MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

MECI–CNDIPT / UIP

AUXI LI AR CURRI CU LAR
MODULUL:

EXPLOATAREA TURBINEI HIDRAULICE
DOMENIUL: ELECTROMECANIC NIVEL: 2 CALIFICARE: OPERATOR ÎN CENTRALE HIDROELECTRICE

2009 1

CUPRINS CUPRINS

1. 2. 3.

Competenţe Informaţii despre specificul agenţilor economici Modalitatea de organizare a practicii 2

4. 5.

Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitatea muncii Instrumente de lucru ale elevului necesare desfaşurării practicii 5.1. Supraveghează funcţionarea turbinei hidraulice 5.1.1. Fişe de observaţie 5.1.2. Fişe de lucru 5.1.3. Studii de caz 5.1.4. Miniproiect 5.2. Asigură funcţionarea turbinei în condiţii normale 5.2.1. Fişe de observaţie 5.2.2. Fişe de lucru 5.2.3. Studii de caz 5.2.4. Miniproiect 5.3. Efectuează manevre pentru pornirea sau oprirea turbinei hidraulice 5.3.1. Fişe de observaţie 5.3.2. Fişe de lucru 5.3.3. Studii de caz 5.3.4. Miniproiect 5.4. Precizează tipurile de avarii şi incidente în exploatare 5.4.1. Fişe de observaţie 5.4.2. Fişe de lucru 5.4.3. Studii de caz 5.4.4. Jurnal de practică 5.5. Portofoliu de practică

6. 7. 8.

Organizarea evaluării Anexe – fişe de documentare Bibliografie

3

COMPETENŢE

În modulul “Exploatare turbinei hidraulice“ a fost agregată unitatea tehnică specializată cu aceeaşi denumire din Standardul de Pregătire Profesională. 45.15. Exploatarea turbinei hidraulice 45.15.1. Supraveghează funcţionarea turbinei hidraulice 45.15.2. Asigură funcţionarea turbinei în condiţii normale 45.15.3. Efectuează manevre pentru pornirea sau oprirea turbinei hidraulice 45.15.4. Precizează tipurile de avarii şi incidente în exploatare

Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unităţi de competenţă 45.15. Exploatarea turbinei hidraulice Competenţe 45.15.1. Supraveghează funcţionarea turbinei hidraulice Conţinuturi tematice  Parametrii turbinelor (notare, definire, unităţi de măsură): înălţimea aspiraţie, cavitaţie. 45.15.2. Asigură funcţionarea turbinei în condiţii normale  de Parametrii funcţionare), de parametrii Starea a starea instalaţiei: uleiului, funcţionare (încadrare în limite nominali  generală etanşări, debitul, căderea, de de puterea, rotaţia, randamentul, geometrică coeficientul

parametrii nominali 45.15.3. Efectuează manevre pentru pornirea sau oprirea • Manevre pentru 4

manţinerea instalaţiei în

manevre pentru pornirea. măsuri de prevenire). interpretare.turbinei hidraulice parametrii nominali. incidente întâlnite în exploatarea turbinelor hidraulice (definire. 5 . clasificare. completare) 45. pornirea turbinei în regim automat • Foi de manevre (citire. cauze care pot duce la avarii şi incidente.4. oprirea turbinei hidraulice • Modalitati de pornire: pornirea turbinei în regim manual.15. Precizează tipurile de avarii şi incidente în exploatare • Avarii.

electroizolant. acreditat de RENAR Bucureşti Fiecare sucursală are în administrare mai multe hidrocentrale. trasformată în energie cinetică prin rotirea turbinei hidrocentralei.. 6 Bucureşti. Această mişcare de rotaţie va fi transmisă mai departe printr-un angrenaj de roţi dinţate generatorului de curent electric. Domeniul principal de activitate este „Producerea. având o viaţă lungă • Avantajul ecologic. care prin rotirea rotorului generatorului într-un câmp magnetic.2. şi C. Câteva din avantajele producerii de energie sub această formă: • Avantajul economic. stocarea şi furnizarea apei Asigurarea protecţiei civile prin atenuarea viiturilor Asigurarea apei pentru irigaţii Reducerea impactului amenajărilor hidroenergetice asupra mediului Furnizarea de energie electrică consumatorilor eligibili la tarife negociate Asigurarea de servicii energetice prin instalaţiile proprii pentru filialele S. va transforma energia mecanică în energie electrică. O hidrocentrală este o centrală electrică folosită pentru a transforma energia mecanică produsă de apă în energie electrică.C. uneori pot genera conflicte când sunt amplasate în parcuri naţionale sau când nivelul apei barajului acoperă localităţi. hidraulic. Transelectrica  Analize chimice de determinare a caracteristicilor fizico-chimice ale uleiului mineral de turbină. preţ de cost redus. INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI Agenţii economici specifici pentru aceasta calificare sunt Sucursale Hidrocentrale care fac parte din Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice „Hidroelectrica” S. in cadrul Laboratorului de Analize Chimice al sucursalei. randament ridicat. staţii de pompaj energetic.A. nu poluează mediul înconjurător. etc. microhidrocentrale. transportul şi distribuţia energiei electrice ” iar . activitatea principală este “Producţia de energie electrică”. Pe lângă producerea energiei electrice în hidrocentrale mai menţionăm şi alte activităţi:        Furnizarea serviciilor necesare funcţionării Sistemului Energetic Naţional Colectarea. Printr-un baraj de acumulare a apei pe cursul unui râu unde poate fi prezentă şi o cascadă se realizează acumularea unei energii potenţiale.A. Electrica S.N.

tinând cont şi de particularităţile grupului. activităţile de învăţare .3. pentru o eficienţă a actului instructiv educativ se recomandă desfăşurarea practicii pe grupe de către 10-14 elevi. diferenţiată. conform programelor. Pentru majoritatea orelor cu tematica stabilită. MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICII Orele de instruire practică se recomandă a se desfăşura în cabinete de specialitate dotate cu o gamă largă de instalaţii şi echipamente electro-energetice dar mai ales la agentul economic (CHE). centrate pe elev. interactiv şi centrat pe elev. Având în vedere caracterul agentului economic. Pentru atingerea competenţelor specifice stabilite prin modul. modulul poate încorpora în orice moment al procesului educativ. profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi. Fiind o structură elastică. 7 . pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice. Trebuie ca procesul de evaluare să fie riguros. noi mijloace sau resurse didactice. de preferinţă cu caracter aplicativ. cu pondere sporită pe activităţile de învăţare. Abordarea conţinuturilor trebuie să fie flexibilă. de nivelul iniţial de pregătire. de a le eşalona în timp. corect iar sarcinile impuse de evaluare să fie apropiate standardelor naţionale definite în cadrul fiecărei calificări. Un factor important îl constituie calitatea evaluării căreia îi vor fi supuşi elevii. Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP-uri. de a utiliza activităţi variate de învăţare. Grupele de elevi vor fi însoţite de profesorul de spacialitate sau de maistru instructor.predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ. se recomandă desfăşurarea acestora într-o centrală hidroelectrică.

şi fără aprobarea personalului ierarhic superior. cu luarea tuturor măsurilor pentru scoaterea accidentatului din zona periculoasă sau intervenţie pentru stingerea incendiului sau lichidarea avariei cu anunţarea imediată sau ulterioară. se vor respecta cu stricteţe reglementările în vigoare privind protecţia muncii şi a normelor de prevenire şi stingere a incendiilor. după caz. personalul operaţional poate executa manevre de scoatere din funcţiune a instalaţiilor în cauză. pericol de accidentare. accident. • în procesul de exploatare. îi este interzis să întreprindă. apărarea împotriva incendiilor (AII) şi protecţia mediului (PM) 1. • personalul operaţional nu permite accesul în instalaţii a personalului ce nu are drept de control asupra acestora. întreţinere şi reparaţii a instalaţiilor de turbine hidraulice. Generalităţi • În activitatea de exploatare. să cunoască tipurile şi modul de folosire al mijloacelor din dotare pentru stingerea incendiilor şi să intervină operativ şi eficient în astfel de cazuri. a personalului operaţional. în caz de accidentări de natura electrică sau neelectrică. pericol de avarie sau avarierea instalaţiilor.4. prin manevre manuale sau prin circuitele de automatizare. personalul operaţional este obligat să supravegheze permanent funcţionarea instalaţiilor pentru menţinerea acestora în 8 . precum şi a obligaţiilor ce decurg din legislaţia în domeniul apelor şi protecţiei mediului. dacă nu sunt retrase din exploatare. • personalul operaţional este obligat să cunoască măsurile de prim ajutor. conform procedurilor în vigoare. din proprie iniţiativă. să intervină cu mijloacele specifice pentru eliminarea factorilor ce au condus la apariţia acestora. Pentru înlăturarea pericolului de accidentare şi incendiu. • personalului operaţional. instalaţiile se consideră în stare de funcţionare (sub tensiune) chiar în cazul când sunt oprite (în rezervă). având în vedere posibilitatea pornirii sau punerii sub tensiune de la distanţă. • personalul operaţional este obligat să cunoască şi să aplice măsurile operative de intervenţie în cazul apariţiei unor poluări accidentale. • în cazuri deosebite. RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATEA MUNCII Norme specifice de securitatea şi sănătatea muncii (SSM). pericol de incendiu. orice acţiune în afara atribuţiunilor şi ITI de serviciu.

personalului operaţional ii este interzis să execute lucrări. în timpul controlului. cu echipament de protecţie corespunzător fiind interzis: • • • utilizarea improvizaţiilor în locul dispozitivelor special destinate acestui scop. personalul fiind echipat cu echipament de protecţie corespunzător. personalul operaţional este obligat să respecte prevederile indicatoarelor de securitate. executarea manevrelor din spaţii de dincolo de îngrădirile permanente. să ridice îngrădirile sau să pătrundă dincolo de acestea. b) controlul instalaţiilor se execută conform atribuţiunilor de serviciu şi a ITI privind controlul. rotirii accidentale. 2.2. Pentru prevenirea incendiilor.) 2. manevre sau alte operaţii. • • în timpul controlului. temperatura uleiului de ungere si a lagărelor. personalul operaţional va supraveghea: • • etanşeitatea circuitelor de ulei. pericolul de incendiu poate exista la instalaţiile de ulei pentru reglaj si ungere. demontate si neavertizate prin îngrădiri si indicatoare de securitate.parametrii normali de funcţionare.1. cu respectarea NPM. personalul operaţional având obligaţia menţinerii permanente a acestora în stare corespunzătoare. scările si balustrăzile fixe. fiind interzis să se anuleze sau să se modifice reglajele protecţiilor şi semnalizărilor sau să se blocheze mecanic. fiind interzisă staţionarea în zone sau locuri cu posibilitatea accidentării. apărătorile. cu căile de acces blocate sau cu pete de ulei pe acestea. accesul în locuri sau zone ale instalaţiei cu pericol de accidentare ( fără asigurarea măsurilor tehnice de protecţia muncii imp. Norme AII specifice a) la turbinele hidraulice. partea mecanică a NPM şi ITI. 9 Norme specifice . apariţiei accidentale a tensiunii etc. tablele de acoperire. Norme SSM specifice a) se interzice exploatarea instalaţiilor de turbine hidraulice cu îngrădirile. c) manevrele în instalaţiile turbinei hidraulice se execută cu respectarea "regulamentului general de manevre". 2.

2. • să cureţe permanent petele de ulei. se întrerupe alimentarea cu energie electrica a instalaţiei afectate. cu înlocuirea părţilor degradate de ulei. accesul aerului în instalaţia afectată de incendiu. pentru stingerea uleiului din rezervoare. Este interzisă aruncarea cu nisip în zona lagărelor. c) In cazul apariţiei unui incendiu la instalaţiile turbinei hidraulice se vor lua următoarele măsuri: • • • • • se opreşte agregatul afectat de incendiu. cu praf + CO2. zonele sau circuitele fără asigurarea masurilor tehnice şi organizatorice conform NPSI şi ITI. funcţionarea fără scântei a excitatoarei.• • • • circulaţia uleiului la lagărul turbinei. pe cât posibil. la apariţia pierderilor de ulei la capul de distribuţie să le remedieze. se vor utiliza stingătoare cu spumă. se întrerupe. zilnic sau săptămânal. ştergerea se va executa după caz. • • să păstreze materialul de şters numai în cutii metalice închise. funcţionarea răcitoarelor de ulei. să respecte prevederile indicatoarelor de securitate cu referire la NPSI şi să menţină instalaţiile şi căile de acces în perfectă stare de curăţenie. pentru stingerea uleiului scurs se vor utiliza mijloacele specifice din dotare. să remedieze neetanşeităţile de ulei sau să anunţe personalul ierarhic superior în vederea remedierii şi după caz să oprească şi retrage din exploatare imediat instalaţia în cauză când există pericol iminent de incendiu. imediat următoarele măsuri: b) Pentru înlăturarea pericolului de incendiu personalul operaţional este obligat să ia • • să nu permită executarea lucrărilor cu foc deschis în locurile.3 Norme PM specifice 10 . nivelul uleiului în lagăre.

• • • la executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii asupra echipamentului şi subansamblelor turbinei. acestea vor fi delimitate pe cât posibil. acestea urmând a fi recuperate şi valorificate conform procedurilor în vigoare. dacă se intervine la instalaţii la care există factori de risc. în cazul unei poluări accidentale. dacă procesul tehnologic prezintă factori de risc în acest sens. de poluare accidentală cu ulei. prin împrejmuire cu baraje absorbante. • • vor fi asigurate în permanenţă la locul intervenţiilor mijloacele specifice necesare intervenţiei imediate. este interzisă aruncarea în apă a deşeurilor de orice natură. se vor lua măsuri specifice pentru prevenirea apariţiei poluărilor accidentale. 11 . lucrările ce presupun intervenţii la instalaţiile de acţionare hidraulică se vor executa cu luarea tuturor măsurilor ce se impun pentru prevenirea apariţiei scurgerilor de ulei în mediu şi colectarea lor.

se urmăreşte atingerea majorităţii criteriilor de performanţă respectând condiţiile de aplicabilitate cuprinse în Standardele de Pregătire Profesională. Rezolvaţi toate activităţile date pentru ca sarcina de lucru să fie încheiată ! Profesorul va ţine evidenţa exerciţiilor şi problemelor pe care le-aţi rezolvat şi a activităţilor 12 . Prin conţinutul auxiliarului se doreşte sporirea interesului elevului pentru formarea abilităţilor din domeniul tehnic prin implicarea lui interactivă în propria formare. el poate fi folosit în procesul instructiv şi pentru evaluarea continuă a elevilor fiind considerat un ghid.P. Prin activităţile propuse elevilor. pentru obţinerea Certificatului de calificare. oferă multe avantaje. Această experienţă poate fi îmbogăţită mai mult în situaţii de grup.. Elevul este mai implicat şi are oportunităţi de a dobândi experienţă practică prin activităţi cu caracter practic.. Înainte de a vă apuca de lucru. este necesară validarea integrală a competenţelor din S. Profesorii au libertatea de a gândi şi alte activităţi care să fie în concordanţă cu conţinutul S. înainte de a începe să le rezolvaţi! . unde elevul poate învăţa şi poate modera învăţarea prin interacţiune cu colegii.-ului. utilajele şi echipamentele necesare petru rezolvarea sarcinilor de lucru. Metodele active / interactive prezentate în material. Însă..P.5. Prezentul Auxiliar didactic nu acoperă toate cerinţele cuprinse în Standardul de Pregătire Profesională al calificării pentru care a fost realizat. . solicitaţi sprijinul profesorului sau a tutorelui care vă va îndruma şi ajuta la rezolvarea ei. Dacă nu aţi înţeles sau dacă nu ştiţi cum să rezolvaţi sarcina de lucru.P. Dacă observaţi vreo problemă sau aveţi o neclaritate la una din cerinţe. prin probe de evaluare conforme celor prevăzute în standardul respectiv. ustensilele. Prin urmare. INSTRUMENTE DE LUCRU ALE ELEVULUI NECESARE DESFĂŞURĂRII PRACTICII Acest auxiliar curricular conţine activităţi care să ajute elevul în atingerea competenţelor din unităţile de competenţă.P. PENTRU A REZOLVA CU SUCCES SARCINILE DE LUCRU • • • • • • Citiţi cu atenţie toate cerinţele unei sarcini de lucru. aduceţi acest lucru în atenţia profesorului înainte de a începe proba. asiguraţi-vă că dispuneţi de toate materialele.

scrie ideile folosind cuvinte proprii 13 .pe care le-aţi desfăşurat şi va evalua progresul realizat. converteşte notiţele într-o imagine sau într-o bandă desenată. Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare AUDITIV • • • • • • • • • ascultă cu atenţie pe cel care îţi explică lucrurile discută ideile noi şi explică-le cu cuvinte proprii discută ideile şi problemele cu o altă persoană roagă pe cineva să îţi explice din nou lucrurile pe care nu le-ai înţeles ascultă noţiunile înregistrate pe bandă citeşte cu voce tare învaţă. folosind propria ta voce Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare VIZUAL • • • • • • priveşte cu atenţie materialul tipărit pus la dispoziţie de profesor. subliniază cuvintele cheie. repetă cu voce tare înregistrează-ţi observaţiile şi gândurile pe un casetofon înregistrează principalelor aspecte ce trebuie recapitulate. pas cu pas. verifică notiţele. utilizează culori. utilizează imagini pentru explicarea unui text Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare PRACTIC • • • efectuează activităţi practice scrie lucrurile în ordinea lor. ilustraţii şi diagrame ca ajutoare pentru învăţare. pentru a vedea dacă sunt scrise corect.

• • • converteşte notiţele într-o imagine sau într-o bandă desenată urmăreşte cu degetul titlurile. …………………………………………………………………………………………………………… 14 . 3. 5. 4. Găsiţi argumentul în utilizarea acelui tip. apoi rosteşte cu voce tare acele cuvinte. Definiţi aceşti parametrii şi notaţi valorile lor în tabelul de mai jos Tip turbină: Nr. Parametrii fundamentali ai turbinei hidraulice 1. 3. 2. Urmărirea parametrilor de funcţionare ai turbinei hidraulice Compararea parametrilor de funcţionare şi sesizarea abaterilor Definire Valori Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică………………………………………………………. Identificaţi la locul unde va desfăşuraţi practica tipul de turbină utilizat. cuvintele cheie. 2.crt. 6. apoi de scrie-le din memorie. 4. Identificaţi parametrii fundamentali ce caracterizează din punct de vedere funcţional acest tip de turbină. de mână sau pe calculator ajută alte persoane să îndeplinească sarcina respectivă FIŞĂ DE OBSERVAŢIE Competenţa vizată : Supraveghează funcţionarea turbinei hidraulice Obiective: • • Sarcini: 1.

Citeşte şi notează în tabel valorile acestora. Apă răcire intrare Apă răcire ieşire Lagăr radial Lagăr axial HG Apă răcire generator Ulei reglaj Ulei reglaj Hidrofor bar Cuzinet Cuzinet Cuzinet Cuzinet Cuzinet Cuzinet Intrare Ieşire Ulei acţ. 2. 3. Presiune etanşare bar 15 HA TEMPERATURI Lagăr Lagăr radial axial PRESIUNI RAV GU Cap P distr Urmărirea parametrilor de funcţionare ai turbinei hidraulice Citirea parametrilor de funcţionare ai turbinei hidraulice Lagăr turbină RA V 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C 0 C bar bar . Subliniază cu roşu abaterile de la valorile normale.…………………………………………………………………………………………………………… FIŞĂ DE LUCRU Competenţa vizată : Supraveghează funcţionarea turbine hidraulice Obiective: • • Sarcini: 1. Urmăreşte parametrii indicaţi în tabelul de mai jos.

Explicaţi unde şi de ce sunt utilizate fiecare tip în parte. 16 . 4. Nr. Observaţi cu atenţie imaginile de mai jos. 3. Faceţi o comparaţie între parametrii celor 3 tipuri prezentate în tabel. crt. …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… STUDIU DE CAZ Competenţa vizată : Supraveghează funcţionarea turbinei hidraulice Sarcini: 1. Ce reprezintă? 2.Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică………………………………………………………. Imagine Denumire Parametrii fundamentali Utilizare 2. 1. Identificaţi parametrii fundamentali ce caracterizează funcţional fiecare tip identificat.

3. PROIECTUL Competenţa vizată : Supraveghează funcţionarea turbine hidraulice Tema: Turbina Kaplan Proiectul trebuie să răspundă următoarelor întrebări: 17 .

crt. Parametrii functionali ai turbinei hidraulice Funcţionare normală a turbinei (definiţi stare normala parametri) Funcţionare anormală a turbinei (definiţi stare anormală paramatri) Urmăreşte starea generală a instalaţiilor Recunoaşte abaterile parametrilor de la valorile nominale Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică………………………………………………………. Care sunt parametrii fundamentali ai acestei turbine? 4. Care sunt elementele constructive ale turbinei Kaplan? 3. funcţionarea în regim de generator în reglare automată sau manual.1.Urmăriţi funcţionarea normală a turbinei. Când este utilizată turbina Kaplan? 2. Observaţi cu atenţie care sunt parametrii care trebuie supravegheaţi şi în ce constă starea lor de funcţionare normală. 2. …………………………………………………………………………………………………………… 18 . Completaţi fişa de mai jos după încheierea activităţii de observare. Care sunt avantajele şi dezavantajele turbinei Kaplan? FIŞĂ DE OBSERVAŢIE Competenţa vizată : Asigură funcţionarea turbinei în condiţii normale Obiective: • • Sarcini: 1. Nr.

veţi descoperi pe verticală ceea ce supraveghem în instalaţiile şi echipamentele energetice. 4. echipamente şi instalaţii necesare pentru conversia unei forme de energie în energie electrică 3. 2. Turbină folosită la hidrocentrale de mică cădere 19 . Pentru rezolvare folosiţi-vă de cunoştinţele dobândite despre turbine hidraulice. Ansamblul de construcţii. Prin completarea careului. Turbină folosită la hidrocentrale de medie şi mare cădere. Are unitatea de măsură 0C. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1.…………………………………………………………………………………………………………… FIŞĂ DE LUCRU Competenţă vizată : Asigură funcţionarea turbinei în condiţii normale Obiectiv:  Urmăreşte starea de funcţionare normală a instalaţiei prin supravegherea parametrilor Sarcină: Careul de mai jos este sarcina voastră din fişa de lucru.

8. Sarcină facultativă: Alegeţi şi voi o temă din cele studiate şi alcătuiţi un careu ca cel prezentat în fişa de lucru. 9. Se defineşte prin cantitatea de apă ce intră în unitatea de timp. Produce energie electrică. 7. Se defineşte prin raportul dintre energia furnizată de un sistem şi energia absorbită. 10. Careul cel mai reuşit va fi prezentat în faţa colegilor. 6. 20 . Se măsoară cu manometrul. Turbină utilizată în domeniul căderilor mari şi debitelor mici. Transformă energia hidraulică în energie mecanică.5.

5. 2. crt. PROIECTUL 21 . Observaţi cu atenţie simbolurile de mai jos şi prezentaţi semnificaţia lor. Identificati aceste simboluri. 4. Ce alte simboluri aţi identificat intr-o schemă a unei centrale hidroelectrice? 4. 1. 3. 7. 6. Simbol Denumire Semnificatie Unde se găsesc 2.STUDIU DE CAZ Competenţa vizată : Asigură funcţionarea turbine în condiţii normale Sarcini: 1. 3. Întocmiţi un album cu aceste simboluri şi prezentaţi semnificaţia lor. Nr.

Realizaţi un proiect cu tema: “Monitorizarea parametrilor care asigură funcţionarea turbinei în condiţii normale” Proiectul trebuie să răspundă următoarelor întrebări: • Ce este monitorizarea? • De ce este nevoie de monitorizarea echipamentelor/instalaţiilor energetice? • Ce vom monitoriza pentru a asigura funcţionarea turbinei în condiţii normale? • Cum se face monitorizarea? • Există o “memorie” a acestei monitorizări? • Cum se poate eficientiza monitorizarea? 22 . pentru asigurarea funcţionării acesteia în condiţii normale e nevoie de monitorizarea parametrilor.Competenţa vizată : Asigură funcţionarea turbinei în condiţii normale În exploatarea turbinei hidraulice. de supravegherea instalaţiile energetice.

supravegheză şi caută informaţii asupra modalităţilor de pornire şi oprire a unui hidroagregat dintr-o central hidroelectrică. Explicaţi când şi în ce situaţii se execută fiecare operaţie. Pornire Oprire 23 . Completează o hartă conceptuală cu tipurile de porniri şi opriri întâlnite.FIŞĂ DE OBSERVAŢIE Competenţa vizată : Efectuează manevre pentru pornirea sau oprirea turbine hidraulice Obiective: • • Precizează modalităţile de pornire şi oprire ale turbinei hidraulice Indică succesiunea operaţiilor în pornirea sau oprirea turbinei hidrauliceî Sarcini: Urmăreşte.

. F.regulatorul de turaţie în stare “gata de pornire” H. şi c. Trece în diagramă succesiunea logică a acestor comenzi.Se verifică dacă starea inst. -instalaţia de răcire cu apă a etanşării arborelui este în stare de funcţionare. . -A.închis şi servomotorul deblocat (se blochează manual în cazul opririlor de lungă durată).GUP este în stare de funcţionare normală. . E. L. de alimentare a aparatajului hidroagregatului sunt sub tensiune.Se pune comutatorul de alegerea modulului de comandă a hidroagregatului în poziţia “automat”. -instalaţia de apă pentru răcirea uleiului lagărului turbinei este în stare de funcţionare.D. -agregatul defrânat şi pistoanele dispozitivelor de frânare –ridicare în poziţia coborât. J. Indică care tip de pornire este menţionată prin comenzile indicate mai jos. Fă o separare a acestora pe două componente care indică: Starea instalaţiilor turbinei înaintea pornirii Pornirea hidroagregatului b).corespunde cu starea “gata de pornire” G. B. . C. D.FIŞĂ DE LUCRU Competenţa vizată : Efectuează manevre pentru pornirea sau oprirea turbine hidraulice Obiectiv: • Indică succesiunea operaţiilor în pornirea sau oprirea turbinei hidrauliceî Sarcini: Citeşte cu atenţie starile/comenzile de mai jos.c. -circuitul de ulei pentru reglaj este sub presiune (ventil manual de admisie a uleiului sub presiune din GUP în circuitul de ulei pentru reglaj este deschis) I. a). Se verifică dacă pe panoul de automatizare al hidroagregatului este afişată semnalizarea “gata de pornire” care confirmă îndeplinirea operaţiilor de pornire. Prin comanda de pornire se excită releul de pornire care transmite elementelor lanţul de automatizare camanda de pornire după cum urmează: 24 . A.a. -barele de c. K.

. .Când diferenţa frecvenţelor între reţea şi generator ajunge sub 1%..D.sincronizatorul pune în funcţiune instalaţia de sincronizare precisă care realizează egalitatea de frecvenţă fază şi tensiune.”întrerupătorul generatorului deschis” şi “generator excitat”. .Când turaţia atinge 80% din valoarea nominală condiţionat de situaţiile “LD pe minim”. (AD-aparat director. LD-limitator deschidere)) Starea instalaţiilor turbinei înaintea pornirii: Pornirea hidroagregatului: Tipul pornirii:……………………………………………………………………………….Electrodistribuitorul.. se deschide până la o valoare a deschiderii. acţionat permite accesul uleiului sub presiune modulată în camera de presiune modulată a sertarului de distribuţie A.D. Succesiunea comenzilor: • • • • 25 .Generatorul pilot va fi antrenat şi astfel regulatorul electrohidraulic va fi alimentat preluând comanda hidroagregatului.A.impusă prin dispozitivul LD şi ca urmare agregatul demarează.releul de turaţie conectează blocul sincronizator al regulatorului.

3. 4. Observaţi cu atenţie următoarele indicatoare si prezentaţi semnificaţia lor. Ce alte indicatoare aţi identificat? Întocmiţi un album cu aceste indicatoare şi prezentaţi semnificaţia lor. Identificaţi aceste indicatoare pe durata efectuării stagiului de practică la agentul economic. Simbol Tipul Semnificatie Locul 2. 1. 26 . crt. 2. Credeţi ca sunt spaţii care ar necesita şi alte indicatoare? Care ar fi? Nr.Unde sunt montate aceste indicatoare? 3. 4.STUDIU DE CAZ Competenţa vizată : Efectuează manevre pentru pornirea sau oprirea turbine hidraulice Obiectiv: • Respectarea normelor generale de protecţie a muncii Sarcini: 1.

5. 10. 6. FIŞĂ DE OBSERVAŢIE 27 . 9. 7. 8.

Competenţa vizată : Precizează tipurile de avarii şi incidente în exploatare Obiectiv: • • Indică tipurile de avarii mai des întâlnite Enumeră principalele cauze care pot duce la avarii Sarcini: Sunteţi într-o centrală hidroelectrică în perioada de practică. Eveniment (avarie) Frecvenţa evenimentului Cauze Efecte 28 . Observaţi eventualele incidente care pot apare. Cercetaţi în „istoricul”. centralei şi notaţi-vă evenimentele care au avut loc.crt. Menţionaţi cauzele care au dus la producerea lor dar şi efectele lor.Clasaţi-le în evenimente mai des întâlnite şi în evenimente rare. Completaţi tabelul Realizaţi un eseu “Evenimente/incidente care apar într-o centrală hidroelectrică” Nr.

Crt. trebuie să găsiţi cel puţin două cauze care-l pot produce. 7. În tabelul de mai jos sunt indicate câteva din incidentele care pot apare într-o centrală. 6. 3. 8. 9. 2. 5. 4. Completaţi tabelul cu încă cel puţin patru evenimente care pot apare. avarii având cauze diverse. evenimente. Nr. Pentru fiecare eveniment menţionat. Sarcină: Intr-o centrală hidroelectrică pot apare tot felul de incidente. 1. Incident/Eveniment Vibraţii anormale ale turbinei Inundarea capacului turbine Creşterea temperaturii lagărului Creşterea sau scăderea nivelului de ulei din lagăr Cauze Frecvenţa producerii lor STUDIU DE CAZ 29 .FIŞĂ DE LUCRU Competenţa vizată : Precizează tipurile de avarii şi incidente în exploatare Obiectiv: • Enumeră principalele cauze care pot duce la avarii.

Competenţe vizate : 1. Priviţi cu atenţie schema de mai jos şi răspundeţi următoarelor următoarelor cerinţe: cerinţe: Identificaţi în Identificaţi în teren teren instalaţia instalaţia de de mai mai jos jos (sub (sub supravegherea supravegherea personalului personalului autorizat). Supravegheaza functionarea turbinei hidraulice. teren. Citiţi Citiţi parametrii parametrii aparatelor aparatelor indicatoare indicatoare din din schema schema identificată identificată în în teren. autorizat). Identificaţi Identificaţi componentele componentele schemei schemei şi şi grupaţi-le grupaţi-le intr-un intr-un tabel. 30 . 3.. tabel. Asigură functionarea turbinei în conditii normale.. Unde credeţi că ar putea apărea incidente în exploatare. 2. Constataţi Constataţi dacă dacă este este identică identică sau sau nu nu cu cu cea cea prezentată. Precizează tipurile de avarii şi incidente în exploatare. Tema: Tema: Sunteţi Sunteţi intr-o centrală hidroelectrică. prezentată. Unde credeţi că ar putea apărea incidente în exploatare.

. în funcţie de complexitatea schemei. Timpul sarcinii este alocat de îndrumători.. fiecare grupă având alt tip de instalaţie. Observaţii ale profesorului/maistrului sau tutorelui de practică …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… JURNAL DE PRACTICĂ 31 .Completaţi tabelul de mai jos: Denumire componentă Parametrii urmăriţi Denumire Aparat Valori în limite în afara normale limitelor Propunere: Activitatea poate fi gândită pe grupe de câte 3-5 elevi.

Temele sunt stabilite de profesorul de specialitate împreună cu reprezentantul desemnat al agentului economic.. …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… 4. Elevul are obligaţia să completeze în jurnal la sfârşitul fiecărei teme parcurse.Ce lucruri/activităţi nu v-au plăcut? Motivaţi? …………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………. Obs.Elev: Perioada: Locaţia (Agent economic/departamant): Modulul: Tema: Sarcina de lucru: Competenţele vizate: În jurnalul de practică.Care au fost evenimentele sau activităţile care v-au plăcut? Motivaţi. pe întreaga perioadă de practică.Ce lucruri noi aţi învăţat? …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………… 3. şi vizează toate competenţele din Standardul de Pregătire Profesională. elevul va complete următoarele informaţii: 1. La începutul jurnalului sunt nominalizate toate temele care urmează a fi parcurse de elevi. PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ 32 . …………………………………………………………………………………………………………… 2.Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-ati observat sau le-ati desfăşurat? …………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………….

observarea sistematică a comportamentului şcolar. apare problema acordării punctajului pentru diferite componente ale portofoliului: unele valorează mai mult. selectare şi analiză) a modelelor şi a produselor activităţii instructiv-educative a elevului şi a materialelor informative din surse externe (colegi de clasă. Portofoliul cuprinde o selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului. pasiunilor. şi practice. agenţi economici etc). care permit aprecierea aptitudinilor. Portofoliul reprezintă „cartea de vizită a elevului” şi face parte din categoria metodelor şi instrumentelor alternative de evaluare. Portofoliul este forma şi procesul de organizare (acumulare. În al treilea rînd. talentelor. să se stabilească minimul şi maximul obligatoriu al elementelor incluse pentru evaluare. evaluarea multilaterală calitativă şi cantitativă. În al doilea rînd. cele care îl reprezintă. necesare pentru analiza lor ulterioară. Portofoliul este un instrument care îmbină învăţarea cu evaluarea. este necesar. apare contradicţia între tendinţa dintre orientarea calitativ-cantitativă a portofoliului şi cerinţele administraţiei “de a interpreta totul prin prismă cantitativă”. sarcini specifice fiecărui modul. care pun în evidentă progresele sale.Portofoliul de practică al elevului reprezintă un instrument de evaluare complex. 33 . proiectul. părinţi. profesori. altele mai puţin. Aceste rezultate vizează probele orale. în primul rînd. a nivelului de instruire şi ameliorarea procesului didactic. autoevaluarea. care include rezultatele relevante obţinute prin diverse metode şi tehnici de învăţare. contribuţiilor personale. scrise. Evaluarea portofoliului Pentru a evalua un portofoliu.

Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. a competenţelor prevăzute de programele şcolare. etc. corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare competenţă. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. la orele afectate modulului se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente: observarea sistematica (activitate care permite evaluarea conceptelor. Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie. proceduri de autoevaluare. referate. condiţiile de aplicabilitate ale acestora şi cu probele de evaluare introduse în standardul de pregătire profesională. portofolii individuale.ORGANIZAREA EVALUĂRII Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către profesor pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora. chestionarul.) care trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performantă. portofoliu. teme pentru investigaţiile individuale sau de grup. eseuri. proiectul. teme pentru acasă. fise de lucru. proiecte. fise de autoevaluare. observaţie directă pe parcursul procesului. evaluare pe perechi şi de grup • 34 . Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. îşi susţin şi motivează propunerile). în funcţie de dificultatea acesteia. • Lucrul cu modelele Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente (fise de observatie. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor grupului instruit. afectivi şi performativi) elevilor. capacitatilor. probleme. exerciţii. O competenţă se va evalua o singură dată. competenţele tehnice generale şi specializate din standardul de pregătire profesională Pentru evaluarea achiziţiilor (în termeni cognitivi.atitudinilor lor faţă de o sarcina dată) • metoda execiţiilor practice • investigaţia • autoevaluarea (este una din metode care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii. Modalităţi de evaluare       instrumente de evaluare orală /scrisă/ practică.

asigură reglarea debitului ce intră în rotor. dispuse echidistant în zona de ieşire din camera spirală. precum şi circulaţia curentului de la intrare în rotor necesară funcţionării optime.  Aparatul director. Turbina hidraulică tip KVB este tip Kaplan în cameră spirală din beton.  Statorul turbinei este realizat dintr-un număr de coloane profilate.ANEXE FIŞĂ DE DOCUMENTARE 1 Turbina hidraulică tip KVB 1. 35 . Elemente componente  Camera spirală este construită din beton şi are rolul de asigura repartizarea uniformă a debitului pe periferia aparatului director sau a statorului şi creează condiţiile necesare intrării apei în rotor. executată din tablă de otel. respectiv a cuplului (puterii) turbinei. iar coloanele prin turnare.Statorul este realizat din două jumătăţi prin sudare. prin construcţia sa. fiind prevăzut cu toate elementele de asamblare şi etanşare necesare îmbinării lui cu subansamblele învecinate. cu axul vertical. Caracteristici tehnice.Generalităţi. şi are rolul de asigura o curgere uniformă optimă) a apei pe periferia aparatului director. cuplată la hidrogeneratorul vertical tip HVS. De asemenea are rolul de organ de închidere a accesului apei pentru situaţii normale şi de avarie. în partea sa superioară având bucşe ce ghidează fusurile inferioare ale paletelor directoare.  Inelul inferior este o construcţie sudată inelară. 2.

forjate şi 2 flanşe turnate sudate între ele. 2.manivelă  arborele turbinei destinat transmiterii puterii de la rotorul turbinei la arborele hidrogeneratorului este o construcţie mixtă. destinată conducerii apei în zona rotorului. In partea inferioară este prevăzut cu două flanşe.  Camera rotorului. 6. 3. Racordarea camerei rotorului la partea de beton a tubului de aspiraţie se face printr-o căptuşeală realizată în construcţie sudată.  Mecanismul de reglare al palelor este format dintr-un sistem de pârghii legat la un capăt de inelul de reglare iar la celalalt capăt de fusul fiecărei pale a aparatului director. Acţionarea paletelor se face de către pistonul servomotorului amplasat în partea superioară a butucului prin intermediul stelei de conducere. partea inferioară fiind confecţionată din otel inoxidabil.piston servomotor. 4. Capacul turbine este o construcţie sudată inelară.  Sistemul de acţionare al paletelor este de tipul cu inel de reglare ghidat pe capacul turbinei.cercel. compusă din tronsoane. este o construcţie sudată din două jumătăţi. executată din tablă de otel dispunând în partea sa superioară de elementele necesare montării servomotoarelor de acţionare ale inelului de reglare şi respectiv suporţilor pentru dispozitivul de blocare a inelelor de reglare. iar cealaltă pentru prinderea etanşării arborelui şi respectiv trei ştuţuri cu flanşe pentru prinderea ventilelor de rupere a vacuumului. Rotorul este de tip Kaplan cu patru palete reglabile din otel inoxidabil rezistent la cavitaţie Rotorul de tip Kaplan este conceput constructiv cu stea de conducere. mecanismele de acţionare a paletelor fiind fixate de aceasta. În figura 2 este prezentată o secţiune prin rotorul turbinei. una pentru prinderea lagărului turbinei.stea de reglare. inelul de reglare poate fi blocat la poziţia închis.  Rotorul turbinei este organul principal al turbinei în care are loc transformarea energiei hidraulice în energie mecanică.tijă de reglare. În ipoteza lipsei uleiului sub presiune la servomotoarele aparatului director. Figura 1 1. 5.pârghie. Fixarea arborelui turbinei de arborele hidrogeneratorului se realizează prin intermediul unor 36 . printr-un dispozitiv special de blocare mecanică.

segmenţi grafit. Interiorul arborelui este alezat pentru a permite montarea coloanei de distribuţie. 3. Servomotoarele constau din câte doi cilindrii şi un corp intermediar. toate executate prin turnare din otel.  Armături principale • ventilele de rupere a vacuumului sunt destinate evitării apariţiei de depresiuni periculoase în zona rotorului. În interiorul cilindrului. Sunt prevăzute cu servomotoare.  Circuitul de aer prin contrapresiune cap distribuţie Instalaţia este formată dintr-un inel selector racordat la magistrala de aer comprimat de joasă presiune de 10 kgf/cm2. Prin reglarea presiunii aerului comprimat cu ajutorul reductorului de presiune intercalat pe circuit (la 0-10 kgf/cm2) se reglează debitul de aer admis prin circuit în zona delimitată de 37 . sub nivelul inferior al aparatului director.capac turbină. inel glisare. 6.  Coloana de distribuţie are rolul conducerii uleiului sub presiune distribuit de capul de distribuţie pe cele două fete ale pistonului rotorului.garnitură. Figura 3 1. Conducerea uleiului se realizează prin două spaţii tubulare concentrice.resoarte  Lagărul turbinei are rolul de a ghida mişcarea turbinei şi de a prelua forţele radiale rezultate din dezechilibrul maselor rotitoare şi a forţelor hidraulice neuniforme pe rotor.buloane de o construcţie specială. 7. în vederea reglării poziţiei paletelor rotorului.arbore turbină. 5. Capul de distribuţie constituie elementul funcţional de legătură între sertarul regulatorului turbine şi respectiv coloana de distribuţie. 2.  Servomotoarele aparatului director necesare pentru acţionarea paletelor aparatului director. care fac corp comun cu tija pe care se asamblează bolţul inelului de reglare. ca urmare a funcţionării turbinei la încărcări mici sau închideri bruşte ale aparatului director. • ventil de golire al camerei spirale este folosit cu ocazia reviziilor şi reparaţiilor pentru evacuarea apei rămase în partea inferioară a camerei spirale. Partea inferioară a arborelui a fost prevăzută cu o etanşare mecanică de tipul cu segmenţi din grafit în vederea evitării pătrunderii apei din zona rotorului turbinei în zona capacului acesteia. glisează două pistoane din otel forjat. fiind realizat în principal din două carcase în construcţie sudată şi o tijă centrală mobilă legată la coloana de distribuţie. în procesul de reglare a turbinei. 4. inel fix. În figura 3 este prezentată schema de principiu a etanşării arborelui turbinei.

0. Rotor turbină Stator turbină FIŞĂ DE DOCUMENTARE 2 Descriere funcţională – Turbina Kaplan 38 .2 kgf/cm2 la labirintul capului de distribuţie cu scopul de a crea o circulaţie în sensul către baia de ulei a vaporilor şi a picăturilor de ulei în labirint.partea rotitoare şi partea fixă la cca.

flanşe inferioară 11.stator turbină 2. Statorul.1.aparat director 3. căptuşită cu tablă din otel în zona de intrare în rotor şi în zona pintenului.generator 6.servomotoare aparat director 9.lagărul turbinei 10.coloană de distribuţie 7. imprimându-i direcţia optimă de intrare în camera rotorică.arbore turbină 8.capac turbină 4.piston servomotor rotor Admisia apei în turbină se realizează prin camera spirală din beton. Camera este de secţiune trapezoidală cu un unghi de înfăşurare de 1800 şi asigură o distribuţie uniformă a debitului pe periferia statorului.lagăr axial 5. conduce uniform apa spre aparatul director. prin coloanele profilate hidrodinamic. 39 .palete rotor 12.

permite admisia unor debite diferite în turbină şi implicit realizarea de puteri diferite transmise hidrogeneratorului. Evacuarea apei din camera rotorului spre canalul de fugă al centralei. În zona capacului turbinei. Acţionarea paletelor aparatului director se face cu un sistem clasic. la acţionarea unei protecţii sau la comanda de oprire a agregatului.pârghii de reglare. cu care asigură randamente cu valori ridicate în întreg domeniul de funcţionare garantat. se face prin tubul de aspiraţie din beton.Traseul apei prin zona de scurgere a turbinei se continuă cu aparatul director. constând în rotirea concomitentă a paletelor aparatului director şi a paletelor rotorului. care asigură o admisie uniformă. Turbina este prevăzută cu reglare dublă. arborele este ghidat de către un lagăr de conducere al turbinei. acţionat de două servomotoare comandate de regulatorul automat de viteză. căptuşit în zona conului cu tablă din otel. inel. Modificarea deschiderii aparatului director. Transmiterea cuplului motor de la rotorul turbinei la cupla arborelui hidrogeneratorului se face cu ajutorul arborelui turbinei. În continuare apa trece în camera rotorului şi la rotor unde are loc transformarea energiei hidraulice în energie mecanică. Aparatul director are şi rolul de organ de protecţie prin închiderea lui comandată automat. care poate prelua eventualele încărcări radiale rezultate din dezechilibrul maselor rotitoare şi al forţelor hidraulice neuniforme pe rotor. în condiţii cinematice optime a apei în rotor. prin schimbarea poziţiei paletelor acestuia. întrerupându-se accesul apei în turbină. FIŞĂ DE DOCUMENTARE 3 40 .

Funcţionarea turbinei.  Manevre si operaţii de reglare În funcţionarea normală a turbinei în reţea se pot executa următoarele manevre şi operaţii de reglare: 41 . Hsmax a fost stabilită în baza coeficienţilor critici inferiori de cavitaţie. • nivelele în rezervorul de ulei al GUP cuprinse între „nivelul maxim semnalizare" si "nivelul minim semnalizare". Se consideră de asemenea ca stări de funcţionare normală a turbinei. funcţionarea în regim de generator în reglare automată sau manuală. • nivelul de ulei în acumulatorul GUP să fie în zona indicatorului de nivel însă sub nivelul admisiei de aer. care pot fi identificate în raport cu poziţia indicatorului de nivel. + 10 C0. la manometrele cu contacte aferente acestuia.00 m. care comandă pornirea si oprirea pompei. cuprinse între 36 si 40 kgf/cm2 (presiune de pornire. • intrarea în funcţiune a instalaţiei de completare cu aer în acumulatorul GUP la comanda hidraulică dată de releul de nivel cu plutitor aferent acumulatorului la atingerea nivelului admisie aer.a. următoarele :  pornirea pompei de rezervă a GUP la atingerea unei presiuni de 35 kgf/cm 2 în acumulator. respectiv oprire a pompei de lucru a grupului de ulei sub presiune).90 kg. eroziunii şi cavitaţiei nu vor depăşi max. când: • turbina dezvoltă o putere funcţie de cădere şi a unui debit absorbit corespunzător căderii şi a unei deschideri proporţionale a aparatului director şi palelor rotorice. situaţii anormale de funcţionare  Funcţionarea normală a turbinei Se consideră funcţionare normală a turbinei. • sarcina maxima admisibila de aspiraţie Hsmax = 2. manevre. adâncimea cavernelor create în zona rotorului este de max.3 mm. La o durată de funcţionare de 800 ore. • nivele ale apei infiltrate în capacul turbinei între nivelul maxim şi nivelul de pornire pompă.c. • temperaturi ale mediului ambiant la nivelul turbinei de min.cm2 la impulsul dat de acelaşi releu. pentru care pierderile de material aferente unui rotor ca urmare a coroziunii. • presiuni în acumulatorul GUP. la impulsul şi cu semnalizarea preventivă dată de unul din releele de presiune ale GUP şi oprirea ei la atingerea unei presiuni de 40 kgf. puse în evidenţă prin intermediul indicatorului de nivel cu semnalizare electrică aferentă rezervorului.

cm2 în acumulatorul GUP. 42 .5 kgf. • atingerea unui debit scăzut de apă în conducta de alimentare a etanşării arborelui. • atingerea unei presiuni crescute de 42 kgf. sesizată prin intermediul releului nivel montat pe acumulator şi semnalizată.cm2). în rezervorul de ulei GUP sesizată prin indicatorul de nivel şi semnalizată prin "nivel incorect al uleiului in rezervor". • atingerea nivelului maxim de semnalizare. • atingerea nivelului minim de semnalizare în rezervorul de ulei al GUP sesizată prin intermediul indicatorului de nivel şi semnalizată prin nivel incorect al uleiului în rezervorul GUP. • ruperea bolţurilor de forfecare. • creşterea anormală a temperaturii lagărelor agregatului semnalizată prin releele de semnalizare.trecerea turbinei de pe reglare prin comanda de la distantă de pe blocul TP (bloc turaţie-putere) pe blocul LD (limitator deschidere) şi invers. . sesizată prin intermediul manometrului cu contacte aferent GUP şi semnalizată prin "presiunea incorectă a nivelului în hidrofor".încărcarea şi descărcarea turbinei în regim de generator fie de la panoul de automatizare.  Situaţii de funcţionare anormală a turbinei Se consideră drept situaţii de funcţionare anormală a turbinei următoarele stări de funcţionare puse în evidenţă prin semnalizări preventive ale instalaţiilor de automatizare: • atingerea "nivel maxim" al apei infiltrate în capacul turbinei sesizată de releul de nivel care în afara semnalizării preventive comandă punerea în funcţiune a pompei de rezervă pentru evacuare a apei din capac. fie de la regulatorul de turaţie. • atingerea unei presiuni scăzute de 34 kgf.cm2 în acumulatorul GUP sesizată prin intermediul manometrului cu contacte aferent GUP şi semnalizată (se previne astfel descărcarea acumulatorului prin ventilul de presiune de 42+0. • timpul prea mare al procesului de pornire şi oprire cu menţinerea agregatului la turaţii scăzute. • pornirea pompei de rezervă a GUP. sesizată de indicatorul de circulaţie sau prin manometrul diferenţial. • atingerea nivelului maxim in acumulatorul GUP..

mărirea intensităţii zgomotului în zona turbinei peste limitele normale. în condiţiile aceleaşi căderi şi ale aceluiaşi unghi de deschidere a paletelor rotorului. .atingerea în cazul unor descărcări bruşte.creşterea temperaturii lagărelor (ulei sau cuzineţi) cu 2-3 0C/pe oră. . situaţii de funcţionare anormală a turbinei următoarele stări de funcţionare nepuse în evidentă prin semnalizări preventive ale instrucţiunilor de automatizare:  stabilirea turaţiei nominale la mersul în gol al turbinei pentru deschideri ale AD (aparat director) mai mari decât deschiderea stabilită în cursul probelor de punere în funcţiune.creşterea anormală a temperaturii uleiului în sistemul de reglaj (apropiat de 700C). . în gol sau a încărcării la mersul de durată. . a unei turaţii mai mari decât cea stabilită în timpul probelor de sarcină. de asemenea.  condiţiile tehnice de montaj.mărirea timpului de oprire a turbinei faţă de timpul stabilit în cursul probelor de punere în funcţiune ce menţine agregatului la turaţii scăzute şi pornirea de la sine în momentul imediat următor coborârii mecanismelor de frânare. în gol sau mărirea bătăii arborelui turbinei în zona lagărului de conducere prin valoarea admisă la mărirea amplitudinii vibraţiilor părţilor rotitoare şi fixe.ambalarea turbinei la pornire. faţă de temperatura stabilită la un regim constant de funcţionare al turbinei iar temperatura apei de răcire nu s-a modificat. de sarcină ale turbinei. . .  scăderea turaţiei la mersul de durată. .apariţia la mersul in gol a unor oscilaţii anormale ale AD. impulsurile de comandă date prin blocurile de comanda TP sau LD nu sunt executate.situaţia în care grupul fiind cuplat la reţea. . peste valorile admise prescrise în a unei căderi şi a unei deschideri constante a AD şi rotorului. FIŞĂ DE DOCUMENTARE 4 43 .  condiţiile tehnice şi de montaj.Se consideră.

• GUP se găseşte în stare de funcţionare. • frânarea este în poziţia "defrânat". • instalaţia pentru evacuarea apei infiltrate în capacul turbinei este în stare de funcţionare. respectiv punctul de conducere centralizată şi dispecerat.2 kgf/ cm2).700 sunt sub tensiune. respectiv în timpul probelor de punere în funcţiune. având: a) blocul de comandă TP în poziţia "minim" corespunzătoare obţinerii unei turaţii inferioare cu cca. la pornirea iniţială şi după reparaţii. • vanele rapide ale grupului sunt deschise.c.Pornirea turbinei Pornirea turbinei se face în mod normal prin comandă locală (din centrală).  starea instalaţiilor înaintea pornirii turbinei prin comandă locală este: • barele de c. N. • aparatul director este închis şi deblocat. • circuitul apei de etanşare a arborelui turbinei este în funcţiune. automatizare şi semnalizare aferente agregatului sunt cuplate (introduse) şi sunt sub tensiune. Gradul de automatizare al instalaţiilor turbinei permite realizarea pornirii turbinei în regim de generator pe reglare automată şi prin telecomandă. hidroagregatul funcţionând în regim de generator pe reglare automată.a. si c. 44 . 8% turaţiei de sincronism. • barele de c. Pornirea turbinei prin comandă locală în regim de generator pe reglare manuală se face numai în cazuri excepţionale. pornirea turbinei în această situaţie depinzând de instalaţii speciale de automatizare în afara cadrului centralei. b) blocul de comandă LD în poziţia "minim" corespunzătoare obţinerii unei turaţii uşoare superioare turaţiei de mers în gol. • instalaţia de aer comprimat este în stare de funcţionare inclusiv circuitul de etanşare cap distribuţie (cca 0. • regulatorul automat de viteza în situaţia gata de pornire. • ventilul de admisie a uleiului de la GUP la sistemul de reglaj este deschis. de alimentare a aparatajului hidroagregatului şi serviciilor interne proprii şi generale sub tensiune. • siguranţele de 220 Vcc din circuitele de comandă.a. R.

 se pune comutatorul de alegere a modului de comanda a turbinei pe poziţia "manual".  comutatorul de alegere a comenzilor turbinei pe "automat". palele rotorice se închid.• părţile rotitoare ale agregatului au fost ridicate sau nu necesită ridicare. legătura combinatorică se restabileşte. intră în funcţie sincronizarea automată care realizează conectarea în paralel a generatorului tot prin sincronizare precisă. Pornirea agregatului în regim de generator cu reglare automată  se verifică condiţiile de stare iniţială  sunt realizate condiţiile de pornire confirmate prin semnalizare "gata de pornire". la atingerea unei turaţii de aproximativ 70% din turaţia nominală.  se dă impuls de pornire a agregatului. în vederea creerii peliculei de ulei la lagărul axial. iar circuitul de ridicare este izolat cu aer comprimat. pentru regulatoarele automate de viteză electrohidraulice (pentru regulatoarele digitale această valoare este setabilă prin panoul operator).  se trece cheia de comandă pe poziţia "automat". Limitarea mecanică pentru turaţia de mers în gol este uşor superioară turaţiei corespunzătoare frecvenţei de 50 Hz. Pornirea agregatului in regim de generator cu reglare manuală  se verifică condiţiile de la punctul “stare iniţială”  sunt realizate condiţiile de pornire confirmate prin semnalizarea "gata de pornire". Prin această comandă se realizează acelaşi proces de pornire de la punctul de mai sus cu precizarea că vanele cu închidere rapidă dacă sunt închise se ridică automat şi automat la 90% din turaţia nominală. Exemplu de schemă logică de pornire a unui hidroagregat: 45 .

46 .

Bucureşti. Editura Pol. Timişoara – 2000 4.P. 1974 6. Mircea Bărglăzan “Turbine hidraulice şi transmisii hidrodinamice”.wikipedia. Timişoara 1979 2.ro/hidrocentrale. Bucureşti – 1987 5. Timişoara – 2001 3. Editura Pol. stavile şi turbine hidraulice”. C. 7. Editura I.php 47 . Editura Didactică şi Pedagogică. http://www.energie-gratis. http://en. Editura Facla.BIBLIOGRAFIE 1.org/wiki/Hydroelectricity. Izbăşoiu I. Moţoiu Centrale termo şi hidroelectrice. “Vane. Mircea Bărglăzan “Turbine hidraulice ”. “Turbine hidraulice”. Ioan Anton.