UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI SPECIALIZAREA

:

LUCRARE DE LICENŢĂ

Coordonator ştiinţific: Lect.univ.dr. Absolvent:

Piteşti

- 2011 -

PARONIMELE ŞI PARONIMIA

2

CUPRINS Argument…………………………………………………………………….....…4 Capitolul I. PARONIMELE…..........………………………………….…….......8 A. Definiţia paronimelor…………………..........………………..…….…...…....9 1.1. Origine.....................................................................................................9 1.2. Puncte de vedere ale mai multor lingvişti..............................................10 B. Atracţia paronimică (Confuzia semantică)…………………………….......13 1.3. Raportul dintre atracţia paronimică şi etimologie populară..................13 1.4. Efecte negative ale atracţiei paronimice................................................16 C. Criterii de clasificare………………………………............………………...23 1.5. După numărul de fenomene prin care diferă.........................................23 1.6. Din punct de vedere semantic...............................................................24 1.7. După valoarea morfologică....................................................................24 1.8. După criteriul frecvenţei în limba vorbitorilor de la limba română.......32 1.9. Din punct de vedere al etimologiei........................................................41 Capitolul II. PARONIMIA……………………………………………………..43 2.1. Conceptul de paronimie.........................................................................44 2.2. Clasificarea cuplurilor paronimice.........................................................45 2.3. Rolul paronimelor în îmbogăţirea lexicului românesc actual................51 2.3.1. Relaţia paronimiei cu antonimia şi sinonimia..................................51 2.3.2. Relaţia paronimiei cu omonimia......................................................53 2.3.3. Modernizarea masivă a lexicului prin neologisme..........................56 2.4. Valorile stilistice ale paronimiei............................................................58 CONCLUZII..........................................................................................................63 GLOSAR - APLICAŢIE PRACTICĂ ................................................................65 BIBLIOGRAFIE……………………………………….......…………………....98

3

În privinţa definiţiei termenului de paronimie. petrolier şi petrolifer ca paronime. cât şi a celor care studiază limba română ca disciplină de învăţămănt. oricând. paronimia este un aspect care merită atenţia atât a specialiştilor. nerecunoaşterea sensurilor termenilor paronimici induce. speţe-speze. denumesc alte realităţi fiecare. la fel cu somn – stare fiziologică. astfel încât să se înţeleagă cât mai bine şi mai detaliat această problemă a confundării cuvintelor care se diferenţiază printr-un singur fonem sau prin două. uneori. de la clasa omonimelor). adică utilizarea unuia sau a altuia este opţională. având sensuri total diferite şi provocând astfel erori de exprimare. a limbajului folosit corect în comunicare.şi somn -peşte. în dialogurile interpersonale. în exprimarea gândurilor şi sentimentelor. dar şi de sinonimie.ARGUMENTUL Motivul alegerii temei de licenţă a pornit în primul rând de la ideea că formarea intelectuală a tinerei generaţii începe cu profunda cunoaştere a limbii române şi. La nivelul vocabularului limbii române. polisemia se apropie de omonimie prin informaţia semantică diferită a termenilor (de exemplu. Acest fapt generează o greşită atracţie paronimică. aceştia se pot substitui reciproc. literatura de specialitate consideră paronimele ca fiind cuvinte insuficient diferenţiate din punct de vedere formal – de la 1 la 3 sunete (animare-animaţie. in psihologia vorbitorilor ideea că. mai ales. deoarece defineşte relaţia formală dintre doi termeni ai căror referinţi sunt diferiţi. nu prin echivalenţa semnelor. invederat-inveterat 4 . fără de care nu este posibilă întrebuinţarea lor corectă. ci prin faptul că. În cadrul mai larg al relaţiilor semantice. Lucrarea de faţă Paronimele şi paronimia este astfel concepută încât să se adreseze tuturor vorbitorilor de limbă română.

În acest sens. prin trei sunete (fortuit-forţat). g-j. Sunetul său. mai apropiate sau mai depărtate. la care am exemplificat cu paronime distinctive printr-un sunet (emersiune-imersiune) prin două sunete (diferend-deferent). situarea în radical şi afix.). Însă nu orice cuvinte care se deosebesc între ele printr-un număr redus de sunete sunt paronime (de exemplu. adjective-adverb (net-neto).în funcţie de poziţia fonemului diferenţiator în structură cuvântului: radical (epruvetă-eprubetă). precum şi de apartenenţă la o clasă lexicogramaticală a termenilor. . verb-verb (a erupe-a irupe). pentru calitatea de paronim a două cuvinte. sunetele respective au diferite trăsături articulatorii. . În funcţie de aceste caracteristici. prin anexare sau alternantă cu zero ( astronimie-gastronomie).în funcţie de categoria lexico-gramaticală a termenilor: substantivesubstantiv (spete-speze).în funcţie de poziţia fonemului diferenţiator-iniţial (erupe-irupe). cum şi unde se produce articularea acestuia etc. şi în cel colocvial. s-z. în sufix (concesie- . l-n. adjective-adjectiv (original-originar). Atracţia paronimică este generată de confuzia termenilor şi constă în atragerea şi înlocuirea în procesul comunicativ al formelor 5 în prefix (abjudecă-adjudecă). prin corelaţie sau alternanţă (alocaţie-elocuţie). există perechi de sunete care se opun şi creează paronime: l-r. . contând. Din cauza faptului că pentru vorbitorii de limbă română insuficient instruiţi se produc confuzii între termenii care intră în relaţia de paronimie. c-g. nu sunt paronime ac-act-rac-pac etc). median (felon-filon).etc. . p-b. Există cuvinte de tip paronimic la care diferenţei de sunet i se poate asocia poziţia acestuia. final (familial-familiar). am abordat şi fenomenul atracţiei paronimice. am analizat următoarele criterii de clasificare a paronimelor: . înregistrat în literatură belitristică.în funcţie de forma de diferenţiere: prin translaţie sau metateză ( relevarevela).în raport cu numărul fonemelor care diferă. concesiune). substantive-adjectiv (oral-orar). statutul sunetului care se opune altui sunet respectiv dacă o vocală sau consoană. în stilul publicistic.

îndărăt-îndărătul. se adaptează rapid nevoilor expresive ale vorbitorilor şi. variantele diferenţiate subtil în structura lor lexicală. deoarece multe din ele intră în categoria neologismelor şi a termenilor tehnico-ştiinţifici. pentru aceasta. obiectul lucrării noastre. Privite din punct de vedere funcţional. ceea ce are drept consecinţă permanenta căutare a ineditului expresiv şi a pitorescului lexical. Prin studierea paronimelor se evidenţiază bogăţia lexicului românesc. Am exemplificat. Paralel cu atracţia paronimică şi total diferită de această este etimologia populară. cum au fost când au pătruns în limba română. cu etimologiile populare celebre : lăcrămaţie pentru reclamaţie. eronat. a vieţii in plan material şi spiritual. Aceste realităţi lingvistice au impus introducerea paronimiei în manualele şcolare de gimnaziu şi de liceu. este o creaţie a locutorului pe bază raportării la o unitate lexicală a cărei informaţie semantică sau structură fonetică ar trimite la realitatea denumită. implicaţi în modernizarea continuă a civilizaţiei.articulate hotărâte şi al celor nearticulate (băiat –băiatul. de asimilări de termeni. Paronimele contribuie la modernizarea lexicului românesc. alături de celelalte categorii lexico-semantice ca sinonimia. conativă sau persuasivă şi expresivă. Termenul utilizat nu este atestat în dicţionare. care presupune alterarea formei unui cuvânt mai puţin sau deloc cunoscut vorbitorilor sub influenţa altui cuvânt cu care se consideră. însă 6 . prin aceşti termeni se poate anticipa un nou val de înnoiri. De asemenea. în special în limbajul publicistic. capcanele similitudinilor care trimit în direcţii diverse sensul unor perechi de cuvinte apropiate ca formă şi se avertizează asupra folosirii riguroase a subtilităţilor limbii. dar fără elucidarea aspectelor teoretice legate de aceasta. joiajoi). Este evident că o parte dintre aceste sensuri figurate ale paronimelor nu vor rămâne în limbă. cu atât mai mult cu cât paronimele. murături pentru moratoriu etc. creaţiile interne din cadrul acestuia se explică prin împletirea celor trei funcţii ale discursului jurnalistic referenţială sau informativă. apar acum cu complicaţii stilistice neobişnuite. din termeni monosemantici. omonimia. că este înrudit etimologic.

prezintă interes pentru cercetarea ştiinţifică. iar pe de altă parte la îmbogăţirea. Considerăm că această lucrare de licenţă are un rol deosebit de important în optimizarea practicii de asistenţă managerială şi secretariat. Abundenţa şi frecvenţa paronimelor în publicistică. prin autoritatea cuvântului tipărit sau rostit. În concluzie aspectele teoretice. în critica artistică. Lucrarea de faţă a fost realizată cu ajutorul Dicţionarului de paronime fără de care nu reuşeam să terminăm partea practică. pentru înţelegerea dinamicii şi a tendinţelor lexicului actual. constituie caracteristici esenţiale ale limbii actuale. circulaţia termenilor de la un domeniu la altul. astfel pentru a vorbi cât mai corect din punct de vedere semantic şi gramatical. au scopul de a o face utilă celor care o citesc şi mai ales de a oferi un cerc larg de informaţii cu privire la folosirea cât mai corectă a paronimelor de către vorbitorii limbii române. în vorbirea de toate zilele. De asemenea. poate contribui la educarea lingvistică a publicului. diversificarea şi internaţionalizarea lexicului limbii literare. deoarece acestea sunt rezultatul necesar şi marcă infailibilă a vitalităţii limbii în general. de lingvintică generală şi de lexicologie prezentate în capitolele lucrării. 7 . ne-a fost de mare ajutor acest dicţionar. presa. în literatură. prin larga sa audienţă.

CAPITOLUL I PARONIMELE 8 .

De regulă. nu suntem de acord cu punctul de vedere pe care îl susţine Silviu Constantinescu2. motivată de factorii sociali sau 1 Ţibrian Constantin. precum şi formele gramaticale ale aceluiaşi cuvânt. Din fr. (în loc de atlaz).Capitolul I.. cu sensuri diferite şi uşor confundabile. care are funcţiunea de a diferenţia cuvintele între ele. paronimul mai cunoscut se substituie celui mai puţin familiar vorbitorilor. Bucureşti. Institutul de din Piteşti. Apariţia perechilor paronimice este explicabilă prin procesele succesive de îmbogăţire a lexicului românesc. 1994. ORIGINE Pronimele (provine din fr. 2006 2 3 Lingvistică „Iorgu Iordan”. DEFINIŢIA PARONIMELOR 1. aproape de” + ónoma . Ediţia a -II-a.amploare etc. Stuctura vocabularului limbii române.1. Dificultăţi semantice. p. a cărui tendinţă.combustibilitate. Exemplu: Trăiesc pe spezele părinţilor mei. de obicei. Editura Universităţii Constantinescu Silviu. Ele provoacă erori de exprimare atât în vorbire cât şi în scris la o mulţime de vorbitori. Editura Ştiinţifică. Editura Univers Enciclopedic. Academia Română. (în loc de spezele). PARONIMELE A. care merge într-acolo încât cosideră paronime şi acele cuvinte care se diferenţiază prin chiar şapte foneme (fonemul reprezintă cea mai mică unitate sonoră a limbii. Am cumpărat un metru de altas. phonéme)3: combustie. 10 [DEX '98] Dicţionarul explicativ al limbii române.. pará . Unii lexicologi consideră că avem de-a face cu paronime şi atunci când diferenţa este de mai multe sunete. 1998 9 . paronyme gr.nume”) sunt cuvinte neologice care se diferenţiază printr-un singur fonem sau mai rar prin două foneme.lângă”. amplitudine.în trecut şi în prezent. Pornind de la definiţie. mai puţin instruiţi1.

PUNCTE DE VEDERE ALE MAI MULTOR LINGVIŞTI Specialiştii în materie au abordat fenomenul din dublă perspectivă. lacună = spaţiu gol. ascultare) scală = placă gradată de la aparatele de radio (< it. Chişinău. a ausculta = a asculta zgomotele din interiorul corpului cu urechea sau cu stetoscopul (< fr. Atracţia paronimică. lagună. se manifestă prin crearea alianţelor paronimice iluzorii. o demnitate (< fr. ausculter. 2007. scala). lipsă (< fr. a plasa un fond (< fr. Din acest punct de vedere. alţi au examinat atracţia paronimică intenţionată. lat. p. cuvinte asemănătoare fonetic altor unităţi lexicale ale căror sensuri sunt fixate deja în conştiinţa vorbitorilor. Ciocnirea intenţionată a doua paronime a dat naştere unei figuri de stil cu numele de paronomază4. lat. Paronomaza îşi realizează valoarea datorită funcţiilor: metalingvistică. ele au primit denumirea de atracţie paronimică . actualizat în vorbire.2. Aspectul funcţional al paronimelor. provenit din latină lacuna < lat. rimă. organizarea sa binară. lacus). 103 10 .economici extrinseci. investire). invertir. lagună = lac de litoral (< it. lacuna). lat. lacune. investir. scară = element de construcţie (< lat. Exemplu: a asculta = a auzi. Create prin atracţie formală. Teză de doctorat în filologie . a investi = a face investiţii. it. Trăsăturile de bază ale paronomazei sunt: concizia enunţului. Universitatea de Stat din Moldova . Acest fenomen constă în faptul că unul 4 Grădinaru Angela. favorizează asimilarea rapidă a cuvintelor noi şi aparţine unor asemenea conjuncturi. ritmul. 1. a înveşti = a da cuiva o autoritate. Unii lingvişti au studiat însă paronimia prin prisma Imaginarului Lingvistic (atracţia paronimică neintenţionată). identificăm paronime cu acelaşi etimon primar. retorica elipsei şi funcţia mnemotehnică . scala). poetică şi ludică. invertire).

p. În cazul atracţiei paronimice. Dar tot ce nu este "formă pură" nu este limbă (schemă). Editura Echinox. După părerea noastră atracţia paronimică constituie doar un aspect al etimologiei populare. ci este realizare . Mulţi lingvişti au identificat atracţia paronimică cu fenomenul etimologiei populare – fenomen mult mai complex şi cu o sferă de acţiune incomparabil mai largă. Pornind de la teza saussuriană ca . Termenul atracţie paronimică ar trebui folosit numai în legătură cu acele etimologii populare care constau în asocierea a două paronime. mai frecvent în limba şi mai cunoscut. elementul inductor atrage şi-l substituie pe elementul indus. Bazele lingvistice pentru teoria şi parctica predarii limbii romăne. Bucureşti. elementul inductor şi cel indus nu sunt paronime.. Editura Coşeriu Eugen. îl atrage pe cel care este mai puţin cunoscut. iar etimologia populară modifica aspectul sonor al elementului indus sub influenţa unui al treilea cuvânt5.limba este forma şi nu substanţă” şi de la concepţia triadică a lui Eugen Coşeriu6 (Sistem-Norma-Uz). Aspectul funcţional al acestui fenomen este identificat prin atracţie paronimică şi este materializat la nivelul vorbirii. 1971. Ediţia a-II-a . Mulţi autori pun semn de egalitate între fenomenul atracţiei paronimice şi cel al etimologiei populare.. 1995. 67 Didactică si Pedagogică. întrucât acesta din urmă presupune asocierea formală şi substituirea a două paronime. p. înseamnă a oferi o imagine trunchiată asupra fenomenului în discuţie. Etimologia populară se distinge de atracţia paronimică prin faptul că. fiind grupate în structuri binare. în cazul etimologiei populare. s-a ajuns la concluzia că tipurile de paronime sunt inventariate la nivel de sistem. A utiliza termenul atracţie paronimică în locul celui de etimologie populară.vorbire” (uz) şi în raport cu "formă pură" este "substanţa". Cluj. 149 6 11 .din termenii paronimi. Nu orice etimologie populară e şi atracţie paronimică. substituindu-l în procesul interacţiunii verbale. subliniem că fenomenul atracţiei paronimice poate fi raportat la categoria normelor subiective care vizează domeniul Imaginarului 5 Chiosa Clara Georgeta. Introducere în lingvistică. Acestea fiind spuse. Atracţia paronimică reprezintă un anumit aspect al etimologiei populare.

în diverse etape ale dezvoltării sale intelectuale. p. Astfel. iar experienţa umană aduce anumite schimbări şi în experienţa lingvistică. survenit ca necesitate faţă de evoluţia limbii. De aici e limpede că dinamica lingvistică7 actuală tinde să reducă rolul regulator al normei. dat fiind că limba este percepută ca o lume în dezvoltare. 2001. locale. Editura Ştiinţifică. vorbitorii deja au asociat în exprimare. dar o astfel de limbă este vorbită de un locutor ideal9. 203 Chisinău. adaptând-o. Elemente de lingvistică . 146 Graur Alexandru. p. participă la crearea unei limbi omogene. Martinet André. Universitatea de Stat din Moldova. inovaţii unde restricţiile normative nu au reuşit să se impună. Fenomenul "se confruntă" în acelaşi timp cu normele prescriptive (care cer respectarea particularităţilor funcţionale ale paronimiei). 1968. Începând cu 1960. ei încadrează în anumite reguli ceea ce. Conceptul de unicitate a limbii este pus sub semnul îndoielii. a unei limbi standard. cuvântul norma (în accepţie lingvistică) se utilizează la plural normele. întradevăr. iar cercetătorii în domeniu nici nu pot presupune posibile asocieri generate de subiectul vorbitor. dar funcţia regulatorie a conceptului a diminuat în favoarea celui de adaptare. În acest sens. 78 8 9 12 . limitele paronimelor nu pot fi încadrate în modele fixe. p. reconstruind-o în interiorul Imaginarului Lingvistic. 1970. Bucureşti. Tendinţe actuale ale limbii române. norma. Bucureşti. cu normele fictive şi comunicaţionale (inconştient subiectul vorbitor poate asocia două cuvinte cu fonetism apropiat în procesul comunicării) şi cu normele evaluative (care îi permit locutorului a sesiza la timp aceste confuzii).Lingvistic. Editura Ştiinţifică . când André Martinet 8 da o nouă definiţie limbii. Ca o obiectivitate generată de funcţionarea socială. de fapt. 7 Grădinaru Angela. Sub aspectul diferenţelor fonematice. A vorbi corect înseamnă a cunoaşte norma. Teză de doctorat în filologie. Dimpotrivă. de la un individ la altul şi chiar la aceeaşi persoană. norma este aplicată de fiecare locutor în felul său. norma nu poate ignora variabilitatea care include normele individuale. Exemplele supuse analizei ne permit să afirmăm că numărul cuplurilor paronimice variază de la o categorie socială la alta. Atractia paronimică.

Şi la mine.L. pe care vorbitorii le stabilesc între cuvinte. cu termeni renumerţie şi remuneraţie. în majoritatea cazurilor. pentru aceasta. primul inexistent în dicţionarele româneşti mai vechi sau mai noi. la neologisme. 1975 13 . aşadar la unităţile lexicale din masa vocabularului. Iaşi. ca o reacţie faţă de caracterul nemotivat al semnului lingvistic. RAPORTUL DINTRE ATRACŢIA PARONIMICĂ ŞI ETIMOLOGIE POPULARĂ Acest fenomen teoretizat sub numele de atracţie paronimică de către lingvistul german Ernest Forstemann10 apare. Introducere în lingvistică.Exemplificăm. o confuzie paronimică. considerăm că n-ar trebui să vorbim de atracţie paronimică decât în limitele cvasiomonimiei celor doi termeni care intra în relaţie.B. dar aceasta rămâne.înseamnă împotriva. de vorbitori în locul celui de-al doilea: . p. a căror frecvenţa e mai slab reprezentată în vorbire. conştient sau inconştient. celălalt ca element indus (adică influenţat). să trăiţi! 10 11 Förstmann Ernest. Caragiale. unul în calitate de element inductor. Pentru a demonstra raportul existent între atracţia paronimică şi etimologia populară (termeni şi fenomene confundate) ne vom folosi de exemple din opera comică a lui I. În mod practic. utilizat. implicând toate asociaţiile etimologice false. Editura Ştiinţifică. 1919. în general. etimologia populară are o sferă mult mai largă. 145 [DEX’75] Dicţionarul explicativ al limbii române. deşi prefixul anti. Dintre cele mai cunoscute abateri care s-au impus ca reguli amintim: anticameră.. Editura Academiei Republicii Socialiste România. Puţine sunt înlocuite de termeni care să devină norma lingvistică. Bucureşti. limitată.3. cu circulaţie restrânsa sau individuală. Spre deosebire de atracţia paronimică. îndeosebi la cele mai recente. În ceea ce ne priveşte. şi la cuvintele arhaice sau regionale. coane Fănică. ATRACŢIA PARONIMICĂ ( CONFUZIA SEMANTICĂ) 1. fracţiune pentru facţiune (acceptat de DEX şi DOOM)11. orice vorbitor poate face. în general. Ediţia a –II-a .

. după buget. confuzie paronimică (semantică). mental. rezultatul comunicării este opus intenţiilor şi demonstrează ignoranţa vorbitorilor. fapt motivat de esenţa relaţiei de paronimie. avea eroare de preşedinte. lucru exploatat şi ironizat de scriitorii români şi tradus prin termenul comic de limbaj: . Marea parte a vorbitorilor nu cunosc etimologia cuvântului.Aş. de fapt. Neologismul renumeratie a intrat în limba română prin filiera franceză (remuneration) şi din latină (remuneratio. . renumeraţie mică. . de aceea trebuie acceptat ca atracţia paronimică înseamnă. p.. Deoarece.Ei geanta latină. p. Bucureşti.-onis) cu sensul de plată.. Noul dicţonar de neologisme .Băieşu). identificată cu cvasiomonimia. bani cu număr şi cu uneori. ne cere numai datoria. 134 14 . Mic dicţionar de regionalisme. Bradul de la Mirceşti. etc.. domnule…”. miner în loc de minier. . am conoscuto după miros”(I. celelalte atracţii reprezintă numai un aspect al cunoscutei etimologii populare. Editura Corint . Editura Tempora. a înlăturat lagunele. . abces de mânie. 12 13 14 Caragiale I. (I.Statul n-are idee de ce face omul acasă. i se imputaseră braţele. Bucureşti. dar diferă prin afixe (de exemplu. aia a fost cerneala violetă. Unele confuzii sunt efectul unor rostiri populare sau regionale. Aceste fenomene sunt foarte rare. modista şi învăţată…” . vorbitorii asociază informaţia care se referă la plată. coane Fănică”. carbonier în loc de carbonifer). 123 Marcu Florin.14. răsplata.. după buget”12..greu de tot…Ce să zici?”. 1996. După cum se poate observa. renumeraţie mică. 1997 Găiţănaru Ştefan..Caragiale).. probabil din neglijenţa sau din dorinţa unor exprimări savante.În calitate de casieră manipulaţi bani numeral ?Bineînteles ca numeral şi zilnic”. familial în loc de familiar. fumatul se sondează cu tuberculoza. bombastice: adverse de ploaie.L. 2003. corabora sub influenţa lui colabora13. în care confuzia se produce între paronime care au aceeaşi rădăcină.nu mă aşteptam ca tocmai dumneata să te pronunţi cu aşa iluzii în contra mea”.Fată frumoasă. dar de! Nouă copii şi optzeci de lei pe lună. Cu excepţia unor cazuri izolate. Editura Academiei Române..L. O scrisoare pierdută . însă au informaţia sensului. Piteşti. famelie mare.Famelie mare. onorariu.

În cazul etimologiei populare. p. că. admitem că multitudinea atracţiilor paronimice reprezintă. ceea ce înseamnă că. la generarea acestor 15 Caragiale I. unul din termeni este o creaţie lexicală care nu se regăseşte în dicţionare. de fapt.L. atracţia paronimică se poate exercita asupra oricărui cuvânt care are un corp fonetic însoţit şi este.. cele două cuvinte devin. mai puţin cunoscut decât cvasiomonimul care i se substituie în vorbire. ironizând involtura personajului: . 2007. să fi poftit la mine la despărţire cu lăcrămaţie. Editura ANTET. Bucureşti. Caragiale aduce în lumină. că-i împlineam eu cât îi mai lipsea’’. Beletristică şi critică . Dacă în cazul atracţiei paronimice elementul inductor este întotdeauna un singur cuvânt. De aceea. Editura Casa Editorială Muntenia. despărţirea e aproape. giantăgeantă. boieresc pe bouresc). respectiv vorbirea individuală. în principiu. 2011. cum a fost iniţial (de exemplu. realitate care trebuie avută în vedere în descrierea lor la nivelul realizărilor concrete din limbajul cotidian. astfel.. Bucureşti. a gira îl substituie pe a gera. şi aceasta situaţie.În exprimarea personajului feminin Zita din comediile lui Caragiale 15 este confundat semiarhaicul şiş cu franţuzismul şic. numeral-numerar).O noapte furtunoasă’’. însă numai în acel aspect al limbajului pe care Ferdinand de Saussure16 le-a numit parole. prin replica jupânului Dumitrache. transformarea lui remuneraţie în renumeraţie şi a lui reclamaţie în lăcrămaţie nu pot fi explicate numai prin influenţa lui număr şi respectiv a lui lacrima. asimilează forma fonetică a remunera la a renumera. Verbul a număra (sau cu alte cuvinte din familia lexicală a lua număr). Saussure de Ferdinand.Vom admite. un anumit aspect al etimologiei populare. modistă-modestă. care înlocuieşte elementul indus (de exemplu. de asemenea. În comedia .deoarece ultimul presupune confundarea integrală a două cuvinte paronimice sau cvasiomonime. Astfel spus. o altă etimilogie populară. Satiră şi umor. Curs de lingvistică generală. Din paronime. iluzii-aluzii.Ei dacă nu-i ajunge. violentă-violetă. p. Nu orice etimologie populară este şi o atracţie paronimică. raportul dintre cele două fenomene este asemănător cu cel dintre gen şi specie. omonime. 202. 201 16 15 ..

respectiv pe un etimon valabil şi identificabil17. Aşadar. de natura extralingvistică. 17 18 Hristea Theodor. Baia-Mare. Editura Gutinul. cu sensul de hrănire. Vorbitorii mai puţini instruiţi folosesc în mod greşit cuvântul mai cunoscut în locul paronimului mai puţin cunoscut. monoftongarea lui ie în e: butoneră. cartier. unele paronime se confundă în procesul comunicativ.. deci mai cunoscut vorbitorilor. precum şi alte cuvinte care să încadreze în aceleaşi familii lexicale.4. iar cel de-al doilea are singularul alimentară (forma substantivala a adjectivului alimentară). pioner.. Esenţa atracţiei paronimice constă în faptul că un paronim. firma. inerva. însă primul are singularul alimentare ( derivat al verbului a alimenta). carter. au mai contribuit verbele a număra şi a lăcrima.etimologii populare. fermă. EFECTE NEGATIVE ALE ATRACŢIEI PARONIMICE Datorită unor factori subiectivi. uneori. pentru că nu se întemeiază pe cuvântul originar. prieten. Am căutat produsul. care e mai frecvent în limba şi. nutriţie. 267 16 . Probleme de etimologie . confuzia se produce pentru că termenii au un radical comun. Editura Ştiinţifică . În cazul paronimelor alimentări-alimentare. p. Notăm şi faptul că se ajunge la paronimie şi. substituindu-i-se acestuia din urmă în procesul comunicării verbale. în loc de: impermeabil. Paronimia în limba română . p. 1968. în i: impermiabil. transformarea lui e. 1993. în mai multe alimentări ’’ (corect alimentare). Ca o concluzie la etimologiile populare. 304 Felecan Nicolae. specifice vorbirii populare sau anumitor graiuri regionale18. îl atrage pe cel care este mai puţin cunoscut. siringa. la confuzia termenilor şi în urma unor accidente fonetice. de care vă vorbesc. 1. seringă. de obicei aton. enerva. denumind un magazin (cu acest profil). Bucureşti. considerăm că însăşi noţiunea populară în cauză nu este o structură oportună pentru realitatea psiholingvistică pe care o defineşte : anexa . precum: a. alimentaţie. afirmaţia care urmează este incorectă: .populară'' nu există. pretin. pionier. b. pentru: butonieră.

mortalitate-mort. Sunt de la gaze şi am venit să verific contoarul’’ (corect contorul). infanterie. poctoava. decedat19. distincţie. Întrebuinţarea primului termen într-un context că: În urma ciocnirii maşinilor. 2000. p. potcoavă. pe un anumit treitoriu . acţiune de a distruge microbii patogeni din afara organismului pentru a împiedica orice contaminare . volan. independienţă. influienţa. dinstincţie. Bucureşti. pentru: identic. este total neadecvată. independenţă. anticiparea sau propagarea unui sunet: indentic. apropia. în timp ce mort este persoana care a murit. f. disimulare vocalică sau consonantica (n sau r când se repetă în interiorul aceluiaşi cuvânt pot dispărea): contigent. Un caz special îl constituie termenii. e. sau al unui mare bancher. Nu s-a luat nici o măsură de dezinfecţie. apropria. în loc de : protopop. în loc de boxer. 19 Guţu-Romalo Valeria . masa. deoarece contoar înseamnă birou de comerţ. energie electrică. Editura Humanitas. infaterie. Corectitudine şi greşeală. ca în formularea: . metateza unor foneme: potropop. loc unde se fac plăţile în casele mari de comerţ sau de banca . deşi sunt mulţi ţânţari ’’(corect dezinsecţie).. partier. defunct. de asemenea. mobilă. d. parter.c. gaze într-un anumit timp. frecvent confundaţi. itinerar. faliment. filament. iar dezinsecţie înseamnă distugere a insectelor parazite (transmiţătoare de boli). pentru că mortalitatea înseamnă indice rezultat din raportarea numărului de decese dintr-o populaţie. Confuzia dintre substantivele paronimice contoar-contor are o frecvenţă deloc neglijabilă. Folosirea termenului dezinfecţie în loc de dezinsecţie este. ca în enunţul: . greşită. aflate în mediul uman .. influenţa. intinerar. iar contor înseamnă aparat de măsurat cantitatea consumată de apă. 156 17 . într-o anumită perioadă. la totalul popupatiei respective. valon. diftongarea lui e în ie: boxier. au fost şi mortalităţi (corect morţi). în loc de : contingent. deoarece dezinfecţie are sensul de dezinfectare.

din cauză că ordinator este un calculator numeric universal.Avem şi noi o motivaţie.. aşa cum demonstrează contextul: .Staţia de amplificare pusă la dispoziţie nu oferă o rezoluţie a sunetului prea bună ’’ (corect rezonanţa). probabilitate şi probitate nu poate constitui un argument pentru substituirea lor. care nu este deloc scuzabilă. termenul de motivaţie este utilizat. fiindcă prin motivaţie se înţelege totalitatea motivelor sau a mobilurilor (conştiente sau nu) care determină pe cineva să efectueze o anumită acţiune sau să tindă spre anumite scopuri . că nu ne-am început la timp lucrările planificate” (corect motiv). posibilă. centrală sau locală. onestitate.Răspunderea pentru încălcarea prevederilor legale revine ordinatorului de credite’’ (corect ordonator de credite). pentru că rezoluţie înseamnă hotărâre luată de un colectiv în urma unor dezbateri. care are dreptul să dispună de credite bugetare. pricina unei acţiuni. care permite efectuatea unor operaţii : aritmetice şi logice fără intervenţia omului. odată cu dezvoltarea unui limbaj financiar european. 18 . rezolvare pe care cel în drept o dă unei cereri. neverosimilă. cum se constată în fraza: . comandate de acelaşi program înregistrat. Confundarea. raţiunea.De foarte multe ori.România are nevoie de un Havel. iar prin motiv: cauza. în locul termenului motiv.. în ultima perioadă. a termenilor rezoluţie-rezonanţă apare şi mai neobişnuită în contextul: . Perechile ordinator-ordonator se caracterizează. întâmplare probabilă. de exemplu. prin confuzia termenilor. aprobate prin venituri şi cheltuieli ale instituţiei. iar probitate: cinste. pe când ordonator este conducător al unei instituţii bugetare. în mod nejustificat. integritate. care să garanteze prin probabilitate morală (corect probitate)”... Identitatea tragică a părţii de început a două substantive. ca în contextul: . compus dintr-un număr variabil de unităţi specializate. Cuvântul probabilitate înseamnă caracterul sau însuşirea a ceea ce este probabil : fapt..

al cărui derivat participial este capturat.Nu are o mimă prea veselă”. În cazul perechii de paronime legist şi legal. Aceeaşi greşeală am identificat-o într-o ştire radiodifuzată: . deoarece legist este medic însărcinat cu lămurirea unor aspecte medicale care interesează justiţia (medic legist). Fondul principal al limbii române. este conform cu legea..Capturat de film. în timp ce legal înseamnă care există sau se face în temeiul unei legi.. a avut loc o sesiune cu caracter informal al Consiliului Europei”.Verbul a captura . ca în formularea: . deşi primul..Mi-ai sugerat că eşti nemulţumit prin mimă”(corect mină)21.În postul de ministru. prin mişcările fetei. Bucureşti. chip.Discuţiile sunt pur informale şi protocolare” (corect informaţionale). este forma redusă de la mimică arta de a exprima pe scenă. familiar ar intra în contradicţie logică cu caracterul protocolar din acelaşi enunţ. care înseamnă neoficial.. în contextele: . care este prevăzut de lege. deoarece informal. neprotocolar. fermecat.La Strasburg. Bucureşti. 20 21 Iordan Iorgu. eu am încercat să fiu corect şi legist” (corect legal). mimă. . cuvintele capturat şi captivat apar. pe când captivat înseamnă cucerit. 204 Graur Alexandru. Editura Ştiinţifică. Termenii paronimici mimă – mină se înlocuiesc frecvent. cu sensul de expresie a feţei. 1957..unui act. unde e puţin probabil că sesiunea în cauză să fi avut un caracter neoficial. înseamnă a lua pe cineva prizonier. am uitat de mine” (corect captivat). 1956. înfăţişare este oportun în locul lui mimă. Termenul mină. 188 19 . fizionomie. răsunet20. sentimente şi idei. Asemănarea formală a termenilor informal-informaţional poate favoriza confuzia lor. subjugat. Limba română contemporană.. p. confuzia este evidentă în formularea: . iar rezonaţă: proprietate a unor corpuri sau a unor încăperi de a intensifica şi a prelungi sunetele. a prinde un răufăcător. în cazuri mai rare. confundate: . p. Deci parţial sinonime.

În privinţa perechii paronimice ascultare . cu precădere. este derivat de la cuvântul de bază petrol. aproape. în sensul că. zone teritorii care conţine petrol. se substituie reciproc. desemnează acţiunea de a asculta şi rezumatul ei. bogat în petrol. regiuni. în locul termenului privat(ă). care ţine de petrol.picior amputat datorită unei artrite’’. a se strădui să audă ceva. care înseamnă care lipseşte pe cineva de ceva.În cazul perechii privat-privativ. Deşi. arterită. care exclude ceva. care extrage sau prelucrează petrol. petrolier.. cu sensul de particular. Primul termen.este greşită (corect arterită). privitor la extragerea şi prelucrarea petrolului. generalizate. Celălalt termen.ascultări.terenurile petrolier reprezintă una dintre bogăţiile tării’’ este confundat de petrolifer. care provine din petrol. Termenii artrită şi arterită. individual este corect termenul privativ. În timp ce al doilea. denumeşte o boală care constă în inflamarea unei artere. la nivelul limbajului colocvial unii termeni paronimici au o frecvenţă destul de ridicată. În spiritul acestor informaţii semantice. cu sufixul -ier şi înseamnă referitor la petrol. iar instrucţia vorbitorilor se realizează ori de câte ori aceştia generează confuzii. construcţia . deşi al doilea termen apare în limbajul medical. pe când cel de-al doilea. derivat de la acelaşi cuvânt de bază petrol. în privinţa perechii petrolier . care provin din limbajul medical. confundaţi adeseori. oportun în acest context. nici aici nu este întrebuinţat pentru exprimarea acţiunii de a asculta zgomotele din interiorul corpului în urechea sau cu stetoscopul pentru a verifica funcţionarea organelor interne.petrolifer nici în stadiul actual al românei vorbite nu se poate afirma că sensurile sunt cunoscute şi greşelile eliminate. a asculta. De aceea. confuziile sunt.. deşi artrită este denumirea unei boli care se manifestă prin inflamarea articulaţiilor. soluţia dată de judecător viza sentinţa privată de anumite drepturi. cu sufixul -fer (de provenienţa latină) se referă la straturi. în contexte ca pedeapsă privată de libertate. a fi atent la ceea ce se 20 . termenul petrolier din structura .

iar al doilea fiind substantiv. derivat cu sufixul adjectival -ier. înzestrat cu multe virtuţi. desemnând artistul care stăpâneşte în mod desăvârşit tehnica unui instrument muzical sau cel care are talente într-o artă oarecare.. Limbă şi literatură . pentru argumentarea existenţei acestei confuzii. În urma atât a ascultării respiraţiei şi a bătăilor inimii. minier. Editura Academiei. În limbajul social şi financiar.spune sau se cântă. În enunţul . iar virtuoz apare utilizat respectiv în limbajul muzical. termenii miner – minier.În timp ce foram. confuziile cele mai frecvente le înregistrează cuvântul deficit. 1963.petrolifer.. derivat cu sufixul substantival –er (sufix agentiv). o greşeală. absenţa a anumitor facultăţi fizice sau psihice . un . cinstit. 271 21 .. privitor la mină. pierdere’’. ambi derivaţi de la un cuvânt de bază comun. oportun este termenul deficit (lipsă de personal)22. în care se găsesc multe mine. deşi virtuos înseamnă care respectă şi realizează în mod consecvent dezideratele etice. o rămânere în urmă. Termenii virtuos-virtuoz. Aducem. miner: .. curat. cast . fie lipsă bănească la un bilanţ financiar. însemnând care ţine de mină.. Termenul deficienţă înseamnă o scădere. În categoria paronimelor frecvent confundate înregistrăm. lipsa de integritate anatomică şi funcţională. desemnând muncitorul calificat care lucrează într-o mină. p. verdict’’ medical exprimat ca urmare a acţiunii verbului amintit:. precum şi lipsa informaţiei legate de etimologia acestora. mai mulţi minieri au post surprinşi în subteran de prăbuşirea unei structrucţi de rezistenţă’’ (corect mineri). în care se practică mineritul .orice lipsă la o socoteală sau un calcul . Termenul confundat este. fie . apar adeseori confuzii. Bucureşti. cel mai adesea. cât şi a controlării tensiunii arteriale. face posibilă confuzia între termenii funerarii şi funeralii : 22 Sfârlea Lidia . Necunoaşterea sensurilor cuvintelor. însă cu sufixe diferite: miner. integraţi la două părţi de vorbire diferite.Deficienţa de personal implică şi repercursiune asupra bolnavilor’’. suferindului i s-au prescris medicamente şi repaus la pat’’ (corect auscultării). primul fiind adjectiv. cu un procent egal cu perechea petrolier . iar deficit înseamnă fie plus de cheltuieli faţă de venituri. în locul acestuia apărând deficienţă.

ne vom opri asupra etimologiilor populare identificate în limbajeul specializat al medicinei. Editura Clusium. apare pronunţat fie feştanie. religios etc. În concluzie. Am participat la funeraliile lui X’’(nu funerarii). creaţii’’ populare paralele cu termenii existenţi şi atestaţi în dicţionarele româneşti. 46 Dimitrescu Florica. în limba romană (<fr. 1961.. etimon şi al neologismului literar actual frontieră -frontiere24. acesta este forma arhaică. 23 24 Graur Alexandru. Cuvântul sfeştanie. ambele forme inexistente în limba romană. mai târziu. pronunţat ecscursie. funerailles) şi este substantiv. adaptată. cu sensul frontiere. existent şi în limba franceză. a franţuzescului frontiere. fie sestanie. am înregistrat etimologii populare desprinse din literatură. şi gz. 1995.23. p. În continuare.Dincolo de fruntările ţării. va părea utilizat numai pe lângă regenţi nominali. La nivelul pronunţiei. împrumutat din slavul svensteniie. etimologiile populare sunt . Dinamica lexicului românesc. Spre deosebire de confuziile paronimice.inovaţii” sau . prezentăm. de la substantivul frunte. de unde a pătruns. fără a le integra în contexte relevante: Avocat – advocat. iar al doilea este un termen moştenit din latinescul funerarii.Acestea reprezintă variante regionale şi populare ale termenului cu etimologie slavă.. în conştiinţa vorbitorului neinstruit.primul cuvânt este adjectiv.ca. probabil. în examen. În structura . împrumutat din francezul funeraire. p. de regulă substantive ( piatra funerară). vom spune. ca atare. este asimilat la cuvântul fruntălii creat. Termenul fruntării. în funcţie de poziţia acesteia fără de alte sunete: es. Logoş. SLG. în continuare. fenomeme care se constată şi la nivelul limbajului cotidian actual. în excursie. care sunt generate de necunoaşterea sensurilor termenilor sau de asimilarea sensurilor unora la altele dintre ele. pronunţat egzamen. 144 22 . beletristică. litera X este redată prin două sunete. Admiţând că în categoria etimologiilor populare putem include toate formele incorecte ale termenilor literari. perechi de asemenea cuvinte... Etimologie multiplă . al sportului. În demersurile anterioare. e război’’ . în toate structurile în care cuvântul este folosit ca sensul amintit. de altfel.

etc. vorbitorii încearcă să-şi lămurescă anumite cuvinte. CRITERII DE CLASIFICARE 1. în general puţin cunoscute sau susceptibile de a fi interpretate prin falsă asociaţie etimologică. împrumutat din it. macrameu – macrame. antonimie) cauzal = referitor la cauză (< lat. causalis. dar deosebite printr-o modificare fonetică a cel mult două dintre ele. două legi sau două principii (<fr. maseza – maseoza. pasaj – pasagiu. manej = loc special amenajat pentru dresarea câinilor. pateu – pate.vigneta. desinenţa – dezinenţa. cu sensuri neclare sau cu forme neobişnuite. anti = împotriva = gr. tangou – tango. nomos = lege). casuel). fr. antinomia. DUPĂ NUMĂRUL DE FONEME PRIN CARE DIFERĂ Drept paronime sunt considerate şi cuplurile de paronime alcătuite din acelaşi număr de foneme. umoristic – humoritstic. maneggio =mânuire). vechi sau noi. causal). lat. manege. covertă). corvetto). corvertă = navă de război de mic tonaj (< fr. imprimeu – imprime. vist – whist. casualis. frecvente sau rare în limbă.5. vinieta. C. aşa cum am demonstrat şi am exemplificat anterior. Prin etimologia populară. it. 23 . accidental(< lat. cloun – claun.bistrou – bistro. creat din gr. foneme vocalice sau cu un fonem în plus la unul dintre membrii cuplului: antinomie = contradicţie aparent insolubilă între două teze. antonimie = corelaţie între două cuvinte cu sens opus (< fr. corvette. cazual = cu caracter întâmplător. antinomie. covertă = puntea superioară a unei nave (< it. arena pe care evoluează animalele dresate (< fr. fr. corigent – corijent.

altaz. lector . investi. vrac . 1. 1. literal . erupe .rit. gospodărie (< fr.lagună. aici.decupa. releva rerevela. Paronimia în limba română .virtuoz. 107 24 . DUPĂ VALOAREA MORFOLOGICĂ În privinţa apartenenţei perechilor de paronime la părţile de vorbire. B.rector. mangal .justiţiar. proscrie. pronume.prescrie. oroare eroae. libret . test . saşiu . destines . gira .poştaş.cabră. etc. decapa .învesti.iluzie. se constată că această relaţie semantică se înregistrează la anumite părti de vorbire şi. manej . p. cu frecvenţe diferite. 1993. poştal . lacună .temporar. atlas .însera.menaj = activitatea gospodinei. Editura Gutinul.distins.iminent. eminent .text. A. clasa substantivului înregistrează cele mai multe perechi de cuvinte diferenţiate semantic total. virtuos .livret.frac.eluda.solitar.florar.prenume. temporal . etc. janta . menage. Baia Mare. perolier -petrolifer. a) cu sufixe : floral .imigra. panel paner. c) la sfârşitul cuvântului: adagio .antinomie.literar. justitial .cazual.livret. etc. Paronimele lexicale pot avea diferenţa formală: a) la începutul cuvântului: eluzie . etc.7. insera . b) în interiorul cuvântului: cabla . solidar .gera.adagio. libret . elida . Astfel. rid .geanta. Diferenţa formală constă şi într-o metateză ( schimbarea ordinii fonemelor): antonimie . etc.6. Paronimele afixale se realizează cu ajutorul afixelor ( sufixelor şi prefixelor) de la acelaşi cuvânt existent în limbă. b) cu prefixe : emigra .şasiu.mangan. din vechia franceză maisuie = familie).irupe.menaj. DIN PUNCT DE VEDERE SEMANTIC Paronimele sunt de două feluri: lexicale şi afixale25. cauzal . iar formal printr-unul sau două 25 Felecan Nicolae.

geanta – janta. iscusit. Unele alcătuiesc dublete sau triplete etimologice: virtuos – virtuoz. la ordinea zilei. agilis). scal – escal etc. lat. Editura Academiei Române.În continuare. conjectura – conjunctură. habile. inveterat – învederat . agil = care se mişca uşor şi repede. abductor= muşchi care îndepărtează un membru din axul median al corpului sau două organe unul de celălalt (< fr. actuaiere. suplu. lat. distincţia se realizează prin două forme. adductor). actuael). la care etimonul este comun sau mai îndepărtat. suficiente perechi de paronime. priceput (<fr. secret ( < fr. în general. Cel dintâi este cuvânt vechi şi popular (moştenit din latină). însă prin intermediul francezei26. ştiinţifice (cum este cazul perechii a asculta – ausculta). încercăm o cuantificare a acestora în ordinea alfabetică a termenilor şi a părţilor de vorbire în care se încadrează. habilis). specialist în calcule statistice (< fr. stilistică. abductor) aductor= muşchi care apropie un membru de planul de simetrie al corpului său două organe unul de celălalt (< fr.foneme. lat. verbul a generat de asemenea. vioi (< fr. actuaries).adducteur. acroamatic = transmis pe cale orală. 1973. lat. actuar = scrib. acromatic = care nu se colorează cu diferiţi coloranţi (< fr. a evalua – a evolua. a) Paronime adjectivale: abil = îndemânatic. În funcţie de aceste apartenenţe. 250 25 . limbaj. de fată. iar al doilea este un neologism aparţinând terminologiei.abducteur. 26 Coteanu Ion . p. actual = prezent. În cazul perechilor a colabora – a corobora. acroamatique). Stilistica funcţională a limbii române . lacună – lagună. pe care l-am moştenit din aceeaşi limbă. a eluda – a elucida. lat. agile. de actualitate (< fr.stil. achromatique). urmând adjectivul şi adverbul. Bucureşti.

double). lat. caret = broască ţestoasă comestibilă (< fr. drug = bară de lemn sau de fier (< scr. 26 . aşezate pe vergele orizontale şi paralele. abacus). alocaţie = suma destinată unui anumit scop. lat. caret). tabel. duble = metal sau un strat subţire de aur sau de argint (fr. additio). produs prin distilare fracţională a ţiţeiului (< fr. locatio). lat. abaca = partea superioară a capitelului unei coloane. dublură (< fr. bancarottiere). lat. location. se disting unităţi la care apare un fonem în plus la unul dintre termeni. diagrama (fr. germ. Exemple : abac = dispozitiv de calculat cu ajutorul unei bile mobile. lat.bancrott. vinovat de administrare sau de fraudă. faliment(< fr. double). ştiulete de porumb (< scr. drugă = fus . caretă = trăsura închisa cu patru roţi (< rus. it.audition. ajutor în bani (< fr. locaţie = închiriere (< fr. abaque. auditio). bancrută = situaţie a unui comerciant falit. addition. adunare (<fr. banqueroute). lampant = petrol limpede pentru ars în lămpi. adiţie = adăugare. abaque.La nivelul perechilor de paronime. abacus).. kareta). druga).lampant). bancrut = falit (< fr. dubleu = doborârea a două animale de vânat cu două lovituri apropiate ale puştii. allocation). drug). care susţine arhitrava (< fr. audiţie = faptul de a audia muzica (< fr.

noologique). ale unui cablu (< fr. vacans. liber (< fr. astringent = care produce strângerea ţesuturilor animale (< fr. pasabil = care e acceptabil (<it. reacţionar = care aparţine sau este specific raţiunii (< fr. reactionaire). vagant. statuaire). reactionel). astingeus). lat. ca o statuie. astringent. vagans). vagant = care umblă din loc în loc. it. al unei stări morbide (< fr. de natura reacţiei (< fr. neologique). vacant = care nu este ocupat de nimeni. stringent = care se impune în mod imperios. rătăcitor. momental (< fr. vacant. statuar = referitor la statui. nestatornic (< germ. rampant). acnee = boala manifestată prin apariţie de coşuri pe piele (< fr. lat. fără titular. passabile). neologic =cu caracter de neologism (fr. presant (< it. acne). stringente). 27 . astringente. statutar = care este prevăzut. passible). statuaire). b) Paronime substantivale : acmee = punct culminant al unui eveniment.conform unui statut (< fr. reacţional = care ţine de reacţie.ntis). acme). pasibil = care poate sau trebuie să fie supus la….(< fr. lat. noologic = referitor la disciplină care studiază spiritul (< fr.rampanat = fiecare dintre cele două laturi oblice ale unui fronton.

28 . lat. cabra = a se ridica în două picioare. calmar). a urca (< fr. afflux). a se ridica. fr. affabilis. contignuu = legat. alăturat (< lat. fr. calemar). audiţie = faptul de a asculta muzică. additio). adunare (< fr. binevoitor. a face legătura cu cablul de telecomunicaţii (< fr. pristolul). cabla = a instala cabluri de telecomunicatii. îngrămădeală. politicos (< lat. fr. contiguous. care se poartă la brâu (< fr. cabler). aflabil = binevoitor. stând pe picioarele de dinapoi (despre cai). decimal = echilibru al greutăţiilor corpurilor cu alte greutăţi etalon de zece ori mai mici (< fr. pristol = masa din mijlocul altarului pe care se ţin obiectele necesare oficierii liturghiei (< şl. audiere de muzică cu un auditoriu restrâns (< fr. addition. îmbulzeală (< fr. aflux = afluenţă. contigu). continuu = care are loc fără întrerupere.bristol). decimale). calmar = moluscă asemănătoare cu sepia (< fr. lucios. eflux = mişcare a unei mase de fluid către exterior (< fr. carte de vizită (< fr. brostol = carton alb. auditio). fr. care are elemente comune cu altceva. care se prelungeşte fără pauză (< lat. de calitate foarte bună din care se fac copertele. affable). amabilis. audition. amabil = prietenos. cabrer).adiţie = adăugare. unit de ceva. conţinu). lat. continuus. cordial (< lat. calemar = călimară portativă în formă de toc. affluz). aimable).

a socoti (< fr. cu reputaţie. rupie = moneda de diferite valori care a circulat în Turcia. destines (<fr. hind. decimane). deconnectant). relaxat. deconectat = decuplat. fame. calmant (< fr. lat. epiphyle). evolua = a trece printr-o serie de transformări. gironette).. giruete = dispozitiv pentru indicarea direcţiei şi intensităţii vântului (< fr. a stabili preţul. a se dezvolta. unitate a sistemului monetar în India. ferula). spre o treaptă superioară. evoluer). epifit = care trăieşte fixată pe altă plantă fără a fi parazit. rupya). famat = cu renume. Pakistan şi Sri Lanka (< engl. epifil = care se dezvolta pe frunze (< fr. valoarea. după ce cad. a se transforma (< fr. vb. trecut. ripee. deconectant = care are acţiune calmantă asupra sistemului nervos central. cu faima (< fr. evalua = a determina. 29 . evaluer). pirouette).deciman = care revine în mod intermitent la zece zile (< fr. epiphyte). Nepal. ferură = piesă metalică folosită pentru asamblarea elementelor de construcţie ale unui avion (< fr. deconecta). fame). lasa răni sângerânde (< fr. rupia = boală de piele manifestată prin cruste purulente care. famatus). a calcula. piruete = învârtire făcută pe loc în vârful unui picior (< fr. prin diferite feze progresive. rupia). veştejit (< fr. fanat = care şi-a pierdut prospeţimea. acesta servindu-i numai că sprijin (< fr. ofilit. ferulă = baston care constituie simbolul al demnităţii sarcedotale (< lat. ferrare).

abţinere. a goli. a răspândi un miros urât. a primi. 30 . a decupa. structurile unei lucrări (< it. pânză. impostare). a se opri de la ceva. zoolithe). impesta = a molipsi de ciumă sau de alta boală contagioasă. fier şi cupru (< fr. obtenir). a obţine = a dobândi. stamen. a scăpa (< fr. evader). a scoate (< fr. s’abtenir). avida = a scobi pe dinăuntru. a corupe (< it. Dintr-un lagăr. zoophyte). sandal). tretină = amenda pe care o plătea în evul mediu în Moldova hoţul prins asupra faptei cu a treia parte a valorilor furate (< sl. -inis). a realiza ceva (< fr. c) Paronime verbale: abţine = a se stăpâni. a scăpa dintr-o închisoare. zoofit = denumire dată unor animale inferioare a căror formă aminteşte de aceea a plantelor (< fr. evada = a fugi. zoolit = parte folosită sau petrificată a unui animal (< fr.sandal = numele unei ţesături de mătase din care se făceau obiecte de îmbrăcăminte (< tc. stannine). material plastic. sandală = încălţăminte uşoară de vară din piele. stanină = sulfură naturală de staniu. a fugi. tretin = animal de trei ani. a se lipsi de folosirea unor lucruri (< lat. fr. impestare). care conţine polen (< lat. evider). treti). imposta = a aranja. a organiza bazele. sandale) stamină = organ bărbătesc de reproducere la flori. cu feţe decupate sau acute din bentiţe (< fr.

percepe = a încasa (un impozit. prin reflectare mijlocită. a se afunda sub povara propriei greutăţi. perechile de paronime aparţin unor părti de vorbire diferite: acord (subst) . obiectele şi fenomenele din realitatea înconjurătoare. o taxă). a pătrunde ceva cu mintea. ameninţări (< fr. profera = a spune. a se dumiri. a nu accepta. Notă: În cazuri rare. a simţi (< lat. taxa = a fixa. proferer). mai stăpânit (< fr. modeler). a supune unei taxe. a califica (fr . tasser). a-şi coborî nivelul. a da o anumită formă unui material plastic. nerecunoscându-şi autoritatea. refuza = a nu primi. a rosti înjurii. percevoir). pricepe = a înţelege. bănuindu-l de părtinire (< fr. tasa = a se îndesa. un martor. recuza = a respinge un judecător. prefere). a sesiza cu ajutorul simţurilor şi al gândirii.taxer). a face să devină sau a deveni mai cumpătat. a influenta (< fr. refuzer). a dovedi iscusinţă (< lat. a stabili o taxă. prefera = a ţine mai mult (la ceva sau la cineva). a avea cunoştinte într-o materie. percipere). fr. percipere. a da întâietate unei situaţii sau unei persoane în raport cu în raport cu altceva sau altcineva (< fr. a îndesa. a fasona. recuser). a socoti. a considera. a respinge. a nu da ceva ce nu ţi s-a cerut (< fr. a se lămuri.acort (adj) adamantin (adj) .modela = a executa ceva după un anumit model. a se turti.adamantina (subst) 31 . modera = a face să devină sau a deveni mai puţin intens. moderar). a modifica după voie. un preţ. a compacta (< fr.

de aceea.brutar (subst) celest (adj) . adunare de călugări sau de alţi lerici catolici. capitol fiecare din diviziunile în care este împărţită în mod obişnuit o carte şi o frecvenţă redusă la termenul următor.diclin (adj) festin (subst) . DUPĂ CRITERIUL FRECVENŢEI PARONIMELOR ÎN LIMBAJUL VORBITORILOR DE LIMBA ROMÂNĂ Din punct de vedere al frecvenţei în utilizare.cezariană(subst) dar (conj) .8. datorită informaţiei semantice pe care o transmite şi care. paronimele nu cunosc reprezentare amplă ca sinonimele sau antonimele. care se înfăşoară în jurul gâtului . utilizat des este eşarfă fâşie de lână.aglomerant (subst) albastru (adj) .doar (adv) declin (subst) .adagin (subst) adjuvant (adj) .adagio (adv) . Astfel perechia capitol – capitul înregistrează o frecvenţă ridicată în folosirea primului termen. capitul corpul canonicelor unei catedrale catolice.celesta (subst) cezarian (adj) .festiv (adj) formal (adj) . în general. pentru că unul din cei doi termeni are.adjutant (subst) agest (subst) .alabastru (subst) brutal (adj) .linear (adj) 1. o uzanţă limitată sau ocazională.formar (subst) lineal (subst) . loc unde se ţin adunări de felul acestora. de mătase. În cazul perechii eşarfă – eşarpă. este de domeniul ştiinţelor. 32 .agrest (adj) aglomerat (adj) . deoarece aceasta are caracter stintific sau sensuri pe care vorbitorul cu instrucţie medie nu le cunoaşte. în majoritatea cazurilor. cuvânt cunoscut vorbitorilor şi.

lipsit de vegetaţie. deşi adeseori sunt confundate semantic datorită radicalului comun provenit de la cuvântul de bază mină. cât şi în cel publicistic. specific domeniului militar. 1963. trei sau patru jucători (< fr. Bucureşti. marfă proastă (< fr. camelot). percepe – pricepe etc27. cu o greutate lemn la un capăt. 115 33 . bandulă = frânghie lungă.în timp ce al doilea. cuvintele paronime miner şi minier. cillose). arenarius). camelot = vânzător ambulant (< fr. 27 Sfârlea Libia. belită = exploziv folosit în minele de cărbune (< fr. Din punct de vedere formal. au o frecvenţă sporită. belote). apărând atât în stilul colocvial. arenele). arenar = nume dat gladiatorilor care luptau în arenă (< lat. bandură = instrument muzical ucrainean de formă ovală. beletristic şi ştiinţific. ciloză = tremur convulsiv cronic al ploapei superioare (< fr. eşarpă. bandur). care ajută la prinderea şi dă tragerea parâmelor grele (< it. morfologic sau semantic mai considerăm şi următoarele cupluri de paronime: a) Paronime uzuale: arenal = teritoriu şes. În aceeaşi categorie a paronimelor frecvente în limbajul cotidian se încadrează şi numeral – numerar. apare utilizat numai de către militari (direcţie de tragere înclinată faţă de front şi care străbate în diagonală poziţia inamică). belotă = joc de cărţi care se joacă pe puncte cu 32 de cărţi între doi. camelote). bandola). bellite). cu 8 până la 24 de coarde (< rus. Limbă şi literatură. camelotă = lucru de cârpit. p. Editura Academiei. din prisma unui vulcan (< it. În schimb.

razie = control inopinal făcut de organele de ordine publică pentru descoperirea unor infractori. licărire..ciroză = boala cronică de ficat. razzia). românesc = care aparţine României sau populaţiei ei. germ. favor. distantă de la centrul unui cerc până la orice punct de pe circumferinţa sa (< lat. bunăvoinţa care se acorda cu preferinţa cuiva (< fr. imaginar (< fr. privitor la România sau la populaţia ei. semn slab. saveur). afecţiune. faveur. favoare = avantaj. lat. a unor contravenţii (<fr. radiaţie. rulotă = vehicul cu două roţi. caracterizată prin apariţia unor gramulaţii conjunctive dense în ţesutul acestui organ şi prin distrugerea celulelor hepatice (< fr. it. limba romană (< din română = esc). -oris). pronume = parte de vorbire flexibilă care ţine locul unui substantiv (< lat. aroma (< fr. radia). cirrhoze). format dintro panglică lungă de pânză sau de oţel împărţită în cm şi care se strânge. într-o casetă cilindrică. deosebit de acela de familie. remorcat la un autoturism şi dotat cu elemente de confort proprii unei mici camere de locuit (< fr. pâlpâire. savoare = gust plăcut. prenom). prin rulare. prin acţionarea unei manivele (< fr. 34 . romanesc = care are caracter de roman. propriu romanului. roulotte). pronumen). romanesque). razzia. fantezist. prenume = numele (particular) dat cuiva la naştere. nume mic (< fr. ruletă = instrument folosit pentru măsurarea lungimilor şi distanţelor. roulette). rază = linie dreaptă după care se propagă lumina.

pustiu. skoara). espece). Spezies. unite prin piese paralele aşezate transversal la distanţe egale şi a servi pentru a urca sau a coborî undeva (< lat. sapă = uneltă agricolă pentru săpat şi prăşit (< lat. pricină adusă spre rezolvare înaintea unui organ de jurisdicţie (< germ. unit (< fr. strâns. şapă = strat care se toarnă pe suprafaţa unui element de construcţie pentru a-l impermeabiliza (< fr. sappa). care se ridică sau se lasă cu ajutorul resort sau cu o sfoară specială (< fr. care angajează mai multe persoane. speze = cheltuieli (< it. scară = obiect alcătuit din două părţi laterale lungi şi pararele.scală = placă gradată pe care se pot urmări la aparatele de radio posturile şi lungimile de undă. solitaire. pâlc (< mgr. care trăieşte retras. solidaire. lat. fum înecăcios (< sl. sfora). ceată. fr. 35 . sfoară = fir lung obţinut din împletirea sau răsucirea mai multor fibre textile şi folosit în special la legat (< mgr. solidus). neumblat. stoles). solidar = care priveşte. spese). chape). solitar = izolat. singuratic. fiecare fiind responsabilă de întreaga obligaţie care revine tuturor. stor = perdea pentru ferestre.rampă (< it. solitarius). store). lat. scala). speţe = specie. sfară = miros greu de fum rezultat din arderea grăsimilor sau a cărnii. care leagă. diamant mare care se montează de obicei la un inel (< fr. scala). stol = grup de păsări zburătoare de acelaşi fel.

cuvintele unei bucăţi musicale (fr. versus). probă prin care se pot examina unele aptitudini fizice şi psihice ale unei persoane (<fr. dulceaţă sau fructe (< fr . glas. temporar = vremelnic. exprimare. chimică etc. folosită în industria alimentară. turtă = pâine rotundă şi turtită. voce. Uneori. În schimb perechia paronimică amidol = substanţă folosită ca developator în fotografie. o tipăritură. tempotal = care indică timpul. dând dovadă de o capacitate deosebită şi de talent. fragment dintr-o scriere. care posedă la perfecţie tehnică unei arte (< lat. arie. turta).tartă = prăjitură făcută dintr-un strat se aluat. în general. virtuose). este aproape necunoscută şi neutilizată. cântec. este un termen cunoscut vorbitorilor. ambii termeni sunt necunoscuţi vorbitorilor. virtuos = cu multe virtuţi . 36 . care are un talent excepţional. text = ansamblul cuvintelor conţinute dintr-un document. texte). În alte cazuri. virtuosus). timbru al vocii (< lat. cântăreţ care stăpâneşte la perfec tehnica unui instrument muzical.. virtuoz = muzician. cinstit. cast. curat. vers = cuvânt sau grup de cuvinte aşezate potrivit anumitor reguli de măsură şi de cadenţa şi formând un rând dintr-o poezie (< lat.tarte). făcut din aluat nedospit sau din mălai (< lat. test = încercare. acoperit cu cremă. experiment. din domeniile ştiinţei şi ale tehnicii. test). b) Paronimele rare şi foarte rare Sunt perechile de unităţi lexicale care descriu entităţi concrete sau abstracte. cel care are talente deosebite într-o artă oarecare (< fr. De exemplu . trecător. temporaire). viers = melodie. previzoriu (< fr. privitor la timp (< fr. în fructe sub formă de granule. unul dintre termeni este acceptabil aproape tuturor vorbitorilor. versus). temporel). amidon = substanţă organică aflată în seminţe.

eristică arta de a controversa. solubil în apă. lonjă = piesă sau instalaţie mobilă ajutătoare.De exemplu. ca un grupaj de paronime cu frecvenţa redusă sau foarte redusă în comunicare. care trăieşte pe lângă ţărmuri stâncoase (< fr. labru = peste marin comestibil. alonjă = piesă care serveşte la prelungirea unor obiecte. labrum = structura anatomică în formă de buză. labre). mişcare rapidă de întindere a bratului. maltase). care se prepară din amidon (< fr. care înfloresc de obicei primavara (< fr. în continuare. sărituri în apă (< fr. folosind argumentele subtile sau artificii sofisticate. arta de a duce o dispută cu scopul de a descoperi adevărul. anemone). cu corpul în culori vii. folosită în procesul de învăţare sau de perfecţionare a unor mişcări acrobatice în gimnastică. buză superioară la insecte. alela = formă diferită a unei gene. text care compectează conţinutul unui document comercial. labrum). la mamifere (< lat. allonge). act adiţional (< fr. allele). alena = hidrocarbură cu dublă legătură în moleculă (< fr. alemona = gen de plante erbacee cu flori mari de diferite culori. longe). 37 . maltose). şi euristică metodă de studiu şi de cercetare bazate pe descoperirea unor fapte noi. care determină o trăsătură diferită a unui caracter (< fr. allene). maltoză = zahăr cristalizat. maltază = enzimă care transformă maltoza în glucoză (< fr. Prezentăm.

epifit = care trăieşte fixat pe altă plantă fără a fi parazit. feeder). purtată de femei eşarfă lungă de mătase sau de dantea. myose).mantele = manta scurtă cu care femeile îşi acoperă umerii şi braţele. instrumentele etc (< fr. nicelle). myiase). care intră în mitul corespunzător al altei scânduri sau plăci (< germ. sercoraire ). miază = boală provocată de larvele unor muşte. nacelle). acesta servindu-i numai că sprijin (< fr. 38 . epiphyte). mantila = un fel de manteluţă mai lungă. izosteră = linie în diagrama unui sistem fizico . isostere).chimic pentru care volumul specific al sistemului se transformă rămâne constant (< fr. stercoral = referitor la excremente (< fr. mioză = contracţie permanentă a pupilelor (< fr. stercoral). isothere). care se localizează în diferite ţesuturi sau cavităţi (< fr. stercorar = pasăre palmipedă din mările arctice care se hrăneşte cu peşti smulşi altor păsări (< fr. fider = linie electrică care leagă o centrală de transformare cu cele secundare (< engl. mantie (< it. Feder). mantello). epiphyle). nucelă = partea centrală din ovulul unei plante fanerogeme în care se găseşte sacul embrionar (< fr. în lungul marginii unei scânduri sau a unei plăci. feder = parte ieşită în afară. epifil = care se dezvoltă pe frunze (< fr. nacelă = cabină atârnată de un balon pentru a transporta echipajul. izoteră = linie care uneşte punctele cu aceeaşi căldură medie în timpul verii (< fr. de origine spaniolă (< fr. mantille ).

sagital = situat în plan vertical de simetrie (< fr. pinule). care serveşte la stabilirea alimentelor de teren (< fr. venustus). pinulă = placă de metal având o deschizătură şi un fir de vizare. reglet = piesă metalică folosită în tipografie la umplerea spaţiilor libere dintre rânduri (< fr. dulce. sagitar = arcaş în armata romană (< lat. având capul jumătate rotund cu prisma pătrată. 39 . xyleme). reglete). regleta = piesa de material izolat pe care sunt fizate piese de contact folosită în aparatele de telecomunicaţii (< fr. saggitarius). vetust = vechi. care se extrage mai ales din trestia de zahăr şi din sfeclă (< fr. zaharază = enzimă din sucul intestinal care transformă zaharoza în fructoză şi glucoză (< fr. fermecător (< lat. xilem = parte din ţesutul plantelor având celulele cu membranele îngroşate şi lignificate (< fr. plin de farmec. vetuste). xilen = hidrocarbură lichidă extrasă din gudronul de huilă (< fr. Pinole). tirfor = cleşte special pentru îmbinarea tuburilor mari de beton armat şi de azbociment (< fr. care se foloseşte la fixarea şinelor de cale ferată (< fr. saccharose). zaharoză = substanţă cristalizată albă. tirefond).tirfon = şurub de oţel cu pasul mare. sagittal). care nu mai este actual (< fr. tăiat în spirală. saccharase). tire-fort). reglette). pinolă = axul piesei de strung în care se fixează printr-un vârf unul dintre capetele piesei de prelucrat sau o unelta de prelucrare a piesei (< germ. xylene). venust = graţios.

aparenţă). plurarul neutru al adjectivului clasic fortis = puternic. 1. 28 Grădinaru Angela . a lucra. p. Introducere în ştiinţa limbii. Chişinău. special. a forţa < fr. neprevăzut. semitransparent. Editura Ştiinţifică. spacialis (= relative la specie. lucrubrare lucrative = derivate din lat. întâmplare. întâmplător (din fr. aspect. lat. particular) specios = care are doar aparenţe. Limba română contemporană.9. dar nu destul de bine cunoscut de ei30. 87 29 30 40 . Bucureşti. p. a apropia cu a apropria. Mulţi vorbitori instruiţi confundă conjectura cu conjuncture. având ca etimon primar lat. 1996. lat. forzare. profit) special = fr. speciosus = cu aspest strălucitor. care nu este niciodată verde (< fr.ar ( provenită din franceză)29. lat. din operaţia mentală a comparaţiei nu lipseşte analiza determinată de punerea în relaţie a felului în care oamenii gândesc asupra formării de cuvinte noi în limba lor şi termenul nou. derivat din lat.scăros = care are frunzele şi ramurile răspândite în toate direcţiile (< lat. 78 Budagov Ruben. forcer şi it. Editura Niculescu. fortuitus. care se înscriu în definiţia noţiunii de atracţie paronimică sunt următoarele confuzii între termenii cu scrisuri ortografice diferite. Fenomenele reale. înregistrate ca unităţi lexicale în direcţionare28: forţat = vb. Teză de doctorat în filologie. Bucureşti. fors = hazard. 2007. speceeux. spacies = vedere. fortuit şi lat. lucrum (= câştig. Atracţia paronimică. p. 1961. lucrător = vb. fortia. Bucureşti. Universitatea de Stat din Toma Ion. fortuit = venit pe neaşteptate. scariex). sau conjuncţia disjunctivă ori cu adverbul sau conjuncţia adversative . scărios = mic. tare. speţe cu speze. (< fr. DIN PUNCT DE VEDERE AL ETIMOLOGIEI Evident. squarrosus). 234 Moldova. moştenit din lat.

monah = călugăr (< şl. Exemplele sunt numeroase. În acest sens transformarea cuvântului sanatoria (din latină) în sanatoare (termen românesc) face obiectivul de studiu al etimologiei. Editura VOX. pentakostarion) 31 32 Hristea Theodor. Bucureşti. 105 41 . pentecostal) penticostar = carte biseriească care cuprinde ritualul slujbelor dintre Paşti şi prima duminică după Rusalii ( < ngr. însă evoluţia de la sanatorie la sanatoare (actual) ar putea constitui. până la formele şi înţelesurile lor actuale sau până la cele dintr-o anumită perioadă a unei limbi ori a unui grup de limbi. în exemplele următoare. Dicţionar de paronime .Etimologia este o ştiinţă. la termenii noi. Probleme de etimologie . care urmăreşte şi explică dezvoltarea cuvintelor de la fomele şi înţelesurile lor cele mai vechi. eventual. al semanticii sau chiar al sociologiei31. p. nu numai în limba română. generaţi prin asemănarea fonetică. Bondola) bandulă = funie lungă cu o greutate de lemn şi plumb la un capăt ( < it. centrul de interes al psihologiei. Bucureşti. 304 Felecan Nicolae. atlas) bandolă = instrument cu coardă ( < sp. unele dintre acesta exemple permiţând să se observe reţeaua asociativă care duce la gruparea cuvintelor în vocabular. a. bandola). p. atlas ) atlaz = ţesătură ( < tc. etimologii populare cu origine complet diferită (ne vom referi. identificabile în toate limbile. 1968. monahi) monarh = suveran (< germ. Monarch) penticostal = adept al unei secte creştine ( < engl. Editura Ştiinţifică. uneori prin informaţia semantică existentă în mintea vorbitorilor)32: atlas = colecţie de hârtii geografice ( < fr. 1995.

justiciel) justiţiar = care face dreptate ( fr. conjoncture) deferenţă = respect. legatură strânsă ( fr. situaţie (fr. etimologii populare cu origine comună (ne vom referi la cuvinte cu sens aproape asemănător): afluent = apă curgătoare care se varsă în altă apă mai mare ( fr. ocazie. justicier) sudură = unire. ferrique) feeric = încântător. suture) 42 . prezumţie (fr.b. nepotrivire (fr. afluent) efluent = fluid care iese dintr-o instalaţie ( fr. soudure) sutură = cusătură folosită în chirugie ( fr. conjucture) conjunctură = împrejurare. stimă ( fr. efluent) conjectură = presupunere. deference) diferenţă = deosebire. difference) feric = care conţine fier ( fr. minunat ( fr. féerique) justiţial = de justiţie. al justiţiei ( fr.

iar cuvântul care se rosteşte la fel cu 43 . paronymie) se realizează atunci când omofonia (provine din fr.CAPITOLUL II PARONIMIA II. homophonie. CONCEPTUL DE PARONIMIE Conceptul de paronimie (provine din fr.1. PARONIMIA 2.

covertă (punte superioară a unei nave) şi corvetă ( mică navă de război uşor de manevrat).familiar (prietenos).2. Editura Niculescu. perfect (desăvârşit) şi prefect (şef al administraţiei unui judeţ). şi posibilităţiile de combinare a acestora în cupluri paronimice. 2006 34 44 . de exemplu: când . a apropia cu a apropria.pară. literal (literă cu literă). numai că diferă prin modul lor de combinare: antonimie (raport între două cuvinte cu sens contrar) şi antinomie (contradicţie între două principii filosofice). etimologică şi morfologică a paronimelor. p. în poziţie finală cu deosebire: familial (care aparţine familiei) . CLASIFICAREA CUPLURILOR PARONIMICE Structura lexicală. Limba română contemporană. etc. Structura vocabularului limbii romăne . Există situaţii când paronimele sunt formate din aceleaşi foneme. bară. 2.originar (de origine). sonatele lichide: laterală –l şi vibrantă –r. sau conjuncţia disjunctivă ori cu adverbul sau.în trecut şi în prezent . pe de o parte.33. original (propriu unui autor). fonematică. Mulţi vorbitori instruiţi confundă conjectura cu conjuncture ( provenită din franceză)34.cânt etc. Editura Universităţii Toma Ion . speţe cu speze. O oarecare confuzie paronimică se produce prin tendinţa de afonizare a consoanei finale. numeral (determinare numerică).alt cuvânt se numeşte omofon) a două tranşe sonore se diferenţiază printr-un singur sunet. Bucureşti. pe de altă parte. 78 din Piteşti. Cele mai frecvente si supărătoare confuzii paronimice produc in limba noastră. constituie două elemente esenţiale care fixează statutul real al acestui important compartiment lexical din vocabularul limbii române care este cel al 33 Ţibrian Constantin.În sens larg paronimia presupune toate şansele sonere identice în ceea ce priveşte cvasitotalitatea fonemelor diferenţiindu-se doar printr-unul singur: tare – dare. 1996. etc.numerar (bani gheaţă).literar (care aparţine literaturii).

Alergie/anergie. implicit. A opri fibrilaţia arterială sau ventriculară şi a restabili ritmul cardica normal/ a elimina fibrina din plasmă sau excudatele sanguine. ca urmare a unei leziuni cerebrale. Aventurist/aventuros. d) Radical diferit şi prefix identic: Defibrila/defibrina. de însemnătate publică sau privată. care constituie o aventură. public/care poate fi înţeles numai de cei iniţiaţi. Prenume/pronume. Precesiune/procesiune. p. Bucureşti. după cum urmează35: Cupluri paronimice raportate la radicalul termenilor componenţi a) Radical identic şi sufix diferit: Accentuabil/accentual. Care este săvârşit cu solemnitate. c) Radical identic şi prefix diferit: Exoteric/ezoteric.paronimelor.accesibil./şir lung de oameni care merg într-o anumită ordine şi cu acelaşi scop. chimic. nume de botez/parte flexibilă de vorbire care ţine locul unui substantiv. Analiza acestor structuri duce. Numele care se dă unui om la naştere şi care distinge pe fiecare dintre membrii aceleaşi familii. 35 Constantin Silviu. sau o acţiune mecanică/lipsa de reacţie a organismului fată de agenţii nocivi. Dificultăţi semantice. secret. Deplasare lentă a axei de rotaţie a unui corp care se roteşte rapid şi are numai un punct fix. 1994. 9 45 . la o clasificare a paronimelor. Care poate fi accentuat/referitor la accent. care poartă accentul. sărbătoresc/care aparţine creierului. privitor la creier şi la funcţiile lui. alalie/dificultate în însuşirea corectă gramaticala a cuvintelor din frază. b) Radical diferit şi sufix identic: Afazie/afrazie. Editura Ştiinţifică. disfazie. Care are caracter de aventura/plin de aventuri. amator de aventuri îndrăzneţe. Care poate fi înţeles de cei neiniţiaţi. Pierdere totală sau parţială a înţelegerii şi a posibilităţii de a reda cuvintele. ascuns. Mod special de a reacţiona al unui organism faţă de un agent microbian. Celebral/cerebral.

Descentra/descintra. A face să-şi piardă poziţia simetrică faţă de centru, a deplasa astfel încât axa piesei să nu mai coincidă cu axa dată/a îndepărta cofrajele care au servit la construirea unei bolţi sau a unui arc. e) Radical identic, dar gen diferit : Bulin/bulina.1. Capsulă în care se pune un praf luat ca medicament, caşetă 2. Petic rodund de hârtie dată pe o parte cu gumă arabică, cu care se lipesc plicuri, dosare, mape etc. 3. Desen rotund imprimat pe ţesături/parâma pentru manevrarea pânzelor inferioare ale unei nave cu pânze. Camelot/camelota. Vânzător ambulant/ lucru de cârpaci, marfă proastă. f) Radical identic şi gen identic: Balansier/balansoar (substantive neutre)1. Dispozitiv, piesă care reglează mişcarea unei maşini prin oscilaţiile sale, balansor. 2. prăjină folosită de dansatori pe sârmă pentru a-şi menţine echilibrul. Bărbioara/bărbişoara. (substantive feminine) diminutiv al lui barbie/plantă erbacee cu flori galbene, care, la maturitate, devin albe. g) Radical diferit, dar acelaşi gen : Amidol/amidon. (substantive neutre) substanţă folosită ca developator în fotografie/ substanţă organică ce se găseşte în seminţele fructelor şi tuberculele plantelor şi care se foloseşte în industria alimentară, chimică etc. Bizon/vizon. (substantive masculine) 1. Animal rumegător sălbatic din familia bovinelor, cu frunte mare, bombată, cu coarne scurte, cu umeri mai ridicaţi decât crupa, cu o coamă deasă. 2. Pielea sălbatică a acestui animal, piele de viţel tăbăcită, care imită pielea bizonului/mamifer sălbatic carnivor asemănător cu nurca, dar de talie mai mare, cu blană preţioasă, care trăieşte în America de Nord, blana acestuia. h) Radical diferit şi gen diferit : Adjutant/adjuvant (substantiv masculin şi substantiv neutru) 1. Ofiţer ataşat al unui comandant sau al unui şef militar într-o unitate militară, îndeplinind atribuţiile unui secretar, ofiţer care face parte dintr-un stat major. 2. (ieşit din uz) grad pentru

46

personalul aviatic, corespunzător plutonierului, persoană având acest grad/ medicament secundar care se asociază cu un alt medicament. Birău/birou. (substantiv masculin şi substantiv neutru) primar rural/1. Masă de scris (cu sertare şi compartimente pentru hârtii, acte etc.) 2. Parte dintr-un local sau încăpere în care lucrează o persoană sau un serviciu. 3. Grup de persoane alese de o adunare constituantă ca să îi organizeze lucrările şi să asigure buna lor desfăşurare. B. Cupluri paronimice reprezentate prin forme derivaţionale scurte şi lungi Concesie/concesiune: Îngăduinţă, cedare fată de cineva, renunţare la ceva în folosul sau interesul altuia/concurenţă prin care o persoană (fizică sau juridică) dobândeşte dreptul de a exploata anumite servicii publice sau anumite bunuri ale statului, în schimbul unor beneficii care revin acestuia din urmă, bunurile care formează obiectul acestei concesii. Obligaţie/obligaţiune. 1. Datorie, angajament, îndatorare. 2. Act prin care cineva se obligă sau este obligat să plătească o sumă sau să (nu) facă un anumit lucru. 3. Datorie morală, motiv de recunoştinţă/hârtie de valoare purtătoare de dobânda fixă. Permisie/permisiune. Învoire, acordată în special militarilor, de a părăsi serviciul pe o scurtă durată de timp/învoire, aprobare (cerută de cineva sau acordată cuiva) de a face ceva, îngăduinţa, încuviinţare. Cupluri paronimice raportate la elementul de compunere a) Termeni identici cu elemente de compunere diferite: Cecostomie/cecotomie. Creare chirurgicală a unui anus artificial la nivelul cecului/ deschidere a cecului pe cale chirurgicală. b) Termeni diferiţi cu elemente de compunere identice: Etiologie/etologie. Ramură a medicinii care studiază cauzele bolilor şi factorii care influenţează apariţia diverselor boli/ramură a ştintei care se ocupa cu studierea obiceiurilor şi moravurilor popoarelor.

47

Perichistită/pericistită. Inflamaţie a cămăşii conjunctive care înveleşte chisturile/ inflamaţie a ţesutului din jurul vezicii. Cupluri paronimice raportate la poziţia fonemului diferenţial a) Termeni care se deosebesc prin schimbarea poziţiei unui fonem: Clupa/cupla.1. Compas foriester pentru măsurarea diametrelor arborilor sau buştenilor/dispozitiv demontabil pentru a cupla un sistem tehnic sau două vehicule, piesă cu care se face cuplarea vehicolelor de cale ferată. Jintiţa/jitniţa. Produs lactat preparat prin încălzirea lentă a zerului provenit de la scurgerea caşului/magazie de grâne, grânar, hambar. b) Termeni care se deosebesc printr-un fonem iniţial: Eluviu/iluviu. Totalitatea rămăşiţelor din dezagregarea rocilor/iluviere, inundaţie. Emigrare/imigrare. Acţiunea de a emigra şi rezultatul ei/stabilirea într-o tară străină. Erupe/irupe. A ieşi afară cu putere, a ţâşni, a năvăli/a intra cu violenţă. c) Termeni care se deosebesc printr-un fonem antemedian: Categorie/catigorie. Noţiune fundamentală de maximă generalitate care exprimă proprietăţile şi relatile esenţiale şi generale ale obiectelor şi fenomenelor realităţii/ clevetire, calomnie, defăimare. d) Termeni care se deosebesc printr-un fonem median: Cinefil/cinofil. Amator de filme, cinemator/amator de câini, care iubeşte câinii. Famat/fanat. Cu renume, cu reputaţie, cu faimă/(despre flori şi legume) care şi-a pierdut prospeţimea, trecut, ofilit, veştejit. Manghier/manglier. Arbore tropical înalt de peste zece metri, cu fructe roşiatice, mări/copac răşinos care creşte în apă sărată a mării, pe lângă ţărmuri. e) Termeni care se deosebesc printr-un fonem postmedian: Băiaş/băieş. Bărbat care lucrează într-o baie publică/lucrător într-o mână(de aur). Carelaj/carenaj. Dispunere a elementelor care învelesc o construcţie în formă de figuri geometrice, pardoseală, pavaj alcătuit din piese aşezate în carouri/înclinarea pe un bord a unei nave în stare de plutire în vederea reparării unei carene.

48

b) Termeni cu etimologii diferite: 49 . Radical monovalent al unui acid organic/boabă de strugure. Fiecare dintre cele două separări de sus ale inimii/ pavilionul urechii. ceea ce se referă la competiţie. dementa. le intensifica activitatea. Acţiunea de a aliena. Activant/activator. Competitiv/competiţional. Care a încălcat fidelitatea conjugală/născut dintr-un adulter. XX/lipsa de tonalitate. Auricul/auricula. sau unui material. Antigel/antigen. care se poate deprinde uşor/ (despre muşchi) care serveşte la acomodarea cristalinului. apărut în primul sfert al sec. Cupluri paronimice raportate la etimologiile termenilor componenţi a) Termeni cu etimologii identice: Abrazare/abraziune. determinând apariţia unui anticorp. Adulter/adulterin. adăugată altei substanţe. Prelucrare(manuală sau mecanică) a unei piese cu un abraziv/proces de eroziune a ţărmurilor prin văluri marine (abraziune marină) sau lacustre (abraziune lacustră). nebunie. Cupluri paronimice raportate la numărul de foneme diferenţiale a) Termeni care se deosebesc prin două foneme: Alienare/alienaţie. (patru foneme diferenţă) mod de a crea o compoziţie muzicală prin negarea legilor organizării armonice a sunetelor. Reactiv folosit în flotaţia minereurilor/substanţă care. Care se poate acomoda uşor. Soluţie care coboară punctul de îngheţ al apei de răcire din motoarele cu ardere internă/ substanţa de natură proteică. c) Termeni care se deosebesc prin patru sau mai multe foneme: Atonalism/atonalitate. b) Termeni care se deosebesc prin trei foneme: Acomodabil/acomodator. înstrăinare a unui bun/ termen generic pentru orice boală mintală.f) Termeni care se deosebesc printr-un fonem final: Acil/acin. (cinci foneme diferenţa) susceptibil de a suporta concurenţa/ cu caracter de competiţie.

Aspecte morfologice ale cuplurilor paronimice a) Asocierea substantiv cu adjectiv: Antifonar/antifonic. inculpare. Dacian/dacic. încă neprelucrat. Atlas/atlaz. Care serveşte la numărat/de numere. privitor la dacian/dac. 50 . învinuire. de a filtra. de a transporta şi de a evacua din organism urina. c) Asociere adjectiv cu adverb: Brut/bruto. Vas de sticlă sau de material plastic prevăzut cu un gât care permite bărbaţilor bolnavi să urineze fără să se ridice din pat/care aparţine organelor de secretare a urinei. d) Asocierea infinitiv (forma substantivală) cu substantiv: Acuzare/acuzaţie. vasul etc. care se găseşte în stare naturală. din care nu s-a scăzut daraua. 2. 1. în care se afla. Argila coloidală care măreşte plasticitatea maselor ceramice/ varianta a aceluiaşi sunet sau fonem. Carte de ritual ortodox care cuprinde antifoane(versuri sau parafrazări din psalmi)/(despre cântecul unui solist sau al unui cor sau despre două părti dintr-un cor) care se execută alternativ./în total. care nu are loc fix/ (despre tratamente medicale) care nu necesită spitalizare. exprimat. sistematizate după anumite criterii/ ţesătură pentru căptuşeli şi feţe de plapumă. provenit de la daci. b) Asocierea adjectiv cu adjectiv: Ambulant/ambulatoriu. Care se deplasează dintr-un loc în altul. arătat printr-un număr/în ce priveşte numărul. Acţiunea de a acuza şi rezultatul ei/ faptul de a acuza. lucioasă pe o singură parte. Urinal/urinar. 2. (despre greutatea mărimilor) care este socotit împreună cu ambalajul. colecţie de hărţi geografice. Numerativ/numeric/numericeşte. care nu a fost încă transformat în produs finit. prima vertebră cervicală. privitor la aceste organe. privitor la numere.1.Alofan/alofon. din punct de vedere al numărului pe care îl reprezintă. care se articulează cu occipitalul şi cu axisul sau. care are funcţia de a forma. Care aparţine dacianului.

Acţiunea de a compila şi rezultatul ei/lucrare. pentru ocuparea unei demnităţi sau a unei funcţii/a schiţa.3. a (-şi) ondula părul(cu fierul sau prin alte mijloace). paronimia este alături de sinonime şi de antonimie. Care conţine crom. operă care cuprinde idei şi fragmente din diverşi autori. a numi o persoană considerând-o cea mai potrivită pentru desfăşurarea unei activităţi. acoperit cu un strat de crom/care se referă la culori sau la colorat. ROLUL PARONIMELOR ÎN ÎMBOGĂŢIREA LEXICULUI ROMÂNESC ACTUAL 2. o chestiune. a contura o problemă. (de obicei repetat) cuvânt care imită sunetul unui clopot (mare)/ talangă. a se contura.3. bătaie dată cu o astfel de nuia. neprelucrate în mod personal. a se profila. una dintre formele relaţiilor dintre cuvinte prin care vocabularul devine extensiv. Relaţia paronimiei cu antonimia şi sinonimia La nivelul lexicului românesc actual. f) Asocierea verb cu verb: Desemna/desena. A prelucra prin aşchiere un metal cu freza/a(-şi) încreţi. Jap/japa. Cromat/cromatic. pentru că fiecare dintre termenii unei perechi generează contexte 51 . g) Asocierea interjecţie cu substantiv: Balang/balanga. 2. Freza/friză. a (se) coafa. A indica.Compilare/compilaţie. numeric. Cuvânt care imită zgomotul produs de o lovitură dată cu repezicune/nuia elastică şi subţire. e) Asocierea participiu (cu valoare adjectivală) cu adjectiv propriu-zis: Cifrat/cifric. Scris în cifru/exprimat în cifre.1.

diferă unele de celelalte. 1966.diferite. a apropia şi apropria apar. De exemplu. 34 52 . 1969.. o informaţie semantică anumită. acestea reprezintă unităţi lexicale independente la nivelul dicţionarelor. anatonimia este aptă să genereze contexte mai numeroase decât sinonimia: a vorbi şi a tăcea nu pot apărea succesiv în contextul . dacă enunţul . I... prin faptul că. . Din punct de vedere logic. adică. în timp ce antonomia este o relaţie de adversitate sau de opoziţie. Obiectiv vorbind. presupun obligatoriu tot atâtea contexte câte cuvinte intră în relaţia de paronimie. (cu sensul de întâmplător).A apropiat scaunul’’(a adus aproape) şi . În schimb pentru relevarea sensurilor perechii de sinonimie singurătatesolitudine este suficient un singur context: ... Editura Ştiinţifică şi Enciclopidică. individual. În baza acestui raport dintre logic şi semantic. Mi-am apropriat biblioteca vecinului’’ (miam însuşit un bun străin)36. Dacă termenul locvace (de dată mai recentă). . în planul expresiei. Bucureşti. p. II. presupune echivalenţă. totală sau aproximativă. cuvântul fortuit.. de pe altă parte. aduce un plus din punct de vedere cantitativ mai noilor dicţionare româneşti.El…frumos’’ . se poate opta pentru unul sau altul din termenii relaţiei de antonimie: . este acela că termenii. în două contexte: . ca în cazul sinonimiei. a termenilor. diferenţa dintre rolul sinonimiei şi cel al paronimiei. Aceeaşi demonstraţie se poate realiza şi în legătură cu antonimele: în funcţie de intenţia comunicativă a vorbitorului. cuvintele paronime transmit. Pe de o parte. Schiţă de istorie a lexicografiei române. în mod necesar.Îmi place solitudinea/singurătatea’’ opţiunea pentru unul dintre termeni ţinând de gradul de cultură sau de anturajul lingvistic al locuitorilor.Afară e rece/cald’’. sinonimul cuvântului vorbăreţ.. nefiind utilizaţi unul în locul celuilalt. care este dictată de sensul în care acesta percepe realitatea pe care vrea să o invoce. relaţia de sinonimie. diferit în planul expresiei de forţat (cu sensul de obligat) este o altă unitate lexicală prin care vorbitorii de limba română generează contexte cu sensul indicat pentru acest cuvânt.E vesel/melancolic’’.El vorbeşte 36 Seche Mircea.Citesc repede/încet’’..

Relaţia paronimiei cu omonimia La fel ca paronimele. 2. 37 Coteanu Ion .frumos’’ este repetat. eventual. pe locul al doilea se află antonimele. este liniştit. vorbitorul este obligat să genereze contexte echivalente numeric cu unităţile intrate în relaţia de paronimie....Am elucidat aspectele neclare ale problemei (am clarificat)’’ şi .. că. pentru care este. în funcţie de aportul la îmbogăţirea vocabularului. 231 53 .Am cumpărat un somn’’. dată fiind diferenţa semantică a termenilor.a elucida se defineşte în mod necesar prin contextele diagnostice: . oportun este contextul: . datorită informaţiei lor semantice diferite. se comportă normal stării de tăcere.3. ale căror sensuri diferite impun contexte diferite pentru relevarea semnificaţiilor. În cazul paronimelor. adică . se comportă contextual şi omonimele. succesiv.. suficient un singur enunţ în vederea identificării sensurilor. 1973.. dar nu substantivul care denumeşte o subspecie din specia peştilor.Am dormit’’. Încercând o ierarhie a unităţilor lexicale care contractează între ele relaţiile semantice. Editura Academiei Române. în contextul: ..El este…’’. oportun este substantivul care denumeşte starea fiziologică: . care îşi concretizează sensurile prin contextele necesar diferităe. Stilistica funcţională a limbii române. pentru această din urmă. stil. p.El tace frumos’’ este considerat un context ambiguu. În schimb.El este tăcut/locvace’’37. în cazul cărora un singur context nu este sufucient pentru descrierea semnificaţiei.2. persoana-subiect nu face nici un gest.. stilistică. în contextul: . Perechea a eluda . în general. enunţul .Am dormit un somn’’ şi substantivul. considerăm că: pe primul loc se situează paronimele şi omonimele. Bucureşti. în sensul logicii sale.Am eludat mereu adevărul destre noi (am ocolit/evitat)’’. De exemplu. dat fiind raportul logic de operaţie sau de adversitate dintre termeni. însemnând. trecând. limbaj. antonimele tăcut şi locvace pot apărea. iar pe locul al treilea se situează sinonimele.

care. devierile de tipul etimologiei populare nefăcând obiectul de interes. Sinteze de limba română. ezoteric-esoteric. p. fiecând etc. cât şi la mijloacele externe. sudură-sutură. omonimele morfologice.)39. la nivelul dicţionarelor. surmenaj pentru oboseala. violentă de la violetă) se înregistrează sensul de bază. Studii de lingvistică generală. termenii generaţi prin efectul etimilogiei populare (de exemplu.). cuvintele prin care relaţia de de antonimie se realizează sufixal sau prefixal. paronimia şi polisemantismul nu ocupă un loc special în cadrul celor două mijloace. Între mijloacele lingvistice de îmbogăţire a vocabularului. Editura Academiei. antonimia. renumeraţie. 146 54 . în general: antevorbitorpostvorbitor. 1960. mai vechi sau mai noi. Deoarece majoritatea perechilor de paronimice sunt împrumuturi. unele omofone. stringent-astringent. în forma lor aglutinată. p. eşafodaj pentru schelă etc. respectiv sinonimia. compunerea şi conversiunea (mijloace interne). omonimia. lizibil pentru citeţ. ubicuitate-ambiguitate. paronimele sunt diferite formal prin unul sau două foneme. altfel. precum şi împrumuturile şi calcul lingvistic (mijloace externe). din limbile cu care oameni au intrat în contact. nu sunt consemnaţi în dicţionare. în cadrul împrumuturilor din alte limbi (de exemplu. unii dintre aceştia. În schimb. oricum. 1984. paronimele. Bucuresti. 123 Graur Alexandru. Bucureşti. Pentru alţi termeni (de exemplu sfoară de la sfară. Relaţiile semantice dintre cuvinte. Editura Albatros. alimentaţie pentru nebunie. băieţel-băieţandru. infatuat pentru îngâmfat. sinonimele comprehensiv pentru înţelegător. neexistând în lexicul limbii române. ale căror forme coincid în planul expresiei. astăzi.Spre deosebire de omonime. datorită statutului acestora de greşeala de vocabular. dar pot fi înregistrate atât la mijloacele interne (paronimele care diferă prin prefixe sau prin sufixe. în literatura de specialitate38 s-au acreditat derivarea. sunt compuse de felul: cumva. eclatant pentru strălucit. lăcrămaţie). În ciuda acestor deosebiri între omonime şi paronime. şi numai aparent 38 39 Hristea Theodor. se cunosc tot atâtea înregistrări câte realizări semantice. solidar-solitar.

hydrolise). tributaire). bestiaire. numeraire. bestial. penticostal (din engl.. modal) – modul (din fr. nucleoli) – nucleon (din fr. ordinal. pleonasme. lat. eteronom (din fr. lat. it.. sagittalis) – sagitar (din lat. hydrolase) – hidroliza (din fr. bestial (din fr. Numeral (din fr. în continuare. câteva perechi paronimice cu precizarea etimologiei. modal (din fr. innerver). prezentăm. ordinalis) – ordinar (din fr. residuel) – residuar (din fr.plonjeur) – plonjon (din fr. omofor (din şl.fr. chantare. enerver. nucleon). sagital (din fr. ordinarius). lat. bestiarius. numeral. virtuoso) – virtuoz (din fr. residuaire). postilant) – postulat (din fr. cf. doctrinaire) enerva (din fr. saggitarius). familial (din fr. discordia) doctrinal (din fr. cantal) – cantar (din fr. fr. homophone). postulant (din fr. lat. discordant) – discordat (din vb. moticulus. lat. hidrolază (din fr. tributal (din fr. pantikostarion). numerarius). tributale) – tributar (din fr. moforu) – omofon (din fr. familial) – familiar (din fr. at. monticol (din fr. virtuosus.engl. postulat. monticole) – monticul (din lat. segmeltal) – segmentar (din fr. lat. acromenie (din fr. annuarie). sagittal. plongeon). lat. cantharus). numeralis) – numerar (din fr. cortizol (fr. module. modulus). discordant (din fr. plonjor (din fr. heteronome) – eteronim (din fr. pleonasm (din fr. pleonaste). lat. segmentaire). segmental (din fr. acromanie) – acromazie (din fr. pentecostal) – penticostar (din mgr. lat. ordinaire. pleonasmus) – pleonast (din fr. familier). enervare) – inerva (din fr. cantal (din fr. virtuose). 55 . cortisone). doctrinal) – doctrinal (din fr. bestiario). postulatum). rezidual (din fr. cortisol) – cortizon (fr. familier). ordinal (din fr.derivate de la acelaşi radical cu afixe diferite. bestialis) – bestiar (lat. virtuos (din lat. nucleol (din fr. lat. munticule). it.

în funcţie de progresele vieţii contemporane40. În ceea ce priveşte apartenenţa paronimelor la fondul principal lexical sau la masa vocabularului. descriind aceste realităţi. Saccharose). ale mass-mediei etc. tehnic). Modernizarea masivă a lexicului prin neologisme În contextul actual. a amputa – a imputa.zaharază (din fr.cuvinte recente’’ sunt înregistrate în cadrul paronimelor ( de exemplu: calmar-calemar. miner-minier. în perechile de paronime actual – actuar. Chiar dacă. O serie de . ceea ce demonstrează circulaţia rapidă a termenilor dintr-o cultură într-alta mai ales prin dinamica mass-mediei. oarecum. carbonier-carbonifer. zoolitlu) etc.3. majoritatea dintre acestea intră în categoria cuvintelor mai puţin utilizate (masa vocabularului). fie asimilează unităţi noi. mai des utilizate. zoophyte) – zoolit (din fr. mult mai cunoscute vorbitorilor şi. perechii precum oralorar. industrial. 1981. de asimilări de unităţi lexicale. 2. petrolier-petrolifer. casă. medical. seară. etc. Dicţionar de cuvinte recente. Bucureşti. 40 Dumitrescu Florica.3.saccharase) – zaharoza (din fr. se anticipează un nou val de înnoire. literal-literer. iar. mai ales din sursa latino-romanică.. 167 56 . modernizarea masivă a lexicului prin neologisme şi termeni ştiinţifici. zoofit (din fr. spre deosebire de termenii exemplificaţi. datorită caracteristicii lor de a viza entităţi. acţiuni din domeniile ştiinţei. fiecare cuvânt aparţine unui domeniu diferit (financiar.De exemplu. unităţile lexicale sunt taxonominizate ca termeni tehnici sau neologisme. fard-fart etc). zi. care fie forţează eliminarea termenilor mai vechi. nu pot fi integrate în vocabularul fundamental deoarece frecvenţa lor nu este atât de mare ca a termenilor masă. p. recent şi prin influenţa masivă anglo-americană a sporit numărul paronimelor din limba romană. familial-familiar. Prin aceşti termeni. generate de modernizarea continuă a vieţii în plan mondial şi spiritual. ale tehnicii. se constată diferite dihotomii care au în vedere frecvenţa utilizării lexicului limbii române. Editura Albatros. părinţi. părti componente ale masei vocabularului. calităţi. capon – capron.

nu pot fi încă date decât în masa vocabularului la termenii tehnico-stintifici sau la neologisme. de unde selectează. eventual.barbarism (engl.membru în Congresul SUA”) este folosit cu sensul de . decât prin mimetism (de exemplu. 2. 214 57 . sau.Un alt argument al neintegrării paronimelor în lexicul de bază este cel referitor la etimologia unităţilor din fondul principal – în general latinească. îl raportează la ceea ce memoria sa a stocat pe parcursul instrucţiei culturare anteriore. VALORILE STILISTICE ALE PARONIMIEI 41 Hristea Theodor. Editura Ştiinţifică. sau. romanică.. . pe acces la a accesa. participantă la un congres’’.Pentru ca persoana patronului să acceseze funcţia demnitarului de stat.. barbarie): . nu au o vechime apreciabilă în limba română. . . pe congres la congresmană. precum şi străvechimea lor şi posibilitatea de a genera alte cuvinte. Unii dintre termenii mai noi generează în mod rapid şi paradoxal etimologii populare. 1968. de unde şi confuziile între termenii perechii.Congresmanele. necunoscând sensul de bază al cuvântului nou. au lansat simbolic porumbei”. nu se pot supune regulilor interne de îmbogăţire a vocabularului.4. unele dintre ele.congresmană (engl. precum derivare. De exemplu: . Ziarele engleze au fost ferme vizavi de barbarismele petrecute la Madrid’’. compunere ori schimbarea categoriei gramaticale41. congressman .congresistă. îmbrăcate în costume bogat decorate. To access) este utilizat în locul expresiei a avea acces (la ceva) în contextul: .. de la a amputa se formează infinitivul lung cu sufixul pentru abstracte nominale – re – amputare însă după modelul latinesc lando-landare).. prin asocieri fonematice. Deoarece paronimele înregistrate de noi au etimologii diferite.. Explicaţia trebuie căutată în motivaţiile psihico-culturale ale vorbitorului care. p. pe barbar la barbarism. organigrama a fost modificată’’. Probleme de etimologie. barbarism comportament necivilizat.a accesa (termen din informatică < engl.

în cea economică. reflectă un adevăr indiscutabil : fiecare individ are un mod personal de a folosi limba maternă. biologic.. iar relaţia semantică de paronimie o stabilesc cu unităţi lexicale care nu sunt totdeauna părţi ale limbajelor tehnico-ştiinţifice. Paronimele de acest tip sunt monosemantice. În paralel cu acest stil individual s-au dezvoltat. mass-media extinde formele corecte ale unităţilor lexicale. iar. anumite limbaje specializate. care nu numai că influenţează prin şcoală. Din punct de vedere al normelor lingvistice. presă. probleme ale actualităţii inedite sau de interes comun pentru publicul larg. Aceasta din urmă este formă cultivată a limbii întregului popor. administrativ şi colocvial) se poate realiza o ierarhie a utilizării paronimelor în funcţie de necesitatea lor pentru a exprima o anumită stare de fapt. din toate 58 . Între stilurile funcţionale. din punct de vedere al frecvenţei. un fenomen etc. Stilul e omul ’’ (Buffon). şi aici. ci presupune un proces continuu de selectare şi rafinare. uneori. unde sunt. numite stiluri funcţionale. absolut necesare pentru a denumi un proces fizic. medicală sau orice noţiune de tip tehnic sau ştiinţific în general. Cum se precizează şi în capitolul anterior. argourilor etc. dialectelor. elemente specifice altor stiluri şi abordând. lansează spre cunoaştere termeni noi. radio şi televiziune. de a-şi exprima ideile şi sentimentele cât mai adecvat. graiurilor. tehnico-stintific. În stilurile funcţionale (beletristic. în acest scop. fapt care o opune limbii populare. simbol de distincţie şi de educaţie aleasă. paronimele apar cel mai des în stilul tehnico-ştiinţific. întrun mod accesibil. graiurile populare. după caz. în raport cu felul corect sau greşit de pronunţare sau de scriere a acestora. o realitate.Un binecunoscut dicton . segmente ale limbii române literare. o operaţie industrială. şi o altă ierarhie. cel publicistic nu beneficiază de o terminologie proprie. într-un fel în care să-i definească personalitatea şi cultura. presa scrisă şi presa vorbită sau vizuală reprezintă unul dintre cele mai importante mijloace de informare şi documentare. dar unic. împrumutând. un proces. sau chiar locul în ierarhia socială. publicistic. pentru a denumi o noţiune abstractă. pasiunea pentru ceva.

. cooperativitatea.pentru grafiile incorecte. Am acuzat lipsa de cooperativitate a serviciilor secrete’’. Au însă datoria de a se ocupa de aceasta lingviştii. opiniile exprimate.Promovabilitatea la simularea examenului de capacitate în şcolile bucureştene a fost de aproximativ cinci la sută’’.De cultivarea limbii ar trebui să se ocupe orice om care scrie ca să publice. aeropag. Philippide îşi păstrează actualitatea şi merită a fi redusă în atenţie: . oprobiu-oprobriu. în loc de areopag. limbajul mass-mediei (criticat de cele mai bune emisiuni şi jurnale pe teme de exprimare şi sriere corecte) lansează fie forme incorecte (de exemplu. Din această perspectivă. condiţionalitate pentru condiţie . în loc de deszăpezi. ness-cafe. creând. în loc de cooperare . determinate de insuficienta cunoaştere a sensului afixelor. infracţionalitatea pentru infracţiune . penúrie pentru penuríe. în mass-media audio. asociat cu revigorarea acţiunilor de cultivare a limbii. ràdar pentru radàr. în mare măsură.. mizilic. Deşi ar trebui să funcţioneze ca o cenzură lingvistică. frecvente sunt greşelile de pronunţare unde accentul apare deplasat: ponéi pentru pónei. de Al. în loc de mezelic . a frusta. fie contexte. semnalate în diferite lucrări de cultivare a limbii. dezapezi.condiţionalităţile impuse de FMI. edítor pentru editor. Confuziile de tip paronimic.. la legiferarea unităţilor de la periferia vocabularului (de exemplu. în loc de frustra.Băncile au obligativitatea de a nu percepe taxe’’. scriitorii şi cadrele didactice. obligativitate pentru obligaţie . în loc de creând.domeniile. cei ce pun la cale infracţionalităţi de sustrageri de bunuri’’. de asemenea incorecte. doctoríţă pentru dóctorţă). desfăşurate în mod conjugat de toţi factorii implicaţi.. regizór pentru regizór. în loc de nescafe.. cu fenomene de atracţie/confuzie paronimică. în loc de (grad de) promovare . Soluţia pentru evitarea unor asemenea abateri constă într-un efort de sporire a responsabilităţii şi a profesionalismului jurnaliştilor. Dintre abaterile de acest tip cităm câteva dintre cele mai des întâlnite în limbajul publicistic actual: promovabilitatea. dar contribuie. reprezintă greşeli relativ frecvente. a argourilor) sau răspândeşte sensuri ireale sau inoportune ale cuvintelor utilizate. cu mult timp în urmă.. Ar fi 59 .

precum oprobriu. între investitură şi învestitură. vor apărea cu forma lor literară (corectă). În contextele în care ocurenţa cuvintelor care alcătuiesc perechile paronimice este impusă de raţiunile de ordin mental ale vorbitorului. Chiar dacă se reproduc discursuri politice. . mai întâi reporterilor. ... într-o viguroasă acţiune comună. p.de dorit ca toţi aceştia să colaboreze în chip strâns şi permanent.. interviuri cu interlocutori din diferite categorii sociale şi cu niveluri diferite de cultură. Contextele . Bucureşti.Cu antenele lor. Spre terenurile petrolifere sosesc acum tancuri petroliere’’. cuvinte frecvent folosite (le cităm aici. în mass media actuală. de aici. pe care presa scrisă îl preia ad litteram. două foneme. albinele culeg polen din anterele florilor’’.. cel mult. 1976.Cu antenele lor. între investire şi învestire. fie îl parodiază în emisiuni speciale. . frustrare. stilul comunicării devine mult mai expresiv. chiar dacă lasa impresia unor tantologii. 42 Bulgăr Gheorghe. examinările orale fac disciplinele mai atractive’’.Emigrarea masivă în Europa a făcut ca imigrarea să fie un fenomen frecvent în România’’. iar cea vizuală fie îl preia întocmai. repercursiune. chiar dacă ele nu intră în perechi paronimice cu alţi termeni). albinele culeg polen din sacii florilor’’).. Tot mai frecvent. apoi corectorilor le revine sarcina celor invocate. în sensul de a împiedica orice tendinţă de stricare a limbii’’42 Alte confuzii (atracţii) paronimice se realizează. pentru păstrarea spiritului limbii exercitând un control asupra dezvoltării ei.Problemele noastre familiale au devenit cunoscute vecinilor’’..Problemele noastre familiale au devenit familiare vecinilor’’. 133 60 .. . . în care termenii paronimiei sunt coocurenti sunt mai concise decât aceleaşi contexte în care unul dintre termeni este reprodus prin sinonimul său (de exemplu . repercusiune. Editura Albatros . Scriitori români despre limbă şi stil .Deşi aveau un orar încărcat. chiar în limbajul demnitarilor. se întâlnesc atracţiile între a investi şi a învesti şi. pronunţate cu sincopa sau cu proteza unor sunete în variante ca oprobiu. declaraţii de presă. între termenii care diferă printr-un fonem sau. frustare.

Din punct de vedere stilistic. Operaţia de substituire. brevilocvenţă .. testele. acestea devin epitete propriuzise (teren/tren petrolifer/petrolier). generate de snobismul lingvistic al autorilor : .. atitudine rezolută. obturarea pârtiei de schi’’.. . a unuia dintre termeni nu este. 61 . printr-un singur cuvânt. . flagrant delict. . pretenţioase. Este evident că unele dintre inovaţiile lexicale discutate aici nu au şanse de pătrundere în sistemul limbii. caracterizat prin monosemantismul unităţilor. tentează).D-ului’’. adjective..S. ubicuite perpetuă. sau pot constitui ei înşişi epitete (de exemplu.coaste’’). deşi fiecare dintre termenii perechii paronimice este mai concret decât orice sinonim al său. aceste ocurenţe se evită.e aşa de slab că i se văd tastele’’ (cu sensul de . principalele abateri pe care le-am înregistrat în presa actuală..Pentru vorbitorii de limba română contemporană. în afara confuziilor paronimice discutate până aici. noologie abisală. în funcţie de apartenenţa termenilor la o clasă lexico-gramaticală. ambiguitate evidentă. acestea pot genera structuri de tip metaforic: . imputate. Când sensurile de bază sau concrete ale unor paronime apar în contexte nediagnostice (nespecifice). atmosferă fragrantă. rămân evidente riscurile pe care publicistul nu-şi poate permite să le ignore: imprecizia.efemeride’’. teren petrolifer).fractură srtucturală a P. aceştia pot fi bazele unor structuri epitetice (de exemplu. Din perspectivă normativă. însă. posibilă în contextele din stilul tehnico-ştiinţific. timpuri revolute. relaţia de paronime stabilindu-se la termenul bază (ambiguitate/ubicuitate perpetuă).impulsionarea derulării agriculturii’’ (paronimele cuvintelor derolare şi obstrurare)..delurarea muzicii contemporane’’..comercianţii de alcool fentează legea’’ (în relaţia de paronimie cu factură.importurile au fost amputate’’. ele sunt generate de structuri epitetice. În ciuda statutului lor de . ambele. . le-am menţionat.. noologie contemporană).tren petroler. ca mărturie a multiplelor valenţe creative ale limbii actuale. admitem şi formulările ridicole. .culoare’’ stilistică). Dacă unităţile sunt substantive. Dincolo de avantajele reale ale unor mutanţii semantice de gradul celor semnalate (înnoire a expresiei. totuşi... dacă paronimele sunt.

Care va fi soarta evoluţiei acestora este o problemă pe care o vor decide. deoarece în limbă există alternative pentru exprimarea sensurilor respective. CONCLUZII Lucrarea de faţă Paronimele şi paronimia se prezintă în trei capitole redate şi pe subcapitole. vorbitorii de limbă română. De aceea. noile sensuri se încadrează în categoria metaforelor ornamentale (stilistice). În momentul apariţiei lor. Metafora reprezintă principala modalitate prin care apar în presă sensuri noi. Valoarea lor referenţială se situează pe un plan secundar. în care am încercat să evidenţiem importanţa paronimelor şi a paronimiei în viaţa de zi cu zi a vorbitorilor de limbă română. preţiozitatea termenilor şi. mai ales în contextul europenizării absolute. diferitele puncte de vedere ale mai multor lingviştii. de funcţia expresivă şi de cea conativă. prelucrarea unor asemenea inovaţii semantice în limbajul literar standard impune multă prudentă. în principal. 62 . semnalate cititorilor prin ghilimele. ulterior.ambiguitatea. clasificarea. proprii discursului politic. modernizarea masivă a lexicului prin neologisme. limbi de lemn’’. clişeizarea limbajului care creează condiţii prielnice unei noi . originea lor.. Sensurile apărute la unul sau chiar la ambii termeni ai perechii de paronime sunt motivate. mai ales. discernământ şi o informare corectă asupra sensului de bază al paronimelor intrate în procesul « prelucrării » de către imaginaţia vorbitorului.

dar şi prin evaluarea critică a literaturii de specialitate relevantă pentru tema de faţă. pentru a împiedica confuzia în ceea ce priveşte atracţia paronimică. a noţiunilor. La fel ca paronimele.L. pe care vorbitorii le stabilesc între cuvinte. de pe altă parte. prin faptul că. prin precizarea conceptelor. ale căror sensuri diferite impun contexte diferite pentru relevarea semnificaţiilor. se comportă contextual şi omonimele. implicând toate asociaţiile etimologice false. a termenilor. la clasificarea cuplurilor paronimice. diferă unele de celelalte.4 Efecte negative ale atracţiei paronimice. La fel de util s-a dovedit a fi în acest caz şi Dicţionarul Explicativ al Limbii Române. în timp ce antonomia este o relaţie de adversitate sau de opoziţie. totală sau aproximativă. individual. include subcapitole ce se raportează la conceptul de paronimie. ca o reacţie faţă de caracterul nemotivat al semnului lingvistic. la relaţia dintre paronimie – antonimie.3. presupune echivalenţă. Raportul dintre atracţia paronimică şi etimologie populară şi 1. În subcapitolul Modernizarea masivă a lexicului prin neologisme ne propunem să ilustrăm modul în care. Capitolul al II-lea. Din punct de vedere logic. şi anume în capitolul I. se folosesc exemple din operele de comedie ale lui I. plecând însă de la opiniile mai multor lingvişti. mai ales cei 63 . Spre deosebire de atracţia paronimică.Caragiale. Pe de o parte. o anumită informaţie semantică. se evidenţiază cadrul teoretic al problemei studiate. la rolul paronimelor.În prima partea a lucrării. În subcapitolele 1. în planul expresiei. relaţia de sinonimie. Paronimia. acestea reprezintă unităţi lexicale independente la nivelul dicţionarelor. în contextul actual. paronimie – sinonimie şi paronimie – omonimie. Aşadar în capitolul I Paronimele se prezintă definiţia paronimelor şi punctele de vedere ale mai multor lingvişti despre originea lor. se realizează modernizarea masivă a lexicului prin intermediul termenilor ştiinţifici. ce se realizează prin definire şi explicitare. etimologia populară are o sferă mult mai largă. cuvintele paronime transmit.

s. Concluzionăm subliniind faptul că abundenţa şi frevenţa paronimelor. Ultima parte şi anume Glosarul lucrării presupune contribuţia personală. în critica artistică. în publicistică. ne dorim ca lucrarea de faţă. ABAC/ABACA/ABACĂ ABÁC. constituie caracteristici esenţiale ale limbii actule. dând comunicării un caracter neadecvat. în literatură. iar. Instrument alcătuit dintr-un cadru cu vergele pe care se pot deplasa bile (colorate) şi 64 . circulaţia termenilor de la un domeniu de specialitate la altul. de asimilări de unităţi lexicale. să ofere informaţii bine conturate şi precise în ceea ce priveşte problema mereu actuală a paronimelor. Prin aceşti termeni. GLOSAR A. realizată cu ajutorul Dicţionarului de paronime a lui Felecan Nicolae şi a cărţii Dificultăţi semantice a lui Constantinescu Silviu. n. în vorbirea de toate zilele. Nu e de mirare că în aceste condiţii se ajunge din neştiinţă la confunzii grave. prin conţinutul ei riguros şi amplu. mai recent şi prin influenţa masivă angloamericană.proveniţi din sursa latino-romanică. De aceea. abace. se anticipează un nou val de înnoire. Tot acest procedeu a avut drept consecinţă o sporire a numărului paronimelor din limba romană. 1. generate de modernizarea continuă a vieţii în plan mondial şi spiritual.

abandonări. -ntis. ABANDON/ABANDONARE ABANDÓN. pricepere. ABACA s. I. – Din dibăcie. ABILITATE/AGILITATE ABILITÁTE. abnég. f. Părăsire a unui bun sau renunţare la un drept. abilităţi. -atis. ABERATÍV. lat.) Deprinderi. agilitas. – Din fr. adj. s. cânepă de Manilla. (Arhit.care este folosit la efectuarea unor calcule aritmetice. Tabel sau diagramă care permite rezolvarea imediată a unor calcule. abandon. f. aberratif. s. fr. abacus. f.vioiciune. n. sacrificiu voluntar. -e. abaque. -Ă. ABANDONÁRE. A tăgădui. lat. a se lepăda de cineva sau de ceva. – Din lat.) Partea superioară a capitelului unei coloane care face legătura cu arhitrava. familiei etc. şmecherii. ABNEGÁŢIE s. -Ă. ABERANT/ABERATIV ABERÁNT. – Din fr. – Din fr. agilité.) Care este departe de adevăr. Renunţare la continuarea participării într-o probă sportivă. lat.f. 2. abandonner. – Din fr. ABORDAJ/ABORDARE 65 . Abaca. aberativi. abnegare. habilitas. f. Devotament (dus până la sacrificiu. 3. Care se abate de la tipul normal sau corect. aberrans. – Din fr. -atis.sprinteneală. care constituie o aberaţie. (Livr. ABNEGARE/ABNEGAŢIE ABNEGÁ. abace. Renunţare. lat. Tranz. supleţe.Din sp. Uşurinţă în mişcări. abacus. care ţine de aberaţie – Din fr. Părăsire împotriva regulilor morale şi a obligaţiilor materiale a copiilor.obiceiuri. (La sg. f. aberanţi. părăsire. aberrant.habilité. iscusinţă. abnégation. abandonuri. -te. şiretlicuri. AGILITÁTE s. Acţiunea de a abandona. a nega. 1. – Din fr. s. absurd.) Îndemânare. ABACĂ. 2.Îndemâ nare. abaque. (La pl. lat. – Din fr. s. vb. abnegare. adj.

n. bactérien. aborda. -Ă. bălăngi. material dur) care are proprietatea de a roade prin frecare. n. 1. BABETĂ/BAVETĂ BABÉTĂ1. – Babă + suf. Bandleder. bacterieni. 2. babă (I). – Din fr. Ciocnire accidentală între nave ori între o navă şi un obstacol. s. s. bavete. [Pr. s. baladeur. sunetul produs de un astfel de clopot. cu ajutorul cărora se schimbă viteza de rotaţie. abrazivi. -e.] – Din fr. balcoane. adj. – Din fr. baladere. s. adj. Bărbiţă (1). bactericizi. -de. – V. Piesă de angrenaj în formă de ax cu multe roţi dinţate.. pentru a reda sunetul unui clopot) [Var. – Din fr. BALÁNGĂ. de obicei repetat. (Corp. substanţă) care omoară bacteriile. abrazoare. n. Asalt. BALANG/BALANGĂ BALÁNG interj.. (se foloseşte. abordage. folosită la prelucrarea prin aşchiere.: -ri-an] – Din fr. BACTERIAN/BACTERICID BACTERIÁN. BALADER/BALADOR BALADÉR. ABORDARE. BACTERICÍD. f. abordări. bactéricide. produs 66 de bacterii. B.ABORDÁJ. -etă. f. (Preparat. s. f. Unealtă alcătuită dintr-un material abraziv (natural sau artificial).: babétă s. ABRAZIV/ABRAZOR ABRAZÍV. – Din germ. abrasif. bavette. BALADÓR. Clopot care se atârnă la gâtul vitelor şi al oilor. BALCON/BALCONET BALCÓN. privitor la bacterii. f. -e. n. n. – Din balang. atac al unei nave (de către altă navă). n. Bucată de piele care umple golul de sub călcâi. -Ă. adj. abordaje. s. balanga] /Onomat. Platformă cu balustradă pe peretele . la încălţăminte. f. – Din fr. s. s. [Var. Acţiunea de a aborda. talangă. (Fam. -Ă. baladoare. 1.) Femeie bătrână. ABRAZÓR. De bacterii. s. n. s. babete. s. BAVÉTĂ.

banchete. – Din fr. pe un ocupate de acuzaţi. pentru şcolari.) Cablaj imprimat = cablaj prefabricat în care conexiunile dintre piesele componente ale unui aparat electronic sunt realizate sub formă de benzi conductoare înguste. s. n. Adj. 2. f. a fi docil. balcon. ◊ Expr. adj. 1. Mod de răsucire sau de împletire a firelor pentru a forma un cablu. Scaun. 2. -ce. cabalini. Rasă cabalină. în formă de treaptă. – Din fr. f. Banca acuzaţilor = locurile locurile dintr-o dintr-o sală sală de de tribunal tribunal în vehicule. s.f. BALCONÉT s.exterior al unei clădiri. (În echitaţie) Obstacol natural format dintr-o moviliţă acoperită cu iarbă – Din fr. -e. adj. S. Banca ministerială = locurile din parlament rezervate membrilor guvernului. CABLAJ/ CABRAJ CABLÁJ s. Scaun lung pentru două sau mai multe persoane. de conferinţe etc. Care aparţine cailor. misterios. n. Denumire ştiinţifică generică dată cailor. – Din lat. comunicând cu interiorul printr-una sau mai multe uşi. 1. magic. banc. 3. Porţiune orizontală. a sta pasiv faţă de orice iniţiativă. BANCĂ/BANCHETĂ BÁNCĂ1. adv. Parte a unei săli de spectacol. 1. Banca apărării = destinate avocaţilor care apără pe acuzaţi. privitor la cai. banquette. Totalitatea cablurilor şi a firelor izolate care constituie conexiunile unei instalaţii sau ale unui aparat de telecomunicaţii. ◊ Expr. CABALÍSTIC. – Din fr. – Din fr.◊ Loc.f. de obicei cu pupitru în faţă. (De) pe băncile şcolii = (de) la şcoală. tainic.. balcon mic în uşa unui frigorifer. 2. cavalin. C. Bancă1 mică (capitonată) fără spetează. caballinus. într-o lucrare de terasament. din (sau în) timpul petrecut în şcoală. A sta (sau a rămâne) în banca sa = a rămâne la locul său. s. cabalistici. ◊ (Electron. CABALIN/CABALISTIC CABALÍN. aşezată deasupra parterului. bănci. balconnet. cabalistique. -Ă. ♢ Obscur. BANCHÉTĂ. -Ă. 2. bancă1 sau canapea montată 67 .

Ambarcaţie îngustă. 1. Cabrare. care atingea 30 m înălţime. Din fr. calamite. (Rar) Calcic.. -oase. cu înveliş din piele de focă. CALCUL\CALCULAŢIE CÁLCUL. s. Care conţine calcar. 2. folosită de eschimoşi. 1. încovoiată la capete. CAIAC/CAIC CAIÁC. – Din fr. -OÁSĂ. cu două catarge. f. Luntre turcească 68 uşoară. -Ă adj. Ambarcaţie mică. s. pe într-un etc. – V. calcaroşi.suport izolant. adj. m. 2. s. Sport nautic care se practică cu caiacul (1). cablări.: -ca-iac] – Din fr. m. s. 1. kayak. circuit imprimat. -os. kayik. cabraj. n. ridicare a unui cal pe picioarele dinapoi. calamine. – Din tc. s. Ambarcaţie de sport ascuţită la ambele capete. s. I S. s. caiace. CALCARÓS. Ansamblu de operaţii matematice făcute cu scopul de a găsi valoarea uneia sau a mai . cabrări. (I) calcule. cu vele. CALCARIC/CALCAROS CALCÁRIC. Acţiunea de a cabra şi rezultatul ei. 3. n. CALAMINĂ/CALAMIT CALAMÍNĂ. care se depune pe bujii provocând perturbaţii în funcţionarea motorului. cablage. cabrage. Arbore fosil din încrengătura criptogamelor vasculare. f. CAÍC. cu suprafaţa de alunecare netedă sau în clinuri şi care este condusă cu una sau două padele. calcareo. cabla. – V. motor cu ardere internă. caice. 2. (II) calculi. – Din fr. f. CABRÁRE. – Calcar + suf. [Pr. – Din fr. n. Reziduu de cărbune provenit din arderea combustibilului pereţi. 1. cabra.. CALAMÍT s. CABLARE/ CABRARE CABLÁRE. s. lungă şi îngustă. mai înalte decât restul bordajului. n. Acţiunea de a cabla şi rezultatul ei. cabraje. calamine. Evoluţie pe care o execută un avion când îşi măreşte brusc panta de urcare. CABRÁJ. cu pupa şi prora ascuţite. n. Din it.

2. [Pr. adj.) rezolvare a unor probleme cu ajutorul unor construcţii geometrice.. – Din fr. D. dentelure. andezin. – Din fr. zimţi etc. combinaţie. care se formează în anumite organe interne. -Ă..multor mărimi. .) DÁCIC.: -ci-an] – Din fr. -ărie. s. f. proiect. Rocă vulcanică alcătuită din cuarţ. Adj. gener. dacite. – Din fr. dacicus. feldspat etc. A avea de plătit cuiva o sumă de bani 69 printr-un complex de nisipuri. privitor la dacian. ◊ (În sintagmele) Calcul grafic = (Mat. danteluri. -ce. DACIAN/DACIC DACIÁN. mamifere. Plan. DACÍTĂ s. conţinând zăcăminte bogate de petrol şi de lignit. rezultată din precipitarea sărurilor organice sau anorganice. Contur sinuos care seamănă cu o dantelă. I. f. 2. S. caracterizat prin anumite precum specii gasteropode şi de şi lamelibranhiate. ♦ P. Totalitatea crestăturilor de pe marginea frunzelor. diferite feluri de dantele. s. Tranz. apreciere. -e. calcul. de obicei cenuşie. n. gresii etc. DANTELÚRĂ. ♦ Fig. 2. folosită ca piatră de construcţie. adj. – Din lat. (Med. socoteală. Concreţiune de forma unei pietricele. calculus. ◊ Calcul logic = ansamblu de operaţii prin care anumite expresii logice sunt derivate din alte expresii logice. – Din fr. -Ă. argile. f. datorez. s. DACIT\DACITĂ DACÍT s. lat. dacieni. dacici. dacien. Cantitate mare de dantele. Ornamentaţie arhitectonică constând din crestături. dacite.. piatră. hornblendă. socoteală. dantelării. Al treilea etaj al pliocenului din sud-estul Europei. m. 1. II. DANTELĂRIE\DANTELURĂ DANTELĂRÍE. folosit în minele de cărbuni negrizutoase sau în cariere. vb. Care aparţine dacianului (1). colţişori. Dac (1). Exploziv din grupul dinamitelor. S. 1. Margine dinţată. – Dantelă + suf. DATORA/DATORI DATORÁ. 1. n. n. biotit.

s. I. altceva. emigrare.. adj. A limpezi. – V. Refl. ♦ A curăţa de impurităţi. a înlătura murdăria. Adj. débiteur. 3. -oare. EMIGRA/IMIGRA EMIGRÁ. 2..) Persoană care desface marfă cu amănuntul. debitor. m. ♦ Fig. adj. a fi obligat la ceva faţă de cineva.I. -Ă. I. I. /<germ. – Din fr.) Care este scufundat în lichid. – Din fr.V. E. (Despre sume de bani) Care se găseşte la debitul2 unui cont. – Din fr. .sau. 1. datorat. Persoană care vinde într-un debit1 (1). s. lat. -Ă. p. (Tehn. a fi dator cuiva ceva. A avea o datorie morală sau legală faţă de cineva. -OÁRE. vb. a clarifica. şi f. dator. vb. m. şi f. a se expatria. décatir. datornic. A se explica prin. DEBITANT\DEBITOR DEBITÁNT. Emers IMÉRS. debitori.: datorí vb. imerşi. ♦ (Înv. decantez. scurgând lichidul limpezit după sedimentarea particulelor pe fundul vasului. – Din fr. m. Intranz. A avea drept cauză. [Var. émigrer. IV] – Din dator DATORI vb. A limpezi un lichid tulbure. – Din fr.. DEBITÓR.Refl. (Persoană fizică sau juridică) care datorează creditorului mărfuri sau sume de bani. a lămuri. 2.. décanter. emigrez. débitant. DECATÁ. ext. A DECANTĂ/DECATĂ DECANTÁ. 70 pleca din patrie şi a se stabili (definitiv sau temporar) în altă ţară. A aplica ţesăturilor de lână un tratament prin supunerea lor la acţiunea aburului sau a apei fierbinţi. -te s. decatez. Tranz. lat. vb. EMERS/IMERS EMÉRS ~să (~şi. în vederea îmbunătăţirii calităţii şi a măririi stabilităţii dimensionale. a-i fi îndatorat pentru ceva. Adj. Tranz. şi f. -se. imerge. în care se află particule solide în suspensie. Tranz. debitanţi. a avea (pe cineva sau ceva drept cauză. ~se) (despre plante) Care are organele dezvoltate la suprafaţa apei..

IMINÉNT. -Ă. aparat sau instalaţie care emite unde sonore ori electromagnetice sau impulsii de curent. 71 . immigrant. -OÁRE. – Din fr. lat. -Ă. emigrat. EMIGRANT/IMIGRANT EMIGRÁNT. Care emite.IMIGRÁ. imigranţi. Care este gata să se producă. eminenţi. imminent. – Din fr. adj. -Ă. 2. -te s. Persoană care imigrează. -te. eminens. superior. care produce o emoţie. emitori. – Din engl. -ntis. -te. émigrant. imminens. emiţători. vb. émetteur). -Ă. Adj. inevitabil. S.) Electrod al unui tranzistor. ◊ Post emiţător = post de radioemisiune. [Pr. să se întâmple (şi nu se poate amâna sau evita). Intranz. n. emigranţi. -e. -Ă. EMINENT/EMITOR/EMIŢĂTOR EMINÉNT. iminenţi. émotionnel. adj. -ntis.-Ă émotionnable. adj. -te. IMIGRÁNT. (Persoană) care emigrează. EMINENT\IMINENT EMINÉNT. adj. şi f. m. excepţional. Care este propriu emoţiilor. provocat de o emoţie. -te. EMOŢIONÁL. emitter. lat. Care se distinge prin calităţi (intelectuale) deosebite. -Ă. – Din fr. adj. EMITÓR. -te. – Din fr. s. EMOŢIONABIL/EMOŢIONAL/ EMOŢIONANT EMOȚIONÁBIL. excelent. A veni într-o ţară străină pentru a se stabili aici. (Electron. -oare. emotiv. remarcabil. immigrer. m. -ător (după fr. Emiţător radio = radioemiţător. éminent. imigrez. Dispozitiv. n. I. emisiv. adj. – Emite + suf. adj. EMIŢĂTÓR. adj. mişcător. lat. remarcabil. lat. care se emoţionează uşor. emotiv. – Din fr. s.. immigrare. -ntis. emoţionali. EMOŢIONÁNT.: -ţi-o-] – Din fr. Din fr. excepţional. emoţionanţi. s.. – Din fr. Care se distinge prin calităţi (intelectuale) deosebite. -ntis. éminent. m. 1. lat. eminenţi. excelent. eminens. -Ă. Care emoţionează. superior. şi f. immigrans.

n. ENERVA/INERVA ENERVÁ. faktisch. şi refl. I. ♦ Construire. Tranz. faceri. fabrica. FABRICÁȚIE. s. innerver. zidire. s. – Face + suf. vb. A face să-şi piardă sau a-şi pierde calmul. ◊ Facerea sau Cartea facerii = cartea întâi din Vechiul Testament. – Fapt + suf. enervez. phalangiste. unităţi religioase) Creare a lumii de către Dumnezeu. ◊ Facere de bine = binefacere. F.phalangien FALANGÍST.tulburător. adj. faptice. – Din fr. a (se) irita. rus. Material faptic. f. FACTIC\FAPTIC FÁCTIC. Acţiunea de a (se) face şi rezultatul ei.. Fakticeskii. fabricaţii. Cf. – Din fr. s. producţia fabricatio. la întâmplări sau la împrejurări. referitor la acţiunea de a crea. unei într-o uzină etc. . faktisch) FÁPTIC. care înregistrează faptele (fără a le comenta). – V. – Din fr. ♦ (În credinţele 72 Membru al falangei. asemenea industriale. I. pers. Care se referă la fapte. –ătură. germ. Farmec. – Din fr. a-şi ieşi sau a scoate pe cineva din fire. f. Acţiunea de a fabrica. Proces tehnologic de producere a mărfurilor într-o fabrică. ♦ Naştere. Al falangelor.Din fr. (< germ. FALANGIAN\FALANGIST FLAGIAN adj. face. -ic. a alcătui. FACERE\FĂCĂTURĂ FÁCERE. în superstiţii) cuiva). a forma. FAMAT\FANAT falangişti. – V. a (se) înfuria. f. énerver. f. a (se) indispune. fabrication. făcături. -Ă adj. 3 inervează.. mijloc vrajă (făcută de întrebuinţat vrăjitoare în farmecele sale. (Despre nervi) A produce o stare de excitare a unui organ sau a unui ţesut. vb. [Pr.: -ţi-o-] – Din fr. FABRICARE/FABRICAŢIE FABRICÁRE s. INERVÁ. (Pop. geneza. lat. Tranz. s. FĂCĂTÚRĂ. émotionnant. m.

adj. fascicule. ansamblu de particule aflate în mişcare ordonată.: -li-al] – Din fr. FANÁT. obişnuit cuiva. adj. stil) Care este folosit în (sau apropiat de) vorbirea pretenţii. -te. ext. p. -e. aşezate în formă de 73 . simplu. privitor la familie. -Ă. ext.) Mănunchi de raze luminoase sau vizuale cu secţiune bine delimitată. limbaj. adj. p. ireverenţios. GHIMPAT\GHIMPOS GHIMPÁT. fanaţi. ♦ etc. ♦ (Bot. f. 2. n. p. familier. G. ◊ (Mat. deocheat.FAMÁT. prietenos. – V. familiali. -Ă.) Fascicul de drepte = totalitatea dreptelor care trec prin acelaşi punct fix. [Var.) Grup de fibre care au aceeaşi aşezare şi aceeaşi distribuţie. -Ă. [Pr. – Din fr. apropiat. broşură. un capitol dintr-un publicat succesive. s. fana. fascicule. ghimpaţi. (Despre exprimare. (Despre flori şi legume. -te. fără despre (Despre atitudini. [mal] famé. despre oameni) Care şi-a pierdut prospeţimea.: fascícol s. prevăzut cu ghimpi. lat.] – Din fr.. ♦ Coală de tipografie fălţuită. FAMILIÁR. FAMILIAL/FAMILIAR FAMILIÁL. comportări obişnuită. FASCÍCULĂ. f.) ţesut conducător format din fibre care străbat în acelaşi sens părţile unei plante. trecut2. veştejit. adj. FASCICUL\FASCICULĂ FASCÍCUL. gener. fasciculus. ♦ (Fiz. Care este binecunoscut. Grup format din mai multe elemente de acelaşi fel. -Ă. 1. familiari. [Pr. -Ă.1) pe oameni) Simplu. (În sintagma) Rău famat = care are o reputaţie proastă. ♦ (Anat. -e. familial. fascicule. n. fascicule. mănunchi. s.: -liar] – Din fr. p. destinat familiei.] – Din fr.: fascícolă s. ext. famaţi. Care aparţine familiei (1). [Var. care este fără respectul cuvenit. adj. ofilit. în ♦ Broşură fragmente conţinând o parte. ◊ Sârmă ghimpată = sârmă (I. -te. Care are ghimpi. Fiecare dintre părţile unei opere unice care se publică în etape succesive (urmând a fi reunite într-un tot după apariţia integrală roman a lucrării).

GLACIÁL. gener. în care se plantează răsadurile de legume. [Pr. în care se Din plantează flori. Mâncare preparată din tot felul de legume. adj. cu sau fără carne. eră) glaciară = perioadă din era cuaternară (sau p. – Din fr. Fig. (Despre acţiuni. lat. – Ghimpe + suf. (2) (Livr. bunăvoinţă. Vas de lut ars (de formă tronconică). spinos. -at. glacial. (Rar) Sarcastic. distant. (1) ghivece. güvec. -e. ♦ Fig. – Ghimpe + suf. folosit pentru plantarea (în casă a) florilor.. glisoare. rece.. -oase. 2. n. ţepos. [Pr. ◊ Ghiveci nutritiv = amestec de pământ. [Pr. 2. Eroziune glaciară.: -ci-al] – Din fr. din topirea gheţarilor. GLISIERĂ\GLISOR GLISIÉRĂ. 74 ghiveciuri. 1. ghimpoşi. adj. f. eterogenă şi lipsită de valoare. -Ă. Fig.: -ci-ar] – Din fr. adj. GLACIAR\GLACIAL . glissoir. un element mobil etc. (Tehn.) Cursor. – Din tc. GHIVÉCI. Lac glaciar. 1. glaciari. care îngheaţă. prietenie. dintr-o altă eră) în care gheţarii ocupau regiuni foarte întinse pe pământ şi în care alternau intervalele reci cu cele calde. (În sintagma) Perioadă (sau epocă. privitor Provenit la această perioadă. s.: -sie-] – Din fr. -os. rece ca gheaţa. Vas de pământ ars. ironic. Cu ghimpi. -e. nisip. ♦ Care aparţine acestei perioade. turc. muzicală etc. glaciali. netedă.) 1. oală. GLACIÁR. GHIVECE\GHIVECIURI GHIVÉCI1 ~e n. de-a lungul căreia alunecă o piesă. Güveç rezultat în urma acţiunii gheţarilor. -Ă. de formă tronconică. îngrăşăminte chimice etc. glacialis. glisiere. glaciaire. (Peior. 2. glissière. glastră. mraniţă. -OÁSĂ. GHIMPÓS. De gheaţă. 1. 2.care sunt fixate alte bucăţi de sârmă. s. Bară fixă. GLISÓR. caustic.) Creaţie literară. n. s. scurte şi ascuţite. manifestări ale oamenilor) Lipsit de orice căldură. de material plastic etc..

(În concepţia idealistă despre lume) Care există şi acţionează prin sine însuşi. ca urmare a depunerii reziduurilor de ardere. lat. intrinsec.GLOBULAR\GLOBULOS GLOBULÁR. globulaire. -ntis IMINÉNT. . -Ă. n. immanens. imagistici. inevitabil. imitabilis. să se întâmple (şi nu se poate amâna sau evita). (Rar) Privitor la imagini. -Ă. adj. Acţiunea de a guma şi rezultatul ei. imaginativi. cu imagini. -Ă. globuleux. -ce. referitor imaginile. – Din fr. globuloşi. adj. iminenţi. compus din globule. IMITATÍV. – Din fr. f. IMITABIL\IMITATIV IMITÁBIL. -Ă. – Din fr. lat. imanenţi. condiţionat de esenţa sângelui. – Din fr. -Ă. adj. – Din fr. globulari. 2. imaginatif. Dotat cu o imaginaţie vie. ansamblu de imagini care există în asemenea creaţii. gumare. gommage. GLOBULÓS. realitatea reprezintă conţinutul conştiinţei. -oase. s. sferic.) Blocare a segmenţilor în canalele din piston. de imagini. Care are formă de globule. -te. GOMAJ\GUMAJ GOMÁJ s. -OÁSĂ. adj. -Ă. IMAGINATIV\IMAGISTIC IIMAGINATÍV. imitable. imitabili. care acţionează din interiorul obiectului. 2. imagistique. nedeterminat de o cauză din afară. Care este gata să se producă. – Din fr. Care aparţine la globulelor globulele sângelui. -e. 1. IMAGÍSTIC. adj. – Din fr. ◊ Filozofia (sau şcoala) imanentă = filozofie care afirmă că existenţa. ♦ (Substantivat. Spec. I. lat.) Gen de poezie sau de proză în care predomină 75 obiectului. (Tehn. immanent. n. -e. imminens. – Din fr. adj. Care este propriu naturii obiectului. Care poate fi imitat. – După fr. -e. Care are formă de glob. imitativi. -te. adj. IMANENT\IMINENT IMANÉNT. -ntis. gommage. GUMÁJ. imminent. 1. gumaje. -Ă.

care se poate implora.) (Persoană) care importunează. care exprimă implorarea. IMPENETRÁNT. de nepătruns. inoportuni. IMPENETRABIL\MPENETRANT IMPENETRÁBIL. -e. Persoană. immobilier. imitatif. 1. fapt urmând în mod implicit din altul sau apărând ca o consecinţă imediată a acestuia. (Livr. care nu trădează stările sufleteşti. 2. Acţiunea de a implica şi rezultatul ei. importunus. Sentimente impenetrabile. importun. -Ă. ♦ Prin care nu se poate pătrunde cu privirea. – Din fr. Care imploră. lat. – Din fr. implicări. fizionomie impenetrabilă. lat. IMPLORATÓR. Care imită (sunete). s. -e. – Din fr. – V. imobiliari. Care nu lasă să treacă ceva prin el. -e. Clădire. ♦ (Log. Agenţie imobiliară. adj. implication. implica. implicatio. lat. de nepătruns. impénétrante. impenetrabilis.) Relaţie între două concepte în care adevărul ori falsitatea unui concept atrage după sine cu necesitate adevărul ori falsitatea celuilalt concept. immeuble (modificat după lat. (Fiz. – Din fr. importuni. -e. [Pr. impénétrable. IMOBIL\IMOBILIAR IMÓBIL.) Care ocupă un asemenea spaţiu încât exclude de acolo prezenţa oricărui alt corp. INOPORTÚN. imitativus. adj.-e. m. De neînţeles. impenetranţi. -Ă adj. n. implorateur. – Din fr.. impenetrabili. Din fr. -Ă. -Ă. s. s. -te. f. IMPLICÁȚIE. imobil2. imobile. immobilis). (Despre bunuri materiale) Care nu poate fi transportat. -OÁRE. (Rar) Care nu este penetrant. imploratori. -oare. IMPLORABIL\IMPLORATOR IMPLORÁBIL. – Din fr. ♦ Care se ocupă de bunuri imobile2. IMPLICARE/IMPLICAŢIE IMPLICÁRE. Care îşi ascunde gândurile sau sentimentele.: -li-ar] – Din fr. adj. ♦ Fig. s. şi f. implorable. ascuns. Idee. -Ă. lat. f. IMPORTUN\INOPORTUN IMPÓRTUN. IMOBILIÁR. adj. adj. -Ă. casă (mai mare). implicaţii. adj. – Din fr. Care nu este sau nu se întâmplă la 76 . ♦ Fig. adj.

-te. (Biol. Care poate fi sau care este supus la plata unui impozit. concis. comportare. f.adv. lacrimali. lat. Canal lacrimal = canal prin care lichidul produs de glandele lacrimale se scurge din orbita ochiului în fundul gurii. -Ă. adj. plictisitor. stil) Care se exprimă în puţine cuvinte. folosită în industria de medicamente. LACUNĂ\LAGUNĂ 77 . n. impozabili. LACONIC\LACONICESC LACÓNIC. impozanţi. ◊ Glandă lacrimală = glandă din cavitatea orbitală care produce lichidul ce umezeşte ochiul. laconici.timpul oportun. laconique LACONICESC Laconia. -Ă. – Lăcrima + suf. – Din fr. scurt. lactose. -ar. cu gust dulce. lacrymal. – Din fr.ca laconic+suf. LĂCRIMÁR. -ce. -e. lactaze. adj. adj. lapidar. IMPOZÁNT. neoportun. Substanţă organică incoloră. lăcrimare. IMPOZABIL\IMPOZANT IMPOZÁBIL. – Din fr.Din mândru. adj. – Din fr. imposable.) Enzimă care transformă lactoza în glucoză şi galactoză. – Din fr.Din Laconia. – Din fr. LACTAZA\LACTOZĂ LACTÁZĂ. LACRIMÁL. -Ă. f. s. inopportun. -Ă. – Din fr. (Arh. lactase. ♦ (Despre oameni) Care vorbeşte puţin (şi precis). LACTÓZĂ s. s. nepotrivit. ♦ (Despre oameni) Care incomodează. solidă. neplăcut. piesă de lemn ori de metal fixată în acelaşi scop pe partea exterioară de la cerceveaua uşilor şi a ferestrelor. -e. impunător. Care impune respect sau admiraţie prin înfăţişare. ţinută. (Despre vorbire. inopportunus. imposant. esc LACRIMAL/LACRIMAR în adj. L.) Proeminenţă la cornişa unui acoperiş care împiedică prelingerea pe zidul construcţiei a apei de ploaie. Care se referă la lacrimi. succint. care se extrage din zer.

-Ă. ♦ Fig. 1. – Din fr. lat. lamaişti. s. – Din fr. Adept al lamaismului. maeştri. s. în înlănţuirea unor fapte. LAGÚNĂ. -oase. lameloşi. lamaistico. s. ♦ Întrerupere involuntară şi penibilă într-un text. în integritatea unui lucru. f. adj. f. – V. lamele. laminaţii s. Acţiunea de a lamina şi rezultatul ei. -stre. l a m i n a . Acţiunea de a se machia. Ceea ce lipseşte pentru ca un lucru să fie bun. [Pr. MACHIAJ/MACHIERE MACHIÁJ. Referitor la lamaism. lamaist. m. (Anat. machieri.) Aşezare a unor elemente anatomice în straturi suprapuse sau concentrice. lacune. laminat. f. – Din fr. LAMELAR\LAMELOS LAMELÁR. LAMINARE\LAMINAŢIE LAMINÁRE. (Rar) Care este lamelleux. LAMAÍSTIC. -Ă.: -chi-aj] – Din fr. m. 78 lamellaire. laminări. [Pr. Din it. f. şi f. s. – -OÁSĂ. lat. lacuna. format din LAMELÓS. desăvârşit. gol. Care aparţine lamaismului. lamaïste. s. Care are formă de lamele. MAESTRU\MAISTRU MAÉSTRU. LAMAIST\LAMAISTIC LAMAÍST. Adj. fiind . -e. f.. lamaic. – Cf. n. şi f. lagune. machiere. machiaj. s. lamelari. Porţiune din bazinul unei mări sau al unui ocean separată aproape complet de rest printr-o fâşie îngustă de pământ. lipsă în continuitatea. m. machia. M. 1. lacune. -ste. 2. S.LACÚNĂ. -Ă adj. lamina. MACHIÉRE. Din fr. maquillage. adj. format din lamele. a cărui structură se prezintă sub formă de lamele. LAMINÁȚIE. privitor la lamaism. machiaje. a unor idei. Spaţiu gol în interiorul unui corp. -Ă. de lama. Acţiunea de a (se) machia şi rezultatul ei.: -chi-e-] – V. Persoană care a adus contribuţii (deosebit de) valoroase într-un domeniu de activitate. şi f. adj. s.

magii. 1. prin care ar putea fi invocate anumite forţe supranaturale spre a produce miracole. Fig. formulelor. încântare. pricepută.. Persoană îndemânatică. meister. maiştri. dans. maestro. abilă. ◊ ceremonie ceremonii = persoană indicată prin 79 . formule etc. mazdeism. instruieşte pe cineva. MAGÍSM s. magisme. – Din fr. Persoană competentă. Persoană care are (şi practică) o meserie. Totalitatea procedeelor.adesea considerată drept îndrumător. MAGNIFICIENŢĂ\MAGNITUDI NE persoană care poartă acest titlu. persoană care poartă acest titlu. şef al unei şcoli. iscusită. de religioase sau protocol să organizeze desfăşurarea unei ceremonii. (în special) muncitor calificat care conduce de obicei o secţie productivă într-o întreprindere maestru. meseriaş. Titlu dat în trecut profesorilor care predau în şcoli discipline ca desenul. 5. Persoană care învaţă. Maistru (1). magie. Maestru al Sportului = titlu oficial acordat unui sportiv pentru merite deosebite. 4. ◊ Concert-maestru sau (înv. persoană care poartă acest titlu. Maestru Emerit al Sportului = cel mai înalt titlu oficial acordat unui sportiv pentru performanţe excepţionale. MÁISTRU. Maestru Emerit al Artei = titlu oficial acordat cuiva pentru activitate deosebit de meritorie în una dintre ramurile artei. – Din it. Putere irezistibilă de atracţie. m. Titlu ierarhic militare. de fascinare. farmec. 3. persoană care poartă acest titlu. s. MAGIE\MAGISM MAGÍE. s. f.) maestru de concert = primviolonist într-o orchestră. de politice. model. muzica etc. Religie a vechilor persani. 2. 1. creator al unui curent etc. Din fr. meşter. practica acestor procedee. 2. sport). (fără să aibă un titlu academic). calificată întrun anumit domeniu (de obicei muzică. 2.. gesturilor etc. persoană care avea acest titlu. care adesea instruieşte pe cineva în domeniul respectiv. ♦ sau într-un atelier. Maestru în anumite organizaţii etc. – Din germ.n.

diminuarea prin relaxare sensibilităţii pierderea musculară. – Din fr. narkose. MAHÓNĂ. m. magnitudo. măreţe. lux. f. Adj. Varietate de caolinit care se află în natură sub formă de cristale lamelare şi se întrebuinţează în industria ceramică. narcose. N. narcotici. mahon. NARCÓZĂ. NARCOTIC/NARCOTINĂ/NARC OZĂ NARCÓTIC. magnitudini. narcotique. f. la pescuit etc. – Din fr. mahonne.MAGNIFICIENŢĂ s. nacre.magnificience. s. Adj. – Din fr. – Din fr. s. confecţionarea mobilelor de lux. n. mahun. 1.] – Din fr. -Ă. -ce. ieşit din comunDin MAGNITÚDINE. [Var. 2. f. Grandoare. nacrite. despre stări fizice) Provocat de un narcotic (1). cu lemnul de culoare brună-roşiatică.: mahoánă s. f. narcoze. NACRIT\NACRU Substanţă extrasă din opiu. (Rar. provocată artificial prin acţiunea substanţelor narcotice asupra centrilor nervoşi. folosită în farmacie ca antipiretic şi tonic. lat. 1. f. p. fast. germ. în special în intervenţiile chirurgicale. adj. germ. NARCOTÍNĂ. n. narcotine. (Livr. mahone. MAHON/MAHONĂ MAHÓN s. întrebuinţat la foarte rezistent. Mărime stelară. – Din fr. 2. şi a reflexelor. n. magnitude. narcotine. narkotisch. s. la încărcarea şi descărcarea navelor.) Sidef. (Substanţă. NACRÍT s. s.. 80 .. s. Mărime care indică gradul de intensitate al unui cutremur. Nume dat mai multor specii de arbori din regiunea tropicală a Americii. – Din fr.f fr. medicament) care provoacă narcoza. NÁCRU s. Stare caracterizată cunoştinţei. – Din tc. n. -inis. germ. s. acaju. restr. Nume dat unor vase sau unor ambarcaţii (cu fundul plat) folosite la transportul mărfurilor. nakrit. lemnul acestor arbori.

cuiva. fără este efort sau cu constrângere. cu 81 . pur. 1. Știinţele naturale = ştiinţele naturii. preţ al unei mărfi. nárdos. 1. n. care aparţine naturii. natură. 2. simplu. adj. de rafinament. propriu. Nume dat mai multor specii de plante erbacee originare din regiunea munţilor spec. – Din lat. 4. despre elemente. p. firesc. 1. necombinată cu alte 2. natural (I 4). care se realizează spontan. s. Care este generat. fibroasă şi foarte aromată.. ◊ Bogăţie naturală = bogăţie (necultivată) a solului sau a subsolului. Normă de muncă pe care ţăranii clăcăşi erau obligaţi să o realizeze într-o zi pe moşia boierului. a unei ţări. curat.. 2. fr. care ar exista în afara structurilor sociale. Care este lipsit de artificiu. -e. Sumă de bani fixată în trecut de autorităţi ca limită maximă a impozitului pe produse. fie din voinţa sau raţiunea divină. ext. adj. ext. nativus. Preţ maximal fixat în trecut de autorităţi pentru vânzarea anumitor mărfuri de primă necesitate. nativ. NATIV/NATURAL NATÍV. Graniţă naturală = graniţă marcată de o apă sau de o formă de relief. nativi. s. (Nardostachys Esenţă parfumată extrasă din rădăcina de nard. n. (Despre însuşiri) înnăscut. rădăcină scurtă şi groasă. NART. – Din tc. nark. specific înnăscut. Care conform nativ. 3. Care concordă. mai ales despre metale) Care se găseşte în zăcămintele din scoarţa pământului în stare pură. cu frunze moi şi flori roşii-purpurii iatamansi). ngr. Adj. substanţe. decurgând fie din natura sau raţiunea umană. 1. -Ă. de afectare. produs. -Ă. creat de natură (1).. germ. (Chim. 3. 2. Himalaia Plantă cu (Nardostachys). fără intervenţia omului. – Din cuiva. naturali. pe vite etc. NATURÁL.NARD\NART NARD s. Drept natural = (în concepţia unor filozofi) drept considerat ca imuabil şi universal. Care se referă la natură (1). p. -e. v. m. 5. natif. adv. a unei regiuni. narturi. natura ◊ (Adverbial) Vorbeşte natural. se potriveşte cu faptele din realitatea obiectivă. I. care se găseşte în natură. veritabil.

plăcere etc. 2. f. amenajat şi echipat pentru a pluti şi a se deplasa pe (şi sub) apă. germ. NATURALISM\NATURALITATE NATURALÍSM s. it. n. vulgare ale naturii omeneşti etc. Adv. 3. III. ◊ Moarte naturală = moarte survenită în chip firesc. lat. II. f. 1. moarte bună (din cauza bătrâneţii). – Din fr. Din fr. naturalitas. nativité. Vehicul construit. Instrument de forma unui ac lung cu care se . 1.ordinea firească a lucrurilor.). însuşirea de a fi natural. Din fr. nelegitim. Mărime naturală = (reproducere în) mărime reală a modelului în artele plastice şi în fotografie. simplitate. normal. urmat spec.. vas. naturaleţe. în scopul efectuării transporturilor de mărfuri sau de oameni. denumire dată acelor sisteme filozofice care atribuie ideilor şi principiilor de activitate umană un caracter înnăscut. naturalis. NATIVITÁTE s. firesc. caracter nativ. 2. de determinări) pentru aeronavă f. lat. naturalisme. concepţie proprie mişcării socialpolitice a autohtonilor din colonii. fr. NAVÉTĂ1. naturalité. naturel. executării unor lucrări tehnice etc. ridicând natura la rangul de principiu suprem. S. Teorie etică care întemeiază noţiunea binelui pe un principiu situat în afara moralei (evoluţie biologică. prin redarea lor fidelă. ♦ (Despre copii) Născut în afara căsătoriei. – Din lat. zborurile extraterestre. navis. (Adesea Aeronavă. NATIVISM\NATIVITATE NATIVÍSM s. s. prin preferinţa pentru aspectele urâte. it. 2. NAVĂ\NAVETĂ NÁVĂ. f. 1. care revendică revenirea la puterea local-tradiţională. n. n. nave. Fireşte. nave. NATURALITÁTE s. bineînţeles. – Din fr. Concepţie filozofică care exclude supranaturalul. naturell. nativisme. s. viaţa morală fiind o prelungire a celei biologice. Din fr. naturale. Curent sau tendinţă în artă şi literatură. navete. care se caracterizează prin observarea riguroasă a faptelor din realitatea 82 obiectivă. 1. (Astăzi rar) Naturaleţe. nave. desigur.

-e. ţel. fileuri. adj. – Din fr. Care are natura unui obiect. 1. Care suferă de obezitate. ţintă. 2.. obezici. s. adj. pentru 83 a le modifica potrivit nevoilor sale. -ce. adj. ceea ce este cunoscut. OBIECTIVĂ/OBIECTIVIZĂ OBIECTÍV. lucru care afectează simţurile noastre sau asupra căruia se îndreaptă gândirea noastră. expuneri etc. 5. fără divagaţii inutile. La obiect = (despre discursuri.) Ceea ce se află în afara eului. OBIECTUÁL. (Fil. Element. 4. care produce obezitate. Vehicul de transport în comun care asigură legătura între două puncte relativ apropiate. n. ♦ (Fil. (Gram. cu regularitate. 3. Adj. obiectiv (I 1). 2. care are o anumită întrebuinţare. Navette. 2.) Care există în afara .) 1. 4. materie asupra căreia e îndreptată gândirea. şi adv. – Din fr. ◊ Obiect al muncii = lucru sau complex de lucruri asupra cărora acţionează omul în cadrul procesului de producţie. OBÉZIC. -Ă. obèse. obiecte.lucrează plase. obiectivi. (Livr. material. obiectuali. – Din fr. Obiect de inventar = tot ceea ce este sau poate fi inventariat. O.: -tu-al] – Din obiect. care există independent de subiect. obiectiv. -Ă. ♦ Conţinutul asupra căruia se îndreaptă cunoaşterea.) în temă. I. obésique. Scop. obiectelor. -Ă. de obicei între două localităţi (relativ apropiate). direct sau cu ajutorul mijloacelor de muncă. materie. A face naveta. Obiect indirect = complement indirect. 3. [Pr. Corp solid. obezi. -e. de obicei prelucrat. adj. activitatea intelectuală a omului. efectuând regulat drumuri dus şi întors. OBEZ\OBEZIC OBÉZ. OBIECT\OBIECTUAL OBIÉCT.. Parcurgerea de către o persoană a unui drum dus şi întors. ◊ Loc. în sintagmele) Obiect direct = complement direct. s. 1. Ceea ce formează materia unei discipline. foarte gras. Obiect (în formă de ladă compartimentată) care serveşte la transportul unor produse alimentare. obiectum. adj. -e. -Ă. – Din lat. De obezitate. disciplină de studiu. Care aparţine lucrurilor. n.

Sistem optic convergent. obligatio. 1.) Care se referă la obiectul direct sau indirect. II. mistice. lat. Hârtie de valoare purtătoare de dobândă fixă. ♦ Țintă asupra căreia se execută o tragere sau se lansează bombe. fr.] – Din fr. impresii imparţial. un anumit venit fix sub formă de dobândă. [Var. V. S. n. 84 . obligation. 3. subiective. Scop. Din lat. Fig. vb. lunetă etc. care se negociază pe piaţa capitalului fictiv şi care este folosită de stat sau de instituţii publice pentru a-şi procura mijloace băneşti. să facă sau să nu facă ceva. ţintă. objectif. 3. obligation. Porţiune de teren. 2. f. (Rar) A căpăta un caracter obiectiv. OBSERVARE\OBSERVAŢIE obiectivizează. Refl.conştiinţei omeneşti şi independent de ea. Reflexiv obiectiv. OBLIGAŢIE\OBLIGAŢIUNE OBLIGÁȚIE. ◊ Idealism obiectiv = aspect al idealismului care susţine existenţa unei idei absolute. obligaţie.f. obligaţii.). fiind îndreptat spre obiectul studiat. – Obiectiv + suf. obiectivist (2). 2.) Ceea ce urmează să fie realizat. 3. îndatorire. Raport juridic civil prin care una sau mai multe persoane au dreptul de a pretinde altor persoane. I. Datorie. f. independente de conştiinţa omenească şi prin a cărei dezvoltare ia naştere lumea materială. format din una sau mai multe lentile care intră în construcţia unui aparat optic (de fotografiat. 2. (Gram. fortăreaţă etc. Hârtie de valoare care conferă posesorului ei calitatea de creditor şi-i dă dreptul de a primi. Care are însuşirea de a reda realitatea detaşat de în chip nefalsificat. OBIECTIVIZÁ. sarcină. localitate. ♦ (Concr. construit etc. microscop. să dea. 3. ţel. 3 disponibilităţile populaţiei. 2. 1. care prezintă interes în timp de război. Cf. pers. Hârtie de valoare purtătoare de dobândă fixă sau premiată folosită de instituţiile procura creditoare mijloace pentru băneşti a-şi din nepărtinitor. s. – Din fr. 1. care le sunt îndatorate. OBLIGAŢIÚNE s. obligatio. -onis. pentru suma împrumutată.: obligaţiúne s. -iza.

(Despre faţa omului) De culoarea pământului. adj. – Pământ + suf. – Din germ. PĂPUŞĂ\PĂPUŞOI 85 . Obiecţie critică. adj. supraveghere executată asupra inamicului şi a obiectivelor lui. – V. spec. 2. OBSERVÁȚIE. livid. observa. care constă în înregistrarea unitară a datelor privind caracteristicile unităţilor unei colectivităţi statistice. ♦ (Rar) Observaţie (3). ◊ Foaie de observaţie = formular în care se notează istoricul şi descrierea bolii. -os. -EÁSCĂ. lat. ♦ Supraveghere. observări. pământeneşti. Laic.) Cercetare. civil.OBSERVÁRE. -esc. -ÍE. 2. adj. (Mil. PĂMÂNTÉSC. fr. dojană. -OÁSĂ. supraveghere medicală (a unui bolnav). Remarcă. pământeşti. terestru. observaţii. – Pământ + suf. Prima fază a cercetării statistice. s. reproş. observation. Care conţine pământ. 2. palid. studiu. pământoşi. Procedeu al cunoaşterii ştiinţifice care constă în contemplarea metodică şi intenţionată a unui obiect sau a unui proces. omenesc. 1. ext. adj. – Pământean + suf. P. f. ♦ Care seamănă cu pământul. fizic. PĂMÂNTENESC\PĂMÂNTESC PĂMÂNTENÉSC. ext. în scopul obţinerii unor date. s. trupesc. observatio. 1. 3. Băştinaş. p. autohton. Propriu omului. observation. -oase. cu ochiul liber sau cu aparate optice.) Autohton. urmărire. -iu. -EÁSCĂ. pământii. evoluţia bolii şi fazele tratamentului urmat de bolnav în timpul spitalizării acestuia. (Înv. specific pământului. -esc. Bolnav ţinut sub observaţie. f. cercetare. De pe pământ. 3. PĂMÂNTÓS. constatare. Acţiunea de a observa şi rezultatul ei. observare. ♦ P. 3. 1. – Pământ + suf. cadaveric. rezultatele examenului clinic şi al analizelor de laborator. care are culoarea pământului sau compoziţie asemănătoare cu pământul. examinare. PĂMÂNTIU\PĂMÂNTOS PĂMÂNTÍU. pământean. mustrare.

. Parte a unor maşini-unelte care serveşte la prinderea sau la susţinerea pieselor de prelucrat sau a sculei cu care se prelucrează. de voinţă. S. ◊ Pensie de întreţinere sau . II. m. f. 4. -OÁRE.: (reg. II. adj. lat. pasionat. 1. 2.. ♦ Epitet dat unei fetiţe (sau unei femei) frumoase. m. -oi. [Var. f. Bucată de brânză sau de caş aşezată în tipare de o anumită formă. ♦ Care exprimă. PĂTIMAŞ\PĂTIMITOR PĂTIMÁŞ-Ă. I. ext. pensii. a fi la discreţia cuiva. adj. n. lemn etc. ◊ Teatru de păpuşi = spectacol în care personajele sunt reprezentate prin păpuşi manevrate de păpuşari. (I. 6. (Înv. făcută din carton. s. 1. PĂTIMITÓR. s. -tor. şi reg. n. n. A fi păpuşa cuiva = a se lăsa condus. suferind. (Înv. figurină cu chip de om. de frunze etc. s. rob al unei pasiuni. dirijat de cineva. Mănunchi de fire. s.) 1. 5. PENSIE\PENSIUNE PÉNSIE. -e. p. m.] – Păpuşă + suf. Om lipsit de personalitate. 1. Unealtă de dogărie folosită la fixarea cercurilor la vase.) Bolnav. – Pătimi + suf.PĂPÚŞĂ. -aş. sau care şi-au pierdut susţinătorul şi sunt incapabile de muncă. Jucărie care reprezintă de obicei un copil. (Reg. porumbişte. legătură (de obicei de acelaşi fel) făcută într-un anumit mod. ◊ Expr. pătimaşi. care se îmbracă pe mână de către mânuitor. ♦ Fig. Sumă de bani lunară ce se acordă persoanelor care au ieşit din activitatea profesională pentru limită de vârstă. pătimitori. ♦ Rodul porumbului (ştiuleţi sau boabe). S. pentru invaliditate etc.. 2. ◊ (Adverbial) Vorbeşte pătimaş. Rodul tânăr al porumbului în timpul formării ştiuletelui. 2. alcătuit dintr-un cap şi două braţe. p u p a . Personaj din teatrul de păpuşi. Porumb. p.. stăpânit de o patimă. părtinitor. Augmentativ al lui păpuşă (I). trădează patimă. marionetă. I. înainte de apariţia mătăsii şi a boabelor. – Patimă + suf. II 1) păpuşoi. m. din lemn etc. confecţionat din pânză. S. -oare. 3. (II 2) păpuşoaie. păpuşi. 86 PĂPUŞÓI. s. din celuloid. – Cf.) popuşói s. determinat de patimă. 2. ext. Loc plantat cu porumb.) Care pătimeşte. Nimfa insectelor.. (Adesea substantivat) Cuprins.

) Subsidiu. tanc) petrolier (şi substantivat. privitor la extragerea şi la prelucrarea petrolului. Cu capul în ~ cu capul în jos. Cu ~ul deschis fără frică. pétrolifère. s. PETROLIFÉR. Boală de ~ tuberculoză pulmonară. găzduirea elevilor întrun pension. spec. -e. vb. (Concr. care provine din petrol. – Din rus.) Petrolier. – Din fr. ◊ Loc. tehnologice etc. pétrolier. La pensie = care este pensionar. – [Pr. restaurant în care se oferă cuiva. găzduire completă sau numai masă. tanc) care serveşte la transportat petrol.) Casă. Luptă ~ la ~ luptă în care adversarii se află unul lângă altul. 2) (la unele animale) Carne de pe această parte a corpului folosită în alimentaţie. 3) la sing. aplecat. regiuni etc. ♦ (Impr. -Ă. adj. Cu mâinile (încrucişate) la ~ fără a face ceva. -Ă. 1) (la om şi la animale) Parte a corpului cuprinsă între gât şi abdomen. PENSIÚNE.) care extrage sau prelucrează petrolul (1). a îmbrăţişa. 2. spec. luptă corp la corp. (Despre strate. ◊ Loc. 1.: -li-er] – Din fr. instalaţii.pensie alimentară = sumă de bani pe care cineva trebuie să o plătească unei persoane pe care justiţia îl obligă să o întreţină.) = tren (sau vas. pensija. n. (despre ramuri industriale. ◊ Tren (sau vas. PETROLIER\PETROLIFER PETROLIÉR. procese . torace. bogat în petrol. A ţine ~ a rezista.: -si-u-] – Din fr. [Pr. f. Cu mâinile pe ~ decedat. PIEPTURI\PIEPŢI PIEPT1 ~uri n. (Despre produse) Care ţine de petrol (1). (Concr. sumă de bani oare se plătea într-un pension pentru întreţinerea unui elev. pension. A ieşi (sau a scoate pe cineva) la pensie = a (se) pensiona.) Care conţine petrol (1). adj. ~ de găină. pensiuni. petroliferi. în schimbul unei sume de bani.) Sumă de bani care se plăteşte cuiva care acordă găzduire completă sau numai masă. petroliere. ◊ Coşul ~ului cavitate toracică. ext. Organ-pereche de 87 Întreţinere constând din locuinţă şi masă (sau numai din masă) pe care cineva o primeşte cu regularitate în schimbul unei sume de bani dinainte stabilite. adj. A se bate cu pumnii în ~ a se lăuda peste măsură. fără treabă. A strânge la ~ a cuprinde. ♦ (Înv. ♦ P.

Din fr. raketa. a se încăiera. sân. f. ţesuturile etc. s. – Din germ. f. – Din fr. ◊ Rachetă cosmică = rachetă1 (2) de mari dimensiuni. Proiectil alcătuit dintr-un tub umplut cu materii care se aprind în aer. 4) Coastă de deal sau de munte. radiali. rakete. f. PIGMENTÁȚIE. pigmentaţie. -Ă. pectus PIGMENTARE\PIGMENTAŢIE PIGMENTÁRE. pigmentaţii. pigmentări. Din lat.engl. RACHET\RACHETĂ RACHET s. /<lat. A avea ~ a avea lapte (în perioada de alăptare). extorsiune. 2. ◊ A da ~ a alăpta. racket 88 RACHÉTĂ1. ♦ Mod specific în care apar colorate celulele. b) a cere cuiva socoteală. a se înşfăca) de ~ cu cineva a se lua la bătaie. producând o lumină puternică (de diferite culori) pe o traiectorie lungă. R. Rachetă meteorologică recuperabilă = dotată rachetă1 cu (2) aparate speciale de măsură a parametrilor meteorologici şi de transmitere a informaţiei. Faptul de a (se) pigmenta.: -di-al] – Din fr. mamelă. dispus în formă de raze. RADIAL\RADIANT\RADIATIV RADIÁL. A se lua (sau a se apuca. s. rus. Partea din faţă. versant.. radiat. germ. rachete. -e. în urma pigmentării.(Livr. (Adesea adverbial) Care pleacă dintrun centru ca razele unui cerc sau ale unei sfere. şi care se foloseşte la semnalizări şi la focuri de artificii. – V. pigmenta. pigmentation.. [Pr. 1. radiar. folosită pentru investigaţii ale atmosferei până la altitudini de 150 km. radial. Pigmentare. adj. până la talie a unui obiect de îmbrăcăminte. dispus în partea de sus a corpului.) Stoarcerea de bani prin intimitate şi voinţă. s. Aparat de zbor propulsat prin reacţie directă cu ajutorul unui motor la distanţe foarte mari de Pământ. .secreţie a laptelui la femei. folosită pentru plasarea pe orbite a sateliţilor artificiali şi pe traiectorii stabilite a navelor cosmice. ◊ A lua (pe cineva) de ~ a) a sări la bătaie la cineva. PIEPT2 piepţi m. ţâţă. pectus.n.

ramifica. f. ♦ ramificare.: -di-ant] – Din fr. radiatif. zbanghiu. radiance. adj. Locul de separare a unei căi de circulaţie. RAMBURSABIL\RAMBURSANT RAMBURSÁBIL. radiativi. [Pr.) Parte desfăcută întreg. 1.: -di-an-] – Din fr. adj. Faptul de a se ramifica. Care ţine de radiaţie. Care poate (sau trebuie) să fie rambursat. f. s.. -e. f. bazaochi. (Despre corpuri) Care emite radiaţii. RADIATÍV. adj. s. (fiecare (secundare) dintre) formate despărţiturile prin această separare. ramification.: -di-a-] – Din fr. ansamblul particulelor emise de un corp. Care priveşte raportul dintre cantitatea de căldură primită şi cea cedată de pământ într-o perioadă determinată. RADIANŢĂ\RADIAŢIE RADIÁNŢĂ. remboursable. ramificaţii. subdiviziune. a unor conducte etc. (despre ochi. [Pr. Formare tulpinile dintr-un a şi ramurilor rădăcinile ramură.: -di-a-] – Din fr. A restitui cuiva o sumă de bani datorată. RAMBURSÁ. electromagnetice etc. -te. 89 . Însoţit de emisia unei radiaţii. – V. Despărţitură. în două sau în mai multe ramuri. 1. rembourser. -Ă. Emisie de unde sonore. rambursabili. subîmpărţire. ♦ A trimite. lumină etc. -ÍE.RADIÁNT. 3. ramificări. rambursez. – Din fr. s. (Despre oameni) Care se uită cruciş. -Ă. laterale la plantelor. 1. -Ă. [Pr. vb. f. RAMIFICARE\RAMIFICAŢIE RAMIFICÁRE. RADIÁŢIE. ♦ (Concr. – Din fr. radianţi. [Pr. radiant. I. radianţe. care se referă la radiaţie. (Despre energie) Care se răspândeşte prin radiaţii. 2. 2. – Din fr. sau de particule care se propagă sub formă de raze în toate direcţiile. S. saşii. Tranz. care radiază. radiation. a da înapoi (prin ramburs). SAŞIU\ŞASIU SAŞÍU. RAMIFICÁȚIE. -e. braţ. adj. s. 2. radiere. Mărime fizică egală cu raportul dintre fluxul de lumină emis de suprafaţa unui corp şi aria acestei suprafeţe. radiaţii. privire) cruciş.

f. ŞASÍU. la nivelul de la care cineva nu mai poate suporta. châssis. ♦ Epitet dat unui om cinic şi desfrânat. satiri. Stare de intensitate maximă a unui fenomen. care personifica instinctele brutale. Cuţit mare de bucătărie. -ie adj. satisfacere maximă a cuiva. oboseală. satâre. Stare a unui compus chimic care nu mai conţine valenţe libere şi deci nu mai poate adiţiona alte elemente în molecula lui. lat.: şaşíu. lat. – V. – Din tc. reprezentată printr-o fiinţă cu corp omenesc acoperită cu păr. SATIR\SATÂR SATÍR. ◊ Loc. 1. – V.încrucişat. Nume purtat de diferite tipuri de rame sau de cadre. stare a unui sistem chimic. pentru spart oase. saturation. [Acc. SATURARE\SATURAŢIE SATURÁRE. satura. s. saturatio.] – Din tc. şi: sátir] – Din fr. dezgust care decurge dintr-o astfel de stare. 2. 2. s. SATURÁŢIE s. satyrus. cu coarne şi picioare de ţap (sau de cal). lat şi greu. m. în tipografie etc. Faptul de a satura. saturări. n. Acţiunea de a săgeta şi rezultatul ei. f. s. SATẤR. b) fig. fizic sau tehnic pentru care o anumită mărime caracteristică a atins valoarea ei maximă. s. pentru tocat carne etc. şasi. s. 1. – Din fr. adv. satyre. – Din fr. 2. stare a unui mediu gazos în care nu se mai poate evapora o nouă cantitate dintr-un anumit lichid. în legătoria de cărţi. Fiecare dintre divinităţile rustice din mitologia greacă. -onis. f. ext. şasiuri. plictiseală. săgeta. Până la saturaţie = a) până la completarea tuturor valenţelor libere. p. SĂGETARE\SĂGETĂTURĂ SĂGETÁRE. 90 . săgetắri. întrebuinţate în industrie. [Var. satir. scurt. n. Secure folosită în trecut ca armă de luptă sau ca unealtă a călăului. 1. stare a unei soluţii în care nu se mai poate dizolva o nouă cantitate din substanţa dizolvată. Cadru rigid de rezistenţă care se montează pe osiile unui vehicul cu tracţiune mecanică şi care susţine caroseria.

. la fabricarea vatei medicinale etc. destrămat dintr-o ţesătură (de bumbac. f. TABEL\TABELĂ TABÉL.. ♦ (Pop. f. SCUÁMĂ. Ansamblu de termeni. lat. (Med. planşă. tabel (1)..) Tablou (I 1). 1. – Din lat. tabelle. săgetături. în loc de vată sau tifon. tabele. ochi. s. ♦ (Cu sens colectiv) Fibre textile foarte scurte şi subţiri.– Din lat. tablou (I 5). – Et. – Săgeta + suf.) Strat epidermic subţire care se descuamează în unele boli eruptive şi de logaritmi = tabelă matematică în care sunt cuprinse funcţiilor exponenţiale elementare. (La pl. de lână sau de mătase). p. ◊ Tabelă valorile tabelle.) Nume dat mai multor boli. 1. săgetare.) 2. 1. executat în cadrul unei tipărituri. numere şi simboluri aşezate în linii şi coloane. la oameni şi animale. s. scame. Cf. Tragere cu arcul. ♦ (Pop. TABELAR\TABULAR 91 neaşteptate o parte a corpului. cu sens colectiv) pânză Fire uzată. f. junghi. tabella. s. squame. TABÉLĂ. pentru uşurarea unor calcule sau pentru obţinerea unei clasificări. germ. care Durere străbate vie. aranjate într-o anumită ordine. 2. s. tabele. ext. ♦ numerice obţinute prin calcul. în şiruri şi coloane. pentru a servi (Mat.SĂGETĂTÚRĂ.) Serie de anumit scop. n. -tură. SCAMĂ/SCUAMĂ SCÁMĂ. destrămate dintr-o şi scămoşate întrebuinţate la pansamente. tabella. s q u a m a . tablă1 (4). în anumite boli de piele. 2. scuame. întrebuinţate în scopuri industriale (ca straturi termoizolatoare. germ. 3. 3. Tehn. f.) Puf al unor plante. prin observaţii sau experienţe. rană provocată de o săgeată. nec.) Congestie cerebrală. Fig. unui valori introduse în rubrici cu specificaţii amănunţite. Lovitură de săgeată. – Din fr. s. Foaie cuprinzând nume. Fir subţire şi scurt. cifre şi date. 1. (Înv. rezultate în cursul proceselor tehnologice din filaturi. T. (Înv. privelişte. pe pătrunzătoare. nas măsele etc. care se manifestă prin dureri acute de cap. fig.

Partidă la unele jocuri de cărţi. Unitate de măsură pentru greutăţi. materie primă naturală care conţine o astfel de substanţă. 92 TACITÚRN. – Din sl. Din lat. despre un material) Care se prezintă sub formă de plăci. ◊ Tipărire tabelară = sistem de tipărire (folosit înainte de descoperirea literelor mobile) cu ajutorul unor tăbliţe de lemn pe care era gravat textul. Care vorbeşte puţin. – Din fr. taciturne. posac.. 3. tăcut din fire. adj.f. 1. dintr-un bonier etc. tabulari. lat. Prăvălie din vechea Romă. s. talanŭtŭ. de mărime variabilă. TAVÉRNĂ. 2. m. 1. pe o tablă1 sau în coloanele unui registru. talanţi. -e. taloane. când acest număr creşte cu o unitate. În formă de tabel (1). Cârciumă sărăcăcioasă. folosită în Grecia antică. – Din fr. Monedă de aur sau de argint. tananţi. dar care este subînţeles şi admis ca atare. care rămâne la cotor după ce s-a rupt partea detaşabilă. taciţi. taberna. taverne. o convenţie. -Ă. TABULÁR. taciturnus. 2. Fiecare dintre cele . adj. -Ă. tannant. -te. tabulaire. (Tehn. TABERNĂ\TAVERNĂ TABÉRNĂ s. murdară şi întunecoasă (instalată de obicei la subsol). Care este înscris pe o listă. folosită în Grecia antică. – Din fr. tacite. cu valoare variabilă. TACIT\TACITURN TACÍT. (Despre un acord. tacitus. care are proprietatea de a tăbăci pieile crude. anorganică sau organică. 1. adj. s. p. închis în sine. TANÁNT. ◊ (Adjectival) Material tanant. Substanţă chimică. dintr-un chitanţier. – Din fr. tabelari. -Ă. s. n. o înţelegere etc. marcată printr-o ţesătură mai deasă. s.) Care nu este exprimat formal. Parte a ciorapului care acoperă călcâiul. adj. TALON\TALONETĂ TALÓN. f. taciturni. tabellaire. -e. ext. TALANT\TANANT TALÁNT. 4. ◊ (Mat. m.) Diferenţă tabulară = adaosul pe care îl primeşte logaritmul unui număr de patru cifre. -e. Parte a unei foi dintr-un registru. 2. naturală sau sintetică.TABELÁR. -Ă. lat. – Din fr. – Din fr. taverne.

mai ales la facerea gardurilor şi a împrejmuirilor. -Ă. 4. zăplaz. – Din tc. Scobitură. Scândură groasă întrebuinţată în construcţii. ÚLTIMO adv.două margini îngroşate şi întărite ale anvelopei unei roţi. ultimus. s. -e. valorice). pentru a se putea îmbina cu altă piesă. Ultima carte. ♦ Branţ. 1. 1. din care se 93 .] – Din fr. – Din fr. Inflorescenţă în care pedunculii fiecărei floricele pornesc din acelaşi punct şi se ridică la aceeaşi înălţime. n. – Din lat. Canal de lemn sau tablă pus de-a lungul streşinii caselor. lăptoc. adapă vitele sau în care li se pune nutreţul.. cusută la manşetă sau la marginea de jos a pantalonilor pentru a evita uzura în acel loc. 2. umbella. adj. ţeavă pentru captarea şi scurgerea apei dintr-un izvor. scoc (1). ca pânza unei umbrele. – Din lat. it. ULUC\ULUCĂ ULÚC. oluk. şanţ făcut de-a lungul unei piese de lemn. s. ULTIM\ULTIMO ÚLTIM. ultimo. A sosit ultimul. n. umbele. U. în urma unei serii. uluce. care se află la sfârşit. ULÚCĂ. Bucată de carton fixată în dreptul călcâiului la un obiect de încălţăminte. ◊ Ultima oră = rubrică având cele mai noi ştiri dintr-o gazetă. în ultimă instanţă. ♦ Jgheab prin care curge (la moară) făina măcinată. ♦ Bucată de stofă. 3. Jgheab de scânduri prin care curge apa pentru a pune în mişcare o moară. pentru a asigura rezistenţa îmbinării. temporale. – Din lat. Care este cel din urmă (dintr-o serie de elemente spaţiale. TALONÉTĂ. ♦ Canal. pentru a aduna şi a conduce spre burlane apa de pe acoperişuri.: talonét s.) În ultimul rând. uluci. f. ultimi. (Livr. ultimo. talonete. f. [Var. s. s. Gard din scânduri. f. UMBELĂ\UMBRELĂ UMBÉLĂ. fr. ombelle. şi fam. 2. Jgheab făcut din scânduri ori scobit într-un trunchi de copac sau în piatră. lui uluc). talon. talonnette. – Probabil refăcut din uluce (pl.

UMBRÉLĂ, umbrele, s. f. Obiect alcătuit dintr-o pânză care se poate strânge sau întinde (în forma unei calote sferice) prin intermediul unor spiţe metalice fixate radial pe un baston, destinat să apere de ploaie sau de soare. – Din fr. ombrelle (după umbră). UMBLĂREŢ\UMBLĂTOR UMBLĂRÉţ, -EÁŢĂ, umblăreţi, -e, adj. (Fam., depr. sau ir.; despre oameni) Căruia îi place să umble mult, să se plimbe (fără rost), să hoinărească. – Umbla + suf. -ăreţ. UMBLĂTÓR, -OÁRE, umblători, -oare, adj., s. m., s. f. 1. Adj. (Rar) Care umblă. ◊ Pod umblător = bac. 2. S. m. Ostaş dintr-un corp de curieri pentru Polonia şi Ucraina al domnilor moldoveni. 3. S. f. Compartiment dintr-o amenajat lucrare minieră subterană circulaţia pentru

potrivit căreia funcţiile organismului sunt reglate de umori. – Din fr. humoral. UMORÍSTIC, -Ă, umoristici, -ce, adj. Care conţine sau exprimă umor; care provoacă umorul; vesel, hazliu. – Din fr. humoristique. URBANISTICĂ\URBANITATE URBANÍSTIC, -Ă, urbanistici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Știinţă al cărei obiect îl constituie sistematizarea aşezărilor omeneşti existente şi proiectarea de aşezări noi; urbanism. 2. Adj. Care ţine de urbanistică (1), privitor la urbanistică; edilitar. – Urban + suf. -istic sau urbanist + suf. -ic. URBANITÁTE s. f. (Rar) Atitudine, comportare plină de politeţe, de bunăcuviinţă; urbanism. – Din fr. urbanité, lat. urbanitas, -atis. V. VACCIN\VACCINĂ VACCÍN, vaccinuri, s. n. 1. Produs biologic preparat din germeni patogeni sau din secreţii microbiene, care se administrează prin injecţii sau pe cale bucală unui om sau unui animal în scop preventiv (pentru a căpăta imunitate împotriva bolilor
94

personalului. 4. S. f. (Pop.) Closet (rudimentar). – Umbla + suf. -ător. UMORAL\UMORISTIC UMORÁL, -Ă, umorali, -e, adj. Care aparţine umorilor, care se referă la umori. ◊ Teorie umorală = teorie

infecţioase)

sau

curativ.

2.

s. f. Acţiunea de a valoriza. V. valoriza. VARIANTĂ\VARIANŢĂ VARIÁNTĂ, variante, s. f. 1. Aspect (uşor) schimbat faţă de forma de bază, tipică a unui lucru, a unei lucrări, a unui text, a unei acţiuni. ♦ Spec. (Lingv.) Formă a unui element lingvistic care diferă de aspectul tipic, obişnuit al acestui element. 2. Drum care ocoleşte (pe o anumită porţiune) traseul principal, ajungând în acelaşi punct final. [Pr.: -ri-an-] – Din fr. variante. VARIÁNȚĂ, varianţe, s. f. 1.

Administrare a unui vaccin (1); vaccinare. 3. (Concr.) Urmă, semn, cicatrice rămasă pe corp în urma administrării unui vaccin (1). – Din fr. vaccin, lat. vaccinus. Cf. it. vaccino. VACCÍNĂ, vaccine, s. f. Boală infecţioasă caracterizată pustule a virotică prin căror a bovinelor, unor se prezenţa serozitate

inoculează la om pentru a-i crea imunitate faţă de variolă. – Din fr. vaccine. VAGANT-VAGIL VAGÁNT, vaganţi, s. m. Poet

Numărul factorilor unui sistem fizicochimic care pot varia independent fără ca numărul de faze să se modifice. 2. Media aritmetică a pătratelor abaterilor valorilor individuale ale unui şir statistic de experienţe, de la media aritmetică a şirului respectiv. [Pr.: -ri-an-] – Din fr. variance. VARMETRU\VAROMETRU VARMÉTRU, varmetre, s. n.

medieval de limbă latină, rătăcitor, care cânta bucuria de a trăi; goliard. – Din fr. vagant. VAGÍL, -Ă adj. (Biol.; despre

organisme vegetale sau celule) Care se poate deplasa într-un mediu dat. Din fr.vagile VALORIFICARE\VALORIZARE VALORIFICÁRE, valorificări, s. f. Acţiunea de a valorifica. – V. valorifica. VALORIZÁRE, valorizări,

Instrument pentru măsurarea puterii electrice reactive în reţelele de curent

95

alternativ. – Din fr. varmètre, engl. varmeter. VAROMÉTRU, varometre, s. n.

vegetal = pulbere neagră foarte fină care se obţine prin pulverizarea cărbunelui de lemn şi care are întrebuinţări în medicină. – Din fr. végétal. VEGETALÍN ~uri n. 1) Substanţă grasă şi vâscoasă, obţinută din ulei vegetal şi folosită în alimentaţie. 2) tehn. Specie de argilă întrebuinţată la decolorarea uleiurilor. Din fr. végétaline. VENERIAN\VENERIC VENERIÁN, -Ă, venerieni, -e, adj. Veneric. [Pr.: -ri-an] – Din fr. vénérien. VENÉRIC, -Ă, venerici, -ce, adj. (Despre boli) Care se răspândeşte prin contact sexual; care afectează organele genitale; venerian. – Din germ. venerisch. Z. ZAHARAZĂ\ZAHAROZĂ ZAHARÁZĂ s. f. enzimă din sucul intestinal care descompune zaharoza în fructoză şi glucoză; invertază, sucrază. Din fr. saccharase. ZAHARÓZĂ, Substanţă
96

Contor electric pentru măsurarea în varore a energiei electrice reactive. – Var. (după alte surse) varormetru. – Din fr. varheuremètre. VASECTOMIE\VASOTOMIE VASECTOMÍE s. f. (med.) rezecţie a canalelor vasectomie. secţionare deferente. chirugicală Din s. a fr. f.

VASOTOMÍE

vaselor

deferente. Din fr. vasotomie. VĂRAT\VĂROS VĂRÁT s. n. 1. Faptul de a văra. 2. Taxă care se plătea în trecut pentru păşunatul vitelor pe locul cuiva în timpul verii; văratic (II 2) – V. văra. VĂRÓS, -OÁSĂ, văroşi, -oase, adj. Care conţine var, calcaros; cu aspect de var. – Var + suf. -os. VEGETAL\VEGETALIN VEGETÁL, -Ă, vegetali, -e, adj. 1. Care ţine de plante, privitor la plante, de plante. ♦ (Substantivat, f.) Plantă. 2. Extras din plante. ◊ Cărbune

zaharoze, clasa

s.

f.

din

zaharurilor,

s. zaharimetre. f. cu gust dulce. Intrigă. utilizat în special în industria zahărului. cu spicul asemănător cu cel al pirului. [Pr. cultivată ca plantă furajeră şi ornamentală (Lolium perenne).] – Din ngr.formată din combinarea unei ZÂZÁNIE1. – Din ngr. -ar. ZAHAROMÉTRU. saccharose. zodiare. f. ZAHARIMETRU\ZAHAROMETR U ZAHARIMÉTRU. [Pr. zâzanii.: -di-er] – Zodie + suf. solubilă în apă şi cu mare valoare nutritivă. n. – Din fr. f.: zâzánie s. s. saccharimètre.: -di-ar] – Zodie + suf. [Var. n. cu frunze liniare alungite. discordie.) Cititor în stele care prezice soarta cuiva interpretând zodia în care acesta s-a născut. -ar. vrajbă. Zodiac (2). m. molecule de fructoză cu o moleculă de glucoză. s. saccharomètre. ZODIAR\ZODIER ZODIÁR. s. gâlceavă. ZODIÉR. zodieri. zaharometre. zizánia (pl. lui zizánion). (Pop. Instrument folosit pentru determinarea concentraţiei soluţiilor de zahăr prin măsurarea densităţii lor. n. – Din fr. zizánia 97 . ZIZANIE\ZÂZANIE ZIZÁNIE. zizanii. – Din fr. s. astrolog. s. Plantă erbacee din familia gramineelor. Instrument folosit pentru determinarea concentraţiei unei soluţii de zaharoză.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful