Anomalii bioenergetice n limite fireti i patogene

Definiie: Anomaliile bioenergetice sunt ntreruperi ale

circuitelor energetice dintr-un sistem viu, cauzate fie de ctre factori agresori externi, fie de blocajul altor zone sau organe, blocaj ce s-a produs anterior. Anomaliile bioenergetice sunt de 2 feluri: 1) Cele care apar temporar, n urma unei solicitri ocazionale (indigestii uoare, febre musculare, migrene, stri de oboseal acut etc.) i pe care le considerm a fi anomalii bioenergetice n limite fireti; Exist 7 organe care prezint cel mai frecvent semnul unor abuzuri i la care se manifest anomaliile bioenergetice n limite fireti: inim, stomac, ficat (cu bil), organe genitale, rinichi, splin i rect. Observm c 4 din cele 7 fac parte din aparatul digestiv. Cauza este ce i cum mncm.
Definiie: Considerm o anomalie bioenergetic n limite

fireti acea anomalie pe care activitatea centrilor inforenergetici (chakrele) ai sistemului viu afectat are posibilitatea s-o redreseze fr intervenie din exterior ntr-un interval de cca. 24 de ore. 2) Cele care depesc un stadiu temporar, ce necesit intervenie din exterior pentru restabilirea circulaiei optime a energiilor i pe care le considerm a fi anomalii bioenergetice patogene (ABEP). Condiiile de redresare ale anomaliilor bioenergetice n limite fireti: 1) Aceste anomalii NU trebuie s fie prelungite; 2) Se pot redresa cnd ele NU se repet naintea redresrii; 3) NU sunt meninute la un nivel ridicat datorit activitilor pe care le provoac, sau activitilor complementare defavorabile.

Definiie: n momentul cnd activitatea propriilor chakre nu

mai poate redresa anomaliile ce erau n limite fireti, spunem c se instaleaz ABEP (anomalie bioenergetic patogen). ABEP-ul necesita pentru redresare intervenie din exterior, deoarece fiind o afectare mai grav ajunge ca n timp (2-7 ani) s produc modificri n structura fizic, genernd ceea ce numim n mod curent "mbolnvire". Ierarhia organelor ce prezinta ABEP (dupa frecven): inima, ficatul (n special lobul dinspre spate), plmnii, colonul (ramura stng, cea descendent), rinichii (de obicei unul i mai tarziu i al doilea), vezica biliar, colonul (ramura dreapt, cea ascendent), rectul, uterul + un ovar (sau prostata la brbai), colonul transversal, splina, pancreasul, tiroida, articulaiile (n special cele coxo-femurale, adic oldurile), ganglionii subaxilari, coloana vertebral (mai ales zona sacrala i cea lombar).
reprezentare ABEP in zona occipitala punct de maxim 65 45 40 30 45 30 40 73 65

73

vrf ABEP

Conturul unui ABEP se determin cu ansa, la fel ca orice contur al unei surse de semnal i.e. Orice ABEP are un punct de

maxim, loc n care ABEP-ul respectiv prezint valoarea cea mai mare n cazul unei msurtori radiestezice. Acea valoare se regsete i n "vrful ABEP-ului". ABEP-urile se msoar pe o scal valoric a ABEP-urilor, ce are valori cuprinse ntre 0 i 100. Orice ABEP are o reprezentare la nivelul cortexului. Noi l cutm pe craniu, cu ansa. Pentru verificare, de cte ori vom cuta un ABEP, vom cuta i reprezentarea acestuia la nivelul craniului, reprezentare care de obicei are forma unui con de mici dimensiuni. ABEP-urile se biodetecteaz ca orice surs de semnal i pentru trasarea conturului uneia din seciuni se merge paralel cu ansa de-a lungul corpului, pe codificarea: Ansa mea indic conturul primului ABEP ntlnit n cale. Pentru o a doua verificare putem determina cu ansa pe raportor valoarea maxima a ABEP-ului unei persoane.
Exercitiu: Determinati ABEP-ul cel mai mare al unei persoane.

Parcurgeti conturul tridimensional al acestuia . Gasiti si parcurgeti contururile si ale altor ABEP-uri ale aceleiasi persoane. Cautati , gasiti si parcurgeti conturul reprezentarii craniene a ABEP-urilor mai importante gasite. Atentie, axa ABEP-ului nu este neaparat perpendiculara pe suprafata corpului. ABEP-ul prezinta de asemenea si varfuri laterale false . Trebuie gasit varful principal si axa ABEP-ului, pentru a identifica corect organul care l-a generat.
Exercitiu: Determinati ABEP unui mar sau a unei portocale

care prezinta o stricatura. Parcurgeti conturul tridimensional al acestuia . Merele sufera puternic daca sunt lovite. Zona batuta prezinta un ABEP foarte mare atat ca valoare cat si ca zona de acoperire. Ouale prezinta ABEP-uri daca le scuturam. Aceste ABEP-uri variaza in timp ( scad ). In cazul unui scuturat prea violent ouale pot

chiar muri.( se simte absenta campurilor > atentie , niste valori mici ale C.Vital si
ale SS raman remanente cateva minute. )

Exercitiu: Masurati si parcurgeti ABEP-ul unui copac cu

scorbura sau cu o rana proaspata ( de exemplu ruperea sau taierea unei ramuri ) .
Exercitiu: Masurati si parcurgeti ABEP-ul rezidual ramas dupa

vindecarea cu cicatrice a unei rani vechi . Subiectul poate fi un om, un animal , o planta sau un fruct.
Inainte la Scara valorica a ABEP