Rezumat Articol Realizat de Tataru Dragos

Titlul Articolului:
Studiu experimental privind activitatea de conducere si viata in grup

Numele Autorilor:
Ronald Lippitt si Ralph k.White

Revista:
Lippitt, R., White R.K. (2001). Studiu experimental privind activitatea de conducere i viaa n grup. n A. Neculau (coord.). Dinamica grupurilor. Texte de baz. Iai: Polirom, pp. 105-115.

Abstract:
Lucrarea prezenta este un studiu experimental care trateaza problema activitatii de conducere si viata individului din cadrul grupului. Sunt tratate aici caracteristicile specifice a trei forme de conducere in cadrul unui grup (autoritar,democrat si laissez-faire). Experimentul prezinta interdependenta intre personalitatea grupului si personalitatea liderului precum si conexiunea intre forma de conducere adoptata, raportata la atitudinile comportamentale a membrilor participanti ai grupului. Studiul abordeaza si modificarea comporamentala a membrilor grupului survenita in momentul modificarii contextului si trecerii de la un sistem de conducere la altu

Cuvinte cheie:
democratic, autoritar, laissez-faire, climat social

Cadru teoretic:
Premisa principala:
Experinemtul pleaca de la premisa in virtutea careia comportamentul individului in cadrul grupului este puternic influentat de personalitatea conducatorului dar si de regimul de conducere pe care liderul grupului il adopta. Abordari: In principal, se observa o inclinatie spre prezentarea in mod comparativ, atat cu asemanari dar si cu deosebiri, a celor trei forme de conducere ce pot fi instaurate in cadrul uni grup. Atitudinile

Rezumat Articol Realizat de Tataru Dragos

grupurilor si reactiile acestora in diferite contexte sunt de asemenea abordate comparativ. Influentele stimulilor externi si interni sunt percepute in mod diferit de cele patru grupuri in functie de forma de conducere abordata in cadrul fiecarui grup

Populatia studiata:
Patru grupuri de copii cu varsta de 11 ani Grupurile erau formate pe baza datelor obtinute la chestionarele aplicate copiilor, urmarindu-se prin acest fapt compatibilitatea dintre grup si tipul sistemului de conducere adoptat. Activitatiile grupurilor erau similare, ele fiind alese de grupul bazat pe conducerea democratica.

Metode de cercetare/Instrumente:
Metoda principala de cercetare este experimentul. Are la baza un suport empiric furnizat de inregistrari stenografice, observatii si inregistrari video. Au fost prelevate si date din conversatii in afara grupului. Datele sunt prezentate prin diagrame iar apoi sunt discutate si analizate comparativ. Relatia dintre comportamentul indivizilor din cadrul grupurilor si sistemul de conducere abordat este evidentiat prin trei situatii experimentale:

1. Situatia climatelor sociale create In aceast context experimental sunt conturate trei stiluri de adaptare a vietii de grup. In cazul stilului de conducere autoritar se observa o diminuare a initiativei indivizilor, intrucat activitatile si actiunile grupului sunt propuse si dirijate fara drept de apel de catre liderul grupului. In sistemul autocratic solicitarea atentiei liderului de catre elevi este mai pronuntata decat in celalalte forme de conducere deoarece in autocratie functiile centrale ale vietii grupului sunt dominate preponderent de sef iar singura cale de a avea o functie importanta in cadrul grupului este de a intra liderului in gratii. Stilul democratic are la baza posibilitatea indivizilor de a alege pentru activitatile si metodele ce urmeaza sa fie intreprinse in cadrul grupului.Activitatile sunt propuse de coducator dar niciodata impuse. Datorita personalitatii inclinata spre democartie a liderului se creeaza un climat propice pentru atitudini prietenoase , schimburi de informatii si sugestii privind organizarea grupului.

Rezumat Articol Realizat de Tataru Dragos

Abordarea laisezz-faire este asemanatoare celei democratice cu diferenta ca liderul nu se implica in activitatea grupului iar solicitarea de informatii este mai mare . 2. Activitatea in absenta si prezenta liderului In minutele de intarziere ale liderului (intarziere intentionata ) s-a constatat ca in cadrul grupului cu regim autocratic nu se dezvoltau initiative de incepeare a activitatii. Comportamentul indivizilor din celalalte doua grupuri era total diferit, astfel ca initierea activitatii incepea si in absenta liderilor. S-a constatat ca motivatia pentru munca in cazul autoritar este stimulata de lider. Nu asa stau lucrurile in cazul democratic unde posibilitatea optarii pentru activitatile dorite a stat la baza motivatiei de a continua sau incepe actiunea chiar si in cazul lipsei liderului. Activitatea in cazul sistemului laisezz-faire era lipsita de productivitate iar prezenta sau absenta liderului era irelevanta in raport cu intensitatea activitatilor. 3. Reactia la frustrare S-a experimentat in planul grupului frustrarea indusa decriticile unui adult stain (alt adult in afara liderului ), observandu-se apoi reactiile diferite in cadrul celor patru grupuri. In grupul autoritar tendinta era de a interioriza tensiunea urmand apoi sa o defuleze pe membri grupului vecin. Indivizii grupului democrat se uneau si actionau impotriva sursei de unde provenea tensiunea, mai mult decat atat ai nu aveau tendinta de a atibui vina unei alte persoane din grup.

Definirea conceptelor cheie:

Rolul autoritar: In sistemul autoritar de conducere deciziile si o mare parte a responsabilitatilor sunt preluate de lider. Aceasta atitudine este caracterizata de o neimplicare a liderului in activitatile grupului. Instructiunile sunt communicate una cate una iar criterile de evaluare dupa care liderul se ghideaza nu sunt dezvaluite grupului Rolul democratic: In acest tip de abordare a conducerii activitatile si reguluile unui grup sunt dezbatute in mod public. Fiecare membru poate participa si isi poate exprima opinia. Liderul trebuie sa propuna grupului mai multe variante din care cea care este acceptata majoritar va fi aplicata. In aceasta forma de sistem relatia dintre sef si grup este una amicala, acesta impartaseste grupului perspectiva personala de evaluare. Rolul laissez-faire: Rolul adultului este pasiv in activitatea de grup. Atitudinea sa nu este nici inhibatoare dar nici stimulanta fata de membri grupului. Liderul are mai mult rolul de a oferi informatii cand acestea sunt cerute. Climat social: Mediul ce are pondere in comportamentul unui subiect este alcatuit din indivizi ce interactioneaza reciproc in cadrul unui grup sau a unei forme de organizare sociala.

Rezumat Articol Realizat de Tataru Dragos Obiective:

Sa evidentieze variatia comportamentului indivizilor din cadrul unui grup in functie de stilul de conducere. Sa studieze comportamentul grupului ca intreg in relatie cu diferite climate sociale. Sa compare contextele diferite de conducere, in care grupurile se pot afla, si reactiile specifice acestore.

Concluzie:
Chiar daca experimentul se axeaza pe studiul efectuat asupra grupurilor alctuite din copii cu varsta de 11 ani aplicabilitatea si veridicitatea lui nu se limiteaza doar la aceasta varsta. In diferite contexte caracterizate de un numar mai mare de subiecti sau de medii de varsta superioare celei din experiment putem observa reactii din partea indivizilor asemanatoare cu cele ale copiilor din cadrul experimentului. Cu mentiunea ca indivizii sau subiectii trebuie sa fie organizati intr-o forma sociala (grup, echipa etc)

Lucrari ce abordeaza teme asemanatoare:

Models of classromm management (Martin. J. & Sugarman, J. 1993) Pshihologia multimilor de Gustav Le Bon

Bibliografie:
1. Martin. J. & Sugarman, J. (1993). Models of classromm management. Bellingham, Washington: Temeron Books Inc. 119-143.

2. Lippitt, R., White R.K. (2001). Studiu experimental privind activitatea de conducere i viaa n grup. n A. Neculau (coord.). Dinamica grupurilor. Texte de baz. Iai: Polirom, pp. 105-115.

3. http://www.scribd.com/doc/51615372/Psihologia-multimilor

Rezumat Articol Realizat de Tataru Dragos