Managementul marcii si imaginii de marca

TRUE/FALSE 1. Un logo bun trebuie sa fie recunoscut si daca este reprezentat in alb si negru. ANS: T 2. O marca trebuie sa readuca in memoria consumatorului anumite atribute ale produsului. ANS: T 3. Functia de organizare a pietei este functie a unei marci. ANS: T 4. Razboiul marcilor are loc intre marca producatorului si marca privata. ANS: T 5. Marca-eticheta este o forma particulara de marca, fiind atribuita in special produselor unicat,

reprezentand semnatura creatorului, exprimata intr-o grafica deosebita.

ANS: F 6. Satisfactia clientului nu depinde de performanta perceputa a unui produs in livrarea valorii

legate de asteptarile cumparatorului.

ANS: F 7. Imaginea unui produs reprezinta modul in care consumatorii percep un produs existent sau

potential.
ANS: T 8. Comunicarea in interiorul organizatiei este reflectata de conceptul de marketing intern care poate fi asimilat cu arta de comportare cu personalul propriu ca si cum ar fi consumatori interni. ANS: T 9. Indicatiile geografice ale produselor pot fi folosite numai de persoanele care produc sau

comercializeaza produsele pentru care aceste indicatii au fost inregistrate.

ANS: T 10. Dreptul de folosire a unei indicatii geografice nu poate sa faca obiectul nici unei transmiteri. ANS: T

11. Factorii care au impact asupra marcii tarii sunt doar partial controlabili de catre autoritatile

unei tari.
ANS: T 12. In ceea ce priveste topul mondial al marcilor de tara, Statele Unite ale Americii conduc inca

topul producatorilor, ca producator de produse dezirabile, iar Italia conduce in ceea ce priveste turismul.
ANS: T 13. Conform primei legi romanesti referitoare la protectia marcii de fabrica, marca colectiva si cea

individuala aveau un caracter obiligatoriu.

ANS: F 14. Produsele generice sunt versiuni nemarcate, ambalate uniform si mai ieftine ale unor produse. ANS: T 15. Sloganul reprezinta ideea care sta la baza comunicarii. ANS: T 16. Strategia marca-linie se refera la atribuirea aceleiasi marci tuturor produselor unei linii. ANS: T 17. Exista o tara in care sa se accepte ca mirosul sa poata fi inregistrat ca marca. ANS: T 18. Atunci cand o intreprindere cumpara si controleaza o alta intreprindere ea realizeaza o

fuziune.
ANS: F 19. O consecinta a existentei marcilor globale poate fi diminuarea diversitatii culturale. ANS: T 20. In momentul de fata exista o concurenta acerba intre cei trei mari poli de putere economica si

comerciala NAFTA, UE si Asia de SE.

ANS: T 21. Comunicare prin eveniment reprezinta forma de publicitate care vizeaza crearea unei cereri

selective pentru o anumita marca de produs prin convingerea consumatorilor ca aceasta ofera cel mai bun raport calitate-pret.

ANS: F 22. Prin intermediul atributelor sale marca poate influenta in mod hotarator fundamentarea unei

comunicari judicioase in interiorul organizatiei.

ANS: T 23. Imaginea unei marcii este proprie fiecarui individ. ANS: T 24. O marca va fi asociata cu o perceptie a calitatii in ansamblu, perceptie care nu este obligatoriu

sa se bazeze pe o cunoastere detaliata a produsului respectiv.

ANS: T 25. Marca face parte din categoria activelor firmei si in multe afaceri se constituie chiar in activul

cel mai important.

ANS: T 26. O firma poate avea o marca de rezerva care sa fie utilizata ulterior in cazul lansarii unui nou produs pe piata. ANS: T 27. In cazul marcilor multiple exista riscul ca o marca nau lansata sa ia din cota de piata a unei marci mai vechi, aparand o inlocuire a unei marci proprii si nu a unei marci concurente. ANS: T 28. Marca productorului se mai numeste si marca privata. ANS: F 29. Marca poate sa-si piarda intelesul initial in cazul in care se foloseste strategia de extindere a liniei de produse. ANS: T 30. Strategia marca-proprie se refera la atribuirea de catre producator a unui nume, diferit de cel al

organizatiei sale, unuia sau mai multor produse, cu scopul de a le conferi acestora o identitate comuna.
ANS: F 31. Strategia marcii umbrela se caracterizeaza prin aceea ca aceeasi marca sustine produse

eterogene, oferite pe diferite piete.

ANS: T

32. Sunt marci care desi vin primele in mintea oamenilor nu determina un comportament de

cumparare, pentru ca nu servesc o nevoie stringenta sau sunt cunoscute tocmai pentru ca au un prost renume.
ANS: T 33. Sloganul a devenit pentru multe marci un element component al lor. ANS: T 34. Avantajul principal al utilizarii marcii de fabrica il constituie economiile de scara obtinute din

investitiile de marketing.
ANS: T 35. In cazul utilizarii marcii mixte numele firmei da valoare si recunoastere a valorii numelui marcii

unui nou produs.

ANS: T 36. Avantajul strategiei un singur nume de marca pentru toate produsele dintr-o familie de

produse este acela ca, pentru crearea unor astfel de nume costul este redus, nefiind necesare cheltuieli suplimentare pentru elaborarea numelui si promovarea lui in vederea recunosterii sale de catre consumatori.
ANS: T 37. Daca pana in anii`70 produsele generice detineau suprematia pe piata, aceste produse au

inceput, de la sfarsitul anilor`70 sa poarte marcile producatorilor.

ANS: T 38. Forma produsului si a ambalajului, poate fi inregistrata ca marca. ANS: T MULTIPLE CHOICE 1. Forma ambalajului este considerata: a marca plastica . b marca plana . c . d . emblema logotip

ANS: A 2. Marca Adidas utilizata in loc de pantofi de sport la achizitionare de catre consumatori reprezinta: a marca de rezerva c marca generica . .

b marca defensiva .

d .

marca colectiva

ANS: C 3. Razboiul marcilor are loc intre: a marcile producatorilor si marcile private . b marcile sub licenta si marcile private . c . d . marcile producatorilor si marcile sub licenta marcile comune si marcile sub licenta

ANS: A 4. Marca umbrela presupune folosirea aceleiasi marci pentru: a o gama de produse omogene c o gama de produse eterogene . . b o linie de produse d toate produsele unicat din firma . .

ANS: C 5. In ceea ce priveste utilizarea marcilor nu este tip de marca: a marca producatorului c licentierea marcii . . b marca privata d marca de prestigiu . .

ANS: D 6. Se mai numeste marca a detailistului (distribuitorului): a licentierea marcii c marca producatorului . . b marca privata d marca comuna . .

ANS: B 7. Printre calitatile dorite pentru un nume de marca nu se includ: a numele de marca trebuie sa sugereze c numele marcii nu trebuie sa fie extensibil . ceva in legatura cu beneficiile si . calitatile produsului b numele marcii trebuie sa fie usor de d numele marcii trebuie sa fie distinct . pronuntat, de recunoscut si de memorat .

ANS: C

8. In functie de evolutia istorica a marcilor, marca Dove poate fi considerata marca: a patronimica c simbolica . . b care descrie si distinge produsul d nici un raspuns corect . .

ANS: C 9. Marca reprezinta: a o componenta a mediului cultural . b o componenta acorporala a produsului . c . d . o componenta a mediului tehnologic o componenta corporala a produsului

ANS: B 10. Prima marca la nivel global, in anul 2005, in functie de valoarea marcii este: a Coca-Cola c Microsoft . . b McDonald' s d Nokia . .

ANS: A 11. Nu este activ al capitalului unei marci: a loialitatea fata de marca . b recunoasterea numelui .

c . d .

calitatea perceputa intentia de cumparare a marcii

ANS: D 12. Capitalul marcii reprezinta: a un set de active privind o marca, ce se adauga sau se scad din valoarea unui . produs b un concept echivalent cu cel de valoare a marcii . c suma de bani investita intr-o marca . d avutia sub forma de bani, bunuri si servicii a unei firme . e nici un raspuns corect .

ANS: A

13. Tara aflata pe locul patru, in anul 2005, in functie de numarul marcilor detinute in topul celor

mai valoroase 100 de marci este: a Germania

. b Franta .

c . d .

Japonia Elvetia

ANS: C 14. Nu reprezinta avantaj dat cumparatorului de marca: a determinarea deciziei de cumparare c ajutarea cumparatorului in . mai rapide din partea acestuia . interpretarea, intelegerea si

b sporirea satisfactiei cumparatorului . atunci cand utilizeaza un produs care

d .

are o anumita marca

ANS: D

inmagazinarea informatiilor despre produse sau marci determinarea cumparatorului sa plateasca preturi premium pentru acea marca

15. Reprezinta argument care sustine ideea ca marcile sunt un aliat foarte bun al progresului

social: a contributia marcii la fondurile publice

. b . c . d . e .

asigurarea protectiei consumatorului ajutarea partenerilor sa-si imbunatateasca propriile performante sociale aportul la dezvoltarea tarilor sau zonelor mai sarace toate variantele corecte

ANS: E 16. Este activ al capitalului unei marci: a atentia selectiva . b disonanta cognitiva .

c . d .

calitatea perceputa intentia de cumparare a marcii

ANS: C 17. Este activ al capitalului unei marci: a recunoasterea nevoii . b recunoasterea numelui

c . d

cautarea de informatii atentia selectiva

ANS: B 18. Logotipul: a are in vedere reprezentarea vizuala a . numelui de marca, astfel incat sa-l

c . d .

este folosit mai ales cu prescurtarea Logo

toate variantele sunt corecte

puna cat mai bine in evidenta

b poate fi iconografic .

ANS: D 19. AROMAR reprezinta: a un siglotip . b un logo iconografic .

c . d .

un nume patronimic
o semnatura

ANS: A 20. AROMAR reprezinta: a o reprezentare grafica . b un logo iconografic .

c . d .

un nume patronimic Asociatia Romana de Marketing

ANS: D 21. Un logo bun nu este: a unic . b functional .

c . d .

scurt usor de recunoscut

ANS: C 22. Nu este componenta a unei marci: a numele . b sloganul . c . d . logo-ul ambalajul

ANS: D

23. Cele mai durabile componente ale unei marci sunt: a atributele si valorile c atributele si personalitatea . . b valorile si personalitatea d avantajele si valorile . .

ANS: B 24. Este componenta cea mai durabila a unei marci: a atributele c . . b avantajele d . . atuurile personalitatea

ANS: D 25. Nu este functie a unei marci: a functia de concurenta . b functia de promovare . c . d . functia de protectie a producatorului functia de educare a consumatorului

ANS: D 26. Marca Panasonic reprezinta: a marca privata . b marca licentiata .

c . d .

marca producatorului marca de magazin

ANS: C 27. Dupa obiectul si destinatia lor marcile pot fi: a marca de fabrica c . . b marca-umbrela d . .

grifa marca facultativa

ANS: A 28. Dupa titularul dreptului de marca, marca pot fi: a marca individuala c marca facultativa . . b marca simpla d marca de serviciu . .

ANS: A 29. Dupa numarul semnelor folosite, marca pot fi: a marca individuala c marca facultativa . . b marca simpla d marca de serviciu . .

ANS: B 30. Dupa natura normelor juridice care ii reglementeaza aplicarea, marca pot fi: a marca individuala c marca facultativa . . b marca simpla d marca de serviciu . .

ANS: C 31. Dupa obiectul si destinatia lor marcile pot fi: a individuale c . . b simple d . .

facultative de serviciu

ANS: D 32. Forma particulara de marca, atribuita in special produselor unicat, reprezentand semnatura

creatorului, exprimata intr-o grafica deosebita se numeste: a marca-umbrela c marca compusa

. b grifa . . d .

marca plastica

ANS: B 33. A definit capitalul marcii ca reprezintand un set de active si pasive legate de o marca, de

numele si simbolurile acesteia, care adauga ceva la (sau scad ceva din) valoarea furnizata de un produs sau serviciu catre o firma si/sau catre cumparatorii acelei firme: a Philip Kotler c David Aaker
. b Richard Clifton . . d . Jack Trout

ANS: C 34. Este metoda de evaluare economica a unei marci:

a benchmarking . b analiza SWOT .

c . d .

scala Likert diferentiala semantica

ANS: A 35. ............................... poate fi analizata luand in considerare impactul anumitor marci asupra

comunitatilor, valorilor si a modului de viata al consumatorilor. a valoarea economica a marcilor c valoarea sociala a marcilor
. b valoarea financiara a marcilor . . d . valoarea ecologica a marcilor

ANS: C 36. Prin afirmatia Ne simtim datori sa ajutam comunitatile care ne dau atat de mult., Ray Kroc

fondator McDonald's demonstraza:

a inclinatia spre castigul imediat . b inclinatia spre marketingul traditional . c . d . inclinatia spre responsabilitatea sociala inclinatia spre marketing direct

ANS: C 37. Nu este o forma a erorii de pozitionare: a pozitionare bazata pe o singura . caracteristica b pozitionarea ineficienta . c . d .

pozitionarea excesiva pozitionarea confuza

ANS: A 38. Leul ca simbol al firmei Peugeot reprezinta: a logotip . b icotip . c . d .

sigla toate variantele la un loc

ANS: B 39. Marca-umbrela poate fi o strategie de marca adoptata de: a distribuitor c licentiator . . b producator d a si b . .

ANS: D 40. Intrebarea deschisa de tipul Spuneti prima marca care va vine in minte cand auziti cuvantul

pasta de dinti testeaza: a recunoasterea

. b amintirea spontana .

c . d .

cunoasterea prioritara marca dominanta

ANS: C 41. Ultimul nivel al piramidei constientizarii marcii este considerat: a recunoasterea c cunoasterea prioritara . . b amintirea spontana d nici un raspuns corect . .

ANS: D 42. Daca consumatorii nu cunoasc diferentele dintre o vodca marca Smirnoff si o vodca marca

Absolut Vodka, inseamna ca in ceea ce priveste marca Smirnoff s-a facut o: a pozitionare ineficienta c pozitionare excesiva
. b pozitionare confuza . . d .

este normal sa se intample la acest tip de produs

ANS: A 43. Pozitionarea marcii reprezinta: a locul pe care il ocupa marca in mintea consumatorului . b locul pe care il ocupa marca in functie de veniturile pe care le aduce . c locul pe care il ocupa marca in mintea consumatorului fata de produsele . concurente d locul pe care il ocupa pe piata fata de produsele concurente .

ANS: C 44. Promovarea care se face unei marci scotand in evidenta caracteristicile functionale ale unui

produs este o promovare care incearca o pozitionare: a obiectiva c simbolica

. b afectiva . d

a+b+c

ANS: A 45. Lansarea pe piata a unei marci noi pentru aceeasi categorie de produse este o strategie de

marca numita: a extinderea liniei de produse

. b extinderea marcii .

c . d .

marci multiple marci noi

ANS: C 46. Seiko isi apara flancurile dand nume diferite ceasurilor mai scumpe (Seiko Lasalle) si celor

mai ieftine (Pulsar). Aceasta strategie de marca se numeste: a extinderea liniei de produse c extinderea marcii
. b marci multiple . . d .

marci noi

ANS: B 47. .............................. reprezinta o propozitie scurta care cuprinde una sau mai multe

caracteristici (atribute) ale unui produs sau firma si care potenteaza numele si logo-ul marcii. a logotipul unei marci c sloganul unei marci
. b promovarea unei marci . . d . comunicarea unei marci

ANS: C 48. Aducerea aminte a marcii respective in momentul mentionarii grupei de produse careia

apartine se numeste: a cunoasterea prioritara

. b amintirea spontana .

c . d .

rememorarea prioritara gandirea laterala

ANS: B 49. Marca dominanta presupune: a aducerea aminte a marcii respective in momentul mentionarii grupei de produse . careia ii apartine b prima marca care ii vine in minte consumatorului cand se face referire la un . produs c amintirea unei singure marci

. d crearea unui nou nume de marca pentru o singura categorie de produse .

ANS: C 50. Instrumentul de pozitionare a produsului care utilizeaza scalarea multidimensionala a

perceptiilor si preferintelor consumatorilor pentru a prezenta diferenta existenta intre produse si segmente de piata, din punct de vedere psihologic se numeste: a harta de perceptie c benchmarking
. b diferentiala semantica . . d . analiza SWOT

ANS: A 51. Modul in care marca este definita de consumatori, pe baza celor mai importante atribute

(caracteristici) ale sale, fiind locul pe care il ocupa marca in mintea consumatorului fata de produsele concurente reprezinta: a imaginea marcii c pozitionarea marcii
. b sloganul marcii . . d . promovarea marcii

ANS: C 52. Capacitatea unui potential cumparator de a recunoaste sau de a-si reaminti ca marca respectiva

face parte dintr-o categorie de produse reprezinta:

a pozitionarea marcii . b recunoasterea marcii . c . d . imaginea marcii perceptia marcii

ANS: B 53. In marketing imaginea marcii reprezinta: a ansamblul reprezentarilor, din mintea consumatorului, de natura afectiva si . rationala in acelasi timp, referitoare la un produs si la marca sa b ansamblul reprezentarilor concepute de o firma care vor fi prezentate intr-un afis . publicitar c ansamblul elementelor descoperite de departamentul de marketing care pot . reprezenta avantaje competitive pentru marca d ansamblul reprezentarilor de natura afectiva si rationala in acelasi timp, . referitoare la un produs si la marca sa, ale clientilor fideli

ANS: A

54. Nu este componenta a comportamentului real al cumparatorilor: a revenirea pentru cumparare c recomandarea altora . . b realizarea cumpararii suplimentare d intentia de a realiza o cumparare . . suplimentara

ANS: D 55. Entuziasmul clietilor apare atunci cand: a o marca le depaseste asteptarile . b o marca le satisface asteptarile .

c . d .

o marca este nesatisfacere o marca le satisface asteptarile mai bine decat concurenta

ANS: A 56. Managementul fidelizarii clientilor se refera la activitatile realizate de: a client c stat . . b ofertant d concurenta . .

ANS: B 57. Valoarea pentru client reprezinta: a diferenta dintre valoarea totala perceputa de client si costurile totale suportate de . acesta b suma algebrica a tuturor incasarilor si platilor actualizate referitoare la un client si . care apar in faza de atragere ca si ulterior in derularea tuturor relatiilor de afaceri

cu clientul
c suma totala incasata de la clienti intr-o anumita perioada de timp . d nici o varianta nu este corecta .

ANS: A 58. Fidelitatea fata de marca a cumparatorilor deja existenti reprezinta un activ strategic care are

potentialul de a furniza valoare. Nu este valoare creata de fidelitatea cumparatorilor fata de marca: a parghii comerciale
. b atragerea de noi cumparatori . c timp de reactie la amenintarile concurentei .

d conducerea relatiilor cu clientii .

ANS: D 59. Este regula privind crearea si mentinerea fidelitatii fata de marca: a tratarea cumparatorul cum se cuvine c sa se stea aproape de cumparator . . b crearea de costuri de trecere la alta d a+b+c . marca .

ANS: D 60. Face parte din categoria instrumentelor de fidelizare a consumatorilor specifice politicii de

promovare: a ofertei de bunuri/servicii dupa dorintele clientilor

. b . c . d . e .

garantia de reparatii pe viata direct-mail telefoane speciale alocate pentru reclamatii acordarea exclusivitatii de distributie

ANS: C 61. Ansamblul reprezentarilor de natura afectiva si rationala in acelasi timp, referitoare la un

produs si la marca sa reprezinta:

a pozitionarea marcii . b recunoasterea marcii . c . d . imaginea marcii valoarea marcii

ANS: C 62. ......................................... cuprinde ansamblul masurilor unei intreprinderi prin care se

urmareste orientarea pozitiva a intentiilor comportamentale ale clientilor actuali si ale clientilor viitori fata de un ofertant si oferta acestuia pentru a obtine o stabilizare, respectiv dezvoltare, a relatiilor cu acesti clienti. a demarketingul c fidelizarea clientilor
. b brandingul . . d .

benchmarkingul

ANS: A 63. Procesul de fidelizare presupune: a gestionarea clientilor actuali . b contact moderat cu clientii .

c . d .

un orizont de timp scurt calitatea este preocuparea productiei

ANS: A 64. Clientii productivi sunt clientii: a care dovedesc un potential ridicat de . profitabilitate si o valoare ridicata b cu un potetial ridicat de afaceri si o . valoare crescanda

c . d .

care au o valoare ridicata asociata insa cu o durata previzibil redusa a relatiei de afaceri care nu dovedesc un potential previzibil pentru afaceri viitoare si raman neprofitabili

ANS: C 65. Clientii star sunt clientii: a care dovedesc un potential ridicat de . profitabilitate si o valoare ridicata b cu un potetial ridicat de afaceri si o . valoare crescanda

c . d .

care au o valoare ridicata asociata insa cu o durata previzibil redusa a relatiei de afaceri care nu dovedesc un potential previzibil pentru afaceri viitoare si raman neprofitabili

ANS: A 66. Clientii semn de intrebare sunt clientii: a care dovedesc un potential ridicat de . profitabilitate si o valoare ridicata b cu un potetial ridicat de afaceri si o . valoare crescanda

c . d .

care au o valoare ridicata asociata insa cu o durata previzibil redusa a relatiei de afaceri care nu dovedesc un potential previzibil pentru afaceri viitoare si raman neprofitabili

ANS: B 67. Clientii problematici sunt clientii: a care dovedesc un potential ridicat de . profitabilitate si o valoare ridicata b cu un potetial ridicat de afaceri si o . valoare crescanda

c . d .

care au o valoare ridicata asociata insa cu o durata previzibil redusa a relatiei de afaceri care nu dovedesc un potential previzibil pentru afaceri viitoare si

raman neprofitabili
ANS: D 68. ..................................................... reprezinta un proces de coordonare orientat spre constructia

unui sistem unitar care sa cuprinda masurile de fidelizare a clientilor prin comunicare, pret, produs si distributie si sa fie capabil sa ataseze clientul de intreprindere in diferite situatii ale relatiei sale cu intreprinderea.
a Managementul logistic . b Managementul integrat al fidelizarii . clientilor c . d . Managementul marketingului Managementul marcii

ANS: B 69. Valoarea oferita clientului reprezinta: a diferenta dintre valoarea totala si . costul total al ofertei pentru un

c . d .

producator
b diferenta dintre valoarea totala si . costul total al ofertei pentru un

cumparator
ANS: B

diferenta dintre valoarea totala si costul total al ofertei pentru un vanzator diferenta dintre valoarea totala si costul total al ofertei pentru un intermediar

70. Pentru a raspunde obiectivelor unei comunicatii integrate de marketing marcile trebuie

inzestrate cu o serie de calitati mai mult decat necesare pentru succesul comunicarii. Astfel o marca trebuie sa fie: a pomposa c imperceptibila
. b distincta . . d .

nici un raspuns corect

ANS: B 71. Intr-o organizatie mai importante sunt: a comunicatiile manageriale . b comunicatiile de marketing, deoarece includ si comunicatiile manageriale . c comunicatiile manageriale si comunicatiile de marketing, intre ele existand . numeroase interferente d nici un raspuns corect .

ANS: C 72. Comunicarea de marketing vizeaza: a publicul intern . b clientii actuali si potentiali . c publicul extern . d actionarii . e a si c .

ANS: E 73. Fluxul intern al comunicarii de marketing vizeaza: a clientii actuali d institutiile

publice b actionarii e a si b c firmele concurente

.

ANS: B 74. Ce sau cine este in realitate marca reprezinta: a identitatea de marca c perceptia marcii . . b imaginea marcii d comunicarea marcii . .

ANS: A 75. Comunicarea prin marca poate: a influenta comportamentul de consum . b crea diferentierea fata de marcile concurente . c determina mai usor dezvoltarea de parteneriate strategice . d a+b+c .

ANS: D 76. Pentru a se considera ca are loc comunicarea este suficient: a sa se transmita un mesaj .

b sa se determine un feed-back . c sa se realizeze informarea consumatorului . d consumatorul sa ia decizia de achizitionare a unui bun .

ANS: B 77. Comunicarea prin marca se considera ca face parte din: a tehnicile de comunicare promotionala c tehnicile de comunicare interumana . . b tehnicile de comunicare continua d tehnicile de comunicare periodica . .

ANS: B 78. Marca reprezinta un instrument care sustine comunicarea companiei cu proprii sai angajati

deoarece ii ajuta pe acestia sa: a isi fixeze mai bine valorile companiei in care lucreza
. b . c . d . e .

se identifice mai bine cu imaginea de ansamblu a companiei se diferentieze de alte culturi organizationale a+b+c nici un raspuns corect

ANS: D 79. Pentru a raspunde obiectivelor unei comunicatii integrate de marketing marcile trebuie

inzestrate cu o serie de calitati mai mult decat necesare pentru succesul comunicarii. Nu este o astfel de calitate: a perceptibilitatea ridicata c asociativitatea
. b distinctia . . d .

marca trebuie sa fie fastidioasa

ANS: D 80. La sublinierea unui statut anume al marcii pot contribui: a ofertele combinate . b contractele de exclusivitate . c vanzarea exclusiva a unor marci numai in anumite locatii

. d nu exista un statut anume pentru o marca .

ANS: C 81. Printre elementele care contribuie la aportul adus de promovarea vanzarilor in fundamentarea

unei strategii de marca se numara: a ofertele speciale

. b contactul direct cu produsul .

c . d .

tehnicile de vanzari legate vanzarea la pret de magazin

ANS: B 82. Obiectivele specifice publicitatii se pot sintetiza sub forma: a a informa, a convinge, a decide c a informa, a convinge, a reaminti . . b a convinge, a experimenta, a decide d a decide, a informa, a experimenta . .

ANS: C 83. Care forma de publicitate are ca scop crearea cererii primare pentru o marca: a publicitatea informativa c publicitatea comparativa . . b publicitatea persuasiva d publicitatea de reamintire . .

ANS: A 84. Printre caracteristicile fortelor de vanzare se numara: a supletea si flexibiliatea in raport cu alte mijloace promotionale . b gradul de selectivitate redus . c numarul restrans de atributii . d nici una din variantele enumerate mai sus nu este corecta .

ANS: A 85. Participarea la targuri si expozitii ofera posibilitatea folosirii simultane in mod corelat a mai multor tehnici promotionale pentru imbunatatirea imaginii de marca. Acest lucru conduce la: a o mai buna gestionare a costurilor de productie .

b o scadere a notorietatii spontane . c o pozitionare mai buna pe piata . d stabilirea de noi standarde in comunicare .

ANS: C 86. Importanta utilizarii relatiilor publice din perspectiva comunicarii despre marca se refera la: a sublinierea unor valente sociale ale marcii, corelarea valorilor marcii cu valorile . culturii de consum b sublinierea unor valente sociale ale marcii, cresterea notorietatii top of mind . c corelarea valorilor marcii cu valorile culturii de consum, comunicarea avantajelor . concurentiale d cresterea notorietatii top of mind, comunicarea avantajelor concurentiale .

