MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

MECI–CNDIPT / UIP

AUXI LI AR CURRI CU LAR
MODULUL:

EXPLOATAREA TURBINEI HIDRAULICE
DOMENIUL: ELECTROMECANIC NIVEL: 2 CALIFICARE: OPERATOR ÎN CENTRALE HIDROELECTRICE

2009 1

CUPRINS CUPRINS

1. 2. 3.

Competenţe Informaţii despre specificul agenţilor economici Modalitatea de organizare a practicii 2

4. 5.

Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitatea muncii Instrumente de lucru ale elevului necesare desfaşurării practicii 5.1. Supraveghează funcţionarea turbinei hidraulice 5.1.1. Fişe de observaţie 5.1.2. Fişe de lucru 5.1.3. Studii de caz 5.1.4. Miniproiect 5.2. Asigură funcţionarea turbinei în condiţii normale 5.2.1. Fişe de observaţie 5.2.2. Fişe de lucru 5.2.3. Studii de caz 5.2.4. Miniproiect 5.3. Efectuează manevre pentru pornirea sau oprirea turbinei hidraulice 5.3.1. Fişe de observaţie 5.3.2. Fişe de lucru 5.3.3. Studii de caz 5.3.4. Miniproiect 5.4. Precizează tipurile de avarii şi incidente în exploatare 5.4.1. Fişe de observaţie 5.4.2. Fişe de lucru 5.4.3. Studii de caz 5.4.4. Jurnal de practică 5.5. Portofoliu de practică

6. 7. 8.

Organizarea evaluării Anexe – fişe de documentare Bibliografie

3

COMPETENŢE

În modulul “Exploatare turbinei hidraulice“ a fost agregată unitatea tehnică specializată cu aceeaşi denumire din Standardul de Pregătire Profesională. 45.15. Exploatarea turbinei hidraulice 45.15.1. Supraveghează funcţionarea turbinei hidraulice 45.15.2. Asigură funcţionarea turbinei în condiţii normale 45.15.3. Efectuează manevre pentru pornirea sau oprirea turbinei hidraulice 45.15.4. Precizează tipurile de avarii şi incidente în exploatare

Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unităţi de competenţă 45.15. Exploatarea turbinei hidraulice Competenţe 45.15.1. Supraveghează funcţionarea turbinei hidraulice Conţinuturi tematice  Parametrii turbinelor (notare, definire, unităţi de măsură): înălţimea aspiraţie, cavitaţie. 45.15.2. Asigură funcţionarea turbinei în condiţii normale  de Parametrii funcţionare), de parametrii Starea a starea instalaţiei: uleiului, funcţionare (încadrare în limite nominali  generală etanşări, debitul, căderea, de de puterea, rotaţia, randamentul, geometrică coeficientul

parametrii nominali 45.15.3. Efectuează manevre pentru pornirea sau oprirea • Manevre pentru 4

manţinerea instalaţiei în

manevre pentru pornirea. Precizează tipurile de avarii şi incidente în exploatare • Avarii. pornirea turbinei în regim automat • Foi de manevre (citire. cauze care pot duce la avarii şi incidente. clasificare. incidente întâlnite în exploatarea turbinelor hidraulice (definire. completare) 45. 5 .4. măsuri de prevenire).15. oprirea turbinei hidraulice • Modalitati de pornire: pornirea turbinei în regim manual.turbinei hidraulice parametrii nominali. interpretare.

in cadrul Laboratorului de Analize Chimice al sucursalei. electroizolant.A. activitatea principală este “Producţia de energie electrică”. şi C. având o viaţă lungă • Avantajul ecologic. care prin rotirea rotorului generatorului într-un câmp magnetic. acreditat de RENAR Bucureşti Fiecare sucursală are în administrare mai multe hidrocentrale.C. uneori pot genera conflicte când sunt amplasate în parcuri naţionale sau când nivelul apei barajului acoperă localităţi. randament ridicat. Câteva din avantajele producerii de energie sub această formă: • Avantajul economic. microhidrocentrale. va transforma energia mecanică în energie electrică. Printr-un baraj de acumulare a apei pe cursul unui râu unde poate fi prezentă şi o cascadă se realizează acumularea unei energii potenţiale. staţii de pompaj energetic.2.N. transportul şi distribuţia energiei electrice ” iar . hidraulic. O hidrocentrală este o centrală electrică folosită pentru a transforma energia mecanică produsă de apă în energie electrică. Domeniul principal de activitate este „Producerea. nu poluează mediul înconjurător. preţ de cost redus. Această mişcare de rotaţie va fi transmisă mai departe printr-un angrenaj de roţi dinţate generatorului de curent electric.. 6 Bucureşti.A. Electrica S. etc. INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI Agenţii economici specifici pentru aceasta calificare sunt Sucursale Hidrocentrale care fac parte din Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice „Hidroelectrica” S. Transelectrica  Analize chimice de determinare a caracteristicilor fizico-chimice ale uleiului mineral de turbină. stocarea şi furnizarea apei Asigurarea protecţiei civile prin atenuarea viiturilor Asigurarea apei pentru irigaţii Reducerea impactului amenajărilor hidroenergetice asupra mediului Furnizarea de energie electrică consumatorilor eligibili la tarife negociate Asigurarea de servicii energetice prin instalaţiile proprii pentru filialele S. trasformată în energie cinetică prin rotirea turbinei hidrocentralei. Pe lângă producerea energiei electrice în hidrocentrale mai menţionăm şi alte activităţi:        Furnizarea serviciilor necesare funcţionării Sistemului Energetic Naţional Colectarea.

Având în vedere caracterul agentului economic. de preferinţă cu caracter aplicativ. diferenţiată. noi mijloace sau resurse didactice. cu pondere sporită pe activităţile de învăţare. pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice. Fiind o structură elastică. Grupele de elevi vor fi însoţite de profesorul de spacialitate sau de maistru instructor. tinând cont şi de particularităţile grupului. conform programelor. Abordarea conţinuturilor trebuie să fie flexibilă.3. Pentru majoritatea orelor cu tematica stabilită. Un factor important îl constituie calitatea evaluării căreia îi vor fi supuşi elevii. profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi. Pentru atingerea competenţelor specifice stabilite prin modul. se recomandă desfăşurarea acestora într-o centrală hidroelectrică. de a utiliza activităţi variate de învăţare. 7 . MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICII Orele de instruire practică se recomandă a se desfăşura în cabinete de specialitate dotate cu o gamă largă de instalaţii şi echipamente electro-energetice dar mai ales la agentul economic (CHE). corect iar sarcinile impuse de evaluare să fie apropiate standardelor naţionale definite în cadrul fiecărei calificări. de nivelul iniţial de pregătire. modulul poate încorpora în orice moment al procesului educativ. Trebuie ca procesul de evaluare să fie riguros. pentru o eficienţă a actului instructiv educativ se recomandă desfăşurarea practicii pe grupe de către 10-14 elevi. centrate pe elev. de a le eşalona în timp. activităţile de învăţare .predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ. Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP-uri. interactiv şi centrat pe elev.

cu luarea tuturor măsurilor pentru scoaterea accidentatului din zona periculoasă sau intervenţie pentru stingerea incendiului sau lichidarea avariei cu anunţarea imediată sau ulterioară. să cunoască tipurile şi modul de folosire al mijloacelor din dotare pentru stingerea incendiilor şi să intervină operativ şi eficient în astfel de cazuri.4. pericol de incendiu. • în procesul de exploatare. a personalului operaţional. în caz de accidentări de natura electrică sau neelectrică. • personalul operaţional este obligat să cunoască şi să aplice măsurile operative de intervenţie în cazul apariţiei unor poluări accidentale. Pentru înlăturarea pericolului de accidentare şi incendiu. personalul operaţional este obligat să supravegheze permanent funcţionarea instalaţiilor pentru menţinerea acestora în 8 . dacă nu sunt retrase din exploatare. instalaţiile se consideră în stare de funcţionare (sub tensiune) chiar în cazul când sunt oprite (în rezervă). • personalul operaţional este obligat să cunoască măsurile de prim ajutor. pericol de accidentare. conform procedurilor în vigoare. • personalului operaţional. după caz. să intervină cu mijloacele specifice pentru eliminarea factorilor ce au condus la apariţia acestora. pericol de avarie sau avarierea instalaţiilor. apărarea împotriva incendiilor (AII) şi protecţia mediului (PM) 1. • personalul operaţional nu permite accesul în instalaţii a personalului ce nu are drept de control asupra acestora. se vor respecta cu stricteţe reglementările în vigoare privind protecţia muncii şi a normelor de prevenire şi stingere a incendiilor. precum şi a obligaţiilor ce decurg din legislaţia în domeniul apelor şi protecţiei mediului. şi fără aprobarea personalului ierarhic superior. din proprie iniţiativă. întreţinere şi reparaţii a instalaţiilor de turbine hidraulice. având în vedere posibilitatea pornirii sau punerii sub tensiune de la distanţă. RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATEA MUNCII Norme specifice de securitatea şi sănătatea muncii (SSM). accident. îi este interzis să întreprindă. prin manevre manuale sau prin circuitele de automatizare. Generalităţi • În activitatea de exploatare. personalul operaţional poate executa manevre de scoatere din funcţiune a instalaţiilor în cauză. orice acţiune în afara atribuţiunilor şi ITI de serviciu. • în cazuri deosebite.

cu respectarea NPM. fiind interzisă staţionarea în zone sau locuri cu posibilitatea accidentării. personalul operaţional va supraveghea: • • etanşeitatea circuitelor de ulei. partea mecanică a NPM şi ITI. b) controlul instalaţiilor se execută conform atribuţiunilor de serviciu şi a ITI privind controlul. accesul în locuri sau zone ale instalaţiei cu pericol de accidentare ( fără asigurarea măsurilor tehnice de protecţia muncii imp. personalul operaţional este obligat să respecte prevederile indicatoarelor de securitate. Norme SSM specifice a) se interzice exploatarea instalaţiilor de turbine hidraulice cu îngrădirile. personalul fiind echipat cu echipament de protecţie corespunzător.2. fiind interzis să se anuleze sau să se modifice reglajele protecţiilor şi semnalizărilor sau să se blocheze mecanic. cu echipament de protecţie corespunzător fiind interzis: • • • utilizarea improvizaţiilor în locul dispozitivelor special destinate acestui scop. să ridice îngrădirile sau să pătrundă dincolo de acestea. tablele de acoperire. rotirii accidentale. în timpul controlului. 9 Norme specifice .1. Pentru prevenirea incendiilor. 2.) 2. 2. apărătorile. demontate si neavertizate prin îngrădiri si indicatoare de securitate. temperatura uleiului de ungere si a lagărelor.parametrii normali de funcţionare. scările si balustrăzile fixe. c) manevrele în instalaţiile turbinei hidraulice se execută cu respectarea "regulamentului general de manevre". personalul operaţional având obligaţia menţinerii permanente a acestora în stare corespunzătoare. Norme AII specifice a) la turbinele hidraulice. pericolul de incendiu poate exista la instalaţiile de ulei pentru reglaj si ungere. personalului operaţional ii este interzis să execute lucrări. executarea manevrelor din spaţii de dincolo de îngrădirile permanente. apariţiei accidentale a tensiunii etc. • • în timpul controlului. manevre sau alte operaţii. cu căile de acces blocate sau cu pete de ulei pe acestea.

3 Norme PM specifice 10 . accesul aerului în instalaţia afectată de incendiu. se întrerupe. • • să păstreze materialul de şters numai în cutii metalice închise. funcţionarea răcitoarelor de ulei. se vor utiliza stingătoare cu spumă. cu înlocuirea părţilor degradate de ulei. zilnic sau săptămânal. se întrerupe alimentarea cu energie electrica a instalaţiei afectate. pentru stingerea uleiului din rezervoare. 2. să remedieze neetanşeităţile de ulei sau să anunţe personalul ierarhic superior în vederea remedierii şi după caz să oprească şi retrage din exploatare imediat instalaţia în cauză când există pericol iminent de incendiu. c) In cazul apariţiei unui incendiu la instalaţiile turbinei hidraulice se vor lua următoarele măsuri: • • • • • se opreşte agregatul afectat de incendiu. Este interzisă aruncarea cu nisip în zona lagărelor. cu praf + CO2. imediat următoarele măsuri: b) Pentru înlăturarea pericolului de incendiu personalul operaţional este obligat să ia • • să nu permită executarea lucrărilor cu foc deschis în locurile.• • • • circulaţia uleiului la lagărul turbinei. zonele sau circuitele fără asigurarea masurilor tehnice şi organizatorice conform NPSI şi ITI. pentru stingerea uleiului scurs se vor utiliza mijloacele specifice din dotare. pe cât posibil. • să cureţe permanent petele de ulei. ştergerea se va executa după caz. nivelul uleiului în lagăre. la apariţia pierderilor de ulei la capul de distribuţie să le remedieze. să respecte prevederile indicatoarelor de securitate cu referire la NPSI şi să menţină instalaţiile şi căile de acces în perfectă stare de curăţenie. funcţionarea fără scântei a excitatoarei.

acestea vor fi delimitate pe cât posibil. prin împrejmuire cu baraje absorbante. • • vor fi asigurate în permanenţă la locul intervenţiilor mijloacele specifice necesare intervenţiei imediate. se vor lua măsuri specifice pentru prevenirea apariţiei poluărilor accidentale. este interzisă aruncarea în apă a deşeurilor de orice natură.• • • la executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii asupra echipamentului şi subansamblelor turbinei. 11 . de poluare accidentală cu ulei. în cazul unei poluări accidentale. lucrările ce presupun intervenţii la instalaţiile de acţionare hidraulică se vor executa cu luarea tuturor măsurilor ce se impun pentru prevenirea apariţiei scurgerilor de ulei în mediu şi colectarea lor. dacă procesul tehnologic prezintă factori de risc în acest sens. acestea urmând a fi recuperate şi valorificate conform procedurilor în vigoare. dacă se intervine la instalaţii la care există factori de risc.

Prin activităţile propuse elevilor. el poate fi folosit în procesul instructiv şi pentru evaluarea continuă a elevilor fiind considerat un ghid. unde elevul poate învăţa şi poate modera învăţarea prin interacţiune cu colegii. Metodele active / interactive prezentate în material. PENTRU A REZOLVA CU SUCCES SARCINILE DE LUCRU • • • • • • Citiţi cu atenţie toate cerinţele unei sarcini de lucru. Profesorii au libertatea de a gândi şi alte activităţi care să fie în concordanţă cu conţinutul S. este necesară validarea integrală a competenţelor din S. Elevul este mai implicat şi are oportunităţi de a dobândi experienţă practică prin activităţi cu caracter practic.P. înainte de a începe să le rezolvaţi! . asiguraţi-vă că dispuneţi de toate materialele. Rezolvaţi toate activităţile date pentru ca sarcina de lucru să fie încheiată ! Profesorul va ţine evidenţa exerciţiilor şi problemelor pe care le-aţi rezolvat şi a activităţilor 12 . Dacă nu aţi înţeles sau dacă nu ştiţi cum să rezolvaţi sarcina de lucru. se urmăreşte atingerea majorităţii criteriilor de performanţă respectând condiţiile de aplicabilitate cuprinse în Standardele de Pregătire Profesională..P. Prin urmare. solicitaţi sprijinul profesorului sau a tutorelui care vă va îndruma şi ajuta la rezolvarea ei. Prezentul Auxiliar didactic nu acoperă toate cerinţele cuprinse în Standardul de Pregătire Profesională al calificării pentru care a fost realizat. utilajele şi echipamentele necesare petru rezolvarea sarcinilor de lucru. prin probe de evaluare conforme celor prevăzute în standardul respectiv. .-ului. ustensilele. Prin conţinutul auxiliarului se doreşte sporirea interesului elevului pentru formarea abilităţilor din domeniul tehnic prin implicarea lui interactivă în propria formare. pentru obţinerea Certificatului de calificare. Însă.. oferă multe avantaje. Înainte de a vă apuca de lucru.5.. Această experienţă poate fi îmbogăţită mai mult în situaţii de grup. aduceţi acest lucru în atenţia profesorului înainte de a începe proba.P. Dacă observaţi vreo problemă sau aveţi o neclaritate la una din cerinţe.P. INSTRUMENTE DE LUCRU ALE ELEVULUI NECESARE DESFĂŞURĂRII PRACTICII Acest auxiliar curricular conţine activităţi care să ajute elevul în atingerea competenţelor din unităţile de competenţă.

folosind propria ta voce Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare VIZUAL • • • • • • priveşte cu atenţie materialul tipărit pus la dispoziţie de profesor. scrie ideile folosind cuvinte proprii 13 . utilizează culori. repetă cu voce tare înregistrează-ţi observaţiile şi gândurile pe un casetofon înregistrează principalelor aspecte ce trebuie recapitulate. ilustraţii şi diagrame ca ajutoare pentru învăţare. verifică notiţele. subliniază cuvintele cheie. Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare AUDITIV • • • • • • • • • ascultă cu atenţie pe cel care îţi explică lucrurile discută ideile noi şi explică-le cu cuvinte proprii discută ideile şi problemele cu o altă persoană roagă pe cineva să îţi explice din nou lucrurile pe care nu le-ai înţeles ascultă noţiunile înregistrate pe bandă citeşte cu voce tare învaţă. utilizează imagini pentru explicarea unui text Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare PRACTIC • • • efectuează activităţi practice scrie lucrurile în ordinea lor.pe care le-aţi desfăşurat şi va evalua progresul realizat. pentru a vedea dacă sunt scrise corect. pas cu pas. converteşte notiţele într-o imagine sau într-o bandă desenată.

2. apoi rosteşte cu voce tare acele cuvinte. 3. 4. Identificaţi parametrii fundamentali ce caracterizează din punct de vedere funcţional acest tip de turbină. …………………………………………………………………………………………………………… 14 . 5. Urmărirea parametrilor de funcţionare ai turbinei hidraulice Compararea parametrilor de funcţionare şi sesizarea abaterilor Definire Valori Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică………………………………………………………. 3. apoi de scrie-le din memorie. Găsiţi argumentul în utilizarea acelui tip.crt. 2. Definiţi aceşti parametrii şi notaţi valorile lor în tabelul de mai jos Tip turbină: Nr. Identificaţi la locul unde va desfăşuraţi practica tipul de turbină utilizat. Parametrii fundamentali ai turbinei hidraulice 1. 4.• • • converteşte notiţele într-o imagine sau într-o bandă desenată urmăreşte cu degetul titlurile. de mână sau pe calculator ajută alte persoane să îndeplinească sarcina respectivă FIŞĂ DE OBSERVAŢIE Competenţa vizată : Supraveghează funcţionarea turbinei hidraulice Obiective: • • Sarcini: 1. 6. cuvintele cheie.

Subliniază cu roşu abaterile de la valorile normale.…………………………………………………………………………………………………………… FIŞĂ DE LUCRU Competenţa vizată : Supraveghează funcţionarea turbine hidraulice Obiective: • • Sarcini: 1. Apă răcire intrare Apă răcire ieşire Lagăr radial Lagăr axial HG Apă răcire generator Ulei reglaj Ulei reglaj Hidrofor bar Cuzinet Cuzinet Cuzinet Cuzinet Cuzinet Cuzinet Intrare Ieşire Ulei acţ. Urmăreşte parametrii indicaţi în tabelul de mai jos. Citeşte şi notează în tabel valorile acestora. 2. 3. Presiune etanşare bar 15 HA TEMPERATURI Lagăr Lagăr radial axial PRESIUNI RAV GU Cap P distr Urmărirea parametrilor de funcţionare ai turbinei hidraulice Citirea parametrilor de funcţionare ai turbinei hidraulice Lagăr turbină RA V 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C bar bar .

16 . Explicaţi unde şi de ce sunt utilizate fiecare tip în parte. Imagine Denumire Parametrii fundamentali Utilizare 2. …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… STUDIU DE CAZ Competenţa vizată : Supraveghează funcţionarea turbinei hidraulice Sarcini: 1. 3.Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică………………………………………………………. crt. 4. Observaţi cu atenţie imaginile de mai jos. Identificaţi parametrii fundamentali ce caracterizează funcţional fiecare tip identificat. Faceţi o comparaţie între parametrii celor 3 tipuri prezentate în tabel. Nr. 1. Ce reprezintă? 2.

PROIECTUL Competenţa vizată : Supraveghează funcţionarea turbine hidraulice Tema: Turbina Kaplan Proiectul trebuie să răspundă următoarelor întrebări: 17 .3.

funcţionarea în regim de generator în reglare automată sau manual. Nr. Observaţi cu atenţie care sunt parametrii care trebuie supravegheaţi şi în ce constă starea lor de funcţionare normală. Parametrii functionali ai turbinei hidraulice Funcţionare normală a turbinei (definiţi stare normala parametri) Funcţionare anormală a turbinei (definiţi stare anormală paramatri) Urmăreşte starea generală a instalaţiilor Recunoaşte abaterile parametrilor de la valorile nominale Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică………………………………………………………. Completaţi fişa de mai jos după încheierea activităţii de observare.1. Care sunt parametrii fundamentali ai acestei turbine? 4.Urmăriţi funcţionarea normală a turbinei.crt. Care sunt avantajele şi dezavantajele turbinei Kaplan? FIŞĂ DE OBSERVAŢIE Competenţa vizată : Asigură funcţionarea turbinei în condiţii normale Obiective: • • Sarcini: 1. …………………………………………………………………………………………………………… 18 . Când este utilizată turbina Kaplan? 2. Care sunt elementele constructive ale turbinei Kaplan? 3. 2.

4. Turbină folosită la hidrocentrale de mică cădere 19 . Ansamblul de construcţii. Turbină folosită la hidrocentrale de medie şi mare cădere.…………………………………………………………………………………………………………… FIŞĂ DE LUCRU Competenţă vizată : Asigură funcţionarea turbinei în condiţii normale Obiectiv:  Urmăreşte starea de funcţionare normală a instalaţiei prin supravegherea parametrilor Sarcină: Careul de mai jos este sarcina voastră din fişa de lucru. Are unitatea de măsură 0C. veţi descoperi pe verticală ceea ce supraveghem în instalaţiile şi echipamentele energetice. Pentru rezolvare folosiţi-vă de cunoştinţele dobândite despre turbine hidraulice. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1. 2. Prin completarea careului. echipamente şi instalaţii necesare pentru conversia unei forme de energie în energie electrică 3.

10. Sarcină facultativă: Alegeţi şi voi o temă din cele studiate şi alcătuiţi un careu ca cel prezentat în fişa de lucru. 9. 8. 6. Produce energie electrică. Se defineşte prin cantitatea de apă ce intră în unitatea de timp. Turbină utilizată în domeniul căderilor mari şi debitelor mici. Transformă energia hidraulică în energie mecanică. Se măsoară cu manometrul. Careul cel mai reuşit va fi prezentat în faţa colegilor. 7. 20 . Se defineşte prin raportul dintre energia furnizată de un sistem şi energia absorbită.5.

Întocmiţi un album cu aceste simboluri şi prezentaţi semnificaţia lor. 5. PROIECTUL 21 . Nr. 7.STUDIU DE CAZ Competenţa vizată : Asigură funcţionarea turbine în condiţii normale Sarcini: 1. 3. Observaţi cu atenţie simbolurile de mai jos şi prezentaţi semnificaţia lor. crt. 2. 3. Simbol Denumire Semnificatie Unde se găsesc 2. 1. 4. Identificati aceste simboluri. Ce alte simboluri aţi identificat intr-o schemă a unei centrale hidroelectrice? 4. 6.

de supravegherea instalaţiile energetice.Competenţa vizată : Asigură funcţionarea turbinei în condiţii normale În exploatarea turbinei hidraulice. pentru asigurarea funcţionării acesteia în condiţii normale e nevoie de monitorizarea parametrilor. Realizaţi un proiect cu tema: “Monitorizarea parametrilor care asigură funcţionarea turbinei în condiţii normale” Proiectul trebuie să răspundă următoarelor întrebări: • Ce este monitorizarea? • De ce este nevoie de monitorizarea echipamentelor/instalaţiilor energetice? • Ce vom monitoriza pentru a asigura funcţionarea turbinei în condiţii normale? • Cum se face monitorizarea? • Există o “memorie” a acestei monitorizări? • Cum se poate eficientiza monitorizarea? 22 .

FIŞĂ DE OBSERVAŢIE Competenţa vizată : Efectuează manevre pentru pornirea sau oprirea turbine hidraulice Obiective: • • Precizează modalităţile de pornire şi oprire ale turbinei hidraulice Indică succesiunea operaţiilor în pornirea sau oprirea turbinei hidrauliceî Sarcini: Urmăreşte. Explicaţi când şi în ce situaţii se execută fiecare operaţie. supravegheză şi caută informaţii asupra modalităţilor de pornire şi oprire a unui hidroagregat dintr-o central hidroelectrică. Pornire Oprire 23 . Completează o hartă conceptuală cu tipurile de porniri şi opriri întâlnite.

GUP este în stare de funcţionare normală. -instalaţia de apă pentru răcirea uleiului lagărului turbinei este în stare de funcţionare.FIŞĂ DE LUCRU Competenţa vizată : Efectuează manevre pentru pornirea sau oprirea turbine hidraulice Obiectiv: • Indică succesiunea operaţiilor în pornirea sau oprirea turbinei hidrauliceî Sarcini: Citeşte cu atenţie starile/comenzile de mai jos. Indică care tip de pornire este menţionată prin comenzile indicate mai jos. Trece în diagramă succesiunea logică a acestor comenzi. Fă o separare a acestora pe două componente care indică: Starea instalaţiilor turbinei înaintea pornirii Pornirea hidroagregatului b). Se verifică dacă pe panoul de automatizare al hidroagregatului este afişată semnalizarea “gata de pornire” care confirmă îndeplinirea operaţiilor de pornire.Se pune comutatorul de alegerea modulului de comandă a hidroagregatului în poziţia “automat”. E. şi c. L. . D. J. de alimentare a aparatajului hidroagregatului sunt sub tensiune. .închis şi servomotorul deblocat (se blochează manual în cazul opririlor de lungă durată). .a.corespunde cu starea “gata de pornire” G. -A.Se verifică dacă starea inst. -instalaţia de răcire cu apă a etanşării arborelui este în stare de funcţionare. -barele de c.c. -circuitul de ulei pentru reglaj este sub presiune (ventil manual de admisie a uleiului sub presiune din GUP în circuitul de ulei pentru reglaj este deschis) I. A. C. F. Prin comanda de pornire se excită releul de pornire care transmite elementelor lanţul de automatizare camanda de pornire după cum urmează: 24 .D. -agregatul defrânat şi pistoanele dispozitivelor de frânare –ridicare în poziţia coborât. . K. B.regulatorul de turaţie în stare “gata de pornire” H. a).

D..Generatorul pilot va fi antrenat şi astfel regulatorul electrohidraulic va fi alimentat preluând comanda hidroagregatului.”întrerupătorul generatorului deschis” şi “generator excitat”. . se deschide până la o valoare a deschiderii.A.D. Succesiunea comenzilor: • • • • 25 . acţionat permite accesul uleiului sub presiune modulată în camera de presiune modulată a sertarului de distribuţie A. .impusă prin dispozitivul LD şi ca urmare agregatul demarează. (AD-aparat director.Când diferenţa frecvenţelor între reţea şi generator ajunge sub 1%. LD-limitator deschidere)) Starea instalaţiilor turbinei înaintea pornirii: Pornirea hidroagregatului: Tipul pornirii:………………………………………………………………………………..sincronizatorul pune în funcţiune instalaţia de sincronizare precisă care realizează egalitatea de frecvenţă fază şi tensiune.Când turaţia atinge 80% din valoarea nominală condiţionat de situaţiile “LD pe minim”. .Electrodistribuitorul.releul de turaţie conectează blocul sincronizator al regulatorului.

2. crt. 26 . Identificaţi aceste indicatoare pe durata efectuării stagiului de practică la agentul economic. Observaţi cu atenţie următoarele indicatoare si prezentaţi semnificaţia lor. 4. 3. Simbol Tipul Semnificatie Locul 2. Ce alte indicatoare aţi identificat? Întocmiţi un album cu aceste indicatoare şi prezentaţi semnificaţia lor.STUDIU DE CAZ Competenţa vizată : Efectuează manevre pentru pornirea sau oprirea turbine hidraulice Obiectiv: • Respectarea normelor generale de protecţie a muncii Sarcini: 1. 4. Credeţi ca sunt spaţii care ar necesita şi alte indicatoare? Care ar fi? Nr.Unde sunt montate aceste indicatoare? 3. 1.

9. 10. 7.5. 8. 6. FIŞĂ DE OBSERVAŢIE 27 .

Menţionaţi cauzele care au dus la producerea lor dar şi efectele lor.crt. centralei şi notaţi-vă evenimentele care au avut loc. Completaţi tabelul Realizaţi un eseu “Evenimente/incidente care apar într-o centrală hidroelectrică” Nr.Clasaţi-le în evenimente mai des întâlnite şi în evenimente rare. Observaţi eventualele incidente care pot apare. Eveniment (avarie) Frecvenţa evenimentului Cauze Efecte 28 .Competenţa vizată : Precizează tipurile de avarii şi incidente în exploatare Obiectiv: • • Indică tipurile de avarii mai des întâlnite Enumeră principalele cauze care pot duce la avarii Sarcini: Sunteţi într-o centrală hidroelectrică în perioada de practică. Cercetaţi în „istoricul”.

FIŞĂ DE LUCRU Competenţa vizată : Precizează tipurile de avarii şi incidente în exploatare Obiectiv: • Enumeră principalele cauze care pot duce la avarii. 3. 9. Pentru fiecare eveniment menţionat. În tabelul de mai jos sunt indicate câteva din incidentele care pot apare într-o centrală. Sarcină: Intr-o centrală hidroelectrică pot apare tot felul de incidente. Incident/Eveniment Vibraţii anormale ale turbinei Inundarea capacului turbine Creşterea temperaturii lagărului Creşterea sau scăderea nivelului de ulei din lagăr Cauze Frecvenţa producerii lor STUDIU DE CAZ 29 . 2. 1. Nr. 5. trebuie să găsiţi cel puţin două cauze care-l pot produce. 6. Completaţi tabelul cu încă cel puţin patru evenimente care pot apare. 7. Crt. 8. evenimente. avarii având cauze diverse. 4.

autorizat). 30 . 3.. Citiţi Citiţi parametrii parametrii aparatelor aparatelor indicatoare indicatoare din din schema schema identificată identificată în în teren. 2.. tabel. teren. Unde credeţi că ar putea apărea incidente în exploatare. Tema: Tema: Sunteţi Sunteţi intr-o centrală hidroelectrică. Constataţi Constataţi dacă dacă este este identică identică sau sau nu nu cu cu cea cea prezentată. Priviţi cu atenţie schema de mai jos şi răspundeţi următoarelor următoarelor cerinţe: cerinţe: Identificaţi în Identificaţi în teren teren instalaţia instalaţia de de mai mai jos jos (sub (sub supravegherea supravegherea personalului personalului autorizat). Unde credeţi că ar putea apărea incidente în exploatare. Identificaţi Identificaţi componentele componentele schemei schemei şi şi grupaţi-le grupaţi-le intr-un intr-un tabel. Precizează tipurile de avarii şi incidente în exploatare. prezentată. Asigură functionarea turbinei în conditii normale.Competenţe vizate : 1. Supravegheaza functionarea turbinei hidraulice.

în funcţie de complexitatea schemei... Observaţii ale profesorului/maistrului sau tutorelui de practică …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… JURNAL DE PRACTICĂ 31 .Completaţi tabelul de mai jos: Denumire componentă Parametrii urmăriţi Denumire Aparat Valori în limite în afara normale limitelor Propunere: Activitatea poate fi gândită pe grupe de câte 3-5 elevi. fiecare grupă având alt tip de instalaţie. Timpul sarcinii este alocat de îndrumători.

Temele sunt stabilite de profesorul de specialitate împreună cu reprezentantul desemnat al agentului economic. şi vizează toate competenţele din Standardul de Pregătire Profesională.Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-ati observat sau le-ati desfăşurat? …………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………. …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… 4.. …………………………………………………………………………………………………………… 2. elevul va complete următoarele informaţii: 1. Elevul are obligaţia să completeze în jurnal la sfârşitul fiecărei teme parcurse.Ce lucruri/activităţi nu v-au plăcut? Motivaţi? …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………….Elev: Perioada: Locaţia (Agent economic/departamant): Modulul: Tema: Sarcina de lucru: Competenţele vizate: În jurnalul de practică. pe întreaga perioadă de practică.Ce lucruri noi aţi învăţat? …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… 3. PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ 32 .Care au fost evenimentele sau activităţile care v-au plăcut? Motivaţi. Obs. La începutul jurnalului sunt nominalizate toate temele care urmează a fi parcurse de elevi.

în primul rînd. care include rezultatele relevante obţinute prin diverse metode şi tehnici de învăţare. necesare pentru analiza lor ulterioară. Portofoliul reprezintă „cartea de vizită a elevului” şi face parte din categoria metodelor şi instrumentelor alternative de evaluare. contribuţiilor personale.Portofoliul de practică al elevului reprezintă un instrument de evaluare complex. Evaluarea portofoliului Pentru a evalua un portofoliu. observarea sistematică a comportamentului şcolar. şi practice. cele care îl reprezintă. părinţi. În al doilea rînd. altele mai puţin. sarcini specifice fiecărui modul. pasiunilor. apare problema acordării punctajului pentru diferite componente ale portofoliului: unele valorează mai mult. În al treilea rînd. Portofoliul este forma şi procesul de organizare (acumulare. selectare şi analiză) a modelelor şi a produselor activităţii instructiv-educative a elevului şi a materialelor informative din surse externe (colegi de clasă. apare contradicţia între tendinţa dintre orientarea calitativ-cantitativă a portofoliului şi cerinţele administraţiei “de a interpreta totul prin prismă cantitativă”. 33 . profesori. Portofoliul cuprinde o selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului. Portofoliul este un instrument care îmbină învăţarea cu evaluarea. să se stabilească minimul şi maximul obligatoriu al elementelor incluse pentru evaluare. autoevaluarea. proiectul. Aceste rezultate vizează probele orale. care pun în evidentă progresele sale. agenţi economici etc). care permit aprecierea aptitudinilor. a nivelului de instruire şi ameliorarea procesului didactic. este necesar. scrise. talentelor. evaluarea multilaterală calitativă şi cantitativă.

corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare competenţă. Modalităţi de evaluare       instrumente de evaluare orală /scrisă/ practică. exerciţii. competenţele tehnice generale şi specializate din standardul de pregătire profesională Pentru evaluarea achiziţiilor (în termeni cognitivi. îşi susţin şi motivează propunerile). condiţiile de aplicabilitate ale acestora şi cu probele de evaluare introduse în standardul de pregătire profesională. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. proiectul. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor grupului instruit. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. portofoliu. capacitatilor. afectivi şi performativi) elevilor. fise de autoevaluare. fise de lucru. evaluare pe perechi şi de grup • 34 . chestionarul.ORGANIZAREA EVALUĂRII Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către profesor pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora. eseuri. probleme. • Lucrul cu modelele Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente (fise de observatie. portofolii individuale. teme pentru acasă. Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie. a competenţelor prevăzute de programele şcolare. observaţie directă pe parcursul procesului. În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. referate.) care trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performantă. în funcţie de dificultatea acesteia.atitudinilor lor faţă de o sarcina dată) • metoda execiţiilor practice • investigaţia • autoevaluarea (este una din metode care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii. O competenţă se va evalua o singură dată. proiecte. la orele afectate modulului se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente: observarea sistematica (activitate care permite evaluarea conceptelor. proceduri de autoevaluare. etc. teme pentru investigaţiile individuale sau de grup.

respectiv a cuplului (puterii) turbinei.  Aparatul director. cu axul vertical. dispuse echidistant în zona de ieşire din camera spirală. 35 . cuplată la hidrogeneratorul vertical tip HVS. precum şi circulaţia curentului de la intrare în rotor necesară funcţionării optime. prin construcţia sa. fiind prevăzut cu toate elementele de asamblare şi etanşare necesare îmbinării lui cu subansamblele învecinate.  Statorul turbinei este realizat dintr-un număr de coloane profilate. Elemente componente  Camera spirală este construită din beton şi are rolul de asigura repartizarea uniformă a debitului pe periferia aparatului director sau a statorului şi creează condiţiile necesare intrării apei în rotor.Generalităţi. 2. asigură reglarea debitului ce intră în rotor.  Inelul inferior este o construcţie sudată inelară. iar coloanele prin turnare. executată din tablă de otel.ANEXE FIŞĂ DE DOCUMENTARE 1 Turbina hidraulică tip KVB 1.Statorul este realizat din două jumătăţi prin sudare. în partea sa superioară având bucşe ce ghidează fusurile inferioare ale paletelor directoare. Turbina hidraulică tip KVB este tip Kaplan în cameră spirală din beton. şi are rolul de asigura o curgere uniformă optimă) a apei pe periferia aparatului director. Caracteristici tehnice. De asemenea are rolul de organ de închidere a accesului apei pentru situaţii normale şi de avarie.

una pentru prinderea lagărului turbinei.cercel.piston servomotor.tijă de reglare. 6. 3. 5.stea de reglare. Acţionarea paletelor se face de către pistonul servomotorului amplasat în partea superioară a butucului prin intermediul stelei de conducere. este o construcţie sudată din două jumătăţi.  Rotorul turbinei este organul principal al turbinei în care are loc transformarea energiei hidraulice în energie mecanică.pârghie. destinată conducerii apei în zona rotorului. În figura 2 este prezentată o secţiune prin rotorul turbinei. Figura 1 1. În ipoteza lipsei uleiului sub presiune la servomotoarele aparatului director. iar cealaltă pentru prinderea etanşării arborelui şi respectiv trei ştuţuri cu flanşe pentru prinderea ventilelor de rupere a vacuumului. executată din tablă de otel dispunând în partea sa superioară de elementele necesare montării servomotoarelor de acţionare ale inelului de reglare şi respectiv suporţilor pentru dispozitivul de blocare a inelelor de reglare.  Mecanismul de reglare al palelor este format dintr-un sistem de pârghii legat la un capăt de inelul de reglare iar la celalalt capăt de fusul fiecărei pale a aparatului director.manivelă  arborele turbinei destinat transmiterii puterii de la rotorul turbinei la arborele hidrogeneratorului este o construcţie mixtă. Fixarea arborelui turbinei de arborele hidrogeneratorului se realizează prin intermediul unor 36 . Rotorul este de tip Kaplan cu patru palete reglabile din otel inoxidabil rezistent la cavitaţie Rotorul de tip Kaplan este conceput constructiv cu stea de conducere. 4. compusă din tronsoane. Racordarea camerei rotorului la partea de beton a tubului de aspiraţie se face printr-o căptuşeală realizată în construcţie sudată. forjate şi 2 flanşe turnate sudate între ele.  Sistemul de acţionare al paletelor este de tipul cu inel de reglare ghidat pe capacul turbinei. partea inferioară fiind confecţionată din otel inoxidabil. Capacul turbine este o construcţie sudată inelară. In partea inferioară este prevăzut cu două flanşe.  Camera rotorului. printr-un dispozitiv special de blocare mecanică. inelul de reglare poate fi blocat la poziţia închis. 2. mecanismele de acţionare a paletelor fiind fixate de aceasta.

segmenţi grafit. inel fix.capac turbină. toate executate prin turnare din otel. În interiorul cilindrului. Capul de distribuţie constituie elementul funcţional de legătură între sertarul regulatorului turbine şi respectiv coloana de distribuţie. • ventil de golire al camerei spirale este folosit cu ocazia reviziilor şi reparaţiilor pentru evacuarea apei rămase în partea inferioară a camerei spirale. 4.  Armături principale • ventilele de rupere a vacuumului sunt destinate evitării apariţiei de depresiuni periculoase în zona rotorului. 6. inel glisare. fiind realizat în principal din două carcase în construcţie sudată şi o tijă centrală mobilă legată la coloana de distribuţie.buloane de o construcţie specială. în procesul de reglare a turbinei. Conducerea uleiului se realizează prin două spaţii tubulare concentrice. 2. Prin reglarea presiunii aerului comprimat cu ajutorul reductorului de presiune intercalat pe circuit (la 0-10 kgf/cm2) se reglează debitul de aer admis prin circuit în zona delimitată de 37 . Interiorul arborelui este alezat pentru a permite montarea coloanei de distribuţie. ca urmare a funcţionării turbinei la încărcări mici sau închideri bruşte ale aparatului director. Servomotoarele constau din câte doi cilindrii şi un corp intermediar. 7. În figura 3 este prezentată schema de principiu a etanşării arborelui turbinei.arbore turbină. 5.resoarte  Lagărul turbinei are rolul de a ghida mişcarea turbinei şi de a prelua forţele radiale rezultate din dezechilibrul maselor rotitoare şi a forţelor hidraulice neuniforme pe rotor. Partea inferioară a arborelui a fost prevăzută cu o etanşare mecanică de tipul cu segmenţi din grafit în vederea evitării pătrunderii apei din zona rotorului turbinei în zona capacului acesteia. glisează două pistoane din otel forjat.  Coloana de distribuţie are rolul conducerii uleiului sub presiune distribuit de capul de distribuţie pe cele două fete ale pistonului rotorului. Sunt prevăzute cu servomotoare.  Circuitul de aer prin contrapresiune cap distribuţie Instalaţia este formată dintr-un inel selector racordat la magistrala de aer comprimat de joasă presiune de 10 kgf/cm2. 3. Figura 3 1.  Servomotoarele aparatului director necesare pentru acţionarea paletelor aparatului director. care fac corp comun cu tija pe care se asamblează bolţul inelului de reglare.garnitură. în vederea reglării poziţiei paletelor rotorului. sub nivelul inferior al aparatului director.

0.partea rotitoare şi partea fixă la cca.2 kgf/cm2 la labirintul capului de distribuţie cu scopul de a crea o circulaţie în sensul către baia de ulei a vaporilor şi a picăturilor de ulei în labirint. Rotor turbină Stator turbină FIŞĂ DE DOCUMENTARE 2 Descriere funcţională – Turbina Kaplan 38 .

piston servomotor rotor Admisia apei în turbină se realizează prin camera spirală din beton.capac turbină 4.servomotoare aparat director 9.lagăr axial 5. prin coloanele profilate hidrodinamic. Camera este de secţiune trapezoidală cu un unghi de înfăşurare de 1800 şi asigură o distribuţie uniformă a debitului pe periferia statorului. căptuşită cu tablă din otel în zona de intrare în rotor şi în zona pintenului. Statorul.palete rotor 12.generator 6.1.aparat director 3.lagărul turbinei 10.arbore turbină 8. imprimându-i direcţia optimă de intrare în camera rotorică.flanşe inferioară 11.coloană de distribuţie 7. conduce uniform apa spre aparatul director. 39 .stator turbină 2.

Evacuarea apei din camera rotorului spre canalul de fugă al centralei. la acţionarea unei protecţii sau la comanda de oprire a agregatului. În continuare apa trece în camera rotorului şi la rotor unde are loc transformarea energiei hidraulice în energie mecanică. prin schimbarea poziţiei paletelor acestuia. se face prin tubul de aspiraţie din beton. FIŞĂ DE DOCUMENTARE 3 40 .pârghii de reglare. inel. în condiţii cinematice optime a apei în rotor. cu care asigură randamente cu valori ridicate în întreg domeniul de funcţionare garantat. care poate prelua eventualele încărcări radiale rezultate din dezechilibrul maselor rotitoare şi al forţelor hidraulice neuniforme pe rotor. Modificarea deschiderii aparatului director. care asigură o admisie uniformă. căptuşit în zona conului cu tablă din otel. permite admisia unor debite diferite în turbină şi implicit realizarea de puteri diferite transmise hidrogeneratorului. Acţionarea paletelor aparatului director se face cu un sistem clasic. întrerupându-se accesul apei în turbină. Transmiterea cuplului motor de la rotorul turbinei la cupla arborelui hidrogeneratorului se face cu ajutorul arborelui turbinei. Turbina este prevăzută cu reglare dublă. Aparatul director are şi rolul de organ de protecţie prin închiderea lui comandată automat. În zona capacului turbinei. arborele este ghidat de către un lagăr de conducere al turbinei. acţionat de două servomotoare comandate de regulatorul automat de viteză.Traseul apei prin zona de scurgere a turbinei se continuă cu aparatul director. constând în rotirea concomitentă a paletelor aparatului director şi a paletelor rotorului.

a. Hsmax a fost stabilită în baza coeficienţilor critici inferiori de cavitaţie. • nivelele în rezervorul de ulei al GUP cuprinse între „nivelul maxim semnalizare" si "nivelul minim semnalizare". + 10 C0. puse în evidenţă prin intermediul indicatorului de nivel cu semnalizare electrică aferentă rezervorului. eroziunii şi cavitaţiei nu vor depăşi max.Funcţionarea turbinei. adâncimea cavernelor create în zona rotorului este de max.cm2 la impulsul dat de acelaşi releu. care comandă pornirea si oprirea pompei. • nivele ale apei infiltrate în capacul turbinei între nivelul maxim şi nivelul de pornire pompă. Se consideră de asemenea ca stări de funcţionare normală a turbinei. manevre. • temperaturi ale mediului ambiant la nivelul turbinei de min. când: • turbina dezvoltă o putere funcţie de cădere şi a unui debit absorbit corespunzător căderii şi a unei deschideri proporţionale a aparatului director şi palelor rotorice. funcţionarea în regim de generator în reglare automată sau manuală. pentru care pierderile de material aferente unui rotor ca urmare a coroziunii. la impulsul şi cu semnalizarea preventivă dată de unul din releele de presiune ale GUP şi oprirea ei la atingerea unei presiuni de 40 kgf. respectiv oprire a pompei de lucru a grupului de ulei sub presiune).  Manevre si operaţii de reglare În funcţionarea normală a turbinei în reţea se pot executa următoarele manevre şi operaţii de reglare: 41 . • nivelul de ulei în acumulatorul GUP să fie în zona indicatorului de nivel însă sub nivelul admisiei de aer. situaţii anormale de funcţionare  Funcţionarea normală a turbinei Se consideră funcţionare normală a turbinei. • presiuni în acumulatorul GUP.c. La o durată de funcţionare de 800 ore. la manometrele cu contacte aferente acestuia. • intrarea în funcţiune a instalaţiei de completare cu aer în acumulatorul GUP la comanda hidraulică dată de releul de nivel cu plutitor aferent acumulatorului la atingerea nivelului admisie aer. cuprinse între 36 si 40 kgf/cm2 (presiune de pornire.90 kg. • sarcina maxima admisibila de aspiraţie Hsmax = 2. următoarele :  pornirea pompei de rezervă a GUP la atingerea unei presiuni de 35 kgf/cm 2 în acumulator.00 m.3 mm. care pot fi identificate în raport cu poziţia indicatorului de nivel.

5 kgf.trecerea turbinei de pe reglare prin comanda de la distantă de pe blocul TP (bloc turaţie-putere) pe blocul LD (limitator deschidere) şi invers. sesizată prin intermediul manometrului cu contacte aferent GUP şi semnalizată prin "presiunea incorectă a nivelului în hidrofor". • atingerea nivelului maxim in acumulatorul GUP. fie de la regulatorul de turaţie. sesizată de indicatorul de circulaţie sau prin manometrul diferenţial.  Situaţii de funcţionare anormală a turbinei Se consideră drept situaţii de funcţionare anormală a turbinei următoarele stări de funcţionare puse în evidenţă prin semnalizări preventive ale instalaţiilor de automatizare: • atingerea "nivel maxim" al apei infiltrate în capacul turbinei sesizată de releul de nivel care în afara semnalizării preventive comandă punerea în funcţiune a pompei de rezervă pentru evacuare a apei din capac. • timpul prea mare al procesului de pornire şi oprire cu menţinerea agregatului la turaţii scăzute. • pornirea pompei de rezervă a GUP. 42 .. • ruperea bolţurilor de forfecare.încărcarea şi descărcarea turbinei în regim de generator fie de la panoul de automatizare. . în rezervorul de ulei GUP sesizată prin indicatorul de nivel şi semnalizată prin "nivel incorect al uleiului in rezervor". sesizată prin intermediul releului nivel montat pe acumulator şi semnalizată. • atingerea unui debit scăzut de apă în conducta de alimentare a etanşării arborelui.cm2 în acumulatorul GUP.cm2). • creşterea anormală a temperaturii lagărelor agregatului semnalizată prin releele de semnalizare. • atingerea unei presiuni scăzute de 34 kgf. • atingerea nivelului minim de semnalizare în rezervorul de ulei al GUP sesizată prin intermediul indicatorului de nivel şi semnalizată prin nivel incorect al uleiului în rezervorul GUP. • atingerea nivelului maxim de semnalizare. • atingerea unei presiuni crescute de 42 kgf.cm2 în acumulatorul GUP sesizată prin intermediul manometrului cu contacte aferent GUP şi semnalizată (se previne astfel descărcarea acumulatorului prin ventilul de presiune de 42+0.

de asemenea.creşterea temperaturii lagărelor (ulei sau cuzineţi) cu 2-3 0C/pe oră.  scăderea turaţiei la mersul de durată.  condiţiile tehnice de montaj. de sarcină ale turbinei. în gol sau mărirea bătăii arborelui turbinei în zona lagărului de conducere prin valoarea admisă la mărirea amplitudinii vibraţiilor părţilor rotitoare şi fixe.  condiţiile tehnice şi de montaj.Se consideră. . . în gol sau a încărcării la mersul de durată. . în condiţiile aceleaşi căderi şi ale aceluiaşi unghi de deschidere a paletelor rotorului.situaţia în care grupul fiind cuplat la reţea.mărirea timpului de oprire a turbinei faţă de timpul stabilit în cursul probelor de punere în funcţiune ce menţine agregatului la turaţii scăzute şi pornirea de la sine în momentul imediat următor coborârii mecanismelor de frânare. . .atingerea în cazul unor descărcări bruşte. .mărirea intensităţii zgomotului în zona turbinei peste limitele normale. . a unei turaţii mai mari decât cea stabilită în timpul probelor de sarcină. faţă de temperatura stabilită la un regim constant de funcţionare al turbinei iar temperatura apei de răcire nu s-a modificat.apariţia la mersul in gol a unor oscilaţii anormale ale AD. situaţii de funcţionare anormală a turbinei următoarele stări de funcţionare nepuse în evidentă prin semnalizări preventive ale instrucţiunilor de automatizare:  stabilirea turaţiei nominale la mersul în gol al turbinei pentru deschideri ale AD (aparat director) mai mari decât deschiderea stabilită în cursul probelor de punere în funcţiune. peste valorile admise prescrise în a unei căderi şi a unei deschideri constante a AD şi rotorului. .ambalarea turbinei la pornire. impulsurile de comandă date prin blocurile de comanda TP sau LD nu sunt executate.creşterea anormală a temperaturii uleiului în sistemul de reglaj (apropiat de 700C). FIŞĂ DE DOCUMENTARE 4 43 .

 starea instalaţiilor înaintea pornirii turbinei prin comandă locală este: • barele de c. • instalaţia de aer comprimat este în stare de funcţionare inclusiv circuitul de etanşare cap distribuţie (cca 0. având: a) blocul de comandă TP în poziţia "minim" corespunzătoare obţinerii unei turaţii inferioare cu cca. • aparatul director este închis şi deblocat. N. pornirea turbinei în această situaţie depinzând de instalaţii speciale de automatizare în afara cadrului centralei. 8% turaţiei de sincronism. hidroagregatul funcţionând în regim de generator pe reglare automată. • regulatorul automat de viteza în situaţia gata de pornire. automatizare şi semnalizare aferente agregatului sunt cuplate (introduse) şi sunt sub tensiune. • ventilul de admisie a uleiului de la GUP la sistemul de reglaj este deschis. respectiv în timpul probelor de punere în funcţiune. de alimentare a aparatajului hidroagregatului şi serviciilor interne proprii şi generale sub tensiune. la pornirea iniţială şi după reparaţii. • vanele rapide ale grupului sunt deschise. • circuitul apei de etanşare a arborelui turbinei este în funcţiune.2 kgf/ cm2).a. Gradul de automatizare al instalaţiilor turbinei permite realizarea pornirii turbinei în regim de generator pe reglare automată şi prin telecomandă.c. b) blocul de comandă LD în poziţia "minim" corespunzătoare obţinerii unei turaţii uşoare superioare turaţiei de mers în gol. R. respectiv punctul de conducere centralizată şi dispecerat. • instalaţia pentru evacuarea apei infiltrate în capacul turbinei este în stare de funcţionare. • barele de c.Pornirea turbinei Pornirea turbinei se face în mod normal prin comandă locală (din centrală). • siguranţele de 220 Vcc din circuitele de comandă. Pornirea turbinei prin comandă locală în regim de generator pe reglare manuală se face numai în cazuri excepţionale.700 sunt sub tensiune.a. • frânarea este în poziţia "defrânat". 44 . si c. • GUP se găseşte în stare de funcţionare.

Limitarea mecanică pentru turaţia de mers în gol este uşor superioară turaţiei corespunzătoare frecvenţei de 50 Hz. legătura combinatorică se restabileşte. Prin această comandă se realizează acelaşi proces de pornire de la punctul de mai sus cu precizarea că vanele cu închidere rapidă dacă sunt închise se ridică automat şi automat la 90% din turaţia nominală.  se dă impuls de pornire a agregatului. palele rotorice se închid.  comutatorul de alegere a comenzilor turbinei pe "automat".  se trece cheia de comandă pe poziţia "automat". iar circuitul de ridicare este izolat cu aer comprimat. Exemplu de schemă logică de pornire a unui hidroagregat: 45 . Pornirea agregatului în regim de generator cu reglare automată  se verifică condiţiile de stare iniţială  sunt realizate condiţiile de pornire confirmate prin semnalizare "gata de pornire".• părţile rotitoare ale agregatului au fost ridicate sau nu necesită ridicare. pentru regulatoarele automate de viteză electrohidraulice (pentru regulatoarele digitale această valoare este setabilă prin panoul operator). Pornirea agregatului in regim de generator cu reglare manuală  se verifică condiţiile de la punctul “stare iniţială”  sunt realizate condiţiile de pornire confirmate prin semnalizarea "gata de pornire".  se pune comutatorul de alegere a modului de comanda a turbinei pe poziţia "manual". intră în funcţie sincronizarea automată care realizează conectarea în paralel a generatorului tot prin sincronizare precisă. în vederea creerii peliculei de ulei la lagărul axial. la atingerea unei turaţii de aproximativ 70% din turaţia nominală.

46 .

Moţoiu Centrale termo şi hidroelectrice.wikipedia. Editura I. Mircea Bărglăzan “Turbine hidraulice ”.php 47 . Bucureşti.BIBLIOGRAFIE 1. Timişoara 1979 2.ro/hidrocentrale. http://en. Izbăşoiu I. http://www. Editura Didactică şi Pedagogică. Timişoara – 2001 3. Editura Pol. C. 1974 6. “Turbine hidraulice”. Editura Pol. Timişoara – 2000 4. Ioan Anton. “Vane.P.org/wiki/Hydroelectricity. Editura Facla. Mircea Bărglăzan “Turbine hidraulice şi transmisii hidrodinamice”. stavile şi turbine hidraulice”.energie-gratis. Bucureşti – 1987 5. 7.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful