TRADIII I OBICEIURI PE VALEA TROTUULUI

Buctaru Silviu-Emilian coala Gimnazial Dimitrie Ghica Comneti judeul Bacu clasa a VI-a
Profesor ndrumtor: Teofana Lavinia Vrreanu

Judeul Bacu este renumit pentru dinuirea obiceiurilor de iarn, conservate admirabil mai ales pe Valea Trotuului, de la izvoarele din Munii Ciucului pn la Comneti, Drmneti, Dofteana si Oneti. La sfritul fiecrui an, ntre Crciun si Anul Nou, oraele Comneti si Bacu, dar si multe sate, gzduiesc festivaluri de datini populare. Mii de bcuani si turiti vin sa vad jocurile cu mti n care se ntrec cete de tineri din localitile judeului Bacu si din alte judee ale Moldovei, cete care joaca Ursul, Ciuii, Capra or Dansul cerbilor. Colindtorii poart mti tradiionale - multe confecionate de meteri care au pstrat tradiia prelucrrii pielii si a blnii, iar multe momente ironizeaz personaje reale medicul, poliistul, jandarmul, vntorul s.a.

Dansul ursului, cel mai renumit n zona etnografic a Trotuului, evoca regenerarea naturii, trecerea anotimpurilor. In dans, desfurat n ropotele tobelor, ursul moare, apoi renvie - o evocare a puterii acestui animal, a capacitii sale de a trece peste iarna grea pentru a anuna primvara. Cele mai vestite cete de Ursi sunt n Drmneti, Asu si Doftana.

Jocul Ciuilor evoc tinereea i fertilitatea. In vechime, calul era considerat o pavz contra duhurilor rele, aprtor al gospodriilor si bisericilor. In zilele noastre dansul impresioneaz prin agilitatea interpreilor.

Jocul caprei, la origine un dans al fertilitii, astzi binedispune publicul. Turma caprelor (ele joaca de multe ori grbovite, n cerc) este mnat de un cioban, care are urri pline de haz, nsoite de cntecul fluierailor.

Valea Trotuului este o zona bogata in tradiii, iar turitii care aleg s petreac Revelionul la Slnic Moldova au ocazia s participe la datinile care se desfoar n ajunul Anului Nou n localiti vecine staiunii precum: Trgu Ocna, Dofteana, Drmneti, Asu. In aceste zone au loc cele mai frumoase obiceiuri populare care au ncntat localnicii an de an, din cele mai vechi timpuri: Plugul, Irozii, Jianul, Mascaii, Jocul Ursului, Jocul Caprei etc.

Dintre toate aceste datini, cele mai spectaculoase sunt jocurile cu mti, cel mai interesant i inedit fiind Jocul Ursului. La originea acestui obicei sta lupta ancestrala dintre om si fiarele naturii, ndeosebi ursul care cobora n gospodrii cauznd pagube i, uneori, atacnd omul. De aici se trag unele strigturi ale jocului. Un alt filon al Jocului Ursului este reprezentat de ursarii care colindau satele cu ursii tmduitori care ii calcau pe cei ce sufereau de dureri de spate i astfel ii vindecau.

In timp, Jocul Urilor din Dofteana, Drmneti, Asu a evoluat de la un simplu obicei la un spectacol de mari proporii, reprezentnd o mndrie pe plan local Ceata urilor este condusa de un cpitan fiind compusa din: ursi, ursari, irozi, mascai i toboari. Ursii sunt jucai de persoane mbrcate n blan de urs mpodobit cu inte, curele i canafi mari roii. Ursarii sunt cei care conduc ursii printr-un lan legat de captul ciomegelor ce se prinde apoi de capul ursului. Toboarii dau ritmul jocului prin tobele gigantice prinse de trunchi pe care le bat cu doua bete de lemn.