ANS: A 87. Caracteristicile esentiale ale marketingului direct rezida in: a crearea de relatii puternice si impersonale . b posibilitatea de raspuns intr-un orizont de timp indelungat . c distributie prin expedierea de oferte si primirea de comenzi . d gradul redus de interactivitate .

ANS: C 88. Tehnicile specifice marketingului direct reusesc sa suplineasca publicitatea ca modalitate de

comunicare in masa? a da, insa doar in conditiile unei targetari corespunzatoare a clientilor
. b da, insa doar temporar . c nu, nu pot asigura notorietatea de masa a marcii . d nici o varianta de raspuns enuntata nu este corecta .

ANS: C 89. Imaginea unei marci se poate construi prin: a efortul agregat al tuturor tehnicilor promotionale, mai putin relatiile publice

. b . c . d .

comunicarea prin eveniment si comunicarea integrata de marketing comunicarea prin eveniment, publicitatea, promovarea vanzarilor, marketingul direct nici o varianta de raspuns enuntata nu este corecta

ANS: D 90. Care dintre urmatoarele marci nu este o marca patronimica? a Clujana c Honda . . b Ford d Guban . .

ANS: A 91. Nu poate lipsi niciodata dintr-un act de comunicare: a codificarea c feedback-ul . . b media de transmitere a mesajului d receptorul . .

ANS: D 92. Sistemul de comunicatie prin care intreprinderea pune in circulatie o idee sau o informatie nu cuprinde unul din urmatoarele elemente: a o sursa de informatii c un canal de difuzare a mesajului . . b un mesaj d o cercetare a audientei mesajului . .

ANS: D 93. Este marca patronimica: a Cheia . b BCR . c . d . Lebada Guban

ANS: D 94. Un exemplu de marca incadrata in tipul celor care disting si descriu produsul este: a Ford c Palmolive . . b Sankt Petersburg d Teora

ANS: C 95. Nu este marca patronimica: a Borsec . b Ford . c . d . Toyota Guban

ANS: A 96. Activitatea promotionala care reprezinta ansamblu de concepte, tehnici si instrumente de

marketing, concretizate intr-un demers orientat direct, personalizat si interactiv catre consumator, urmarind generarea unei reactii cuantificabile a acestuia si crearea unei platforme relationale de marketing pe termen lung este:
a publicitatea . b marketingul direct . c . d . promovarea vanzarilor publicitatea persuasiva

ANS: B 97. Pot fi inregistrate si nu sunt excluse de la protectie: a marcile lipsite de caracter distinctiv . b marcile care sunt de natura sa induca publicul in eroare cu privire la originea . geografica, calitatea sau natura produsului sau serviciului c marcile compuse exclusiv din semne sau indicatii devenite uzuale in limbajul . curent sau in practicile comerciale loiale si constante d marcile care nu sunt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri .

ANS: D 98. Conventia de la Paris pentru Protectia Proprietatii Industriale a fost prima conventie de acest

fel si a fost incheiata in anul: a 1883

. b 1920 .

c . d .

1994 2002

ANS: A 99. Organul administratiei publice centrale avand autoritatea unica pe teritoriul Romaniei in

asigurarea protectiei proprietatii industriale este:

a . b . c . d .

OMPI Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti OSIM Guvernul Romaniei

ANS: C 100. Dupa inregiatrarea marcii in Registrul National al Marcilor marca trebuie publicata in termen

de doua luni de la data deciziei de inregistrare in: a Monitorul Oficial al Romaniei

. b . c . d . e .

Buletinul Oficial de Proprietate Industriala intr-un ziar cu circulatie nationala a+b a+b+c

ANS: B 101. Uniunea Internationala pentru Protectia Proprietatii Industriale are sediul la: a Bruxelles c Geneva . . b Paris d Berlin . .

ANS: C 102. Conform reglementarilor din tara noastra dreptul asupra marcii este dobandit si protejat prin

inregistrarea acestuia la OSIM, de la data depozitului national reglementar pe o perioada de: a 5 ani c 20 ani
. b 10 ani . . d .

pe viata

ANS: B 103. Este un tratat international privind drepturile marcilor, adoptat la Geneva in 1994: a TQM c TLT . . b TRRIPS d TELEX . .

ANS: C 104. OMPI reprezinta: a Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale . b Organizatia Internationala a Marcilor Particulare . c Organizatia Internationala pentru Munca si Protectie Sociala . d Organizatia Mondiala pentru Protectia Industriala si a Mediului .

ANS: A 105. Conform legislatiei din tara noastra adoptarea marcii de comert are un caracter: a obligatoriu c bilateral . . b facultativ d nici o varianta corecta . .

ANS: A 106. Conform legislatiei din tara noastra adoptarea marcii de fabrica are un caracter: a obligatoriu c bilateral . . b facultativ d nici o varianta corecta . .

ANS: B 107. Sunt excluse de la protectie si nu pot fi inregistrate: a marcile patronimice c marcile plastice . . b grifa d marcile lipsite de caracter distinctiv . .

ANS: D 108. Conform Legii 84 privind marcile si indicatiile geografice, marca individuala este folosita de: a o singura organizatie c o organizatie nonprofit . . b membrii unei asociatii d o persoana publica . .

ANS: A

109. Marca de lux, ca si caracteristici, se aseamana cu: a marca patronimica c logo-ul . . b grifa d marca plastica . .

ANS: B 110. Marca privata se mai numeste si: a marca plastica . b marca privata .

c . d .

marca intermediarului
marca generica

ANS: C 111. Numele bauturii Diet Coke are o marca: a globala . b locala .

c . d .

generica colectiva

ANS: B 112. Modelul neoamerican ale economiei de piata contemporane se intalneste in: a Germania c Austria . . b Elvetia d Australia . .

ANS: D 113. Cand doua sau mai multe intreprinderi isi unesc activitatile dand nastere unei noi intreprinderi

actiunea se numeste: a achizitie

. b fuziune .

c . d .

preluare abuz

ANS: B 114. Este avantaj oferit de marcile globala detinatorului ei: a economii de scara in dezvoltarea de publicitate . b numele si asocierile pot fi dezvoltate local

. c . d . e .

asocierea marcii cu sentimentul ca se cumpara produse specifice unei anumite zone a+b+c nici o varianta nu este avantaj dat de marca globala

ANS: A 115. Care dintre modelele economiei de piata contemporane presupun un grad ridicat de protectie

sociala: a neoamerican
. b neogerman .

c . d .

renan a+c

ANS: C 116. A afirmat ca Firmele care vor reusi in afaceri in anii 1990 vor fi cele care vor izbuti sa puna

la punct cele mai eficiente retele globale: a Ph. Kotler c

. b A. Morita .

. d .

M. Porter P. Druker

ANS: A 117. Intreaga planeta este considerata de intreprinderea globala drept un tot unitar. Cine a spus ca

aceasta gandeste mondial si actioneaza local: a Ph. Kotler c Jack Trout

. b A. Morita, fostul presedinte de la . Sony . d .

Victor Danciu

ANS: B 118. Marca renumita care are o anumita valoare si o serie de clienti fideli se poate numi cel mai

corect: a marca sentimentala

. b marca de lux .

c . d .

trademark brand

ANS: D

119. Nu este criteriu al hexagonului marcii de tara: a imaginea interna a turismului c capitalul uman . . b politica interna d interesul strainilor pentru investitii . .

ANS: A 120. Hexagonul marcii de tara cuprinde: a 4 domenii ale competentei la nivel national . b 6 domenii ale competentei la nivel national . c 8 domenii ale competentei la nivel national . d 10 domenii ale competentei la nivel national .

ANS: B 121. In topul general al marcilor de tara, in luna august 2005, realizat de Anholt-GMI, pe primul

loc se afla: a Canada

. b SUA .

c . d .

Australia Suedia

ANS: C 122. Primul clasament al marcilor de tara s-a realizat pe baza unor cercetari si se refera la: a 9 tari c 11 tari . . b 10 tari d 25 tari . .

ANS: C 123. Auditul de marca in cadrul procesului de creare a marcii de tara este o etapa imediat

premergatoare: a alcatuirii grupului de lucru

. b crearii strategiei de marca . c implementarii strategiei de marca . d fazei preliminare a crearii marcii de tara .

ANS: B 124. Tara care s-a situat pe ultimul loc atat in prima cercetare, cat si in topul din august 2005 a fost: a Rusia c Romania . . b Turcia d China . .

ANS: B 125. Este element al hexagonului marcii de tara: a interesul strainilor pentru c . dezinvestitii . b capitalul uman d . .

imaginea interna a turismului imaginea produselor importate

ANS: B 126. Pe ce loc s-a aflat Romania in clasamentul din august 2005: a 10 c 25 . . b 11 d nu a fost inclusa in clasament . .

ANS: D 127. Este considerat specialistul mondial in domeniul marcii de tara: a Ph. Kotler c S. Anholt . . b D. Aaker d R. Clifton . .

ANS: C 128. Cel mai vizibil aspect promovat al unei marci nationale este considerat a fi: a cultura c oamenii . . b turismul d produsele . .

ANS: B 129. Nu este o forma a erorii de pozitionare: a pozitionarea bazata pe o singura . caracteristica

c .

pozitionarea excesiva

b pozitionarea ineficienta .

d .

pozitionarea confuza

ANS: A 130. Un logo bun: a este unic si nu determina confuzie cu alte logo-uri printre cumparatori . b este functional si poate fi folosit in mai multe contexte diferite timp in care isi . mentine integritatea c poate fi recunoscut in toate culorile dar si in doua culori (negru si alb), sau pata . de culoare sau in semiton d a+b+c .

ANS: D 131. Numele unei marci trebuie sa indeplineasca o serie de calitati: a trebuie sa sugereze ceva despre avantajele si calitatile produsului . b trebuie sa fie usor de pronuntat, recunoscut si memorat . c trebuie sa se distinga de celelalte marci inregistrate . d a+b+c .

ANS: D 132. Pentru ca o marca sa-si poata indeplini functiile pentru care a fost creata este necesar ca

aceasta sa fie inzestrata cu multiple calitati care ii confera forta promotionala si anume: a perceptibilitate c distinctie
. b omogenitate . . d .

a+b+c

ANS: D 133. Marca privata mai este numita si: a marca detailistului . b marca distribuitorului .

c . d .

marca de magazin a+b+c

ANS: D

134. Marca de fabrica are rolul: a de a individualiza oferta unui . producator de cele ale concurentei b de a identifica un produs de cele ale . concurentei

c . d .

de a identifica un produs nici un raspuns nu este corect

ANS: A 135. Dupa numarul semnelor folosite marcile pot fi: a marca simpla, marci combinate c marca verbala, marca figurativa . . b marca individuala, marca colectiva d marca facultativa, marca obligatorie . .

ANS: A 136. Dupa natura semnelor folosite marca poate fi: a marca verbala c marca sonora . . b marca figurativa d a+b+c . .

ANS: D 137. Marcile tridimensionale sunt numite: a marci plastice . b marci figurative .

c . d .

marci combinate marci complexe

ANS: A 138. Este o marca generica: a Xerox . b Ness .

c . d .

Adidas a+b+c

ANS: D 139. Nu este o marca generica: a Xerox . b Ness .

c . d .

Adidas Panasonic

ANS: D 140. Grifa reprezinta: a o marca plastica . b un logotip .

c . d .

semnatura creatorului exprimata printr-o grafica deosebita o emblema

ANS: C 141. Activele marcii se refera la: a fidelitatea fata de marca . b notorietatea marcii .

c . d .

calitatea perceputa a+b+c

ANS: D 142. Popularitatea produselor generice a scazut incepand cu: a sfarsitul anilor60 c sfarsitul anilor80 . . b sfarsitul anilor70 d sfarsitul anilor90 . .

ANS: B 143. Marca Mercedes sugereaza: a bine proiectata . b bine construita .

c . d .

prestigiu a+b+c

ANS: D 144. Recunoasterea activelor necorporale apare: a la sfarsitul anilor70 c . . b la sfarsitul anilor80 d . .

la sfarsitul anilor90 nici un raspuns corect

ANS: B 145. O evaluare a marcii ar fi indicata in cazul in care se urmareste: a dezvoltarea si monitorizarea unei marci .

b . c . d .

compararea cu competitorii directi si stabilirea unei scale de referinta fata de acestia evaluarea an de an a evolutiei valorii marcii si contributiei sale la crearea valorii organizatiei a+b+c

ANS: D 146. Procesul de baza al pozitionarii marcii implica: a nevoia de a-i intelege pe toti cei care sunt interesati atat de nediul intern, cat si . extern b o definitie a pozitionarii firmei sau a platformei marcii si exprimarea acelei . pozitii atat vizual, cat si verbal prin produse, servicii si comportamente c aplicarea cat mai precisa a unui sistem arhitectural al marcii pentru a optimiza . valoarea pozitionarii d a+b+c .

ANS: D 147. Termenii cei mai des utilizati pentru a defini elementele de baza care alcatuiesc platforma

marcii sunt: a viziune, misiune si valori

. b misiune si valori .

c . d .

viziune si valori nici un raspuns corect

ANS: A 148. In general, platforma unei marci are urmatoarele roluri: a impartasirea unei conceptii comune despre marca in interiorul unei organizatii . b influentarea comportamentelor care modeleaza perceptiile publicului organizatiei . de-a lungul timpului c instructaj creativ pentru dezvoltarea identitatii verbale si vizuale, precum si . comunicarea d a+b+c .

