Sunteți pe pagina 1din 4

Surse istorice nebiblice (relativ nesigure) care scriu despre Isus

Radu Cerghizan

Flavius Josephus (Iosif Flaviu, 37-100 d.C.; istoric iudeu capturat de romani ca prizonier de razboi), aminteste in scrierile sale multe personaje din Noul Testament, printre care si pe Isus: "In vremea aceasta a trait un om intelept numit Jeshua. Pilat l-a condamnat la moarte. Iar cei care au devenit ucenicii lui nu au abandonat invatatura lui. Ei au spus ca li s-a aratat la trei zile dupa rastignire si ca el era viu; in consecinta, poate ca el a fost Mesia despre care profetii au scris lucruri minunate. Flavius Josephus scrie n "Antiquitates" ca fratele lui Isus, Iacob, ar fi fost prezentat n fata Marelui Preot Hannas-Anna, nu Isus. Cornelius Tacitus (istoric roman, 55-120 d.C.) scrie in anul 117 despre imparatul roman Nero (Annales, 15,44): "De aceea, pentru a suprima zvonurile, Nero i-a acuzat in mod fals si i-a pedepsit cu torturi pe niste oameni cunoscuti sub numele de crestini, care erau urti de popor pentru enormitatile lor. Christus, fondatorul, a fost dat mortii de Pilat din Pont, procuratorul Iudeii in timpul domniei imparatului Tiberius; dar superstitia periculoasa, suprimata pentru o vreme, a izbucnit din nou, nu numai in Iudeea, ci si in cetatea Romei. Apoi vorbeste despre crestini ca fiind acuzati de incendierea Romei. Pliniu cel Tnar (61-113 d.C., istoric roman), intr-un raport inaintat imparatului Traian in jurul anului 112 d.C., a dat informatii despre felul in care au fost ucisi o multime de crestini (barbati, femei, copii), dupa ce acestia au refuzat sa-l blesteme pe Cristos. In acelasi raport mai scrie: "Crestinii aveau obiceiul sa se intruneasca intr-o anumita zi, inainte de a se lumina de ziua, si cntau in versuri un imn lui Cristos, ca unui zeu, si se legau prin juramnt solemn sa nu faca nici o fapta rea, sa nu tagaduiasca adevarul, atunci cnd li se va cere sa depuna marturie despre el. Suetonius (65-135 d.C., somitate juridica pe timpul imparatului roman Hadrian) a facut n anul 120 d.C. doua referiri la Cristos: a) "Intruct evreii faceau nencetate tulburari datorita rastignirii lui Chestus (Cristos ?), el i-a expulzat din Roma.

b) "Nero a pedepsit pe crestini, o clasa de oameni dedati la o superstitie noua si periculoasa. Lucian (scriitor grec, sec.2 d.C.): "...omul care a fost crucificat in Palestina, pentru ca a introdus acest cult nou in lume. In afara de aceasta, primul lor legiuitor i-a convins ca toti sunt frati unul cu altul, dupa ce au pacatuit o data pentru totdeauna prin tagaduirea zeilor greci si prin inchinarea inaintea inteleptului crucificat si prin trairea dupa legile lui. Talmudul a) "In ajunul Pastilor l-au spnzurat pe Jeshua din Nazareth si vestitorul a mers inaintea lui timp de 40 de zile spunnd ca Jeshua din Nazareth urmeaza sa fie improscat cu pietre, deoarece a practicat vrajitoria si a inselat si a dus in ratacire pe Israel. Oricine a cunoscut ceva pentru apararea lui, a fost chemat sa vina si sa depuna marturie pentru el. Dar nu au gasit nimic in apararea lui si l-au spnzurat in Ajunul Pastilor. b) O alta sectiune din Talmud afirma ca Rabby Simeon ben Azzai a scris despre Isus: "Am gasit in Ierusalim un sul genealogic in care era notat ca "Asa-si-Asa" este bastardul unei femei adultere. Coranul l prezinta pe Isus ca pe "Isa ibn Maryam" ("Isus, fiul Mariei"). In Islam, Isus este considerat ca profet, fiul Mariei, nascut prin cuvntul creator al lui Alah, care si-a incheiat misiunea pe pamnt.
ntr-o enciclopedie se spune despre referirile pe care istoricii din secolul I i al II-lea le fac la Isus i la primii cretini: Aceste relatri independente dovedesc c, n timpurile antice, nici chiar cei ce se opuneau cretinismului nu s-au ndoit vreodat de istoricitatea lui Isus, care a nceput s fie pus la ndoial, din motive nentemeiate, la sfritul secolului al XVIII-lea, pe parcursul secolului al XIX-lea i la nceputul secolului al XXlea (Encyclopdia Britannica, ediia din 2002). ntr-un editorial din The Wall Street Journal aprut n 2002 se spunea: Majoritatea erudiilor, cu excepia ctorva atei, recunosc c Isus din Nazaret este un personaj istoric.

A existat Iisus n realitate? Exist dovezi istorice ale existenei lui Iisus Hristos?
ntrebare: A existat Iisus n realitate? Exist dovezi istorice ale existenei lui Iisus Hristos?

Rspuns: n mod obinuit, atunci cnd cineva pune aceast ntrebare, persoana n cauz nu prea pune pre pe dovezile furnizate de Biblie. Noi nu susinem aceast idee c Biblia nu poate fi considerat ca surs de dovezi n sprijinul existenei lui Iisus. Noul Testament conine mii de referine la Iisus Hristos. Unele dintre acestea sunt datate din perioada scrierii Evangheliilor, n cel de-al doilea secol dup Hristos, adic la ceva mai mult de 100 de ani dup moartea lui Iisus. Chiar dac aceasta este situaia (pentru care exist nc dispute), n termeni de dovezi istorice din antichitate, scrierile realizate la mai puin de 200 de ani dup desfurarea evenimentelor n sine sunt considerate ca dovezi foarte credibile. Mai mult, marea majoritate a specialitilor n domeniu (cretini i necretini) vor garanta c Epistolele lui Pavel (cel puin unele dintre ele) au fost scrise n fapt la mijlocul primului secol dup Hristos, adic la mai puin de 40 de ani de la moartea lui Hristos. Din punct de vedere al dovezilor antice de tip manuscris, aceasta este o prob extraordinar de puternic n favoarea existenei unui on numit Iisus n Israelul primului secol al erei noastre. Este de asemenea foarte important s recunoatem c n anul 70 d.Hr., romanii au invadat i distrus Ierusalimul, mcelarind locuitorii acestuia. Orae ntregi au fost efectiv rase de pe faa pmntului! Nu ar trebui, astfel, s fim surprini dac multe dintre dovezile existenei lui Iisus au fost distruse. Muli dintre martorii oculari ai lui Iisus au fost ucii. Este foarte probabil c aceste evenimente au limitat pstrarea dovezilor scrise ale martorilor oculari ai lui Iisus Hristos. Avnd n vedere faptul c lucrarea lui Iisus s-a desfurat ntr-o zona relativ neimportant dintr-un col al Imperiului Roman, a rmas totui o cantitate surprinztor de mare de informaii despre Iisus care poate fi regsit n sursele istorice laice. Iat unele dintre cele mai importante dovezi istorice ale existenei lui Iisus: Tacitus, scriitor roman din primul secol, considerat unul dintre cei mai exaci istorici ai lumii antice, a fcut meniuni legate de cretini superstiioi ("numii dup Christus", care este numele latin al lui Hristos), care au avut de suferit n timpul regimului lui Pontius Pilat sub domnia lui Tiberius. Suetonius, secretarul ef al mpratului Hadrian, a scris c a existat un om numit Chrestus (sau Hristos) care a trit n timpul primului secol (Analele 15.44 ). Flavius Iosefus este unul dintre cei mai renumii istorici evrei. n lucrrile sale intitulate Antichitile, el face referire la Iacov ca fratele lui Iisus, care era numit Hristos. Exist un pasaj controversat n lucrarea sa (18:3) care spune: "n acea vreme exista Iisus, un om nelept, dac am putea s l numim om. Pentru c el a fost unul care a fcut lucruri neobinuite, suprinztoare. . . . El a fost Hristosul . . . El s-a artat viu din nou a treia zi, dup cum au prevestit profeii sfini i dup cum zece mii de alte lucruri mrturisesc despre El". O alt traducere a acestui pasaj este: "A existat n acea vreme un om nelept numit Iisus. Comportamentul Su a fost bun i a fost vestit prin virtuile Sale. i muli oameni dintre evrei i dintre alte naiuni au devenit discipolii Si. Pilat L-a condamnat s fie omort prin crucificare. ns cei care au devenit discipolii Si nu au abandonat nvurile Sale. Au spus c El s-a artat acestora a treia zi dup crucificarea Sa i c El era viu; astfel, probabil c El era Mesia, despre care profeii au povestit nainte deja minunile Sale." Iulius Africanus l citeaz pe istoricul Tallus ntr-o discuie legat de ntunericul care a urmat

crucificrii lui Hristos (Scrierile Extant, 18). Plinius cel Tnr, n Scrisorile 10:96, a surprins practicile de nchinare ale primilor cretini, inclusiv faptul c ei se nchinau lui Iisus ca Dumnezeu i erau persoane cu o etic nalt, ncluznd de asemenea i referine legate de Cina Domnului. Talmudul babilonian (Sanhedrinul 43a) face referire la crucificarea lui Iisus n ajunul Patelui, ca i la acuzaiile formulate lui Hristos n ceea privete practicarea vrjitoriei i ncurajarea apostaziei evreilor. Lucian din Samosata a fost un scriitor grec din secolul al doilea care a admis c lui Iisus I se nchinau cretinii, ca El a introdus noi nvturi religioase i ca El a fost crucificat pentru ei. El spunea c nvturile lui Iisus includ frietatea credincioilor, importana convertirii i a respingerii celorlali zei. Cretinii au trit conform legilor lui Iisus, s-au considerat mntuii i au fost caracterizai printr-o atitudine de indiferen privind moartea, dedicare voluntar i renunarea la bunurile materiale n favoarea celorlali. Mara Bar-Serapion confirm faptul c Iisus a fost considerat un om nelept i plin de virtui, considerat de muli ca rege al Israelului ns dat la moarte de evrei i surs a nvturilor urmate de discipolii Si. Apoi avem toate scrierile gnosticilor (Evanghelia adevrului, Apocrifa lui Ioan, Evanghelia lui Toma, Tratat asupra nvierii etc.), toate acestea avndu-L n centrul ateniei pe Iisus. n fapt, am putea chiar s reconstruim evanghelia numai din sursele non-cretine timpurii: Iisus a fost numit Hristosul (Iosefus), a fcut minuni, a condus Israelul n noi nvturi, a fost omort naintea Patelui pentru ei (Talmudul babilonian) n Iudeea (Tacitus), ns a pretins a fi Dumnezeu i c se va ntoarce (Eliazar), lucru n care au crezut cei care L-au urmat nchinndu-se Lui ca Dumnezeu (Plinius cel Tnr). n concluzie, noi credem c exist dovezi zdrobitoare ale existenei lui Iisus Hristos, att din istoria laic ct i din cea biblic. Poate c cea mai mare dovad c Iisus a existat este faptul c mii de cretini din primul secol, inclusiv cei 12 apostoli, au fost dispui s i dea vieile lor ca martiri ai lui Iisus Hristos. Oamenii sunt dispui s moar pentru ceea ce ei cred c este adevrat, ns nimeni nu este dispus s moar pentru ceva ce tie c ar fi o minciun.