P. 1
Exploatarea turbinei hidraulice

Exploatarea turbinei hidraulice

|Views: 220|Likes:
Published by alex&iulia
MODULUL:
EXPLOATAREA TURBINEI HIDRAULICE

DOMENIUL: ELECTROMECANIC
NIVEL: 2
CALIFICARE: OPERATOR ÎN CENTRALE HIDROELECTRICE
MODULUL:
EXPLOATAREA TURBINEI HIDRAULICE

DOMENIUL: ELECTROMECANIC
NIVEL: 2
CALIFICARE: OPERATOR ÎN CENTRALE HIDROELECTRICE

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: alex&iulia on Apr 14, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/19/2015

pdf

text

original

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

MECI–CNDIPT / UIP

AUXI LI AR CURRI CU LAR
MODULUL:

EXPLOATAREA TURBINEI HIDRAULICE
DOMENIUL: ELECTROMECANIC NIVEL: 2 CALIFICARE: OPERATOR ÎN CENTRALE HIDROELECTRICE

2009 1

CUPRINS CUPRINS

1. 2. 3.

Competenţe Informaţii despre specificul agenţilor economici Modalitatea de organizare a practicii 2

4. 5.

Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitatea muncii Instrumente de lucru ale elevului necesare desfaşurării practicii 5.1. Supraveghează funcţionarea turbinei hidraulice 5.1.1. Fişe de observaţie 5.1.2. Fişe de lucru 5.1.3. Studii de caz 5.1.4. Miniproiect 5.2. Asigură funcţionarea turbinei în condiţii normale 5.2.1. Fişe de observaţie 5.2.2. Fişe de lucru 5.2.3. Studii de caz 5.2.4. Miniproiect 5.3. Efectuează manevre pentru pornirea sau oprirea turbinei hidraulice 5.3.1. Fişe de observaţie 5.3.2. Fişe de lucru 5.3.3. Studii de caz 5.3.4. Miniproiect 5.4. Precizează tipurile de avarii şi incidente în exploatare 5.4.1. Fişe de observaţie 5.4.2. Fişe de lucru 5.4.3. Studii de caz 5.4.4. Jurnal de practică 5.5. Portofoliu de practică

6. 7. 8.

Organizarea evaluării Anexe – fişe de documentare Bibliografie

3

COMPETENŢE

În modulul “Exploatare turbinei hidraulice“ a fost agregată unitatea tehnică specializată cu aceeaşi denumire din Standardul de Pregătire Profesională. 45.15. Exploatarea turbinei hidraulice 45.15.1. Supraveghează funcţionarea turbinei hidraulice 45.15.2. Asigură funcţionarea turbinei în condiţii normale 45.15.3. Efectuează manevre pentru pornirea sau oprirea turbinei hidraulice 45.15.4. Precizează tipurile de avarii şi incidente în exploatare

Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unităţi de competenţă 45.15. Exploatarea turbinei hidraulice Competenţe 45.15.1. Supraveghează funcţionarea turbinei hidraulice Conţinuturi tematice  Parametrii turbinelor (notare, definire, unităţi de măsură): înălţimea aspiraţie, cavitaţie. 45.15.2. Asigură funcţionarea turbinei în condiţii normale  de Parametrii funcţionare), de parametrii Starea a starea instalaţiei: uleiului, funcţionare (încadrare în limite nominali  generală etanşări, debitul, căderea, de de puterea, rotaţia, randamentul, geometrică coeficientul

parametrii nominali 45.15.3. Efectuează manevre pentru pornirea sau oprirea • Manevre pentru 4

manţinerea instalaţiei în

15.turbinei hidraulice parametrii nominali. clasificare. interpretare. Precizează tipurile de avarii şi incidente în exploatare • Avarii. măsuri de prevenire). incidente întâlnite în exploatarea turbinelor hidraulice (definire. cauze care pot duce la avarii şi incidente. manevre pentru pornirea. oprirea turbinei hidraulice • Modalitati de pornire: pornirea turbinei în regim manual.4. completare) 45. 5 . pornirea turbinei în regim automat • Foi de manevre (citire.

stocarea şi furnizarea apei Asigurarea protecţiei civile prin atenuarea viiturilor Asigurarea apei pentru irigaţii Reducerea impactului amenajărilor hidroenergetice asupra mediului Furnizarea de energie electrică consumatorilor eligibili la tarife negociate Asigurarea de servicii energetice prin instalaţiile proprii pentru filialele S.A. Această mişcare de rotaţie va fi transmisă mai departe printr-un angrenaj de roţi dinţate generatorului de curent electric. Câteva din avantajele producerii de energie sub această formă: • Avantajul economic. Domeniul principal de activitate este „Producerea. in cadrul Laboratorului de Analize Chimice al sucursalei. randament ridicat. 6 Bucureşti. activitatea principală este “Producţia de energie electrică”. nu poluează mediul înconjurător. electroizolant. microhidrocentrale. şi C. preţ de cost redus. având o viaţă lungă • Avantajul ecologic. acreditat de RENAR Bucureşti Fiecare sucursală are în administrare mai multe hidrocentrale.N. care prin rotirea rotorului generatorului într-un câmp magnetic. transportul şi distribuţia energiei electrice ” iar .2. hidraulic.A. Printr-un baraj de acumulare a apei pe cursul unui râu unde poate fi prezentă şi o cascadă se realizează acumularea unei energii potenţiale. uneori pot genera conflicte când sunt amplasate în parcuri naţionale sau când nivelul apei barajului acoperă localităţi. trasformată în energie cinetică prin rotirea turbinei hidrocentralei. O hidrocentrală este o centrală electrică folosită pentru a transforma energia mecanică produsă de apă în energie electrică. etc. Transelectrica  Analize chimice de determinare a caracteristicilor fizico-chimice ale uleiului mineral de turbină. staţii de pompaj energetic.C. Electrica S. INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI Agenţii economici specifici pentru aceasta calificare sunt Sucursale Hidrocentrale care fac parte din Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice „Hidroelectrica” S. va transforma energia mecanică în energie electrică. Pe lângă producerea energiei electrice în hidrocentrale mai menţionăm şi alte activităţi:        Furnizarea serviciilor necesare funcţionării Sistemului Energetic Naţional Colectarea..

conform programelor. diferenţiată. cu pondere sporită pe activităţile de învăţare. centrate pe elev. Având în vedere caracterul agentului economic. de preferinţă cu caracter aplicativ. Fiind o structură elastică. activităţile de învăţare . MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICII Orele de instruire practică se recomandă a se desfăşura în cabinete de specialitate dotate cu o gamă largă de instalaţii şi echipamente electro-energetice dar mai ales la agentul economic (CHE). corect iar sarcinile impuse de evaluare să fie apropiate standardelor naţionale definite în cadrul fiecărei calificări. Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP-uri.predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ. Abordarea conţinuturilor trebuie să fie flexibilă. pentru o eficienţă a actului instructiv educativ se recomandă desfăşurarea practicii pe grupe de către 10-14 elevi.3. de nivelul iniţial de pregătire. profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi. Un factor important îl constituie calitatea evaluării căreia îi vor fi supuşi elevii. de a le eşalona în timp. interactiv şi centrat pe elev. se recomandă desfăşurarea acestora într-o centrală hidroelectrică. Grupele de elevi vor fi însoţite de profesorul de spacialitate sau de maistru instructor. Pentru majoritatea orelor cu tematica stabilită. tinând cont şi de particularităţile grupului. 7 . modulul poate încorpora în orice moment al procesului educativ. Trebuie ca procesul de evaluare să fie riguros. noi mijloace sau resurse didactice. pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice. de a utiliza activităţi variate de învăţare. Pentru atingerea competenţelor specifice stabilite prin modul.

• personalul operaţional este obligat să cunoască măsurile de prim ajutor. personalul operaţional poate executa manevre de scoatere din funcţiune a instalaţiilor în cauză. conform procedurilor în vigoare. • în procesul de exploatare. cu luarea tuturor măsurilor pentru scoaterea accidentatului din zona periculoasă sau intervenţie pentru stingerea incendiului sau lichidarea avariei cu anunţarea imediată sau ulterioară. personalul operaţional este obligat să supravegheze permanent funcţionarea instalaţiilor pentru menţinerea acestora în 8 .4. se vor respecta cu stricteţe reglementările în vigoare privind protecţia muncii şi a normelor de prevenire şi stingere a incendiilor. apărarea împotriva incendiilor (AII) şi protecţia mediului (PM) 1. Generalităţi • În activitatea de exploatare. având în vedere posibilitatea pornirii sau punerii sub tensiune de la distanţă. şi fără aprobarea personalului ierarhic superior. • personalul operaţional este obligat să cunoască şi să aplice măsurile operative de intervenţie în cazul apariţiei unor poluări accidentale. prin manevre manuale sau prin circuitele de automatizare. pericol de incendiu. Pentru înlăturarea pericolului de accidentare şi incendiu. pericol de avarie sau avarierea instalaţiilor. • personalului operaţional. orice acţiune în afara atribuţiunilor şi ITI de serviciu. pericol de accidentare. să intervină cu mijloacele specifice pentru eliminarea factorilor ce au condus la apariţia acestora. • în cazuri deosebite. din proprie iniţiativă. îi este interzis să întreprindă. în caz de accidentări de natura electrică sau neelectrică. după caz. RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATEA MUNCII Norme specifice de securitatea şi sănătatea muncii (SSM). precum şi a obligaţiilor ce decurg din legislaţia în domeniul apelor şi protecţiei mediului. întreţinere şi reparaţii a instalaţiilor de turbine hidraulice. dacă nu sunt retrase din exploatare. instalaţiile se consideră în stare de funcţionare (sub tensiune) chiar în cazul când sunt oprite (în rezervă). a personalului operaţional. • personalul operaţional nu permite accesul în instalaţii a personalului ce nu are drept de control asupra acestora. accident. să cunoască tipurile şi modul de folosire al mijloacelor din dotare pentru stingerea incendiilor şi să intervină operativ şi eficient în astfel de cazuri.

b) controlul instalaţiilor se execută conform atribuţiunilor de serviciu şi a ITI privind controlul. personalul operaţional este obligat să respecte prevederile indicatoarelor de securitate. Pentru prevenirea incendiilor. apărătorile. demontate si neavertizate prin îngrădiri si indicatoare de securitate. 2. executarea manevrelor din spaţii de dincolo de îngrădirile permanente. accesul în locuri sau zone ale instalaţiei cu pericol de accidentare ( fără asigurarea măsurilor tehnice de protecţia muncii imp.2. fiind interzis să se anuleze sau să se modifice reglajele protecţiilor şi semnalizărilor sau să se blocheze mecanic. manevre sau alte operaţii. personalul fiind echipat cu echipament de protecţie corespunzător. Norme AII specifice a) la turbinele hidraulice. personalul operaţional va supraveghea: • • etanşeitatea circuitelor de ulei. în timpul controlului. Norme SSM specifice a) se interzice exploatarea instalaţiilor de turbine hidraulice cu îngrădirile. tablele de acoperire. 2. 9 Norme specifice .parametrii normali de funcţionare. pericolul de incendiu poate exista la instalaţiile de ulei pentru reglaj si ungere. partea mecanică a NPM şi ITI.1. cu respectarea NPM. apariţiei accidentale a tensiunii etc. fiind interzisă staţionarea în zone sau locuri cu posibilitatea accidentării. personalului operaţional ii este interzis să execute lucrări. c) manevrele în instalaţiile turbinei hidraulice se execută cu respectarea "regulamentului general de manevre". cu echipament de protecţie corespunzător fiind interzis: • • • utilizarea improvizaţiilor în locul dispozitivelor special destinate acestui scop. cu căile de acces blocate sau cu pete de ulei pe acestea. temperatura uleiului de ungere si a lagărelor. rotirii accidentale. • • în timpul controlului. personalul operaţional având obligaţia menţinerii permanente a acestora în stare corespunzătoare. să ridice îngrădirile sau să pătrundă dincolo de acestea. scările si balustrăzile fixe.) 2.

funcţionarea răcitoarelor de ulei. pe cât posibil. se vor utiliza stingătoare cu spumă. pentru stingerea uleiului din rezervoare. să respecte prevederile indicatoarelor de securitate cu referire la NPSI şi să menţină instalaţiile şi căile de acces în perfectă stare de curăţenie. c) In cazul apariţiei unui incendiu la instalaţiile turbinei hidraulice se vor lua următoarele măsuri: • • • • • se opreşte agregatul afectat de incendiu. accesul aerului în instalaţia afectată de incendiu.3 Norme PM specifice 10 . la apariţia pierderilor de ulei la capul de distribuţie să le remedieze. Este interzisă aruncarea cu nisip în zona lagărelor. 2. ştergerea se va executa după caz. • • să păstreze materialul de şters numai în cutii metalice închise.• • • • circulaţia uleiului la lagărul turbinei. • să cureţe permanent petele de ulei. cu înlocuirea părţilor degradate de ulei. pentru stingerea uleiului scurs se vor utiliza mijloacele specifice din dotare. imediat următoarele măsuri: b) Pentru înlăturarea pericolului de incendiu personalul operaţional este obligat să ia • • să nu permită executarea lucrărilor cu foc deschis în locurile. funcţionarea fără scântei a excitatoarei. zilnic sau săptămânal. să remedieze neetanşeităţile de ulei sau să anunţe personalul ierarhic superior în vederea remedierii şi după caz să oprească şi retrage din exploatare imediat instalaţia în cauză când există pericol iminent de incendiu. zonele sau circuitele fără asigurarea masurilor tehnice şi organizatorice conform NPSI şi ITI. nivelul uleiului în lagăre. cu praf + CO2. se întrerupe. se întrerupe alimentarea cu energie electrica a instalaţiei afectate.

lucrările ce presupun intervenţii la instalaţiile de acţionare hidraulică se vor executa cu luarea tuturor măsurilor ce se impun pentru prevenirea apariţiei scurgerilor de ulei în mediu şi colectarea lor. prin împrejmuire cu baraje absorbante. 11 . se vor lua măsuri specifice pentru prevenirea apariţiei poluărilor accidentale. dacă procesul tehnologic prezintă factori de risc în acest sens.• • • la executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii asupra echipamentului şi subansamblelor turbinei. este interzisă aruncarea în apă a deşeurilor de orice natură. în cazul unei poluări accidentale. de poluare accidentală cu ulei. acestea urmând a fi recuperate şi valorificate conform procedurilor în vigoare. acestea vor fi delimitate pe cât posibil. • • vor fi asigurate în permanenţă la locul intervenţiilor mijloacele specifice necesare intervenţiei imediate. dacă se intervine la instalaţii la care există factori de risc.

P. ustensilele. oferă multe avantaje. se urmăreşte atingerea majorităţii criteriilor de performanţă respectând condiţiile de aplicabilitate cuprinse în Standardele de Pregătire Profesională. . PENTRU A REZOLVA CU SUCCES SARCINILE DE LUCRU • • • • • • Citiţi cu atenţie toate cerinţele unei sarcini de lucru. pentru obţinerea Certificatului de calificare. solicitaţi sprijinul profesorului sau a tutorelui care vă va îndruma şi ajuta la rezolvarea ei.P. Această experienţă poate fi îmbogăţită mai mult în situaţii de grup.. înainte de a începe să le rezolvaţi! . Profesorii au libertatea de a gândi şi alte activităţi care să fie în concordanţă cu conţinutul S.. asiguraţi-vă că dispuneţi de toate materialele. Elevul este mai implicat şi are oportunităţi de a dobândi experienţă practică prin activităţi cu caracter practic. unde elevul poate învăţa şi poate modera învăţarea prin interacţiune cu colegii.. Însă.-ului. Prezentul Auxiliar didactic nu acoperă toate cerinţele cuprinse în Standardul de Pregătire Profesională al calificării pentru care a fost realizat. este necesară validarea integrală a competenţelor din S. Metodele active / interactive prezentate în material. INSTRUMENTE DE LUCRU ALE ELEVULUI NECESARE DESFĂŞURĂRII PRACTICII Acest auxiliar curricular conţine activităţi care să ajute elevul în atingerea competenţelor din unităţile de competenţă.P. Înainte de a vă apuca de lucru. utilajele şi echipamentele necesare petru rezolvarea sarcinilor de lucru.5. Prin activităţile propuse elevilor. Rezolvaţi toate activităţile date pentru ca sarcina de lucru să fie încheiată ! Profesorul va ţine evidenţa exerciţiilor şi problemelor pe care le-aţi rezolvat şi a activităţilor 12 . prin probe de evaluare conforme celor prevăzute în standardul respectiv. el poate fi folosit în procesul instructiv şi pentru evaluarea continuă a elevilor fiind considerat un ghid. aduceţi acest lucru în atenţia profesorului înainte de a începe proba. Dacă observaţi vreo problemă sau aveţi o neclaritate la una din cerinţe. Prin urmare. Dacă nu aţi înţeles sau dacă nu ştiţi cum să rezolvaţi sarcina de lucru. Prin conţinutul auxiliarului se doreşte sporirea interesului elevului pentru formarea abilităţilor din domeniul tehnic prin implicarea lui interactivă în propria formare.P.

ilustraţii şi diagrame ca ajutoare pentru învăţare. folosind propria ta voce Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare VIZUAL • • • • • • priveşte cu atenţie materialul tipărit pus la dispoziţie de profesor. utilizează imagini pentru explicarea unui text Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare PRACTIC • • • efectuează activităţi practice scrie lucrurile în ordinea lor.pe care le-aţi desfăşurat şi va evalua progresul realizat. repetă cu voce tare înregistrează-ţi observaţiile şi gândurile pe un casetofon înregistrează principalelor aspecte ce trebuie recapitulate. verifică notiţele. scrie ideile folosind cuvinte proprii 13 . pentru a vedea dacă sunt scrise corect. subliniază cuvintele cheie. Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare AUDITIV • • • • • • • • • ascultă cu atenţie pe cel care îţi explică lucrurile discută ideile noi şi explică-le cu cuvinte proprii discută ideile şi problemele cu o altă persoană roagă pe cineva să îţi explice din nou lucrurile pe care nu le-ai înţeles ascultă noţiunile înregistrate pe bandă citeşte cu voce tare învaţă. pas cu pas. utilizează culori. converteşte notiţele într-o imagine sau într-o bandă desenată.

de mână sau pe calculator ajută alte persoane să îndeplinească sarcina respectivă FIŞĂ DE OBSERVAŢIE Competenţa vizată : Supraveghează funcţionarea turbinei hidraulice Obiective: • • Sarcini: 1. Urmărirea parametrilor de funcţionare ai turbinei hidraulice Compararea parametrilor de funcţionare şi sesizarea abaterilor Definire Valori Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică………………………………………………………. 6. Definiţi aceşti parametrii şi notaţi valorile lor în tabelul de mai jos Tip turbină: Nr. Identificaţi parametrii fundamentali ce caracterizează din punct de vedere funcţional acest tip de turbină. Găsiţi argumentul în utilizarea acelui tip. 2. 4. 2.• • • converteşte notiţele într-o imagine sau într-o bandă desenată urmăreşte cu degetul titlurile. 3. cuvintele cheie. apoi rosteşte cu voce tare acele cuvinte. apoi de scrie-le din memorie. Identificaţi la locul unde va desfăşuraţi practica tipul de turbină utilizat. 3. 4. Parametrii fundamentali ai turbinei hidraulice 1. …………………………………………………………………………………………………………… 14 . 5.crt.

…………………………………………………………………………………………………………… FIŞĂ DE LUCRU Competenţa vizată : Supraveghează funcţionarea turbine hidraulice Obiective: • • Sarcini: 1. 3. Apă răcire intrare Apă răcire ieşire Lagăr radial Lagăr axial HG Apă răcire generator Ulei reglaj Ulei reglaj Hidrofor bar Cuzinet Cuzinet Cuzinet Cuzinet Cuzinet Cuzinet Intrare Ieşire Ulei acţ. Urmăreşte parametrii indicaţi în tabelul de mai jos. Presiune etanşare bar 15 HA TEMPERATURI Lagăr Lagăr radial axial PRESIUNI RAV GU Cap P distr Urmărirea parametrilor de funcţionare ai turbinei hidraulice Citirea parametrilor de funcţionare ai turbinei hidraulice Lagăr turbină RA V 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C bar bar . 2. Citeşte şi notează în tabel valorile acestora. Subliniază cu roşu abaterile de la valorile normale.

Observaţi cu atenţie imaginile de mai jos. Faceţi o comparaţie între parametrii celor 3 tipuri prezentate în tabel.Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică………………………………………………………. Explicaţi unde şi de ce sunt utilizate fiecare tip în parte. 16 . Nr. 4. …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… STUDIU DE CAZ Competenţa vizată : Supraveghează funcţionarea turbinei hidraulice Sarcini: 1. Ce reprezintă? 2. 1. 3. Identificaţi parametrii fundamentali ce caracterizează funcţional fiecare tip identificat. crt. Imagine Denumire Parametrii fundamentali Utilizare 2.

PROIECTUL Competenţa vizată : Supraveghează funcţionarea turbine hidraulice Tema: Turbina Kaplan Proiectul trebuie să răspundă următoarelor întrebări: 17 .3.

Care sunt elementele constructive ale turbinei Kaplan? 3. Completaţi fişa de mai jos după încheierea activităţii de observare. funcţionarea în regim de generator în reglare automată sau manual. Observaţi cu atenţie care sunt parametrii care trebuie supravegheaţi şi în ce constă starea lor de funcţionare normală. …………………………………………………………………………………………………………… 18 . Nr.1.crt. Care sunt avantajele şi dezavantajele turbinei Kaplan? FIŞĂ DE OBSERVAŢIE Competenţa vizată : Asigură funcţionarea turbinei în condiţii normale Obiective: • • Sarcini: 1. Care sunt parametrii fundamentali ai acestei turbine? 4. Când este utilizată turbina Kaplan? 2. Parametrii functionali ai turbinei hidraulice Funcţionare normală a turbinei (definiţi stare normala parametri) Funcţionare anormală a turbinei (definiţi stare anormală paramatri) Urmăreşte starea generală a instalaţiilor Recunoaşte abaterile parametrilor de la valorile nominale Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică………………………………………………………. 2.Urmăriţi funcţionarea normală a turbinei.

4. Pentru rezolvare folosiţi-vă de cunoştinţele dobândite despre turbine hidraulice. Are unitatea de măsură 0C. echipamente şi instalaţii necesare pentru conversia unei forme de energie în energie electrică 3.…………………………………………………………………………………………………………… FIŞĂ DE LUCRU Competenţă vizată : Asigură funcţionarea turbinei în condiţii normale Obiectiv:  Urmăreşte starea de funcţionare normală a instalaţiei prin supravegherea parametrilor Sarcină: Careul de mai jos este sarcina voastră din fişa de lucru. veţi descoperi pe verticală ceea ce supraveghem în instalaţiile şi echipamentele energetice. Prin completarea careului. Turbină folosită la hidrocentrale de mică cădere 19 . 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1. Ansamblul de construcţii. Turbină folosită la hidrocentrale de medie şi mare cădere. 2.

Sarcină facultativă: Alegeţi şi voi o temă din cele studiate şi alcătuiţi un careu ca cel prezentat în fişa de lucru. Se defineşte prin cantitatea de apă ce intră în unitatea de timp. 7. 20 . Se măsoară cu manometrul.5. 6. 8. Turbină utilizată în domeniul căderilor mari şi debitelor mici. Careul cel mai reuşit va fi prezentat în faţa colegilor. Transformă energia hidraulică în energie mecanică. 10. Produce energie electrică. Se defineşte prin raportul dintre energia furnizată de un sistem şi energia absorbită. 9.

PROIECTUL 21 . 7. 3. Identificati aceste simboluri. 5. Nr. 2. 3. 1. crt. Ce alte simboluri aţi identificat intr-o schemă a unei centrale hidroelectrice? 4. 6. Observaţi cu atenţie simbolurile de mai jos şi prezentaţi semnificaţia lor.STUDIU DE CAZ Competenţa vizată : Asigură funcţionarea turbine în condiţii normale Sarcini: 1. Simbol Denumire Semnificatie Unde se găsesc 2. Întocmiţi un album cu aceste simboluri şi prezentaţi semnificaţia lor. 4.

pentru asigurarea funcţionării acesteia în condiţii normale e nevoie de monitorizarea parametrilor. de supravegherea instalaţiile energetice. Realizaţi un proiect cu tema: “Monitorizarea parametrilor care asigură funcţionarea turbinei în condiţii normale” Proiectul trebuie să răspundă următoarelor întrebări: • Ce este monitorizarea? • De ce este nevoie de monitorizarea echipamentelor/instalaţiilor energetice? • Ce vom monitoriza pentru a asigura funcţionarea turbinei în condiţii normale? • Cum se face monitorizarea? • Există o “memorie” a acestei monitorizări? • Cum se poate eficientiza monitorizarea? 22 .Competenţa vizată : Asigură funcţionarea turbinei în condiţii normale În exploatarea turbinei hidraulice.

supravegheză şi caută informaţii asupra modalităţilor de pornire şi oprire a unui hidroagregat dintr-o central hidroelectrică.FIŞĂ DE OBSERVAŢIE Competenţa vizată : Efectuează manevre pentru pornirea sau oprirea turbine hidraulice Obiective: • • Precizează modalităţile de pornire şi oprire ale turbinei hidraulice Indică succesiunea operaţiilor în pornirea sau oprirea turbinei hidrauliceî Sarcini: Urmăreşte. Explicaţi când şi în ce situaţii se execută fiecare operaţie. Completează o hartă conceptuală cu tipurile de porniri şi opriri întâlnite. Pornire Oprire 23 .

a).regulatorul de turaţie în stare “gata de pornire” H. E. -instalaţia de apă pentru răcirea uleiului lagărului turbinei este în stare de funcţionare. Trece în diagramă succesiunea logică a acestor comenzi. -A. -agregatul defrânat şi pistoanele dispozitivelor de frânare –ridicare în poziţia coborât. B. F. Prin comanda de pornire se excită releul de pornire care transmite elementelor lanţul de automatizare camanda de pornire după cum urmează: 24 . . Se verifică dacă pe panoul de automatizare al hidroagregatului este afişată semnalizarea “gata de pornire” care confirmă îndeplinirea operaţiilor de pornire. .c. C.D. şi c. -instalaţia de răcire cu apă a etanşării arborelui este în stare de funcţionare. de alimentare a aparatajului hidroagregatului sunt sub tensiune. J.GUP este în stare de funcţionare normală.corespunde cu starea “gata de pornire” G. Indică care tip de pornire este menţionată prin comenzile indicate mai jos.FIŞĂ DE LUCRU Competenţa vizată : Efectuează manevre pentru pornirea sau oprirea turbine hidraulice Obiectiv: • Indică succesiunea operaţiilor în pornirea sau oprirea turbinei hidrauliceî Sarcini: Citeşte cu atenţie starile/comenzile de mai jos. D.închis şi servomotorul deblocat (se blochează manual în cazul opririlor de lungă durată). . -barele de c. L.a. -circuitul de ulei pentru reglaj este sub presiune (ventil manual de admisie a uleiului sub presiune din GUP în circuitul de ulei pentru reglaj este deschis) I.Se pune comutatorul de alegerea modulului de comandă a hidroagregatului în poziţia “automat”. A. Fă o separare a acestora pe două componente care indică: Starea instalaţiilor turbinei înaintea pornirii Pornirea hidroagregatului b).Se verifică dacă starea inst. . K.

D. . .sincronizatorul pune în funcţiune instalaţia de sincronizare precisă care realizează egalitatea de frecvenţă fază şi tensiune.. .Electrodistribuitorul.Generatorul pilot va fi antrenat şi astfel regulatorul electrohidraulic va fi alimentat preluând comanda hidroagregatului.D.”întrerupătorul generatorului deschis” şi “generator excitat”. se deschide până la o valoare a deschiderii. LD-limitator deschidere)) Starea instalaţiilor turbinei înaintea pornirii: Pornirea hidroagregatului: Tipul pornirii:……………………………………………………………………………….A. acţionat permite accesul uleiului sub presiune modulată în camera de presiune modulată a sertarului de distribuţie A.impusă prin dispozitivul LD şi ca urmare agregatul demarează.releul de turaţie conectează blocul sincronizator al regulatorului.. (AD-aparat director. Succesiunea comenzilor: • • • • 25 .Când turaţia atinge 80% din valoarea nominală condiţionat de situaţiile “LD pe minim”.Când diferenţa frecvenţelor între reţea şi generator ajunge sub 1%.

STUDIU DE CAZ Competenţa vizată : Efectuează manevre pentru pornirea sau oprirea turbine hidraulice Obiectiv: • Respectarea normelor generale de protecţie a muncii Sarcini: 1. Identificaţi aceste indicatoare pe durata efectuării stagiului de practică la agentul economic. Simbol Tipul Semnificatie Locul 2.Unde sunt montate aceste indicatoare? 3. 26 . Credeţi ca sunt spaţii care ar necesita şi alte indicatoare? Care ar fi? Nr. crt. 2. 4. 3. 4. Observaţi cu atenţie următoarele indicatoare si prezentaţi semnificaţia lor. 1. Ce alte indicatoare aţi identificat? Întocmiţi un album cu aceste indicatoare şi prezentaţi semnificaţia lor.

10. 6.5. FIŞĂ DE OBSERVAŢIE 27 . 7. 8. 9.

Menţionaţi cauzele care au dus la producerea lor dar şi efectele lor.Competenţa vizată : Precizează tipurile de avarii şi incidente în exploatare Obiectiv: • • Indică tipurile de avarii mai des întâlnite Enumeră principalele cauze care pot duce la avarii Sarcini: Sunteţi într-o centrală hidroelectrică în perioada de practică. Observaţi eventualele incidente care pot apare. Eveniment (avarie) Frecvenţa evenimentului Cauze Efecte 28 .crt. Completaţi tabelul Realizaţi un eseu “Evenimente/incidente care apar într-o centrală hidroelectrică” Nr. Cercetaţi în „istoricul”.Clasaţi-le în evenimente mai des întâlnite şi în evenimente rare. centralei şi notaţi-vă evenimentele care au avut loc.

8. 4. evenimente. Pentru fiecare eveniment menţionat. 3. 2. Crt. Sarcină: Intr-o centrală hidroelectrică pot apare tot felul de incidente. 7. Nr. trebuie să găsiţi cel puţin două cauze care-l pot produce. 6. 5. Incident/Eveniment Vibraţii anormale ale turbinei Inundarea capacului turbine Creşterea temperaturii lagărului Creşterea sau scăderea nivelului de ulei din lagăr Cauze Frecvenţa producerii lor STUDIU DE CAZ 29 . 9. 1. Completaţi tabelul cu încă cel puţin patru evenimente care pot apare. avarii având cauze diverse. În tabelul de mai jos sunt indicate câteva din incidentele care pot apare într-o centrală.FIŞĂ DE LUCRU Competenţa vizată : Precizează tipurile de avarii şi incidente în exploatare Obiectiv: • Enumeră principalele cauze care pot duce la avarii.

Constataţi Constataţi dacă dacă este este identică identică sau sau nu nu cu cu cea cea prezentată.Competenţe vizate : 1. prezentată. 30 . Unde credeţi că ar putea apărea incidente în exploatare. autorizat). Unde credeţi că ar putea apărea incidente în exploatare. Supravegheaza functionarea turbinei hidraulice. 3. Priviţi cu atenţie schema de mai jos şi răspundeţi următoarelor următoarelor cerinţe: cerinţe: Identificaţi în Identificaţi în teren teren instalaţia instalaţia de de mai mai jos jos (sub (sub supravegherea supravegherea personalului personalului autorizat).. teren. Citiţi Citiţi parametrii parametrii aparatelor aparatelor indicatoare indicatoare din din schema schema identificată identificată în în teren. Precizează tipurile de avarii şi incidente în exploatare. Identificaţi Identificaţi componentele componentele schemei schemei şi şi grupaţi-le grupaţi-le intr-un intr-un tabel. 2. Tema: Tema: Sunteţi Sunteţi intr-o centrală hidroelectrică. tabel. Asigură functionarea turbinei în conditii normale..

Completaţi tabelul de mai jos: Denumire componentă Parametrii urmăriţi Denumire Aparat Valori în limite în afara normale limitelor Propunere: Activitatea poate fi gândită pe grupe de câte 3-5 elevi. Timpul sarcinii este alocat de îndrumători. fiecare grupă având alt tip de instalaţie... Observaţii ale profesorului/maistrului sau tutorelui de practică …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… JURNAL DE PRACTICĂ 31 . în funcţie de complexitatea schemei.

…………………………………………………………………………………………………………… 2. La începutul jurnalului sunt nominalizate toate temele care urmează a fi parcurse de elevi.Elev: Perioada: Locaţia (Agent economic/departamant): Modulul: Tema: Sarcina de lucru: Competenţele vizate: În jurnalul de practică. şi vizează toate competenţele din Standardul de Pregătire Profesională.Ce lucruri/activităţi nu v-au plăcut? Motivaţi? …………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………. elevul va complete următoarele informaţii: 1.Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-ati observat sau le-ati desfăşurat? …………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………. Elevul are obligaţia să completeze în jurnal la sfârşitul fiecărei teme parcurse. PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ 32 .Care au fost evenimentele sau activităţile care v-au plăcut? Motivaţi. Temele sunt stabilite de profesorul de specialitate împreună cu reprezentantul desemnat al agentului economic. pe întreaga perioadă de practică. Obs.Ce lucruri noi aţi învăţat? …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… 3.. …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… 4.

apare problema acordării punctajului pentru diferite componente ale portofoliului: unele valorează mai mult. contribuţiilor personale. 33 . care permit aprecierea aptitudinilor. pasiunilor. selectare şi analiză) a modelelor şi a produselor activităţii instructiv-educative a elevului şi a materialelor informative din surse externe (colegi de clasă. Portofoliul reprezintă „cartea de vizită a elevului” şi face parte din categoria metodelor şi instrumentelor alternative de evaluare.Portofoliul de practică al elevului reprezintă un instrument de evaluare complex. şi practice. care pun în evidentă progresele sale. necesare pentru analiza lor ulterioară. autoevaluarea. Portofoliul este un instrument care îmbină învăţarea cu evaluarea. cele care îl reprezintă. părinţi. a nivelului de instruire şi ameliorarea procesului didactic. altele mai puţin. în primul rînd. care include rezultatele relevante obţinute prin diverse metode şi tehnici de învăţare. apare contradicţia între tendinţa dintre orientarea calitativ-cantitativă a portofoliului şi cerinţele administraţiei “de a interpreta totul prin prismă cantitativă”. observarea sistematică a comportamentului şcolar. profesori. scrise. În al doilea rînd. evaluarea multilaterală calitativă şi cantitativă. sarcini specifice fiecărui modul. agenţi economici etc). Aceste rezultate vizează probele orale. talentelor. Portofoliul este forma şi procesul de organizare (acumulare. În al treilea rînd. proiectul. să se stabilească minimul şi maximul obligatoriu al elementelor incluse pentru evaluare. Portofoliul cuprinde o selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului. Evaluarea portofoliului Pentru a evalua un portofoliu. este necesar.

O competenţă se va evalua o singură dată. evaluare pe perechi şi de grup • 34 . portofoliu. Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie.) care trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performantă. referate. observaţie directă pe parcursul procesului. capacitatilor. proiectul. competenţele tehnice generale şi specializate din standardul de pregătire profesională Pentru evaluarea achiziţiilor (în termeni cognitivi. probleme. În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. proceduri de autoevaluare. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. eseuri. în funcţie de dificultatea acesteia. afectivi şi performativi) elevilor.atitudinilor lor faţă de o sarcina dată) • metoda execiţiilor practice • investigaţia • autoevaluarea (este una din metode care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii. la orele afectate modulului se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente: observarea sistematica (activitate care permite evaluarea conceptelor. teme pentru investigaţiile individuale sau de grup. fise de autoevaluare. condiţiile de aplicabilitate ale acestora şi cu probele de evaluare introduse în standardul de pregătire profesională. corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare competenţă. • Lucrul cu modelele Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente (fise de observatie. exerciţii. fise de lucru. chestionarul. etc. proiecte. portofolii individuale. Modalităţi de evaluare       instrumente de evaluare orală /scrisă/ practică. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor grupului instruit. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit.ORGANIZAREA EVALUĂRII Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către profesor pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora. îşi susţin şi motivează propunerile). a competenţelor prevăzute de programele şcolare. teme pentru acasă.

Statorul este realizat din două jumătăţi prin sudare. De asemenea are rolul de organ de închidere a accesului apei pentru situaţii normale şi de avarie.  Statorul turbinei este realizat dintr-un număr de coloane profilate. 2. cuplată la hidrogeneratorul vertical tip HVS.  Aparatul director. Elemente componente  Camera spirală este construită din beton şi are rolul de asigura repartizarea uniformă a debitului pe periferia aparatului director sau a statorului şi creează condiţiile necesare intrării apei în rotor. Turbina hidraulică tip KVB este tip Kaplan în cameră spirală din beton. în partea sa superioară având bucşe ce ghidează fusurile inferioare ale paletelor directoare. şi are rolul de asigura o curgere uniformă optimă) a apei pe periferia aparatului director. precum şi circulaţia curentului de la intrare în rotor necesară funcţionării optime. iar coloanele prin turnare. dispuse echidistant în zona de ieşire din camera spirală.  Inelul inferior este o construcţie sudată inelară. fiind prevăzut cu toate elementele de asamblare şi etanşare necesare îmbinării lui cu subansamblele învecinate. executată din tablă de otel. prin construcţia sa.Generalităţi. 35 . respectiv a cuplului (puterii) turbinei. Caracteristici tehnice. asigură reglarea debitului ce intră în rotor. cu axul vertical.ANEXE FIŞĂ DE DOCUMENTARE 1 Turbina hidraulică tip KVB 1.

tijă de reglare. executată din tablă de otel dispunând în partea sa superioară de elementele necesare montării servomotoarelor de acţionare ale inelului de reglare şi respectiv suporţilor pentru dispozitivul de blocare a inelelor de reglare. forjate şi 2 flanşe turnate sudate între ele. 4. Figura 1 1.  Sistemul de acţionare al paletelor este de tipul cu inel de reglare ghidat pe capacul turbinei. iar cealaltă pentru prinderea etanşării arborelui şi respectiv trei ştuţuri cu flanşe pentru prinderea ventilelor de rupere a vacuumului.  Rotorul turbinei este organul principal al turbinei în care are loc transformarea energiei hidraulice în energie mecanică.stea de reglare. inelul de reglare poate fi blocat la poziţia închis. Capacul turbine este o construcţie sudată inelară.manivelă  arborele turbinei destinat transmiterii puterii de la rotorul turbinei la arborele hidrogeneratorului este o construcţie mixtă. În figura 2 este prezentată o secţiune prin rotorul turbinei. 6. partea inferioară fiind confecţionată din otel inoxidabil.cercel.piston servomotor. Racordarea camerei rotorului la partea de beton a tubului de aspiraţie se face printr-o căptuşeală realizată în construcţie sudată. 5. În ipoteza lipsei uleiului sub presiune la servomotoarele aparatului director. printr-un dispozitiv special de blocare mecanică.  Camera rotorului.pârghie. compusă din tronsoane. este o construcţie sudată din două jumătăţi. mecanismele de acţionare a paletelor fiind fixate de aceasta. Acţionarea paletelor se face de către pistonul servomotorului amplasat în partea superioară a butucului prin intermediul stelei de conducere. una pentru prinderea lagărului turbinei.  Mecanismul de reglare al palelor este format dintr-un sistem de pârghii legat la un capăt de inelul de reglare iar la celalalt capăt de fusul fiecărei pale a aparatului director. Rotorul este de tip Kaplan cu patru palete reglabile din otel inoxidabil rezistent la cavitaţie Rotorul de tip Kaplan este conceput constructiv cu stea de conducere. 3. In partea inferioară este prevăzut cu două flanşe. destinată conducerii apei în zona rotorului. 2. Fixarea arborelui turbinei de arborele hidrogeneratorului se realizează prin intermediul unor 36 .

4.  Servomotoarele aparatului director necesare pentru acţionarea paletelor aparatului director.  Circuitul de aer prin contrapresiune cap distribuţie Instalaţia este formată dintr-un inel selector racordat la magistrala de aer comprimat de joasă presiune de 10 kgf/cm2.buloane de o construcţie specială. Sunt prevăzute cu servomotoare. 7. în procesul de reglare a turbinei. Capul de distribuţie constituie elementul funcţional de legătură între sertarul regulatorului turbine şi respectiv coloana de distribuţie.capac turbină.resoarte  Lagărul turbinei are rolul de a ghida mişcarea turbinei şi de a prelua forţele radiale rezultate din dezechilibrul maselor rotitoare şi a forţelor hidraulice neuniforme pe rotor. 3. În interiorul cilindrului. În figura 3 este prezentată schema de principiu a etanşării arborelui turbinei.arbore turbină. Conducerea uleiului se realizează prin două spaţii tubulare concentrice. în vederea reglării poziţiei paletelor rotorului. toate executate prin turnare din otel. ca urmare a funcţionării turbinei la încărcări mici sau închideri bruşte ale aparatului director. • ventil de golire al camerei spirale este folosit cu ocazia reviziilor şi reparaţiilor pentru evacuarea apei rămase în partea inferioară a camerei spirale.  Coloana de distribuţie are rolul conducerii uleiului sub presiune distribuit de capul de distribuţie pe cele două fete ale pistonului rotorului. inel fix. Servomotoarele constau din câte doi cilindrii şi un corp intermediar. segmenţi grafit. Prin reglarea presiunii aerului comprimat cu ajutorul reductorului de presiune intercalat pe circuit (la 0-10 kgf/cm2) se reglează debitul de aer admis prin circuit în zona delimitată de 37 . glisează două pistoane din otel forjat. 5. care fac corp comun cu tija pe care se asamblează bolţul inelului de reglare. fiind realizat în principal din două carcase în construcţie sudată şi o tijă centrală mobilă legată la coloana de distribuţie. Partea inferioară a arborelui a fost prevăzută cu o etanşare mecanică de tipul cu segmenţi din grafit în vederea evitării pătrunderii apei din zona rotorului turbinei în zona capacului acesteia. 2. Interiorul arborelui este alezat pentru a permite montarea coloanei de distribuţie.garnitură.  Armături principale • ventilele de rupere a vacuumului sunt destinate evitării apariţiei de depresiuni periculoase în zona rotorului. 6. inel glisare. Figura 3 1. sub nivelul inferior al aparatului director.

Rotor turbină Stator turbină FIŞĂ DE DOCUMENTARE 2 Descriere funcţională – Turbina Kaplan 38 . 0.partea rotitoare şi partea fixă la cca.2 kgf/cm2 la labirintul capului de distribuţie cu scopul de a crea o circulaţie în sensul către baia de ulei a vaporilor şi a picăturilor de ulei în labirint.

piston servomotor rotor Admisia apei în turbină se realizează prin camera spirală din beton.palete rotor 12.arbore turbină 8.flanşe inferioară 11.coloană de distribuţie 7.stator turbină 2. căptuşită cu tablă din otel în zona de intrare în rotor şi în zona pintenului. Statorul.generator 6.capac turbină 4.servomotoare aparat director 9.aparat director 3. 39 . Camera este de secţiune trapezoidală cu un unghi de înfăşurare de 1800 şi asigură o distribuţie uniformă a debitului pe periferia statorului.lagăr axial 5. conduce uniform apa spre aparatul director.lagărul turbinei 10. prin coloanele profilate hidrodinamic.1. imprimându-i direcţia optimă de intrare în camera rotorică.

În zona capacului turbinei. la acţionarea unei protecţii sau la comanda de oprire a agregatului. Turbina este prevăzută cu reglare dublă. Evacuarea apei din camera rotorului spre canalul de fugă al centralei. Aparatul director are şi rolul de organ de protecţie prin închiderea lui comandată automat. permite admisia unor debite diferite în turbină şi implicit realizarea de puteri diferite transmise hidrogeneratorului.Traseul apei prin zona de scurgere a turbinei se continuă cu aparatul director. în condiţii cinematice optime a apei în rotor. Acţionarea paletelor aparatului director se face cu un sistem clasic. prin schimbarea poziţiei paletelor acestuia. cu care asigură randamente cu valori ridicate în întreg domeniul de funcţionare garantat. În continuare apa trece în camera rotorului şi la rotor unde are loc transformarea energiei hidraulice în energie mecanică. se face prin tubul de aspiraţie din beton. acţionat de două servomotoare comandate de regulatorul automat de viteză. care poate prelua eventualele încărcări radiale rezultate din dezechilibrul maselor rotitoare şi al forţelor hidraulice neuniforme pe rotor. Transmiterea cuplului motor de la rotorul turbinei la cupla arborelui hidrogeneratorului se face cu ajutorul arborelui turbinei. FIŞĂ DE DOCUMENTARE 3 40 . Modificarea deschiderii aparatului director. căptuşit în zona conului cu tablă din otel. care asigură o admisie uniformă. întrerupându-se accesul apei în turbină. arborele este ghidat de către un lagăr de conducere al turbinei.pârghii de reglare. inel. constând în rotirea concomitentă a paletelor aparatului director şi a paletelor rotorului.

• intrarea în funcţiune a instalaţiei de completare cu aer în acumulatorul GUP la comanda hidraulică dată de releul de nivel cu plutitor aferent acumulatorului la atingerea nivelului admisie aer.Funcţionarea turbinei. situaţii anormale de funcţionare  Funcţionarea normală a turbinei Se consideră funcţionare normală a turbinei. respectiv oprire a pompei de lucru a grupului de ulei sub presiune). La o durată de funcţionare de 800 ore.  Manevre si operaţii de reglare În funcţionarea normală a turbinei în reţea se pot executa următoarele manevre şi operaţii de reglare: 41 . manevre. + 10 C0. pentru care pierderile de material aferente unui rotor ca urmare a coroziunii.a. cuprinse între 36 si 40 kgf/cm2 (presiune de pornire. următoarele :  pornirea pompei de rezervă a GUP la atingerea unei presiuni de 35 kgf/cm 2 în acumulator. • temperaturi ale mediului ambiant la nivelul turbinei de min.00 m. • nivele ale apei infiltrate în capacul turbinei între nivelul maxim şi nivelul de pornire pompă. • nivelul de ulei în acumulatorul GUP să fie în zona indicatorului de nivel însă sub nivelul admisiei de aer. • presiuni în acumulatorul GUP.3 mm. • nivelele în rezervorul de ulei al GUP cuprinse între „nivelul maxim semnalizare" si "nivelul minim semnalizare". care comandă pornirea si oprirea pompei. care pot fi identificate în raport cu poziţia indicatorului de nivel.c.90 kg.cm2 la impulsul dat de acelaşi releu. la impulsul şi cu semnalizarea preventivă dată de unul din releele de presiune ale GUP şi oprirea ei la atingerea unei presiuni de 40 kgf. adâncimea cavernelor create în zona rotorului este de max. la manometrele cu contacte aferente acestuia. • sarcina maxima admisibila de aspiraţie Hsmax = 2. funcţionarea în regim de generator în reglare automată sau manuală. Hsmax a fost stabilită în baza coeficienţilor critici inferiori de cavitaţie. Se consideră de asemenea ca stări de funcţionare normală a turbinei. eroziunii şi cavitaţiei nu vor depăşi max. puse în evidenţă prin intermediul indicatorului de nivel cu semnalizare electrică aferentă rezervorului. când: • turbina dezvoltă o putere funcţie de cădere şi a unui debit absorbit corespunzător căderii şi a unei deschideri proporţionale a aparatului director şi palelor rotorice.

• pornirea pompei de rezervă a GUP.cm2 în acumulatorul GUP sesizată prin intermediul manometrului cu contacte aferent GUP şi semnalizată (se previne astfel descărcarea acumulatorului prin ventilul de presiune de 42+0. 42 . . • creşterea anormală a temperaturii lagărelor agregatului semnalizată prin releele de semnalizare. • timpul prea mare al procesului de pornire şi oprire cu menţinerea agregatului la turaţii scăzute. • atingerea nivelului maxim de semnalizare.  Situaţii de funcţionare anormală a turbinei Se consideră drept situaţii de funcţionare anormală a turbinei următoarele stări de funcţionare puse în evidenţă prin semnalizări preventive ale instalaţiilor de automatizare: • atingerea "nivel maxim" al apei infiltrate în capacul turbinei sesizată de releul de nivel care în afara semnalizării preventive comandă punerea în funcţiune a pompei de rezervă pentru evacuare a apei din capac.cm2). • atingerea nivelului minim de semnalizare în rezervorul de ulei al GUP sesizată prin intermediul indicatorului de nivel şi semnalizată prin nivel incorect al uleiului în rezervorul GUP. sesizată prin intermediul manometrului cu contacte aferent GUP şi semnalizată prin "presiunea incorectă a nivelului în hidrofor".încărcarea şi descărcarea turbinei în regim de generator fie de la panoul de automatizare. • ruperea bolţurilor de forfecare.cm2 în acumulatorul GUP.. sesizată de indicatorul de circulaţie sau prin manometrul diferenţial. • atingerea unei presiuni scăzute de 34 kgf. în rezervorul de ulei GUP sesizată prin indicatorul de nivel şi semnalizată prin "nivel incorect al uleiului in rezervor". • atingerea unei presiuni crescute de 42 kgf. • atingerea unui debit scăzut de apă în conducta de alimentare a etanşării arborelui. • atingerea nivelului maxim in acumulatorul GUP. sesizată prin intermediul releului nivel montat pe acumulator şi semnalizată.5 kgf. fie de la regulatorul de turaţie.trecerea turbinei de pe reglare prin comanda de la distantă de pe blocul TP (bloc turaţie-putere) pe blocul LD (limitator deschidere) şi invers.

 condiţiile tehnice de montaj.mărirea timpului de oprire a turbinei faţă de timpul stabilit în cursul probelor de punere în funcţiune ce menţine agregatului la turaţii scăzute şi pornirea de la sine în momentul imediat următor coborârii mecanismelor de frânare.creşterea anormală a temperaturii uleiului în sistemul de reglaj (apropiat de 700C).atingerea în cazul unor descărcări bruşte. . peste valorile admise prescrise în a unei căderi şi a unei deschideri constante a AD şi rotorului. de asemenea. a unei turaţii mai mari decât cea stabilită în timpul probelor de sarcină.situaţia în care grupul fiind cuplat la reţea.ambalarea turbinei la pornire.mărirea intensităţii zgomotului în zona turbinei peste limitele normale. de sarcină ale turbinei.apariţia la mersul in gol a unor oscilaţii anormale ale AD.Se consideră.creşterea temperaturii lagărelor (ulei sau cuzineţi) cu 2-3 0C/pe oră. în gol sau mărirea bătăii arborelui turbinei în zona lagărului de conducere prin valoarea admisă la mărirea amplitudinii vibraţiilor părţilor rotitoare şi fixe. . FIŞĂ DE DOCUMENTARE 4 43 . în condiţiile aceleaşi căderi şi ale aceluiaşi unghi de deschidere a paletelor rotorului. în gol sau a încărcării la mersul de durată.  condiţiile tehnice şi de montaj. . situaţii de funcţionare anormală a turbinei următoarele stări de funcţionare nepuse în evidentă prin semnalizări preventive ale instrucţiunilor de automatizare:  stabilirea turaţiei nominale la mersul în gol al turbinei pentru deschideri ale AD (aparat director) mai mari decât deschiderea stabilită în cursul probelor de punere în funcţiune. faţă de temperatura stabilită la un regim constant de funcţionare al turbinei iar temperatura apei de răcire nu s-a modificat. . . . . . impulsurile de comandă date prin blocurile de comanda TP sau LD nu sunt executate.  scăderea turaţiei la mersul de durată.

• vanele rapide ale grupului sunt deschise. respectiv punctul de conducere centralizată şi dispecerat. 44 . • frânarea este în poziţia "defrânat". si c. hidroagregatul funcţionând în regim de generator pe reglare automată. • GUP se găseşte în stare de funcţionare. • instalaţia pentru evacuarea apei infiltrate în capacul turbinei este în stare de funcţionare. • instalaţia de aer comprimat este în stare de funcţionare inclusiv circuitul de etanşare cap distribuţie (cca 0.Pornirea turbinei Pornirea turbinei se face în mod normal prin comandă locală (din centrală).700 sunt sub tensiune. • regulatorul automat de viteza în situaţia gata de pornire. • siguranţele de 220 Vcc din circuitele de comandă. de alimentare a aparatajului hidroagregatului şi serviciilor interne proprii şi generale sub tensiune.a. • circuitul apei de etanşare a arborelui turbinei este în funcţiune. respectiv în timpul probelor de punere în funcţiune. b) blocul de comandă LD în poziţia "minim" corespunzătoare obţinerii unei turaţii uşoare superioare turaţiei de mers în gol.  starea instalaţiilor înaintea pornirii turbinei prin comandă locală este: • barele de c. automatizare şi semnalizare aferente agregatului sunt cuplate (introduse) şi sunt sub tensiune. • barele de c.2 kgf/ cm2). pornirea turbinei în această situaţie depinzând de instalaţii speciale de automatizare în afara cadrului centralei. la pornirea iniţială şi după reparaţii. • ventilul de admisie a uleiului de la GUP la sistemul de reglaj este deschis.c. • aparatul director este închis şi deblocat. R. N. având: a) blocul de comandă TP în poziţia "minim" corespunzătoare obţinerii unei turaţii inferioare cu cca. Gradul de automatizare al instalaţiilor turbinei permite realizarea pornirii turbinei în regim de generator pe reglare automată şi prin telecomandă. Pornirea turbinei prin comandă locală în regim de generator pe reglare manuală se face numai în cazuri excepţionale.a. 8% turaţiei de sincronism.

palele rotorice se închid. Pornirea agregatului in regim de generator cu reglare manuală  se verifică condiţiile de la punctul “stare iniţială”  sunt realizate condiţiile de pornire confirmate prin semnalizarea "gata de pornire". Exemplu de schemă logică de pornire a unui hidroagregat: 45 . în vederea creerii peliculei de ulei la lagărul axial.• părţile rotitoare ale agregatului au fost ridicate sau nu necesită ridicare.  se dă impuls de pornire a agregatului. iar circuitul de ridicare este izolat cu aer comprimat. Prin această comandă se realizează acelaşi proces de pornire de la punctul de mai sus cu precizarea că vanele cu închidere rapidă dacă sunt închise se ridică automat şi automat la 90% din turaţia nominală. intră în funcţie sincronizarea automată care realizează conectarea în paralel a generatorului tot prin sincronizare precisă. legătura combinatorică se restabileşte. Pornirea agregatului în regim de generator cu reglare automată  se verifică condiţiile de stare iniţială  sunt realizate condiţiile de pornire confirmate prin semnalizare "gata de pornire".  se trece cheia de comandă pe poziţia "automat". la atingerea unei turaţii de aproximativ 70% din turaţia nominală. Limitarea mecanică pentru turaţia de mers în gol este uşor superioară turaţiei corespunzătoare frecvenţei de 50 Hz.  se pune comutatorul de alegere a modului de comanda a turbinei pe poziţia "manual". pentru regulatoarele automate de viteză electrohidraulice (pentru regulatoarele digitale această valoare este setabilă prin panoul operator).  comutatorul de alegere a comenzilor turbinei pe "automat".

46 .

Editura Pol. Ioan Anton. Izbăşoiu I.energie-gratis. Moţoiu Centrale termo şi hidroelectrice.wikipedia.BIBLIOGRAFIE 1. Editura I. Bucureşti – 1987 5. Timişoara – 2001 3. http://www. Mircea Bărglăzan “Turbine hidraulice şi transmisii hidrodinamice”. Editura Didactică şi Pedagogică.P. Editura Pol. stavile şi turbine hidraulice”. 7. C. “Turbine hidraulice”.ro/hidrocentrale. Timişoara 1979 2. Timişoara – 2000 4. Editura Facla. Mircea Bărglăzan “Turbine hidraulice ”. 1974 6. http://en.org/wiki/Hydroelectricity.php 47 . Bucureşti. “Vane.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->