ANS: D 149. Scopul unei marci este acela de: a a-si crea o gama cat mai larga de . semnificatii b a se vinde .

c . d .

a+b nici un raspuns corect

ANS: A 150. Firma care dispune de o marca cu un potential ridicat beneficiaza de avantaje competitive

intrucat: a cheltuielile de comercializare sunt mai scazute datorita nivelului de cunoastere a . marcii de catre consumatori si fidelitatii acestora b firma are o putere mai mare de negociere cu distribuitorii deoarece clientii . acestora asteapta sa li se ofere acea marca c firma poate practica un pret mai ridicat decat concurenta
. d a+b+c .

ANS: D 151. Marca distribuitorului se mai numeste: a marca detailistului, a magazinului sau . marca privata b marca plastica .

c . d .

emblema marca obligatorie

ANS: A 152. O evaluare a marcii ar fi indicata in cazul in care se urmareste: a dezvoltarea si monitorizarea unei marci . b compararea cu competitorii directi si stabilirea unei scale de referinta fata de . acestia c evaluarea an de an a evolutiei valorii marcii si a contributiei sale la crearea valorii . organizatiei d a+b+c .

ANS: D 153. Printre argumentele care pot sustine ca marcile sunt de fapt un aliat foarte bun al progresului

social se numara: a marcile contribuie la cresterea loialitatii consumatorilio ceea ce duce la castiguri . mai sigure ale companiei b marcile reprezinta un mecanism de incredere si de protectie a consumatorului
. c marcile creaza o presiune asupra responsabilitatii sociale a organizatiilor . d a+b+c .

ANS: D 154. Capitalul marcii reprezinta: a un set de active si pasive, privind o marca, ce se adauga si se scad din valoarea . unui produs b un set de active si pasive . c un set de active . d nici un raspuns corect .

ANS: A 155. Valoarea capitalizata in marca se determina: a prin scaderea din active a costurilor privind gestionarea marcii si a capitalului . investit in marca b prin scaderea din active si pasive a valorii unui produs . c a+b . d nici un raspuns corect .

ANS: A 156. Valoarea sociala a marcilor presupune: a analiza impactului anumitor marci asupra protectiei consumatorului . b analiza impactului anumitor marci asupra comunitatilor, valorilor si a modului de . viata al consumatorilor c a+b . d nici un raspuns corect .

ANS: C 157. Marcile cele mai bune garanteaza: a protectia consumatorilor . b protectia mediului .

c . d .

calitatea bunurilor si serviciilor a+b

ANS: C

158. Arhitectura marcii genereaza valoare prin: a nevoile si prioritatile publicului tinta . b exprimarea varietatii si profunzimii . ofertei

c . d .

generarea de eficienta economica a+b+c

ANS: D 159. Comunicarea prin marca isi propune: a oferirea de informatii despre marca . b dezvoltarea notorietatii marcii .

c . d .

crearea unor modele distincte de asocieri a+b+c

ANS: D 160. Comunicarea prin marca isi va atinge obiectivele fundamentale pe urmatoarele directii de

actiune: a prin comunicarea de informatii

. b prin crearea de notorietate, faima si . familiaritate

c . d .

prin promovarea angajamentului din partea consumatorului a+b+c

ANS: D 161. Numele marcii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a sa fie usor de retinut c sa nu fie apropiat de numele altor . . marci b sa fie sugestiv in toate limbile d a+b+c . .

ANS: D 162. Logo-ul este o parte importanta a identitatii vizuale a marcii: a este semnul dupa care firma este c a+b . recunoscuta de catre clientii sai . b este simbolul cu care ramane in d nici un raspuns corect . memoria partenerilor de afaceri .

ANS: C 163. Atunci cand se creaza logo-ul trebuie sa se tina cont de: a povestea firmei, de cultura organizationala si de alti factori ce tin de organizatie . b reprezentarea logo-ului care trebuie sa fie o reprezentare credibila, clara a

. misiunii firmei, a obiectului ei de activitate c asteptarile destinatarilor . d a+b+c .

ANS: D 164. Proprietatile pe care trebuie sa le aiba un logo bun sunt: a coerenta c durabilitatea . . b bogatia semantica si emotionala d a+b+c . .

ANS: D 165. Pentru adoptarea sloganului se pot folosi una din urmatoarele strategii creative: a sloganul se concentreaza pe pozitionarea marcii . b sloganul atrage atentia asupra uneia sau alteia din motivatiile consumatorului . individual c a+b . d nici un raspuns corect .

ANS: C 166. Un slogan trebuie sa indeplineasca urmatoarele caracteristici: a sa aiba un inteles, scotand in evidenta avantajele care fac marca mai interesanta . pentru consumatori b sa fie distinct, comunicand consumatorilor prin ce se impune marca in fata . marcilor concurente c sa fie credibil . d a+b+c .

ANS: D 167. Cunoasterea marcii este masurata in conformitate cu diferitele moduri in care consumatorii isi

amintesc de marca: a recunoasterea marcii

. b rememorarea spontana .

c . d .

cunoasterea prioritara a+b+c

ANS: D 168. Marca unei nise de piata: a nu este cunoscuta de un numar . substantial de consumatori b are un grad de recunoastere crescut .

c . d .

a+b nici un raspuns corect

ANS: A 169. Principalele obiective urmarite de strategiile de marca sunt urmatoarele: a identificarea produselor c dezvoltarea imagini de marca . . b autentificarea originii produselor d a+b+c . .

ANS: D 170. Printre avantajele strategiei marca-produs se pot evidentia: a flexibilitatea in abordarea unor noi categorii de clienti sau a unor noi piete . b diminuarea riscului ca o imagine nefavorabila a unei marci sa se extinda si asupra . celorlalte c facilitarea perceptiei diferentiate a unor produse foarte asemanatoare . d a+b+c .

ANS: D 171. In marketing conceptul de pozitionare a inceput sa fie utilizat in: a anii60 c anii80 . . b anii70 d anii90 . .

ANS: B 172. Dupa Ph. Kotler, o firma are la dispozitie urmatoarele variante in strategia de marca: a extinderea liniei de produse, c strategia marca-proprie . extinderea marcii, marci multiple, .

marci noi
b strategia marca-drapel . d .

strategia marca-firma

ANS: A 173. Extinderea liniei de produse poate fi: a novatoare . b de tip si eu .

c . d .

de completare a+b+c

ANS: D 174. Extinderea liniei de produse implica urmatoarele riscuri: a posibilitatea ca marca sa-si piarda intelesul original . b exista riscul ca unele linii sa nu se vanda suficient de bine . c a+b . d nici un raspuns corect .

ANS: C 175. Avantajele extinderii marcii sunt: a recunoasterea imediata si acceptarea rapida din partea consumatorilor . b reducerea considerabila a cheltuielilor de publicitate . c lansarea mai usoara de noi categorii de produse . d a+b+c .

ANS: D 176. Extinderea marcii implica urmatoarele riscuri: a daca un produs dezamageste consumatorii imaginea negativa se poate rasfrange si . asupra celorlalte produse b numele marcii ar putea sa nu corespunda cu noul produs . c extinderea exagerata poate duce la diminuarea interesului cumparatorului fata de . marca d a+b+c .

ANS: D 177. Marcile multiple implica urmatoarele riscuri:

a . b . c . d .

cota de piata pentru fiecare marca nou lansata sa fie prea mica astfel, nici una dintre ele sa nu fie rentabila o marca nou lansata sa ia din cota de piata a unei marci mai vechi a+b nici un raspuns corect

ANS: C 178. Este avantaj in cazul strategiei de extindere a marcii: a reducerea considerabila a cheltuielilor de c cota de piata pentru fiecare marca nou . publicitate . lansata sa fie prea mare b reprezinta cea mai rapida modalitate de a d lansarea cu greutate a unor noi categorii . creste portofoliul unei firme . de produse

ANS: A 179.

Fenomenul, cunoscut in marketing ca si canibalizarea produselor apare atunci cand: a un nou produs sau o noua marca in c cererea este in declin si presupune . loc sa atraga noi cumparatori, fie din . revitalizarea cererii prin gasirea de randul nonconsumatorilor relativi, fie noi piete, prin modificarea produsului din randul consumatorilor sau prin mijloace mai eficiente de concurentei se ajunge la atragerea comunicare cu piata propriilor clienti care vad in noua marca o varianta sau un inlocuitor al altei marci a firmei b are loc o concentrare exagerata a d produse diferite ca si nivel al calitatii . atentiei intreprinzatorului asupra . poarta acelasi nume produsului, in detrimentul nevoilor consumatorului
ANS: A 180. Fac parte din categoria marcilor multiple: a OMO si Ariel . b Dove lotiune autobronzanta si Dove . sampon c . d . Tide si Ariel Pantene PRO-V si Ariel

ANS: C 181. Fac parte din categoria marcilor multiple: a OMO si Ariel . c . Avon si Nivea

b Head & Shoulders si Dove .

d .

Pantene si Head & Shoulders

ANS: D 182. Reprezinta extinderea marcii: a Dove . b Ursus . c . d .

Poiana marca a Kraft Suchard

Dacia

ANS: A 183. Reprezinta extinderea marcii: a Lipton . b Rexona . c . d . Ursus Knorr

ANS: D 184. In cazul in care acelasi nume de marca este utilizat in toate tarile pe pietele carora organizatia

este prezenta se foloseste strategia: a adaptarii

. b de diferentiere .

c . d .

standardizarii de tranzitie

ANS: C 185. In cazul in care organizatia utilizeaza in fiecare zona geografica, o marca diferita, cu un

concept de comunicare si o pozitionare diferit utilizeaza strategia: a standardizarii c adaptarii

. b de tranzitie . . d .

de diferentiere

ANS: D 186. Este forma de strategie de marca a producatorului: a strategia marca-proprie c strategia marca-gama . . b strategia marca-drapel d nici un raspuns corect . .

ANS: C

187. Este forma de strategie de marca a distribuitorului: a strategia marca-drapel c strategia marca-gama . . b strategia marca-proprie d toate variantele sunt corecte . .

ANS: D 188. Principalele obiective urmrite de strategiile de marca sunt urmatoarele: a autentificarea originii acestora c dezvoltarea imaginii de marca . . b identificarea produselor d toate variantele sunt corecte . .

ANS: D 189. Proprietile pe care trebuie s le aib un logo bun sunt: a variabilitatea c inseparabilitatea . . b coerenta d toate variantele sunt corecte . .

ANS: B 190. Proprietile pe care trebuie s le aib un logo bun sunt: a adaptabilitatea c declinabilitatea . . b coerenta d toate variantele sunt corecte . .

ANS: D 191. Puneti in ordine etapele procesului de pozitionare a marcii:

1) 2) 3) 4) 5) 6)

Arhitectura mrcii Identitatea mrcii nelegerea nevoilor i dorinelor publicului organizaiei Platforma unei mrci Evaluarea continu i dezvoltarea mrcii Valorificarea oportunitilor de poziionare
c . d . 3-6-4-2-1-5 4-3-6-1-2-5

a 6-3-1-2-4-5 . b 5-1-3-4-2-6 .

ANS: C

192. Etapa din procesul de pozitionare a marcii care presupune identificarea elementelor care duc

la diferentierea de alte marci si care consta in stabilirea numelui, al logoului, a sloganului este:
a platforma unei marci . b identitatea marcii . c . d . arhitectura marcii evaluarea continua si dezvoltarea marcii

ANS: B 193. Termenii cei mai des utilizati pentru a defini elementele de baza care alcatuiesc platforma

marcii sunt:
a viziune, strategii, obiective . b avantaje competitive, misiune . c . d .

viziune, misiune, valori

strategii, obiective, tactici

ANS: C 194. Cine a scris ca poziionarea este ceea ce faci cu mintea consumatorului

potenial.:
a Ph. Kotler . b Michael Porter . c . d .

Al Ries i Jack Trout

C. Florescu

ANS: C 195. Repozitionarea este necesara cand: a concurenta lanseaza marci . asemanatoare reducand din cota de

c . d .

piata a firmei b preferintele consumatorilor se . schimba diminuandu-se cerere pentru marca respectiva
ANS: D

o firma isi poate extinde activitatea si in alte domenii, marca devenind inadecvata
in toate variantele prezentate

196. Nu face parte din deciziile luate in procesul de adoptare a marcii: a strategia marcii c selectia si trierea marcilor . . b proprietarul marcii d repozitionarea marcii . .

ANS: C

197. Face parte din deciziile luate in procesul de adoptare a marcii de catre o firma: a aprobarea platformei de marketing de c selectia si trierea marcilor . catre un consiliu . b analiza cheltuielilor de promovare d repozitionarea marcii . .

ANS: D 198. AMA reprezinta: a Asociatia Americana in domeniul . Marcilor b Asociatia de Marketing Direct . c . d . Asociatia Americana de Marketing Asiciatia de Marketing Anteprenorial

ANS: C 199. Legea privind marcile si indicatiile geografice este: a Legea nr. 31/1990 c Legea nr. 148/2000 . . b Legea nr. 84/1998 d Legea nr. 84/1995 . .

ANS: B 200. In ceea ce priveste marketingul direct este corect urmatorul raspuns: a rolul tehnicilor de marketing direct c marketingul direct se mai numeste si . este cel de comunicare prin . vanzare directa

transmiterea unor mesaje catre consumatorii vizati b tehnicile de marketing direct . urmaresc crearea unor relatii directe si personalizate intre organizatie si publicul vizat
ANS: B

d .

marketingul direct este folosit ca o alternativa in locul comunicarii in marketing in sens traditional

201. Care dintre urmatoarele este marca patronimica: a Peugeot c . . b Milka d . .

Coca-Cola Procter&Gamble

ANS: A 202. Care dintre urmatoarele este marca simbolica: a Peugeot c

Guban

. b Ford .

. d .

nici un raspuns corect

ANS: D