paronimice a) Asocierea substantiv cu adjectiv: Antifonar/antifonic. lucioasă pe o singură parte. de a filtra. de a transporta şi de a evacua din organism urina. Vas de sticlă sau de material plastic prevăzut cu un gât care permite bărbaţilor bolnavi să urineze fără să se ridice din pat/care aparţine organelor de secretare a urinei. privitor la dacian/dac. sistematizate după anumite criterii/ ţesătură pentru căptuşeli şi feţe de plapumă. privitor la aceste organe. prima vertebră cervicală. încă neprelucrat. Argila coloidală care măreşte plasticitatea maselor ceramice/ varianta a aceluiaşi sunet sau fonem. Care aparţine dacianului. care nu a fost încă transformat în produs finit. care se găseşte în stare naturală. care are funcţia de a forma. c) Asociere adjectiv cu adverb: Brut/bruto. vasul etc. Numerativ/numeric/numericeşte. d) Asocierea infinitiv (forma substantivală) cu substantiv: Acuzare/acuzaţie. provenit de la daci. 2. 50 . care se articulează cu occipitalul şi cu axisul sau. Atlas/atlaz. inculpare. Dacian/dacic./în total. b) Asocierea adjectiv cu adjectiv: Ambulant/ambulatoriu. (despre greutatea mărimilor) care este socotit împreună cu ambalajul. colecţie de hărţi geografice.Alofan/alofon. 2. Care serveşte la numărat/de numere. Acţiunea de a acuza şi rezultatul ei/ faptul de a acuza. învinuire.1.

Relaţia paronimiei cu antonimia şi sinonimia La nivelul lexicului românesc actual. una dintre formele relaţiilor dintre cuvinte prin care vocabularul devine extensiv. pentru că fiecare dintre termenii unei perechi generează contexte 51 . pentru ocuparea unei demnităţi sau a unei funcţii/a schiţa. e) Asocierea participiu (cu valoare adjectivală) cu adjectiv propriu-zis: Cifrat/cifric. o chestiune. A prelucra prin aşchiere un metal cu freza/a(-şi) încreţi. a (-şi) ondula părul(cu fierul sau prin alte mijloace). ROLUL PARONIMELOR ÎN ÎMBOGĂŢIREA LEXICULUI ROMÂNESC ACTUAL 2. neprelucrate în mod personal. a se contura.1. f) Asocierea verb cu verb: Desemna/desena.Compilare/compilaţie. Care conţine crom. operă care cuprinde idei şi fragmente din diverşi autori. 2. a se profila. Jap/japa. Cromat/cromatic. (de obicei repetat) cuvânt care imită sunetul unui clopot (mare)/ talangă.3. Cuvânt care imită zgomotul produs de o lovitură dată cu repezicune/nuia elastică şi subţire. a contura o problemă. a (se) coafa. bătaie dată cu o astfel de nuia. paronimia este alături de sinonime şi de antonimie. Acţiunea de a compila şi rezultatul ei/lucrare. A indica. g) Asocierea interjecţie cu substantiv: Balang/balanga. Freza/friză. a numi o persoană considerând-o cea mai potrivită pentru desfăşurarea unei activităţi. Scris în cifru/exprimat în cifre. acoperit cu un strat de crom/care se referă la culori sau la colorat.3. numeric.

diferite. a apropia şi apropria apar. individual.. În baza acestui raport dintre logic şi semantic. . relaţia de sinonimie. totală sau aproximativă.E vesel/melancolic’’.El vorbeşte 36 Seche Mircea. aduce un plus din punct de vedere cantitativ mai noilor dicţionare româneşti. presupune echivalenţă. în mod necesar. I. cuvintele paronime transmit.. anatonimia este aptă să genereze contexte mai numeroase decât sinonimia: a vorbi şi a tăcea nu pot apărea succesiv în contextul .. 34 52 . prin faptul că. Editura Ştiinţifică şi Enciclopidică. care este dictată de sensul în care acesta percepe realitatea pe care vrea să o invoce. Din punct de vedere logic. presupun obligatoriu tot atâtea contexte câte cuvinte intră în relaţia de paronimie.. de pe altă parte. Bucureşti. diferă unele de celelalte. În schimb pentru relevarea sensurilor perechii de sinonimie singurătatesolitudine este suficient un singur context: . Pe de o parte.Afară e rece/cald’’.Citesc repede/încet’’. .El…frumos’’ . De exemplu. sinonimul cuvântului vorbăreţ.Îmi place solitudinea/singurătatea’’ opţiunea pentru unul dintre termeni ţinând de gradul de cultură sau de anturajul lingvistic al locuitorilor. diferit în planul expresiei de forţat (cu sensul de obligat) este o altă unitate lexicală prin care vorbitorii de limba română generează contexte cu sensul indicat pentru acest cuvânt. diferenţa dintre rolul sinonimiei şi cel al paronimiei. Dacă termenul locvace (de dată mai recentă). este acela că termenii. în două contexte: . în planul expresiei. adică. în timp ce antonomia este o relaţie de adversitate sau de opoziţie.. (cu sensul de întâmplător). p. Mi-am apropriat biblioteca vecinului’’ (miam însuşit un bun străin)36. Schiţă de istorie a lexicografiei române. nefiind utilizaţi unul în locul celuilalt. acestea reprezintă unităţi lexicale independente la nivelul dicţionarelor. a termenilor.. ca în cazul sinonimiei. II..A apropiat scaunul’’(a adus aproape) şi . dacă enunţul . Obiectiv vorbind. Aceeaşi demonstraţie se poate realiza şi în legătură cu antonimele: în funcţie de intenţia comunicativă a vorbitorului. o informaţie semantică anumită. 1966. cuvântul fortuit. se poate opta pentru unul sau altul din termenii relaţiei de antonimie: . 1969..

Încercând o ierarhie a unităţilor lexicale care contractează între ele relaţiile semantice. 1973. adică .Am eludat mereu adevărul destre noi (am ocolit/evitat)’’. dată fiind diferenţa semantică a termenilor..a elucida se defineşte în mod necesar prin contextele diagnostice: . antonimele tăcut şi locvace pot apărea.. vorbitorul este obligat să genereze contexte echivalente numeric cu unităţile intrate în relaţia de paronimie. limbaj. 2.El este tăcut/locvace’’37. ale căror sensuri diferite impun contexte diferite pentru relevarea semnificaţiilor. în contextul: . se comportă normal stării de tăcere. se comportă contextual şi omonimele. în funcţie de aportul la îmbogăţirea vocabularului.. De exemplu. dat fiind raportul logic de operaţie sau de adversitate dintre termeni. în general. dar nu substantivul care denumeşte o subspecie din specia peştilor.. oportun este substantivul care denumeşte starea fiziologică: .Am dormit un somn’’ şi substantivul. În schimb.Am dormit’’.El tace frumos’’ este considerat un context ambiguu.Am elucidat aspectele neclare ale problemei (am clarificat)’’ şi . Perechea a eluda . iar pe locul al treilea se situează sinonimele. 231 53 . suficient un singur enunţ în vederea identificării sensurilor. stil. considerăm că: pe primul loc se situează paronimele şi omonimele. p.El este…’’. că.Am cumpărat un somn’’..frumos’’ este repetat. este liniştit. 37 Coteanu Ion .. în sensul logicii sale. datorită informaţiei lor semantice diferite. trecând. stilistică. enunţul . pe locul al doilea se află antonimele. pentru această din urmă. în cazul cărora un singur context nu este sufucient pentru descrierea semnificaţiei. oportun este contextul: . succesiv. pentru care este..2. care îşi concretizează sensurile prin contextele necesar diferităe. Bucureşti. Editura Academiei Române. eventual. persoana-subiect nu face nici un gest. în contextul: . Stilistica funcţională a limbii române. În cazul paronimelor. Relaţia paronimiei cu omonimia La fel ca paronimele.. însemnând.3.

se cunosc tot atâtea înregistrări câte realizări semantice. ubicuitate-ambiguitate. Bucuresti. În schimb. în cadrul împrumuturilor din alte limbi (de exemplu. sinonimele comprehensiv pentru înţelegător. stringent-astringent. violentă de la violetă) se înregistrează sensul de bază. Pentru alţi termeni (de exemplu sfoară de la sfară. eclatant pentru strălucit. ale căror forme coincid în planul expresiei. lizibil pentru citeţ. şi numai aparent 38 39 Hristea Theodor.Spre deosebire de omonime. paronimele sunt diferite formal prin unul sau două foneme. omonimele morfologice. omonimia. termenii generaţi prin efectul etimilogiei populare (de exemplu. Deoarece majoritatea perechilor de paronimice sunt împrumuturi. cuvintele prin care relaţia de de antonimie se realizează sufixal sau prefixal. alimentaţie pentru nebunie. 123 Graur Alexandru. altfel. mai vechi sau mai noi. în literatura de specialitate38 s-au acreditat derivarea. dar pot fi înregistrate atât la mijloacele interne (paronimele care diferă prin prefixe sau prin sufixe. unele omofone. nu sunt consemnaţi în dicţionare. 1984. p. p. sudură-sutură. compunerea şi conversiunea (mijloace interne). Între mijloacele lingvistice de îmbogăţire a vocabularului. Editura Albatros. paronimia şi polisemantismul nu ocupă un loc special în cadrul celor două mijloace. precum şi împrumuturile şi calcul lingvistic (mijloace externe). din limbile cu care oameni au intrat în contact. Studii de lingvistică generală. surmenaj pentru oboseala. în forma lor aglutinată. fiecând etc. unii dintre aceştia. renumeraţie. Relaţiile semantice dintre cuvinte. lăcrămaţie). antonimia. devierile de tipul etimologiei populare nefăcând obiectul de interes.)39. ezoteric-esoteric. în general: antevorbitorpostvorbitor. 146 54 . la nivelul dicţionarelor. neexistând în lexicul limbii române. solidar-solitar. Editura Academiei. Bucureşti. astăzi. eşafodaj pentru schelă etc. infatuat pentru îngâmfat. băieţel-băieţandru. cât şi la mijloacele externe. În ciuda acestor deosebiri între omonime şi paronime. Sinteze de limba română. paronimele. datorită statutului acestora de greşeala de vocabular. 1960. care. oricum. sunt compuse de felul: cumva. respectiv sinonimia.).

lat. eteronom (din fr. bestiarius. postulat. lat. cf. sagittalis) – sagitar (din lat. pleonasm (din fr. lat. modal) – modul (din fr. moticulus. plongeon). monticol (din fr. segmentaire). enervare) – inerva (din fr. postulatum). bestialis) – bestiar (lat. bestial. heteronome) – eteronim (din fr. ordinaire. postilant) – postulat (din fr. pentecostal) – penticostar (din mgr. cantal (din fr. segmental (din fr. tributale) – tributar (din fr.derivate de la acelaşi radical cu afixe diferite. sagital (din fr. lat. moforu) – omofon (din fr. cortisol) – cortizon (fr. lat. homophone). hydrolise). postulant (din fr. în continuare. it. virtuosus.plonjeur) – plonjon (din fr. rezidual (din fr. cantharus). nucleol (din fr. fr. modulus). saggitarius). discordant (din fr. ordinarius). tributal (din fr. numeral. plonjor (din fr. penticostal (din engl. lat. modal (din fr.fr. cortizol (fr. munticule). cantal) – cantar (din fr. lat. familial (din fr. numeraire. bestiario). virtuos (din lat.. monticole) – monticul (din lat. pantikostarion). familial) – familiar (din fr. enerver. numeralis) – numerar (din fr. residuel) – residuar (din fr. numerarius). bestial (din fr. acromanie) – acromazie (din fr. lat. tributaire). virtuose). it. doctrinaire) enerva (din fr. nucleon). module. doctrinal) – doctrinal (din fr. bestiaire. hydrolase) – hidroliza (din fr. pleonasmus) – pleonast (din fr. pleonasme. 55 . lat. nucleoli) – nucleon (din fr. câteva perechi paronimice cu precizarea etimologiei.. familier). lat. Numeral (din fr. discordant) – discordat (din vb.engl. innerver). virtuoso) – virtuoz (din fr. cortisone). residuaire). sagittal. ordinal (din fr. ordinal. omofor (din şl. hidrolază (din fr. ordinalis) – ordinar (din fr. segmeltal) – segmentar (din fr. prezentăm. pleonaste). acromenie (din fr. chantare. discordia) doctrinal (din fr. familier). annuarie). at.

capon – capron. O serie de . Prin aceşti termeni. acţiuni din domeniile ştiinţei. în funcţie de progresele vieţii contemporane40.. se anticipează un nou val de înnoire. 1981. majoritatea dintre acestea intră în categoria cuvintelor mai puţin utilizate (masa vocabularului).De exemplu. fie asimilează unităţi noi. industrial. modernizarea masivă a lexicului prin neologisme şi termeni ştiinţifici. carbonier-carbonifer. calităţi. Dicţionar de cuvinte recente. zi. Chiar dacă. mult mai cunoscute vorbitorilor şi.3. descriind aceste realităţi. medical. tehnic). unităţile lexicale sunt taxonominizate ca termeni tehnici sau neologisme. fard-fart etc). recent şi prin influenţa masivă anglo-americană a sporit numărul paronimelor din limba romană. petrolier-petrolifer.cuvinte recente’’ sunt înregistrate în cadrul paronimelor ( de exemplu: calmar-calemar. care fie forţează eliminarea termenilor mai vechi.3. perechii precum oralorar.saccharase) – zaharoza (din fr. 2. Editura Albatros. nu pot fi integrate în vocabularul fundamental deoarece frecvenţa lor nu este atât de mare ca a termenilor masă. ale tehnicii. oarecum. ale mass-mediei etc. etc. fiecare cuvânt aparţine unui domeniu diferit (financiar. părinţi. zoophyte) – zoolit (din fr. zoolitlu) etc. p. a amputa – a imputa. mai des utilizate. miner-minier. 40 Dumitrescu Florica.zaharază (din fr. ceea ce demonstrează circulaţia rapidă a termenilor dintr-o cultură într-alta mai ales prin dinamica mass-mediei. În ceea ce priveşte apartenenţa paronimelor la fondul principal lexical sau la masa vocabularului. casă. Bucureşti. iar. datorită caracteristicii lor de a viza entităţi. seară. Modernizarea masivă a lexicului prin neologisme În contextul actual. spre deosebire de termenii exemplificaţi. părti componente ale masei vocabularului. în perechile de paronime actual – actuar. se constată diferite dihotomii care au în vedere frecvenţa utilizării lexicului limbii române. Saccharose). mai ales din sursa latino-romanică. familial-familiar. generate de modernizarea continuă a vieţii în plan mondial şi spiritual. literal-literer. zoofit (din fr. 167 56 . de asimilări de unităţi lexicale.

. precum şi străvechimea lor şi posibilitatea de a genera alte cuvinte. Unii dintre termenii mai noi generează în mod rapid şi paradoxal etimologii populare. au lansat simbolic porumbei”. p. nu pot fi încă date decât în masa vocabularului la termenii tehnico-stintifici sau la neologisme. romanică. VALORILE STILISTICE ALE PARONIMIEI 41 Hristea Theodor.congresistă.a accesa (termen din informatică < engl. Probleme de etimologie.. pe acces la a accesa. îl raportează la ceea ce memoria sa a stocat pe parcursul instrucţiei culturare anteriore. barbarism comportament necivilizat. congressman . de unde şi confuziile între termenii perechii. de la a amputa se formează infinitivul lung cu sufixul pentru abstracte nominale – re – amputare însă după modelul latinesc lando-landare). sau. unele dintre ele. de unde selectează. sau. eventual. 214 57 .Pentru ca persoana patronului să acceseze funcţia demnitarului de stat. barbarie): . De exemplu: . decât prin mimetism (de exemplu. Editura Ştiinţifică. necunoscând sensul de bază al cuvântului nou.4. To access) este utilizat în locul expresiei a avea acces (la ceva) în contextul: . participantă la un congres’’. 1968. precum derivare.Congresmanele. Deoarece paronimele înregistrate de noi au etimologii diferite. organigrama a fost modificată’’.barbarism (engl. pe barbar la barbarism.. nu se pot supune regulilor interne de îmbogăţire a vocabularului.. . 2. . Ziarele engleze au fost ferme vizavi de barbarismele petrecute la Madrid’’... nu au o vechime apreciabilă în limba română.Un alt argument al neintegrării paronimelor în lexicul de bază este cel referitor la etimologia unităţilor din fondul principal – în general latinească.membru în Congresul SUA”) este folosit cu sensul de . pe congres la congresmană. compunere ori schimbarea categoriei gramaticale41. Explicaţia trebuie căutată în motivaţiile psihico-culturale ale vorbitorului care. prin asocieri fonematice.congresmană (engl. îmbrăcate în costume bogat decorate.

presa scrisă şi presa vorbită sau vizuală reprezintă unul dintre cele mai importante mijloace de informare şi documentare.Un binecunoscut dicton . numite stiluri funcţionale. Cum se precizează şi în capitolul anterior. de a-şi exprima ideile şi sentimentele cât mai adecvat. şi aici. Din punct de vedere al normelor lingvistice. după caz. uneori. Stilul e omul ’’ (Buffon). mass-media extinde formele corecte ale unităţilor lexicale. unde sunt. radio şi televiziune. publicistic. administrativ şi colocvial) se poate realiza o ierarhie a utilizării paronimelor în funcţie de necesitatea lor pentru a exprima o anumită stare de fapt. graiurile populare. graiurilor. anumite limbaje specializate. sau chiar locul în ierarhia socială. probleme ale actualităţii inedite sau de interes comun pentru publicul larg. în raport cu felul corect sau greşit de pronunţare sau de scriere a acestora. dialectelor. în acest scop. dar unic. cel publicistic nu beneficiază de o terminologie proprie. şi o altă ierarhie. Între stilurile funcţionale. un fenomen etc. din toate 58 . iar relaţia semantică de paronimie o stabilesc cu unităţi lexicale care nu sunt totdeauna părţi ale limbajelor tehnico-ştiinţifice. biologic. argourilor etc. o realitate. o operaţie industrială. În stilurile funcţionale (beletristic. elemente specifice altor stiluri şi abordând. împrumutând. Paronimele de acest tip sunt monosemantice. fapt care o opune limbii populare. din punct de vedere al frecvenţei. absolut necesare pentru a denumi un proces fizic. segmente ale limbii române literare. tehnico-stintific. simbol de distincţie şi de educaţie aleasă. medicală sau orice noţiune de tip tehnic sau ştiinţific în general. pasiunea pentru ceva. care nu numai că influenţează prin şcoală. reflectă un adevăr indiscutabil : fiecare individ are un mod personal de a folosi limba maternă. ci presupune un proces continuu de selectare şi rafinare. un proces. pentru a denumi o noţiune abstractă. În paralel cu acest stil individual s-au dezvoltat. iar. paronimele apar cel mai des în stilul tehnico-ştiinţific. presă. într-un fel în care să-i definească personalitatea şi cultura. lansează spre cunoaştere termeni noi.. Aceasta din urmă este formă cultivată a limbii întregului popor. în cea economică. întrun mod accesibil.

cu mult timp în urmă.Promovabilitatea la simularea examenului de capacitate în şcolile bucureştene a fost de aproximativ cinci la sută’’. Deşi ar trebui să funcţioneze ca o cenzură lingvistică. doctoríţă pentru dóctorţă). Dintre abaterile de acest tip cităm câteva dintre cele mai des întâlnite în limbajul publicistic actual: promovabilitatea. condiţionalitate pentru condiţie . semnalate în diferite lucrări de cultivare a limbii. ràdar pentru radàr. desfăşurate în mod conjugat de toţi factorii implicaţi. cooperativitatea. frecvente sunt greşelile de pronunţare unde accentul apare deplasat: ponéi pentru pónei.condiţionalităţile impuse de FMI. în loc de mezelic . în loc de nescafe. în mare măsură.domeniile.. dezapezi. Confuziile de tip paronimic. scriitorii şi cadrele didactice. opiniile exprimate. în loc de frustra. Au însă datoria de a se ocupa de aceasta lingviştii..Băncile au obligativitatea de a nu percepe taxe’’. în mass-media audio. aeropag. la legiferarea unităţilor de la periferia vocabularului (de exemplu. Ar fi 59 .De cultivarea limbii ar trebui să se ocupe orice om care scrie ca să publice. Din această perspectivă. creând. reprezintă greşeli relativ frecvente. în loc de (grad de) promovare . în loc de deszăpezi. cu fenomene de atracţie/confuzie paronimică. mizilic. infracţionalitatea pentru infracţiune .. de Al. edítor pentru editor. de asemenea incorecte. Philippide îşi păstrează actualitatea şi merită a fi redusă în atenţie: . a frusta. Am acuzat lipsa de cooperativitate a serviciilor secrete’’. asociat cu revigorarea acţiunilor de cultivare a limbii. determinate de insuficienta cunoaştere a sensului afixelor. ness-cafe. în loc de creând. fie contexte. a argourilor) sau răspândeşte sensuri ireale sau inoportune ale cuvintelor utilizate. în loc de cooperare . limbajul mass-mediei (criticat de cele mai bune emisiuni şi jurnale pe teme de exprimare şi sriere corecte) lansează fie forme incorecte (de exemplu. regizór pentru regizór... oprobiu-oprobriu. în loc de areopag. Soluţia pentru evitarea unor asemenea abateri constă într-un efort de sporire a responsabilităţii şi a profesionalismului jurnaliştilor. obligativitate pentru obligaţie .pentru grafiile incorecte.. dar contribuie. penúrie pentru penuríe. cei ce pun la cale infracţionalităţi de sustrageri de bunuri’’.

precum oprobriu. interviuri cu interlocutori din diferite categorii sociale şi cu niveluri diferite de cultură. albinele culeg polen din anterele florilor’’.. repercursiune. .Cu antenele lor.Deşi aveau un orar încărcat. stilul comunicării devine mult mai expresiv. între termenii care diferă printr-un fonem sau. Tot mai frecvent. declaraţii de presă. Editura Albatros . pe care presa scrisă îl preia ad litteram. într-o viguroasă acţiune comună. chiar dacă lasa impresia unor tantologii. Bucureşti. Contextele . 133 60 . în care termenii paronimiei sunt coocurenti sunt mai concise decât aceleaşi contexte în care unul dintre termeni este reprodus prin sinonimul său (de exemplu . Chiar dacă se reproduc discursuri politice. de aici. pentru păstrarea spiritului limbii exercitând un control asupra dezvoltării ei... între investitură şi învestitură. 42 Bulgăr Gheorghe. mai întâi reporterilor. vor apărea cu forma lor literară (corectă). iar cea vizuală fie îl preia întocmai.Problemele noastre familiale au devenit familiare vecinilor’’. în sensul de a împiedica orice tendinţă de stricare a limbii’’42 Alte confuzii (atracţii) paronimice se realizează. Spre terenurile petrolifere sosesc acum tancuri petroliere’’. . se întâlnesc atracţiile între a investi şi a învesti şi. frustare. .Cu antenele lor. examinările orale fac disciplinele mai atractive’’. chiar dacă ele nu intră în perechi paronimice cu alţi termeni). pronunţate cu sincopa sau cu proteza unor sunete în variante ca oprobiu. Scriitori români despre limbă şi stil . .. .de dorit ca toţi aceştia să colaboreze în chip strâns şi permanent. două foneme. repercusiune. frustrare. 1976. chiar în limbajul demnitarilor.. apoi corectorilor le revine sarcina celor invocate. În contextele în care ocurenţa cuvintelor care alcătuiesc perechile paronimice este impusă de raţiunile de ordin mental ale vorbitorului. între investire şi învestire.Problemele noastre familiale au devenit cunoscute vecinilor’’. în mass media actuală. p.. cel mult..Emigrarea masivă în Europa a făcut ca imigrarea să fie un fenomen frecvent în România’’. albinele culeg polen din sacii florilor’’). fie îl parodiază în emisiuni speciale. cuvinte frecvent folosite (le cităm aici.

Când sensurile de bază sau concrete ale unor paronime apar în contexte nediagnostice (nespecifice). imputate. dacă paronimele sunt.impulsionarea derulării agriculturii’’ (paronimele cuvintelor derolare şi obstrurare).. Dincolo de avantajele reale ale unor mutanţii semantice de gradul celor semnalate (înnoire a expresiei.. ele sunt generate de structuri epitetice. ambele.delurarea muzicii contemporane’’.comercianţii de alcool fentează legea’’ (în relaţia de paronimie cu factură.. ubicuite perpetuă..importurile au fost amputate’’. brevilocvenţă . ca mărturie a multiplelor valenţe creative ale limbii actuale.. în afara confuziilor paronimice discutate până aici. acestea pot genera structuri de tip metaforic: . teren petrolifer). 61 . pretenţioase.S. principalele abateri pe care le-am înregistrat în presa actuală. .efemeride’’. aceste ocurenţe se evită.. printr-un singur cuvânt. le-am menţionat. Operaţia de substituire.D-ului’’. a unuia dintre termeni nu este..culoare’’ stilistică). În ciuda statutului lor de . aceştia pot fi bazele unor structuri epitetice (de exemplu.fractură srtucturală a P. tentează). totuşi. flagrant delict. admitem şi formulările ridicole. atitudine rezolută. rămân evidente riscurile pe care publicistul nu-şi poate permite să le ignore: imprecizia.. . atmosferă fragrantă. însă. în funcţie de apartenenţa termenilor la o clasă lexico-gramaticală. acestea devin epitete propriuzise (teren/tren petrolifer/petrolier). Din perspectivă normativă. noologie abisală.Pentru vorbitorii de limba română contemporană. caracterizat prin monosemantismul unităţilor. deşi fiecare dintre termenii perechii paronimice este mai concret decât orice sinonim al său. obturarea pârtiei de schi’’. Din punct de vedere stilistic. posibilă în contextele din stilul tehnico-ştiinţific. noologie contemporană). ambiguitate evidentă.. . . relaţia de paronime stabilindu-se la termenul bază (ambiguitate/ubicuitate perpetuă). sau pot constitui ei înşişi epitete (de exemplu.tren petroler.e aşa de slab că i se văd tastele’’ (cu sensul de .coaste’’). Este evident că unele dintre inovaţiile lexicale discutate aici nu au şanse de pătrundere în sistemul limbii. adjective. timpuri revolute.. . testele. Dacă unităţile sunt substantive. generate de snobismul lingvistic al autorilor : .

originea lor. în principal. preţiozitatea termenilor şi. proprii discursului politic.ambiguitatea. CONCLUZII Lucrarea de faţă Paronimele şi paronimia se prezintă în trei capitole redate şi pe subcapitole. discernământ şi o informare corectă asupra sensului de bază al paronimelor intrate în procesul « prelucrării » de către imaginaţia vorbitorului. noile sensuri se încadrează în categoria metaforelor ornamentale (stilistice).. deoarece în limbă există alternative pentru exprimarea sensurilor respective. diferitele puncte de vedere ale mai multor lingviştii. Sensurile apărute la unul sau chiar la ambii termeni ai perechii de paronime sunt motivate. clişeizarea limbajului care creează condiţii prielnice unei noi . prelucrarea unor asemenea inovaţii semantice în limbajul literar standard impune multă prudentă. de funcţia expresivă şi de cea conativă. Valoarea lor referenţială se situează pe un plan secundar. modernizarea masivă a lexicului prin neologisme. limbi de lemn’’. 62 . mai ales în contextul europenizării absolute. semnalate cititorilor prin ghilimele. vorbitorii de limbă română. Metafora reprezintă principala modalitate prin care apar în presă sensuri noi. clasificarea. în care am încercat să evidenţiem importanţa paronimelor şi a paronimiei în viaţa de zi cu zi a vorbitorilor de limbă română. mai ales. ulterior. De aceea. În momentul apariţiei lor. Care va fi soarta evoluţiei acestora este o problemă pe care o vor decide.

În prima partea a lucrării. ca o reacţie faţă de caracterul nemotivat al semnului lingvistic. Din punct de vedere logic.Caragiale. dar şi prin evaluarea critică a literaturii de specialitate relevantă pentru tema de faţă.L. ce se realizează prin definire şi explicitare. în planul expresiei. Spre deosebire de atracţia paronimică. Raportul dintre atracţia paronimică şi etimologie populară şi 1. prin precizarea conceptelor. a termenilor. la rolul paronimelor. cuvintele paronime transmit. acestea reprezintă unităţi lexicale independente la nivelul dicţionarelor. La fel de util s-a dovedit a fi în acest caz şi Dicţionarul Explicativ al Limbii Române. implicând toate asociaţiile etimologice false. Pe de o parte. diferă unele de celelalte. se folosesc exemple din operele de comedie ale lui I. În subcapitolul Modernizarea masivă a lexicului prin neologisme ne propunem să ilustrăm modul în care. relaţia de sinonimie. individual. mai ales cei 63 . în timp ce antonomia este o relaţie de adversitate sau de opoziţie. Paronimia. Capitolul al II-lea. presupune echivalenţă. plecând însă de la opiniile mai multor lingvişti. se evidenţiază cadrul teoretic al problemei studiate. pe care vorbitorii le stabilesc între cuvinte. În subcapitolele 1.4 Efecte negative ale atracţiei paronimice. şi anume în capitolul I. pentru a împiedica confuzia în ceea ce priveşte atracţia paronimică. include subcapitole ce se raportează la conceptul de paronimie. se comportă contextual şi omonimele. la relaţia dintre paronimie – antonimie. etimologia populară are o sferă mult mai largă. Aşadar în capitolul I Paronimele se prezintă definiţia paronimelor şi punctele de vedere ale mai multor lingvişti despre originea lor. se realizează modernizarea masivă a lexicului prin intermediul termenilor ştiinţifici. o anumită informaţie semantică. la clasificarea cuplurilor paronimice. paronimie – sinonimie şi paronimie – omonimie. ale căror sensuri diferite impun contexte diferite pentru relevarea semnificaţiilor. a noţiunilor. de pe altă parte. totală sau aproximativă. La fel ca paronimele. în contextul actual.3. prin faptul că.

abace. în critica artistică. Tot acest procedeu a avut drept consecinţă o sporire a numărului paronimelor din limba romană. Nu e de mirare că în aceste condiţii se ajunge din neştiinţă la confunzii grave. n. ne dorim ca lucrarea de faţă. în vorbirea de toate zilele. realizată cu ajutorul Dicţionarului de paronime a lui Felecan Nicolae şi a cărţii Dificultăţi semantice a lui Constantinescu Silviu. să ofere informaţii bine conturate şi precise în ceea ce priveşte problema mereu actuală a paronimelor. prin conţinutul ei riguros şi amplu. s. iar.proveniţi din sursa latino-romanică. circulaţia termenilor de la un domeniu de specialitate la altul. în publicistică. dând comunicării un caracter neadecvat. mai recent şi prin influenţa masivă angloamericană. Instrument alcătuit dintr-un cadru cu vergele pe care se pot deplasa bile (colorate) şi 64 . Ultima parte şi anume Glosarul lucrării presupune contribuţia personală. GLOSAR A. ABAC/ABACA/ABACĂ ABÁC. De aceea. în literatură. generate de modernizarea continuă a vieţii în plan mondial şi spiritual. de asimilări de unităţi lexicale. constituie caracteristici esenţiale ale limbii actule. Prin aceşti termeni. 1. se anticipează un nou val de înnoire. Concluzionăm subliniind faptul că abundenţa şi frevenţa paronimelor.

absurd. 2. – Din fr. – Din fr. ABANDON/ABANDONARE ABANDÓN. Acţiunea de a abandona. aberrant. aberratif. (La pl. f. abace. 3. abacus. Uşurinţă în mişcări.obiceiuri. vb. ABNEGÁŢIE s. -te. A tăgădui. Părăsire împotriva regulilor morale şi a obligaţiilor materiale a copiilor. s. n. Tabel sau diagramă care permite rezolvarea imediată a unor calcule. f. – Din dibăcie. ABNEGARE/ABNEGAŢIE ABNEGÁ. agilité. abacus. Renunţare. a se lepăda de cineva sau de ceva. abaque. lat. – Din fr. părăsire. (Livr. 2. – Din fr. adj. lat. ABERATÍV. şmecherii. ABORDAJ/ABORDARE 65 . Renunţare la continuarea participării într-o probă sportivă. iscusinţă. abandonner. abilităţi. lat. abandonări. ABANDONÁRE. adj. (La sg.) Deprinderi. -ntis. care ţine de aberaţie – Din fr. care constituie o aberaţie. fr.) Care este departe de adevăr. – Din fr. ABACĂ. pricepere. aberanţi. Părăsire a unui bun sau renunţare la un drept. a nega. sacrificiu voluntar. s. abnegare.) Partea superioară a capitelului unei coloane care face legătura cu arhitrava. -atis. ABERANT/ABERATIV ABERÁNT. – Din fr. supleţe. ABILITATE/AGILITATE ABILITÁTE. -atis. Care se abate de la tipul normal sau corect. abnég. Abaca. f. – Din lat. -Ă. şiretlicuri. Tranz. s.habilité. agilitas. cânepă de Manilla. abaque.Din sp. abnégation. lat. -Ă. ABACA s. abnegare. habilitas. 1. I. (Arhit. familiei etc. abandon. AGILITÁTE s. abandonuri.) Îndemânare.vioiciune. aberrans.Îndemâ nare. s.care este folosit la efectuarea unor calcule aritmetice. -e.f. lat. f. f. – Din fr.sprinteneală. aberativi. Devotament (dus până la sacrificiu.

talangă. s. bactérien. ABORDARE. n. 2.] – Din fr. BALADER/BALADOR BALADÉR. [Var. s. BALADÓR. [Pr. balanga] /Onomat. – Din germ. f.: babétă s. produs 66 de bacterii. f. n. Asalt. – Din fr. bavette. Bucată de piele care umple golul de sub călcâi. adj. s. abrasif.) Femeie bătrână. s. -de. – Din fr. abrazivi. Bărbiţă (1). bacterieni. bălăngi. privitor la bacterii. s. -Ă. BACTERICÍD. 1. folosită la prelucrarea prin aşchiere. -Ă. – Din fr. 1. BAVÉTĂ. n. baladeur.: -ri-an] – Din fr. babă (I). – Babă + suf.. – V. s.. Clopot care se atârnă la gâtul vitelor şi al oilor. Acţiunea de a aborda. la încălţăminte. ABRAZÓR. -etă. bactericizi. de obicei repetat. Bandleder. baladere. substanţă) care omoară bacteriile. f. pentru a reda sunetul unui clopot) [Var. abordage. – Din balang. balcoane. bactéricide. (Fam. n. atac al unei nave (de către altă navă). (Preparat. -e. Unealtă alcătuită dintr-un material abraziv (natural sau artificial).ABORDÁJ. material dur) care are proprietatea de a roade prin frecare. (Corp. s. BABETĂ/BAVETĂ BABÉTĂ1. n. abordaje. Piesă de angrenaj în formă de ax cu multe roţi dinţate. f. (se foloseşte. sunetul produs de un astfel de clopot. BACTERIAN/BACTERICID BACTERIÁN. aborda. adj. Ciocnire accidentală între nave ori între o navă şi un obstacol. Platformă cu balustradă pe peretele . De bacterii. n. BALANG/BALANGĂ BALÁNG interj. s. B. baladoare. f. s. s. cu ajutorul cărora se schimbă viteza de rotaţie. BALÁNGĂ. -Ă. bavete. n. babete. BALCON/BALCONET BALCÓN. abordări. ABRAZIV/ABRAZOR ABRAZÍV. adj. -e. s. abrazoare. – Din fr.

1. bancă1 sau canapea montată 67 . banchete. BANCHÉTĂ. din (sau în) timpul petrecut în şcoală. ◊ Expr. banc. s. privitor la cai. CABALÍSTIC. misterios. 1.◊ Loc. 3. caballinus. 2. pe un ocupate de acuzaţi. S. -ce. Denumire ştiinţifică generică dată cailor. 2. cabalini. – Din fr. comunicând cu interiorul printr-una sau mai multe uşi. Scaun.exterior al unei clădiri.. Scaun lung pentru două sau mai multe persoane. A sta (sau a rămâne) în banca sa = a rămâne la locul său. în formă de treaptă. magic. f. – Din lat. pentru şcolari. f. BALCONÉT s. Porţiune orizontală. BANCĂ/BANCHETĂ BÁNCĂ1. balcon. 2. Totalitatea cablurilor şi a firelor izolate care constituie conexiunile unei instalaţii sau ale unui aparat de telecomunicaţii. ♢ Obscur. bănci. n. Care aparţine cailor. Bancă1 mică (capitonată) fără spetează. Banca apărării = destinate avocaţilor care apără pe acuzaţi. banquette. de obicei cu pupitru în faţă. adv. a sta pasiv faţă de orice iniţiativă. Banca ministerială = locurile din parlament rezervate membrilor guvernului. într-o lucrare de terasament. ◊ (Electron. Banca acuzaţilor = locurile locurile dintr-o dintr-o sală sală de de tribunal tribunal în vehicule.f. tainic. cabalistique. (În echitaţie) Obstacol natural format dintr-o moviliţă acoperită cu iarbă – Din fr. cavalin. a fi docil. CABLAJ/ CABRAJ CABLÁJ s. cabalistici. (De) pe băncile şcolii = (de) la şcoală. Mod de răsucire sau de împletire a firelor pentru a forma un cablu. -e. s. balcon mic în uşa unui frigorifer. de conferinţe etc. – Din fr. Parte a unei săli de spectacol. balconnet. 2. Adj. -Ă. C.f. adj. -Ă. – Din fr. Rasă cabalină. – Din fr. 1. n. adj. aşezată deasupra parterului.) Cablaj imprimat = cablaj prefabricat în care conexiunile dintre piesele componente ale unui aparat electronic sunt realizate sub formă de benzi conductoare înguste. CABALIN/CABALISTIC CABALÍN. ◊ Expr. s.

motor cu ardere internă. (II) calculi. 1. care se depune pe bujii provocând perturbaţii în funcţionarea motorului. Ansamblu de operaţii matematice făcute cu scopul de a găsi valoarea uneia sau a mai . Sport nautic care se practică cu caiacul (1). CAÍC. cablări. care atingea 30 m înălţime. – V. Ambarcaţie îngustă. – Din fr. s. CALAMÍT s. 1. f. s. – V. 2. s. cabra. s. CALAMINĂ/CALAMIT CALAMÍNĂ. calamite. calamine. m. Acţiunea de a cabla şi rezultatul ei. -Ă adj. 1. s. Evoluţie pe care o execută un avion când îşi măreşte brusc panta de urcare. s. n. cabraj. I S. cu pupa şi prora ascuţite. cabla. Luntre turcească 68 uşoară.: -ca-iac] – Din fr. cu înveliş din piele de focă. cu două catarge. [Pr. 1. Care conţine calcar.suport izolant. n. cabraje. calamine. CABLARE/ CABRARE CABLÁRE. CALCUL\CALCULAŢIE CÁLCUL. (Rar) Calcic. cu vele. f. – Calcar + suf. ridicare a unui cal pe picioarele dinapoi.. Ambarcaţie de sport ascuţită la ambele capete. Din fr. circuit imprimat. s. Acţiunea de a cabra şi rezultatul ei. Din it. f. CABRÁRE. – Din tc. folosită de eschimoşi. kayik. încovoiată la capete. lungă şi îngustă.. calcareo. cu suprafaţa de alunecare netedă sau în clinuri şi care este condusă cu una sau două padele. -OÁSĂ. Reziduu de cărbune provenit din arderea combustibilului pereţi. cabrage. s. CALCARIC/CALCAROS CALCÁRIC. (I) calcule. cabrări. Cabrare. caiace. m. n. 2. n. CALCARÓS. Arbore fosil din încrengătura criptogamelor vasculare. -os. kayak. pe într-un etc. n. – Din fr. cablage. CABRÁJ. -oase. – Din fr. 3. Ambarcaţie mică. CAIAC/CAIC CAIÁC. calcaroşi. caice. adj. mai înalte decât restul bordajului. 2.

-ce. Care aparţine dacianului (1). 1. S. folosit în minele de cărbuni negrizutoase sau în cariere. (Med. – Din fr. DACÍTĂ s.) rezolvare a unor probleme cu ajutorul unor construcţii geometrice. – Din lat. Al treilea etaj al pliocenului din sud-estul Europei. diferite feluri de dantele. D. m. Totalitatea crestăturilor de pe marginea frunzelor. dantelării.. piatră. dacien. dacicus. adj. DACIT\DACITĂ DACÍT s. andezin. Rocă vulcanică alcătuită din cuarţ. dacite. S.) DÁCIC. socoteală. n. calculus. gresii etc. Dac (1). hornblendă. folosită ca piatră de construcţie. ♦ P. adj. Contur sinuos care seamănă cu o dantelă. f. -Ă. caracterizat prin anumite precum specii gasteropode şi de şi lamelibranhiate. feldspat etc. – Din fr. combinaţie. – Dantelă + suf. privitor la dacian. Cantitate mare de dantele. mamifere. Plan. DANTELĂRIE\DANTELURĂ DANTELĂRÍE. n. lat. DACIAN/DACIC DACIÁN. Adj. f. de obicei cenuşie. s. 1. vb. -e. Tranz. s. 1. s. gener. rezultată din precipitarea sărurilor organice sau anorganice. f.. colţişori. -ărie. dentelure. zimţi etc. DATORA/DATORI DATORÁ. II. ◊ (În sintagmele) Calcul grafic = (Mat. Exploziv din grupul dinamitelor. biotit. – Din fr. 2.. dacite. 2.: -ci-an] – Din fr. conţinând zăcăminte bogate de petrol şi de lignit. – Din fr. .multor mărimi. socoteală. I. ♦ Fig. dacieni. Ornamentaţie arhitectonică constând din crestături. A avea de plătit cuiva o sumă de bani 69 printr-un complex de nisipuri. care se formează în anumite organe interne. -Ă. 2. apreciere. Margine dinţată. danteluri. dacici. n. calcul. DANTELÚRĂ. ◊ Calcul logic = ansamblu de operaţii prin care anumite expresii logice sunt derivate din alte expresii logice. [Pr. Concreţiune de forma unei pietricele. argile. datorez. proiect.

a-i fi îndatorat pentru ceva. I. scurgând lichidul limpezit după sedimentarea particulelor pe fundul vasului. DEBITANT\DEBITOR DEBITÁNT. Intranz. altceva. decatez. I. 70 pleca din patrie şi a se stabili (definitiv sau temporar) în altă ţară. vb. – Din fr. [Var. -Ă. p. a fi obligat la ceva faţă de cineva. Adj.V. datornic. a se expatria.: datorí vb. a avea (pe cineva sau ceva drept cauză. vb. imerge. – Din fr. EMERS/IMERS EMÉRS ~să (~şi. – Din fr. -OÁRE.) Care este scufundat în lichid. EMIGRA/IMIGRA EMIGRÁ. . A avea drept cauză. m. şi f. în vederea îmbunătăţirii calităţii şi a măririi stabilităţii dimensionale. Tranz. A avea o datorie morală sau legală faţă de cineva. s. emigrare. A limpezi un lichid tulbure. şi f. debitanţi. s. -oare. ~se) (despre plante) Care are organele dezvoltate la suprafaţa apei. décanter.Refl. ♦ (Înv.. m. DECATÁ. imerşi. adj. decantez. 1. (Tehn. dator. – Din fr. -te s. a lămuri. A limpezi. -se. 2. Refl. ext. lat.. 2.. debitori. vb. m.. în care se află particule solide în suspensie.sau. a clarifica. émigrer. lat. şi f. Tranz. Tranz. 3. /<germ. A se explica prin. E. DEBITÓR. (Despre sume de bani) Care se găseşte la debitul2 unui cont. Persoană care vinde într-un debit1 (1). I. IV] – Din dator DATORI vb. A DECANTĂ/DECATĂ DECANTÁ.I. débiteur. -Ă. emigrez. A aplica ţesăturilor de lână un tratament prin supunerea lor la acţiunea aburului sau a apei fierbinţi. a fi dator cuiva ceva. Emers IMÉRS. Adj. – Din fr. ♦ A curăţa de impurităţi. décatir. débitant. adj. (Persoană fizică sau juridică) care datorează creditorului mărfuri sau sume de bani.. – V. datorat.) Persoană care desface marfă cu amănuntul. a înlătura murdăria. ♦ Fig. debitor.

IMIGRÁNT. -e. emotiv. lat. Care se distinge prin calităţi (intelectuale) deosebite. inevitabil. – Din fr. EMOŢIONÁL. eminenţi. superior. A veni într-o ţară străină pentru a se stabili aici. -te. éminent.. aparat sau instalaţie care emite unde sonore ori electromagnetice sau impulsii de curent. m. immigrare.-Ă émotionnable. m. adj. -Ă. adj. lat. lat. emiţători. Care este gata să se producă. -te. -Ă. S. emigrat. EMINENT\IMINENT EMINÉNT. excelent. s. – Din fr. éminent. -oare. EMOŢIONÁNT. imminens. adj. – Din engl. şi f. Care emoţionează. Care se distinge prin calităţi (intelectuale) deosebite. (Electron. adj. excepţional. -te. adj. 71 . să se întâmple (şi nu se poate amâna sau evita). 2. s. Persoană care imigrează.: -ţi-o-] – Din fr. Intranz. eminens. émigrant. s. excepţional. şi f. superior. Care emite.) Electrod al unui tranzistor.. [Pr. – Din fr.IMIGRÁ. -te. – Din fr. Emiţător radio = radioemiţător. remarcabil. imigrez. eminenţi. imminent. EMOŢIONABIL/EMOŢIONAL/ EMOŢIONANT EMOȚIONÁBIL. imigranţi. Dispozitiv. -ntis. vb. -ntis. EMITÓR. iminenţi. EMIGRANT/IMIGRANT EMIGRÁNT. mişcător. EMINENT/EMITOR/EMIŢĂTOR EMINÉNT. EMIŢĂTÓR. care produce o emoţie. -Ă. émotionnel. immigrans. eminens. -Ă. immigrer. remarcabil. -OÁRE. – Emite + suf. emitter. emotiv. -Ă. m. adj. emitori. lat. emoţionanţi. adj. Care este propriu emoţiilor. I. n. immigrant. émetteur). -Ă. – Din fr. emisiv. n. 1. care se emoţionează uşor. emigranţi. (Persoană) care emigrează. adj. -ntis. lat. -te s. – Din fr. Din fr. -ător (după fr. provocat de o emoţie. ◊ Post emiţător = post de radioemisiune. -ntis. emoţionali. excelent. IMINÉNT. -te. -Ă. Adj.

unei într-o uzină etc.. 3 inervează. –ătură. faceri. s. a-şi ieşi sau a scoate pe cineva din fire. producţia fabricatio. phalangiste. A face să-şi piardă sau a-şi pierde calmul. germ. F. a (se) indispune. innerver. făcături. şi refl. INERVÁ. – Din fr. f. – V. a (se) irita. rus. I. faktisch. énerver. (Despre nervi) A produce o stare de excitare a unui organ sau a unui ţesut. -ic. care înregistrează faptele (fără a le comenta). – V. f. Acţiunea de a (se) face şi rezultatul ei. – Din fr. ♦ Naştere. Fakticeskii. (< germ. FALANGIAN\FALANGIST FLAGIAN adj. I. ENERVA/INERVA ENERVÁ. lat. Acţiunea de a fabrica. ◊ Facerea sau Cartea facerii = cartea întâi din Vechiul Testament. Tranz.. asemenea industriale.: -ţi-o-] – Din fr. a alcătui. -Ă adj. ◊ Facere de bine = binefacere. FĂCĂTÚRĂ. fabrication. FACTIC\FAPTIC FÁCTIC. Cf. s. faptice. [Pr. vb.Din fr. face. (Pop. f. – Din fr. f. . FABRICÁȚIE.phalangien FALANGÍST. adj. Proces tehnologic de producere a mărfurilor într-o fabrică. FACERE\FĂCĂTURĂ FÁCERE. fabricaţii. Al falangelor. – Face + suf. Tranz. zidire. geneza. Farmec. mijloc vrajă (făcută de întrebuinţat vrăjitoare în farmecele sale. vb.tulburător. în superstiţii) cuiva). unităţi religioase) Creare a lumii de către Dumnezeu. ♦ (În credinţele 72 Membru al falangei. fabrica. enervez. m. FABRICARE/FABRICAŢIE FABRICÁRE s. émotionnant. pers. faktisch) FÁPTIC. a forma. la întâmplări sau la împrejurări. ♦ Construire. s. Material faptic. s. referitor la acţiunea de a crea.n. FAMAT\FANAT falangişti. a (se) înfuria. – Fapt + suf. – Din fr. Care se referă la fapte.

-te. 1. aşezate în formă de 73 . familiali. ♦ etc. -Ă. destinat familiei. s. fana. -te. -Ă.: -li-al] – Din fr.. familier. -e. limbaj. p. -te.FAMÁT. ♦ (Anat. fanaţi. [Var. broşură. ofilit. ghimpaţi. famaţi. fără despre (Despre atitudini. -Ă. ansamblu de particule aflate în mişcare ordonată. gener. f.: fascícol s. p. fascicule. p.) ţesut conducător format din fibre care străbat în acelaşi sens părţile unei plante. [Var. Care are ghimpi. simplu.: -liar] – Din fr. comportări obişnuită. FANÁT. care este fără respectul cuvenit.) Fascicul de drepte = totalitatea dreptelor care trec prin acelaşi punct fix. ♦ (Bot. adj. ext. adj. fascicule.) Mănunchi de raze luminoase sau vizuale cu secţiune bine delimitată.: fascícolă s. FAMILIAL/FAMILIAR FAMILIÁL. ext. prietenos. -Ă. adj. G. adj. -Ă. despre oameni) Care şi-a pierdut prospeţimea. – Din fr.1) pe oameni) Simplu. Care aparţine familiei (1). ♦ Coală de tipografie fălţuită. deocheat.) Grup de fibre care au aceeaşi aşezare şi aceeaşi distribuţie. n. [Pr. n. FAMILIÁR. f. p. mănunchi. fascicule. privitor la familie. veştejit. GHIMPAT\GHIMPOS GHIMPÁT. trecut2. 2. [mal] famé. (Despre flori şi legume. FASCICUL\FASCICULĂ FASCÍCUL. [Pr. familiari. prevăzut cu ghimpi. apropiat. în ♦ Broşură fragmente conţinând o parte.] – Din fr. ◊ (Mat. ireverenţios. lat. s.] – Din fr. ◊ Sârmă ghimpată = sârmă (I. fascicule. (În sintagma) Rău famat = care are o reputaţie proastă. un capitol dintr-un publicat succesive. Care este binecunoscut. ext. – V. obişnuit cuiva. stil) Care este folosit în (sau apropiat de) vorbirea pretenţii. -e. Grup format din mai multe elemente de acelaşi fel. fasciculus. FASCÍCULĂ. familial. adj. Fiecare dintre părţile unei opere unice care se publică în etape succesive (urmând a fi reunite într-un tot după apariţia integrală roman a lucrării). (Despre exprimare. ♦ (Fiz.

adj. [Pr. -at. s. 1. în care se plantează răsadurile de legume. glissière. -e. bunăvoinţă. rece. Fig. (În sintagma) Perioadă (sau epocă. [Pr. turc. de formă tronconică. (Despre acţiuni. în care se Din plantează flori. GLISIERĂ\GLISOR GLISIÉRĂ. Vas de pământ ars. GLACIAR\GLACIAL . -OÁSĂ. prietenie. (Rar) Sarcastic. ◊ Ghiveci nutritiv = amestec de pământ. îngrăşăminte chimice etc. n. spinos. din topirea gheţarilor. 2. un element mobil etc. Vas de lut ars (de formă tronconică). n. GHIVÉCI. (Tehn. GLACIÁL. manifestări ale oamenilor) Lipsit de orice căldură. folosit pentru plantarea (în casă a) florilor. glastră. GHIVECE\GHIVECIURI GHIVÉCI1 ~e n. De gheaţă. oală. Bară fixă. Güveç rezultat în urma acţiunii gheţarilor. distant. s. glisoare. ♦ Fig.) Cursor.care sunt fixate alte bucăţi de sârmă.: -ci-ar] – Din fr. (Peior. caustic. 1. glaciaire. gener. lat. adj.. Lac glaciar. – Ghimpe + suf. 2. ţepos. de-a lungul căreia alunecă o piesă. güvec. rece ca gheaţa.. GLISÓR. cu sau fără carne. adj. 2. dintr-o altă eră) în care gheţarii ocupau regiuni foarte întinse pe pământ şi în care alternau intervalele reci cu cele calde. -oase.) Creaţie literară. care îngheaţă.: -ci-al] – Din fr. GHIMPÓS. glisiere. 74 ghiveciuri. nisip.: -sie-] – Din fr. (1) ghivece. scurte şi ascuţite. de material plastic etc. eră) glaciară = perioadă din era cuaternară (sau p. – Din tc. – Din fr. glaciali. -os. Fig. glacial. mraniţă. Mâncare preparată din tot felul de legume. – Ghimpe + suf. 2. Cu ghimpi. Eroziune glaciară. ♦ Care aparţine acestei perioade. privitor Provenit la această perioadă. 1. -e. glissoir. (2) (Livr. muzicală etc. s. netedă.) 1. ironic. f. -Ă. glacialis. -Ă. glaciari. eterogenă şi lipsită de valoare. GLACIÁR.. [Pr. ghimpoşi.

care acţionează din interiorul obiectului. I.GLOBULAR\GLOBULOS GLOBULÁR. 2. immanens. -Ă. imminens. IMAGÍSTIC. -ce. . – Din fr. Care are formă de globule. 2. (Tehn. ♦ (Substantivat. IMAGINATIV\IMAGISTIC IIMAGINATÍV. imagistique. gommage. imminent. Care poate fi imitat. Acţiunea de a guma şi rezultatul ei. nedeterminat de o cauză din afară. -oase. immanent. sferic. -Ă. compus din globule. de imagini. – Din fr. inevitabil. adj. gumare. – Din fr. lat. 1. -Ă. IMANENT\IMINENT IMANÉNT. n. -Ă. Spec. imagistici. lat. condiţionat de esenţa sângelui. GLOBULÓS. -Ă. imaginativi. -e. adj. adj. imaginatif. cu imagini. – Din fr. globuloşi. -e. ◊ Filozofia (sau şcoala) imanentă = filozofie care afirmă că existenţa. intrinsec. Care are formă de glob. Care aparţine la globulelor globulele sângelui. s. referitor imaginile. (În concepţia idealistă despre lume) Care există şi acţionează prin sine însuşi. – Din fr. adj. adj. globulari. GUMÁJ. imanenţi. imitable. iminenţi. adj. imitativi. – Din fr. gommage. n. -te. -te. -e. – Din fr. – După fr. IMITATÍV. globulaire. -Ă. imitabili. IMITABIL\IMITATIV IMITÁBIL. imitabilis. GOMAJ\GUMAJ GOMÁJ s. Care este propriu naturii obiectului. gumaje. (Rar) Privitor la imagini. -ntis. f.) Gen de poezie sau de proză în care predomină 75 obiectului. – Din fr. să se întâmple (şi nu se poate amâna sau evita). -OÁSĂ. -Ă. realitatea reprezintă conţinutul conştiinţei. Dotat cu o imaginaţie vie. ansamblu de imagini care există în asemenea creaţii. adj. 1. -ntis IMINÉNT. globuleux. Care este gata să se producă. ca urmare a depunerii reziduurilor de ardere.) Blocare a segmenţilor în canalele din piston. lat.

implorateur. casă (mai mare). ♦ Prin care nu se poate pătrunde cu privirea. – Din fr. importun. importuni. -Ă. -OÁRE. ♦ Fig. IMPENETRABIL\MPENETRANT IMPENETRÁBIL. ♦ Care se ocupă de bunuri imobile2.) Care ocupă un asemenea spaţiu încât exclude de acolo prezenţa oricărui alt corp. (Rar) Care nu este penetrant. adj. -Ă. imobil2. impénétrante. – Din fr. -e. Care imită (sunete). impénétrable. immobilis). Care nu lasă să treacă ceva prin el. imitativus. adj. Sentimente impenetrabile. lat. n. IMOBILIÁR. de nepătruns. – Din fr. – Din fr. (Despre bunuri materiale) Care nu poate fi transportat. s. imitatif. impenetranţi. – Din fr. importunus. Care imploră. (Livr. adj. implication. s. – V.-e. ♦ Fig. IMPLICARE/IMPLICAŢIE IMPLICÁRE. Care îşi ascunde gândurile sau sentimentele. -te. s. lat. imobile. immobilier. IMPLORABIL\IMPLORATOR IMPLORÁBIL.) Relaţie între două concepte în care adevărul ori falsitatea unui concept atrage după sine cu necesitate adevărul ori falsitatea celuilalt concept. De neînţeles. f. implorable. -oare. -Ă. ♦ (Log. adj. IMOBIL\IMOBILIAR IMÓBIL. – Din fr. -Ă. lat. Din fr. fapt urmând în mod implicit din altul sau apărând ca o consecinţă imediată a acestuia. şi f. Idee. adj. IMPLORATÓR. IMPORTUN\INOPORTUN IMPÓRTUN. – Din fr. 1. 2. -Ă.. -e. s. f. -e. immeuble (modificat după lat. Acţiunea de a implica şi rezultatul ei. implicatio. care nu trădează stările sufleteşti. care exprimă implorarea. imobiliari. implica. care se poate implora. adj. imploratori. impenetrabili. IMPLICÁȚIE. de nepătruns.) (Persoană) care importunează. implicaţii. fizionomie impenetrabilă. INOPORTÚN. -e. -Ă adj. Persoană. impenetrabilis. Agenţie imobiliară. m. Clădire. inoportuni. lat. IMPENETRÁNT. Care nu este sau nu se întâmplă la 76 . implicări. (Fiz. [Pr. ascuns. adj.: -li-ar] – Din fr.

-Ă. Canal lacrimal = canal prin care lichidul produs de glandele lacrimale se scurge din orbita ochiului în fundul gurii. inopportun. laconici. impozabili. -Ă. lăcrimare. lacrimali. cu gust dulce. – Din fr. impozanţi. – Din fr. inopportunus. LACTAZA\LACTOZĂ LACTÁZĂ. -Ă.timpul oportun. nepotrivit. – Din fr. adj. lactase. -te. comportare. LACONIC\LACONICESC LACÓNIC. – Din fr. folosită în industria de medicamente. adj. ţinută. n. -e. Substanţă organică incoloră.ca laconic+suf. IMPOZABIL\IMPOZANT IMPOZÁBIL. solidă. (Biol.) Proeminenţă la cornişa unui acoperiş care împiedică prelingerea pe zidul construcţiei a apei de ploaie. scurt. s. – Din fr. laconique LACONICESC Laconia. -ar. Care se referă la lacrimi. L. neplăcut.adv. ♦ (Despre oameni) Care vorbeşte puţin (şi precis). -Ă. (Despre vorbire. IMPOZÁNT. adj. imposant. stil) Care se exprimă în puţine cuvinte. – Lăcrima + suf.) Enzimă care transformă lactoza în glucoză şi galactoză. s. f. impunător. imposable. LĂCRIMÁR. lapidar. concis. adj. -ce. succint. ♦ (Despre oameni) Care incomodează. LACTÓZĂ s. Care impune respect sau admiraţie prin înfăţişare. plictisitor. – Din fr. (Arh. care se extrage din zer. lactose. Care poate fi sau care este supus la plata unui impozit. piesă de lemn ori de metal fixată în acelaşi scop pe partea exterioară de la cerceveaua uşilor şi a ferestrelor.Din mândru. f. lat. LACRIMÁL. LACUNĂ\LAGUNĂ 77 . neoportun. -e. esc LACRIMAL/LACRIMAR în adj. ◊ Glandă lacrimală = glandă din cavitatea orbitală care produce lichidul ce umezeşte ochiul. lacrymal. lactaze.Din Laconia. – Din fr.

laminaţii s. lamina. MAESTRU\MAISTRU MAÉSTRU. -oase. LAMAÍSTIC. machiere. -Ă. ♦ Întrerupere involuntară şi penibilă într-un text. format din LAMELÓS. Acţiunea de a se machia. f. ♦ Fig. Care aparţine lamaismului. LAMAIST\LAMAISTIC LAMAÍST. laminat. lameloşi. de lama. s. – Cf. f. -ste. l a m i n a . lamaişti.: -chi-e-] – V. m. machiaje.. 2. – -OÁSĂ. s. Din it. Porţiune din bazinul unei mări sau al unui ocean separată aproape complet de rest printr-o fâşie îngustă de pământ. Adept al lamaismului. 78 lamellaire. machia. -Ă adj. f. Ceea ce lipseşte pentru ca un lucru să fie bun. privitor la lamaism. LAGÚNĂ. lamele. f.: -chi-aj] – Din fr. -Ă. în înlănţuirea unor fapte. machieri. lagune. lat. a unor idei. a cărui structură se prezintă sub formă de lamele.) Aşezare a unor elemente anatomice în straturi suprapuse sau concentrice. (Rar) Care este lamelleux. 1. maquillage. 1. -e. lacune.LACÚNĂ. lamaïste. desăvârşit. m. lamaistico. gol. – Din fr. M. LAMINARE\LAMINAŢIE LAMINÁRE. lipsă în continuitatea. S. -Ă. Referitor la lamaism. – V. şi f. LAMELAR\LAMELOS LAMELÁR. MACHIAJ/MACHIERE MACHIÁJ. f. în integritatea unui lucru. Acţiunea de a (se) machia şi rezultatul ei. maeştri. Persoană care a adus contribuţii (deosebit de) valoroase într-un domeniu de activitate. machiaj. laminări. Din fr. s. LAMINÁȚIE. adj. s. [Pr. lacune. lat. lamelari. şi f. – Din fr. MACHIÉRE. s. Care are formă de lamele. format din lamele. fiind . [Pr. n. s. Spaţiu gol în interiorul unui corp. – Din fr. Adj. lacuna. lamaic. Acţiunea de a lamina şi rezultatul ei. adj. -stre. adj. (Anat. şi f. lamaist. m. s.

magie. persoană care poartă acest titlu. meşter. instruieşte pe cineva. (în special) muncitor calificat care conduce de obicei o secţie productivă într-o întreprindere maestru. muzica etc. Religie a vechilor persani. prin care ar putea fi invocate anumite forţe supranaturale spre a produce miracole. încântare. persoană care poartă acest titlu. s. Persoană competentă. meister. MAGIE\MAGISM MAGÍE. Maestru Emerit al Artei = titlu oficial acordat cuiva pentru activitate deosebit de meritorie în una dintre ramurile artei. 5. Putere irezistibilă de atracţie. magisme. de religioase sau protocol să organizeze desfăşurarea unei ceremonii. Din fr. Titlu ierarhic militare.) maestru de concert = primviolonist într-o orchestră. Persoană îndemânatică.adesea considerată drept îndrumător. gesturilor etc. f. care adesea instruieşte pe cineva în domeniul respectiv. Maestru Emerit al Sportului = cel mai înalt titlu oficial acordat unui sportiv pentru performanţe excepţionale. ◊ ceremonie ceremonii = persoană indicată prin 79 . formule etc. – Din it. de fascinare. Maestru în anumite organizaţii etc. sport). 2. model. m. maiştri. mazdeism. calificată întrun anumit domeniu (de obicei muzică. formulelor. Persoană care are (şi practică) o meserie. – Din germ.n. ♦ sau într-un atelier. magii. abilă. iscusită. pricepută. (fără să aibă un titlu academic). Totalitatea procedeelor. ◊ Concert-maestru sau (înv. MÁISTRU. Persoană care învaţă. 2. – Din fr. MAGÍSM s. Titlu dat în trecut profesorilor care predau în şcoli discipline ca desenul. şef al unei şcoli. practica acestor procedee. 1. Maistru (1). 4. 2. maestro. 1. farmec... persoană care poartă acest titlu. meseriaş. Maestru al Sportului = titlu oficial acordat unui sportiv pentru merite deosebite. 3. s. creator al unui curent etc. de politice. Fig. MAGNIFICIENŢĂ\MAGNITUDI NE persoană care poartă acest titlu. dans. persoană care avea acest titlu.

80 . cu lemnul de culoare brună-roşiatică. mahonne. s. narcoze. -ce. 1. mahon. Stare caracterizată cunoştinţei. mahun. n. n.. în special în intervenţiile chirurgicale. (Livr. Adj. f. – Din fr. nacre. narcotine.] – Din fr. NACRIT\NACRU Substanţă extrasă din opiu. narcotine.: mahoánă s. germ. f. NARCÓZĂ. narcose. narkose. despre stări fizice) Provocat de un narcotic (1). nakrit. întrebuinţat la foarte rezistent. NÁCRU s. s. la încărcarea şi descărcarea navelor. – Din fr. la pescuit etc. – Din fr. Adj. şi a reflexelor. – Din tc. NACRÍT s.magnificience. NARCOTÍNĂ. fast. 1. Mărime care indică gradul de intensitate al unui cutremur. germ. f. f. narcotici. Varietate de caolinit care se află în natură sub formă de cristale lamelare şi se întrebuinţează în industria ceramică. nacrite. (Rar.MAGNIFICIENŢĂ s. n. ieşit din comunDin MAGNITÚDINE. lat. magnitude. măreţe. MAHON/MAHONĂ MAHÓN s. s. medicament) care provoacă narcoza. folosită în farmacie ca antipiretic şi tonic.) Sidef. Grandoare. mahone. Nume dat mai multor specii de arbori din regiunea tropicală a Americii. acaju. m. – Din fr. magnitudini. NARCOTIC/NARCOTINĂ/NARC OZĂ NARCÓTIC. p. -inis. s. s. provocată artificial prin acţiunea substanţelor narcotice asupra centrilor nervoşi. Mărime stelară. f. 2. n. – Din fr. lux. confecţionarea mobilelor de lux. N. -Ă. adj. magnitudo.. (Substanţă. [Var. narkotisch. lemnul acestor arbori. s. – Din fr. restr. narcotique. 2. MAHÓNĂ.f fr. diminuarea prin relaxare sensibilităţii pierderea musculară. Nume dat unor vase sau unor ambarcaţii (cu fundul plat) folosite la transportul mărfurilor. germ.

de rafinament. 4. decurgând fie din natura sau raţiunea umană. s. ◊ Bogăţie naturală = bogăţie (necultivată) a solului sau a subsolului. 1. nativi. 2. fără intervenţia omului. germ. natură. Care este lipsit de artificiu. ext. (Nardostachys Esenţă parfumată extrasă din rădăcina de nard. propriu. necombinată cu alte 2. 3. (Chim. adj. NATURÁL. fr. de afectare. despre elemente. Care se referă la natură (1). 5. naturali. Adj. adj. specific înnăscut. Care concordă. fără este efort sau cu constrângere. se potriveşte cu faptele din realitatea obiectivă. adv. pur. 1. n. preţ al unei mărfi. care se realizează spontan. Graniţă naturală = graniţă marcată de o apă sau de o formă de relief. nativus. Preţ maximal fixat în trecut de autorităţi pentru vânzarea anumitor mărfuri de primă necesitate. Nume dat mai multor specii de plante erbacee originare din regiunea munţilor spec. Sumă de bani fixată în trecut de autorităţi ca limită maximă a impozitului pe produse. nativ. care ar exista în afara structurilor sociale.. ngr. care se găseşte în natură. care aparţine naturii. – Din lat. nark. fibroasă şi foarte aromată. Care conform nativ. v. fie din voinţa sau raţiunea divină. n. I. nárdos. NART. creat de natură (1). produs. 2. rădăcină scurtă şi groasă. natif. cu frunze moi şi flori roşii-purpurii iatamansi). cuiva. firesc. 3. 1. Știinţele naturale = ştiinţele naturii. NATIV/NATURAL NATÍV. s. substanţe. -Ă. narturi. veritabil. curat. a unei regiuni. pe vite etc. Normă de muncă pe care ţăranii clăcăşi erau obligaţi să o realizeze într-o zi pe moşia boierului.. m. a unei ţări. natural (I 4). ext. mai ales despre metale) Care se găseşte în zăcămintele din scoarţa pământului în stare pură. Drept natural = (în concepţia unor filozofi) drept considerat ca imuabil şi universal..NARD\NART NARD s. -Ă. Himalaia Plantă cu (Nardostachys). (Despre însuşiri) înnăscut. -e. Care este generat. – Din cuiva. – Din tc. cu 81 . p. 2. -e. p. 1. natura ◊ (Adverbial) Vorbeşte natural. simplu.

zborurile extraterestre. III. nelegitim. naturalité. NATIVISM\NATIVITATE NATIVÍSM s. naturaleţe. f. NATURALISM\NATURALITATE NATURALÍSM s. Din fr. simplitate. it. concepţie proprie mişcării socialpolitice a autohtonilor din colonii. Vehicul construit.. ridicând natura la rangul de principiu suprem. n. bineînţeles. ◊ Moarte naturală = moarte survenită în chip firesc. naturel. firesc. naturalisme. lat. desigur. 1. naturalis. nave. Adv. 1. n. nativité. NAVÉTĂ1. it. denumire dată acelor sisteme filozofice care atribuie ideilor şi principiilor de activitate umană un caracter înnăscut. nativisme.). de determinări) pentru aeronavă f. Din fr. normal. Fireşte. naturale. n. nave. care revendică revenirea la puterea local-tradiţională. moarte bună (din cauza bătrâneţii). – Din fr. (Adesea Aeronavă. Concepţie filozofică care exclude supranaturalul. Curent sau tendinţă în artă şi literatură. ♦ (Despre copii) Născut în afara căsătoriei. s. însuşirea de a fi natural. care se caracterizează prin observarea riguroasă a faptelor din realitatea 82 obiectivă. navete. – Din lat. executării unor lucrări tehnice etc. în scopul efectuării transporturilor de mărfuri sau de oameni. (Astăzi rar) Naturaleţe. plăcere etc. Instrument de forma unui ac lung cu care se . s. 2. nave. NAVĂ\NAVETĂ NÁVĂ. naturell. naturalitas. vulgare ale naturii omeneşti etc. prin redarea lor fidelă. f. 2. S. prin preferinţa pentru aspectele urâte. Mărime naturală = (reproducere în) mărime reală a modelului în artele plastice şi în fotografie. NATIVITÁTE s. Din fr.ordinea firească a lucrurilor. 3. NATURALITÁTE s. – Din fr. viaţa morală fiind o prelungire a celei biologice. urmat spec. germ. amenajat şi echipat pentru a pluti şi a se deplasa pe (şi sub) apă. navis. 2. II. 1. 1. lat. Teorie etică care întemeiază noţiunea binelui pe un principiu situat în afara moralei (evoluţie biologică. f. vas. fr. caracter nativ.

adj.) în temă. OBEZ\OBEZIC OBÉZ. s. obèse. obiectivi. care există independent de subiect. fileuri. Corp solid. Obiect indirect = complement indirect. ţintă. obiectuali. Care suferă de obezitate. (Livr. 1. fără divagaţii inutile.. Care are natura unui obiect. Vehicul de transport în comun care asigură legătura între două puncte relativ apropiate. obezi. obiectelor.lucrează plase. Adj. Element. efectuând regulat drumuri dus şi întors. ţel. adj. -Ă. – Din lat. ◊ Loc. -Ă. ceea ce este cunoscut. Navette. disciplină de studiu. Obiect de inventar = tot ceea ce este sau poate fi inventariat. în sintagmele) Obiect direct = complement direct. obiectiv. obiectiv (I 1). OBIECTUÁL. lucru care afectează simţurile noastre sau asupra căruia se îndreaptă gândirea noastră. material. s. care are o anumită întrebuinţare. De obezitate. -e. [Pr. cu regularitate. (Fil. materie asupra căreia e îndreptată gândirea. n. -e. ◊ Obiect al muncii = lucru sau complex de lucruri asupra cărora acţionează omul în cadrul procesului de producţie. de obicei între două localităţi (relativ apropiate). Care aparţine lucrurilor. de obicei prelucrat. -Ă.. 5. activitatea intelectuală a omului.) Care există în afara . adj. 4. pentru 83 a le modifica potrivit nevoilor sale. (Gram. 3. OBIECTIVĂ/OBIECTIVIZĂ OBIECTÍV. 2. – Din fr. 2. adj. La obiect = (despre discursuri. A face naveta. care produce obezitate. 1.) Ceea ce se află în afara eului. – Din fr. obezici. direct sau cu ajutorul mijloacelor de muncă. O.: -tu-al] – Din obiect. Obiect (în formă de ladă compartimentată) care serveşte la transportul unor produse alimentare. 4. OBIECT\OBIECTUAL OBIÉCT. OBÉZIC. -e. Ceea ce formează materia unei discipline. -ce. I. ♦ Conţinutul asupra căruia se îndreaptă cunoaşterea. n. ♦ (Fil. adj. expuneri etc. obiectum. 2. foarte gras. şi adv. 3. Parcurgerea de către o persoană a unui drum dus şi întors. Scop. obiecte. – Din fr. obésique.) 1. -Ă. materie.

pers. I. 3. II. OBSERVARE\OBSERVAŢIE obiectivizează. (Gram.). objectif. obligaţie. independente de conştiinţa omenească şi prin a cărei dezvoltare ia naştere lumea materială. Cf. lunetă etc. ♦ Țintă asupra căreia se execută o tragere sau se lansează bombe. – Obiectiv + suf. Refl. 2.conştiinţei omeneşti şi independent de ea. Hârtie de valoare purtătoare de dobândă fixă sau premiată folosită de instituţiile procura creditoare mijloace pentru băneşti a-şi din nepărtinitor. ◊ Idealism obiectiv = aspect al idealismului care susţine existenţa unei idei absolute. sarcină. 2. Scop. 3. format din una sau mai multe lentile care intră în construcţia unui aparat optic (de fotografiat. f. OBLIGAŢIÚNE s. care prezintă interes în timp de război. Datorie. mistice. care se negociază pe piaţa capitalului fictiv şi care este folosită de stat sau de instituţii publice pentru a-şi procura mijloace băneşti. construit etc. n. 2. obligatio. OBLIGAŢIE\OBLIGAŢIUNE OBLIGÁȚIE. 3 disponibilităţile populaţiei. -iza. – Din fr. [Var. Raport juridic civil prin care una sau mai multe persoane au dreptul de a pretinde altor persoane. impresii imparţial. îndatorire. lat. Hârtie de valoare purtătoare de dobândă fixă. Porţiune de teren. obligation. OBIECTIVIZÁ. s. 1.: obligaţiúne s. Fig. ţintă. subiective. obligation. S. ţel. pentru suma împrumutată. 3.) Care se referă la obiectul direct sau indirect. ♦ (Concr. să dea.) Ceea ce urmează să fie realizat. Sistem optic convergent. f. 1. 3. fiind îndreptat spre obiectul studiat. Din lat. un anumit venit fix sub formă de dobândă. care le sunt îndatorate. Hârtie de valoare care conferă posesorului ei calitatea de creditor şi-i dă dreptul de a primi. vb. Care are însuşirea de a reda realitatea detaşat de în chip nefalsificat. localitate. fortăreaţă etc. (Rar) A căpăta un caracter obiectiv. obligatio. 1. Reflexiv obiectiv. obligaţii.f. obiectivist (2). V.] – Din fr. -onis. 84 . microscop. să facă sau să nu facă ceva. 2. fr.

– Pământean + suf.) Cercetare. 2. cercetare. f. pământii. observare. observation. De pe pământ. ♦ Care seamănă cu pământul. pământean. 3. Laic. supraveghere executată asupra inamicului şi a obiectivelor lui. f. observări. Prima fază a cercetării statistice. cadaveric. lat. PĂPUŞĂ\PĂPUŞOI 85 . urmărire. terestru. observaţii. rezultatele examenului clinic şi al analizelor de laborator. 2. Bolnav ţinut sub observaţie. cu ochiul liber sau cu aparate optice. fizic. -esc. OBSERVÁȚIE. (Mil. observatio. PĂMÂNTÉSC. s. evoluţia bolii şi fazele tratamentului urmat de bolnav în timpul spitalizării acestuia. reproş. Acţiunea de a observa şi rezultatul ei. 1. observa. adj. palid. s. spec. pământeşti. -oase. – Pământ + suf. -os. ♦ P. PĂMÂNTÓS. P. p. ext. -OÁSĂ. care are culoarea pământului sau compoziţie asemănătoare cu pământul. autohton. 2.OBSERVÁRE. dojană. pământeneşti. studiu. în scopul obţinerii unor date. – Pământ + suf. mustrare. -EÁSCĂ. Remarcă. Obiecţie critică. observation. adj. Procedeu al cunoaşterii ştiinţifice care constă în contemplarea metodică şi intenţionată a unui obiect sau a unui proces. trupesc. constatare. – Pământ + suf. ◊ Foaie de observaţie = formular în care se notează istoricul şi descrierea bolii. pământoşi. ♦ Supraveghere. – V. -ÍE. 1. PĂMÂNTIU\PĂMÂNTOS PĂMÂNTÍU. omenesc. -esc. livid. care constă în înregistrarea unitară a datelor privind caracteristicile unităţilor unei colectivităţi statistice. Băştinaş. specific pământului. Propriu omului. examinare. fr.) Autohton. PĂMÂNTENESC\PĂMÂNTESC PĂMÂNTENÉSC. (Înv. – Din germ. adj. 3. supraveghere medicală (a unui bolnav). 1. civil. -EÁSCĂ. ♦ (Rar) Observaţie (3). Care conţine pământ. ext. -iu. 3. adj. (Despre faţa omului) De culoarea pământului.

lat. 2. – Cf. Porumb. 2.. Sumă de bani lunară ce se acordă persoanelor care au ieşit din activitatea profesională pentru limită de vârstă.. n. determinat de patimă. (Înv. marionetă. Jucărie care reprezintă de obicei un copil. I. ♦ Epitet dat unei fetiţe (sau unei femei) frumoase. adj. din celuloid. Nimfa insectelor. ♦ Fig. de voinţă. pătimitori. s. ♦ Rodul porumbului (ştiuleţi sau boabe). trădează patimă. -oare. 6. n.) popuşói s. S. alcătuit dintr-un cap şi două braţe. -oi. ◊ (Adverbial) Vorbeşte pătimaş.. f.: (reg. – Pătimi + suf. rob al unei pasiuni. sau care şi-au pierdut susţinătorul şi sunt incapabile de muncă. II. s. -tor. 5. -aş. confecţionat din pânză. ◊ Teatru de păpuşi = spectacol în care personajele sunt reprezentate prin păpuşi manevrate de păpuşari. pensii. ◊ Pensie de întreţinere sau . PĂTIMAŞ\PĂTIMITOR PĂTIMÁŞ-Ă. 2. s.PĂPÚŞĂ. S. şi reg. Rodul tânăr al porumbului în timpul formării ştiuletelui. suferind. s. – Patimă + suf.) Care pătimeşte. p. Mănunchi de fire. 4.) 1. din lemn etc. făcută din carton. Unealtă de dogărie folosită la fixarea cercurilor la vase.. 1. p u p a . S. m. Parte a unor maşini-unelte care serveşte la prinderea sau la susţinerea pieselor de prelucrat sau a sculei cu care se prelucrează. pasionat. pătimaşi.] – Păpuşă + suf. dirijat de cineva. [Var. ext. adj. n. înainte de apariţia mătăsii şi a boabelor. Augmentativ al lui păpuşă (I). 1. lemn etc. -OÁRE. s. PĂTIMITÓR.) Bolnav. (I. Om lipsit de personalitate. PENSIE\PENSIUNE PÉNSIE. m. 3. figurină cu chip de om. pentru invaliditate etc. ◊ Expr. 86 PĂPUŞÓI. părtinitor. Loc plantat cu porumb. păpuşi. porumbişte. Personaj din teatrul de păpuşi. (Adesea substantivat) Cuprins. A fi păpuşa cuiva = a se lăsa condus.. de frunze etc. a fi la discreţia cuiva. ext. II 1) păpuşoi. (Înv. 1. care se îmbracă pe mână de către mânuitor. m. f. legătură (de obicei de acelaşi fel) făcută într-un anumit mod. II. m. 2. (Reg. I. Bucată de brânză sau de caş aşezată în tipare de o anumită formă. p. stăpânit de o patimă. -e. (II 2) păpuşoaie. ♦ Care exprimă.

instalaţii. petroliferi. ◊ Loc. PETROLIER\PETROLIFER PETROLIÉR. 1) (la om şi la animale) Parte a corpului cuprinsă între gât şi abdomen.) care extrage sau prelucrează petrolul (1). PENSIÚNE. (Concr. (Despre produse) Care ţine de petrol (1). PETROLIFÉR. n. în schimbul unei sume de bani. 2) (la unele animale) Carne de pe această parte a corpului folosită în alimentaţie.) = tren (sau vas. Organ-pereche de 87 Întreţinere constând din locuinţă şi masă (sau numai din masă) pe care cineva o primeşte cu regularitate în schimbul unei sume de bani dinainte stabilite. Cu mâinile pe ~ decedat. care provine din petrol.: -li-er] – Din fr. (despre ramuri industriale. ♦ P. A ieşi (sau a scoate pe cineva) la pensie = a (se) pensiona. ~ de găină. găzduire completă sau numai masă. – [Pr. La pensie = care este pensionar. adj. Cu mâinile (încrucişate) la ~ fără a face ceva.) Casă. 1. Boală de ~ tuberculoză pulmonară. restaurant în care se oferă cuiva.) Care conţine petrol (1). A strânge la ~ a cuprinde.: -si-u-] – Din fr. A se bate cu pumnii în ~ a se lăuda peste măsură. -e. torace. găzduirea elevilor întrun pension. – Din fr. (Concr. tanc) petrolier (şi substantivat. a îmbrăţişa. tanc) care serveşte la transportat petrol. f. ♦ (Înv. petroliere. sumă de bani oare se plătea într-un pension pentru întreţinerea unui elev. bogat în petrol. Cu ~ul deschis fără frică. Cu capul în ~ cu capul în jos. ♦ (Impr.pensie alimentară = sumă de bani pe care cineva trebuie să o plătească unei persoane pe care justiţia îl obligă să o întreţină. pensiuni. 3) la sing. spec. tehnologice etc. luptă corp la corp. A ţine ~ a rezista. pétrolier. pension. -Ă.) Sumă de bani care se plăteşte cuiva care acordă găzduire completă sau numai masă. [Pr. vb. – Din rus. privitor la extragerea şi la prelucrarea petrolului. adj. ◊ Coşul ~ului cavitate toracică. fără treabă. 2. adj. ext. pensija. spec. ◊ Tren (sau vas. aplecat.) Subsidiu. ◊ Loc.) Petrolier. s. -Ă. Luptă ~ la ~ luptă în care adversarii se află unul lângă altul. (Despre strate. procese . regiuni etc. PIEPTURI\PIEPŢI PIEPT1 ~uri n. pétrolifère.

RACHET\RACHETĂ RACHET s.engl. folosită pentru plasarea pe orbite a sateliţilor artificiali şi pe traiectorii stabilite a navelor cosmice. şi care se foloseşte la semnalizări şi la focuri de artificii. ◊ Rachetă cosmică = rachetă1 (2) de mari dimensiuni. -Ă.Din fr. Din lat. – V. (Adesea adverbial) Care pleacă dintrun centru ca razele unui cerc sau ale unei sfere.. a se încăiera. versant. s. dispus în formă de raze. ţesuturile etc. [Pr. ◊ A lua (pe cineva) de ~ a) a sări la bătaie la cineva. s. pigmentaţii. Rachetă meteorologică recuperabilă = dotată rachetă1 cu (2) aparate speciale de măsură a parametrilor meteorologici şi de transmitere a informaţiei. – Din fr. în urma pigmentării. Aparat de zbor propulsat prin reacţie directă cu ajutorul unui motor la distanţe foarte mari de Pământ. b) a cere cuiva socoteală.n. radiar.) Stoarcerea de bani prin intimitate şi voinţă. radial.: -di-al] – Din fr. PIGMENTÁȚIE. – Din germ. Proiectil alcătuit dintr-un tub umplut cu materii care se aprind în aer. pigmentation. mamelă. pigmentaţie. adj. ţâţă. 4) Coastă de deal sau de munte. rus. pectus. radiali. PIEPT2 piepţi m. s.secreţie a laptelui la femei. rakete. până la talie a unui obiect de îmbrăcăminte. dispus în partea de sus a corpului. pigmentări. A avea ~ a avea lapte (în perioada de alăptare). Partea din faţă. germ. f. extorsiune. folosită pentru investigaţii ale atmosferei până la altitudini de 150 km. racket 88 RACHÉTĂ1. raketa. A se lua (sau a se apuca. pectus PIGMENTARE\PIGMENTAŢIE PIGMENTÁRE. producând o lumină puternică (de diferite culori) pe o traiectorie lungă. 1. ♦ Mod specific în care apar colorate celulele. Pigmentare.. a se înşfăca) de ~ cu cineva a se lua la bătaie. R. . f. pigmenta. /<lat. ◊ A da ~ a alăpta. rachete. radiat.(Livr. RADIAL\RADIANT\RADIATIV RADIÁL. 2. f. -e. Faptul de a (se) pigmenta. sân.

2. s. sau de particule care se propagă sub formă de raze în toate direcţiile. Mărime fizică egală cu raportul dintre fluxul de lumină emis de suprafaţa unui corp şi aria acestei suprafeţe. rembourser. a unor conducte etc.: -di-a-] – Din fr. RADIATÍV. braţ. ♦ ramificare. Formare tulpinile dintr-un a şi ramurilor rădăcinile ramură. care radiază. 1. – V.. – Din fr. bazaochi. rambursez. ♦ (Concr. remboursable. -Ă. radiaţii. radiere. Faptul de a se ramifica. Însoţit de emisia unei radiaţii. privire) cruciş. – Din fr. RADIANŢĂ\RADIAŢIE RADIÁNŢĂ. – Din fr. 2. în două sau în mai multe ramuri. -Ă. f. ramificări. 1. Care priveşte raportul dintre cantitatea de căldură primită şi cea cedată de pământ într-o perioadă determinată. ansamblul particulelor emise de un corp. -e. f. 89 . f. (despre ochi. a da înapoi (prin ramburs). radiant. ramificaţii. I. ♦ A trimite. laterale la plantelor. radianţi. [Pr. RADIÁŢIE. s. Emisie de unde sonore. Locul de separare a unei căi de circulaţie. [Pr. RAMBURSÁ. -te.RADIÁNT. Tranz. Care ţine de radiaţie. (Despre energie) Care se răspândeşte prin radiaţii. radiation. (Despre oameni) Care se uită cruciş. RAMIFICARE\RAMIFICAŢIE RAMIFICÁRE. adj. adj. subdiviziune. radiativi. RAMBURSABIL\RAMBURSANT RAMBURSÁBIL. lumină etc. -ÍE. (fiecare (secundare) dintre) formate despărţiturile prin această separare. s. vb. radiance. 2. radiatif. 3.: -di-ant] – Din fr. care se referă la radiaţie. S. [Pr. subîmpărţire. zbanghiu. Despărţitură. -Ă. rambursabili. A restitui cuiva o sumă de bani datorată. adj. 1. saşii. SAŞIU\ŞASIU SAŞÍU.: -di-an-] – Din fr. radianţe. ramification. RAMIFICÁȚIE. electromagnetice etc. Care poate (sau trebuie) să fie rambursat. [Pr.: -di-a-] – Din fr. (Despre corpuri) Care emite radiaţii. ramifica. adj. f.) Parte desfăcută întreg. -e. s.

lat. adv. saturări. saturation. b) fig. n. SATURARE\SATURAŢIE SATURÁRE. [Acc. 1. Faptul de a satura. f. -onis. şasiuri. dezgust care decurge dintr-o astfel de stare. 2. s. SĂGETARE\SĂGETĂTURĂ SĂGETÁRE. 1. s. [Var. lat şi greu. -ie adj. fizic sau tehnic pentru care o anumită mărime caracteristică a atins valoarea ei maximă. săgeta. – Din fr. stare a unei soluţii în care nu se mai poate dizolva o nouă cantitate din substanţa dizolvată. satâre. s. săgetắri. în legătoria de cărţi. pentru spart oase. s. şi: sátir] – Din fr. pentru tocat carne etc. satyrus.: şaşíu. stare a unui mediu gazos în care nu se mai poate evapora o nouă cantitate dintr-un anumit lichid. 90 . oboseală. care personifica instinctele brutale. f. s. Cuţit mare de bucătărie. ext. satir. – V. m. satisfacere maximă a cuiva. 2. SATURÁŢIE s. întrebuinţate în industrie. Stare a unui compus chimic care nu mai conţine valenţe libere şi deci nu mai poate adiţiona alte elemente în molecula lui.] – Din tc. satiri. SATẤR. stare a unui sistem chimic. cu coarne şi picioare de ţap (sau de cal). p. satura. – V. n. în tipografie etc. Până la saturaţie = a) până la completarea tuturor valenţelor libere. Fiecare dintre divinităţile rustice din mitologia greacă. SATIR\SATÂR SATÍR. plictiseală. satyre. 2.încrucişat. la nivelul de la care cineva nu mai poate suporta. şasi. saturatio. lat. scurt. ◊ Loc. Secure folosită în trecut ca armă de luptă sau ca unealtă a călăului. reprezentată printr-o fiinţă cu corp omenesc acoperită cu păr. – Din tc. f. ♦ Epitet dat unui om cinic şi desfrânat. Cadru rigid de rezistenţă care se montează pe osiile unui vehicul cu tracţiune mecanică şi care susţine caroseria. – Din fr. 1. Acţiunea de a săgeta şi rezultatul ei. Nume purtat de diferite tipuri de rame sau de cadre. châssis. ŞASÍU. Stare de intensitate maximă a unui fenomen.

s. 3. 2. -tură. tabel (1). Fig. (Înv. care se manifestă prin dureri acute de cap. Ansamblu de termeni. 1.– Din lat. 3. ext. – Din lat. TABEL\TABELĂ TABÉL. fig.) Tablou (I 1). (Med. (La pl.. s. planşă. f. – Et. SCUÁMĂ. tablă1 (4). (Înv. s. ♦ (Pop. tablou (I 5). ♦ (Pop. – Din fr. scame. germ. la oameni şi animale. 1. săgetături. tabella. s q u a m a .) Nume dat mai multor boli.) Congestie cerebrală. SCAMĂ/SCUAMĂ SCÁMĂ. Tehn. ♦ (Cu sens colectiv) Fibre textile foarte scurte şi subţiri. 2. Lovitură de săgeată. lat. Foaie cuprinzând nume. pe pătrunzătoare. f. nec. 1.) 2. rezultate în cursul proceselor tehnologice din filaturi. unui valori introduse în rubrici cu specificaţii amănunţite. destrămate dintr-o şi scămoşate întrebuinţate la pansamente. nas măsele etc.) Serie de anumit scop. în anumite boli de piele.. de lână sau de mătase). p. f. 1. cu sens colectiv) pânză Fire uzată. tabele. f. aranjate într-o anumită ordine. – Săgeta + suf.) Strat epidermic subţire care se descuamează în unele boli eruptive şi de logaritmi = tabelă matematică în care sunt cuprinse funcţiilor exponenţiale elementare. Fir subţire şi scurt. privelişte. ♦ numerice obţinute prin calcul. pentru a servi (Mat. prin observaţii sau experienţe. T. executat în cadrul unei tipărituri. s. Tragere cu arcul. scuame. săgetare. la fabricarea vatei medicinale etc. . numere şi simboluri aşezate în linii şi coloane. ochi.) Puf al unor plante. n. TABELAR\TABULAR 91 neaşteptate o parte a corpului. ◊ Tabelă valorile tabelle. s. cifre şi date. în şiruri şi coloane.SĂGETĂTÚRĂ. în loc de vată sau tifon. rană provocată de o săgeată. tabelle. destrămat dintr-o ţesătură (de bumbac. germ. care Durere străbate vie. squame. tabella. Cf. întrebuinţate în scopuri industriale (ca straturi termoizolatoare. junghi. pentru uşurarea unor calcule sau pentru obţinerea unei clasificări. tabele. TABÉLĂ.

adj. 1. tacitus. ext. cu valoare variabilă. pe o tablă1 sau în coloanele unui registru. taloane. despre un material) Care se prezintă sub formă de plăci. m. tabelari. 2. s. materie primă naturală care conţine o astfel de substanţă. de mărime variabilă. Monedă de aur sau de argint. taciturnus. folosită în Grecia antică. taberna. marcată printr-o ţesătură mai deasă. TABULÁR. taciţi. care are proprietatea de a tăbăci pieile crude. (Despre un acord. ◊ (Mat. naturală sau sintetică. TALON\TALONETĂ TALÓN. adj. – Din fr.f. 2. ◊ Tipărire tabelară = sistem de tipărire (folosit înainte de descoperirea literelor mobile) cu ajutorul unor tăbliţe de lemn pe care era gravat textul. tacite. TANÁNT.) Diferenţă tabulară = adaosul pe care îl primeşte logaritmul unui număr de patru cifre. 3. talanŭtŭ. taciturne. s. lat.TABELÁR. -e. o înţelegere etc. -Ă. Cârciumă sărăcăcioasă. adj. folosită în Grecia antică. (Tehn. taverne. 4. posac. TALANT\TANANT TALÁNT. f. tabellaire. – Din fr. TAVÉRNĂ. anorganică sau organică.. – Din fr. tananţi. Care vorbeşte puţin. lat. m. s. -Ă. o convenţie. tabulaire. 92 TACITÚRN. Prăvălie din vechea Romă. dintr-un chitanţier. -e. 1. TACIT\TACITURN TACÍT. – Din sl. 2. Parte a unei foi dintr-un registru. taverne. În formă de tabel (1). închis în sine. dar care este subînţeles şi admis ca atare. talanţi. când acest număr creşte cu o unitate. -Ă. care rămâne la cotor după ce s-a rupt partea detaşabilă. p. s. n. tabulari. murdară şi întunecoasă (instalată de obicei la subsol). tăcut din fire.) Care nu este exprimat formal. – Din fr. tannant. adj. Substanţă chimică. taciturni. – Din fr. -Ă. Care este înscris pe o listă. dintr-un bonier etc. TABERNĂ\TAVERNĂ TABÉRNĂ s. Fiecare dintre cele . ◊ (Adjectival) Material tanant. Unitate de măsură pentru greutăţi. Parte a ciorapului care acoperă călcâiul. Partidă la unele jocuri de cărţi. – Din fr. -e. 1. Din lat. -te.

ombelle. pentru a aduna şi a conduce spre burlane apa de pe acoperişuri. ♦ Branţ. – Din fr. lăptoc. U. ultimi. adj. uluce. valorice). – Din lat. umbele. în ultimă instanţă. Bucată de carton fixată în dreptul călcâiului la un obiect de încălţăminte.două margini îngroşate şi întărite ale anvelopei unei roţi. -e. f. s.: talonét s. ultimo. ♦ Canal. 2. Jgheab de scânduri prin care curge apa pentru a pune în mişcare o moară. ULÚCĂ. pentru a asigura rezistenţa îmbinării. UMBELĂ\UMBRELĂ UMBÉLĂ. A sosit ultimul. [Var. n. n. s. talonete. ULUC\ULUCĂ ULÚC. umbella.] – Din fr. ◊ Ultima oră = rubrică având cele mai noi ştiri dintr-o gazetă. Care este cel din urmă (dintr-o serie de elemente spaţiale. ultimus. care se află la sfârşit. talonnette. lui uluc). mai ales la facerea gardurilor şi a împrejmuirilor. ♦ Bucată de stofă.) În ultimul rând. zăplaz. (Livr. temporale. cusută la manşetă sau la marginea de jos a pantalonilor pentru a evita uzura în acel loc. Jgheab făcut din scânduri ori scobit într-un trunchi de copac sau în piatră. Canal de lemn sau tablă pus de-a lungul streşinii caselor. ca pânza unei umbrele. ÚLTIMO adv. – Probabil refăcut din uluce (pl. şanţ făcut de-a lungul unei piese de lemn. ultimo. Scândură groasă întrebuinţată în construcţii. în urma unei serii. Scobitură. s. ţeavă pentru captarea şi scurgerea apei dintr-un izvor. 1. fr. – Din lat. oluk. 1. scoc (1). ULTIM\ULTIMO ÚLTIM. adapă vitele sau în care li se pune nutreţul. s. din care se 93 .. -Ă. Gard din scânduri. talon. 4. pentru a se putea îmbina cu altă piesă. it. şi fam. Inflorescenţă în care pedunculii fiecărei floricele pornesc din acelaşi punct şi se ridică la aceeaşi înălţime. – Din lat. f. 3. – Din tc. 2. Ultima carte. uluci. f. TALONÉTĂ. ♦ Jgheab prin care curge (la moară) făina măcinată.

UMBRÉLĂ, umbrele, s. f. Obiect alcătuit dintr-o pânză care se poate strânge sau întinde (în forma unei calote sferice) prin intermediul unor spiţe metalice fixate radial pe un baston, destinat să apere de ploaie sau de soare. – Din fr. ombrelle (după umbră). UMBLĂREŢ\UMBLĂTOR UMBLĂRÉţ, -EÁŢĂ, umblăreţi, -e, adj. (Fam., depr. sau ir.; despre oameni) Căruia îi place să umble mult, să se plimbe (fără rost), să hoinărească. – Umbla + suf. -ăreţ. UMBLĂTÓR, -OÁRE, umblători, -oare, adj., s. m., s. f. 1. Adj. (Rar) Care umblă. ◊ Pod umblător = bac. 2. S. m. Ostaş dintr-un corp de curieri pentru Polonia şi Ucraina al domnilor moldoveni. 3. S. f. Compartiment dintr-o amenajat lucrare minieră subterană circulaţia pentru

potrivit căreia funcţiile organismului sunt reglate de umori. – Din fr. humoral. UMORÍSTIC, -Ă, umoristici, -ce, adj. Care conţine sau exprimă umor; care provoacă umorul; vesel, hazliu. – Din fr. humoristique. URBANISTICĂ\URBANITATE URBANÍSTIC, -Ă, urbanistici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Știinţă al cărei obiect îl constituie sistematizarea aşezărilor omeneşti existente şi proiectarea de aşezări noi; urbanism. 2. Adj. Care ţine de urbanistică (1), privitor la urbanistică; edilitar. – Urban + suf. -istic sau urbanist + suf. -ic. URBANITÁTE s. f. (Rar) Atitudine, comportare plină de politeţe, de bunăcuviinţă; urbanism. – Din fr. urbanité, lat. urbanitas, -atis. V. VACCIN\VACCINĂ VACCÍN, vaccinuri, s. n. 1. Produs biologic preparat din germeni patogeni sau din secreţii microbiene, care se administrează prin injecţii sau pe cale bucală unui om sau unui animal în scop preventiv (pentru a căpăta imunitate împotriva bolilor
94

personalului. 4. S. f. (Pop.) Closet (rudimentar). – Umbla + suf. -ător. UMORAL\UMORISTIC UMORÁL, -Ă, umorali, -e, adj. Care aparţine umorilor, care se referă la umori. ◊ Teorie umorală = teorie

infecţioase)

sau

curativ.

2.

s. f. Acţiunea de a valoriza. V. valoriza. VARIANTĂ\VARIANŢĂ VARIÁNTĂ, variante, s. f. 1. Aspect (uşor) schimbat faţă de forma de bază, tipică a unui lucru, a unei lucrări, a unui text, a unei acţiuni. ♦ Spec. (Lingv.) Formă a unui element lingvistic care diferă de aspectul tipic, obişnuit al acestui element. 2. Drum care ocoleşte (pe o anumită porţiune) traseul principal, ajungând în acelaşi punct final. [Pr.: -ri-an-] – Din fr. variante. VARIÁNȚĂ, varianţe, s. f. 1.

Administrare a unui vaccin (1); vaccinare. 3. (Concr.) Urmă, semn, cicatrice rămasă pe corp în urma administrării unui vaccin (1). – Din fr. vaccin, lat. vaccinus. Cf. it. vaccino. VACCÍNĂ, vaccine, s. f. Boală infecţioasă caracterizată pustule a virotică prin căror a bovinelor, unor se prezenţa serozitate

inoculează la om pentru a-i crea imunitate faţă de variolă. – Din fr. vaccine. VAGANT-VAGIL VAGÁNT, vaganţi, s. m. Poet

Numărul factorilor unui sistem fizicochimic care pot varia independent fără ca numărul de faze să se modifice. 2. Media aritmetică a pătratelor abaterilor valorilor individuale ale unui şir statistic de experienţe, de la media aritmetică a şirului respectiv. [Pr.: -ri-an-] – Din fr. variance. VARMETRU\VAROMETRU VARMÉTRU, varmetre, s. n.

medieval de limbă latină, rătăcitor, care cânta bucuria de a trăi; goliard. – Din fr. vagant. VAGÍL, -Ă adj. (Biol.; despre

organisme vegetale sau celule) Care se poate deplasa într-un mediu dat. Din fr.vagile VALORIFICARE\VALORIZARE VALORIFICÁRE, valorificări, s. f. Acţiunea de a valorifica. – V. valorifica. VALORIZÁRE, valorizări,

Instrument pentru măsurarea puterii electrice reactive în reţelele de curent

95

alternativ. – Din fr. varmètre, engl. varmeter. VAROMÉTRU, varometre, s. n.

vegetal = pulbere neagră foarte fină care se obţine prin pulverizarea cărbunelui de lemn şi care are întrebuinţări în medicină. – Din fr. végétal. VEGETALÍN ~uri n. 1) Substanţă grasă şi vâscoasă, obţinută din ulei vegetal şi folosită în alimentaţie. 2) tehn. Specie de argilă întrebuinţată la decolorarea uleiurilor. Din fr. végétaline. VENERIAN\VENERIC VENERIÁN, -Ă, venerieni, -e, adj. Veneric. [Pr.: -ri-an] – Din fr. vénérien. VENÉRIC, -Ă, venerici, -ce, adj. (Despre boli) Care se răspândeşte prin contact sexual; care afectează organele genitale; venerian. – Din germ. venerisch. Z. ZAHARAZĂ\ZAHAROZĂ ZAHARÁZĂ s. f. enzimă din sucul intestinal care descompune zaharoza în fructoză şi glucoză; invertază, sucrază. Din fr. saccharase. ZAHARÓZĂ, Substanţă
96

Contor electric pentru măsurarea în varore a energiei electrice reactive. – Var. (după alte surse) varormetru. – Din fr. varheuremètre. VASECTOMIE\VASOTOMIE VASECTOMÍE s. f. (med.) rezecţie a canalelor vasectomie. secţionare deferente. chirugicală Din s. a fr. f.

VASOTOMÍE

vaselor

deferente. Din fr. vasotomie. VĂRAT\VĂROS VĂRÁT s. n. 1. Faptul de a văra. 2. Taxă care se plătea în trecut pentru păşunatul vitelor pe locul cuiva în timpul verii; văratic (II 2) – V. văra. VĂRÓS, -OÁSĂ, văroşi, -oase, adj. Care conţine var, calcaros; cu aspect de var. – Var + suf. -os. VEGETAL\VEGETALIN VEGETÁL, -Ă, vegetali, -e, adj. 1. Care ţine de plante, privitor la plante, de plante. ♦ (Substantivat, f.) Plantă. 2. Extras din plante. ◊ Cărbune

zaharoze, clasa

s.

f.

din

zaharurilor,

solubilă în apă şi cu mare valoare nutritivă. s. Instrument folosit pentru determinarea concentraţiei unei soluţii de zaharoză. – Din fr. zâzanii. astrolog. zaharometre. cu spicul asemănător cu cel al pirului. Intrigă. Zodiac (2). – Din fr. s. cultivată ca plantă furajeră şi ornamentală (Lolium perenne). saccharose. n. ZAHAROMÉTRU. – Din fr. s. s.) Cititor în stele care prezice soarta cuiva interpretând zodia în care acesta s-a născut. zodiare. saccharomètre.formată din combinarea unei ZÂZÁNIE1. -ar. n. zodieri. Plantă erbacee din familia gramineelor.: zâzánie s. f. zizánia (pl. cu gust dulce. ZAHARIMETRU\ZAHAROMETR U ZAHARIMÉTRU. cu frunze liniare alungite. [Var. [Pr. -ar. molecule de fructoză cu o moleculă de glucoză. f. ZODIAR\ZODIER ZODIÁR. zizánia 97 . utilizat în special în industria zahărului. m. vrajbă. [Pr. s. Instrument folosit pentru determinarea concentraţiei soluţiilor de zahăr prin măsurarea densităţii lor. n. ZIZANIE\ZÂZANIE ZIZÁNIE. (Pop.: -di-er] – Zodie + suf. – Din ngr. zaharimetre. f. gâlceavă. s.] – Din ngr.: -di-ar] – Zodie + suf. ZODIÉR. saccharimètre. zizanii. lui zizánion). discordie.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->