MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

MECI–CNDIPT / UIP

AUXI LI AR CURRI CU LAR
MODULUL:

EXPLOATAREA TURBINEI HIDRAULICE
DOMENIUL: ELECTROMECANIC NIVEL: 2 CALIFICARE: OPERATOR ÎN CENTRALE HIDROELECTRICE

2009 1

CUPRINS CUPRINS

1. 2. 3.

Competenţe Informaţii despre specificul agenţilor economici Modalitatea de organizare a practicii 2

4. 5.

Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitatea muncii Instrumente de lucru ale elevului necesare desfaşurării practicii 5.1. Supraveghează funcţionarea turbinei hidraulice 5.1.1. Fişe de observaţie 5.1.2. Fişe de lucru 5.1.3. Studii de caz 5.1.4. Miniproiect 5.2. Asigură funcţionarea turbinei în condiţii normale 5.2.1. Fişe de observaţie 5.2.2. Fişe de lucru 5.2.3. Studii de caz 5.2.4. Miniproiect 5.3. Efectuează manevre pentru pornirea sau oprirea turbinei hidraulice 5.3.1. Fişe de observaţie 5.3.2. Fişe de lucru 5.3.3. Studii de caz 5.3.4. Miniproiect 5.4. Precizează tipurile de avarii şi incidente în exploatare 5.4.1. Fişe de observaţie 5.4.2. Fişe de lucru 5.4.3. Studii de caz 5.4.4. Jurnal de practică 5.5. Portofoliu de practică

6. 7. 8.

Organizarea evaluării Anexe – fişe de documentare Bibliografie

3

COMPETENŢE

În modulul “Exploatare turbinei hidraulice“ a fost agregată unitatea tehnică specializată cu aceeaşi denumire din Standardul de Pregătire Profesională. 45.15. Exploatarea turbinei hidraulice 45.15.1. Supraveghează funcţionarea turbinei hidraulice 45.15.2. Asigură funcţionarea turbinei în condiţii normale 45.15.3. Efectuează manevre pentru pornirea sau oprirea turbinei hidraulice 45.15.4. Precizează tipurile de avarii şi incidente în exploatare

Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unităţi de competenţă 45.15. Exploatarea turbinei hidraulice Competenţe 45.15.1. Supraveghează funcţionarea turbinei hidraulice Conţinuturi tematice  Parametrii turbinelor (notare, definire, unităţi de măsură): înălţimea aspiraţie, cavitaţie. 45.15.2. Asigură funcţionarea turbinei în condiţii normale  de Parametrii funcţionare), de parametrii Starea a starea instalaţiei: uleiului, funcţionare (încadrare în limite nominali  generală etanşări, debitul, căderea, de de puterea, rotaţia, randamentul, geometrică coeficientul

parametrii nominali 45.15.3. Efectuează manevre pentru pornirea sau oprirea • Manevre pentru 4

manţinerea instalaţiei în

4.turbinei hidraulice parametrii nominali. pornirea turbinei în regim automat • Foi de manevre (citire. măsuri de prevenire). completare) 45. incidente întâlnite în exploatarea turbinelor hidraulice (definire. oprirea turbinei hidraulice • Modalitati de pornire: pornirea turbinei în regim manual. interpretare. manevre pentru pornirea. Precizează tipurile de avarii şi incidente în exploatare • Avarii. cauze care pot duce la avarii şi incidente.15. clasificare. 5 .

A. etc. Transelectrica  Analize chimice de determinare a caracteristicilor fizico-chimice ale uleiului mineral de turbină. Electrica S.C. şi C. trasformată în energie cinetică prin rotirea turbinei hidrocentralei. având o viaţă lungă • Avantajul ecologic. uneori pot genera conflicte când sunt amplasate în parcuri naţionale sau când nivelul apei barajului acoperă localităţi. activitatea principală este “Producţia de energie electrică”. INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI Agenţii economici specifici pentru aceasta calificare sunt Sucursale Hidrocentrale care fac parte din Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice „Hidroelectrica” S. staţii de pompaj energetic. care prin rotirea rotorului generatorului într-un câmp magnetic.N. microhidrocentrale. nu poluează mediul înconjurător. stocarea şi furnizarea apei Asigurarea protecţiei civile prin atenuarea viiturilor Asigurarea apei pentru irigaţii Reducerea impactului amenajărilor hidroenergetice asupra mediului Furnizarea de energie electrică consumatorilor eligibili la tarife negociate Asigurarea de servicii energetice prin instalaţiile proprii pentru filialele S. O hidrocentrală este o centrală electrică folosită pentru a transforma energia mecanică produsă de apă în energie electrică. Domeniul principal de activitate este „Producerea. 6 Bucureşti.. Câteva din avantajele producerii de energie sub această formă: • Avantajul economic. Această mişcare de rotaţie va fi transmisă mai departe printr-un angrenaj de roţi dinţate generatorului de curent electric. transportul şi distribuţia energiei electrice ” iar .A. Printr-un baraj de acumulare a apei pe cursul unui râu unde poate fi prezentă şi o cascadă se realizează acumularea unei energii potenţiale. va transforma energia mecanică în energie electrică. electroizolant. hidraulic. acreditat de RENAR Bucureşti Fiecare sucursală are în administrare mai multe hidrocentrale. randament ridicat. in cadrul Laboratorului de Analize Chimice al sucursalei.2. preţ de cost redus. Pe lângă producerea energiei electrice în hidrocentrale mai menţionăm şi alte activităţi:        Furnizarea serviciilor necesare funcţionării Sistemului Energetic Naţional Colectarea.

se recomandă desfăşurarea acestora într-o centrală hidroelectrică. modulul poate încorpora în orice moment al procesului educativ. pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice. centrate pe elev. Pentru atingerea competenţelor specifice stabilite prin modul. Fiind o structură elastică. Trebuie ca procesul de evaluare să fie riguros. tinând cont şi de particularităţile grupului. de a utiliza activităţi variate de învăţare. activităţile de învăţare . Având în vedere caracterul agentului economic. profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi. Un factor important îl constituie calitatea evaluării căreia îi vor fi supuşi elevii. 7 . interactiv şi centrat pe elev. diferenţiată. conform programelor. MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICII Orele de instruire practică se recomandă a se desfăşura în cabinete de specialitate dotate cu o gamă largă de instalaţii şi echipamente electro-energetice dar mai ales la agentul economic (CHE). Abordarea conţinuturilor trebuie să fie flexibilă. Pentru majoritatea orelor cu tematica stabilită. noi mijloace sau resurse didactice. pentru o eficienţă a actului instructiv educativ se recomandă desfăşurarea practicii pe grupe de către 10-14 elevi. corect iar sarcinile impuse de evaluare să fie apropiate standardelor naţionale definite în cadrul fiecărei calificări. de a le eşalona în timp. Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP-uri.3. Grupele de elevi vor fi însoţite de profesorul de spacialitate sau de maistru instructor. cu pondere sporită pe activităţile de învăţare. de nivelul iniţial de pregătire.predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ. de preferinţă cu caracter aplicativ.

• personalul operaţional este obligat să cunoască şi să aplice măsurile operative de intervenţie în cazul apariţiei unor poluări accidentale. conform procedurilor în vigoare.4. a personalului operaţional. • în cazuri deosebite. Generalităţi • În activitatea de exploatare. dacă nu sunt retrase din exploatare. şi fără aprobarea personalului ierarhic superior. apărarea împotriva incendiilor (AII) şi protecţia mediului (PM) 1. • personalul operaţional este obligat să cunoască măsurile de prim ajutor. se vor respecta cu stricteţe reglementările în vigoare privind protecţia muncii şi a normelor de prevenire şi stingere a incendiilor. • personalul operaţional nu permite accesul în instalaţii a personalului ce nu are drept de control asupra acestora. să cunoască tipurile şi modul de folosire al mijloacelor din dotare pentru stingerea incendiilor şi să intervină operativ şi eficient în astfel de cazuri. pericol de accidentare. după caz. RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATEA MUNCII Norme specifice de securitatea şi sănătatea muncii (SSM). instalaţiile se consideră în stare de funcţionare (sub tensiune) chiar în cazul când sunt oprite (în rezervă). să intervină cu mijloacele specifice pentru eliminarea factorilor ce au condus la apariţia acestora. pericol de avarie sau avarierea instalaţiilor. având în vedere posibilitatea pornirii sau punerii sub tensiune de la distanţă. personalul operaţional poate executa manevre de scoatere din funcţiune a instalaţiilor în cauză. îi este interzis să întreprindă. personalul operaţional este obligat să supravegheze permanent funcţionarea instalaţiilor pentru menţinerea acestora în 8 . orice acţiune în afara atribuţiunilor şi ITI de serviciu. întreţinere şi reparaţii a instalaţiilor de turbine hidraulice. precum şi a obligaţiilor ce decurg din legislaţia în domeniul apelor şi protecţiei mediului. pericol de incendiu. • în procesul de exploatare. • personalului operaţional. cu luarea tuturor măsurilor pentru scoaterea accidentatului din zona periculoasă sau intervenţie pentru stingerea incendiului sau lichidarea avariei cu anunţarea imediată sau ulterioară. Pentru înlăturarea pericolului de accidentare şi incendiu. accident. din proprie iniţiativă. în caz de accidentări de natura electrică sau neelectrică. prin manevre manuale sau prin circuitele de automatizare.

pericolul de incendiu poate exista la instalaţiile de ulei pentru reglaj si ungere. 9 Norme specifice . fiind interzisă staţionarea în zone sau locuri cu posibilitatea accidentării.1. apărătorile. să ridice îngrădirile sau să pătrundă dincolo de acestea. manevre sau alte operaţii. Norme AII specifice a) la turbinele hidraulice. Norme SSM specifice a) se interzice exploatarea instalaţiilor de turbine hidraulice cu îngrădirile. c) manevrele în instalaţiile turbinei hidraulice se execută cu respectarea "regulamentului general de manevre". partea mecanică a NPM şi ITI. cu căile de acces blocate sau cu pete de ulei pe acestea. apariţiei accidentale a tensiunii etc. demontate si neavertizate prin îngrădiri si indicatoare de securitate. personalul operaţional este obligat să respecte prevederile indicatoarelor de securitate. • • în timpul controlului. personalului operaţional ii este interzis să execute lucrări.) 2. Pentru prevenirea incendiilor. fiind interzis să se anuleze sau să se modifice reglajele protecţiilor şi semnalizărilor sau să se blocheze mecanic. accesul în locuri sau zone ale instalaţiei cu pericol de accidentare ( fără asigurarea măsurilor tehnice de protecţia muncii imp.2. scările si balustrăzile fixe. 2. executarea manevrelor din spaţii de dincolo de îngrădirile permanente. personalul operaţional va supraveghea: • • etanşeitatea circuitelor de ulei. în timpul controlului.parametrii normali de funcţionare. 2. cu echipament de protecţie corespunzător fiind interzis: • • • utilizarea improvizaţiilor în locul dispozitivelor special destinate acestui scop. b) controlul instalaţiilor se execută conform atribuţiunilor de serviciu şi a ITI privind controlul. tablele de acoperire. temperatura uleiului de ungere si a lagărelor. personalul fiind echipat cu echipament de protecţie corespunzător. rotirii accidentale. cu respectarea NPM. personalul operaţional având obligaţia menţinerii permanente a acestora în stare corespunzătoare.

să remedieze neetanşeităţile de ulei sau să anunţe personalul ierarhic superior în vederea remedierii şi după caz să oprească şi retrage din exploatare imediat instalaţia în cauză când există pericol iminent de incendiu. cu înlocuirea părţilor degradate de ulei. să respecte prevederile indicatoarelor de securitate cu referire la NPSI şi să menţină instalaţiile şi căile de acces în perfectă stare de curăţenie. funcţionarea răcitoarelor de ulei. se vor utiliza stingătoare cu spumă. la apariţia pierderilor de ulei la capul de distribuţie să le remedieze.• • • • circulaţia uleiului la lagărul turbinei. c) In cazul apariţiei unui incendiu la instalaţiile turbinei hidraulice se vor lua următoarele măsuri: • • • • • se opreşte agregatul afectat de incendiu. zonele sau circuitele fără asigurarea masurilor tehnice şi organizatorice conform NPSI şi ITI. • să cureţe permanent petele de ulei. nivelul uleiului în lagăre. accesul aerului în instalaţia afectată de incendiu. pe cât posibil. • • să păstreze materialul de şters numai în cutii metalice închise. pentru stingerea uleiului din rezervoare.3 Norme PM specifice 10 . Este interzisă aruncarea cu nisip în zona lagărelor. funcţionarea fără scântei a excitatoarei. 2. zilnic sau săptămânal. pentru stingerea uleiului scurs se vor utiliza mijloacele specifice din dotare. se întrerupe. cu praf + CO2. imediat următoarele măsuri: b) Pentru înlăturarea pericolului de incendiu personalul operaţional este obligat să ia • • să nu permită executarea lucrărilor cu foc deschis în locurile. ştergerea se va executa după caz. se întrerupe alimentarea cu energie electrica a instalaţiei afectate.

acestea vor fi delimitate pe cât posibil. în cazul unei poluări accidentale. se vor lua măsuri specifice pentru prevenirea apariţiei poluărilor accidentale. 11 . lucrările ce presupun intervenţii la instalaţiile de acţionare hidraulică se vor executa cu luarea tuturor măsurilor ce se impun pentru prevenirea apariţiei scurgerilor de ulei în mediu şi colectarea lor. de poluare accidentală cu ulei. prin împrejmuire cu baraje absorbante.• • • la executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii asupra echipamentului şi subansamblelor turbinei. acestea urmând a fi recuperate şi valorificate conform procedurilor în vigoare. dacă procesul tehnologic prezintă factori de risc în acest sens. • • vor fi asigurate în permanenţă la locul intervenţiilor mijloacele specifice necesare intervenţiei imediate. este interzisă aruncarea în apă a deşeurilor de orice natură. dacă se intervine la instalaţii la care există factori de risc.

5. Metodele active / interactive prezentate în material. Profesorii au libertatea de a gândi şi alte activităţi care să fie în concordanţă cu conţinutul S.. INSTRUMENTE DE LUCRU ALE ELEVULUI NECESARE DESFĂŞURĂRII PRACTICII Acest auxiliar curricular conţine activităţi care să ajute elevul în atingerea competenţelor din unităţile de competenţă. Dacă nu aţi înţeles sau dacă nu ştiţi cum să rezolvaţi sarcina de lucru..P. Rezolvaţi toate activităţile date pentru ca sarcina de lucru să fie încheiată ! Profesorul va ţine evidenţa exerciţiilor şi problemelor pe care le-aţi rezolvat şi a activităţilor 12 .. oferă multe avantaje. Prin conţinutul auxiliarului se doreşte sporirea interesului elevului pentru formarea abilităţilor din domeniul tehnic prin implicarea lui interactivă în propria formare.P. ustensilele. Însă. PENTRU A REZOLVA CU SUCCES SARCINILE DE LUCRU • • • • • • Citiţi cu atenţie toate cerinţele unei sarcini de lucru. Înainte de a vă apuca de lucru. este necesară validarea integrală a competenţelor din S. înainte de a începe să le rezolvaţi! . Prin activităţile propuse elevilor. asiguraţi-vă că dispuneţi de toate materialele. .P. Prezentul Auxiliar didactic nu acoperă toate cerinţele cuprinse în Standardul de Pregătire Profesională al calificării pentru care a fost realizat. se urmăreşte atingerea majorităţii criteriilor de performanţă respectând condiţiile de aplicabilitate cuprinse în Standardele de Pregătire Profesională.P. prin probe de evaluare conforme celor prevăzute în standardul respectiv. aduceţi acest lucru în atenţia profesorului înainte de a începe proba. Prin urmare. Elevul este mai implicat şi are oportunităţi de a dobândi experienţă practică prin activităţi cu caracter practic. Dacă observaţi vreo problemă sau aveţi o neclaritate la una din cerinţe. utilajele şi echipamentele necesare petru rezolvarea sarcinilor de lucru. pentru obţinerea Certificatului de calificare. Această experienţă poate fi îmbogăţită mai mult în situaţii de grup. solicitaţi sprijinul profesorului sau a tutorelui care vă va îndruma şi ajuta la rezolvarea ei. el poate fi folosit în procesul instructiv şi pentru evaluarea continuă a elevilor fiind considerat un ghid.-ului. unde elevul poate învăţa şi poate modera învăţarea prin interacţiune cu colegii.

ilustraţii şi diagrame ca ajutoare pentru învăţare.pe care le-aţi desfăşurat şi va evalua progresul realizat. converteşte notiţele într-o imagine sau într-o bandă desenată. pas cu pas. folosind propria ta voce Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare VIZUAL • • • • • • priveşte cu atenţie materialul tipărit pus la dispoziţie de profesor. utilizează imagini pentru explicarea unui text Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare PRACTIC • • • efectuează activităţi practice scrie lucrurile în ordinea lor. scrie ideile folosind cuvinte proprii 13 . utilizează culori. repetă cu voce tare înregistrează-ţi observaţiile şi gândurile pe un casetofon înregistrează principalelor aspecte ce trebuie recapitulate. Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare AUDITIV • • • • • • • • • ascultă cu atenţie pe cel care îţi explică lucrurile discută ideile noi şi explică-le cu cuvinte proprii discută ideile şi problemele cu o altă persoană roagă pe cineva să îţi explice din nou lucrurile pe care nu le-ai înţeles ascultă noţiunile înregistrate pe bandă citeşte cu voce tare învaţă. subliniază cuvintele cheie. pentru a vedea dacă sunt scrise corect. verifică notiţele.

cuvintele cheie. 2. 3. 4.crt. 2. Găsiţi argumentul în utilizarea acelui tip. apoi de scrie-le din memorie. Definiţi aceşti parametrii şi notaţi valorile lor în tabelul de mai jos Tip turbină: Nr. Parametrii fundamentali ai turbinei hidraulice 1. apoi rosteşte cu voce tare acele cuvinte. Urmărirea parametrilor de funcţionare ai turbinei hidraulice Compararea parametrilor de funcţionare şi sesizarea abaterilor Definire Valori Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică………………………………………………………. 3. Identificaţi parametrii fundamentali ce caracterizează din punct de vedere funcţional acest tip de turbină. de mână sau pe calculator ajută alte persoane să îndeplinească sarcina respectivă FIŞĂ DE OBSERVAŢIE Competenţa vizată : Supraveghează funcţionarea turbinei hidraulice Obiective: • • Sarcini: 1. …………………………………………………………………………………………………………… 14 . Identificaţi la locul unde va desfăşuraţi practica tipul de turbină utilizat.• • • converteşte notiţele într-o imagine sau într-o bandă desenată urmăreşte cu degetul titlurile. 5. 6. 4.

Apă răcire intrare Apă răcire ieşire Lagăr radial Lagăr axial HG Apă răcire generator Ulei reglaj Ulei reglaj Hidrofor bar Cuzinet Cuzinet Cuzinet Cuzinet Cuzinet Cuzinet Intrare Ieşire Ulei acţ. 2. 3. Subliniază cu roşu abaterile de la valorile normale.…………………………………………………………………………………………………………… FIŞĂ DE LUCRU Competenţa vizată : Supraveghează funcţionarea turbine hidraulice Obiective: • • Sarcini: 1. Citeşte şi notează în tabel valorile acestora. Urmăreşte parametrii indicaţi în tabelul de mai jos. Presiune etanşare bar 15 HA TEMPERATURI Lagăr Lagăr radial axial PRESIUNI RAV GU Cap P distr Urmărirea parametrilor de funcţionare ai turbinei hidraulice Citirea parametrilor de funcţionare ai turbinei hidraulice Lagăr turbină RA V 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C bar bar .

Faceţi o comparaţie între parametrii celor 3 tipuri prezentate în tabel. Explicaţi unde şi de ce sunt utilizate fiecare tip în parte.Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică………………………………………………………. Imagine Denumire Parametrii fundamentali Utilizare 2. 3. …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… STUDIU DE CAZ Competenţa vizată : Supraveghează funcţionarea turbinei hidraulice Sarcini: 1. 16 . Observaţi cu atenţie imaginile de mai jos. Nr. Identificaţi parametrii fundamentali ce caracterizează funcţional fiecare tip identificat. crt. 1. 4. Ce reprezintă? 2.

PROIECTUL Competenţa vizată : Supraveghează funcţionarea turbine hidraulice Tema: Turbina Kaplan Proiectul trebuie să răspundă următoarelor întrebări: 17 .3.

2.crt. Parametrii functionali ai turbinei hidraulice Funcţionare normală a turbinei (definiţi stare normala parametri) Funcţionare anormală a turbinei (definiţi stare anormală paramatri) Urmăreşte starea generală a instalaţiilor Recunoaşte abaterile parametrilor de la valorile nominale Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică………………………………………………………. Nr.1. Când este utilizată turbina Kaplan? 2. Care sunt parametrii fundamentali ai acestei turbine? 4.Urmăriţi funcţionarea normală a turbinei. Completaţi fişa de mai jos după încheierea activităţii de observare. funcţionarea în regim de generator în reglare automată sau manual. Care sunt elementele constructive ale turbinei Kaplan? 3. Observaţi cu atenţie care sunt parametrii care trebuie supravegheaţi şi în ce constă starea lor de funcţionare normală. …………………………………………………………………………………………………………… 18 . Care sunt avantajele şi dezavantajele turbinei Kaplan? FIŞĂ DE OBSERVAŢIE Competenţa vizată : Asigură funcţionarea turbinei în condiţii normale Obiective: • • Sarcini: 1.

Turbină folosită la hidrocentrale de medie şi mare cădere. 2. echipamente şi instalaţii necesare pentru conversia unei forme de energie în energie electrică 3. Prin completarea careului.…………………………………………………………………………………………………………… FIŞĂ DE LUCRU Competenţă vizată : Asigură funcţionarea turbinei în condiţii normale Obiectiv:  Urmăreşte starea de funcţionare normală a instalaţiei prin supravegherea parametrilor Sarcină: Careul de mai jos este sarcina voastră din fişa de lucru. 4. Ansamblul de construcţii. veţi descoperi pe verticală ceea ce supraveghem în instalaţiile şi echipamentele energetice. Turbină folosită la hidrocentrale de mică cădere 19 . Are unitatea de măsură 0C. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1. Pentru rezolvare folosiţi-vă de cunoştinţele dobândite despre turbine hidraulice.

Produce energie electrică. Transformă energia hidraulică în energie mecanică. 7. Se măsoară cu manometrul. 8. 20 . 6.5. Se defineşte prin raportul dintre energia furnizată de un sistem şi energia absorbită. Se defineşte prin cantitatea de apă ce intră în unitatea de timp. Sarcină facultativă: Alegeţi şi voi o temă din cele studiate şi alcătuiţi un careu ca cel prezentat în fişa de lucru. Turbină utilizată în domeniul căderilor mari şi debitelor mici. Careul cel mai reuşit va fi prezentat în faţa colegilor. 10. 9.

3. Observaţi cu atenţie simbolurile de mai jos şi prezentaţi semnificaţia lor. Ce alte simboluri aţi identificat intr-o schemă a unei centrale hidroelectrice? 4. 5. 3. 1. 2.STUDIU DE CAZ Competenţa vizată : Asigură funcţionarea turbine în condiţii normale Sarcini: 1. crt. 7. Simbol Denumire Semnificatie Unde se găsesc 2. 6. 4. Nr. PROIECTUL 21 . Întocmiţi un album cu aceste simboluri şi prezentaţi semnificaţia lor. Identificati aceste simboluri.

Competenţa vizată : Asigură funcţionarea turbinei în condiţii normale În exploatarea turbinei hidraulice. pentru asigurarea funcţionării acesteia în condiţii normale e nevoie de monitorizarea parametrilor. de supravegherea instalaţiile energetice. Realizaţi un proiect cu tema: “Monitorizarea parametrilor care asigură funcţionarea turbinei în condiţii normale” Proiectul trebuie să răspundă următoarelor întrebări: • Ce este monitorizarea? • De ce este nevoie de monitorizarea echipamentelor/instalaţiilor energetice? • Ce vom monitoriza pentru a asigura funcţionarea turbinei în condiţii normale? • Cum se face monitorizarea? • Există o “memorie” a acestei monitorizări? • Cum se poate eficientiza monitorizarea? 22 .

Pornire Oprire 23 .FIŞĂ DE OBSERVAŢIE Competenţa vizată : Efectuează manevre pentru pornirea sau oprirea turbine hidraulice Obiective: • • Precizează modalităţile de pornire şi oprire ale turbinei hidraulice Indică succesiunea operaţiilor în pornirea sau oprirea turbinei hidrauliceî Sarcini: Urmăreşte. Explicaţi când şi în ce situaţii se execută fiecare operaţie. supravegheză şi caută informaţii asupra modalităţilor de pornire şi oprire a unui hidroagregat dintr-o central hidroelectrică. Completează o hartă conceptuală cu tipurile de porniri şi opriri întâlnite.

-barele de c. -instalaţia de răcire cu apă a etanşării arborelui este în stare de funcţionare.regulatorul de turaţie în stare “gata de pornire” H. L.c. şi c.Se pune comutatorul de alegerea modulului de comandă a hidroagregatului în poziţia “automat”.închis şi servomotorul deblocat (se blochează manual în cazul opririlor de lungă durată). a).GUP este în stare de funcţionare normală. Trece în diagramă succesiunea logică a acestor comenzi. -circuitul de ulei pentru reglaj este sub presiune (ventil manual de admisie a uleiului sub presiune din GUP în circuitul de ulei pentru reglaj este deschis) I.a. -A. D. J. de alimentare a aparatajului hidroagregatului sunt sub tensiune. -agregatul defrânat şi pistoanele dispozitivelor de frânare –ridicare în poziţia coborât. A. Fă o separare a acestora pe două componente care indică: Starea instalaţiilor turbinei înaintea pornirii Pornirea hidroagregatului b). B.corespunde cu starea “gata de pornire” G. Se verifică dacă pe panoul de automatizare al hidroagregatului este afişată semnalizarea “gata de pornire” care confirmă îndeplinirea operaţiilor de pornire. C. E. Prin comanda de pornire se excită releul de pornire care transmite elementelor lanţul de automatizare camanda de pornire după cum urmează: 24 . -instalaţia de apă pentru răcirea uleiului lagărului turbinei este în stare de funcţionare. . . . Indică care tip de pornire este menţionată prin comenzile indicate mai jos. K. F.FIŞĂ DE LUCRU Competenţa vizată : Efectuează manevre pentru pornirea sau oprirea turbine hidraulice Obiectiv: • Indică succesiunea operaţiilor în pornirea sau oprirea turbinei hidrauliceî Sarcini: Citeşte cu atenţie starile/comenzile de mai jos. .D.Se verifică dacă starea inst.

Când diferenţa frecvenţelor între reţea şi generator ajunge sub 1%. . .. (AD-aparat director.A.D.D. acţionat permite accesul uleiului sub presiune modulată în camera de presiune modulată a sertarului de distribuţie A.Electrodistribuitorul.Când turaţia atinge 80% din valoarea nominală condiţionat de situaţiile “LD pe minim”. se deschide până la o valoare a deschiderii.Generatorul pilot va fi antrenat şi astfel regulatorul electrohidraulic va fi alimentat preluând comanda hidroagregatului.sincronizatorul pune în funcţiune instalaţia de sincronizare precisă care realizează egalitatea de frecvenţă fază şi tensiune. LD-limitator deschidere)) Starea instalaţiilor turbinei înaintea pornirii: Pornirea hidroagregatului: Tipul pornirii:……………………………………………………………………………….releul de turaţie conectează blocul sincronizator al regulatorului.impusă prin dispozitivul LD şi ca urmare agregatul demarează.. . Succesiunea comenzilor: • • • • 25 .”întrerupătorul generatorului deschis” şi “generator excitat”.

Credeţi ca sunt spaţii care ar necesita şi alte indicatoare? Care ar fi? Nr.STUDIU DE CAZ Competenţa vizată : Efectuează manevre pentru pornirea sau oprirea turbine hidraulice Obiectiv: • Respectarea normelor generale de protecţie a muncii Sarcini: 1. Simbol Tipul Semnificatie Locul 2. 3.Unde sunt montate aceste indicatoare? 3. 4. Observaţi cu atenţie următoarele indicatoare si prezentaţi semnificaţia lor. Identificaţi aceste indicatoare pe durata efectuării stagiului de practică la agentul economic. 4. 1. 2. 26 . crt. Ce alte indicatoare aţi identificat? Întocmiţi un album cu aceste indicatoare şi prezentaţi semnificaţia lor.

9. 8.5. 7. FIŞĂ DE OBSERVAŢIE 27 . 10. 6.

Competenţa vizată : Precizează tipurile de avarii şi incidente în exploatare Obiectiv: • • Indică tipurile de avarii mai des întâlnite Enumeră principalele cauze care pot duce la avarii Sarcini: Sunteţi într-o centrală hidroelectrică în perioada de practică. Cercetaţi în „istoricul”. Observaţi eventualele incidente care pot apare. Eveniment (avarie) Frecvenţa evenimentului Cauze Efecte 28 .crt.Clasaţi-le în evenimente mai des întâlnite şi în evenimente rare. centralei şi notaţi-vă evenimentele care au avut loc. Menţionaţi cauzele care au dus la producerea lor dar şi efectele lor. Completaţi tabelul Realizaţi un eseu “Evenimente/incidente care apar într-o centrală hidroelectrică” Nr.

9. Crt. 2. Incident/Eveniment Vibraţii anormale ale turbinei Inundarea capacului turbine Creşterea temperaturii lagărului Creşterea sau scăderea nivelului de ulei din lagăr Cauze Frecvenţa producerii lor STUDIU DE CAZ 29 .FIŞĂ DE LUCRU Competenţa vizată : Precizează tipurile de avarii şi incidente în exploatare Obiectiv: • Enumeră principalele cauze care pot duce la avarii. În tabelul de mai jos sunt indicate câteva din incidentele care pot apare într-o centrală. 5. 7. 4. 6. Pentru fiecare eveniment menţionat. 3. avarii având cauze diverse. Nr. 8. Sarcină: Intr-o centrală hidroelectrică pot apare tot felul de incidente. Completaţi tabelul cu încă cel puţin patru evenimente care pot apare. trebuie să găsiţi cel puţin două cauze care-l pot produce. evenimente. 1.

. Priviţi cu atenţie schema de mai jos şi răspundeţi următoarelor următoarelor cerinţe: cerinţe: Identificaţi în Identificaţi în teren teren instalaţia instalaţia de de mai mai jos jos (sub (sub supravegherea supravegherea personalului personalului autorizat). 30 .Competenţe vizate : 1. prezentată.. Unde credeţi că ar putea apărea incidente în exploatare. tabel. 3. autorizat). Citiţi Citiţi parametrii parametrii aparatelor aparatelor indicatoare indicatoare din din schema schema identificată identificată în în teren. Identificaţi Identificaţi componentele componentele schemei schemei şi şi grupaţi-le grupaţi-le intr-un intr-un tabel. teren. Supravegheaza functionarea turbinei hidraulice. Asigură functionarea turbinei în conditii normale. Constataţi Constataţi dacă dacă este este identică identică sau sau nu nu cu cu cea cea prezentată. 2. Unde credeţi că ar putea apărea incidente în exploatare. Precizează tipurile de avarii şi incidente în exploatare. Tema: Tema: Sunteţi Sunteţi intr-o centrală hidroelectrică.

Completaţi tabelul de mai jos: Denumire componentă Parametrii urmăriţi Denumire Aparat Valori în limite în afara normale limitelor Propunere: Activitatea poate fi gândită pe grupe de câte 3-5 elevi. fiecare grupă având alt tip de instalaţie. Observaţii ale profesorului/maistrului sau tutorelui de practică …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… JURNAL DE PRACTICĂ 31 . Timpul sarcinii este alocat de îndrumători... în funcţie de complexitatea schemei.

şi vizează toate competenţele din Standardul de Pregătire Profesională. Obs. elevul va complete următoarele informaţii: 1. Temele sunt stabilite de profesorul de specialitate împreună cu reprezentantul desemnat al agentului economic. …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… 4.Ce lucruri/activităţi nu v-au plăcut? Motivaţi? …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………….Ce lucruri noi aţi învăţat? …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… 3. …………………………………………………………………………………………………………… 2. La începutul jurnalului sunt nominalizate toate temele care urmează a fi parcurse de elevi.Care au fost evenimentele sau activităţile care v-au plăcut? Motivaţi. PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ 32 . pe întreaga perioadă de practică.Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-ati observat sau le-ati desfăşurat? …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………….Elev: Perioada: Locaţia (Agent economic/departamant): Modulul: Tema: Sarcina de lucru: Competenţele vizate: În jurnalul de practică.. Elevul are obligaţia să completeze în jurnal la sfârşitul fiecărei teme parcurse.

evaluarea multilaterală calitativă şi cantitativă. 33 . în primul rînd.Portofoliul de practică al elevului reprezintă un instrument de evaluare complex. selectare şi analiză) a modelelor şi a produselor activităţii instructiv-educative a elevului şi a materialelor informative din surse externe (colegi de clasă. scrise. a nivelului de instruire şi ameliorarea procesului didactic. autoevaluarea. observarea sistematică a comportamentului şcolar. Portofoliul este un instrument care îmbină învăţarea cu evaluarea. Portofoliul reprezintă „cartea de vizită a elevului” şi face parte din categoria metodelor şi instrumentelor alternative de evaluare. necesare pentru analiza lor ulterioară. părinţi. talentelor. şi practice. care permit aprecierea aptitudinilor. să se stabilească minimul şi maximul obligatoriu al elementelor incluse pentru evaluare. Aceste rezultate vizează probele orale. este necesar. altele mai puţin. care pun în evidentă progresele sale. profesori. cele care îl reprezintă. sarcini specifice fiecărui modul. care include rezultatele relevante obţinute prin diverse metode şi tehnici de învăţare. apare contradicţia între tendinţa dintre orientarea calitativ-cantitativă a portofoliului şi cerinţele administraţiei “de a interpreta totul prin prismă cantitativă”. În al doilea rînd. Portofoliul cuprinde o selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului. proiectul. apare problema acordării punctajului pentru diferite componente ale portofoliului: unele valorează mai mult. În al treilea rînd. agenţi economici etc). pasiunilor. contribuţiilor personale. Evaluarea portofoliului Pentru a evalua un portofoliu. Portofoliul este forma şi procesul de organizare (acumulare.

atitudinilor lor faţă de o sarcina dată) • metoda execiţiilor practice • investigaţia • autoevaluarea (este una din metode care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii. în funcţie de dificultatea acesteia. exerciţii. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare competenţă. În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. • Lucrul cu modelele Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente (fise de observatie. teme pentru investigaţiile individuale sau de grup. portofolii individuale. evaluare pe perechi şi de grup • 34 . O competenţă se va evalua o singură dată. capacitatilor. etc. proceduri de autoevaluare. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit.) care trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performantă. probleme. referate. chestionarul. la orele afectate modulului se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente: observarea sistematica (activitate care permite evaluarea conceptelor. proiectul. fise de autoevaluare. afectivi şi performativi) elevilor. a competenţelor prevăzute de programele şcolare. eseuri. Modalităţi de evaluare       instrumente de evaluare orală /scrisă/ practică. observaţie directă pe parcursul procesului. condiţiile de aplicabilitate ale acestora şi cu probele de evaluare introduse în standardul de pregătire profesională. portofoliu. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor grupului instruit. fise de lucru.ORGANIZAREA EVALUĂRII Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către profesor pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora. Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie. competenţele tehnice generale şi specializate din standardul de pregătire profesională Pentru evaluarea achiziţiilor (în termeni cognitivi. proiecte. îşi susţin şi motivează propunerile). teme pentru acasă.

Turbina hidraulică tip KVB este tip Kaplan în cameră spirală din beton. Elemente componente  Camera spirală este construită din beton şi are rolul de asigura repartizarea uniformă a debitului pe periferia aparatului director sau a statorului şi creează condiţiile necesare intrării apei în rotor. asigură reglarea debitului ce intră în rotor. dispuse echidistant în zona de ieşire din camera spirală.Generalităţi. cuplată la hidrogeneratorul vertical tip HVS. în partea sa superioară având bucşe ce ghidează fusurile inferioare ale paletelor directoare.  Aparatul director.  Statorul turbinei este realizat dintr-un număr de coloane profilate. De asemenea are rolul de organ de închidere a accesului apei pentru situaţii normale şi de avarie.ANEXE FIŞĂ DE DOCUMENTARE 1 Turbina hidraulică tip KVB 1. 2. 35 . Caracteristici tehnice.  Inelul inferior este o construcţie sudată inelară. executată din tablă de otel. şi are rolul de asigura o curgere uniformă optimă) a apei pe periferia aparatului director.Statorul este realizat din două jumătăţi prin sudare. fiind prevăzut cu toate elementele de asamblare şi etanşare necesare îmbinării lui cu subansamblele învecinate. precum şi circulaţia curentului de la intrare în rotor necesară funcţionării optime. iar coloanele prin turnare. cu axul vertical. prin construcţia sa. respectiv a cuplului (puterii) turbinei.

una pentru prinderea lagărului turbinei. Fixarea arborelui turbinei de arborele hidrogeneratorului se realizează prin intermediul unor 36 . Figura 1 1.stea de reglare.  Mecanismul de reglare al palelor este format dintr-un sistem de pârghii legat la un capăt de inelul de reglare iar la celalalt capăt de fusul fiecărei pale a aparatului director. Racordarea camerei rotorului la partea de beton a tubului de aspiraţie se face printr-o căptuşeală realizată în construcţie sudată. 2.  Rotorul turbinei este organul principal al turbinei în care are loc transformarea energiei hidraulice în energie mecanică. printr-un dispozitiv special de blocare mecanică. 6. Capacul turbine este o construcţie sudată inelară.manivelă  arborele turbinei destinat transmiterii puterii de la rotorul turbinei la arborele hidrogeneratorului este o construcţie mixtă. este o construcţie sudată din două jumătăţi. În ipoteza lipsei uleiului sub presiune la servomotoarele aparatului director. compusă din tronsoane.  Sistemul de acţionare al paletelor este de tipul cu inel de reglare ghidat pe capacul turbinei. 3.pârghie.tijă de reglare. În figura 2 este prezentată o secţiune prin rotorul turbinei. iar cealaltă pentru prinderea etanşării arborelui şi respectiv trei ştuţuri cu flanşe pentru prinderea ventilelor de rupere a vacuumului. destinată conducerii apei în zona rotorului. forjate şi 2 flanşe turnate sudate între ele. Rotorul este de tip Kaplan cu patru palete reglabile din otel inoxidabil rezistent la cavitaţie Rotorul de tip Kaplan este conceput constructiv cu stea de conducere. In partea inferioară este prevăzut cu două flanşe. partea inferioară fiind confecţionată din otel inoxidabil. executată din tablă de otel dispunând în partea sa superioară de elementele necesare montării servomotoarelor de acţionare ale inelului de reglare şi respectiv suporţilor pentru dispozitivul de blocare a inelelor de reglare. 5. 4.piston servomotor. Acţionarea paletelor se face de către pistonul servomotorului amplasat în partea superioară a butucului prin intermediul stelei de conducere. inelul de reglare poate fi blocat la poziţia închis.  Camera rotorului.cercel. mecanismele de acţionare a paletelor fiind fixate de aceasta.

fiind realizat în principal din două carcase în construcţie sudată şi o tijă centrală mobilă legată la coloana de distribuţie. 5. Prin reglarea presiunii aerului comprimat cu ajutorul reductorului de presiune intercalat pe circuit (la 0-10 kgf/cm2) se reglează debitul de aer admis prin circuit în zona delimitată de 37 .capac turbină. 6.  Armături principale • ventilele de rupere a vacuumului sunt destinate evitării apariţiei de depresiuni periculoase în zona rotorului. în procesul de reglare a turbinei. toate executate prin turnare din otel. Capul de distribuţie constituie elementul funcţional de legătură între sertarul regulatorului turbine şi respectiv coloana de distribuţie. În figura 3 este prezentată schema de principiu a etanşării arborelui turbinei.resoarte  Lagărul turbinei are rolul de a ghida mişcarea turbinei şi de a prelua forţele radiale rezultate din dezechilibrul maselor rotitoare şi a forţelor hidraulice neuniforme pe rotor. 2. Conducerea uleiului se realizează prin două spaţii tubulare concentrice. ca urmare a funcţionării turbinei la încărcări mici sau închideri bruşte ale aparatului director.  Coloana de distribuţie are rolul conducerii uleiului sub presiune distribuit de capul de distribuţie pe cele două fete ale pistonului rotorului. sub nivelul inferior al aparatului director. Servomotoarele constau din câte doi cilindrii şi un corp intermediar. • ventil de golire al camerei spirale este folosit cu ocazia reviziilor şi reparaţiilor pentru evacuarea apei rămase în partea inferioară a camerei spirale.  Servomotoarele aparatului director necesare pentru acţionarea paletelor aparatului director. În interiorul cilindrului.garnitură.arbore turbină. 4. 7. Partea inferioară a arborelui a fost prevăzută cu o etanşare mecanică de tipul cu segmenţi din grafit în vederea evitării pătrunderii apei din zona rotorului turbinei în zona capacului acesteia. în vederea reglării poziţiei paletelor rotorului. Sunt prevăzute cu servomotoare. care fac corp comun cu tija pe care se asamblează bolţul inelului de reglare. Figura 3 1. inel fix.buloane de o construcţie specială. 3. Interiorul arborelui este alezat pentru a permite montarea coloanei de distribuţie. inel glisare. glisează două pistoane din otel forjat. segmenţi grafit.  Circuitul de aer prin contrapresiune cap distribuţie Instalaţia este formată dintr-un inel selector racordat la magistrala de aer comprimat de joasă presiune de 10 kgf/cm2.

0.partea rotitoare şi partea fixă la cca.2 kgf/cm2 la labirintul capului de distribuţie cu scopul de a crea o circulaţie în sensul către baia de ulei a vaporilor şi a picăturilor de ulei în labirint. Rotor turbină Stator turbină FIŞĂ DE DOCUMENTARE 2 Descriere funcţională – Turbina Kaplan 38 .

generator 6. conduce uniform apa spre aparatul director.flanşe inferioară 11. Statorul.lagărul turbinei 10. 39 .capac turbină 4.stator turbină 2.lagăr axial 5.1.aparat director 3.piston servomotor rotor Admisia apei în turbină se realizează prin camera spirală din beton. prin coloanele profilate hidrodinamic. căptuşită cu tablă din otel în zona de intrare în rotor şi în zona pintenului.servomotoare aparat director 9.palete rotor 12. imprimându-i direcţia optimă de intrare în camera rotorică.coloană de distribuţie 7. Camera este de secţiune trapezoidală cu un unghi de înfăşurare de 1800 şi asigură o distribuţie uniformă a debitului pe periferia statorului.arbore turbină 8.

FIŞĂ DE DOCUMENTARE 3 40 . căptuşit în zona conului cu tablă din otel. în condiţii cinematice optime a apei în rotor. inel. Transmiterea cuplului motor de la rotorul turbinei la cupla arborelui hidrogeneratorului se face cu ajutorul arborelui turbinei. cu care asigură randamente cu valori ridicate în întreg domeniul de funcţionare garantat. la acţionarea unei protecţii sau la comanda de oprire a agregatului. care poate prelua eventualele încărcări radiale rezultate din dezechilibrul maselor rotitoare şi al forţelor hidraulice neuniforme pe rotor. acţionat de două servomotoare comandate de regulatorul automat de viteză. care asigură o admisie uniformă. Aparatul director are şi rolul de organ de protecţie prin închiderea lui comandată automat. În continuare apa trece în camera rotorului şi la rotor unde are loc transformarea energiei hidraulice în energie mecanică. întrerupându-se accesul apei în turbină. permite admisia unor debite diferite în turbină şi implicit realizarea de puteri diferite transmise hidrogeneratorului. prin schimbarea poziţiei paletelor acestuia. se face prin tubul de aspiraţie din beton. Modificarea deschiderii aparatului director. Acţionarea paletelor aparatului director se face cu un sistem clasic. arborele este ghidat de către un lagăr de conducere al turbinei.pârghii de reglare. Evacuarea apei din camera rotorului spre canalul de fugă al centralei.Traseul apei prin zona de scurgere a turbinei se continuă cu aparatul director. În zona capacului turbinei. Turbina este prevăzută cu reglare dublă. constând în rotirea concomitentă a paletelor aparatului director şi a paletelor rotorului.

• presiuni în acumulatorul GUP. care comandă pornirea si oprirea pompei. Se consideră de asemenea ca stări de funcţionare normală a turbinei.90 kg. când: • turbina dezvoltă o putere funcţie de cădere şi a unui debit absorbit corespunzător căderii şi a unei deschideri proporţionale a aparatului director şi palelor rotorice. • temperaturi ale mediului ambiant la nivelul turbinei de min. • nivele ale apei infiltrate în capacul turbinei între nivelul maxim şi nivelul de pornire pompă. situaţii anormale de funcţionare  Funcţionarea normală a turbinei Se consideră funcţionare normală a turbinei. • nivelele în rezervorul de ulei al GUP cuprinse între „nivelul maxim semnalizare" si "nivelul minim semnalizare". La o durată de funcţionare de 800 ore. • sarcina maxima admisibila de aspiraţie Hsmax = 2. adâncimea cavernelor create în zona rotorului este de max. • intrarea în funcţiune a instalaţiei de completare cu aer în acumulatorul GUP la comanda hidraulică dată de releul de nivel cu plutitor aferent acumulatorului la atingerea nivelului admisie aer. la manometrele cu contacte aferente acestuia. cuprinse între 36 si 40 kgf/cm2 (presiune de pornire. Hsmax a fost stabilită în baza coeficienţilor critici inferiori de cavitaţie.  Manevre si operaţii de reglare În funcţionarea normală a turbinei în reţea se pot executa următoarele manevre şi operaţii de reglare: 41 . eroziunii şi cavitaţiei nu vor depăşi max.c.a. puse în evidenţă prin intermediul indicatorului de nivel cu semnalizare electrică aferentă rezervorului. funcţionarea în regim de generator în reglare automată sau manuală.00 m. pentru care pierderile de material aferente unui rotor ca urmare a coroziunii. + 10 C0. • nivelul de ulei în acumulatorul GUP să fie în zona indicatorului de nivel însă sub nivelul admisiei de aer. următoarele :  pornirea pompei de rezervă a GUP la atingerea unei presiuni de 35 kgf/cm 2 în acumulator. care pot fi identificate în raport cu poziţia indicatorului de nivel. la impulsul şi cu semnalizarea preventivă dată de unul din releele de presiune ale GUP şi oprirea ei la atingerea unei presiuni de 40 kgf.Funcţionarea turbinei. manevre. respectiv oprire a pompei de lucru a grupului de ulei sub presiune).cm2 la impulsul dat de acelaşi releu.3 mm.

• atingerea unui debit scăzut de apă în conducta de alimentare a etanşării arborelui. sesizată prin intermediul manometrului cu contacte aferent GUP şi semnalizată prin "presiunea incorectă a nivelului în hidrofor".5 kgf. fie de la regulatorul de turaţie. • creşterea anormală a temperaturii lagărelor agregatului semnalizată prin releele de semnalizare. • atingerea nivelului maxim in acumulatorul GUP. . • atingerea unei presiuni scăzute de 34 kgf.încărcarea şi descărcarea turbinei în regim de generator fie de la panoul de automatizare.  Situaţii de funcţionare anormală a turbinei Se consideră drept situaţii de funcţionare anormală a turbinei următoarele stări de funcţionare puse în evidenţă prin semnalizări preventive ale instalaţiilor de automatizare: • atingerea "nivel maxim" al apei infiltrate în capacul turbinei sesizată de releul de nivel care în afara semnalizării preventive comandă punerea în funcţiune a pompei de rezervă pentru evacuare a apei din capac. • timpul prea mare al procesului de pornire şi oprire cu menţinerea agregatului la turaţii scăzute.cm2). • ruperea bolţurilor de forfecare. sesizată prin intermediul releului nivel montat pe acumulator şi semnalizată. • atingerea unei presiuni crescute de 42 kgf. 42 .. în rezervorul de ulei GUP sesizată prin indicatorul de nivel şi semnalizată prin "nivel incorect al uleiului in rezervor". • atingerea nivelului maxim de semnalizare. sesizată de indicatorul de circulaţie sau prin manometrul diferenţial.cm2 în acumulatorul GUP. • pornirea pompei de rezervă a GUP.trecerea turbinei de pe reglare prin comanda de la distantă de pe blocul TP (bloc turaţie-putere) pe blocul LD (limitator deschidere) şi invers. • atingerea nivelului minim de semnalizare în rezervorul de ulei al GUP sesizată prin intermediul indicatorului de nivel şi semnalizată prin nivel incorect al uleiului în rezervorul GUP.cm2 în acumulatorul GUP sesizată prin intermediul manometrului cu contacte aferent GUP şi semnalizată (se previne astfel descărcarea acumulatorului prin ventilul de presiune de 42+0.

situaţii de funcţionare anormală a turbinei următoarele stări de funcţionare nepuse în evidentă prin semnalizări preventive ale instrucţiunilor de automatizare:  stabilirea turaţiei nominale la mersul în gol al turbinei pentru deschideri ale AD (aparat director) mai mari decât deschiderea stabilită în cursul probelor de punere în funcţiune. . . faţă de temperatura stabilită la un regim constant de funcţionare al turbinei iar temperatura apei de răcire nu s-a modificat.  condiţiile tehnice şi de montaj. . în gol sau mărirea bătăii arborelui turbinei în zona lagărului de conducere prin valoarea admisă la mărirea amplitudinii vibraţiilor părţilor rotitoare şi fixe. în condiţiile aceleaşi căderi şi ale aceluiaşi unghi de deschidere a paletelor rotorului. . .creşterea temperaturii lagărelor (ulei sau cuzineţi) cu 2-3 0C/pe oră. . FIŞĂ DE DOCUMENTARE 4 43 .atingerea în cazul unor descărcări bruşte.Se consideră. peste valorile admise prescrise în a unei căderi şi a unei deschideri constante a AD şi rotorului.situaţia în care grupul fiind cuplat la reţea. a unei turaţii mai mari decât cea stabilită în timpul probelor de sarcină.apariţia la mersul in gol a unor oscilaţii anormale ale AD.ambalarea turbinei la pornire. în gol sau a încărcării la mersul de durată. . de asemenea. de sarcină ale turbinei.creşterea anormală a temperaturii uleiului în sistemul de reglaj (apropiat de 700C).  scăderea turaţiei la mersul de durată.mărirea intensităţii zgomotului în zona turbinei peste limitele normale.mărirea timpului de oprire a turbinei faţă de timpul stabilit în cursul probelor de punere în funcţiune ce menţine agregatului la turaţii scăzute şi pornirea de la sine în momentul imediat următor coborârii mecanismelor de frânare. impulsurile de comandă date prin blocurile de comanda TP sau LD nu sunt executate. .  condiţiile tehnice de montaj.

Gradul de automatizare al instalaţiilor turbinei permite realizarea pornirii turbinei în regim de generator pe reglare automată şi prin telecomandă. • ventilul de admisie a uleiului de la GUP la sistemul de reglaj este deschis. automatizare şi semnalizare aferente agregatului sunt cuplate (introduse) şi sunt sub tensiune. N. Pornirea turbinei prin comandă locală în regim de generator pe reglare manuală se face numai în cazuri excepţionale. • GUP se găseşte în stare de funcţionare.  starea instalaţiilor înaintea pornirii turbinei prin comandă locală este: • barele de c. având: a) blocul de comandă TP în poziţia "minim" corespunzătoare obţinerii unei turaţii inferioare cu cca. • instalaţia de aer comprimat este în stare de funcţionare inclusiv circuitul de etanşare cap distribuţie (cca 0. si c.c. 8% turaţiei de sincronism. 44 . pornirea turbinei în această situaţie depinzând de instalaţii speciale de automatizare în afara cadrului centralei. respectiv punctul de conducere centralizată şi dispecerat. R. • circuitul apei de etanşare a arborelui turbinei este în funcţiune. la pornirea iniţială şi după reparaţii. de alimentare a aparatajului hidroagregatului şi serviciilor interne proprii şi generale sub tensiune. • siguranţele de 220 Vcc din circuitele de comandă.700 sunt sub tensiune. respectiv în timpul probelor de punere în funcţiune. • barele de c. • vanele rapide ale grupului sunt deschise. • regulatorul automat de viteza în situaţia gata de pornire. b) blocul de comandă LD în poziţia "minim" corespunzătoare obţinerii unei turaţii uşoare superioare turaţiei de mers în gol.Pornirea turbinei Pornirea turbinei se face în mod normal prin comandă locală (din centrală).2 kgf/ cm2).a. • frânarea este în poziţia "defrânat". hidroagregatul funcţionând în regim de generator pe reglare automată.a. • aparatul director este închis şi deblocat. • instalaţia pentru evacuarea apei infiltrate în capacul turbinei este în stare de funcţionare.

• părţile rotitoare ale agregatului au fost ridicate sau nu necesită ridicare.  se trece cheia de comandă pe poziţia "automat". Exemplu de schemă logică de pornire a unui hidroagregat: 45 . Pornirea agregatului în regim de generator cu reglare automată  se verifică condiţiile de stare iniţială  sunt realizate condiţiile de pornire confirmate prin semnalizare "gata de pornire".  comutatorul de alegere a comenzilor turbinei pe "automat". pentru regulatoarele automate de viteză electrohidraulice (pentru regulatoarele digitale această valoare este setabilă prin panoul operator). palele rotorice se închid. în vederea creerii peliculei de ulei la lagărul axial. Pornirea agregatului in regim de generator cu reglare manuală  se verifică condiţiile de la punctul “stare iniţială”  sunt realizate condiţiile de pornire confirmate prin semnalizarea "gata de pornire". legătura combinatorică se restabileşte. Limitarea mecanică pentru turaţia de mers în gol este uşor superioară turaţiei corespunzătoare frecvenţei de 50 Hz. intră în funcţie sincronizarea automată care realizează conectarea în paralel a generatorului tot prin sincronizare precisă. Prin această comandă se realizează acelaşi proces de pornire de la punctul de mai sus cu precizarea că vanele cu închidere rapidă dacă sunt închise se ridică automat şi automat la 90% din turaţia nominală.  se dă impuls de pornire a agregatului. la atingerea unei turaţii de aproximativ 70% din turaţia nominală. iar circuitul de ridicare este izolat cu aer comprimat.  se pune comutatorul de alegere a modului de comanda a turbinei pe poziţia "manual".

46 .

Moţoiu Centrale termo şi hidroelectrice. Ioan Anton. Izbăşoiu I.org/wiki/Hydroelectricity. Bucureşti – 1987 5. Mircea Bărglăzan “Turbine hidraulice ”.BIBLIOGRAFIE 1.P. Timişoara 1979 2. Editura I.energie-gratis.php 47 . Editura Facla. Timişoara – 2001 3.ro/hidrocentrale. “Vane. “Turbine hidraulice”. http://en.wikipedia. stavile şi turbine hidraulice”. Editura Pol. Timişoara – 2000 4. http://www. 1974 6. Editura Pol. Mircea Bărglăzan “Turbine hidraulice şi transmisii hidrodinamice”. 7. C. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful