MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

MECI–CNDIPT / UIP

AUXI LI AR CURRI CU LAR
MODULUL:

EXPLOATAREA TURBINEI HIDRAULICE
DOMENIUL: ELECTROMECANIC NIVEL: 2 CALIFICARE: OPERATOR ÎN CENTRALE HIDROELECTRICE

2009 1

CUPRINS CUPRINS

1. 2. 3.

Competenţe Informaţii despre specificul agenţilor economici Modalitatea de organizare a practicii 2

4. 5.

Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitatea muncii Instrumente de lucru ale elevului necesare desfaşurării practicii 5.1. Supraveghează funcţionarea turbinei hidraulice 5.1.1. Fişe de observaţie 5.1.2. Fişe de lucru 5.1.3. Studii de caz 5.1.4. Miniproiect 5.2. Asigură funcţionarea turbinei în condiţii normale 5.2.1. Fişe de observaţie 5.2.2. Fişe de lucru 5.2.3. Studii de caz 5.2.4. Miniproiect 5.3. Efectuează manevre pentru pornirea sau oprirea turbinei hidraulice 5.3.1. Fişe de observaţie 5.3.2. Fişe de lucru 5.3.3. Studii de caz 5.3.4. Miniproiect 5.4. Precizează tipurile de avarii şi incidente în exploatare 5.4.1. Fişe de observaţie 5.4.2. Fişe de lucru 5.4.3. Studii de caz 5.4.4. Jurnal de practică 5.5. Portofoliu de practică

6. 7. 8.

Organizarea evaluării Anexe – fişe de documentare Bibliografie

3

COMPETENŢE

În modulul “Exploatare turbinei hidraulice“ a fost agregată unitatea tehnică specializată cu aceeaşi denumire din Standardul de Pregătire Profesională. 45.15. Exploatarea turbinei hidraulice 45.15.1. Supraveghează funcţionarea turbinei hidraulice 45.15.2. Asigură funcţionarea turbinei în condiţii normale 45.15.3. Efectuează manevre pentru pornirea sau oprirea turbinei hidraulice 45.15.4. Precizează tipurile de avarii şi incidente în exploatare

Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unităţi de competenţă 45.15. Exploatarea turbinei hidraulice Competenţe 45.15.1. Supraveghează funcţionarea turbinei hidraulice Conţinuturi tematice  Parametrii turbinelor (notare, definire, unităţi de măsură): înălţimea aspiraţie, cavitaţie. 45.15.2. Asigură funcţionarea turbinei în condiţii normale  de Parametrii funcţionare), de parametrii Starea a starea instalaţiei: uleiului, funcţionare (încadrare în limite nominali  generală etanşări, debitul, căderea, de de puterea, rotaţia, randamentul, geometrică coeficientul

parametrii nominali 45.15.3. Efectuează manevre pentru pornirea sau oprirea • Manevre pentru 4

manţinerea instalaţiei în

Precizează tipurile de avarii şi incidente în exploatare • Avarii.turbinei hidraulice parametrii nominali. completare) 45. clasificare. oprirea turbinei hidraulice • Modalitati de pornire: pornirea turbinei în regim manual. manevre pentru pornirea. cauze care pot duce la avarii şi incidente. interpretare. pornirea turbinei în regim automat • Foi de manevre (citire.15. 5 . incidente întâlnite în exploatarea turbinelor hidraulice (definire.4. măsuri de prevenire).

şi C. etc. Domeniul principal de activitate este „Producerea. Electrica S. stocarea şi furnizarea apei Asigurarea protecţiei civile prin atenuarea viiturilor Asigurarea apei pentru irigaţii Reducerea impactului amenajărilor hidroenergetice asupra mediului Furnizarea de energie electrică consumatorilor eligibili la tarife negociate Asigurarea de servicii energetice prin instalaţiile proprii pentru filialele S.A.C. uneori pot genera conflicte când sunt amplasate în parcuri naţionale sau când nivelul apei barajului acoperă localităţi. Printr-un baraj de acumulare a apei pe cursul unui râu unde poate fi prezentă şi o cascadă se realizează acumularea unei energii potenţiale.2. staţii de pompaj energetic. având o viaţă lungă • Avantajul ecologic. Câteva din avantajele producerii de energie sub această formă: • Avantajul economic. 6 Bucureşti. acreditat de RENAR Bucureşti Fiecare sucursală are în administrare mai multe hidrocentrale.. transportul şi distribuţia energiei electrice ” iar .A. Această mişcare de rotaţie va fi transmisă mai departe printr-un angrenaj de roţi dinţate generatorului de curent electric. preţ de cost redus. randament ridicat. electroizolant. Transelectrica  Analize chimice de determinare a caracteristicilor fizico-chimice ale uleiului mineral de turbină. nu poluează mediul înconjurător. O hidrocentrală este o centrală electrică folosită pentru a transforma energia mecanică produsă de apă în energie electrică. care prin rotirea rotorului generatorului într-un câmp magnetic. hidraulic.N. va transforma energia mecanică în energie electrică. trasformată în energie cinetică prin rotirea turbinei hidrocentralei. microhidrocentrale. activitatea principală este “Producţia de energie electrică”. Pe lângă producerea energiei electrice în hidrocentrale mai menţionăm şi alte activităţi:        Furnizarea serviciilor necesare funcţionării Sistemului Energetic Naţional Colectarea. INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI Agenţii economici specifici pentru aceasta calificare sunt Sucursale Hidrocentrale care fac parte din Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice „Hidroelectrica” S. in cadrul Laboratorului de Analize Chimice al sucursalei.

interactiv şi centrat pe elev. centrate pe elev. corect iar sarcinile impuse de evaluare să fie apropiate standardelor naţionale definite în cadrul fiecărei calificări. Pentru atingerea competenţelor specifice stabilite prin modul. Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP-uri. Grupele de elevi vor fi însoţite de profesorul de spacialitate sau de maistru instructor.predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ. tinând cont şi de particularităţile grupului. se recomandă desfăşurarea acestora într-o centrală hidroelectrică. de nivelul iniţial de pregătire. 7 . activităţile de învăţare . de preferinţă cu caracter aplicativ. Abordarea conţinuturilor trebuie să fie flexibilă. de a le eşalona în timp. Trebuie ca procesul de evaluare să fie riguros. Pentru majoritatea orelor cu tematica stabilită. conform programelor. Un factor important îl constituie calitatea evaluării căreia îi vor fi supuşi elevii. Fiind o structură elastică. cu pondere sporită pe activităţile de învăţare. pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice.3. Având în vedere caracterul agentului economic. profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi. modulul poate încorpora în orice moment al procesului educativ. de a utiliza activităţi variate de învăţare. MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICII Orele de instruire practică se recomandă a se desfăşura în cabinete de specialitate dotate cu o gamă largă de instalaţii şi echipamente electro-energetice dar mai ales la agentul economic (CHE). diferenţiată. noi mijloace sau resurse didactice. pentru o eficienţă a actului instructiv educativ se recomandă desfăşurarea practicii pe grupe de către 10-14 elevi.

să intervină cu mijloacele specifice pentru eliminarea factorilor ce au condus la apariţia acestora. pericol de avarie sau avarierea instalaţiilor. se vor respecta cu stricteţe reglementările în vigoare privind protecţia muncii şi a normelor de prevenire şi stingere a incendiilor. orice acţiune în afara atribuţiunilor şi ITI de serviciu.4. • personalul operaţional este obligat să cunoască şi să aplice măsurile operative de intervenţie în cazul apariţiei unor poluări accidentale. să cunoască tipurile şi modul de folosire al mijloacelor din dotare pentru stingerea incendiilor şi să intervină operativ şi eficient în astfel de cazuri. având în vedere posibilitatea pornirii sau punerii sub tensiune de la distanţă. • în procesul de exploatare. • personalului operaţional. după caz. îi este interzis să întreprindă. precum şi a obligaţiilor ce decurg din legislaţia în domeniul apelor şi protecţiei mediului. • personalul operaţional este obligat să cunoască măsurile de prim ajutor. cu luarea tuturor măsurilor pentru scoaterea accidentatului din zona periculoasă sau intervenţie pentru stingerea incendiului sau lichidarea avariei cu anunţarea imediată sau ulterioară. a personalului operaţional. prin manevre manuale sau prin circuitele de automatizare. dacă nu sunt retrase din exploatare. în caz de accidentări de natura electrică sau neelectrică. instalaţiile se consideră în stare de funcţionare (sub tensiune) chiar în cazul când sunt oprite (în rezervă). din proprie iniţiativă. RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATEA MUNCII Norme specifice de securitatea şi sănătatea muncii (SSM). conform procedurilor în vigoare. pericol de accidentare. • în cazuri deosebite. personalul operaţional poate executa manevre de scoatere din funcţiune a instalaţiilor în cauză. accident. întreţinere şi reparaţii a instalaţiilor de turbine hidraulice. personalul operaţional este obligat să supravegheze permanent funcţionarea instalaţiilor pentru menţinerea acestora în 8 . apărarea împotriva incendiilor (AII) şi protecţia mediului (PM) 1. Generalităţi • În activitatea de exploatare. şi fără aprobarea personalului ierarhic superior. • personalul operaţional nu permite accesul în instalaţii a personalului ce nu are drept de control asupra acestora. pericol de incendiu. Pentru înlăturarea pericolului de accidentare şi incendiu.

cu căile de acces blocate sau cu pete de ulei pe acestea. • • în timpul controlului. apariţiei accidentale a tensiunii etc. accesul în locuri sau zone ale instalaţiei cu pericol de accidentare ( fără asigurarea măsurilor tehnice de protecţia muncii imp. personalul fiind echipat cu echipament de protecţie corespunzător. manevre sau alte operaţii. demontate si neavertizate prin îngrădiri si indicatoare de securitate. cu respectarea NPM. fiind interzisă staţionarea în zone sau locuri cu posibilitatea accidentării. personalul operaţional va supraveghea: • • etanşeitatea circuitelor de ulei. fiind interzis să se anuleze sau să se modifice reglajele protecţiilor şi semnalizărilor sau să se blocheze mecanic. tablele de acoperire. Pentru prevenirea incendiilor. Norme SSM specifice a) se interzice exploatarea instalaţiilor de turbine hidraulice cu îngrădirile. cu echipament de protecţie corespunzător fiind interzis: • • • utilizarea improvizaţiilor în locul dispozitivelor special destinate acestui scop.parametrii normali de funcţionare.2. partea mecanică a NPM şi ITI. temperatura uleiului de ungere si a lagărelor. executarea manevrelor din spaţii de dincolo de îngrădirile permanente. personalul operaţional având obligaţia menţinerii permanente a acestora în stare corespunzătoare. Norme AII specifice a) la turbinele hidraulice. scările si balustrăzile fixe. rotirii accidentale. în timpul controlului. să ridice îngrădirile sau să pătrundă dincolo de acestea.1. 9 Norme specifice .) 2. pericolul de incendiu poate exista la instalaţiile de ulei pentru reglaj si ungere. b) controlul instalaţiilor se execută conform atribuţiunilor de serviciu şi a ITI privind controlul. apărătorile. c) manevrele în instalaţiile turbinei hidraulice se execută cu respectarea "regulamentului general de manevre". 2. 2. personalul operaţional este obligat să respecte prevederile indicatoarelor de securitate. personalului operaţional ii este interzis să execute lucrări.

cu praf + CO2. • să cureţe permanent petele de ulei. cu înlocuirea părţilor degradate de ulei. se vor utiliza stingătoare cu spumă. 2. ştergerea se va executa după caz. funcţionarea fără scântei a excitatoarei. să respecte prevederile indicatoarelor de securitate cu referire la NPSI şi să menţină instalaţiile şi căile de acces în perfectă stare de curăţenie. pentru stingerea uleiului din rezervoare. • • să păstreze materialul de şters numai în cutii metalice închise. se întrerupe alimentarea cu energie electrica a instalaţiei afectate.3 Norme PM specifice 10 .• • • • circulaţia uleiului la lagărul turbinei. c) In cazul apariţiei unui incendiu la instalaţiile turbinei hidraulice se vor lua următoarele măsuri: • • • • • se opreşte agregatul afectat de incendiu. imediat următoarele măsuri: b) Pentru înlăturarea pericolului de incendiu personalul operaţional este obligat să ia • • să nu permită executarea lucrărilor cu foc deschis în locurile. pentru stingerea uleiului scurs se vor utiliza mijloacele specifice din dotare. la apariţia pierderilor de ulei la capul de distribuţie să le remedieze. se întrerupe. accesul aerului în instalaţia afectată de incendiu. nivelul uleiului în lagăre. zonele sau circuitele fără asigurarea masurilor tehnice şi organizatorice conform NPSI şi ITI. zilnic sau săptămânal. pe cât posibil. să remedieze neetanşeităţile de ulei sau să anunţe personalul ierarhic superior în vederea remedierii şi după caz să oprească şi retrage din exploatare imediat instalaţia în cauză când există pericol iminent de incendiu. funcţionarea răcitoarelor de ulei. Este interzisă aruncarea cu nisip în zona lagărelor.

în cazul unei poluări accidentale. dacă se intervine la instalaţii la care există factori de risc. este interzisă aruncarea în apă a deşeurilor de orice natură. prin împrejmuire cu baraje absorbante. acestea urmând a fi recuperate şi valorificate conform procedurilor în vigoare. • • vor fi asigurate în permanenţă la locul intervenţiilor mijloacele specifice necesare intervenţiei imediate. se vor lua măsuri specifice pentru prevenirea apariţiei poluărilor accidentale. acestea vor fi delimitate pe cât posibil.• • • la executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii asupra echipamentului şi subansamblelor turbinei. dacă procesul tehnologic prezintă factori de risc în acest sens. de poluare accidentală cu ulei. 11 . lucrările ce presupun intervenţii la instalaţiile de acţionare hidraulică se vor executa cu luarea tuturor măsurilor ce se impun pentru prevenirea apariţiei scurgerilor de ulei în mediu şi colectarea lor.

INSTRUMENTE DE LUCRU ALE ELEVULUI NECESARE DESFĂŞURĂRII PRACTICII Acest auxiliar curricular conţine activităţi care să ajute elevul în atingerea competenţelor din unităţile de competenţă... unde elevul poate învăţa şi poate modera învăţarea prin interacţiune cu colegii.5. Elevul este mai implicat şi are oportunităţi de a dobândi experienţă practică prin activităţi cu caracter practic. este necesară validarea integrală a competenţelor din S. utilajele şi echipamentele necesare petru rezolvarea sarcinilor de lucru. Prin activităţile propuse elevilor. Prezentul Auxiliar didactic nu acoperă toate cerinţele cuprinse în Standardul de Pregătire Profesională al calificării pentru care a fost realizat. solicitaţi sprijinul profesorului sau a tutorelui care vă va îndruma şi ajuta la rezolvarea ei. PENTRU A REZOLVA CU SUCCES SARCINILE DE LUCRU • • • • • • Citiţi cu atenţie toate cerinţele unei sarcini de lucru. . ustensilele.P. Prin conţinutul auxiliarului se doreşte sporirea interesului elevului pentru formarea abilităţilor din domeniul tehnic prin implicarea lui interactivă în propria formare..P. aduceţi acest lucru în atenţia profesorului înainte de a începe proba. Profesorii au libertatea de a gândi şi alte activităţi care să fie în concordanţă cu conţinutul S. se urmăreşte atingerea majorităţii criteriilor de performanţă respectând condiţiile de aplicabilitate cuprinse în Standardele de Pregătire Profesională. oferă multe avantaje. Dacă nu aţi înţeles sau dacă nu ştiţi cum să rezolvaţi sarcina de lucru. Această experienţă poate fi îmbogăţită mai mult în situaţii de grup. prin probe de evaluare conforme celor prevăzute în standardul respectiv. pentru obţinerea Certificatului de calificare. Prin urmare. Metodele active / interactive prezentate în material. Înainte de a vă apuca de lucru. el poate fi folosit în procesul instructiv şi pentru evaluarea continuă a elevilor fiind considerat un ghid.P. înainte de a începe să le rezolvaţi! . asiguraţi-vă că dispuneţi de toate materialele.-ului. Rezolvaţi toate activităţile date pentru ca sarcina de lucru să fie încheiată ! Profesorul va ţine evidenţa exerciţiilor şi problemelor pe care le-aţi rezolvat şi a activităţilor 12 .P. Dacă observaţi vreo problemă sau aveţi o neclaritate la una din cerinţe. Însă.

scrie ideile folosind cuvinte proprii 13 .pe care le-aţi desfăşurat şi va evalua progresul realizat. verifică notiţele. utilizează imagini pentru explicarea unui text Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare PRACTIC • • • efectuează activităţi practice scrie lucrurile în ordinea lor. Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare AUDITIV • • • • • • • • • ascultă cu atenţie pe cel care îţi explică lucrurile discută ideile noi şi explică-le cu cuvinte proprii discută ideile şi problemele cu o altă persoană roagă pe cineva să îţi explice din nou lucrurile pe care nu le-ai înţeles ascultă noţiunile înregistrate pe bandă citeşte cu voce tare învaţă. repetă cu voce tare înregistrează-ţi observaţiile şi gândurile pe un casetofon înregistrează principalelor aspecte ce trebuie recapitulate. utilizează culori. pentru a vedea dacă sunt scrise corect. subliniază cuvintele cheie. folosind propria ta voce Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare VIZUAL • • • • • • priveşte cu atenţie materialul tipărit pus la dispoziţie de profesor. pas cu pas. converteşte notiţele într-o imagine sau într-o bandă desenată. ilustraţii şi diagrame ca ajutoare pentru învăţare.

Identificaţi parametrii fundamentali ce caracterizează din punct de vedere funcţional acest tip de turbină. 4. apoi rosteşte cu voce tare acele cuvinte. 4. Definiţi aceşti parametrii şi notaţi valorile lor în tabelul de mai jos Tip turbină: Nr. 3. 2. 3. Găsiţi argumentul în utilizarea acelui tip. 6.crt. Urmărirea parametrilor de funcţionare ai turbinei hidraulice Compararea parametrilor de funcţionare şi sesizarea abaterilor Definire Valori Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică………………………………………………………. Identificaţi la locul unde va desfăşuraţi practica tipul de turbină utilizat. 5. Parametrii fundamentali ai turbinei hidraulice 1. 2.• • • converteşte notiţele într-o imagine sau într-o bandă desenată urmăreşte cu degetul titlurile. de mână sau pe calculator ajută alte persoane să îndeplinească sarcina respectivă FIŞĂ DE OBSERVAŢIE Competenţa vizată : Supraveghează funcţionarea turbinei hidraulice Obiective: • • Sarcini: 1. cuvintele cheie. …………………………………………………………………………………………………………… 14 . apoi de scrie-le din memorie.

Citeşte şi notează în tabel valorile acestora. Subliniază cu roşu abaterile de la valorile normale. Apă răcire intrare Apă răcire ieşire Lagăr radial Lagăr axial HG Apă răcire generator Ulei reglaj Ulei reglaj Hidrofor bar Cuzinet Cuzinet Cuzinet Cuzinet Cuzinet Cuzinet Intrare Ieşire Ulei acţ. 2. 3. Urmăreşte parametrii indicaţi în tabelul de mai jos. Presiune etanşare bar 15 HA TEMPERATURI Lagăr Lagăr radial axial PRESIUNI RAV GU Cap P distr Urmărirea parametrilor de funcţionare ai turbinei hidraulice Citirea parametrilor de funcţionare ai turbinei hidraulice Lagăr turbină RA V 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C bar bar .…………………………………………………………………………………………………………… FIŞĂ DE LUCRU Competenţa vizată : Supraveghează funcţionarea turbine hidraulice Obiective: • • Sarcini: 1.

Ce reprezintă? 2. crt. 16 . Explicaţi unde şi de ce sunt utilizate fiecare tip în parte. 4. Nr. Identificaţi parametrii fundamentali ce caracterizează funcţional fiecare tip identificat. Faceţi o comparaţie între parametrii celor 3 tipuri prezentate în tabel. 3. …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… STUDIU DE CAZ Competenţa vizată : Supraveghează funcţionarea turbinei hidraulice Sarcini: 1. 1. Observaţi cu atenţie imaginile de mai jos.Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică………………………………………………………. Imagine Denumire Parametrii fundamentali Utilizare 2.

3. PROIECTUL Competenţa vizată : Supraveghează funcţionarea turbine hidraulice Tema: Turbina Kaplan Proiectul trebuie să răspundă următoarelor întrebări: 17 .

…………………………………………………………………………………………………………… 18 . Când este utilizată turbina Kaplan? 2.Urmăriţi funcţionarea normală a turbinei. funcţionarea în regim de generator în reglare automată sau manual. Parametrii functionali ai turbinei hidraulice Funcţionare normală a turbinei (definiţi stare normala parametri) Funcţionare anormală a turbinei (definiţi stare anormală paramatri) Urmăreşte starea generală a instalaţiilor Recunoaşte abaterile parametrilor de la valorile nominale Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică………………………………………………………. Nr. Care sunt elementele constructive ale turbinei Kaplan? 3.crt.1. Observaţi cu atenţie care sunt parametrii care trebuie supravegheaţi şi în ce constă starea lor de funcţionare normală. Care sunt parametrii fundamentali ai acestei turbine? 4. 2. Care sunt avantajele şi dezavantajele turbinei Kaplan? FIŞĂ DE OBSERVAŢIE Competenţa vizată : Asigură funcţionarea turbinei în condiţii normale Obiective: • • Sarcini: 1. Completaţi fişa de mai jos după încheierea activităţii de observare.

Prin completarea careului. 2. echipamente şi instalaţii necesare pentru conversia unei forme de energie în energie electrică 3.…………………………………………………………………………………………………………… FIŞĂ DE LUCRU Competenţă vizată : Asigură funcţionarea turbinei în condiţii normale Obiectiv:  Urmăreşte starea de funcţionare normală a instalaţiei prin supravegherea parametrilor Sarcină: Careul de mai jos este sarcina voastră din fişa de lucru. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1. 4. Turbină folosită la hidrocentrale de mică cădere 19 . veţi descoperi pe verticală ceea ce supraveghem în instalaţiile şi echipamentele energetice. Are unitatea de măsură 0C. Turbină folosită la hidrocentrale de medie şi mare cădere. Pentru rezolvare folosiţi-vă de cunoştinţele dobândite despre turbine hidraulice. Ansamblul de construcţii.

Se defineşte prin raportul dintre energia furnizată de un sistem şi energia absorbită. 7. Se măsoară cu manometrul. 6. Turbină utilizată în domeniul căderilor mari şi debitelor mici. 8. 9. Produce energie electrică. 20 . Sarcină facultativă: Alegeţi şi voi o temă din cele studiate şi alcătuiţi un careu ca cel prezentat în fişa de lucru. 10.5. Careul cel mai reuşit va fi prezentat în faţa colegilor. Se defineşte prin cantitatea de apă ce intră în unitatea de timp. Transformă energia hidraulică în energie mecanică.

Identificati aceste simboluri. 6. 1. Simbol Denumire Semnificatie Unde se găsesc 2.STUDIU DE CAZ Competenţa vizată : Asigură funcţionarea turbine în condiţii normale Sarcini: 1. 4. PROIECTUL 21 . 2. Ce alte simboluri aţi identificat intr-o schemă a unei centrale hidroelectrice? 4. 3. 7. Observaţi cu atenţie simbolurile de mai jos şi prezentaţi semnificaţia lor. 3. 5. Nr. Întocmiţi un album cu aceste simboluri şi prezentaţi semnificaţia lor. crt.

pentru asigurarea funcţionării acesteia în condiţii normale e nevoie de monitorizarea parametrilor. Realizaţi un proiect cu tema: “Monitorizarea parametrilor care asigură funcţionarea turbinei în condiţii normale” Proiectul trebuie să răspundă următoarelor întrebări: • Ce este monitorizarea? • De ce este nevoie de monitorizarea echipamentelor/instalaţiilor energetice? • Ce vom monitoriza pentru a asigura funcţionarea turbinei în condiţii normale? • Cum se face monitorizarea? • Există o “memorie” a acestei monitorizări? • Cum se poate eficientiza monitorizarea? 22 .Competenţa vizată : Asigură funcţionarea turbinei în condiţii normale În exploatarea turbinei hidraulice. de supravegherea instalaţiile energetice.

Explicaţi când şi în ce situaţii se execută fiecare operaţie. Pornire Oprire 23 .FIŞĂ DE OBSERVAŢIE Competenţa vizată : Efectuează manevre pentru pornirea sau oprirea turbine hidraulice Obiective: • • Precizează modalităţile de pornire şi oprire ale turbinei hidraulice Indică succesiunea operaţiilor în pornirea sau oprirea turbinei hidrauliceî Sarcini: Urmăreşte. Completează o hartă conceptuală cu tipurile de porniri şi opriri întâlnite. supravegheză şi caută informaţii asupra modalităţilor de pornire şi oprire a unui hidroagregat dintr-o central hidroelectrică.

de alimentare a aparatajului hidroagregatului sunt sub tensiune. L.corespunde cu starea “gata de pornire” G. B. . Trece în diagramă succesiunea logică a acestor comenzi. Fă o separare a acestora pe două componente care indică: Starea instalaţiilor turbinei înaintea pornirii Pornirea hidroagregatului b).FIŞĂ DE LUCRU Competenţa vizată : Efectuează manevre pentru pornirea sau oprirea turbine hidraulice Obiectiv: • Indică succesiunea operaţiilor în pornirea sau oprirea turbinei hidrauliceî Sarcini: Citeşte cu atenţie starile/comenzile de mai jos. E. şi c.D. . -instalaţia de apă pentru răcirea uleiului lagărului turbinei este în stare de funcţionare. Prin comanda de pornire se excită releul de pornire care transmite elementelor lanţul de automatizare camanda de pornire după cum urmează: 24 . -agregatul defrânat şi pistoanele dispozitivelor de frânare –ridicare în poziţia coborât.închis şi servomotorul deblocat (se blochează manual în cazul opririlor de lungă durată).c. C. F. Indică care tip de pornire este menţionată prin comenzile indicate mai jos. -circuitul de ulei pentru reglaj este sub presiune (ventil manual de admisie a uleiului sub presiune din GUP în circuitul de ulei pentru reglaj este deschis) I. K. D.Se pune comutatorul de alegerea modulului de comandă a hidroagregatului în poziţia “automat”. -barele de c.a.Se verifică dacă starea inst.regulatorul de turaţie în stare “gata de pornire” H.GUP este în stare de funcţionare normală. J. . -A. a). A. . -instalaţia de răcire cu apă a etanşării arborelui este în stare de funcţionare. Se verifică dacă pe panoul de automatizare al hidroagregatului este afişată semnalizarea “gata de pornire” care confirmă îndeplinirea operaţiilor de pornire.

se deschide până la o valoare a deschiderii.”întrerupătorul generatorului deschis” şi “generator excitat”.sincronizatorul pune în funcţiune instalaţia de sincronizare precisă care realizează egalitatea de frecvenţă fază şi tensiune.Electrodistribuitorul. (AD-aparat director.Generatorul pilot va fi antrenat şi astfel regulatorul electrohidraulic va fi alimentat preluând comanda hidroagregatului. LD-limitator deschidere)) Starea instalaţiilor turbinei înaintea pornirii: Pornirea hidroagregatului: Tipul pornirii:………………………………………………………………………………. .impusă prin dispozitivul LD şi ca urmare agregatul demarează..Când diferenţa frecvenţelor între reţea şi generator ajunge sub 1%. Succesiunea comenzilor: • • • • 25 .Când turaţia atinge 80% din valoarea nominală condiţionat de situaţiile “LD pe minim”.A. .D.releul de turaţie conectează blocul sincronizator al regulatorului. acţionat permite accesul uleiului sub presiune modulată în camera de presiune modulată a sertarului de distribuţie A.. .D.

Simbol Tipul Semnificatie Locul 2. 26 . 2. 4. 4. crt. Ce alte indicatoare aţi identificat? Întocmiţi un album cu aceste indicatoare şi prezentaţi semnificaţia lor. Observaţi cu atenţie următoarele indicatoare si prezentaţi semnificaţia lor. Identificaţi aceste indicatoare pe durata efectuării stagiului de practică la agentul economic. Credeţi ca sunt spaţii care ar necesita şi alte indicatoare? Care ar fi? Nr. 3.Unde sunt montate aceste indicatoare? 3. 1.STUDIU DE CAZ Competenţa vizată : Efectuează manevre pentru pornirea sau oprirea turbine hidraulice Obiectiv: • Respectarea normelor generale de protecţie a muncii Sarcini: 1.

6.5. 10. 9. 7. FIŞĂ DE OBSERVAŢIE 27 . 8.

crt. Menţionaţi cauzele care au dus la producerea lor dar şi efectele lor.Competenţa vizată : Precizează tipurile de avarii şi incidente în exploatare Obiectiv: • • Indică tipurile de avarii mai des întâlnite Enumeră principalele cauze care pot duce la avarii Sarcini: Sunteţi într-o centrală hidroelectrică în perioada de practică. centralei şi notaţi-vă evenimentele care au avut loc. Cercetaţi în „istoricul”. Observaţi eventualele incidente care pot apare.Clasaţi-le în evenimente mai des întâlnite şi în evenimente rare. Eveniment (avarie) Frecvenţa evenimentului Cauze Efecte 28 . Completaţi tabelul Realizaţi un eseu “Evenimente/incidente care apar într-o centrală hidroelectrică” Nr.

1. 7. Pentru fiecare eveniment menţionat. evenimente. 3. Sarcină: Intr-o centrală hidroelectrică pot apare tot felul de incidente. 8. avarii având cauze diverse. 2. trebuie să găsiţi cel puţin două cauze care-l pot produce.FIŞĂ DE LUCRU Competenţa vizată : Precizează tipurile de avarii şi incidente în exploatare Obiectiv: • Enumeră principalele cauze care pot duce la avarii. 4. 6. Nr. Completaţi tabelul cu încă cel puţin patru evenimente care pot apare. 9. Crt. În tabelul de mai jos sunt indicate câteva din incidentele care pot apare într-o centrală. Incident/Eveniment Vibraţii anormale ale turbinei Inundarea capacului turbine Creşterea temperaturii lagărului Creşterea sau scăderea nivelului de ulei din lagăr Cauze Frecvenţa producerii lor STUDIU DE CAZ 29 . 5.

Precizează tipurile de avarii şi incidente în exploatare. Tema: Tema: Sunteţi Sunteţi intr-o centrală hidroelectrică.Competenţe vizate : 1. Identificaţi Identificaţi componentele componentele schemei schemei şi şi grupaţi-le grupaţi-le intr-un intr-un tabel. 3. Unde credeţi că ar putea apărea incidente în exploatare. Constataţi Constataţi dacă dacă este este identică identică sau sau nu nu cu cu cea cea prezentată.. Asigură functionarea turbinei în conditii normale. prezentată. teren. Supravegheaza functionarea turbinei hidraulice. tabel.. Citiţi Citiţi parametrii parametrii aparatelor aparatelor indicatoare indicatoare din din schema schema identificată identificată în în teren. Priviţi cu atenţie schema de mai jos şi răspundeţi următoarelor următoarelor cerinţe: cerinţe: Identificaţi în Identificaţi în teren teren instalaţia instalaţia de de mai mai jos jos (sub (sub supravegherea supravegherea personalului personalului autorizat). 2. Unde credeţi că ar putea apărea incidente în exploatare. 30 . autorizat).

Timpul sarcinii este alocat de îndrumători... fiecare grupă având alt tip de instalaţie.Completaţi tabelul de mai jos: Denumire componentă Parametrii urmăriţi Denumire Aparat Valori în limite în afara normale limitelor Propunere: Activitatea poate fi gândită pe grupe de câte 3-5 elevi. în funcţie de complexitatea schemei. Observaţii ale profesorului/maistrului sau tutorelui de practică …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… JURNAL DE PRACTICĂ 31 .

Care au fost evenimentele sau activităţile care v-au plăcut? Motivaţi.Ce lucruri noi aţi învăţat? …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… 3.Elev: Perioada: Locaţia (Agent economic/departamant): Modulul: Tema: Sarcina de lucru: Competenţele vizate: În jurnalul de practică.Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-ati observat sau le-ati desfăşurat? …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………….Ce lucruri/activităţi nu v-au plăcut? Motivaţi? …………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………. pe întreaga perioadă de practică. Temele sunt stabilite de profesorul de specialitate împreună cu reprezentantul desemnat al agentului economic. Obs.. …………………………………………………………………………………………………………… 2. …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… 4. PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ 32 . Elevul are obligaţia să completeze în jurnal la sfârşitul fiecărei teme parcurse. şi vizează toate competenţele din Standardul de Pregătire Profesională. elevul va complete următoarele informaţii: 1. La începutul jurnalului sunt nominalizate toate temele care urmează a fi parcurse de elevi.

talentelor. să se stabilească minimul şi maximul obligatoriu al elementelor incluse pentru evaluare. sarcini specifice fiecărui modul. Evaluarea portofoliului Pentru a evalua un portofoliu. scrise. apare contradicţia între tendinţa dintre orientarea calitativ-cantitativă a portofoliului şi cerinţele administraţiei “de a interpreta totul prin prismă cantitativă”. proiectul. Portofoliul este forma şi procesul de organizare (acumulare.Portofoliul de practică al elevului reprezintă un instrument de evaluare complex. În al treilea rînd. a nivelului de instruire şi ameliorarea procesului didactic. autoevaluarea. contribuţiilor personale. este necesar. evaluarea multilaterală calitativă şi cantitativă. în primul rînd. observarea sistematică a comportamentului şcolar. părinţi. Portofoliul este un instrument care îmbină învăţarea cu evaluarea. necesare pentru analiza lor ulterioară. Portofoliul cuprinde o selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului. care pun în evidentă progresele sale. cele care îl reprezintă. În al doilea rînd. pasiunilor. apare problema acordării punctajului pentru diferite componente ale portofoliului: unele valorează mai mult. care include rezultatele relevante obţinute prin diverse metode şi tehnici de învăţare. şi practice. Portofoliul reprezintă „cartea de vizită a elevului” şi face parte din categoria metodelor şi instrumentelor alternative de evaluare. profesori. agenţi economici etc). 33 . selectare şi analiză) a modelelor şi a produselor activităţii instructiv-educative a elevului şi a materialelor informative din surse externe (colegi de clasă. care permit aprecierea aptitudinilor. Aceste rezultate vizează probele orale. altele mai puţin.

competenţele tehnice generale şi specializate din standardul de pregătire profesională Pentru evaluarea achiziţiilor (în termeni cognitivi. portofolii individuale.ORGANIZAREA EVALUĂRII Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către profesor pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora. O competenţă se va evalua o singură dată. În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. • Lucrul cu modelele Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente (fise de observatie. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor grupului instruit. exerciţii. Modalităţi de evaluare       instrumente de evaluare orală /scrisă/ practică. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. proceduri de autoevaluare. proiecte. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie. referate. a competenţelor prevăzute de programele şcolare. condiţiile de aplicabilitate ale acestora şi cu probele de evaluare introduse în standardul de pregătire profesională. portofoliu. fise de autoevaluare. chestionarul. proiectul.atitudinilor lor faţă de o sarcina dată) • metoda execiţiilor practice • investigaţia • autoevaluarea (este una din metode care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii. în funcţie de dificultatea acesteia.) care trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performantă. evaluare pe perechi şi de grup • 34 . capacitatilor. fise de lucru. eseuri. îşi susţin şi motivează propunerile). etc. afectivi şi performativi) elevilor. la orele afectate modulului se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente: observarea sistematica (activitate care permite evaluarea conceptelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. teme pentru acasă. observaţie directă pe parcursul procesului. corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare competenţă. teme pentru investigaţiile individuale sau de grup. probleme.

Caracteristici tehnice. cu axul vertical. în partea sa superioară având bucşe ce ghidează fusurile inferioare ale paletelor directoare. şi are rolul de asigura o curgere uniformă optimă) a apei pe periferia aparatului director. fiind prevăzut cu toate elementele de asamblare şi etanşare necesare îmbinării lui cu subansamblele învecinate. 35 . 2. precum şi circulaţia curentului de la intrare în rotor necesară funcţionării optime.Statorul este realizat din două jumătăţi prin sudare. iar coloanele prin turnare.  Statorul turbinei este realizat dintr-un număr de coloane profilate. asigură reglarea debitului ce intră în rotor. executată din tablă de otel. respectiv a cuplului (puterii) turbinei.  Inelul inferior este o construcţie sudată inelară.Generalităţi. Turbina hidraulică tip KVB este tip Kaplan în cameră spirală din beton. De asemenea are rolul de organ de închidere a accesului apei pentru situaţii normale şi de avarie. Elemente componente  Camera spirală este construită din beton şi are rolul de asigura repartizarea uniformă a debitului pe periferia aparatului director sau a statorului şi creează condiţiile necesare intrării apei în rotor.ANEXE FIŞĂ DE DOCUMENTARE 1 Turbina hidraulică tip KVB 1. prin construcţia sa. cuplată la hidrogeneratorul vertical tip HVS.  Aparatul director. dispuse echidistant în zona de ieşire din camera spirală.

În ipoteza lipsei uleiului sub presiune la servomotoarele aparatului director. Fixarea arborelui turbinei de arborele hidrogeneratorului se realizează prin intermediul unor 36 . 3. partea inferioară fiind confecţionată din otel inoxidabil. una pentru prinderea lagărului turbinei. Acţionarea paletelor se face de către pistonul servomotorului amplasat în partea superioară a butucului prin intermediul stelei de conducere.  Camera rotorului. este o construcţie sudată din două jumătăţi. Figura 1 1. iar cealaltă pentru prinderea etanşării arborelui şi respectiv trei ştuţuri cu flanşe pentru prinderea ventilelor de rupere a vacuumului.  Mecanismul de reglare al palelor este format dintr-un sistem de pârghii legat la un capăt de inelul de reglare iar la celalalt capăt de fusul fiecărei pale a aparatului director. forjate şi 2 flanşe turnate sudate între ele. Rotorul este de tip Kaplan cu patru palete reglabile din otel inoxidabil rezistent la cavitaţie Rotorul de tip Kaplan este conceput constructiv cu stea de conducere.tijă de reglare. 5. Capacul turbine este o construcţie sudată inelară. 2.piston servomotor. mecanismele de acţionare a paletelor fiind fixate de aceasta.cercel. inelul de reglare poate fi blocat la poziţia închis. destinată conducerii apei în zona rotorului.stea de reglare. Racordarea camerei rotorului la partea de beton a tubului de aspiraţie se face printr-o căptuşeală realizată în construcţie sudată. executată din tablă de otel dispunând în partea sa superioară de elementele necesare montării servomotoarelor de acţionare ale inelului de reglare şi respectiv suporţilor pentru dispozitivul de blocare a inelelor de reglare.  Rotorul turbinei este organul principal al turbinei în care are loc transformarea energiei hidraulice în energie mecanică. 4. În figura 2 este prezentată o secţiune prin rotorul turbinei.  Sistemul de acţionare al paletelor este de tipul cu inel de reglare ghidat pe capacul turbinei. In partea inferioară este prevăzut cu două flanşe. compusă din tronsoane. printr-un dispozitiv special de blocare mecanică.manivelă  arborele turbinei destinat transmiterii puterii de la rotorul turbinei la arborele hidrogeneratorului este o construcţie mixtă.pârghie. 6.

Partea inferioară a arborelui a fost prevăzută cu o etanşare mecanică de tipul cu segmenţi din grafit în vederea evitării pătrunderii apei din zona rotorului turbinei în zona capacului acesteia. Capul de distribuţie constituie elementul funcţional de legătură între sertarul regulatorului turbine şi respectiv coloana de distribuţie.  Circuitul de aer prin contrapresiune cap distribuţie Instalaţia este formată dintr-un inel selector racordat la magistrala de aer comprimat de joasă presiune de 10 kgf/cm2. • ventil de golire al camerei spirale este folosit cu ocazia reviziilor şi reparaţiilor pentru evacuarea apei rămase în partea inferioară a camerei spirale. inel fix. Figura 3 1. 6.capac turbină.arbore turbină.buloane de o construcţie specială. Servomotoarele constau din câte doi cilindrii şi un corp intermediar. 5. În interiorul cilindrului. Prin reglarea presiunii aerului comprimat cu ajutorul reductorului de presiune intercalat pe circuit (la 0-10 kgf/cm2) se reglează debitul de aer admis prin circuit în zona delimitată de 37 .  Coloana de distribuţie are rolul conducerii uleiului sub presiune distribuit de capul de distribuţie pe cele două fete ale pistonului rotorului. glisează două pistoane din otel forjat. segmenţi grafit. Sunt prevăzute cu servomotoare. toate executate prin turnare din otel. 7. Interiorul arborelui este alezat pentru a permite montarea coloanei de distribuţie.  Servomotoarele aparatului director necesare pentru acţionarea paletelor aparatului director. Conducerea uleiului se realizează prin două spaţii tubulare concentrice. fiind realizat în principal din două carcase în construcţie sudată şi o tijă centrală mobilă legată la coloana de distribuţie. inel glisare. în procesul de reglare a turbinei. 2. sub nivelul inferior al aparatului director.resoarte  Lagărul turbinei are rolul de a ghida mişcarea turbinei şi de a prelua forţele radiale rezultate din dezechilibrul maselor rotitoare şi a forţelor hidraulice neuniforme pe rotor.garnitură. în vederea reglării poziţiei paletelor rotorului. În figura 3 este prezentată schema de principiu a etanşării arborelui turbinei. ca urmare a funcţionării turbinei la încărcări mici sau închideri bruşte ale aparatului director. 4. care fac corp comun cu tija pe care se asamblează bolţul inelului de reglare.  Armături principale • ventilele de rupere a vacuumului sunt destinate evitării apariţiei de depresiuni periculoase în zona rotorului. 3.

0.2 kgf/cm2 la labirintul capului de distribuţie cu scopul de a crea o circulaţie în sensul către baia de ulei a vaporilor şi a picăturilor de ulei în labirint. Rotor turbină Stator turbină FIŞĂ DE DOCUMENTARE 2 Descriere funcţională – Turbina Kaplan 38 .partea rotitoare şi partea fixă la cca.

servomotoare aparat director 9.lagăr axial 5.lagărul turbinei 10.flanşe inferioară 11. căptuşită cu tablă din otel în zona de intrare în rotor şi în zona pintenului.palete rotor 12.stator turbină 2.arbore turbină 8.piston servomotor rotor Admisia apei în turbină se realizează prin camera spirală din beton.coloană de distribuţie 7. Camera este de secţiune trapezoidală cu un unghi de înfăşurare de 1800 şi asigură o distribuţie uniformă a debitului pe periferia statorului. imprimându-i direcţia optimă de intrare în camera rotorică. Statorul. prin coloanele profilate hidrodinamic. 39 .aparat director 3.generator 6.1. conduce uniform apa spre aparatul director.capac turbină 4.

În zona capacului turbinei. Aparatul director are şi rolul de organ de protecţie prin închiderea lui comandată automat. Turbina este prevăzută cu reglare dublă. arborele este ghidat de către un lagăr de conducere al turbinei. Modificarea deschiderii aparatului director. Evacuarea apei din camera rotorului spre canalul de fugă al centralei. permite admisia unor debite diferite în turbină şi implicit realizarea de puteri diferite transmise hidrogeneratorului. inel. care asigură o admisie uniformă. se face prin tubul de aspiraţie din beton. Transmiterea cuplului motor de la rotorul turbinei la cupla arborelui hidrogeneratorului se face cu ajutorul arborelui turbinei. În continuare apa trece în camera rotorului şi la rotor unde are loc transformarea energiei hidraulice în energie mecanică. întrerupându-se accesul apei în turbină. constând în rotirea concomitentă a paletelor aparatului director şi a paletelor rotorului.pârghii de reglare. la acţionarea unei protecţii sau la comanda de oprire a agregatului. căptuşit în zona conului cu tablă din otel.Traseul apei prin zona de scurgere a turbinei se continuă cu aparatul director. care poate prelua eventualele încărcări radiale rezultate din dezechilibrul maselor rotitoare şi al forţelor hidraulice neuniforme pe rotor. în condiţii cinematice optime a apei în rotor. prin schimbarea poziţiei paletelor acestuia. Acţionarea paletelor aparatului director se face cu un sistem clasic. acţionat de două servomotoare comandate de regulatorul automat de viteză. cu care asigură randamente cu valori ridicate în întreg domeniul de funcţionare garantat. FIŞĂ DE DOCUMENTARE 3 40 .

care comandă pornirea si oprirea pompei.cm2 la impulsul dat de acelaşi releu. + 10 C0. pentru care pierderile de material aferente unui rotor ca urmare a coroziunii.Funcţionarea turbinei.a. eroziunii şi cavitaţiei nu vor depăşi max. • presiuni în acumulatorul GUP. care pot fi identificate în raport cu poziţia indicatorului de nivel. La o durată de funcţionare de 800 ore. adâncimea cavernelor create în zona rotorului este de max. • temperaturi ale mediului ambiant la nivelul turbinei de min. situaţii anormale de funcţionare  Funcţionarea normală a turbinei Se consideră funcţionare normală a turbinei. la manometrele cu contacte aferente acestuia.  Manevre si operaţii de reglare În funcţionarea normală a turbinei în reţea se pot executa următoarele manevre şi operaţii de reglare: 41 . funcţionarea în regim de generator în reglare automată sau manuală. următoarele :  pornirea pompei de rezervă a GUP la atingerea unei presiuni de 35 kgf/cm 2 în acumulator. când: • turbina dezvoltă o putere funcţie de cădere şi a unui debit absorbit corespunzător căderii şi a unei deschideri proporţionale a aparatului director şi palelor rotorice. Hsmax a fost stabilită în baza coeficienţilor critici inferiori de cavitaţie. manevre. • nivelele în rezervorul de ulei al GUP cuprinse între „nivelul maxim semnalizare" si "nivelul minim semnalizare".c. Se consideră de asemenea ca stări de funcţionare normală a turbinei. • nivele ale apei infiltrate în capacul turbinei între nivelul maxim şi nivelul de pornire pompă.00 m. la impulsul şi cu semnalizarea preventivă dată de unul din releele de presiune ale GUP şi oprirea ei la atingerea unei presiuni de 40 kgf.3 mm. • nivelul de ulei în acumulatorul GUP să fie în zona indicatorului de nivel însă sub nivelul admisiei de aer. respectiv oprire a pompei de lucru a grupului de ulei sub presiune). cuprinse între 36 si 40 kgf/cm2 (presiune de pornire. • intrarea în funcţiune a instalaţiei de completare cu aer în acumulatorul GUP la comanda hidraulică dată de releul de nivel cu plutitor aferent acumulatorului la atingerea nivelului admisie aer.90 kg. puse în evidenţă prin intermediul indicatorului de nivel cu semnalizare electrică aferentă rezervorului. • sarcina maxima admisibila de aspiraţie Hsmax = 2.

. 42 . sesizată prin intermediul manometrului cu contacte aferent GUP şi semnalizată prin "presiunea incorectă a nivelului în hidrofor". • creşterea anormală a temperaturii lagărelor agregatului semnalizată prin releele de semnalizare. • ruperea bolţurilor de forfecare.cm2 în acumulatorul GUP.. • atingerea unui debit scăzut de apă în conducta de alimentare a etanşării arborelui. • atingerea nivelului maxim de semnalizare. în rezervorul de ulei GUP sesizată prin indicatorul de nivel şi semnalizată prin "nivel incorect al uleiului in rezervor".cm2 în acumulatorul GUP sesizată prin intermediul manometrului cu contacte aferent GUP şi semnalizată (se previne astfel descărcarea acumulatorului prin ventilul de presiune de 42+0.5 kgf.încărcarea şi descărcarea turbinei în regim de generator fie de la panoul de automatizare. • timpul prea mare al procesului de pornire şi oprire cu menţinerea agregatului la turaţii scăzute.trecerea turbinei de pe reglare prin comanda de la distantă de pe blocul TP (bloc turaţie-putere) pe blocul LD (limitator deschidere) şi invers.cm2).  Situaţii de funcţionare anormală a turbinei Se consideră drept situaţii de funcţionare anormală a turbinei următoarele stări de funcţionare puse în evidenţă prin semnalizări preventive ale instalaţiilor de automatizare: • atingerea "nivel maxim" al apei infiltrate în capacul turbinei sesizată de releul de nivel care în afara semnalizării preventive comandă punerea în funcţiune a pompei de rezervă pentru evacuare a apei din capac. sesizată de indicatorul de circulaţie sau prin manometrul diferenţial. fie de la regulatorul de turaţie. • atingerea nivelului minim de semnalizare în rezervorul de ulei al GUP sesizată prin intermediul indicatorului de nivel şi semnalizată prin nivel incorect al uleiului în rezervorul GUP. • atingerea unei presiuni scăzute de 34 kgf. • pornirea pompei de rezervă a GUP. • atingerea nivelului maxim in acumulatorul GUP. sesizată prin intermediul releului nivel montat pe acumulator şi semnalizată. • atingerea unei presiuni crescute de 42 kgf.

faţă de temperatura stabilită la un regim constant de funcţionare al turbinei iar temperatura apei de răcire nu s-a modificat.  scăderea turaţiei la mersul de durată.  condiţiile tehnice şi de montaj.  condiţiile tehnice de montaj.mărirea timpului de oprire a turbinei faţă de timpul stabilit în cursul probelor de punere în funcţiune ce menţine agregatului la turaţii scăzute şi pornirea de la sine în momentul imediat următor coborârii mecanismelor de frânare. FIŞĂ DE DOCUMENTARE 4 43 . . . .situaţia în care grupul fiind cuplat la reţea. peste valorile admise prescrise în a unei căderi şi a unei deschideri constante a AD şi rotorului.creşterea temperaturii lagărelor (ulei sau cuzineţi) cu 2-3 0C/pe oră. . a unei turaţii mai mari decât cea stabilită în timpul probelor de sarcină. . în condiţiile aceleaşi căderi şi ale aceluiaşi unghi de deschidere a paletelor rotorului. impulsurile de comandă date prin blocurile de comanda TP sau LD nu sunt executate. de asemenea.ambalarea turbinei la pornire. de sarcină ale turbinei. . în gol sau mărirea bătăii arborelui turbinei în zona lagărului de conducere prin valoarea admisă la mărirea amplitudinii vibraţiilor părţilor rotitoare şi fixe.atingerea în cazul unor descărcări bruşte. situaţii de funcţionare anormală a turbinei următoarele stări de funcţionare nepuse în evidentă prin semnalizări preventive ale instrucţiunilor de automatizare:  stabilirea turaţiei nominale la mersul în gol al turbinei pentru deschideri ale AD (aparat director) mai mari decât deschiderea stabilită în cursul probelor de punere în funcţiune.Se consideră.creşterea anormală a temperaturii uleiului în sistemul de reglaj (apropiat de 700C). . .mărirea intensităţii zgomotului în zona turbinei peste limitele normale.apariţia la mersul in gol a unor oscilaţii anormale ale AD. în gol sau a încărcării la mersul de durată.

• instalaţia de aer comprimat este în stare de funcţionare inclusiv circuitul de etanşare cap distribuţie (cca 0. având: a) blocul de comandă TP în poziţia "minim" corespunzătoare obţinerii unei turaţii inferioare cu cca.a.a. R. N. • siguranţele de 220 Vcc din circuitele de comandă. hidroagregatul funcţionând în regim de generator pe reglare automată. pornirea turbinei în această situaţie depinzând de instalaţii speciale de automatizare în afara cadrului centralei. • barele de c.  starea instalaţiilor înaintea pornirii turbinei prin comandă locală este: • barele de c. automatizare şi semnalizare aferente agregatului sunt cuplate (introduse) şi sunt sub tensiune. • vanele rapide ale grupului sunt deschise.Pornirea turbinei Pornirea turbinei se face în mod normal prin comandă locală (din centrală). respectiv în timpul probelor de punere în funcţiune. • ventilul de admisie a uleiului de la GUP la sistemul de reglaj este deschis. la pornirea iniţială şi după reparaţii. • regulatorul automat de viteza în situaţia gata de pornire.700 sunt sub tensiune. 44 . • circuitul apei de etanşare a arborelui turbinei este în funcţiune. b) blocul de comandă LD în poziţia "minim" corespunzătoare obţinerii unei turaţii uşoare superioare turaţiei de mers în gol. de alimentare a aparatajului hidroagregatului şi serviciilor interne proprii şi generale sub tensiune. • aparatul director este închis şi deblocat. respectiv punctul de conducere centralizată şi dispecerat. Gradul de automatizare al instalaţiilor turbinei permite realizarea pornirii turbinei în regim de generator pe reglare automată şi prin telecomandă. si c.c. • frânarea este în poziţia "defrânat". • GUP se găseşte în stare de funcţionare. • instalaţia pentru evacuarea apei infiltrate în capacul turbinei este în stare de funcţionare. Pornirea turbinei prin comandă locală în regim de generator pe reglare manuală se face numai în cazuri excepţionale.2 kgf/ cm2). 8% turaţiei de sincronism.

 se pune comutatorul de alegere a modului de comanda a turbinei pe poziţia "manual".  comutatorul de alegere a comenzilor turbinei pe "automat".• părţile rotitoare ale agregatului au fost ridicate sau nu necesită ridicare. palele rotorice se închid. Prin această comandă se realizează acelaşi proces de pornire de la punctul de mai sus cu precizarea că vanele cu închidere rapidă dacă sunt închise se ridică automat şi automat la 90% din turaţia nominală. în vederea creerii peliculei de ulei la lagărul axial. legătura combinatorică se restabileşte. Pornirea agregatului in regim de generator cu reglare manuală  se verifică condiţiile de la punctul “stare iniţială”  sunt realizate condiţiile de pornire confirmate prin semnalizarea "gata de pornire". intră în funcţie sincronizarea automată care realizează conectarea în paralel a generatorului tot prin sincronizare precisă. iar circuitul de ridicare este izolat cu aer comprimat.  se trece cheia de comandă pe poziţia "automat".  se dă impuls de pornire a agregatului. la atingerea unei turaţii de aproximativ 70% din turaţia nominală. pentru regulatoarele automate de viteză electrohidraulice (pentru regulatoarele digitale această valoare este setabilă prin panoul operator). Limitarea mecanică pentru turaţia de mers în gol este uşor superioară turaţiei corespunzătoare frecvenţei de 50 Hz. Exemplu de schemă logică de pornire a unui hidroagregat: 45 . Pornirea agregatului în regim de generator cu reglare automată  se verifică condiţiile de stare iniţială  sunt realizate condiţiile de pornire confirmate prin semnalizare "gata de pornire".

46 .

org/wiki/Hydroelectricity.ro/hidrocentrale. Bucureşti – 1987 5. 1974 6.BIBLIOGRAFIE 1. http://www. Timişoara 1979 2.php 47 . Editura Pol. Mircea Bărglăzan “Turbine hidraulice şi transmisii hidrodinamice”. Ioan Anton. stavile şi turbine hidraulice”. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică.P. Moţoiu Centrale termo şi hidroelectrice. “Turbine hidraulice”. Izbăşoiu I. Editura Pol. http://en. “Vane. C. 7. Editura Facla. Mircea Bărglăzan “Turbine hidraulice ”. Editura I. Timişoara – 2001 3. Timişoara – 2000 4.wikipedia.energie-gratis.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful