UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI SPECIALIZAREA

:

LUCRARE DE LICENŢĂ

Coordonator ştiinţific: Lect.univ.dr. Absolvent:

Piteşti

- 2011 -

PARONIMELE ŞI PARONIMIA

2

CUPRINS Argument…………………………………………………………………….....…4 Capitolul I. PARONIMELE…..........………………………………….…….......8 A. Definiţia paronimelor…………………..........………………..…….…...…....9 1.1. Origine.....................................................................................................9 1.2. Puncte de vedere ale mai multor lingvişti..............................................10 B. Atracţia paronimică (Confuzia semantică)…………………………….......13 1.3. Raportul dintre atracţia paronimică şi etimologie populară..................13 1.4. Efecte negative ale atracţiei paronimice................................................16 C. Criterii de clasificare………………………………............………………...23 1.5. După numărul de fenomene prin care diferă.........................................23 1.6. Din punct de vedere semantic...............................................................24 1.7. După valoarea morfologică....................................................................24 1.8. După criteriul frecvenţei în limba vorbitorilor de la limba română.......32 1.9. Din punct de vedere al etimologiei........................................................41 Capitolul II. PARONIMIA……………………………………………………..43 2.1. Conceptul de paronimie.........................................................................44 2.2. Clasificarea cuplurilor paronimice.........................................................45 2.3. Rolul paronimelor în îmbogăţirea lexicului românesc actual................51 2.3.1. Relaţia paronimiei cu antonimia şi sinonimia..................................51 2.3.2. Relaţia paronimiei cu omonimia......................................................53 2.3.3. Modernizarea masivă a lexicului prin neologisme..........................56 2.4. Valorile stilistice ale paronimiei............................................................58 CONCLUZII..........................................................................................................63 GLOSAR - APLICAŢIE PRACTICĂ ................................................................65 BIBLIOGRAFIE……………………………………….......…………………....98

3

Acest fapt generează o greşită atracţie paronimică. in psihologia vorbitorilor ideea că. astfel încât să se înţeleagă cât mai bine şi mai detaliat această problemă a confundării cuvintelor care se diferenţiază printr-un singur fonem sau prin două. În privinţa definiţiei termenului de paronimie. În cadrul mai larg al relaţiilor semantice. aceştia se pot substitui reciproc. mai ales. petrolier şi petrolifer ca paronime. adică utilizarea unuia sau a altuia este opţională. cât şi a celor care studiază limba română ca disciplină de învăţămănt. literatura de specialitate consideră paronimele ca fiind cuvinte insuficient diferenţiate din punct de vedere formal – de la 1 la 3 sunete (animare-animaţie. uneori. a limbajului folosit corect în comunicare. speţe-speze.şi somn -peşte. polisemia se apropie de omonimie prin informaţia semantică diferită a termenilor (de exemplu. nerecunoaşterea sensurilor termenilor paronimici induce. având sensuri total diferite şi provocând astfel erori de exprimare. invederat-inveterat 4 . denumesc alte realităţi fiecare. dar şi de sinonimie. ci prin faptul că. La nivelul vocabularului limbii române. Lucrarea de faţă Paronimele şi paronimia este astfel concepută încât să se adreseze tuturor vorbitorilor de limbă română. nu prin echivalenţa semnelor. fără de care nu este posibilă întrebuinţarea lor corectă. oricând. la fel cu somn – stare fiziologică.ARGUMENTUL Motivul alegerii temei de licenţă a pornit în primul rând de la ideea că formarea intelectuală a tinerei generaţii începe cu profunda cunoaştere a limbii române şi. în exprimarea gândurilor şi sentimentelor. deoarece defineşte relaţia formală dintre doi termeni ai căror referinţi sunt diferiţi. în dialogurile interpersonale. de la clasa omonimelor). paronimia este un aspect care merită atenţia atât a specialiştilor.

În acest sens. am abordat şi fenomenul atracţiei paronimice. prin corelaţie sau alternanţă (alocaţie-elocuţie). prin anexare sau alternantă cu zero ( astronimie-gastronomie).în funcţie de categoria lexico-gramaticală a termenilor: substantivesubstantiv (spete-speze).în funcţie de forma de diferenţiere: prin translaţie sau metateză ( relevarevela).în funcţie de poziţia fonemului diferenţiator în structură cuvântului: radical (epruvetă-eprubetă). înregistrat în literatură belitristică. Atracţia paronimică este generată de confuzia termenilor şi constă în atragerea şi înlocuirea în procesul comunicativ al formelor 5 în prefix (abjudecă-adjudecă). . g-j. final (familial-familiar).în funcţie de poziţia fonemului diferenţiator-iniţial (erupe-irupe). median (felon-filon). .în raport cu numărul fonemelor care diferă. în sufix (concesie- . În funcţie de aceste caracteristici.). există perechi de sunete care se opun şi creează paronime: l-r.etc. concesiune). Există cuvinte de tip paronimic la care diferenţei de sunet i se poate asocia poziţia acestuia. cum şi unde se produce articularea acestuia etc. sunetele respective au diferite trăsături articulatorii. mai apropiate sau mai depărtate. am analizat următoarele criterii de clasificare a paronimelor: . Din cauza faptului că pentru vorbitorii de limbă română insuficient instruiţi se produc confuzii între termenii care intră în relaţia de paronimie. adjective-adjectiv (original-originar). . s-z. p-b. . c-g. prin trei sunete (fortuit-forţat). statutul sunetului care se opune altui sunet respectiv dacă o vocală sau consoană. adjective-adverb (net-neto). la care am exemplificat cu paronime distinctive printr-un sunet (emersiune-imersiune) prin două sunete (diferend-deferent). precum şi de apartenenţă la o clasă lexicogramaticală a termenilor. situarea în radical şi afix. l-n. substantive-adjectiv (oral-orar). nu sunt paronime ac-act-rac-pac etc). în stilul publicistic. şi în cel colocvial. verb-verb (a erupe-a irupe). contând. Sunetul său. Însă nu orice cuvinte care se deosebesc între ele printr-un număr redus de sunete sunt paronime (de exemplu. pentru calitatea de paronim a două cuvinte.

este o creaţie a locutorului pe bază raportării la o unitate lexicală a cărei informaţie semantică sau structură fonetică ar trimite la realitatea denumită. ceea ce are drept consecinţă permanenta căutare a ineditului expresiv şi a pitorescului lexical. murături pentru moratoriu etc. pentru aceasta. Paralel cu atracţia paronimică şi total diferită de această este etimologia populară. De asemenea. creaţiile interne din cadrul acestuia se explică prin împletirea celor trei funcţii ale discursului jurnalistic referenţială sau informativă. omonimia. dar fără elucidarea aspectelor teoretice legate de aceasta. cum au fost când au pătruns în limba română. de asimilări de termeni. joiajoi). se adaptează rapid nevoilor expresive ale vorbitorilor şi. Aceste realităţi lingvistice au impus introducerea paronimiei în manualele şcolare de gimnaziu şi de liceu. a vieţii in plan material şi spiritual. Prin studierea paronimelor se evidenţiază bogăţia lexicului românesc. eronat. că este înrudit etimologic. alături de celelalte categorii lexico-semantice ca sinonimia. capcanele similitudinilor care trimit în direcţii diverse sensul unor perechi de cuvinte apropiate ca formă şi se avertizează asupra folosirii riguroase a subtilităţilor limbii. însă 6 . cu etimologiile populare celebre : lăcrămaţie pentru reclamaţie. care presupune alterarea formei unui cuvânt mai puţin sau deloc cunoscut vorbitorilor sub influenţa altui cuvânt cu care se consideră. Termenul utilizat nu este atestat în dicţionare. apar acum cu complicaţii stilistice neobişnuite. deoarece multe din ele intră în categoria neologismelor şi a termenilor tehnico-ştiinţifici.articulate hotărâte şi al celor nearticulate (băiat –băiatul. variantele diferenţiate subtil în structura lor lexicală. Este evident că o parte dintre aceste sensuri figurate ale paronimelor nu vor rămâne în limbă. prin aceşti termeni se poate anticipa un nou val de înnoiri. în special în limbajul publicistic. Paronimele contribuie la modernizarea lexicului românesc. Am exemplificat. cu atât mai mult cu cât paronimele. conativă sau persuasivă şi expresivă. implicaţi în modernizarea continuă a civilizaţiei. Privite din punct de vedere funcţional. îndărăt-îndărătul. obiectul lucrării noastre. din termeni monosemantici.

de lingvintică generală şi de lexicologie prezentate în capitolele lucrării. ne-a fost de mare ajutor acest dicţionar. De asemenea. în vorbirea de toate zilele. constituie caracteristici esenţiale ale limbii actuale. în literatură. astfel pentru a vorbi cât mai corect din punct de vedere semantic şi gramatical. diversificarea şi internaţionalizarea lexicului limbii literare. pentru înţelegerea dinamicii şi a tendinţelor lexicului actual. iar pe de altă parte la îmbogăţirea. presa. în critica artistică. au scopul de a o face utilă celor care o citesc şi mai ales de a oferi un cerc larg de informaţii cu privire la folosirea cât mai corectă a paronimelor de către vorbitorii limbii române. prin autoritatea cuvântului tipărit sau rostit. Lucrarea de faţă a fost realizată cu ajutorul Dicţionarului de paronime fără de care nu reuşeam să terminăm partea practică. prin larga sa audienţă. Considerăm că această lucrare de licenţă are un rol deosebit de important în optimizarea practicii de asistenţă managerială şi secretariat. deoarece acestea sunt rezultatul necesar şi marcă infailibilă a vitalităţii limbii în general. poate contribui la educarea lingvistică a publicului. circulaţia termenilor de la un domeniu la altul. Abundenţa şi frecvenţa paronimelor în publicistică. În concluzie aspectele teoretice. 7 .prezintă interes pentru cercetarea ştiinţifică.

CAPITOLUL I PARONIMELE 8 .

(în loc de atlaz). mai puţin instruiţi1. Ediţia a -II-a. pará .. cu sensuri diferite şi uşor confundabile. Exemplu: Trăiesc pe spezele părinţilor mei. DEFINIŢIA PARONIMELOR 1. aproape de” + ónoma . Editura Ştiinţifică. nu suntem de acord cu punctul de vedere pe care îl susţine Silviu Constantinescu2. Institutul de din Piteşti. Editura Univers Enciclopedic. phonéme)3: combustie. p. care merge într-acolo încât cosideră paronime şi acele cuvinte care se diferenţiază prin chiar şapte foneme (fonemul reprezintă cea mai mică unitate sonoră a limbii.combustibilitate. amplitudine. Unii lexicologi consideră că avem de-a face cu paronime şi atunci când diferenţa este de mai multe sunete. 10 [DEX '98] Dicţionarul explicativ al limbii române. Apariţia perechilor paronimice este explicabilă prin procesele succesive de îmbogăţire a lexicului românesc.în trecut şi în prezent.amploare etc.lângă”. Dificultăţi semantice.1. Bucureşti. Stuctura vocabularului limbii române. motivată de factorii sociali sau 1 Ţibrian Constantin. Pornind de la definiţie. PARONIMELE A. Din fr. Am cumpărat un metru de altas. precum şi formele gramaticale ale aceluiaşi cuvânt. ORIGINE Pronimele (provine din fr. 1998 9 .nume”) sunt cuvinte neologice care se diferenţiază printr-un singur fonem sau mai rar prin două foneme. Editura Universităţii Constantinescu Silviu. paronimul mai cunoscut se substituie celui mai puţin familiar vorbitorilor.Capitolul I.. de obicei. paronyme gr. (în loc de spezele). 1994. Academia Română. care are funcţiunea de a diferenţia cuvintele între ele. De regulă. Ele provoacă erori de exprimare atât în vorbire cât şi în scris la o mulţime de vorbitori. a cărui tendinţă. 2006 2 3 Lingvistică „Iorgu Iordan”.

Teză de doctorat în filologie . o demnitate (< fr. a înveşti = a da cuiva o autoritate. lagună. lat. Unii lingvişti au studiat însă paronimia prin prisma Imaginarului Lingvistic (atracţia paronimică neintenţionată). scala). cuvinte asemănătoare fonetic altor unităţi lexicale ale căror sensuri sunt fixate deja în conştiinţa vorbitorilor. rimă. scară = element de construcţie (< lat. Din acest punct de vedere. investire). lagună = lac de litoral (< it. favorizează asimilarea rapidă a cuvintelor noi şi aparţine unor asemenea conjuncturi. p. Paronomaza îşi realizează valoarea datorită funcţiilor: metalingvistică. identificăm paronime cu acelaşi etimon primar.economici extrinseci. invertire). actualizat în vorbire. Create prin atracţie formală. Exemplu: a asculta = a auzi. 103 10 . Ciocnirea intenţionată a doua paronime a dat naştere unei figuri de stil cu numele de paronomază4. ele au primit denumirea de atracţie paronimică . a ausculta = a asculta zgomotele din interiorul corpului cu urechea sau cu stetoscopul (< fr. a plasa un fond (< fr. ritmul. Chişinău. lipsă (< fr. invertir. Atracţia paronimică. Universitatea de Stat din Moldova . poetică şi ludică. lat. alţi au examinat atracţia paronimică intenţionată. Trăsăturile de bază ale paronomazei sunt: concizia enunţului. a investi = a face investiţii.2. lacus). investir. PUNCTE DE VEDERE ALE MAI MULTOR LINGVIŞTI Specialiştii în materie au abordat fenomenul din dublă perspectivă. lacuna). scala). retorica elipsei şi funcţia mnemotehnică . 2007. lat. se manifestă prin crearea alianţelor paronimice iluzorii. Acest fenomen constă în faptul că unul 4 Grădinaru Angela. ascultare) scală = placă gradată de la aparatele de radio (< it. lacune. Aspectul funcţional al paronimelor. organizarea sa binară. lacună = spaţiu gol. ausculter. it. provenit din latină lacuna < lat. 1.

din termenii paronimi. elementul inductor atrage şi-l substituie pe elementul indus. îl atrage pe cel care este mai puţin cunoscut. subliniem că fenomenul atracţiei paronimice poate fi raportat la categoria normelor subiective care vizează domeniul Imaginarului 5 Chiosa Clara Georgeta. întrucât acesta din urmă presupune asocierea formală şi substituirea a două paronime. fiind grupate în structuri binare. 149 6 11 . 67 Didactică si Pedagogică. Ediţia a-II-a . Atracţia paronimică reprezintă un anumit aspect al etimologiei populare. Cluj. elementul inductor şi cel indus nu sunt paronime.. După părerea noastră atracţia paronimică constituie doar un aspect al etimologiei populare. substituindu-l în procesul interacţiunii verbale.. ci este realizare . în cazul etimologiei populare. Termenul atracţie paronimică ar trebui folosit numai în legătură cu acele etimologii populare care constau în asocierea a două paronime. Nu orice etimologie populară e şi atracţie paronimică. p. Bazele lingvistice pentru teoria şi parctica predarii limbii romăne. Introducere în lingvistică. înseamnă a oferi o imagine trunchiată asupra fenomenului în discuţie. Bucureşti. p. A utiliza termenul atracţie paronimică în locul celui de etimologie populară. Dar tot ce nu este "formă pură" nu este limbă (schemă). Etimologia populară se distinge de atracţia paronimică prin faptul că. 1971. Aspectul funcţional al acestui fenomen este identificat prin atracţie paronimică şi este materializat la nivelul vorbirii. În cazul atracţiei paronimice. 1995. Mulţi autori pun semn de egalitate între fenomenul atracţiei paronimice şi cel al etimologiei populare. Editura Coşeriu Eugen. iar etimologia populară modifica aspectul sonor al elementului indus sub influenţa unui al treilea cuvânt5.vorbire” (uz) şi în raport cu "formă pură" este "substanţa".limba este forma şi nu substanţă” şi de la concepţia triadică a lui Eugen Coşeriu6 (Sistem-Norma-Uz). s-a ajuns la concluzia că tipurile de paronime sunt inventariate la nivel de sistem. Mulţi lingvişti au identificat atracţia paronimică cu fenomenul etimologiei populare – fenomen mult mai complex şi cu o sferă de acţiune incomparabil mai largă. mai frecvent în limba şi mai cunoscut. Editura Echinox. Pornind de la teza saussuriană ca . Acestea fiind spuse.

de fapt. inovaţii unde restricţiile normative nu au reuşit să se impună. p. norma. în diverse etape ale dezvoltării sale intelectuale. Elemente de lingvistică . Atractia paronimică. Teză de doctorat în filologie. ei încadrează în anumite reguli ceea ce. adaptând-o. 78 8 9 12 . dat fiind că limba este percepută ca o lume în dezvoltare. a unei limbi standard. iar experienţa umană aduce anumite schimbări şi în experienţa lingvistică. dar funcţia regulatorie a conceptului a diminuat în favoarea celui de adaptare. locale. vorbitorii deja au asociat în exprimare. Sub aspectul diferenţelor fonematice. Exemplele supuse analizei ne permit să afirmăm că numărul cuplurilor paronimice variază de la o categorie socială la alta. participă la crearea unei limbi omogene. când André Martinet 8 da o nouă definiţie limbii. Editura Ştiinţifică. întradevăr. survenit ca necesitate faţă de evoluţia limbii. Editura Ştiinţifică . 203 Chisinău. reconstruind-o în interiorul Imaginarului Lingvistic. Începând cu 1960. 146 Graur Alexandru. Tendinţe actuale ale limbii române. cu normele fictive şi comunicaţionale (inconştient subiectul vorbitor poate asocia două cuvinte cu fonetism apropiat în procesul comunicării) şi cu normele evaluative (care îi permit locutorului a sesiza la timp aceste confuzii). iar cercetătorii în domeniu nici nu pot presupune posibile asocieri generate de subiectul vorbitor.Lingvistic. Bucureşti. Conceptul de unicitate a limbii este pus sub semnul îndoielii. p. dar o astfel de limbă este vorbită de un locutor ideal9. A vorbi corect înseamnă a cunoaşte norma. norma nu poate ignora variabilitatea care include normele individuale. Fenomenul "se confruntă" în acelaşi timp cu normele prescriptive (care cer respectarea particularităţilor funcţionale ale paronimiei). Dimpotrivă. p. 1968. De aici e limpede că dinamica lingvistică7 actuală tinde să reducă rolul regulator al normei. Bucureşti. Martinet André. Ca o obiectivitate generată de funcţionarea socială. 7 Grădinaru Angela. Universitatea de Stat din Moldova. de la un individ la altul şi chiar la aceeaşi persoană. norma este aplicată de fiecare locutor în felul său. 2001. Astfel. limitele paronimelor nu pot fi încadrate în modele fixe. cuvântul norma (în accepţie lingvistică) se utilizează la plural normele. În acest sens. 1970.

RAPORTUL DINTRE ATRACŢIA PARONIMICĂ ŞI ETIMOLOGIE POPULARĂ Acest fenomen teoretizat sub numele de atracţie paronimică de către lingvistul german Ernest Forstemann10 apare. Editura Academiei Republicii Socialiste România. 145 [DEX’75] Dicţionarul explicativ al limbii române. unul în calitate de element inductor. a căror frecvenţa e mai slab reprezentată în vorbire. Pentru a demonstra raportul existent între atracţia paronimică şi etimologia populară (termeni şi fenomene confundate) ne vom folosi de exemple din opera comică a lui I. primul inexistent în dicţionarele româneşti mai vechi sau mai noi. cu termeni renumerţie şi remuneraţie. Spre deosebire de atracţia paronimică. în general. conştient sau inconştient. Introducere în lingvistică. ATRACŢIA PARONIMICĂ ( CONFUZIA SEMANTICĂ) 1. Dintre cele mai cunoscute abateri care s-au impus ca reguli amintim: anticameră. 1975 13 . orice vorbitor poate face. Iaşi.B. pentru aceasta.L. la neologisme. Editura Ştiinţifică. limitată. utilizat. în majoritatea cazurilor. şi la cuvintele arhaice sau regionale. dar aceasta rămâne. Ediţia a –II-a . o confuzie paronimică. Bucureşti. îndeosebi la cele mai recente.3. fracţiune pentru facţiune (acceptat de DEX şi DOOM)11. etimologia populară are o sferă mult mai largă. aşadar la unităţile lexicale din masa vocabularului. Puţine sunt înlocuite de termeni care să devină norma lingvistică. celălalt ca element indus (adică influenţat). În mod practic. de vorbitori în locul celui de-al doilea: . implicând toate asociaţiile etimologice false.Şi la mine. considerăm că n-ar trebui să vorbim de atracţie paronimică decât în limitele cvasiomonimiei celor doi termeni care intra în relaţie. în general. Caragiale. În ceea ce ne priveşte.. să trăiţi! 10 11 Förstmann Ernest. 1919. coane Fănică. cu circulaţie restrânsa sau individuală.înseamnă împotriva. ca o reacţie faţă de caracterul nemotivat al semnului lingvistic. p.Exemplificăm. pe care vorbitorii le stabilesc între cuvinte. deşi prefixul anti.

Statul n-are idee de ce face omul acasă. Noul dicţonar de neologisme .Ei geanta latină. Piteşti. Marea parte a vorbitorilor nu cunosc etimologia cuvântului. mental. . a înlăturat lagunele.. 2003.nu mă aşteptam ca tocmai dumneata să te pronunţi cu aşa iluzii în contra mea”.. 134 14 . însă au informaţia sensului.. Bucureşti.L. după buget”12.-onis) cu sensul de plată. bani cu număr şi cu uneori. Editura Corint .Aş. lucru exploatat şi ironizat de scriitorii români şi tradus prin termenul comic de limbaj: .14. p. familial în loc de familiar. Bradul de la Mirceşti. (I. p.În calitate de casieră manipulaţi bani numeral ?Bineînteles ca numeral şi zilnic”.Fată frumoasă. Deoarece.. abces de mânie. Editura Tempora.. în care confuzia se produce între paronime care au aceeaşi rădăcină.Famelie mare.Băieşu). dar diferă prin afixe (de exemplu. celelalte atracţii reprezintă numai un aspect al cunoscutei etimologii populare. ne cere numai datoria. Editura Academiei Române. Neologismul renumeratie a intrat în limba română prin filiera franceză (remuneration) şi din latină (remuneratio.L. renumeraţie mică. . carbonier în loc de carbonifer). avea eroare de preşedinte.Caragiale). răsplata. .. dar de! Nouă copii şi optzeci de lei pe lună. Bucureşti. bombastice: adverse de ploaie.greu de tot…Ce să zici?”. După cum se poate observa. după buget. renumeraţie mică... vorbitorii asociază informaţia care se referă la plată. etc. fapt motivat de esenţa relaţiei de paronimie. domnule…”. 1997 Găiţănaru Ştefan. . corabora sub influenţa lui colabora13. Cu excepţia unor cazuri izolate. 12 13 14 Caragiale I. probabil din neglijenţa sau din dorinţa unor exprimări savante. rezultatul comunicării este opus intenţiilor şi demonstrează ignoranţa vorbitorilor. coane Fănică”. Unele confuzii sunt efectul unor rostiri populare sau regionale. Mic dicţionar de regionalisme. i se imputaseră braţele. fumatul se sondează cu tuberculoza. Aceste fenomene sunt foarte rare. de fapt. famelie mare. aia a fost cerneala violetă. 123 Marcu Florin. confuzie paronimică (semantică). O scrisoare pierdută . onorariu. identificată cu cvasiomonimia. 1996. de aceea trebuie acceptat ca atracţia paronimică înseamnă. . miner în loc de minier. am conoscuto după miros”(I. modista şi învăţată…” .

Dacă în cazul atracţiei paronimice elementul inductor este întotdeauna un singur cuvânt. Saussure de Ferdinand. Bucureşti. despărţirea e aproape. violentă-violetă. astfel. Caragiale aduce în lumină.. ceea ce înseamnă că. Bucureşti.O noapte furtunoasă’’. raportul dintre cele două fenomene este asemănător cu cel dintre gen şi specie. a gira îl substituie pe a gera.deoarece ultimul presupune confundarea integrală a două cuvinte paronimice sau cvasiomonime. Satiră şi umor. De aceea. realitate care trebuie avută în vedere în descrierea lor la nivelul realizărilor concrete din limbajul cotidian. unul din termeni este o creaţie lexicală care nu se regăseşte în dicţionare. cum a fost iniţial (de exemplu. p. 2007. Editura ANTET. În cazul etimologiei populare. Astfel spus. 202. În comedia . asimilează forma fonetică a remunera la a renumera. Din paronime. însă numai în acel aspect al limbajului pe care Ferdinand de Saussure16 le-a numit parole. să fi poftit la mine la despărţire cu lăcrămaţie.Ei dacă nu-i ajunge. Verbul a număra (sau cu alte cuvinte din familia lexicală a lua număr). în principiu. iluzii-aluzii. p. omonime. 201 16 15 . admitem că multitudinea atracţiilor paronimice reprezintă.L. o altă etimilogie populară. respectiv vorbirea individuală. cele două cuvinte devin. 2011. Beletristică şi critică . transformarea lui remuneraţie în renumeraţie şi a lui reclamaţie în lăcrămaţie nu pot fi explicate numai prin influenţa lui număr şi respectiv a lui lacrima. Nu orice etimologie populară este şi o atracţie paronimică. boieresc pe bouresc). Curs de lingvistică generală. că-i împlineam eu cât îi mai lipsea’’.. Editura Casa Editorială Muntenia. numeral-numerar). prin replica jupânului Dumitrache. modistă-modestă.Vom admite. de fapt. la generarea acestor 15 Caragiale I. atracţia paronimică se poate exercita asupra oricărui cuvânt care are un corp fonetic însoţit şi este. mai puţin cunoscut decât cvasiomonimul care i se substituie în vorbire.. giantăgeantă. ironizând involtura personajului: .În exprimarea personajului feminin Zita din comediile lui Caragiale 15 este confundat semiarhaicul şiş cu franţuzismul şic. un anumit aspect al etimologiei populare. care înlocuieşte elementul indus (de exemplu. de asemenea. şi aceasta situaţie. că.

uneori. în mai multe alimentări ’’ (corect alimentare). denumind un magazin (cu acest profil). pentru: butonieră. 1. Am căutat produsul. Baia-Mare. enerva. Paronimia în limba română . confuzia se produce pentru că termenii au un radical comun. fermă. Aşadar.4. de natura extralingvistică. monoftongarea lui ie în e: butoneră. nutriţie. pretin. 267 16 .. Editura Gutinul. EFECTE NEGATIVE ALE ATRACŢIEI PARONIMICE Datorită unor factori subiectivi. firma. 17 18 Hristea Theodor. inerva. alimentaţie.. la confuzia termenilor şi în urma unor accidente fonetice. p. seringă. prieten. Probleme de etimologie . Esenţa atracţiei paronimice constă în faptul că un paronim. afirmaţia care urmează este incorectă: . pioner. au mai contribuit verbele a număra şi a lăcrima. care e mai frecvent în limba şi. iar cel de-al doilea are singularul alimentară (forma substantivala a adjectivului alimentară). considerăm că însăşi noţiunea populară în cauză nu este o structură oportună pentru realitatea psiholingvistică pe care o defineşte : anexa . Ca o concluzie la etimologiile populare. precum şi alte cuvinte care să încadreze în aceleaşi familii lexicale. deci mai cunoscut vorbitorilor. în i: impermiabil. respectiv pe un etimon valabil şi identificabil17. În cazul paronimelor alimentări-alimentare. însă primul are singularul alimentare ( derivat al verbului a alimenta). transformarea lui e. 1993. substituindu-i-se acestuia din urmă în procesul comunicării verbale.populară'' nu există. în loc de: impermeabil. Bucureşti. siringa. de care vă vorbesc. de obicei aton. cu sensul de hrănire. îl atrage pe cel care este mai puţin cunoscut. Vorbitorii mai puţini instruiţi folosesc în mod greşit cuvântul mai cunoscut în locul paronimului mai puţin cunoscut. pionier. carter. b.etimologii populare. cartier. pentru că nu se întemeiază pe cuvântul originar. 1968. unele paronime se confundă în procesul comunicativ. Notăm şi faptul că se ajunge la paronimie şi. precum: a. Editura Ştiinţifică . p. 304 Felecan Nicolae. specifice vorbirii populare sau anumitor graiuri regionale18.

anticiparea sau propagarea unui sunet: indentic. gaze într-un anumit timp. 19 Guţu-Romalo Valeria . disimulare vocalică sau consonantica (n sau r când se repetă în interiorul aceluiaşi cuvânt pot dispărea): contigent. f. poctoava. independienţă. într-o anumită perioadă. Nu s-a luat nici o măsură de dezinfecţie. influienţa. acţiune de a distruge microbii patogeni din afara organismului pentru a împiedica orice contaminare . de asemenea. apropria. p. deoarece contoar înseamnă birou de comerţ. frecvent confundaţi. diftongarea lui e în ie: boxier. la totalul popupatiei respective. metateza unor foneme: potropop. pentru: identic. deoarece dezinfecţie are sensul de dezinfectare. iar contor înseamnă aparat de măsurat cantitatea consumată de apă. Bucureşti.. apropia. iar dezinsecţie înseamnă distugere a insectelor parazite (transmiţătoare de boli). decedat19.. pe un anumit treitoriu . valon. filament. ca în enunţul: . deşi sunt mulţi ţânţari ’’(corect dezinsecţie). distincţie. d. energie electrică. sau al unui mare bancher. itinerar. mobilă. greşită. intinerar. în timp ce mort este persoana care a murit. volan. Un caz special îl constituie termenii. Confuzia dintre substantivele paronimice contoar-contor are o frecvenţă deloc neglijabilă. Corectitudine şi greşeală. în loc de : contingent. defunct. este total neadecvată. aflate în mediul uman . infanterie. influenţa. mortalitate-mort. e. pentru că mortalitatea înseamnă indice rezultat din raportarea numărului de decese dintr-o populaţie. parter. loc unde se fac plăţile în casele mari de comerţ sau de banca . au fost şi mortalităţi (corect morţi). Folosirea termenului dezinfecţie în loc de dezinsecţie este. independenţă. Întrebuinţarea primului termen într-un context că: În urma ciocnirii maşinilor. infaterie. faliment. potcoavă. Editura Humanitas. partier. masa. Sunt de la gaze şi am venit să verific contoarul’’ (corect contorul). 156 17 .c. în loc de boxer. ca în formularea: . în loc de : protopop. dinstincţie. 2000.

iar probitate: cinste. integritate. în ultima perioadă. a termenilor rezoluţie-rezonanţă apare şi mai neobişnuită în contextul: .. în mod nejustificat. pe când ordonator este conducător al unei instituţii bugetare.. Cuvântul probabilitate înseamnă caracterul sau însuşirea a ceea ce este probabil : fapt. prin confuzia termenilor. compus dintr-un număr variabil de unităţi specializate. probabilitate şi probitate nu poate constitui un argument pentru substituirea lor. care nu este deloc scuzabilă. Identitatea tragică a părţii de început a două substantive.Răspunderea pentru încălcarea prevederilor legale revine ordinatorului de credite’’ (corect ordonator de credite). comandate de acelaşi program înregistrat. întâmplare probabilă.Avem şi noi o motivaţie. rezolvare pe care cel în drept o dă unei cereri. din cauză că ordinator este un calculator numeric universal. ca în contextul: .. odată cu dezvoltarea unui limbaj financiar european. aşa cum demonstrează contextul: .România are nevoie de un Havel. care are dreptul să dispună de credite bugetare. onestitate. termenul de motivaţie este utilizat. pricina unei acţiuni... raţiunea. pentru că rezoluţie înseamnă hotărâre luată de un colectiv în urma unor dezbateri. de exemplu. aprobate prin venituri şi cheltuieli ale instituţiei. Confundarea. iar prin motiv: cauza. centrală sau locală. fiindcă prin motivaţie se înţelege totalitatea motivelor sau a mobilurilor (conştiente sau nu) care determină pe cineva să efectueze o anumită acţiune sau să tindă spre anumite scopuri . neverosimilă. care să garanteze prin probabilitate morală (corect probitate)”. 18 . care permite efectuatea unor operaţii : aritmetice şi logice fără intervenţia omului. Perechile ordinator-ordonator se caracterizează.De foarte multe ori. cum se constată în fraza: . posibilă. în locul termenului motiv. că nu ne-am început la timp lucrările planificate” (corect motiv).Staţia de amplificare pusă la dispoziţie nu oferă o rezoluţie a sunetului prea bună ’’ (corect rezonanţa).

Editura Ştiinţifică.unui act..Discuţiile sunt pur informale şi protocolare” (corect informaţionale). deoarece informal. deşi primul. cuvintele capturat şi captivat apar. chip. în contextele: . este forma redusă de la mimică arta de a exprima pe scenă. subjugat. care înseamnă neoficial.. 204 Graur Alexandru. 20 21 Iordan Iorgu.. cu sensul de expresie a feţei. fermecat. Deci parţial sinonime. sentimente şi idei.În postul de ministru. . răsunet20.Capturat de film.Mi-ai sugerat că eşti nemulţumit prin mimă”(corect mină)21. prin mişcările fetei. am uitat de mine” (corect captivat). p.. a prinde un răufăcător. Termenii paronimici mimă – mină se înlocuiesc frecvent. înfăţişare este oportun în locul lui mimă.La Strasburg. mimă. Termenul mină. Asemănarea formală a termenilor informal-informaţional poate favoriza confuzia lor. care este prevăzut de lege.. al cărui derivat participial este capturat. a avut loc o sesiune cu caracter informal al Consiliului Europei”. 1956.Verbul a captura . În cazul perechii de paronime legist şi legal. deoarece legist este medic însărcinat cu lămurirea unor aspecte medicale care interesează justiţia (medic legist). 1957. p. neprotocolar. în timp ce legal înseamnă care există sau se face în temeiul unei legi. confuzia este evidentă în formularea: . iar rezonaţă: proprietate a unor corpuri sau a unor încăperi de a intensifica şi a prelungi sunetele. unde e puţin probabil că sesiunea în cauză să fi avut un caracter neoficial. eu am încercat să fiu corect şi legist” (corect legal). pe când captivat înseamnă cucerit. înseamnă a lua pe cineva prizonier.Nu are o mimă prea veselă”. în cazuri mai rare. 188 19 . fizionomie. Bucureşti. ca în formularea: . Fondul principal al limbii române. Aceeaşi greşeală am identificat-o într-o ştire radiodifuzată: . Limba română contemporană. confundate: . familiar ar intra în contradicţie logică cu caracterul protocolar din acelaşi enunţ. este conform cu legea.. Bucureşti.

desemnează acţiunea de a asculta şi rezumatul ei.petrolifer nici în stadiul actual al românei vorbite nu se poate afirma că sensurile sunt cunoscute şi greşelile eliminate. construcţia . bogat în petrol. confuziile sunt.picior amputat datorită unei artrite’’. Celălalt termen. oportun în acest context. care provin din limbajul medical. privitor la extragerea şi prelucrarea petrolului.terenurile petrolier reprezintă una dintre bogăţiile tării’’ este confundat de petrolifer. În timp ce al doilea. Primul termen. în sensul că. deşi al doilea termen apare în limbajul medical. în privinţa perechii petrolier . cu sensul de particular.. care extrage sau prelucrează petrol. arterită.În cazul perechii privat-privativ. a se strădui să audă ceva. generalizate. denumeşte o boală care constă în inflamarea unei artere. care exclude ceva. deşi artrită este denumirea unei boli care se manifestă prin inflamarea articulaţiilor. regiuni. care ţine de petrol. în locul termenului privat(ă). derivat de la acelaşi cuvânt de bază petrol. individual este corect termenul privativ. nici aici nu este întrebuinţat pentru exprimarea acţiunii de a asculta zgomotele din interiorul corpului în urechea sau cu stetoscopul pentru a verifica funcţionarea organelor interne. este derivat de la cuvântul de bază petrol. în contexte ca pedeapsă privată de libertate. Deşi. se substituie reciproc. confundaţi adeseori.ascultări. cu sufixul -fer (de provenienţa latină) se referă la straturi. iar instrucţia vorbitorilor se realizează ori de câte ori aceştia generează confuzii. a asculta. cu sufixul -ier şi înseamnă referitor la petrol. care provine din petrol. Termenii artrită şi arterită. cu precădere. care înseamnă care lipseşte pe cineva de ceva. De aceea. În spiritul acestor informaţii semantice. pe când cel de-al doilea. petrolier. soluţia dată de judecător viza sentinţa privată de anumite drepturi.este greşită (corect arterită). la nivelul limbajului colocvial unii termeni paronimici au o frecvenţă destul de ridicată. a fi atent la ceea ce se 20 . zone teritorii care conţine petrol.. În privinţa perechii paronimice ascultare . aproape. termenul petrolier din structura .

confuziile cele mai frecvente le înregistrează cuvântul deficit. iar al doilea fiind substantiv. iar virtuoz apare utilizat respectiv în limbajul muzical.. cu un procent egal cu perechea petrolier . o greşeală. Editura Academiei. desemnând muncitorul calificat care lucrează într-o mină. în locul acestuia apărând deficienţă. În limbajul social şi financiar. desemnând artistul care stăpâneşte în mod desăvârşit tehnica unui instrument muzical sau cel care are talente într-o artă oarecare. Termenul deficienţă înseamnă o scădere.. Termenul confundat este. lipsa de integritate anatomică şi funcţională. termenii miner – minier. Termenii virtuos-virtuoz.În timp ce foram. minier. absenţa a anumitor facultăţi fizice sau psihice . cast .. miner: .Deficienţa de personal implică şi repercursiune asupra bolnavilor’’. cinstit. precum şi lipsa informaţiei legate de etimologia acestora. În urma atât a ascultării respiraţiei şi a bătăilor inimii. 271 21 . fie . pentru argumentarea existenţei acestei confuzii.petrolifer. derivat cu sufixul adjectival -ier. în care se găsesc multe mine.spune sau se cântă. face posibilă confuzia între termenii funerarii şi funeralii : 22 Sfârlea Lidia . În categoria paronimelor frecvent confundate înregistrăm. verdict’’ medical exprimat ca urmare a acţiunii verbului amintit:. Limbă şi literatură . 1963.orice lipsă la o socoteală sau un calcul . oportun este termenul deficit (lipsă de personal)22. cel mai adesea. cât şi a controlării tensiunii arteriale. înzestrat cu multe virtuţi. însemnând care ţine de mină. curat. o rămânere în urmă. apar adeseori confuzii. deşi virtuos înseamnă care respectă şi realizează în mod consecvent dezideratele etice. privitor la mină. un . în care se practică mineritul . suferindului i s-au prescris medicamente şi repaus la pat’’ (corect auscultării). Aducem. integraţi la două părţi de vorbire diferite.. Bucureşti. iar deficit înseamnă fie plus de cheltuieli faţă de venituri. fie lipsă bănească la un bilanţ financiar. Necunoaşterea sensurilor cuvintelor. p. derivat cu sufixul substantival –er (sufix agentiv). pierdere’’. mai mulţi minieri au post surprinşi în subteran de prăbuşirea unei structrucţi de rezistenţă’’ (corect mineri). ambi derivaţi de la un cuvânt de bază comun. primul fiind adjectiv.. însă cu sufixe diferite: miner. În enunţul .

cu sensul frontiere. SLG. fenomeme care se constată şi la nivelul limbajului cotidian actual. în conştiinţa vorbitorului neinstruit. fie sestanie. va părea utilizat numai pe lângă regenţi nominali.. este asimilat la cuvântul fruntălii creat.inovaţii” sau . în limba romană (<fr. existent şi în limba franceză. În structura . fără a le integra în contexte relevante: Avocat – advocat. Admiţând că în categoria etimologiilor populare putem include toate formele incorecte ale termenilor literari. adaptată. împrumutat din francezul funeraire. beletristică. ambele forme inexistente în limba romană.. pronunţat egzamen. etimon şi al neologismului literar actual frontieră -frontiere24. În continuare. de la substantivul frunte. probabil. de altfel. perechi de asemenea cuvinte. religios etc.23. 1995. La nivelul pronunţiei. al sportului. Etimologie multiplă . care sunt generate de necunoaşterea sensurilor termenilor sau de asimilarea sensurilor unora la altele dintre ele. Am participat la funeraliile lui X’’(nu funerarii). În concluzie. etimologiile populare sunt . Spre deosebire de confuziile paronimice. am înregistrat etimologii populare desprinse din literatură. apare pronunţat fie feştanie.primul cuvânt este adjectiv. mai târziu. de regulă substantive ( piatra funerară). în toate structurile în care cuvântul este folosit ca sensul amintit. pronunţat ecscursie. împrumutat din slavul svensteniie. Termenul fruntării. prezentăm. vom spune. Dinamica lexicului românesc. În demersurile anterioare. e război’’ .Dincolo de fruntările ţării. în examen. creaţii’’ populare paralele cu termenii existenţi şi atestaţi în dicţionarele româneşti. litera X este redată prin două sunete. Cuvântul sfeştanie.Acestea reprezintă variante regionale şi populare ale termenului cu etimologie slavă. şi gz. Logoş.ca. 46 Dimitrescu Florica. funerailles) şi este substantiv. iar al doilea este un termen moştenit din latinescul funerarii. p. 23 24 Graur Alexandru.. p. în excursie.. a franţuzescului frontiere. în continuare. în funcţie de poziţia acesteia fără de alte sunete: es. Editura Clusium. 1961. ca atare. acesta este forma arhaică. 144 22 . ne vom opri asupra etimologiilor populare identificate în limbajeul specializat al medicinei. de unde a pătruns.

corvetto). vinieta. covertă). CRITERII DE CLASIFICARE 1. cloun – claun. it. covertă = puntea superioară a unei nave (< it. antonimie) cauzal = referitor la cauză (< lat. cu sensuri neclare sau cu forme neobişnuite. aşa cum am demonstrat şi am exemplificat anterior. pasaj – pasagiu. DUPĂ NUMĂRUL DE FONEME PRIN CARE DIFERĂ Drept paronime sunt considerate şi cuplurile de paronime alcătuite din acelaşi număr de foneme. etc. fr. causalis.bistrou – bistro. fr. pateu – pate. frecvente sau rare în limbă. imprimeu – imprime. tangou – tango. vorbitorii încearcă să-şi lămurescă anumite cuvinte. casuel).5. arena pe care evoluează animalele dresate (< fr. Prin etimologia populară. causal). antonimie = corelaţie între două cuvinte cu sens opus (< fr. 23 . împrumutat din it. nomos = lege). C. cazual = cu caracter întâmplător. anti = împotriva = gr. antinomie. accidental(< lat. corvertă = navă de război de mic tonaj (< fr. manege. manej = loc special amenajat pentru dresarea câinilor. macrameu – macrame. în general puţin cunoscute sau susceptibile de a fi interpretate prin falsă asociaţie etimologică. maneggio =mânuire). vechi sau noi. maseza – maseoza. desinenţa – dezinenţa.vigneta. corvette. vist – whist. casualis. umoristic – humoritstic. corigent – corijent. două legi sau două principii (<fr. creat din gr. antinomia. dar deosebite printr-o modificare fonetică a cel mult două dintre ele. lat. foneme vocalice sau cu un fonem în plus la unul dintre membrii cuplului: antinomie = contradicţie aparent insolubilă între două teze.

a) cu sufixe : floral .iminent.literar. manej .prescrie. etc. poştal .livret. c) la sfârşitul cuvântului: adagio . temporal .lagună. erupe . pronume. lector . literal . lacună . menage. virtuos .mangan. solidar . gospodărie (< fr.menaj. etc. elida . releva rerevela. DUPĂ VALOAREA MORFOLOGICĂ În privinţa apartenenţei perechilor de paronime la părţile de vorbire.justiţiar.solitar.text.poştaş. 1993. decapa . gira . 1.geanta. Baia Mare. 1. etc. etc. Editura Gutinul. test . mangal .rit.adagio.irupe. iar formal printr-unul sau două 25 Felecan Nicolae. insera . Paronimia în limba română . justitial . din vechia franceză maisuie = familie).livret.imigra. clasa substantivului înregistrează cele mai multe perechi de cuvinte diferenţiate semantic total. saşiu .eluda. oroare eroae.învesti.decupa. se constată că această relaţie semantică se înregistrează la anumite părti de vorbire şi. investi. B. b) cu prefixe : emigra .antinomie. aici. A.iluzie.prenume. libret .6. destines .şasiu. perolier -petrolifer.7. Paronimele afixale se realizează cu ajutorul afixelor ( sufixelor şi prefixelor) de la acelaşi cuvânt existent în limbă.frac.altaz.florar.distins.virtuoz. p. cu frecvenţe diferite. atlas . Paronimele lexicale pot avea diferenţa formală: a) la începutul cuvântului: eluzie .menaj = activitatea gospodinei.gera. proscrie. DIN PUNCT DE VEDERE SEMANTIC Paronimele sunt de două feluri: lexicale şi afixale25. Diferenţa formală constă şi într-o metateză ( schimbarea ordinii fonemelor): antonimie .însera.cabră. 107 24 . panel paner. b) în interiorul cuvântului: cabla .temporar. eminent . rid . janta .rector. libret .cazual. Astfel. etc. cauzal . vrac .

actuaiere. limbaj. vioi (< fr. Cel dintâi este cuvânt vechi şi popular (moştenit din latină). 1973. în general. abductor= muşchi care îndepărtează un membru din axul median al corpului sau două organe unul de celălalt (< fr. pe care l-am moştenit din aceeaşi limbă.În continuare.abducteur. p. priceput (<fr. agil = care se mişca uşor şi repede. Stilistica funcţională a limbii române . iar al doilea este un neologism aparţinând terminologiei. suficiente perechi de paronime.adducteur. a evalua – a evolua. conjectura – conjunctură. habile. 26 Coteanu Ion . urmând adjectivul şi adverbul. Editura Academiei Române. lacună – lagună. acromatic = care nu se colorează cu diferiţi coloranţi (< fr. adductor). habilis). de fată. Bucureşti. actuael). 250 25 . lat.foneme. însă prin intermediul francezei26. de actualitate (< fr. iscusit. a eluda – a elucida. actuar = scrib. achromatique). agilis). actuaries). lat. stilistică. specialist în calcule statistice (< fr. a) Paronime adjectivale: abil = îndemânatic. la care etimonul este comun sau mai îndepărtat. verbul a generat de asemenea. distincţia se realizează prin două forme. lat. suplu. scal – escal etc. acroamatic = transmis pe cale orală. abductor) aductor= muşchi care apropie un membru de planul de simetrie al corpului său două organe unul de celălalt (< fr. În funcţie de aceste apartenenţe. secret ( < fr. ştiinţifice (cum este cazul perechii a asculta – ausculta). inveterat – învederat . actual = prezent. geanta – janta. lat. încercăm o cuantificare a acestora în ordinea alfabetică a termenilor şi a părţilor de vorbire în care se încadrează. Unele alcătuiesc dublete sau triplete etimologice: virtuos – virtuoz.stil. la ordinea zilei. acroamatique). lat. În cazul perechilor a colabora – a corobora. agile.

bancrott. se disting unităţi la care apare un fonem în plus la unul dintre termeni. lampant = petrol limpede pentru ars în lămpi. tabel. drug = bară de lemn sau de fier (< scr. kareta). dublură (< fr. bancrut = falit (< fr.lampant). abaque. caret = broască ţestoasă comestibilă (< fr. dubleu = doborârea a două animale de vânat cu două lovituri apropiate ale puştii. double). druga). faliment(< fr. vinovat de administrare sau de fraudă. lat. ştiulete de porumb (< scr. abacus).La nivelul perechilor de paronime. Exemple : abac = dispozitiv de calculat cu ajutorul unei bile mobile. locatio). caretă = trăsura închisa cu patru roţi (< rus. addition. drug). banqueroute). 26 . produs prin distilare fracţională a ţiţeiului (< fr. audiţie = faptul de a audia muzica (< fr.audition. aşezate pe vergele orizontale şi paralele. additio). abaque. drugă = fus .. adunare (<fr. auditio). it. lat. allocation). alocaţie = suma destinată unui anumit scop. care susţine arhitrava (< fr. abaca = partea superioară a capitelului unei coloane. lat. bancrută = situaţie a unui comerciant falit. abacus). germ. diagrama (fr. adiţie = adăugare. duble = metal sau un strat subţire de aur sau de argint (fr. caret). ajutor în bani (< fr. lat. bancarottiere). double). locaţie = închiriere (< fr. location. lat.

momental (< fr. statuaire). lat. de natura reacţiei (< fr. statuaire). lat. acnee = boala manifestată prin apariţie de coşuri pe piele (< fr. it. rampant). fără titular. statuar = referitor la statui. stringente). noologic = referitor la disciplină care studiază spiritul (< fr. passabile). vacant = care nu este ocupat de nimeni. ca o statuie. liber (< fr. acme). al unei stări morbide (< fr. rătăcitor. reactionaire). presant (< it. astringent = care produce strângerea ţesuturilor animale (< fr. passible).(< fr. astringente. reacţionar = care aparţine sau este specific raţiunii (< fr. noologique). astingeus). neologic =cu caracter de neologism (fr. vagans). pasabil = care e acceptabil (<it.rampanat = fiecare dintre cele două laturi oblice ale unui fronton. vagant = care umblă din loc în loc. vacans.ntis). astringent. neologique).conform unui statut (< fr. nestatornic (< germ. ale unui cablu (< fr. stringent = care se impune în mod imperios. acne). lat. b) Paronime substantivale : acmee = punct culminant al unui eveniment. reactionel). pasibil = care poate sau trebuie să fie supus la…. vagant. 27 . vacant. statutar = care este prevăzut. reacţional = care ţine de reacţie.

lat. politicos (< lat. decimale). audition. fr. a urca (< fr. unit de ceva. binevoitor. cabla = a instala cabluri de telecomunicatii. lucios.adiţie = adăugare. calmar). addition. audiere de muzică cu un auditoriu restrâns (< fr. aflabil = binevoitor. contiguous. a face legătura cu cablul de telecomunicaţii (< fr. auditio). contignuu = legat. fr. adunare (< fr. lat. afflux). calemar = călimară portativă în formă de toc. care se poartă la brâu (< fr. amabil = prietenos. a se ridica. amabilis. care are elemente comune cu altceva. calmar = moluscă asemănătoare cu sepia (< fr. îngrămădeală. aimable). stând pe picioarele de dinapoi (despre cai). cabra = a se ridica în două picioare. affabilis. de calitate foarte bună din care se fac copertele. affluz). cordial (< lat. calemar). fr. care se prelungeşte fără pauză (< lat. eflux = mişcare a unei mase de fluid către exterior (< fr. aflux = afluenţă. additio). contigu). brostol = carton alb. audiţie = faptul de a asculta muzică. cabrer).bristol). pristolul). pristol = masa din mijlocul altarului pe care se ţin obiectele necesare oficierii liturghiei (< şl. carte de vizită (< fr. fr. decimal = echilibru al greutăţiilor corpurilor cu alte greutăţi etalon de zece ori mai mici (< fr. îmbulzeală (< fr. affable). alăturat (< lat. conţinu). continuus. continuu = care are loc fără întrerupere. 28 . cabler).

epifit = care trăieşte fixată pe altă plantă fără a fi parazit. unitate a sistemului monetar în India. a se dezvolta. famatus). cu faima (< fr. deconnectant). a socoti (< fr. veştejit (< fr. ripee. epiphyte). spre o treaptă superioară. deconectant = care are acţiune calmantă asupra sistemului nervos central. epifil = care se dezvolta pe frunze (< fr. gironette). rupia). deconectat = decuplat. pirouette). lat. Nepal. ferură = piesă metalică folosită pentru asamblarea elementelor de construcţie ale unui avion (< fr. fanat = care şi-a pierdut prospeţimea. giruete = dispozitiv pentru indicarea direcţiei şi intensităţii vântului (< fr. a calcula. famat = cu renume. destines (<fr. a stabili preţul. calmant (< fr. ferrare). rupie = moneda de diferite valori care a circulat în Turcia. fame.deciman = care revine în mod intermitent la zece zile (< fr. decimane). rupia = boală de piele manifestată prin cruste purulente care. deconecta). ferulă = baston care constituie simbolul al demnităţii sarcedotale (< lat. a se transforma (< fr. evaluer). trecut. ofilit. 29 . ferula). hind. acesta servindu-i numai că sprijin (< fr. piruete = învârtire făcută pe loc în vârful unui picior (< fr. vb. valoarea. relaxat.. rupya). cu reputaţie. evalua = a determina. prin diferite feze progresive. epiphyle). evolua = a trece printr-o serie de transformări. fame). după ce cad. evoluer). Pakistan şi Sri Lanka (< engl. lasa răni sângerânde (< fr.

s’abtenir).sandal = numele unei ţesături de mătase din care se făceau obiecte de îmbrăcăminte (< tc. sandale) stamină = organ bărbătesc de reproducere la flori. a corupe (< it. a scăpa (< fr. 30 . a obţine = a dobândi. stannine). a scoate (< fr. c) Paronime verbale: abţine = a se stăpâni. a scăpa dintr-o închisoare. zoolithe). evider). impestare). impesta = a molipsi de ciumă sau de alta boală contagioasă. Dintr-un lagăr. a realiza ceva (< fr. tretină = amenda pe care o plătea în evul mediu în Moldova hoţul prins asupra faptei cu a treia parte a valorilor furate (< sl. impostare). evader). fier şi cupru (< fr. material plastic. pânză. sandal). zoophyte). a organiza bazele. structurile unei lucrări (< it. a răspândi un miros urât. a fugi. zoofit = denumire dată unor animale inferioare a căror formă aminteşte de aceea a plantelor (< fr. obtenir). cu feţe decupate sau acute din bentiţe (< fr. a se opri de la ceva. stanină = sulfură naturală de staniu. avida = a scobi pe dinăuntru. -inis). fr. evada = a fugi. stamen. zoolit = parte folosită sau petrificată a unui animal (< fr. imposta = a aranja. sandală = încălţăminte uşoară de vară din piele. treti). a decupa. a primi. care conţine polen (< lat. tretin = animal de trei ani. a goli. a se lipsi de folosirea unor lucruri (< lat. abţinere.

obiectele şi fenomenele din realitatea înconjurătoare. percipere). refuza = a nu primi. modera = a face să devină sau a deveni mai puţin intens. a nu accepta. taxa = a fixa.taxer). recuser). a simţi (< lat. a fasona. a socoti. a pătrunde ceva cu mintea. pricepe = a înţelege. a modifica după voie.modela = a executa ceva după un anumit model. fr. tasa = a se îndesa. a face să devină sau a deveni mai cumpătat. a sesiza cu ajutorul simţurilor şi al gândirii. a compacta (< fr. prefere). prin reflectare mijlocită. a dovedi iscusinţă (< lat. proferer). nerecunoscându-şi autoritatea. un preţ. a se dumiri. a îndesa. a da întâietate unei situaţii sau unei persoane în raport cu în raport cu altceva sau altcineva (< fr. refuzer). a rosti înjurii. tasser). a avea cunoştinte într-o materie. a se lămuri. a se afunda sub povara propriei greutăţi. a considera.adamantina (subst) 31 . a nu da ceva ce nu ţi s-a cerut (< fr. ameninţări (< fr. perechile de paronime aparţin unor părti de vorbire diferite: acord (subst) . Notă: În cazuri rare. un martor. a influenta (< fr. a da o anumită formă unui material plastic. a califica (fr . recuza = a respinge un judecător. o taxă). profera = a spune. percepe = a încasa (un impozit.acort (adj) adamantin (adj) . moderar). bănuindu-l de părtinire (< fr. a-şi coborî nivelul. mai stăpânit (< fr. a respinge. a stabili o taxă. a supune unei taxe. modeler). percevoir). prefera = a ţine mai mult (la ceva sau la cineva). percipere. a se turti.

de mătase.doar (adv) declin (subst) .aglomerant (subst) albastru (adj) . care se înfăşoară în jurul gâtului . capitul corpul canonicelor unei catedrale catolice. de aceea.adagin (subst) adjuvant (adj) . capitol fiecare din diviziunile în care este împărţită în mod obişnuit o carte şi o frecvenţă redusă la termenul următor. În cazul perechii eşarfă – eşarpă. DUPĂ CRITERIUL FRECVENŢEI PARONIMELOR ÎN LIMBAJUL VORBITORILOR DE LIMBA ROMÂNĂ Din punct de vedere al frecvenţei în utilizare. loc unde se ţin adunări de felul acestora.diclin (adj) festin (subst) .adjutant (subst) agest (subst) . pentru că unul din cei doi termeni are. în majoritatea cazurilor. utilizat des este eşarfă fâşie de lână.8.festiv (adj) formal (adj) .cezariană(subst) dar (conj) . adunare de călugări sau de alţi lerici catolici. deoarece aceasta are caracter stintific sau sensuri pe care vorbitorul cu instrucţie medie nu le cunoaşte. 32 .alabastru (subst) brutal (adj) .adagio (adv) .celesta (subst) cezarian (adj) . cuvânt cunoscut vorbitorilor şi. Astfel perechia capitol – capitul înregistrează o frecvenţă ridicată în folosirea primului termen. în general.formar (subst) lineal (subst) .linear (adj) 1. este de domeniul ştiinţelor. datorită informaţiei semantice pe care o transmite şi care. paronimele nu cunosc reprezentare amplă ca sinonimele sau antonimele.brutar (subst) celest (adj) .agrest (adj) aglomerat (adj) . o uzanţă limitată sau ocazională.

Limbă şi literatură. Bucureşti. cu 8 până la 24 de coarde (< rus.în timp ce al doilea. lipsit de vegetaţie. bandur). bandola). camelot). Din punct de vedere formal. percepe – pricepe etc27. p. camelote). apărând atât în stilul colocvial. belote). arenar = nume dat gladiatorilor care luptau în arenă (< lat. belotă = joc de cărţi care se joacă pe puncte cu 32 de cărţi între doi. ciloză = tremur convulsiv cronic al ploapei superioare (< fr. bandură = instrument muzical ucrainean de formă ovală. cuvintele paronime miner şi minier. din prisma unui vulcan (< it. trei sau patru jucători (< fr. camelotă = lucru de cârpit. beletristic şi ştiinţific. 1963. care ajută la prinderea şi dă tragerea parâmelor grele (< it. apare utilizat numai de către militari (direcţie de tragere înclinată faţă de front şi care străbate în diagonală poziţia inamică). belită = exploziv folosit în minele de cărbune (< fr. cât şi în cel publicistic. marfă proastă (< fr. bellite). specific domeniului militar. morfologic sau semantic mai considerăm şi următoarele cupluri de paronime: a) Paronime uzuale: arenal = teritoriu şes. 27 Sfârlea Libia. În aceeaşi categorie a paronimelor frecvente în limbajul cotidian se încadrează şi numeral – numerar. arenarius). cillose). au o frecvenţă sporită. arenele). camelot = vânzător ambulant (< fr. cu o greutate lemn la un capăt. eşarpă. bandulă = frânghie lungă. În schimb. Editura Academiei. deşi adeseori sunt confundate semantic datorită radicalului comun provenit de la cuvântul de bază mină. 115 33 .

fantezist. într-o casetă cilindrică. semn slab. limba romană (< din română = esc). germ. rază = linie dreaptă după care se propagă lumina. pronumen). favor. pronume = parte de vorbire flexibilă care ţine locul unui substantiv (< lat. -oris). saveur). remorcat la un autoturism şi dotat cu elemente de confort proprii unei mici camere de locuit (< fr.. razzia. roulotte). format dintro panglică lungă de pânză sau de oţel împărţită în cm şi care se strânge. prenom). radiaţie. lat. bunăvoinţa care se acorda cu preferinţa cuiva (< fr. it. prin acţionarea unei manivele (< fr. nume mic (< fr. prenume = numele (particular) dat cuiva la naştere. savoare = gust plăcut. 34 . românesc = care aparţine României sau populaţiei ei. razzia). cirrhoze). romanesc = care are caracter de roman. aroma (< fr. romanesque). distantă de la centrul unui cerc până la orice punct de pe circumferinţa sa (< lat. caracterizată prin apariţia unor gramulaţii conjunctive dense în ţesutul acestui organ şi prin distrugerea celulelor hepatice (< fr. prin rulare. radia). faveur. razie = control inopinal făcut de organele de ordine publică pentru descoperirea unor infractori. afecţiune. roulette). favoare = avantaj.ciroză = boala cronică de ficat. a unor contravenţii (<fr. pâlpâire. deosebit de acela de familie. rulotă = vehicul cu două roţi. imaginar (< fr. ruletă = instrument folosit pentru măsurarea lungimilor şi distanţelor. licărire. privitor la România sau la populaţia ei. propriu romanului.

rampă (< it. speţe = specie. ceată. scala). chape).scală = placă gradată pe care se pot urmări la aparatele de radio posturile şi lungimile de undă. care angajează mai multe persoane. care trăieşte retras. fr. solitaire. lat. spese). unit (< fr. stor = perdea pentru ferestre. espece). unite prin piese paralele aşezate transversal la distanţe egale şi a servi pentru a urca sau a coborî undeva (< lat. 35 . singuratic. scară = obiect alcătuit din două părţi laterale lungi şi pararele. skoara). diamant mare care se montează de obicei la un inel (< fr. sfară = miros greu de fum rezultat din arderea grăsimilor sau a cărnii. lat. sfora). pâlc (< mgr. neumblat. care leagă. şapă = strat care se toarnă pe suprafaţa unui element de construcţie pentru a-l impermeabiliza (< fr. care se ridică sau se lasă cu ajutorul resort sau cu o sfoară specială (< fr. stol = grup de păsări zburătoare de acelaşi fel. store). strâns. Spezies. solidaire. solitar = izolat. fum înecăcios (< sl. scala). stoles). fiecare fiind responsabilă de întreaga obligaţie care revine tuturor. sapă = uneltă agricolă pentru săpat şi prăşit (< lat. pustiu. sappa). solitarius). solidar = care priveşte. speze = cheltuieli (< it. sfoară = fir lung obţinut din împletirea sau răsucirea mai multor fibre textile şi folosit în special la legat (< mgr. solidus). pricină adusă spre rezolvare înaintea unui organ de jurisdicţie (< germ.

este un termen cunoscut vorbitorilor. virtuoz = muzician. viers = melodie. virtuose). exprimare. cast. acoperit cu cremă. versus). temporel). voce. este aproape necunoscută şi neutilizată. turta). cel care are talente deosebite într-o artă oarecare (< fr. vers = cuvânt sau grup de cuvinte aşezate potrivit anumitor reguli de măsură şi de cadenţa şi formând un rând dintr-o poezie (< lat. text = ansamblul cuvintelor conţinute dintr-un document. b) Paronimele rare şi foarte rare Sunt perechile de unităţi lexicale care descriu entităţi concrete sau abstracte. timbru al vocii (< lat. temporaire). privitor la timp (< fr. din domeniile ştiinţei şi ale tehnicii. test). dulceaţă sau fructe (< fr .. care are un talent excepţional. făcut din aluat nedospit sau din mălai (< lat. o tipăritură.tartă = prăjitură făcută dintr-un strat se aluat. dând dovadă de o capacitate deosebită şi de talent. cântec. arie. previzoriu (< fr. tempotal = care indică timpul. în general. unul dintre termeni este acceptabil aproape tuturor vorbitorilor. folosită în industria alimentară. De exemplu . virtuosus). trecător. fragment dintr-o scriere. cântăreţ care stăpâneşte la perfec tehnica unui instrument muzical. În schimb perechia paronimică amidol = substanţă folosită ca developator în fotografie. chimică etc. 36 . experiment. cinstit. test = încercare. cuvintele unei bucăţi musicale (fr. versus). în fructe sub formă de granule. amidon = substanţă organică aflată în seminţe. virtuos = cu multe virtuţi . probă prin care se pot examina unele aptitudini fizice şi psihice ale unei persoane (<fr. curat. În alte cazuri.tarte). glas. turtă = pâine rotundă şi turtită. Uneori. care posedă la perfecţie tehnică unei arte (< lat. temporar = vremelnic. ambii termeni sunt necunoscuţi vorbitorilor. texte).

solubil în apă. care înfloresc de obicei primavara (< fr. arta de a duce o dispută cu scopul de a descoperi adevărul. alela = formă diferită a unei gene. Prezentăm. ca un grupaj de paronime cu frecvenţa redusă sau foarte redusă în comunicare. care trăieşte pe lângă ţărmuri stâncoase (< fr. maltază = enzimă care transformă maltoza în glucoză (< fr. lonjă = piesă sau instalaţie mobilă ajutătoare. allonge). allele). care determină o trăsătură diferită a unui caracter (< fr. text care compectează conţinutul unui document comercial. labru = peste marin comestibil. la mamifere (< lat. 37 . buză superioară la insecte. allene). care se prepară din amidon (< fr. maltoză = zahăr cristalizat. folosită în procesul de învăţare sau de perfecţionare a unor mişcări acrobatice în gimnastică. maltase).De exemplu. în continuare. eristică arta de a controversa. alena = hidrocarbură cu dublă legătură în moleculă (< fr. labrum = structura anatomică în formă de buză. sărituri în apă (< fr. longe). labre). labrum). anemone). alemona = gen de plante erbacee cu flori mari de diferite culori. şi euristică metodă de studiu şi de cercetare bazate pe descoperirea unor fapte noi. folosind argumentele subtile sau artificii sofisticate. mişcare rapidă de întindere a bratului. maltose). alonjă = piesă care serveşte la prelungirea unor obiecte. cu corpul în culori vii. act adiţional (< fr.

stercoral = referitor la excremente (< fr. epiphyle). fider = linie electrică care leagă o centrală de transformare cu cele secundare (< engl. nacelle). care se localizează în diferite ţesuturi sau cavităţi (< fr. epifil = care se dezvoltă pe frunze (< fr. purtată de femei eşarfă lungă de mătase sau de dantea. mantila = un fel de manteluţă mai lungă. instrumentele etc (< fr. nicelle). miază = boală provocată de larvele unor muşte. nucelă = partea centrală din ovulul unei plante fanerogeme în care se găseşte sacul embrionar (< fr. mioză = contracţie permanentă a pupilelor (< fr. myiase). Feder). mantello). izosteră = linie în diagrama unui sistem fizico . sercoraire ). isostere).chimic pentru care volumul specific al sistemului se transformă rămâne constant (< fr. care intră în mitul corespunzător al altei scânduri sau plăci (< germ. mantie (< it. feder = parte ieşită în afară. epifit = care trăieşte fixat pe altă plantă fără a fi parazit. în lungul marginii unei scânduri sau a unei plăci. stercoral). epiphyte). acesta servindu-i numai că sprijin (< fr.mantele = manta scurtă cu care femeile îşi acoperă umerii şi braţele. 38 . mantille ). stercorar = pasăre palmipedă din mările arctice care se hrăneşte cu peşti smulşi altor păsări (< fr. myose). feeder). izoteră = linie care uneşte punctele cu aceeaşi căldură medie în timpul verii (< fr. nacelă = cabină atârnată de un balon pentru a transporta echipajul. isothere). de origine spaniolă (< fr.

saccharase). care se extrage mai ales din trestia de zahăr şi din sfeclă (< fr. reglete). care serveşte la stabilirea alimentelor de teren (< fr. tăiat în spirală. xilen = hidrocarbură lichidă extrasă din gudronul de huilă (< fr. tire-fort). dulce. zaharoză = substanţă cristalizată albă. plin de farmec. sagital = situat în plan vertical de simetrie (< fr. sagitar = arcaş în armata romană (< lat. reglet = piesă metalică folosită în tipografie la umplerea spaţiilor libere dintre rânduri (< fr. regleta = piesa de material izolat pe care sunt fizate piese de contact folosită în aparatele de telecomunicaţii (< fr. venust = graţios. care nu mai este actual (< fr. venustus). saccharose). tirfor = cleşte special pentru îmbinarea tuburilor mari de beton armat şi de azbociment (< fr. tirefond). vetust = vechi. pinule). xyleme). pinulă = placă de metal având o deschizătură şi un fir de vizare.tirfon = şurub de oţel cu pasul mare. fermecător (< lat. reglette). xylene). pinolă = axul piesei de strung în care se fixează printr-un vârf unul dintre capetele piesei de prelucrat sau o unelta de prelucrare a piesei (< germ. având capul jumătate rotund cu prisma pătrată. 39 . xilem = parte din ţesutul plantelor având celulele cu membranele îngroşate şi lignificate (< fr. vetuste). care se foloseşte la fixarea şinelor de cale ferată (< fr. sagittal). saggitarius). zaharază = enzimă din sucul intestinal care transformă zaharoza în fructoză şi glucoză (< fr. Pinole).

ar ( provenită din franceză)29. neprevăzut. întâmplare. 1.9. Universitatea de Stat din Toma Ion. p. (< fr. lucrubrare lucrative = derivate din lat.scăros = care are frunzele şi ramurile răspândite în toate direcţiile (< lat. lat. tare. forzare. scărios = mic. fortuit şi lat. plurarul neutru al adjectivului clasic fortis = puternic. 2007. 28 Grădinaru Angela . aparenţă). moştenit din lat. a forţa < fr. a apropia cu a apropria. Editura Niculescu. 78 Budagov Ruben. Bucureşti. fortuitus. profit) special = fr. dar nu destul de bine cunoscut de ei30. Chişinău. aspect. semitransparent. forcer şi it. DIN PUNCT DE VEDERE AL ETIMOLOGIEI Evident. spacialis (= relative la specie. speţe cu speze. Limba română contemporană. Editura Ştiinţifică. squarrosus). care se înscriu în definiţia noţiunii de atracţie paronimică sunt următoarele confuzii între termenii cu scrisuri ortografice diferite. 1961. p. scariex). p. fortuit = venit pe neaşteptate. fors = hazard. lat. 87 29 30 40 . speciosus = cu aspest strălucitor. a lucra. special. Fenomenele reale. înregistrate ca unităţi lexicale în direcţionare28: forţat = vb. Introducere în ştiinţa limbii. sau conjuncţia disjunctivă ori cu adverbul sau conjuncţia adversative . particular) specios = care are doar aparenţe. având ca etimon primar lat. spacies = vedere. întâmplător (din fr. 234 Moldova. din operaţia mentală a comparaţiei nu lipseşte analiza determinată de punerea în relaţie a felului în care oamenii gândesc asupra formării de cuvinte noi în limba lor şi termenul nou. Bucureşti. lucrător = vb. 1996. fortia. Teză de doctorat în filologie. Mulţi vorbitori instruiţi confundă conjectura cu conjuncture. Bucureşti. derivat din lat. lat. Atracţia paronimică. care nu este niciodată verde (< fr. speceeux. lucrum (= câştig.

105 41 . atlas) bandolă = instrument cu coardă ( < sp. bandola). Bucureşti. unele dintre acesta exemple permiţând să se observe reţeaua asociativă care duce la gruparea cuvintelor în vocabular. monahi) monarh = suveran (< germ. 1995. la termenii noi. a. în exemplele următoare. Probleme de etimologie . p. atlas ) atlaz = ţesătură ( < tc. etimologii populare cu origine complet diferită (ne vom referi. Editura VOX.Etimologia este o ştiinţă. monah = călugăr (< şl. Exemplele sunt numeroase. Bondola) bandulă = funie lungă cu o greutate de lemn şi plumb la un capăt ( < it. care urmăreşte şi explică dezvoltarea cuvintelor de la fomele şi înţelesurile lor cele mai vechi. identificabile în toate limbile. Dicţionar de paronime . însă evoluţia de la sanatorie la sanatoare (actual) ar putea constitui. centrul de interes al psihologiei. În acest sens transformarea cuvântului sanatoria (din latină) în sanatoare (termen românesc) face obiectivul de studiu al etimologiei. uneori prin informaţia semantică existentă în mintea vorbitorilor)32: atlas = colecţie de hârtii geografice ( < fr. nu numai în limba română. Editura Ştiinţifică. pentecostal) penticostar = carte biseriească care cuprinde ritualul slujbelor dintre Paşti şi prima duminică după Rusalii ( < ngr. Monarch) penticostal = adept al unei secte creştine ( < engl. eventual. generaţi prin asemănarea fonetică. 1968. al semanticii sau chiar al sociologiei31. pentakostarion) 31 32 Hristea Theodor. Bucureşti. până la formele şi înţelesurile lor actuale sau până la cele dintr-o anumită perioadă a unei limbi ori a unui grup de limbi. 304 Felecan Nicolae. p.

conjucture) conjunctură = împrejurare. soudure) sutură = cusătură folosită în chirugie ( fr. difference) feric = care conţine fier ( fr. ocazie. féerique) justiţial = de justiţie. nepotrivire (fr. stimă ( fr. afluent) efluent = fluid care iese dintr-o instalaţie ( fr. deference) diferenţă = deosebire. al justiţiei ( fr.b. ferrique) feeric = încântător. justicier) sudură = unire. minunat ( fr. justiciel) justiţiar = care face dreptate ( fr. conjoncture) deferenţă = respect. prezumţie (fr. etimologii populare cu origine comună (ne vom referi la cuvinte cu sens aproape asemănător): afluent = apă curgătoare care se varsă în altă apă mai mare ( fr. suture) 42 . situaţie (fr. legatură strânsă ( fr. efluent) conjectură = presupunere.

CAPITOLUL II PARONIMIA II. iar cuvântul care se rosteşte la fel cu 43 . CONCEPTUL DE PARONIMIE Conceptul de paronimie (provine din fr. homophonie. paronymie) se realizează atunci când omofonia (provine din fr. PARONIMIA 2.1.

p. etc.literar (care aparţine literaturii). constituie două elemente esenţiale care fixează statutul real al acestui important compartiment lexical din vocabularul limbii române care este cel al 33 Ţibrian Constantin. Limba română contemporană.2.în trecut şi în prezent . Structura vocabularului limbii romăne . 2. Editura Niculescu.33.numerar (bani gheaţă). bară. de exemplu: când . Editura Universităţii Toma Ion . speţe cu speze. 2006 34 44 . covertă (punte superioară a unei nave) şi corvetă ( mică navă de război uşor de manevrat). sonatele lichide: laterală –l şi vibrantă –r. O oarecare confuzie paronimică se produce prin tendinţa de afonizare a consoanei finale. etc.originar (de origine).cânt etc. Există situaţii când paronimele sunt formate din aceleaşi foneme.pară. numai că diferă prin modul lor de combinare: antonimie (raport între două cuvinte cu sens contrar) şi antinomie (contradicţie între două principii filosofice). Mulţi vorbitori instruiţi confundă conjectura cu conjuncture ( provenită din franceză)34. Bucureşti.familiar (prietenos). pe de o parte.alt cuvânt se numeşte omofon) a două tranşe sonore se diferenţiază printr-un singur sunet. etimologică şi morfologică a paronimelor. a apropia cu a apropria. în poziţie finală cu deosebire: familial (care aparţine familiei) . fonematică. 78 din Piteşti. pe de altă parte. perfect (desăvârşit) şi prefect (şef al administraţiei unui judeţ).În sens larg paronimia presupune toate şansele sonere identice în ceea ce priveşte cvasitotalitatea fonemelor diferenţiindu-se doar printr-unul singur: tare – dare. original (propriu unui autor). şi posibilităţiile de combinare a acestora în cupluri paronimice. Cele mai frecvente si supărătoare confuzii paronimice produc in limba noastră. numeral (determinare numerică). sau conjuncţia disjunctivă ori cu adverbul sau. 1996. CLASIFICAREA CUPLURILOR PARONIMICE Structura lexicală. literal (literă cu literă).

Numele care se dă unui om la naştere şi care distinge pe fiecare dintre membrii aceleaşi familii. Celebral/cerebral. Aventurist/aventuros. 1994. Care poate fi accentuat/referitor la accent. Mod special de a reacţiona al unui organism faţă de un agent microbian. chimic. Alergie/anergie. d) Radical diferit şi prefix identic: Defibrila/defibrina. ca urmare a unei leziuni cerebrale. sărbătoresc/care aparţine creierului. după cum urmează35: Cupluri paronimice raportate la radicalul termenilor componenţi a) Radical identic şi sufix diferit: Accentuabil/accentual. la o clasificare a paronimelor. b) Radical diferit şi sufix identic: Afazie/afrazie. implicit. Care are caracter de aventura/plin de aventuri. disfazie. ascuns. p. 35 Constantin Silviu. Pierdere totală sau parţială a înţelegerii şi a posibilităţii de a reda cuvintele. nume de botez/parte flexibilă de vorbire care ţine locul unui substantiv. Care este săvârşit cu solemnitate. privitor la creier şi la funcţiile lui. Care poate fi înţeles de cei neiniţiaţi.accesibil. 9 45 . Bucureşti. care poartă accentul. A opri fibrilaţia arterială sau ventriculară şi a restabili ritmul cardica normal/ a elimina fibrina din plasmă sau excudatele sanguine. sau o acţiune mecanică/lipsa de reacţie a organismului fată de agenţii nocivi. public/care poate fi înţeles numai de cei iniţiaţi. Editura Ştiinţifică. secret. care constituie o aventură./şir lung de oameni care merg într-o anumită ordine şi cu acelaşi scop. amator de aventuri îndrăzneţe. Dificultăţi semantice. Precesiune/procesiune. de însemnătate publică sau privată. Deplasare lentă a axei de rotaţie a unui corp care se roteşte rapid şi are numai un punct fix.paronimelor. Analiza acestor structuri duce. alalie/dificultate în însuşirea corectă gramaticala a cuvintelor din frază. Prenume/pronume. c) Radical identic şi prefix diferit: Exoteric/ezoteric.

Descentra/descintra. A face să-şi piardă poziţia simetrică faţă de centru, a deplasa astfel încât axa piesei să nu mai coincidă cu axa dată/a îndepărta cofrajele care au servit la construirea unei bolţi sau a unui arc. e) Radical identic, dar gen diferit : Bulin/bulina.1. Capsulă în care se pune un praf luat ca medicament, caşetă 2. Petic rodund de hârtie dată pe o parte cu gumă arabică, cu care se lipesc plicuri, dosare, mape etc. 3. Desen rotund imprimat pe ţesături/parâma pentru manevrarea pânzelor inferioare ale unei nave cu pânze. Camelot/camelota. Vânzător ambulant/ lucru de cârpaci, marfă proastă. f) Radical identic şi gen identic: Balansier/balansoar (substantive neutre)1. Dispozitiv, piesă care reglează mişcarea unei maşini prin oscilaţiile sale, balansor. 2. prăjină folosită de dansatori pe sârmă pentru a-şi menţine echilibrul. Bărbioara/bărbişoara. (substantive feminine) diminutiv al lui barbie/plantă erbacee cu flori galbene, care, la maturitate, devin albe. g) Radical diferit, dar acelaşi gen : Amidol/amidon. (substantive neutre) substanţă folosită ca developator în fotografie/ substanţă organică ce se găseşte în seminţele fructelor şi tuberculele plantelor şi care se foloseşte în industria alimentară, chimică etc. Bizon/vizon. (substantive masculine) 1. Animal rumegător sălbatic din familia bovinelor, cu frunte mare, bombată, cu coarne scurte, cu umeri mai ridicaţi decât crupa, cu o coamă deasă. 2. Pielea sălbatică a acestui animal, piele de viţel tăbăcită, care imită pielea bizonului/mamifer sălbatic carnivor asemănător cu nurca, dar de talie mai mare, cu blană preţioasă, care trăieşte în America de Nord, blana acestuia. h) Radical diferit şi gen diferit : Adjutant/adjuvant (substantiv masculin şi substantiv neutru) 1. Ofiţer ataşat al unui comandant sau al unui şef militar într-o unitate militară, îndeplinind atribuţiile unui secretar, ofiţer care face parte dintr-un stat major. 2. (ieşit din uz) grad pentru

46

personalul aviatic, corespunzător plutonierului, persoană având acest grad/ medicament secundar care se asociază cu un alt medicament. Birău/birou. (substantiv masculin şi substantiv neutru) primar rural/1. Masă de scris (cu sertare şi compartimente pentru hârtii, acte etc.) 2. Parte dintr-un local sau încăpere în care lucrează o persoană sau un serviciu. 3. Grup de persoane alese de o adunare constituantă ca să îi organizeze lucrările şi să asigure buna lor desfăşurare. B. Cupluri paronimice reprezentate prin forme derivaţionale scurte şi lungi Concesie/concesiune: Îngăduinţă, cedare fată de cineva, renunţare la ceva în folosul sau interesul altuia/concurenţă prin care o persoană (fizică sau juridică) dobândeşte dreptul de a exploata anumite servicii publice sau anumite bunuri ale statului, în schimbul unor beneficii care revin acestuia din urmă, bunurile care formează obiectul acestei concesii. Obligaţie/obligaţiune. 1. Datorie, angajament, îndatorare. 2. Act prin care cineva se obligă sau este obligat să plătească o sumă sau să (nu) facă un anumit lucru. 3. Datorie morală, motiv de recunoştinţă/hârtie de valoare purtătoare de dobânda fixă. Permisie/permisiune. Învoire, acordată în special militarilor, de a părăsi serviciul pe o scurtă durată de timp/învoire, aprobare (cerută de cineva sau acordată cuiva) de a face ceva, îngăduinţa, încuviinţare. Cupluri paronimice raportate la elementul de compunere a) Termeni identici cu elemente de compunere diferite: Cecostomie/cecotomie. Creare chirurgicală a unui anus artificial la nivelul cecului/ deschidere a cecului pe cale chirurgicală. b) Termeni diferiţi cu elemente de compunere identice: Etiologie/etologie. Ramură a medicinii care studiază cauzele bolilor şi factorii care influenţează apariţia diverselor boli/ramură a ştintei care se ocupa cu studierea obiceiurilor şi moravurilor popoarelor.

47

Perichistită/pericistită. Inflamaţie a cămăşii conjunctive care înveleşte chisturile/ inflamaţie a ţesutului din jurul vezicii. Cupluri paronimice raportate la poziţia fonemului diferenţial a) Termeni care se deosebesc prin schimbarea poziţiei unui fonem: Clupa/cupla.1. Compas foriester pentru măsurarea diametrelor arborilor sau buştenilor/dispozitiv demontabil pentru a cupla un sistem tehnic sau două vehicule, piesă cu care se face cuplarea vehicolelor de cale ferată. Jintiţa/jitniţa. Produs lactat preparat prin încălzirea lentă a zerului provenit de la scurgerea caşului/magazie de grâne, grânar, hambar. b) Termeni care se deosebesc printr-un fonem iniţial: Eluviu/iluviu. Totalitatea rămăşiţelor din dezagregarea rocilor/iluviere, inundaţie. Emigrare/imigrare. Acţiunea de a emigra şi rezultatul ei/stabilirea într-o tară străină. Erupe/irupe. A ieşi afară cu putere, a ţâşni, a năvăli/a intra cu violenţă. c) Termeni care se deosebesc printr-un fonem antemedian: Categorie/catigorie. Noţiune fundamentală de maximă generalitate care exprimă proprietăţile şi relatile esenţiale şi generale ale obiectelor şi fenomenelor realităţii/ clevetire, calomnie, defăimare. d) Termeni care se deosebesc printr-un fonem median: Cinefil/cinofil. Amator de filme, cinemator/amator de câini, care iubeşte câinii. Famat/fanat. Cu renume, cu reputaţie, cu faimă/(despre flori şi legume) care şi-a pierdut prospeţimea, trecut, ofilit, veştejit. Manghier/manglier. Arbore tropical înalt de peste zece metri, cu fructe roşiatice, mări/copac răşinos care creşte în apă sărată a mării, pe lângă ţărmuri. e) Termeni care se deosebesc printr-un fonem postmedian: Băiaş/băieş. Bărbat care lucrează într-o baie publică/lucrător într-o mână(de aur). Carelaj/carenaj. Dispunere a elementelor care învelesc o construcţie în formă de figuri geometrice, pardoseală, pavaj alcătuit din piese aşezate în carouri/înclinarea pe un bord a unei nave în stare de plutire în vederea reparării unei carene.

48

determinând apariţia unui anticorp. (cinci foneme diferenţa) susceptibil de a suporta concurenţa/ cu caracter de competiţie. înstrăinare a unui bun/ termen generic pentru orice boală mintală. sau unui material. Adulter/adulterin. Activant/activator. b) Termeni care se deosebesc prin trei foneme: Acomodabil/acomodator.f) Termeni care se deosebesc printr-un fonem final: Acil/acin. Fiecare dintre cele două separări de sus ale inimii/ pavilionul urechii. Competitiv/competiţional. Reactiv folosit în flotaţia minereurilor/substanţă care. XX/lipsa de tonalitate. Antigel/antigen. Soluţie care coboară punctul de îngheţ al apei de răcire din motoarele cu ardere internă/ substanţa de natură proteică. b) Termeni cu etimologii diferite: 49 . le intensifica activitatea. apărut în primul sfert al sec. c) Termeni care se deosebesc prin patru sau mai multe foneme: Atonalism/atonalitate. Auricul/auricula. ceea ce se referă la competiţie. Care a încălcat fidelitatea conjugală/născut dintr-un adulter. dementa. Care se poate acomoda uşor. adăugată altei substanţe. Acţiunea de a aliena. Prelucrare(manuală sau mecanică) a unei piese cu un abraziv/proces de eroziune a ţărmurilor prin văluri marine (abraziune marină) sau lacustre (abraziune lacustră). Cupluri paronimice raportate la etimologiile termenilor componenţi a) Termeni cu etimologii identice: Abrazare/abraziune. Cupluri paronimice raportate la numărul de foneme diferenţiale a) Termeni care se deosebesc prin două foneme: Alienare/alienaţie. Radical monovalent al unui acid organic/boabă de strugure. care se poate deprinde uşor/ (despre muşchi) care serveşte la acomodarea cristalinului. (patru foneme diferenţă) mod de a crea o compoziţie muzicală prin negarea legilor organizării armonice a sunetelor. nebunie.

Alofan/alofon. care nu a fost încă transformat în produs finit. 50 . care nu are loc fix/ (despre tratamente medicale) care nu necesită spitalizare. inculpare. din care nu s-a scăzut daraua. care se găseşte în stare naturală. din punct de vedere al numărului pe care îl reprezintă. d) Asocierea infinitiv (forma substantivală) cu substantiv: Acuzare/acuzaţie. arătat printr-un număr/în ce priveşte numărul. Aspecte morfologice ale cuplurilor paronimice a) Asocierea substantiv cu adjectiv: Antifonar/antifonic. încă neprelucrat./în total. de a filtra. Carte de ritual ortodox care cuprinde antifoane(versuri sau parafrazări din psalmi)/(despre cântecul unui solist sau al unui cor sau despre două părti dintr-un cor) care se execută alternativ. provenit de la daci. privitor la aceste organe. c) Asociere adjectiv cu adverb: Brut/bruto. Argila coloidală care măreşte plasticitatea maselor ceramice/ varianta a aceluiaşi sunet sau fonem. Care se deplasează dintr-un loc în altul. prima vertebră cervicală. privitor la dacian/dac. privitor la numere. exprimat. care are funcţia de a forma. învinuire. 1. colecţie de hărţi geografice. Care aparţine dacianului. de a transporta şi de a evacua din organism urina. Numerativ/numeric/numericeşte. Urinal/urinar. (despre greutatea mărimilor) care este socotit împreună cu ambalajul. Atlas/atlaz. în care se afla. 2. Care serveşte la numărat/de numere. vasul etc. 2. Dacian/dacic. Acţiunea de a acuza şi rezultatul ei/ faptul de a acuza. b) Asocierea adjectiv cu adjectiv: Ambulant/ambulatoriu. lucioasă pe o singură parte.1. Vas de sticlă sau de material plastic prevăzut cu un gât care permite bărbaţilor bolnavi să urineze fără să se ridice din pat/care aparţine organelor de secretare a urinei. sistematizate după anumite criterii/ ţesătură pentru căptuşeli şi feţe de plapumă. care se articulează cu occipitalul şi cu axisul sau.

Care conţine crom. A prelucra prin aşchiere un metal cu freza/a(-şi) încreţi. 2. una dintre formele relaţiilor dintre cuvinte prin care vocabularul devine extensiv. paronimia este alături de sinonime şi de antonimie. e) Asocierea participiu (cu valoare adjectivală) cu adjectiv propriu-zis: Cifrat/cifric.1.Compilare/compilaţie. Jap/japa. a se profila. Freza/friză. neprelucrate în mod personal. Acţiunea de a compila şi rezultatul ei/lucrare. bătaie dată cu o astfel de nuia. operă care cuprinde idei şi fragmente din diverşi autori. acoperit cu un strat de crom/care se referă la culori sau la colorat. a se contura. (de obicei repetat) cuvânt care imită sunetul unui clopot (mare)/ talangă. pentru că fiecare dintre termenii unei perechi generează contexte 51 . A indica. Cuvânt care imită zgomotul produs de o lovitură dată cu repezicune/nuia elastică şi subţire. ROLUL PARONIMELOR ÎN ÎMBOGĂŢIREA LEXICULUI ROMÂNESC ACTUAL 2. Scris în cifru/exprimat în cifre. o chestiune. a numi o persoană considerând-o cea mai potrivită pentru desfăşurarea unei activităţi. a contura o problemă. a (-şi) ondula părul(cu fierul sau prin alte mijloace). a (se) coafa. pentru ocuparea unei demnităţi sau a unei funcţii/a schiţa.3. Cromat/cromatic. Relaţia paronimiei cu antonimia şi sinonimia La nivelul lexicului românesc actual.3. f) Asocierea verb cu verb: Desemna/desena. numeric. g) Asocierea interjecţie cu substantiv: Balang/balanga.

presupun obligatoriu tot atâtea contexte câte cuvinte intră în relaţia de paronimie. anatonimia este aptă să genereze contexte mai numeroase decât sinonimia: a vorbi şi a tăcea nu pot apărea succesiv în contextul . diferit în planul expresiei de forţat (cu sensul de obligat) este o altă unitate lexicală prin care vorbitorii de limba română generează contexte cu sensul indicat pentru acest cuvânt. Editura Ştiinţifică şi Enciclopidică. .Îmi place solitudinea/singurătatea’’ opţiunea pentru unul dintre termeni ţinând de gradul de cultură sau de anturajul lingvistic al locuitorilor. aduce un plus din punct de vedere cantitativ mai noilor dicţionare româneşti. cuvântul fortuit.. totală sau aproximativă. a apropia şi apropria apar. o informaţie semantică anumită. . adică. (cu sensul de întâmplător). în două contexte: . 1969. Mi-am apropriat biblioteca vecinului’’ (miam însuşit un bun străin)36. Aceeaşi demonstraţie se poate realiza şi în legătură cu antonimele: în funcţie de intenţia comunicativă a vorbitorului.Citesc repede/încet’’.. individual. II. sinonimul cuvântului vorbăreţ..El…frumos’’ . este acela că termenii. dacă enunţul . presupune echivalenţă. În schimb pentru relevarea sensurilor perechii de sinonimie singurătatesolitudine este suficient un singur context: . Bucureşti. ca în cazul sinonimiei.. relaţia de sinonimie. Din punct de vedere logic.diferite. Obiectiv vorbind. Pe de o parte. acestea reprezintă unităţi lexicale independente la nivelul dicţionarelor.E vesel/melancolic’’. diferenţa dintre rolul sinonimiei şi cel al paronimiei. În baza acestui raport dintre logic şi semantic. Dacă termenul locvace (de dată mai recentă). nefiind utilizaţi unul în locul celuilalt. în planul expresiei. prin faptul că..A apropiat scaunul’’(a adus aproape) şi . de pe altă parte. Schiţă de istorie a lexicografiei române. De exemplu. se poate opta pentru unul sau altul din termenii relaţiei de antonimie: . a termenilor. p. în timp ce antonomia este o relaţie de adversitate sau de opoziţie.Afară e rece/cald’’. care este dictată de sensul în care acesta percepe realitatea pe care vrea să o invoce. cuvintele paronime transmit. în mod necesar.. diferă unele de celelalte.El vorbeşte 36 Seche Mircea. 1966.. 34 52 .. I.

eventual.El este…’’. Relaţia paronimiei cu omonimia La fel ca paronimele. 231 53 . în general.. ale căror sensuri diferite impun contexte diferite pentru relevarea semnificaţiilor. stil.. În schimb.Am dormit’’.Am cumpărat un somn’’.. iar pe locul al treilea se situează sinonimele. Bucureşti. însemnând. p. antonimele tăcut şi locvace pot apărea. Editura Academiei Române.3. oportun este substantivul care denumeşte starea fiziologică: . 37 Coteanu Ion . persoana-subiect nu face nici un gest. în sensul logicii sale. Perechea a eluda . 2. în funcţie de aportul la îmbogăţirea vocabularului. În cazul paronimelor. stilistică. care îşi concretizează sensurile prin contextele necesar diferităe. în cazul cărora un singur context nu este sufucient pentru descrierea semnificaţiei. pe locul al doilea se află antonimele. se comportă contextual şi omonimele. în contextul: . oportun este contextul: ..El tace frumos’’ este considerat un context ambiguu. succesiv.Am dormit un somn’’ şi substantivul. Stilistica funcţională a limbii române.Am elucidat aspectele neclare ale problemei (am clarificat)’’ şi . trecând.. 1973. Încercând o ierarhie a unităţilor lexicale care contractează între ele relaţiile semantice. adică . dat fiind raportul logic de operaţie sau de adversitate dintre termeni. se comportă normal stării de tăcere.2. este liniştit. limbaj. dată fiind diferenţa semantică a termenilor. considerăm că: pe primul loc se situează paronimele şi omonimele. în contextul: . De exemplu. dar nu substantivul care denumeşte o subspecie din specia peştilor.frumos’’ este repetat. enunţul . pentru care este.. suficient un singur enunţ în vederea identificării sensurilor..Am eludat mereu adevărul destre noi (am ocolit/evitat)’’.El este tăcut/locvace’’37.. pentru această din urmă. că.a elucida se defineşte în mod necesar prin contextele diagnostice: . datorită informaţiei lor semantice diferite. vorbitorul este obligat să genereze contexte echivalente numeric cu unităţile intrate în relaţia de paronimie.

Bucuresti. p. omonimia. 146 54 . violentă de la violetă) se înregistrează sensul de bază. cuvintele prin care relaţia de de antonimie se realizează sufixal sau prefixal. În schimb. mai vechi sau mai noi. renumeraţie. băieţel-băieţandru. în cadrul împrumuturilor din alte limbi (de exemplu. paronimia şi polisemantismul nu ocupă un loc special în cadrul celor două mijloace. în general: antevorbitorpostvorbitor.Spre deosebire de omonime. unele omofone. Pentru alţi termeni (de exemplu sfoară de la sfară. compunerea şi conversiunea (mijloace interne). ale căror forme coincid în planul expresiei. surmenaj pentru oboseala. Între mijloacele lingvistice de îmbogăţire a vocabularului. în literatura de specialitate38 s-au acreditat derivarea.). 123 Graur Alexandru. în forma lor aglutinată.)39. eşafodaj pentru schelă etc. 1984. neexistând în lexicul limbii române. eclatant pentru strălucit. omonimele morfologice. din limbile cu care oameni au intrat în contact. stringent-astringent. sudură-sutură. lăcrămaţie). În ciuda acestor deosebiri între omonime şi paronime. Editura Albatros. fiecând etc. datorită statutului acestora de greşeala de vocabular. solidar-solitar. respectiv sinonimia. ezoteric-esoteric. se cunosc tot atâtea înregistrări câte realizări semantice. Bucureşti. infatuat pentru îngâmfat. Relaţiile semantice dintre cuvinte. altfel. Editura Academiei. 1960. termenii generaţi prin efectul etimilogiei populare (de exemplu. care. şi numai aparent 38 39 Hristea Theodor. oricum. unii dintre aceştia. ubicuitate-ambiguitate. cât şi la mijloacele externe. paronimele. Sinteze de limba română. antonimia. sunt compuse de felul: cumva. Studii de lingvistică generală. devierile de tipul etimologiei populare nefăcând obiectul de interes. alimentaţie pentru nebunie. precum şi împrumuturile şi calcul lingvistic (mijloace externe). paronimele sunt diferite formal prin unul sau două foneme. Deoarece majoritatea perechilor de paronimice sunt împrumuturi. sinonimele comprehensiv pentru înţelegător. nu sunt consemnaţi în dicţionare. lizibil pentru citeţ. dar pot fi înregistrate atât la mijloacele interne (paronimele care diferă prin prefixe sau prin sufixe. astăzi. la nivelul dicţionarelor. p.

modal) – modul (din fr. cortizol (fr. cortisone). it. hydrolise). 55 . fr. postulant (din fr. lat. numeralis) – numerar (din fr. cantal) – cantar (din fr. rezidual (din fr. familier). modal (din fr. monticol (din fr. enervare) – inerva (din fr. pleonasme. monticole) – monticul (din lat. postulat. pleonasm (din fr. plonjor (din fr. hydrolase) – hidroliza (din fr. virtuoso) – virtuoz (din fr. numerarius). numeral. ordinarius). ordinal (din fr. pleonaste). homophone).. residuel) – residuar (din fr.plonjeur) – plonjon (din fr. lat. ordinalis) – ordinar (din fr. tributal (din fr. lat. lat. bestiaire. it. acromanie) – acromazie (din fr. Numeral (din fr. postilant) – postulat (din fr. cf. lat. pleonasmus) – pleonast (din fr. munticule). în continuare. discordia) doctrinal (din fr. familier). heteronome) – eteronim (din fr. segmeltal) – segmentar (din fr. lat. discordant (din fr.. virtuosus. sagittalis) – sagitar (din lat. moticulus. acromenie (din fr. lat. prezentăm. module. pentecostal) – penticostar (din mgr. bestialis) – bestiar (lat. sagittal. familial (din fr. cantal (din fr. tributale) – tributar (din fr. innerver). bestial (din fr. enerver. sagital (din fr. hidrolază (din fr. bestial.derivate de la acelaşi radical cu afixe diferite. doctrinaire) enerva (din fr. annuarie). bestiarius. at. lat. eteronom (din fr.fr. residuaire). cantharus). pantikostarion). numeraire. ordinal. moforu) – omofon (din fr. nucleol (din fr. segmental (din fr. chantare. ordinaire. postulatum). virtuos (din lat. plongeon). nucleoli) – nucleon (din fr. omofor (din şl.engl. lat. modulus). penticostal (din engl. nucleon). virtuose). câteva perechi paronimice cu precizarea etimologiei. discordant) – discordat (din vb. saggitarius). segmentaire). familial) – familiar (din fr. doctrinal) – doctrinal (din fr. bestiario). tributaire). lat. cortisol) – cortizon (fr.

În ceea ce priveşte apartenenţa paronimelor la fondul principal lexical sau la masa vocabularului. zi. descriind aceste realităţi. ale mass-mediei etc. tehnic). Dicţionar de cuvinte recente. seară. calităţi. a amputa – a imputa. petrolier-petrolifer. 2.. în funcţie de progresele vieţii contemporane40. medical. 40 Dumitrescu Florica. Saccharose).cuvinte recente’’ sunt înregistrate în cadrul paronimelor ( de exemplu: calmar-calemar. părinţi. ale tehnicii. Editura Albatros. care fie forţează eliminarea termenilor mai vechi. părti componente ale masei vocabularului. 1981. miner-minier. oarecum. zoolitlu) etc.3. fie asimilează unităţi noi. acţiuni din domeniile ştiinţei. se constată diferite dihotomii care au în vedere frecvenţa utilizării lexicului limbii române. modernizarea masivă a lexicului prin neologisme şi termeni ştiinţifici. mai ales din sursa latino-romanică. familial-familiar. generate de modernizarea continuă a vieţii în plan mondial şi spiritual. Modernizarea masivă a lexicului prin neologisme În contextul actual. zoofit (din fr. se anticipează un nou val de înnoire. p. în perechile de paronime actual – actuar. literal-literer. capon – capron.De exemplu. carbonier-carbonifer. Prin aceşti termeni.3. etc. 167 56 . majoritatea dintre acestea intră în categoria cuvintelor mai puţin utilizate (masa vocabularului).zaharază (din fr. industrial. fard-fart etc). recent şi prin influenţa masivă anglo-americană a sporit numărul paronimelor din limba romană. spre deosebire de termenii exemplificaţi.saccharase) – zaharoza (din fr. fiecare cuvânt aparţine unui domeniu diferit (financiar. O serie de . mai des utilizate. datorită caracteristicii lor de a viza entităţi. ceea ce demonstrează circulaţia rapidă a termenilor dintr-o cultură într-alta mai ales prin dinamica mass-mediei. unităţile lexicale sunt taxonominizate ca termeni tehnici sau neologisme. Chiar dacă. perechii precum oralorar. casă. Bucureşti. mult mai cunoscute vorbitorilor şi. zoophyte) – zoolit (din fr. iar. nu pot fi integrate în vocabularul fundamental deoarece frecvenţa lor nu este atât de mare ca a termenilor masă. de asimilări de unităţi lexicale.

pe acces la a accesa. precum şi străvechimea lor şi posibilitatea de a genera alte cuvinte. . barbarie): . 1968. îmbrăcate în costume bogat decorate. Ziarele engleze au fost ferme vizavi de barbarismele petrecute la Madrid’’.barbarism (engl. Explicaţia trebuie căutată în motivaţiile psihico-culturale ale vorbitorului care.a accesa (termen din informatică < engl. de unde şi confuziile între termenii perechii.Congresmanele.4.Pentru ca persoana patronului să acceseze funcţia demnitarului de stat. nu se pot supune regulilor interne de îmbogăţire a vocabularului. organigrama a fost modificată’’. .. precum derivare.. p. au lansat simbolic porumbei”. Deoarece paronimele înregistrate de noi au etimologii diferite. necunoscând sensul de bază al cuvântului nou. pe barbar la barbarism. 214 57 . nu au o vechime apreciabilă în limba română. sau. participantă la un congres’’. Probleme de etimologie. de la a amputa se formează infinitivul lung cu sufixul pentru abstracte nominale – re – amputare însă după modelul latinesc lando-landare). compunere ori schimbarea categoriei gramaticale41.congresistă. To access) este utilizat în locul expresiei a avea acces (la ceva) în contextul: . decât prin mimetism (de exemplu. congressman .. nu pot fi încă date decât în masa vocabularului la termenii tehnico-stintifici sau la neologisme. pe congres la congresmană.. De exemplu: . eventual.congresmană (engl. barbarism comportament necivilizat.. sau. . de unde selectează. prin asocieri fonematice. VALORILE STILISTICE ALE PARONIMIEI 41 Hristea Theodor.membru în Congresul SUA”) este folosit cu sensul de . unele dintre ele. Unii dintre termenii mai noi generează în mod rapid şi paradoxal etimologii populare.Un alt argument al neintegrării paronimelor în lexicul de bază este cel referitor la etimologia unităţilor din fondul principal – în general latinească. îl raportează la ceea ce memoria sa a stocat pe parcursul instrucţiei culturare anteriore. romanică. Editura Ştiinţifică. 2.

iar. din toate 58 . în acest scop. paronimele apar cel mai des în stilul tehnico-ştiinţific. presă. lansează spre cunoaştere termeni noi. pasiunea pentru ceva. radio şi televiziune. graiurilor. după caz.. argourilor etc. simbol de distincţie şi de educaţie aleasă. de a-şi exprima ideile şi sentimentele cât mai adecvat. tehnico-stintific. o realitate. Aceasta din urmă este formă cultivată a limbii întregului popor. În stilurile funcţionale (beletristic. Paronimele de acest tip sunt monosemantice. dialectelor. cel publicistic nu beneficiază de o terminologie proprie. sau chiar locul în ierarhia socială. fapt care o opune limbii populare. graiurile populare. şi aici. pentru a denumi o noţiune abstractă. elemente specifice altor stiluri şi abordând. probleme ale actualităţii inedite sau de interes comun pentru publicul larg. uneori. numite stiluri funcţionale. administrativ şi colocvial) se poate realiza o ierarhie a utilizării paronimelor în funcţie de necesitatea lor pentru a exprima o anumită stare de fapt. împrumutând. din punct de vedere al frecvenţei. absolut necesare pentru a denumi un proces fizic. anumite limbaje specializate. şi o altă ierarhie. în cea economică. presa scrisă şi presa vorbită sau vizuală reprezintă unul dintre cele mai importante mijloace de informare şi documentare. dar unic. întrun mod accesibil. biologic. publicistic.Un binecunoscut dicton . Din punct de vedere al normelor lingvistice. iar relaţia semantică de paronimie o stabilesc cu unităţi lexicale care nu sunt totdeauna părţi ale limbajelor tehnico-ştiinţifice. Stilul e omul ’’ (Buffon). o operaţie industrială. mass-media extinde formele corecte ale unităţilor lexicale. În paralel cu acest stil individual s-au dezvoltat. în raport cu felul corect sau greşit de pronunţare sau de scriere a acestora. segmente ale limbii române literare. Cum se precizează şi în capitolul anterior. Între stilurile funcţionale. care nu numai că influenţează prin şcoală. reflectă un adevăr indiscutabil : fiecare individ are un mod personal de a folosi limba maternă. ci presupune un proces continuu de selectare şi rafinare. într-un fel în care să-i definească personalitatea şi cultura. un proces. unde sunt. un fenomen etc. medicală sau orice noţiune de tip tehnic sau ştiinţific în general.

ràdar pentru radàr. frecvente sunt greşelile de pronunţare unde accentul apare deplasat: ponéi pentru pónei.. a argourilor) sau răspândeşte sensuri ireale sau inoportune ale cuvintelor utilizate. de asemenea incorecte. reprezintă greşeli relativ frecvente. scriitorii şi cadrele didactice. determinate de insuficienta cunoaştere a sensului afixelor. la legiferarea unităţilor de la periferia vocabularului (de exemplu. Soluţia pentru evitarea unor asemenea abateri constă într-un efort de sporire a responsabilităţii şi a profesionalismului jurnaliştilor.domeniile. în loc de mezelic . în mass-media audio. obligativitate pentru obligaţie . infracţionalitatea pentru infracţiune .. în loc de deszăpezi. în mare măsură.. oprobiu-oprobriu. edítor pentru editor. cu mult timp în urmă. de Al. doctoríţă pentru dóctorţă).condiţionalităţile impuse de FMI. cei ce pun la cale infracţionalităţi de sustrageri de bunuri’’. Deşi ar trebui să funcţioneze ca o cenzură lingvistică. Ar fi 59 . creând. în loc de frustra. Din această perspectivă.De cultivarea limbii ar trebui să se ocupe orice om care scrie ca să publice. în loc de creând. penúrie pentru penuríe. în loc de nescafe. în loc de cooperare . desfăşurate în mod conjugat de toţi factorii implicaţi. Au însă datoria de a se ocupa de aceasta lingviştii.. asociat cu revigorarea acţiunilor de cultivare a limbii. în loc de (grad de) promovare . în loc de areopag. dezapezi. mizilic. semnalate în diferite lucrări de cultivare a limbii. dar contribuie. regizór pentru regizór. a frusta. Dintre abaterile de acest tip cităm câteva dintre cele mai des întâlnite în limbajul publicistic actual: promovabilitatea.Băncile au obligativitatea de a nu percepe taxe’’. cooperativitatea. Am acuzat lipsa de cooperativitate a serviciilor secrete’’.Promovabilitatea la simularea examenului de capacitate în şcolile bucureştene a fost de aproximativ cinci la sută’’.. Confuziile de tip paronimic. ness-cafe. fie contexte. condiţionalitate pentru condiţie . opiniile exprimate. Philippide îşi păstrează actualitatea şi merită a fi redusă în atenţie: . cu fenomene de atracţie/confuzie paronimică.pentru grafiile incorecte. limbajul mass-mediei (criticat de cele mai bune emisiuni şi jurnale pe teme de exprimare şi sriere corecte) lansează fie forme incorecte (de exemplu. aeropag..

de dorit ca toţi aceştia să colaboreze în chip strâns şi permanent. . declaraţii de presă.Cu antenele lor. frustrare. . repercursiune. cel mult.Emigrarea masivă în Europa a făcut ca imigrarea să fie un fenomen frecvent în România’’. precum oprobriu. Chiar dacă se reproduc discursuri politice.Problemele noastre familiale au devenit familiare vecinilor’’. albinele culeg polen din sacii florilor’’). Editura Albatros . . . albinele culeg polen din anterele florilor’’. chiar dacă ele nu intră în perechi paronimice cu alţi termeni). de aici. pentru păstrarea spiritului limbii exercitând un control asupra dezvoltării ei.. între investire şi învestire. vor apărea cu forma lor literară (corectă). Tot mai frecvent. Scriitori români despre limbă şi stil . interviuri cu interlocutori din diferite categorii sociale şi cu niveluri diferite de cultură. stilul comunicării devine mult mai expresiv. apoi corectorilor le revine sarcina celor invocate. fie îl parodiază în emisiuni speciale.. În contextele în care ocurenţa cuvintelor care alcătuiesc perechile paronimice este impusă de raţiunile de ordin mental ale vorbitorului. în mass media actuală. chiar dacă lasa impresia unor tantologii..Deşi aveau un orar încărcat. se întâlnesc atracţiile între a investi şi a învesti şi.. 42 Bulgăr Gheorghe.. p. Bucureşti. între investitură şi învestitură. 1976. chiar în limbajul demnitarilor. frustare. iar cea vizuală fie îl preia întocmai. . Spre terenurile petrolifere sosesc acum tancuri petroliere’’. în sensul de a împiedica orice tendinţă de stricare a limbii’’42 Alte confuzii (atracţii) paronimice se realizează. într-o viguroasă acţiune comună.. cuvinte frecvent folosite (le cităm aici.. în care termenii paronimiei sunt coocurenti sunt mai concise decât aceleaşi contexte în care unul dintre termeni este reprodus prin sinonimul său (de exemplu . repercusiune. mai întâi reporterilor. între termenii care diferă printr-un fonem sau. două foneme. pe care presa scrisă îl preia ad litteram. examinările orale fac disciplinele mai atractive’’. Contextele . pronunţate cu sincopa sau cu proteza unor sunete în variante ca oprobiu.Cu antenele lor.Problemele noastre familiale au devenit cunoscute vecinilor’’. 133 60 .

aceste ocurenţe se evită. dacă paronimele sunt. ambele.fractură srtucturală a P. ambiguitate evidentă.. deşi fiecare dintre termenii perechii paronimice este mai concret decât orice sinonim al său. le-am menţionat.. în afara confuziilor paronimice discutate până aici.coaste’’). În ciuda statutului lor de . însă. Din perspectivă normativă. ubicuite perpetuă. rămân evidente riscurile pe care publicistul nu-şi poate permite să le ignore: imprecizia. atitudine rezolută. acestea devin epitete propriuzise (teren/tren petrolifer/petrolier). admitem şi formulările ridicole. . generate de snobismul lingvistic al autorilor : . . printr-un singur cuvânt.Pentru vorbitorii de limba română contemporană. atmosferă fragrantă..comercianţii de alcool fentează legea’’ (în relaţia de paronimie cu factură. Când sensurile de bază sau concrete ale unor paronime apar în contexte nediagnostice (nespecifice). totuşi.delurarea muzicii contemporane’’.S. sau pot constitui ei înşişi epitete (de exemplu. noologie abisală. aceştia pot fi bazele unor structuri epitetice (de exemplu. caracterizat prin monosemantismul unităţilor. adjective. brevilocvenţă ..importurile au fost amputate’’.impulsionarea derulării agriculturii’’ (paronimele cuvintelor derolare şi obstrurare).. tentează). Este evident că unele dintre inovaţiile lexicale discutate aici nu au şanse de pătrundere în sistemul limbii. Din punct de vedere stilistic.D-ului’’. flagrant delict. relaţia de paronime stabilindu-se la termenul bază (ambiguitate/ubicuitate perpetuă).. acestea pot genera structuri de tip metaforic: .. . 61 . . pretenţioase.e aşa de slab că i se văd tastele’’ (cu sensul de . teren petrolifer). ca mărturie a multiplelor valenţe creative ale limbii actuale.. timpuri revolute. obturarea pârtiei de schi’’. ele sunt generate de structuri epitetice. .culoare’’ stilistică). noologie contemporană). Dacă unităţile sunt substantive. posibilă în contextele din stilul tehnico-ştiinţific. principalele abateri pe care le-am înregistrat în presa actuală.. a unuia dintre termeni nu este. testele. Dincolo de avantajele reale ale unor mutanţii semantice de gradul celor semnalate (înnoire a expresiei.tren petroler. Operaţia de substituire. în funcţie de apartenenţa termenilor la o clasă lexico-gramaticală..efemeride’’. imputate.

De aceea. Valoarea lor referenţială se situează pe un plan secundar. în principal. 62 . limbi de lemn’’. Sensurile apărute la unul sau chiar la ambii termeni ai perechii de paronime sunt motivate. preţiozitatea termenilor şi. CONCLUZII Lucrarea de faţă Paronimele şi paronimia se prezintă în trei capitole redate şi pe subcapitole. noile sensuri se încadrează în categoria metaforelor ornamentale (stilistice). discernământ şi o informare corectă asupra sensului de bază al paronimelor intrate în procesul « prelucrării » de către imaginaţia vorbitorului. semnalate cititorilor prin ghilimele. În momentul apariţiei lor. originea lor. clasificarea.ambiguitatea. diferitele puncte de vedere ale mai multor lingviştii. proprii discursului politic. în care am încercat să evidenţiem importanţa paronimelor şi a paronimiei în viaţa de zi cu zi a vorbitorilor de limbă română.. Care va fi soarta evoluţiei acestora este o problemă pe care o vor decide. modernizarea masivă a lexicului prin neologisme. Metafora reprezintă principala modalitate prin care apar în presă sensuri noi. prelucrarea unor asemenea inovaţii semantice în limbajul literar standard impune multă prudentă. de funcţia expresivă şi de cea conativă. mai ales. vorbitorii de limbă română. deoarece în limbă există alternative pentru exprimarea sensurilor respective. ulterior. clişeizarea limbajului care creează condiţii prielnice unei noi . mai ales în contextul europenizării absolute.

a noţiunilor.În prima partea a lucrării. etimologia populară are o sferă mult mai largă. implicând toate asociaţiile etimologice false. individual. se evidenţiază cadrul teoretic al problemei studiate. La fel ca paronimele. plecând însă de la opiniile mai multor lingvişti. se folosesc exemple din operele de comedie ale lui I.4 Efecte negative ale atracţiei paronimice. pe care vorbitorii le stabilesc între cuvinte.L. include subcapitole ce se raportează la conceptul de paronimie. În subcapitolele 1. dar şi prin evaluarea critică a literaturii de specialitate relevantă pentru tema de faţă. se realizează modernizarea masivă a lexicului prin intermediul termenilor ştiinţifici. ce se realizează prin definire şi explicitare. Capitolul al II-lea. pentru a împiedica confuzia în ceea ce priveşte atracţia paronimică. la relaţia dintre paronimie – antonimie. acestea reprezintă unităţi lexicale independente la nivelul dicţionarelor. ale căror sensuri diferite impun contexte diferite pentru relevarea semnificaţiilor. şi anume în capitolul I. la clasificarea cuplurilor paronimice. prin faptul că. se comportă contextual şi omonimele. ca o reacţie faţă de caracterul nemotivat al semnului lingvistic. în contextul actual. a termenilor. la rolul paronimelor. Raportul dintre atracţia paronimică şi etimologie populară şi 1. diferă unele de celelalte. de pe altă parte. Spre deosebire de atracţia paronimică.3. Pe de o parte. cuvintele paronime transmit. în planul expresiei. În subcapitolul Modernizarea masivă a lexicului prin neologisme ne propunem să ilustrăm modul în care. Din punct de vedere logic. prin precizarea conceptelor. mai ales cei 63 . paronimie – sinonimie şi paronimie – omonimie. Paronimia. presupune echivalenţă. o anumită informaţie semantică. totală sau aproximativă. în timp ce antonomia este o relaţie de adversitate sau de opoziţie. La fel de util s-a dovedit a fi în acest caz şi Dicţionarul Explicativ al Limbii Române. Aşadar în capitolul I Paronimele se prezintă definiţia paronimelor şi punctele de vedere ale mai multor lingvişti despre originea lor.Caragiale. relaţia de sinonimie.

Tot acest procedeu a avut drept consecinţă o sporire a numărului paronimelor din limba romană. Instrument alcătuit dintr-un cadru cu vergele pe care se pot deplasa bile (colorate) şi 64 . ne dorim ca lucrarea de faţă. generate de modernizarea continuă a vieţii în plan mondial şi spiritual. s. se anticipează un nou val de înnoire. GLOSAR A. Ultima parte şi anume Glosarul lucrării presupune contribuţia personală. Prin aceşti termeni.proveniţi din sursa latino-romanică. Nu e de mirare că în aceste condiţii se ajunge din neştiinţă la confunzii grave. în literatură. realizată cu ajutorul Dicţionarului de paronime a lui Felecan Nicolae şi a cărţii Dificultăţi semantice a lui Constantinescu Silviu. Concluzionăm subliniind faptul că abundenţa şi frevenţa paronimelor. prin conţinutul ei riguros şi amplu. de asimilări de unităţi lexicale. abace. circulaţia termenilor de la un domeniu de specialitate la altul. dând comunicării un caracter neadecvat. 1. ABAC/ABACA/ABACĂ ABÁC. n. în publicistică. în critica artistică. iar. De aceea. mai recent şi prin influenţa masivă angloamericană. să ofere informaţii bine conturate şi precise în ceea ce priveşte problema mereu actuală a paronimelor. în vorbirea de toate zilele. constituie caracteristici esenţiale ale limbii actule.

2. habilitas. s. vb. care ţine de aberaţie – Din fr. – Din dibăcie.vioiciune. – Din fr. f. -te. lat. f. Care se abate de la tipul normal sau corect. (Livr. – Din fr. ABANDONÁRE. -Ă. a nega. Devotament (dus până la sacrificiu. AGILITÁTE s. s. – Din fr. Acţiunea de a abandona. adj. f. a se lepăda de cineva sau de ceva. fr.Îndemâ nare. abnegare. abaque. s.) Îndemânare. adj. ABORDAJ/ABORDARE 65 . ABACĂ. abnég. n. abacus. – Din fr. abnegare.habilité.) Deprinderi. şmecherii. Părăsire a unui bun sau renunţare la un drept. Tabel sau diagramă care permite rezolvarea imediată a unor calcule. abandonări.Din sp. sacrificiu voluntar. ABACA s. (Arhit. iscusinţă. – Din lat. ABERANT/ABERATIV ABERÁNT. 2. abnégation. aberanţi. abace. (La sg. aberrans. părăsire. abandon. abilităţi.care este folosit la efectuarea unor calcule aritmetice. Tranz. – Din fr. aberativi.) Care este departe de adevăr. 1. f.obiceiuri. Uşurinţă în mişcări. (La pl. – Din fr. abandonuri. supleţe. s. lat. aberratif. abaque. -atis. I. abandonner. -ntis. agilitas. care constituie o aberaţie. 3.f. ABERATÍV. agilité. ABNEGARE/ABNEGAŢIE ABNEGÁ. Renunţare. lat. Renunţare la continuarea participării într-o probă sportivă. pricepere. -Ă. – Din fr. abacus. -atis. absurd.) Partea superioară a capitelului unei coloane care face legătura cu arhitrava. f. A tăgădui. familiei etc. ABANDON/ABANDONARE ABANDÓN.sprinteneală. lat. lat. -e. cânepă de Manilla. Părăsire împotriva regulilor morale şi a obligaţiilor materiale a copiilor. ABILITATE/AGILITATE ABILITÁTE. şiretlicuri. ABNEGÁŢIE s. aberrant. Abaca.

privitor la bacterii. baladeur. BABETĂ/BAVETĂ BABÉTĂ1. 2. (Corp. ABRAZIV/ABRAZOR ABRAZÍV. f. BAVÉTĂ. folosită la prelucrarea prin aşchiere. n... BALADER/BALADOR BALADÉR. Piesă de angrenaj în formă de ax cu multe roţi dinţate. -e. [Var. abordări. -e. Asalt. bacterieni. -Ă. material dur) care are proprietatea de a roade prin frecare. adj. (se foloseşte. ABRAZÓR. – Din balang. 1. s. s. Bucată de piele care umple golul de sub călcâi. abordage. balcoane. la încălţăminte. Bandleder. [Pr. -de. sunetul produs de un astfel de clopot. n. bactérien. BALÁNGĂ. f. babete. aborda. – Din fr. bavete. -Ă. s. substanţă) care omoară bacteriile. BALCON/BALCONET BALCÓN. (Fam. s. babă (I). – Babă + suf. s. B. Clopot care se atârnă la gâtul vitelor şi al oilor. s. Unealtă alcătuită dintr-un material abraziv (natural sau artificial). baladere. (Preparat. adj. n. Bărbiţă (1).] – Din fr. s. De bacterii. – V.: babétă s. ABORDARE. f. n. 1. BACTERIAN/BACTERICID BACTERIÁN. abordaje. s. BALADÓR. Platformă cu balustradă pe peretele . balanga] /Onomat. -Ă. bălăngi. n. f. BALANG/BALANGĂ BALÁNG interj. – Din fr. s. Ciocnire accidentală între nave ori între o navă şi un obstacol. s. abrazoare. adj. – Din fr. baladoare. de obicei repetat. talangă. atac al unei nave (de către altă navă). n. bactericizi. produs 66 de bacterii. f. – Din germ. abrasif. s. – Din fr.ABORDÁJ. pentru a reda sunetul unui clopot) [Var. n.: -ri-an] – Din fr. BACTERICÍD. bactéricide. -etă. cu ajutorul cărora se schimbă viteza de rotaţie. Acţiunea de a aborda. abrazivi.) Femeie bătrână. bavette.

Care aparţine cailor. banc. Porţiune orizontală. – Din fr. Rasă cabalină.◊ Loc. într-o lucrare de terasament. 2. banquette. -Ă. 2. misterios. (În echitaţie) Obstacol natural format dintr-o moviliţă acoperită cu iarbă – Din fr. de obicei cu pupitru în faţă. Mod de răsucire sau de împletire a firelor pentru a forma un cablu. 2. -Ă. -ce. balcon mic în uşa unui frigorifer. – Din fr. -e. din (sau în) timpul petrecut în şcoală. – Din fr. – Din lat. ♢ Obscur. BANCHÉTĂ. a fi docil. s. a sta pasiv faţă de orice iniţiativă. Totalitatea cablurilor şi a firelor izolate care constituie conexiunile unei instalaţii sau ale unui aparat de telecomunicaţii. 1. f. tainic. privitor la cai. 1. s. Bancă1 mică (capitonată) fără spetează. s. în formă de treaptă. banchete. adj. pe un ocupate de acuzaţi.. – Din fr. n. A sta (sau a rămâne) în banca sa = a rămâne la locul său. ◊ (Electron. Scaun. balconnet.exterior al unei clădiri. adj. 1. CABALIN/CABALISTIC CABALÍN. cabalistici.) Cablaj imprimat = cablaj prefabricat în care conexiunile dintre piesele componente ale unui aparat electronic sunt realizate sub formă de benzi conductoare înguste. (De) pe băncile şcolii = (de) la şcoală. aşezată deasupra parterului. magic. bănci. Scaun lung pentru două sau mai multe persoane. ◊ Expr. comunicând cu interiorul printr-una sau mai multe uşi. 3. cabalini. Banca acuzaţilor = locurile locurile dintr-o dintr-o sală sală de de tribunal tribunal în vehicule.f. S.f. cabalistique. adv. 2. pentru şcolari. balcon. bancă1 sau canapea montată 67 . de conferinţe etc. f. cavalin. BANCĂ/BANCHETĂ BÁNCĂ1. CABLAJ/ CABRAJ CABLÁJ s. Denumire ştiinţifică generică dată cailor. Banca ministerială = locurile din parlament rezervate membrilor guvernului. Banca apărării = destinate avocaţilor care apără pe acuzaţi. CABALÍSTIC. caballinus. ◊ Expr. Adj. C. BALCONÉT s. Parte a unei săli de spectacol. n.

– Din fr. CALCARIC/CALCAROS CALCÁRIC. [Pr. cablage. cabla. -OÁSĂ.suport izolant. cu suprafaţa de alunecare netedă sau în clinuri şi care este condusă cu una sau două padele. mai înalte decât restul bordajului..: -ca-iac] – Din fr. – Din fr. -Ă adj. Ambarcaţie mică. CALCUL\CALCULAŢIE CÁLCUL. Evoluţie pe care o execută un avion când îşi măreşte brusc panta de urcare. Acţiunea de a cabra şi rezultatul ei. – V. cabraj. CABRÁJ. s. calamite. s. caiace. 1. – V. f. CABLARE/ CABRARE CABLÁRE. – Calcar + suf. kayak. Luntre turcească 68 uşoară. care se depune pe bujii provocând perturbaţii în funcţionarea motorului. cablări. Reziduu de cărbune provenit din arderea combustibilului pereţi. m. kayik. – Din fr. Arbore fosil din încrengătura criptogamelor vasculare. Ambarcaţie îngustă. cu înveliş din piele de focă. cu pupa şi prora ascuţite. Ansamblu de operaţii matematice făcute cu scopul de a găsi valoarea uneia sau a mai . cabrări. n. f. CALCARÓS.. caice. cu două catarge. calamine. (Rar) Calcic. Acţiunea de a cabla şi rezultatul ei. lungă şi îngustă. 2. adj. Din it. – Din tc. 3. CALAMINĂ/CALAMIT CALAMÍNĂ. (II) calculi. Care conţine calcar. calamine. CABRÁRE. s. circuit imprimat. cabra. n. cabrage. Din fr. (I) calcule. n. s. cabraje. CAIAC/CAIC CAIÁC. 2. m. I S. încovoiată la capete. s. 1. s. f. Ambarcaţie de sport ascuţită la ambele capete. Sport nautic care se practică cu caiacul (1). CALAMÍT s. calcareo. pe într-un etc. 2. n. motor cu ardere internă. Cabrare. cu vele. calcaroşi. CAÍC. care atingea 30 m înălţime. -oase. n. ridicare a unui cal pe picioarele dinapoi. -os. 1. folosită de eschimoşi. s. s. 1.

care se formează în anumite organe interne. dacien. Exploziv din grupul dinamitelor. calculus. piatră. gener. privitor la dacian. A avea de plătit cuiva o sumă de bani 69 printr-un complex de nisipuri. D. 1. Tranz. Al treilea etaj al pliocenului din sud-estul Europei. s. ♦ P. Concreţiune de forma unei pietricele. danteluri. DACÍTĂ s. rezultată din precipitarea sărurilor organice sau anorganice. [Pr.. – Din lat.) DÁCIC. dacici. Care aparţine dacianului (1). hornblendă. mamifere. – Dantelă + suf. dacicus. ♦ Fig. DANTELĂRIE\DANTELURĂ DANTELĂRÍE. conţinând zăcăminte bogate de petrol şi de lignit. dentelure. -e. 2. biotit. proiect. andezin. (Med. dacieni. lat. s. DACIT\DACITĂ DACÍT s. folosit în minele de cărbuni negrizutoase sau în cariere. Dac (1). DANTELÚRĂ. f. colţişori. -ce. I.: -ci-an] – Din fr. s. apreciere. adj. datorez. socoteală. Plan. Totalitatea crestăturilor de pe marginea frunzelor. – Din fr. gresii etc. 1. argile. dacite.. caracterizat prin anumite precum specii gasteropode şi de şi lamelibranhiate. 2. – Din fr. II. 1. Margine dinţată. .multor mărimi. socoteală. m. -ărie. Contur sinuos care seamănă cu o dantelă. -Ă. de obicei cenuşie. f. n. vb. Ornamentaţie arhitectonică constând din crestături. diferite feluri de dantele.. calcul. Rocă vulcanică alcătuită din cuarţ. combinaţie. feldspat etc. folosită ca piatră de construcţie. S. DACIAN/DACIC DACIÁN. f. adj. Cantitate mare de dantele. zimţi etc. dantelării. ◊ (În sintagmele) Calcul grafic = (Mat. n.) rezolvare a unor probleme cu ajutorul unor construcţii geometrice. DATORA/DATORI DATORÁ. ◊ Calcul logic = ansamblu de operaţii prin care anumite expresii logice sunt derivate din alte expresii logice. 2. – Din fr. – Din fr. -Ă. n. dacite. Adj. S.

vb. – Din fr. A avea o datorie morală sau legală faţă de cineva. a înlătura murdăria. – V. scurgând lichidul limpezit după sedimentarea particulelor pe fundul vasului. 1. -se. şi f. 70 pleca din patrie şi a se stabili (definitiv sau temporar) în altă ţară. ext. datornic. lat. ♦ Fig. IV] – Din dator DATORI vb. EMERS/IMERS EMÉRS ~să (~şi. décatir. dator. adj. şi f. vb. -Ă. -oare.Refl.: datorí vb. -OÁRE. altceva. – Din fr. – Din fr. în care se află particule solide în suspensie. m. (Despre sume de bani) Care se găseşte la debitul2 unui cont. şi f. E. Tranz. -te s. a clarifica. – Din fr. a fi dator cuiva ceva. DEBITANT\DEBITOR DEBITÁNT. (Persoană fizică sau juridică) care datorează creditorului mărfuri sau sume de bani. datorat. s. vb. în vederea îmbunătăţirii calităţii şi a măririi stabilităţii dimensionale. a se expatria. imerge. (Tehn. DEBITÓR.I. [Var.. DECATÁ. A limpezi un lichid tulbure. A DECANTĂ/DECATĂ DECANTÁ. Intranz.) Care este scufundat în lichid. A avea drept cauză. a avea (pe cineva sau ceva drept cauză. A limpezi. decatez. 2. EMIGRA/IMIGRA EMIGRÁ. Tranz. débiteur. m.) Persoană care desface marfă cu amănuntul. I. Persoană care vinde într-un debit1 (1). Adj. – Din fr. -Ă. lat. ♦ (Înv. /<germ. Tranz.V. m. a lămuri. décanter.. Adj. ~se) (despre plante) Care are organele dezvoltate la suprafaţa apei.. imerşi.. emigrez. Refl. I. A se explica prin. a-i fi îndatorat pentru ceva. 3. debitor. p. émigrer. débitant. debitanţi. debitori. A aplica ţesăturilor de lână un tratament prin supunerea lor la acţiunea aburului sau a apei fierbinţi. ♦ A curăţa de impurităţi. emigrare. 2. I. . adj. s.. decantez. Emers IMÉRS.sau. a fi obligat la ceva faţă de cineva.

Care emoţionează. eminens. -ntis. imigranţi. s. imigrez. adj. -te. Din fr. adj. 71 . – Emite + suf. – Din fr. adj. excelent. -te. -Ă. emotiv. mişcător.-Ă émotionnable. S. imminent. éminent. – Din fr. remarcabil. -te. EMITÓR. Emiţător radio = radioemiţător. emiţători. émotionnel. Persoană care imigrează. IMIGRÁNT. Care se distinge prin calităţi (intelectuale) deosebite. excepţional.: -ţi-o-] – Din fr. emigranţi. emitter. (Electron.) Electrod al unui tranzistor. aparat sau instalaţie care emite unde sonore ori electromagnetice sau impulsii de curent. -Ă. Intranz. lat. emisiv. (Persoană) care emigrează. -Ă. EMOŢIONÁL. eminens. -Ă. remarcabil. m. provocat de o emoţie. adj. – Din fr. immigrant. immigrans. să se întâmple (şi nu se poate amâna sau evita). EMOŢIONÁNT. imminens. şi f. EMOŢIONABIL/EMOŢIONAL/ EMOŢIONANT EMOȚIONÁBIL. n. -Ă. s. -e. lat. emotiv. EMIŢĂTÓR. – Din engl. I. s. adj. 1. émigrant. şi f.IMIGRÁ. EMIGRANT/IMIGRANT EMIGRÁNT. -ător (după fr. superior. Dispozitiv. -ntis. m. émetteur). excepţional. emitori. vb. -te. éminent. lat. – Din fr. – Din fr. excelent. -te. care produce o emoţie. [Pr. eminenţi. emoţionali. – Din fr. EMINENT\IMINENT EMINÉNT. immigrer. IMINÉNT. emoţionanţi. ◊ Post emiţător = post de radioemisiune. adj. -ntis. superior. n. eminenţi. m. EMINENT/EMITOR/EMIŢĂTOR EMINÉNT. Care este propriu emoţiilor. adj. Care se distinge prin calităţi (intelectuale) deosebite. Care este gata să se producă. lat. iminenţi. lat. Care emite. immigrare. 2. -OÁRE.. -oare. emigrat. -Ă. -te s. A veni într-o ţară străină pentru a se stabili aici. Adj. care se emoţionează uşor. -Ă. -ntis. adj. inevitabil..

a forma. (Pop. – Fapt + suf. innerver. – Din fr. care înregistrează faptele (fără a le comenta). Acţiunea de a fabrica. producţia fabricatio. I. FACTIC\FAPTIC FÁCTIC. FALANGIAN\FALANGIST FLAGIAN adj. – Din fr. asemenea industriale. Tranz. s. adj. 3 inervează.phalangien FALANGÍST. ♦ Naştere. în superstiţii) cuiva). ♦ (În credinţele 72 Membru al falangei. vb. f. Farmec. faceri. şi refl. – V.tulburător. faktisch. f. Material faptic. ◊ Facere de bine = binefacere. Al falangelor. – Din fr. a (se) irita. face.: -ţi-o-] – Din fr. a-şi ieşi sau a scoate pe cineva din fire. fabrica. ♦ Construire. a alcătui. f. FAMAT\FANAT falangişti. zidire. ENERVA/INERVA ENERVÁ. rus. (Despre nervi) A produce o stare de excitare a unui organ sau a unui ţesut. FĂCĂTÚRĂ. s. –ătură. făcături.n. énerver. émotionnant. mijloc vrajă (făcută de întrebuinţat vrăjitoare în farmecele sale. s. – V. [Pr. Care se referă la fapte. germ. enervez. Tranz. faptice.. fabrication. fabricaţii. lat. phalangiste. – Din fr. Proces tehnologic de producere a mărfurilor într-o fabrică.Din fr. . INERVÁ. a (se) înfuria. vb.. Acţiunea de a (se) face şi rezultatul ei. faktisch) FÁPTIC. – Face + suf. -Ă adj. s. (< germ. Cf. pers. FABRICÁȚIE. I. FACERE\FĂCĂTURĂ FÁCERE. A face să-şi piardă sau a-şi pierde calmul. ◊ Facerea sau Cartea facerii = cartea întâi din Vechiul Testament. FABRICARE/FABRICAŢIE FABRICÁRE s. unei într-o uzină etc. m. Fakticeskii. referitor la acţiunea de a crea. f. unităţi religioase) Creare a lumii de către Dumnezeu. F. la întâmplări sau la împrejurări. -ic. a (se) indispune. geneza.

-Ă. prietenos. – Din fr. familiari. aşezate în formă de 73 . Grup format din mai multe elemente de acelaşi fel.] – Din fr. f. -Ă. destinat familiei. -te. [Var. veştejit. -Ă. [Pr. Care are ghimpi. p. FASCICUL\FASCICULĂ FASCÍCUL.: fascícolă s. fanaţi. -e.FAMÁT. n. fascicule. adj. familier. [mal] famé. fascicule. Care aparţine familiei (1). -Ă. – V. -e. ◊ Sârmă ghimpată = sârmă (I. despre oameni) Care şi-a pierdut prospeţimea. care este fără respectul cuvenit. prevăzut cu ghimpi. famaţi. ◊ (Mat. (În sintagma) Rău famat = care are o reputaţie proastă. fana. fasciculus.) ţesut conducător format din fibre care străbat în acelaşi sens părţile unei plante. Care este binecunoscut. ♦ etc. fascicule. adj.: -li-al] – Din fr.) Fascicul de drepte = totalitatea dreptelor care trec prin acelaşi punct fix. fără despre (Despre atitudini. privitor la familie. ext. adj. FAMILIÁR. lat. familiali. simplu. -Ă.: fascícol s. limbaj. FAMILIAL/FAMILIAR FAMILIÁL. ♦ (Bot. p.: -liar] – Din fr. s. 2. FANÁT.) Grup de fibre care au aceeaşi aşezare şi aceeaşi distribuţie. f. familial. ext. ♦ Coală de tipografie fălţuită. obişnuit cuiva. apropiat. p. 1. fascicule. G. în ♦ Broşură fragmente conţinând o parte. ♦ (Anat. un capitol dintr-un publicat succesive. ireverenţios. n. adj. mănunchi. (Despre flori şi legume. deocheat. adj. gener. Fiecare dintre părţile unei opere unice care se publică în etape succesive (urmând a fi reunite într-un tot după apariţia integrală roman a lucrării).1) pe oameni) Simplu. (Despre exprimare. broşură.] – Din fr. ofilit. ♦ (Fiz. ansamblu de particule aflate în mişcare ordonată. stil) Care este folosit în (sau apropiat de) vorbirea pretenţii. [Var. FASCÍCULĂ. GHIMPAT\GHIMPOS GHIMPÁT. [Pr.) Mănunchi de raze luminoase sau vizuale cu secţiune bine delimitată. -te.. ext. p. s. comportări obişnuită. ghimpaţi. -te. trecut2.

74 ghiveciuri. s.) Creaţie literară. glaciali. manifestări ale oamenilor) Lipsit de orice căldură. adj. glacialis. GLACIÁR. un element mobil etc. (Peior. 1. ţepos. 2. GHIVECE\GHIVECIURI GHIVÉCI1 ~e n. glastră. privitor Provenit la această perioadă. bunăvoinţă. Mâncare preparată din tot felul de legume.) Cursor.. folosit pentru plantarea (în casă a) florilor. glisiere. -Ă. Lac glaciar. eră) glaciară = perioadă din era cuaternară (sau p. 2. de material plastic etc. glacial. rece ca gheaţa. de-a lungul căreia alunecă o piesă. Cu ghimpi. Vas de pământ ars. glaciaire. 1. -OÁSĂ. GLISÓR.. glissoir. -Ă. prietenie. în care se plantează răsadurile de legume. adj. Eroziune glaciară. 2. în care se Din plantează flori. ghimpoşi.: -ci-ar] – Din fr. (2) (Livr.: -ci-al] – Din fr. GHIMPÓS. Bară fixă. Vas de lut ars (de formă tronconică). GLACIÁL. -os.) 1. [Pr. distant. 2. -e. (Rar) Sarcastic. – Ghimpe + suf. -oase. dintr-o altă eră) în care gheţarii ocupau regiuni foarte întinse pe pământ şi în care alternau intervalele reci cu cele calde. cu sau fără carne. -e. Güveç rezultat în urma acţiunii gheţarilor. [Pr. glisoare. nisip. n. oală. (Tehn. din topirea gheţarilor. netedă. lat. (Despre acţiuni. – Ghimpe + suf. GLISIERĂ\GLISOR GLISIÉRĂ. güvec. muzicală etc. scurte şi ascuţite. turc. 1. glaciari. f. care îngheaţă. glissière. – Din fr.: -sie-] – Din fr. De gheaţă.. GHIVÉCI. spinos. [Pr. Fig. îngrăşăminte chimice etc.care sunt fixate alte bucăţi de sârmă. de formă tronconică. Fig. – Din tc. ◊ Ghiveci nutritiv = amestec de pământ. gener. eterogenă şi lipsită de valoare. rece. (1) ghivece. n. mraniţă. caustic. ironic. ♦ Care aparţine acestei perioade. s. ♦ Fig. adj. s. (În sintagma) Perioadă (sau epocă. -at. GLACIAR\GLACIAL .

n. -e. de imagini. imminent.) Gen de poezie sau de proză în care predomină 75 obiectului. gommage. Dotat cu o imaginaţie vie. ◊ Filozofia (sau şcoala) imanentă = filozofie care afirmă că existenţa. imaginatif. adj. lat. n. – Din fr. globulari. Acţiunea de a guma şi rezultatul ei. -Ă. (În concepţia idealistă despre lume) Care există şi acţionează prin sine însuşi. -ntis IMINÉNT. inevitabil. IMANENT\IMINENT IMANÉNT. -Ă. imitabilis. imaginativi. -OÁSĂ. -e. ansamblu de imagini care există în asemenea creaţii.GLOBULAR\GLOBULOS GLOBULÁR. IMAGINATIV\IMAGISTIC IIMAGINATÍV. – Din fr. I. Care are formă de globule. IMITATÍV. lat. lat. immanens. sferic. Spec.) Blocare a segmenţilor în canalele din piston. globulaire. -te. imagistique. – Din fr. gumaje. compus din globule. (Tehn. 2. (Rar) Privitor la imagini. GUMÁJ. ca urmare a depunerii reziduurilor de ardere. globuleux. realitatea reprezintă conţinutul conştiinţei. adj. adj. – Din fr. -Ă. nedeterminat de o cauză din afară. condiţionat de esenţa sângelui. – Din fr. Care are formă de glob. IMAGÍSTIC. Care poate fi imitat. imitable. . cu imagini. f. 1. referitor imaginile. -te. – După fr. imminens. gommage. Care este propriu naturii obiectului. -Ă. GLOBULÓS. adj. gumare. imitativi. immanent. care acţionează din interiorul obiectului. – Din fr. -Ă. adj. – Din fr. globuloşi. imitabili. Care aparţine la globulelor globulele sângelui. -ce. iminenţi. -Ă. ♦ (Substantivat. -oase. imagistici. să se întâmple (şi nu se poate amâna sau evita). GOMAJ\GUMAJ GOMÁJ s. IMITABIL\IMITATIV IMITÁBIL. -e. -ntis. s. 2. 1. Care este gata să se producă. imanenţi. adj. -Ă. adj. – Din fr. intrinsec.

(Rar) Care nu este penetrant. adj. fizionomie impenetrabilă. – Din fr. s.: -li-ar] – Din fr. impénétrante. ascuns. Acţiunea de a implica şi rezultatul ei. Persoană. s. importun. ♦ (Log. -e. – Din fr. implorable. adj. IMPENETRABIL\MPENETRANT IMPENETRÁBIL. ♦ Fig. IMOBIL\IMOBILIAR IMÓBIL. -Ă. IMPLICÁȚIE.. implorateur. IMPLICARE/IMPLICAŢIE IMPLICÁRE. impenetranţi. -Ă. – Din fr.) Care ocupă un asemenea spaţiu încât exclude de acolo prezenţa oricărui alt corp. immobilier. care se poate implora. – V.) Relaţie între două concepte în care adevărul ori falsitatea unui concept atrage după sine cu necesitate adevărul ori falsitatea celuilalt concept. (Livr. Care imploră. adj. Care imită (sunete). ♦ Prin care nu se poate pătrunde cu privirea. – Din fr.) (Persoană) care importunează. imitatif. imobiliari. -Ă. Idee. impenetrabili. Clădire. implicări. immeuble (modificat după lat. adj. -OÁRE. implicaţii. Agenţie imobiliară. Din fr. lat. casă (mai mare). -Ă. n. imobile. de nepătruns. 2. lat. IMPLORATÓR. impénétrable. – Din fr. Care îşi ascunde gândurile sau sentimentele. adj. lat. care exprimă implorarea. importunus. ♦ Care se ocupă de bunuri imobile2. adj. immobilis). – Din fr. -e. care nu trădează stările sufleteşti. lat. adj. [Pr. De neînţeles. Care nu lasă să treacă ceva prin el. -e. s.-e. implica. – Din fr. imitativus. inoportuni. f. implication. şi f. de nepătruns. IMPORTUN\INOPORTUN IMPÓRTUN. IMPLORABIL\IMPLORATOR IMPLORÁBIL. Sentimente impenetrabile. importuni. 1. INOPORTÚN. imploratori. -Ă. -te. ♦ Fig. -Ă adj. IMOBILIÁR. Care nu este sau nu se întâmplă la 76 . -oare. -e. fapt urmând în mod implicit din altul sau apărând ca o consecinţă imediată a acestuia. s. (Fiz. f. impenetrabilis. m. (Despre bunuri materiale) Care nu poate fi transportat. imobil2. implicatio. IMPENETRÁNT.

adj. s. (Arh. -Ă. – Din fr. piesă de lemn ori de metal fixată în acelaşi scop pe partea exterioară de la cerceveaua uşilor şi a ferestrelor. impozabili. L. ţinută. stil) Care se exprimă în puţine cuvinte. lactase. IMPOZABIL\IMPOZANT IMPOZÁBIL.adv.) Enzimă care transformă lactoza în glucoză şi galactoză. adj. laconique LACONICESC Laconia. folosită în industria de medicamente. -e. lapidar. – Din fr. LACUNĂ\LAGUNĂ 77 . concis. lactaze. solidă.) Proeminenţă la cornişa unui acoperiş care împiedică prelingerea pe zidul construcţiei a apei de ploaie. -ar. -Ă. Canal lacrimal = canal prin care lichidul produs de glandele lacrimale se scurge din orbita ochiului în fundul gurii.Din Laconia. – Din fr. neplăcut. inopportun. succint. adj. -te. – Din fr. comportare. IMPOZÁNT. LACRIMÁL. cu gust dulce.timpul oportun. LĂCRIMÁR. (Biol. lacrimali. LACONIC\LACONICESC LACÓNIC. ♦ (Despre oameni) Care incomodează.Din mândru. imposant. esc LACRIMAL/LACRIMAR în adj. lat. neoportun. Substanţă organică incoloră. Care se referă la lacrimi. f. plictisitor.ca laconic+suf. scurt. ♦ (Despre oameni) Care vorbeşte puţin (şi precis). lacrymal. impozanţi. lăcrimare. ◊ Glandă lacrimală = glandă din cavitatea orbitală care produce lichidul ce umezeşte ochiul. inopportunus. f. adj. -Ă. – Din fr. -e. LACTÓZĂ s. Care impune respect sau admiraţie prin înfăţişare. (Despre vorbire. – Din fr. LACTAZA\LACTOZĂ LACTÁZĂ. -ce. – Lăcrima + suf. lactose. laconici. – Din fr. n. Care poate fi sau care este supus la plata unui impozit. nepotrivit. care se extrage din zer. -Ă. imposable. impunător. s.

1. laminări. 1. fiind . lamaist.: -chi-aj] – Din fr. f. lamaistico. (Rar) Care este lamelleux. m. lamina. s. machiere. 2. MACHIAJ/MACHIERE MACHIÁJ. format din lamele. lat. – Din fr. desăvârşit.: -chi-e-] – V. – Din fr. lamaïste. adj. -stre. Acţiunea de a se machia. machia. lacune. MAESTRU\MAISTRU MAÉSTRU. -e. lagune. [Pr. LAMAÍSTIC. – V. laminat. Care aparţine lamaismului. LAMAIST\LAMAISTIC LAMAÍST. Care are formă de lamele. s.LACÚNĂ. a unor idei. lamele. -Ă. s. m. maeştri. laminaţii s. LAMELAR\LAMELOS LAMELÁR. – -OÁSĂ. şi f. de lama. Referitor la lamaism. Acţiunea de a (se) machia şi rezultatul ei. lat. Spaţiu gol în interiorul unui corp. f. (Anat. Persoană care a adus contribuţii (deosebit de) valoroase într-un domeniu de activitate. Din it. maquillage. gol. s. lamaic. LAMINÁȚIE. machieri. a cărui structură se prezintă sub formă de lamele. privitor la lamaism. – Cf. S. lipsă în continuitatea. f. lameloşi. Ceea ce lipseşte pentru ca un lucru să fie bun. lacuna. s. LAGÚNĂ. lamaişti. Din fr. LAMINARE\LAMINAŢIE LAMINÁRE. – Din fr. ♦ Întrerupere involuntară şi penibilă într-un text. ♦ Fig. în integritatea unui lucru. şi f. în înlănţuirea unor fapte. s. -Ă. lamelari. s. adj. f. şi f. Porţiune din bazinul unei mări sau al unui ocean separată aproape complet de rest printr-o fâşie îngustă de pământ. Adj. M. Acţiunea de a lamina şi rezultatul ei. n. MACHIÉRE.. adj. machiaje. -ste. machiaj. Adept al lamaismului. m. lacune. 78 lamellaire.) Aşezare a unor elemente anatomice în straturi suprapuse sau concentrice. -Ă adj. l a m i n a . f. -oase. [Pr. -Ă. format din LAMELÓS.

2. s. 4. Fig. calificată întrun anumit domeniu (de obicei muzică. – Din it. Maistru (1). meister. practica acestor procedee. f. Maestru în anumite organizaţii etc. dans. MAGÍSM s. magii. abilă. persoană care poartă acest titlu. Totalitatea procedeelor. meseriaş. instruieşte pe cineva. iscusită. Persoană care învaţă.adesea considerată drept îndrumător. Titlu dat în trecut profesorilor care predau în şcoli discipline ca desenul. şef al unei şcoli. prin care ar putea fi invocate anumite forţe supranaturale spre a produce miracole. s. Persoană îndemânatică. gesturilor etc. formule etc. Persoană competentă. de fascinare. magie. MAGNIFICIENŢĂ\MAGNITUDI NE persoană care poartă acest titlu. persoană care avea acest titlu. persoană care poartă acest titlu. muzica etc. – Din fr. magisme. Maestru Emerit al Sportului = cel mai înalt titlu oficial acordat unui sportiv pentru performanţe excepţionale. Persoană care are (şi practică) o meserie. Titlu ierarhic militare. 5. 3. sport). 1. 2. Maestru al Sportului = titlu oficial acordat unui sportiv pentru merite deosebite. ♦ sau într-un atelier.) maestru de concert = primviolonist într-o orchestră. creator al unui curent etc. MÁISTRU. Putere irezistibilă de atracţie. încântare. pricepută.n. ◊ Concert-maestru sau (înv. MAGIE\MAGISM MAGÍE. 2. maestro. formulelor. maiştri. meşter. Maestru Emerit al Artei = titlu oficial acordat cuiva pentru activitate deosebit de meritorie în una dintre ramurile artei. mazdeism. de religioase sau protocol să organizeze desfăşurarea unei ceremonii. farmec. Din fr. care adesea instruieşte pe cineva în domeniul respectiv. ◊ ceremonie ceremonii = persoană indicată prin 79 . – Din germ. de politice. (în special) muncitor calificat care conduce de obicei o secţie productivă într-o întreprindere maestru. 1.. (fără să aibă un titlu academic). m.. Religie a vechilor persani. model. persoană care poartă acest titlu.

mahonne. f. măreţe. germ. – Din fr. [Var. s. MAHON/MAHONĂ MAHÓN s. narcotici. m.. – Din fr.. 80 . narcotine. lat. Stare caracterizată cunoştinţei. şi a reflexelor. confecţionarea mobilelor de lux. s. restr. s. Adj. nakrit. f. acaju. NARCOTIC/NARCOTINĂ/NARC OZĂ NARCÓTIC. nacre. mahon. NARCOTÍNĂ. n. 1. magnitudini. adj. NÁCRU s. NACRÍT s. Nume dat unor vase sau unor ambarcaţii (cu fundul plat) folosite la transportul mărfurilor. nacrite. folosită în farmacie ca antipiretic şi tonic. – Din tc. narcoze. mahone. f. s. la pescuit etc. (Livr. Grandoare. s. întrebuinţat la foarte rezistent. s. -inis. – Din fr. -ce. germ. (Substanţă. provocată artificial prin acţiunea substanţelor narcotice asupra centrilor nervoşi. narcotique. narcotine.) Sidef. (Rar. 2. NARCÓZĂ. 2. lemnul acestor arbori. 1. n.: mahoánă s. lux. ieşit din comunDin MAGNITÚDINE.MAGNIFICIENŢĂ s. f. n. în special în intervenţiile chirurgicale. medicament) care provoacă narcoza. N. narcose. Varietate de caolinit care se află în natură sub formă de cristale lamelare şi se întrebuinţează în industria ceramică. Mărime care indică gradul de intensitate al unui cutremur. Adj. la încărcarea şi descărcarea navelor. diminuarea prin relaxare sensibilităţii pierderea musculară. Mărime stelară. n. MAHÓNĂ.f fr. cu lemnul de culoare brună-roşiatică. magnitude. mahun.] – Din fr. narkose. germ. narkotisch. -Ă. NACRIT\NACRU Substanţă extrasă din opiu. – Din fr. despre stări fizice) Provocat de un narcotic (1). magnitudo.magnificience. fast. f. – Din fr. p. – Din fr. Nume dat mai multor specii de arbori din regiunea tropicală a Americii.

de rafinament. NART. cu 81 . necombinată cu alte 2. n. firesc. care aparţine naturii. specific înnăscut. nativus. Drept natural = (în concepţia unor filozofi) drept considerat ca imuabil şi universal. a unei regiuni. simplu. (Nardostachys Esenţă parfumată extrasă din rădăcina de nard. 1. 1. nativi. care ar exista în afara structurilor sociale. 3. NATURÁL. I.. nark. ngr. -e. de afectare. (Chim. n.NARD\NART NARD s. care se realizează spontan. veritabil. despre elemente. adv. mai ales despre metale) Care se găseşte în zăcămintele din scoarţa pământului în stare pură. Adj. germ. fie din voinţa sau raţiunea divină. 4. 3. Sumă de bani fixată în trecut de autorităţi ca limită maximă a impozitului pe produse. – Din lat. cuiva. Care se referă la natură (1). 2. (Despre însuşiri) înnăscut.. natural (I 4). Care conform nativ. Care este generat.. decurgând fie din natura sau raţiunea umană. 2. ext. nárdos. – Din cuiva. Himalaia Plantă cu (Nardostachys). a unei ţări. -e. pe vite etc. p. v. fibroasă şi foarte aromată. 1. cu frunze moi şi flori roşii-purpurii iatamansi). se potriveşte cu faptele din realitatea obiectivă. propriu. nativ. fără este efort sau cu constrângere. fr. -Ă. care se găseşte în natură. natura ◊ (Adverbial) Vorbeşte natural. – Din tc. creat de natură (1). m. natif. natură. pur. substanţe. adj. NATIV/NATURAL NATÍV. curat. Normă de muncă pe care ţăranii clăcăşi erau obligaţi să o realizeze într-o zi pe moşia boierului. 5. preţ al unei mărfi. -Ă. s. Nume dat mai multor specii de plante erbacee originare din regiunea munţilor spec. fără intervenţia omului. produs. adj. ◊ Bogăţie naturală = bogăţie (necultivată) a solului sau a subsolului. rădăcină scurtă şi groasă. p. Care este lipsit de artificiu. Știinţele naturale = ştiinţele naturii. Preţ maximal fixat în trecut de autorităţi pentru vânzarea anumitor mărfuri de primă necesitate. Graniţă naturală = graniţă marcată de o apă sau de o formă de relief. 1. 2. ext. s. narturi. naturali. Care concordă.

concepţie proprie mişcării socialpolitice a autohtonilor din colonii. ridicând natura la rangul de principiu suprem. Mărime naturală = (reproducere în) mărime reală a modelului în artele plastice şi în fotografie. 2. navis. nelegitim. naturell. în scopul efectuării transporturilor de mărfuri sau de oameni. Fireşte. nave. Din fr.). însuşirea de a fi natural. naturalisme. naturalitas. s. amenajat şi echipat pentru a pluti şi a se deplasa pe (şi sub) apă. de determinări) pentru aeronavă f. naturel. 1. Din fr. lat. care revendică revenirea la puterea local-tradiţională. III. it. moarte bună (din cauza bătrâneţii). bineînţeles. 3. n. – Din lat. simplitate. NAVĂ\NAVETĂ NÁVĂ. nativité. naturaleţe. desigur. nativisme. ♦ (Despre copii) Născut în afara căsătoriei. n. naturalité. urmat spec. – Din fr. vulgare ale naturii omeneşti etc. – Din fr. viaţa morală fiind o prelungire a celei biologice. navete. vas.ordinea firească a lucrurilor. naturalis. Vehicul construit. prin preferinţa pentru aspectele urâte. plăcere etc. germ. firesc. Concepţie filozofică care exclude supranaturalul. (Adesea Aeronavă. ◊ Moarte naturală = moarte survenită în chip firesc. NATIVISM\NATIVITATE NATIVÍSM s. II. 2. Curent sau tendinţă în artă şi literatură. nave. normal. Instrument de forma unui ac lung cu care se . n.. zborurile extraterestre. NATIVITÁTE s. nave. 1. executării unor lucrări tehnice etc. naturale. f. Adv. 2. NAVÉTĂ1. denumire dată acelor sisteme filozofice care atribuie ideilor şi principiilor de activitate umană un caracter înnăscut. NATURALISM\NATURALITATE NATURALÍSM s. s. prin redarea lor fidelă. S. (Astăzi rar) Naturaleţe. lat. it. 1. fr. f. 1. NATURALITÁTE s. Teorie etică care întemeiază noţiunea binelui pe un principiu situat în afara moralei (evoluţie biologică. f. Din fr. care se caracterizează prin observarea riguroasă a faptelor din realitatea 82 obiectivă. caracter nativ.

– Din fr. ţintă. s. obezi. adj.lucrează plase. -Ă.: -tu-al] – Din obiect. obiecte. pentru 83 a le modifica potrivit nevoilor sale. n.) în temă. ♦ Conţinutul asupra căruia se îndreaptă cunoaşterea. 1. Parcurgerea de către o persoană a unui drum dus şi întors. în sintagmele) Obiect direct = complement direct. Care are natura unui obiect. obiectelor.) Care există în afara . şi adv. 3. 2. foarte gras. fileuri. direct sau cu ajutorul mijloacelor de muncă. 1. obiectuali. -Ă. ◊ Obiect al muncii = lucru sau complex de lucruri asupra cărora acţionează omul în cadrul procesului de producţie.. I. material. 2. Obiect (în formă de ladă compartimentată) care serveşte la transportul unor produse alimentare. Scop. adj. disciplină de studiu. ceea ce este cunoscut. Obiect de inventar = tot ceea ce este sau poate fi inventariat. Care suferă de obezitate.) 1. -ce. 2. – Din lat. -Ă. adj. – Din fr. [Pr. 5. materie. Navette. obiectivi. obésique. de obicei între două localităţi (relativ apropiate). obezici. Element. Obiect indirect = complement indirect. -e. fără divagaţii inutile. Ceea ce formează materia unei discipline. efectuând regulat drumuri dus şi întors. obiectiv (I 1). ţel. OBIECTIVĂ/OBIECTIVIZĂ OBIECTÍV. (Livr. activitatea intelectuală a omului. La obiect = (despre discursuri. adj. A face naveta. – Din fr. (Gram. Corp solid. obèse. O. Vehicul de transport în comun care asigură legătura între două puncte relativ apropiate. adj. care produce obezitate. De obezitate.. -Ă. cu regularitate. obiectiv. OBEZ\OBEZIC OBÉZ. -e. -e. expuneri etc. s. 4. OBÉZIC. ♦ (Fil. 4.) Ceea ce se află în afara eului. Adj. care are o anumită întrebuinţare. 3. OBIECT\OBIECTUAL OBIÉCT. Care aparţine lucrurilor. materie asupra căreia e îndreptată gândirea. obiectum. de obicei prelucrat. lucru care afectează simţurile noastre sau asupra căruia se îndreaptă gândirea noastră. care există independent de subiect. n. OBIECTUÁL. ◊ Loc. (Fil.

OBLIGAŢIE\OBLIGAŢIUNE OBLIGÁȚIE. Hârtie de valoare purtătoare de dobândă fixă. – Obiectiv + suf. 1. vb. OBIECTIVIZÁ. – Din fr. 1. lunetă etc. îndatorire. ţintă.) Care se referă la obiectul direct sau indirect. sarcină. fortăreaţă etc. impresii imparţial. obiectivist (2). (Gram. ◊ Idealism obiectiv = aspect al idealismului care susţine existenţa unei idei absolute.f. [Var.). microscop. Scop. care prezintă interes în timp de război. obligation. OBSERVARE\OBSERVAŢIE obiectivizează. subiective. I. obligation. construit etc. 2.) Ceea ce urmează să fie realizat. 3. Datorie. obligaţie. să facă sau să nu facă ceva. format din una sau mai multe lentile care intră în construcţia unui aparat optic (de fotografiat. S. un anumit venit fix sub formă de dobândă. Hârtie de valoare purtătoare de dobândă fixă sau premiată folosită de instituţiile procura creditoare mijloace pentru băneşti a-şi din nepărtinitor. -onis. 1. f. independente de conştiinţa omenească şi prin a cărei dezvoltare ia naştere lumea materială.: obligaţiúne s. V. ♦ Țintă asupra căreia se execută o tragere sau se lansează bombe. Care are însuşirea de a reda realitatea detaşat de în chip nefalsificat. 3. obligatio. n. Cf. -iza. care se negociază pe piaţa capitalului fictiv şi care este folosită de stat sau de instituţii publice pentru a-şi procura mijloace băneşti. ţel. OBLIGAŢIÚNE s. pentru suma împrumutată. localitate. Reflexiv obiectiv. (Rar) A căpăta un caracter obiectiv. 2. f. Raport juridic civil prin care una sau mai multe persoane au dreptul de a pretinde altor persoane. II. 3 disponibilităţile populaţiei. 2. 2. obligaţii.] – Din fr. Sistem optic convergent. Hârtie de valoare care conferă posesorului ei calitatea de creditor şi-i dă dreptul de a primi. Fig. Din lat. 3. s.conştiinţei omeneşti şi independent de ea. 3. 84 . ♦ (Concr. care le sunt îndatorate. Refl. Porţiune de teren. obligatio. să dea. fiind îndreptat spre obiectul studiat. fr. mistice. objectif. lat. pers.

2. spec. pământean. 3.OBSERVÁRE. (Despre faţa omului) De culoarea pământului. 1. observare. p. pământii. 1. Bolnav ţinut sub observaţie. observation. f. Procedeu al cunoaşterii ştiinţifice care constă în contemplarea metodică şi intenţionată a unui obiect sau a unui proces. -EÁSCĂ. constatare. cadaveric. pământoşi. 3. PĂMÂNTÓS. care are culoarea pământului sau compoziţie asemănătoare cu pământul. adj. ♦ Supraveghere. -ÍE. lat. -OÁSĂ. -iu. ext. -os. Acţiunea de a observa şi rezultatul ei. care constă în înregistrarea unitară a datelor privind caracteristicile unităţilor unei colectivităţi statistice. De pe pământ. autohton. observatio. ♦ Care seamănă cu pământul. mustrare. Laic. – V. -esc. 1. pământeşti. observa. OBSERVÁȚIE. fr. s. terestru. PĂMÂNTENESC\PĂMÂNTESC PĂMÂNTENÉSC. civil. supraveghere medicală (a unui bolnav). -EÁSCĂ. Propriu omului. omenesc. – Pământean + suf. Băştinaş. – Pământ + suf. observări. rezultatele examenului clinic şi al analizelor de laborator. specific pământului. observaţii. 3. PĂMÂNTÉSC. (Înv. adj. Obiecţie critică. cu ochiul liber sau cu aparate optice. în scopul obţinerii unor date. ext. studiu. 2. observation. urmărire. ♦ P. adj. livid. 2. fizic. adj.) Autohton. ◊ Foaie de observaţie = formular în care se notează istoricul şi descrierea bolii. (Mil. trupesc. Prima fază a cercetării statistice. evoluţia bolii şi fazele tratamentului urmat de bolnav în timpul spitalizării acestuia. examinare. PĂPUŞĂ\PĂPUŞOI 85 . dojană. s. pământeneşti. PĂMÂNTIU\PĂMÂNTOS PĂMÂNTÍU. – Pământ + suf. -oase. reproş. P. Care conţine pământ.) Cercetare. palid. f. cercetare. supraveghere executată asupra inamicului şi a obiectivelor lui. -esc. – Pământ + suf. – Din germ. Remarcă. ♦ (Rar) Observaţie (3).

sau care şi-au pierdut susţinătorul şi sunt incapabile de muncă. I. din celuloid.] – Păpuşă + suf. f. suferind. adj. 2. Sumă de bani lunară ce se acordă persoanelor care au ieşit din activitatea profesională pentru limită de vârstă. figurină cu chip de om. trădează patimă. s. n. 2. Augmentativ al lui păpuşă (I). (Adesea substantivat) Cuprins. 3. pasionat. din lemn etc. lat. alcătuit dintr-un cap şi două braţe. ♦ Epitet dat unei fetiţe (sau unei femei) frumoase.. PĂTIMAŞ\PĂTIMITOR PĂTIMÁŞ-Ă. 86 PĂPUŞÓI. Personaj din teatrul de păpuşi. (Reg. Om lipsit de personalitate. înainte de apariţia mătăsii şi a boabelor. Loc plantat cu porumb. ◊ Teatru de păpuşi = spectacol în care personajele sunt reprezentate prin păpuşi manevrate de păpuşari. ext. [Var. p. m. 4.. care se îmbracă pe mână de către mânuitor.) Care pătimeşte.) 1. p u p a . -e. -OÁRE. -oi. II. Mănunchi de fire. ◊ Pensie de întreţinere sau . Rodul tânăr al porumbului în timpul formării ştiuletelui. PĂTIMITÓR. părtinitor. Porumb. n. ext. dirijat de cineva. 6. m. pensii. Nimfa insectelor. s. 2.: (reg. păpuşi. – Cf.. 1. m. m. f. ♦ Rodul porumbului (ştiuleţi sau boabe). (II 2) păpuşoaie. n. Parte a unor maşini-unelte care serveşte la prinderea sau la susţinerea pieselor de prelucrat sau a sculei cu care se prelucrează. s. -oare. (Înv. pătimaşi. 5. ◊ (Adverbial) Vorbeşte pătimaş.PĂPÚŞĂ. determinat de patimă. ♦ Fig. -tor. – Pătimi + suf.. ◊ Expr. (I. ♦ Care exprimă. porumbişte. de voinţă. S. S. s. A fi păpuşa cuiva = a se lăsa condus. lemn etc. (Înv. II. Jucărie care reprezintă de obicei un copil. -aş. I.) popuşói s. 2. Unealtă de dogărie folosită la fixarea cercurilor la vase. 1. pătimitori. rob al unei pasiuni.) Bolnav. şi reg. adj. s. II 1) păpuşoi. S. PENSIE\PENSIUNE PÉNSIE.. stăpânit de o patimă. pentru invaliditate etc. – Patimă + suf. făcută din carton. marionetă. legătură (de obicei de acelaşi fel) făcută într-un anumit mod. Bucată de brânză sau de caş aşezată în tipare de o anumită formă. de frunze etc. p. 1. a fi la discreţia cuiva. confecţionat din pânză.

găzduirea elevilor întrun pension. adj. n. Organ-pereche de 87 Întreţinere constând din locuinţă şi masă (sau numai din masă) pe care cineva o primeşte cu regularitate în schimbul unei sume de bani dinainte stabilite. (Concr. aplecat. adj. torace. pensiuni. A ţine ~ a rezista. ext. 2) (la unele animale) Carne de pe această parte a corpului folosită în alimentaţie. (Despre produse) Care ţine de petrol (1). ◊ Loc. ♦ (Impr. ♦ P. – Din rus. privitor la extragerea şi la prelucrarea petrolului.) Subsidiu. petroliere. a îmbrăţişa. petroliferi. procese . Cu mâinile pe ~ decedat. 3) la sing. vb. pension.: -si-u-] – Din fr. Boală de ~ tuberculoză pulmonară. tehnologice etc.) = tren (sau vas. Cu mâinile (încrucişate) la ~ fără a face ceva.) Sumă de bani care se plăteşte cuiva care acordă găzduire completă sau numai masă. pétrolifère. sumă de bani oare se plătea într-un pension pentru întreţinerea unui elev. pétrolier. ◊ Coşul ~ului cavitate toracică. spec. PETROLIER\PETROLIFER PETROLIÉR. ~ de găină. 1. Cu capul în ~ cu capul în jos.) Casă. 1) (la om şi la animale) Parte a corpului cuprinsă între gât şi abdomen. – [Pr. luptă corp la corp. 2. care provine din petrol. ◊ Loc. PETROLIFÉR. -Ă. instalaţii. (Despre strate. pensija. – Din fr. spec. (Concr.) care extrage sau prelucrează petrolul (1). La pensie = care este pensionar. -Ă. ◊ Tren (sau vas. Cu ~ul deschis fără frică. -e. s. A ieşi (sau a scoate pe cineva) la pensie = a (se) pensiona. regiuni etc. bogat în petrol. A strânge la ~ a cuprinde.) Petrolier. (despre ramuri industriale. tanc) petrolier (şi substantivat. PIEPTURI\PIEPŢI PIEPT1 ~uri n.: -li-er] – Din fr. găzduire completă sau numai masă. în schimbul unei sume de bani. restaurant în care se oferă cuiva.pensie alimentară = sumă de bani pe care cineva trebuie să o plătească unei persoane pe care justiţia îl obligă să o întreţină. adj. fără treabă. Luptă ~ la ~ luptă în care adversarii se află unul lângă altul. ♦ (Înv. PENSIÚNE. [Pr.) Care conţine petrol (1). tanc) care serveşte la transportat petrol. f. A se bate cu pumnii în ~ a se lăuda peste măsură.

Proiectil alcătuit dintr-un tub umplut cu materii care se aprind în aer. 1. Pigmentare. s. dispus în partea de sus a corpului. A avea ~ a avea lapte (în perioada de alăptare). b) a cere cuiva socoteală.engl. şi care se foloseşte la semnalizări şi la focuri de artificii. f.(Livr. pigmentări. -Ă. /<lat. ♦ Mod specific în care apar colorate celulele. radiat.. PIGMENTÁȚIE. pectus. adj. extorsiune. R. (Adesea adverbial) Care pleacă dintrun centru ca razele unui cerc sau ale unei sfere. – Din germ. 2. folosită pentru plasarea pe orbite a sateliţilor artificiali şi pe traiectorii stabilite a navelor cosmice. radial. radiar. dispus în formă de raze. rakete. A se lua (sau a se apuca. -e. RACHET\RACHETĂ RACHET s. – V.n. s. raketa. ◊ A lua (pe cineva) de ~ a) a sări la bătaie la cineva. pigmentaţii. 4) Coastă de deal sau de munte. mamelă. radiali. racket 88 RACHÉTĂ1. pigmentation. RADIAL\RADIANT\RADIATIV RADIÁL. Rachetă meteorologică recuperabilă = dotată rachetă1 cu (2) aparate speciale de măsură a parametrilor meteorologici şi de transmitere a informaţiei. ţesuturile etc. – Din fr. Faptul de a (se) pigmenta. sân. pectus PIGMENTARE\PIGMENTAŢIE PIGMENTÁRE..secreţie a laptelui la femei. f. rus. rachete. [Pr.: -di-al] – Din fr. germ. folosită pentru investigaţii ale atmosferei până la altitudini de 150 km. . a se înşfăca) de ~ cu cineva a se lua la bătaie. a se încăiera.) Stoarcerea de bani prin intimitate şi voinţă. ◊ A da ~ a alăpta. ţâţă. Partea din faţă. s. producând o lumină puternică (de diferite culori) pe o traiectorie lungă. Din lat. PIEPT2 piepţi m. ◊ Rachetă cosmică = rachetă1 (2) de mari dimensiuni. pigmenta. până la talie a unui obiect de îmbrăcăminte. versant. Aparat de zbor propulsat prin reacţie directă cu ajutorul unui motor la distanţe foarte mari de Pământ. f.Din fr. în urma pigmentării. pigmentaţie.

laterale la plantelor. adj. zbanghiu. -te. Emisie de unde sonore.: -di-a-] – Din fr. Tranz. privire) cruciş. radiant. -Ă. (Despre oameni) Care se uită cruciş. (Despre corpuri) Care emite radiaţii. 1. RADIÁŢIE. s. SAŞIU\ŞASIU SAŞÍU. (fiecare (secundare) dintre) formate despărţiturile prin această separare. [Pr. Mărime fizică egală cu raportul dintre fluxul de lumină emis de suprafaţa unui corp şi aria acestei suprafeţe. RADIATÍV. remboursable. f. ramificări. 1. a unor conducte etc. radiation. 2. rembourser.: -di-an-] – Din fr. RAMIFICÁȚIE. ramifica. ramificaţii. – Din fr. [Pr. RAMBURSABIL\RAMBURSANT RAMBURSÁBIL. adj. A restitui cuiva o sumă de bani datorată. f. -e. -ÍE.. f. rambursabili. (Despre energie) Care se răspândeşte prin radiaţii.: -di-ant] – Din fr. sau de particule care se propagă sub formă de raze în toate direcţiile. subdiviziune. bazaochi. care radiază.RADIÁNT.) Parte desfăcută întreg. -Ă. care se referă la radiaţie. Care priveşte raportul dintre cantitatea de căldură primită şi cea cedată de pământ într-o perioadă determinată. Care poate (sau trebuie) să fie rambursat. radiaţii. radianţi. f. adj. S. – V. radiere.: -di-a-] – Din fr. adj. vb. I. Care ţine de radiaţie. RAMBURSÁ. 3. Însoţit de emisia unei radiaţii. ramification. radianţe. lumină etc. -Ă. în două sau în mai multe ramuri. s. – Din fr. a da înapoi (prin ramburs). ♦ A trimite. Formare tulpinile dintr-un a şi ramurilor rădăcinile ramură. [Pr. -e. radiance. (despre ochi. subîmpărţire. 89 . s. s. RAMIFICARE\RAMIFICAŢIE RAMIFICÁRE. 2. Despărţitură. electromagnetice etc. [Pr. Faptul de a se ramifica. ♦ ramificare. saşii. ♦ (Concr. 2. Locul de separare a unei căi de circulaţie. 1. – Din fr. ansamblul particulelor emise de un corp. braţ. radiatif. rambursez. radiativi. RADIANŢĂ\RADIAŢIE RADIÁNŢĂ.

cu coarne şi picioare de ţap (sau de cal). satâre. SATURARE\SATURAŢIE SATURÁRE. care personifica instinctele brutale. oboseală. SATURÁŢIE s. dezgust care decurge dintr-o astfel de stare. în tipografie etc. p. 2. SATIR\SATÂR SATÍR. SATẤR. pentru tocat carne etc. 90 . s. stare a unui sistem chimic. fizic sau tehnic pentru care o anumită mărime caracteristică a atins valoarea ei maximă. 2. f. plictiseală. s. satir. – V. -onis. n. SĂGETARE\SĂGETĂTURĂ SĂGETÁRE. m. şasiuri. satiri. ◊ Loc. saturări. -ie adj. Faptul de a satura. 1. Stare de intensitate maximă a unui fenomen. Acţiunea de a săgeta şi rezultatul ei. châssis. saturation. n. săgetắri. – Din fr. – Din fr. Stare a unui compus chimic care nu mai conţine valenţe libere şi deci nu mai poate adiţiona alte elemente în molecula lui. stare a unui mediu gazos în care nu se mai poate evapora o nouă cantitate dintr-un anumit lichid. Secure folosită în trecut ca armă de luptă sau ca unealtă a călăului. satura. b) fig. f. şasi. 1. – V. s.: şaşíu. f. Cadru rigid de rezistenţă care se montează pe osiile unui vehicul cu tracţiune mecanică şi care susţine caroseria. saturatio. [Acc. Fiecare dintre divinităţile rustice din mitologia greacă. – Din tc. Până la saturaţie = a) până la completarea tuturor valenţelor libere. ŞASÍU.] – Din tc. pentru spart oase. Nume purtat de diferite tipuri de rame sau de cadre. la nivelul de la care cineva nu mai poate suporta. 2. lat. lat şi greu. 1. satyre. şi: sátir] – Din fr. ext. scurt. stare a unei soluţii în care nu se mai poate dizolva o nouă cantitate din substanţa dizolvată. [Var. s. ♦ Epitet dat unui om cinic şi desfrânat. satisfacere maximă a cuiva. lat. în legătoria de cărţi. întrebuinţate în industrie.încrucişat. săgeta. Cuţit mare de bucătărie. adv. reprezentată printr-o fiinţă cu corp omenesc acoperită cu păr. s. satyrus.

nec. SCUÁMĂ. s q u a m a .) Strat epidermic subţire care se descuamează în unele boli eruptive şi de logaritmi = tabelă matematică în care sunt cuprinse funcţiilor exponenţiale elementare... ♦ numerice obţinute prin calcul. SCAMĂ/SCUAMĂ SCÁMĂ. care Durere străbate vie. numere şi simboluri aşezate în linii şi coloane. (Med. TABEL\TABELĂ TABÉL. care se manifestă prin dureri acute de cap. . pentru uşurarea unor calcule sau pentru obţinerea unei clasificări. tablou (I 5). Fir subţire şi scurt. destrămate dintr-o şi scămoşate întrebuinţate la pansamente.) 2. tabele. 3. f. 1. ♦ (Pop. ochi. Cf. Tehn. pe pătrunzătoare. Ansamblu de termeni. n. s. germ.) Puf al unor plante. (Înv. rană provocată de o săgeată.– Din lat. 1.) Congestie cerebrală. 2. în loc de vată sau tifon.) Tablou (I 1). aranjate într-o anumită ordine. tabele. destrămat dintr-o ţesătură (de bumbac. s.SĂGETĂTÚRĂ. ext. lat. ♦ (Pop. TABELAR\TABULAR 91 neaşteptate o parte a corpului. întrebuinţate în scopuri industriale (ca straturi termoizolatoare. s. Lovitură de săgeată. TABÉLĂ. (La pl. 1. tabel (1). junghi. săgetare. privelişte. planşă. executat în cadrul unei tipărituri. pentru a servi (Mat. tabelle. nas măsele etc. T. prin observaţii sau experienţe. f. tabella. unui valori introduse în rubrici cu specificaţii amănunţite. de lână sau de mătase). cifre şi date. tablă1 (4). fig. f. squame. cu sens colectiv) pânză Fire uzată. 2. tabella. săgetături. Fig. -tură. s. ♦ (Cu sens colectiv) Fibre textile foarte scurte şi subţiri. 3. la fabricarea vatei medicinale etc. – Din fr.) Nume dat mai multor boli. scame. în şiruri şi coloane. p. ◊ Tabelă valorile tabelle. 1. în anumite boli de piele. germ. – Săgeta + suf. f. – Din lat. scuame. rezultate în cursul proceselor tehnologice din filaturi. la oameni şi animale. – Et. Foaie cuprinzând nume.) Serie de anumit scop. s. Tragere cu arcul. (Înv.

1. Unitate de măsură pentru greutăţi. Parte a ciorapului care acoperă călcâiul. m. p. anorganică sau organică. 1. Cârciumă sărăcăcioasă. tabellaire. În formă de tabel (1). (Despre un acord. 2. dintr-un bonier etc. adj. marcată printr-o ţesătură mai deasă. posac. lat. talanţi. 2. adj. 2. ◊ (Mat. folosită în Grecia antică. 92 TACITÚRN. tabulari. dintr-un chitanţier. – Din fr. -e. TACIT\TACITURN TACÍT. – Din fr. 3. adj. o convenţie. dar care este subînţeles şi admis ca atare. taciturnus. Care vorbeşte puţin. de mărime variabilă. tacite. s. 1. adj. talanŭtŭ. – Din sl. materie primă naturală care conţine o astfel de substanţă. – Din fr. Din lat. tacitus. -Ă. Prăvălie din vechea Romă. m. tananţi. despre un material) Care se prezintă sub formă de plăci. Fiecare dintre cele . care rămâne la cotor după ce s-a rupt partea detaşabilă. Substanţă chimică. TABULÁR. s. ◊ Tipărire tabelară = sistem de tipărire (folosit înainte de descoperirea literelor mobile) cu ajutorul unor tăbliţe de lemn pe care era gravat textul.) Diferenţă tabulară = adaosul pe care îl primeşte logaritmul unui număr de patru cifre. pe o tablă1 sau în coloanele unui registru. f. TAVÉRNĂ. TANÁNT. (Tehn. când acest număr creşte cu o unitate. -te. Care este înscris pe o listă. -Ă. -Ă.. naturală sau sintetică.TABELÁR. tabulaire. lat. Monedă de aur sau de argint. închis în sine. tabelari. taloane.) Care nu este exprimat formal. cu valoare variabilă. TABERNĂ\TAVERNĂ TABÉRNĂ s. 4. TALANT\TANANT TALÁNT. care are proprietatea de a tăbăci pieile crude. s. taciturne. ext.f. folosită în Grecia antică. n. murdară şi întunecoasă (instalată de obicei la subsol). o înţelegere etc. TALON\TALONETĂ TALÓN. taciţi. -e. -e. – Din fr. – Din fr. Partidă la unele jocuri de cărţi. taverne. – Din fr. s. tannant. tăcut din fire. taverne. -Ă. taciturni. ◊ (Adjectival) Material tanant. Parte a unei foi dintr-un registru. taberna.

şanţ făcut de-a lungul unei piese de lemn. 2. n.) În ultimul rând. în ultimă instanţă. din care se 93 . f. f. zăplaz. UMBELĂ\UMBRELĂ UMBÉLĂ. pentru a aduna şi a conduce spre burlane apa de pe acoperişuri. s. pentru a se putea îmbina cu altă piesă. TALONÉTĂ. ca pânza unei umbrele. ♦ Canal. n. 4. ultimo. ♦ Branţ. Bucată de carton fixată în dreptul călcâiului la un obiect de încălţăminte. temporale. ULUC\ULUCĂ ULÚC. 2. ÚLTIMO adv. -Ă. ombelle. 3. s. mai ales la facerea gardurilor şi a împrejmuirilor. Canal de lemn sau tablă pus de-a lungul streşinii caselor. ultimi. – Probabil refăcut din uluce (pl. ♦ Jgheab prin care curge (la moară) făina măcinată. [Var. pentru a asigura rezistenţa îmbinării. valorice). umbele. Jgheab de scânduri prin care curge apa pentru a pune în mişcare o moară. Care este cel din urmă (dintr-o serie de elemente spaţiale. fr. ◊ Ultima oră = rubrică având cele mai noi ştiri dintr-o gazetă. adj. -e. ULÚCĂ. ♦ Bucată de stofă. (Livr. s. uluce. Ultima carte. 1. umbella. ULTIM\ULTIMO ÚLTIM. Scobitură. uluci. lui uluc). – Din lat.] – Din fr. talonnette. adapă vitele sau în care li se pune nutreţul. care se află la sfârşit. ţeavă pentru captarea şi scurgerea apei dintr-un izvor. şi fam. Jgheab făcut din scânduri ori scobit într-un trunchi de copac sau în piatră. Inflorescenţă în care pedunculii fiecărei floricele pornesc din acelaşi punct şi se ridică la aceeaşi înălţime.: talonét s. 1. în urma unei serii. ultimo.două margini îngroşate şi întărite ale anvelopei unei roţi. cusută la manşetă sau la marginea de jos a pantalonilor pentru a evita uzura în acel loc. talonete. scoc (1).. it. talon. Scândură groasă întrebuinţată în construcţii. oluk. f. – Din tc. lăptoc. ultimus. s. A sosit ultimul. – Din lat. Gard din scânduri. U. – Din fr. – Din lat.

UMBRÉLĂ, umbrele, s. f. Obiect alcătuit dintr-o pânză care se poate strânge sau întinde (în forma unei calote sferice) prin intermediul unor spiţe metalice fixate radial pe un baston, destinat să apere de ploaie sau de soare. – Din fr. ombrelle (după umbră). UMBLĂREŢ\UMBLĂTOR UMBLĂRÉţ, -EÁŢĂ, umblăreţi, -e, adj. (Fam., depr. sau ir.; despre oameni) Căruia îi place să umble mult, să se plimbe (fără rost), să hoinărească. – Umbla + suf. -ăreţ. UMBLĂTÓR, -OÁRE, umblători, -oare, adj., s. m., s. f. 1. Adj. (Rar) Care umblă. ◊ Pod umblător = bac. 2. S. m. Ostaş dintr-un corp de curieri pentru Polonia şi Ucraina al domnilor moldoveni. 3. S. f. Compartiment dintr-o amenajat lucrare minieră subterană circulaţia pentru

potrivit căreia funcţiile organismului sunt reglate de umori. – Din fr. humoral. UMORÍSTIC, -Ă, umoristici, -ce, adj. Care conţine sau exprimă umor; care provoacă umorul; vesel, hazliu. – Din fr. humoristique. URBANISTICĂ\URBANITATE URBANÍSTIC, -Ă, urbanistici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Știinţă al cărei obiect îl constituie sistematizarea aşezărilor omeneşti existente şi proiectarea de aşezări noi; urbanism. 2. Adj. Care ţine de urbanistică (1), privitor la urbanistică; edilitar. – Urban + suf. -istic sau urbanist + suf. -ic. URBANITÁTE s. f. (Rar) Atitudine, comportare plină de politeţe, de bunăcuviinţă; urbanism. – Din fr. urbanité, lat. urbanitas, -atis. V. VACCIN\VACCINĂ VACCÍN, vaccinuri, s. n. 1. Produs biologic preparat din germeni patogeni sau din secreţii microbiene, care se administrează prin injecţii sau pe cale bucală unui om sau unui animal în scop preventiv (pentru a căpăta imunitate împotriva bolilor
94

personalului. 4. S. f. (Pop.) Closet (rudimentar). – Umbla + suf. -ător. UMORAL\UMORISTIC UMORÁL, -Ă, umorali, -e, adj. Care aparţine umorilor, care se referă la umori. ◊ Teorie umorală = teorie

infecţioase)

sau

curativ.

2.

s. f. Acţiunea de a valoriza. V. valoriza. VARIANTĂ\VARIANŢĂ VARIÁNTĂ, variante, s. f. 1. Aspect (uşor) schimbat faţă de forma de bază, tipică a unui lucru, a unei lucrări, a unui text, a unei acţiuni. ♦ Spec. (Lingv.) Formă a unui element lingvistic care diferă de aspectul tipic, obişnuit al acestui element. 2. Drum care ocoleşte (pe o anumită porţiune) traseul principal, ajungând în acelaşi punct final. [Pr.: -ri-an-] – Din fr. variante. VARIÁNȚĂ, varianţe, s. f. 1.

Administrare a unui vaccin (1); vaccinare. 3. (Concr.) Urmă, semn, cicatrice rămasă pe corp în urma administrării unui vaccin (1). – Din fr. vaccin, lat. vaccinus. Cf. it. vaccino. VACCÍNĂ, vaccine, s. f. Boală infecţioasă caracterizată pustule a virotică prin căror a bovinelor, unor se prezenţa serozitate

inoculează la om pentru a-i crea imunitate faţă de variolă. – Din fr. vaccine. VAGANT-VAGIL VAGÁNT, vaganţi, s. m. Poet

Numărul factorilor unui sistem fizicochimic care pot varia independent fără ca numărul de faze să se modifice. 2. Media aritmetică a pătratelor abaterilor valorilor individuale ale unui şir statistic de experienţe, de la media aritmetică a şirului respectiv. [Pr.: -ri-an-] – Din fr. variance. VARMETRU\VAROMETRU VARMÉTRU, varmetre, s. n.

medieval de limbă latină, rătăcitor, care cânta bucuria de a trăi; goliard. – Din fr. vagant. VAGÍL, -Ă adj. (Biol.; despre

organisme vegetale sau celule) Care se poate deplasa într-un mediu dat. Din fr.vagile VALORIFICARE\VALORIZARE VALORIFICÁRE, valorificări, s. f. Acţiunea de a valorifica. – V. valorifica. VALORIZÁRE, valorizări,

Instrument pentru măsurarea puterii electrice reactive în reţelele de curent

95

alternativ. – Din fr. varmètre, engl. varmeter. VAROMÉTRU, varometre, s. n.

vegetal = pulbere neagră foarte fină care se obţine prin pulverizarea cărbunelui de lemn şi care are întrebuinţări în medicină. – Din fr. végétal. VEGETALÍN ~uri n. 1) Substanţă grasă şi vâscoasă, obţinută din ulei vegetal şi folosită în alimentaţie. 2) tehn. Specie de argilă întrebuinţată la decolorarea uleiurilor. Din fr. végétaline. VENERIAN\VENERIC VENERIÁN, -Ă, venerieni, -e, adj. Veneric. [Pr.: -ri-an] – Din fr. vénérien. VENÉRIC, -Ă, venerici, -ce, adj. (Despre boli) Care se răspândeşte prin contact sexual; care afectează organele genitale; venerian. – Din germ. venerisch. Z. ZAHARAZĂ\ZAHAROZĂ ZAHARÁZĂ s. f. enzimă din sucul intestinal care descompune zaharoza în fructoză şi glucoză; invertază, sucrază. Din fr. saccharase. ZAHARÓZĂ, Substanţă
96

Contor electric pentru măsurarea în varore a energiei electrice reactive. – Var. (după alte surse) varormetru. – Din fr. varheuremètre. VASECTOMIE\VASOTOMIE VASECTOMÍE s. f. (med.) rezecţie a canalelor vasectomie. secţionare deferente. chirugicală Din s. a fr. f.

VASOTOMÍE

vaselor

deferente. Din fr. vasotomie. VĂRAT\VĂROS VĂRÁT s. n. 1. Faptul de a văra. 2. Taxă care se plătea în trecut pentru păşunatul vitelor pe locul cuiva în timpul verii; văratic (II 2) – V. văra. VĂRÓS, -OÁSĂ, văroşi, -oase, adj. Care conţine var, calcaros; cu aspect de var. – Var + suf. -os. VEGETAL\VEGETALIN VEGETÁL, -Ă, vegetali, -e, adj. 1. Care ţine de plante, privitor la plante, de plante. ♦ (Substantivat, f.) Plantă. 2. Extras din plante. ◊ Cărbune

zaharoze, clasa

s.

f.

din

zaharurilor,

discordie. cu gust dulce. zizánia 97 .formată din combinarea unei ZÂZÁNIE1. -ar. ZODIAR\ZODIER ZODIÁR. cultivată ca plantă furajeră şi ornamentală (Lolium perenne). n. gâlceavă. vrajbă. f. zâzanii. solubilă în apă şi cu mare valoare nutritivă. – Din fr. s. [Pr. s. zaharometre. – Din ngr. s. lui zizánion). cu spicul asemănător cu cel al pirului. -ar. Zodiac (2). zaharimetre. zodieri. f. m.] – Din ngr. zizanii. ZAHAROMÉTRU. Instrument folosit pentru determinarea concentraţiei soluţiilor de zahăr prin măsurarea densităţii lor. molecule de fructoză cu o moleculă de glucoză. s.: -di-ar] – Zodie + suf. – Din fr. f. saccharimètre. Plantă erbacee din familia gramineelor. n. astrolog. ZODIÉR. (Pop. cu frunze liniare alungite. – Din fr. Intrigă. saccharomètre. zodiare.: -di-er] – Zodie + suf. s. ZAHARIMETRU\ZAHAROMETR U ZAHARIMÉTRU. utilizat în special în industria zahărului. [Pr. Instrument folosit pentru determinarea concentraţiei unei soluţii de zaharoză. [Var. zizánia (pl. saccharose.: zâzánie s. n. s.) Cititor în stele care prezice soarta cuiva interpretând zodia în care acesta s-a născut. ZIZANIE\ZÂZANIE ZIZÁNIE.