MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

MECI–CNDIPT / UIP

AUXI LI AR CURRI CU LAR
MODULUL:

EXPLOATAREA TURBINEI HIDRAULICE
DOMENIUL: ELECTROMECANIC NIVEL: 2 CALIFICARE: OPERATOR ÎN CENTRALE HIDROELECTRICE

2009 1

CUPRINS CUPRINS

1. 2. 3.

Competenţe Informaţii despre specificul agenţilor economici Modalitatea de organizare a practicii 2

4. 5.

Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitatea muncii Instrumente de lucru ale elevului necesare desfaşurării practicii 5.1. Supraveghează funcţionarea turbinei hidraulice 5.1.1. Fişe de observaţie 5.1.2. Fişe de lucru 5.1.3. Studii de caz 5.1.4. Miniproiect 5.2. Asigură funcţionarea turbinei în condiţii normale 5.2.1. Fişe de observaţie 5.2.2. Fişe de lucru 5.2.3. Studii de caz 5.2.4. Miniproiect 5.3. Efectuează manevre pentru pornirea sau oprirea turbinei hidraulice 5.3.1. Fişe de observaţie 5.3.2. Fişe de lucru 5.3.3. Studii de caz 5.3.4. Miniproiect 5.4. Precizează tipurile de avarii şi incidente în exploatare 5.4.1. Fişe de observaţie 5.4.2. Fişe de lucru 5.4.3. Studii de caz 5.4.4. Jurnal de practică 5.5. Portofoliu de practică

6. 7. 8.

Organizarea evaluării Anexe – fişe de documentare Bibliografie

3

COMPETENŢE

În modulul “Exploatare turbinei hidraulice“ a fost agregată unitatea tehnică specializată cu aceeaşi denumire din Standardul de Pregătire Profesională. 45.15. Exploatarea turbinei hidraulice 45.15.1. Supraveghează funcţionarea turbinei hidraulice 45.15.2. Asigură funcţionarea turbinei în condiţii normale 45.15.3. Efectuează manevre pentru pornirea sau oprirea turbinei hidraulice 45.15.4. Precizează tipurile de avarii şi incidente în exploatare

Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unităţi de competenţă 45.15. Exploatarea turbinei hidraulice Competenţe 45.15.1. Supraveghează funcţionarea turbinei hidraulice Conţinuturi tematice  Parametrii turbinelor (notare, definire, unităţi de măsură): înălţimea aspiraţie, cavitaţie. 45.15.2. Asigură funcţionarea turbinei în condiţii normale  de Parametrii funcţionare), de parametrii Starea a starea instalaţiei: uleiului, funcţionare (încadrare în limite nominali  generală etanşări, debitul, căderea, de de puterea, rotaţia, randamentul, geometrică coeficientul

parametrii nominali 45.15.3. Efectuează manevre pentru pornirea sau oprirea • Manevre pentru 4

manţinerea instalaţiei în

Precizează tipurile de avarii şi incidente în exploatare • Avarii. incidente întâlnite în exploatarea turbinelor hidraulice (definire. oprirea turbinei hidraulice • Modalitati de pornire: pornirea turbinei în regim manual.15. clasificare. 5 . măsuri de prevenire). cauze care pot duce la avarii şi incidente.4. interpretare. pornirea turbinei în regim automat • Foi de manevre (citire.turbinei hidraulice parametrii nominali. manevre pentru pornirea. completare) 45.

hidraulic.2. etc.C. microhidrocentrale. activitatea principală este “Producţia de energie electrică”. in cadrul Laboratorului de Analize Chimice al sucursalei. staţii de pompaj energetic. având o viaţă lungă • Avantajul ecologic.A. Această mişcare de rotaţie va fi transmisă mai departe printr-un angrenaj de roţi dinţate generatorului de curent electric. 6 Bucureşti. care prin rotirea rotorului generatorului într-un câmp magnetic. şi C.A. trasformată în energie cinetică prin rotirea turbinei hidrocentralei. Câteva din avantajele producerii de energie sub această formă: • Avantajul economic. uneori pot genera conflicte când sunt amplasate în parcuri naţionale sau când nivelul apei barajului acoperă localităţi.. Pe lângă producerea energiei electrice în hidrocentrale mai menţionăm şi alte activităţi:        Furnizarea serviciilor necesare funcţionării Sistemului Energetic Naţional Colectarea. O hidrocentrală este o centrală electrică folosită pentru a transforma energia mecanică produsă de apă în energie electrică. preţ de cost redus. randament ridicat. Printr-un baraj de acumulare a apei pe cursul unui râu unde poate fi prezentă şi o cascadă se realizează acumularea unei energii potenţiale.N. Domeniul principal de activitate este „Producerea. nu poluează mediul înconjurător. electroizolant. transportul şi distribuţia energiei electrice ” iar . INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI Agenţii economici specifici pentru aceasta calificare sunt Sucursale Hidrocentrale care fac parte din Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice „Hidroelectrica” S. Electrica S. va transforma energia mecanică în energie electrică. acreditat de RENAR Bucureşti Fiecare sucursală are în administrare mai multe hidrocentrale. Transelectrica  Analize chimice de determinare a caracteristicilor fizico-chimice ale uleiului mineral de turbină. stocarea şi furnizarea apei Asigurarea protecţiei civile prin atenuarea viiturilor Asigurarea apei pentru irigaţii Reducerea impactului amenajărilor hidroenergetice asupra mediului Furnizarea de energie electrică consumatorilor eligibili la tarife negociate Asigurarea de servicii energetice prin instalaţiile proprii pentru filialele S.

de nivelul iniţial de pregătire. Grupele de elevi vor fi însoţite de profesorul de spacialitate sau de maistru instructor. modulul poate încorpora în orice moment al procesului educativ. interactiv şi centrat pe elev. pentru o eficienţă a actului instructiv educativ se recomandă desfăşurarea practicii pe grupe de către 10-14 elevi. se recomandă desfăşurarea acestora într-o centrală hidroelectrică. Fiind o structură elastică. 7 . Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP-uri. Abordarea conţinuturilor trebuie să fie flexibilă.3. de a le eşalona în timp. Un factor important îl constituie calitatea evaluării căreia îi vor fi supuşi elevii. centrate pe elev. Pentru atingerea competenţelor specifice stabilite prin modul. diferenţiată. Trebuie ca procesul de evaluare să fie riguros. Având în vedere caracterul agentului economic. MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICII Orele de instruire practică se recomandă a se desfăşura în cabinete de specialitate dotate cu o gamă largă de instalaţii şi echipamente electro-energetice dar mai ales la agentul economic (CHE). Pentru majoritatea orelor cu tematica stabilită. conform programelor. tinând cont şi de particularităţile grupului. de a utiliza activităţi variate de învăţare. pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice. cu pondere sporită pe activităţile de învăţare. noi mijloace sau resurse didactice. profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi. de preferinţă cu caracter aplicativ. activităţile de învăţare . corect iar sarcinile impuse de evaluare să fie apropiate standardelor naţionale definite în cadrul fiecărei calificări.predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ.

având în vedere posibilitatea pornirii sau punerii sub tensiune de la distanţă. Generalităţi • În activitatea de exploatare. prin manevre manuale sau prin circuitele de automatizare. • personalul operaţional nu permite accesul în instalaţii a personalului ce nu are drept de control asupra acestora. • personalul operaţional este obligat să cunoască măsurile de prim ajutor. a personalului operaţional. apărarea împotriva incendiilor (AII) şi protecţia mediului (PM) 1. instalaţiile se consideră în stare de funcţionare (sub tensiune) chiar în cazul când sunt oprite (în rezervă). personalul operaţional poate executa manevre de scoatere din funcţiune a instalaţiilor în cauză. se vor respecta cu stricteţe reglementările în vigoare privind protecţia muncii şi a normelor de prevenire şi stingere a incendiilor. conform procedurilor în vigoare. pericol de accidentare. Pentru înlăturarea pericolului de accidentare şi incendiu. • în procesul de exploatare. să cunoască tipurile şi modul de folosire al mijloacelor din dotare pentru stingerea incendiilor şi să intervină operativ şi eficient în astfel de cazuri. • personalului operaţional. după caz.4. • personalul operaţional este obligat să cunoască şi să aplice măsurile operative de intervenţie în cazul apariţiei unor poluări accidentale. să intervină cu mijloacele specifice pentru eliminarea factorilor ce au condus la apariţia acestora. orice acţiune în afara atribuţiunilor şi ITI de serviciu. îi este interzis să întreprindă. • în cazuri deosebite. pericol de avarie sau avarierea instalaţiilor. întreţinere şi reparaţii a instalaţiilor de turbine hidraulice. precum şi a obligaţiilor ce decurg din legislaţia în domeniul apelor şi protecţiei mediului. dacă nu sunt retrase din exploatare. accident. în caz de accidentări de natura electrică sau neelectrică. şi fără aprobarea personalului ierarhic superior. din proprie iniţiativă. RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATEA MUNCII Norme specifice de securitatea şi sănătatea muncii (SSM). pericol de incendiu. cu luarea tuturor măsurilor pentru scoaterea accidentatului din zona periculoasă sau intervenţie pentru stingerea incendiului sau lichidarea avariei cu anunţarea imediată sau ulterioară. personalul operaţional este obligat să supravegheze permanent funcţionarea instalaţiilor pentru menţinerea acestora în 8 .

b) controlul instalaţiilor se execută conform atribuţiunilor de serviciu şi a ITI privind controlul. rotirii accidentale.) 2. 2. Norme SSM specifice a) se interzice exploatarea instalaţiilor de turbine hidraulice cu îngrădirile.2. apariţiei accidentale a tensiunii etc. personalul operaţional este obligat să respecte prevederile indicatoarelor de securitate. 2. Pentru prevenirea incendiilor. cu căile de acces blocate sau cu pete de ulei pe acestea. cu respectarea NPM. c) manevrele în instalaţiile turbinei hidraulice se execută cu respectarea "regulamentului general de manevre". scările si balustrăzile fixe. personalul operaţional va supraveghea: • • etanşeitatea circuitelor de ulei. pericolul de incendiu poate exista la instalaţiile de ulei pentru reglaj si ungere. personalului operaţional ii este interzis să execute lucrări. • • în timpul controlului. fiind interzis să se anuleze sau să se modifice reglajele protecţiilor şi semnalizărilor sau să se blocheze mecanic. accesul în locuri sau zone ale instalaţiei cu pericol de accidentare ( fără asigurarea măsurilor tehnice de protecţia muncii imp. în timpul controlului. demontate si neavertizate prin îngrădiri si indicatoare de securitate. să ridice îngrădirile sau să pătrundă dincolo de acestea. manevre sau alte operaţii. temperatura uleiului de ungere si a lagărelor.1. tablele de acoperire. personalul fiind echipat cu echipament de protecţie corespunzător. Norme AII specifice a) la turbinele hidraulice. personalul operaţional având obligaţia menţinerii permanente a acestora în stare corespunzătoare. apărătorile. cu echipament de protecţie corespunzător fiind interzis: • • • utilizarea improvizaţiilor în locul dispozitivelor special destinate acestui scop. fiind interzisă staţionarea în zone sau locuri cu posibilitatea accidentării. partea mecanică a NPM şi ITI. 9 Norme specifice . executarea manevrelor din spaţii de dincolo de îngrădirile permanente.parametrii normali de funcţionare.

la apariţia pierderilor de ulei la capul de distribuţie să le remedieze. • să cureţe permanent petele de ulei. se întrerupe alimentarea cu energie electrica a instalaţiei afectate. să remedieze neetanşeităţile de ulei sau să anunţe personalul ierarhic superior în vederea remedierii şi după caz să oprească şi retrage din exploatare imediat instalaţia în cauză când există pericol iminent de incendiu. accesul aerului în instalaţia afectată de incendiu. funcţionarea răcitoarelor de ulei. ştergerea se va executa după caz. 2. cu praf + CO2. Este interzisă aruncarea cu nisip în zona lagărelor. pentru stingerea uleiului din rezervoare. • • să păstreze materialul de şters numai în cutii metalice închise. cu înlocuirea părţilor degradate de ulei.• • • • circulaţia uleiului la lagărul turbinei. imediat următoarele măsuri: b) Pentru înlăturarea pericolului de incendiu personalul operaţional este obligat să ia • • să nu permită executarea lucrărilor cu foc deschis în locurile. se întrerupe. pentru stingerea uleiului scurs se vor utiliza mijloacele specifice din dotare. c) In cazul apariţiei unui incendiu la instalaţiile turbinei hidraulice se vor lua următoarele măsuri: • • • • • se opreşte agregatul afectat de incendiu. pe cât posibil. nivelul uleiului în lagăre. zilnic sau săptămânal.3 Norme PM specifice 10 . zonele sau circuitele fără asigurarea masurilor tehnice şi organizatorice conform NPSI şi ITI. funcţionarea fără scântei a excitatoarei. să respecte prevederile indicatoarelor de securitate cu referire la NPSI şi să menţină instalaţiile şi căile de acces în perfectă stare de curăţenie. se vor utiliza stingătoare cu spumă.

lucrările ce presupun intervenţii la instalaţiile de acţionare hidraulică se vor executa cu luarea tuturor măsurilor ce se impun pentru prevenirea apariţiei scurgerilor de ulei în mediu şi colectarea lor. dacă se intervine la instalaţii la care există factori de risc. dacă procesul tehnologic prezintă factori de risc în acest sens. se vor lua măsuri specifice pentru prevenirea apariţiei poluărilor accidentale. acestea vor fi delimitate pe cât posibil. acestea urmând a fi recuperate şi valorificate conform procedurilor în vigoare.• • • la executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii asupra echipamentului şi subansamblelor turbinei. prin împrejmuire cu baraje absorbante. în cazul unei poluări accidentale. de poluare accidentală cu ulei. este interzisă aruncarea în apă a deşeurilor de orice natură. 11 . • • vor fi asigurate în permanenţă la locul intervenţiilor mijloacele specifice necesare intervenţiei imediate.

Însă. utilajele şi echipamentele necesare petru rezolvarea sarcinilor de lucru. unde elevul poate învăţa şi poate modera învăţarea prin interacţiune cu colegii. pentru obţinerea Certificatului de calificare. . Elevul este mai implicat şi are oportunităţi de a dobândi experienţă practică prin activităţi cu caracter practic. solicitaţi sprijinul profesorului sau a tutorelui care vă va îndruma şi ajuta la rezolvarea ei. Prin conţinutul auxiliarului se doreşte sporirea interesului elevului pentru formarea abilităţilor din domeniul tehnic prin implicarea lui interactivă în propria formare. aduceţi acest lucru în atenţia profesorului înainte de a începe proba. PENTRU A REZOLVA CU SUCCES SARCINILE DE LUCRU • • • • • • Citiţi cu atenţie toate cerinţele unei sarcini de lucru. Prezentul Auxiliar didactic nu acoperă toate cerinţele cuprinse în Standardul de Pregătire Profesională al calificării pentru care a fost realizat. oferă multe avantaje. Dacă observaţi vreo problemă sau aveţi o neclaritate la una din cerinţe..P. Prin urmare. Înainte de a vă apuca de lucru..-ului. este necesară validarea integrală a competenţelor din S. asiguraţi-vă că dispuneţi de toate materialele.P.P. Profesorii au libertatea de a gândi şi alte activităţi care să fie în concordanţă cu conţinutul S. Această experienţă poate fi îmbogăţită mai mult în situaţii de grup. prin probe de evaluare conforme celor prevăzute în standardul respectiv. INSTRUMENTE DE LUCRU ALE ELEVULUI NECESARE DESFĂŞURĂRII PRACTICII Acest auxiliar curricular conţine activităţi care să ajute elevul în atingerea competenţelor din unităţile de competenţă. ustensilele. Dacă nu aţi înţeles sau dacă nu ştiţi cum să rezolvaţi sarcina de lucru. se urmăreşte atingerea majorităţii criteriilor de performanţă respectând condiţiile de aplicabilitate cuprinse în Standardele de Pregătire Profesională. el poate fi folosit în procesul instructiv şi pentru evaluarea continuă a elevilor fiind considerat un ghid.5. Prin activităţile propuse elevilor.P. înainte de a începe să le rezolvaţi! .. Metodele active / interactive prezentate în material. Rezolvaţi toate activităţile date pentru ca sarcina de lucru să fie încheiată ! Profesorul va ţine evidenţa exerciţiilor şi problemelor pe care le-aţi rezolvat şi a activităţilor 12 .

converteşte notiţele într-o imagine sau într-o bandă desenată. pas cu pas.pe care le-aţi desfăşurat şi va evalua progresul realizat. Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare AUDITIV • • • • • • • • • ascultă cu atenţie pe cel care îţi explică lucrurile discută ideile noi şi explică-le cu cuvinte proprii discută ideile şi problemele cu o altă persoană roagă pe cineva să îţi explice din nou lucrurile pe care nu le-ai înţeles ascultă noţiunile înregistrate pe bandă citeşte cu voce tare învaţă. subliniază cuvintele cheie. scrie ideile folosind cuvinte proprii 13 . repetă cu voce tare înregistrează-ţi observaţiile şi gândurile pe un casetofon înregistrează principalelor aspecte ce trebuie recapitulate. folosind propria ta voce Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare VIZUAL • • • • • • priveşte cu atenţie materialul tipărit pus la dispoziţie de profesor. utilizează culori. utilizează imagini pentru explicarea unui text Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare PRACTIC • • • efectuează activităţi practice scrie lucrurile în ordinea lor. ilustraţii şi diagrame ca ajutoare pentru învăţare. pentru a vedea dacă sunt scrise corect. verifică notiţele.

2. Definiţi aceşti parametrii şi notaţi valorile lor în tabelul de mai jos Tip turbină: Nr. 4. de mână sau pe calculator ajută alte persoane să îndeplinească sarcina respectivă FIŞĂ DE OBSERVAŢIE Competenţa vizată : Supraveghează funcţionarea turbinei hidraulice Obiective: • • Sarcini: 1. 6. Parametrii fundamentali ai turbinei hidraulice 1. 2. Identificaţi la locul unde va desfăşuraţi practica tipul de turbină utilizat. 5. 3. apoi de scrie-le din memorie. Urmărirea parametrilor de funcţionare ai turbinei hidraulice Compararea parametrilor de funcţionare şi sesizarea abaterilor Definire Valori Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică………………………………………………………. 3. cuvintele cheie. …………………………………………………………………………………………………………… 14 .• • • converteşte notiţele într-o imagine sau într-o bandă desenată urmăreşte cu degetul titlurile. Identificaţi parametrii fundamentali ce caracterizează din punct de vedere funcţional acest tip de turbină.crt. Găsiţi argumentul în utilizarea acelui tip. apoi rosteşte cu voce tare acele cuvinte. 4.

Citeşte şi notează în tabel valorile acestora.…………………………………………………………………………………………………………… FIŞĂ DE LUCRU Competenţa vizată : Supraveghează funcţionarea turbine hidraulice Obiective: • • Sarcini: 1. Urmăreşte parametrii indicaţi în tabelul de mai jos. 2. Subliniază cu roşu abaterile de la valorile normale. Presiune etanşare bar 15 HA TEMPERATURI Lagăr Lagăr radial axial PRESIUNI RAV GU Cap P distr Urmărirea parametrilor de funcţionare ai turbinei hidraulice Citirea parametrilor de funcţionare ai turbinei hidraulice Lagăr turbină RA V 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C bar bar . Apă răcire intrare Apă răcire ieşire Lagăr radial Lagăr axial HG Apă răcire generator Ulei reglaj Ulei reglaj Hidrofor bar Cuzinet Cuzinet Cuzinet Cuzinet Cuzinet Cuzinet Intrare Ieşire Ulei acţ. 3.

…………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… STUDIU DE CAZ Competenţa vizată : Supraveghează funcţionarea turbinei hidraulice Sarcini: 1. 1. Identificaţi parametrii fundamentali ce caracterizează funcţional fiecare tip identificat. crt.Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică………………………………………………………. Observaţi cu atenţie imaginile de mai jos. 3. Explicaţi unde şi de ce sunt utilizate fiecare tip în parte. Nr. Faceţi o comparaţie între parametrii celor 3 tipuri prezentate în tabel. 16 . 4. Ce reprezintă? 2. Imagine Denumire Parametrii fundamentali Utilizare 2.

3. PROIECTUL Competenţa vizată : Supraveghează funcţionarea turbine hidraulice Tema: Turbina Kaplan Proiectul trebuie să răspundă următoarelor întrebări: 17 .

2. funcţionarea în regim de generator în reglare automată sau manual. Parametrii functionali ai turbinei hidraulice Funcţionare normală a turbinei (definiţi stare normala parametri) Funcţionare anormală a turbinei (definiţi stare anormală paramatri) Urmăreşte starea generală a instalaţiilor Recunoaşte abaterile parametrilor de la valorile nominale Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică………………………………………………………. …………………………………………………………………………………………………………… 18 .Urmăriţi funcţionarea normală a turbinei.crt. Completaţi fişa de mai jos după încheierea activităţii de observare. Care sunt elementele constructive ale turbinei Kaplan? 3. Nr. Când este utilizată turbina Kaplan? 2. Observaţi cu atenţie care sunt parametrii care trebuie supravegheaţi şi în ce constă starea lor de funcţionare normală. Care sunt parametrii fundamentali ai acestei turbine? 4.1. Care sunt avantajele şi dezavantajele turbinei Kaplan? FIŞĂ DE OBSERVAŢIE Competenţa vizată : Asigură funcţionarea turbinei în condiţii normale Obiective: • • Sarcini: 1.

Turbină folosită la hidrocentrale de medie şi mare cădere. echipamente şi instalaţii necesare pentru conversia unei forme de energie în energie electrică 3. Pentru rezolvare folosiţi-vă de cunoştinţele dobândite despre turbine hidraulice. 2.…………………………………………………………………………………………………………… FIŞĂ DE LUCRU Competenţă vizată : Asigură funcţionarea turbinei în condiţii normale Obiectiv:  Urmăreşte starea de funcţionare normală a instalaţiei prin supravegherea parametrilor Sarcină: Careul de mai jos este sarcina voastră din fişa de lucru. Prin completarea careului. Turbină folosită la hidrocentrale de mică cădere 19 . veţi descoperi pe verticală ceea ce supraveghem în instalaţiile şi echipamentele energetice. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1. Ansamblul de construcţii. 4. Are unitatea de măsură 0C.

Se defineşte prin raportul dintre energia furnizată de un sistem şi energia absorbită.5. 7. 9. Se defineşte prin cantitatea de apă ce intră în unitatea de timp. Produce energie electrică. Careul cel mai reuşit va fi prezentat în faţa colegilor. 20 . Se măsoară cu manometrul. Turbină utilizată în domeniul căderilor mari şi debitelor mici. 8. 10. Sarcină facultativă: Alegeţi şi voi o temă din cele studiate şi alcătuiţi un careu ca cel prezentat în fişa de lucru. 6. Transformă energia hidraulică în energie mecanică.

Observaţi cu atenţie simbolurile de mai jos şi prezentaţi semnificaţia lor. 3.STUDIU DE CAZ Competenţa vizată : Asigură funcţionarea turbine în condiţii normale Sarcini: 1. Identificati aceste simboluri. 4. 3. 6. 7. Simbol Denumire Semnificatie Unde se găsesc 2. 1. Ce alte simboluri aţi identificat intr-o schemă a unei centrale hidroelectrice? 4. 2. Întocmiţi un album cu aceste simboluri şi prezentaţi semnificaţia lor. PROIECTUL 21 . 5. Nr. crt.

de supravegherea instalaţiile energetice. pentru asigurarea funcţionării acesteia în condiţii normale e nevoie de monitorizarea parametrilor.Competenţa vizată : Asigură funcţionarea turbinei în condiţii normale În exploatarea turbinei hidraulice. Realizaţi un proiect cu tema: “Monitorizarea parametrilor care asigură funcţionarea turbinei în condiţii normale” Proiectul trebuie să răspundă următoarelor întrebări: • Ce este monitorizarea? • De ce este nevoie de monitorizarea echipamentelor/instalaţiilor energetice? • Ce vom monitoriza pentru a asigura funcţionarea turbinei în condiţii normale? • Cum se face monitorizarea? • Există o “memorie” a acestei monitorizări? • Cum se poate eficientiza monitorizarea? 22 .

Completează o hartă conceptuală cu tipurile de porniri şi opriri întâlnite. Explicaţi când şi în ce situaţii se execută fiecare operaţie. Pornire Oprire 23 .FIŞĂ DE OBSERVAŢIE Competenţa vizată : Efectuează manevre pentru pornirea sau oprirea turbine hidraulice Obiective: • • Precizează modalităţile de pornire şi oprire ale turbinei hidraulice Indică succesiunea operaţiilor în pornirea sau oprirea turbinei hidrauliceî Sarcini: Urmăreşte. supravegheză şi caută informaţii asupra modalităţilor de pornire şi oprire a unui hidroagregat dintr-o central hidroelectrică.

-instalaţia de răcire cu apă a etanşării arborelui este în stare de funcţionare. Trece în diagramă succesiunea logică a acestor comenzi. Indică care tip de pornire este menţionată prin comenzile indicate mai jos. -instalaţia de apă pentru răcirea uleiului lagărului turbinei este în stare de funcţionare.GUP este în stare de funcţionare normală. -barele de c.c. J.Se pune comutatorul de alegerea modulului de comandă a hidroagregatului în poziţia “automat”. . F. şi c. -circuitul de ulei pentru reglaj este sub presiune (ventil manual de admisie a uleiului sub presiune din GUP în circuitul de ulei pentru reglaj este deschis) I. Fă o separare a acestora pe două componente care indică: Starea instalaţiilor turbinei înaintea pornirii Pornirea hidroagregatului b).regulatorul de turaţie în stare “gata de pornire” H. B. -agregatul defrânat şi pistoanele dispozitivelor de frânare –ridicare în poziţia coborât. .închis şi servomotorul deblocat (se blochează manual în cazul opririlor de lungă durată). Se verifică dacă pe panoul de automatizare al hidroagregatului este afişată semnalizarea “gata de pornire” care confirmă îndeplinirea operaţiilor de pornire. C. .D. E. Prin comanda de pornire se excită releul de pornire care transmite elementelor lanţul de automatizare camanda de pornire după cum urmează: 24 . -A. . de alimentare a aparatajului hidroagregatului sunt sub tensiune. a).Se verifică dacă starea inst. D. K.FIŞĂ DE LUCRU Competenţa vizată : Efectuează manevre pentru pornirea sau oprirea turbine hidraulice Obiectiv: • Indică succesiunea operaţiilor în pornirea sau oprirea turbinei hidrauliceî Sarcini: Citeşte cu atenţie starile/comenzile de mai jos. L.a. A.corespunde cu starea “gata de pornire” G.

impusă prin dispozitivul LD şi ca urmare agregatul demarează. (AD-aparat director.Generatorul pilot va fi antrenat şi astfel regulatorul electrohidraulic va fi alimentat preluând comanda hidroagregatului.Electrodistribuitorul.Când turaţia atinge 80% din valoarea nominală condiţionat de situaţiile “LD pe minim”.A. acţionat permite accesul uleiului sub presiune modulată în camera de presiune modulată a sertarului de distribuţie A.releul de turaţie conectează blocul sincronizator al regulatorului..D.D.”întrerupătorul generatorului deschis” şi “generator excitat”. se deschide până la o valoare a deschiderii. LD-limitator deschidere)) Starea instalaţiilor turbinei înaintea pornirii: Pornirea hidroagregatului: Tipul pornirii:………………………………………………………………………………. .sincronizatorul pune în funcţiune instalaţia de sincronizare precisă care realizează egalitatea de frecvenţă fază şi tensiune. .. Succesiunea comenzilor: • • • • 25 . .Când diferenţa frecvenţelor între reţea şi generator ajunge sub 1%.

Unde sunt montate aceste indicatoare? 3. 4. 26 . Credeţi ca sunt spaţii care ar necesita şi alte indicatoare? Care ar fi? Nr. 3. 4. Simbol Tipul Semnificatie Locul 2. crt. 2. Ce alte indicatoare aţi identificat? Întocmiţi un album cu aceste indicatoare şi prezentaţi semnificaţia lor. Observaţi cu atenţie următoarele indicatoare si prezentaţi semnificaţia lor. Identificaţi aceste indicatoare pe durata efectuării stagiului de practică la agentul economic.STUDIU DE CAZ Competenţa vizată : Efectuează manevre pentru pornirea sau oprirea turbine hidraulice Obiectiv: • Respectarea normelor generale de protecţie a muncii Sarcini: 1. 1.

5. 9. 6. FIŞĂ DE OBSERVAŢIE 27 . 8. 7. 10.

Eveniment (avarie) Frecvenţa evenimentului Cauze Efecte 28 .Competenţa vizată : Precizează tipurile de avarii şi incidente în exploatare Obiectiv: • • Indică tipurile de avarii mai des întâlnite Enumeră principalele cauze care pot duce la avarii Sarcini: Sunteţi într-o centrală hidroelectrică în perioada de practică. Completaţi tabelul Realizaţi un eseu “Evenimente/incidente care apar într-o centrală hidroelectrică” Nr. centralei şi notaţi-vă evenimentele care au avut loc.crt. Cercetaţi în „istoricul”. Menţionaţi cauzele care au dus la producerea lor dar şi efectele lor.Clasaţi-le în evenimente mai des întâlnite şi în evenimente rare. Observaţi eventualele incidente care pot apare.

8. Nr. Pentru fiecare eveniment menţionat. În tabelul de mai jos sunt indicate câteva din incidentele care pot apare într-o centrală.FIŞĂ DE LUCRU Competenţa vizată : Precizează tipurile de avarii şi incidente în exploatare Obiectiv: • Enumeră principalele cauze care pot duce la avarii. 6. avarii având cauze diverse. 9. 1. 7. Completaţi tabelul cu încă cel puţin patru evenimente care pot apare. 4. Incident/Eveniment Vibraţii anormale ale turbinei Inundarea capacului turbine Creşterea temperaturii lagărului Creşterea sau scăderea nivelului de ulei din lagăr Cauze Frecvenţa producerii lor STUDIU DE CAZ 29 . Sarcină: Intr-o centrală hidroelectrică pot apare tot felul de incidente. Crt. evenimente. 5. 3. trebuie să găsiţi cel puţin două cauze care-l pot produce. 2.

teren. 2. tabel. Unde credeţi că ar putea apărea incidente în exploatare. Tema: Tema: Sunteţi Sunteţi intr-o centrală hidroelectrică. prezentată. 30 . Supravegheaza functionarea turbinei hidraulice. Unde credeţi că ar putea apărea incidente în exploatare. Asigură functionarea turbinei în conditii normale. Priviţi cu atenţie schema de mai jos şi răspundeţi următoarelor următoarelor cerinţe: cerinţe: Identificaţi în Identificaţi în teren teren instalaţia instalaţia de de mai mai jos jos (sub (sub supravegherea supravegherea personalului personalului autorizat)... Citiţi Citiţi parametrii parametrii aparatelor aparatelor indicatoare indicatoare din din schema schema identificată identificată în în teren. Constataţi Constataţi dacă dacă este este identică identică sau sau nu nu cu cu cea cea prezentată. autorizat). Precizează tipurile de avarii şi incidente în exploatare.Competenţe vizate : 1. 3. Identificaţi Identificaţi componentele componentele schemei schemei şi şi grupaţi-le grupaţi-le intr-un intr-un tabel.

fiecare grupă având alt tip de instalaţie..Completaţi tabelul de mai jos: Denumire componentă Parametrii urmăriţi Denumire Aparat Valori în limite în afara normale limitelor Propunere: Activitatea poate fi gândită pe grupe de câte 3-5 elevi. în funcţie de complexitatea schemei.. Timpul sarcinii este alocat de îndrumători. Observaţii ale profesorului/maistrului sau tutorelui de practică …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… JURNAL DE PRACTICĂ 31 .

Care au fost evenimentele sau activităţile care v-au plăcut? Motivaţi.Ce lucruri noi aţi învăţat? …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… 3.. Obs. …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… 4. şi vizează toate competenţele din Standardul de Pregătire Profesională. Elevul are obligaţia să completeze în jurnal la sfârşitul fiecărei teme parcurse.Ce lucruri/activităţi nu v-au plăcut? Motivaţi? …………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………. pe întreaga perioadă de practică. La începutul jurnalului sunt nominalizate toate temele care urmează a fi parcurse de elevi. PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ 32 .Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-ati observat sau le-ati desfăşurat? …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………….Elev: Perioada: Locaţia (Agent economic/departamant): Modulul: Tema: Sarcina de lucru: Competenţele vizate: În jurnalul de practică. Temele sunt stabilite de profesorul de specialitate împreună cu reprezentantul desemnat al agentului economic. …………………………………………………………………………………………………………… 2. elevul va complete următoarele informaţii: 1.

să se stabilească minimul şi maximul obligatoriu al elementelor incluse pentru evaluare. scrise. Portofoliul este forma şi procesul de organizare (acumulare. profesori. evaluarea multilaterală calitativă şi cantitativă. altele mai puţin. apare contradicţia între tendinţa dintre orientarea calitativ-cantitativă a portofoliului şi cerinţele administraţiei “de a interpreta totul prin prismă cantitativă”. Aceste rezultate vizează probele orale. Portofoliul este un instrument care îmbină învăţarea cu evaluarea. pasiunilor.Portofoliul de practică al elevului reprezintă un instrument de evaluare complex. şi practice. selectare şi analiză) a modelelor şi a produselor activităţii instructiv-educative a elevului şi a materialelor informative din surse externe (colegi de clasă. talentelor. care permit aprecierea aptitudinilor. proiectul. apare problema acordării punctajului pentru diferite componente ale portofoliului: unele valorează mai mult. În al treilea rînd. Portofoliul cuprinde o selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului. Evaluarea portofoliului Pentru a evalua un portofoliu. în primul rînd. a nivelului de instruire şi ameliorarea procesului didactic. autoevaluarea. Portofoliul reprezintă „cartea de vizită a elevului” şi face parte din categoria metodelor şi instrumentelor alternative de evaluare. necesare pentru analiza lor ulterioară. cele care îl reprezintă. părinţi. sarcini specifice fiecărui modul. În al doilea rînd. contribuţiilor personale. 33 . care include rezultatele relevante obţinute prin diverse metode şi tehnici de învăţare. observarea sistematică a comportamentului şcolar. care pun în evidentă progresele sale. este necesar. agenţi economici etc).

) care trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performantă. corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare competenţă. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor grupului instruit. O competenţă se va evalua o singură dată. observaţie directă pe parcursul procesului.ORGANIZAREA EVALUĂRII Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către profesor pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora. portofolii individuale. proiectul. a competenţelor prevăzute de programele şcolare. În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. condiţiile de aplicabilitate ale acestora şi cu probele de evaluare introduse în standardul de pregătire profesională. portofoliu. îşi susţin şi motivează propunerile). proceduri de autoevaluare. referate. • Lucrul cu modelele Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente (fise de observatie. etc. fise de autoevaluare. la orele afectate modulului se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente: observarea sistematica (activitate care permite evaluarea conceptelor. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme.atitudinilor lor faţă de o sarcina dată) • metoda execiţiilor practice • investigaţia • autoevaluarea (este una din metode care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii. competenţele tehnice generale şi specializate din standardul de pregătire profesională Pentru evaluarea achiziţiilor (în termeni cognitivi. în funcţie de dificultatea acesteia. teme pentru investigaţiile individuale sau de grup. fise de lucru. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. eseuri. Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie. teme pentru acasă. Modalităţi de evaluare       instrumente de evaluare orală /scrisă/ practică. proiecte. afectivi şi performativi) elevilor. capacitatilor. exerciţii. probleme. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. chestionarul. evaluare pe perechi şi de grup • 34 .

iar coloanele prin turnare. Caracteristici tehnice. 2. cu axul vertical. 35 . asigură reglarea debitului ce intră în rotor.  Inelul inferior este o construcţie sudată inelară. precum şi circulaţia curentului de la intrare în rotor necesară funcţionării optime. în partea sa superioară având bucşe ce ghidează fusurile inferioare ale paletelor directoare.Generalităţi. executată din tablă de otel. fiind prevăzut cu toate elementele de asamblare şi etanşare necesare îmbinării lui cu subansamblele învecinate.  Aparatul director. cuplată la hidrogeneratorul vertical tip HVS.ANEXE FIŞĂ DE DOCUMENTARE 1 Turbina hidraulică tip KVB 1. Turbina hidraulică tip KVB este tip Kaplan în cameră spirală din beton.Statorul este realizat din două jumătăţi prin sudare.  Statorul turbinei este realizat dintr-un număr de coloane profilate. Elemente componente  Camera spirală este construită din beton şi are rolul de asigura repartizarea uniformă a debitului pe periferia aparatului director sau a statorului şi creează condiţiile necesare intrării apei în rotor. dispuse echidistant în zona de ieşire din camera spirală. şi are rolul de asigura o curgere uniformă optimă) a apei pe periferia aparatului director. prin construcţia sa. De asemenea are rolul de organ de închidere a accesului apei pentru situaţii normale şi de avarie. respectiv a cuplului (puterii) turbinei.

partea inferioară fiind confecţionată din otel inoxidabil.stea de reglare. Acţionarea paletelor se face de către pistonul servomotorului amplasat în partea superioară a butucului prin intermediul stelei de conducere. mecanismele de acţionare a paletelor fiind fixate de aceasta. Figura 1 1. forjate şi 2 flanşe turnate sudate între ele.tijă de reglare.  Mecanismul de reglare al palelor este format dintr-un sistem de pârghii legat la un capăt de inelul de reglare iar la celalalt capăt de fusul fiecărei pale a aparatului director. In partea inferioară este prevăzut cu două flanşe. Fixarea arborelui turbinei de arborele hidrogeneratorului se realizează prin intermediul unor 36 . Racordarea camerei rotorului la partea de beton a tubului de aspiraţie se face printr-o căptuşeală realizată în construcţie sudată. inelul de reglare poate fi blocat la poziţia închis. executată din tablă de otel dispunând în partea sa superioară de elementele necesare montării servomotoarelor de acţionare ale inelului de reglare şi respectiv suporţilor pentru dispozitivul de blocare a inelelor de reglare.piston servomotor. 2. 6.  Sistemul de acţionare al paletelor este de tipul cu inel de reglare ghidat pe capacul turbinei. 3.pârghie.manivelă  arborele turbinei destinat transmiterii puterii de la rotorul turbinei la arborele hidrogeneratorului este o construcţie mixtă.  Rotorul turbinei este organul principal al turbinei în care are loc transformarea energiei hidraulice în energie mecanică. destinată conducerii apei în zona rotorului. Capacul turbine este o construcţie sudată inelară. este o construcţie sudată din două jumătăţi. 5. În figura 2 este prezentată o secţiune prin rotorul turbinei. 4. compusă din tronsoane. printr-un dispozitiv special de blocare mecanică. Rotorul este de tip Kaplan cu patru palete reglabile din otel inoxidabil rezistent la cavitaţie Rotorul de tip Kaplan este conceput constructiv cu stea de conducere. una pentru prinderea lagărului turbinei.cercel. În ipoteza lipsei uleiului sub presiune la servomotoarele aparatului director. iar cealaltă pentru prinderea etanşării arborelui şi respectiv trei ştuţuri cu flanşe pentru prinderea ventilelor de rupere a vacuumului.  Camera rotorului.

Conducerea uleiului se realizează prin două spaţii tubulare concentrice.  Circuitul de aer prin contrapresiune cap distribuţie Instalaţia este formată dintr-un inel selector racordat la magistrala de aer comprimat de joasă presiune de 10 kgf/cm2.  Coloana de distribuţie are rolul conducerii uleiului sub presiune distribuit de capul de distribuţie pe cele două fete ale pistonului rotorului. • ventil de golire al camerei spirale este folosit cu ocazia reviziilor şi reparaţiilor pentru evacuarea apei rămase în partea inferioară a camerei spirale. toate executate prin turnare din otel. 4.resoarte  Lagărul turbinei are rolul de a ghida mişcarea turbinei şi de a prelua forţele radiale rezultate din dezechilibrul maselor rotitoare şi a forţelor hidraulice neuniforme pe rotor. 5. Capul de distribuţie constituie elementul funcţional de legătură între sertarul regulatorului turbine şi respectiv coloana de distribuţie.  Armături principale • ventilele de rupere a vacuumului sunt destinate evitării apariţiei de depresiuni periculoase în zona rotorului. sub nivelul inferior al aparatului director. care fac corp comun cu tija pe care se asamblează bolţul inelului de reglare. Prin reglarea presiunii aerului comprimat cu ajutorul reductorului de presiune intercalat pe circuit (la 0-10 kgf/cm2) se reglează debitul de aer admis prin circuit în zona delimitată de 37 . în vederea reglării poziţiei paletelor rotorului. în procesul de reglare a turbinei. 2.capac turbină. 6. fiind realizat în principal din două carcase în construcţie sudată şi o tijă centrală mobilă legată la coloana de distribuţie. Interiorul arborelui este alezat pentru a permite montarea coloanei de distribuţie.buloane de o construcţie specială. În figura 3 este prezentată schema de principiu a etanşării arborelui turbinei. Servomotoarele constau din câte doi cilindrii şi un corp intermediar. glisează două pistoane din otel forjat. Partea inferioară a arborelui a fost prevăzută cu o etanşare mecanică de tipul cu segmenţi din grafit în vederea evitării pătrunderii apei din zona rotorului turbinei în zona capacului acesteia. inel fix. Sunt prevăzute cu servomotoare. În interiorul cilindrului.arbore turbină. 7. segmenţi grafit. ca urmare a funcţionării turbinei la încărcări mici sau închideri bruşte ale aparatului director. inel glisare. Figura 3 1. 3.  Servomotoarele aparatului director necesare pentru acţionarea paletelor aparatului director.garnitură.

partea rotitoare şi partea fixă la cca. 0. Rotor turbină Stator turbină FIŞĂ DE DOCUMENTARE 2 Descriere funcţională – Turbina Kaplan 38 .2 kgf/cm2 la labirintul capului de distribuţie cu scopul de a crea o circulaţie în sensul către baia de ulei a vaporilor şi a picăturilor de ulei în labirint.

arbore turbină 8.aparat director 3.servomotoare aparat director 9. conduce uniform apa spre aparatul director.palete rotor 12.piston servomotor rotor Admisia apei în turbină se realizează prin camera spirală din beton.coloană de distribuţie 7. prin coloanele profilate hidrodinamic.capac turbină 4.stator turbină 2. căptuşită cu tablă din otel în zona de intrare în rotor şi în zona pintenului. 39 .lagăr axial 5. Camera este de secţiune trapezoidală cu un unghi de înfăşurare de 1800 şi asigură o distribuţie uniformă a debitului pe periferia statorului.1.lagărul turbinei 10.flanşe inferioară 11. Statorul.generator 6. imprimându-i direcţia optimă de intrare în camera rotorică.

se face prin tubul de aspiraţie din beton. la acţionarea unei protecţii sau la comanda de oprire a agregatului. Transmiterea cuplului motor de la rotorul turbinei la cupla arborelui hidrogeneratorului se face cu ajutorul arborelui turbinei. În zona capacului turbinei. FIŞĂ DE DOCUMENTARE 3 40 . prin schimbarea poziţiei paletelor acestuia. Modificarea deschiderii aparatului director. care asigură o admisie uniformă. Aparatul director are şi rolul de organ de protecţie prin închiderea lui comandată automat. în condiţii cinematice optime a apei în rotor. acţionat de două servomotoare comandate de regulatorul automat de viteză. întrerupându-se accesul apei în turbină. constând în rotirea concomitentă a paletelor aparatului director şi a paletelor rotorului. Turbina este prevăzută cu reglare dublă. Evacuarea apei din camera rotorului spre canalul de fugă al centralei. Acţionarea paletelor aparatului director se face cu un sistem clasic. cu care asigură randamente cu valori ridicate în întreg domeniul de funcţionare garantat. permite admisia unor debite diferite în turbină şi implicit realizarea de puteri diferite transmise hidrogeneratorului. arborele este ghidat de către un lagăr de conducere al turbinei.pârghii de reglare.Traseul apei prin zona de scurgere a turbinei se continuă cu aparatul director. inel. În continuare apa trece în camera rotorului şi la rotor unde are loc transformarea energiei hidraulice în energie mecanică. căptuşit în zona conului cu tablă din otel. care poate prelua eventualele încărcări radiale rezultate din dezechilibrul maselor rotitoare şi al forţelor hidraulice neuniforme pe rotor.

00 m. La o durată de funcţionare de 800 ore. • presiuni în acumulatorul GUP. • nivelele în rezervorul de ulei al GUP cuprinse între „nivelul maxim semnalizare" si "nivelul minim semnalizare". eroziunii şi cavitaţiei nu vor depăşi max. manevre. • temperaturi ale mediului ambiant la nivelul turbinei de min. funcţionarea în regim de generator în reglare automată sau manuală.3 mm. următoarele :  pornirea pompei de rezervă a GUP la atingerea unei presiuni de 35 kgf/cm 2 în acumulator. Hsmax a fost stabilită în baza coeficienţilor critici inferiori de cavitaţie. pentru care pierderile de material aferente unui rotor ca urmare a coroziunii. puse în evidenţă prin intermediul indicatorului de nivel cu semnalizare electrică aferentă rezervorului. • intrarea în funcţiune a instalaţiei de completare cu aer în acumulatorul GUP la comanda hidraulică dată de releul de nivel cu plutitor aferent acumulatorului la atingerea nivelului admisie aer. care pot fi identificate în raport cu poziţia indicatorului de nivel. care comandă pornirea si oprirea pompei. • nivele ale apei infiltrate în capacul turbinei între nivelul maxim şi nivelul de pornire pompă.a. Se consideră de asemenea ca stări de funcţionare normală a turbinei. situaţii anormale de funcţionare  Funcţionarea normală a turbinei Se consideră funcţionare normală a turbinei. + 10 C0.c. adâncimea cavernelor create în zona rotorului este de max.cm2 la impulsul dat de acelaşi releu.90 kg. cuprinse între 36 si 40 kgf/cm2 (presiune de pornire. la impulsul şi cu semnalizarea preventivă dată de unul din releele de presiune ale GUP şi oprirea ei la atingerea unei presiuni de 40 kgf.  Manevre si operaţii de reglare În funcţionarea normală a turbinei în reţea se pot executa următoarele manevre şi operaţii de reglare: 41 . când: • turbina dezvoltă o putere funcţie de cădere şi a unui debit absorbit corespunzător căderii şi a unei deschideri proporţionale a aparatului director şi palelor rotorice. • sarcina maxima admisibila de aspiraţie Hsmax = 2.Funcţionarea turbinei. • nivelul de ulei în acumulatorul GUP să fie în zona indicatorului de nivel însă sub nivelul admisiei de aer. respectiv oprire a pompei de lucru a grupului de ulei sub presiune). la manometrele cu contacte aferente acestuia.

5 kgf.cm2 în acumulatorul GUP.. • atingerea unei presiuni crescute de 42 kgf. • atingerea unei presiuni scăzute de 34 kgf. fie de la regulatorul de turaţie. • atingerea nivelului minim de semnalizare în rezervorul de ulei al GUP sesizată prin intermediul indicatorului de nivel şi semnalizată prin nivel incorect al uleiului în rezervorul GUP. • atingerea nivelului maxim in acumulatorul GUP. . în rezervorul de ulei GUP sesizată prin indicatorul de nivel şi semnalizată prin "nivel incorect al uleiului in rezervor".încărcarea şi descărcarea turbinei în regim de generator fie de la panoul de automatizare. • atingerea nivelului maxim de semnalizare. • pornirea pompei de rezervă a GUP.trecerea turbinei de pe reglare prin comanda de la distantă de pe blocul TP (bloc turaţie-putere) pe blocul LD (limitator deschidere) şi invers.  Situaţii de funcţionare anormală a turbinei Se consideră drept situaţii de funcţionare anormală a turbinei următoarele stări de funcţionare puse în evidenţă prin semnalizări preventive ale instalaţiilor de automatizare: • atingerea "nivel maxim" al apei infiltrate în capacul turbinei sesizată de releul de nivel care în afara semnalizării preventive comandă punerea în funcţiune a pompei de rezervă pentru evacuare a apei din capac. • atingerea unui debit scăzut de apă în conducta de alimentare a etanşării arborelui. sesizată prin intermediul manometrului cu contacte aferent GUP şi semnalizată prin "presiunea incorectă a nivelului în hidrofor". 42 .cm2 în acumulatorul GUP sesizată prin intermediul manometrului cu contacte aferent GUP şi semnalizată (se previne astfel descărcarea acumulatorului prin ventilul de presiune de 42+0.cm2). sesizată de indicatorul de circulaţie sau prin manometrul diferenţial. sesizată prin intermediul releului nivel montat pe acumulator şi semnalizată. • ruperea bolţurilor de forfecare. • creşterea anormală a temperaturii lagărelor agregatului semnalizată prin releele de semnalizare. • timpul prea mare al procesului de pornire şi oprire cu menţinerea agregatului la turaţii scăzute.

impulsurile de comandă date prin blocurile de comanda TP sau LD nu sunt executate. situaţii de funcţionare anormală a turbinei următoarele stări de funcţionare nepuse în evidentă prin semnalizări preventive ale instrucţiunilor de automatizare:  stabilirea turaţiei nominale la mersul în gol al turbinei pentru deschideri ale AD (aparat director) mai mari decât deschiderea stabilită în cursul probelor de punere în funcţiune. faţă de temperatura stabilită la un regim constant de funcţionare al turbinei iar temperatura apei de răcire nu s-a modificat. a unei turaţii mai mari decât cea stabilită în timpul probelor de sarcină. . în gol sau mărirea bătăii arborelui turbinei în zona lagărului de conducere prin valoarea admisă la mărirea amplitudinii vibraţiilor părţilor rotitoare şi fixe. în condiţiile aceleaşi căderi şi ale aceluiaşi unghi de deschidere a paletelor rotorului. FIŞĂ DE DOCUMENTARE 4 43 . .Se consideră. . de sarcină ale turbinei.situaţia în care grupul fiind cuplat la reţea.creşterea temperaturii lagărelor (ulei sau cuzineţi) cu 2-3 0C/pe oră.apariţia la mersul in gol a unor oscilaţii anormale ale AD.  condiţiile tehnice de montaj. . .mărirea timpului de oprire a turbinei faţă de timpul stabilit în cursul probelor de punere în funcţiune ce menţine agregatului la turaţii scăzute şi pornirea de la sine în momentul imediat următor coborârii mecanismelor de frânare. peste valorile admise prescrise în a unei căderi şi a unei deschideri constante a AD şi rotorului.ambalarea turbinei la pornire.creşterea anormală a temperaturii uleiului în sistemul de reglaj (apropiat de 700C). . în gol sau a încărcării la mersul de durată. .atingerea în cazul unor descărcări bruşte.  scăderea turaţiei la mersul de durată.mărirea intensităţii zgomotului în zona turbinei peste limitele normale. .  condiţiile tehnice şi de montaj. de asemenea.

• instalaţia de aer comprimat este în stare de funcţionare inclusiv circuitul de etanşare cap distribuţie (cca 0. b) blocul de comandă LD în poziţia "minim" corespunzătoare obţinerii unei turaţii uşoare superioare turaţiei de mers în gol. Gradul de automatizare al instalaţiilor turbinei permite realizarea pornirii turbinei în regim de generator pe reglare automată şi prin telecomandă. • GUP se găseşte în stare de funcţionare.Pornirea turbinei Pornirea turbinei se face în mod normal prin comandă locală (din centrală). N.a. • frânarea este în poziţia "defrânat". având: a) blocul de comandă TP în poziţia "minim" corespunzătoare obţinerii unei turaţii inferioare cu cca. si c. • circuitul apei de etanşare a arborelui turbinei este în funcţiune.700 sunt sub tensiune. Pornirea turbinei prin comandă locală în regim de generator pe reglare manuală se face numai în cazuri excepţionale. • regulatorul automat de viteza în situaţia gata de pornire. automatizare şi semnalizare aferente agregatului sunt cuplate (introduse) şi sunt sub tensiune. hidroagregatul funcţionând în regim de generator pe reglare automată.2 kgf/ cm2). 44 . R. • siguranţele de 220 Vcc din circuitele de comandă. 8% turaţiei de sincronism. • barele de c.  starea instalaţiilor înaintea pornirii turbinei prin comandă locală este: • barele de c. • vanele rapide ale grupului sunt deschise. la pornirea iniţială şi după reparaţii. pornirea turbinei în această situaţie depinzând de instalaţii speciale de automatizare în afara cadrului centralei. respectiv în timpul probelor de punere în funcţiune. • instalaţia pentru evacuarea apei infiltrate în capacul turbinei este în stare de funcţionare.a.c. de alimentare a aparatajului hidroagregatului şi serviciilor interne proprii şi generale sub tensiune. respectiv punctul de conducere centralizată şi dispecerat. • ventilul de admisie a uleiului de la GUP la sistemul de reglaj este deschis. • aparatul director este închis şi deblocat.

intră în funcţie sincronizarea automată care realizează conectarea în paralel a generatorului tot prin sincronizare precisă. Prin această comandă se realizează acelaşi proces de pornire de la punctul de mai sus cu precizarea că vanele cu închidere rapidă dacă sunt închise se ridică automat şi automat la 90% din turaţia nominală.  se pune comutatorul de alegere a modului de comanda a turbinei pe poziţia "manual". Exemplu de schemă logică de pornire a unui hidroagregat: 45 . pentru regulatoarele automate de viteză electrohidraulice (pentru regulatoarele digitale această valoare este setabilă prin panoul operator). palele rotorice se închid. legătura combinatorică se restabileşte. Limitarea mecanică pentru turaţia de mers în gol este uşor superioară turaţiei corespunzătoare frecvenţei de 50 Hz.  comutatorul de alegere a comenzilor turbinei pe "automat". în vederea creerii peliculei de ulei la lagărul axial.  se trece cheia de comandă pe poziţia "automat". Pornirea agregatului în regim de generator cu reglare automată  se verifică condiţiile de stare iniţială  sunt realizate condiţiile de pornire confirmate prin semnalizare "gata de pornire". iar circuitul de ridicare este izolat cu aer comprimat. la atingerea unei turaţii de aproximativ 70% din turaţia nominală. Pornirea agregatului in regim de generator cu reglare manuală  se verifică condiţiile de la punctul “stare iniţială”  sunt realizate condiţiile de pornire confirmate prin semnalizarea "gata de pornire".  se dă impuls de pornire a agregatului.• părţile rotitoare ale agregatului au fost ridicate sau nu necesită ridicare.

46 .

“Turbine hidraulice”.P.php 47 . 7. Izbăşoiu I. C. “Vane. Bucureşti – 1987 5. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura I.ro/hidrocentrale. Mircea Bărglăzan “Turbine hidraulice ”. Timişoara – 2001 3. Editura Pol. Editura Facla. http://en. Bucureşti. Ioan Anton.BIBLIOGRAFIE 1.energie-gratis. Timişoara 1979 2. Mircea Bărglăzan “Turbine hidraulice şi transmisii hidrodinamice”. Timişoara – 2000 4. http://www.wikipedia. Editura Pol.org/wiki/Hydroelectricity. Moţoiu Centrale termo şi hidroelectrice. 1974 6. stavile şi turbine hidraulice”.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful