Sunteți pe pagina 1din 15

MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA INSTITUTUL DE RELAII INTERNAIONALE DIN MOLDOVA FACULTATEA ECONOMIE MONDIAL I RELAII ECONOMICE INTERNAIONALE

CATEDRA RELAII ECONOMICE INTERNAIONALE

Tez de licen Rolul Societilor Transnaionale n Economia Mondial

Specialitatea: 365.1 - Economie Mondial i Relaii Economice Internaionale

Student : Leu-Saakyan Iulia Anul, III Specialitatea EM i REI grupa 3EM1

Coductor tiinific: Gribincea A.


confereniar universitar

doctor n economie

Chiinu. 2013

CUPRINS
INTRODUCER..............................................................................................................................3 ADNOTAR.....................................................................................................................................6 CAPITOLUL I CONSIDERAII GENERALE. ABORDRI TEORETICE 1.1. Delimitri conceptuale. Rolul i locul industriei turistice n economia naionala...................................................................................................................... 7 1.2. Piaa turistic particulariti i dimensiuni structurale...........................................12 1.3. Coordonate privind activitatea i cercetarea de marketing turistic...........................18 CAPITOLUL II. INDUSTRIA TURISTIC N CONDIIILE ACTUALE DE DEZVOLTARE ECONOMIC A REPUBLICII MOLDOVA 2.1. Potenialul turistic al Republicii Moldova.........................................23 2.2. Consolidarea sectorului turistic naional: direcii prioritare de dezvoltare............30 2.3. Starea actual a infrastructurii turistice n Republica Moldova............................37 CAPITOLUL III. ANALIZA DIAGNOSTIC A SECTORULUI TURISTIC NAIONAL 3.1. Evoluia circulaiei turistice. Studiul indicatorilor de performan........................47 3.2. Analiza calitativ: dispariti, constrngeri i conflicte existente pe piaa turistic naional, n aspect general, i n contextul relaiilor UE RM, n particular.................57 3.3. Posibile variante de politici n turism: cinci pai pentru relansare ..........................64 CONCLUZII I RECOMANDRI.....................................................................................70 LISTAABREVIERELOR....................................................................................74 LISTABIBLIOGRAFIC.....................................................................................75 ANEXE........................................................................................................................78

COMERUL INTERNAIONAL
Comerul internaional reprezint totalitatea schimburilor de bunuri i servicii dintre dou sau mai multe state, pe zone geografice. Nu se poate vorbi de o determinare strict ntre comerul internaional i comerul mondial. n general se folosete termenul de comer internaional si nu cel de comer mondial, termen ce exist de mai mult timp. Cnd se are n vedere comerul unei ari atunci se vorbete de comer exterior. Comerul exterior este parte integrant a comerului internaional i include exportul, importul, reexportul i tranzitul. Exportul reprezint activitatea desfurat de persoanele autorizate de a vinde bunuri i servicii n alte ri. Importul este reprezentat de activitatea desfurat de persoanele autorizate pentru cumprarea de bunuri i servicii din diverse ri pentru ara creia i aparin importatorii. Reexportul este activitatea desfurata de persoanele autorizate de a cumpra mrfuri din unele ri i a le revinde n altele. Cnd aceast activitate se practic raional i pe scar larg, ea poate fi o surs important de profit i constituie un mijloc de dezvoltare a comerului internaional. Tranzitul reprezint activitatea desfurat de persoanele autorizate pentru transportarea mrfurilor strine pe teritoriul naional, dar i n activitatea de depozitare temporar a acestor mrfuri n condiii de securitate, fiind considerat un comer invizibil. Pentru dezvoltarea comerului exterior este important dezvoltarea de bunuri i servicii i, deci, politica economic a unui stat prin care se urmrete liberalizarea i sprijinirea tranzaciilor comerciale externe.

Tranzactiile de comert exterior reprezinta o componenta a sferei afacerilor sau tranzactiilor internationale n raport cu care se particularizeaza, prin natura obiectului, calitatea participantilor si mecanismele de realizare. Principala forma a tranzactiilor de comert exterior o reprezinta exportul-importul de marfuri, de bunuri corporale. Aceste operatiuni se pot realiza sub forma exportului direct facut de producatori sau prin implicarea caselor de comert si a firmelor de comert exterior.

Firmele care desfasoara tranzactia de comert exterior si elaboreaza strategii si si organizeaza structuri specifice pentru aceste domenii, urmarind valorificarea resurselor umane si materiale potrivit exigentelor pietei internationale .

I.2. Istoricul comertului exterior


Comertul international este totalitatea legaturilor comerciale de cumparare-vnzare de bunuri si servicii, ce se desfasoara ntre diferite state ale lumii pe baza diviziunii internationale a muncii. Comertul international este o forma de legatura ntre pietele nationale, ntre producatori de marfuri din diferite tari. Forma moderna a activitatii financiare internationale ncepe din punct de vedere istoric, odata cu ncheierea tratatului de pace dupa razboiul francoprusac din anul 1871. Tratatul impunea Frantei o despagubire de razboi enorma, care va forma continutul unui flux financiar-monetar international. Apoi Primul Razboi Mondial va determina la rndul sau un nou flux financiar si monetar international. Pentru reglementarea acestor fluxuri se instituie pentru prima data n istoria relatiilor internationale o institutie specializata n coordonarea legaturilor financiar-monetare, Banca Reglementelor Internationale (BRI). Fenomenul mondo financiar si monetar va cont 12112k109m inua sa se dezvolte dupa Primul Razboi Mondial. Relatiile economice dintre statele iesite din conflictul mondial au continuat sa creasca, solicitnd o dezvoltare rapida a activitatii monetare, financiare si de credit. n 1970 relatiile economice internationale nsumau peste 300 de miliarde de dolari, iar fluxurile de fonduri financiare capatasera un caracter permanent. Apar sisteme monetare regionale si modalitati noi de gestionare a cursurilor valutare dar si multe aspecte negative pe care sistemul monetar international le presta economiilor nationale. Aparitia schimbului regulat de produse este indisolubil legata de aparitia diviziunii sociale a muncii fiind un rezultat al ei. Odata cu prima mare diviziune sociala a muncii, de care sunt legate aparitia proprietatii private dezvoltarea schimbului, ia nastere si se dezvolta schimbul ntre indivizi, care n cele din urma devine unica forma de schimb. Prabusirea sistemului colonial si aparitia dupa cel de al Doilea Razboi Mondial a unui mare numar de state independente au generat evolutii noi n modul de realizare a relatiilor economice internationale. Cooperarea economica internationala este nainte de toate un produs, un rezultat al progresului tehnico-stiintific accelerat ce se desfasoara astazi n lume si care are o asemenea amploare si profunzime. Extinderea diviziunii mondiale a muncii de tip industrial sub influenta revolutiei tehnicostiintifice contemporane pe deplin echitabile reclama dezvoltarea economica multilaterala, a tuturor statelor, crearea unei industrii moderne, diversificate n fiecare tara pe baza eforturilor proprii - ca factor primordial - si a unei largi colaborari internationale bazata pe respectarea stricta a principiilor si normelor dreptului international. Ca urmare revolutia tehnico-stiintifica contemporana a determinat o accentuare a interdependentelor economice dintre state. n conditiile epocii contemporane, toate tarile lumii indiferent de natura ornduirii sociale, de marimea si forta lor economica, de gradul lor de nzestrare cu resurse naturale sau forta de munca, asezare geografica, etc., trebuie sa participa ntr-o masura mai mare sau mai mica la circuitul economic mondial, acesta fiind o consecinta fireasca de ordin obiectiv a interconditionarii economiei generale dintre toate statele lumii.

Analiza comertului international din perioada postbelica prilejuieste desprinderea unui trasaturi si tendinte specifice acestei perioade. S-au conturat trei trasaturi principale ale dinamicii si volumului comertului international: O prima trasatura ar fi ca n perioada postbelica, comparativ cu perioadele anterioare, comertul international a nregistrat cel mai nalt nivel de crestere. Cauza este: schimbarea profunda ce s-a produs n structura economica mondiala. Cresterea impresionanta n-a fost continua, permanenta, ci ntrerupta de unele scaderi, fie n volumul valoric, fie n volumul fizic: Exportul tarilor capitaliste dezvoltate au crescut n anii 1950 - 1980 ntr-un ritm

mediu anual de 11,6 %. Exportul tarilor n curs de dezvoltare au crescut n anii 1950 - 1980 ntr-un ritm mediu anual de 11 %. Exportul tarilor socialiste au crescut n anii 1950 - 1980 ntr-un ritm mediu anual de 12 % la tari europene si 9 % la tari asiatice. A doua trasatura ar fi ca n perioada postbelica comertul international a devansat ca ritm de crestere, nu numai Produsul National Brut (PNB), si respectiv Produsul Intern Brut (PIB), ci si productia industriala si agricola la nivel mondial. A treia trasatura caracteristica dinamicii si volumului comertului international, rezultnd din compararea acestuia cu evolutia rezervelor de aur si devize centralizate ( la nivel de stat ), ale lumii nesocialiste. La schimbul international clasic de marfuri, de servicii si de capital se adauga dupa anii '50 relatii directe ntre agenti economici din tari diferite n sfera productiei nsasi. Cooperarea n productie devine astfel o necesitate, o conditie de crestere economica la nivel micro si macroeconomic. Nici o tara a lumii contemporane, orict de mare si de dezvoltata ar fi, si nici o societate comerciala cu orice cifra de afaceri si orice nivel tehnologic ar avea, nu mai poate evolua ascendent fara conlucrari cu parteneri externi. Asa dar premisa obiectiva a cooperarii economice internationale si are sorgintea n procese si structuri ale evolutiei economice contemporane: progresul tehnic, diviziunea sociala a muncii, se mai adauga procese si circumstante politice si sociale. I.2. Structuri organizatorice n comertul exterior n comertul exterior exista o mare diversitate de structuri organizatorice, modalitati de combinare si valorificare a resurselor materiale si umane. Fiecare structura organizatorica trebuie sa asigure realizarea urmatoarelor functii definitorii: prospectare, negociere, contractare si derulare a tranzactiilor internationale. Structurile organizatorice raspund - cerintelor interne si ale mediului extern n care actioneaza compania si - nevoii de a stabili gradele de putere si de autoritate ale fiecarui membru. n acelasi timp structurile organizatorice stabilesc liniile de comunicatie din cadrul firmei. n alcatuirea unei structuri organizatorice trebuie rezolvata problema stabilirii numarului de posturi si departamente necesare pentru realizare. Orice schimbare n strategie implica schimbari si n structura organizatorica. Doua principii de baza ghideaza realizarea unei structuri organizatorice:

1. Dupa principiul unitatii de obiective - o structura organizatorica este performanta daca faciliteaza contributia indivizilor la atingerea obiectivelor. 2. Dupa principiul eficientei - structura organizatorica este eficienta daca asigura ndeplinirea obiectivelor de catre membrii organizatiei, cu minimum de eforturi si cheltuieli. Cele mai importante structuri organizatorice n comertul exterior sunt: serviciul de export/import, firma de comert exterior, gestionarea resurselor umane (specialisti de comert exterior.

I.2.1 Serviciul de export/import Firmele cu relatii pe piata externa si organizeaza un serviciu special pentru operatiunile de comert exterior. Acest serviciu se afla n relatii directe sau indirecte cu clientii, furnizorii si diferitii intermediari si comercianti ai comertului international. Din punct de vedere organizatoric Serviciul de export/import poate fi subordonat departamentului de marketing (este specifica ntreprinderilor mici si mijlocii, de piata externa si interna se ocupa serviciul de marketing), sau se poate situa pe acelasi nivel cu alte departamente functionale. 1. Subordonat departamentului de marketing:

Figura 1.1. Organigrama societatilor comerciale (1)1


2. Situat pe acelasi nivel cu alte departamente:

Figura.1.2. Organigrama societatilor comerciale (2)2

.Activitatea pe piata externa se afla n sarcina unui personal specializat. Serviciul de export/import ndeplineste doua categorii de atributii n domeniul comertului exterior: de natura comerciala de natura administrativa

Rolul serviciului de export/import este de a contribui la strategia de ansamblu a firmei si de a actiona, opera pe piata, respectiv realizarea activitatilor de prospectare, contractare, derulare, livrare, plata. Functiile firmei n realizarea tranzactiei de comert exterior sunt:

a)

n cadrul functiei de marketing avem urmatoarele obiective: - definirea politicii comerciale - studierea pietei externe - definirea strategiei si a tehnicilor de comercializare - conceperea si realizarea politicii promotionale

b)

n cadrul functiei de comercial export avem urmatoarele obiective: - prospectarea pietelor externe - ofertarea - organizarea serviciilor postvnzare

c)

n cadrul functiei administrativ export avem urmatoarele obiective: - ambalarea si marcarea marfii - realizarea transportului international - reglementarea problemelor vamale si de tranzit - administrarea vnzarilor la export

I.2.2. Firma de comert exterior Firmele de comert exterior sunt societati comerciale specializate care asigura pentru clientii lor (producatorii), o serie de servicii pentru derularea exportului-importului de marfuri. Firmele de comert exterior pot actiona pe contul partenerilor (n calitate de comisionar), sau pot actiona pe cont propriu (n calitate de comerciant). Prin contractele permanente pe care le au cu pietele externe, cu furnizorii sau beneficiarii, ele exercita o influenta nsemnata asupra productiei de export prin adaptarea la cerintele pietei mondiale. Serviciile pe care le ofera firma de comert exterior sunt: - cercetarea si prospectarea pietelor externe, atunci cnd conditiile de acces sunt dificile si costurile mari pentru producatori - punerea la dispozitie a unei retele de comercializare deja implantata si functionala pe piata - asigurarea distributiei fizice a marfurilor, operatii de asigurare si vamale finantarea operatiunilor si preluarea riscurilor legate de tranzactiile internationale I .2.3. Resursele umane Succesul n tranzactiile de comert exterior depind ntr-o mare masura de profesionalismul si calitatea personalului implicat n initierea, contractarea si derularea operatiunilor de comert exterior. Profesiunea corespunzatoare, de specialist n comert exterior, impune o serie de conditii si standarde de formare. Exportul din ziua de azi este o activitate de

nalta calificare si profesionalism. Specialistul n comertul international trebuie sa fie ntr-un fel de doua ori mai mult vnzator dect cel de pe piata interna. Se disting mai multe tipuri de specialisti: lucrator comercial de export responsabil de zona responsabilul de produs la export director de export asistentul de export responsabilul administrativ de export asistentul pentru logistica directorul de logistica

Sfera profesionala a specialistilor n tranzactii internationale este complexa si impune o pregatire de specialitate si calitati specifice respectiv experienta practica. I.3. Tranzactii de comert exterior - definire, fundamente Operatiunile de export-import reprezinta principala forma de realizare a comertului exterior. Baza juridica o reprezinta contractul de vnzare internationala, care creeaza ntre parti raporturi de tipul debitor-creditor (importatorul este tinut sa plateasca pretul, dobndind dreptul de proprietate asupra marfii; exportatorul este ndreptatit sa primeasca pretul, avnd obligatia de a livra marfa). Din punct de vedere economic relatiile dintre parti se bazeaza pe interdependente n sfera comercializarii. Marfa, care face obiectul tranzactiei comerciale internationale, poate fi reprezentata de produse (bunuri corporale), servicii si cunostinte tehnice (bunuri necorporale). n sfera tranzactiilor comerciale traditionale (comertul exterior), bunurile de exportimport pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii: 1. Dupa gradul de prelucrare pot fi: materii prime produse semifabricate produse manufacturate

Prima grupa de bunuri are o mare importanta n comertul international - fungibilele, pot face obiectul tranzactiilor la bursa (produse agroalimentare, metale, etc.). 2. Dupa utilizarea lor pot fi: produse industriale bunuri de consum

Aceasta grupa poate fi obiectul tranzactiilor n cadrul licitatiilor internationale. n sfera comertului invizibil avem: transporturile asigurari internationale servicii profesionale (consultanta) turismul international

Aceste servicii din sfera comertului invizibil sunt legate de derularea operatiunilor de exportimport si de operatiunile comerciale( n cazul exporturilor complexe). n comertul cu inteligenta, avem realizarea vnzarii: licente, brevete de inventii, contracte de consultanta/asistenta, servicii de formare a personalului (n special exporturilor complexe). Temeiul distinctiei dintre afacerile interne si cele internationale l constituie natura mediului. Mediul mondial se caracterizeaza prin dimensiuni de politica, economica, juridica si culturala. Dezvoltarea afacerilor pe plan international tinde sa devina o conditie de existenta pentru firme, indiferent de marimea acestora sau de domeniul de activitate. n practica agentii economici se implica n afaceri internationale prin operatiuni de export-import. n functie de motivatiile care determina decizia de export avem: 1. cele legate de cerere, firmele pot raspunde la comenzi ocazionale sau pot comercializa pe piata externa 2. cele legate de oferta, exportul este rezultatul unei decizii constiente a firmei, care se implica pe piata externa, prin sesizarea unei oportunitati 3. cele legate de atitudinea prointernationalizarii, a managementului ntreprinderii Exportatorii pot fi grupati n doua categorii: cei activi si cei pasivi. Exportatorii pasivi raspund solicitarilor pietei externe, fara sa aiba o strategie proprie. Exportatorii activi sunt cei care concep o strategie, urmaresc promovarea exporturilor. Riscurile exportatorilor sunt numeroase si complexe, prin urmare decizia de export trebuie sa fie fundamentata pe analiza avantajelor si a costurilor. Fundamentarea strategiei afacerilor internationale se realizeaza pe baza unei analize, care are n vedere, caracteristicile mediului de afaceri (analiza externa), precum si evaluarea capacitatii firmei de a se integra n piata mondiala (analiza interna). Premisele elaborarii strategiei sunt create prin identificarea oportunitatiilor, avantajelor si evaluarea riscurilor, a costurilor legate de extinderea internationala si a capacitatii economice a firmei. Realizarea si dezvoltarea activitatilor economice pe plan international, economia mondiala, precum si a altor activitati genereaza o miscare a valorii n context international. Aceasta miscare de valoare se deruleaza cu ajutorul activitatii financiare de credit si monetare.

I.4. Modalitati de realizare a tranzactiilor de comert exterior


Firmele exportatoare si importatoare pot apela la mai multe modalitati de realizare a operatiunilor comerciale internationale. n functie de accesul pe pietele externe se practica operatiuni efectuate direct de catre firma producatoare sau se apeleaza la o casa de comert intermediar. Dupa gradul de implicare pe piata externa se disting: operatiuni clasice de comert exterior (export - import, contrapartida, reexport) aliante strategice si cooperari internationale (licentiere, transizare, subproductie) implantari n strainatate (birou comercial, filiala de productie sau de comert)

Din perspectiva exportatorului sunt trei modalitati de realizare a operatiunilor:

exportul direct exportul prin intermediari exportul indirect

I.4.1. Exportul direct Exportul direct este aceea forma de operatiune de export - import n care producatorul ncheie si executa contractul de vnzare internationala prin stabilirea relatiei cu clientul extern. Exportul direct se caracterizeaza prin faptul ca exportatorul (producatorul) dispune de o structura organizatorica prin intermediul caruia realizeaza operatiunile de prospectare, negociere, contractare si derulare a operatiunii de export. Prin exportul direct se poate ajunge de la derularea tranzactiei cu clientii straini, pna la crearea n strainatate a unor structuri dependente de exportator sau controlate de acesta. Avantajele organizarii unui aparat propriu de comert exterior constau n: ofera producatorilor posibilitatea sa participe la nsusirea profitului comercial producatorii se mentin n contact direct cu piata reactionnd la schimbari si adaptnd productia de export la cerinte ofera posibilitati de promovare a produselor

Exportul direct are si dezavantaje: cheltuielile de comercializare sunt ridicate riscurile specifice activitatii de comert exterior se rasfrng direct asupra firmei necesita constituirea unor servicii sau compartimente profilate pe activitatile internationale, personal specializat, astfel rezultnd noi costuri

Principalele forme de realizare a exportului direct sunt: 1. Exportul prin structuri interne - firma dispune de compartimente sau directii de comert exterior, ncheie direct cu clientul extern contracte de vnzare internationala, n nume si pe cont propriu se ocupa de executarea acestora. Aceasta modalitate se practica n cteva situatii: obtinerea de comanda rezultnd din activitati promotionale sau participarea la trguri internationale participarea la o licitatie internationala vnzarea prin corespondenta rezultnd din trimiterea de cataloage sau fax

2. Reprezentantul n strainatate - este angajatul firmei, colectnd informatii cu privire la piata, clienti, oferirea de servicii pentru clienti, asistenta tehnica, reglementarea litigiilor comerciale sau financiare. 3. Birou de reprezentare (birou comercial) - compartiment operativ, fara personalitate juridica, nu poate ndeplini acte de comert. Asigura un contact permanent cu piata locala (externa), stabilirea primelor contracte cu clientii, urmarirea contractului de vnzare internationala.

4. Sucursala - fara personalitate juridica, functioneaza dupa legislatia locala, dupa functia administrativa transmite comenzile societatii mama, asigura vamuirea, face livrarile pe plan local. 5. Filiala - are personalitatea juridica dar este controlata de societatea mama. Se integreaza n mecanismul economic al tarii gazda I.4.2. Exportul prin intermediari Exportul prin intermediari este o modalitate de realizare a tranzactiei internationale, care se situeaza ca regim juridic si mod de derulare, ntre exportul direct si cel indirect. Prin intermediere se ntelege activitatea depusa de o alta persoana, dect titularul interesului . Deci intermedierea implica o reprezentare, este o operatie juridica prin care o persoana, numita reprezentant ncheie acte juridice cu tertii, n numele altei persoane, numita reprezentat. Distingem urmatoarele tipuri de intermediari: agent comercial comisionar (n dreptul continental) agent ( n dreptul anglo-saxon)

Agentul comercial - este din punct de vedere juridic, un mandatar si este nsarcinat de o maniera permanenta sa negocieze si eventual sa ncheie contracte, sa presteze servicii n numele si n contul producatorilor industriali, comerciantilor. El nu apartine la firma furnizoare, are un contract de mandat. Agentul comercial raspunde de gestionarea comenzilor, realizarea livrarilor si de efectuarea facturarii catre clienti. Comisionarul - este un intermediar care pe baza unui contract de comision, efectueaza operatiuni comerciale. El poate realiza att operatiuni de export ct si de import. Contractul de comision se utilizeaza n operatiile de transport si vamuire, si n cele de bursa. Contract de Producator comision Comisionar Contract de vnzare Client extern internationala n nume propriu si pe contul producatorului Figura 1. 3. Exportul prin comisionar Agentul - este o persoana care a fost autorizata sa actioneze pentru o alta persoana, sa desfasoare afacerile. Relatia poate exista si fara contract, serviciile prestate de acesta fiind compensate. I.4.3. Exportul indirect (comerciantii) Exportul indirect presupune separarea functiilor de comercializare de cele de productie n unitati autonome, care actioneaza n calitate de comercianti. Producatorul/exportatorul vinde marfa unei firme comerciale, care efectueaza exportul n nume si pe cont propriu. n acest caz

producatorul nu si asuma riscurile si cheltuielile legate de comercializarea marfurilor respective, el nu are o legatura directa cu piata externa, firma comerciala reprezentnd interfata dintre mediul intern si cel extern. Comerciantul urmareste obtinerea de profit din diferenta ntre pretul de cumparare din tara si pretul de vnzare n strainatate, asumndu-si riscurile de pret si riscul valutar. Firmele specializate n operatiuni comerciale se numesc case de comert. Comerciantii internationali se pot specializa pe tipuri de operatiuni combinate de comert exterior (contrapartida, swich), pe pietele la termen pentru anumite produse. I. 5. Rolul comertului exterior n economia unei tari Comertul exterior are un rol nsemnat n asigurarea economiei nationale cu materii prime, combustibil si energie , utilizarea eficienta a fortei de munca , utilizarea completa si intensiva a capacitatii de productie si cresterea nivelului tehnic si al calitatii marfurilor romnesti ca premisa a sporirii competitivitatii ofertei de marfuri romnesti pe pietele externe. Rolul esential, adeseori revolutionar, al comertului este ca factor de progres, care-si pune amprenta pe toate laturile existentei sociale, de la economie la politica si cultura. Capacitatea comerciantilor de a se mentine n cadrul filierelor comerciale n rolul lor traditional depinde fundamental si de abilitatea lor de a asigura reducerea costurilor de tranzitie. n ultimii ani s-au evidentiat importante modificari n structura activitatii comerciale, ca urmare a conjuncturii macroeconomice, noul context economic a impus, tuturor agentilor economici care opereaza n sfera comerciala, o reflectie att asupra rolului lor economic ct si a initierii si implementarii strategilor de adaptare. Structura diferita a exportului fata de import materializeaza functia de transfer a comertului exterior, rezultnd modificarea structurii rezultatelor procesului national de productie, o parte din produsul social creat la nivelul ntregii economii nationale fiind exportata si nlocuita prin import cu alte valori de ntrebuintare, ceea ce duce la diversificarea fondului de marfuri solicitate pe piata interna. Firmele ce importa n Romnia cu preturi mici, acordnd facilitati de plata, marfuri si preturi mai avantajoase dect firmele autohtone, acesti factori fac necesara orientarea firmelor romnesti catre export. La extern, firmele romnesti trebuie sa faca fata concurentei, preturi de dumping, standarde impuse privind calitatea, desfacerea si ambalajul. Un export eficient ntr-un volum mare devine o solutie pentru rezolvarea problemelor de productie si sociale existente n economia romneasca. Participarea unei firme la comertul international presupune urmatoarele avantaje: extinderea pietei sporirea profitului utilizarea mai buna a capacitatii de productie mbunatatirea potentialului de marketing (concurenta internationala) consolidare a credibilitatii, activitatea comertului international inspirnd ncredere.

1.2

In epoca noastra, nici o tara, indiferent de marimea sau resursele sale, nu-si poate asigura toate produsele de care are nevoie numai din productia proprie. Ca urmare, fiecare tara este nevoita sa desfasoare o activitate de comert exterior. Activitatea de comert exterior cuprinde: raporturile cu strainatatea privind vanzareacumpararea sau schimburile de marfuri, prestarile de servicii, transporturile si expeditiile internationale, proiectarea si executarea de lucrari, asistenta sau colaborare tehnica, vanzarea sau cumpararea de licente pentru folosirea brevetelor de inventii sau a procedeelor tehnologice, consignatia sau depozitul, reprezentarea si comisionul, operatiunile financiare, asigurarile si turismul si, in general, orice acte sau fapte de comert. Alaturi de formele traditionale de comert exterior, o extindere din ce in ce mai mare cunoaste cooperarea economica internationala. Aceasta reprezinta o forma superioara a legaturilor economice dintre state, in care se impletesc elemente din domeniul productiei cu cele din sfera circulatiei, cele din economie cu cele din stiinta si tehnica, presupunand existenta unei legaturi mai stranse si pe perioade mai lungi intre parteneri. De asemenea, este foarte important de remarcat influenta comertului exterior asupra cresterii economice. Evolutia economica a oricarei tari este rezultatul actiuni conjugate a doua categorii de factori: interni si externi. Cei interni, legati de eforturile pe care le face fiecare popor pentru a-si dezvolta economia, au un rol determinant. Cei externi, legati de participarea tarilor la circuitul economicmondial influenteaza evolutia cresterea economica in mod nemijlocit, prin intermediul factorilor interni multiplicandu-le sau diminuandu-le forta. Comertul international clasic (1) poate fi privit drept operatiunea de marketing si schimb de bunuri si servicii intre vanzatori si cumparatori, separati de granite si distante, aspectulmacroeconomic concentranduse asupra fluxului comercial dintre tari, in timp ce aspectulmicroeconomic se concentreaza pe cei implicati in tranzactiile de comert. In schimb, in noua structura a societatii informatiei si comunicatiilor activitatile comerciale se impletesc cu tehnologia, iar structurile traditionale comerciale devin mai putin importante. Cresterea accelerata a comertului mondial si obtinerea unor beneficii substantiale e posibila prin utilizarea tehnologiei informatiei si comunicatiilor, care trebuie sa convearga cu reducerea constrangerilor de natura juridica, procedurala, fizica, care pot sa ingreuneze acest proces (2). Comertul international reprezinta, alaturi de fluxurile financiare internationale si migratia internationala a fortei de munca, unul din cele mai importante si mai dinamice segmente ale relatiilor economice internationale. La randul ei, politica comerciala este o componenta esentiala a politicii economice promovate de state, cu un puternic impact asupra evolutiilor economiilor nationale si economiei mondiale luata in ansamblu. Desi entitati distincte, prin intermediul comertului international cu bunuri si servicii si prin fluxurile internationale de factori (capital si forta de munca), economiile diferitelor tari sunt, in prezent, mult mai mult legate intre ele decat oricand in trecut. Acest lucru nu se refera insa numai la aspecte pozitive, ci, in mod automat, inseamna si faptul ca evolutia economica negativa internationala afecteaza, intr-o masura mai mare sau mai mica, toate economiile implicate. Acest lucru se poate observa chiar in prezent, pe fondul actualei crize economice, pornind de la caderea pietei imobiliare din SUA si continuand cu actuala situatie a burselor internationale. Marile companii din tarile considerate a fi motorul economiei mondiale participa activ pe piata bursiera, astfel ca evolutia burselor sugereaza, intr-un mod clar, evolutia efectiva a economiei mondiale. Nu este deci de ignorat faptul ca, de exemplu, actiunile de pe bursele americane s-au depreciat semnificativ, in contextul in care investitorii au reactionat

moderat in fata rezultatelor alegerilor americane si nu au pierdut din vedere problemele economice mondiale. Astfel, Indicele Dow Jones a inregistrat cel mai sever declin din ultimele doua decenii dupa respingerea planului de salvare a pietelor financiare. Bursele americane au suferit cele mai importante pierderi din ultimii 20 de ani, astfel ca indicele Dow Jones, alcatuit din actiunile principalelor companii industriale americane, a scazut cu 778 de puncte, cea mai mare scadere din istoria sa. De asemenea, si bursele din Europa au inregistrat pierderi in deschiderea sedintelor, pe fondul actual al neincrederii in situatia economica mondiala, in contextul in care temerile legate de starea economiei reale au revenit in piete, in ciuda masurilor de politica monetara luate in Europa. Ca rezultat al acestei situatii, asistam la o serie de masuri pentru depasirea crizei economice, masuri ce sunt luate in mod coordonat de marile puteri ale lumii, constiente de necesitatea unui efort sustinut pentru iesirea din actuala evolutie negativa. Astfel, statele membre UE au adoptat un plan de masuri colective pentru salvarea bancilor, iar Comisia Europeana doreste cresterea nivelului plafonuluiminim de garantare a depozitelor persoanelor fizice in cazul falimentului unei banci. Aceste masuri sunt insa menite sa conduca in prezent la cresterea sigurantei si increderii investitorilor, deoarece rezultatele efective, pozitive sau negative, nu se vor putea observa decat dupa o perioada lunga de timp. Desi exista multe ramuri ale economiei care sunt afectate de situatia economica internationala-imobiliare, constructii, sistem bancar--un anumit domeniu pare a inregistra o crestere sustinuta, motivata de avantajele de necontestat pe care le ofera: online-ul sau mediul de cumunicare internet. Atentia tuturor asupra online-ului se evidentiaza acum, pentru ca toti managerii, directorii de marketing, brand managerii, agentiile de publicitate sau agentiile de PR, vad in online o alternativa de comunicare accesibila, ce ofera un feedback in timp real, usor de controlat si care genereaza rezultate in timp relativ scurt. Astfel, strategiile par sa includa, din ce in ce mai mult, in mixul lor de comunicare si online-ul. Lumea pare sa devina din ce in ce mai mult constienta de "E-business"--dezvoltarea unei oportunitati de afaceri cu ajutorul tehnologiei informatiei, prin managementul eficient si efectiv al sistemului de informatii. Esenta consta in posibilitatea de a realiza schimb de date la toate nivelurile unei organizatii, fie ca aceste informatii sunt strategice, comerciale sau financiare. Succesul in afaceri este, intr-o mare masura, determinat de eficienta si acuratetea cu care se schimba informatii in interiorul unei organizatii, iar datele complete deplasate rapid reprezinta esenta eficientei financiare si/sau comerciale. Comertul electronic (e-commerce) este o parte a Electronic Business (e-business), iar internetul dovedeste, inca o data, ca este nu numai un mijloc de comunicare deosebit de eficient, ci si un canal de distributie pentru bunuri si servicii din ce in ce mai diverse. E-commerce este, pana la urma, domeniul de vanzare a produselor si serviciilor de diferite tipuri prin intermediul internetului, respectand intocmai etapele unei tranzactii comerciale. Site-ul web reprezinta spatiul de expunere al produselor, reducand timpul si costurile comparativ cu metodele clasice de cumparare (3), aspect deosebit de important in contextul international actual. Comertul electronic faciliteaza cooperarea intre firme, reduce costurile de marketing si de livrare, sustine strategia de marketing a firmei si ofera acces pe noi piete, astfel ca impactul

asupra competitivitatii firmelor va fi unul deosebit de important in perioada urmatoare. Cheia succesului, in orice arie sau segment al economiei, poate fi considerata a fi detinerea si utilizarea eficienta a informatiei. Pana la urma, dinamica activitatilor, si mai ales in comert, este conturata si alimentata de dezvoltarea si amploarea fluxurilor informationale. Masurile de atenuare a crizei economice sunt extrem de importante in prezent, dar modalitatea in care ele vor fi puse in practica, cum vor fi percepute de catre participantii la viata economica, va avea influenta cea mai mare asupra reducerii efectelor negative. Pana la implementarea efectiva a acestor masuri si aparitia primelor rezultate, companiile care isi vor gestiona cel mai bine resurselor,interne si externe, si care vor stii sa beneficieze de infomatiile disponibile, vor avea sansele cele mai mari de a ramane, poate nu la fel de puternice, dar cel putin competitive si cu posibilitati reale de a reveni pe directia de crestere.

1.3